HAPPENING HAPPENING [HPNING] s. n. 1. spectacol improvizat care presupune o participare activ a publicului, urmrindu-se o creaie artistic spontan. .

micare artistic bazat pe inter!erena "ntre mai multe !orme de art #teatru, plastic, muzic, !ilm, !oto$ra!ie etc.%, urmrind anularea distan ei dintre realitate i art. #& amer. happening% Happening s.n. #spect.' americanism% (pectacol spontan, improvizat ) Unii mi povestesc ce i-a impresionat ndeosebi. i impresioneaz mai ales ceea ce se numete happening-urile, manifestrilespectacol, care, de fapt, nici nu in de art. (c. 1 * +, p. -. ) n istoria teatrului, de la nceputuri, au existat nenumrate spectacole lipsite de un text ini ial i bazate n foarte mare msur pe improviza ie, dup cum cunoatem i n zilele noastre forme ale teatrului happening-ul, de pild n care spontaneitatea !oac rolul hotr"tor. .ont. III /- p. -. ) #orm de manifestare artistic, de comunicare interuman sau de comportament socio-cultural, happeningul a devenit un mod de via, nglob"nd spectacolul strzii, spectacolele de sal sau pur i simplu n aer liber, n sta iile de tramvaie, n parcuri, absolut pretutindeni unde a!ung oamenii. Happening (arta). In0 1ttp022dli.ro21appenin$-arta.1tml . 3ermenul en$lezesc 4Happening, in sens lar$, inseamna 4intamplare5, in sens restrans, de!ineste un spectacol improvizat #4care este in curs de des!asurare5%, la care participarea si spontaneitatea publicului 6oaca un rol esential. In anii789 ai secolului trecut, perioada in care artele, in $eneral, cautau diverse !orme de e:primare neconventionale, un $rup de artisti ; $erce %unningham #dansator si core$ra! american%, &obert &auschenberg #pictor american% si, mai ales, 'ohn %age ; pun bazele acestor mani!estari artistice #4Happenin$5%, care imbinau, intr-o maniera ori$inala0 muzica, dansul, pictura, !ilmul, poezia. In 1,8 , .a$e si cativa prieteni artisti au realizat un spectacol in stilul Happenin$, primul de acest !el, la (lac) $ountain %ollege cu reprezentarea piesei *+heater ,iece -o. .*. .ei care au asistat nu au inteles prea bine despre ce a !ost vorba, dar toti au putut constata cum s-a des!asurat0 pe scena sau coborand, uneori, in mi6locul publicului, .a$e recita poezii sau citea !ra$mente din diverse te:te, <ausc1enber$ #pictorul% isi arata tablourile sau punea sa cante un !ono$ra!, un altul canta la pian, iar .unnin$1am #core$ra!ul% dansa. 3oate acestea se des!asurau simultan. Muzica: .ompozitor, poet, pictor american, John Cage a socat, la vremea respectiva, prin stranietatea compozitiilor sale. =e e:emplu, una dintre 4creatiile5 sale cele mai ciudate s-a numit -7>>77, care consta in a !ace publicul atent, in timpul unui concert, la z$omotele din 6ur #altele decat muzica%. Intr-o incapere 4surda5 #o sala acustica, e:perimentala, cu pereti care absorb undele sonore, !ara ecou%, .a$e a vrut sa demonstreze ca nu e:ista, de !apt, liniste totala, si, timp de patru minute si treizeci si trei de secunde, doua sunete au continuat sa persiste, desi toate celelalte incetasera0 bataile inimii sale si sunetul ascutit al sistemului sau nervos. =e la aceasta perioada inainte, mai toate compozitiile sale au !ost concepute pentru a arata ca de-a lun$ul oricarei creatii muzicale, in orice loc, intervin sunete, intr-o maniera neprevazuta. 