UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

STUDII LICENȚĂ

CURS nr. 4
Amenințări, vulnerabilități și riscuri de securitate în comunități și organizații

Terminologie amenințare
 în limba română cuvântul „ameninţare” provine din latină: „minatio - onis”, cu
sensul actual;
 în franceză, etimologia termenului „menace”, semnifică „o intenţie ostilă;
vizând intimidarea”;
 în germană, amenințarea înseamnă „acţiunea de a pune pe cineva într-o situaţie
periculoasă, sau ceva care să pericliteze situaţia unei persoane”;

Delimitări conceptuale: de-a lungul timpului, comunitatea privită sub aspectul

vieții sociale sau organizația la nivel micro, au evidențiat faptul că amenințarea a fost
prezentă în relațiile sociale, interpersonale, a îmbrăcat diverse forme și metode, în
acord cu evoluția societății, aflându-se la baza a nenumărate conflicte sau stări
tensionat-conflictuale cu consecințe grave în planul dezvoltării sociale sau
organizaționale.
Amenințarea a fost și rămâne factor declanșator al unui pericol potențial.

Identificarea amenințărilor, vulnerabilităților și riscurilor de securitate în

comunități și organizații

Definitii
Amenințarea - un pericol sau o stare de pericol potențial, exprimata prin cuvinte,
imagini, gesturi, etc, proferate în scopul atingerii unei(or) ținte intr-o comunitate /
organizație, de către o persoană / grup de persoane.
Pericol - situația contextuala a unei primejdii sau a unui eveniment negativ cu urmări
grave generat de o amenințare.
Vulnerabilitatea - punctul slab al unei persoane fizice / juridice, al unei comunități
sau organizații.

Curs nr 3 Page 1
 Riscul - posibilitatea transformării unei amenințări ca urmare a vulnerabilităților, într-
o stare de pericol iminent.

Clasificare
După scop:
 Ameninţări cu forța – acțiunea prin care unul sau mai multe state / organizații
sau grup de organizații structurat ori nestructurat, săvârşesc acte politice, economice,
militare sau de altă natură, în scopul impunerii unui anumit comportament în sarcina
unui stat sau a unei organizații;
 Amenințări militare – de factură externă sau internă, poate fi determinate de
prezența unui focar de conflict în interiorul sau în apropierea frontierei, de existența
unor revendicări teritoriale, comerciale sau de acaparare a resurselor de materii prime
(minerale / energetice), o ingerință internă menită a dinamita echilibrul de forțe.
După cauză-efect:
 Securitatea obiectivă – vizează excusiv protejarea de pericole;
 Securitatea subiectivă – vizează sentimentul de siguranță;

Factori generatori de AVR

(amenințări, vulnerabilități și riscuri) la adresa comunității și organizațiilor

 mediul internațional de securitate;

 globalizarea surselor de ameninţare prin:
• fragmentare versus integrare;
• centralizare versus descentralizare;
• localizare, regionalizare și internaționalizare, sunt câteva din situaţiile care pot genera
insecuritate în relația cauză-efect, raportat la comunități și organizații.
 terorismul internațional - o acţiune îndreptată împotriva ordinii de drept, deosebit de
violentă, desfăşurată în afara normelor internaţionale;
 ameninţări de natură politică - sunt mult mai greu de identificat şi definit în
contextul politicii internaţionale actuale, îndeosebi ca urmare a raportului subiectiv /
obiectiv dintre indivizi;
 ameninţări structurale - derivă din evoluţia organizatiilor transnationale în care
anumite entităţi pot deveni anacronice în ansamblul relaţiilor bilaterale. Ele apar

Curs nr 3 Page 2
 atunci când principiile a doua ori mai multe state ori nu recunosc structure statale nou
aparute. Integrarea în anumite structuri de securitate comportă riscuri de genul:
 transferul de prerogative naţionale către structura integratoare, situaţie care
poate fi percepută ca o pierdere de suveranitate;
 impunerea unui sistem de norme comune, nu întotdeauna compatibil cu cel
specific naţional;
 crearea de instituţii destinate legăturii cu organismele supranaţionale, care
funcţionează după norme nearmonizate cu legislaţia statelor pe teritoriul cărora
fiinţează.
 La nivelul relaţiilor dintre state, ameninţările de ordin structural pot viza:
 cosuveranitatea asupra unor teritorii;
 subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe teritoriul altor state;
 extrateritorialitatea legislativă.
 amenințări sociale - nerezolvarea sau tergiversarea soluţionării conflictelor de muncă,
a celor interetnice sau interconfesionale constituie tot atâtea surse de ameninţare la
adresa securităţii.
 amenințări economice - piaţa elimină actorii ineficienţi, care apoi generează
nesiguranță - terenul fertil pentru proliferarea amenințărilor sub diferite forme.

