9 5 8 1 O NOV

o 1 e c ţ 1 a A t e 1 e r 2 o o o +

Calitatea educaţiei

conce pt, p r i n c i p i i, m etodo l ogi i

Şe r b a n los ifescu
Prezenta l ucra re face pa rte d i n colecţia Ate l i e r 2 000+ rea l i zată de Educaţia 2000+ Consu lting

Descrierea CIP a Bibioteci i Naţionale a României

I OSIFESCU, Ş ERBAN
Cal itatea educaţiei: concept, princi p i i , m etodolog i i 1 Şerb a n losifescu .
- B u c u reşti : E d u caţia 2 000+, 2 0 08

B i b l iog r.

I S B N : 9 78-973- 17 1 5 - 01-8

3 7 . 015 . 6

Echipa:
Coordonator Proiect ed itori a l : Anca Nedelcu
Redactor: Flo renti na Sâmihăian
Copertă & layout: E ugen Alexandru Gustea
Pag i n a re: Angela Ardeleanu

© Educaţia 2000+ Consu lting S . R . L.

I NTRO DUCERE 5

PARTEA 1. Cadrul conceptual 11

Cap ito l u l 1 . Noul concept de cal itate a ed ucaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

1.1. C o n ce ptul genera l de cal itate " şi a p l i ca rea l u i în e d u caţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
"
.

1 . 2 . C o n cepte în rud ite 17

Capito l u l 2. Calitate ş i valori 22

2.1. Încărcăt u ra cultura l ă a con ceptului d e " ca l itate a e d u caţiei " 22

2 . 2. Opţi u n i necesa re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Capito l u l 3 . Evol uţia conceptul u i de calitate a educaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

PARTEA A 11-A. Modele ale calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Capito l u l 4. Modele de management a l cal ităţi i 44

4. 1 . M a nagementul ca l ităţi i - abord a rea ISO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
4 . 2 . Modele a l e cal ităţ i i f u n d a m en tate pe TQM - modelul EFQ M 57

Ca pito l u l 5. Cal itate şi a utoeval u a re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. 64
5 . 1 . Model u l " How Good ls Our School? " 66
5 . 2. G hid u l e u ropean de autoeva l u a re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 69
5 . 3 . I n iţiative rom â neşti p rivi n d a utoeva l u a rea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Capito l u l 6. Abordări europene şi i nternaţionale privind cal itatea ed ucaţiei 74

6.1 . C a l itatea e d u caţiei în învăţă mântul su perior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
6.2. C a d r u l com u n e u ropean pentru asig u ra rea ca l ităţii î n ed u caţia
şi form a rea p rofesiona lă (C QAF) 80
6 . 3 . Desch ideri internaţi o n a l e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 84
 [ Cuprins ]

PARTEA A III-A. M a n agementu l cal ităţ i i ed ucaţiei în Româ n i a . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Ca p ito l u l 7. Cu ltu ra ca l ităţii î n învăţământul românesc 88
7 . 1. Elemente de cultu ră organizaţională în şcoala româ nească 89
7 . 2 . Cultura calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Cap ito l u l 8. Asi g u ra rea calităţi i ed ucaţiei î n România: aspecte

normative şi o peraţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 00
8. 1 . In iţiative pre m e rgătoa re Legii cal ităţii educaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 00
8.2. Leg islaţia cal ităţi i educaţiei din Rom â n ia şi d ezvoltările s u bsecvente . . . . . . . . . . . . . 103
8 . 3 . Ro lul inspectoratelor şcolare în m a n age m entu l calităţi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 07

CÂTEVA CONCLUZI I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 O

B i b l iografie/anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

Bibl iog rafie selectivă şi resurse Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

Anexe 1 18

Anexa 1 . Siste m u l ind icatorilor de calitate p ropus de Modelul

" How Good /s Our Schoo/ 7" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 8

Anexa 2 . Standard pentru un ităţile şco lare

(Southern Association of Colleges and Schoo/s- SUA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 21

Anexa 3 . Propunerea I nstitutu l u i de Şti i n ţe ale Ed u caţiei p rivi n d

siste m u l de ind icatori de cal itate a educaţiei la nivelu l unităţii şcolare . . . . . . . . . . . . . . . . 1 36

Anexa 4. Sinteza pe dome n i i a criter i i l or, standardelor şi ind icatori lor

de pe rfor m anţă pentru asig ura rea cal ităţii în Învăţă mântu l su perior . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 45

Anexa 5 . Sinteza pe domenii a cri te ri i l or standardelo r şi i n d icatorilo r

,

de perfo r m anţă pentru asi g u rarea cal ităţii În învăţă mânt u l p re u n iversitar . . . . .. . . . . .. . 1 48

Anexa 6 . Ţinte strategice ale activităţii ARAC IP până În 2 010 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 51

Tn u lt i m ii ani am fost martori i u n e i creşteri sem n ificative a i nteresul p u blic faţă d e pro b lematica
educaţie i . Tot mai m u lte artico le, reportaje, dezbateri p u b l ice au ca subiecte ed ucaţia şi formarea
profesională. Pe lâ ngă importanţa intrinsecă a acestu i su biect- care nu mai trebuie demonstrată -,
i nteresu l pentru această problematică se datorează şi progresu l u i ireversi b il (sperăm noi) al societăţii
ro mâneşti spre o democraţie autentică. C etăţenii, contribuabilii, încep să devi n ă conştienţi că
instituţi i l e statu l ui - care, treptat, încep să fie privite, aşa cu m este n o rmal , ca instituţii publice -,
trebuie să le apere interesele.
A devenit evident faptu l că ed u caţia ş i formarea s u nt, pe de o parte, ind ispensabile pentr u supra­
vieţu irea într-o societate (pe care o vrem) a c u noaşterii, dar şi pentru că ele sunt mari consumatoare
de resu rse: educaţia costă deja îng rozitor de mu lt, iar pentru a fi competitivi într-o Europă u n ită
va tre b u i să investim ş i mai m u lt în ea. Până şi g uvernanţii noştri (care adesea u ită că ei sunt în
servici u l cetăţeanu l u i şi n u i nvers ... ), au început să privească cu ceva mai m u ltă seriozitate şi răs­
p undere problema resu rselor alocate educaţiei.
Lumea a început să vadă , pe lângă l u cr u rile bune cu care ne-am obişnu it să n e lăudă m ("o limpic i i "
etc.), şi pe cele rele: condiţiile p recare în care învaţă majoritatea elevilor, sărăcia în care se zbat
foarte m ulte cad re didactice, rezultatele slabe ale elevilor n oştri la testările internaţionale, caracterul
"prăfuit" al multor programe şi manuale şi, nu în ulti m u l rân d , al mod u l u i în care.se face pregătirea
cadrelor didactice. Toate acestea îl fac pe si m p l u l cetăţean să se întrebe:

• Pe ce se d u c banii pe care îi d a u eu ed ucaţiei? Sunt e i cheltuiţi în mod eficient?

• Cine beneficiază, cu precădere, de aceşti bani? S unt ei cheltu iţi în mod echita b i l ?

• Cât de b ună este educaţia oferită pe banii mei? Avem, oare, o şcoală de calitate?

Datorită vastităţii problematicii im plicate, nu se pot da răspuns u ri tranşante la aceste întrebări: s-au
scris deja zeci de mii de pag ini de anal ize, rapoarte şi alte lucrări care au încercat să răs p u ndă la
una sau la mai m u lte dintre întrebările de mai sus.
 [ Introducere ]

Dacă în p rivi nţa efi cienţe i ş i ech ităţi i e d u caţiei l u cru ri l e sunt ceva m a i ava nsate, în domen i u l cali­
tăţi i educaţiei, s-a u întreprins extrem de p uţi n e cercetă ri ş i a nalize . Î n p l us, tre b u i e să s p u n e m că
s u ntem foa rte departe de u n co nsens e u ropea n s a u i nte rnaţio n a l în privi nţa a ceea ce însea m n ă
"
o ., şcoa lă b u n ă . Fieca re sistem naţional de învăţă mânt a i ntrod us, î n timp, d iferite elemente p rivin d
m a n agementul şi asig u ra rea ca l ităţi i , d a r, dacă încercă m să co m p a ră m între ele d ife rite le i n iţiative
n aţio nale, vo m găsi extrem de puţi n e elemente com u n e . Această l i psă d e u n itate este ca uzată de
fa ptu l că nu se poate vorbi de o ca l itate a educaţiei ., în s i n e " , ci în f u n cţie d e :

• valori le prom ovate în societate ş i l a n ivel u l orga n i zaţiei şco l a re;

• pol itici le �i strateg i i le educaţionale existen te la n ivel naţion a l , reg i o n a l şi loca l ;

• s ituaţia existentă, defi n ită de factorii contextua l i , de cult u ră ş i tra diţi i etc . ;

• evol uţia conceptu l u i de ., ca l itate " .

La n ivel u l U n iu n i i Europene, în a bsenţa u n u i aquis communautaireîn domen i u l educaţiei, se încea rcă

defi n i rea unor principii, standarde şi i n d i catori de ca l itate- exprimate, de exem p l u , în cei 15 i n d icatori
priv i n d ed ucaţia perm a n entă,, în sta n d a rd e l e p riv i n d ca l itatea servici i l o r l i n gvistice2, în p rop u neri le
Reţelei E u ropene pentru Asi g u ra rea C a lităţi i în Î nvăţă m ântu l S u perior (EN QA)3 sau în p ro p u n e rile
priv i n d C a d ru l Comun E u ropean privi n d Asi gura rea C a l ităţi i în E d u caţie ş i Fo rma re Profesi o n a l ă
(C QAF)4. Î nsă p rocesu l este l e n t şi difici l tocmai datorită d iferenţelor existente între ţările membre
ş i ca n d id ate privind elem entele m a i sus menţionate (co ncept, pol itici, situaţ i i concrete) .
Porn i n d de la aceste p rem ise, dorim ca această l ucra re să contri b u ie l a procesu l de u nificare
conceptuală şi m etodolog ică în domen i u l atât de vast ş i încă i n s uficient exp l o rat a l asig u ră r i i
ca l ităţi i e d u caţiei, porn i n d d e la situaţia existentă î n învăţă mântu l românesc, de l a obiectivele
dezvo ltă ri i sistem u l u i de educaţie, aşa c u m se contu rează î n d iferite docume nte oficiale5 p recum
şi de l a rezultatele cercetă ri i şi de l a evo l uţi i l e recente în registrate în l u me, atât în teoria, cât
şi în p ractica asi g u ră r i i ca lităţi i .
U n a lt l ucru p e ca re a m dori să-I subli n iem, încă d e la început, este necesitatea unui sistem naţional
d e management al ca l ităţi i. M u lte dezbateri şi l uă ri de poziţie recente afirmă i n ut i l itatea u n e i
leg i a cal ităţii î n con d iţ i i l e î n ca re foa rte m u lte u n ităţi şco l a re funcţionează î n co n d iţii extrem de
dific i l e . La p ri m a vedere, o astfel de poziţie este j u stificată : n u poţi face educaţie de ca l itate în
clă d i ri i n sa l u b re, cu profesori neca l ificaţi, avân d relaţi i confl ictuale cu a utorităţi l e l oca l e ş . a .m. d .
Totuşi, n u p utem f i d e a co rd cu acest p u n ct de vedere d i n m a i m u lte motive . Pri m u l dintre a cestea
este u n u l lega l : d rept u l la educaţie este un d rept co n stituţio n a l i a r învăţă m â n t u l p u b l ic, fi n a nţat
d i n ba n i i co ntrib u a b i l i l o r, trebuie să asig u re res pecta rea acestu i d rept l a un n ive l coresp u n zăto r
de ca l itate pentru fieca re contri b u a bil ş i n u n u m a i pentru cei ca re locu iesc în mari l e o raşe ş i învaţă
(sa u îş i tri m i t cop i i i să înveţe) la şco l i "de p restig i u " . C a l itatea, înţe l easă ca " va loare a d ă u g ată "

1. Vezi, de exerr.plu, European Repon on Qua/;fy Indica tors of Lifeiong Learning (2002).
2. Vezi http://v.tWV.t.eaquals. org� s•te-ul Asociaţi e i Europene pentru Servicii L:r.gvistice de Cal : tc te (EAQUALS).
3. Vezi http.l/wv.r&��o enqa.eu.
4. Vezi http://commumties. trainingv!llage.grlerv/Projects_Netv.IOrklqual,:yl- s!te-ul CEOEFOP <Cer.!n..d Eu:"cpear: per.�r:..; Dez'lcltarez Eck:caţ•ei şi Formarii Profesionale}, secţiunea
deCicată CQAF.
5. Vezi http. /laracip.edu roîr: legăturc!i c..: toa�ă legislaţ�a ex!ste!"':ă, ia o�a act;;ala. priv:r:C r.-;a:1agementL:I şi as:g� ra rea ca!i�ăţ[i educaţiei.

6
 [ Introducere

trebu i e să se p rod ucă :;i, tre b u i e s u b l i n iat acest l u cru, este prod usă efectiv, :;i în :;co l i le r u rale sa u
în ce l e " de carti er " , poate ch iar într-o măsură m a i mare chiar decât în şcol i l e "de centru".
Al doi lea motiv pentru care ar fi nevo i e de u n siste m naţi o n a l d e m a n a gement a l cal ităţii este per­
spectiva d escentral izări i . U n pericol major a l u n ei desce ntra l izări ra p i de :;i bruta le este
p ierderea coerenţei s i ste m u lui :;co l a r. î n p l us, l i ps i n d ca d re l e genera l e de funcţio n a re, u n ităţ i l e
:;ca l a re p o t aj u ng e l a cheremu l a u to rităţi lor loca l e ca re p o t p u n e i nte resul loca l (ch i ar c e l perso n a l ,
e lectora l) m a i p resus de c e l naţion a l , sa u , pe de a ltă parte, se pot adânci i n ech ităţile, întrucât
n u toate com u n ităţi le vor putea a loca resu rsele n ecesa re u n e i ed ucaţi i de cal itate .
î n aceste con d iţi i , menţinerea u n u i cad ru naţional de funcţionare a învăţământu l u i este obli­
gato rie, u n a d i ntre com po nentele acestu ia putând fi toc m a i sistemul naţional d e management
al ca l ităţ i i (a lătu ri d e cu rricu l u m u l naţiona l , eva luă ri l e naţio n a l e , i n specţia :;colară etc. ) .
A l trei lea motiv pentru ca re susţi nem existenţa acestui sistem a l ca l ităţi i ţine d e politica e d u caţiona l ă
:;i de mod u l în ca re a ceastă pol itică este i m pleme n tată . Toate e l e mentele ca re config u rează m a n a ­
ge m entu l cal ităţi i l a n ivel naţi o n a l s u n t subiect de opţiu ne pol itică, existând mari d iferenţe
între sistemele de învăţă mânt. Ca atare, la n ivel e u ropean n u există modele, ci doa r setu ri
de princi p i i ş i recomandări privi n d ca l itatea :;i m od u l în care aceasta este eva l u ată :;i a s i g u rată .
Astfel , există mari d i ferenţe între s istemele d e învăţă mânt p rivi nd:

• existe nţa (sa u n u) a u n e i legi a ca l ităţii;

• existenţa (sa u n u) a u n o r sta n d a rd e naţio n a l e privi nd ca l itatea;

• com b i n a rea sa u , d i m potrivă , se para rea p roced u ri l or d e acreditare i n stituţio n a lă cu cele d e

asi g u rare a ca l ităţi i ;

• existenţa (sa u n u) a unor i n stituţi i naţionale sa u reg ionale, a ltele decât i nspectoratel e :;cala re,
responsa b i l e cu asi g u ra rea ca l ităţi i ;

• existenţa (sa u n u) a u n o r proceduri sta nda rdizate p rivi n d asig u rarea ca l ităţi i (de t i p ISO s a u
de o rica re a lt tip);

• rol u l i nspecţiei :;ca lare în asi g u ra rea ca l ităţi i; etc .

Avân d în vedere că asi g u ra rea ca l ităţi i este subiectu l unor o pţi u n i de pol itică ed ucaţională,
este clar că există deja o serie de d ecizii în acest domen i u . în Român ia avem:

• o lege (orga n i că) p rivi n d ca l itatea educaţiei;

• i n stituţ i i autonome, la n ivel naţiona l , responsa b i l e cu evalua rea exte rnă a ca l ităţi i ;

• proced u ri de a utorizare, acred itare :;i eva l u a re i n stituţională :;i proced u ri de eva luare externă
a ca l ităţi i , ca re s u n t co m b i n ate :;i atri bu ite acesto r instituţi i naţion a l e ;

• sta n d a rde n aţio n a l e p rivi n d a utoriza rea , acreditarea i n stituţi o n a l ă :;i eva l u a rea p e riodică,
p recum :;i sta n d arde naţi o n a l e pri v i n d ca l itatea ;
 [ I ntroducere 1

• i n specto ratel e ?Co lare vor asig u ra contro l u l calităţi i (la n ive l u l învăţă mântu l u i p re u n iversita r),
d a r n u ?i eva l u a rea i n stituţio n a l ă , ca re va fi exte rnă ?i va fi rea l izată , prin eva l u atori extern i ,
de către i nstituţia naţi o n a l ă responsa b i l ă .

Decizi i l e l a a cest n ivel pol itic creează , întotdea u n a , n em u lţu m i ri l a n ive l perso nal ? i i n stituţiona l .
Este n o rm a l s ă fie a?a pentru că s u ntem diferiţi ? i ave m i n terese ? i vizi u n i d iferite - atât ca persoane
cât ?i ca o rg a n izaţi i - i a r co nsens u l este p ra ctic i m posi b i l (ch iar dacă susţi n ut de toate uto p i i le,
incl usiv de cea co m u n istă ) .
Person a l , cred c ă o decizie i m perfectă este mai bună d ecât l i psa de d ecizie, care a ca racterizat
sistem u l ?Co l a r în u lti m i i a n i , m a i a les în a cest domen i u esenţi a l al ca l ităţ i i educaţi e i . D i ncolo de
i m perfecţiu n i le l u i, sistem u l existent creează, pentru prima dată în istoria recentă, p rem ise l e
u n e i eval uări sincere, obiective şi com p l ete a cond iţiei învăţământu l u i românesc. Desi g u r,
a u existat n u meroase stu d i i diagnostice în u lti m i i 13 a n i - începâ nd cu " Cartea Albă " a învăţământu l u i
rom â n esc, elabo rată de I n stitut u l de Şti i nţe a l e E d u caţiei î n 199 3 , ? i înch e i n d cu rapoa rtele p rivi n d
Sta rea învăţămâ ntul u i p rezentate Pa rlamentu l u i de către M i n ister în 200 5 ? i 200 6 . D a r toate a ceste
stu d i i ?i rapoa rte au vizat doar u nele aspecte a l e învăţământu l u i, au avut i ntenţi i şi scopuri diferite
?i, foa rte i m portant, nu a u avut decât extrem de puţine repere privind asig u rarea calităţi i educaţiei .
Or, existenţa a cesto r repere repreze ntate de standardele naţionale, de funcţionare şi p rivind
ca l itatea vo r putea face d ifere nţa, făcâ n d p os i b i l e :

• Identificarea punctelor nevralgice - la n ive l naţio n a l , reg ional, j u deţea n ? i l oca l - ca re

fac ca o serie de u n i tăţi ?Co l a re să n u în dep l i n ească criteri i l e de fu n cţi o n a re ?i sta n d a rdele
m i n i m a l e de ca l itate p rivi n d baza m aterială , con d iţi i l e i g i e n i ca-sa n itare, perso n a l u l etc.

• Sta b i l i rea răspunderii fiecărei i n stituţii i m p l icate - G uvern, M i nister, a uto rităţi l oca le,
con d u cerile u n ităţi lor ?CO!a re etc. - în remed ierea deficienţelor sem nalate. N u întotdea u na
d i rectoru l ?co l i i este de v i n ă pentru ceea ce se întâ m p lă în ?coală . . .

• Elaborarea unor p rog rame concrete de s p rij i n pentru u n ităţile şcolare în vederea
atin geri i sta n d a rd e l o r n aţio n a l e de f u n cţion a re ? i pentru rem e d i e rea aspecte l o r cu
a d evă rat n evra lgice . Ca u rm a re, res u rsele vor p utea fi a locate m u lt m a i eficient, rem edii n d
? i i nech ităţi le existente.

• Arg u m enta rea, l a n ivel pol itic, pe baza u n o r date i n contesta b i le, a necesităţii sporirii
resurselor pentru educaţie în vederea respectă ri i, în mod echita b i l , a d reptu l u i la educaţie
pentru toţi locu itori i Româ n i e i .

• Elabora rea unei politici ed ucaţionale pe termen med iu şi lung şi a u n u i "pact

ed ucaţiona l", care să ră m â n ă va l a b i l e c h i a r dacă se schi mbă G uvern u l .

Deci, chi a r dacă siste m u l actual d e asig u ra re a ca l ităţi i este, cu certitu d i ne, i m pe rfect, c h i a r dacă
mai există mu lte n e m u lţu miri, credem că a sosit m omentul în ca re să încetă m văică reala, plâns u l
pe u m ă r u l celu i lalt ? i p rivit u l î n u rm ă l a ceea c e s-a făcut A ven it m o m entu l î n ca re t re b u i e să n e
întoa rcem spre vi ito r, spre ceea c e avem de făcut pentru a scoate, d i n actua l u l sistem d e

8
ma nagement a l ca l ităţi i, maxi m u m de beneficiu pentru învăţă m â ntu l românesc, urmând a ne gândi
l a sch i m ba rea l u i n u mai d u pă ce i-am epu izat toate pos i b i l ităţi l e . Or acest l ucru n u-l putem face
,

decât într- u n mod constructiv şi îm preu nă - M i n isteru l , o rga n izaţi i l e sind ica le, asociaţi i l e
profesiona le, asociaţi i l e părinţilor şi a l e elevi lor, mass-media ş i întreaga societate -, pentru c ă n u m a i
îm preună p u tem defi n i ceea c e însea m n ă u n învăţă m â n t de ca l itate .
Avâ n d în vedere toate a rg u m e ntele p rezentate m a i sus, n e-a m gâ n d it că o l ucra re care se refe ră
la ca l itatea ed ucaţie i ar fi b i n even ită . Dar ne vo m fe ri să d ă m reţete sau răspun s u ri tra nşante ş i
vo m s u b l i nia , întotdea u n a , c ă p ro p u n e ri l e ş i su gesti i l e în a i ntate a u u n ca racter strict person a l -
ch i a r dacă ele a u o fundamenta re so l i dă . I n tenţia noastră este de a oferi a rg u me n te, repere sa u
jaloa n e ca re pot fi fo losite, de fi eca re pa rte i n te resată, pentru a-şi co nstru i u n p u n ct de vedere în
funcţie de p ro p ri i l e i nterese ş i opţi u n i .
Lucra rea va deb uta c u o pa rte m a i m u lt teoretică, în ca re vo m descrie mod u l în ca re este înţe l es
acu m co nceptu l d e ca litate a educaţiei, p rec u m ş i evol uţia acestu i a . Vo m conti n u a cu descrierea
u n o r modele rec u n oscute ale ca l ităţi i (ISO, TQM , E FQM etc.), i n c l usiv a modului în care s u n t s a u
pot fi ele a p l i cate î n e d u caţie, ş i v o m încheia cu o p rezenta re succi ntă a u n o r i n iţiative - n aţion ale
şi i n ternaţiona le - în dome n i u .
�--

---��---·
-:-----

�:..�:· ·

:_---·· · "
___.:...-----
- ·
.
·

-- // ;·
�-- -:•.'

-:-: -
- ._.-.__ :··
� �

-��:-
:: �
-

i .. -::_A
. ···--'<· �
···----·· �--.�-�-;-
';!

�- ·
- -·
-- ·· l
- �: ........
':"'
·
.. �-· :-:.:. :�.)j
� ..-../
.
 CAPITOLUL 1

No u l co n ce p t d e ca litate a e d ucaţi ei

T n u lti m u l timp se discută frecvent despre ca l itate " şi despre sistemele de asig urare a ca l ităţi i - i n ­
"
c lusiv în domen i u l educaţion a l . Tn toate docu mente l e oficiale, i n d iferent d e domen i u , este afirmată
necesitatea asi g u rării şi creşteri i ca l ităţii p roduselor şi servic i i lor, inclusiv în domen i u l serviciilor p u b l ice.
Pe de a ltă parte, însă, c h i ar şi o s u m a ră a n a l iză a rată faptu l că aceste i n iţiative se referă l a lucruri
în b u n ă parte d iferite, neexistâ n d , încă, un concept u n ita r al ca l ităţii l a n ivel u l U n i u n i i E u rope n e .
Există numeroase sensuri a l e noţi u n i i de ca l itate, iar teoreticie n i i şi practicien i i aj u n g foa rte repede
la un acord priv i n d un aspect esenţia l : acest con cept, al " ca l ităţi i ed ucaţiei " este foarte " a l u necos "
şi s u po rtă m a i m u lte sensuri ş i accepţi u n i .
Marea majoritate a docum ente l o r e u ro pene n u def i nesc d irect şi exp l icit ca l itatea, c i d o a r i n d i rect,
uti l izâ n d drept note defi n itori i o serie de categorii de i n d icato ri şi i n d icatori i n d ivid u a l i 6 : un sistem
sa u s u bsistem ed ucaţional oferă ed ucaţie de ca l itate dacă există creşteri semnificative la a n u m iţi
i n d i catori - cum ar fi ratel e de succes l a exa mene, la testă rile naţio n a l e ş i i nternaţio n a l e d e t i p
PISA sa u TI M S S etc.
Această l i psă de u n itate, c h i a r la n ivel con ceptua l , se datorează faptu l u i (pe ca re vom înce rca să
îl demo nstră m mai jos) că acest concept a re o profu ndă �i putern ică încărcătu ră cultu rală.

1 1. 1. Concept u l genera l de "calitate•• şi apli carea l u i in educaţie

Demonstraţia noastră porn eşte d e l a sens u r i l e şi accepţi u n i l e co m u ne, de d icţion a r, a l e

conceptu l ui d e ca l itate . C onform d i cţionarelor com u ne7, prin ca l i tate s e înţelege:

• Un atri but d i stinctiv esenţial a l u n u i o b iect, o însu�ire sau o caracteristică specifică

a acestu ia care îl deosebe�te d e a lte obiecte: " flota bi l itatea este u n a d i n tre ca l ităţ i l e

6. Vezi, Ce exempl�. European Report on Oua/ity !ndicators of Lffe!ong Leammg(2002i sat: Europea.r: Repo.r; on Qual.·�y of School educatior.. Sixteer. Qual/ty tndicators(2000}.
7. Vezt, de exemp!u, http:llltYWVo/.onelook.comsau DEX-u!.

12
 lem n u l u i" sa u " ca l i tatea esenţială a g ra n itu l u i este d u ritatea " . Este un sens "o n tolog i c "
al con ceptu l u i de ca l itate, ca re n u face o b iectul a ceste i l ucră r i .

• Poziţie. situaţie. titl u ca re co nferă un a n u m it d rept: este sens u l j u ri d i c a l con ceptu l u i ,

nere l eva nt pentru d iscuţia de faţă .

• U n n ivel sau g rad de excelenţă. va loare sau merit, asociat u n u i a n u m it obiect. pro­
d us. serviciu sau persoană. În acest sens practic. calitatea înseamn ă cât d e .. b u n" este
cineva sau ceva: " fabrica X rea l izează n u m a i p rod use de cal itate " ; " ca l itatea a uto m obilul u i
X este m a i m a re d ecât a a utomob i l u l u i Y"; creşterea ca l ităţii învăţă m â ntu l u i este o b iectivul
"
esenţia l a l refo rm ei ed ucaţiei " .

Vorb i n d des p re ca l itatea ed ucaţiei " n e referim, desi g u r, la această a treia accepţi u n e a termen u l u i,
"
ca re, la râ n d u l e i , s u po rtă m a i m u lte n u a nţă ri legate de d o m e n i u l de a p l ica re .
Pri m u l domen i u în ca re acest concept a căpătat un co n ţinut concret este cel al producţiei de bunuri.
Prin ce se ca racterizează u n p ro d u s " b u n " ?
Î n p r i m u l râ n d , u n l u cru " b u n " n u a re defecte şi, în consecinţă, u n fa b ri cant este cu atât m a i
b u n " c u cât rea l i zează u n n u m ă r m a i m i c de p rod use cu defecte . C e trebu i e s ă facă u n p ro d ucător
"
pentru a nu lăsa pe p iaţă p rod use cu defecte? Răsp u n s u l este l a fel de s i m p l u (cel puţin în teorie . . . ):
el trebuie să a i bă g rijă ca toate produsele lui să respecte a n u m ite norme de producţie ca re să ga ranteze
că n u vo r a p ă rea defecţi u n i şi , pe de a ltă pa rte, acele p rod use (mai m u lte sa u mai p uţine) ca re m a i
a u defecte s ă fie elim i n ate îna i nte de a aj u n g e p e piaţă .
De a ici începe, de fa pt, evo l uţia conceptu l u i de "ca litate " : odată cu p roducţia de masă, p ro d ucăto rii
de b u n u ri şi servi c i i a u în cep ut să-şi definească setu ri de specificaţii (ca re au fost n u m ite m a i tâ r­
ziu sta n da rde " ) că rora treb u i e să l i se conformeze toate p rodusele de acelaşi fel . Aceste specificaţii
"
se referă în p ri m u l rân d la scopul existe nţei respectivu l u i o b iect (u n cuţit tre b u ie, îna i nte de orice,
să ta ie, o şcoa l ă tre b u i e, în p ri m u l râ n d , să educe) dar ş i la m ă ri me, formă, culoare etc. (cuţitele
pot fi m a ri sau m ici, cu vârf sa u fără, cu m â n e r d i n l e m n s a u din material p l astic, c u m â n e r neg ru
sa u roşu etc.; educaţia furn i zată se traduce prin a n u m ite cunoştinţe, deprinderi şi competenţe formate
pentru a bsolvenţi i u n u i a n u m it cicl u 1 u n e i a n u m ite forme de învăţă mânt) . Abaterea de l a aceste
caracteristici p restab i l ite ale p rod usu lui a fost considera tă ..defect" , iar p ri m u l i n stru m e nt de asigura re
a ca l ităţii îl rep rezi ntă selecţia şi el i m i n area .. prod uselor" cu .. defecte " .
Î n siste m u l educaţi o n a l , exa m enele de a bso lvire sau de admitere rep rezi ntă această modal itate
de e l i m i n a re " a a bso lvenţi l o r, respectiv a ca ndidaţi l o r ca re n u respectă specificaţi i le " , sta b i l ite
" "
la n ivel naţional sau loca l , privi nd com petenţele, cunoşti nţele, deprinderile etc . , ca re trebuie d eţin ute,
l a sfâ rşitu l u n u i cicl u şco l a r s a u , respectiv, pe ntru a d m iterea într-o i n stituţie de învăţămâ n t .
Această a bo rdare a ca l ităţi i asociată cu standardele de cal itate este u n a cantitativă . Se co n sideră ,

ca standard i ntern. de exe m p l u , ca n u măru l de p rod use cu defecte să n u depăşească u n a n u m it

p rocent. Porn i n d d e a i ci s-a u dezvoltat mai m u lte co ncepte şi sistem e de creşte re a ca l ităţi i, de
exe m p l u " 0 defecte " , " 6 S i g ma " etc. C o m ponenta ca ntitativă, statistică, este ese nţ i a l ă în această
defin iţie a calităţi i D e exe m p l u , conceptul " 6 sigma " p res u p u n e ca n u m ă ru l d e prod use cu defecte
.

să nu fie m a i m a re de 3,4 la un m i l io n (ad ică ce trece d i ncolo de medie p l u s 1 minus şa se a bateri

sta n d a rd ) . În educaţie p red o m i n ă , încă, o asemenea a b o rdare " ca ntitativistă " : ca l itatea ed ucaţiei
oferită , de exem plu, de u n l iceu este dată de numărul sau procentul de absol venţi ca re p ro movea ză
exa m e n u l de baca l a u reat i a r creşterea ca'l ităţii a r înse m n a creşterea, n u m e ri că şi p rocentuală , a

13
 CAPITO L U L 1. Noul concept d e ca l itate a ed u ca ţie i

a bso lvenţilor ca re p rom ovează a cest exa m e n . Este, credem n o i , evident fa ptu l că această a bo rd a re
n u ia în ca l c u l măsura în care ed u caţia oferită sa u prom ova rea exa men u l u i de baca l a u reat sporesc
şansele persoanei respective de a se i n tegra opti m , d i n p u n ct de vede re social şi p rofesiona l .
-
Referitor l a mod u l p rivi leg iat în ca re se asig u ră ati n g e rea acestui obiectiv, o p i n i i l e s u n t îm p ă rţite :
u n i i a uto ri şi util izatori a i s istemelor de ca l itate accentuează metodele statistice de testa re l a ca re
se adaugă acţi u n i le corective, în timp ce a lţi a utori p u n u n mai m a re accent pe mod u l de p roiecta re,
de "design"al ca l ităţii, pentru ca p rod usele rezu ltate să a i bă cât mai puţine defecte. Apl icarea primei
concepţii ar însemna, de exe m p l u , că opti m iza rea procedu rilor de exa m i n a re în sine a r d u ce, în mod
a utom at, l a creşterea calităţii educaţiei . C onform celei de-a doua concepţi i , reu şita la exa men a r fi
cond iţionată, pri ntre a ltele, şi de mod u l în ca re elevii sunt p regătiţi prin med itaţ i i şi consu ltaţi i - în
şcoa lă sau în afa ra ei .
Acest con cept a fost rafinat de d iverse şco l i m a n ageri a le, a p l i ca rea l u i fi i n d treptat exti nsă de la p ro­
d use l a servicii şi de la domeniul eco n o m i c la cel socia l , pol itic ş i c h i a r cultura l . Au înce p u t să fie
a d ă u g ate noi n ote defi n itori i . De exem p l u , în anii '80, defi n iţia strict ca n titativă a fost com p l etată
şi cu a n u m ite n ote d efin itorii care n u p ot fi c u a n tificate . De exem p l u , Phi l C rosby a d efi n it ca l itatea
d re pt " conformarea la a n u m ite specificaţii " . Aceste specificaţi i au în ceput să fie defi n ite, tot m a i
i n sistent, standarde, de aici porn i n d ideea de sta n d a rde de ca l itate ş i întreg siste m u i iSO 9000 (vezi
mai jos, C a p . 4) . T n domen i u l educaţional, extinderea defi n iţiei ca l ităţi i însem n ă , de exe m p l u , că o
şco a l ă " de ca litate " este cea ca re a re toţi p rofesori i ca l ificaţi, ca re are o cheltu i a l ă per e lev m a i
m a re decât media pe ţa ră s a u ca re a re o b i b l i otecă c u m a i m u lt de 1 0 . 000 de vol u me. Această
extindere a defi n iţiei a d us şi la efecte neaşteptate : în foarte m u lte domen i i , ca l itatea a fost ech ivalată
cu fu n cţio n a rea, i a r sta n d a rdele de ca l itate a u fost şi ele asi m i late sta n d a rdelor de f u n cţi o n a re .
Tot î n a ceeaşi perioadă J oseph Ju ra n defi nea ca l itatea d rept " a decva rea la uti l iza re sau l a sco p u l
pentru ca re prod u s u l a fost creat " . Asistă m , a ici, l a u n început d e sch i m ba re a p a ra d i g m e i con­
ceptua l e : şcoa l a b u n ă n u este j u d ecată n u m a i prin m ă ri m i de "input" ( n u m ă r u l elevilor cu n ote
mari, a l p rofesori lor cu g rade d i d a ctice s a u al n u m ă ru l u i de că rţi d i n b i b l iotecă etc.), ci şi prin re­
zultatele obţin ute: o şcoa lă b u n ă este cea ca re face educaţie " , a cesta fi i n d m isi u n ea e i . De aici
"
au a părut a l te com p l icaţi i ca re a u a ccelerat schi m b a rea de para d i g mă, decidenţii ş i p l a n ifi cato r i i
d i n educaţie găsindu-se î n faţa unor întrebări fu ndamentale: C e însemnă a face educaţie ? Ce trebuie
"
să ştie ş i să ştie să facă u n om " educat la încheierea u n u i ciclu de şco l a riza re ?
Astfel de întrebă ri a u apă rut în toate domen i i le eco n o m ice şi soci a l e ş i a u determ i n at o trecere a
accentu l u i în defi n i rea cal ităţii de la prod usul 1 servici u l în sine la utilizator, la beneficiar. " Clientul"
a devenit crite ri u l esenţial de referinţă . Au fost i n trod u se, astfel, elemente legate de a şteptă rile ş i
n evoile beneficia ri lor de p rod use şi servicii ca re n u pot fi exprimate întotdeau n a î n termen i cantitativi .
C a l itatea a încep ut să fie defi n ită multid i mensional. De exem p l u , Noriaki Kono defin eşte ca l itatea
pe două d i m e n si u n i : pe de o p a rte, p r i n specificaţi i l e teh n ice ale p rod u s u l u i 1 servic i u l u i respectiv
(en g l .: must be) şi, pe de a ltă pa rte, p r i n atractivitatea a cestu ia, prin ceea ce a n u m e îl determ i n ă
p e client să a leagă p rod u s u l sa u serv ici u l respectiv. C a u rm a re, pe l â n g ă specificaţi i l e strict teh n i ce
şi n u mă ru l m i c de defecte, u n pro d u s de ca l itate este acela ca re satisface n i �te nevo i (şi cât m a i
m u lte n evoi) a l e cl ientu l u i .
Tot m a i m u lţi p rod u cători a u încep ut s ă ext i n d ă uti l itatea d e bază a p rod usu l u i sa u serviciu l u i l a
f u n cţ i i ca re, adesea, s u n t dest u l de depărtate de fu n cţia de bază . De exem p l u , u n telefon m o b i l
d e cal itate " este acela care, pe l â n g ă serviciile telefo n i ce respective, oferă ş i posi b i l itatea de a
"

14
ascu lta ra d io, de a face foto g rafi i d i g ita l e s a u de a ascu lta m uzică (în acelaşi format d i g ita l ) . T n
aceeaşi accepţi u n e , o şcoa lă b u n ă este aceea ca re, pe l â n g ă servici i l e educaţio n a l e oferite, asi g u ră
şi pos i b i l i tăţi de petrecere a ti m p u l u i l i ber sa u servic i i de asistenţă socială ş i m edica l ă .
Tn aceeaşi perioadă a apă rut şi ideea de sta n d a rd iza re8 a ca l ităţi i - cea m a i cun oscută i n iţiativă
fi i n d cea a ISO ( Organ izaţia I nte rnaţi o n a l ă pentru Sta n d a rd iza re9) ca re a defi nit sta n d a rdele d i n
fa m i l ia 9000. Tn accepţiu nea ISO, calitatea reprezi ntă tota l itatea trăsăturilo r ş i caracteristicilor
unui produs sau servici u care determ ină capacitatea acestu ia de a satisface n evoi afirmate
sau i mplicite. Ca urmare, ca l itatea începe să fie defin ită d rept măsura standardizată a excelenţei
stabilită de către client pentru categoria respectivă d e p roduse sau servici i1o.
C onform acestor defi n iţii, n u p rod ucăto ru l , ci cl ientu l este cel ca re a p reciază ca l itatea u n u i p rod us,
în funcţie de n evo i l e şi i n teresele sa le. Tn conseci nţă, s-a u m u lti p l i cat stu d i i l e de p i aţă şi a na l izele
de nevoi ca re a u început să determ i n e, tot m a i m u lt, specificaţi i l e teh n ice ale p roduselor şi servici i l o r
res pective Satisfacţia cl ientu l u i 1 beneficiaru l u i a început s ă f i e l u ată tot m a i serios î n con s i derare .
.

C u a lte cuvi nte, p rod u s u l a început să fie conce p ut porni n d n u de l a ceea ce poate şi vrea p ro­
ducătoru l , ci de l a n evo i l e şi p refe ri nţe le clientu l u i sa u benefici a ru l u i . Din această perspectivă, un
program ed ucaţional trebuie defin it porn ind d e la ceea ce are nevoi e ş i vrea educa bilul11,
şi n u de la ce crede şcoala sau profesorul că i-ar trebui educabi l u lui.
Totodată, rezultatu l a deven it cel puţin tot atât de i m porta nt, în ceea ce priveşte asi g u ra rea cal ităţ i i ,
c a ş i procesu l ca re a d u s l a rezu ltatu l respectiv De ex e m p l u pentru c a u n l iceu teo retic să f i e co n ­
. ,

"
siderat " d e ca l itate , va avea n evoi e de u n p roce n t m a re n u n u m a i pentru a bsolvenţi i ca re trec
exa m e n u l de baca l a u reat, c i şi pentru cei ca re îşi conti n uă stu d i i l e în învăţă m â ntu l s u peri o r. La fe l ,
"
o şcoa lă p rofesională sa u o u n iversitate " b u n ă este cea ca re oferă m a i m u lte şa nse d e a n gaj a re
imediată în domen i u l în ca re a bsolventu l a fost p regătit, contâ n d m a i puţin, să spu n em, vâ rsta sa u
g ra d u l aca d e m i c a l p rofeso ri l o r ori n u mă r u l de ca lcu latoare .
Această ten d i nţă a fost accentuată ş i de i m p u ne rea sistemelor democratice de g uve r n a re şi de dez­
vo lta rea spiritulu i civic în perioada postbel ică . Ad m i n istraţia p u b l ică şi i n stituţi i le ca re oferă servici i
fina nţate d i n fo n d u ri p u b l ice a u tre b u it să " dea sea m a " , să răsp u n d ă de m o d u l în ca re folosesc
ba n i i contri b u a b i l i l o r ş i să exp l i ce uti l iza rea banilor p u b l ici, p recu m şi rezultatele obţin ute .
Autorităţile educaţio n a l e a u înce p ut să fie trase la răsp u n dere în privinţa fo losirii b a n i l o r p u b l ici
pentru e d u caţie, m a i a les în p rivi nţa acces u l u i şi ech ităţi i ed ucaţie i d a r şi asu p ra ca l ităţi i e i . Acest ,

concept nou de cal itate, centrat pe nevoile şi aşteptările clienţi lor şi beneficiaril or, este
sing urul care poate răspunde acestor ceri nţe.
Ca u rm a re, criteri i le, standardele şi indicato ri i de calitate au început să fie tot m a i mult
separaţi de criteriile, standardele şi indicatorii de funcţionare. De exemplu, existenţa manual e l o r
şco l a re ş i a p rofesori lor ca l ificaţi pentru toate d isci p l i nele ţ i n e de funcţi o n a rea şcol i i , în t i m p ce uti­
lizarea efectivă a a ltor resu rse ş i p reg ăti rea p rofesori l o r în ITC sa u m a nagem entu l clasei sunt i n ­
d icatori pro p riu-zişi de ca l itate . De aceea, î n maj o ritatea sistemelor d e edu caţie, p roced u rile d e
acred ita re şi ce rt i f i ca re s u nt separate d e cel e d e asig u ra re a ca l ităţi i .
"
Noua vizi u n e asupra ca l ităţi i i n f l uenţea ză ş i co n ce p te în rud ite, c u m a r f i cel d e " ca l itate a vieţi i a
că rui principală n otă defi n itorie este satisfacţia sau i n satisfacţia person a l ă referitoa re la condiţi i l e

8. O discuţ1e asupra conceptului de standard poa t e fi gasita în 5tandarde manager/ale $1 de formare managerială(coord. Ş. losifescu} (2000). Bucureşti: I.S.E.
9. i
Vez http://www iso.org.
<O. Vezi http.l/www.moneyglossary.com.
i 1. Prefer�m terme n u l t ei
.. educabil" pentru oţ i clienţi: 1 b e n f c i ar i i d i recţi de servicii educaţionale: pr e şco ! ar i. elevi, studenţi, ad u lţi cuprinşi in programe de formare etc.
 [ CAPITO L U L 1. No ul c o n cept d e calitate a ed u ca ţ i e i

de viaţă . Literatu ra a n g l o-saxonă face chiar distincţie între ., ca l itatea vieţi i " (ca re s e referă la con d iţiile
cu lt u ra l e şi i ntelectua le de viaţă) ş i ., confort u l materi a l " (acesta din u rm ă referind u-se l a co n d iţiile
materia le de viaţă) .
Adâ n c i n d , cu încă u n n ivel , a n a l iza noastră , vom descoperi două accepţiuni m ajo re a l e conceptu l u i ,
determ i nate de mod u l p redo m i n a n t de înţelegere a ca l ităţ i i d rept o ca racteristică rel ativă sa u ,
d i m potrivă , u n a absol ută a u n u i a n u m it p ro d u s sa u servici u 1 2 .
La modul absol ut, ., ca l itate " însea m n ă perfect, l a sta ndarde îna lte, scu m p ş i ra r: ceea ce a d m i ră m
toţi , dorim m u lţi, dar ne perm item foarte p uţi n i . De exe m p l u , un a utomobil de ca l itate poate f i doar
Mercedes sau un Ro l ls Royce şi n icidecum Dacia sau Fiat. C onform acestei accepţi u n i , o şcoală de
ca l itate este cea care p rimeşte şi educă excl usiv elevi capa b i l i de performanţe deosebite şi în ca re
n u se i ntră oricum, ci doar pe baza unor p roced u ri foa rte severe de selecţie. Este evident că u n con ­
cept . . absol ut " d e ca l itate este el itist, deci a p l ica b i l n u m a i acelor p rod use şi servici i concep ute pentru
uzu l u n e i .,el ite " , unei minorităţi privilegiate (d i n p u nct de vedere al " dotă ri i " i ntelectuale, m ateri a l e
etc . ) d i ntr-u n a n u m it seg ment de pop u l aţie. Accepta rea sens u l u i a bsolut a l ca l ităţi i i m p u n e statul u i
(ca principal oferta nt d e servici i educaţiona le) să-şi concentreze resu rsele în şco l i le d e el ită " şi în
"
., centrele de excelenţă " şi să eva l ueze siste m u l şcolar pe baza perfo rma nţelor u n u i n u mă r m ic de
ed u ca b i l i (cu m este, la noi, caz u l o l i m p icilor " ) .
"
Defi n i rea " ca l ităţii " în sens relativ, a c u p r i n s evo l uţi i l e deja menţionate, porn i n d de l a a decva rea
p rod usu l u i 1 servici u l u i respectiv atât sco p u l u i pentru ca re a fost creat, cât şi n evoilo r (i m p l icite
şi expl i cite) ale clientu l u i. C a u rm a re :

• n u m a i există o defi n iţie u n i că a cal ităţi i , determ i n ată de ca racteristici le p rodusu l u i sau
servici u l u i respectiv, ci mai m u lte defi n iţii, d eterminate de nevo i l e u n u i a n u mit g ru p
s a u a l e u n e i a n u m ite persoane;

• pot exista g rade sau n ivelu ri de calitate: ca l i tatea servi ciilor educaţionale oferite de o
u n itate şco l a ră poate va ria d e l a .. nesatisfăcăto r " la ., excelent " .

C a o co nseci nţă d i rectă, p roducţia de b u n u ri şi oferta de servicii s-a u d iversificat considera b i l , prin
"
" ţin ti rea " a n u m itor grupuri ş i chiar unor i n d ivizi . Au a pă rut " a utomobile de oraş ca re a u a lte spe­
cificaţi i legate de ca l itate decât, de exe m p l u , a utomobilele " de fa m i l ie " . La fel , au apă rut servici i
tu ristice specia l e pentru adolescenţi şi tineri, d a r şi pentru pensionari, p rec u m şi pos i b i l itatea de a-ţi
"
constru i s i n g u r traseu l de vaca nţă . Î n consecinţă, un servi c i u educaţional de ca l itate însea mnă,
"
în a ceastă accepţi u ne, că este adecvat atât final ităţi lor majore a l e sistem u l u i (ca d r u l n o rmativ
genera l şi specific, cu rricu l u m u l naţion a l , ca l ifică rile obţi n ute la a bsolvi re, sistemele d e eva l u a re şi
toate celelalte elemente care constituie setul de " specificaţii " ), cât şi unor nevoi real e şi cunoscute,
p rezente şi de perspectivă, ale fiecăru i actor ed ucaţional în parte (fie el i n d iv i d , g ru p sau
org a n izaţie) . D e a i c i a rezu ltat " va l u l a l tre i l ea " a l con cepţi i l o r desp re ca l itatea educaţiei, ca re va
fi p rezentat în capito l u l 3.
Î n p rezent, a cest concept rel ativ al ca l ităţi i e d u caţiei s-a i m pus la întreaga p ro d u cţie de b u n u ri ş i
servicii, i ncl usiv la serviciile educaţiona le, întrucât n u m a i acesta este adecvat u n e i societăţi democratice :
d reptu l l a ed ucaţie este u n d rept constituţio n a l , accesu l fiecă ru i cetăţean l a o ed ucaţie de cal itate
tre b u i n d gara ntat.

