Ministerul Educatiei si Gercetirii Stiintifice

VICTOR DIMA

EDUWTE
I
PLASTICA
MANUAL PENTRU CLASA A V.A

ffi;
.{
{"
s'".
\
t

!
ffi4
I ,,flil

'rf
ffi

lil -"-r

i:

ffin .$., b
r

Teora
 ilm CAPITOLUL
fBIEmffi
o lncrPuluRflte ARInoR nAsnc
o GBIURI ALI AnmOR nfffiC
o0Rl@ffiffitl $nm0DUGRt
otE$totiluLtmol
o flf,srnuttlllE tAIIRlru $l
trHilqNTU(nU -

Omul a simlit dorinta de a-si exprima prin desen gAndurile si

preocupdrile incd din comuna primitivd, cAnd principalele sale
ocupatii erau vAndtoarea si pescuitul.
Desenele executate cu degetul, cu pensule din fibrd de
scoarld sau cu diltila infdligeazd, aldturi de reni, bizoni si ma-
muti, animale domestice: cai; vaci, tauri etc.
Culorile folosite sunt oblinute din argile divers colorate: ocru
galben, ocru rosu si negru. Aceste desene, in care apar animale,
scene de vAndtoare, dansuri rituale gi dansuri rdzboinice, fiind
,,vAS DE CUCUTENI' (CERAMICA)
realizate pe peretii stAncilor sau ai pesterilor, se numesc desene
,,zEtTA DE LAVIDRA' - lvas rrcuntuA;
rupestre. Ele ne dezvdluie spiritul de observalie gi simlul artistic al
oamenilor acelor vremuri; sunt executate viguros 9i cu inde-
mdnare, cu trdsdturi sigure. Pe lAngd desene au maifost desco-
perite figurine sculptate in corn de ren ori modelate in argili,
reprezentAnd animale silbatice, precum si arme cu ornamente

,,vncA RosrE gr cAL' - pEgrERA LAScAUX (PlcruRA)

r\

,,DECOR" - (LUCRARE DE SCENOGRAFTE)
WIN'I-IMIi AND REPUTATION
38 Scientific
,,AFrg" - (GRAFTCA PUBLTCTTARA)
,,oEAS' - (DESTGN TNDUSTRTAL)
zoomorfe. Astfel de creatii artistice s-au descoperit Tn pegterile
Lascaux din Franta si Altamira din Spania, precum gi pe perelii
st6ncilor de la Tassili si Hoggar, in Africa. Pentru pdstrarea
alimentelor s-au creat diverse vase din lut, bogat ornamentate cu
linii si puncte zgAriate sau pictate ?n alb si rogu. Deoarece nu se
inventase roata olarului, aceste vase au forme neregulate.
Celebre sunt vasele de ceramicd de la Cucuteni - lasi. De ase-
menea, s-au modelat statuete cum ar fi:vasul figurind ,,Zei!a de la
Vid ra',,,Venus di n Willendorf',,,Gdnditorul de la H am angia' elc.
Lucrdrile mentionate mai sus pot fi considerate ca prime ma-
nifestdriin artele plastice: picturd, graficd, sculpturd, artd deco-
rativd gi artd monumentald.
Datoritd permanentei nevoide frumos a oamenilor din toate
timpurile, concomitent cu evolutia societitii au progresat 9i
artele plastice; astfel, au apdrut noi genuri artistice: scenog rafia,
grafica publicitard, designul industrial, designul vestimentar
(moda), desig nul de interior elc.
ln conditiile civilizatiei contemporane, s-a ajuns la o largd
popularizare a artei sub diferite forme: crealii muzicale transmi-
se la radio si la televiziune, inregistrate pe discuri, pe casete
audio ori video, diverse spectacole si filme difuzate la TV sau
inregistrate pe casete video, albume si reviste de arti etc.
Dezvoltarea tehnicilor de reproducere a condus !a rdspdn-
direa crealiilor de artd plasticd prin intermediul albumelor si
revistelor de specialitate. Chiar dad, reprduereane dd infor-
matii utile, ea nu poate suplini ?nsi contactul direct cu opera
autenticd, care poate fi admirati doar in muzeu sau Tn sala de
expozitie. Reproducerea, oricdt de reusiti, nu poate fi pusd sub
ANGELA BALOGH ZBOtr - TAPTSERTE (AFffA DECORATTVA)
 =l!

ffi
fff
"Db"tl
DESIGN DE INTERIOR
ffi
DESIGN VESTIMENTAR

semnul egalitetii cu lucrarea originald, singura in mdsurd sd ,,v|TRALlU" (ARTA MONUMENTALA)

declanseze anumite emotii. in mod firesc, se pune intrebarea:

care este diferenta intre original si reproducere?
Originalul este primul exemplar al unei creatii plastice, reali-
zat de artist cu mijloacele specifice (instrumente si materiale)in
tehnici specifice, care nu este fdcut dup6 nici un model anterior.
Este o oglindd a trdirilor interioare ale artistului, o cale de expri-
mare a stdrilor sale spirituale.
Reproducerea, spre deosebire de original, este o copie
realizati in serie, cu mijloace tipografice. Ea nu are valoare
artisticd, ci numai valoare informativd.

Pentru a satisface gustul artistic al oamenilor neinstruiti, lip- ,,BTBELOU' (OBtECT KTTSCH
siti de o elementard culturd, odatd cu dezvoltarea industriali
s-au produs o serie de obiecte menite sd inlocuiascd creatiile ar-
tistice originale: produse de artizanat imitAnd arta populard
autenticd, vari ate suve n i re, b i be I o u ri, pi ctu ri de g an g etc.
Aceste creatii de serie poartd denumirea de artd kitsch.
Termenul kitsch este de origine germani si desemneazd
creatiile artistice de prost gust. Ele sunt oferite de reguld, la pre-
turi scdzute, acelor categorii sociale care, lipsite de educatie
artisticd elementard gide posibilitdti materiale, nu-si pot permite
,,marea arti", arta autenticd, originalS. PICTURIKITSCH

Cdnd reproducerea este prezentatd drept arti autenticd, se

poate ajunge la situatia primejdioasd sd fie confundatd cu arta
originald. Fenomenul kitsch este rdspAndit in toate domeniile
artistice, sub diferite forme: romane ,,siropoase", certi de aven-
turi, picturi de gang naive, ilustratiile anumitor cdrli 9i reviste,
filme de groazd,siaventuri, seriale TV creatiide muzici ugoari,
produse de artizanat, bibelouri, diverse suvenire si obiecte
pentru decoratiuni etc.
Stoparea acestui fenomen se poate face numai printr-o
temeinici educatie care sd Tnceapd de la o vdrstd fragedd.
Numai asa se va ajunge la eliminarea prostului gust si la promo-
varea bunului gust, unul dintre obiectivele propuse in cadrul
discipl nei,,Ed u catie artisticd pl asticd".
i
 $ffiwtt
intre instrumente, materiale sitehnici de lucru este o strdnsi
legdturS. in functie de materiale, vom alege tehnica si instru-

OI mentele adecvate si invers: tehnica aleasd ne va impune alege-

rea unor anumite materiale. De asemenea, suportul va fi ales in
functie de tehnica si materialele pe care intentionim a le folosi.
Suportul este suprafata pe care se deseneazd. El poate fi
foarte divers: hdrtie de desen albd sau coloratd, asprd ori
netedd, carton, pAnzd, lemn, sticld, metal etc.

A. INSTRUMENTE

lnstrumentele de lucru sunt si ele diferite: toc cu penitd, sti-

lou, pensuld, penel, godetd, paletd, cutit de paleti, deltila pentru
gravurd, ebosoare pentru modelaj, dilti pentru sculpturd etc.
. Pe n ila ga st i I o u I ( I ) su nt uti izate la r ealizar ea dese nel or in
I

tu9; cu ele putem trasa linii subtiri de aceeasi grosime sau de

grosi m i variate (li nii modu late) obtin ute pri ntr-o apdsare diferitd.
oPensulele (2) au o arie mai mare de forosintd si din aceasti
cauzd sunt foarte diverse. Pensulele cu fibre moi se ulilizeazdla
elaborarea desenelorin tus, acuareld, guagd si tempera. cele q.r
fibra mai asprd sunt folosite la culorile de ulei. pentru detalii si
contururi fine se intrebuinteazd pensulele mai subliri si cu vdrfd
ascutit, iar pentru linii mai viguroase cele groase. pensulele cu
varful lat se utilizeazd la acoperirea unor suprafete mai mari.
.Penelul (3) este o pensuld micd, cu coadd lungd sisubtire.
\ .Paleta (4) este o placd subtire din lemn, plastic sau alte

I
materiale pe care sunt amestecate culorile.
oculitul de paletd (5) este format dintr-o ramerd erasticd din
metal, prevdzutd cu un maner si este folosit pentru amestecarea
culorilor sau chiar pentru pictat.
\
1

t )

4
/
-/

vf,7l5r;'-Tr$7$rrsFrTtm-- rt.s ASHiltou --rt,

 oGodeta(6)este un vas micin care se amestecd culorile sau
se pune diluant. \
oDdltila pentru gravura (7) esteo unealti de otel, de forme
diferite, utilizatd la crestarea si scobirea plScilor de lemn, de
metalsau de linoleum.
oEbogoarul (8) este un instrument din lemn sau metal, de
forme diferite, folosit la modelarea in lut oriin ipsos.
oDalta este o unealtd de otel, care poate avea mAner de
H
lemn, intrebuintatd in sculpturd pentru cioplire, tdiere, scobire,
crestare etc. o =---
1*
'\ \
B. MATERIALE SITEHNICI DE LUCRU
,

Cele mai utilizate materiale in artele plastice sunt: creioanele

pentru desen, cdrbunele, tusul negru sau colorat, acuarela,
guasa, tempera, pastelul si uleiul - in graficd si picturd; lutul,
ipsosul, metalul, piatra si lemnul - in sculpturd.
f,,'H
oCreioanele pentru desen (9)au mind de grafit moale si de
un negru intens. infazade constructie a desenului se folosesc
cele tip HB, iar pentru valorat cele mai moi: 28; 38; 48.
oCdrbunele (10) se obline din lemn moale de tei si se intre-
buinteazdin desen pentru realizareaunei valoratii delicate, de la
albul hArtiei, ld negru intens.
oTugul (1'l) este o cerneald speciald, neagrd sau coloratd,
rezistentd la apd, care se foloseste la realizarea desenelor. prin nJ
V
diluare cu ap5, in cantitdti mai marisau mai mici, se obline laviul. --r t
.Acuarela (1 2) esle o culoare transparentd, usor solubild in
apd, care se prezinti sub formd de pastd sau de tabletd. =€
CAnd se aplicd pe suport umed, culorile fuzioneazd.
Pe suport uscat, culorile se aplicd in straturi succesive de
apd coloratd, de la cele mai deschise la cele maiinchise tonuri.
Pentru alb se utilizeazd albul hArtiei. Ca si nu se curbeze la
contactul cu apa, foile de hartie din blocul de desen sunt lipite
intre ele, pe margini. Dacd nu sunt lipite, se vor prindein pioneze

I
BLACK
t.
/

i.y
il
4
 pe o plansetd din remn sau carton. se vor
dezripi numai dupi
terminarea si uscarea desenului.
oGuaga (r s) se prezintd sub formd de pastd

r7 borcane. se dizorvd usorin apd, dar spre deosebire

in tuburi sau in

este opacd si mata, permitdnd corectarea desenurui prin

acoperirea unei curori uscate cu o artd curoare. Dupi
pierde din strdlucire sise maideschide.
de acuarerd,

uscare,
(

oTempera (r4) se aseamdni cu guasa. oferd posibiritatea

obtinerii unor suprafete cororate uniform, dar dupd
uscare se
deschide mai murt ca guasa. se recomandd ca tempera
siguasa
Hlsr sd nu fie combinate direct pe suport;curorire se vor ameste:ca
o paletd, iarin ripsa acesteia, pe o pricutd de faiantd,
pe
pe o bucatd
de sticld sau chiar pe o farfurioard.
.Pastelul (ri) se prezintd sub forma unor mici batoane
divers colorate, asemdndtoare creioaneror. se utirizeazd
ca si
(-) acestea, pe suport alb sau colorat, dar lipsit de luciu pentru
a
permite o buni aderare a curorii. in finar,
desenur se protejeazd
cu lacfixativ.
(16) sau curoarea de ureise gdseste sub formd de
'uleiul
pastd, in tuburi de diferite dimensiuni. suportur pentru picturd in
ulei poate fi pdnza, cartonur sau remnut. inainte de pictare,
acestea se grunduiesc cu un amestec de alb de zinc,
clei de
oase, uleide in siapi.
De reguld, curorire de ureise amestecd pe paretd
cu pensura
sau folosind cutitulde paletd. Ele se pot dilua cu petrol,
cu uleide
in fiert sau cu terebentini. pictura in urei permite
corecturi repe-
tate si oferd posibilitatea reddrii aspectului mat
sau lucios al Iu-
crurilor, strdlucirii luminii si transparentei umbrelor. Din
ameste_
cul culorilor de urei pot fi obtinute aproape toate
curorire din na-
tur5.
''Lutul este un pimdnt moare, argiros, usor de moderat. Er
este folosit in ceramicd, scurpturd etc. Din rut se pot
reariza dife-
rite obiecte si vase care, prin ardere in cuptoare
speciare, devin
mairezistente.
.Piatra si remnursunt materiare traditionare in scurpturd,
folosite de sute, chiar mii de ani. Ere sunt prerucrate
cu ajutorur
ddltilor pentru piatrd sau pentru lemn.