3ot el este cel care a inspirat si miscarea artistica /#luxus, din aceeasi epoca #in concertele ?lu:us, orice obiect putea deveni un instrument muzical, in ideea de a demonstra ca intre viata si arta e:ista o le$atura permanenta%. In 1,8@, .a$e publicase eseul /$ostenirea lui 'ac)son ,olloc), unde !oloseste, pentru prima data, termenul Happenin$, cu sensul de arta ; o 4arta concreta5, spune el, !acuta cu decoruri alcatuite din obiecte cunoscute #scaune, neoane, alimente, apa, ciorapi, un caine, picturi, !ra$mente de !ilm etc.% si unde publicul nu este doar cel care priveste, ci este privit, la randul lui, unde monolo$ul se trans!orma in dialo$. In 1,++, publica 40sambla!e, atmosfera si 1appening, carte de re!erinta in acest domeniu, iar in 1,,>, /(lurring of 0rt and 2ife%. Pictura: .el care a impus, insa, conceptul 4Happenin$5 este Allan Kaprow #1, /- 99+%, pictor american, care l-a avut ca pro!esor pe Ao1n .a$e, la -e3 4chool for 4ocial &esearch, din NeB CorD, si unde, pe lan$a pictura, a studiat si !iloso!ie si budd1ism Een. Allan Kaprow, cel ce a inventat termenul de happening la s!FrGitul anilor 789, era interesat "n mod deosebit de estomparea distincHiei dintre lucrare Gi public. .on!orm acestuia, o ast!el de art, dus pFn la ultimele ei consecinHe, ar !i !r public deoarece !iecare participant ar !i parte inte$rant a lucrrii. Il susHinea c Jdelimitarea dintre art Gi viaH ar trebui menHinut cFt se poate de !luid, Gi poate c1iar insesizabil.5 4Happenin$-ul5 nu este strain nici de dadaism, suprarealism, curente artistice de la inceputul secolului al **-lea, care s-au bazat pe re!uzul total al traditiei, nici de e:presionism sau de 4teatrul total5 al lui Kntonin Krtaud. In 1,8,, Kllan LaproB prezinta primul sau spectacol -/.5 1appening in 4ix ,arts ; la NeB CorD, in care decorul era un 4asambla65 adica !ormat din obiecte banale, aran6ate de asa maniera incat sa e:prime un sens artistic. In opinia lui, o ast!el de mani!estare este o inlantuire de evenimente inventate sau
1

reale, des!asurate dupa un plan, dar !ara repetitie si 6ucate in alte locuri decat pe scena ; in parcari, 1an$are, alte spatii publice de acest !el, cu un numar redus de spectatori. Iste arta, dar mult mai apropiata de ceea ce inseamna viata traita. =upa 1,+9, in Germania, dar si in alte tari din Iuropa, Happenin$-ul s-a bucurat de un real succes, avand in vedere lipsa constran$erilor, cat si !aptul ca !acea trimitere la evenimente !ata de care oamenii puteau sa isi e:prime liber opinia. Ira un !el de a atra$e atentia publicului ca nu trebuie niciodata sa uite sau sa i$nore ceea ce se intampla in 6ur, in viata de zi cu zi. Sculptura: Mol! Nostell, unul dintre cei mai importanti pictori si sculptori $ermani, din a doua 6umatate a secolului al **-lea, a creat spectacole Happenin$ pornind de la actualitatea sociala si politica a acelor ani - Eidul Oerlinului, 4<azboiul rece5, razboiul din Nietnam etc. ; dintr-o perspectiva, adesea, satirica. Intr-unul dintre acestea, din 1,+>, intitulat 4+ 3N =e-coINa$e5 s-a !olosit si de un televizor inte$rat unor picturi din Puzeul <eina (o!ia, din Padrid, (pania. Qneori, in reprezentatiile lui Nostell se puteau sesiza anumite e:a$erari, in sensul apelului la pro!etii sau la mani!estari eu!orice. Ksadar, Happening (arta) este un spectacol teatral, spontan, !ara actiune dinainte stabilita, uneori cu e!ecte umoristice, in care viata obisnuita si lumea artei se amesteca, prin interventia spectatorului provocat sa reactioneze si care vizeaza stimularea creativitatii si eliberarea de constran$eri a tuturor participantilor #actori, pictori, dansatori, oameni obisnuiti etc.