12. Vezi Sallis, E . (1 996), p . 19 � i urm.

16
Tn plus, acest concept favorizează exp rima rea d reptul fiecărei persoane de a fi d iferită d e
alta, de a avea nevoi şi i nterese personale ş i profesionale diferite de ale a ltor persoane,
de a parcu rge u n drum p ropri u în viaţă, pe lângă i nteg ra rea optimă înt r-o a n u m ită societate.
Trecerea la sensul relativ al ca lită ţi i cere, însă, i ns tituţiil o r p u b l ice să asi g u re o e d uca ţ i e de ca l itate
tutu ro r e l evi lo r, i n cl usiv cel o r d i n cel mai îndepărtat cătun al ţă rii . Acest lucru mai în s e mnă ,
totodată , şi o sc h im ba re a mod u l u i de eva l u a re a ca l ităţi i: ca l itatea sistemu l ui trebuie defin ită
. evalu
si ată nu atât pe baza perfo rmantei . "vâ rfu rilor", ci având în vedere performanta . ge-
neral ă a "baze i".
C a u rm a re, u n învăţă mânt de ca l itate înseam n ă că fiecărui cetăţean tre b u ie să i se oferă şa nsa d e
a u rma o şcoa l ă î n care există dotă ri cores p u n zătoare, ca re a re p rofesori cal ificaţi, cu u n cu rricu l u m
croit p e n evo i l e sa l e p rezente şi vi itoare etc. C a u r m a re, co m utarea " la sen s u l re l ativ a l ca l ită ţ i i
"
va implica şi sch i m bări majore d e optică p r ivi n d :

• aloca rea resurselor - cu p red i l e cţ i e spre zo ne defavorizate, şi mai p u ţ i n pentru " c e ntrel e
d e e xcelenţă " şi reg i u ni le m a i b ogate;

• dezvoltarea curriculară- mergându-se spre ponderi mai însemnate aco rdate curricu l u m u l u i
d ife ren ţiat ş i cel u i la decizia şcolii;

• eva l u a rea - contând mai puţinp e rfo rm a n ţ el e a bsol ute (de exem p l u , n ote le b rute la
examenele de intrare şi/sau d e a bso lvir e o bţ i n ut e de elevi ş i la nivel de o r g a n i zaţ i e ş co la r ă )
şi ma i m u lt progresul rea l izat, " va l oarea a d ă u gată " şi " va l oa r ea creată " 1 3);

• definirea structurii generale a sistemului - i m pu n â n d u-se deconcentra rea ş i des­

centra l iza rea, un sistem i nformaţional ra p i d şi eficient, p roced u r i clare de control, eva l ua re
ş i sch imba re;

• ma rketi ng-ul educaţional şi relaţi i l e publ ice - ca re vor trebui să devi nă funcţii mana­
geriale e s enţi a l e la n ive l de unitate şcolară şi de siste m .

1.2. Concepte În rudite

Ma n agement u l ca lităţii este asociat cu o ser i e de concepte şi pro c e s e derivate, care întregesc
vizi u nea asu p ra acestui domen i u şi, în specia l, asupra a ceea ce în sea mnă managementul calităţii.
Pri n aceste concepte as ociate î n cepem operaţional iza rea co nceptu l u i de ca litate şi defi n i rea modu l u i
concret î n care s e poate defin i şi asig u ra cal itatea u n u i p ro d u s sa u serviciu ed ucaţional.
"
Pri mele con ce pte a n a l izate s u nt cele de " control al calităţii ş i de "asigurare a calităţi i".
"Controlul calităţii" se referă la măsu rile luate şi l a p roced urile aplicate (la n ivel d e plan ificare,
operare, i n specţie, măsu ri corective) pentru a identifica şi e l i m i n a p ro d use l e 1 servici i le care n u
respectă s p ecif icaţii le p restab il ite . Acţi u n ile-cheie derivate d i n acest concept sunt detecţia produselor
1 serviciilor ca re nu corespu n d specificaţ i i l o r conven ite şi e l i m i n a rea l o r. U n astfel de sistem de

13. Vezi explicarea conceptelor d e .valoare crea:a·· ş i .valoare adăugată" i n capitolele 2 ş i 3 ale lucrarii d e fa;a
 [ CAPITO L U L 1. Nou l concept de calitate a edu caţie i 1

co ntro l a l ca l ităţi i este, în siste m u l şco l a r, exa m i n a rea ( i n d iferent dacă se face p r i n " ascu lta re " ,
exte m poral " sau exa men p ropri u -zis), ca re n u u r m ă reşte decât să co nstate ca re a n u m e d i ntre
"
elevi sa u stu denţi se rid ică la n ivel u l specificaţ i i l o r cu rricu lare p resta b i l ite . C e i care n u îndep l i n esc
acest b a rem s u nt "el i m i n aţi " (n u p r i m esc "n otă de trece re " , ră m â n corige nţi sa u repetenţi, n u
trec în cicl u l educaţional următor etc.). D e rema rcat că această judecată n u i a în considera re condiţiile
de intra re (ca l itatea perso n a l u l u i , a baze i log istice, s ituaţia socio-econom ică a co m u n ităţi i, sta rea
de sănătate a elevi lor şi p rofeso ri lor etc . ) şi, în genera l , facto ri i co ntextua l i . La n o i , co ntrolu l ca l ităţii
este uti l izat atât în eva l u a rea persona l u l u i (de exemp l u , prin considera rea număru l u i de elevi o l i m pici "
"
în judeca rea ca lităţii oricăru i cad ru d i dactic), cât şi în eva l u a rea i n stituţională (de exe m p l u, accentul
pus pe p rocentul de p romova b i l itate), i n d iferent de con d iţiile în ca re p rofesează cadrul d idactic şi,
respectiv, funcţionează u n itatea şcolară . C ontrolul ca l ităţi i se referă excl usiv la modul în ca re este rea­
l izat p ro dusu l 1 serviciu l respectiv de către p rod ucător, respectiv ofertant de servicii - deci este u n
atri but exclusiv a l acest u i a , a lţi actori sa u g r u p u ri d e i nteres n eavâ n d n i ciu n cuvâ nt d e s p u s .
f n accepţi unea I SO, detecţia ş i e l i m i n a rea p rod uselor ne-conforme rep rezi ntă " inspecţia ca lităţi i ",
în ti m p ce " contro l u l ca l ităţi i" cuprinde ş i măsurile l uate pentru re medierea deficienţelor ca re
a u d us la apa riţia respectivel o r p roduse care n u se conformează specificaţi ilor. Deoa rece în sistem u l
d e învăţă mânt i nspecţia " a re u n cu totul a lt sens, vom păstra, în cele ce u rmează, defi n iţiile oferite
"
pentru contro l u l cal ităţii şi pentru asigu ra rea ca l ităţii, u rmând ca, pe măsură ce conceptul de " inspecţie
a ca l ităţii " şi a ccepţi u n i l e ISO vor reuşi să se i m p u n ă şi în domen i u l e d u caţion a l , să facem şi n o i
cuven itele rectificări .
Al d o i lea co n cept asociat este cel d e " asigurare a cal ităţii " , ca re se referă la preven irea a p a riţiei
p rod uselor 1 servici i l o r ca re n u respectă specificaţi i le, uti l izâ n d ca i n stru mente p rivileg i ate s istemele
de p roiecta re ş i de m o n itoriza re . f n a ccepţi u n ea I S O , asi g u ra rea ca l ităţi i este i n d isol u b i l legată d e
încredere: asigurarea cal ităţii cuprinde toate acţi u n ile plan ificate şi sistematic rea l izate care
asigură încrederea că un a n u m it produs sau serviciu va satisface cerinţele de cal itate. De
rema rcat că această încredere a re d o u ă latu r i : a p ro d u căto ru l u i 1 ofertantu l u i de servicii, pe de o
p a rte ş i a clientu l u i 1 beneficia ru l u i , pe de a ltă parte .
T n e d u caţie, acest l ucru s e rea l izează, de exe m p l u , p ri n :

• selecta rea ca nd idaţi l o r la i ntra rea într-o u n itate şco l a ră sa u pentru u n n ivel su perior de
educaţie;

• dota rea cu m a n u a l e, ech i pa m e n te, m o b ilier, a uxi l i a re cu rricu l a re;

• a n gaj a rea, p r i n co n c u rs, a ca d relor d i dactice ş i uti l i za rea u n o r criterii severe d e selecţie în
p rivi nţa experienţe i , p regăti r i i i n iţiale etc.;

• în cu raja rea s i stematică a dezvo ltă ri i p e rso n a l u l u i (prin c u rs u ri d e fo rmare, p r i n i nformare

s istematică, prin p ro iecte i nte rnaţion a le etc . ) ;

• c reşterea ponderii eva l u ă rii de parc u rs ( fo rmative " ) şi a măs u ri l o r remed i a l e 1 de s p rij i n
"
pentru e l evii c u d ificu ltăţi de învăţa re .

Manag ementu l ca l ităţi i este a l t concept a sociat cel u i de ca l itate . M a nagem entu l ca l ităţ i i este
axu l sistemelor de a s i g u ra re a ca l ităţi i în viz i u nea ISO ca re, de a ltfel, s-a i m p us în tot m a i m u lte
dome n i i de activitate, d i n co l o de p roducţia de b u n u ri şi d e servici i . D e fa pt, certifica rea I S O 9000

78
 constă în confi rmarea existenţei unor sistem e de m a nagement şi de asig u ra re a ca lităţi i care respectă
o serie de princi p i i 1 4 şi standarde recu noscute pe plan i nternaţiona l şi ca re cupri n d proced uri specifice.
M a n a g e m e n t u l ca l ităţi i rep rezi ntă defi n i rea, p ro iecta rea, o rg a n i za rea, i m p lementarea,
eva l u a rea şi .revizu i rea sistemelor şi p roced u ri l o r de asigu ra re a ca l ităţi i . Existenţa acestor
p roced u ri m a n a geria l e specifice as i g u ră r i i ca l ităţii s-a i m p us ca u n domen i u funcţional a p a rte a l
ma nagementu l u i , i n d iferent d e t i p u l d e o rg a n izaţie avut în vedere, ş i este o con d iţie a bsolut n ecesa ră
certificării I SO 9000 şi aderă ri i la celela lte modele menţionate . Conceptu l de " management al ca l ităţi i "
treb u i e d i ferenţiat de ce l a l " ca l ităţii managementu l u i ", ca re rep rezi ntă a p l ica rea siste melor ş i
proced u ri l o r de asig u ra re a ca l ităţ i i l a m a n agementu l o rg a n izaţiei respective .
Tn u l ti m u l t i m p , prin tra n sfer d i n domen i u l p rod ucţiei d e b u n u ri ş i servici i , s-a i m pus ş i în e d ucaţie
"
u n n ou co ncept, a n u m e cel de "benchmark - cu activitatea asociată "benchmarking�� Fi i n d
u n co ncept n o u , n u a avut t i m p pentru o tra d u cere u n ita ră în l i rt:J ba ro m â n ă 1 5 ş i , ca u rm a re, îl vo m
fo losi în fo rma orig i n a ră , în l i m ba eng leză .
D ef i n iţia de d icţi o n a r pentru benchmark este " p u n ct de referi nţă pentru m ă s u ra re " 1 6_ El p rovi n e
d i n to pografie, d a r s-a i m pus în m a n agement sch i m bâ n d u-şi întrucâtva sen s u l , i a r d e a i c i a fost
îm prum utat în a lte domen i i de activitate . Tn management, benchmarkinţru l rep rezi n tă o p ro ced u ră
de stu d i e re ş i i m p l ementare a " b u n e l o r p ractici " . Ca u rm a re, u n benchmark este u n exemp l u
d e "cea mai bună practică" într-un a n u m it domen i u (un p rodus, u n servici u, o bţinerea unei a n u m ite
cote de p i aţă sa u o rice alt exe m p l u de perfo rma nţă deoseb ită), ca re nu a pa rţi n e org a n izaţiei
respective, dar ca re este stud iat ş i adoptat pentru i m p lementa re în vederea obţi nerii, l a n ivel u l p ropriei
o rg a n izaţ i i , a performa nţelor respective . T n educaţie, exe m p l e d e benchmarks pot fi : un n u m ă r
de elevi o l i m p ici; 1 00 % p romovaţi la exa m e n u l d e baca l a u reat; 1 00 % absolvenţi ca re-şi conti n u ă
stu d i i l e sa u ca re îşi găsesc loc de m u ncă în domen i u l î n ca re a u fost p regătiţi; 2 h 1 e l ev 1 săptă m â n ă
acces la I nternet; cel p uţin 5 0 % d i ntre cadrele d idactice d i n şcoa lă participă, în fiecare a n , l a p rograme
de fo rma re co nti n uă etc .
C a o dova dă s u p l i menta ră a d ificu ltăţi l o r co nstitu i r i i u n u i co ncept com u n e u ropean a l ca l ităţi i , este
şi faptu l că, la n ivel europea n , s-a u sta b i l it doa r 5 benchmarks privi nd dezvolta rea educaţiei şi formă r i i
p â n ă în 2 0 1 0 1 7 :

• înj u m ătăţi rea ratei persoanelor ca re pă răsesc ti m p u ri u şcoala, astfel încât la n ivel e u ropea n ,
această rată s ă fie de 1 0 % s a u m a i p uţi n ;

• înj u mătăţirea dezech i l i b ru l u i de gen în p rivi nţa a bsolvenţilor d e învăţă m â n t superior d i n

d o m e n i i l e m atem ati c i i , şti i nţe l o r ş i te h n o l o g i e i , asig u râ n d u-se, totodată , o c reşte re
sem n ificativă a n u mă ru l u i gen era l al a bsolvenţi l o r d i n a cest domen i u ;

• creşterea p rocentul u i persoa nelor cu vâ rsta c u p ri nsă între 2 5 şi 64 d e a n i cu educaţie l a

n ive l u l sec u n d a r s u perior p â n ă l a 80 % s a u m a i m u lt;

• cel puţin înj u mătăţirea p rocentu l u i performa nţelor nesatisfăcătoare a l e ti n e r i lor de 1 5 a n i

în d o m e n i i le lectu r i i , mate matici i ş i şti i nţel o r;

� 4. �r:r:c!p;i!e ISO a�e rr.a;:z!;e:r:e��ui :...; i cattă.ţi! vor fi c. ;: a : i za:e r.1ai �os. r::: cap:tclu: 4 .
.... . A� T:'!:â::--: : :. ;Je:-::r:.; ". ber:c/!mark N t raC t.. ce�ea .,sta '":. C a �d C:e �efer::.ţi. " , c a re r:�.,; :-:-: = se �are :r-:t�;.;:ct:...: ! pctr:v�:a, ::-::r-e a i�â . ucare :-an-: :racL.s ca ., n ive! de exce:er:ţă "
- �raci ;Jcere care :: ;; s-a . ::: �;.: s. Aces: cc::ce;:: a re c s:t:.ia�:e s : !:": ! : a ri. ::: p�!v:r.;a c ·::c ;..� : t ă ţ : : :raC :..: ce�i: c.: a:�e ccr.cepte. cur:. ar �i ., ieadersh.;O " sa "J. ,. e.ffectJVeness "
_ VeZ: i;tt;:;.l/v,;.'I"/,F.Cr:efook.�om.
' /. EJropecr: Ber:e;r:Jar.<s .
. r; Educa�·"on cnd ::-·c.ir:l.-:9: Fotc".l/·up -:c ti;e Us::;cn E.:rcpEar; Cour.C/." ( 2 0 0 2 ; .

19
 [ CAPITO L U L 1 . No u l co n cept d e ca l itate a e d u ca ţ i e i ]

• creşterea p rocentu l u i de pa rtici pare l a învăţa rea perma ne ntă l a cel p uţin 1 5 % d i n popu laţia
a d u ltă a ptă de m u n că (g ru p u l de vâ rstă 2 5-64 de a n i ) , în co n d iţi i l e în ca re în n icio ţa ră
acest p rocent n u va fi s u b 1 0 % .

Benchmarking- u l poate fi fo losit cu succes ş i în domen i u l ca l ităţ i i d a r n u se red uce l a acesta,

putâ n d avea şi a lte fi nal ităţi (ca re afectează doar i n d i rect ca l itatea educaţiei), cum a r fi : îm b u nătăţirea
bazei materiale a şcolii, atragerea u n u i n u mă r mai mare de elevi, obţinerea une i finanţări suplimentare
pentru d i feritele p roiecte a l e şco l i i etc .
În ultimele dece n i i s-a i m p us co nceptu l de management a l cal ităţi i total e (TO M - " total quality
management ') defi n it ca o a bord a re ma nageria l ă a u ne i orga n izaţii centrată pe ca l i tate, funda­
mentată pe participarea tutu ror memb rilor o rg a n izaţie i şi avâ n d ca scop primord i a l o bţi nerea suc­
cesu l u i pe te rmen l u n g , prin satisfacerea clienţilor ş i prin obţi nerea de benefici i la nive l u l membrilor
o rg a n izaţiei, a l organ izaţiei ş i a l societăţii în a nsa m b l u l e i .
TO M porneşte tocma i de la centra rea pe client a mod u l u i î n ca re este defin ită ca l itatea p rod uselor
ş i serviciilor oferite . Pentru a respecta acest d ezi derat, TO M vizează crea rea unei cultu ri a calităţii ,
a cţiunea-cheie fi i n d , în a cest context, îmb u nătăţirea contin u ă . TO M rep rezi ntă o strateg i e ma­
nagerială care introduce conştii nţa cal ităţii la nive l u l întreg ii organ izaţi i . C a u rmare, nevoia de cal itate
devine parte a cu lturii organ izaţionale, iar asi g u ra rea cal ităţii se rea lizează în toate fazele de p roiecta re,
rea l iza re şi comercia l iza re a u n u i p rod us (stud i i le de p i aţă, p ro iecta re, testa re, p rod ucţie, vâ nza re,
g a ranţie şi " service " , dezvolta re) . În e d u caţie, TO M ia , de exem p l u , fo rma cu rricu l u m u l u i l a decizia
şco l i i , a d iversifică rii extreme a fi lierelor şt p a rcurs u rilor cu rricu l a re, a p regăti rii m u ltiva lente a p ro­
fesorilor şi a a p l ică rii con ceptelor de " a m e l i o ra re şcola ră " ( " school improvement '� şi de " o rg a n i ­
zaţie 1 şcoal ă ca re învaţă " ( " learning organization " - " school that learns '� - toate con du câ n d l a
o perm a n entă în n o i re a vieţii şco l a re ş i la o permanentă a d a pta re a ofertei educaţi o n a l e la nevo i l e
ed ucaţiona le, şi ele î n perm a n entă sch i m b a re, a l e i n d ivizi lor şi com u n ităţi lor.
TO M f u n d a mentează modelele cele m a i ava n sate a l e ca l ităţi i existente la ora a ctu a l ă - cum a r fi
Modelul european al excelen_tet; dezvoltat de F u n daţia E u ropea n ă pentru M a nagementu l C a l ităţ i i
(EFOM), model u l M a l co l m B a l d rige d i n SUA - ca re depăşesc ceea c e u n i i încep să n u mească
" "
" sta n d a rd ita , ca " boală i n d usă de mode l u l " I S O 9000 " 1 8 .
Alte concepte în rud ite se referă la mod u l în ca re se poate asigura cal itatea, avâ n d în vedere toc m a i
a bsenţa reperelor a bso l ute . Pentru aceasta , s-a u dezvoltat, succesiv, d o u ă m o d e l e d e asi g u rare
a ca l ităţii - cel proced u ra l ş i cel transfo rmaţional.
Modelul procedu ra l de asig u ra re a ca l ităţii u rmăreşte exclusiv rea liza rea de către prod usul 1 serviciu l
respectiv a ceea ce se aştea ptă de la e l - deci conformitatea cu sco p u l şi nevo i l e exprimate
a l e cl ientu l u i . Mod u l p roce d u ra l se rea l i zează , în fa pt, prin a cţi u n i de contro l şi de a s i g u ra re a
calităţi i . Toate aceste acţi u ni s u nt form a l izate prin p roced uri (protocoale, reg u l a mente, m etodolog i i
etc . ) , ca re asig u ră conţi n uturi şi fo rme u n ice î n vederea u n e i a p l icări omogene şi pentru a asig u ra
com p a ra b i l itatea rezu ltatelor. Proce d u r i l e tre b u i e com u n icate tutu ror părţilor i nteresate ş i u rmate
cu stricteţe . Pentru educaţie, exem p l u l tipic de mod proce d u ra l în asigura rea ca l ităţii este i n specţia
şcolară .
M odel u l transformaţional de asig u ra re a ca l ităţi i a apărut în ultimele două decenii odată cu TO M .
Asi g u ra rea ca l ităţi i este înţeleasă ca p roces contin u u ş i evo lutiv, d e în dep l i n i re a cerinţelor în

i 8. Vezi Partea a il-a a acestei !:..� c r&i.

 sch i m b a re a l e clientu l u i , incluzâ n d respo nsa b i l itatea socia l ă a furn izo ru l u i . Producătorul 1 furnizo r u l
n u s e m a i m u lţu meşte cu o satisfacere globală, la n ivel de medie, a nevoilor u n u i a n u m it g r u p-ţi ntă
de cl ienţi, ci în cearcă să satisfacă nevo i l e i n d ividuale a le fiecărui c l i ent. Acest l u cru n u se poate
face decât considerâ n d cultu ra o rgan izaţională şi motivaţia personal u l u i ca resurse esenţ i a le
ale acest u i n o u înţeles a l ca l ităţi i . Respectu l faţă de fieca re c l i ent şi faţă de n evo ile s a l e rea le,
oferi rea, cu cea m a i dep l i n ă bună cred i nţă, a cel o r mai b u ne sol uţi i (în termen de utilitate şi p reţ)
pentru o rice servi c i u sa u p rodus oferit şi ed uca rea clientu l u i au deven it va lori f u n d a m e nta le pe
ca re perso n a l u l l e-a interiorizat şi le apl ică în activitatea curentă . Ca urmare, ca racteristicile p rodus u l u i ,
specificaţiile faţă de care este judecată cal itatea p rodusu l u i sau servici u l u i respectiv s u nt
în perman entă evo l uţie şi sch imbare. M a i m u lt decât atât: p rocedurile de asi g u rare a ca l ităţi i
se extin d de la p rodusul sa u serviciu l respectiv către furn izor şi către cl ient, creâ n d o relaţie evolutivă,
de îmbogăţi re contin u ă şi reci procă între cei trei poli - c l ient, prod us, ofertant. Educaţia
co nte m p o ra n ă nu poate decât să s usţi nă acest concept: creşterea ca l ităţii educaţiei îl determ i n ă
pe benefi cia r să f i e m a i exi g ent, s ă cea ră u n n ivel ş i m a i în alt a l ca l ităţi i servici i l o r ed u caţion a l e .
Eva l u a rea ş i asi g u ra rea cal ităţi i n u se mai p o t rea l iza excl usiv p r i n eva l u a re exte rnă ( i n specţie), ca re
ra reo ri poate p reve n i efectiv a pa riţia disfu n cţi i lor m aj o re şi ca re, la fel de evident, n u p oate ţ i n e
pas u l cu sch i m bă ri le sociale ra p i de . C a u rm a re, î n cadru l sistemelor de asigu ra re a ca l ităţii, se insistă
în u lti m u l ti m p tot m a i m u lt pe i nter-eval u a re şi, m a i a l es, pe a utoeval uare. Notoriu în a cest sen s
este sistem u l u i scoţian d e eva l u a re a ca l ităţ i i ed ucaţiei, ca re uti l i zează u n i n stru m e nt co m u n atât
pentru a u toeva l u a re cât şi pentru eva l ua re externă 1 9 .

i 9. Vezi How Good is Our Schoo( Self·Eva!uat,on Us1ng Performance lndicators (200 1 ).
 CAPITOL U L 2

C a l i tate s i va l o ri 1

1 2. 1 . În cărcătura c u l t u ra lă a co nceptu l u i de " ca l itate a educaţ ie i "

N o u l concept d e ca l itate relativ, centrat p e client ş i evol utiv, a re o p rofu n d ă şi sem ­

-

n ificativă în că rcăt u ră axiolog ică. U n a n u m it n ive l sau g rad de exce lenţă, c â t de " b u n " este u n
a n u m it p rod us sa u serviciu n u se poate defi n i î n afa ra u n e i a n u m ite soci etăţi ş i culturi : n u s e poate
vo rbi de o ca l itate a educaţiei " în s i n e " , ci în f u n cţie de valorile p rom ovate în societate, în funcţie
de o m u ltitu d i n e de facto ri contextua l i şi situaţionali încorpo raţi în pol itici ş i strateg i i ed u­
caţionale consistente şi b i n e a rticu late .
De a ltfel, aşa cum a m mai s u b l i n iat, în a bsenţa u nei leg islaţi i europene com u ne în domen i u l educaţiei,
defi n i rea standardelor com u n e de ca l itate este doar la început, tocma i datorită încă rcătu rii axio logice
d i fe rite a conceptelor de " ca l itate a ed ucaţiei " în d i ferite s isteme de învăţă m â nt: n icio i n iţiativă
m aj o ră20 n u este m a i veche de 1 O a n i , i a r negocierea este în del u n gată ş i a n evoioasă, cu destul de
puţine rezu ltate co ncrete, mai a les l a n ivel u l învăţă m ântu l u i genera l .
Documentele europene oficiale2 1 menţionează exp l icit legătura ca l ităţi i c u valori ş i standarde "care
a u fost concep ute în com u n şi asu p ra că ro ra parteneri i a u căzut de aco rd " . C a u r m a re, u n
vi ito r siste m e u ropea n d e asi g u ra re a ca l ităţi i v a tre b u i s ă f i e fundamentat p e valori com u ne, d i n
ca re să derive criterii, standarde ş i ind icatori com u n i . De a ltfel, u n stu d i u recent22 a a rătat că integ ra rea
eco n o m ică n u este suficientă pentru a asig u ra coezi u nea pol itică şi cu ltu ra l ă . M a i m u lt decât atât,
acest stu d i u afirmă ch i a r că o s i m p l ă listă de valori co m u n e nu poate asig u ra baza u n ităţii
e u ropene, c h i a r dacă ea a p a re exp l icit în docu mente l e ofici a l e . Recente le evo l uţii (cu m a r fi eşecu l
adoptă ri i Tratatu l u i Constituţi o n a l ) a u co nfi rmat acest fa pt: locu itorii d ife ritelor ţări e u ropene a u
aşteptă ri d iferite d e l a i nteg ra rea europea nă ş i n u îm p ă rtăşesc aceleaşi va lori, rep rezentă ri, credi nţe
şi mod u ri de gâ n d i re . Deci, pe scurt, nu se poate vo rbi încă de o cu ltu ră e u ropeană " decât,
"

20. C u ::: a r ::, de exe r:. p : ...: . !:-: cei � 5 i :'1 C ; ca:cr� ;::: : :v:r-.C �"":.vă;a ..ea �e:-:-:a:-.e:.:i:. s:a --: d a � c e : e ;:: �:v:�.c ca: ::atea se·v:c";:c:- : : r.gv:s::ce . i:"';:-a: i·,e:e ENQA :� !:"!v2:�ă ;;. â :-. � ;"; ; s;.. ::: e r:cr
s: c e : e a � e E NQA-VE-;- !� ce: prc7esio�c� �= �e h :. : c .
2 �. VeZ : , Ce exe ;""". : r ;.: , Eurcpear: lie::;cfi c r: 0Jch':y /r:c:cc;crs of i.. . ��eior;g LEcrr: r f ' 2 C C 2 '., : . 6 9 .
22. Tne SpiritJal a:;o· Cr.�f':i.ira! Dtmer;s,or. o;· E:..:rope :20G4 � .

22
 cei m u lt (da r � i aco l o cu m u lte reze rve), la n ive l u l i n stituţi i l o r co m u n e euro pene - dar n icidecu m
la n ivel u l m aselor.
Totodată, spaţi u l e u ro pea n " este vag defi n i t � i , p ri n exce lenţă, desch i s : în afara ext i n d e r i i U n i u n i i
"
E u ropene pri n includerea unor noi state, UE trebuie să facă faţă i m i g raţiei din afa ra spaţi u l u i europea n
şi pol itici i de afi rmare a d iferitelor categ orii de m i n o rităţi (naţio n a l e , etn ice, re l i g ioase, sex u a l e etc . ) .
"
Ca u rmare este evi dent fa ptu l că Europa u n ită n u este u n fapt. c i o ţintă a acţi u n i i com une"23.
Este l a fel de evident fa ptu l că " educaţia d e ca l itate" înseamnă ceva într-o societate demo­
cratică �i altceva într-una total itară . Tn acest sens, exem p l u l n oto ri u este cel al societăţi lor isla m i ce
fu n d a menta l i ste u n d e d reptul la educaţie este g a ra n tat n u ma i pentru băieţi, fete l e treb u i n d să se
m u lţ u m ească (cel m u lt) cu o educaţie de bază . Tn p l us, tot aco l o , defi n i rea ca l ităţ i i educaţiei este
strâ n s co relată cu respecta rea u n o r principii rel i g ioase. La fel , " ed ucaţia com u n istă " i m p u nea orien­
ta rea siste m u l u i de învăţă mânt pe baza unei doctrinei şi ideolog i i u n ice. Poate fi un a stfel de concept
acceptat de o societate democratică ş i p l u ra l istă ? Noi credem că n u .
Ca u rm a re, trebu ie, în p ri m u l râ n d , s ă clarificăm va lorile ca re f u n d a m e ntează în m o d specific co n ­
ceptu l rom â n esc a l ca l ităţii î n educaţie, s ă le comparăm cu cele p romovate în sistemele educaţionale
cu ca re dorim să n e a rm o n iză m ş i să întreprin dem acţi u n i l e n ecesa re în ved e rea p u nerii în operă
a siste m u l u i de ca l itate, aşa cum a fost el con ceput. Această dezbate re tre b u ie rea l izată la n ivel
naţio n a l , cu i m p l ica rea tutu ror actorilor esenţia l i, mai a les a societăţi i civile " (considerată de m u lţi
"
d rept l iantu l u n e i vi itoa re cultu ri e u ropene u n ita re) .
Tn consecinţă, defi n i rea u n u i set u n ita r d e valori l a n i vel e u ropean care să fundamenteze
un concept com u n al .,cal ităţi i educaţiei " este în prezent. o misiune extrem de d ificilă .
Totuşi, n u putem trece cu vederea o serie de i n i ţ iative a le unor i nstituţii specializate, cum ar fi C ID RE E24.
Aceasta a dezvoltat u n set de reco m a n dări şi va lori ca re să susţ i n ă d i mens i u n ea u ma n istă şi i nte r­
naţio n a l ă a educaţiei25:

• i n dependenţa g â n d i r i i ;

• respecta rea celorlalţi;

• c i n ste ş i respect pentru j ustiţie ş i d repturile celorla lţi;

• respecta rea mod u ri l o r de viaţă, o p i n i i l o r şi i d e i l o r d iferite de cele p ro p ri i , d a că a cestea l e

respectă, l a râ n d u l l o r p e a l e a lto ra ;

• decenţă ;

• a n g aj a ment în p romova rea p rocese lor dem ocratice;

• p reocu p a re pentru b u năsta rea p ro p rie, a a lto r persoa n e şi a societăţi i .

Este evident faptu l că aceste princi p i i ş i va lori rep rezi ntă doa r o pa rte di ntre cel e ca re pot fu n damenta
u n con cept p ropriu a l ca l ităţi i în educaţie.

23. ice"'. p . 9 .
24. Consortium of lnstiiutions for Development and Research in Education in Europe - C or.sorţiu! E u ropean ai ir:s�ituţlilcr de Cercetare ş: Dezvoi-:.are.
25. A Sense of Be/onging. Guidelines for values for the humcnistic and international dimension of education ( 1994}.
 [ CAP ITO LU L 2. C a l itate ş i va l o r i 1

Institutul de Şti i nţe ale Educaţiei, într-o cerceta re recentă26, a propus u n astfel de set de va lori şi p ri n ­
c i p i i f u n d a m e nta l e ale ca l ităţi i educaţi e i :

• coevo l uţia tutu ro r persoa n e l o r ş i i n stituţi i l o r i m p l i cate în asi g u ra rea cal ităţi i ;

• auto n o m i a şi l i be rtatea i n d iv i d u a l ă ;

• responsa bil itatea i n d iv i d u a l ă ş i i n stituţi o n a l ă ;

• d iversifica rea şi flexi b i l iza rea;

• ca racteru l i nteg rativ şi incl uziv;

• dezvolta rea permanentă , creşterea ş i p ro g res u l ;

• copa rticipa rea şi civis m u l ;

• m u lticultura l i sm u l ;

• fundamenta rea deontolog ică şi respectu l - pentru si ne, pentru ceila lţi, pentru med i u , pentru
i n stituţia şcolară etc . ;

• i n ova rea şi creativitatea;

• accentul strate g i c pe a nticip a re şi pe aloca rea p revizion a l ă a resu rsel o r;

• democratizarea .

D e asemenea, Agenţia Rom â n ă de As i g u ra re a C a l ităţi i în Tnvăţământul Pre u n iversita r şi-a început

activitatea cu o Declara,tie de principii în care p ro p u n e o a stfel de l i stă d e aserţi u n i funda m enta l e
ca re, în vizi u nea a utori lor, a r tre b u i s ă fundamenteze ed ucaţia " de ca l itate " 27:

• Educaţia d e cal itate este centrată pe clienţi i şi beneficiarii servici ilor educaţional e .
Toate org a n izaţi i l e dep i n d de c l ienţi i lor şi, ca ata re, trebuie s ă le înţeleagă n evo i l e c u rente
ş i de vi ito r, tre b u i e să l e în de p l i n ească cererile şi să le depăşească aşteptă ri l e .

• Educaţia de ca l itate este oferită d e instituţi i respo nsabile. Responsa b i l itatea soc i a l ă
devi ne funda mentu l managementu l u i ca lităţii la n ive l u l o rg a n izaţiei şcolare . Toate i n stituţiile
de ed ucaţie, i n d iferent de statutu l l o r j u rid ic, vo r f i răs p u nzătoa re, în mod p u b l ic, pentru
cal itatea servi c i i l o r educaţionale oferite, iar statu l, prin i n stituţi i l e a b i l itate de lege, este
g a rantul ca l ităţi i ed ucaţiei ofe rite p r i n siste m u l naţional de învăţământ.

• Ed ucaţia de ca l itate este o rientată pe rezultate. Rezu ltatele, înţelese în term e n i de

" valoare adă ugată " şi de " va loare creată " sunt cele care defi n esc, cel m a i b i ne, cal itatea
şi excelenţa .

26. Managementul �; cultura calliăţli la nivelul unită_tii �cotare (2005). Bucure�ti: I S E .

27. Vezi http://araop.edu.ro.

24
Educaţia de cal itate respectă autonomia ind ividua lă şi a re la bază autonomia insti­
tuţională. E d u ca ţ i a la toate n ivel u r i l e şi p rin toate fo rmele, va u rmări d ezvo lta rea a uto nomiei
,

i n d iv i d u a l e , a ca pa cităţi i d e a l ua decizii perti n e nte . I n stituţi i l e de educaţi e se vor b u c u ra

d e o · a uto n o m i e sporită în elabora rea u n e i ofe rte e d u caţi o n a l e ade cv a t e nevo i l o r i n d ivi­
duale şi com un ita re, a utonom ie corespunzătoare creşteri i răsp u n derii acestor i nstituţi i pentru
ca l itatea ofertei ed u caţi o n a l e .

Educaţia de ca l itate este promovată de l ideri educaţional i . L i d e r i i s u nt c e i ca re as i g u ră

u n itatea ş i conti n u itatea sco p u ri l o r şi a d i recţi i l o r de d ezvo lta re a o rg a n i za ţ i ei e i c reâ n d şi
,

menţi n â n d m e d i u l p ro p i c e pentru p a rti ciparea l a l u a rea deci z i i l o r a tuturor celor i nteresaţi

şi pentru rea l iza rea o b i ective lor org a n i zaţi o n a l e .

Educaţia de calitate a sigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei

umane. Oamen i i sunt esenţa o ri că rei o r g a n iz aţi i . De i m p l i c a rea l o r ş i de dezvolta rea l o r
p rof es i o n a l ă d e p i n d e m o d u l în ca re îş i fo l osesc c o mpe t e n ţe l e î n benefici u l o r g a n i zaţ i e i .

Ed ucaţia de calitate se rea lizează în dia log ş i prin p a rten eriat c u i n stituţi i , o r g a n izaţi i ,
cu benefici a ri i d i recţi ş i i n d i recţi de ed ucaţie. S iste m u l d e asi g u rare a ca l ităţ i i n u este d o a r
apanaj u l şco l i i , înt re ag a com u n itate educaţională fiind i m p l icată î n acest p roces. C a u rma re,
d i a l og u l c u toţi acto ri i e d u caţio n a l i va f u n d a m en ta dezvolta rea ed u caţiei la n i v e l naţio n a l
şi loca l .

Educaţia d e ca l itate s e bazează p e inovaţie ş i p e d iversificare. î n i nterio r u l c a d r u l u i

l ega l existent, vor fi sti m u late a bo rd ă ri l e ed u ca ţ io n a l e inovative, o r i g i n a l e şi creative, a p l ica rea
celo r mai noi rezu ltate ale cercetă ri i în e d u caţie ş i a n o i l o r m etode ş i teh n i ci de educaţie
şi form a re, i ntro d u ce rea n o i l o r teh n o l og i i de i nforma re şi co m u n ica re etc .

Educaţia d e ca l itate a bord ează proces u l ed u caţional u n itar, în mod s istem ic. U n
rezu ltat dorit n u poate f i ati ns decât dacă activităţi l e şi resu rsele necesa re s u n t a bordate
în m o d u n ita r, i a r p ro c ese l e d e r u l ate s u nt g â n d ite ş i m a n a geria te în mod sistem ic. Totodată,
decizia e d u caţi o n a l ă d e c a l i t a te a re la bază un s istem p e rti nent, cred i b i l şi tra n s p a rent d e
i n d i cato r i .

Ed ucaţia de ca l itate a re c a obiectiv îmbunătăţi rea conti n u ă a p e rforma nţe l o r. Avâ n d

în vedere ritm u l sch i m bă rilor sociale, învăţarea permanentă, i nova rea ş i dezvoltarea conti n u ă
devi n princi p i i fu n d a m enta l e a le fu ncţio n ă ri i şi d ezvoltă r i i i n stituţi i l o r şco l a re . As i g u ra rea
ca l ităţ i i va fi p r i v i tă ca un proces d e învăţa re i n d iv i d u a l ă şi i n st i t u ţ i on a lă ea avâ n d ca scop
,

identifica rea a r i i l o r de d e zvo lta re ş i o rie nta rea d ezvoltă ri i p e rso n a l e ş i i nsti tu ţ i o n a l e s p re
d i recţi i benefice .

Educaţia d e cal itate m i zează pe i nterdependenţa între fu rnizo r i i şi b eneficiarii i m ­

p l ica ţ i î n oferta de educaţie. O o rg a n iza ţ ie ş i furn izorii e i s u n t i n terdependenţi, iar a va n taj u l
rec i p roc întă reşte ca pacitatea i n st i tuţio n a l ă d e a c rea va loare .

25
 [ CAP ITO L U L 2 . C a l itate ş i va l o r i

C u titl u l de i n fo rm a re, p rezentă m şi Princi p ii l e stip u l ate î n legea O rgan ică privind Ca l itatea
în Ed ucaţie (Span i a)2s . Pri m u l a rticol d i n ca pito l u l 1 al Leg i i în d iscuţie se refe ră , în m o d exp l icit,
l a princi p i i le ca l ităţi i :
" Pri n c i p i i l e ca l ităţi i î n s i ste m u l e d u caţiona l sunt:
a. G a ranta rea ega l ităţi i şa nselor în ved e rea dezvoltă r i i i nteg ra le a person a l ităţi i p r i n e d u caţie,
cu respecta rea p ri n c i p i i lo r dem ocratice ş i a d reptu r i l o r şi l i be rtăţi lor f u n d a m e nta l e .
b. C a pacitatea de a tra n s m ite va lori ca re co n so l idează l i be rtatea perso n a lă, res ponsa b i l itatea
socia lă, coezi u n ea ş i dezvo lta rea societăţi i , ega l itatea în d repturi între sexe, va lori ca re aj ută
la depăşi rea orică rei forme de d iscri m i nare, la practica rea sol idarităţi i prin încu rajarea participări i
vo l u nta re a elevi lor la activităţi civice .
c. C a p acitatea de a acţiona ca un element de estompare a i nega l ităţi lor perso n a l e ş i soci a l e .
d. Participarea d iferite l o r sectoa re a l e com u n ităţ i i e d u caţi o n a l e, î n l i m itel e p ro p ri i l o r l o r p uteri
şi a utorităţi , la d ezvolta rea vieţi i şco l a re şi, îna i nte d e toate, l a crea rea u n u i c l i mat de a r­
m o n i e ş i stu d i u .
e. C o n s i d e ra rea e d u caţiei ca p roces perma n ent, ale că rui va lori su nt p reze nte pe d u rata în­
treg i i vieţi .
f. Considera rea responsa b i l ităţ i i şi efo rtu l u i ca eleme nte esenţi a l e a l e p roc;es u l u i e d u caţio na l .
g. Flexi b i l itatea, ca re a s i g u ră a d a pta rea structurilor ş i orga n iză rii l a sch i m bări le, n evo i l e ş i ce­
ri nţele soci etăţi i , prec u m şi la a ptitu d i n i le, i nteresele, aşteptă rile şi perso n a l ităţi le elevi lor.
h. Rec u noaşterea p rofes i u n i i d e p rofesor c a u n facto r ese nţi a l a l ca l ităţii î n e d u caţie p r i n
prio ritatea acord ată form ă ri i , dezvoltă r i i p rofes i o n a l e şi p romovă ri i în ca rieră a l e corp u l u i
p rofeso ra l .
i. C a pacitatea elevi l o r d e a avea în credere î n p ro p ri i le l o r a ptitu d i n i ş i c u n oşti n ţe, prin d ez­
vo lta rea ca pacităţi i creative, a in iţiativei perso n a l e şi a spi ritu l u i întreprinzător.
j. Încu raj a rea şi p ro mova rea cercetă ri i , experi mentă r i i şi i n ovaţiei î n ed u caţie.
k. Eva l u a rea şi i n specta rea între g u l u i sistem educaţion a l , atât a l e con strucţiei şi o rg a n iză rii sale,
cât şi a p rocesu l u i de p redare şi învăţa re .
1. Eficienţa orga n i zaţi i l o r şco l a re, p ri n creşte rea autonom iei ş i spori rea i m porta nţei d i recto ru l u i
de şcoa l ă . "

Anal iza com pa rativă a d iverselor documente p rivin d ca litatea în educaţie evidenţiază atât d iversitatea
va lori l o r şi a p ri nc i p i i lor ca re pot f u n d a menta " ed ucaţia de ca l itate " , cât şi existenţa u n o r p u n cte
de convergenţă .
D i ncolo de va lorile care pot f u n d a m enta ca l itatea ed ucaţiei, î n d efi n i rea sistemelor d e asi g u ra re a
ca l ităţi i s-a u i m p u s o serie d e axiome29 deci e n u nţuri nedemonstra b i le, d a r ca re şi-au a rătat
-

uti l itatea, i n d ife rent d e opţi u n i le cu ltura le despre ca re a m vo rbit mai sus.
O primă axiomă este u rmătoa rea : calitatea educaţiei �i a dezvoltări i profesionale se determină,
în ese nţă, p r i n calcu l u l "valorii adăugate " . C a l itatea u n u i servici u ed ucaţi o n a l este exprim ată
p r i n ceea ce ră m â n e d i n rezu ltatele obţin ute în u rm a parc u rgeri i p rog ra melor educaţi o n a l e d u pă

28. Acu! Orgamc Nr. i0/2002, di;; 23 decemt:r1e, p�:v::1c ca:::a:ea :r. eC :..: c a;:e.
29. Vez; Tay:or F::z-Gibbo". c . ( 1 996).

26
 ce a fost l uată în considera re influ enţa facto r i l o r " d e i ntra re " (aptitud i n i le, ca l ităţi l e personale ş i
performa nţele la " i n tra re " , med i u l socia l , eco n o m i c şi cultura l , ca l ifica rea profesori l o r 1 fo rmatori l o r,
resu rsele dispon i b i l e etc.). C u a lte cuvi nte, n u co ntează atât va loarea a bsol ută a rezu ltatelor o bţin ute
(de exem p l u :- p rocentul e l evi l o r ca re trec exa men u l de baca l a u reat sau n u m ă ru l p rofeso rilor ca re
a p l ică rez u l tatele u n e i fo rmări speci a l izate), ci ra portu l între aceste rez u ltate şi performanţele la i n ­
tra rea în siste m .
De exe m p l u , u n p rocent d e 5 0 % e l evi reuşiţi l a baca l a u reat poate f i foa rte m a re pentru u n l ice u
teh n o l o g i c ca re f u n cţionează într-o zonă defavo rizată , ca re p regăteşte elev i i pentru meserii m a i
puţin atractive şi ca re n u d i s p u n e d e resu rse deose b ite, î n ti m p c e u n u l de 60 % poate f i co nsiderat
ca foa rte m ic pentru u n l iceu " de centru " şi " cu tra d iţie " , ţintă a fi n a n ţă ri l o r a lternative, aşa cu m
există în fieca re o ra ş m a re . Deci, l u â n d în ca lcul influenţa factorilor de i n trare , " va loa rea a d ă u gată "
(deci contrib uţia efectivă a şco l i i), este m u lt m a i m a re în p r i m u l caz decât în ce l de-a l doi l e a ,
ch iar dacă rezu ltatele brute a r s p u n e altceva . În ulti m u l dece n i u a fost introdus, î n defin i rea şi evaluarea
ca l ităţii ş i co n ceptu l de va loare creată " 3o, avâ n d în vede re tocma i ca racte r u l i m p redict i b i l a l dez­
"

vo ltă ri i societăţi i : a devenit evident fa ptu l că nu şti m cum va a răta societatea pentru ca re îi p regăt i m
p e cop i i i n oştr i . C a u r m a re, ca l itatea î n ed u caţie tre b u i e d efi n ită n u n u m a i p e baza a ceea c e a re
n evo ie acu m u n a d u lt sa u u n tâ n ă r, ci şi în fu ncţie de m od u l în ca re e a reuşeşte să satisfacă nevoi
viitoare .
Deci, o educaţie d e cal itate este n u n u mai aceea ca re asi g u ră progresu l în ati ngerea unor o b iective
prestab i lite ( " va loa re adăugată " ), ci şi cea care îşi stabileşte noi ţi nte şi n o i modal ităţi de atingere a lor
("valoare creată " ), pe măsură ce societatea se sch imbă . Aceasta este, din nou, viziu nea transformaţională
asu p ra ca l ităţii deja a m intită31 şi ca re tinde să în locu iască a bordarea strict " procesuală " .
A doua axi o m ă pe ca re dorim să o p rezentăm poate fi form u l ată a stfel : absenţa informaţiei
rel evante, consistente şi suficiente face i m posi b i l ă asigura rea cal ităţi i . S i m p l e l e date, oricât
de n u me roase sa u deta l iate ar fi, nu s u nt suficiente. Este n evoie d e informaţie ca re să ofere baza
suficientă pentru o decizie " corectă " . Astfel , reven i n d la exe m p l u de mai sus: nu i nteresează va loa rea
absol ută a e levi lor care au luat exa m e n u l de baca l a u reat, ci mod u l de evo l uţie a a cestui i n d icator
în u lti m i i a n i (dacă este în creştere - de ce ? dacă este în d escreştere - de ce?) şi co relarea acest u i
i n d icato r i cu a lţii - de exe m p l u , cu m ed i u l d e p rove n i enţă a l e l evi lor sa u cu rata de a ngaja re a a b­
solvenţi l o r. Pro b l e m e l e tra n sfo rmă ri i n o ia n u l u i d e i nformaţi i în cunoaştere uti lă, prin util iza rea
creativă a n o i l o r te h n o log i i , d a r şi p ri n d ezvolta rea capacităţi lor u m a n e în acest sens, au determ i n a t
apa riţia u n u i n o u domen i u a l management u l u i , managementul cunoaşterii ( " knowledge ma­
nagemen t " - K M ) . KM a deve n it esenţi a l şi pentru m a n a ge m e ntul ca l ităţ i i , întrucât sch i m ba rea
poate fi defi n ită în term e n i d e cunoaştere şi, în p l us, s u p ravieţu i rea şi dezvolta rea orică rei o rg a n izaţii
depinde d e mod u l în ca re organ izaţia obţi ne, p roduce, d istri buie i n formaţia şi cunoaşterea . Ca ata re,
m a n agement efectiv a l c u n oaşterii p res u p u n e în p r i m u l râ nd co m b i n a rea n o i lor te h nolog i i i nfor­
m aţi o n a l e şi de co m u n ica re cu n o i co m pete nţe u m a ne - i n d ivi d u a le şi de g r u p - în a cest domen i u ,
m a i a les dezvo lta rea ca pacităţi i oa m e n i l o r de a crea şi de a i n ova -, deci d e a p rod u ce c u n oaştere .

În noua societate a cu n oaşteri i p utem s p u n e că şcoa l a în cetează a fi doar o i n stituţie în ca re c u ­

noaşterea s e tra n s m ite de la o generaţie la a lta, ea deve n i n d o i n stituţie ca re creează cu n oaşte re .

30 . Vez i , ce exerr.plu. C h eng, Y, C. (200 1 ). Maehr. M . , C . M i dgley ( 1 996) .