.Fn
I
l-t

r-

a
I
Y
\
(
frrr$';Itl.N/ttt
-3-
T,c:.^ .,- a3^ QtP dl

ry=artimestesugireasci(cusituri,broderii,ceramiceetc.);

E
G-ilt*',r'fi :::Eiil,"jf"t",'"rsiproduserorde

G=supr?f?tiaspri,compusidinbucitifinedematerial;

E
m:l[ff**,fim**;-;;
m="-:il:niziriisceneiprindecorurisicostume;

m
p6nzi etc';

= ffi:*" :"":
",""1,
;],,.1:,::"*''

Relineli genurile artelor plastice pe care le-ati?nvdtat.

Precizati prin ce se deosebegte o operd de artd originald

reproducere.

3, lndi."1i obiecte din mediulin care trditi care pot fi

kitsch.

4. Electuati exercitiide folosire a diverselor materiale si

lucru utilizate in artele plastice.
 CAPITOLUL
.E
,l{}
ffiWS,m
ilg o ot0Rltt sPE(TRUtul solAR
OCRQIT(RilAIIC
o otoRtu PilmnE sEailmRE
$nffiRWnRr
e cflltoRucrDr$ REo
ool0Rlttffit
o il0ilotoRltt
in cele maivechitimpuri, oameniiau fost atraside culori side tainele acestora, deoarece
existenta noastri nu poate fi conceputi firi ambianta colorati a lucrurilor care ne incon-
joari. Culoarea dezvolti primele forme ale personalititiisiemotivititiiomului, ii stimulea-

impresii si sentimente. lmaginati-vi cum ar arita lumea firi culoare !

,,... Culoarea este viata, fiindci o lume firi culoare ne apare moarti. Asa cum llaciracreeazAlumina,
tumina creeazdculoiile. Lumina este mama culorilor, iar culorile sundcopiii luminii. Lumina ne dez-
vilu ie, prin culori, sufletul viu al acestei lumi..."
Johannes ltten (1888 - 1967), pictor gi teoretician

Culoarea este o impresie produsd asupra noastri de razele

luminoase reflectate de obiecte si consti in aspectul colorat al
lucrurilor. Ea este o proprietate'a obiectelor privite Tn lumind,
deoarece acestea, in intuneric, nu au culoare.
in anul 1676, fizicianul englez lsaac Newton (1642:1727) a
demonstrat pentru prima datd ci lumina este culoare. lntr-o ca-
merdintunecatd, el a prins, pe un panou alb, o razd,de lumini ca-
re pdtrundea printr-o micd deschizdturd numitd fantd. lntersec-
tAnd raza cu o prismd din cristal (fig.1) a obtinut pe panou o fAsie
coloratdin:rosu (R), oranj(O), galben (G), verde (V), albastru (A),
indigo (!) si violet (Vi), numitd fdgia spectrului solar (fig.2). Astfel,
a descompus lumina in cele sapte culori componente.

CAtiva ani mai tirziu, Thomas Young (1773-1829) a fdcut

un exieriment opus celui efectuat de N6wton, prin cire a re-
compus lumina. El a suprapus pe un panou lreiraze luminoase
(culori lumind) de culoare oranj, verde si violet, proiectate de
trei lanterne (fig.3). Din amesteculacestora, prin suprapunere,
a rezultat culoarea albd; deci lumina a fost recompusS.

- illl
 Experimentul a mai dovedit cd toate cele sapte culori care
compun lumina albd pot fi reduse la trei, numite culori lumind
primare.Culorile lumind pri mare sunt: orani, verde si violet.
Din amestecul lor, prin suprapunere, doui cite doud, se
oblin c u I o r i I e I u m i n d se c u n d a re : albastru, ro9 u 9i g al be n'

RtcHARD LOHSE,,COMPOZITI E"

(cuLoRrLE SPECTRULUI)

&,= gatben

SuprapunAnd toate cele treiculori lumind primare se obtine

luminaalbS: O + V + Vi = alb.
Dacd sunt luminate, cele mai multe obiecte absorb o parte
din culori si le reflecti pe celelalte:

lumini sunt
de sunet si
,
lumini,

CULORILUMINA CULORI PIGMENTARE

CULORI PRIMARE: O, V, Vi. CULORI PRIMARE: A, R, G.

CULORISECUNDARE: O, V, Vi.
CULORI SECUNDARE: A, R, G.
 in picturd, grafici, arte decorative s. a. se utilizeazd
pigmentare, obtinute din pigmenti (prafuri de culoare
din minerale sau substanle chimice) amestecaticu ajutorul
anumilliant.
Culorile pigmentare vor fi denumite simplu culori.
ln scopul intelegerii relatiilor existente intre culori si
studiul acestora s-au intocmit, in decursul timpului, di
scheme grafice: steaua culorilor, cercul cromatic, stera
rilor s. a. Primul cerc cromatic sau cerc al culorilor a fost
de cdtre Newton, din sapte bucitide hArtie coloratd, pe care
lipitpe un discdin carton.
PIET MONDRIAN lntre pictorii si teoreticienii preocupati de studiul
,,BROADWAY BOOGIE WOOGIE- se numdrd Philipp Otto Runge (1777 - 1810), pictor
(cuLoRr PRTMARE) Paul Klee (1879 - 1940), pictor german de origine elvetiani,
Johannes ltten (1 888 - 1967), pictor elvetian.
Acestia au realizat cercul cromatic din 12 culori. ltten
impdrlit culorile in trei grupe, in functie de gradul lor de strdl
Cu cAt intrd-a
mai multe culori?n amestec, cu atAt scade gradul
strdluci re cu lori i rezultate.

CEBCUL CROMATIC

P = CULORI PRIMARE

S = CULORI SECUNOARE
T: CULORI TERT]ARE

-.m
 Culorile cu cel maiTnalt grad Qe=g[rdlucire sunt rosu, galben si
albastru. Pentru cEnu pot-ifoOiinute din combinalia altor culori,
ele se numesc culori primare.
Prin amestecul lor, in cantitdti sivariante diverse, addugAnd
dupd caz alb sau negru, se pot obline aproape toate culorile din
naturi. Prin combinarea in cantitdti egale a culorilor primare
rezulti negru: R+G+A = negru.
Din amestecul culorilor primare, doud cAte doui, in pdrli
egale, se obtin culorile binare de giadul lsau secundare:

GiI Lir l!"

G+A= V(verde) A+ R =Vi (violet)) R + G = O(oranj) HENRIMATISSE
,,MADAME MATISSE"
.qesr Culorile secundare (verde, violet si orani) au un grad de strd- (cuLoRr SEcUNDARE)
lucire mai scdzut decAt cele primare.
AmestecAnd culorile secundare cu o culoare primard vecind
se oblin culorile binare de gradul llsau teSiare:
+A verde albistru
+G verde
+G oranj
+R oranj
+R violet
+A violet
oi-
: Acestea au un grad de strdlucire'mqi
@
scizut fald de cel 3|9gt ,,PAsARr iN cute. (culoRr cALDE)
lorilorsecundare.

lil El I
OBTINEREA CULORILOR TERTIARE
GEORGETA COSTIN CRACIUN
,,coMPozrTrE', TAPTSERTE
(cuLoRr SEcUNDARE)

EI E
 RECI
Dupd impresiile oe care te. produc, culorile pot fi calde
?:!: :, :, :llg ;
sau

;;; ;il'
t,. E ;;;;'
r
nz atia e
sZ d c bu
re, ri
e nd,, ca "
Is"il"'.i.1'l"l [,:: iJ
9,,1,,,,,,,,,,,,,n

__g119pj r um i ro u eic.
::li:f
satben. l,3j',i;rl1:l:
cei mai .droa .rror,,"
^l', "1t: ;Ji;
E6;;i
iii ;;rjilj'X"Jil;".
din amestecuta doui cufoiicJOL
'ffi,'J;"'i
O=R +G
Culorile reci fuerde, albastru
si violet).provoacd impre
de tristete, deoartaie, uaUe,
f]idl;""j#r..
lor, ghetii;)ilezli, apei-m-drirbi, ., sunt asociate rx
li:.,
rdurilor etc. Atbasr ii.rriLi"i
;;1:,':l??,:": j-"^?,-:lr'-,',::!ii,iir.ai1ar"rrii"J.,"ri;;;a
violet, contin o caniitate ointi_o,uioil
#!:i
V=A+G
ALEXANDRU CIUCURENCU Vi =A+R
,,PORTRETUL LUI N. WEINBERG"
(culoRtoALDE) elementele mai

ilHtrHHFsl ;ff i li5i?'"i

*? fl ,T, 3 diJr
me_ntete
aplogele.
s,r, primul{: plin, rnlrucat roau
inirr#iiff.,
ry,r,,,L, prdr,
,p!gq,"_lgn ln acest
r,.*
senzatia dg greu si "t ;tr
acesr tet
tetse itrlilo"
creeaza-itrlilol
se creeaza spatiu.
GHEORGHE PETRASCU
,,. Ilj?'J
sugera il,*::1, : l,::,,*^i1
volumul
ffi # ;l ; ;r I ri re c i in u m b rd s e po.
i
oe
,PODUL Snru Unnrtr.r" (CULOR|
RECt)
obiectelor.
I

ALEXANDRU
1a*
CIUCURENCU &
,,cAprre
or rArrr
(culoRtCALDE
itrt pRtu-plRtrt
9r
CULORI RECI
irrtpmruul .t.b
itrroeeAnrnr;
6

,,rNTERtOR. (cuLoRt RECt)

,,TNTER|OR' (CULORt cALDE)

*
LJ I

*t

i
5
.nrrrqlxf

a-a
 Privind cercur cromatic se poate observa cd fiecdrei
primare ii corespunde, ?n ppfiea diametral opusd,-o curori
secu ndard, rez u rtatd di n a mEteb'u I celorta lte orii;EEi,
.riJrr"
'r culoril-e opuse in cercur cromatic, una primaii iJr"i".' cearana
secundard, cate prin amestec dau gri neutrJ,-r" iril"r.
Principalele perechi de culori complementare sunt:

rosu verde
galben violet
albastrU oranj

- rupte sau
Prin amestec, curorire comprementare se turburd, rezurtand
;: t:!,te griuri colorate, iar prin aldtuiirJ'se-eiafte
reciproc, produc6nd un contrast siriOeni-

HENRT MATTSSE ,,TANGER" (GAMA G_Vi)

GRAZTA CANC|ULLO,,COMPOZ|T|E. (GAMA R_V) RICHARD ANUSZKIEWICZ

,,PLUS tNVERS. (GAMA R_V)

ALFRED SISLEY
,,enncA iru rrupul INUNDATIEt,, (cAMA A _ o) ANASTASIE CRIMCA,,PSALTIREA 1 61 6"
lvttrutRruRA (GAMA R-V)
 Redarea cdt mai expresivi a contrastelor deschis-inchis
luminos-intunecos se face cu ajutorul pigmentilor alb si negru.
intrucAt nu apar in spectrul solar 9i nu au culoare, ace
pigmenti se numesc nonculori. Prin amestec, din alb

s
o
'v"

THEO VAN DOESBURG

,,coMPozrTtE' - uLEt (NoNCULOR|)

NAPOLEON ZAMFIR
,,AFrS EXPOZ|TtONAL" - TUg (NONCULORT)

NICOLAE GRIGORESCU
,,TRECEREA DUNARII LA CORABIA' . DESEN
(NONCULORT)
 = ?-Si miri strdlucirea;
= c?f€ exprimi ceva clar;

= substanti lichidi sau pistoasi folositi

pentru a uni pigmentii;

= corp geometric cu fete plane, netede;

= a oglindi, a retransmite;

= totalitatea radiatiilor (razelor) emise de Soare;

= culoare tulburati cu o mici cantitate din

complementara sa.

/. Obtineli culorile secundare din amestecul culorilor primare,

dou5.

2, Oblin"ti culorile tertiare amestecdnd fiecare culoa

doud culori primare invecinate.

Notd: pentru realizareaambelor exercitii pot fl utili

compozitionale simple (gril5 tip ,,tabld de sah,,, i
geometrice etc.).

3, Realizati o compozitie in culori calde sau

propuneti subiecte potrivite gamei alese.
^1
4. Realizati o compozitie de culori calde si reci d sa suger
piin procedeele invdtate, iluzia de spatiu.