%. =in aceste motive Happenin$-ul ca arta e:ista si astazi si imbraca !orme dintre cele mai surprinzatoare. HAPPENING #"n en$lez0 "ntFmplare, !apt, eveniment "n des!urare% este o micare artistic "n care produsul este caracterizat printr-o improvizaie "n direct contact cu publicul, bazat pe inter!erena "ntre mai multe !orme de art #spaiale i temporale - teatru, plastic, muzic, !ilm, !oto$ra!ie etc.%, avFnd ca scop anularea distanei dintre realitatea i creaia artistic. =in zona artistic se pstreaz o serie de trsturi, cum ar !i convenionalitatea, $ratuitatea, tendina spre semni!icaie, iar de la realitate se "mprumut accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului i dimensiunea banalitii. 3ermenul "i are ori$inea "n e:perimentele lui Kllan LaproB la =ou$las .olle$e #1,8@ i 1,8,% i "n aciunea $rupului de avan$ard din 6urul lui LaproB #.laes Rldenbur$, Aim =ine, <ed Grooms, <obert M1it1man, Kl. Hansen% care, "n 1,8,, prezint la &euben 6aller7 din NeB CorD S1@ happenings "n + priS. (e consider totui c primul *happening* a avut loc "n 1,8 la (lac) $ountain %ollege cu reprezentarea piesei *+heater ,iece -o. .* a lui Ao1n .a$e, care !usese pro!esorul lui LaproB. Picarea, care a cunoscut o rapid audi ie i dezvoltare "n (tatele Qnite i Iuropa, comunic cu o serie "ntrea$ de tendine europene mai vec1i, al cror punct de conver$en este persi!larea unui sistem de pre6udeci $enerate de !iloso!ia pra$matic i e:clusivist raionalist. Krtitii care au inau$urat la NeB CorD 1appenin$-ul au avut strFnse le$turi cu ,op art i cu hiperrealismul. NizFnd s aboleasc $rania dintre public i artist, "ntr-o participare va$ controlat, prin impunerea unei atmos!ere particulare, prin su$erarea unei idei iniiale i printr-o serie de interdicii de comportament #deci "n absena unui scenariu i i a unor indicaii de re$ie%, utilizFnd o recuzit "n care se "ntFlnesc obiecte de art autentice, dar i obiecte de uz curent, deeuri i alte materiale derizorii, des!urFndu-se "n spaii voit SneculturaleS #locuri de parcare, 1oluri de instituii, piee, parcuri etc.%, 1appenin$-ul rmFne, de !apt, o art practic i consumat "n $rup restrFns, cu un $rad mare de so!isticare. Nu e:ist un public, ci o serie de publicuri strati!icate, cu cerine, capacitate de recepie i pre$tire cultural e:trem de di!erite. Rspndirea n Europa 3ransportat "n Iuropa prin cFteva aciuni de $rup, 1appenin$-ul a !cut imediat carier. Tn 1,+9, AeanAacUues Vebel prezint la Neneia *28enterrement de la %hose*, primul 1appenin$ european. Il public un esseu critic asupra micrii i produce cca. aptezeci de 1appenin$s, per!ormane i aciuni, "n mai multe continente, paralel cu activitile lui picturale, poetice i politice. Tn Germania, #Nam Aune PaiD, Oazon OrocD, Mol! Nostell, =icD Hi$$ins% Aosep1 OeuWs ader la micare i, "mpreun cu LaproB, realizeaz la =Xsseldor! i "n alte centre europene o serie de happenings. I:opziia *9ocumenta* din Lassel #1,/ % dedic 1appenin$-ului un "ntre$ compartiment. Tn Parea Oritanie, primele happenings au !ost or$anizate la Viverpool de Kdrian Henri, dar evenimentul cel mai important l-a constituit *:ncarnation of ,oetr7*, realizat la 11 iunie 1,+8 "n 0lbert 1all din Vondra, cu o audien de peste apte mii de persoane. <emarcabile au !ost 1appenin$-urile lui Ae!! Nuttal, realizate "n parte "n colaborare cu Oob .obbin$. Tn Oel$ia, primele happenings au avut loc "n anii 1,+8-1,+@, la KntBerpen, Oru:elles i Rstende, or$anizate de artiti ca Hu$o HeWman i PanamarenDo. Tn Rlanda, micarea anar1ist SProvoS a realizat