MODELUL EUROPEAN DE INFORMAŢII OPERATIVE

(MEIO)

Constituie temelia Inteligence-led Policing, managementul modern al activităţii

poliţieneşti, având ca bază de pornire informaţiile operative. M.E.I.O ajută la
identificarea tipurilor de infracţiuni şi a criminalității care proliferează, la distribuirea
eficientă a resurselor, la promovarea şi încurajarea cooperări poliţieneşti, asigură
sprijinul şi colaborarea altor forţe de aplicare a legi pe cele trei nivele:
 local;
 regional;
 internaţional, având în vedere modul de colectare şi analiză a datelor.
BENEFICIILE
M.E.I.O. - adoptat ca model de lucru, permite:
 controlul nivelului infracţionalităţii;
 localizarea şi controlul tulburării ordinii publice;

Curs nr 3 Page 3
  cunoasterea si gestionarea elementelor favorizatoare pregatirii si savarsirii
infracţiunilor;
 cunoasterea modus-operandi, dinamica deplasarilor si intr-un final,
controlul infractorilor;
 asigură şi controlează capacitatea de intervenţie precum şi a elementelor
ce evidenţiază siguranţa comunităţii

STRUCTURA MEIO
Aceste model a fost dezvoltat pentru a asigura împărţirea informaţiilor şi pentru
eficacitatea alocării resurselor, pe nivele de criminalitate, astfel:
• Nivelul 1- localizat la nivel local sau centru de comanda, are în vedere aria de
competenţă a unei structuri (poliţieneşti), cuprinde infracţiunile, infractorii şi
problematica ce intersecteză munca (de poliţie) începând cu comportamentul anti-
social până la crimă.
• Nivelul 2 – localizat la nivel regional, focalizează activităţile infracţionale sau
problematica specifică muncii (de poliţie) care pot afecta mai multe structurii (de
poliţie) sau regiuni învecinate, aspecte ce vor fi soluţionate atât prin resurse locale cât
şi regionale sau cu aportul forţelor abilitate naţionale.
• Nivelul 3 – localizat la nivel naţional şi internaţional, priveşte pericolele şi
criminalitatea organizată pentru care sunt necesare măsuri proactive şi acţiuni
concertate, folosirea de unităţi specializate pentru contracarare şi combatere precum şi
reacţii de prevenţie la nivel naţional.

RESURSELE MEIO

• resursele de informaţii, se constituite din întregul personal al structurii

(poliţieneşti)
ce trebuie să aibă acces la informaţii relevante pentru a-şi desfăşura activităţile
profesionale în condiţii de operativitate şi eficienţă;
• sursele de informaţii sunt constituite din victime, martori, infractori, informatori,
etc;
• resursele IT privesc sisteme sau reţele IT sau de orice altă natură ce permit
funcţionarea şi eficientizarea (poliţiei), asigură securitatea informaţiilor, gestionarea
operativă a problematicii specifice;
• resursa umană este formată din oameni potriviţi rolului încredinţat;

Curs nr 3 Page 4
MODALITĂŢI DE COLECTARE A INFORMATIILOR. CERINTE

• colectare de rutină - ca urmare a activităţilor (poliţieneşti) zilnice;

• informaţie furnizată - este atributul resurselor umane din structurile (poliţieneşti),
oferită voluntar;
• colectare organizată - ca efect al căutărilor şi al colectărilor din diverse surse, în
mod voit.
Managementul și cerințele informațiilor operative, trebuie să permită:
o înregistrarea uniformă într-un sistem IT;
o asigurarea, recuperarea şi schimbul acestora în mod eficient;
o evaluarea într-un proces de management al informaţiilor folosind
aptitudinile personalului şi tehnologia informaţională, având ca cerințe:
 dezvoltarea informaţiei;
 cercetarea, analiza şi alocarea resurselor disponibile prin produse
informaţionale de calitate;
 acţiunea ulterioară colectării şi procesării;
 luarea deciziilor;
 asistarea impactului privind reducerea criminalităţii;
 dezmembrarea reţelelor;
 creşterea siguranţei comunităţii;
 arestarea infractorilor.

AVANTAJELE PRODUSELOR INFORMAŢIONALE IN SISTEM MEIO

Permit implementarea activităţii (poliţieneşti) având la bază informaţiile operative şi

măsurarea impactului acestora prin:
• evaluarea strategică - ce permite trasarea sarcinilor în vederea luării deciziilor;
• evaluarea tactică - identifică zonele de risc criminogen şi problematica acută,
scoate în evidenţă aspectele ce necesită intervenţie, oferă recomandări legate de
activităţile tactice privind informaţiile operative, activităţile de prevenire şi de
intervenţie;
• profilarea problemei - asigură profilul operativ, clar şi lipsit de ambiguitate al
problematicii identificate prin intermediul grupurilor de coordonare şi trasare a

Curs nr 3 Page 5
 sarcinilor stategice sau tactice la nivelul MEIO, trebuie revizuit şi adăugit în
continuu pentru a-şi păstra eficienţa;
• profilarea ţintei - identificarea subiectului oferă imaginea detaliată şi clară asupra
acestuia în scopul unei acţiuni ulterioare, ca urmare a datelor şi informaţiilor
colaţionate până în acel moment. Subiectul, autor sau victimă, trebuie revizuit cât
timp prezintă interes pentru a-şi păstra eficienţa.

Bibliografie

1. European Community Environment Legislation, vol. 3, Chemicals, Industrial Risks and Biotechnology, Office
for Official Publications of E.C., Luxemburrg;
2. Culegere de termeni, concepte şi noţiuni de referinţă din domeniile politicii militare, securităţii naţionale şi
apărării armate, Editura Militară, Bucureşti, 2000;
3. C.S.S.A.S., Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securităţii şi apărării naţionale în condiţiile
statutului României de membru NATO, Bucureşti, 2004;
4. UNAp, CSSAS, Surse de instabilitate, Editura UNAp, Bucureşti, 2004;
5. CSSAS, Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securităţii şi apărării naţionale în condiţiile statutului
României de membru NATO, Editura UNAp, Bucureşti, 2004;
6. Amenintari la adresa securitatii, Al. Grigore, Editura Universităţii Naţionale de Apărare Bucureşti – 2004.

Curs nr 3 Page 6