-
., *-ruV-,'.','F7
I

CAPITOLUL ffiEilTilT
ottEslEffitRlffi EET
o lduAMeffiffieffiwL@mltoR
O ffiODEARTAOTORIIOR

e cele mai multe ori, cAnd suntem pusi?n situalia

preciza culoarea anumitor lucruri, rdspundem
mat: frunzele copacului sunt verzi, zdpada este

dia cu rdbdare si atentie, vom constata cd, in realitate,

lucruri au culori diverse.

in partea luminatd a copacului putem observa cd

sunt maideschise, de un verde gdlbui, iarin umbrd, au o
maiinchisd, de un verde albistrui.

Zdpadapare mai albd si mai strdlucitoarein zonele lu

iarin cele umbrite are o culoare mai rece si maiintunecatd.
,,ARBoRE' - (FRUNZE itrr lulrltuA gt urrlenAy

,,ZAPADA' GH. PETRA9CU,,NATU RA MOARTA"

(DEScHTSA iN LUMTNA, iucnrsA ir.r UMBRA) (oBrECTE rN UMBRA)

ANDREA PADOVANI,,DEBARCADER'
(OBI ECTE it t LUlvt ItrtA;

lr:i5r5
,,PALETA LUr MATTSSE'(AMESTEC ELABORAT pE PALETA)

Fiind componente ale luminii, culorile sunt influentate de aceasta: in lumini puternici apar vii gi
strElucitoare, iar in lumini scdzuti ca intensitate devin palide si intunecate. Efectele produse de lumini
asupra culorii diferitelor obiecte pot fi redate in picturd cu ajutorul nuantelor si tonurilor.

Am invdlatin capitolulprecedent cd spectrulsolar este compus din culorile primare (R, G, A)siculorile
obtinute din combinarea acestora, respectivculorile secundare (V, Vi, O).
Procedeul prin care se realizeazd combinarea culorilorintre ele poartd numele de amestec.
Cel mai des utilizat este amestecul fizic care poate li spontan- obtinut prin fuzionarea culorilor pe suport
- sau elaborat- realizat cu ajutorul pensulei, culitului sau chiar al degetelor, pe paletd ori direct pe suprafata
suportului.
Fuzionarea este un amestec care se realizeazd direct pe suprafata suportului, ?ntre pete umede de
culoare, relativ spontan, fdri a folosi efectiv pensula.
Amestecul efectuat intre culori le spectru u i se n u meste amestec crom ati c.
I

LUCIANO BONELLO,,STANCA DE AUR" - (NUANTE DE GALBEN SIORANJ) ,,AMESTEC ELABORAT' - (PE SUPORT)

m
:l-

,,.4

ROBERTO JOOS
,,COMPOZITIE" - DETALIU
(NUANTE DE ROSU St ORANJ)
,,NUANTE"
I + O = nuante de la R Ia
-!sEF Nuanta se referd la calitatea
CAnd se realizeazd intre doud culori vecine din
amestecul cromatic capitd denumirea de nuantare, iar
rezultate se numesc nuante.
relnuante de !a G la v sau
Dacd galbenul din amestec este in cantitate mar
nuanta rezultatd se va numi galben verzui.
+ 1V = galben verzui.
Atunci cAnd verdele este in cantitate mai mare, nuanta
numiverde gdlbui.
1G + 2V = verd€ gilbui.
Se mai pot obtine nuante din urmdtoarele perechi de
vecinein spectru:
+ A = nuante de la V !a
+ Vi = nuante de la A la
+ R = nuante de la Vi !a
+ G = nuante de la O la
unei culori de a fi mai caldi
mairece.
COBNELIU BABA
,,TARANI.
(MODELAREA CULORTLOR)
n
'IilX
s
 r\
\,/
Modelarea este un procedeu folosit in artele plastice
prin
care se valoreazd suprafetele plane sau se
modificd relieful
formeloripitiate.
Ea pune in evidentd rumina si umbra.
I in picturd, moderarea
rearizeazd prin treceritrepiate de ra deschis
-se citre inchis sau
-!nvers, obtinute din amestecul unei culori .r non.rlorile. o
culoare amestecati cu arb se deschEiar
ffia ffi"r".t"_
catd cu negru se inchide.
Rezurtatur amestecurui unei curori cu o
cantitate de arb sau
de negru se numeste fon.
DUMITRU GRIGORAS
+ alb = ton rosu deschis. ,,CULESUL TNUCTEION'- DETALIU
(MODELAREA CULORILOR)
+ negru = ton rosu inchis.
Tonulse referd ra caritatea unei curori de
a fi mai inchisd sau
maideschisi.
Pentru sugerarea suprafetelor luminate
se vor folosi
tonuri deschise, iar pentru cele umbrite tonuriinchise. ,,TONURI'

{TNAIT
= a da formi definiti, a realiza;
intensitate
= gr?d de tirie, putere, forti;
spontan = care se produce de la sine, care apare Urusc,
pe neasteptate.

/- Efectuati exercitii de amestec spontan si elaborat

alculorilor. obti
culorilor din cercul cromatic.
J
2. Et ecluati exe rciti i de modelare a cu lo ri lo
r. \
3- Realizati cate o compozitie prasticd sau decorativd in care sd
 IAPITOLUL IlIrmffiffiri
ffiulmll
:7....-'/'4*
'
'
/,,/
1't'"''.:
t:'t'.;'
'

/!
l O PAIA. IIITT]il DE tIilTAJ
,'/ O IRATARIA DTCORAIUT (PWTI
:, r,
f,,,,"/\:'; O IRAIARTA PICTURATI

Ca element de limbaj plastic, patareprezintd o urmi

intinsd in raport cu suportul, asternutd pe suprafala acestuia
ajutorul instrumentelor specifice sau prin alte mijloace.
Ea poate avea forme, mdrimi 9i culori diferite.
Urma ldsatd de o culoare pe suprafala suportului se n
patdcromaticd.
Petele cromatice polti plate (sau decorative) 9i picturale.
Pata platd sau decorativd este pata uniformd pe
intinderea sa, fdri urme vizibile de pensulS, unitari ca ton
nuanld. Ea poate fi obtinutd cu ajutorul a diferite i
pensula cu fibre moi si cu vArful lal, pistolulde vopsit,
rulouletc.
PATA PLATA DE PENSULA

PATA PLATA DE AEROGRAF PETE PLATE ORDONATE. AGLOMERATE

-, 1. l,'.,liir$-"''' -' *tg*

s.
:;

-.rt
 'a/.
oo 7
/:
-I Ei?-I i -,l\
V. VAN GOGH ,,BISERICA DIN ANVERS"
VAN DER STEEN,,PISICA FANTASTICA-
(TUSE) (PETE PLATE VIBRATE CU PUNCTE)

Dupd modulin care sunt asezate pe suport, petele plate pot avea
diverse semnificatii:aglomerat-aerat,
ordonatdezordonat etc. in functie de culoare de locul pe care fl ocupi pe
9i suport, pata platd poate sugera
spaliulsivolumul. Datoritd suprafeteisale uniforme, aceasta poate sugera
calm, liniste, stabilitate, repaus,
mdretie' CAnd estefolositdimpreund cu pata picturald, poate avea
un rolodihnitorpentru ochi.
Prin suprapunerea unor puncte si linii, petele plate pot li vibrate.
Pata vibratd obtinutd prin suprapuneri
grafice sau prin amestecuricromatice se numeste patd picturatd.
suprapunerea graticd constd in asezarea unor mici etemente plastice puncte
platd. Putem obtine pete picturale prin amestec elaborat
- si linii - peste o pati

prin amestec spontan folosind procedeul fuziondrii.

- utiliz6nd nuantarea si modelarea culorilor - sau
-
Petele picturale pot sugera mai bine forma sl volumul unui obiect
atunci c6nd tusele sunt dispuse pe
sensul formelor respective: rotund, drept etc. Pati picturald poate exprima
miscare, dinamism, tensiune etc.

- PABLO PICASSO
,,PORTRET
DE
rAruAnA'
(PETE PLATE
VIBRATE
cu LrNil)

J
;
F.
VASILE POPESCU
,,runrunA
lr,tORRfA"
(PETE PLATE
9r
PETE
PtcTURALE)

T I
 Tratarea unei suprafete reprezinti modul in
aceasta este valoratd sau coloratd.
O suprafatd poate fi tratatd decorativ utilizd
petele plate sau colaiul. Folosind aceastd tratare
vor obtine compozitii decorative.
Cotajul este un procedeu tehnic care consti
lipirea pe suprafata suportului a unor dife
elemente: materiale textile, carton, hArtie, piele
Colajul poate fi realizatin mai multe moduri:
COLAJ FORME RUPTE
tip mozaic, forme rupte, forme tdiate gi decolaj.
COLAJ TIP MOZAIC
Cotajut tip mozaic se realizeazd prin lipi
unor mici bucitele de carton sau hArtie
divers pe formele desenate pe suport. Di
acestoratrebuie sd fie relativ egald.
Colajul prin tehnica formelor rupte se
lipind pe suport bucili mai mari sau mai mici
hArtie colorati, ruptd spontan, direct, fdrd a se
desenat imaginea anterior 9i care au diferite fon
Hartia poate fi pictatd chiar de cdtre elevi, inainte
a fi ruptd, sau poate proveni din ziare si reviste
afise, pliante publicitare etc.

COLAJ DIN MATERIALE TEXTILE HENRI MATISSE,,PENELE ALBE' (TRATARE DECORAT

 LI
fl<
'{
!r
L)
,{

t, t,

TRATARE DECORATIVA WASSTLY KANDINSKY,,COMPOZITIE ROZ"

(TRATARE DECORATIVA)

Colajul formelor tdiate presupune tiierea formelor de TRATARE DECORATIVA

hartie cu ajutorul foarfecii sau al cutter-ului dupi un desen
executat anterior. Formele pot fi tdiate intregi ori seclionate in
mai multe pirti gi apoi lipite pe suport. La rAndul lor, golurile
rdmase duBd decuparea cu foarfeca sau cutter-ul pot fi si ele
lipite pe un' alt suport, obtinAndu-se compozitii noi, cu alte
semnificalii. Acest procedeu se numeste decolai.
Se pot realiza compozitii decorative, in tehnica formelor
tdiate, folosind in loc de haftie materiale textile.
Tratarea decorativd a fost si este utilizatd in diferite genuri
ale artelor plastice: vitraliile gotice, pictura egipteand, miniaturi,
art6 populard, textile etc.

FORME TAIATE - COLAJ SI DECOLAJ

il
r.l
Ll
 Tratarea picturalS se poate realiza cu ajutorul petelor
L*-\' !
rale sau al tugelor. Prin utilizarea acestei tratdri se obtin
*dli r
pozilii plastice.

Tugele reprezinti urmele vizibile ldsate de pensuli

suprafata suportului. CAnd sunt asezate pe forma
redate, volumul acestora va fi mult mai bine sugerat.

r Pot fi realizate diverse suprafele picturale, in mod

folosind ca procedeu fuzionarea culorilor. Prin tratarea pi
- utilizdnd nuantarea sau modelarea culorilor - suprafetele
ION TUCULESCU,,CAMP CU CIULINI"
vibrate in nuante 9i tonuri variate, obtinAndu-se
(TRATARE PTCTURALA)
plastice sensibile, de un mare rafinament artistic.

MIHAI BANDAC,,AMINTIRI DIN OAS" MARK CHAGAL,,MIRII'

(TRATARE PTCTURALA) - TU9E (TRATARE PrcruRALA)

-\*ko s.
O
* i'r* G"'il
-r "q\ ^..-.
^&t a "1.: ,,.,*ffi
*,tl?rrt#'.
!!-i ",.,' .t ,.ff
i
fl
'Tn:*"$W
PAUL CEZANNE ,,MENNECY" . DETALIU
(TRATARE PTCTURALA)

;F-,:
.J.I ' i!r
fr
lw
It,
rEre
ftJ

17*"
r.,{
.{&'
Io'
f;
L-.

--

I
 = l ri
= cutit special, a cirui lami de otel poate fi schimbati,
utilizat pentru a tiia cu precizie hirtie, carton, piele,
textile etc;

= lucrare ornamentali compusi din mici bucitide mar-

murd, piatri, sticli etc. diferit colorate, care atcituiesc o
imagine, o figuri;

= tipirituri
realizatd pe o foaie de hirtie indoitd de mai multe
ori, prin care se face reclami unor produse, unor firme etc.

= ? razullo din..., a fi luati din... (in text);

= finete deosebiti;

= a inspira cuiva o idee;

= neuniforme, colorate sau valorate divers.

/' Efectuali exercitii de oblinere a petelor decorative utilizdnd

2. Obtir"ti pete pictu rale pri n u rmitoarele procedee plastice :

l'1
si modelare a culorilor.