1appenin$-uri "n anii 1,++-1,+@ "n 6urul statuii *1et 2ieverd!e* din piaa 4pui, "n centrul Kmsterdamului. Kdesea a !ost necesar intervenia poliiei pentru a potoli protestele publicului. .a i 0ction painting, i istoria 1appenin$-ului a "nre$istrat i cazuri limit, cFnd Sactul creatorS se con!und cu autodistru$erea #sinuciderea lui <udol! (c1BartzDo$ler%. #luxus, ,erformance 0rt, (od7 0rt, %omportment 0rt, %ontestation 0rt sunt cFteva dintre micrile derivate din 1appenin$ i care urmresc acelai pro$ram teoretic, trans!erul valorii estetice de la obiectul de art la actul artistic, "mpin$erea con!uziei cu realitatea pFn la limita e:trem. .a orice modalitate artistic, dincolo de semni!icaile implicite ale opiunii pentru acest tip de e:presie, i 1appenin$-ul poate acoperi sensuri diverse, putFnd urmri - cum se "ntFmpl cu su$estiile artitilor romFni Pi1ail Rlos i Kna Vupa o "ntFlnire dintre modernitate "n e:presie i !ondul unor tradiii, mitul dezvoltFndu-se "n cotidian. Di erenta dintre per or!an"e si #appening in arta =i!erenta dintre per!ormance si 1appenin$ in arta nu este !oarte mare, dimpotriva asa numita per!ormance art este o !orma artistica derivata din 1appenin$ art. Kceste !orme de arta au aparut la inceputul anilor 7+9 odata cu reprezentatiile date de diversi artisti, Cves Llein, Nito Kcconci, Kllan LaproB sau c1iar CoDo Rno. =e e:emplu, una dintre reprezentatiile de per!ormin$ art ale artistei CoDo Rno, numita %ut ,iece a !ost !aptul ca CoDo Rno statea asezata pe scena si c1ema oamenii sa ii taie cu !oar!eca 1ainele de pe ea pana cand ramanea $oala. Happening art se re!era la improvizarea 4planuita5 a unui eveniment artistic in plina strada, si nu numai, !ara ca oamenii sa stie in prealabil de respectivul eveniment si, deci, sa !ie surprinsi. =e obicei, la aceste evenimente sunt implicati si spectatorii. Happenin$-ul poate contine elemente de arta plastica, teatru, muzica, video, poezie si orice alt !el de !orma de arta. Ideea de baza in 1appenin$ este, asa cum ii spune si numele, de a crea o intamplare artistica. .el care se a!la la ori$inea ideii de 1appenin$ este artistul Kllan LaproB, care a !olosit pentru prima oara termenul 41appenin$5 cu privire la un eveniment artistic in 1,8/. Pentru LaproB, ideea de 1appenin$ era strans le$ata de participarea spectatorului la eveniment. Perfor ance art, ca si 1appenin$ art, se poate intampla oriunde, di!erenta !iind ca un per!ormance este mult mai elaborat decat un 1appenin$. Qn per!ormance poate !i o piesa de teatru sau dans, un spectacol, un concert, recitarea unor poezii, o reprezentatie cu circari, o e:pozitie de arta, sau toate acestea combinate. R reprezentatie de per!ormance art poate !i tinuta o data sau de mai multe ori, ceea ce nu prea se intampla in cazul 1appenin$-ului, care are loc o sin$ura data. Per!ormance art poate cuprinde mesa6e sociale, idei !iloso!ice, ironii la societatea de consum sau la diverse situatii politice, si in $eneral orice element care tine de actualitate sau implica emotional publicul. In per!ormance art poate intra bodW paintin$, 6am session sau diverse interventii provizorii la nivelul spatiului urban #e.