.
.3 i . Jn ca pi:o:u! i a: :t.:crăr;i; argur:1ente !r. favoarea acestei abord�ri vor 7! fvri.IZate i!"'! ca p i t o ii.;l 3, cBnd von desene evo:uţ1a conceptuiui de .. cal itate a e d u caţ1ei''
 Eva l u a rea corectă a cal ităţii se poate face n u mai prin combinarea proced urilor de autoeva­
luare, evaluare i nternă şi evaluare externă este o a ltă axiomă a asig u ră r i i ca l ităţii educaţiei . Re­
zultatele eval uări i trebu ie să fie asumate nu n umai de către eval uater (pentru fundamentarea pol itici lor),
ci şi de către cel eva l uat (pentru i n iţierea 1 conti n uarea 1 reorienta rea proced u ri lo r de dezvolta re
o rg a n izaţională şi personală). Pentru aceasta este n evoie de criterii com u n e de eva l u a re şi de va lori
îm pă rtăşite deci de o cultură com u nă a evaluări i . N u întâ mplăto r este, în acest sens, fa ptu l că,
-

la n ivel u l U n i u n i i Europene, un accent d i n ce în ce mai mare este pus pe auto-evaluare32 - considerată

un com plement a bsol u t necesa r i ntereva l uării C,peer evaluation ) şi eva l uă ri i externe. '

O a ltă axiomă se referă l a m etodele şi i n stru m ente l e de eva l u a re a cal ităţi i : eva l u a rea cantitativă
a ca l ităţi i educaţiei trebu ie, obligatoriu, completată cu evaluarea de tip cal itativ. I nformaţi ile
cantitative obţin ute p r i n a n a l iza docu mentelor şi a datelor statistice pot oferi o bază de decizie l a
n ivel naţion a l , d a r n u p o t spune, decât î n m ică măsură , c e l ipseşte u nei a n u m e şco l i , u n u i a n u m e
"
p rofeso r pentru a " produce ca l itate . Tn pl us, va lori l e " med i i " obţin ute n u a u relevanţă î n con d iţiile
u ne i va riaţi i m a ri a datelor o bţi n ute . Pe de a l tă pa rte, i nformaţi i l e ca l itative (obţi n ute prin o bserva re
participativă , stu d i i de caz etc.), s u n t utile m a i a l es l a n ivel loca l şi pot fi genera l izate doar cu mari
p reca uţi i .
Acol o unde există frică sa u neîncredere apar ş i date false (deci, o i m a g i n e rea lă a ca l ităţi i n u
este pos i b i lă) - este o u ltimă axiomă a n a l izată . U n sistem fia b i l d e ca l itate s e bazează î n pri m u l
rân d p e încredere, o rice procedu ră de asigurare a cal ităţii având ca scop creşterea încrederii
beneficia rului în p rodus 1 serviciu şi în furnizorul acestuia . Ne p utem întreba care este, acu m ,
n ivel u l încrederi i în şcoală? Există, oare, încredere reci procă între actori i principa li d i n sistem ul românesc
de e d u caţie (pări nţi - elevi - profesori - a d m i n istraţie) ? Are încredere p rofesoru l în i n specto rul ca re
îl eva l uează ? Are încredere i n specto r u l în p rofesorii eva l uaţi? Arată toţi în credere în elevii pe ca re
îi educă? Au pări nţii şi angajatorii încredere în s istemul de educaţie? De răspunsurile l a aceste întrebări,
de m o d u l în care va creşte (sa u va scădea ! ) încrederea în i n stituţia de ed ucaţie va d e p i n d e eficienţa
sistemelor de asi g u ra re a cal ităţi i în c u rs de rea lizare.

1 2.2 . Opţi u n i necesa re

C e rcetă ri le dedicate asi g u ră ri i ca l ităţii în educaţie33 a u identificat ma i m u lte d i leme şi

tensiuni cu încărcătu ră axiolog ică ca re definesc n i şte " pol i " va lorici . Tntre a ceşti p o l i există un
" conti n u u m " de opţi u n i posibile, ră mânând ca fieca re sistem educaţional să opteze pentru o rezolvare
specifică . Fieca re s i stem şco l a r va treb u i să-şi găsească u n p u n ct p ropriu de ech i l i b ru pentru fieca re
conti n u u m - avâ n d în vedere atât elementele cu ltu ra le, cât şi pol itici le educaţio n a l e .
Astfel , de exemplu, printre a ltele, trebuie s ă defi n i m foa rte clar, pentru sistemul românesc de educaţie,
o pţi u n i strateg ice cum ar fi :

• O ptă m pentru crea rea de oportu n ităţi (pri m â n d ech itatea în furniza rea servici i l o r edu­
caţi o n a l e şi o defi n iţie re lativă a ca l ităţii) sa u pentru sta b i l i rea unor nive l u ri îna lte de

32. Vez1, d e exemplu, Manualul european de autoevaluare sau s1te-uri dedicate autoevah..: ă r11, de exemplu. ht*ifJ:IIwwlld-Probenet. rtet . Vom aborda in capitolul S, autoevaluarea
ca procedură ese:.ţială d� a s 1 g c ra re a calităt � ! .
33. Vez i. de exemplu. Aspin, D . , J . C h.;prr..;n ( 1 994;. p. 3 7 .

28
 perfo rma nţă ca re pot fi ati nse doa r de puţi n i ed uca b i l i (pri m â n d ca l itatea defi n ită în m o d
" a bsol ut " ) ? Idea l a r f i c a a m bele n evo i s ă f i e satisfăcute dar, pe de o parte, i n d ivizii u m a n i
ş i com u n ităţile a u ta lente ş i potenţia l ităţi de dezvo lta re d ife rite ş i , p e d e a ltă pa rte, n ici u n
sistem şco l a r n u a re suficiente res u rse pentru a e g a l iza performanţele ed u ca b i l i l o r l a n ivel
de vâ rf. D e aceea, de reg u l ă , se m e rge pe o pţi u n i fu nda menta l e de pol itică e d u caţion a l ă :
f i e s e i nvesteşte, c u p rio ritate î n zonele sa u popu laţi i l e î n situaţi i d e risc educaţion a l (defi n ite
cu a rg u mente demografice, econom ice, sociale, cu ltu ra l e etc.), concom itent cu în c u raja rea
in iţiativelor p rivate în susţi nerea performanţelor deosebite, fie se consideră prioritară investiţia
în şco l i , ti p u ri sa u n i ve l u ri de educaţie în ca re există ce rtitu d i nea u n o r perfo rm a n ţe îna lte,
(pe baza ide ntifică rii n evo i lo r u rgente de a obţi n e perfo rmanţe deoseb ite în dom e n i i le res­
pective) . În u lti m u l timp, se remarcă o opţi u n e cvasi-u n a n i m ă pentru prima va riantă (priorita re
devin egal izarea şanselor şi îm bunătăţi rea acces u l u i la educaţie pentru g rupurile defavorizate),
că utâ n d u-se, totodată, so l uţ i i pentru ridicarea n ivel u l u i genera l de p e rformanţă34 .

• O ptă m pentru furn iza rea u niformă a servici ilor educaţionale pe tot cupri nsu l ţă rii ( " educaţie
pentru toţi " ) sa u pentru servicii e d u caţi o n a l e d iferenţiate ( " ed ucaţie pentru fiecare " ) ?
Tot î n acest sens, optă m pentru afi rmarea prio rităţii e d u caţiei " maselor " sa u afi rmăm p ri­
matu l educă rii " el itelo r " ? Societatea ro m â nească a re nevo i e atât d e el ite adevă rate, cât
şi de rid ica rea nive l u l u i m i n i m de ed ucaţie a maselor. I m portant este să decidem cum anume
ş i în ce ord i n e abord ă m aceste priorităţi .

• Optăm pentru individualizare ca ţi ntă primordială a educaţiei (punând accent pe dezvoltarea

maxi m ă a pote nţia l u l u i fiecă re i persoa ne) sa u pentru social izare ( p reţu i n d mai m u lt i nte­
g ra rea soci a l ă şi co ntrib uţia i n d iviz i l o r la viaţa socială şi com u n ita ră) ?

• O ptă m pentru u n cu rricu l u m d iversificat ., extensiv" (centrat pe ce? " - m u ltip l i cându-se
"
n u mărul arii lor cu rricu lare şi al d isci p l i nelor) sau pentru u n u l " intensiv" (centrat pe cât? " -
"
priorita ră fi i n d adâncirea unor domen i i considerate ca fu n d a mentale)? De exe m p l u , în m u lte
sisteme şcolare se insistă foa rte m u lt pe l i m ba maternă şi pe matematică , în a l tele pe şti inţele
natu ri i sau cele socia l e etc.); u nele s iste m e şco l a re îşi f u n d a m e ntează curricu l u m u l şco l a r
pe domen i i le c u n oaşte r i i şi pe d i sci p l i n e l e şti i n ţifice tra d iţionale (isto rie, fizică, matematică
etc.), a ltel e p u n un mai m a re acce nt pe tra n sd isci p l i n a ritate .

• O ptă m pentru primat u l rezu ltatelor obţin ute pe termen scu rt, eva l u a b i le ca ntitativ în m o d
d i rect ( d e exe m p l u cunoştinţele măsu rate prin note la exa mene şi ind icatori p rivi nd co hortele
şco l a re c u m a r fi rata de trecere la n ive l u l u rm ător de e d u caţie) sau p entru o bţi n e rea unor
rezu ltate pe termen l u ng, d ifuze, eva l u a b i l e m a i a les ca l itativ şi pri n i m p l i ca rea g r u p u ri l o r
d e i n teres şi a i nstituţi i lor d i n afa ra sistem u l u i şco l a r (de exem p l u atitu d i n i le ş i va lorile civice,
eva l uate p ri n co m po rta mentu l e lecto ra l sa u faţă de a d m i n istraţia p u b l ică loca l ă ) ?

• O ptă m pentru autonomia i nstituţională a org a n izaţiei e d u caţio n a l e şi cea individuală

a p rofesoru l u i / fo rmatoru l u i sa u pentru " raţional itatea funcţionări i " , def i n ită p r i n cad r u l
n o rmativ ela borat l a n ivel n aţio na l ? Pro m ova rea p l u ra l is m u l u i ca valoare f u n d a m enta l ă

34. Vezi, d e exemp!u, follow-up of the Report on the concrete future objeaives of the education and training systems - draft interirn report (2003).

29
 CA P I TO L U L 2. C a l itate ş i va l o ri

pres u p u n e existenţa acest u i a i n c l usiv în siste m u l şco l a r p r i n a u to n o m i e f i n a n c i a ră ş i în

domen i u l res u rselor u m a n e , p ri n cu rricu l u m d iferenţiat şi dezvo ltat loca l . D a r acest l u cru
în g re u n ează eva l ua rea de siste m , posi b i l itatea co m p a ră r i i perform a nţe lor d ife ritelor s u b­
u n ităţi fu n cţionale şi c h i a r eva l u a rea efi cienţei util i ză r i i fon d u ri l o r p u b l i ce . De aceea , este
i m perios n ecesa ră defi n i rea c l a ră a n ivel u l u i de deco n ce ntra re sau desce ntra l izare în ce le
trei dome n i i defi n ite în mod trad iţi o n a l (cu rricu l u m , f i n a nţe, resu rse u m a n e) pentru a putea
descentra l iza fă ră a p i e rd e coerenţa sistem u l u i .

Lista acesto r d i leme ş i tensi u n i n u este, desi g u r, co m p letă , d a r credem că a deve n it deja c l a r fa ptu l
că până n u defi n i m , d i n p u nct de vedere cultural şi a l pol itici lor ed ucaţionale pe termen
l u ng , va lorile asociate conceptu l u i nostru, p ropriu, de educaţie, n u vom putea sta b i l i u n
sistem coerent d e asig u rare a cal ităţii, l i psind tocmai reperele absolut n ecesare u nei judecăţi
consistente .
Pentru a i l ustra această n ecesitate, să ne g â n d i m , de exe m p l u , la ce a n u m e p reţ u i m mai m u lt l a
u n educator35 (şi , c a u rm a re l a ce a n u m e ce s ă i n cl udem î n d efi n i rea cal ităţii actu l u i e d u caţio n a l ) :

• Ca ntitatea , acu rateţea şi noutatea i nfo rmaţiei veh iculate sau mod u l în care ştie să transforme
această i nfo rmaţie în conţi n ut atractiv pentru e l ev i ?

• Ate nţia pe ca re o acordă e l evi lor cu d ific u l tăţi la învăţa re sa u p reoc u p a rea spo rită pentru
ce i capa b i l i de performa nţe s u perioa re?

• Dezvo lta rea, l a e l ev i , a co m p etenţe lor i n tel ectua l e sau a celor sociale?

• C a pacitatea educatoru l u i de a soc i a l iza sa u cea d e a fo rma " de p ri n deri " ?

• Auto n o m i a şi i n ovaţia d i d a ctică sa u respecta rea întocm a i a " m ateri a l e l o r " şi normelor d e
la " centru " ?

• C a pa citatea e d u catoru l u i d e a " co m a n d a " , de a se i m p u n e sa u cea de a " co nvi n g e " , d e

a orienta ?

• Tra nsm ite rea u n o r co nţi n uturi ca re tre b u i e rep roduse ca ata re de către elevi s a u sti m u l a rea
dezvoltării unor perso nal ităţi p utern ice la elevi , ch i a r cu riscu l ca acesta să aibă o p i n i i diferite?

• C entra rea pe elev ş i pe n evo i l e sa l e sau p e d isci p l i na p redată şi pe meto d i ca asociată ?

C e l m a i fac i l răs p u n s pos i b i l este d e t i p co m p re h e n siv: u n p rofesor tre b u i e să l e facă pe toate . D a r

l e face e l , î n rea l itate ? C a re d i n e l e primează î n " şcoa l a rea lă " ? Doa r ce rcetă ri l e " d e teren " vor
p utea lă m u ri aceste aspecte .
D i n ce le de m a i sus rezultă o serie de con cl uzii p re l i m i n a re .
P ri m a se referă l a necesitatea u n e i opţi u n i cla re pentru u n nou co ncept de ca l itate a e d u caţie i, p e
baza defi n i ri i acestuia pornind de la valorile p romovate î n sistemul educaţional atât implicit,
prin cu ltu ra organ izaţională, cât şi expl icit, prin pol itici l e ed ucaţionale. Va lorile i m p l icite,

35. Ir:teles c a p!'"ofesior.lst ! n educa�ie - : r: d ifere:":t d e r'!ive l u l C e invaţămân� i a care ;:)ro�esează.

30
 tra n s m ise p r i n " cu rricu l u m u l ascu ns " tre b u ie exp l icitate pentru a se v e dea dacă s u n t sa u n u
co n sistente c u c e l e promovate pri n stra te g i i le sectoria l e . C a u rm a re, în vederea defi n i ri i u n u i conce pt
adecvat de " ca l itate a educaţiei " şi rea l i za rea unor sisteme eficiente de asigura re a c a l i tă ţ i i , demers u l
nostru p ro p u n e u rmătoa rele eta pe strategice :

• Ana l iza po l itici lor şi strateg i i lor educaţionale pe termen l u n g - de l a noi ş i d i n a l te

s iste m e şco l a re - d i n p u n ct u l de vedere a l p r i n c i p i i l o r ş i va lori lor p ro m ov at e .

• An a l i za a p rofu ndată a cu ltu rii o rgan i zaţio n a l e ş i a percepţi i l o r asociate con ceptu l u i
d e ca l itate în e d u caţie - pentru a face vizi b i l e va l o r i l e f u n d a m e n ta l e asoci a te -, p e ntru a
păstra ceea ce e d e păstrat şi a sch i m b a ceea ce este de sch i m bat.

• Constru i rea co nceptu l u i de ca litate a ed ucaţiei" spe c i fic s iste m u l u i nostru de edu caţi e
"
d i n perspectiva rei nteg ră ri i e u ropene şi va l o rificâ n d creato r va lorile e u ropene.

• Diag noza s inceră a sistem u l u i ed ucaţional d i n p ers p ect i va va l o r i l o r şi p ri n c i p i i l o r nou l u i

co ncept d e ca l itate .

• Operaţional iza rea co nceptu l u i de calitate l a n ive l u l tutu ro r subsisteme l o r şi n ivel u r i l e

e d u caţ i o n a l e .

• E l a b o ra rea standardelor de cal itate şi dezvo lta rea sistemelor de asigu rare a cal ităţii
pe ntru fi eca re s u b s iste m , n ivel ş i fo r m ă de ed ucaţie .

O a d o u a concl uzie s e referă l a n eces itatea i m p l ică ri i tutu ror părţilor i n teresate . S i stemele şi pro­
ced u ri l e de asigu ra re a cal ităţii nu vo r mai tre b u i să intre excl usiv în atri b u ţi i le şco l i i . La
defi n i rea şi asig u ra rea cal ităţii tre b u ie să participe toate g ru p u ri l e şi instituţiile interesate : elevi, pări nţi,
ca d re d i dactice, a d m i n i straţia învăţă m â ntu l u i , a d m i n istraţia loca l ă , a n g ajato ri, s i n d i cate etc. Toate
aceste g r u p u ri de i n te res şi o rg a n izaţi i trebuie sens i b i l izate şi coi nteresate în defi n i rea şi p ro mova rea
nou l u i concept de ca l itate . Adopta rea mod u l u i tra nsformaţiona l de a s i g u ra re a ca l ităţii p resu p u n e
o i nteracţi u n e perm a n entă cu benefici arii servici i l o r educaţi o n a l e . Aceasta p resu p u ne:

• Sens i b i l i zarea ş i educa rea g ru p u ri l o r de i nteres p e n tr u a o b ţ i n e i m p l ic a rea lor în

p roced u ri l e de a s i g u ra re a ca l ităţi i ş i , n u în u lti m u l râ n d , pentru a sol icita şco l i i servicii
educaţionale m a i bune ş i ada ptate n evo i l o r u n e i societăţi dem ocrati ce - p r i n ca m pa n i i de
p re s ă , d ezba t e ri p u b l i ce , mate r i a l e p rom o ţ i o n a l e, p ro g r a m e d e fo r m a re etc .

• I m p l ica rea g ru p u rilor ş i instituţi ilor interesate î n toate faze le e l a boră ri i n o i l o r s i ste m e
d e a s i g u ra re a ca l ităţi i - m a i a les prin dezbateri p u b l ice.

Noul co ncept de calitate va trebui, de asemenea, să genereze s isteme de stand a rde re­
feritoare la toate componentele şi n ivel u rile ed ucaţiei. Standardele de ca l itate, înţelese criteria l ,
treb u i e s ă f i e omogene36 d i n p u nct de vedere concept u a l şi metodo l o g i e . Altfel , n u v a ex i sta

3€ . .. C:nogen " r.u :r.sea rr.nâ " u !"'! iforl'!'i " : c h i a r dacă porr:esc Ce :a u r: co r. ce p t com c r. , s�andc.rdele pot f: Ciferite c a structcră �; rr: o d de a p: i ca re i!"' furcţie de Come r. ! �.,.; �
Ce ..efer•�ţ2:. De e x e r"� p k.J , s:a nda�de�e ce c a ; ita�e p r i v i r. C prcfesio!1 c: i izarea cmpu : L: i pro:esora: p o t avec a l�ă formC! ş i structură d e c â t s�a r:Ca rdeie de ca: i�ate pr iv:r:C
per.o�rr.ar.ţele elevi!or sa;.� cor:.di�Hle materia !e.
 [ CA P I TO L U L 2 . C alitate ş i valo r i 1

pos i b i l itatea co m p a ră r i i ca l ităţi i d ife ritelor n ive l u ri ş i sectoa re a l e ed u caţi e i . De aceea , este necesa ră
o coo rdonare m etodolog ică a întreg u l u i p roces de către o i nstituţie a b i l itată în acest se n s .
N o u l co ncept de cal itate şi sta n d a rdele asociate treb u i e i n teg rate î n siste m e evo l utive de ma­
nagement al cal ităţii în ed u caţie . Acest proces i m p l i că :

• Pro iecta rea s istemelor d e as i g u rare a cal ităţ i i pentru toate n ive l u ri l e şi sectoarele sis­
tem u l u i ed ucaţi o n a l .

• Alocarea unor resu rse specifice pentru dezvolta rea sistemelor de management a l ca l ităţi i -
avâ n d în ved e re n eces itatea absol ută a sepa ră r i i eva l u ă ri i ca l ităţi i de p roces u l p ropriu zis .
Pri ntre a lte le, dacă i ns pecto rate le şco l a re vo r avea atri b u ţ i i în domen i u l contro l u l u i ca l ităţi i ,
ele n u vor m a i tre b u i să a i bă atri b u ţ i i a d m i n istrative .

• Fo rmarea specifică a person a l u l u i structu rilor orga n i zaţionale ca re vor g esti o n a sistemele
de asig u ra re a ca l ităţi i .

• Dezvo ltarea u n o r proced uri i nterne de asig u ra re a cal ităţii care vo r fa c i l ita opti m i ­
zarea, dezvo lta rea ş i , dacă este cazu l , m o d ifica rea sistemelor ş i p roced u ri lor respective. De
exe m p l u , vo r tre b u i specificate modal ităţ i l e de revizu i re a sistemelor şi p roced u ri l o r d e
asig u ra re a ca l ităţi i (ci n e poate i n iţia revizu i rea, c u m a n u me, cine o rea l izează , câ n d s e poate
întâ m p l a acest l ucru etc . ) .
 CAPITO LUL 3
------ �
Evo l uţia co n ce ptu l u i d e ca l itate a e d u caţiei

î n u l ti m u l ti m p asistă m l a renaşterea a peten ţe i pentru d iscuţi i teoretice, i n c l us iv p rivi n d conceptu l

d e ca l itate . S e fac efo rtu ri deoseb ite în d i recţia cla rifică ri l o r term i nolog i ce, pentru compara rea d ife­
rite l o r abord ă ri şi, mai a l es, pentru ada pta rea conceptu l u i de " ca l itate în ed u caţie " la rea l ităţi le în­
cep utu l u i d e m i l e n i u .
C e rcetă ri recente37 a u defi n it trei "va l u ri " în defi n i rea ca l ităţi i şi, pe această bază , în co n ceperea
siste m e l o r de asig u ra re a ca l ităţi i .
Pri m u l val , a pă rut în a n i i ' 7 0 , a fost n u m it a l "asig u ră ri i i nterne a ca lităţi i " ( " interna/ quality
assurance ') ca re, în mod trad iţional, leagă ca l itatea de eficienţa �i eficacitatea proceselor i nterne
- mai a l es p rivi n d p redarea şi învăţa rea . î n acest context, ca l i tatea ed u caţi e i se referă la ati n g e rea

obiective l o r educaţi o n a l e în deosebi în term e n i de rezu ltate ale elevi lor. Se considera că o creşte re
a ca l ităţi i se rea l izează, în mod a u to m at, dacă se asi g u ră m a i m u lte resu rse pentru educaţie şi se
îm b u nătăţesc viaţa şco l a ră şi p rocesele educaţionale. D i n această perspectivă, asi g u ra rea ca l ităţi i m a i
cuprindea şi efo rt u ri l e d e îm b u n ătăţi re a med i u l u i d e învăţa re şi a procesel o r ed u caţio n a l e, astfel
încât obiectivel e sta b i l ite să fie ati nse.
Din a ceastă perspectivă, pot fi defi n ite două abo rdări p rivi nd asig u rarea ca l ităţi i . Vom oferi,
la fieca re, exe m p l e de domen i i ş i i n d i catori l uaţi în con s i d e ra re în p roces u l d e asi g u ra re a ca l ităţi i :

• Pri m a a b o rd a re se refe ră l a îm b u n ătăţi rea u n o r co m p o n ente-c heie a l e siste m elor ş i

p rocesel o r e d u caţi o n a l e pentru a determ i n a performa nţe s u perioare .

> Cre�terea cal ităţi i corp u l u i p rofeso ra l : dezvo lta rea com petenţei generale a profe­
sori l o r (cu n oaşterea l i m b i l o r stră i n e, uti l iza rea TI C , i nfor m a re pedag o g i că etc . ) ; dez­
volta rea performa nţe l o r p rofes i o n a l e ale corp u l u i p rofesora l (noi strate g i i , m etode şi
sti l u ri d e p reda re, d ezvo lta rea a uxi l ia re l o r cu rricu l a re etc . ) .

> Cre�terea cal ităţi i activităţii elevilor: îmbogăţi rea experienţelor de învăţa re a l e elevi l o r
( n o i strateg i i , metode ş i experienţe de învăţa re, i nteracţi u n ea cu a lţi elevi etc.); c reşterea

= � Vezi C her.g, Y. C. (2001 ). a cărui concepţie o prezentăm in exrer.so.

33
 [ CAP I TO L U L 3 . Evol u ţ i a co n ceptulu i d e ca l i tate a e d u ca ţ i e i 1

performanţelor elevilor (rezultate le academice, a lfa betiza re i nfo rmaţi o n a l ă , " cetăţe nie
dem ocratică " etc . ) .

> Creşterea ca l ităţii cu rricu l u m u l u i : intervenţi i a s u p ra scop u r i l o r şi o b i ectivelor cu rri­

c u l a re, asu p ra m a n u a l el o r ş i a uxi l i a re l o r cu rri c u l a re, asu p ra med i u l u i de i n stru i re etc.

> Creşterea ca l ităţi i eva l u ă ri i : observa re s i stematică, eva l u a rea performa nţe l o r
elevi lor, portofo l i i de eva l u a re, p ro g ra m e de examene etc .

> Creşterea cal ităţi i m ed i u l u i ed ucaţiona l : m ă ri mea clase i , c l i matu l soc i a l , n ive l u i şi
d ivers itatea capacităţ i l o r elevi lor, ech i p a mente şi co n d iţ i i materi a l e, faci l ităţi pentru
p reda re şi învăţa re etc .

> Creşterea calităţi i managementu l u i şcolar: proiecta rea dezvoltă ri i i nstituţionale,

dezvoltarea person a l u l u i , ma nagementu l cu rricu l u m u l u i , relaţi ile uma ne, cultura şcolii etc.

> Creşterea cal ităţi i pregătiri i p rofesionale: îm bunătăţirea ca racteristici lor p rofesionale
perso n a l e (ca l ifica rea academ ică a p rofeso ri lor, experienţa d i d a ctică , vâ rsta , sti l u ri l e
cog n itive, cre d i nţe şi va lori despre e d u caţie etc . ) ; îm b u n ătăţi rea form ă r i i p rofesori lor
la n ive l u l şcol i i (sch i m b u ri de experienţă , p reda re în ech i pe etc.); îm b u n ătăţirea fo rm ă r i i
externe a p rofeso ri l o r (sco p u ri , o b i ective, co nţi n uturi, des i g n - u l curs u r i l o r, o rg a n iza rea
p ro g ra m u l u i de stu d i u , co rp u l p rofeso ra l etc . ) .

• A doua a bord a re u r m ă reşte îm b u n ătăţi rea rel aţi i lor d i ntre componentele s istemelor ş i
proceselor educaţiona le, porn i n d de la p rem isa c ă optim izarea relaţi i l o r va avea efecte d i recte
a s u p ra rezu ltatelor şco l a re . De exem p l u :
> Re laţi i l e opt i m e între performa nţe l e p rofesorilor, ca racteristici l e cu rricu l a re şi med i u l
de învăţa re asig u ră o ca l itate sporită experi enţelor d e învăţa re a l e e l evi lor.

> Relaţi i l e opti me între form a rea i n iţia l ă a p rofeso ri lor, a b i l ităţi l e ş i cal ităţi l e perso n a l e
p reexistente a l e p rofeso ri l o r şi dezvo lta rea p rofesională de l a n ive l u l şco l i i asi g u ră o
ca l itate spo rită co m pete nţelor p rofesionale a l e p rofeso rilor.

Se poate observa că toate aceste com ponente ş i modele sunt cele vizate în mod sistematic de diferitele
p ro g ra m e de reformă, i n c l u s iv în Român i a . D e exe m p l u , p ro i e ct u l de refo rmă a în văţă m â n t u l u i
pre u n iversita r ca -fi n a nţa t de G uvern u l Rom â n iei şi B a n ca Mon d i a l ă a avut d rept com po n e nte : cu rri­
c u l u m , m a n u a l e , p regăti rea p rofesori lor, m a n a gement ş i fi nanţa re, eva l u a re ş i d ezv o l t a rea sta n­
d a rd e l o r ocu paţiona l e . La baza e l a boră r i i şi i m p l e m e n tă r i i acest u i p roiect a stat tocma i presu pusa
legăt u ră ca uza lă între dezvolta rea unei com ponente sau a relaţi ilor d intre co m p o n e n te ş i rezu ltatel e
şco l a re tra d use prin perfo rma nţe l e elev i l o r.
Tot pe baza model u l u i " a s i g u rări i i nterne a cal ităţi i " s-a dezvoltat ş i concept u l de " va loare adăugată "
(exp l i cat m a i sus) ca măsu ră a ca l ităţi i : creşterea ca l ităţi i este determ i nată de creşterea contri buţiei
şco l i i , prin efortu ri p roprii şi folosind m ij loace s pecifice, la ed ucaţia cop i i l o r şi tinerilor.
Asig u ra rea ca l ităţi i exclusiv prin m ij l oa ce i nterne sistem u l u i ed u caţional a devenit i n s uficientă în ­
tr-o societate cu ten d i nţe evid ente de g l o b a l i za re . Tn p r i m u l râ n d , dezvo lta rea sp i ri tu l u i civic a făcut
ca uti l izatorii de fon d u ri p u b l i ce să fie nevo i ţ i să dea socotea lă contribuabililor în legătu ră cu uti l i za rea
acestora . Pe de a ltă pa rte, p rocese l e de descentra l iza re d i n m ajoritatea sistemelor şcola re au făcut

34
 autorităţile p u b l ice l oca le respo nsa b i l e pentru ca l itatea servici i l o r educaţi o n a l e ?i. în conseci nţă , a u
înce p ut să facă p resi u n i pentru câ?tiga rea contro l u l u i a s u p ra ?CO l i i .
î n a l d o i lea râ n d , m u lte d i ntre refo rmele educaţi o n a l e i n iţiate î n a n i i ' 60 ?i ' 70, ca re s-a u centrat
p e îm b u n ătăţi rea d iferite l o r com ponente i nterne a l e siste m u l u i e d u caţiona l ?i-au a rătat l i m itel e .
în f i n e , măsurile de asi g u ra re a ca l ităţii prin pârg h i i i nterne n u i-a u m u lţ u m it pe beneficiari i servici i l or
ed ucaţi o n a l e . De exem p l u , tot m a i m u lţi a n gajatori a u început să rep ro?eze ?CO l i i că a bsolvenţii
d iferitelor forme ?i n ive l u ri de învăţă mânt nu s u n t p regătiţi pentru a face faţă ceri n ţelor reale d e
la loc u l de m u ncă, chiar ?i î n caz u l a bso lvenţi lor cu rez u l tate ?CO i a re foa rte b u n e . C u rând, a deven it
evi dent că rezu l tatele ?Ca l a re n u a u va loa re p redictivă pentru s ucces u l în societate ? i , în specia l , la
locu l de m u n că .
Toate acestea, îm p reună cu trecerea la conceptu l economic de ca l itate centrat pe client, au determ i n at
desch iderea m u ltor sisteme ?CO i a re s p re n evoile, i nteresele ?i a?teptă rile beneficia ri lor servici i l o r
ed ucaţio n a l e . A apă rut astfe l , începând cu a n i i ' 8 0 , a l d o ilea v a l d e concepţii privi nd asi g u ra rea
cal ităţii n u m it ,.Asigurarea calităţii pri n interfaţă " (eng l . : " interface qua!ity assurance ). C a u rma re, '

reformele a n i lor '80, sub i nfl uenţa noilor con cepţi i ma nageriale apă rute în acea perioadă, au insistat
pe eficienţa externă a ed ucaţiei ?i pe adaptabil itatea s i stemelor educaţion a l e la cerinţe l e socia l e
? i ale p ieţei .
Princi p i i le d e bază a l e acestui n o u va l de refo rme a u fost:

• satisfacţia g r u p u ri l o r de i nteres faţă de servici i l e oferite - faţă de p roces ?i faţă de p roduse

- acesta fi i n d p r i ncipa l u l i n d icato r;

• ca l itatea m a n agementu l u i ;

• com p etitivitatea pe p i aţă ;

• răspu nderea p u b l ică38 a fu rn izori l o r de servic i i educaţiona l e .

M a i m u lt. s-a constatat c ă ace?ti i n d icatori s u nt co re l aţi : d e exe m p l u , n ivel u l de satisfacţie a l bene­
ficiarilor de servici i ed ucaţionale cre?te pe măsură ce instituţi ile de educaţie sunt obl igate să răspundă
"
de activitatea d e p u să în faţa acestor g ru p u ri de i nteres. D e aceea, acest .. a l d o i lea va l a constru it
sisteme de asi g u ra re a ca l ităţii fundamentate pe satisfacerea n evo i l o r grupurilor de i n teres � i
pe obligaţia i nstituţi i lo r �colare d e a răspunde în faţa acestora .
Măsurile l u ate în acest sens viza u (pri ntre a ltele) : a uto-eva l ua rea i n stituţiona lă, uti l izarea i n dica­
torilor de ca l i tate ? i a i n d icatorilor de excelenţă39, u rm ă r i rea siste matică a satisfacţiei g ru p u rilor de
i nteres, ra porta rea în faţa com u n ităţ i i , i m p l ica rea co m u n ităţii ? i . m a i a l es, a p ă ri nţi l o r în con d ucerea
?CO i i l o r, p l a n ifica rea dezvo ltă ri i i nstituţionale, finanţa rea pe bază de rezu ltate etc. - toate vizâ n d
îmbunătăţirea p roceselor i nterne pentru a satisface n evoile părţi lor i nteresate. Acest model
s-a i m p us, de reg u lă, odată cu descentral izarea sistemelor �colare ?i. în special, odată cu trecerea
fi nanţă r i i e d u caţiei în sa rcina com u n ităţ i l o r locale.
5i acest concept a dezvo ltat mai m u lte modele d e asi g u ra re a cal ităţ i i :

• Model u l centrat pe res u rse (pe inpu6 : cre?terea ca l ităţi i este dete rm i n ată , pe term e n
scu rt, de cre?terea ca ntităţi i ? i ca l i tăţ i i res u rse l o r d i s po n i b i l e . Deci, a s i g u ra rea ca l ităţi i s e

38 E :: g l . . . accountab1i'ity ".
39. E r. g l . . •• benchmarks ".
 [ CAP I TO L U L 3 . Evo l u ţ i a co n ceptu l u i d e ca l i ta te a e d u ca ţ i e i 1

axează pe procu ra rea acesto r resu rse. Acest model a dezvoltat i nd i catori cum a r f i : e!evi 1
studenţi selecţionaţi, perso n a l c u îna ltă ca l ifica re, accesu l la servicii şi ech ipam ente de îna ltă
ca l itate, scăderea ra portu l u i p rofesori 1 elevi , creşterea capacităţi i de a p rocu ra resu rse
fi na ncia re (ind iferent de s u rsă) - în genera l fi i n d u rmă riţi i n d icatori " moşten iţi " d i n p ri m u l
va l , d a r ada ptaţi n ou l u i co ncept.

• M odel u l "satisfacţiei " postulează că satisfacţia g r u p u ri l o r strateg ice de i nte res (ma i a les
a decidenţilor şi fina nţatorilor) este crucia lă pentru s u p ravieţu i rea şco l i i în com u n itate . Deci,
defi n iţia ca l ităţ i i se relativizează ş i mai m u lt, avâ n d în vedere că n evo i l e ş i expectaţi i l e pot
d iferi de l a o co m u n itate l a a lta .
"
• Mode l u l "leg iti m ităţi i se bazează , aşa c u m s u g e rează şi n u mele, pe o bţin e rea de către
şcoa lă a recu n oaşte r i i ş i legitim ităţi i în cad ru l co m u n ităţi i , n u m a i a stfel p utâ n d u -se obţi n e
resu rsele n eces a re . Leg iti m itatea se obţi n e p ri ntr-o b u n ă i m a g i n e a şco l i i î n com u n itate şi
p r i n răs p u n derea d i rectă în faţa acesteia . Ca u rm a re, obţi n e rea legitim ităţi i (şi , i m p l icit, asi­
g u ra rea ca l ităţii) se asi g u ră pri n : constru i rea u n u i sistem de relaţii p u b lice, printr- u n ma rketi n g
i n stituţional centrat pe p u n ctel e ta ri, prin respecta rea va lori lor şi normelor mora l e a le com u ­
n ităţ i i şi prin orice a ltă m ăs u ră de spori re a rep utaţiei ş i statutu l u i şco l i i î n com u n itate .

• Model u l "org a n i zaţiei ca re învaţă" co nsi d eră ca litatea d rept u n concept evo l utiv, ca re
se m od ifică pe m ă s u ra sch i m bă ri lo r sociale şi ca re dep i n de de dezvo lta rea şi îm b u nătăţi rea
perma ne ntă a p racticilor, p rocese l o r, a m e m b ri l o r o rg a n izaţiei şi a rezu ltate l o r e d u caţi e i .
Asi g u ra rea ca l ităţ i i î n acest model s e rea l izează p r i n p rocese de învăţa re o rg a n izaţi o n a l ă
ca re a u c a i n d icatori de bază : m a nagementu l strateg ic, p l a n ifica rea b i n e fu n d a mentată a
dezvo ltă ri i , d ezvo lta rea person a l u l u i , co nştientiza rea nevo i l o r de dezvo lta re a co m u n ităţ i i ,
m o n i toriza rea şi eva l u a rea p roceselor i nterne, " a n a l iza m ed i u l u i " , a n a l iza de i m pact etc.

• Model u l TQM (Ma nagementul C a l ităţ i i Tota l e - eng l . : Total Quality Managemen� defineşte
ca l itatea ca un set de ca racte ristici, specifice " i ntră ri l o r " , " p rocesu l u i " şi " ieşirilor " specifice
u n e i i nstituţi i educaţionale, n ecesare pentru a oferi servicii care satisfac com plet atât aştep­
tă r i l e g r u p u ri l o r strategice de interes i nterne, cât ş i pe cel e ale p u rtători lo r de i n teres d i n
afa ra s i stem u l u i . C h i a r dacă s e refe ră ş i l a p rocesele i nterne, acest model este totuşi u n u l
"
d e " i nterfaţă , întrucât co nsideră c ă acestea n u s u n t suficiente pentru a oferi u n servic i u
de ca l itate . C a u rm a re, principalele ca racteristici a l e a cestui model s u n t : foca l iza rea p e i nte­
resele g ru p u ri l o r strateg ice, îm b u n ătăţirea perm a nentă a p rocesel o r i nterne şi dezvolta rea
pe rson a l u l u i . Tntr- u n fel , acest model este s i n teza tutu ror celorla lte deja p rezentate . Ari­
ile-cheie pentru asig u ra rea calităţii sunt: conducerea (leadership), ma nagementul persona l u l u i ,
managementu l p roceselor i nterne, s iste m u l info rmaţional, p l a n ifica rea strategică a ca l ităţii,
satisfacţia g r u p u ri l o r de i nteres i nterne şi externe, rezu l tatele operaţio na le, perfo rma nţe l e
ed ucaţi o n a l e a l e e l evi lor, i m pact u l a s u p ra societăţii etc.

Este, credem n o i , evi dentă l egătu ra d i ntre modelele p rezentate p â n ă acu m . De exe m p l u , " legiti­
m itatea " (model " de i n terfaţă " ) se p oate obţin e ş i ca rezu ltat a l evită ri i p roblemelor şi pertu rbă ri lor
l a n ive l u l org a n izaţiei şco l a re (model " i ntern " de asi g u ra re a ca l ităţii) . C a u rm a re, reformele e d u ­
caţi o n a l e c e l e m a i recente a u păstrat c e e ra de păstrat d i n m odelele p ri m u l u i va l " ş i a u a d ă ugat
"

36
cr ite ri i , sta n d a rde � i i n d icato ri .. de i nterfaţă " - si nteza fi i n d tentativa , evidentă în u lt i m u l decen i u ,
"
d e a ., i m porta mode l u l TQ M în sistemele educaţi o n a l e4o_
Totu � i . a�a c u m a m m a i menţionat �i cu a lte prilej u ri , s i stemele ed ucaţionale fu ncţio n ează într- u n
med i u socia l . . tu rbu lent" , a că ru i m i�ca re este n u n u m a i ra pidă, c i � i i m p revizi b i l ă , chiar a m b i g u ă .
D ecid enţi i s u nt tot m a i des pu�i în faţa n evo i i de a redef i n i n u n u m a i strateg i i le de refo rmă pe
termen l u n g , ci chiar pro g ra mele în curs, s u b i nfluenţa d iferiţi lor factori ca re nu a u p utut fi p revăzuţi
(de exe m p l u , i nfluenţa Internetu l u i) sa u �i-a u pierd ut d i recţia i n iţială de evol uţie (de exe m p l u , factori i
de mog rafici sau pol itici).
Totodată, s-a constatat că satisfacţia d iferitelor g r u p u ri de i nteres, răs p u nderea p u b l ică sa u
competitivitatea pe p iaţa actu a l ă a d iferiţi l o r oferta nţi de servic i i e d u caţionale n u constituie gara n ţ i i
ale uti l ităţi i e d u caţiei pentru n o i l e generaţi i . Angajatori i , d a r �i a bsolvenţi i, se p l â n g , î n conti n u a re
că ed ucaţia oferită n u asig u ră o i nteg ra re socială � i p rofesi o n a l ă fă ră p robleme.
Ca u rmare, tot mai i nsistent. sub presiu nea societăţi i cunoa�terii, a globalizări i �i a i m pactu l u i noilor
teh nologi i informaţionale �i com unicaţionale, �coa la este .. somată " să răspu ndă la câteva întrebări-cheie:

• C e fel de educaţie oferă �coa l a , avâ n d în vedere că n i me n i n u poate �ti cu m va a răta so­
cietatea pentru ca re îi p regătim pe co p i i �i tin eri ?

• C a re pot fi, în acest co ntext. f i n a l ităţile � i . m a i a les, conţi n ut u r i l e e d u caţi e i ?

• Ce cuno�tinţe oferim cop i i l o r �i tinerilor, avâ n d în vedere rata extraord i nară d e perisa bil itate
a acesto ra ?

• N e m a i p utem m u lţ u m i cu ceea ce so l icită g r u p u r i l e de interes (a�a c u m pres u p u n modelele

de .. i nterfaţă " a l e ca l ităţi i), avâ n d în vedere că �i a cestea s u nt centrate pe p rezent, i a r mu lte
com u n i tăţi sunt conse rvato a re?

• Ne m a i p utem perm ite o .. �coală m uzeu " , orientată s p re trecut, în ca re co p i i i �i ti n e r i i

u rm ă resc evol uţia societăţi i � i a cun oa�terii î n d ife rite domen i i , dar ca re n u - i p regăte�te î n
n i ci u n f e l pentru p rezent � i . m a i a les, pentru vi itor?

Tentativele de a răs p u n d e la aceste întrebă ri contu rează un .. al tre i lea va l " al concepţi i l o r despre
ca l itate, den u m it generic41 a l .. cal ităţii pentru vi itor" . N o i l e modele, în c u rs de coag u l a re, vor
trebui, în esenţă, să descrie cum a rată o ed ucaţie relevantă nu numai pentru nevoile prezente,
ci şi pentru cele vi itoare ale educa b i l i lor. Deci , ca l itatea ed u caţiei va tre b u i defi n ită, pe l â n g ă
criteri i le �i i n d icatorii . . i nte rni " �i . . de i n terfaţă " �i pe baza relevanţei obiectivelor, conţi n utu l u i,
practicilor şi rezu ltatelor educaţiei pentru nevo i l e vi itoare a l e ed u cabi l i l o r.
Acest n o u co n cept a re nevo i e d e o n o u ă bază teoretică, de o n o u ă parad igmă co nceptuală ca re
să refundamenteze funcţi ile ed ucaţiei �i ca re să a i bă în vedere . triplarea " cadru l u i de referinţă
.

în funcţie de ca re j u decă m releva nţa (�i . i m p l icit, ca l itatea) ed ucaţiei : .. g loba l i za rea " , .. loca l i za rea "
� i .. i n d iv i d u a l izarea " .
Astfel , se vorbe�te tot m a i m u lt despre cre�terea i m po rta nţei tutu ro r funcţi i lor şco l i i , m a i a les
cele ca re, ide ntificate de mai m u lt timp, nu au fost suficient s a u în mod co n �tient dezvo ltate, la

40. Vez: , !":"l a i jos, preze�:area r:.cde!e!cr ca! i!ăţi

4":. ir. C heng. Y. C. (200 1 ).
 [ CAP I TO L U L 3 . Evo l uţ i a co n ce p t u l u i de ca l itate a ed u caţi e i 1

:oate n ivelurile sociale ( i n d iv i d u a l , i n stituţiona l , com u n ita r, societa l şi i nternaţi o n a l ) . Ta bel u l de

n a i j os42 sintetizează fu n cţi i l e şco l i i pentru n ivel urile sociale menţionate :

Funcţi i l e teh n ice Funcţii l e Funcţi i l e Funcţi i l e Funcţi i l e

şi economice socio-umane pol itice culturale educaţionale

Nivel • Dezvoltarea • Dezvoltarea • Dezvolta rea • Acu lturaţie • Învăţarea pentru

individual cu noaşterii ş i psihologică atitudi n i lo r şi • Social iza re pe a învăţa ş i a se
formarea • Dezvolta rea comportamen- baza valorilor. dezvolta
deprinderilor socială telor civice normelor şi • Învăţa rea pentru
• Ed ucaţia pentru • Dezvoltarea cred i nţelor a-i învăţa şi
ca r ieră potenţi a l u l u i pentru a - i ajuta
pe cei l a lţi
• Dezvolta rea
p rofesională

Nivel • Şcoa la - loc de • Şcoala - sistem 1 • Şcoala - ioc de • Şcoaia - centru • Şcoala - loc
i nstituţional viaţă entitate social/ă socializa re de transmitere ş i pentru învăţa re ş i
• Şcoal a - l o c d e • Şcoa la - sistem de politică 43 .. rep rod u cere " p redare
m u ncă relaţii i nteruma n e • Şcoal a - loc de culturală • Şcoa la - loc de
• Şcoala - furn izor coa lizare pol itică • Şcoala - loc de d isem i n a re a
de servicii • Şcoa la - loc de revita l iza re şi cunoaşterii
dezbatere şi i nteg rare • Şcoala - centru al
critică pol itică culturală sch imbării şi
dezvoltă rii
e d u caţionale

Nivel • Servi rea nevoilor • Servi rea nevoilor • Servirea nevoilor • Servirea nevoilor • Servirea nevoilor
comunitar i n strumentaie şi sociale ale politice ale culturale ale ed ucaţionale ale
economice ale com u n ităţii com u n ităţ i i comu n ităţii com u n ităţi i
com u n ităţii
N ivel • Furn izarea unei • I nteg ra re socială • Legitim a re • Integ rare şi • Dezvolta rea
societal forţe de m u ncă de • Mobil itate socială politică contin u itate p rofesi u n i l o r d i n
cal itate 1 perpetuarea • Menţinerea şi culturale sectorul educaţiei
• M odificarea structu rii de clasă conti n u i tatea • .. Reproducere " • Dezvoltarea
comporta men- • E galitate socială structurii pol itice cultu rală structuri lor
tu l u i economic • Selecţia şi a loca rea • P romova rea • Prod ucerea ed ucaţionale
• Contr i b u ţ i e la resurselor umane democraţiei .. capita l u l u i • D isemi n a rea

structurarea forţei • Dezvol ta re şi • F acilita rea cultu ra l " c u n oaşterii şi a

de m u ncă . sch i m bare sociale d ezvoltării şi • R evitaliza re i nformaţiei
reformelor culturală • . . Societatea care
pol itice înva ţă " ( .. Learning
society')
Nivel • Com petitivitate • .. Satul G l o ba l " • Alia n ţe • Aprecierea • Dezvolta rea
internaţional i n ternaţiona l ă • C olabora re i n ternaţionale diversităţii ed ucaţiei g lobale
• Coopera re internaţională • Înţelegere culturale • Sch i m b u r i
econom ică • C ooperare socială i n te r n aţiona l ă • Accep a rea ed ucaţionale şi
• Comerţ • Sch i m b u r i • A p ă ra rea p ă c i i 1 diferenţelor coopera re
i nternaţional i nternaţionale acţi u n i anti- culturale între educaţională
• Sch i mb u ri • E l i m i n a rea război ţări 1 reg i u n i • .. E ducaţia pentru
teh nologi ce discri m inărilor • I n terese com u n e • Dezvol ta rea lume"
• Protecţia m ed i u l u i naţionale 1 • E l i m i n a rea culturii globale
• D i stri b u i rea regionale 1 rasiale confli ctelor
i nformaţiei 1 de gen

�- l d e rr: , p . i 9 .
Oistribuţ !a ş i uti: izarea p ;..; t er:; .
.
3. E n g l . ,. 1)0/itJCS I politicai" semr. -·::ă ,. _
C h i a r dacă aceste f u n cţ i i a l e ed ucaţiei a u fost co n s i d e rate în vechea p a ra d i g mă e d u caţ i o n a l ă ,
e l e s u n t reg â n d ite d i n perspecti v a rel eva nţei pentru vi ito r. Astfe l , d e exem p l u :

• F u n cţiî le teh n ice ş i eco n o m i ce se referă l a co ntri b uţia s i ste m u l u i e d u caţi o n a l l a dez­
volta rea te h n i că �i eco n o m ică la toate cele 5 n i ve l u ri avute în ved e re . D e exe m p l u , l a
n ivel i n d ivid u a l , educaţia trebuie să-I aj ute p e ed uca b i l să s u p ravieţuiască � i să fie com petitiv
într- u n m e d i u în a lt te h n o l o g izat, nu n u m a i în ţa ra de o ri g i n e , ci ori u n d e în l u m e .

• Avâ n d în ved ere f u n cţi i l e socio- u m a n e, �coa l a treb u i e să co ntri b u ie, în m o d co n�tient,
l a dezvo lta rea re laţi i l o r soci a l e � i a a r m o n i e i l a d ive rse n ivel u ri ale societăţ i i , i n c l u s iv la
n ive l i nternaţion a l .

• Fu n cţi i l e pol itice a l e �co l i i devi n tot m a i i m p o rta nte, avâ n d în ved e re n eces itatea tot
m a i evi dentă a p a rtici p ă r i i , vo l u nta re �i în c u n o�ti nţă de ca uză , a i n d ivizi l o r, g r u p u r i l o r
�i com u n ităţi l o r l a co n d u ce rea societăţii � i l a dezvo lta rea siste m e l o r d e " g u vern a n ţă " 44 ,
în co n d iţ i i l e u n e i tot m a i m a ri d iversităţi d a r � i a l e u n e i tot m a i strâ n s e i nterdepen d enţe .

• Fu ncţi i l e cu lturale a l e �co l i i trebuie să se concentreze pe p romova rea va lori l o r în co n d iţi i l e

u n e i tot m a i evi dente d ivers ităţi c u l t u ra l e .

• Funcţi ile ed u caţionale ale �co l i i se vo r co ncentra aspra menţi nerii, promovă rii �i dezvoltării
e d u caţi e i l a toate n ivel u ri l e �i în toate d o m e n i i l e soci a l e . Nu întâ m p l ător, conce p t u l d e
"
"î nvăţa rea pe tot p a rc u rs u l vieţi i ( ,)!le /ong /earning '') este, azi, co m p letat c u
"
"î nvăţa rea d i n toate situaţi i l e � i î n toate d o m e n i i l e vieţi i ( .. Ilie wide laming '} .