3. OOti neli suprafete decorative si pictu rale pri n diverse

4. Realtzali cdte o compozitie decorativd si o compozitie

tratdrile adecvate fiecdrei compozitii.
It. I
 CAPITOLUL ffiEffifi[E
owLotoRltoRlt
OffiTCAD.TTG
ontrastul, in general, se defineste ca o puternici
tie intre doud sau mai multe lucruri, stdri, actiuni
Viata ne oferi nenumdrate exemple de contrast:
idrnd, zi-noapte, mare-mic, greu-usor, gros-subtire,
umbrd etc. Nu putem aborda problema contrastelor dec&
comparatie: un pdtrat pare mic dacd este asezat ldngd
mare;dacdil aldturdm unui pitrat mai mic decAt el, acelasi
va pdrea mare.
Ne referim la contrast cromatic atunci cAnd intre doud
pe care le compardm, se remarcd diferente puternice, clare.
intre culoriexisti 7 contraste diferite:
o contrastul culorilorin sine;
CULORI JUXTAPUSE

rr
o contrastu I cl ar-obscu r ;
PE ALB SI NEGRU
o contrastul cald- rece;
o contrastu I com ple me ntarel o r ;
o contrastul simultan;
o contrastul calitatiU
o contrastul cantitativ.

i1nrus uoruANN,,cASCADA"
(ooNTRASTUL CULORTLOR iN StNE)
..

I
r
VICTOR DIMA,,STEMR RoIT,IANI eI'
(coNTRASTUL cuLoRtLon irrl strue;

CONTRAST PRIN COMPARATIE

IT I
ftr r
CONTRASTUL CULORILOR PRIMARE ooNTRAST irurnr culoRt TERTIARE

Cel mai simplu contrast cromatic esle contrastul culorilor fn

srne. El se obtine prin juxtapunereaculorilor pure, luminoase.
Juxtapunerea constd in aliturarea a doud tente, a doui va-
lori, fdrd Spaliu ?ntre ele.
- Prin juxtapunerea culorilor sub formd de tuse mici sau puncte
se va realiza amestecul optic al acestora. Spre exemplu, al6tu-
rAnd mici tuse sau puncte de galben unor tuse sau puncte de
albastru, ochiulva percepe culoarea verde.
Cel mai puternic contrast in sine se realizeazd intre culorile
primare: rosu, galben si albastru. Cu cit nqildepdrtdm de culori-
le primare cdtre culorile tertiare, puterea acestuicontrast scade:
intre culorile secundare este maislab, iarintre cele tertiare devi-
ne si mai neclar.

MAURICE DE VLAMICK,,REMORCHERE PE SENA" ,,VITRALIU GOTIC"

(ooNTRASTUL CULORTLOR iN StNE)
(JUXTAPUNERE DE PUNCTE)

GABRI ELLA BESSI,,COMPOZITIE'

(JUXTAPUNERE DE TU9E)
ROBERTO JOOS,,COMpOZTi" (PASAJ DE VALOARE)
PASAJ INVOLUNTAR - CU ALB

Rosu lArueAonnru.l

il
Aliturarea albului si negrutui amplific6 expresivitatea contrastului in
Dacd juxtapunem o patd de alb unei culori, inchisi
curori, aceasta va deveni mai inchisd
pierde din luminozitate. Dacd iijuxtapunem o patd de npgIu, culoarea va
dr
maideschisisimailuminoasS. re
intre pete crbmatice diverse se pot realizatrecerifdrd a le schimba
sau cantitatea, pdstrand si chiar reliefAnd contrastul lor natural. Aceste
poarti numele de pasaj. Pasajulare rolde intermediarintre petele de
.* cdnd trecerea se face prin tonuri cromatice sau prin nonculori,
degradeu, vom avea un pasaj de valoare.
nogu mNoAonLaer.t
Unii elevi realizeazd, involuntar un gen de pasaj prin mici spatii
necolorate, ldsate intre petele de culoare. pasajul dd unitate lucrdrilor 1
formeleTntre ele siformele de fond.
contrastul culorilor in sine il g6sim utilizat in broderii, ceramicd si
popular, in pictura pe sticld, in miniaturi, precum si in creatiile unor p
modernica: Picasso, Miro, Kandinski, Matisse, Mondrian s. a.

nogu lAr,rcA venoE

Am invdtat cd, in functie de senzatiile pe care le transmit, culorile sunt

(rosu, oranj si galben) 9i re_ci (verde, albastru si violet); oranjul este cei
caldi culoare, iar albastrul cea mai rece. Dupd cum se situeazd intre cei doi
(cald gi rece) in cercul cromatic, curorire pot fi mai calde sau mai reci.
De asemenea, o culoare poate fi incdlzitd sau rdcitd prin amestec
realizat pe paletd sau direct, pe suport. Dacd in amestec domind o
caldd, culoarea seincdlzeste, iardacd domind una rece, se va rdci.
nogu mrucAnLensrRu O culoare poate fiincilzitd sau.rdcitdprin juxtapunere:

R ldngi O se riceste
I
lingi G se riceste mai

r R lingi V se
R lAngi A se incilzeste
lingi Vi se fncilzeste
 C
ru
RAoTREA sr iNcALzTREA uNEt culoRt pRtN AMESTEo Ftztc
VASILE VARGA,,TU RNATORI E' . DETALIU
(RAPORT LUMTNA UMBRA)
cantitate mai mare =

cantitate mai mare =

l+A cantitate mai mare =

'+Rin cantitate mai mare =

Cuiorile recisicalde se pot situa siin alte rapoarte, nu numai

in cel cald-rece: lumind-umbr6, uscat-umed, greu-usor, aproa-
pe-departe etc. Aceste efecte diferite demonstreazi variatele
posibilitdli expresive ale contrastului cald-rece.
Pentru a pune mai bine in evidentd contrastul cald-rece va
i trebui sd atenudm celelalte contraste dintre culori. in acest sens,
culorile din exercitiile ori compoziliile aplicative se vor folosi la fel
de deschise sau de inchise. Prin folosirea culorilor in tonalititi
apropiate se realizeazd o legdturi intre ele care, la rAndul ei,
face compozitia unitard. ION MUSCELEANU,PORTRET"
(GAMACALDA)

PAUL GAUGUIN,,CALARETI PE PLAJA" PAUL CEZANNE ,,VAZA ALBASTRA'

(CoNTRAST CALD-RECE) (GAMA RECE)

o{ {a

'
&kl-'!r",

i,_t'.TI
.,b{
$s'

T},
 = a ?propia, a aseza alituri;

=a miri;

= a micsora;

= (in text) a fiin cantitate mai mare;

= sp?tiu intre doui lucruri;

= tArd voie, firi intentie;

= a sublinia, a evidentia.

/, Efectuati exercitii de obtinere a contrastuluiin sine folosind ju

pasajulde valoare.
I

q
2.Realizati exercitiideTncdlzire sau ricire a culorilor

3. Rezolvati problema de la punctul 2 prin procedeul

4.Realizaticdte o compozitie plasticiin care sd

sine.
F
C. Realizati o compozitie decorativd in care sd
sine.

6, neatizati o compozitie plasticd in care sd

,
| .Realizati o compozitie decorativdin care sd
 IUilE{ULtffi CAPITOLUL
U [mH il,t$IE
O PIilCU.. EfTEfJ DT UTru
otlT@MDtuIrmERt
AMRilCIT
Gmrslulitl$wl \--l-,

Punctul este cunoscut sub diferitele sale ipostaze: semn

grafic, sbmn de punctualie, semn muzical, punct cardinal, punct
tipografib, pu nct de pornire, punct medical etc.
in artele plastice poate fi definit ca,,formS" plani sau spaliali,
cu dimensiunile reduse Tn raport cu mirimea suportului. Pot fi
considerate puncte figurile geometrice debazd, (triunghi, pdtrat,
romb, cerc etc.), atunci cAnd au dimensiunifoarte mici, formele SEMINTE
naturale de mici dimensiuni (seminte, pietricele, insecte etc.)
precum 9i acele forme care par mici datoriti depirtdrii: pisiri,
agtri,vapoare etc. Punctul este cel mai simplu element de limbaj FLUTURE
plastic din care evolueazi intreaga crealie ca dintr-un germen.
Orice compozilie poate incepe cu simpla asezare a punctului pe I
suport, prin care se creeazd spaliul plastic.
trrtt
.n r*
NISIP llr. o
fr
) ,Fet'*
''' .i b.
.if
,', --t. .
:

'\rt ra'
tJ,
/

,Vi
-;0"
Hio' I
 in artele plastice, punctul se obline prin procedee tehr{
diverse: pulverizare, stropire, colaj, sablon, amprenti etc. I
Pulverizarea constd in imprdgtierea pe suport a cutori
I
stare lichidi, cu ajutorul pulverizatorului;stropii rezultatis"
{
zintd sub formi de puncte fine, de dimensiuni apropiate.
I
Stropirea poate fi efectuatd cu diverse instrumente: sti{
pensul6, periutd de dinli etc. Punctele realizate vor fi diferite
formdsimdrime. {
I
in ambele cazuri, suportul poate fi umed sau uscat. I
.t I

STROPIRE PE SUPORT USCAT

Colajutoferd posibilitatea oblinerii unor puncte Oiverse, I
formi si mdrime - prin ruperea Tn mod spontan a hArtieiin rr{
- -
bucdlele sau egale prin tdierea cu preduceaua oi I
AMPRENTE
pertoratorut
I
Cu gablonulputem desena puncte avAnd aceeasiforn{
aceeasidimensiune
I
Amprenta reprezintd urma ldsati de un obiect prin apdsal
pe o suprafatd. ApdsAnd cu vdrful creionului, al penilei or
pixului, vom obtine puncte fine, aproximativ egale ca mdrin{
I
Daci folosim vArful pensulei, capdtul neascutit al creionuluisl
chiar virful degetelor - dupi ce au fost impregnate in culoar{
punctele rezultate pe suprafala hdrtiei vor fi mai mari 9i difq
caformdsidimensiune. I
COLAJ STROPIRE PE SUPORT UMED
 5!..-,
"'f"*,.q;*
Gr . I
t .1,a
u ,4.
'j' * * .&r
DEZORDINE

PUNCTUL - ELEMENT STNGULAR (FLOR|)

,,MOZATC BTZANTTN" (PUNCTUL- ELEMENT DE CONSTRUCTTE)

IFICAT

Punctul poate avea semnificatii diverse: inceput, sfdrgit,

;-l
limitd, germinatie, concentrare etc. Ca element independent, in
lucrdrile de artd plasticS, punctulare o prezentd diversS:

o element singular, formd a unor obiecte mici: gdze, fluturi,

tn)nze, flori etc. sau obiecte care par mici datorita depdrtirii,
element ornamental al unor obiecte folosite in compozilie sau al
unorforme create de artist, de autor; FRANCO BOCCHI,,FLOAREA SOARELUI"
(PUNCTUL - EFECTUL
PUNCTUL _ ELEMENT ORNAMENTAL APROPIAT- OEEANTNT;

\
N
t\\
i&
 \

t:

I
CARL HOLTY,,CALIOPE'
(EFECTUL AGLOMERAT- AERAT
ANDRE DERAIN,,PARLAMENTUL DIN LONDRA
(PUNCTUL . ELEMENT CONSTRUCTIV)
I

o element de constructie rezultat din tehnica folositd de autor: pointilism, mozaic, colaj tip mozaic etc.;
I

.. element constructivcare, prin modul in care este dispus, sugereazd miscarea sau volumul I

Mdrind sau micsordnd dimensiunile punctelor, in cadrul aceluiasi suport, se poate sugera apropierea sa{
depdrtiirea. Dacd se coreleazdculoarea cu mdrimea (punctele mariTn culori calde si punctele miciin culd
reci) efectul de spatialitate se amplificd. in acelasi mod se pot sugera efectele greu-usor, jos-sus: punc{
mari, inchise, grele in partea de jos a suportului, iarin cea de sus puncte mici, usoare, deschise la culoare.
I
Dupi modulin care sunt dispuse pe suport, punctele pot sd exprime:ordine-dezordine, aglomerat-aera{
static-dinamic etc. I
Punctul a fost utilizat in artele plastice din cele mai vechitimpuri si este folosit in prezent la: mozaicu{
pictura impresionistd (pointilism)etc. I

r
l
iEORGES SEURAT
PUNCTUL - ELEMEI \U IHUU IIV) PUNCTUL. ELEMENT SINGULAR (FRUNZE)
5ElrTEff fi,
ry#_-_ffi a
€.'r
a,
.3i
{ ";,
fr'{f,.
tt a
i..1hi
:**' h

nru
7>"

nry
-
ry
.ffi I \\

rc fffi#[
 = COIp CereSC, Stea;

=areaLza o legituri reciproci;

= simdnti;

= situatie;

= ?p?r?t de giurit hirtia;

= SGo?li depicturi care foloseste ca tehnici tusa divizati

sub formi de puncte;

= un€?lti cu un cap rotund, ascutit pe muchie,lolositi la

perforat h6rtie, carton, piele etc.;

= ?p?r?t cu aiutorul ciruia, prin suflare, se pulverizeaza

lichidele;

= instrument previzut cu diverse forme perforate folosit in

desenul tehnic, topografic etc.

/, Efectuati exercitii de oblinere a punctelor prin fiecare dintre tehnicile

invdtate.

2. Efecluati exercilii de grupare a punctelor in functie de d

expresivititi ale acestora.
3, Realizati o compozitie plasticd in care sd folosili efectul de

f1
al punctului, obtinut prin mdrime si culoare.