$ vopsirea unei statui, pictarea unor elemente de pe !atadele cladirilor, si orice alta interventie care poate uimi%. Ktat la per!ormance, cat si la 1appenin$, artistul este prezent de multe ori in momentul creatiei. Kdica el poate !i vazut desenand pe trotuar sau ziduri, pictand, cantand, recitand etc. =e asemenea, aceste !orme de mani!estare artistica urmaresc sa spar$a rutina spatiului public prin intermediul artei. In <omania, cea mai cunoscuta trupa de per!ormance art este trupa Par$ento, un proiect inceput de poetul .1ris 3anasescu. Par$ento este o trupa de poetrW per!ormance compusa din mai multi artisti, care includ in s1oB-urile lor o combinatie de poezie, pictura, 6azz si rocD. $lu%us a !ost o asociaHie de artiGti, internaHional rspFndit, care a or$anizat la "nceputul anilor 7+9 o serie de evenimente care mai tFrziu au dus la or$anizarea !estivalurilor ?lu:us "n Iuropa. ?estivalurile ?lu:us includeau performance-uri de $rup sau individuale, care prin !elul "n care erau realizate o!ereau o desc1idere nou spre numeroase interpretri individuale sau colective ale artei. KrtiGtii acestei miGcri vorbesc despre art ca av"nd un scop social Gi nu estetic. ?lu:us era "mpotriva artei ca mediu de promovare a e$o-ului artistului Gi tindea s "ncura6eze spiritul colectiv, anonimitatea Gi anti-individualismul. ?lu:us propunea o art ca un mod de viaH care ar avea ca scop o munc dezinteresat Gi social constructiv. Oourriaud !ace distincHia "ntre performance-urile Gi happening-urile anilor 7+9 Gi 7/9, unde implicarea publicului era !olosit ca s sc1imbe viziunea modernist despre art ca !etiG, Gi lucrrile din anii 7,9, unde participarea publicului este "ncura6at ca o !orm de 6oc Gi ca un moment de le$tur direct, imediat "ntre oameni. Oourriaud plaseaz aceast sc1imbare "n practica artistic "n conte:tul dezvoltrii unei industrii bazate pe servicii. NoHiunea capitalist de consum, "n trecut aplicat doar unor mr!uri tan$ibile se aplic acum Gi e:perienHelor #de e:emplu, pltim pentru servicii cum ar !i "ntFlnirile pe internet, tele!onia mobil, etc.%
>

Pentru !oarte mult timp performance a !ost tradus ca spectacol Gi a !ost plasat "n zona teatrului, ca performan, ori ca performance art, de !oarte multe ori con!undFndu-se cu happening-ul. (tructura performance-ul cuprinde elemente de arta spectacolului, muzic, dans, poezie, !oto-video etc. Tn ciuda !aptului c premisele performance-ul au !ost stabilite "n perioada interbelic, acesta a !ost asimilat mediului artistic mult mai tFrziu, la "nceputul deceniului Gapte al secolului **, odat cu apariYia artei conceptuale #Zconceptual art%. PotivaYiile acestor mani!estri asociate artelor per!ormative variaz, mer$Fnd de la dorinYa e:1ibiYionist pFn la e:orcizarea unei traume "n care corpul artistului devine obiect al performance-ului. Qnii artiGti, precum cei care au activat "n $rupul austriac ;iener 0)tionismus sau neodadaiGtii pre!er s !oloseasc sinta$me precum Slive artS, Saction artS, SactionsS pentru a descrie activitYile subsumate performance-ului0 bodW art, happening, action poetr7, visual poetr7 sau intermedia. Pani!estrile cele mai reprezentative pentru ac<ionism au avut loc "n perioada 1,+8-1,/9, !iind asociate activitYii $rupului vienez [;iener 0)tionismus] !ormat din artiGtii0 GXnter Orus, Rtto Puel, Hermann Nitsc1, <udol! (c1BartzDo$ler. Qn pionier al performance-ului este artistul $erman RsDar (c1lemmer. Tn anii 7 9-7>9, "n atelierul teatral din cadrul instituYional al =colii de art (auhaus [4taatliches (auhaus], (c1lemmer teoretizeaz experien<ele corporalitYii, punFnd "n relaYie corpul Gi mediul. Tn anii 789 Hermann Nitsc1, promotorul teatrului +eatrul orgiilor >i misterelor [?rgien $7sterien +heater] pune "n scena peste 199 de aGa-numite SpieseS #ZacYiuni%. ,erformance-ul a !ost