Exti n d e rea f u n cţi i l o r e d u caţiei rezu ltă d i n n o u a p a ra d i g m ă e d u caţi o n a l ă , c a re a re l a b ază u n

concept extins a l naturii u mane: persoana umană s e m a n ifestă concom itent p e m u ltiple p l a n u r i ,
ca persoa n ă tehnolog ică, eco n o m i că , p o l itică , soci a l ă , c u ltu ra l ă , ca re învaţă p e r m a nent ş i tră ieşte
într- u n sat g l o b a l , în a lt teh n o l o g izat , bazat pe eco n o m i a c u n oaşte r i i , d a r, în acelaşi ti m p , m u lti ­
cult u ra l .
În afara îm bogăţi r i i fu n cţi i l o r şco l i i , ed ucaţia va treb u i să facă faţă. prin m ij loace specifice.
tri p lării cadrelor de referi nţă : e d u caţia oferită va tre b u i să fie rel eva ntă pentru fiecare i n d ivid
Tn pa rte , pentru com u n itatea 1 societatea în care acesta tră ie�te dar �i pen t r u tend inţele globale
de dezvol ta re . Această tri p l ă releva nţă afectează p rocesel e d e învăţa re ş i între a g a activitate
�co l a ră , exe m p l u l ce l m a i l a în d e m â n ă fi i n d învăţa rea l a d ista nţă p r i n I nter n et .
Mod ifi că ri le a d use d e această nouă pa rad i g m ă la n ive l u l învăţă rii şco l a re sunt esenţ i a l e . Tn ta bel u l
d e m a i jos4s s u nt p rezentate ca racteristici l e învăţă ri i şco l a re în n o u a p a ra d i g mă , în co m pa raţie
cu cea tra d iţio n a l ă .

·
44. Eng i . .,governance "' - a:t concept cv dificultăţi de traducere in i imba :-omănă.
45. D-.:oă C i: eng. Y. c. (200 1 ), p . 2 3 - adeptct.
 CA P I TO L U L 3 . Evol uţia co n ceptulu i d e ca l itate a e d u ca ţ i e i

Noua parad i g m ă Parad igma trad iţională

învăţa re i n d ividual izată : Învăţare rep rod uctivă :

• Auto-orientată de către educa b i l
• Programe de stu d i u i n d ivid u a l izate
• Profesorul facil itează şi orientează învăţa rea
• E d ucabi l ;; ! i n iţiază invăţa rea, avâ n d un rol activ
• Fota liza re pe .. c u m să înveţi "
• Motivaţie i ntri nsecă şi centra re pe recom pense
• E d u ca b i l u l îl urmează pe profesor
• Prog ra me de stud i u sta n d a rd izate
• Profeso rul con d uce procesu l de învăţare
• Educabilul primeşte educaţia, având un roi pasiv, de .. receptor"
• Foca liza re pe .. ce câştig i " d i n ed ucaţie
• Motivaţie externă şi centra re pe evita rea pedepseior

învăţare "localizată" � i .. g lobal izată": învăţare centrată pe şcoală:

•
S u rse m u ltiple de învăţare - locale şi globale • Profesorul este principala sursă de învăţa re
•
Învăţare ., în reţea " • Învăţa re sepa rată a i n d ivizi lor
•
Învăţa re pe tot parcursul vieţ i i şi d i n toate situaţiile de viaţă •
Perioade l i m itate de stu d i u şi realizate în i nstituţii de ed ucaţie
• Posi b i l ităţi nelim itate de învăţa re prin deschidere faţă de • Posibilităţi reduse prin limitarea învăţării la experienţele oferite
di mensi u n i l e locală şi i nternaţională ale educaţiei: ., întreaga de şcoală (închiderea şcolii)
l u m e este clasa în care învăţă m "

A m dori s ă accentu ă m i m po rta nţa m otivaţiei46. Pentru a învăţa p e tot p a rc u rs u l vieţ i i ş i d i n toate
situaţi ile de viaţă treb u i e nu n u m a i să şti i c u m , d a r şi să vre i , să-ţi p lacă să înveţ i . De reg u lă, şcoa la
consideră că învăţarea, ed ucaţia, este uti lă nu în sine, ci doa r pentru a ati nge n i şte scop u ri exterioa re
p roces u l u i de învăţa re : învăţă m pentru a n e i nteg ra în societate, învăţă m pentru a p rofesa o m eserie,
învăţă m pentru a fi recompensaţi cu note m a ri sau pentru a evita o pedea psă . D a r, pe ntru a vrea
să înveţi toată viaţa tre b u i e să-ţi p l acă însăşi activitatea de învăţa re : înveţi pentru că îţi p lace să
înveţi şi n u pentru a rea l iza ceva exterior p roces u l u i de învăţa re . De aceea , noua p a ra d i g m ă i n sistă
atât de m u lt pe acest concept de învăţa re a utocond usă şi motivată i ntri nsec.
Noua para d i g m ă ed u caţion a l ă p ro p u n e ş i un nou concept p rivi n d ca l itatea şi rezu l tate l e ed u caţiei,
cel de valoare creată" (a m i ntit m a i sus) . Rea m i ntim că, în ti m p ce va l oa rea a d ă ug ată este defin ită
,.

drept p rog res în rea l iza rea obiectivelor stabil ite, va loarea creată se referă la noi obiective şi noi domenii
a b o rdate de către şcoa l ă . O şcoa l ă de ca l itate, în concepţia ,. cel u i d e-a l trei lea va l " , este u n a ca re
asig u ră rezu ltatelor e d u caţio n a l e obţin ute atât va loare a d ă u g ată , cât ş i va loa re creată .
Pe această bază, se sch i m bă şi mod u l în ca re se asig u ră cal itatea . No u l sistem de a si g u ra re a
ca l ităţi i va treb u i să răs p u ndă l a u rm ătoa re l e întrebă ri47 :

• C u m se asig u ră relevanţa învăţării, predării şi vieţii şco l a re d i n tripla pers pectivă

menţionată (individ u a l iza re - loca l iza re - g lobalizare)? Pentru a răspunde la această întrebare
n u s u nt suficienţi i n d icato ri i i ntern i de ca l itate, iar satisfacţia g ru p u ri l o r de i n te res poate fi
măsu ra loca l iză rii, dar n icidecum a i n d ivid u a l izării şi g lo ba l iză ri i .

• C u m sunt maxim izate oportun ităţi le de învăţare oferite de către şcoa lă, avâ n d în vedere
m u ltiplele faţete ale persoanei umane (econom ică, teh n o l og ică, pol itică etc. ) - d i n colo
de n eces itatea p ractică a opti m iză rii p roceselor i nterne şi a m u lţumirii g ru p u ri lor de i n teres?

46. Vezi Maen,, M, C . M i d g ley ( 1 996).

47. C heng, Y C. (200 1 ), p . 2 6 .

40
• C u m este faci l itată şi susţi n ută învăţa rea autonomă a e d u ca b i l u l u i ca activitate pe tot
parc u rs u l vieţi i ? O rientă ri l e pe termen scu rt pot asig u ra îm b u n ătăţ i rea p rocesel o r interne
ş i satis facţ ia g r u p u ri l o r de interes . D a r a bo rd a rea î n văţă r i i ca activ i tate pe rma n e ntă trece
d i ncolo de această perspectivă şi pres u p u n e o vizi u n e strategică, pe termen l u n g , ca re poate
i n tra în confl ict cu orientă ri l e pe termen scurt susţi n ute, adesea, d i n considerente e lectora le.

• Cum îş i dezvoltă educabi l i i înşişi m u ltiplele faţete ale personal ităţii, va lo rificâ n d
o portu n ităţ i l e oferite de către şcoa l ă ? Aici devine i m p o rta n t m o d u l în ca re educa b i l i i s u nt
în cu rajaţi d e către şcoa l ă să p reia i n iţiativa p ropriei d ezvoltă ri, i n iţi i nd p rogra m e ed u ca­
ţion a l e specifice : partici p a rea educa b i l i l o r l a sta b i l i rea obiectivelor e d ucaţionale şi la d ez­
volta rea i n stituţi o n a l ă este u n exe m p l u g ră ito r de " va loare creată " . Dar s u nt o a re ca d rele
d id a ctice p regătite, p rofes ional şi ca menta l itate, pentru această p a rtici pa re ?

Este evident că, î n acest context, conceptul de "cal itate totală" devin e tr idimen s ional : u n sistem
comprehensiv de asig u ra re a cal ităţi i va trebui să ia în considera re princi p i i , criterii şi i n d icatori specifici
celor tre i " va l u ri " p rezentate . E l va cuprinde elemente de cal itate i n te rnă, elemente de i nterfaţă,
dar şi de esti m a re a releva nţe i pentru vi ito r a ed ucaţiei oferite .
La prima vedere, conceptu l de ca l itate p ropus poate părea utopic având în vedere dista n ţa - cu ltu ra lă
,

dar şi materială - ca re ne despa rte de s istemele şco l a re ca re încea rcă să-I a p l ice. Totuşi îl s u sţi n e m ,
avâ n d î n vedere două elemente.
Pe de o pa rte, pentru a ne putea integ ra efectiv în U n i u nea E u ro peană, tre b u i e să n e situ ă m ,
atât în ceea c e p riveşte dezbaterea teoretică, c â t ş i î n p rivinţa măsurilor p ra ctice de refo rmă , l a
de " u lt i m ă genera ţ ie Putem învăţa foa rte b i n e şi d i n experie n ţa a ltora , i a r a pl ica rea u n o r
n ive l " .

modele desuete de reformă este evident contraproductivă : " cine n u învaţă din trecut riscă să-I repete " .
Pe de a ltă parte, acest concept este u n a rg u ment în p l u s pentru a trece de la gând i rea pe te r men
scurt, care caracterizează politici le educaţionale actuale, la o gândire strateg ică, pe terme n
lung îm p ă rtăşită de g ru p u ri l e majore de i n teres, i n cl usiv de toate forţele p o l itice democratice şi
,

p ro-eu ro p e n e .
· · -.

:--·-- ..

---

_ ..;.� .
 CAPITOLUL 4

M o d e l e d e m a n age m e n t a l ca l i tă ţ i i

Depen denţa s iste m e l o r d e a si g u ra re a ca l ităţ i i de va l o r i l e p romovate de o societate l a u n a n u m it

moment dat a l evol uţiei sa l e ne con d u ce spre o concl uzie evidentă : n u există şi n u pot exista sisteme
" u n iversa l e " de asig u ra re a ca l ităţi i , pentru că nu există ş i nu poate exista un concept unic al ca l ităţi i,
ci doa r p ri n c i p i i g e n e ra l e ca re se a p l i că s iste m e l o r de m a n a gement al ca l ităţi i.. p rec u m ş i p roced u ri
sta n d a rd izate . D e aceea, consideră m conceperea unor astfel d e sisteme ş i procedu ri de
asig u ra re a calităţii d re pt rezu ltat a l u n e i o pţi u n i sociale, bazate pe o a n u m ită cultură,
dar şi pe o viziune strategică foarte clară, care să stabilească d i recţii le o ptime de d ezvolta re
a s i ste m u l u i şcolar. Această strateg ice tre b u i e să p recizeze foa rte c l a r opţi u n i l e strate g i ce - c u m
s u n t, de exe m p l u , ce le legate d e " d i lemele " preze ntate a nte rior.
Tn a bsenţa u n o r astfel de opţi u n i exp l icite, vo m p utea constru i sistem e şi p roced u ri de a s i g u ra re a
cal ităţi i, d a r n u vom şti n iciodată ce însemnă, de fa pt, ca l itatea . De exem p l u , ce este m a i i mporta nt
"
pentru a avea o " ed ucaţie d e ca l itate :

• N u m ă r u l de e l evi " o l i m p i ci " sa u p ro g res u l e l evi lor în situaţie de risc ed ucaţi on a l ?

• Reuşita la exa m e n u l de baca l a u reat sa u p rocentul elev i l o r care îş i conti n u ă stu d i i l e ?

• N u m ă r u l de ca l c u l a toa re existente în şcoa lă sa u ti m p u l i n d iv i d u a l de acces la I n ternet a l

fiecă ru i elev?

• Existenţa p rofesorilor cu g ra d u l 1 sa u n ivel u l de satisfacţie a elevilor faţă de profesorii existenţi ?

• Respecta rea cu rricu l u m u l u i naţio n a l sau d iversitatea c u rricu l u m u l u i la decizia şco l i i ?

Fă ră existenţa u n o r p r in cip i i cl a re, sta b i l ite la n ive l naţi o n a l ş i îm pă rtăşite d e p r i n c i p a l e l e g ru p u ri

de i n te res şi acto ri educaţi o n a l i , n u vom p u tea s p u n e n i ciodată d a că există , într-a devă r, u n prog res
a l cal ităţi i ed ucaţiei oferite .
C onseci nţa d i rectă a dependenţei siste m e l o r de ca l itate de va lorile socia le este i m posib i litatea
tra nsferării sistemelor de management şi de asig u ra re a calităţii d intr-un sistem şcolar în

44
alt u l . P u t e m adopta p roced uri a g reate la n ive l i nte rnaţi o n a l (de exe m p l u cel e p ropuse de 1 5 0), n e
pute m ins p i ra d i n c e a u făcut a lţii, putem beneficia d e experienţa sistemelor şcola re în care asig ura rea
ca l ită ţii a deve n it o p ractică obişn u ită , dar n u p utem p re l u a , ca ata re, un întreg sistem de a s i g u ra re
a ca l i tăţi i . Este nevo i e de o strateg ie naţio nală în acest sens, ca re să pornea scă d e la nişte va l o ri
şi princi p i i exp l i cite, ca re să fie operaţionalizate în sisteme, i n d icatori, standard e şi p roced u ri
specifice, pentru toate n ivel urile siste m u l u i şcola r - naţional, reg ional 1 j udeţea n , local, u n itate şcolară .
M a i m u l t decât atât, avâ nd în vedere i n evita b i l a descentral izare a siste m u l u i d e învăţă m â nt, actorii
educaţiona l i l oca l i vor tre b u i i m p l icaţi î n ma nagementul ca l ităţi i ş i , ca u rm a re, vor exista , pe l â n g ă
s iste m u l n aţion a l , sisteme de i n d i catori şi p roced u ri priv i n d ca l itatea ed ucaţiei dezvo ltate la n ivel
loca l .
Avâ n d în vede re cel e d e m a i sus, în acest ca p ito l vom oferi, d o a r c u va loa re d e exem p l u , câteva
sisteme de co n cepte, p ri n c i p i i , sta n d a rde şi i n d icato ri priv i n d m a nagem entu l şi asig u ra rea cal ităţi i ,
precu m ş i o serie d e p ractici în domen i u . D a r, repet, asi g u ra rea ca l ităţi i este o p roblemă d e o pţi u n e
ş i , î n p ri m u l râ n d , d e opţi u n e d e pol itică educaţională.
O rice model a l ca l ităţi i a m adopta, se impune defi n i rea servici u l u i educaţiona l , ca re s u nt e l e­
m entele l u i specifice, prin ce se deosebeşte el de celela lte se rvic i i . Există n u meroase tentative d e
defi n i re, d a r ş i l a fel de m u lte necla rităţi şi confu z i i , ca re în g re u n ează foa rte m u lt d ialog u l şi dez­
baterea pe tem a ca l ităţi i educaţie i , d a r şi dezvolta rea siste m e l o r de ca l itate .
Tre b u i e să su b l i n iem de l a început fa ptu l că şcoala n u este o fabrică, iar ed ucabi l u l şi, cu atât
mai m u lt ed ucaţia, nu sunt p rod use. D a că n u este u n p rodus, atu nci ed u caţia este un serviciu
oferit de i n stituţi i speci a l izate . Aici tre b u i e făcută p r i m a d isti n cţie, întrucât " ca l itatea produse l o r "
s e d iferenţiază fu n d a m e nta l de " ca l itatea servici i l o r " :

• serviciile sunt oferite, de reg ulă, d i rect uti l i zatorilor ulti m i (produsele aj u n g â nd, d e obice i,
l a beneficiari p r i n i ntermediari) şi nu pot fi sepa rate de persoa n a ca re le l ivrează; ca ata re,
şcoa la nu poate fi sepa rată de p rofeso ri, iar cal itatea şco l i i este văzută a p roa pe
exclusiv prin prisma p rofesori l o r: degeaba există management performa nt, dacă
p rofesori i se poartă n ecorespunzător cu elevi i şi cu pări nţi i;

• ca u rm a re, în ti m p ce l a p rod use pri ncipa lele cauze a l e ca l ităţi i scăzute sunt materi i l e
prime c u defecte, proiecta rea g reşită şi nerespecta rea specificaţi ilor (a proceduri lor) în procesu l
de fa brica re, l a servici i l i psa de ca l itate este atri b u ită, de reg u lă , d i rect " resu rsei u ma n e " ,
co m p o rta mentu l u i şi atitu d i n i l o r necorespunzătoa re a l e a n g ajaţilor - m a i a les a celor care
l ivrează d i rect servici u l ; de aici, rezu ltă �i i m po rta nţa maxi mă ca re trebu i e aco r­
dată p regătirii p rofesori lor - ca interfaţă între şcoală şi beneficiari i d i recţi;

• timpul este u n element m u lt mai i m portant pentru l ivra rea u n u i servic i u decât a u n u i produs
ş i , totodată, servici u l este consu mat "pe loc " ; ca u rm a re, co ntro l u l u l te rior al ca l ităţ i i
( " i nspecţia " ) este ta rdiv şi, de m u lte o r i , i n uti l : u n absolvent need ucat n u poate f i " reparat "
ca u r m a re a u n ei i nspecţ i i . ;
. .

• l a fe l , pentru servi c i i n u poate exista o îm b u n ătăţi re u lteri o a ră p ri n " service ": o

m a ş i n ă p roastă poate fi repa rată, dar o oră p roastă ră m â n e o oră p roastă, oricât sân g e

45
 [ CAP I TO L U L 4. M o d e l e de m a n a g e m e n t a l ca l ităţi i

ră u n e-a m face . . . ; d a că a i term i n a t o şco a l ă p roastă , ., re p a ra rea " p ro p r i e i ed u caţi i este

d e st u l de d i f i c i l ă (d a că nu i m p os i b i l ă ) ;

"
• l ivra rea efectivă a s e rv i c i u l u i este rea l i zată de a n g ajaţii cei m a i "de jos - d e c i cei m a i
s l a b ca l ificaţi ş i m a i p rost p l ăt i ţ i - în ti m p c e m a n a g e r i i n u a u co n ta ct d i rect cu c l i e n ţ i i (d i ­
recto ru l resta u ra n tu l u i n u se rveşte i a m a s ă , i a r î n şcoa l ă , de reg u l ă , d i recto ri i s u n t d e g revaţi
d e o re ) ; a ceasta face c a , în d o m e n i u l s e rv i c i i l o r e d u ca ţi o n a l e , fo rma rea conti n u ă a p ro­
fesorilor, în strânsă legătu ră cu locu l concret de muncă, să aibă o i m portanţă crucială;

• s e rvi c i u l , s p re d eose b i re d e p ro d u s , este ad esea "i nta ng i b i l" ş i , ca u r m a re, este foa rte
d i f i c i l ă descri e rea l u i p e n t r u cl i e nt; de exe m p l u , c u m p ute m d e s c r i e u n u i p ă r i nte .. e d u ca ţ i a
d e ca l itate " pe ca re o p u te m ofe r i co p i l u l u i l u i ca re u rm e a ză c l a s a 1?

• d i n a ce l a ş i motiv, este foa rte d ificilă măsurarea productivităţii �i a rezu ltatelor, deci
ş i e l a b o ra rea u n o r i n d i cato ri c a n t i tativi ; de exe m p l u , nu întotd ea u n a n u m ă r u l c l i e n ţ i l o r este
ş i o g a ra nţie a ca l ităţ i i (în şcoa l ă , de exe m p l u , cu cât c l a sa este m a i m a re c u atât se co n s i d e ră
că sca d e ca l itatea actu l u i d i d a ct i c) ; ca u r m a re , c reşte i m po rta nţa i n d i catori l o r c a l itativi :
p o l iteţea , g rij a p e n t r u c l i e n t, ca l m u l ş i ră b d a rea trec pe p ri m u l p l a n ;

• d i n ace la ş i motiv, i n d icato rii cantitativi (fu n d a m e n taţi pe .. va l o r i m ed i i " ) n u sunt întot­
dea u n a releva nţi p e n t r u eva l u a rea c a l ităţi i (ex i stâ n d va r i a ţ i i - a bate ri - fo a rte m a ri ) : se
şti e, de exe m p l u , că d iferenţa de perfo rma n ţă între e l ev i i u n e i clase este adesea m u lt m a i m a re
decât cea în tre ş co l i ;

• m a i m u lt d ecât atât, clientul apreciază calitatea serviciului prin raporta re la propriile

a�teptări care au, de m u lte ori, u n g rad m a re de s u b iectivitate şi specificitate; ca ata re, va fi
foa rte g re u de convin s u n client nem u lţumit că servici i l e oferite pot fi îm b u n ătăţite; de exe m p l u ,
în şcoa lă, reputaţia joacă u n ro l a d esea m a i i m po rtant decât rezu ltate l e efectiv obţin ute .

Rezu ltatul servici u l u i e d u caţi o n a l este, d e fa pt, educaţia înţeleasă ca va loare pentru cel care
învaţă: ce a n u me a re educa b i l u l în p l us la term i n a rea u n u i a n 1 cicl u şco l a r etc . , faţă de situaţia
i n iţi a l ă . C a u r m a re, calitatea su perioară a educaţiei înse a m n ă o m a i mare "valoare adăugată
�i creată", p l us u l respectiv fi i n d dete rm i nat cu certitud i n e de activitatea şcolară şi n u de a lţi factori
(dezvo lta rea natura lă b i o logică sa u fiziologică, a lte s u rse de educaţie - fa m i l ia , m a ss media - etc . ) .
În conseci nţă, educabilii sunt clienţii 1 beneficiarii externi primari a i servici ilor ed ucaţionale,
pări nţi i acest u i a s u nt c l i enţi i 1 b e n ef i cia r i i sec u n d a ri, iar p iaţa m u n c i i , a n g ajatori i , societatea în
ansam b l u , rep rezi ntă clienţi i 1 beneficia r i i terţ i a ri . Perso n a l u l ş co l i i , mai ales perso na l u l d i dactic
reprezintă ,. cl ien ţi i i ntern i " (mai a l es din p e rs p ect i va TQ M şi a modelelor asociate, care vor fi prezentate
m a i jos.
Tre b u i e s u b l i n i at, de asemenea, fapt u l că rea l iza rea cu succes a p rodusului n u se poate real iza
fă ră participarea educa b i l u l u i în p rocesu l de învăţare. Din această perspectivă :

• "învăţarea " este m a i în rud ită cu cercetarea �i dezvolta rea decât cu u n p roces de
asa m blare - l i n ia r � i algo ritmic; în cercă ri l e d e a o rg a n iza ş i co n d u ce ce rceta rea ş i
d ezvo l ta rea î n sti l u l u n e i l i n i i de a sa m b l a re , s-a u d oved it dezast r u o a s e ;

46
 • "p reda rea" este înţe l easă m a i m u l t ca management d ecât ca s i m p l u co ntro l; c a ata re,
o r i ce p roces d e e d ucaţie tre b u i e fă c u t pentru că aşa a re nevo i e c l i e n t u l 1 b e n efici a ru l ş i n u
" "
pentru c ă " a şa tre b u i e 1 " aşa m i s e cere 1 " a şa vrea i n s p ect o r u l " .

4 . 1 . Ma nagementu l ca l ităţ i i - a b o rda rea I S O

C onstru i rea u n u i sistem de management al calităţi i u rmează defi n i ri i conceptu l u i ş i a p roced urilor
de asi g u ra re a ca l ităţi i , e l asig u râ n d tra nsformarea teoriei şi a p r i n ci p i i lor în acţi u n e efectivă .
S istemele d e m a n a gement a l cal ităţi i sunt defi n ite d rept total itatea p roced u ri lor privi n d
asigu ra rea cal ităţii care însoţesc conceperea, d ezvoltarea � i l ivrarea unui a n um it prod us
sau serviciu . Această defi n iţie p reia a b o rd a rea O rg a n izaţiei I n ternaţiona l e pentru Sta n d a rd iza re
în domen i u l m a n agementu l u i ca l ităţi i . Abo rda rea ISO este cea mai cunoscută, i a r princi p i i l e d e
management a l ca l ităţii ( p e ca re le p rezentăm mai jos, cu adaptă rile ş i comenta ri i l e d e rigoare) se
apl ică tutu ro r i n stituţi i l o r şi o rg a n izaţi i l o r (incl usiv de e d u caţie) ca re so licită certifica re în
conformitate cu stan d a rdele d i n " fa m i lia ISO 9000 " 4 8 . S p re d eoseb i re de a lte sta n d a rde, cele d i n
"
" fa m i lia 9000 n u s e referă l a p roduse sa u servici i , c i l a managementul organ izaţie i . Por n i n d d e
l a m is i u n ea IS049, scop u l decl a rat a l sistem u l u i d e ca l itate promovat prin a ceste standa rde este
cre�terea satisfacţiei clientul u i prin d ezvoltarea unui management ca re să asig u re
real i za rea unor prod use conforme cu specificaţi i l e (deci, prin el i m i na rea neconform ităţilor) -
de la proiectarea produsu l u i 1 servici u l u i până la l ivrarea acestuia. Pe scurt, standardul cere managerilor
să spună ceea ce fac - să-şi forma l izeze activitatea prin p roce d u ri docu m entate -, să facă ceea
ce spun că fac - să asig u re respecta rea p roced urilor la n ivel u l organ izaţiei - şi să p robeze aceste
lucru ri u n ei terţe părţi - deci, să-şi certifice sistem u l de management al cal ităţii pri ntr-o eva l u a re
externă real i zată de " u n o rg a n ism de terţă pa rte " acred itat.
Ca urmare, cele mai importante a ctivităţi subsumate acestui sistem a l cal ităţi i îl reprezintă proiectarea
sistem u l u i de ca l itate (fo rma l izarea activităţilor esenţiale ale org a n izaţiei şi a p roced u rilor afe rente),
contro l u l ca l ităţi i (ca re se referă, cu p recădere l a constata rea conform ităţi i activităţi lor rea l izate
efectiv cu proced u rile plan ificate şi red u cerea constantă a n econform ităţi lor) şi certificarea (real izată
pri ntr- u n p roces l aborios de i nspecţie de către un orga n is m i n dependent) .
Sta n d a rdele ISO d i n domen i u l ca l ităţi i îşi a u orig i nea în sta n d a rdele brita n ice BS 5 7 5 0 ş i a u fost
adoptate, de către Organ izaţia I nternaţională pentru Sta n da rd i za re (I SO), forma a ctuală datâ n d
din 2000.
C redem c ă principala contribuţie a acestor sta ndarde o reprezi ntă principiile managementu l u i cal ităţi i,
care, respectate, pot genera încredere (dar n u şi certitud i n ea ! ) că prod usele 1 servi ci i le oferite sunt
de ca l itate - oricum a m defi n i-o . în viz i u n ea ISO, aceste p ri n ci p i i su nt50:

48. .. Familia d e standarde 150 9000" s-a dezvoltat conti n u u . intre ele m entele constituen te sa u asociate, putem e nume ra standardele: 150 9000/2000 - Sisteme de M.1n.1gement
al caltt.J.til: Pnilcipii fundamentale � vocabular,· 150 900 1 /200 1 - Sisteme de Management al ca/it.J_tti. Cerin_te; 150 9004/200 1 - Sisteme de man.1gement al calit.Jţii.
Linii directoare pentru imbuMt,j_tirea performantelor,· 150 1 00 1 5/ 2000 - Managementul calit.J.tii. Linii directoa� pentru instrui�; 150 IWA 2/ 2003 - Sistemul de
management al calit.Jţii. Ghid pentru aplti:area ISO 900112000 in educa.tie; 150 1 90 1 1 /2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calit.J.tii silsau al
mediului; 150 1 7024/2004 - Evaluarea conformtM.tii. Cerin.te generale pentru organisme de certifica� personal
49. 150 este o federaţie de organisme naţionale de standardizare care urmăreşte, prin a d optarea unor standarde comune, recunoscute pe plan internaţiona l , să promoveze
dezvoltarea standardizârii şi a activit�ţilor conexe pentru a facilita schimburile i nternaţiona le de bunuri şi servicii.
50. httpllwwN. iso. org - 5ta n d a rd u l 150 9000 - Principii fundamentale fi vocabular. Pentru fiecare principiu, prezentăm şi modalitaţile in care credem că acesta poate fi
re sp e ctat in d om e n i u l servic i i lor educaţio n a l e .
 [ CAP I TO L U L 4. Mod e l e d e m a n a g e m e n t a l ca l i tă ţ i i 1

1 . Focal izarea pe cl ient: toate organ izaţi i l e depi n d de clienţii lor şi, ca ata re, trebuie să le înţeleagă
nevoile curente şi de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptă ri le. Apl ica rea
a cestu i princi p i u însea m n ă , de reg u l ă :

• Cerceta rea şi înţelegerea nevoilor şi aşteptă rilor beneficiarilor - prin stu d i i sistematice privi n d
n evo i l e educaţio n a l e l a n ivel naţio n a l şi a l dife ritelor seg mente p o p u l aţiona l e . Aceste stu d i i
tre b u i e întreprinse de i nstituţii spec i a l izate, ca re d is p u n d e metodolog ia necesa ră .

• Asi g u ra rea legătu ri lor între o b iectivele org a n izaţiei şi n evo i l e şi aşteptă rile benefi c i a r i l o r.
Toate o rg a n izaţ i i l e şco l a re şi toate ce l e l a lte organ izaţi i ca re a p a rţ i n siste m u l u i de
învăţă m â nt, i n d iferent de n ivel , treb u i e să-şi defi nească scopurile şi o b iectivele din p roiectele
de dezvo lta re i n stituţi o n a l ă porn i n d (şi) d e l a n evo i l e concrete identificate .

• C o m u n ica rea n evo i l o r ş i aşteptă ri l o r beneficia ri lor la toate n ivel u rile o rg a n i zaţiei . Aceasta
ar i m p l ica un perm a n e n t sch i m b de i nfo rmaţi i p rivi n d nevo i l e de ed ucaţie între
com ponentele s iste m u l u i şcol a r - de exe m p l u între g răd i n iţă şi şco l i le generale, între acestea
d i n u rmă şi l i cee, între toate i n stituţi i l e şco l a re şi furn izori i de progra m e de formare conti n u ă
şi de educaţie a a d u lţ i l o r etc.

• Măsu ra rea satisfacţiei beneficia rilor şi acţi u n i specifice determ i n ate de rezu l tatele obţi n ute .
În p rezent, n u există decât câteva stu d i i şi a n chete ca re eva l u ează satisfacţia beneficiadlor
d i recţi şi i n d i recţi faţă de servici i l e e d u caţi o n a l e oferite .

• Re laţii sistematice cu benefici a r i i - p r i n departamentele sa u servic i i l e d e re laţii p u b l ice. Î n

p rezent n u există decât extrem de p uţine un ităţi şcolare în ca re există structuri sau persoane
ca re să a i bă a ceste f u n cţii a l ocate în mod exp l icit.

• Asigura rea u n u i ech ilibru între satisfacerea nevoilor beneficiarilor şi nevoile a ltor părţi i nteresate
- a ici a r fi de (re)discutat, de exe m p l u , cât d i n cu rricu l u m u l d i n " şcoa la de a rte şi meseri i "
poate fi i m p us de parteneri i soci a l i (în special a n g ajatorii), cât rep rezi ntă cultura g enerală " ,
"
cât este l a dispoziţia şcol i i , cât dezvoltă competenţe genera l e ş i cât pe cele specifice etc.

U n s istem d e asig u ra re a ca l ităţii n u poate fi conceput fă ră a l u a în considera re rea l iza rea fu n cţi i l o r
de ma rketing şi de relaţii p u b l ice la n ive l u l tutu ror formelor şi instituţi i lor de educaţie. Întrucât acestea
n u există sa u există în sta d i u embrionar, conceperea u n u i sistem de management al ca l ităţii însea mnă,
în p ri m u l râ n d , construirea şi/sau desemnarea structu rilor organizaţionale care vor îndeplini
funcţii l e de cerceta re-dezvoltare, ma rketing şi rel aţi i publ ice la toate n ivel u ri l e sistem u l u i
ed ucaţional.

2. Conducerea ("Jeadership'1. C o n d u cătorii rea l i , l ideri i, s u nt cei ca re asi g u ră u n itatea scopu­

ri l o r ş i d i recţia de evo l uţie a org a n izaţiei. Ei tre b u i e să creeze şi să menţi nă u n mediu i ntern p ro pice
pa rtici pării tutu ro r celor interesaţi şi real izării obiectivelor org a n izaţionale. Apl ica rea a cestu i p ri n ci p i u
a r înse m n a :

48
 • C o n s i d era rea n evo i l o r tutu ro r p ă rţ i l o r i n teresate - beneficia r i, a n gajaţi, furn izori, fi n a nţato r i ,
co m u n i tă ţ i l e loca l e ş i soci etatea în întreg u l e i . Aceasta p res u p u n e co m p l eta rea o rientă ri i
"
" i n terne a co m u n i că ri i (cu p recă d e re i e ra r h i că ş i m a i a l es în i nte r i o r u l s i stem u l u i şco l a r)
cu ma a d resată a l to r g ru p u ri i nte resate a l e că ro r n evo i vor fi l u ate în sea m ă l a co n cepe rea
p o l i t i c i l o r şi strateg i i l o r e d u caţio n a l e .

• Sta b i l i rea u n e i vizi u n i c l a re a s u p ra vi ito ru l u i o r g a n izaţi e i şco l a re (ş i a l o r i c ă rei o r g a n izaţi i

p a rte a s istem u l u i ) - p ri n p o l itici e d u caţio n a l e , strate g i i ş i p ro g ra m e cla re de d e zvo lta re .
În a cest sens, este i m p o rta nt ca toate d o c u m e ntele strateg ice să fie c u n oscute l a toa te
n ive l u r i l e s i stem u l u i şco l a r pentru a p utea fi a p l icate în l it�ra ş i s p i rit u l l o r.

• F i xa rea u n o r sco p u ri şi o b iective sti m u l at ive - se m n ificat ive pe ntru i n te res e l e g ru p u ri lo r d e

i nteres şi cu conseci nţe p ractice d i recte asu p ra dezvoltă rii i n stituţi onale şi perso nale a a cto r i l o r
e d u caţio n a l i . D e exe m p l u , va fi foa rte c l a r p reze n tat i m pa ct u l i ntro d u ce r i i n o i l o r te h n o l o g i i
i nfo rmaţi o nal e ş i co m u n icaţi o n a le n u n u m a i asu p ra p roces u l u i e d u caţi o n a l în si ne, c i ş i asu p ra
ş a n s e l o r de a g ă s i u n loc de m u n că b i n e p l ătit (e lev i i şi p ă r i n ţ i i f i i n d d i rect i n te resa ţi), asu p ra
ca pacităţi i de a rezo lva p ro b l e m e l e de la locu l de m u n că (cu refe ri re l a n evo i l e a n g aj ato ri l o r),
asu p ra pa rtici p ă r i i l a viaţa p u b l ică (a uto rităţ i l e p u b l ice loca l e fi i n d d i rect interesate) etc . N u m a i
co rel â n d o b i ective l e c u n evo i l e co n c rete i d e ntificate poate fi a s i g u ra tă i m p l ica rea efect ivă
a g ru p u ri l o r d e i nte res în p u n e rea în o p e ră a p o l it i c i l o r ş i strateg i i l o r ed u caţi o n a l e .

• S u sţi n e rea u n u i s i stem de va l o r i ş i a u n e i c u ltu ri ca re p rom ovează ech itatea, m o ra l itatea

ş i c i n stea la toate n ivel u ri l e o rg a n izaţi e i p ri ntr- u n sistem c l a r d e n o rm e d eonto l o g ice. În
a cest sens, a r fi n ecesa re e l a b o ra rea şi p ro m ova rea cod u r i l o r deonto l o g i ce pentru d ife rite
categ o r i i d e p e rso n a l d i n învăţă m â n t .

• C l ă d i rea în cred e r i i ş i e l i m i n a rea fri c i i - u n d e exi stă frică şi n eîn cre d e re exi stă date false ş i
" d u b l a g â n d ire " (deci decizi i l u ate porn i n d de l a d o ri nţe, ş i n u pe baza c u n o a şter i i rea l ităţi i ) .

• Ofe ri rea perso n a l u l u i u n o r resu rse suficiente, u n e i fo rm ă r i a decvate şi u nei l i b e rtăţi s uficiente
pentru ca a cesta să-şi poată în d ep l i n i în m o d resp o n sa b i l atri b uţ i i l e d e servici u .

• În cu raj a rea ş i rec u n oa şterea p u b l ică a co ntri b uţi i l o r i n d iv i d u a l e ş i/sa u i n stitu ţ i o n a l e l a rezol­
va rea p ro b l e m e l o r ş i dezvo lta rea o rg a n i zaţi o n a l ă .

Acest p ri n c i p i u sta b i leşte necesitatea cla rifică rii vizi u n i i , p o l i t i c i l o r ş i strate g i i lo r d e d ezvo lta re a
s i ste m u l u i ed u ca ţi o n a l ş i , co ncom itent, la d ezvo lta rea u n e i c u l t u ri o rg a n iza ţ i o n a l e ca re să
în cu raj eze t ra n s p a renţa ş i p a rti c i p a rea tutu ro r g r u p u r i l o r d e i n te res l a d efi n i rea ţ i n te lor strateg i ce.
Aceasta p res u p u n e dezbaterea p u b l ică, sub toate formele, a măsu r i l o r d e refo r m ă ş i a
d o c u m ente l o r strate g i ce, p rezentâ n d i ncl usiv o p i n i i şi a rg u mente co n tra re ce l o r su sţin ute în m o d
ofici a l 5 1 ş i , pe a ceastă b a z ă , d efi n itiva rea u n e i strate g i i d e d ezvolta re a e d u caţiei p e ter m e n l u n g ,

5i . Se pot vedea . c a exemplu ir: acest sens, concl uziile co!'"!sdtă rii diferitelor grupuri d e interes in legătură c u refor:na in ed ucaţie in curs in lrla ndc de Nord, pe si t e - ui
oficial a! Depanamer.tului de Educaţie al irlandei de Nord - httţ:il www denigov. uk.

49
 CAP I TO L U L 4. M odele de m anagement a l ca l ită ţ i i

ca re s ă o bţ i n ă acord u l m ajo rităţ i i fo rţe l o r p o l itice ? i p a rte n e r i l o r socia l i , d a r care, Î n a ce l a ? i t i m p ,

s ă reflecte va l o r i l e ? i te n d i n ţe l e e u ro p e n e .

3. I m p l ica rea oamen ilor. O a m e n i i ca re f u n cţ i o n ează l a d ife rite l e n ive l u ri a l e o rg a n iza ţ i e i ( p ro­
feso ri, d i recto ri, i n sp ecto r i , d a r ? i e l ev i sau pă rinţi) s u nt esenţa o r i că rei o rg a n izaţi i ? i d e i m p l i ca rea
l o r d e p i n d e m od u l În ca re Î?i fo losesc com petenţele În benefic i u l organ izaţie i . Aceasta p res u p u n e că :

• O a m e n i i c u n osc ? i ÎŞ i Înţe l e g locu l ş i ro l u l În ca d ru l s i ste m u l u i şco l a r.

• O a m e n i i c u n osc co nstrâ n g e r i l e refe ritoa re la p rop ria activitate .

• O a m e n i i rec u n osc ?i a cce ptă răs p u n d e rea p ro p rie În rea l iza rea o b i ective l o r o rg a n izaţi e i .

• O a m e n i i Î? i a u to -eva l u ea ză p e rfo r m a nţe l e În fu n cţie de scop u ri l e ? i o b iective l e sta b i l ite .

• O a m e n i i ca ută În m o d activ o p o rt u n ităţi pentru dezvo lta rea p ro p riei c u n o a ?teri, experienţe
?i co m pete n ţ e .

• O a m e n i i Îm p ă rtă?esc l i b e r c u n oa ?te rea ş i exper ien ţa l o r.

• O a m e n i i d i scută l i be r p ro b l e m e l e ca re a p a r În activitatea p rofes i o n a l ă .

Este c l a r fa p t u l c ă u n serv i c i u d e cal itate n u se poate rea l i za fă ră u n perso n a l ca re s e i m p l i că efectiv

În rezo lva rea p roblemelor p rofesionale. Nu p ute m vo r bi de cal itate fă ră ca o a m e n i i să se s i m tă
responsa b i l i pentru asi g u ra rea e i . C a u r m a re, este necesară dezvolta rea şi transparentizarea
com u n icării i nterne, p recu m ş i clarificarea d iferitelor rol u ri şi responsabil ităţi în p rivi nţa
asigurării cal ităţii educaţiei - incl usiv ro l u l p ă rinţilor ?i cel al a d m i n istraţiei locale. Totodată, trebuie
sti m u l ate, i n cl u s i v p ri n p â rg h i i fi n a n c i a re , formarea ş i d ezvoltarea profesională, participarea
şco l i i la rezolvarea p roblemelor com un itare, dezbaterea deschisă şi asumarea p roblemelor
şco l i i de către decidenţi, dezvolta rea i nstituţională conştientă şi susţi n ută . În a l tre ilea râ n d ,
este a bsolut necesa ră con stru i rea u n u i sistem de răspundere publică În p r ivinţa ed ucaţie i . Î n p rezent,
n e? t i i n d c i n e este răsp u n zăto r ?i pentru ce, performanţele deoseb ite s u nt asumate de toată l u mea,
î n sch i m b " vi n a " p e nt ru n e rea l i ză r i este pasată .

4. Abordarea p rocesuală. U n rezu l tat dorit n u p oate fi ati ns d ecât d a că activită ţ i l e ? i resu rsele
n ecesa re s u n t a b o rd ate Î n mod u n ita r. P e ntr u aceasta s u n t n ecesa re :

• d efi n i rea s i stematică ? i p recizarea a ctivităţi l o r ca re d u c la ati n g e rea u n u i a n u m it ob iectiv;

• sta b i l i rea cla re a res p o n sa b i l ităţ i l o r ? i a răs p u n d e ri i pentru activităţ i l e esenţia le;

• a n a l i za ? i i d ent ifica rea com petenţe l o r n ecesa re pentru rea l iza rea fiecă re i activită ţi;

• i d e ntifica rea l e g ătu r i l o r între activităţi l e d esfă ş u rate În i n te ri o r u l fiecă rei s u b co m p o n e nte
o rg a n izaţi o n a l e ? i Între a ceste s u b co m p o n ente;

50
• f oca l iza rea a s u p ra res u rse l o r şi metodolog iei necesa re rea l iză r i i activităţi lor-chei e;

• eva l u a rea i m p l i caţi i l o r, a riscu r i l o r ş i i m pactu l u i fi ecă re i a c t ivităţi d esfă ş u rate a s u p r a bene­
ficia rj l o r, furn izori lor şi a lto r p ă rţi i n te resate .

Constru i rea sistemelor de asig u ra re a ca l ităţi i p res u p u ne, de asemenea, ca o co n d iţie p rea l a b i l ă ,

" raţionaliza rea " structu rilor o rgan izaţionale, cla rificarea şi aloca rea clară a responsabi l i­
tăţi lor şi resu rselor pentru fieca re activitate şi, totod ată, în cond iţii de penu rie, rea l ocarea
resu rselor spre activităţile considerate ca esenţia le pentru ati n g e rea o b i ective lor sta b i l ite . Totodată ,
est e necesa ră eval uarea conseci nţelor p revi z i b i l e ale fi ecă rei măsuri l u ate în toate
plan u rile (ed ucaţi o n a l , m a nageria l , f i n a n c i a r, no rmativ etc . ) şi pen� ru toţi cei afectaţi . De exem p l u ,

ce i m p l icaţi i a r avea intro d u ce rea stu d i u l u i u n ei n o i l i m b i stră i n e pentru b ugetul fa m i l i i lo r elevi l o r,

pentru b ugetu l educaţiei pentru editu ri le ca re p u b l ică m a n u a l e şi materiale a uxil iare , pentru
,

person a l u l şco l i i pentru ora ru l şco l i i etc .

,

5. Abordarea ma nagerială sistem ică . I dentifica rea înţelegerea şi m a n a g e m entu l p roceselor d i n

,

perspectivă s i ste m i că . Aceasta p res u p u n e :

• structu ra rea sistem u l u i , p r i n p roced u r i specifice de " des i g n o rga n izaţion a l " , astfel în cât
o b i ective l e o rg a n izaţie i să fie ati n se în ce l m a i eficient mod posi b i l ;

• înţelegerea legătu ri lor între p rocese l e interne şi (su b)sistemele care l e rea l izează;

• a bordări structurale şi măsuri sistematice în d i recţia integ rării şi a rmon iză rii proceselor interne
- de exe m p l u , p rivi nd a rm o n i za rea cu rricu l a ră între cicl u ri l e şco l a re;

• oferi rea u nei ma i b u ne înţelegeri a rol u rilor şi responsa b i l ităţi lor n ecesa re ati ngerii obiecti ve l or
şi p r i n a ceasta, pentru depăşirea ba riere l o r i n te rdepa rta mentale;
,

• înţelegerea ca pacităţi i org a n izaţio n a l e şi sta b i l i rea co nstrâ n g e r i l o r privi nd res u rse l e în a i n te
de în ceperea acţi u n i i p ropriu-zise;

• sta b i l i rea l i m itelor (privi n d resu rsele materiale, uma ne, de ti m p etc ) între care se vor desfăşura
.

activităţi le specifice;

• îm b u n ătăţi rea permanentă a siste m u l u i p r i n m ă s u ra re şi eva l u a re .

Este a bso l ut necesară o vizi une sistem ică asupra educaţiei ca re s ă s e reflecte n u n u m a i pr i n polit i c i ,

strate g i i şi p l a n u ri operaţiona le, ci şi printr-o bună com u n i ca re i nter-departam enta lă, pri n
structuri clare de com u n icare, decizie ş i raportare. De asemenea, se i m p u n e o p regăti re ma­
nagerială consistentă şi u n ita ră pentru toate funcţiile de cond ucere d i n siste m . Totodată, este necesa r
u n sistem transparent şi obiectiv d e urmărire şi evaluare a eficacităţii şi eficienţei educaţiei,
mai ales privind mod u l de cheltu i re a ' fond u rilor p u b l ice .
 CAP I TO L U L 4. M ode l e de m a n a g e m e n t a l calită ţ i i

6. Î mbunătăţi rea conti n u ă a performanţelor organ izaţio nale tre b u i e să fie u n o biectiv permanent.
Acest l ucru se rea l i zează p ri n :

• abord a rea h o l istică, g lobală a dezvo ltă rii o rga n izaţio n a l e;

• for m a rea acto ri l o r educaţi o n a l i în privi nţa m etodelor şi i nstrume nte l o r uti l i zate în p ro c es u l
d e dezvo lta re i n stituţio n a l ă ş i de îm b u n ătăţi re conti n u ă a act i vită ţi i ş i vieţi i ş co l a re ;

• sta b i l i rea de către fieca re m e m b ru a l o rg a n iza ţ iei a u n o r obi ective person a l e p rivi n d
dezvo lta rea ş i îm b u n ătăţi rea conti n u ă , co n s i stente cu cel e a l e de zv o ltă r i i o r g a n i za ţi o n a l e
şi cu dezvo lta rea sistem u l u i şco l a re î n a n sa m b l u ;

• sta b i l i rea unor scopuri clare privind măsurarea şi eva luarea dezvoltării ş i îm bunătăţi ri i conti n ue;

• rec u n oaşte rea ş i reco m pensa rea îm b u n ătăţi ri l o r 1 dezvo ltă r i l o r rea l i zate .

" "
D ezvoltarea , sch i m b a rea, îm b u nătăţi rea co ntin u ă (prin " valoare adăugată şi " va loa re creată ) vo r
trebui să devină scopuri fundamentale pentru toate structurile şi persoanele care funcţionează
în cadrul sistem u l u i educaţion a l . Tn acest scop vor fi sta b i l ite o b iective clare de dezvoltare
1 sch imbare pentru toate n ivelurile d e educaţie ş i pentru toate tipurile de i n stituţii
ed ucaţionale porn ind d e la politicile ş i strateg i i l e naţionale, regionale şi locale p rivi nd
d ezvoltarea învăţăm ântu l u i . D e asemenea, este n ecesa ră elabora rea u nor i nstru m e nte de
m o n ito rizare ş i eva l ua re a sch i m bărilor real i zate : în p rezent, există criteri i , i n d i catori, i n stru mente
pentru m o n i to riza rea şi eva l u a rea funcţionării i n stituţi ilor ed ucaţionale, dar n u şi pri v i n d
d ezvoltarea acestora . M a i m u lt d ecât atât, este înc u rajată concentra rea activităţi i m a n a geriale
pe fu n cţionarea fă ră p robleme a u n ităţi lor şco lare, n eg l ij â n d u-se dezvolta rea lor: de exem p l u , cele
mai m u lte p roiecte de dezvolta re i n stituţională a u u n ca racter form a l , de docu ment a d m i n i strativ,
n u sunt c u n oscute ş i , cu atât m a i puţi n , însuşite d e g ru p u ri l e strateg ice de i nteres.

7. Abordarea factuală a p roces u l u i decizional . Decizi i l e efective se bazează pe a n a l iza date l o r

şi i nformaţi i l o r d ispo n i b i l e . Acest l u cru p res u p u n e :

• a si g u ra rea u n o r d ate şi i nformaţi i co recte şi cred i b i le;

• ac c esi b i l iza rea datelor şi i nfo rmaţi i l or pentru toţi ce i ca re a u nevoie de ele;

• a n a l i za rea date l o r ş i i nformaţi i l o r cu metode statistic va l ide;

• l u a rea decizi i l o r pe baza a n a l izei datelor factu ale, în ech i l i b ru cu experie nţa ş i i ntu iţia .