4. Realizati o compozitie plasticd sau decorativd in care si

dintre expresivitdtile punctului.

lLrt
 LilBrffi
M Lmll il,l$m

o uilh-[lftilrDtutnl
o rfPkffisrwiilaaasr sililllcAil
o R@ilf,tl UilEtir(oruoa-IlA
rursnci$ Dr(oRArui

ft*rirrtr#";#f #}r::,'i#fit
grhnild, linie gradatd, linie electricd, linie telefonici, linie
etc.
in scriere, in geometrie, in desen tehnic sau in alte
tiri grafice etc. linia are aspect diferit, specific fiecdrui
si rol de semn graficcu inleles clar, precis gi delimitat.
in desenul artistic, aldturi de punct, formi si culoare,
foloseste, ca element de limbaj plastic, linia modulatd, a
1lrrurr sruelA; g rosime este variabild.

GH. PETRASCU,,PEISAJ CU CASE"

(LrNrE MODULATA) LrNr DE cmE reRRrA

t-

I
LINIE CONTINUA LINIE INTRERUPTA

Spre deosebire de liniile simple, folosite in desenul tehnic

sau geometric cu rol de semn grafic si inleles singular, linia
modulatddevine un simbol capabil si redea stdrile sufletegti ale
celui care deseneazd gi sd adauge un plus de informalii de
naturd afectivd. Ea accentu eazd.caracteristicile obiectelor dese-
nate gi poate cdpdta diferite expresivitdli 9i semnificalii'
Liniile subtiri pot reda zonele luminate, culorile deschise si
materialele fine, usoare (voal, mitase, insecte, ramuri etc.), iar
cele groase sunt folosite pentru redarea umbrei, culorilor intune-
cate si materialelor grele (catifea, stAlpi, trunchiuri de copaci etc.)
Dupd forma lor, liniile pot fi subliri ori groase si continue sau
intrerupte. Ca sens, ca directie, liniile sunt drepte, frAnte sau
THEODOR PALLADY
curbe. ':

,,PORTRETUL LUI MATISSE-

Atdt liniile frAnte c6t gi cele curbe pot fi deschise sau inchise. (REDAREA VOLUMULUI)
in functie de pozitia lor pe suport, distingem linii orizontale, linii
verticale si linii oblice (Tnclinate).

PAUL KLEE,,DESEN" (LlNll SUBTIRI - LlNll GROASE)

rr...-
I
E,

_|
d

-E
 in functie de formd, de sens sau de pozitie, liniile pot a
exp resivitdli si semn ificalii diferite :

gingisie, feminitate,

-forti, vigoare, umbri ;

-siguranti, precizie, fermitate

rcrupte - i ndecizie, ciutare,
- rigoare, logici, ratiune;

6,nti - asprime, vitalitate ;

:urbi sensibilitate,
,,cnEsrArunt" (LtNtE rnAnrAl
irizontali -
- aspiratie, iniltare;

,,FsArunA popuLARA, (LtNil oRtzoNTALE)

-echilibru instabil,
Expresivitdtile si semnificatiile liniilor depind si de modul
care sunt grupate:

grupate in intervale

- stabilitate, liniste;
ondulate-gratie, mis
spirali, pe directii

grosime-simplitate;
I:I:t:tiIil:l:t it:t:l:t:f :t diferite - complexitate ;

(orizontale, verticale,
*'i'*'l,tit;l ;*,*.f :1:{:f :1:
Toate aceste expresivitdti si semnificatii rezulti atunci c6
liniile respective sunt dominante intr-o compozitie.

,,oRNAMENT eOeULAR DtN METAL'(r_rNtr CUnAA)

-n
 Linia poate fi intAlniti ca linie-ornament aformelor materiale
create de naturd (fluturi, zebre, tigri etc.) sau a formelor create
de om (vase din ceramicd, lesdturi si imprimeuritextile, obiecte
de uz casnic din lemn etc.) precum si ca linie-obiect (ramurile po-
milor, firele electrice, liniile de cale feratd, ulucile de la gard etc.)

Ca e Ie m e nt de co n stru cli e, linia poate suge ra f o rma, vol u muI

gi chiar culoarea. Cel mai des liniile sunt folosite in ansamblu si
nu ca element singular. in aceste situalii, linia se prezintd sub
forma unor multimide linii paralele (haguri) ca rezultat altehnicii
PATRICIU MATEESCU,,PESCARII"
de lucru folosite.
(LrNil VERTTCALE 9r ORTZONTALE)

intre linii se pot stabili diferite relatii: mare-mic, aproape-

departe, greu-usor etc.
Dupd modulde organizare a liniilor se pot crea impresiile de
ordonat-dezordonat, static-di nam ic etc.
in compozitiile decorative, liniile pot uni, separa sau sustine
doud elemente decorative, iar prin modulin care se grupeazd
pot crea diverse armonii liniare.
De as'emenea, liniile pot fi folosite in diferite procedee
specif ice compoziliei decorative : repetiti a, alte rn anta, si m etri a,
asimetriaelc.
Linia a fost folositd cu mult succes in gravurd sub formd de
hasuri, de citre Albrecht DUrer, Tn litografie de cdtre Honor6
Daumier, iarin desen si picturd de citre Vincent van Gogh, Henri
Matisse, Fernand Leger, Pablo Picasso, Theodor Pallady g.a. LrNil OBLTCE (ALTERNANTA)

,,FSATUnA POPULARA'
BOB PEAK,,COMPOZTTTE" (LrNil DTNAMTCE)
(LrNil VERTTCALE)

f.l
r*l{
":|[{
 = emotivi;
= procedeu prin care un element este reluat la intervale
egale;
asimetrie = Iipsi de simetrie;
gravuri = procedeu grafic in care imaginea este obtinuti prin
imprimarea unei plici (pe care a fost trasat un desen) pe r
suport de h6rtie sau pdnzd;

= procedeu grafic de reproducere pe hArtie a unei imagini

initial pe o placi de piatri, cu un creion sau cu
cerneali speciali;
= procedeu prin care un element este reluat de mai multer
= inteles, continut, semnificatie;

= procedeu prin care doui elemente identice sunt dispuse

Ia distante egale fati de o axd, numiti axi de simetrie;

= portiune delimitati.

/. Efectuali exeicilii de oblinere a liniilor folosind diferite instrumente:

creion, penitS, pensuld etc.

2. Etecluati exerciliide sugerare a formei si volumului utiliz6nd

element de constructie linia modulatd.

3. Realizati o compozitie plastici statici sau dinamici folosind

principal element de limbaj plastic.

4. Realizati o compozitie decorativd, prin diverse procedee

rtl
(simetrie, repetitie, alternantd etc.)in care linia sd aibd rol de

ft'
'* illll
 muE TAPITOLUL
Mffi mmls
IfiiT
ffiffi C
O SINUCruM ilAIURTE
O SIRIICTIIRI NASIIG
f' ,rffi
Privind.cu atenlie lucrurile din lumea inconjuritoare, vom
putea observa cd fiecare are o alcdtuire proprie specificd, prin
care se diferentiazi de celelalte. Totodatd, vom mai remarca 9i
faptul cd fiintele ori lucrurile privite de noi prezinti si elemente
comune, alcdtuiri asemdndtoare, pe bazacdrora pot fi clasifica-
te in regnuri, increngdturi, clase, ordine, familii etc.
Aceste alcdtuiri poartd denumirea de structuri.
Structurile din mediul inconjurdtor se numesc structuri
materiale sau naturale. Ele pot fi impdrtitein:

minerale (cristale, STRUCTURI MINERALE

re'::Slructurivegetale(arbori,planteetcJ;:iiffi
rci: animale (animale, pisiri, insect$il
om (diverse constru ,,LALELE' (STRUCTU RI VEGETALE)
,,ugA DE gu$" rRAN-stLVANtA
(STRUCTURA CREATA DE OM)

,,cRATI DE FEREASTnA,-nnrA popur_RRA

(srRUcruRA sruernrcA; ,,zeanA' (srRUcruRA nru r ualAl

ln cadrul unei structuri naturale, intre elementele componen

te existd diferite relatii:de echilibru, de simetrie, egalitate etc.
Pentru a putea examina elementele componente ale difen
telor obiecte, pe lAngd aspectul exterior, va trebui observati s
structura lor internd. Acest lucru se poate face prin secfionare;
obiectelor studiate, dacd este posibil. Vom constata cd, fatd de
ordinea sau dezordinea aparentd a elementelor componente,'t:
cadrul structurii interne existd sisteme riguros organizate, c,
functiiprecise.
Structurilesunt forme egale sau asemdndtoare, repetate, c.
legdturd intre ele. Cele mai ordonate structuri sunt cele al:
fagurilor de albine si ale cristalelor. Dupd modul de organizare
structu i'i le natu rale pot f i si metrice sau asi metrice.

roN GHEoRGnru,,cnAorr,rA suspruonrA"

(srRucruRA emsrrcAy ,,FRUCTE' (SECT|UNt)
 --

r\
il
vl
l'
,,LALEA' - TESATURA ltrlortv DECoRATtv) ,,LALEA " - cERAMtcA grlolv DEcoRATtv)

in artd, structura se prezinti ca un ansamblu de elemente

plastice aflateintr-o strAnsd legdturS: puncte, linii, pete, forme.
in structurile naturale, punctul, linia, pata nu sunt elemente
independente, detasabile si de aceea trebuie descoperite pe
baza observaliei. Odata realizat acest studiu, ele pot fitransfor-
mate prin procedee si tehnici plastice in structuri artistice cu o
mare puteie de expresie.

in artele decorative, structurile naturale pot fitransformate in

structuri artistice plastice prin stilizare. Stilizarea constd in
reducerea unui obiect, a uneistructuri naturale latrdsiturile sale
esentiale, dAndu-i un aspect decorativ.
Structura naturald devine astlel motiv decorativ.
Cel maides folosite procedee de realizare a urieicompozitii
deco rative sunl re petiti a si al te rn a nta. ,,ARCAS| DtN GARDA LUt DAR|US. (FRIZA)

LALEA srttrzRrA (Molv DEcoRATtv)

I
 REPETITIE SIMPLA

, ff-*
tl Repetitia este un procedeu care
constd in intrebuintarea,
mai multe oria aceluiasietement.

!,!::::::r, Aceasta
:::?::1te
u
: :Ts
i une a a
I i n te rva
u ate I e re g
unuielement.
,,
^, ^, poate fide mirim", O" p".Ai", dT
I

side formi.
Folosind aceste procedee se pot
executa diverse tucrdri
corative: frize, chenare, jocuride
fond, proiecte Oe imprimeurie
F riz a este o ucra re deco rativd,
l
r O to rra-Ol"i;# ;
l.# :,::':':i rqu ri, ca re
::y etc.
i, poooolqte o f atadd d e
oincipere, o mobild
Chenarulreprezintd un desen
ornamental care
un alt desen, o
diplomi, o fereastrd etc.
Jocul de fond esle un desen decorativ,
compus din unul
,,COVOR.POPULAR " - FRAGMENT mai multe elemente retuate pe o retea
(JOC DE,FOND St oHENAR) verticalesau oblice.
de linii orizonr

ALTERNANTA oE ronuA st cuLoARE

/, studiati diferite structuri naturare,

urmirind caracterere specifice.
2.stitizalistructurire naturare
studiate;creatidiferite motive decorative.
3- Realizati o compozitie decorativi
fotosind repetilia de formd si
curo
4. Realizati o compozitie decorativd
fotosind arternanta de formd
si cu
 runrrffi CAPITOLUL
U LmlJ il,l$[
o t(f,tA-HltE]ilDE UilIAt
o f(tffiffif,nAni
f' o ffiRilASPAItAtA

Formaeste conturul unui corp, silueta, chipul uneifdpturi;in

general, ea reprezintd aspectul exterior, infdtisarea sub care se
,,FRUNZE" (FORME MATERTALE)
prezinti orice lucru din naturd: oameni, animale, pdsdri, arbori,
plante, rocietc.
Aceste forme create de naturd sunt denumile forme naturale
sau formb materiale. Marea lor majoritate au o structuri internd
care influbnleazd, forma exterioard. Astfel, scheletul animalelor
sau al pdsdrilor determind infdtisarea sub care le cunoastem. De
asemenea, structura ramurilor determind forma coroanei
copacilor. Dupd forma coroanei, putem recunoaste usor, de la
distantd,un stejar, un brad, un plop etc .