practicat Gi de $rupul nipon 6utai [ , "nseamn Stan$ibilS, SmaterialS, SconcreteS' gu, "nseamn SinstrumentS, iar tai ScorpuriS] !ondat "n 1,8- de pictorul Airo Cos1i1ara #1,981,/ %. KrtiGtii care au practicat performance-ul sunt0 <obert <asc1ember$, Kllan LaproB, RsDar (c1lemmer, Cves Llein, GXnter Orus, Rtto Puel, Hermann Nitsc1, <udol! (c1BartzDo$ler, Nito Hannibal Kcconci, =ennis Rppen1eim, Gina Pane, .1ris Ourden, Rrlan, Parina Kbramovi[. Tn cadrul acestei secYiuni s-au realizat activitYi de documentare ce au vizat numerose studii ce-i are ca autori pe cei mai importanYi teoreticieni ai performance-ului0 <ic1ard (c1ec1er' Oarbara Lirs1enblatt-Gimblett, Irvin$ Go!!man, =iana 3Wlor, Ian Pa:Bell, Kn$ie Hobbs, Ao1n Poles, <osalind Ipstein Lrauss, KleDs (ierz. Happening-urile Happening-ul sunt experien<e situate la $raniYa dintre teatru Gi artele vizuale. Tn accepYiunea artistului Gi teoreticianului !rancez, Aean-AacUues Vebel #n.1,>+%, happening-ul este QN 3KOVRQ PI .KVI =I .RN(3I3QI<I. Primul happening consemnat de istorie este +heater ,iece -o. .. Kcesta a avut loc "n 1,8 la (lac) $ountain %ollege Gi "l are ca autor pe Ao1n .a$e. Niziunea sa asupra teatrului a !ost puternic in!luenYat de tratatul artaudian, +eatru >i dublul su [2e th@"tre et son double, 1,>@]. Happening-urile realizate .a$e "n perioada imediat acestei experien<e "l va poziYiona drept un precursor al miGcrii #luxus. Potrivit lui .a$e, teatrul este calea cea mai direct Gi adecvat pentru a inter!era arta cu viaYa real. KvFnd ca premis aceast concepYie, Kllan LaproB ; elevul lui Ao1n .a$e ; va plasa happening-ul "n cadrul procesului de inte$rare a artelor prin interacYiunea direct cu realitatea #Zcotidianul%. Tn viziunea lui LaproB, happening-ul este un cola6 animat de evenimente care presupune implicarea deopotriv a unor actanYi, dar Gi a obiectelor aGezate "ntr-un anume raport #!izic%, per!ormat "n !aYa unor spectatori #Zreceptor%. (ub aspectul structurii Gi a modului de des!Gurare a acestor mani!estri, happening-urile erau per!ormate Gi SconsumateS "n prezena unor $rupuri restrFnse de oameni, "n spaYii aGanumite neconvenYionale0 pieYe, parcri, poduri, parcuri, sli de clas, $imnazii Gi $alerii, structuri provizorii, unde pentru scurt timp, atFt cFt se derulau S"ntFmplrileS se !cea loc pentru alt!el de activitYi decFt cele des!Gurate "n mod curent sau pentru care acel spaYiu !usese proiectat. Va baza happening-urilor create de 3adeusz Lantor nu se a!l nt"mplarea brut, mecanic a lucrurilor, lipsit de un proces de mediere, ci aGa cum s-a "ntFmplat "n cazul picturii lui ; unde experimentele Gi estetica curentelor avan$ardei europene nu au !ost preluate orbeGte, printr-un simplu trans!er al unei !ormei, ci au !ost asumate or$anic, prin adaptare la Spro$ramulS interior al artistului ;, aceeaGi atitudine o re$sim Gi "n adoptarea Gi estetic a happening-ului. nt"mplrile-experiment ale lui Lantor aveau loc multe acYiuni comune #Zbanale%, ceea ce presupune SscenariulS unui happening. Tn !uncYie de ponderea elementelor teatrale #ZacYiune, persona6e, punere "n scen, public% prezente "n cadrul acestei mani!estri artistice, happening-urile au !ost clasi!icate "n trei mari cate$orii0 Happening-ul institu<ionalizat, Happening-ul semiinstitu<ionalizat, Happening-ul autocondus. KrtiGtii care au practicat performance-ul sunt0 Ao1n .a$e, Nam Aune PaiD, ParW Oauermeister, Kllan LaproB, .laes Rldenbur$, Aim =ine, <ed Grooms, <obert M1it1man, Aean-AacUues Vebel, Nam Aune PaiD, Oazon OrocD, Mol! Nostell, =icD Hi$$ins, Aosep1 OeuWs, Kdrian Henri , Parc-Gilbert Guillaumin, 3adeusz Lantor. Ku e:istat &i e:ist "nc unele mani!estri spectaculare care au !ost adoptate ca !orme ale teatrului #pro!itFnd de $enerozitatea, de toleranHa, dar &i de desc1iderea sa, de dorinHa de a- &i apropria noi mi6loace de