Este a p roape de l a sine înţeles fa ptu l că u n sistem de asig u ra re a cal ităţii pres u p u n e u n sistem in­
formaţional eficient, robust şi care oferă i nfo rmaţi i rel evante în ti m p real . De asemenea,
este a bs o l ut necesar feedbackuli nformaţional d i nspre centru spre n ivelurile regional şi loca l :
fieca re i n spectorat şcolar, fieca re u n itate şcolară a re d reptul s ă cunoască poziţia lor (privi nd principa l i i
i n d icatori de ca l itate) î n ra p o rt c u alte o rg a n izaţi i de acelaşi t i p . De exe m p l u , î n An g l ia şi O l a n d a
fieca re u n itate şcolară primeşte la încep u t u l a n u l u i o b ro ş u ră î n ca re sunt evidenţiate, pe de o parte,
situaţia şco l i i în ra port cu media naţi o n a l ă la pri n ci pa l i i i n d icatori a i sistem u l u i de învăţă m â nt ş i ,
p e de a ltă parte, evo l uţia acesto r i n d i cato ri la n ivel naţi o n a l şi a l u n ităţi i şco l a re.

8. Relaţi i redproc avantajoase între fu rnizori ş i beneficiari . O organ izaţie şi furn izori i ei s u n t
i nterdepen denţi, i a r ava ntaj u l reciproc întă reşte ca pacitatea i nstituţională d e a crea va loare . Aceasta
p res u p u n e :

• sta b i l i rea u n o r re laţii ech i l i b rate cu partenerii, p rivi n d benefici i l e pe termen scurt ş i cele p e
termen l u n g ;

• p u ne rea în com u n cu p a rtenerii a res u rse l o r şi expertizei d ispo n i bile;

• identifica rea şi selecta rea u n o r furn izori-cheie;

• co m u n ica re cla ră şi desch isă cu parteneri i ;

• îm p ă rtă ş i rea i n formaţi i lo r şi p l a n u ri l o r de vi itor;

• rea l iza rea u n o r a ctivităţi com u n e d e dezvo lta re şi îm b u nătăţi re a activităţ i i ;

• încu raj a rea şi recu n oaşterea rea l izări lor ş i îm b u n ătăţiri l o r rea l izate d e către parte n e r i .

Este c l a r faptu l c ă siste m u l educaţi o n a l tre b u i e s ă d evi n ă u n u l d esch is. Este, d e asemenea , foa rte
clar, că sistem u l ed ucaţi o n a l este în acelaşi t i m p furn izor " (de forţă de m u n că, de cetăţen i , d e
"
expertiză , de cultură etc.) d a r şi " benefici a r " (a l i n stituţi i l o r de formare a profesori l o r, a l fon d u ri l o r
p u b l ice a locate l a n ivel centra l şi loca l , a l m aterialelor educaţio n a l e create etc . ) . Deschiderea,
com u n ica rea complexă ş i motivarea tutu ror parten e ri l o r d e la a u torităţi p u b l i ce, l a edito r i i
-

de m a n u a le şi furn izori i de " co rn şi l a pte " - pentru rea l iza rea scop u r i l o r strategice a l e e d ucaţiei,
su nt, d e asemenea, cond iţi i ale creă ri i u n u i sistem eficient de asig u ra re a ca l ităţi i .
Tn concluzie, p utem afi rma că i ntroducerea u n u i sistem d e m a n agement a l ca l ităţii d i n perspectiva
model u l u i I S O 9000 este co n d iţionată de o serie d e paşi premergători ca re p res u p u n :

• co nstr u i rea şi 1 sau dese m n a rea stru ctu r i l o r o rg a n izaţio n a l e ca re vo r îndep l i n i fu n cţi i l e d e
ce rceta re-dezvolta re, ma rketi n g şi relaţi i p u b l ice la toate n ivel u ri l e siste m u l u i educaţion a l ;

• cla rifica rea şi p ro m ova rea vizi u n i i , p o l itici lor şi strateg i i l o r p rivi n d d ezvolta rea sistem u l u i
educaţi o n a l ;

• în curaj a rea participă ri i tutu ro r gru p u ri l o r de inte res la defi n i rea ţintelor strateg ice - pri n
dezbate rea p u b l ică, s u b toate fo rmele, a măsu ri l o r de reformă ş i a documente l o r strateg ice;

• defi n itiva rea u n e i strate g i i şi p rogra m e co n c rete d e dezvo ltare a educaţiei pe te rm e n l u n g ,

ca re s ă obţi nă acord u l majo rităţi i forţelor politice ş i parteneri l o r soci a l i , d a r ca re, î n acelaşi
ti m p, să reflecte va l o r i l e şi te n d i nţe l e e u ropene;

53
 [ CAP I TO L U L 4. M o d e l e d e m a n a g e m e n t a l ca l i tăţi i l

• a n a l iza struct u r i l o r d e co m u n ica re, decizie ş i ra po rta re ş i cla rifica rea d iferite l o r ro l u ri ş i
responsa b i l ităţi î n sistem ( i n c l usiv î n p rivi nţa as i g u ră r i i ca l ităţi i educaţiei);

• a n a l iza consecinţe l o r p revizi b i l e - p r i n stu d i i de feza b i l itate - şi a consecinţelor rea le - p ri n

stu d i i de i m pact - pentru toate sch i m bă r i l e maj o re p reco n i zate;

• sti m u l a rea, incl usiv prin pâ rg h i i fi nanciare, a form ă ri i şi dezvo ltării profesionale a person a l u l u i
d i n ed u caţie;

• sti m u l a rea, i n c l usiv pri n pârg h i i f i n a n c i a re, a parti cipări i şco l i i la rezo lva rea p ro b l e m e l o r co­
m u n ita re;

• i ntrod u ce rea u n u i sistem d e finanţa re ca re sti m u l ează răsp u n d e rea u n ităţ i l o r şco l a re ş i ca re
reco m p e n sează p rocu ra rea res u rselor extrab u g eta re;

• intro d ucerea u n u i sistem de a utoeva l u a re ş i eva l u a re i n stituţi o n a l ă pe baza u n o r crite r i i

naţio n a l e de acces, ech itate, ca l itate ş i eficienţă;

• sti m u larea, incl usiv pri n pârg h i i financiare, a conceperi i, negocierii şi i m plementării împ reună ,

cu grupurile strategice de interes, a plan urilor de dezvoltare i nstituţi o nală pentru instituţii le şcolare ,

la n ivel j udeţean şi la cel naţional (pe tipuri de u n i tăţi şcolare şi 1 sau n ivel u ri de învăţământ);

• desch iderea siste m u l u i i nformaţio n a l spre u n ităţ i l e şco l a re spre a lţ i util izatori de bază
(a utorităţi l e l oca le, asociaţi i a l e p ă ri nţi l o r, a n g ajato ri etc . ) .

P e baza a cesto r princi p i i , o rg a n izaţia i nteresată poate i m p l e menta u n sistem d e m a n a g ement a l

ca l ităţii î n u rma că ruia să capete certifica rea 1 5 0 9 0 0 0 . De rem a rcat c ă i m plementa rea acestui sistem
a re, ca p r i m e eta pe, în a i n te c h i a r de a obţi n e i nformaţi i l e desp re s i stem u l 1 5 0 9000, identifica rea
ţi ntelor 1 scopurilor de ati ns şi identificarea aşteptări lor principalelor grupuri d e interes
faţă d e p rod u s u l 1 servici u l respectiv. Deci, p r i m a eta pă este " po l itică " , de elabora re 1 revizuire
a strategiilor şi politicilor organ izaţiei sau dome n i u l u i respectiv, iar a doua, " culturală" - de cunoaştere
a aşteptă r i l o r p ă rţ i l o r de i nteres faţă d e p rod usu l 1 servic i u l res pectiv. Fă ră a ceste eta pe, c h i a r ş i în
a ccepţi u n ea orientată pe p roced u ri a 150, n u p utem vo rbi d e sisteme de m a nagement a l ca l ităţi i .
Cea de-a l doi lea element p e ca re îl considerăm i m porta nt în fil osofia " sta n d a rdelor d i n " Fa m i l i a
"
9000 " , a l ături de p r i n ci p i i l e ca l ităţi i, îl rep re z i n tă con ceptu l de " p roced u ră" . Proced u ra rep rezintă
o succes i u n e fo rma l i zată (de reg u lă scrisă) de operaţi u n i ca re, rea l i zate în o rd inea sta b i l ită ş i în
co n d iţi i p recis determ i nate, vo r d uce întotdeauna la acelaşi rezu ltat. O pe raţi u n i le (ca re s u nt p ă rţile
com ponente a l e p roced u rii) pot fi activităţi, decizii , sarcini, p rocese, ca lcule, p rod use etc. P roced urile
forma l izate s u nt a bso l ut n ecesa re pentru că asig u ră , p r i n tre a ltel e :

• G a ra nta rea obţi nerii u n u i rezu ltat constant. D e exem p l u , o p roced u ră de n ota re a r tre b u i
s ă g a ranteze atât o b iectivitatea n otă ri i, cât ş i ritmicitatea aceste i a .

• C reşterea eficienţei şi a p roductivităţii - în ti m p , se poate obţi n e p roced u ra ca re d uce

la rea l iza rea obiectivelor cu un consum cât m a i mic de resu rse (incl usiv de timp). De exe m p l u ,

54
 o p roced u ră cun oscută d e aborda re a situaţi i l o r de u rg e nţă - cutre m u r, i n cend i u etc . -
g a ra n tează scăderea ti m p u l u i de rea cţie ş i d i m i n u a rea pag u b e l o r (în prim u l râ nd u mane) .

• S t a b i l i rea clară a atri buţi i l o r, d a r ş i a răsp u nderi i fiecă re i persoa n e sa u depa rta ment
i n st i tuţi o n a l în rea lizarea un e i a n u m i t e activităţ i . D e exe m p l u , o proced u ră de în reg i stra re
a docu m entelor, pe l â n g ă optim iza rea c i rcu itu l u i d e co m u n ica re instituţiona l ă , arată şi cin e
este răsp u n zător dacă i n formaţia n u aj u n ge, în t i m p uti l , la desti nata r. Alt e xem p l u : dacă
servici i l o r medica l e de u rgenţă n u se respectă p rotoco l u l de resuscita re ş i paci e nt u l
în cad r u l
moare , nerespecta rea p roced u ri i respective rep rezi ntă o c u l p ă med icală " .
"

Există �ase activităţi pentru ca re sta n d a rd u i i S O 9 00 1 : 2 0 0 0 i m p u n e e x is te n ţ a u n o r p roce d u r i do­

cumentate: contro l u l52 docu m e ntel o r, c ontro l u l în reg is tră r i l o r, a u d i t u l i n te r n , c o n t ro l u l n e co n f o r ­

m i tăţ i l o r, a cţi u n i corective şi acţi u n i p reve ntive . Po rn i n d de la p r i n c i p i i l e e n u n ţate şi d u p ă ce ex i st ă

p roced u r i d ocu me ntate (a că ro r respecta re sa u n e respecta re poate fi dove d i t ă ), ce l p uţin pentru
a ct i v i tă ţ i l e ese n ţi a l e şi pentru cele p recizate m a i sus, deci în momentu l în ca re a ceste p rob l e me
co n c e p t u a l e ş i p r i n c i p i a l e s u nt rezo lvate, se poate trece l a co nstru i rea sistemelor de m a n a g e m e n t
a l ca l ităţi i conform Sta n d a rd u l u i ISO 900 1 : 2 000 (ca re fo r m u l e a z ă ce r i n ţele sistem u l u i de mana­
gement al c a l i t ă ţ i i ) .
Siste m u l de management al ca l ităţii este stru ctu rat pe patru mari d o m e n i i :

• responsa b i l itatea m a n agementu l u i - în domen i u l ca l ităţi i p ro d u s u l u i 1 se rv i c i u l u i , p e

baza u n e i p o l itici clare a ca l ităţii ca re reflectă va lorile şi m is i u n e a o r g a n iza ţi e i ;

• managementu l resu rselo r - ca re se referă l a m ij l oace l e puse în operă pentru rea l iza rea
o b i ectivelor o rg a n iza ţ i o n a l e ;

• rea l izarea efectivă a p rod usului 1 servici u l u i - respectâ n d p ro ce d u r i l e s t a b i l it e ;

• măs u ra rea, analiza şi îmb u n ătăţi rea activităţi i - p r i n deciz i i fu n d a mentate pe dovezi
c l a re, p e fa pte .

Aceste d ome n i i se defi n esc pe baza a ceea ce se n u m eşte " ce rc u l l u i Dem i n g " : plan
"

"
-
" do " ­
" check " - " act ":

"
•
" Plan ificare - sta b i l i r e a a ce a n u m e se face şi cu m .

• " Acţi une " - rea l iza rea activităţi i conform p l a n u l u i sta b i l it .

" Verificare" a corespon denţe i între ce s-a fă c u t ş i ce s-a p l a n ifi ca t .

•

• " Co recţie" - a cţ i u n e corectivă fie pentru a m o d i f ica p l a n u l , ca re să se a d a pteze noi l o r

con d iţ i i , f i e pentru a a p ro p i a a cţi unea efectiv rea l i zată d e cea p l a n ificată .

52. ., C ontrol " , in sens de ţinere sub control.

 [ CAP I TO L U L 4. M ode l e de m a n a g ement a l ca l ită ţi i

C redem că a devenit evi dent fa ptu l că a cest c i c l u se poate a p l i ca atât funcţionării c u re nte, în
conti n u itate, a orică rei o rga n i zaţi i ( i n c l usiv şco l a re), cât şi dezvoltării o r g a n izaţi o n a l e , el descri i n d
şi m od u l î n ca re s e poate concepe ş i rea l i za efectiv o sch i m b a re i n stituţi o n a l ă .
S u b l i n iem faptu l c ă rea l iza rea cer i n ţelor acest u i sta n d a rd presu p u n e com petenţe teh n ice foa rte spe­
ci a l izate şi, ca ata re, sfătu i m pe cei ca re d o resc i m p l e m e nta rea u n u i astfel de sistem d e cal itate să
a pel eze la fo rma rea �i consu ltanţa de s pecial itate53 .
N u vom i ntra în a n a l iza deta l iată a siste m u l u i de ca l itate, aşa c u m a p a re el contu rat prin sta n d a rdele
1 5 0 din două m otive : p ri m u l , dej a menţio n at, că a cest s i stem p res u p u n e com pete nţe ş i c u noşti nţe
specifice şi ca re depăşesc i nte nţi i l e acestei l u cră ri, dar şi pentru că model u l sistem ui iSO este supus
unor critici din ce în ce mai puternice. Proce d u r i l e şi sta n d a rd e l e de t i p 1 5 0 ca re acce ntuează
contro l u l ş i confo rm itatea în d a u na a d a pta b i l ităţi i ş i flex i b i l ităţ i i , d ificu ltatea a b o rd ă r i i , d i n a ceastă
perspectivă a i n ovaţiei şi a sch i m bă r i i (întrucât se vorbeşte n u m a i de " îm b u nătăţi re " ) a u în depărtat
cea m a i d i n a m i că p a rte a m u ltor eco n o m i i d a r şi eco n o m i i întreg i (de exem p l u , J a pon i a a fost de
la început îm potriva a d o ptă r i i , la n ivel i nte rnaţi o n a l , a acesto r sta n d a rde).
fn foa rte m u lte cazu ri, genera l iza rea solicită rii certificări i sistem u l u i de ca l itate conform ISO 900 1 : 2 000
ca o co n d iţie prea l a b i l ă a achiziţiei de b u n u ri şi se rvici i m a i a l es pentru secto r u l p u b l ic a d us, pe
de o p a rte, la exceses4 şi, pe de a l tă pa rte, în foa rte m u lte caz u r i , existenţa siste m e l o r certificate
de m a nagement al ca l ităţ i i nu a constitu it o gara nţie suficientă pentru ca l itatea produselor 1 servici i l o r
ach iziţio n ate .
fn p l us, p resi u n i l e în d i recţia certifică r i i siste m e l o r de cal itate a u p ro d u s tentat ive de " co merţ " c u
certificate ş i , pe ca le de consecinţă, scăderea încrederi i în certifica rea conform 150 900 1 : 2 00 0 . Acest
l u cru este doved it şi de fa ptu l că , în ti m p ce pe p l a n mondial se poate constata o creştere a n u m ă ru l u i
siste m e l o r de ca l itate certifi cate (n u m ă ru l u i cere r i l o r d u b l â n d u-se î n 1 9 98 faţă d e 1 9 96), î n M a rea
"
B rita n i e, " patria sta n d a rd u l u i 150 9000, n u m ă r u l de so l i cită ri de certifica re d i n 1 998 este d o ar
cu 1 O % m a i m a re faţă de 1 99 6 .

53. Vezi. d e exe m p l u . Hohan. M . C ucu (2006).

54. Este ncto!'"i :..: caz u l u n e i formaţi: de dar.su:-: pc p �.,; l a re d:n Ma rea Brita r. ! e care a so! :cita! ce�:fica ;ea sisîe rr: u : u i de ca!ii.ate. pentn.: câ altfe� :i u outea încheia contract
cu autorităţile publice locale . . .

56
M a i m u lt decât atât: a d eve n it c u râ n d evident că o centra re exces iv ă pe a n u m ite p roced u ri a d u s ,
în u n el e c azuri, la o scădere gen era l ă a efi cienţei : toate acţi u n i l e ca re n u a u fost fo r m a l izate p r i n
pro ced u ri şi, ca u rm a re, n econtrolate, n u a u m a i fost n ici rea l izate, înt r u cât persona l u l s-a co n centrat
as u p ra ac e l o r .activităţi a că ror n e rea l i za re ar fi atras consecinţe în sen s u l u n e i răsp u n deri d i recte .
u n alt element esenţi a l ca re p u n e s u b sem n u l întrebării a p l ica b i l itatea model u l u i I S O a l ca l ităţii în
educaţie este tocma i caracterul neun iform �i impred icti bil al p roceselor educaţionale: " m ateria
primă " ca re i ntră în p roces nu este n i c i pe departe consta ntă , i a r p rocesele şi, i m p l i cit, rezu ltatel e
dep i n d d e o serie de facto ri ca re sca pă d e s u b contro l u l şco l i i . Pentru a ce�ti factori, care ţ i n m a i
ales d e contextul socio-economic ş i cultural în care fu ncţionează şcoala ş i d e caracteristici l e
individ uale şi de grup ale ed uca b i l i lor, f i e n u s e p o t elabora p roced u ri, fie proced uri l e
elaborate n u pot gara nta obţi nerea rezu l tatelor scon tate . .
Această s ituaţie i m p u n e o a bord a re n u a nţată a sta n d a rdelor ş i , m a i a les, a proced u r i l o r în domen i u l
educaţiona l : deşi p roced u ri l e s u nt n ecesa re, deşi p rocesele d e e d u caţie trebuie defi n ite ş i p l a n ificate
clar şi cuprinzăto r, i m p l ementate conform p l a n ifică ri i şi eva l uate obiectiv, rel aţi ile d i ntre "cauze"
�i "efecte " vor fi extrem de g reu de sta b i l it.
De exem p l u , ca re i nvestiţie " va fi m a i eficientă (ad i că va con d u ce l a cea m a i m a re creştere în
"
., rezu ltate " ) : i nvestiţia în baza materială (ca m p usuri şcolare, teh n o logie modernă, ma n u a le, m ateri a l e
didactice etc.), i nvestiţia î n resu rsa umană (profesori m a i com petenţi, mai cal ificaţi) sa u , p u r ş i sim p l u ,
creşterea genera l ă a n ivel u l u i de tra i şi e l i m i n a rea problemelor econom ice (să răcia), sociale (şo maj u l )
etc . ? U n răs p u n s u n ivoc este i m posi b i l d e d a t ş i , ca ata re, pol itici le d e îm b u n ătăţi re a ca l ităţ i i p e
baza acest u i model vor tre b u i s ă fie com p re h e n s ive ş i , c a u r m a re, costisito a re.
Toate aceste elemente a u fost avute în vedere pentru rafina rea " u lterioa ră a standardelor din fami l ia
" "
I S O 9000 " (de exem p l u , p ri n sta n d a rd u l I S O 9003 care se refe ră la !mbunătă_tirea con tinuâ) d a r,
mai a les, în dezvolta rea a lto r sisteme de ca l itate ca re a u ca p u n ct d e p l eca re ceea ce se n u meşte
" ma n a gementul ca l i tăţi i tota l e " (TO M - TOtal Quality Mangemen� .

4 . 2 . Modele a le ca l ităţi i f u n da m entate p e TQM - mode l u l EFQM

TO M porneşte de l a i d e i l e celor co n s i d e raţi d rept " pări nţi i " ca l ităţ i i , aşa c u m o înţe legem n o i a z i ,
printre ca re î i n u m i m n u m a i p e E dwa rd D e m i n g , J o s e p h J u ra n , P h i l p C rosby, Kaoru lshi kawa . A m
prezentat, î n p r i m a pa rte a acestei l ucră ri , câteva e l e m ente a l e m a n a g e m entu l u i tra nsform aţio n a l ,
fu ndamentat pe TO M . În cele c e u rmează, vom conti n u a descrierea filosofiei " TO M şi vo m încerca
"
să a rg u me n tă m posi b i l i tatea a p l ică r i i TO M în domen i u l educaţi o n a l .
" C a l itatea tota lă " însea m n ă , de fapt, o orienta re tota lă s p re c l i e n t 1 beneficiar: sco p u l p r i m o rd i a l
a l p rod ucătoru l u i 1 furn izoru l u i de servi c i i este s ă - i ofere clientu l u i " ce vrea, cân d vrea ş i cum
vrea " nu n u ma i pentru a-i satisface n evo i l e şi a-i în dep l i n i aşteptă ri le , ci ş i pentru a i l e depă ş i .
Modelele ca l ităţ i i fu n d a m e ntate pe TO M defi nesc însăşi ca l itatea d rept ca pacitatea u n u i p ro d u s 1
servic i u d e a depăşi aşteptă ri le beneficia ru l u i şi c h i a r d e a-1 încânta " .
,.
 [ CAP I TO L U L 4. M o d e l e d e m a n a g e m e n t a l ca l ităţi i ]

Lucru l pe ca re dorim să-I s u bl i n ie m , încă o dată, este sch i m ba rea tota lă de " fi losofie " p rivi n d cal itatea
p ro d u s e l o r şi a servici i l o r in d usă de TQ M : se trece de la o a b o rd a re " teh n i cistă " , ca re a re ca scop
stabil itatea org a n izaţio n a l ă şi este bazată pe proced u ri şi pe contro l u l ( .. i nspecţia " ) confo r m ităţi i
activităţi i cu p roced u r i l e p rescrise, l a o a b o rd a re " cultu ral ă " , ca re u rm ă reşte sch i m b a rea o rg a ­
n izaţi o n a l ă , bazată pe leadership, p rec u m şi pe va l o ri şi p r i n ci p i i c u m a r f i :

• motiva rea perso n a l u l u i , fo l os i n d sti m u l ente pozitive şi e l i m i n a rea frici i ;

• învăţa rea perma n entă ( i n d ivid u a l ă şi o rga n izaţ i o n a l ă ) ;

• m u nca în ech ipă ş i d ă râ m a rea b a riere l o r i nte rd e p a rta m e nta l e ;

• resposabil izarea fiecă r u i a n g ajat pentru p rod usele şi servici i l e rea l izate;

• loial itatea în p ri m u l râ n d faţă de c l i e nt 1 be nefi c i a r, d a r ş i faţă de f u r n izor;

• valorizarea i n ovaţiei .

Toate aceste valori i n d ică fa ptu l că u n model a l ca l ităţi i bazat pe TO M n u poate fi i m pus, e l putâ n d
f i a d o ptat n u m a i vo l u ntar - l a n ivel o rg a n izaţi o n a l d a r şi i n d ivi d u a l : n u este vorba n i ci o dată d e
cal itatea activităţi i " a ltu ia", ci de ca l itatea p ro p riei activităţi . C h ia r " m a n a g e m e ntu l " î n vizi u nea
TQ M însea m nă " toţi " , pentru că fiecare mem b ru al org a n izaţiei este respon sa b i l pentru p ro p ri a
activitate55. M a i m u lt decât atât, fi l osofia TQ M răstoarnă i d eea d e iera r h i e . T n t i m p c e o rga n i g ra m a
clasică ( a u n e i şco l i , de exe m p l u) î l p u n e p e d i rector în vâ rf, u rm â n d , în jos, d i recto r i i a dj u n cţi, şefi i
de depa rta m ent, departa m e ntel e şi închei n d u -se, la baza p i ra m idei, c u s i m p l i i a n g ajaţi (el ev i i fi i n d
a bsenţi, de reg u lă, d i n structu ra orga n izaţio n a lă), o o rga n i g ra m ă în spiritu l TQM a rată c a o p i ra m idă
întoa rsă : s u s s u nt educa b i l ii (cl ienţii 1 beneficia ri i d i recţi), u rmează profesorii şi a po i depa rta mentele,
jos de tot a p ă râ n d l id e ri i ca re, prin com p ete nţele l o r susţi n înt reaga organ izaţie . Este un mod
s u p l i mentar d e a s u b l i n ia atât i m porta nţa cl ientu l u i , cât şi a leadershtj:r u l u i .
Această sch i m b a re c u l t u ra l ă p red i cată d e a d e pţi i TQ M v a e l i m i n a , de l a s i n e (sp u n e i ) , n evo i a
inspecţie i î n m asă " a p rod uselor c a bază a asig u ră r i i ca l ităţii şi v a creşte, i m p l icit, p rod u ctivitatea :
"
oa m e n i i n u vor m a i face g reşe l i , n u vo r m a i l uc ra de m â n t u i a l ă pentru că l e e frică d e contro l
ş i de s a n cţi u n i , ci pentru c ă s u n t m otivaţi să p rocedeze a stfe l . C a u rm a re, u n sistem de ca l itate
bazat pe TQ M este ş i m a i i efti n , m a i efic i e n t d ecât u n u l b a zat pe contro l . Trece rea de la
m a n a g e m e n tu l centrat pe contro l l a ce l centrat pe a n g aja m e ntu l i m p l i cativ şi pe m o t iva re a fost
a rg u m entată de Robert Wa lton într-o l ucra re co nsiderată de refe ri nţă56 apă rută acum două dece n i i .
C o m pa ra rea cel o r d o u ă m o d e l e de m a n a g e m en t se poate a p l i ca ş i ce l o r d o u ă modele d e ca l itate
d iscuta te :

55. Dir. a.ceas�a caL:zc1. � n i ; forosesc sir:tag�a de .. total qua!ity - ca!�:ate tota iă '' (TQ), e ! i � i n â n d cuvântt.:l " management" dir. TOM .
56. Wa!ton. R . E . ( 1 985).

58
 Model u l .,contro l " Model u l .,angajament implicativ"

• Limit a rea atenţiei i n d ivizilor la performa rea i n d ividuală a
atrib uţi i lor spe � ifice post u l u i
• Frag mentarea activităţi i şi separarea g â n d i ri i " de .. acţiune "
"
• Răspundere i n d ividuală
• ,. Fişa postu l u i " u n ică şi permanentă
• Defi n i rea perfo r m a n ţei pe baza u n u i m i n i m accepta b i l
stab i l itatea este dezira b i l ă
• Structu ra ierarh ică fixă cu control . top- down" ( d e sus i n jos)
. •
• Coordonarea şi contro l u l se bazează pe reg u l i şi p roceduri
• Accentuarea p rerogativei m a n ageriale şi a poziţiei in sistem
• Diferenţieri mari de statut, care întă resc ierarhia
• Recom pensarea i nd ivid u l u i
• Angajaţii s u n t văzuţi c a o pa rte a costurilor variabile
• Angajaţii consideră expri marea deschisă a opiniilor ca riscantă
pentru cariera lor iar participarea n u este incu rajată
• I nformaţia este distri b u ită doar celor care se consideră că a u
nevoie de ea
• Relaţie adversativă intre manageri şi personal bazată pe conflict
de i nterese
• F ilosofia " organ izaţiei accentuează prerogativele managerilor
" "
şi răs p u nderea faţa de proprietari
• Extinderea responsa b i l ităţi i indivi d u a le s p re creşte rea per-
formanţei de sistem
• Accentuarea intre g u l u i ş i u n ificarea .,gân d i r i i " cu .. acţi u nea "
• Răspu n derea i n d ividuală in cad r u l ech ipei
• F işă a postu l u i " flex i b i l ă , in legătură cu con diţi i l e concrete
"
de l ucru
• Eva l u a rea performa nţei pe baza o b iectivelor de n ivel inalt
Structu ră organizaţională ., plată " ( c u puţi ne nivel uri ierarhice)
care accentuează sistemele de i n fl uenţa şi control mutual
• C oordona rea şi contro l u l se bazează m a i mult pe scop u r i
împă rtăşite, va lori şi tra d i ţ i i
• Accentuarea m a nagerială a rezolvării problemelor. a i nfor­
maţiei releva nte şi a expertizei
• D i ferenţieri minime de statut
• Accent pe ech i tatea recompenselor şi pe recom pensarea
performa nţelor de ech i p ă
• Prioritatea menţinerii, formă rii ş i reconversiei persona l u l u i
existent
• incu raja rea p a rticipă r i i m u lti latera le a persona l u l u i şi a
expri mării desch ise a opi n i ilor
• D ifuza rea largă a intreg i i informaţii
• M utual itate in relaţi i le d i n tre m a n a geri şi perso n a l
• F i losofia " org a n izaţiei acceptă i nteresele m u l t i p le ( a l e
proprieta rilor, sala riaţilor, c l ienţi lor, statu l u i etc.)

Pe de a ltă parte, " ca l itatea tota lă " se atinge n u mai printr-o o rganizare perfectă a proceselor. Dem i n g
spu nea c ă î n caz u l u ne i p ro b l e m e d e ca l itate, 94% d i n v i n ă a p a rţine s i stem u l u i ( d e m a n a g e m e n t),
şi do a r 6 % cel u i ca re face efectiv trea b a . În a m bele situaţi i , ca l itatea m a nagementu l u i şi, mai a les,
a leadershiţru l u i este decisivă . Aceasta însea m nă că TQ M nu respinge nicidecum procedu ri l e .
D i m potrivă : c h i a r d a că s e i nsistă p e i d eea c ă p roced u ri l e n u g a ra n tează p r i n e l e în sele ca l itatea
p rod uselor 1 servici i l o r, se s u b l i n iază ş i faptu l că p roced u ri l e p roaste sau i n existe n te sunt la fel de
d ă u nătoa re ca l ităţi i .
Sch i m b a rea c u ltu ra l ă p ro p usă d e TQ M c u p r i n d e ş i va l o riza rea s u perioa ră a i n ovaţie i . În co n seci nţă,
n ici nu poate exista u n singur model ( " corect " ) a l ca l ităţi i , conform f i losofie i TQ M ş i n ici o s i n g u ră
den u m i re pentru modelele ca re a u TQM ca inspiraţie. Totuşi, a u fost identificate n işte cerinţe genera le,
la n ivel organizaţion a l care pot face d iferenţa între instituţi ile obişnuite " şi cele " de cal itate " 57 şi ca re
"
ni se p a r releva nte i n c l u s iv pentru i nstituţi i l e de învăţă m â nt:

S7 . Sa!iis, E . ( 1 996), p . 7 1 .
 [ CA P I TO LU L 4. M o d e l e d e m a n a g e m e n t a l ca l ităţi i ]

Instituţii "de calitate" I n stituţi i "o bişnu ite"

• Centra rea pe client 1 beneficiar • Centra rea pe nevo i l e propri i , i n terne

• Centra rea pe p reve n i rea a p a riţiei p roblemelor
• I nvestiţia in oamen i
• Existenţa u n o r politici, strateg i i ş i p l a n u ri priv i n d cal itatea
• Consi dera rea critici lor şi a recla maţiilor ca pos i b i l ităţi de
învăţare
• Defi n i rea ca racteristicilor de cal itate pentru toate domen i i i e
orga n i zaţionale
• Preocuparea ma nagementu l u i de vă rf privind asig u ra rea
cal ităţi i
• I m p l icarea tuturor a n gajaţilor in p rocesele de îm b u nătăţi re
• Existenţa unui ., facil itator a l cal ităţi i " ca re cond uce p rocesele
de îmbu nătăţire
• Încu raja rea creativităţii şi considera rea oa menilor ca generând
cal itatea
• C u noaşterea clară a ro l u rilor şi a respo:1sa b i l ităţi lor
• Existenţa u n ei strate g i i clare de eva l u a re
• Consi dera rea cal ităţi i ca m ijloc de creştere a satisfacţiei
clientu l u i
• Existenţa p l a n ificării p e termen l u n g
• Considera rea ca l ităţ i i ca pa rte a culturii
• Dezvolta rea calităţii este corelată c u i m perativele strategice
• Sta b i l i rea u nei m i si u n i specifice
• Trata rea a n gajaţi lor în cal itate de ., cl ienţi "
• C entrarea pe detecta rea p roblemelor
• Aborda rea nesistematică a dezvoltă rii perso na l u l u i
• Li psa unei vizi u n i strategice şi a p l a n u ri l o r priv i n d cal itatea
• Considera rea criticilor ş i a reclamaţi ilor ca probleme
• l nexistenţa unei politici ciare privi nd sta n d a rdele
• Preocuparea d o m i n a ntă a m a nagement u l u i de vâ rf priv i n d
contro l u l
• I m plicarea în procesele de îmb u nătăţire doar a m a nagemen-
tului
• Existenţa unui ., faci l itator a l cal ităţ i i "
• Acordarea unei i m po rta nte sporite reg u l i lor şi p roced urilor
• Necla rităţi privind rol u ri l e şi responsa b i l ităţile
• l nexistenţa unei strate g i i de eva l u a re sistematice
• Considera rea ca l ităţii ca m ijloc de red ucere a costurilor
• Existenţa d o a r a plan ificării p e termen scurt
• Considera rea ca lităţi i doar ca o activitate 1 p roblemă în plus
• Considera rea ca l ităţii doar pentru a satisface cerinţele externe
• Li psa unei m i s i u n i specifice
• Promovarea unei culturi centrate pe ierarhie

Pe baza TO M s-a u dezvoltat o serie d e modele a l e ca l ităţi i ca re, n u întâ m p lător, a u luat forma u n o r
" prem i i pentru excel enţă " . Lega rea p roblematicii ca l ităţii de con ceptu l de " excelenţă " este o
conseci nţă firească a " filosofi e i " TO M : excel enţa a fost d intotdea u n a def i n ită ca avâ n d o bază
d u b l ă - gândi rea strategică şi cultura organ izaţională. Ca u rmare, este de la sine înţeles că organ izaţiile
excelente s u n t extrem d e bine o rga n izate (fu ncţionâ n d p e baza u n o r i n stru mente de p l a n ifica re
bazate pe o vizi u ne, o m i s i u n e ş i o strategie b i n e c u n oscute ş i înţelese), d a r ca re a u ş i o cu ltu ră
o rg a n izaţi o n a l ă f u n d a m e ntată p e a n u m ite va lori .
Este l a fel d e clar că efort u ri l e în d i recţia excelenţe i tre b u ie perm a n entizate: excelenţa se câştigă
g re u , d a r se poate p ierde extre m de uşor ş i , totodată, nu toţi p ute m fi " excelenţi " în toate .
Acesta este motiv u l pentru ca re preferă m modelele de ca l itate fu n d a mentate pe TO M întrucât con ­
sideră, exp l icit, că prog resul, îm bunătăţi rea, o ptim izarea trebuie văzute c a p rocese perma­
nente, deci înţelese d i n a m ic, iar n u static. Acest l ucru este consonant cu evol uţia societăţii în u ltimele
dece n i i : sch i m ba rea a deve n it permanentă, din ce în ce mai ra pidă ş i i m p reviz i b i lă şi, aşa cum s p u n e
K . Lew i n , n u m a i există ech i l i b ru soci a l , ci doar o d in a m ică a ech i l i b ră ri i .
C redem, d e asemenea, că o astfel d e sch i mbare culturală este necesară ş i benefică şco l i i , c h i a r
dacă răstoa rnă, cumva , a n u m ite p res u poziţii p rivi n d rol u l şi funcţ i i l e educaţi e i . Tradiţi o n a l , şcoa la
este văzută ca un loc stabil, în ca re adevăratele va lori umane sunt păstrate şi tra nsm ise noilor generaţi i
- deci rol u l şcol i i este ace l a de a asi g u ra contin u itatea c u l t u ra l ă . D a r, în u l ti m u l t i m p , în întreaga
l u m e a devenit evidentă o d iscrepanţă între ceea ce susţine ş i transm ite şcoa l a ş i ceea ce a re nevoi e

60
 0 p e rso a n ă (sa u o naţi u n e ! ) pentru a s u p ravieţ u i într-o societate în conti n uă sch i m ba re. C a ata re,
"
p resi u n i l e asu p ra şco l i i de a-şi ada pta " fi losofia şi d iscu rs u l l a n o i l e rea l ităţi d evi n tot m a i putern ice
ia r refo r ma (ca şi învăţarea !), din cicl ică, devin e perma nentă . Sch i mba rea culturală p ropusă
de TQ M nu face decât să întă rească această te n d i nţă .
Cel m a i cu noscut m o d e l d ezvo ltat în E u ropa este cel p ro p u s de Fundaţia E u ropeană pentru
Managementu l Cal ităţi i (EFQM)58 şi ca re este fo losit pentru a co rda rea " p re m i u l u i e u ro pean a l
excelenţei " 59 . N u este s i n g u ru l model d e acest ti p : m a i a m i nt i m , a i c i , doa r mode l u l " M a lcol m
Ba l d ri ge " , ca re este fo losit pentru p re m i u l a merica n a l excelenţei .
EFQ M (acro n i m d e l a European Foundation for Quality Managemenb este o o rga n i zaţie, creată în
1 988, ca re a re ca scop o bţi nerea excelenţei, i n d iferent de domen i u l de activitate. I n iţiată de 1 4 ma ri
compa n i i e u ropene, E FQ M a aj u n s în p rezent să n u me re peste 700 de membri, o rga n i zaţii de d iferite
di mensi u n i , d i n sectorul p u b l i c şi d i n cel privat, d i n majo ritatea ţă ri lor e u rope n e . Tncepând cu 1992,
EFQ M acordă Prem i u l E u ropea n a l Excelenţe i .
Model u l euro pean de excelenţă EFQ M, a p ă rut î n 1 99 1 , s e bazează p e TQ M ş i pe o aborda re
sistem ică (de t i p input - process - outpub . D u pă c u m îi a rată şi n u mele, m o d e l u l E FQ M perm ite,
în vizi u n ea celor ca re I-au conceput ş i a p l icat. o bţi nerea excelenţei în dome n i u l respectiv ca re, l a
râ n d u l e i , s e obţi n e prin a p l ica rea u n o r pri nci p i i şi proceduri s u b s u m ate model u l u i respectiv (şi
ca re va fi p rezentat m a i jos) .
M u lte d i n tre p ri n c i p i i l e f u n d a menta l e a l e excelenţe i , în vizi u n ea E FQ M , par com u n e cu cel e 1 5 0 ,
dar numai în a p a renţă, pentru că , d e fa pt, e l e sunt susţi n ute de a ceastă vizi u n e d i n a m ică , funda­
mentată cu ltu ra l , specifică TQ M .
În viz i u nea EFQ M , princi p i i l e ca l ităţi i s u nt:

• Orienta rea pe rezu ltate - rezultatel e s u nt cel e care defi nesc, cel m a i b i n e, ca l itatea ş i
excelenţa, ca litatea p rocese l o r şi a i ntră ri l o r î n sistem p utâ n d f i ded usă d i n ca l itatea
rezu ltatelor obţi n u te .

• Orientarea pe client - excelenţa se o bţi ne dacă prod usul 1 servici u l creează va loare d u ra b i l ă
pentru client. Este u n p ri n c i p i u ca re s e regăseşte ş i î n model u l 1 5 0 .

• Con d u cerea (" leadership") şi co nstanţa i ntenţi i lor şi a sco p u ri lor. M ode l u l EFQ M
n u a nţează p r i n ci p i u l s i m i l a r d i n ca d r u l model u l u i 1 5 0 p r i n a d ă u g a rea consta nţei î n i ntenţii
şi sco p u ri , d erivată, l a râ n d u l e i , din orienta rea strateg ică, pe termen lung ş i din c u ltu ra
o rga n i zaţi o n a l ă (va lo r i l e şi cred i nţel e c o m u n e) .

• Management prin procese ş i fapte . Este u n principi u ca re se regăseşte în m od e l u i i S O

( .. a b o rd a rea factuală " şi a b o rd a rea p rocesu a l ă " ) .
"
• Dezvo ltarea şi i m pl ica rea oamen ilor ( m e m b r i l o r org a n i zaţiei) - p r i n ci p i u existent şi în
mode l u i i S O , da r care p u n e un mai m a re accent pe dezvo lta rea - profesiona l ă şi p e rso n a l ă
- a m e m b ri l o r o rg a n i zaţiei .

58. Vei f:rt,dl www. efqm org �! httţilwM�r�. fundatJajuran.ro.

59. E! este cu noscut �i s u b n:Jmele de ., modelul e;.:ropean al exce ienţe ! "

61
 [ CAP I TO L U L 4. M odele de m a n a gem ent a l calită ţ i i

• î nvăţare, inovare şi îm bunătăţire conti n ue - preia princi p i u i iSO a l îm bunătăţiri i conti n ue,
d a r m ută accentu l pe învăţa re ş i i n ova re .

• Dezvoltarea p a rteneriatelor - p r i n c i p i u existent în mode l u l I S O (su b fo rma " re laţi i l o r

reciproc ava ntajoase între f u r n i zori şi be nefi ciari " ), d a r l ă rg it şi la a l te catego r i i de pa rteneri
ş i benefi ciari i n d i recţi .

• Responsabil itatea soci ală a o rg a n i zaţiei, princi p i u i n existe nt în m o de l u l I S O , p ro p u n e

depăşirea cad ru l u i no rmativ strict în ca re fu ncţion ează orga n izaţia respectivă s p re
c u n oaşte rea ş i satisfacerea, la n ive l su perior, a i n terese lor ş i aşte ptă r i l o r tut u ro r p ă rţi l o r
interesate . D e a l tfe l , ş i I S O a în ceput, p r i ntr- u n g r u p de l u cru constitu it î n acest scop,
elabora rea u n o r sta n d a rde p rivi n d respo nsa b i l itatea soci a l ă (sta n d a rde ca re vor p u rta
de n u m i rea de I S O 2 6 0 0 0 ) .

M a i m u lt decât model u i iSO, model u l E F Q M , fi i n d m a i sensi b i l la dimensiunea culturală a cal ităţi i ,

p u n e accent p e ceea c e rep rezi ntă , atura u m a n ă " a organ izaţiei. Ca u rm a re, a cest m o d e l , îm pre u n ă
"
cu p r i n ci p i i l e aferente, a început să f i e p re l u at şi în d iferite siste m e de învăţă m â n t - noto r i u î n acest
sens fi i n d cazul Fi nlandei ca re, nu întâ m p lăto r, sp u n e m noi, se află pe locuri fru ntaşe la toate testă ri le
i nternaţio n a l e .
Acce ntu a rea d i mensi u n i i u m a n e este evidentă, i n cl usiv î n a bo rd a rea siste m i că p ro p rie model u l u i
EFQM - a d ică a mod u l u i î n ca re s u n t a b o rdate " i ntră ri l e " , p rocesele " şi " i eşi r i l e " d i n ca d r u l
"
org a n izaţiei . " I ntră ri l e " consta u î n " co n d ucere " ( leadership ') , " pe rso n a l " , " po l itici şi strateg i i "
" '

şi pa rteneriate şi res u rse " . , ntrările " , îm p reună cu p rocesele " formează " p rem isele " sa u " facto rii
" " " "
determ i n a n ţl (e n g l : " enablers" ) , ca re determ i n ă capacitatea d e a obţi n e rezu ltate l e
( " rezultatele personal u l u i " , "rezu ltatele legate d e client" şi "r ezultatele sociale " , d i n cele trei categori i
reieşi n d rez u l tate l e p rivi n d performa nţele-cheie " . Mode l u l , în ca re toate domen i i le se află în
"
i n teracţi u ne, este p rezentat în d i a g ra m a de m a i jos.

� m_
�------------
e ___________
is_ � ��-------R_e_zu_I_Q_�---------�
Personalul

Rezulta�:
Conducere performanţe­
cheie

Parteneriate �i
resurse

_______. Inovaţie �i învăţare

����-

62
Ca re a r fi def i n iţia excele nţe i , pe baza acest u i mode l : rezu ltatele "excele nte" privind perfo r­
m a nţele, cl ienţi i, person a l u l şi 5ocietatea sunt real izate printr-o co nducere C, /eadership 'i
ad ecvată, care dezvo ltă pol itici şi strateg ii, rea l izate, la râ n d u l lor, pri n oameni, partene­
riate, resu rs� şi p rocese organ izaţionale specifice.
Acest model, cu i n strume ntele asoci ate, poate fi fo l osit pe ntru :

• a utoeva l u a re ş i identifica rea a ri i lor d e dezvolta re şi îm b u n ătăţi re;

• " benckmarking" ;

• u n ifica rea cu ltu ra l ă l a n ivel u l organ izaţie i - p r i n voca b u l a r u l co m u n ş i mod u l co m u n d e

g â n d i re ;

• restruct u ra rea sistem u l u i de m a nagement a l o rg a n i zaţie i .

Ana l izâ n d mode l u l E F Q M , s e poate remarca i m p o rta nţa aco rd ată i n ovaţiei ş i învăţă rii, ca re,
porn i n d de l a rezu ltate, contri b u i e l a o pti m i za rea " p rocesel o r " şi a p re m iselor care, l a râ nd u l
" "

lor, duc l a o nouă îm b u nătăţi re a rezu ltatelor. E ste evidentă a bordarea tra nsformaţio n a l ă a p ro cesul u i
d e asi g u ra re a ca l ităţii (aşa c u m a fost e a exp l icată m a i s u s) .
Totodată, s e p oate obse rva mod u l în ca re s u n t defin ite performanţele-cheie, porn i n d d e l a
rezu itate l e obţi n u te atât cel e ca re p rivesc membrii organ izaţiei sa u clienţii (satisfacţi a l o r ocupâ n d
-

u n loc foa rte i m portant), cât şi rezu ltatele obţinute la n ivel u l întreg i i societăţi, prin l uarea în considerare
a i ntereselor şi asp i raţi i l o r tutu ro r părţ i l o r i n teresate . C o n d iţiile a p l ică r i i acest u i m odel la n ive l u l
sistem u l u i educaţio n a l s u n t s i m i l a re cel o r n ecesa re a p l ică r i i model u l u i I S O c u u n accent m a i ma re
asup ra oamenilor: m e m brii o r gan izaţiei , clienţii, beneficiarii trebu ie formaţi şi educaţi, deci t rebu i e
incl uşi c u toţ i i într- u n p roces de învăţa re perm a n entă ş i respo nsa b i l izaţi pentru ca l itatea servici i l o r
, ,

ed ucaţionale oferite l a u n n ivel s a u a lt u l a l s i ste m u l u i d e învăţă m â nt

În p l us, model u l E FQ M şi p roce d u ri le sale s u n t m u lt mai prietenoase, s u nt centrate p e dezvoltare
şi au o con otaţie p utern i c pozitivă : în ti m p ce eva l ua rea sistemelor de m a n agement al ca l ităţ i i s e
bazează, î n concepţia 150, p e identifica rea n econformităţi lor (deci, p e ceea ce n u merge bine),
eva l u a rea conformă model u l u i E FQ M este c u m u l ativă, se bazează pe p u nctele ta ri, identificâ n d ,
totodată ş i a r i i l e pentru d ezvolta rea u lterioară a o rg a n izaţi e i .
P e baza a cestui m o d e l şi respectâ n d p r i n c i p i i l e e n u n ţate, E FQ M a d ezvoltat o p roced u ră comp lexă
de eva l u a re în vede rea determ i n ă r i i n ive l u l u i d e exce lenţă : d e l a o rga n i z aţie aflată de d ru m u l spre
"

"
excel enţă " până l a " ca n d idat l a p rem i u l e u ropea n de excelenţă .
 CAPITOLUL 5

C a l itate ş i a u toeva l u a re

C redem că a d even it evi dent, p â n ă a c u m , că asig u ra rea ca l i tăţi i n u se rez u m ă doa r l a i ntervenţii
la nive l u l metodelor ?i i n stru mentelor de l u cru uti l izate în p redare, în con d u cerea ?CO l i i sau în relaţi i le
cu com u n itatea . Adevă rata sch i m ba re trebuie produsă mai a les la n ivelul mentalităţilor. al normelor,
al va l o ri l o r, a l rep rezentă r i l o r, a l cred i nţel o r şi a l modu ri lor d e gând i re d o m i n a nte în fieca re
u n itate ?CO i a ră . C a urmare, pentru a n e ati n g e o b i ectivele, tre b u i e să dezvo ltă m o cultură o rga­
n izaţională ca re să faci l iteze asumarea ca l ităţi i ca o prioritate abso l ută la n ive l u l s i stem u l u i
?CO i a r, d a r ? i a l fiecăre i u n ităţi ?COia re î n p a rte .
Această asu m a re generează efecte sesiza b i le, i nfluenţâ n d ?i chiar orientâ n d tot ceea ce se întâ m p lă
în ?COa lă6D:

• toate persoanele ca re l ucrează în ?COală - d e la d i rector până la u lti m u l e l ev de clasa 1

n o u i ntrat în ?Coa l ă ;

• toate activităţi le rea l i zate - o re de clasă, activităţi extra-cu rricu l a re, a lte activităţi cu e l evi i ,
cu p ă r i n ţ i i ?i cu ca d re l e d i dactice ( i n cl usiv ce l e de form a re ? i dezvo lta re p rofes i o n a l ă ) ;

• toate documentele cu rricu lare ?i manageriale p roduse - de la proiectul ?CO l i i pâ nă la plan urile
d e lecţie ?ilsau ale u n ităţi l o r de învăţa re;

• toate p rod usele rea l i za te - de la materi a l u l d i dactic co n ceput pentru o rele de clasă până
la materi a l e l e vizu a l e exp use pe pereţ i i clase l o r ? i a i ?CO l i i sau rea l izate în ate l ierele-?coală .