Pentru a cunoaste cAt mai bine formele naturale, nu-i

suficient sd observdm doar aspectul exterior,..ci trebuie sd
studiem si structura lor internd. Suntinsd siforme naturale ce nu
au o structurd interni care sd influenteze forma lor exterioard:
un nor, o piatrd etc. SERAPHINE DE SEUILIS
,,ARBORELE PARADIS' DETALIU
,,EUROPA" FOTO DrN SATELTT (FORME MATERTALE) lronuA emsrrcA;

r;
{r
 R

Deoarece activitatea
W
3iH,:HffI?,?HM
de creatie
rm
ffiil:':xil;!::y':;il;#,l,eouie
natura, sd studie,
sd ne obisnuim d
Studiul ,",' rlram fo.r"f"J,n"irrr,.
"#
:; li't":r::r ; :E :ifiii!illl T# ;*?"j : g ;
scurpturd, in picturd
i"r" i,,#)7,]1,f#.""i r"; ;;; ,"i,ir" *
Fiecare perioadd
CO1ISTANTIN BRANCUSI ^
rn prezent, a avut,o
irtorira] o" ra inceputurile
omenirii si p6nE
ptastice. in functie .contribud;;;n" la evotutia formelr
,y,
@t".lrpocervruy. apartindnd perioadei _g o,r.=,i#ir,", deosebi o tucrare
Renastere sau putem =r,o,,lri'"ri,j de una reatizati h
recunoaste ,n'"o',".,
de artd popurard-
:ilffi:,::i:f:".:rparativ ,rirr rearizat in Mordova
", rc
dTed;,o; ;;; ;,i# uc ri ri
JJ4il,,.,
:lTil:
potfiplane.rr rp"tirl". Jnill;,:T,
t
a

-'versi. Formele plastice

I
ceneurcA lronuA
nusrrcA;
ALP, - roroo,
 Forma pland este imaginea continutd intr-o suprafa!6 pland
si are doui dimensiuni: lungime si ldlime.
Accidental, pe cale dirijatd, se pot obline forme plastice pla-
ne, denumite forme spontane, folosindu-se tehnici diferite: fu,
zionarea, curgerea liberd, stropirea torlati, scurgerea ade-
renta, dirijarea jetului de aer, stoara coloratd, monotipia etc.

Fuzionarea este un amestec care se realizeazd intre pete

sau linii umede, relativ spontan, fdrd a folosi efectiv pensula.
CAnd se aldturd linii sau pete umede care se intrepdtrund, ,,PORTRET" (FUZTONARE)
fuzionarea are loc la margini. Dacd petele sau liniile umede se
HANS HOFMANN,,PRIMAVARA'
suprapun prin atingere cu pensula, fdrd a le freca, se realizeazd
(cURGERE lrarnA;
fuzionarea in mas5. Prin acest procedeu, delimitarea dintre
culori este topitd si se obtine un aspect catifelat.
Curgerea liberd se realizeazd prin depunerea culorii bine
fluidizate. pe suportul umed sau uscat prin curgere dintr-un
recipient.
Stropirea'torlatd se poate face pe suport umed sau uscat,
cu orice felde instrument: pensula, tocul, stiloul, periuta de dinti
etc.
in ambele procedee se remarcd modul in care, pe suport
umed, culoarea difuzeazd (se impristie, se intinde pe
suprafatd).
JACKSON POLLOCK
ERNESTO TRECCANI -,,AMICII' - DETALIU ,,NUMARUL 20' . DETALIU
(STROPTRE FORTATA PE UMED) (STROPTRE FORTATA PE USCAT)
 W
rq[

,,PERSONAJ RO9U' ,,DRESOR'

(SCURGERE ADERENTA) (sFoARA COLORATA)

PABLO PICASSO ,,FEMEIA CARE PLANGE'

(FoRMA PLASTToA PLANA)
,,irucen poRTocALru" (FoRMA
Scurgerea aderenta se realizeazd prin dirijarea culorii flui-
dizate, depuse pe suport, schimbdnd pozitia acestuia, in diferite
sensuri. Operatia se poate repeta de mai multe ori, cu diverse
culori, urmdrindu-se chiar suprapunerea urmelor de culoare.
Dirijarea jetului de aer constd in suflarea culorii fluidizate
depuse pe suport, in diferite sensuri, liber sau folosind unele
obiecte aflate la ?ndemAnd: teava unui pix, un pai, un tub de
plastic sau cauciuc etc.
Sfoara coloratd este un procedeu in care se foloseste o
bucatd de sfoard, imbibatd in culoare, care se agazd pe o hArtie
ce se va plia, avAnd grija sd se lase in afard un capdt alsforii. in
timp ce se preseaza hArtia cu o mAnd, cu cealaltd se trage de
capdtul sforii rimas liber, pAni cAnd acesta va iesi dintre filele
hartiei. DesfdcAnd foaia se va observa forma obtinutd.
Monotipia se realizeazd pe hArtie albd sau coloratd, de
preferintd lucioasd, pe care se asazd una sau mai multe pete de
culoare, cAt mai grupate. Se pliazd hArtia peste ele 9i se
preseazd. Dupd desfacerea foii, va rezulta o imagine ale cdrei
MoNolp) formi siintindere depind de cantitatea de culoare folositd gide
sensul de apdsare. lmaginea obtinutd va putea fi usor asemuiti
cu unele forme naturale:fluturi, gAze, flori, animale etc.

ffi 1-a
,,COMPOZITIE"
(DTRTJAREA JETULUT DE AER)
,,TIGRU CU OCHI ALBASTRI"
(FoRMA MoNorP s[uLrnrcAy

ilur

,{#
EJi 1
B.'

J
 Forma spaliad, spre deosebire de cea plan5, este forma care
se incadreazd, in spaliu pentru ci posedd volum si are trei
dimensiuni: lungime, ldtime giindllime. Ea este folositd mai ales
in artele spaliale:sculpturS, ceramicd, sticldrie etc.
Arta oferd exemple in care, fie cd formele spaliale au fost co-
lorate (sculpturile policrome, ceramica pictatd), fie cd formele
spaliale au fost introduse, prin colaj, in lucrdride picturd, de artd
decorativd etc. Formele spatiale se pot obtine nu numai prin
sculpturd, ceramicd 9. a. Prin plierea hArtiei sau a cartonului pot
rezulta diverse forme spaliale. Unul dintre cele maivechi si mai
DAN BANCILA
folosite procedee esle ,,origami" . Cuvdnt de origine japonezd, ..CORPURI SPATIALE" - STICLA
se traduce prin ,,arta plierii hArfiei". Acest procedeu eviden- (FORMA SPATTALA)

tiazd forma spaliale si nu pune accentul pe culoare, ci pe volum.

Hartia ce urmeazd a fi pliatd trebuie sd fie netedd si curatS.
Pornind de la cele mai simple forme, de bazd, se va ajunge, prin
plieri repetate, la forme spaliale complexe.
Cele mai simple forme de bazd sunt: ,,cartea", ,,batista",
,,casa", ,,baticul", ,,cortul" si ,,scara". Din elg pot rezulta formg
complexe',,rozela",,,ghirlanda",,,garpelg",,,fesul",,,paharul",
,,cutia",,,morisca",,,racheta",,,barca",,,9oricelul",,,purcelusul",
,,lebdda", ,,g6sca" s.a. in funclie de imaginalia fiecdruia.

LE CORBUSIER
,,cAPELA NOTRE-DAME' (FORMA SPATIALA)

E ,,ULCIOR DE DAMACUSENI - TRANSILVANIA'

brnnu rcA (FoRMA senltnlA;
rr:

mE(n) ntr t

H lif
I
H
E)H=e \
 ORIGAMI
FESUL

m Rffiffi
^A
l---rl

--PURcELUsul-l

D,ffi
K*ffiq
Arc
n O"ry
wr=
HIL=Tt
Euid*
Hffiffi
I
 _I

= procedeu artistic careconsti in lipirea pe suport a

unor materiale diverse: hirtie, carton, p6nzi etc.;

=care poate curge;

= procedeu prin care culorile sunt aduse in stare lichidi;

= indoire;

= voS in care se pot pune lichide;

= alcituire, organizare interni;

= spatiul ocupat de un corp.

t
7. Efectuali exercilii de oblinere a formelor spontane plane folosind
tehnicile de lucru invdtate.
2. Conslruiti patru forme spaliale diferite prin tehnica,,origami".
?t
J, lnventati noi forme spaliale pornind de la una din formele
initial.

4. Oaliexemple de forme materiale din naturd; recunoasteti

reproduceri de artd formele plastice plane si spatiale.

5. Realizati o compozitie plasticd folosind tehnicile de

spontane plane.
 CAPITOLUL ffiffiwwffi
fEIEmffi
ilffifit
-4,

offifudq,ftq,hnlRm
oC&IffdrttfrfiGr

E
L=
,,CAPUL REGINEI DIDUFRI'
-,/
\
n antichitate, artele au fost asemdnate cu niste surori
moase. Popoarele lumii antice au creat opere artistice
ritoare, in care arhitectura s-a impletit in mod nemijlocit
bculptura, cu pictura sicu artele decorative. Constructiile monu.
mentale ale antichitdtii (palate, temple si monumente funerare)
au fost impodoblte cu sculpturi, basoreliefuri, picturi murale.
vitralii, cdrdmizismdltuite etc. Arta a preamdrit puterea religieisi
a clasei stipAnitoare, in fruntea cdreia se afla
urmdrind sd tind vesnic treazd amintirea luiin sufletul supusilor.

,,soTrE DE FARAON. - TEBA

Cultura Egiptului antic s-a dezvoltat pe Valea Nilului,

care, prin inundatiile periodice, asigura rodnicia pdmdntului
pe malurile sale. lstoricul grec Herodot mentiona cd:
este pentru egipteni un dar al Nilului". Apele lui bogate in peste
scdldau malurile pe care cresteau lotusul, trestia, papirusul si
vietuiau diverse pdsdri si animale: ibis, gAste, rate, crocodili, ri-
noceri, lei, gazele etc. Aceste vietuitoare si plante au
reprezentate in creatiile egiptene al5turi de zei, faraoni,
tari, preoti, militari, oamenide rAnd, sclavietc.
incd din mileniul al lll-lea i. H., egiptenii au ridicat
impunitoare din piatrd. Caracteristice sunt piramidete, mormin-
te mdrete, destinate pdstrdrii mumiilor siaverilor faraonilor.
construite pe baza unor calcule matematice precise si avAnd
formd stabild, ele au rezistat pAnd Tn zilele noastre. La inceput
piramidele au fost construite in trepte, din blocuri masive de
piatrd alb-gdlbuie, precis imbinate, dispuse sub forma uno,.
,,PTRAMTDELE LUI KEOPS, KEFREN gIMIKERINOS'

platforme suprapuse in ordinea descrescdtoare a mdrimii lor.

Ulterior, fetele piramidelor s-au netezit. incdperile erau sdpate
sub pdmAnt sau in stAnci, iar intrarea era ziditd cu lespezi mari ,,COLOANE EGIPTENE'
de piatrd. Cele mai renumite piramide sunt cele ale lui Keops
(1 46 m indllime), Ketren si Mikerinos.

Templele care, asemeni piramidelor, erau sdpate in stAncd

sau erau clddite din pietre masive, aveau ziduri groase, fdrd
ferestre. Tavanul era sustinut de coloane groase siinalte de pia-
trd, menite.sd copleseascd omul, sd-idea impresia cd este mic 9i
neputincios. Coloanele, asemenea unor arbori uriasi, se compu-
neau dintr-o bazd latd (rdddcind), un fus cilindric (trunchi) si un
capitel (coroand) ornamentat cu frunze de lotus, de palmier sau
de papirus. Adesea, pe fusul coloanelor erau sdpate diferite
scene sau hieroglife. Pardoseala era realizatd din lespezi de
granit de culoare rosu ?nchis.
Porlile de intrare in templu, previzute cu turnuri inalte, ma-
sive, ca de cetate, erau legate de ideea nagterii si morlii, fiind
asemdnate cu divinitatea. Aleea spre templu era strdjuitd de
statui reprezentdnd diverse animale sau sfincPr. Sfinxul de la
Giseh,lucrare giganticd, sculptatd intr-o bucatd uriasi de stdn- ,TEMPLUL DIN LUXOR"
cd, este o fipturd fantastici, cu trup de leu si cap de om. Sfinxul
strdjuiegte piramida lui Keops si are un acoperimAnt ale cdrui
muchii corespund conturului piramidei.

flru
,,TEMPLUL DrN EDFU' (POARTA DE INTRARE)

ffi
H

I
:::*;lt

E,'ry *rl
 ,,?
:, ^l
M X

,,MASCA LU I TUTANKAMON' ,,HIPOPOTAM CU PLANTE ACVATICE'

,,SCRIBUL DIN SAKKARA'

Sculptura.in Egiptul Antic, sculptura avea un singur scop:
sd redeain piatrd, in lut sau in lemn, figura celui decedat. Sculp
torul era denumit,,acela care mentine viu".
Deoarece statuile egiptene trebuiau sd asigure un corp
trainic sufletului, sculptorii s-au strdduit sd le facd mai rezistente,
cioplindu-le in diorit, bazaltsau granit.
Considerati a fi de origine divind, faraonii au fost reprezenta.t
in atitudini solemne, de o frumusete ideald, stdnd drept, in prF
cioare sau pe tron.
Pentru a impresiona de la mare distantS, unele monumente
au fost cioplite in blocuri de piatrd de dimensiuni gigantice
precum statuile lui Ramses al ll-lea din templul rupestru
Abu-Simbel sau din templulde la Luxor.