-

e:presie n cadrul sincretismului su%, precum teatrul ambiental, #appeningul, per!ormence-ul, teatrul-dans #N.O.- mult di!erit de cel tradiHional asiatic%, psi#odra!a, teatrul multimedia. 'n !ormele lor mai radicale, credem c acestea sunt mai de$rab #pentru ri$oare% teatralizri ale altor activitHi - ritualul, artele plastice, core$ra!ia, arta cinemato$ra!ic
(i)liogra ie Kllan LaproB0 0ssemblage, Anvironments and 1appenings. NeB CorD, 1,+1 Pic1ael LirbW0 1appenings. 0n :llustrated 0ntholog7. NeB CorD, 1,++ Qdo Lulterman0 0rt-Avents and 1appenings. NeB CorD, 1,/1 Pariellen <. (and!ord0 1appenings and ?ther 0cts. <outld$e, 1,,8 #<ic1ard (c1ec1ner, Perfor ance. !ntro"ucere #i teorie , antolo$ie Gi pre!aH de (aviana (tnescu, traducere de Ioana Ieronim, OucureGti, Iditura QNI3I*3, 99,, p. 9>%

II* +e este arta, .are sunt "ntrebrile pe care ar trebui s ni le punem atunci cFnd ne $Fndim la art\ .e anume determin ca un anumit lucru s !ie numit art\ .e este un artist\ KG putea eu s !iu artist\ .e rol are arta\ Tn ce !el m poate a6uta pe mine, ce le$tura are arta cu viaHa mea\ Poate arta s sc1imbe ceva\ .e-mi pot o!eri instituHiile de art #muzeele, $aleriile%\ 0rta nu reproduce vizibilul, face ca lucrurile s fie vizibile. Paul Klee -u poBi opri prezentul. n fiecare zi trebuie s renunBi la trecutC=i dac nu-l poBi opri, atunci trebuie s-l recreezi. $oui%e &ourgeoi% 2a pittura D una cosa mentale. $eonar"o 'a (inci Un ]lucru^ nu este artE ideea exprimat de acela>i ]lucru^, poate fi. Michelangelo Pi%toletto 2umea e plin de obiecte, mai mult sau mai puBin interesante. -u vreau s mai adaug altele. Douglas Hue)ler AsenBialul astzi este s recunoa>tem valoareauniversal a mitologiei individuale. Piero Manzoni Cpictura nu e fcut s decoreze apartamente. Aste un instrument de rzboi pentru atac >i aprare mpotriva du>manului. Pa)lo Pica%%o 9ac m ntrebaBi de ce sculptez, trebuie s rspund c este felul meu de a tri, echilibrul meu, !ustificarea mea pentru c exist. 9ac m ntrebaBi pentru cine fac art, o s spun c o fac pentru toBi aceia care se apropie fr pre!udecBi. 'a*i" S ith %red c perioada n care triesc eu este cel mai important moment din lume. % arta timpului meu este cea mai important art. % arta dinainte de acest moment nu are o contribuBie imediat asupra esteticii mele din moment ce istoria artei explic comportamente din trecut, dar nu ofer n mod necesar soluBii la problemele mele. 'a*i" S ith 2inia dintre art >i viaB ar trebui pstrat c"t de fluid >i c"t de indistinct posibil. Allan Kaprow %onvenBiile despre art sunt distruse de ctre lucrrile de art . Sol $e +itt 0rta este peste tot n !urul nostru. Clae% ,l"en)urg Au sunt pentru o art care are o legtur imediat cu viaBa mea de zi cu zi, o art care ar ncepe pornind de la lucruri mrunte >i care ar fi cea mai sincer expresie a vieBii reale, a strilor noastre reale. Jean 'u)uffet ,ercepBia ideilor duce la idei noi. Sol $e +itt %aut n mod con>tient o form de art care nu e legat de tradiBie n nici un fel >i n care o oper e mai puBin important dec"t cercetarea care a dus la acea oper. Jan 'i))et% :nvitm pe toat lumea s chestioneze ntreaga cultur pe care am luat-o de bun. -roup Material 0rta este un posibil liant ntre diferenBe. Suzanne $ac. ?ricine e un artist Jo%eph &eu.