Este evi dent ?i fa ptu l că modul d e evaluare a cal ităţii trebuie conceput cu mva altfel d ecât su ntem
obi?n u iţi . în p ri m u l rând, treb u i e să asig u re realizarea p rincipalelor funcţi i ale evaluări i, ?i a n u m e :

• îm bunătăţirea activităţi i cu rente - eva l u a rea trebuie să fie oportu nă, să îm pied ice apa riţia
d isfuncţii lor majore ?i, în acela?i timp, să a rate foarte cla r ce a mers ?i ce nu în activităţile trecute;

60. Vezi şi iosifescu. 5 (2003)

64
 • asig u ra rea feedbacku/ui pentru grupurile sem n ificative d e i nteres - rezultate l e acţi ­
u n i l or tre b u i e c u noscute de către e l evi, pă ri nţi, ca d re d i dactice, m a nageri, com u n itate în
a n sa m b l u l ei, pe ntru ca toate aceste g r u p u ri de i nteres să poată j u d eca dacă " investiţia "
făcută � n u n u ma i cea fi n a n ci a ră) a d u s sau n u la i m pactul scontat şi dacă merită co nti n uată
sa u n u ;

• revizu i rea �i opti m i zarea pol itici lor � i strateg i i lor educaţionale de la n ivel u l u n ităţi i
şco l a re, pentru c a acestea s ă servească m a i b i n e m isi u n i i a s u mate.

Tn a l d o i l ea râ n d , s iste m u l de eva l u a re a ca l ităţi i trebuie să fie suficient d e fi n p entru a ofe ri

date solide, de înc redere p rivi n d a m p l oa rea sch i m bă ri l o r rea l izate : d a că acestea s u nt n u m a i de
suprafaţă, rea l izate d i n conform ism sa u prin im itaţie sa u dacă, d i m potrivă , sch i m b ă rile s u nt profunde,
afectâ n d c u adevă rat ş i d u ra b i l cultura o rg a n izaţi o n a l ă şi întreag a a ctivi tate d i n şcoa l ă .
Aceste d o u ă aspecte pot fi percep ute c a fi i n d oa rec u m contradictori i : pe de o parte, este necesa r
u n sistem constru it suficient de " fo rm a l " , pentru a se asig u ra atât d e n ecesa ra obiectivitate ş i ,
pe de a ltă parte, acest sistem de eva luare trebuie " subiectivizat", i nteriorizat, perceput ca benefic
(n u ca o " m u n că în p l us " ) şi uti l p e n tru toate pă rţi l e i m p l i cate, pentru a n u decl a n şa rea cţii d e
conformism sa u d e tip u l " d u blei g â n d i ri " .
De aceea, eva l u a rea externă a ca l ităţ i i n u este suficientă . Ea tre b u i e com p l etată şi (uneori) ch i a r
în locu ită c u a utoeva l u a rea .
Tn u lti m i i a n i , necesitatea creări i unei culturi a autoeva luării este tot m a i i n s iste nt afi rm ată ş i
în cu rajată prin pol itici le e d u caţion a l e a l e U n i u n i i E u ropen e :

• există p ro iecte şi reţele tematice dedicate a utoeva l uării finanţate de U n i u n ea E u ropea n ă

prin p roiectele de tip " Socrates " sa u " Leon a rdo d a Vi n c i " 6 1 ;

• C a d ru l E u ropea n C o m u n pentru Asi g u ra rea C a l ităţi i în fnvăţă m â ntu l Profesi o n a l ş i Teh n i c

(C QAF - VET)62 s e bazează pe p roced u ri l e d e a u toeva l u a re - m a n u a l u l de autoeva l u a re
fi i n d co nsiderat i n stru m e ntu l fundamenta l d e asi g u ra re a ca l ităţ i i ;

• asig u ra rea ca l ităţi i educaţiei cuprin de, d i n ce în ce m a i m u lt, atât la n ivel naţiona l63, cât ş i
i nternaţion a l64, sistem e şi p roced u ri co m p lementa re de eva l u a re externă şi a utoeva l ua re ;

• a utoeva l u a rea este o d i mensi u n e f u n d a menta l ă a " org a n i zaţiei ca re învaţă " : eva l uarea
externă este, a desea , i n eficientă şi ta rd ivă într-o societate în care sch i m barea este extrem
de ra p i d ă şi i m p revizi b i l ă ; de aceea , a utoeva l ua rea este u n a d i ntre m o d a l ităţi le esenţia l e
prin ca re s e asig u ră a utoreg l a rea, o p tim iza rea şi revizu i rea funcţionării ş i dezvoltării " în timp
rea l " pentru orga n izaţ i i l e ca re învaţă .

E1 . De exemplu, proiectul Comenius ., MICE- T - Model lnstruments for a Common Evaluation -Teacher Trai.oing " ş t . !-PROBE-Ne t - International Project Based Evaiuation
Network ", ambe!e avâ n d ca scop încurajarea autoevaluării ca forrr.ă esenţială a procedurilor de asigurare a calităţii. Vezi httţilwww. Mice-T.netşi h ttţi/ V'riWVo!.I-Probenet. net.
€2. tt p
Vezi, pe site-u l C EDEFOP ( h p :// www cedefo . eu sa u httţ;.llcommunities. trainingvillage.gri. toate informaţiile despre CQAF-VET.
E3 . De exemplu. siste m u l de asigurare a cahtc1ţii educaţiei din Scoţia pe care îi prezentam ca model: How Good is Our School.· Self-Evaluation Using Performance lndicators
(Versiunea 2002, pu b l i cata in 2 00 1 ) . The Scottish Educaticn and lndustry Depar:ment - httţjl www hmie.gov. uk/documMtslpublicationlhg•i:Js. html
64. De exempiu, siste m u i de asig u rare a calităţii serviciilor lingvistice, promovat Ce EAQA!.. S ( .. Asociaţia Europeană pentru ServtC!l Lir.gvist!ce de C a i i tate " ) . ca re c�,;pri nde
un set de competente l i ngvisttce, pa�aportul lingvistic, portofcliui ! i ngvistt � tndividua!, proceduri de inspecţie şi de autoevaluare etc. - vez i : httţil www eaquais. org.

65
 [ CAP ITO LU L 5 . C alitate ş i a u toeva l u a re

C a u rm a re, pentru a n u genera frică ş i n eîncredere (ca re, rea m i nti m , generează l a râ n d u l l o r date
fa lse), modal ităţile de eva l ua re a ca l ităţi i tre b u ie să fie a s u mate în mod vol u ntar la n ivel u l u n ităţ i l o r
şco l a re . I a r această as u m a re se rea l i zează c e l m a i b i n e s u b fo rma autoevaluări i . C a u n coro l a r
importa nt, şi proced urile de asi g u ra re a ca l ităţi i de la n ive l u l u n ităţilor şcolare t reb u ie individual i zate
şi să se refere, pe lângă i n d icatori naţiona l i , şi la criteri i , indicatori, proced u ri şi i nstrumente de eva l u a re
rea l izate pe p l a n loca l .
Fă ră această acceptare ş i asu m a re a s iste m e l o r ş i p roced u ri l o r d e asi g u ra re a ca l ităţi i d e către d i ­
recto ri, cad re didactice, părinţi ş i e l evi, o rice îm b u nătăţire a ca l ităţi i devi ne i l uzorie. Tre b u i e c a toată
l u mea să g â n d ească : " No i , împ reună (co n s u lta nţi, d i recto ri , cad re d i dactice, pări nţi, e l evi etc . ) a m
găsit a ceste că i , n o i îm p reună a m co nsiderat c ă ele s u n t b u n e ş i necesa re pentru şcoa la n oastră ,
n o i împ reună tre b u i e s ă rea l iză m ceea c e ne-am propus, n o i îm p reu nă tre b u ie s ă vedem dacă
ceea ce ne-a m p ropus a m şi real izat, n o i împ reună t re b u i e să decidem ce mai avem de făcut pentru
a face c e e a ce n e-a m prop us " .
De a ltfel, această abordare sch i m bă şi evaluarea externă a calităţii, care va fi şi ea i nd ividualizată
şi va avea ca punct de p lecare obiectivele de asig u ra re a cal ităţii pe care şcoala însăşi le-a
sta b i l it.
în fi ne, d u ra b i l itatea sistemelor şi p roced u r i l o r de asi g u ra re a ca l ităţ i i depinde de capacitatea şcolilo r
de a învăţa d i n p ropria experienţă, de a se dezvolta , de a a p l ic a i n stru mentele d ezvo ltate, d a r
şi d e a i nova . To ate a cestea a u ca p ro c ed u ră esenţi a l ă autoeva l u a rea, m a i a l es avâ n d î n vedere
că n o i l e p ractici p rivi n d asig u ra rea c a l ită ţi i n u fac, încă, pa rte d i n cultura şco l a ră dom i n a ntă , d a r
vor face o b i ectu l u n e i eva l u ă ri externe sistematice (acu m câ n d Legea calită,tti educa,tiei a i ntrat în
vigoa re). Ca u r m a re, dezvoltarea unor i nstrumente de a utoevaluare, real izate în com u n şi
asum ate l a nivel cultural ş i n u numai formal, constitu ie o cale esenţială de asigu ra re a
cal ităţi i ed ucaţiei .

1 5. 1 . M o de l u l " Ho w Good ls Our School?..

Consulta rea d iverselor i nstrumente de autoeva l uare şi standarde existente la ora actua lă ne-a con dus,
pentru a i l u stra acest con cept, l a docu mentu l e l a b o rat d e Dep a rta m en tu l Scoţian pentru Ed ucaţie
( The Scottish Office Education and lndustry Department ') s u b n u m ele " Cât de b u n ă este şcoa la
"

noastră - a u toeva l ua re fo los i n d i n d icatori de rea l izare " ( " How Good is Our School - Self Evaluation
Using Performance lndicators ') - u n g h i d d e a u to-eva l u a re pe bază de sta n d a rd e .
A m a les acest i n stru ment d i n m a i m u lte motive :

• N ivel u l şi ca l itatea rezu ltatelor o bţi n ute s u n t eva l u ate pe baza u n o r criteri i acceptate şi în
ra port c u fi nal ităţile educaţiei, sta b i l ite la n ivel naţional, da r şi al u n ităţi i şcolare .

• Uti l i za rea i n d i catori l o r de rea l iza re6s pentru identifica rea p u n cte l o r tari şi a p u n ctel o r s l a b e .

65. Termenui o rig i na r

, in limba engleză, este .. performance mdicators", care prezintă, ş ; el, dif1cu;t�ţ� d e traducere. Termer: u i o � m�r.esc d e ., pe�ormanţă " n u a re exact
aceiaşi cor:ţinu-:. cv ce! britc.nic Ce "performance " - acesta ca re o an urrută activitate se reahzec.ză
dir. L.:rm2. fund mai a p roape de .. ;:;er7cr�are " (cd:că .. moC t; ! !r:
concret " } . C a urmare, foios1m termenu: de .. indicatori de realizare " .

66
 • Este fac i l itată identifica rea u n o r d i recţi i de dezvolta re în a r i i l e a n a l i zate .

• Priorităţi l e naţionale � i reg i o n a l e pot fi u�or i nteg rate în pro iectu l d e dezvo ltare a un ităţi i
�co l a re .

• Formatu l n i se pare opti m 66 �i perm ite, a�a c u m a m m a i spus, n u n u m a i j u deca rea n ivel u l u i
performa nţei i nstituţi o n a l e obţ i n ute, c i � i viz u a l iza rea n ivel u l u i dezi ra b i l , p recum � i
co n�tientiza rea d i sta nţei � i a d ru m u l u i d e parc u rs până l a acest n ive l .

• l l ustrările pentru n ive l u ri le d e rea l iza re s u nt form u l ate în termen i cal itativi şi p e r m it n u
n u m a i judecarea stă ri i actuale, c i � i fixa rea u nor ţi nte pentru dezvoltare � i pentru mod u l
î n ca re a ceasta va f i eva l uată .

• S u nt oferite exemple relative l a informaţia necesa ră �i l a s u rsele d e informare u ti l iza b i l e

pentru judecarea n ivel u l u i d e rea l iza re �i pentru com pa ra rea performanţei rea le c u barem u l "
" "
�i eta l on u l cores p u n zăto a re . S u rsele de inform a re uti l izate pot fi : i nterv i u ri i n d ivid u a l e
"
� i î n g r u p , chesti o n a re, l iste de ve rifica re, observa rea sistematică �i n esiste matic ă ,
rezu ltatel e activităţil o r e l evi l o r, j u rn a le, docu m entele �co l a re, în reg i stră ri a u d io �i v i d eo etc.

I n stru mentu l de a u toeva l u a re a n a l izat a re u rmătoa rea structu ră :

• P reze nta rea i nstru mentu l u i de a utoeva l u a re � i a contextu l u i în ca re a fost elaborat.

• Exp l icita rea a ceea ce se înţelege prin " a utoeva l u a re " şi a i m p o rta nţei a utoeva l u ă r i i ca l ităţ i i
pentru d ezvo ltarea i n stituţi o n a l ă a u n ităţ i i şco l a re .

• P rezentarea pe l a rg a m od u l u i d e uti l iza re a i n strumentu l u i , bazată p e acţi u nea în paşi i p e

ca re îi v o m p rezenta m a i jos şi cu m u lte exe m p l ificări concrete .

"
• I n d icato ri i de ca l itate g ru paţi pe " a rii-cheie şi defa lcaţi pe " teme " (do m e n i i de i n teres) .

• I l ustra rea, pentru fieca re i n d i cator, a u n o r " n ivel u ri d e rea l izare " specifice, ca re cupri n d
m a i a l es descrieri ca l itative (şi n u ca ntitative) a l e performa nţe i . Au fost def i n ite întâ i 4 a p o i
6 n iveluri de rea l iza re (nesatisfăcător, slab, adecvat, bun, foarte b u n , excelent), d a r cu descrie re
l a n ivel u ri le-cheie (2 - slab, şi 5 - foa rte b u n ) . Descrieri l e d e perform a n ţă d e la fieca re n ivel
sunt c u m u lative . Î ntre n ivel u r i l e descrise se află o zo nă în ca re n e aşteptă m să se g ă sească
performa nţa rea lă - ca racterizată, în genere prin n ive l u ri l e 3 şi 4 . Este de la s i n e înţeles că
perfo rma nţa s u b n ivel u l 2 ( " bare m " ) poate fi ca l ifi cată d rept nesatisfăcătoare " , iar cea
"
peste n ive l u l 5 - " excelentă " .

• I nstru mentul de a utoeva l u a re se în cheie cu p rezenta rea u n o r exem p le de " bună p ractică "
în uti l iza rea i nstru m entu l u i ş i cu o b i b l i o g rafie releva ntă .

I n d icatorii de rea l i za re avuţi în vedere de a cest i nstru ment s u n t p rezentaţi în Anexa 1 .

66. Vom prezenta acest format. pe scurt, în cor.tir.uare şi in Anexa 1 _ Instrumentul integral se găseşte la adresa de web menţionat3. . D i n 2008, se va apl ica o formă
revăzută a acestui i nstrument.

67
 CAP I TO LU L 5 . C a l itate ş i a utoeva l u a re

Pentru fi eca re i n d i cator s u n t p ro p u ş i descri ptori pentru cel p u ţ i n doua n ive l u ri 2 ş i 5 p recu m - -

ş i a lte i n d icaţii refe renţi a l e (cu m ş i la c e a n u me s e a p l ică res pectivi i i n d icatori). Preze ntă m m a i jos
u n exe m p l u de ., descriere d e n ive l " . A m a l es u n i n d i cato r ca re n u se regăseşte, în mod c u rent. în
i n stru mente l e de a utoeva l u a re ca re a u c i rculat pe la n o i . D u pă cum se va observa , d escrierile s u nt
ca l itative (la foa rte puţi n i d i ntre indicatori existâ nd şi ja loa n e cantitative). Această abordare ., n a rativă "
a i n d icatori lor de ca l itate a deve n it d i n ce în ce m a i răspâ n d ită , evidenţi i n d fa ptu l că n u întotdea u n a
date l e cantitative, statistice d a u a d evă rata m ă s u ră a ca l ităţi i e d u caţi e i .

• I n d icatorul 3 . 4. : Satisfacerea n evo i lo r elevi l o r

N ive l u l 5:

> S a rci n i le şi a ctivităţi l e d e învăţa re s u n t adecvate nevo i l o r fiecă ru i e lev, resu rsele pentru
învăţa re sunt a l ese a decvat, iar m etodele d e p reda re ş i învăţa re sunt a stfel a lese încât
elevi i să p rog reseze . E l evi i contri b u i e l a sta b i l i rea p ro p ri i lo r ţi nte pentru învăţa re . Există
legătu ri cu a lte oport u n ităţi existente pentru învăţa re . Se ia în co nsidera re, în mod
a decvat, m ed i u l cu ltu ra l şi l i n gvistic de p roven ienţă a elevu l u i .

> Activităţile de învăţa re s u nt p roiectate cu g rijă pentru a l ua în considera re, la n ive l u l

elevi l o r i n d ivid u a l i ş i a l g r u p u ri l o r de e l evi, d iferenţe l e d e a b i l ităţi ş i a ptitu d i n i, asig u rân­
d u se a n g aj a rea acesto ra l a n ive l u l opti m .

> Nevo i l e de învăţa re sunt identificate sistematic ş i barierele în învăţa re sunt clar abordate .

> Facil ităţ i l e d e învăţa re şi p e rsona l u l a u xi l ia r contri b u i e efectiv la satisfacerea n evo i l o r

elevi l o r.

Nivelu l 2:

> S-a u făcut câţiva paşi în d i recţia a decvă r i i sa rci n i l o r, activităţi l o r ş i resu rsel o r l a n evo i l e
fiecă ru i elev, d a r mod u l de a bord a re a l predării şi a l învăţă rii n u este întotdea u n a adecvat
ati ngerii o b i ectivel o r sta b i l ite . P rofesor i i com u n ică sa rci n i le de învăţa re e l ev i l o r, d a r n u
îi i m p l i că în p roces u l sta b i l i r i i acesto ra . S a rcin i l e d e învăţa re i n divid u a l e s u n t rea l i zate
izolat faţă de celela lte oport u n ităţi de învăţa re . Nu se ia suficient în considera re m ed i u l
cu ltural şi l i n gvistic de p rove n i e nţă a e l evi l o r.

> C h ia r dacă n evo i l e d e învăţa re sunt recu noscute în genera l , e l e n u s u nt identificate

în mod siste m atic.

> Se face foa rte puţin pentru în lătu ra rea barierelor în învăţa re . Contri b uţia a ltor elemente
d e sprij i n pentru învăţa re ş i a a ltor spec i a l işti este ins uficientă (ca acoperi re ş i ca
efectivitate) .

M enţion ă m faptu l că întreg sistem u l de ind icatori, precum ş i descrierile de n ivel a u suferit tra nsformă r i
rad ica l e între versiu nea d i n 1 99 5 şi cea d i n 2 0 0 1 a i nstrumentu l u i de a utoeva l u a re, fapt ca re denotă
ca racter u l l u i transformaţional, de i n stru ment care p rog resează, se opti m i zează şi se perfec­
ţionează contin u u, a d a ptâ n d u-se la con d i ţ i i l e socia le, ş i e l e într-o sch i m b a re perma nentă .
I n stru mentul se poate a p l ica atât pentru întreaga şcoa lă (ad i că referi n d u-se l a toate aspectel e
con s i d e rate rel eva n te pentru p ro iectu l n ostru), cât şi pentru u n a n u m it domen i u , pentru u n a s a u

68
m a i m u lte zon e ca re s u n t considerate d rept p rio rita re, " sens i b i l e " şi 1 sau deficita re . Demersu l d e
a utoeva l u a re va răs p u n d e la tre i întrebări f u n d a m e nta l e :

1 . Cum l ucră m ?

2 . C u m şti m c u m l ucră m ?

3 . Cum v o m folosi î n conti n u a re ceea c e şti m ?

S u b l i n iem fa ptu l c ă " fil osofia " acestui i n stru ment de a u toeva i u a re i nsistă p e uti l itatea l u i pent r u
întreaga şcoa l ă , c a u n p a s i n iţial şi n icidecu m f i n a l î n as i g u ra rea ca l ităţ i i : eva l uarea are ca sco p
dezvoltarea, creşterea, învăţarea ş i n u sa n cţionarea, n ic i l a u d a şi n i c i să ofe re a rg u mente pentru
a s p u n e " n u se poate " sau pentru a n e l i n işti că l ucru rile merg b i ne în şcoa l a noastră .
Menţio n ă m , a i c i , încă o dată , n ecesitatea ca întreg u l p roces d e a u toeva l u a re să fie perceput ca
uti l şi benefic de către toate g ru p u ri l e de i nteres semn ificative de la n ive l u l şco l i i . Ap l i ca rea o rică r u i
i n stru ment de autoeva l u a re va tre b u i să asi g u re i m p l icarea acestor g r u p uri pe parc u rs u l înt reg u l u i
demers . Tn toate faze l e acest u i p roces, rol u l d i recto ru l u i - ca l ider educaţional - este esenţia l :
e l va f i cel ca re va sta b i l i s istemele d e con s u lta re ş i d e pa rtic i p a re l a proces pentru gru p u ri l e ş i
pe rsoa n e l e sem n ificative, e l va f i cata l i zatoru l ş i moto ru l acest u i p roces .
Am a les acest i n stru ment de a u toeva l ua re şi pentru că a fost printre primele e l a borate şi ofi c i a l izate
la n ive l u l u n u i sistem de învăţă mânt D i n perspectiva u ltimelor dezvoltări în teoria şi pra ctica asigură r i i
ca l ităţi i î n e d u caţie p utem să i d entifică m destule l a c u n e - cu m a r fi l i psa i n d i cato ri l o r ca l ităţi i " d e
va l I I I " , fo rm u l a rea u n eori va g ă ş i a m b i g uă a descri e ri l o r de n ivel etc D a r m o d u l de uti l iza re, m a i
ales succes i u n ea paş i l o r menţionaţi şi mod u l de i m p l ica re a actori l o r educaţiona l i şi a a s u m ă ri i
rezu ltate l o r ră m â n n işte modele de u rm at
Astfel d e i nstrumente s-a u dezvoltat, în u lti m i i a n i , în foa rte m u lte sisteme şco l a re, d a r a u ră m a s
la n ive l u l u n ei u n ităţi şco l a re, a u n e i reţele de şco l i sau l a n ivel reg io na l . I n iţiativele de a constru i
sisteme naţionale de a s i g u ra re a ca l ităţi i sunt în că l a n ivel de i ntenţie sau de p i lota re în majo ritatea
sistemelor de învăţământ e u ropene şi, cu precădere, la n ivel u l învăţă mântu l u i superior (ca o con secinţă
a " p roces u l u i Bologna " - vezi, m a i jos, ca pito l u l dedicat i n iţiative l o r e u ro p ene) şi în domen i u l
învăţă mântu l u i profesional şi teh n i c (pe baza model u l u i CQAF-VET care va f i prezentat î n conti n uare) .

5 . 2 . G h i d u l e u ropea n de a utoeva l ua re

C a d r u l C o m u n E u ropean de Asi g u ra re a C a l ităţii în Tnvăţă m â n t u l Profesion a l ş i Teh n ic (CQAF-VET)

a în ceput să p r i n d ă contu r în u lti m i i 5 a n i d i ntr- u n m otiv foa rte s i m p l u : nevoia d e recu noaştere
tra ns-naţională a ca l ifică ri l o r (respectiv, a d i p l o melor şi certificatelor de ca l ifica re) a deve n it p resantă ,
dato rită extinderii U n i u n i i E u ropene şi a creşterii fl uxu ri l o r interne de m i g raţie a forţei de m u ncă .
De asemenea, ati ngerea o b i ectivelor " p roces u l u i Lisa bona " este condiţionată d e creşterea g enera l ă
a ca l ităţii educaţiei oferite î n spaţi u l e u ropean şi, mai a l es, a form ă ri i profesiona l e i n iţia l e şi conti n u e .
Pe baza faptu l u i c ă " încrederea" şi ca l itatea" s u n t d o u ă con cepte aflate într-o strânsă i nter­
"
dependenţă, s-a aj u n s la concl uzia n ecesităţi i exti nderii şi a a p rofu n d ă r i i coo peră r i i europene în
d o me n i u l ca l ităţi i e d u caţie i .

69
 [ CAP I TO L U L 5 . C a l itate ş i a utoeva l u a re 1

D ecl a raţia de la C o pen haga a M i n iştri lor E d u caţiei, ca re este considerată d rept p u n ctu l d e p l ecare
a pol itici i e u ropene com u n e d i n d o m en i u l ed ucaţie i şi form ării p rofesiona l e, i n d ica n eces itatea
p romovării cooperării în asig u ra rea ca l ităţi i , cu o atenţie deosebită acordată sch i m b u l u i de
modele şi metode şi, totodată, dezvoltării u n o r criterii şi principii com u n e î n domen i u l ca l ităţii educaţiei
şi fo rmă ri i p rofesionale pentru a asig u ra p ro g resu l în ra port cu cele tre i m a ri priorităţile ale p o l i t i c i i
-

e u ropene î n d ome n i u :

• m a i b u nă capacitate de a n gaja re ( " employabtlity '') a fo rţe i de m u ncă;

• m a i b u na adecva re între cere rea ş i ofe rta de fo rma re;

• acces sporit la forma rea profesiona lă, mai ales pentru g ru p u ri l e vul nera b i le de pe p iaţa m u nci i .

Pe această bază, a în cep u t dezvolta rea u n u i sistem com u n e u ropean d e management ş i d e asig u ra re
a ca l ităţ i i în e d u caţia ş i form a rea p rofesio n a l ă , a l e că ru i elemente f u n d a m enta le s u nt, în p rezent:

• C a d r u l C o m u n E u ropean d e Asi g u ra re a C a l i tăţi i în E d ucaţia şi Form a rea Profes i o n a l ă

(,, Common Quality Assurance Frame work " - CQAF),

• G h i d u l E u ropea n de Autoeva l u a re, a că re i ve rs i u n e fi n a l ă a a p ă r ut în 2 0 0 3 67, ca re este

instru mentul m etod ologie esenţial a l C QAF;

• Reţeaua E u ropeană d e Asi g u ra re a C a l ităţ i i în E d u caţ i a ş i Fo rm a rea Profes i o n a l ă - E N QA­

VET - ca re u rmează să dezvolte pol itici şi i nstru mente p rivi n d asi g u ra rea ca l ităţii în educaţia
şi form a rea p rofes io n a l ă .

G h i d u l E u ropean de Autoevaluare a re u n d u b l u sco p :

• să servească d rept i n stru ment pentru f u r n i zo ri i de ed u caţie şi fo rma re p rofes i o n a l ă ca re

doresc să -şi îm b u n ătăţească perfo rma nţa ;

• să funcţioneze ca " p u nte " de legătură între sistemele e u ropene de ed ucaţie şi fo rmare
p rofes io n a l ă .

Autoeval u a rea a re în viziu nea a utori lor a cest u i m a n u a l , u n rol esenţial în a ctivi ta t ea orică ru i furn izor
,

de ed u caţie şi formare p rofesională, oferi n d :

• o viz i u ne siste matică şi co m p l exă a tutu ro r activităţilor desfăşu rate;

• pos i b i l itatea verifică rii coere n ţe i între activităţi ş i rez u l tate;

• pos i b i l itatea de a i n fluenţa p rocesu l de învăţare, prin ca racteru l logic şi sistematic a l

experienţe l o r oferite;

• a ri i de dezvolta re, ca re pot fi grupate în f u ncţie d e n ive l u l de prioritate;

67. A n Europeen Guide on Seff.essessment for VET-providers. Finei Version. October 2 003. Saionic: C E D EFOP.

70
 • conti n u itate - p r i n co nsidera rea a utoeva l uă r i i ca pa rte a p roces u l u i d e p l a n ifica re;

• rec u n oaşterea d iferitelor contribuţi i la procesu l d e educaţie, ceea ce d uce la creşterea

m otivaţie i şi a concentră ri i a s u p ra sa rci n i lor;

• eficacitate - prin l u a rea decizi i l o r la n ivel u ri l e d e bază şi prin uti l iza rea uşoa ră a info rmaţie i ;

• flexi b i l itate şi adecva re - p r i n pos i b i l itatea a d a ptă r i i la n evoile loca le6 8 ;

"
Conţi n ut u l m a n ua l u l u i a fost g ru pat pe m a i m u lte ca pitole, u r m â n d firul logic a l p rocesu l u i d e
"
a utoeva l u a re :

1. Autoeval u a rea şi CQAF - î n ca re este d escris m od u l d e fu n d a m entare a p rocesu l u i d e

autoeva l u a re porn i n d d e l a C QAF.

2. Pre-condiţiile autoeva l uării - în care se descrie modul în ca re instituţia de educaţie şi forma re

p rofesională şi, cu p recădere, mana gementu l acesteia, se p regătesc pentru a deve n i apţi "
"
pentru a utoeva l u a re ( i n cl usiv ada pta rea a u toeva l uă r i i la con d iţi i l e specifice în ca re
fun cţionează furn izoru l de educaţie şi forma re p rofes i o n a lă) .

3. O rgan i za rea p roces u l u i d e autoeva l u a re - pentru d iferite ti p u ri de o rg a n i zaţii fu r n izoa re

de e d u caţie şi formare p rofesională .

4. D e ru l a rea efectivă a proces u l u i de a utoeva l u a re .

5. Sta b i l i rea priorităţi lor pe baza rezultate lor a u toeva l uării - i n c l usiv dezvolta rea Ş I
i m p l ementa rea p l a n u l u i de îm b u n ătăţire a a ctivităţi i .

6. Activităţile de follo w-up - u rmărirea şi revizu i rea p la n u l u i de îm b u nătăţire .

7. Verificarea externă - care poate l u a fie forma u n e i " va l i dă ri " a rezultatelor a utoeva luării,
fie cea a eva l uă r i i externe.

8. Rol u l benchmarking-u l u i şi al coo peră ri i în îm b u nătăţi rea a ctivităţi i .

9. Cr i ter ii le fundamentale ale calităţii pentru furnizori i de ed ucaţie şi formare p rofesională69_

Pentru fieca re pas al p roces u l u i d e autoeva l u a re, G h i d u l sta b i leşte con exi u n i le cu C QAF ş i oferă
exe m p le, cu valoare orientativă şi n icidecu m normativă, de p rincipii, o rientă ri , form ulări ş i
instrumente, aşa c u m a u fost ele realizate d e către d iferiţi furn izori de educaţie şi forma re profesională
d i n E u ropa . La sfâ rşitu l .. G h i d u l u i " sunt p rop use ş i i n stru mente com u n e de l ucru .

fn vederea întă ri ri i cooperă r i i şi a dezvo ltă ri i sch i m b u l u i de b u n e p ractici, .. G h i d u l " d e autoeva l u a re

a fost u rmat de u n m a n u a l e u ropea n de i nterevaluare ( " peer revie w '), rea l izat în ca d r u l u n u i
proiect Leon a rd o da Vinei ş i care se află în p roces de dezbate re, va l id a re ş i adoptare l a n ivel
eu ropea n 7o_

68 . P e baza Ghidu:ui European, s - a dezvoltat � i Manualul de autoevaluare pentru invJ_tJmântul profesional şi tehnic din România - vezi. httţil wwvavet.ro.
69. Acestea vor fi prezentate 7n capitolul urmator.
7 0. European Peer Review Menu.:l for imtial VET Peer Review as an lnstrur11ent for Quality .IJssurance and lmprovement in initial WT. Leonardo da Vinei Pro]ect AT/04/CIFfrH·
82COO. Vienna. November 2005 .
 CAP I TO L U L 5 . C a l itate ? i a u toeva l u a re ]

1 5 . 3 . I n iţiative ro m â n eşti privi n d a utoeva l ua rea

Agenţia Ro m â n ă de As i g u ra re a C a l ităţi i în Î nvăţă m â nt u l Pre u n ive rsita r a rea l izat un g h id de

autoeva l u a re ca re a re la bază un cicl u s i m i l a r ce lor p rezentate (în model u l scoţia n , respectiv în
G h i d u l e u ropean de a utoeva l u a re " ) . Demers u l de autoeval uare, f u n d a m entat pe cicl u l l u i
" "
Dem i n g " C, plan-do-check-act " - p reze ntat m a i sus), c u p r i n de, în concepţia A RAC I P, u rmătorii paşi :

1 . Selectarea domen i u l u i 1 tem e i 1 temelor ca re vo r fi s u p use p roced u ri lo r de a u to-eva l u a re -

în funcţie de p roblemele i nterne ca re a p a r, de rezultatele i nspecţi i l o r. Se reco m a n d ă ca primele
a p l icări să vizeze toate domen i i le ş i tem ele, pentru a avea o vizi u n e cât de cât c u p r i n zătoare
a s u p ra a ceea ce se întâ m p l ă în şcoa l ă . U lterior, însă, se pot a l ege, pentru a utoeva l u a re, doar
a n u m ite domen i i sa u chiar n u m a i a n u m iţi i n d i catori .

2. Diag noza n ivel u l u i de real i zare pentru fieca re d i ntre temele selectate - uti l i zâ n d d iferite
i n stru mente -, p ri n com pa ra rea performa nţei măsurate cu descri ptorii asociaţi fiecă rui i n d i cator.
Aici, este esenţi a l ă evidenţierea rea l iză rilor, poziţi i l o r şi o p i n i i lo r g ru p u ri l o r de i n teres şi
persoa nelor sem n ificative la n ive l u l şco l i i (părinţi, elevi, ca d re d idactice, l i deri com u n ita ri etc . ) .
Ca metode şi i nstru mente de d i a g noză pot f i fo losite :

• observa rea pe baza u n u i g h id de o bserva re;

• ancheta - c u chesti o n a r sa u i nterv i u (i n d ivi d u a l sa u de grup);
• a n a l iza docu m ente l o r pe baza u n u i g h i d de a n a l iză docu menta ră .

Pentru fieca re d i ntre i n d i catorii selectaţi , s u nt co n stru iţi ite m i în ca d ru l instru mente l o r con s i derate
a decvate, fiind la latitu d inea şcolii dacă este folosit un s i n g u r i n stru ment sa u situaţia este d iagnosticată
pe baza i n terpretă r i i rezu ltate l o r a p l i că r i i m a i m u ltor i n stru mente.

3 . Judecarea n ivelu l u i de real i za re - n esatisfăcăto r, satisfăcăto r, bun, foa rte bun, exce lent -,
co m p a râ n d descrieri le ca l itative a l e n ivel u ri l o r care există la fieca re i n d i cator cu ceea ce rezu ltă
d i n a p l ica rea i nstru mente l o r.

4. Identifica rea punctelor tari, a p unctelor slabe şi a ţi ntelor pentru i n te rve n ţi i l e de

remediere 1 dezvo lta re - prin com para rea pe rfo rma nţei rea le cu cea est i m ată p r i n i n d icato ri 1
sta n d a rd e .

5 . Crearea u n u i g ru p de l ucru ca re s ă asig u re elabora rea şi n egocierea a ctivităţi l o r de remed iere

1 dezvo lta re (ca re poate fi ch i a r C o m isia de eva l u a re şi de asi g u ra re a ca l ităţi i , u n s u b g r u p a l
acesteia s a u u n g ru p ad-hod , p ri n p ro p u nerea u n o r mod ificări î n doc u m e ntele p ro g ra m atice
a l e şco l i i . Acest g ru p de l ucru va c u p ri n d e rep rezenta n ţi a i tutu ror g r u p u r i l o r d e i n te res afectate
de eventua lele decizi i .

6 . Mod ificarea 1 opti m i za rea proiectu l u i d e dezvolta re i n stituţională ş i a p l a n u r i l o r

operaţio nale asociate . Noile ţi nte strate g i ce pentru dezvo lta re v o r fi sta b i l ite prin corela rea
p u n ctel o r slabe cu a m e n i nţări le, iar resu rsele strateg i ce, prin core l a rea p u n ctelor ta ri cu
o port u n ităţi l e . De asemenea, mod ifică r i l e vo r fi ad use la cunoşti nţa şi d iscutate cu reprezenta n ţ i i
principalelor pă rţi i n teresate .
 6. Modificarea ş i
optim i zarea p roiectu l u i
de dezvoita re
şi a p l a n u rilor

5. C rea rea 7 . Desfăşura rea

g r u p u l u i de activităţ i l o r de
l ucru şi dezvoltare
dezba terea 1 optim izare 1
rezultatelor remediere

2. D i a g noza n ivel u l u i
de rea lizare
3. J u d ecarea n ivel u l u i
d e rea l i za re
4. Identifica rea p unctelor
tari şi a punctelor slabe

Daca este nevoie, se conti nuă

cu u n nou cicl u de a u toeva l u a re

7 . Desfăşu rarea activităţilor de dezvo ltare 1 opti mizare 1 remed iere - cu i m p l icarea tutu ro r
cel o r i n te resaţi .

8. Reaplicarea instrumentu lui de evaluare (d u pă u n ti m p de m i n i m u m trei l u n i, pentru domen i i l e

1 temele sel ectate) pentru a evidenţia prog resul rea l izat. Rezultatele v o r f i îm părtăşite i a r succesu l
va f i celebrat " l a n ivel u l întreg i i şco l i .
"

M a i menţionăm că, la nive l u l Centru l u i Naţion a l de Dezvolta re a Învăţă m â ntu l u i Profesional ş i Teh n ic,
a fost dezvoltat un set de i n stru mente de asi g u ra re a cal ităţii în ed u caţia şi forma rea profesion a l ă
(incl usiv u n M a n u a l de a u toeva l ua re, d erivat d i n G h id u l e u ropea n , tra d u s şi adaptat)71 , a l e că r u i
ca racteristici esenţiale vor fi p rezentate î n ca pito l u l u rm ător, d a r î n context e u ropea n .

71 . Vezi hrtp'/ www. tvet.ro.

 CAPITO L U L 6

A b o rd ă r i e u ro p e n e ş i i n te r n aţ i 6n a l e
p r ivi n d ca l i ta tea e d u ca ţi e i

I n iţiative le e u ropene p rivi n d ca l itatea educaţiei, c h i a r dacă sunt d e dată recentă , evidenţiază, deja,
o serie de d i recţii în ca re vor evolua sistemele de ed ucaţie şi forma re profesională în vi itoarele decen ii,
d i recţii sta b i l ite prin consens la n ivel u l i n stituţi i l o r e u ropene ş i i nternaţio n a l e .
Aceste d i recţii v o r tre b u i avute î n vedere l a con stru i rea s istemelor naţionale de m a nagement ş i de
asi g u ra re a ca l ităţi i , i n cl usiv a cel o r rom â n eşti . Această a l i n iere este n ecesa ră, pe de o p a rte, pentru
a asi g u ra o i nteg ra re rea lă şi fu n cţ i o n a l ă , d i n p u n ct d e vede re educaţi o n a l , a Ro m â n ie i în U n i u n ea
E u ropea n ă şi, pe de a ltă pa rte, pentru ca i n iţiativele rom â neşti d i n a cest domen i u să fie consona nte,
d i n p u n ct de vedere teoretic şi m etodologie cu ceea ce se întâ m p l ă acum în l u me. O ră m â ne re în
u rmă în p rivinţa concepţiei sistemelor de management şi de asi g u rare a ca l ităţi i, a va lorilor subsumate
şi a m etodo l og i i lo r aferente ar face extrem de g rea n u n u m a i integ ra rea, d a r c h i a r şi înţelegerea
rec i p rocă .

Pri m u l document pe ca re îl s u p u n em ate n ţ i e i este " Reco m a n d a rea Pa rlamentu l u i şi a C o n si l i u l u i

p rivin d cooperarea europeană în eva l ua rea ca l ităţii educaţiei şcolare " , întrucât este p ri m u l docu ment
ca re sta b i leşte n işte d i recţii clare în domen i u . Această recom a n d a re u rmează u n u i ra port p rivi n d
ca l itatea e d u caţiei î n E u ropa, rea l izat de u n g ru p de l ucru i n ternaţional între 1 99 7 ş i 1 99972.
Docum entu l , apă rut ca p ro p u n e re în a n u l 2 0 0 073, reco m a n dă ca statel e mem b re să s p rij i n e
îm bu nătăţi rea ca l ităţi i ed ucaţiei �calare p r i n m ă s u ri specifice, cum a r fi :

1 . S p rij i n i rea �i. acolo unde este cazu l , sta b i l i rea unor sisteme transparente de ca l i tate,
cu următoa rele obiective :
• Prezervarea cal ităţii educaţiei şcolare ca bază a învăţării permanente, în contextul econom ic, social
şi cultura l a l fiecărui stat me m b r u , l uâ n d în consideraţie, totodată, şi dimensiu nea europea n ă .
• Tncu raja rea a utoeva l u ă ri i ca m etodă de învăţa re şi d ezvolta re i n stituţi o n a l ă , ca p a rte a u n u i
sistem ech i l i b rat ca re îm b i n ă a utoeva l u a rea c u eva l u a rea externă .

72. Evaluaring qual!ty in school educarion. A European pilot project. final report ( 1 999).
i3. Proposa! for a RECommendarion of the European Parliamer.t and of the Council on European Cooperc:ttor. in Ouality Evcluation in School Education (2000} .
 • C la rifica rea sco p u ri lo r ş i con d iţi i l o r pentru a u toeva l u a re l a n ivel u l u n ităţilor şco l a re ş i
asig u ra rea co m pati b i l ităţii mod u l u i de a b o rd a re a a u toeva l uă r i i c u rest u l cad r u l u i leg islativ.

2.Sprij i n i re� şi, acolo unde este cazu l, dezvoltarea sistemelor de eva l u a re externă c u
u rmătoarele sco p u r i :

• M o n itoriza rea , oferi rea de s p rij i n m etod ologie şi înc u raja rea a utoeva l u ă ri i .

• Oferi rea u n e i i m a g i n i i n dependente a şco l i i , asig u râ n d , totodată, perma nenţa proces u l u i d e

dezvo ltare ş i opti m iza re .

3 . Tncu rajarea şi sprijinirea implicări i tuturor părţilor i nteresate î n întregu l proces d e evaluare
d i n şco l i , c u u rmătoare l e sco p u ri :

• Adă u g a rea u n u i e l ement defi n itori u ş i creativ autoeva l u ă ri i de l a n ive l u l şcol i i .

• Asi g u ra rea a s u m ă r i i responsa b i l ităţ i i com u n e pentru dezvolta rea ş i opti m iza rea i nstituţion a l ă .

4 . Sprij i n i rea fo rmări i ma nageria le ş i în domen i u l autoevaluări i , c u u rmăto a rele scopuri :

• D ezvo lta rea funcţiei de a u toeva l u a re ca i n stru ment efectiv pentru co nso l i d a rea dezvoltă rii
i n stituţio n a l e .

• Asi g u ra rea u ne i d isem i n ă ri eficiente a exem plelor d e b u n ă p ractică şi a noilor i nstru mente de
a u toeva l u a re .

5. Sprij i n i rea ca pacităţii u n ităţi lor şcolare de a învăţa u n e l e de la altele, la nivel n aţional
şi european, cu u rm ătoa rele sco p u r i :

• I dentifica rea b u nelor p racti ci, a i n stru mentelor de l ucru eficiente şi a exe m p l e l o r de excelenţă
(" benchmarks ') .

• Form a rea reţelelor de sprij i n rec i p roc şi dezvo lta rea eva l u ă r i i externe.

6 . I ncu raja rea cooperării între autorităţile responsabile pentru cal itate în educaţia şcola ră
şi p romovarea reţelelor europene. Coopera rea va acoperi u rmătoarele a r i i :

• S ch i m b u l de i nfo rmaţie ş i experienţă , în special la n ivel u l metodolog i e i şi a l exe m p lelor d e

b u n e p racti c i .

• Dezvolta rea unor sisteme de date com pa rabi le, de i n d icatori şi de benchmarks p rivi nd sistemele
de e d u caţie, în vederea co m p a ră ri i p u n ctel o r tari şi a s l ă b ici u n i l o r şi în ved e rea co m pa ră r i i
b u nelor p ractici .

• C o n stru i rea u n e i expertize e u ropene în a cest domen i u , ca re poate fi pusă la d ispoziţia

a utorităţi lor din statele m e m b re i m p l i cate .

• P ro m ova rea contactelor i nternaţionale d i ntre experţi .

Acest document prefig u rează toate i n iţiativele i m porta n te în domen i u l ca l ităţ i i ed ucaţiei pri n impor­
ta nţa acordată atât a utoeva l u ă ri i , ca i nstr'u ment esenţial de asi g u ra re a ca l ităţi i, cât şi n ecesităţi i
 [ CAP I TO L U L 6 . A b o rd ă r i e u ro p e n e ş i i n te r n aţio n a l e p r ivi n d ca l itatea e d u c a ţ i e i

sch i m b u l u i de b u n e p ractici ?i de i nstr u m e nte specifice . Ca u n co ro l a r, este s u b l i n iată n evo ia i nte r­

com pa ra b i l ităţi i siste m e l o r ?CO i a re, p r i n fo l os i rea u no r i n d i catori com u n i .
U n a l t doc u m e nt i m po rta nt în domen i u l cal ităţ i i este Raportul european privind indica toni" calită_t1i"
În vă_tăni"permanente, p u b l icat în 2002 . Acest ra port p ro p u n e u n n u m ă r de 1 5 i n d icatori de ca l itate
a p l i ca b i l i învăţă rii permanente .
S p re deose b i re de documentul p recedent, ca re p ro p u n ea doar n i?te l i n i i d i rectoa re foa rte genera l e
ca re vo r treb u i a p l i cate siste m e l o r d e asi g u ra re a ca l ităţi i, Ra portul p ro p u n e i n d i cato ri concreţi, ca re
perm i t o com pa ra re a performanţe l o r d iferite l o r state mem b re sa u ca n d idate . Pe de a ltă p a rte,
R a p o rt u l nu propune ţi nte concrete sau n ivel u ri m i n i me acceptabi le, d i n ca uza extre m e i
d iversităţi de situaţ i i d i n resp ective le siste m e ?CO i a re . Pas u l u rm ăto r a fost făcut atu nci câ n d s-a
căzut de aco rd a s u p ra cel o r 5 " benchmarks" (ţi nte l e dezvoltă r i i s istemelor e u ro p e n e de e d u caţie
- o riz o n t 2 0 1 O - p rezentate deja) .

Cei 1 5 i n d i catori d e cal itate privind învăţa rea permanentă74 s u nt

Aria A: Deprinderi, competenţe ş i atitu d i n i

1. C o m pete nţa d e lectu ră - p roce n taj u l d i n fieca re ţa ră a l e l evilor l a n ivel u l 1 s a u m a i p uţi n ,

form u l at pe baza sca lei P I SN5, a l com pe te n ţei de lectu ră .

2. C o m petenţa matematică - p rocentaj u l d i n fieca re ţa ră a l elevi lor s u b n ive l u l " de 3 8 0 de p u n cte

d i n sca l a P I SA a l com pete nţei matematice.

3. Noi com petenţe pentru societatea cu noaşteri i - p roc en t aj u l din fiecare ţa ră al e l evi l o r
s u b n i ve l u l d e 400 d e p u n cte d i n sca l a P I SA p ent r u com petenţa î n ?ti i nţe .

4. Competenţele de " a învăţa să înveţi " - n u m ă r u l e levi l o r d i n fieca re ţa ră cu sco r u r i l e de

p â n ă l a n ivel u l de 25 % al i n d exu l u i P I SA p rivi n d " el a b o ra rea de s tra t e g i i . "

5. Cetăţenia activă, com petenţele culturale ş i socia l e - i n d icator ca l itativ a l c u n oaşteri i ,

i m p l i că r i i şi atitu d i n i lo r civi ce, co n fo rm stu d i i l o r I EN6.

Aria B: Acces ş i partici pare

6. Accesu l la învăţarea permanentă .

7. Participarea la învăţarea perm a n entă - p a rti c i p a rea la e d u caţie ?i form a re a p e rs o a n e l o r

cu vâ rsta între 25 ş i 64 a n i .

Aria C : Resu rse pentru învăţarea permanentă

8. Investiţia în învăţarea permanentă - tota l u l cheltu ielilor pentru educaţie ca p ro cen ta j din PIB .

9. Educatorii77 şi învăţarea - p ro ce n taj u l e du catori l o r ca re a u u rmat p ro g ra m e de e d u caţie

ş i form a re în u lt i m e l e patru săptă m â n i .

1 0. I CT în învăţare - p rocentaj u l gospodă r i i l o r cu acces l a I nternet.

74. O parte di r.tre ind icatori sunt definiţi, i a r a lta parte n u a u definipe.
75. Programme for Jnternationa/5tudent Assessment - Progra m u l pentru Eva l uarea lr.ternaţionala a Eievilor (PISA) a fost dezvo!tat de OECD. Vezi http://www. oecd org.
76. lEA: International Assodation for the Evaluation of Educational Achievement - Asociaţia I nternaţionalei pentru Evaluarea Randamentul u i Şcolar.
77. Profesori de la diverse nive l u ri ale sistem u l u i de educaţie, formatori şi a!te persoane cu rol de facilitare a invaţar i i .

76
 Aria D: Strateg i i ş i dezvoltare

11. Strateg i i pentru învăţa rea permanentă - poziţi i l e state lor mem b re privi n d dezvo ltare a
strateg i i lo r de învăţa re perman entă .

12. Coerenţa ofertei de învăţa re permanentă .

1 3. Con s i l iere şi o ri entare .

1 4. Acred itare ş i certifica re .

1 5. Asi g u ra rea ca l ităţi i .

Dej a s e poate observa o încerca re d e d efi n i re, c h i a r dacă i m p l i cită, a ca l ităţi i învăţă ri i perma nente,
rea l i zată p ri n efortul com u n a l experţ i l o r din statele m e m b re şi ca n d i d ate.
Toate i n iţiativele europene din acest domen i u ca re au u rmat au o parte consisten tă ded icată asigură r i i
ca l ităţi i . D e exem p l u , p ro p u n e rea p rivi n d constitu i rea u n u i C a d r u C o m u n E u ro pean a l C a l ificărilor
(EQF)7B i n si stă pe legătura între cad re l e naţionale şi cad r u l e u ropean a l ca l ifică rilor, p e de o parte,
şi proced u ri l e şi s iste m e l e de m a nagement şi de asig u ra re a cal ităţi i educaţiei şi fo rmă ri i , p e d e altă
parte.
Documentele p rivi nd EQF p ropun o serie de principii ale asigurării calităţii în educaţie şi formare:

• Pol iticile şi procedu rile de asigura re a cal ităţii vor acoperi toate n ive lurile sistemelor de educaţie
şi form a re .

