Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr.
3şi 4/2011
GHID PENTRU PĂRINŢI:
DEFICIENŢA DE LIMBAJ
Ileana MITELEA
Profesor logoped,
Liceul Teologic din Târgu-Jiu, Judeţul Gorj
Abstract: Limbajul este definit cel mai
adesea ca fiind activitatea psihică de comunicare
între oameni prin intermediul limbii. Vorbirea nu
apare în mod spontan sau întâmplător. Ea este
un rezultat al educării copilului şi al unei
normale dezvoltări a organismului acestuia.
Până când vorbirea să servească drept mijloc de
comunicare cu cei din jur , este nevoie de un lung
proces de învăţare, de asimilare, care durează de
la naştere până la un an şi jumătate, un an şi opt
luni. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că
fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare.Unii
copii încep să vorbească mai devreme alţii mai
târziu.Însă în momentul în care limbajul întarzie
să apară trebuie să vă adresaţi unui specialist
pentru a determina exact cauza întârzierii.
Cuvinte cheie: deficienţă de limbaj,
concordanţă, ameliorare
În ceea ce priveşte noţiunea de
"deficienţă de limbaj" majoritatea părinţilor
consideră că este vorba de o pronunţie
defectuoasă, dar în realitate aceste tulburări
de vorbire au un spectru mult mai larg.
Specialiştii au clasificat tulburările de
vorbire îmbinând criterii anatomo-
fiziologice, lingvistice, etiologice şi
psihologice, după cum urmează:
1. Tulburări de pronunţie
2. Tulburări de ritm şi fluenţă.
3. Tulburări de voce.
4. Tulburări de citit-scris.
5. Tulburări complexe de limbaj.
6. Tulburări de dezvoltare a limbajului.
Tulburările de limbaj se diferenţiază de
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3şi 4/2011
PARENTS’ GUIDE:
LANGUAGE DEFICIENCY
Ileana MITELEA
Profesor logoped
Liceul Teologic din Târgu-Jiu, judeţul Gorj
Abstract: Speech is often defined as being
the psychic activity of communication between
people trough the use of language. Speech does
not appear spontaneously or by chance. It is the
result of a child’s education and of a normal
development of his organism. Until speaking
serves as a middle way for communicating with
those around us, there is need of a long learning
process, of assimilation, that lasts from birth till a
year and half, a year and nine months. We must
not lose fact, that a child has its own growing
rhythm. Some children start talking early, and
others later. But when speech delays to appear,
you must address a specialist to determine exactly
the cause of this delay.
Key words: speech deficiency, concordance,
improvement
Regarding the notion `language deficiency``
the majority of parents consider it is about a
faulty pronunciation, but in reality these
disturbances of speech have a much wider
spectrum.
Specialists have classified speaking
disorders combining anatomic-physiological,
linguistic, etiological and psychological
criteria’s to the following :
1. Pronunciation disorders
2. Rhythm and fluency disorders
3. Voice disorders
4. Reading and writing disorders
5. Complex language disorders
6. Language development disorders.
Language disorders differentiate them selves
60
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3şi 4/2011
particularităţile vorbirii individuale care
reprezintă manifestări individuale ale
limbajului în limitele normalului.
Tulburările de limbaj se diferenţiază de
aceste variaţii individuale şi de
particularităţile psihofiziologice de vârstă.