,,FARAoN irucoRoruRr DE zEtrE'- RELTEF ,,TEMPLUL LUI RAMSES AL II-LEA'- ABU SIMBEL
 ,,Scribul din Sakkara" impresioneazd prin forma generald
regulatd, prin pozitia incordatd a corpului si privirea deschisS,
ascultdnd parcd ce va urma sd scrie.
,,Scribul Maaniamorl' (sec. XVI i. H.) este reprezentat
sezdnd, cu brafeleincrucisate, asezate pe genunchi. Trupul sdu
formeazd un cub cu muchiile rotunjite.
Artistul a insistat putin pe vesmAnt, concentrAndu-se asupra
chipului pe care l-a modelat realist, cu multe detalii, dAndu-i o
expresie ugor incordatd.
intr-o altd lucrare, este reprezentat faraonul Kefren, intr-o
atitudine demnd, stAnd pe tron, cu mdinile sprijinite. Statuile
care redau demnitari, preoti, militari sau scene de muncd au
dimensiuni mai mici decAt cele reprezentAnd faraoni.
in general, statuile egiptene au volume fin glefuite care tind
citre forme geometrice regulate, impecabile, care le conferd un
aer modern si o mare valoare artisticd.
Datoritd soarelui strdlucitor, picturile de pe ziduri pdreau
sterse si se vedeau cu greutate. Pentru a delimita cAt maivizibil
suprafetele pictate, artigtii sdpau in peretii de piatrd un gant
umbrit, pe conturul desenelor, ca ?n relief ul ,,Faraon incoronat de ,,SCRIBUL MAANIAMON'
zeilele Nekhabit gi Uazit".
Prin rotunjimea usoard a volumelor se realiza un relief
O R P ROTEJAN DU-L
,,zEtI A HATH
scobit, asemdndtor unei sculpturi plate, cu linii simple, vizibile de PE FARAONUL SETHI' (RELIEF)
la distanld. Scenele infdligate pe aceste reliefuri pictate sunt
realizate in reg istre etajate.

,,PURTATOARE DE OTNRNOA" ,,SARCOFAGE'

 I

I
t
I

, ,,CUTIE PEN'TRU COSMETICE'

Pictura acoperd de obicei peretii mormintelor 9i ilustreazi

aspecte din viala celor decedati. lmaginile desfdgurate aseme-
nea ilustratiilor unei cdrti sunt agternute pe zidurile albe s
flH netede in registre verticale, tdrd, perspectivd.Perelii erau acope
riti cu un strat de ipsos peste care se picta in culori deschise.
conturate puternic cu liniiinchise. culorile dominante erau ne.
I 1 ',,4

gru, albastru, verde, ocru galben si rogu. Mdrimea personajelor

,,FARAON LAVANATOARE" - TEBA diferd dupd rangul 9i importanla lor 9i nu dupd departarea
acestora fald de privitor. ca giin cazul sculpturilor, formele sunt
mult stilizate; siluetele plantelor, animalelor si oamenilor sea-
mdnd cu figurile geometrice. Scenele infdtigate sunt de o mare
diversitate:,,Bocitoare",,,Ospd! funerar ",,,Muzicante",,,TAfll
pl a rf ,,,Zi d ari ",,,Sece ri g ",,,C u l e s tl l vi i l o r",,,V d n dto a re",,, P ds di
"
,,Pegti" etc. in Egiptul antic s-a creat o artd monumentald, strAns
legatd de religie. Arta a servit ca ,,mijloc de a Tnvinge moartea''
omula obtinut nemurirea prin operele pe care le-a creat. lntele
-t H'l ' gAnd importanta vitald a artei, egiptenii i-au numit pe arti$i
,,PASARI, - MORMANT DIN TEBA
,,creatori de viatd".
,,SPATARUL TRONULUI
FARAONULUI TUTANKAMON' - CAIRO ,,PORTRET DE FEMEIE" - TEBA

,A
w
-
,,CAP DE FATA ZISA ,,zEtI Acu gERPt' - cNossos
PARIZIANCA"

intre anii 2 OO0-1 500 i. H. lnsula Cretadin Marea Egee a fost

centrul unei civilizatii cu o culturd deosebitd. Cel mai important
centru mestegugdresc si artistic a fost Cnossos. Constructiile
cretane,'spre deosebire de monumentele Egiptului, erau mai
mici, dar cu incdperi pldcute si confortabile. Palatul din Cnossos,
cu peste 1000 de camere, avea curti interioare destinate intre-
cerilor sportive si luptelor cu tauri, ateliere mestesugdresti si piv-
nite pentru pestrarea alimentelor. Peretiicamerelor erau acope-
riti cu picturi viu colorate reprezentAnd scene de vAnitoare si
petreceri, plante, pdsdri si animale marine. Sculptorii si pictorii
cretani au infdtisat tineri cu trupuri subtiri efectuAnd miscdri ,,PURTATOR DE AMFoRA" - TnescA
pline de gratie: ,,Zeila cu gerpi", ,,Prinlul cu floride crirl' elc.
,,SALA TRONULUI' - PALATUL DIN CNOSSOS

%
r Jj.
-qJ
dFr!!4* jr 'i/ - * 's -
-r-

tG4
 Vasele de ceramicd, cu forme si desene variate, se disting
prin linii viguroase si culori putine. Ornamentele subliniazd vo-
lumul vaselor. in ,, Vasutcu caracatild tentaculele animalului re-
iau curba largd avasului.
in secolul al V-lea i. H., odatd cu inflorirea vietii economice,
cu dezvoltarea stiintei, teatrului 9i literaturii, arta Greciei
cunoaste apogeul.
in locurile cele maivizibile, pe stAnci, Tn lumina strdl
a soarelui, au fost indllate cele mai frumoase creatii ale popo
rului grec - templele. Pe Acropola ateniand (dealul din mijlocul
cetalii) au fost construite cele mai celebre temple: parthenonul-
ridicatin cinstea zeiteiAtena , Propileele- intrarea monumentali
pe Acropole, micultemplu al Victoriei aptere- Victoria fdri arifl
si Erehteionul-inchinat Atenei si lui Poseidon.
ln interiorul templelor erau asezate statuile zeilor, lucrate in
bronz, marmurd sau lemn si acoperite cu aur, cu fildes sicu pie.
COLOANE GRECESTI
tre pretioase.
1 - DORTCA
2 - roNtcA Coloanele templelor grecesti, spre deosebire de cele
3 - CORTNTTCA tene, erau mai mici, mai largi labazdsicu fusul brdzdat de san-
turi inguste, verticale. in functie de capitel, coloanele grecesti
s-au impdrtitin trei ordine: doric, ionicsi corintic.
Coloana doricd are capitelul simplu, de forma unei farfurii:
cea ionicd este mai zveltd si are capitelul rdsucit in doud spi
de forma unor coarne de berbec; coloana corinticd este
,,ACROPOLA ATENEt. (RECONST|TUt RE) subtire, iar capitelul are forma unui mdnunchi de lrunze.

Erehteionul - pestra o statuie de lemn a Atenei,
\ cdreia i se aducea anual o noui tunicd
Parthenonul - imbinare de doric (in exterior)
9i ionic (in interior)
,t eru inchinat zeitei Atena; adipostea tezaurul statului,
tezaurul zeitei si statuia Atenei Partenos

Calcoteca - aici se
vase, cupe, ldnci, armuri
aduse ca ofrandi zeilor

Templul Artemisei

Propileele
(porlicul de la
intrarea pe Acropolis)

Statula Atenei Promahos

(luptitoare in primele rdnduri)
realizatd de Fidias.
Templul Atenei Nik6
Coiful gi v6rfi.rl lancei erau din aur
(Atena Victorioasd)
si se zlreau de departe.
 [, dls
Acoperisul balconului de la Erehteion este sustinut de FIDIAS,,CORTEGIUL PANATENEELOR'
(PARTHENON - FR|ZA)
cariatide- sculpturi reprezentAnd femei cu trupuri voinice - care
inlocuiesc coloanele.
Frohtonulreprezintd triunghiul format de cele doud pante ale
,,HERA DIN SAMOS'
acoperisulqi. Fiind ugor vizibil si oferind un spatiu generos, a fost
folosit de citre sculptori pentru a-l decora cu statui care formau
diverse scene din povestirile mitologice.
Friza reprezintd relieful sculptat de sub streasind, care se in-
tinde ca un brAu continuu sau care este impdrtit ?n pldcute de for-
md pdtratd numite metope. Friza Parthenonului, executatd de
Fidias, infiligeazd sdrbdtorile in cinstea zeitei Athena (pana-
teneele). Pe metope, este prezentatd lupta dintre ce1taurigi lapili.

,,EREHTETONUL" (CARtATt DE)

 Sculpturile erau maiiniltate fald de nivelulzidului pentru ca
a lumina sd poati reliefa pirlile proeminente - adAnciturile rdmi
ndnd umbrite.

Pe lAngd sculpturile realizate pe frontoanele si frizele

templelor, artigtii Greciei antice au creat sistatui de forme desi-
vArsite care intruchipau idealul uman de frumusele al epocii.
Celebre sunl ,Zeus Olimpianul" si ,,Athena" de Fidias, ,,Disct
bolLtl" (arunc5torul de disc) de Myron;,,Dorifonrl" (purtdtorul de
lance) de Polictet, ,Hermes cu Dionisos copil" de Praxitele
precum si ,,Venus din Milo", ,,Laocoon", ,,Victoria din Samotrake'.
,,Victoria" este infdtisatd de o tAndrd femeie inaripatd, cu aripile
deschise ca pentru zbor, intr-o miscare plini de avAnt.

,,Discobolul" prezintd imaginea unui tAndr atlet in miscare.

incordat si rdsucit pentru a arunca discul. Aceastd creatie a
devenit simbolul atletismului, o copie a sa fiind plasatd la intra
reain foarte multe stadioane.

MYRON ,,DISCOBOLUL'

\ ililm
,,VENUS DIN MILO'

,,VICTORIA DI N SAMOTRAKE"

).
j

* Y"/rr ,.t,
t.

r1
t'\r\1.
,,. ',.\\ 1

r\
fl /\i.
p
,r,
t
,f',,.JU
\,T -
I
q

/
,,DETALTU CU SCENA M|TOLOGtCA" (VAS GRECESC)

Se gtie ci
pictura Grecieiantice eraviu coloratd, fiind folositd
pentru decorarea perelilor templelor si caselor de locuit. Ea a
fost distrusd odatd cu acestea. S-au pdstrat in schimb obiecte
de ceramicd gi vase din lut ars, cu forme variate, Tn functie de
destinalia lor, avAnd o eleganld deosebitd. Mai tArziu a fost
innegrit fondul, ldsAndu-se personajele la culoarea ceramicii.
Dispunerea personajelor pe peretii vaselor aminteste de
frizele templelor. Din lut ars au fost create gi statuete mici, pictate
in culori diverse. Renumite sunt statuetele de Tanagra.
Arta Greciei antice a oglindit curajul eroilor legendari, frumu- ,,vASE GRECE9TT"
selea simpld si mdreatd a corpului omenesc si dragostea de
libertate a oamenilor, servind drept model atAt pentru artistii
vremiicAtgi pentru ceidin generatiile urmdtoare. '
,,VAS GRECESC'

xf-
h{
I

t
ry
 ffi Hi

,?l
Vestigiile artistice descoperite?n China, constAndin urme ale
unor morminte si palate, dateazd de la sfArsitul mileniului
al ll-lea si din mileniul li. H. Una dintre cele maigrandioase si re-
marcabile lucrdri, care a ddinuit pdnd in zilele noastre, este Ma-
rele zid chinezesc. Construit pentru a apdra tara de armatele
nivdlitoare, el a servit sica drum comercial.
Dovadd a priceperii si mdiestriei arhitectilor chinezi, zidul
.Y
serpuieste pe sute de kilometri, de-a lungulgranitei de nord, pe
vArfurile muntilor si prin vdile prdpdstioase. Palatele si templele
(pagode)aveau mai multe etaje, cu acoperisuricurbate, sprijini-
,,cAdnrr" lsrnruerA DtN LUT)
te pe stAlpiTnalti;colturile de la stregini erau ridicate.
Erau decorate cu basoreliefuri, picturi si cu incrustalii in
lemn, jad, sidef etc. Dintre obiectele rdmase din acea vreme,
cele mai valoroase sunt vasele din bronz pentru bduturi gi
alimente, care aveau forma unor animale, sau cele folosite la
diverse ceremonii, caracterizate prin forme originale, elegante,
cu decoratii geometrizate, usor reliefate.
Din secolele al lV-lea si al V-lea s-au pdstrat statuete din lut
ars reprezentAnd personaje de la curtea imperiald. Pictura se
realiza pe mdtase, in culoridelicate. Uneori, pictorii renuntau la
culoare sifoloseau doartusul negru, oblindnd lucriri de o trans-
parentd diafand, catifelatd. in afara peisajului, subiectele abor-
date infSligau flori, pdsdri si animale.
,,MARELE ZID CHINEZESC"
Arta Chinei antice a contribuit la dezvoltarea artei universale.
,,PAGODA' Pictura peisagisticd, devenitd o traditie nationald, a apdrut cu
doud-trei secole inaintea celei din Europa.