• Asi g u ra rea ca l ităţi i va deve n i o parte i nteg ra ntă a m a na g ementu l u i i n stituţi i l o r de educaţie
ş i fo rma re .

• Asi g u ra rea cal ităţ i i va i n c l u de eva l ua rea reg u l ată a instituţi ilor sa u programelor prin structu ri
sa u agenţi i de mon ito riza re 1 eva l u a re externă .

• Structu rile ş i agenţi i l e de mon itoriza re 1 eva l ua re externă a c a l ităţii vor fi, la râ n d u l lor,
m o n itorizate şi eva l u ate .
"
• Asigu ra rea ca l ităţi i va fi m u ltid imensională, se va referi la context, " intrări " , procese şi " ieşiri ,
a ccentu l căzâ n d pe rezu ltatele învăţă ri i .

• S istemele de asig u ra re a ca l ităţi i vo r i n cl u de u rmătoa rele elemente:

> o b iective şi sta n d a rde clare şi măsura b i le;

> l i n i i d i rectoa re pentru i m plementa re, i ncl uzâ n d i m p l i ca rea părţ i l o r i n te resate;

> resu rse a decvate;

> m etode de eva l u a re co nsistente, ca re com b i n ă a utoeva l u a rea cu eva l u a rea externă;

> meca n isme de feed back şi p roce d u ri de îm b u n ătăţi re;

> asig u ra rea acces i b i l ităţii l a rg i a rezu ltatelor eva l u ă ri i .

78 . Vezi http.l/ec.europa. eu/educallonlpolli:ies/edudeqflcom_2006_0419_ en.pdf

77
 [ CAP I TO L U L 6. Abo rd ă ri e u ro p e n e ş i i n te r n a ţi o n a l e p r i v i n d ca l i tatea e d u ca ţ i e i

• I n iţiativele p rivi n d a s i g u ra rea ca l ităţ i i la n ivel i nte rnaţi o n a l , naţio n a l ŞI reg i o n a l vor fi
coo rdon ate pentru a asig u ra coerenţa, s i n erg i a ş i a n a l ize l e de siste m .

• Asi g u ra rea ca l ităţii va fi u n p roces co laborativ l a n ivel u l întreg u l u i siste m de ed ucaţie şi

form a re, i m p l icâ n d toate p ă rţ i l e i nteresate releva nte, atât la n ive l u l statelor m e m b re, cât
ş i la cel e u ropea n .

• Li n i i l e d i rectoa re p rivi n d asi g u ra rea cal ităţi i , elaborate la n ivel com u n ita r, se vo r co n stit u i
î n p u n cte de refe rinţă pentru i nte r-eva l u a re şi i nter-învăţa re .

Se poate vedea evo l uţia de l a p ri n ci p i i l e e n u nţate în 2 0 0 0 l a ce le p rop use în 2 0 0 7 , c h i a r dacă, în

p rivi nţa esenţe i , există o conti n u i tate i n d iscuta b i l ă . De asemenea, devi n e vizi b i l ă orienta rea s p re
mode l u l EFQM " p recu m şi ado pta rea cicl u l u i l u i Dem i n g " în p rocesu l de asi g u ra re a ca l ităţi i .
" "
Considerăm că n u este l i psită d e interes p rezenta rea , în Anexa 2 , a u n u i set d e standard e privind
funcţionarea u nităţi lor şcolare, p ropus de o asociaţie de şcoli din Statele U nite ale Americi i .
C h ia r dacă avem î n vedere ca racteristicile siste m u l u i america n - descentra l iza rea extremă, d iversitatea
etc. -, se pot, totuşi, vedea m u lte asemănări atât cu sta n d a rdele de acredita re p rop use p ri n leg islaţia
ca l ităţii d i n Ro mâ n ia, cât şi cu d iferite le i n iţiative e u ropene. Se pot observa :

• orienta rea s p re ca l itate a crite ri i l o r de acred ita re;

• com b i n a rea crite ri i lo r de acred ita re cu sta n d a rdele de ca l itate;

• com b i n a rea i n d i catorilor cantitativi C, hard ') c u cei cal itativi C, soft ') în d efi n i rea ca l ităţi i .

C e l e m a i i m porta n te i n iţiative europene în p rivi nţa ca l ităţii e d u caţi e i s-au derulat l a n ivel u l
învăţă mântu l u i s u perior şi a l ed ucaţiei ş i formări i profesionale. M otivele (dej a menţion ate
pe p a rc u rs u l acestei l uc ră ri ) sunt evi dente: pe de o p a rte, nevo ia de creştere a com petitivităţi i
învăţă m â n tu l u i ca re d u ce la cal ificări pe p iaţa i n ternaţi o n a l ă ş i , p e de a ltă pa rte, n evoi a de co m­
pati b i l i za re a sistemelor d e e d u caţie şi forma re p rofes i o n a l ă din perspectiva l i bere i c i rculaţii a forţei
de m u n că şi, i m p l icit a ca l ificărilor. C a ata re, în p a ra g rafu l u rmăto r, vom încerca o scu rtă p rezenta re
a a cesto r i n iţiative .

1 6. 1. Ca l itatea e d u caţiei În Învăţă m â n t u l superior

Tn domen i u l învăţă m â n tu l u i s u perior, decl a raţia de la Bologna, se m n ată de m i n iştri i educaţiei d i n

2 9 d e ţă ri e u ropene p e 1 9 i u n ie 1 99 9 , a decla n şat p rocesu l d e crea re a u n e i Arii E u ropene a
Î nvăţă mântu l u i S u peri o r (EH EA), ca re u rm ă reşte să facă ed ucaţia e u ropea nă m a i com pati b i lă
"
ş i com p a ra b i l ă , m a i com petitivă ş i m a i atractivă pe ntru cetăţe n i i p ro p r i i ş i pentru cei d e pe a lte
conti n e nte " . T n cad ru l p roces u l u i de la Bolog na, p roblematica asig u rării ca l ităţi i joacă un rol d i n ce
în ce m a i i m po rta nt. T n a cest scop, a fost creată Asociaţia E u ropeană pentru Asi g u ra rea C a l ităţi i
în Tnvăţă m â n t u l S u perior ( E N QA) .

78
 La Bergen, în 2 0 0 5 , m i n iştri i educaţiei d i n ţă rile sem nata re a l e Decla raţiei de la Bolog na au a doptat ,

standardele ş i l i n i i l e d i rectoare pentru asig u ra rea ca l ităţii în E H EA şi s a u a n gajat să înc u rajeze-

dezvo lta rea agenţi i lor naţionale ca re vo r evalua cal itatea ed ucaţiei oferite de instituţi i l e de învăţământ
superior. S-a decis constitu i rea u n u i Reg istru euro pea n al agenţi ilor de asig u ra re a ca l ităţii şi
crea rea unor s iste m e şi p roced u r i com u n e de a cred ita re a i n stituţi i l o r de învăţămâ nt superior pe ,

baza sta n d a rdelor ş i l i n i i l o r d i rectoare p rop use de E N QA .

Conferi nţa M i n iştri lor ed ucaţiei d e la lon d ra d i n m a i 2 0 0 7 , a d iscutat î n mod specia l situaţia Ari e i
E u ropene a T nvăţă m â ntu l u i S u perior ( E H EA) î n context u l g l o b a l i ză r i i Tn mod evident, p ro b l ematica
.

asi g u rării ca l ităţi i n u putea să l i psească . S-a p utut constata u n p rog res sem n ificativ în i m plementarea
sta n d a rdelor şi l i n i il o r d i rectoa re com u n e (a do ptate l a Bergen ) în toate ţă ri l e mem b re ale E H EA .
S-a decis ofici a l iza rea Reg istru l u i euro pean a l agenţi i l o r de asigu rare a cal ităţii şi i n iţierea
îns crieri i a genţi i l o r de eva l u a re externă în acest reg i stru (pe baza unor p roced u ri de eva lua re
transpa rente şi i n dependente) , u r m â n d ca m od u l de opera re a a cest u i a să fie eva l uat extern la doi
a n i , cu i m p l ica rea tutu ro r pă rţi l o r i nte resate .
Promoto ru l vizi u n i i co m u n e privi n d asig u ra rea ş i eva l u a rea ca l ităţi i învăţă m â ntu l u i superior este dej a
a m i ntita Asociaţie E u ropea nă pentru As i g u ra rea C a l ităţ i i î n Tnvăţă m â n t u l S u perior ( E N QA), a i că rei
m e m b ri s u nt agenţi i de eva l u a re exter n ă a ca l ităţ i i , sta b i l ite la n ivel n aţio n a l sa u reg ional ş i ca re
uti l izează principi i le, criterii l e, standardele şi m etodologiile sta b i l ite pe plan euro pean . Pentru a deven i
membre a l e ENQA, a genţi i le de eva l u a re tre b u ie să înde p l i n ească m a i m u lte co n d iţii d a r, m a i m u lt ,

decât orice, să respecte ş i să a p l ice standardele şi l i n i i l e d i rectoare ale asi g u rării ca l ităţii în
cadrul ariei e u ropene a învăţământu l u i su perior79. Au fost d ezvo ltate trei categorii de
standarde şi l i n i i d i rectoa re l a n ivel e u ropean :

1 . Sta n d a rde şi l i n i i d i rectoa re e u ropene pentru asigu rarea internă a cal ităţi i în cad ru l instituţi i l o r
d e învăţă mânt su perior, ca re c u p r i n d u rmătoare l e z o n e d e i n teres:

• strateg i i le, pol itici l e şi p roced u ri l e pentru a s i g u ra rea şi îm b u n ătăţi rea ca l ităţi i ;

• meca n ismele formale p rivind a p robarea, mon itoriza rea şi revizu i rea periodică ale programelo r
de stu d i u şi a l e ca l ifică ri l o r;

• criteri i l e reg lementă ri l e şi p roced u ri le p u b l ice şi con sistente p rivi n d eva l ua rea stu d enţi l o r ;
,

• asi g u ra rea cal ităţii persona l u l u i de p redare;

• resu rsele de învăţa re şi sprij i n u l pentru studenţi;

• s i ste m u l i nformaţi o n a l - eficient şi rel eva nt;

• i nforma rea p u bl i cu l u i - în mod i m parţia l şi obiectiv - p rivin d p rogramele şi ca l ifică rile oferite .

2. Sta n d a rde şi l i n i i d i rectoa re e u ropene pentru asig u rarea externă a cal ităţi i în cad r u l i nstituţi i l o r
de învăţă m â n t s u perior, ca re se bazează pe u rmătoa rele p ri n ci p i i d i recto a re :

79 . Standards and Gwdelines for Qualiiy Assurance in the European Higher Educatk;r. Area (2005). Helsinkr ENQA.

79
 [ CA P I TO LU L 6. A b o rd ă ri e u ro p e n e ş i i n te r n a ţ i o n a l e p r ivi n d ca l i tatea e d u ca ţ i e i

> O p roced u ră de a utoeva l u a re sa u ech iva l entă pe ntru s u b iect u l eva l uă r i i .

> O eva luare externă rea lizată de u n grup de experţi (incluzând reprezenta n ţi ai studenţilor)
ş i vizite pe tere n .

> P u b l i ca rea u n u i raport, i ncluzâ n d o rice decizie, recomandare sau a lte rezu ltate formale .

> O p roced u ră de follow-up, prin ca re să se mon itorizeze acţi u n i le întrepri nse de s u biectu l
eva l uă r i i pe baza reco m a n d ă r i l o r c u p ri n se în ra port.

• Agenţi i l e îşi vo r sta b i l i p roced u ri p r i vind p ro p ria răs p u n dere p u b l ică .

Docu mentu l menţio nat, care exp l i citează, a po i , cele trei categori i de sta n d a rde şi l i n i i d i recto a re,
a început să fie fo losit în dezvolta rea sistemelor n aţion a l e de m a n a gement şi de asi g u ra re a ca l ităţii
şi în activitatea agenţi i l o r de eva l u a re exte rnă a ca l ităţi i în învăţă mântul s u perior. Deja se poate
constata creşterea sch i m b u ri l o r de b u n ă p ra ctică " în domen i u ş i c h i a r u n apel sporit l a i nter­
" "
eva l u a re " ca modal itate esenţia lă de creştere a încrederi i în p rog ramele u n iversita re de stu d i u oferite .
M u lte i n stituţi i d e învăţă m â nt s u perior, i n d iferent dacă există sau n u agenţ i i de eva l u a re exte rnă
în p ro p ria ţa ră , a pelează la eva l uatori extern i , prin p roced u ri sta b i l ite l a n ive l naţi o n a l sau c h i a r la
n ivel i n stituţio n a l (în ca d ru l p roces u l u i de eva l u a re i nternă 1 a utoeva l u a re).
Tn Ro mâ n ia Legea calită,tii educa.tfe/3°, p recu m şi cad r u l n o rmativ creat pentru Agenţia Ro m â n ă
,

de Asi g u ra re a C a l ităţi i î n Tnvăţă m â nt u l S u perior (ARAC IS), i a u î n considera re m u lte d i n p ri n c i p i i l e

ş i ceri nţe l e p reze n tate m a i s u s .

1
6.2. Ca d r u l co m u n e u ropea n pentru a s i g u ra rea ca l ităţ i i
in e d u caţia ş i forma rea p rofes i o n a l ă (COAF)

Al d o i l ea sector al educaţiei în ca re s istemele de ma nageme nt şi de asig u ra re a ca l ităţii au început

să se dezvo lte este, din motivele deja menţionate, învăţă mântul p rofesiona l ş i teh n ic (sa u, c u m se
n u m eşte l a n ivel e u ropea n , educaţia şi forma rea p rofesională " - E FP) . Rea m i nt i m că, în cad ru l
"
" p roces u l u i Copen haga " d e dezvolta re a învăţământu l u i p rofesional ş i teh n i c, există deja trei p roduse
i m portante. U n u l d i ntre ele, Manualul european de autoevaluare, fi i n d deja p rezentat (în l i n i i le sale
esenţi a l e), n e vom co ncentra , în cele ce u rmează, a s u p ra celorla lte două : Cadrul Comun European
de Asigurare a Calltă,tti" În educa_tie şi formare profesională ( C QAF) şi Re_teaua Europeană de Asigurare
a Calită_tii În Educa_tie şi Formare Profesională (ENQA-VET) .
Cadrul Comun European de Asigurare a Calită,tii in educa_tie şi formare profesională (C QAF)
a fost e l a borat de un g r u p teh n ic de l ucru al C o m isiei E u ropene, s u b patro n aj u l Centru l u i E u ropean
pentru Dezvo lta rea E d u caţi ei şi Fo rm ă ri i Profesi o n a l e (C E D E FO P), i n stituţie oficială e u ropeană cu
sed i u l l a S a l o n i c (G recia). Forma fi n a l ă a docu mentu l u i ca re descrie C QAF a fost p u b l icată în 2 003 ,
i a r în m a i 2 004 a fost ratificat de către C o m isia E u ropea n ă .
C QAF este u n " cad ru- u m b re l ă " , pe baza că ru ia fieca re stat m e m b ru îşi v a elabora p ro p ri i l e sisteme
naţi o n a l e de asi g u ra re a ca l ităţi i în e d u caţie ş i formare p rofes i o n a l ă . Ca u rm a re, el este m a i m u lt

80. Care va fi prezentata în capi�ol u! 8 al lucră r i i .

80
• P roced u r i l e de asi g u ra re exte rnă a ca l ităţii vor l ua în co nsidera re eficacitatea proceselor de
as i g u ra re i n ternă a ca l ităţi i - descrise în prima categorie de sta n da rde şi l i n i i d i rectoare .

• Scop � riie şi obiectivele p roceselor de asig u ra re a ca l ităţi i vor treb u i dezvoltate şi făcute publ ice
în a i nte ca p rocesele respective să fie i n iţiate .

• O rice decizie form a l ă , ca re urmează proced u r i l o r de asi g u ra re externă a ca l ităţi i , va tre b u i

s ă se bazeze pe criteri i exp l i cite, p u b l ice şi a p l icate con stant.

• Toate p rocese le de as i g u ra re externă a ca l ităţi i tre b u i e co n cepute pentru a se asi g u ra

a decva rea l a sco p u r i l e exp l icite sta b i l ite pentru eva l u a re .

• Rapoa rte le vo r fi p u b l ice ş i scrise într- u n sti l acces i b i l g ru p u ri l o r ţintă .

.

• Procesele de asigura re externă a ca l ităţii, care vor cupri nde recomandări de acţiune ulterioa ră
şi ca re vor impl ica pla n u ri ulterioare de acţi une, vor conţi ne şi proceduri consistente de follow-up.

• Asig u ra rea externă a ca l ităţii instituţi i l o r şi 1 sa u p rogramelor de stu d i i va fi rea l i zată period ic.
D u rata cicl u l u i de eva l u a re ş i d i ntre eva l u ă ri va fi clar defin ită şi făcută p u b l ică .

• Agenţi i l e de asi g u ra re a ca l ităţ i i vo r p roduce, periodic, ra poa rte g e nera l e care d escriu ş i
a n a l i zează rezu ltatele eva l uă ri l o r.

3. Sta n d a rd e e u ropene pentru agenţi i l e de asig u ra re externă a cal ităţii c u p ri n d u rm ătoa re l e

p revederi :

• Asi g u ra rea externă a ca l ităţi i p r i n agenţii se va baza pe princi p i i le şi p rocesele d escrise în

cea de-a d o u a catego rie de sta nda rde descrisă m a i sus.

• Agenţi i le de asi g u ra re externă a cal ităţi i vor fi recu noscute formal de către a utorităţile publ ice
com petente d i n ca d r u l E H EA şi vor avea un statut lega l cla r.

• Agenţi ile vor rea l iza în mod reg ulat activităţi de eva l u a re externă a cal ităţii, la n ivel instituţion a l
şi a l p rog ra m e l o r de stud i u .

• Agenţ i i l e vo r d is p u n e de resu rse u m a ne şi fi n a n c i a re a decvate şi p roporţionale p entru a

rea l i za în m od eficient atât a ctivităţi l e de asig u ra re externă a ca l ităţ i i , cât şi dezvo lta rea
p ropri i l o r p rocese şi p roced u ri .

• Agenţi ile îşi vo r sta b i l i clar misiu nea şi obiectivele, p rin docu mente dispo n i b il e în mod publ ic.

• Agenţi i l e vor tre b u i să fie i n depen dente d i n p u n ct u l de ved e re a l responsa b i l ităţi i pentru
p ro p ri ile activităţi , dar şi în privinţa posibilelor i nf l uenţe din partea i n stituţi i l o r d e învăţămâ n t
s u perior, m i n istere l o r s a u a ltor părţi interesate .

• Agenţi i l e vor fo losi p rocese ş i p roced u ri , a n terior defin ite şi făc ute p u b l ice . Aceste p rocese
vor i n c l u d e :

87
 [ CAP I TO L U L 6 . A b o rd ă ri e u ro p e n e ş i i n tern a ţ i o n a l e p ri v i n d ca l itatea e d u ca ţ i e i ]

o decl a raţie de p ri n c i p i i ş i o e n u m era re a domen i i l o r esenţia le, d i n ca re a r tre b u i derivate u lterio r

(în funcţie de specifi c u l naţi o n a l), sisteme ş i p roced u ri de asig u ra re a ca l ită ţ i i .

C a princi pii, C QA F pro p u n ea; :

• respo nsa b i l itatea f u r n i zori l o r de E F P pentru ca l itatea oferte i educaţi o n a l e;

• a utoeva l u a rea, rea l i zată a n u a l , l a n ive l u l furn izoru l u i de E FP;

• a utoeva l u a rea şi eva l u a rea (în toate domen i i le) bazată pe criterii c l a re şi c u n oscute;

• eva l u a rea pe bază de com petenţe a re z u ltatel o r educaţi e i şi formării p rofesionale;

• demonstra rea ati n geri i com pete nţei ş i în dep l i n i r i i criteri i lor prin p rezenta rea de dovezi;

• u n ciclu a l ca l ităţi i i nsp i rat d i n " ce rc u l l u i D e m i n g " .

C ic l u l ca l ităţiiB2 pro p us de C QAF, a re cinci d o me n i i ( u n u l în p l u s faţă de cel a l l u i D e m i n g ) :

F i i n d u n cadru genera l , C QAF n u a fost conceput ca u n set de p roced u ri, ci doa r ca u n s e t d e

princip i i ş i posibili ind icatori genera l i , de întrebări � i posibile răspu nsuri atât l a n ive l u l -

sistem u l u i, cât şi la cel a l furnizoru l u i de E F P.

C a u r m a re, C QAF poate fi folosit cu m a i m u lte fi n a l ităţi . E l poate fi uti l ca :

• i m a g i n e a elementelor-cheie a l e ca l ităţi i în E FP;

• l i stă de ve rifica re a criteri i l o r f u n d a m e nta le a l e ca l ităţi i în E F P la n ive l e u ropea n ;

• i n strument de îm b u n ătăţi re a ca l ităţii EFP;

• set de norme priv i n d ca l itatea E F P.

81 . Vezi. per.trt.: rr:ai rra.:!te amăr:..: nte. si�e- u l Centrului Nc;ţion a l d e Dezvo:tare a Jr:văţărr.â:ntui:.Ji Profesional ş i Tehnic httţtl wVNol'. tvet.ro.
82. Vez1 An European Gwde on Se/f-assessment for VETproVIders. Final Version. October 2003. Salonic: C E D E FOP.

82
Se atrage, însă, atenţia că trebuie păstrat un ech i l ibru corespu nzător între n ivel u l presc ri ptiv, normativ
si. nevoia de autonomie la n ive l u l furn izoru l u i de fo rma re, d a r si. al sistem e lor de EFP d i n tă. ri l e
m e m b re . C a ata re, în conti n u a rea p rezentă ri i C QAF, se d a u doar exemple d e l i ste de verificare,
de i n strumente şi de norme specifice, urmând ca fieca re stat m e m b ru să d ecidă la ce n ivel d e
genera l itate v a fol osi i n stru mentu l res pectiv.
În Rom â n ia , s-a preferat n ivelul normativ, instru mentele de asi g u ra re a calităţi i, i nclusiv Manualul de
autoevaluare ?i cel de inspecţie (cu proced u rile aferente), fi ind adoptate prin ord i n de m i n istru .

În cad ru l a d a ptă rii rom â neşti a C QAF, f i ecă r u i a d i n cele cinci d o m e n i i menţionate m a i sus le s u n t
asociate a n u m ite . . zone " de i nteres, n u m ite . . Pri n c i p i i " , d u pă c u m u rm ează :

• La domen i u l ., Metodologie " se eva l u ează efectiv managementu l cal ităţi i - în speţă,
a u toeva l u a rea şi p roced u ra d e i nspecţie 1 va l i d a re a rezu ltatelor a u toeva l u ă ri i .

• Î n p rivi nţa d o m e n i u l u i .. Plan ifica re" se vor avea în vedere responsabil ităţile mana­
gementu l u i, managementu l res u rselor şi pro iecta rea şi dezvo ltarea.

• La domen i u l ., I mplementare " se vor eva l u a p rocesele fu n da m enta l e : p reda rea ş i

învăţarea, p recu m şi eva l u a rea şi certificarea rezu ltatelor învăţării.

• La .. Eva l u a re " se va avea în vedere mod u l în ca re se fac măs u rarea ş i a n a l iza.

• La d o m e n i u l . . Revizu i re " se vor a n a l iza m od u l în ca re se rea l i zează feedbacku/, p re c u m

şi mod u l î n ca re acesta d uce la sch i m bare şi îm bunătăţi re.

Toate aceste cinci domen i i , îm p re u n ă cu ., p ri n ci p i i l e " aferente , sunt dezvoltate pe l a rg în cel e două
manuale - d e a utoeva l u a re şi de i n specţie, bazate a m be l e pe Ghtdul European de A utoevaluare,
deja p rezentat (pe scurt) m a i sus.
În p rivi nţa E NQA-VET, cel de-a l trei lea element esenţial a l dezvoltărilor e u ropene în p rivi nţa ca l ităţi i
EFP, me n ţ i o n ă m doa r că , s p re deose b i re de E N QA, ca re este o reţea 1 asociaţie de instituţi i, E N QA­
VET este o reţea de persoane - specia l i ş ti şi rep rezenta nţi ai parteneri lor soci a l i - cu poziţi i ofici a l
recunoscute î n ţări le de origine î n domen i u l EFP. S u b e g i d a E NQA-VET s-a u format mai m u lte g rupuri
de l ucru, care a u e l aborat d ife rite materiale, care, l a râ n d u l lor, f i i n d s u sţin ute în mod oficial d e
diferite i nstituţi i e u ropene, s u n t p ro puse statelor m e m b re . E NQA-VET şi-a con stitu it, începând cu
2 0 0 6 , puncte naţionale de referinţă .
În Rom â n i a , î n m a rtie 2 0 0 6 , a fost creat Grupul Naţional de Asigura re a Cal ităţii î n Educaţia
şi Forma rea Profesională (G NAC ) , ca p u n ct naţional de refe ri nţă a l EN QA-VET. G NAC este,
s u b l i n iem, o structu ră i nformală ca re g ru pează , însă , rep rezentanţi a i tuturo r i n stituţi i l o r i m p l icate
în asigura rea cal ităţi i ed ucaţiei şi formării p rofesionale. G NAC şi-a asu mat u rmătoa rele fu nţii de bază :

• fac i l ita rea coordonării i nterm i n isteri a l e d i ntr-o pers pectivă i nteg rată a siste m u l u i d e EFP;

• i n fo r m a rea părţilor i nte resate releva nte asupra a ctivităţ i l o r E N QA-VET;

• fac i l ita rea i m plem entă ri i p ro g ra m u lu i de l ucru a l E N QA-VET;

83
 [ CA P ITO LU L · 6 . A b o rd ă r i e u ro p e n e ş i i n t e r n a ţ i o n a l e p r ivi n d ca l i ta tea e d u ca ţ i e i

• sprij i n i rea tra nspuneri i C QAF în co ntext naţi o n a l şi p ro m ova rea acest u i a ;

• susţi nerea vizitelor d e învăţa re rec i p rocă (peer leaming) ş i a a lto r i n stru m ente d e învăţa re
şi sch i m b de experi enţă la n ive l e u ropean ;

• form u l area de propuneri şi recomandări către părţile interesate cu privi re la im plementa rea CQAF.

1 6 . 3 . Desc h ideri i nternaţ i o n a l e

P e p lan i nternaţional. efort u ri l e de u n ifica re conceptuală î n domen i u l as i g u rării ca l ităţi i s u nt

întreprinse, pe l â n g ă O EC D , de o serie de o rgan isme subordon ate O rgan izaţiei Naţi u n i l o r U n ite,
"
în special de către U N E S C O . Astfel , ra portu l " Education For Ali ( E FA) d i n 200483 se centrează pe
ca l itate . C a l itatea ed ucaţiei este considerată d rept o cond iţie absolut necesară pentru a asig u ra
pentru toţi copi i i . tinerii �i adu lţi i cunoa�terea �i com petenţele necesa re dezvo ltării per­
sonale �i sociale.
Tn contextu l i nternaţional în ca re activează U N E S C O , sunt defi n iţi ci nci factori majori ca re afectează
ca l itatea :

• e d u ca b i l i i - a că ro r d iversitate treb u ie re c u noscută;

• con t extul eco n o m i c şi soc i a l d i n fieca re ţa ră ;

• re s u rse l e u m a n e ş i materiale;

• p ro ce sel e d e p reda re şi de î nvă ţa re;

• rezu l ta t e l e şi benefi ci i l e ed uc aţiei .

Avân d în vedere extrema diversitate a sistemelor educaţionale, a resu rselor d ispon ibile pentru educaţie
ş i , mai a l es, situaţia ţări lor să race, demers u l U N ES C O este m u lt m a i genera l şi m a i încă rcat va lo ric
decât cel e u ropea n . Totodată, demers u l U N ESCO este su bordonat scop u l u i genera l al " ed u caţiei
pentru toţi " şi celor 6 sco p u ri su biacente u rm ă rite în u lti m i i 1 5 a n i 84, în cond iţi i l e în ca re doar 4 1
ţă ri (o tre i m e d i n ţă rile în ca re s-a u putut face eva l u ă ri) a u at ins sau sunt foa rte a p roape d e real iza rea
acesto r scop u r i . Foa rte i n teresa nt n i s e pare i n d i catorul fu n damenta l al ca l ităţi i ed ucaţiei oferite ­
rata de supravieţu i re în clasa a 5-a -, considerat ca avâ n d valoa re predictivă p rivin d rezu ltatele şcolare
u lterioare .
O o r ienta re similară poate f i regăsită ş i în documentele celei de-a 32-a Conferinţe Generale a U N ESCO
(septembrie - octombrie 2003), sub forma documentu l u i fi nal a l Mesei Rotunde a miniştrilor educa,tiei
privind calitatea În educa_tic!35 . An a l izâ n d reco m a n d ă ri l e reieşite la această masă rotu n d ă , p utem

83. Vezi http://portal.unesco. org/education/

84. Educaţia şi ingrij i rea in copilăria timpune; u n iversahzarea educaţiei primare; 'invaţarea pentru tineri şi adulţi; alfabetizarea; genul; calitatea .
85. Communique of the Ministerial Round Table on Quality of Education 1 UNESCO� General Conference 32nd Session. 29 September - 17 October 2003 - vezi
http.l/ponaVunesco/org.

84
identifica foa rte m u lte elemente co m u n e cu celela lte a bo rd ă ri naţio n a l e şi i nte r n aţi o n a l e me nţionate
mai sus. Astfe l , n o u l concept al " ca l ităţ i i e d u caţi e i " este ca ra cte rizat p ri n :

• E l i m i � a rea i n ech ităţi l o r ( i n c l u s iv cea de g e n ) şi a d i spa rităţ i l o r p rivi n d ofe rta de e d u caţie ş i
acces u l l a te h n o l o g i i m o d e r n e ş i la res u rse .

• Evo l uţia p e rm a n e ntă ş i d i n a m is m u l co ncept u l u i de ca l itate a e d u caţiei într-o soci etate a

c u n oaşte r i i ş i în co ntext u l u n e i g l o b a l iză ri tot m a i p ro n u nţate . C a u rm a re, n o u l co n cept a l
ca l ităţi i treb u i e s ă i a în co n s i d e raţie va l o r i l e u m a n e co m u n e .

• Neces i tatea i m p l ică ri i tutu ro r p ă rţi l o r i nte resate şi t ra n s p a re n ţa s i ste m e l o r de a si g u rare a

ca l ităţi i .

• Acce ntu a rea va l o ri l o r cetăţe n i e i d e m ocratice ş i a l e so l i d a rităţi i . Ed u caţia p e n tru d reptu r i l e

o m u l u i ş i cea pentru dezvo lta re d u ra b i l ă d ev i n esenţi a l e .

• Asi g u ra rea , p r i n e d u caţie, a d ezvo l tă ri i i n d ivi d u a l e d a r ş i cea a g ru p u r i l o r s o c i a l e .

• Acce n t u l strate g i c pe e d u cato ri şi pe dezvo lta rea l o r p rofesio n a l ă .

• U t i l iza rea n o i l o r te h n o l o g i i în oferta de p ro g ra m e e d u caţio n a l e şi în c u raj a rea mass-med i a

de a ofe ri p ro g ra m e e d u caţi o n a l e d e ca l itate .

• P ro m ova rea învăţă r i i l i m b i l o r stră i n e ca m ij l oace esenţia l e de co m u n icare i nter- u m a n ă .

• N ecesi tatea c reşte ri i i nvestiţiei în ed u caţie - ca re tre b u i e co n s i d e rată ca prio ritate naţio n a l ă
î n toate state l e - , d a r şi a eficie nţei folos i r i i res u rs e l o r d ispon i b i l e .

• N ecesitatea d ezvo l tă r i i s iste m e l o r de i n d i catori şi sta n d a rd e d e ca l itate pe baza u n o r date

ş i i n fo rmaţi i con s istente.

• D ezvo lta rea s istemelor de decizie în ed ucaţie, pe baza i m p l ică rii p ă rţil o r i n teresate şi a creşte ri i
a uto n o m i e i loca l e .

• Foca l iza rea pe co m u n ităţ i l e cele m a i dezava ntajate.

• Foca l iza rea pe ed u caţia t i m p u rie.

• Dezvolta rea p rog ra m e l o r soc i a l e d i n şco l i (în spec i a l h ra n ă pentru co p i i ) .

• Favo rizarea, p ri n cu rricu l u m u l şco l a r, a înţe l eg e r i i evo l uţie i societăţi i ş i a ca racterist i c i l o r so­
cietăţi i contem p o ra n e .

• Ed ucaţia centrată pe va l o ri : e m patie, com p as i u n e , c i n ste, i nteg ritate, n o n -violenţa, înţe­

l e g e rea şi respecta rea d ivers ităţi i .

• D ezvo l ta rea p a rtici p ă ri i e l evi l o r la v iaţa şco l a ră .

85
[ CAP I TO L U L 6. A b o rd ă r i e u ro p e n e ş i i n te r n a ţi o n a l e p ri v i n d ca l itatea ed u caţi e i ]

• S i steme m a nageriale respo nsa b i l e în faţa societăţ i i .

• Tncu raja rea p roce d u ri l o r de acred ita re şi de asi g u ra re a ca l ităţi i .

• T ncuraja rea tra n sfe ru l u i de b u ne practici .

• Promova rea a lfabetiză rii fu ncţionale la n ive l u l tuturor categori i/ar de vâ rstă, m a i a les în rân d u l
a d u lţ i l o r
.

• Foca l iza rea eva l uă r i i pe rezu ltate ş i m a i p uţin pe " i ntră r i l e " în siste m .

• Tncu raj a rea sch i m b u l u i de i n fo rmaţi i de b u ne p ractici, de e l evi şi de studenţi, de p ro g ra m e

,

şi d e expertiză între ţă rile l u m i i .

• C reşterea contr i b uţiei la educaţie a se cto ru l u i p rivat ş i a o rg a n i zaţi i l o r n o n g uvern a m enta l e .

Consid e ră m reco m a n dă r i l e de m a i sus c a o s i nteză a o rientă r i / a r actua l e şi a p r i n c i p i i l o r d efi n itori i

p riv i n d ca l itatea ed ucaţie i , aşa c u m se confi g u rează e l e pe p l a n i nternaţi o n a l şi, totodată, ca o
concl uzie la acest ca p ito l .
�
,� -
'
:�.

_ · ·�
 CAPITO LUL 7

C u l t u ra ca l ităti i în învătă m â n t u l ro m â n esc

1 1

Evo l uţi i l e recente de la n ivel naţional şi i nternaţion a l , deja menţionate, a u făcut necesa ră constru i rea
u n u i sistem de m a n agement ş i de asig u ra re a ca l ităţii care să cupri n d ă elemente d efin ite atât la
n ivel naţio n a l , prin struct u ri l e speci a l create, cât şi la n ivel loca l .
O r, este n evoie ca aceste elemente - fie c ă este vorba d e criteri i, indicatori , sta n d a rde sa u descri ptori
- să fie înţelese � i util izate în mod u n itar. Tn a bsenţa u nei vizi u n i u n ita re ş i a u nei înţelegeri
com u n e a ceea ce însea m n ă o şcoală b u n ă " , crea rea u n u i sistem naţion a l de m a nagement ş i de
"
a si g u ra re a cal ităţ i i este i m posi b i l ă .
D ată fi i n d ş i noutatea domen i u l u i pentru învăţămâ ntu l românesc, precu m ş i toate elementele p r ivi n d
încă rcătu ra axiolog ică a a cest u i con cept, a deve n it n ecesa ră rea lizarea u n o r cercetă ri p rivi n d m o d u l
î n ca re oamen i i şco l i i d a r şi a l ţi p u rtători d e i n terese (părinţi, a n gajatori etc.) înţeleg " ca l itatea
e d u caţiei " .
C a u rm a re, a u existat în u lti m i i a n i m a i m u lte i n iţiative ca re a u vizat, d i rect sa u i n d i rect, a n a l iza
culturi i o rg a n izaţi o n aJe86 dom i n a nte în şco a l a rom â nească , în genera l , dar şi, în speci a l , defi n i rea
" cu lturii ca l ităţi i " . Aceste a n a l ize sunt uti le pentru :

• clarifica rea valori lor şi a rep rezentărilor ca re fu ndamentează, în mod specific, conceptu l
românesc a l ca l ităţii în ed ucaţie, precu m ş i identifica rea p racti c ilor asociate acestui concept;

• com p a ra rea valorilor, rep rezentărilor � i p racticilor curente în şcoa la rom â n ească cu
ce le p ro m ovate în sistemele ed ucaţi o n a l e e u ropene ş i pe plan i nternaţi o n a l ;

• p ro p u nerile p rivi n d setu ri l e de princi p i i d i rectoa re strategice, criterii, i n d i catori �i

metodolog i i ca re să fie p romovate în demersurile de i ntroduce re a sistemelor de
m a n a gement şi de asi g u ra re a ca l ităţi i .

86. Reami ntim că înţelegem cultura organizaţională drept u n complex specific d e valor:. credinţe conducătoare, reprezentări. înţelesuri. cai d e gand i re împărtă�ite de
membrii unei organ izaţii. care determină modurile in care aceştia se vor comporta in interiorul şi in afara o rgan izaţie i respective şi care sunt transmise noilor membri
drept coreae.

88
7 . 1 . E le m e nte de c u ltu ră o rga n i zaţi o n a l ă in şcoa la ro m â n ească

Identifica rea u n o r trăsături specifice a l e cu ltu ri i orga n i zaţi i l o r şco l a re d i n Rom â n ia n e va aj uta s ă
găsim răspunsuri pertinente l a o serie de întrebări legitime, mai ales î n contextul reformei educaţionale:

• S u nt măsu ri l e d e refo rmă con g ruente cu va lorile, rep rezentările, cred i nţele ş i a lte elemente
c u lt u ra l e d o m i n a nte în şco a l a rom â n ească ?

• C a re d i ntre aceste va lori, rep rezentă ri etc. pot f u n d a menta o ed ucaţie adecvată " societăţi i
c u noaşteri i " ?

• C a re d i ntre elementele cultu r i i o rg a n izaţi o n a l e a şco l i i rom â neşti sunt contra re cel o r
d o m i n a nte î n celela lte s isteme educaţion a l e e u ropene?

• C u m p utem sch i m ba cultura organ izaţi i l o r şcolare pentru a facil ita atât d ezvol ta rea societăţi i
cunoaşterii, cât ş i i nteg ra rea e u ropea n ă ?

Consideră m c ă răsp u nsurile la a ceste întrebări sunt esenţia le pentru d ecizia strate g i că p rivi n d con ­
ti n ua rea şi 1 s a u red i recţio n a rea reformei educaţi o n a l e . Stu d i i l e recente privi n d sch i m ba re a în ed u ­
caţie87 demonstrează că acolo unde o a n u m ită măsură d e reformă n u este văz ută � i c a o schimbare
culturală, m ă s u ra respectivă eşuează . La noi, această aserţi u n e este c u atât m a i a d evă rată , cu cât
d u b l e i g â n d i ri " . Ca u rma re, o sch i mba re sa u o
ave m l a a ctiv cinci dece n i i de tristă experienţă a
"
refo rmă educaţi o n a l ă va avea s ucces numai dacă se va referi, în mod conştient şi p rogra m atic, ş i
l a aspectele culturale dom i n a nte d i n siste m u l şcolar. Altfel, dacă va lorile ş i celelalte elemente c u ltura l e
ca re se d o resc a f i p romovate v o r i n tra confl ict c u cel e existente, sch i m b a rea v a fi m i mată şi n u
rea l izată efectiv. Acest l ucru este evi d enţiat în stu d i i l e d e i m pact rea l izate în u lti m i i a n i88: oame n i i
şco l i i (profesori, d i rectori, i nspectori), a u a p l icat măsuri d e reformă fără s ă l e înţeleagă, fă ră
să l e cunoască ş i chiar, mai ales, fără să le accepte.
C a nton a rea u n ităţilor şco l a re şi, respectiv, a cu ltu ri lor lor organ izaţi o n a l e pe coordon ate a n acron ice
va l i m ita ca pacitatea şco l i i de a p ro d u ce o ofertă educaţi o n a l ă d e ca l itate, a d ecvată unei societăţi
democratice ş i eco n o m iei de p iaţă, acţionând astfel ca factor de blocaj în cal ea sch i m bă ri i , dez­
voltării, creşterii o rganizaţiei �colare �i generând consecinţe negative în dezvoltarea copii l o r,
adolescenţi l o r ş i ti nerilor cuprinşi în u n ităţi le de învăţământ. D i n această perspectivă, este necesa ră
promovarea, în cadrul reformei educaţionale, a u n o r noi elemente de cu ltură o rgan izaţional ă , avâ n d
d rept fi n a l itate form a rea e l evi lor şco l i i î n s p i ritu l va lori l o r g lobale, a u to n o m i e i perso n a le, ra portă r i i
creative şi flexi b i l e l a g r u p u ri ş i org a n i zaţii d i n cad ru l soci etăţi i .
N u tre b u i e uitată i nfl u enţa, î n cad ru l cu lturi i o rg a n izaţi o n a l e d o m i nante, a e l e m ente l o r i n d use d e :

• influenţa totalita rismu l u i - care îşi perpetuează p rezenţa prin percepţi i , menta l ităţi,
atitu d i n i , comporta mente -, regăsită ş i la n ive l u l a ctori l o r ed u caţiona l i ;

8i Vez,, ce exe".,pic, Maeo'. M . • �· 'V1'cgiey. c. ( 1 996).

88. Ve2 [ Impactul măsurilor de reforma la mve!ul umtapi �calare (200 1 , 2002}; Reformă �i continuitate in curriculumul !n vâ_tJmântulu: obl:gatoriU (2002 ).

89
 [ CAP I TO LU L 7 . C u ltu ra ca l ităţi i în învăţă m â n t u l ro m â n esc ]

• existenţa în sta re !atentă şi cu potenţia l de actual iza re a elementelor culturale trad iţio­
nale, ca re şi-a u p i erd ut infl uenţa sau ca re au fost deva lorizate în curs u l reg i m u l u i d i ctatoria l ;

• apariţia - în dece n i u l de tra nziţie " - a u n o r factori cu ltura l i i nediţi, ca efect a l contextu l u i
"
socia l specific şi a l desch i d e r i i către exte r i o r.

Putem plasa d iscuţia a s u p ra culturii o rg a n izaţio n a l e a şco l i i în contextu l m a i l a rg social ş i e d u caţional

rom â n esc, rezu ltatele cercetă ri i putâ n d oferi o p rog n oză p rivi n d modu l în ca re noile i n iţiative p rivi n d
ca l itatea educaţiei (ca re v o r fi p rezen ta te î n ca p ito l u l u rmăto r) v o r fi prim ite la n ivel soci a l g e n e ra l .
T n util iza rea a cesto r date va tre b u i s ă a i bă î n vede re u rmătoa re l e p rem ise com u n e orică re i cercetă ri
d e acest tip :

• cultura o rg a n izaţ i o n a l ă se co n stit u i e şi evo l u ează s u b i n f l u enţa u n o r te n d i n ţe d o m i n a nte

şi a u n o r elemente de sch i m ba re ca re acţionează la n ivel u l învăţă m â n tu l u i , d a r şi în ca d r u l
a ltor com p o n en te a l e societăţi i ;

• demers u ri l e orientate către sch i m ba rea u n o r elemente c u ltura l e în contextul şco l i i tre b u ie
să ţină sea m a de întreg u l eva ntai de fa cto ri soci a l i ş i ed u caţi o n a l i ca re a u i m pact în a cest
domen iu;

• c u ltu ra o rga n izaţiei şco l a re treb u i e să i n teg reze va l o r i , p r i n c i p i i , p ractici a l e u n o r modele

de gândire şi formare care s u nt în acord cu exigenţele unei societăţi democratice şi cu ceri nţele
eco n o m i e i de piaţă .

C u toată i m po rtanţa s u biectu l u i , n u există d ecât p u ţ i n e stu d i i şi ce rcetă ri dedicate p ro b l e m aticii

culturii orga n izaţi o n a l e d o m i n a nte în şcoala ro m â n ea scă . D o a r I n stitutul d e Şti i nţe a l e Ed ucaţiei a
a b o rdat d i rect ş i exp l i cit a cest s u b iect.
Stu d i i l e e l a b o rate de către I . S . E se referă în mod specia l l a elemente l e cu ltu ra l e (în special va lorile)
ca re tre b u ie p ro movate în mod conştient ş i sistematic în p rocesu l reformei, făcâ n d , toto dată , şi o
a n a l iză a u n o r p rej udecăţi, stereotip u ri ş i rep rezentări de n atu ră cu ltu rală, m ajoritatea d erivate
d i n ca racteru l b i rocratic al sistem u l u i şco l a r şi ca re au fost p erpetuate, însă, ş i p r i n t ra d iţie.
Pri m u l stud i u89 se a p l eacă, în mod deosebit, a s u p ra p rej udecăţi l o r şi stereotip u ri l o r - ca re a u
fost identificate d rept b l o caje i n d use d e o cu ltu ră n u m ită " a rutinei " în ca l ea refo rm e i . D i ntre
cel e a n a l izate, l e menţi o n ă m pe u rm ătoa rele:

• p rofeso r u l f u n cţi o n a r;

• e l evu l s u b o rd o nat;

• izo l a rea să l i i de clasă şi a şco l i i ;

• a p l ica rea u n iformă în tot siste m u l de învăţă m â nt a reg u l a m entelor, m ateri a l e l o r d i d a ctice
ş i măsurilor de refo rmă sta b i l ite l a n ive l centra l ;

89. Cultura orgamzaţională a scolii romine.sri ( 1 998� .

90
 • sep a ra rea expe rtizei de p ractica educaţi o n a l ă ş i ruptu ra d i ntre cerceta rea pedagogică ş i
dezvo lta rea cu rricu l u m u l u i ;

• sacra l iza rea co rectitud i n i i fo rmale a activităţi i în detri m en t u l p reocupării pentru rezu ltatel e
efective a l e acestei a ;

• exacerba rea va lorilor d isci p l i n e i şi contro l u l extre m de strâ ns;

• p ro m ova rea omogen ităţi i , s u b toate fo rmele e i ( i ncl usiv a " cl aselor de n iveJ90 " ) - acu m ,
câ n d ten d i nţa este de i nteg ra re în co lective de e l evi c u performa nţe d iferite - " multl!evel '') ;

• com u n ica re p redo m i n a nt ve rtica lă ş i desc u raja rea co m u n ică r i i o rizon tale;

• ten d i nţa de a evita confl ictele - ca re, în u rma a cestu i fapt, n ici n u s u nt rezolvate;

Auto ri i acest u i stu d i u sugerează necesitatea p ro movă rii a celor valori ca re favorizează dezvolta rea
u n e i a u te ntice " cu lturi a sch i m bării " - contra d i ctorie, în foa rte m u lte a specte, cu cea ca re
ca racterizează , în p rezent, majoritatea şco l i l o r. C o n cl uzi i l e a cest u i stu d i u sunt confirmate într-o a ltă
lucra re91 care constată, de asemenea , ca racteru l b i rocratic al şco l i i rom â neşti - a l căre i design, stab i l it
prin a n i i ' 5 0, a favorizat expa n s i u n ea siste m u l u i şco l a r, dar ca re, în p rezent, b l och ează reformele
e d u caţi o n a l e de tip ca l itativ - ca re ca racterizează, în p rezent, m işca rea ed u caţion a l ă d i n întrea g a
l u m e . Ş i a i c i , este evidenţiată n ecesitatea p ro m ovă rii u n e i a utentice c u lturi a refo rmei .
Cel de-al doilea stud i u al I.S.E92 este u n u l d e i m pact şi n u tratează decât i n d i rect ş i subsi d i a r
cu ltu ra organ izaţiona l ă . Totuşi, a u p u t u t fi i d e ntificate m u lte d i n tre tră sătu ri l e menţionate d eja a l e
cultu ri i o rg a n izaţi o n a le - aşa c u m a p a r e l e d i n i n vestigaţi i de tere n :

• U n ifo rm itatea - ca re este p rezentă atât în aspect u l g e n e ra l a l şco l i l o r observate, cât şi în

m e nta l itatea oa m e n i l o r şco l i i (existâ n d extrem de p uţi n e e l e mente de d iferenţiere a u n e i
şcol i de a lta) . D i ntre aspecte l e legate de u n iform itate menţionăm deco rarea ş i " pavoaza rea "
şcol i l o r şi să l i lo r de clasă, ca re este cea clasică, p recum şi pledoaria m ajorităţii p u rtători l o r
de i n te rese ( c u excepţia elevi l o r) pentru (re) i n trod u ce rea u n iforme i .

• Lipsa de i n iţiativă i n d i cată , p ri n tre altele, de ten d i nţa de a i m ita (de exe m p l u, " schi m b u l
d e experienţă " este fo rma d o m i n a ntă d e dezvolta re p rofes i o n a lă), d a r şi d e permanenta
aştepta re a " i n d icaţi i l o r " şi tea ma d i rectorilor şi a p rofeso rilor de a-şi asuma i n iţiative : " Dacă
vine vre u n i nspecto r ş i s p u n e că nu e b i n e ? " .