Iată câteva caracteristici distinctive ale
acestor tulburări:
a. NECONCORDANŢA DINTRE MODUL
DE VORBIRE ŞI VÂRSTA
VORBITORULUI
Dacă până la vârsta de 4 ani, pronunţarea
greşită a unor sunete constituie o manifestare
în limitele fiziologice ale normalului, care nu
reclamă exerciţii logopedice speciale, după
această vârstă deficienţele de limbaj sunt de
natură defectologică şi necesită un tratament
logopedic.
b. CARACTERUL STAŢIONAR AL
TULBURĂRILOR DE LIMBAJ
Imperfecţiunile care apar în procesul
evoluţiei ontogenetice a limbajului şi care în
jurul vârstei de 4 ani se lichidează de la sine
în procesul normal de învăţare a vorbirii de
către copil nu prezintă o semnificaţie
defectologică.Tulburări de limbaj pot fi
socotite acele deficienţe care se menţin după
vârsta de 4 ani şi care prezintă tendinţe de
agravare.
c. SUSCEPTIBILITATEA MĂRITĂ LA
COMPLICAŢII NEURO-PSIHICE
Limbajul constituie o punte de legatură şi de
comunicare între oameni. Oamenii vorbesc
ca să se înţeleagă, şi cu cât se exprimă mai
clar, mai précis, cu atât se inţeleg mai bine. O
formulare defectuoasă plictiseşte, displace şi
este neinteligibilă pentru cei din jur.
Persoanele care prezintă tulburări de limbaj
pot înregistra complicaţii neuropsihice,
tulburări de conduită şi de personalitate.
Acestea pentru că tulburările de limbaj,
începând cu cele mai simple, influenţează
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3şi 4/2011
61
from the particularities of speech which
represent the individual manifestations of
language in the limit of normality.
Language disorders differentiate from these
variations and psycho-physiological
particularities by age. Here are some
distinctive features of these disorders:
a. THE DIFFERENCE BETWEEN THE
STILE OF SPEECH AND THE AGE
OF THE SPEAKER
If until the age of 4, the faulty pronunciation
of some sounds form a manifestation in the
physiological limits of normal, which do not
claim special speech therapy exercises, after
this age, language deficiencies are of a faulty
nature and need special speech therapy
exercises.
b. THE STATIONARY CHARACTER
OF LANGUAGE DISORDERS
Imperfections which appear in the ontogenetic
evolutionary process of language , and which
around the age of 4 dissolves by its self in the
normal learning process of speech by the
child , does not present a significant disorder.
Language disorders can be accounted as those
who remain after the age of 4 and who present
an aggravation tendency.
c. INCREASED SUSCEPTABILITY
IN NEURO – PSYCHIC
COMPLICATIONS
Language is a bridge of connections and
communication between humans. People talk
so they so they can understand each other, and
the more they express themselves, the more
they get along. A faulty speech bores,
dislikes and is not understood by others.
Those who suffer from language disorders
can present neuropsychic complications,
personality and behavior disorders . All of
these because language disorders, starting
with the simplest ones, negatively influence
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3şi 4/2011

negativ întregul comportament uman, human behavior, on one hand because of the
datorită, pe de o parte, posibilităţilor reduse limited possibilities of expression, and on the
de exprimare, iar pe de altă parte, existenţei other hand because of a certain fear of
unei anumite temeri şi reţineri a language handicaped people, that stopes them
handicapaţilor de limbaj, care îi impiedică să from developing at their real level potential .
se desfaşoare la nivelul posibilitaţilor lor
reale. d. THE NEED OF SPEECH THERAPY
EXERCISES
d. NECESITATEA APLICĂRII UNUI
TRATAMENT LOGOPEDIC While speech particularities slowly go away,
without any speech therapy exercises,
În timp ce particularităţile de limbaj dispar language disorders don’t disappear by
treptat, fără un tratament logopedic, themselves.
tulburările de limbaj nu dispar de la sine. De That’s why, because of the nature and
aceeea, în funcţie de natura şi specificul specificity of every language disorder, there is
fiecărei tulburări de limbaj, sunt absolut a need for speech therapy exercises, to
necesare exerciţiile logopedice speciale, prevent and correct these disorders. The more
pentru prevenirea şi corectarea acestora. Cu the speech therapy is introduced early and in
cât tratamentul logopedic se desfaşoară mai the natural environment of the child, the more
de timpuriu şi în mediul natural de viaţă al its efficiency. The age of 3 to 4 is considered
copilului, cu atât este mai eficient. Vârsta de to be the most appropriate for the speech
3-4 ani este considerată ca fiind cea mai therapy exercises.