,,VAS DIN BRONZ'

t
,,STUPA DIN SANCI" ,,BUDDHA' (SCULPTURA)

Arta lndiei antice, ca 9i a Egiptului, a apdrut de timpuriu, de

prin mileniul al lll-lea ?. H. Vestigiile pistrate din mileniul I i. H.
sunt constructii monumentale, inchinate zeilor, sub formd de
movile,.din ziddrie plini, denumite sfupe. Pe un corp cilindric,
asezat pe un soclu, era amplasatd o cupold in formd de semi-
sferd. Cupolele erau impodobite cu un ornament din piatrd, \
asemdndtor unor umbrele suprapuse. Aceste constructii erau
\
inconjurate de un gard prevdzut cu patru porti monumentale,
dispuse pe directia celor patru puncte cardinale.
Realizate din piatrd, portile erau decorate cu reliefuriin volu-
me rotunjite, serpuitoare, amintind de vegetatia pidurilor indi-
ene, care infdtisau scene din legende. in sculptura indiani este
frecvent redat Buddha-intemeietorul budismului. Piatra este fin
ciopliti, in volume simple, suprafete line si umbre delicate.
Arta lndiei antice a avut o vdditi influenti asupra multor state
din Asia: China, Vietnam, Cambodgia etc. ,,POARTA DE NORD'. SANCI

,,FETE LA rArurAruA' (RELtEF)

 ll I
t\

CANTARET DIN FLAUT"

I
\
)

I
M
"r
E

t---^r
li
I

SARCOFAG" DIN CEBVETERI

ffi
I

t
-

I
Dintre popoarele care locuiau in sec. Vl-V i. H. in Peninsula
Italicd, etrusciis-au remarcat ca buni fduritori ai uneltelor din fier
bronz si aramd, precum si ai obiectelor de podoabi: agrafe
brdtdri, cercei etc. Buni constructori, au ridicat palate gitemple
,/ solide, bine proportionate, impodobite cu statuete de pdmAnl
tr ars, sculpturiin bronz si picturiin culori luminoase. Ei au introdus
r- ,
pentru prima datd boltain arhitecturS. Sarcofagele erau impodo-
I

L bite cu portretele celor decedali (,,Sarcofagul din Cerueteri" -|-A

ars). Dintre sculpturi se remarcd'. ,,Lupoaica de pe Capitolitl'-
bronz, ,,Apolo din Veii" - lut ars si ,,Hermed'- lut ars. Picturile
infitisau, in compozitii libere, desfSgurate pe pereti, lumea
pdrdsitd de cel decedat: scene de luptd, ospete, concerte,

ffi intreceri sportive etc:,,CAntdret din flaut",,,Dansatori ",,,Dans

funebru" elc.
PoRTRET' lsculerunA ernuscA)
LUPOAICA DE PE CAPITOLIU

I
cAP DE FEMETE" (PTCTURA)

R I

-
Fil' t "',' l"i.f' - I
b
N3
J'r ffi ai$ir
 $
fFi*

,,COLOSSEUMUL"

Pentru a administra mai usor vastul imperiu, romanii au con-

struit sosele de piatrd, poduri trainice, apeducte, viaducte, ter-
me, temple, stadioane etc.
PreluAnd de la etrusci bolta, pe care au folosit-o in mod origi-
nal si cu o tehnici desdvArsitd, au ridicat clddiri mari. Coloanele,
lipite de.perete, au doar rol decorativ, sporind spatiul interior.
Capitelul coloanelor este de reguld corinticsau compozit- o
combinatie'intre capitel u ri le ionic si cori ntic.
Deseori, planul constructiilor avea formi rotundd sau ovald.
Colosseumul (sec. l) este un imens stadion de formd rotundd,
mdrginit de tribune si bolti etajate. Pantheonulare de asemenea
formi rotundd, cu tavanul sub formd de cupold si cu intrarea ,,COLUMNA LUI MARC AURELIU"
asemdnitoare unui templu grecesc.
in cinstea victoriilor repurtate, romanii au ridicat numeroase
monumente, atAt la RomacAtsiin provinciile imperi0lui: Forullui
Traian, Arcul de triumf al lui Constantin si Arcutde triumf al lui ,,ARCUL DE TRIUMF AL LUITITUS"
Titusin Roma, Arcul de triumf al lui Traian din Benevent - ltalia,
Tropaeum Traiani dela Adamclisi - Dobrogea etc.
,,PANTHEONUL"

m a
 FOR ROMAN - RECONSTITUIRE

Forul lui rraian, operd a arhitecturui Aporodor din

Damasc,
este un mdret ansambru compus dintr-o piatd dreptunghiurard
pavatd cu marmuri arb5, in care se intra printr-o
po"rti monu-
mentald sub formd de arc. in centru era ampras atd,
cotumna tui
Traian, acoperiti cu o bandi in rerief reprezentdnd
campaniire
armatei romane in Dacia. De o parte si de arta a pietei
erau dis-
puse diverse sculpturi. Forul, unde se afla
sio vestlti bibliotecd,
era locul de intAlnire a filosofilor si scriitorilor.
,,COLUMNA LUI TRAIAN"
Patricienii si-au ridicat case ruxoase si vire ra tard
dobite cu reliefuri, statui, mozaicurisipicturi murale.
- impo-
spre deosebire de greci, atraside frumusetea ideard,
scurp-
torii romani au dezvortat portretul, cdutand sd redea
cat maifider
chipul celor reprezentati, pentru a fi usor recunoscuti.
lmpdratii, oamenii poritici sau comandantii de ogti
,,OCTAVIAN AUGUSTUS' sunt infati-
gafi in..atitudini solemne, triumfdtoa tei
,,Traiar.f,, ,,Cezal,, ,,Augus-
tud', ,,Agrippa" etc.Octavian Augustus este redat intr_un
aortm
bogat, cu toga pe bratul st6ng, cu un trup vAnjos gi
cu o expresie
gravi si retinutd. Gestul poruncitor al mdinii drepte semnificd
demnitatea oficiard si autoritatea comandanturui miritar.

,,coLUMNA LUt TRA|AN" (FRAGMENT)

I
\
 Grupul statuar din marmurd albi ,,Fortuna gi pontof,o pre-
zintd pe protectoarea orasuluiromis (constanta de astdzi)

,ffi"
-zei-
ta Fortuna, simbolizatd de o tandrd gratioasd purtdnd vesminte
romane. orasulromis este simbolizat de coroana sub forma de
cetate, purtatd de Pontos, zeul Mdrii Negre (pontus Euxinus in
antichitate) care se afld la picioarele Fortunei.
Basoreliefurile decorau monumentele si edificiile publice.
Arcurile de triumf erau impodobite cu reliefuri ale ciror subiecte w
sunt inspirate din istorie si care, de cele mai multe ori, infitiseazd
scene de bdtdliiincheiate cu victoria armatelor romane.
Pictura romand a fost realizatd in frescd, in culori vii si a fost
destinatd impodobirii peretilor templelor, edificiiror publice si
locuintelor. subiectele erau luate din mitologia romand sau din
viata cotidiand: ,,Marte gi Venud' - frescd (pompei), ,,primdvara,,
- fresci (Stabies). Astfel de picturi au fost gdsite pe peretii ffi
caselor din localitdtile balneare Pompei si Herculanum, ingro-
pate in urma eruptiei vulcanului Vezuviu.
Pentru realizarea pavimentelor si diverselor panouri decora-
tive s-a folosit mozaicul. La inceput, pietrele intrebuintate au fost
albe si negre iar maitarziu s-au folosit pietre de diferite culori.
Mozaicurile redau cu mdiestrie oameni, plante, animale, ,,FORTUNA SI PONTOS'

pdsdri sau diferite desene geometrice.

in portul Tomis a fost realizat un astfel de mozaic, care forma
pavimentul unei mari sdli publice, mozaic pdstrat pdn6 in zilele
noastre. cu mozaicuri au fost decorate sitermele, edificiile publi-
ce si casele particulare.
Arta romand a rdspAndit in toate provinciile imperiului
principiile artistice ale lumii antice, influentand arta bizantind,
musulmand, romanicd si a Renasterii.

,,ARATUL sr seuAruRruL. (MozAtc) -DETALIu

,,p R t lvrAvRnR" 1r rcru nA;

 ,,Cele gapte minuni ale lumii antice" este numele sub care
sunt cunoscute sapte realizdri grandioase, capodopere ale
arhitecturii gi sculpturii monumentale:

1. Statuia lui Zeus din Olimpia - A fost executatd de

sculptorul Fidias, din lemn placat cu aur si fildeg.

2. Mausoleul din Halicarnas - monument funerar ridicat de

Artemisa Tn memoria solului ei Mausol, rege al statului antic
Caria. De la numele acestui rege provine cuvdntul mausolelt,
care denumeste toate construcliile de acesttip.

3. Grddinile suspendate ale Semiramidei - Ansamblu de

terase suprapuse, pe care erau amenajate grddini cu arbori si
flori. Erau situate lAngd palatul regelui Nabucodonosor.
,,ZEUS DIN OLIMPIA"- RECONSTITUIRE
4. Colosul din Rhodos - Era o statuie uriasd din bronz,
,,PIRAMIDA LUI KEOPS'
realizati de sculptorul Chares, situatd la intrarea in portul
Rhodos. il reprezenta pe Helios, zeul soarelui.

S.Farul din Alexandria - Constructie inaltd de 125 m,

executatd in intregime din marmurd albi. Lumina farului putea fi
vdzutd de la distanld, cdlduzindu-i pe navigatoricdtre tdrm.

6. Templul zeilei Artemis, zeita vindtorii, ridicat in secolul

Vli. H la Efes si incendiatin anul 356T.H.

7. Piramida lui Keops de la Giseh - este singura dintre

cele sapte minuni ale lumii antice care ddinuie pdnd astdzi.

,,MAUSOLEUL DIN HALICARNAS' - ,,GRADINILE SEMIRAMIDEI' - RECONSTITUIRE

RECONSTITUIRE'
 T{TNATT
= ?ns?rfiblu de
constructii si instalatii care servesc Ia
transportarea apei de la sursd la consumator;
apter =tdrd aripi;
bazalt = roGi de culoare inchisi, intrebuintati la constructii si
pavaje;
centaur = fiinti imaginari cu trup de calsi bust omenesc;
diorit = roci cenusie, folositi ca piatri de constructie si ta
pavaje;
edificiu = constructie impunitoare;
granit = roGi foarte duri intrebuintati la constructii;
hieroglife = caractere din scrierea vechilor egipteni;
lapiti = populatie legendari de rizboinici;
lotus = planti acvatici avdnd flori albe, trandafirii sau albastre,
mari, plicut mirositoare;
= cadavru conservat printr-o tehnici speciali;
= material sub formi de foite, prelucrat din tulpina plantei
cu acelasi nume, pe care se scria in antichitate;
perspectivi = r€prezehtare tridimensionali prin desen a unui corp din
spatiu pe o suprafati plani;
rupestru(despre temple) = construit in stAnci;
templu = edificiu amenajat pentru practicarea unui cult religios;
viaduct = constructie de piatri, beton sau metal care sustinea o
cale de comunicatie terestri, traversind o vale.

l. Precizati care sunt trdsiturile caracteristice ale artelor plastice di

2. Put"tida exemple de caracteristici comune ale acestor arte? w.""
3. R".rnoasteti pe reproduceride arti principalele lucrdri stud
genul artistic, titlul lucrdriisieventual autorul. Descrieti o lucra =-t H::"i
4.
('rc
I

Care sunt cele sapte minuni ale lumii antice si prin ce se le?

I ,.fr

I
 ooNTRASTE CROMATTCE .....................28
ooNTRASTUL cuLoRrLoR iru srrur ...................29
K*H..w ooNTRASTUL CALD-RECE .................. ................30

PUNCTUL- ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC ............33

PUNCTUL _ ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC .......33
K.H..w METODE DE OBTTNERE A DTFERTTELOR PUNCTE
EXPRES|V|TAT| St SEMNrFrCATtt........
............... ......................34
.................35

LINIA- ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC .,.................38

LINIA ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC .................39
P,'P.K EXPRESIVITATI St SEtvttilFtCATil ........................40
ROLUL LINIEI IN COMPOZITIA PLASTICA SI DECORATIVA .............. ,,.,..,...41

srrJDtItL srRncruatLoR DtN xarunA g, TRANIFaRMAREA ton iN staucrttRt pLAsncE..........€

Hpnouffi
ffi' afl NATURALE
STRUCTURI
PLASTTCE
STRUCTUR|
..................43
....................45

Hganroufl FORMA- ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC ,...,..,....,..,47

FORMA- ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC
ffieM FoRMA splrrRlA
.........,47

...........................s1

ffilprouffi EvoLUTtAARTELaR pLAsrtcEiN eNncnrarE ............... ........54

ffi rof,
ARTA EGIPTULUIANTIC .................54
ARTA GRECTETANTTCE ...................59
ARTA CHTNE|ANT|CE .....................64
ARTA TNDTE|ANT|CE .,.....................65
ARTA ROMET ANTTCE .....................66
CELE SAPTE MINUNIALE LUMIIANTICE ...........70