%. -eatrul a!)iental Pre!i$urat "nc de la "nceputul secolului trecut, abandonarea e:clusivitHii spaHiului de 6oc de tip clasic, sala de reprezentaHii, s-a materializat "n perioada postbelic prin concentrarea unui nou curent0 teatrul ambiental. 3eoreticienii Gi practicienii lui privesc perimetrul "n care se 6oac spectacolul Gi decorul ca pe dou elemente privile$iate, implicate activ "n spectacol. Tn teatrul de asemenea !actur, "ns ideea s-a e:tins rapid Gi la oper Gi dans, totul este reconceput "n !uncHie de ambient, spaHiul !iind acela care determin acHiunea scenic. KtenHia creatorilor preocupaHi de !ormule de acest tip este centrat pe arealul de 6oc, care poate !i scena, orice alt incint, un spaHiu neconvenHional sau c1iar cadrul natural. Tn viziunea lor, scena trebuie metamor!ozat, amena6at - pe vertical, orizontal, creFnd Jscene "n scen5, plat!orme mobile, care au drept consecinH multiplicarea J!ocarelor5 acHiunii scenice. =e la traseul unic de vizionare a reprezentaHiei #!rontal, ori cel mult semi-lateral, GezFnd comod "n sal%, se a6un$e la o dispersie a locurilor din care reprezentaHia poate !i privit. (paHiile neconvenHionale #strada, parcul, staHii de metrou, mi6loacele de transport, apartamentul, rampele unor restaurante etc.% sunt luate Gi ele "n calcul, uneori adaptFnd reprezentaHii de6a e:istente, alteori concepFnd montri speciale, care e:ploateaz decorul pree:istent. 3eatrul ambiental nu e o $selniH oarecare, la care s-a a6uns doar de dra$ul cutrii. Il e:ploateaz spaHiul Gi dimensiunile spaHiului, restructurFnd "ntre$ul spectacol ca oper de creaHie, redimensionFnd toate elementele care-l alctuiesc. Qnul dintre cele revoluHionate este raportul cu publicul, care trece de la un
8

simplu raport de poziHionare !izic Gi pasiv-psi1olo$ic, la unul mai comple:, de apropiere pFn la includere Gi implicare e!ectiv. Privitorul e surprins de noua postur Gi de noua obli$aHie artistic. Pro:imitatea !izic Gi emoHional "l trans!orm "n component a spectacolului, iar diseminarea acHiunilor "n mai multe locuri de 6oc "l sileGte la distributivitate Gi selecHie. <eceptarea e a6ustat "n consecinH, substanHial, nemai!iind una pasiv, univoc, ci devenind activ, biunivoc. Tn variantele teatrului ambiental asistm la o multiplicare a centrelor de des!Gurare a acHiunii dramatice, adesea acHiunile multiple petrecFndu-se concomitent, silindu-l pe privitor la o dispersie a atenHiei sale. Pluralitatea o!ertei "l JtrezeGte5 pe spectator, "l implic, !iecare !ocalizFndu-Gi interesul asupra acelui loc, a acelei acHiuni care-l atra$e Gi captiveaz cel mai mult. Tn noul conte:t, Gi receptarea este multiplicat, !iecare privitor reacHionFnd con!orm unei $rile personale de selecHie Gi de percepHie. Tn plus, publicul nu mai rmFne ancorat "n locul su iniHial, "ntr-un scaun pe care-l prseGte doar la !inal, !iind invitat s urmeze procesiunea teatral, sc1imbFndu-Gi amplasamentul, adesea c1iar de mai multe ori, "n timpul unui spectacol. .onservatorilor, celor care pre!er comoditatea !otoliului de pluG din sala de reprezentaHii, !ormele teatrului ambiental li se par e:centricitHi. Pentru cei care caut noutate, un spectacol vizionabil "n staHia de metrou, "ntr-un apartament ori "n piaH e prile6ul de a consuma art "ntr-o manier neaGteptat. Kctiv ca receptor, spectatorul de teatrul ambiental devine el "nsuGi parte a spectacolului.