indicată pentru realizarea tratamentului
logopedic. A particular importance is the attitude of the
parents toward the child, the way it handles
O importanţă deosebită o are atitudinea the development of speech.
părinţilor faţăde copil, modul în care acesta The simple speech and clear pronunciation of
se ocupă de dezvoltarea limbajului. Limbajul adults, holds a big part in the removal of
simplu şi cât mai clar al adulţilor contribuie passing particularities determined by the age,
în cea mai mare măsură la înlăturarea of pronunciation. It is unacceptable for
particularităţilor trecătoare determinate de people around the child to copy its childish
vârstă ale pronunţării. Este cu totul greşit ca speech, because this is how pronunciation
persoanele din anturajul copilului să imite disorders strengthens. Also it is harmful to
modul de exprimare infantil, deoarece în try, to obtain a verbal performance beyond the
acest fel se consolideaza greşelile de capabilities of the child. Parents who try to
pronunţare. De asemenea este dăunator să se force the child to speak from an early age
încerce obţinerea unor perfomanţe verbale complex words end up obtaining deformed
care depăşesc capacităţile copilului. Părinţii sounds. To some extent these kinds of
care forţează copilul să rostească prea de premature forcing explain the apparition of
timpuriu consoanele complexe, înainte de a rhotacism.
avea dezvoltată abilitatea motrică necesară, Another mistake refers to the insuficent
nu obţin decât sunete cu totul deformate. stimulation of a childs verbal skill. A lot of
Într-o mare masură asemenea forţări parents leave their child alone for long
premature explică apariţia rotacismului. periods of time, being satesfied that nothing
O altă greşala se referă la insuficienta bothers them.
stimulare a copilului sub aspectul Another cause of triggering language
comunicării verbale. Mulţi părinţi îşi lasă disorders is bilingualism. Parents must know
copilul singur mult timp, fiind multumiţi ca that introducing another language is better to

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3şi 4/2011
62
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3şi 4/2011

nu sunt deranjaţi. be made only after the child masters its

O altă cauză a declanşării tulburărilor de maternal language first, aldough it is a trend
vorbire o constituie bilingvismul. Părinţii between kindergardens and nurseries to teach
trebuie să ştie că introducerea unei alte limbi in foreighn languages.
este bine să se facă numai după ce copilul In reallity the most important teachers and
stăpâneşte limba maternă, deşi acum sunt la also observers in a child’s development are
modă creşe şi gradiniţe cu predare în diverse his parents. They must be aware of the tipical
limbi străine. behaviour of every age, but also notice the
De fapt cei mai importanţi îndrumători dar şi warnings that something is not right.
observatori ai dezvoltării copilului sunt
părinţii. Ei trebuie să cunoască There are warning signals that show us that
comportamentele tipice pentru fiecare vârstă, the child’s development is not going
dar şi semnalele care arată că ceva nu este în adequate, and here are some:
regulă. a) 0-2 years
- reduced eye contact and smiling
Există semne de alarmă care ne arată că - the absence of responding to
dezvoltarea copilului nu se petrece adecvat şi noise
iată câteva: - the absence of babbling at the
a) 0-2 ani end of his/her first year
- interes redus pentru mediu şi pentru cei care - the failure of walking at 15
au grijă de el months
- contact al ochilor şi zâmbet reduse - the failure of using his/her
- absenţa răspunsului la sunete hands for manipulating and
- absenţa gânguritului la sfârşitul primului an exploring objects
- esşul în încercările de a merge la 15 luni b) 2-3 years
- eşecul în a folosi mâinile pentru a manipula - reduced interest to other
şi explora obiectele children
b) 2-3 ani - limited use of words and hand
- interes redus faţă de alţi copii gestures to communicate
- folosire limitată a cuvintelor şi gesturilor hes/her needs
pentru a-şi comunica nevoile - repetitive and non-
- vorbirea repetitiva non-comunicativa sau ca comunicating speaking or like a
un papagal parrot
- joc făraăscop, foarte des repetat - a game without purpose, and
(ex. Se concentrează doar asupra unor parţi oftenly repeted
ale unor obiecte, cum ar fi roţi, mânere, (example: He/She concentrates
întoarcere obsesivă a paginilor unei cărţi fără only on some parts of an object,
a încerca să privească şi saărecunoască like wheels, handels , obsesive
conţinutul) turning of the pages of a book
c) 3-5 ani without trying to look or
- vorbire dificil de înţeles understand its content )
- joc puţin sau deloc imaginativ c) 3-5 years
- interes redus în interacţiunile sociale - speech difficult to understand
- dificultăţi în alergat sau în păstrarea - reduced playing or
echilibrului unimaginative
- dificultăţi în folosirea creioanelor sau - little shown interes in social
foarfecelor, în manipularea interactions
obiectelor mici. - dificulties in runing or keeping

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3şi 4/2011
63
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3şi 4/2011
Dacă părinţii sunt îngrijoraţi de
dezvoltarea copilului este bine să facă o listă
cu întrebări şi cu detalii în privinţa a ceea ce
îi îngrijorează, detalii pe care să le
menţioneze medicului sau altui specialist.
Oricum părinţii nu trebuie să pună singuri
diagnosticul şi să înceapă o terapie pe care nu
o pot stăpâni ca un specialist.
Bibliografie:
Boscaiu E. (1973) - Prevenirea şi
corectarea tulburărilor de vorbire în
gădiniţele de copii, E.D.P.,Bucureşti
Guţu M.(1978) - Logopedia,U.B.B. , Cluj-
Napoca
Păunescu C.(1966) - Tulburările de vorbire
la copil,Ed.Medicala,Bucuresti
Ilie Stănica, Mariana Popa(2001) –
Psihopedagogie specială Editura Pro
Humanitas, Bucureşti
Verza E. (1987) - Metodologii contemporane
în domeniul defectologiei şi
logopediei,Tipografia Universitătii
,Bucureşti.
Vrăşmaş E., Stănica C.(1997)-Terapia
tulburărilor de limbaj-intervenţii logopedice,
E.D.P.,Bucureşti.
Ecaterina Vrajmaş- Program de
exerciţii logopedice şi Să invăţăm cu …
placere (Revista Invăţământ Preşcolar, 2007)
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3şi 4/2011
64
balance
- dificulties in using creyons or
cissors, in manipulating small
objects.
If the parents are concerned about their
child’s development, it’s recommended to
make a list with all the questions and all the
details regarding their concerns, the details to
be mentioned to the doctor or to the other
specialist. Anyway the parents should not put
themselves a diagnostic and should not start a
therapy they cannot master as a specialist.
Bibliography:
Boscaiu E. (1973) - Prevenirea şi corectarea
tulburărilor de vorbire în gădiniţele de copii,
E.D.P.,Bucureşti
Guţu M.(1978) - Logopedia,U.B.B. , Cluj-
Napoca
Păunescu C.(1966) - Tulburările de vorbire
la copil,Ed.Medicala,Bucuresti
Ilie Stănica, Mariana Popa(2001) –
Psihopedagogie specială Editura Pro
Humanitas, Bucureşti
Verza E. (1987) - Metodologii contemporane
în domeniul defectologiei şi
logopediei,Tipografia Universitătii ,Bucureşti.
Vrăşmaş E., Stănica C.(1997)-Terapia
tulburărilor de limbaj-intervenţii logopedice,
E.D.P.,Bucureşti.
Ecaterina Vrajmaş- Program de exerciţii
logopedice şi Să invăţăm cu … placere
(Revista Invăţământ Preşcolar, 2007)