• Centrarea excesivă pe ofertantu l de ed ucaţie (pe şcoa l ă) şi n u pe cl i ent - d oved ită

prin m o b i l a rea a p roape exclusivă cu b ă n c i (şi nu întotdea u n a d i n ca uza l ipsei de res u rse . . . ),
a s u m a rea i n iţiativei e d u caţi o n a l e a p roape în excl usivitate de către p rofeso r (elev i i nefi i n d
în cu rajaţi s ă p u n ă întrebări ş i s ă ia decizii), decora rea şco l i i ş i a clasel o r d e către ş i pentru
p rofesori, co nstata rea e l evi l o r că p rofesor i i s u n t p reocupaţi mai m u lt de aspectel e legate

90. Separarea elevilor in funcţie de nive l u l general al performanţei în invaţare: clase 1 colective de elevi diferite, pentru elevri .. bun i " , elevii " mediocri i " �i elevii .. slabi " ·
91. Miro1u . Adrian (et. ali� ( 1 998).
92 . Impactul masunlor de reforma la nivelul umta.tii ecolare (200 1 ).

91
 [ CAP I TO L U L 7. C u ltu ra ca l ităţ i i în învăţă m â n t u l ro m â n esc

de d isci p l i n ă decât d e educaţie, n eîn crede rea p rofeso r i l o r în j ud ecata e l evi l o r (ei dec l a râ n d
că elevi i n u pot a p recia n ivel u l d e p regăti re a p rofesor i l o r, î n t i m p c e e l ev i i a r d o r i s ă a i bă
u n cuvânt de spus în acest sens), n e i m p l i ca rea rea lă a e l evilor în p roces u l decizi o n a l de l a
n ive l u l şco l i i (co n s i l i i l e co n s u l tative a l e elevi l o r f u n cţion ează - acolo u n d e f u n cţionează -
m a i m u lt fo rmal), centra rea p redă r i i pe d isci p l i n a p redată, şi n u pe nevo i l e elevi l o r etc.

• Sentimentu l incertitud i n i i şi a l p rovizo ratu l u i i n d u s de tea m a de sch i m b a re, ca re face

ca orice tentativă de sch i m b a re să fie văzută ca " i nsta b i l itate " .

• Înch iderea şco l i i demonstrată , p r i n tre a lte le, d e cre d i nţa că m ass-media face co ncu renţă
neloială şco l i i ş i ofe ră modele negative (în con d iţi i l e în ca re şcoala nu este ca p a b i l ă să ofe re
a lternative), n e i m p l icarea şco l il o r - m a i ales în med i u l ru ra l - în p roiecte i nternaţion a le, sen­
"
timentu l că activităţi l e de colecta re de fon d u ri s u nt " u m i l itoa re " şi " coboară p restigi u l şco l i i .

• Prăpastia între generaţi i " (ad â n cită şi d e fa ptul că p rofesori i - cel puţin în m ed i u l r u ra l
"
- su n t fie a p roape de pensio n a re, f i e foa rte tineri).

• Apa riţia u n u i senti ment a l i n eficienţei şi 1 sau a l i n util ităţii şco l i i .

Tn evidenţie rea u n o r aspecte m a i concrete legate d e ethos-u l şcolar, p utem menţiona şi u nele concluzii
ale Celui de-a/ Treilea Studiu lnterna_tional privind Matematica ?i ?tiin_te/e (TIM SS) atât la a p l ica rea
i n iţială, din 1 99 5 , cât şi la repeta rea sa, în 1 99993, din ca re a m intim doar menţiu n i le l a ceea ce elevi i
consideră a fi " p ro b leme serioase " în şco l i l e l o r :

• fuga d e la o re (2 9 % ) ;

• a bsenteism u l (2 7 % ) ;

• vătă m a rea fizică p rod usă între elevi (2 2 % ) ;

• i n t i m i d a rea s a u a b u z u l ve rba l a s u p ra e l evi l o r (2 1 % ) ;

• fu rtul ( 1 9 % );

• i n ti m i d a rea s a u a b u z u l verba l asu p ra p rofeso r i l o r sau p e rsona l u l u i ( 1 4 % ) ;

• va nda l is m u l ( 1 1 % ) ;

• întâ rzieri l e l a oră ( 1 1 % ) .

C u excepţia cazu ri l o r d e va n d a l ism, î n toate ce lela lte caz u ri p rocentele s u n t m a i m a ri d ecât media
"
i nternaţi o n a l ă . Aceasta a rată ca racte r u l rea l a l acestor p robleme ca re ţ i n , m a i m u lt, de " atmosfera
ca re d o m n eşte în şco l i decât d e existenţa sa u i n existenţa m ă s u r i l o r d e reformă, cu atât m a i m u lt
c u cât a ceste p robleme n u s u n t a b o rdate sistematic p r i n măsuri specifice d e co m batere (poate,
cu excepţia a bsenteism u l u i) .

93. i
lEA - T I M S S - Sc ence Achievement in the M1ddle School Years - Noverr:be� i 996 - : I M S S l�:err:at�or:al S! :..: dy C e r: t e r B ostc:; C ol;ege C hestnut H i i i , M A USA;
lEA - School Background with Science Adiievement - I.Aain StJNey - TIMSS-R TI M SS ln�err.aticr.a! S�udy C e r. ter Boston Col!ege C hes�nut Hi\1, M A USA August 2 000.

92
 Cea de-a treia cercetare a ISE, desfăşu rată pe doi a n i94, a adâncit a n a l iza cultu rii o rg a n izaţio n ale pe
baza mai m u ltor modele exp l ica t ive, d i ntre ca re cel p referat a fost cel a l lui G ee rt H ofstede9s_ C h ia r
dacă acest model se referă la cu ltu rile naţiona le, consideră m că poate fi folosit cu succes ş i la n ivel
orga n izaţional . Rea m i ntim că, d u pă Hofstede, o cu ltu ră se diferenţiază de a lta pe patru d i m ensi u n i :
" d ista nţă faţă d e p utere " , " i n d ivid u a l is m 1 colecti v i s m " , " mascu l i n itate 1 femi n i tate " , " evita rea
in certitu d i n i i " (sa u " tolera rea ambigu ităţi i " ) 96 .
Distanţa faţă d e putere rep re z i ntă g ra d u l de i negal itate socială m a n ifes tat p r i n de p e n de n ţa
suba ltern i lor faţă de " şefi " (d ista nţă m a re faţă de p utere) sa u i n te rdepe n d e n ţa între şefi şi s u balte r n i
(d ista nţa m ică faţă de p u tere ) . Rezu ltatele cercetă rii i n d ică o distanţă relativ mare faţă de putere.
D i sta nţa faţă de p utere este o d i me n s i u n e cu ltura lă extre m de i m p o rta ntă în context u l reforme i ,
întrucât a rată n ivel u l de accepta re n econd iţionată a d iferenţelo r d e putere - deci a decizii l o r,
i n d icaţi i l o r, o p i n i i l o r şefi lor " . C e rcetă rile a u co n fi rmat m u lte d i ntre ca racteristicile dom i n a nte a l e
"
u n e i cu lturi în ca re există o d ista nţă m a re faţă d e pute re :

• Pă r i nţi i îi e d u că pe cop i i să fie doci l i , aceştia d i n u rm ă treb u i n d să-i trateze pe p ă rinţi cu

respect - şcoala fiind şi ea datoa re să disci p l i neze cop i i i în sensu l respect u l u i a cordat p ă rinţi l o r
ş i " ce l o r în vâ rstă " .

• T n clasă toate i n iţiativele vin d e l a p rofesori .

• Profesori i s u nt co n s i d e raţ i n işte "înţelepţi " ca re tra n sfe ră elev i l o r învăţătu ra perso nală, ei
avâ n d răs p u n s u ri l a o rice întrebare .

• S u bordonaţii se aştea ptă să l i se s p u n ă ce să facă - avâ n d în vedere d o m i n a rea centra l iză ri i .

Ind ivid u a l ism u l 1 colectivism u l i n d ică p ree m i n e nţa cultura l ă a i n tereselor i n d ivizi l o r faţă d e ce l e
de g ru p 1 co lective (în c u ltur i l e i n divid u a l iste) sa u a celor colective (în culturile colectiviste) . Rezu ltatele
a u i n d icat o poziţiona re a cu ltu r i i şco l a re d o m i n a n te l a n ivel med ian, l a m ij locul co nti n u u m u l u i , cu
uşoa re tend i nţe colectiviste. Ca u rmare, ne p utem aştepta, pe de o parte, să descoperim caracteristici
specifice atât culturi l o r i n d iv i d u a l iste, cât şi cult u ri lo r co lectiviste şi, p e de a l tă pa rte, în i n terio r u l
u n ităţilor şco l a re să existe su bculturi cu o dom i nantă i n d ividual istă şi 1 sa u cu dominantă colectivistă .

• C a racte ristici a l e c u ltu ri l o r colectiviste : păstra rea " a r m o n iei " în clasă şi la locul d e m u n că
ş i evita rea , cu o rice p reţ, a confl ictelor; perceperea d i plomei " ca u n fel de paşaport socia l ,
"
ca re ga ra ntează intra rea într- u n a n u m it g ru p c u statut s u perior.

• C a racteristici a l e cu ltu ri l o r i n d ivid u a l iste : a bo rd a rea a n gajatu l u i ca i n d ivid - în fu n cţie d e

perfo rma nţe ş i aşteptă ri, şi n u c a m e m b ru a l u n u i s u b g ru p ; co m u n i ca rea î n i n te r i o r u l
g ru p u ri l o r (de e l evi şi d e p rofesori) este red usă .

M ascu l i n itatea 1 fem i n itatea i n d ică va loarea socială m a i m a re aco rdată a roga nţe i " (în cad r u l
"
culturi lor " masculine " ) sau, dimpotrivă, sensibilităţii " şi m odestiei " (în culturile "femini n e " ) . Rezultatele
" "

54. Cuituri organiza_t,onale in ?Coala românească (200 1 . 20C2}. Pe ntru o si r.teză pr:vin d .. cu itura cai 1tăţil " vezi �: los!fescu, Ş., l. Bâr!ogear:u (200i�.
95. d,
H of ste e G (i 994).
96. La ce:e patn.! Ctr:-:e!'1s! l.l :"! i 1:-a:ţiaie. Hofstede a adăugat d:er;or bcJ. , u :"!a, c:"lu:ne .. orier.tarea in t ! rn p ". având ca pu:-� cte de refe�;r.ţ� c r: e r.ta �ea c:.:l:ura :� pe ter�e�
p
so..: rt, res ect l v pe î:e!'"men Îi.mg.

93
 [ CAP I TO L U L 7 . C u l t u ra ca l ită ţ i i în învăţă m â nt u l ro m â n esc 1

obţin ute a rată o poziţio n a re a culturii şco l a re d o m i n a nte l a n ivel media n , la m ijlocul co nti n u u m u l u i ,
cu uşoa re ten dinţe spre mascu l i n itate . Interesa nt este şi fa ptu l c ă tendi nţa spre mascu l i n itate există
c h i a r în con d iţi i l e p repon d e renţei fem i n i n e în ca d r u l corp u l u i p rofeso ra l . Acest l ucru este confirmat
ş i de p reponderenţa m ascu l i n ă în ca d r u l fu n cţi i l o r d e co n d u cere .

• D i ntre trăsăturile identificate şi care s u n t specifice culturilor mascu l i ne, p utem m e nţion a :
d o ri nţa putern ică d e a avea ocazi i pentru câştig u ri m a ri , n evoia d e recunoaştere - atunci
când sunt obţin ute rezu ltate deoseb ite, dorinţa de a beneficia de ocazii de avansa re către un
post m a i b u n , spi ritu l competitiv şi n evoia de a avea o activitate sti m u lativă, nevoia de o rdine .

• Specifice cu ltu ri lor feminine sunt: nevoia de a avea relaţii b u n e la locul de m u ncă - m a i ales
cu superiorul d i rect, dori nţa de a l u cra cu oa meni cu ca re te înţeleg i " , preţu i rea s i g u ranţei
"
servici u l u i - preferinţa pentru păstrarea , pe ti m p nedefi n it, a l ocu l u i de m uncă prezent

Situarea la m ij locu l conti n u u m u l u i este confirm ată şi de trăsătu ri a m b ivalente:

• S i m patia pentru cel puternic (aparţinând culturi lor mascu l in e) , dar şi pentru cel slab (prezentă
în culturile fe m i n i n e) .

• Eşecu l şco l a r este considerat, în fu n cţie d e situaţie, ca u n dezastru (în cu lturi l e mascu l i n e)
sau ca u n i n ci dent m i n o r (în c u l t u r i l e fem i n i ne) .

• S u n t a p reciaţi atât p rofeso rii ca re " şti u ca rte " , cât ş i cei ca re sunt ( m a i a les) p riete n oş i .

G ra d u l de evitare a i ncertitu d i n i i i n d i că m od u l în ca re a lteritatea şi d iferenţele s u n t cu ltu ra l ac­

ceptate sau n u . Tn c u ltu ri l e cu g ra d m a re de evitare a i n certitu d i n i i , i deea d o m i n a ntă devin e ce
"
este d iferit este periculos " , i a r în cel e cu un g ra d m i c de evita re a i n certitu d i n i i sloga n u l poate fi
ceea ce este d iferit este cu rios " . Stu d i i l e I . S . E . i n d ică o ten d inţă p utern i că de evitare a i n ­
"
certitudinii ca re s e corelează pozitiv cu o serie de elemente aparţi nând celorla lte d i mensi u n i cultu ra l e
(cu m a r fi p referi nţa - fem i n i n ă - pentru păstra rea locu l u i de m u n că , dori nţa - mascu l i n ă - d e
o rd i ne, n evoia - co lectivistă - de a avea relaţi i b u n e cu şef u l d i rect etc . ) . Astfel , s - a putut constata :

• Existenţa nevo i i de a i m p u n e reg u l i ferme pe ntru cop i i .

• C o r p u l p rofesora l (da r şi elevi i . . . ) p referă p rog ra m e a n a l itice fixe şi sunt p reocu paţi, în mod
special , de corectitud i n ea răspu nsu l u i . C u lturi l e cu n ivel m ic de evita re a i n certitud i n i i p referă
dezbateri de ca litate - deci va l o ri zează şi p u n cte l e de vedere o p use, dar sol i d a r g u m en tate .

• P resupoziţia că profeso rii a u (sa u tre b u i e să a i bă) răsp u n s u ri l a orice întreba re .

• N evoia de reg u l i - cât m a i m u lte ş i cât m a i p recise.

• Atitudi nea negativă faţă de tineri (este q uasi generală constata rea că tinerii 1 elevii 1 studenţi i
"
sunt d i n ce în ce m a i s l a b p regătiţi " ) .

• Li psa de p reocupa re pentru d reptu rile m i norităţi l o r (în caz u l nostru, a lte le decât m i n o rităţi l e
rep rezentate l a n ivel pol itic) .

94
 • Evita rea cu orice p reţ a confl i ctelor - con siderate ca d ă u nătoa re p e ntru fu ncţio n a rea ş i
dezvo lta rea o rga n i zaţie i .

• S u n t P. referate măsuri de sch i m ba re ca re să red u că i n certitu d i n ea - exe m p l u l cel m a i evident

fi i n d ce l a l i ntrod ucerii cu rricu l u m u l u i la decizia şco l i i (c d ş ) : a u fost cerute, c h i a r i m perativ,
. . .

p reciză ri, metodo log i i ca re, în cel e d i n u rm ă , a u l i m itat pos i b i l itatea d e a l e g e re ş i , i m pl icit,
de rea l i za re a c . d .ş . î n conform itate cu n evo i l e exp r i m ate a l e elevi l o r şi ale pări nţi l o r .

Aplicarea altor instrumente de cercetare au confirmat rezultatele obţinute pe baza a p l icării

m odel u l u i l u i G . Hofstede. Astfel:

• " O rd i nea " se g ăseşte în p r i m e l e tre i locuri între va lorile p ro movate, la m a rea m ajo ritate
a subiecţi lor cercetării - fi ind, de departe, va loarea dezirabilă dom inantă în şcoala românească .

• învăţarea " şi " oamen i i" sunt prezente în majoritatea cazuri lor, între primele trei preferinţe .
"
,

Există ş i u n e l e n u a nţe: de exe m p l u , învăţa rea este p u tern ic d o m i n a ntă la p rofeso r i i ca re

p red a u d i sci p l i n e eva l u ate p r i n exa m e n e naţi o n a l e ş i în l icee, i a r va loarea " oa m e n i i " este
m a i p utern ic rep rezentată în cicl u l p r i m a r .

• " S u p ravieţu i rea " , " reţea ua " (co m u n ica rea), " puterea " , " succes u l personal" ş i " sig u ­
ra nţa " a u , î n genera l l ocuri d iferite î n i e rarh i i .
,

O a ltă cerceta re rea l i zată la i n iţiativa Agenţiei N aţion a le pentru P ro g ra m e C o m u n ita re în Dome n i u l
Ed ucaţi e i şi Form ă r i i P rofesiona le97 a confirmat aceste trăsătu ri, d a r a evidenţiat ş i o a n ume ten d i nţă
d e sch i m b a re s u b i nfl u enţa u n o r factori extern i . Astfel, s-a p utut constata o d i m i n u a re atât la n ivel u l
d i stanţei faţă d e pute re " , cât ş i a l evităr i i i n certit u d i n i i " l a u n ităţile şcol a re care a u dezvoltat
"
"
p ro iecte de cooperare i nternaţională. Concluzia ca re se poate tra ge de aici : sch i m b u l d e
experienţă ş i de b u n e p ractici ca re co nstit u i e u n p i lon a l i n iţiative l o r e u ropene privind ca l itatea
,

educaţiei a re u n potenţial d eosebit de sch i m ba re a culturii o rg a n izaţio n a l e în d i recţia u nei i n tegră ri

,

rea l e - incl usiv l a n ive l u l va lorilor p ro m ovate - în U n i u nea E u ropea n ă Pe de a ltă parte, dezvolta re a .

u n o r a stfel de p ro iecte s-a p utut face n u m a i a colo u n d e exista o a n u m e deschidere . Deci , p utem
conchide că aceste două elemente - cultura orga n i zaţion a l ă şi dezvolta rea de p ro iecte i nternaţion a l e
- se i n te rco n d iţionează, d a r fă ră a p utea s p u n e ca re d i ntre e l e î l determ i nă p e cel ă l a lt.

7 . 2 . C u ltura cal ităţ i i

Tn domen i u l aspectelor cu lturale specifice privind calitatea ed ucaţiei, vom p rezenta , in extenso,
rezu ltatele a ltei cercetări a I n stitutu l u i de Şti i nţe ale Ed ucaţiei98 . C h ia r dacă această cerceta re a folosit
cu p recădere m etode ca l itative (stu d i u l d e caz), co nsideră m că rezu ltatele s u n t i nte resa n te şi, cu

97. losifescu (2004).

98 . Managementt.:! �,: cultura caliîăţ/i" la nivelul unităpi' ţcolare {2 005� Sub.i 1 n iem fapi:J; că ş; această cerceta re este ar.terioar� apariţie: C U G 7 5/20CS Car cc:-:s:Ce!'"Clr:-: c�.
fn cei doi ar.i care a u trecut, n;.� se puteau produce sch 1mbări speCaculoase. VeZ! şi losifescu S . . L . Barlogea nu (2007).

95
 preca uţiile de rigoa re, pot fi considerate ca u n punct de p leca re cred i b i l pentru conti nuarea cercetă ri lor
ş i f u n d a m e nta rea pol itici l o r în dome n i u .
D i n cerceta re a u rezultat o serie d e trăsături cultura l e com u ne ca re, deşi n u pot exp l icita , pot sugera
va lori, rep rezentă ri sa u cre d i nţe referitoa re l a " ca l itate " , în genera l , şi l a " ca l itatea ed ucaţiei " , în
specia l .
Absenţa unei preocu pări expl icite pentru asig u ra rea ca l ităţi i este prima trăsătu ră co nstatată .
C h ia r dacă în documentele p ro g ra m atice a l e u n ităţ i i şco l a re (pro iecte d e dezvo lta re i n stituţ i o n a l ă ,
p l a n uri operaţionale etc.) se vorbeşte de ..îm b u nătăţi rea " , " o pti m i za rea " s a u ch i a r d e " creşte rea ca­
l ităţii " d iferitelor aspecte ale ed ucaţiei şi vieţi i şcolare, aceste ţinte sunt legate mai m u lt de funcţio­
n a rea ei c u rentă decât d e un co n cept co n ştient de ca l itate .
Această ., l i psă de conştienţă " este întreţin ută ş i d e a bsenţa u n o r sol i cită ri exp l i c ite d e l a M i n ister
sau de la lnspectorat privi n d m anagementu l şi asi g u ra rea cal ităţii la n ivel u l u n ităţii şcolare, răspu nsurile
p ri m ite de la elevi şi pări nţi confi rmâ n d această situaţi e . C a urmare, obiectivele ş i i n stru mentele de
asig u ra re a ca l ităţi i sunt m a i m u lt i m p l icite, ca fundal al dezvoltă rii i nstituţi o n a l e şi nu ţinte exp l icite .
O a ltă conseci nţă (as u p ra că reia vom reven i pe larg) este d ivers itatea extremă a notelor defi n ito rii
a l e acest u i con cept.
Centrarea activităţii m a n ageriale pe fu ncţionarea ş;co l i i este u n element c u l t u ra l , dar şi ma­
nageria l, foa rte i rr po rta nt, mai ales în contextul unei i n evita b i le descentra l izări. C a u rm a re, asi g u ra rea
ca l ităţi i este p usă în re laţie d i rectă cu eficientiza rea activităţi i - va loa rea " eficienţă " fi i n d foa rte
des (ş i i l eg iti m , în o p i n i a noastră) asociată con ceptu l u i de " cal itate " . O a ltă conseci nţă este con ­
s i d era rea activităţi l o r d i n p la n u ri l e operaţi o n a l e asociate p ro iectu l u i de dezvo ltare i n stituţi o n a l ă în
s ine, fă ră a estima sa u exp l i ca i nfl u e nţa respective i activităţi asu p ra rea l iză ri i m isi u n i i şco l i i şi a s u p ra
ati n ge r i i sco p u ri l o r majore de d ezvolta re sta b i l ite . în p l us, m a rea majoritate a activităţi l o r p revăzute
în docum entele p ro g ra m atice se referă l a fu n cţi o n a rea u n ităţi i şco l a re (n u la dezvo lta rea a cesteia),
i a r c reşterea ca l ităţ i i este s u b o rdonată şi, aşa cum a m mai spus, rezu ltă din funcţio n a re .
Această trăsătu ră este dove d i tă ş i d e m o d u l d e întocm i re a documentelor p rogra m atice . Acestea
s u n t, de foa rte m u l te ori b i n e întocm ite, consistente, i a r ţi nte l e sta b i l ite s u n t rea l i ste (ch ia r dacă ,
d e obicei, m u lt p rea m u lte) şi s-a considerat necesa ră acoperi rea u n iformă a tutu ror zon e l o r ş i a ri i l o r
d e i n te res . D e reg u lă , s - a încercat p l a n ifica rea a m ă n u nţită a tutu ro r domen i i l o r d e activitate ş i a
tutu ro r a ctivităţilor p ro p u se, ceea ce va d uce cu s i g u ra nţă la p robleme p rivi n d m o n itoriza rea şi,
m a i a l es, eva l ua rea tutu ro r a cesto r p ro g ra m e ş i activităţi ş i la i m pos i b i l itatea d iscernerii i m pa ctu l u i
u n ei a n u m e activităţi asu p ra ca l ităţii ed ucaţiei oferite d e şcoa l ă .
C a ata re, C o n s i l i u l d e a d m i n istraţie ş i C o n si l i u l p rofeso ra l s e ocupă de b u n a funcţi o n a re a şco l i i ş i
n u îşi a s u m ă f u n cţi i l e strateg ice, atât d e n ecesa re, l a n ive l u l şco l i i , într- u n sistem d escentra l izat.
Centrarea pe proced u ri este o trăsătu ră culturală extrem de p utern ică şi ca re poate afecta h otărâtor
m o d u l de i nstitu i re şi de fu n cţionare a sistemelor d e asig u ra re a ca l ităţi i . Pot exista ş i efecte pozitive
- o atitu d i n e pozitivă faţă de p roced u r i l e specifice asig u ră r i i ca l ităţi i , în momentul în ca re a cestea
vo r tre b u i concep ute şi i m p l e m e ntate, dar şi n egative. Întrucât întreaga funcţion a re a u n ităţii şco l a re,
i n c l usiv m od u l de real izare a i n specţi i l o r şcolare (de toate ti p u ri le), ş i întreaga activitate p rofes i o n a l ă
s e bazează pe p roceduri d erivate d i n documente normative, d i n doctri nele pedagogice sau metodice
în uz, d i n solicitări l e n ive l u ri lo r i e ra rh i ce s u perioare a l e siste m u l u i de învăţă mânt sa u , p u r ş i s i m p l u ,
d i n tra d iţie, te n d i nţa va fi de a p l i ca re ad /itteram, fă ră n icio refl ecţie prea labilă ( " dacă n i se

96
ce re, face m " ), rel evanţa şi util itatea lor nefi i n d s u b iect de d iscuţie . Noţi u n i l e şi p roced u ri l e
su nt pre l uate c a ata re d i n docu m ente oficiale şi, c a u rm a re, ră m â n la u n n ivel rid icat d e genera l itate
(abstracţie), ele nef i i n d asu mate şi n i ci con c retizate, ch i a r dacă ele s u n t (su p e rfic i a l ) cunoscute .
Această orienta re rezu ltă preg nant d i n i nterpreta rea răsp u n s u ri l o r la chestionarul a p l i cat persona l u l u i
ş i , m a i a l es, d i n răs p u n s u ri l e la întrebă r i l e refe ritoa re la ceea c e s e con sideră a f i o " şcoa l ă b u n ă "
sau u n " p rofesor b u n " . De exem plu, cad rele didactice d i n şcoală consideră că asigura rea cal ităţi i ţin e
d e p roced uri (ca re tre b u i e s ă fie c l a re, p recise ş i tra n s p a rente) şi că , odată sta b i l ite, e l e n u m a i
tre b u i e sch i m bate, c h i a r i n sistâ n d u -se p e necesitatea u n e i sta b i l"i ză ri .
Ca u r m a re, va fi extrem de d ifici l ă i m p l e menta rea u n o r modele conte m pora n e a l e ca l ităţi i i ns p i rate
d i n TQ M , ca re au o d i m e n s i u n e transformaţională evi d e ntă . Va exista te n d i nţa de a se că u ta
a p l icarea u n o r p roced u ri de asig u ra rea ca l ităţi i ca re, odată sta b i l ite, vor fi u rmate orbeşte, i n d ifere n t
de rezultate, i a r sch i m ba rea p roced u ri l o r c a u rm a re a u n u i p roces de reflecţie ş i învăţa re p e rso n a l ă
şi i n stituţio n a l ă v a fi extrem d e d ifici l ă ş i generato a re d e n eîn credere ş i nes i g u ranţă .
Co nsidera rea ca l ităţi i ca responsa b i l itate i nternă şi excl usivă a şco l i i dovedeşte situarea
con cepţiei p rivi n d ca l itatea la n ivel u l " p ri m u l u i va l " din ce le trei p rezentate mai sus. Toată l u m ea
con s i de ră asig u ra rea ca l ităţi i ca o sarcină excl usivă a şco l i i . T n acest sens, p ă ri nţi i sunt văzuţi ca
un g ru p " i ntern " şcol i i , iar nu ca reprezentanţi a i com u n ităţi i . De exe m p l u , ch i a r dacă şcoa la este des­
ch isă l a com u n itate (existâ n d co labora re sistem atică cu m u lte o rga n izaţi i şi g ru p u ri co m u n ita re) ,
această colabora re este văzută mai m u lt c a u n m ijloc d e asi g u ra re 1 de creştere a resu rselor dispon ibile,
i a r nu ca o satisfacere a unor n evo i a l e co m u n ităţi i şi n ici ca o m o d a l itate de i m p l ica re a co m u n ităţ i i
în asi g u ra rea ca l ităţi i . Activităţile co ncedate elevi l o r şi pări nţi l o r s u n t de reg u l ă , cele extracu rricu l a re
şi cele ca re ţi n d e întreţinerea şcol i i . C h ia r dacă părinţii ş i e l ev i i co nsideră că a r tre b u i să fie şi e i
m a i m u lt i m p l i caţi în p rocesu l d ecizi o n a l , e i n u s e cons ideră ca actori esenţiali a i a cestu i p roce s .
Considera rea ca l ităţi i c a fi ind p rod usă p reponderent de resu rsele "reci " este o t răsătu ră
doved ită i n cl usiv de reformele rea l izate în u lti m i i a n i , în ca re m i n i ştri i ca re s-a u peri n d at la E d ucaţie
şi-a u făcut un tit l u d e g lorie din m ă r i rea i n vestiţiei în i nfrastructu ra ed u caţie i . C o nfuzia înt re
fu n cţi o n a rea şi dezvo lta rea u n ităţ i i şco l a re, p recu m şi s u bdota rea m aj o rităţ i i u n ităţilor şco l a re a u
co n d u s l a cred i nţa, cva s i g e ne ra l ă , că resu rsele f i n a n c i a re ş i materiale, în special dota rea c u ech i­
p a mente d e u lt i m ă generaţie ar p ro d u ce d i rect ca l i tatea . C a ata re, d e foa rte m u lte ori, însăşi d ez­
vo lta rea i nstituţi o n a l ă este co ncepută m a i m u lt ca o dezvo lta re a bazei materiale p ri n co n strucţ i i ,
repa raţi i , p ro c u ra re d e ech i p a m e nte ş i materi a l e, obi ectivele înscrise î n p ro i ectel e de d ezvolta re
i n stituţi o n a l ă fi i n d m ă rturie în a cest sen s .
Diversitatea extremă şi caracteru l contradictoriu a l e conceptu l u i de cal itate rep rezi ntă ulti m a
trăsătu ră a c u lturii ca l ităţii ide ntificată , d a r n u ş i cea m a i p uţin i m p o rta ntă . Această trăsătură va
avea cele m a i m a ri efecte asu p ra i m p lementă ri i u n u i s i stem naţio n a l de a s i g u ra re a ca l ităţi i . D e
exe m p l u , într-o u n itate şco l a ră , a n a l izâ n d răs p u n s u ri l e a 2 0 de cad re d i dactice, a u rezu ltat n u m a i
puţi n d e 1 6 n ote defi n ito r i i a l e co n ceptu l u i d e " ca l itate a e d u caţiei " .
Co ntradicţia ca re n i se pa re cea m a i sem n ificativă este cea între ceea ce spun cad rele d idactice
(în răs p u n s u ri l e l a ch estio n a r) ş i ceea ce fac e l e efectiv (aşa c u m rezu ltă din observa rea activităţ i l o r
ş i a spaţi u l u i şcolar) . fn genera l , răs p u n s u rile prim ite s u nt " corecte " : cad rele didactice cunosc a n u m ite
aşteptă ri siste m i ce, c u n osc ş i d oc u m e n tele ofici a l e rel eva nte, d a r nu întotd ea u na s e şi co mportă
în co nfo r m itate cu " s p i rit u l " acelor docu mente . D e exe m p l u, uti l itatea cunoaşterii dobâ n d ite în
şcoa lă pentru situaţi i le p rofesionale ş i de viaţă este con s i d e rată d rept un i n d i cator esenţia l al ca l ităţ i i

97
 [ CAP I TO LU L 7. C u lt u ra ca l ităţi i în învăţă m â n t u l ro m â n esc 1

e d ucaţiei, dar, în situaţi i l e educaţionale observate co ncret, accentu l se p u ne pe cunoaşterea în sine,

fă ră o a bordare explicită a ca racteru l u i a p l icativ a l respectivei cunoaşteri . C u toate evo l uţiile cu rricu lare
a l e u lti m i l o r a n i, legarea s u b iectelor a bo rdate d e situaţi ile co ncrete de viaţă n u a deve n it o p ractică
o b işn u ită .
C a racte rul contra d i ctori u a l co n ce ptu l u i d e ca l itate este evidenţiat şi de u n e l e d ife re nţe de o p i n i e
între ca d re l e d i dactice, pe d e o pa rte, şi e l evii şi părinţii l o r, pe de a ltă pa rte . Se poate co nstata
deja, la pări nţi şi la e levi, o orienta re m a i p ragmatică : p ri m i i sol icită tot m a i i n sistent şco l i i ca educaţia
oferită cop i i lor lor să fie m a i p ractică , m a i utilă i nteg ră r i i sociale şi p rofes i o n a le, i a r cei d i n u rmă
insistă pe dezvolta rea atitudinală şi pe dezvolta rea unor com petenţe generale (de învăţa re, de orientare
"
în societate etc . ) . Astfe l , părinţii rep roşează şco l i i că " elevi i n u şti u ce să facă cu cunoştinţele ;
"
" elev i i n u şti u ce să facă în viaţă : n u a u opţi u n i , n u a u modele .
C h ia r avâ n d în vede re trăsăt u r i l e de m a i sus, cad re l e d i dactice încep să înţeleagă m a i b i n e ca re a r
f i rol u ri l e ş i f u n cţi i le şcol i i . C e l puţin l a n ive l retoric, este evidentă orienta rea con ceptu l u i pe criterii
"
d e rel evanţă a educaţiei oferită . Orienta rea "i nternă a a ctivităţi i şcolare a în ceput să fie com p letată
"
cu elemente specifice celorlalte două .. va l u ri în asig u ra rea ca l ităţii (asi g u ra rea ca l ităţi i prin i nterfaţă
"
şi " ca l itatea pentru vi itor ) .
Aceleaşi trăsături, d iversitatea ş i ca racteru l contradictori u , s u nt evidente şi î n m o d u l în ca re este
"
d efi n i t " elevu l b u n " şi " p rofesoru l b u n .
Î n p rivi n ţa " elevu l u i bun " , accentul este p u s de res p o n denţi pe con stanţa în p regătire şi pe
conformism . E l ev b u n este acela ca re se conformează ceri nţelor person a l u l u i d idactic. Pe de a ltă
parte, se poate constata faptul că portretul global este contradictori u : autonomia este şi ea considerată
"
o trăsăt u ră i m porta n tă a " elevu l u i b u n , dar decla raţi i l e nu sunt susţi n ute cu modal ităţi concrete de
"
acţiune (aşa cum sunt, de exemplu, cele asociate conformism u l u i) . De exemplu, ca litatea de a fi " creativ
a p a re de foa rte puţi n e ori . în p l us, răsp unsurile denotă l ipsa unei vizi u n i şi a unei cu ltu ri comune
p rivin d chiar funcţiile educaţiei, şi n u n u m a i asup ra conceptu l u i de ca l itate. Fra pează îm p răştierea răs­
p u n s u r i l o r într- u n câ m p sem a n tic vast, ceea ce n e în d reptăţeşte să tragem con c l uzia că persona l u l
"
didactic n u a re u n model a l " e l evu l u i b u n sa u o i m a g i n e clară legată d e a cest concept.
În p rivi nţa " profesorul u i bun " este evidentă aceeaşi l i psă de vizi u n e com u n ă . C h i a r şi părinţii a u
"
păreri foa rte diferite despre cad rele didactice d i n şcoa lă ş i p rivi n d caracteristicile u n u i ., b u n p rofesor .
"
Predo m i n ă trăsătu ri l e " tra d iţ i o n a l e ( p regătirea în special itate şi p eda gog i că), c u atât ma i m u lt cu
cât acestea s u n t întă rite prin toate formele de eva l u a re a a ctivităţi i cad relor d i dactice - incl usiv p r i n
"
i nspecţie. Pări nţi i , î n sch i m b , p u n pe p ri m u l p l a n ca p a citatea " de a s e face înţeles şi m otivaţia
( " d ragostea de meseri e " ) , c h i a r dacă cele mai i m porta nte l ucru ri învăţate de cop i i i s u n t co nsiderate
"
tot " c u n oşti nţel e , acu m u late în vederea reu şitei vi itoa re la examene. Este i n teresa ntă, în acest
sens, rema rca referitoa re la categoria de cad re d idactice p referată de cop i i : p rofesorii cu experienţă,
"
deoarece cei t i neri " n u sunt înţe l eş i .
Profesoru l este izo l at de rest u l co leg i l o r ş i d e com u n itate . Acelaşi l ucru a re ieşit ş i d i n observa rea
u n o r l ecţi i : p rofeso ri i fol osesc exclusiv c u n oşti nţe l e de l a d isci p l i na respectivă , necă utâ n d să le
i nteg reze, nici măca r în a ria curricu lară respectivă, transdisciplinaritatea l i psind a p roape cu desăvârşi re.
C h ia r şi părinţii a u rep roşat şco l i i l i psa u n ităţi i în ceri n ţe şi în moda l ităţi l e de eva l u a re . Profesoru l
este centrat pe co nţi n ut u l disci p l i n a r şi m a i p uţ i n pe elev i , pe depri n deri, şi ma i p uţin pe înţelegere .
De asemenea, elevi i rep roşează p rofeso ri lor l i psa d e i nteres ş i c h i a r desconsidera rea .

98
Se aco rdă o pondere m ică educaţiei elevu l u i ca person a l itate i nteg ra lă �i co m pete n ţelor d e
învăţa re p e tot parcursul vieţi i . Acest l ucru este confi rmat �i de mod u l în ca re este înţe les ,. activism u l "
elevu l u i , doar ca răspuns opti m la i n iţiative l e p rofeso ru l u i �i n icidecu m ca i n iţi ativă p roprie, ch i a r
dacă s u n t fo los ite � i metode n o i (j ocu ri d e ro l etc . ) . De asemenea, p rofeso r u l o fe ră de reg u lă, u n
,

feedback elevu l u i ( d e tip u l ,. b i n e " 1 ,. ră u " ) d a r n u este de l o c p regătit s ă accepte feedbackulacestu i a .

Foa rte i nte resa n te s u n t co m e n ta ri i l e p rivi n d ,. coleg u l b u n " . P e fo n d u l u n e i dispers i i m a i m ici a
răsp u n s u ri lo r, este evi dent ca racterul idea l a l po rtretu l u i rea l izat bazat m a i m u l t p e ce �i-ar do ri
oa menii şi mai puţin pe ceea ce există deja. Pe de a ltă pa rte, acest portret idea l denotă con�tientizarea
n ecesităţi i co laboră r i i la n ive l u l întreg u l u i corp u l u i p rofeso ra l . Un ,. col eg b u n " n u poate fi u n
" p rofesor b u n": trăsătu rile s u n t d i fe rite, l i ps i n d ca racte ristici l e d o m i n a nte a l e " p rofeso ru l u i b u n "
(între care p regăti rea de special itate �i pedagogică ocupă u n rol i m porta n t) . C a pacitatea de a ascu lta,
e m patia s u n t considerate ca fu n d a m enta le în sta b i l i rea u no r relaţi i de coope ra re, aşa cum ar treb u i
să fie cele d i n �co l i .
La fel de i nteresa nte s u nt co mentariile desp re ,. d i rectorul bun " ( m a i a les avâ n d î n vedere evidente l e
re laţii excel ente d i ntre d i recto r şi co rp u l profeso ra l î n m aj oritatea şco l i lor i nvestig a te) . P e fon d u l
aceleiaşi vari a b i l ităţi mari a răspu nsurilor, predomină ,. orienta rea pe relaţii umane " faţă d e ,. orientarea
pe sa rc i n ă " . Deci, d i recto r u l este perceput m a i m u lt ca u n faci l i tator a l re laţi i lor i n terpersonale ş i
constructor a l ech ipelor d i n şcoală, d ecât u n p l a n ificator, org a n izato r şi eva l u ate r a l activităţi i d i n
şcoa lă . U n u l d i ntre rol u ri l e esenţi a l e a l e d i rectoru l u i este con s i d e rat rezolva rea confl i ctelor. A
avea co nfl icte în şco a l ă este perceput ca u n sem n maj o r de s l ă b i ci u n e m a nageri a l ă . C a u rm a re ,
confl i cte l e tre b u i e ascu nse şi ra p i d rezolvate . Această trăsătu ră confi rmă caracteru l co nse rvato r a l
cultu rii şco l a re ca re n u poate percepe rol u l confl i ctu l u i de d i n a m izator a l dezvo ltări i . U n alt element
i nteresa nt î l rep rez i ntă faptu l că trăsătu rile d i recto ru l u i b u n " sunt m ult ma i apro p i ate d e
"
cele ale co l eg u l u i bun " decât de cele a l e "profesoru l u i b u n " .
"
în p rivi nţa funcţi i l o r şi a sti l u ri lor manageria le p red o m i n ă orienta rea i nternă. D e exe m p l u , n u
există p reocu pări sistematice p rivind com u n ica rea ş i p ro p a g a rea doc u mentelor p ro g ra m at ice a l e
şco l i i în com u nitate (d i n colo d e com itet u l de părinţi ca re este doa r i nformat; i a r com i tetu l consu ltativ
a l e l evilor n i c i nu este a m i ntit ca p a rtener d e com u n ica re) .
Toate aceste tră sături vo r tre b u i avute în vedere atu nci câ n d se vo r i m p l ementa efectiv s istemele
de m a nagement şi d e a s i g u ra re a ca l ităţi i, atât la n ivel n aţion a l , cât ş i la n ivel u l u n ităţi i şco lare .
 CAPITO LUL 8

As i g u ra rea ca l i tă ţ i i e d u ca ţ i e i în Ro m â n i a :
a s pecte n o rm at ive ş i o p e raţ i o n a l e

As i g u ra rea ca l ităţi i, ca p ro b l e m ă " oficia lă " ş i ca s u b iect de pol itici ed ucaţi o n a l e a a p ă rut doar în
u lt i m i i 5 a n i , s u b p resiunea i nteg ră rii în u n i u n ea e u ropea n ă . Ca ata re, primele i n iţiative rom â neşti
în do men i u l a s i g u ră r i i cal ităţi i s-a u refe rit l a învăţă mântul su perior şi la e d u caţia şi fo rm a rea
p rofes i o n a l ă ş i au avut ca p u n ct d e p leca re neces itatea a p l i că rii p ri n c i p i i l or şi recom a n d ă ri l o r d i n
ca d r u l " p rocesu l u i Bologna " şi, respectiv, a l e " p roces u l u i Copenhaga " . Tn domen i u l învăţă m â ntu l u i
p re u n ivers ita r n o n - p rofes i o n a l , n u a existat decât o p ro p u n ere d e concept ş i de i n d icato ri î n ca d r u l
p ro i ectu l u i d e cerceta re a l l . S . E . m a i s u s menţionat (vezi şi An exa 3 ) .
T n ce l e c e u rm ează, vo m p rezenta , pe scu rt, i n iţiative l e de d i n a i ntea a pa riţiei Leg i i ca l ităţi i e d u caţiei
(Legea 8 7/2006 de a p robare a OUG 7 5/2005) ş i , pe l a rg, acest act normativ şi consecinţele acest u i a
(evident, până î n m o m e n t u l con ceperii a ceste i l ucră ri).

1 8. 1. I n iţiative p remergătoa re Legii calităţii educaţiei

N u vo m i n s ista p rea m u lt pe i n iţiative l e specifice educaţiei �i formării profesionale deoa rece

am a b o rdat această p rob le m atică în context e u ro pea n , i a r model u l p i l otat în a i nte de 200 5 a fost
g e n era l izat printr-u n o rd i n de m i n istru d i n 200699 . Ca u rm a re, existâ n d o conti n u itate evi dentă
între ceea ce s-a fă cut în a i nte ş i d u pă a p a riţia Leg i i ca l ităţ i i ed ucaţie i , n u n e vom m a i referi l a acest
model .
Tn cazu l învăţământu l u i s u perior, în a i nte d e a p a riţia Leg i i în d iscuţie, a existat doar o si n g u ră
i n iţiativă naţi o n a l ă în domen i u l asig u ră ri i ca l i tăţii concretizată printr- u n act normativ1 00, p r i n ca re
s u nt menţionate a n u m ite d i recţ i i şi s u n t a p l icate a n u m ite p ri n c i p i i e u ropene (d i n tre cele dej a

9 9 . O rd i :; r.r. 4889/09 . 0 8 . 2 006 p�1vir.C genera ::zarea ir.stn.:rner:telm d e as!g:.;rare a ca:i�ă;i i ;' !'1 ed;";caţ:e ş i fo!'mare profesior.a;� : a �tvek:! re;e:ei invă.ţă mâr.tLduJ profes ·c�al
şi te h n i c .
i 00. Ordir. N r 3928 / 2 i .04. 2005 p r i v i r: C asigu rarea cc: l !iă � i � se!'V;c : J �Ci educaţio:'la�e :n i n stiiq:!le Ce hva�ă r.-:c1r.t Sl! pe:-im. Vechea l e ţ; e p r i v i � d acreCita rea �nst!t t.:ţ:ilo:- Ce
inv�ţământ s�..: pericr - Legea N:-. 88/ i 993 - r: u a abo�da� explicit, pe baza unvi concept co;:te rr:pora :"l , această p!"cb:ema�icA a ca ! i t � � i i .

7 00
 menţionate în ca d r u l ca p ito l u l u i ded icat i n iţiative l o r e u ropene ?i i nternaţio n a l e ) . Astfel , respectivu l
ord i n de m i n istru p reve d e :

• C onsi9era rea m a n agementu l u i ca l ităţii d re pt o co m po n e ntă d efin itorie a pol itici l o r insti­
tuţio n a l e ? i a d ezvo ltă ri i fiecă r u i furn izor de servicii e d u caţio n a l e .

• Răsp u n derea fiecă re i i n stituţii de învăţă mânt su perior, în genera ! , ?i răsp u n d e rea co n d uceri i
aceste i a, în speci a l , pentru ca l itatea servici i l o r e d u caţi o n a l e ofe rite .

• O b l i gativitatea fi ecă re i i n stituţi i de învăţă m â n t su peri o r de a a p l ica, începâ n d cu a n u l

u n ive rs ita r 2005-2006 p ropri u l sistem de as i g u ra re a ca l ităţ i i , incl usiv d e a ela bora u n ra port
a n ua l p rivi n d as i g u ra rea ca l ităţi i . Acest ra port d e eva l u a re i nte rnă va fi ob l i g atoriu pentru
orice d e m e rs de so l icita re a eva l uă r i i exte rne ? i va fi uti l izat pen tru acorda rea fina nţării de
bază ? i a celei co m p lementare .

• Tnfi i n ţa rea, la n ive l u l fiecă re i i n stituţ i i de învăţă m â nt s u perior, a u n e i struct u ri specifice -

C o m i sia pentru eva l u a rea ? i asig u ra rea ca l ităţii - ca re c u p r i n de, pe l â n g ă re prezenta n ţ i i
corp u l u i p rofesora l , ?i rep rezenta nţi a i a lto r p ă rţi i nteresate (studenţi, a bsolvenţi, a n g ajatori) .

• I n c l u d erea , în siste m u l d e asig u ra re a ca l ităţi i , a u n o r criterii ? i princi p i i p rivi n d :

> p o l iticile, strateg i i l e ?i p roced u ri l e pentru asi g u ra rea ca l ităţ i i ;

> metodolog i i le de a p roba re, m o n i to rizare ? i eva l u a re period ică a p rogra mel or d e stu d i i
? i a ca l ifică r i l o r aco rdate;

> m etod olog i a de eva l u a re a stu denţi l o r;

> asi g u ra rea ca l ităţi i corp u l u i p rofeso ra l ;

> eva l u a rea res u rselor de învăţa re ?i a sprij i n u l u i ofe rit stu denţi l o r în fo rmarea lo r;

> o rg a n iza rea bazei de d ate ca re perm ite a u toeva l u a rea i nte rnă;

> p u b l icarea perio d i că de i n fo rmaţii cu p rivi re la ca l itatea p ro g ra m el o r d e stu d i i ofe rite .

Prevederi le a cestu i ord i n n u s-a u p utut a p l i ca în tota l itate, întrucât, câteva l u n i m a i târzi u , a fost
a p ro bată O U G 7 5/2005 care a fost, u lte rior, a p robată p r i n Legea 87/2 006. D a r, o serie de i n stitu ţ i i
de învăţă mânt su perior1 0 1 deja înce p u seră să-?i dezvo lte, i n dependent de i n iţiativele d e l a n ivel n a ­
ţio n a l , p ropri i l e siste m e d e ca l itate .
Tn p rivi nţa asig u rării ca l ităţii la n ive l u l i n stituţi i lor d e învăţământ pre u niversitar non-pro­
fesional, n u a existat, a nterior Leg i i ca l ităţii , n icio i n iţiativă specifică , concretizată prin acte n ormative
sau recoma n d ă ri ofi ciale, la n ive l naţio na l .
C a ata re, s i n g u ra i n iţiativă p u b l i că cu d esch idere l a n ivel naţio n a l 1 °2, o rep rezi ntă aceea?i cerceta re
m enţionată deja a I n stitut u l u i de ?ti i nţe a l e E d ucaţi e i 1 03 .

101 . C um c.r fi U n ive:-sitatea Politehr.ică B u c � reşt! (ca re şi-a creat un Co:1s!�iu al C a ! 1tăţi i, ur: D i rector cu Ca!:tatea şi un Regulamen-::: speci�ic) sau U r. �versitatea Bucureşti
(care ş i - a conceput propri\.:! Mam.:ai a � Ca!it2;ii}.
1 C2 . LasânC la o parte destu� de n u meroaseie i n !ţlat:ve locale, subsu mate. de reg :..: lă, unor proiecte de cooperare interr.aţională (Ccrnenius, Leona rdo eK.), da r ca re n u au
avut :J� !mpact ses: zaOil ia r:ivei r:.aţ1o n a l .
� 0 3 . lvfanagemer.tui �i cultura ca/Jtt#fli la niveiul unită_tHşcolare {2005}.

10 1
 CAP I TO L U L 8 . As i g u ra rea ca l ităţi i e d u ca ţ i e i în R o m â n i a

I n stitut u l d e �ti i nţe a l e E d u caţiei a la nsat u n sistem p ro p r i u d e i n d icato ri p rivi n d cal itatea ed ucaţiei,
p rezentat în Anexa 3. Pro p u n e rea I S E de i n d icatori a re l a bază patru mari dome n i i de a p l icare
(elevu l , p rofeso ru l , m a n a g e m e n t u l şi co m u n itatea ) , ş i patru categori i d e ţinte a l e eva l u ă r i i ca l ităţi i
(precondiţii 1 resu rse, procese, relaţi i şi p roduse) - si m i l a re celor d i n mode l u l EFQ M . Cele patru domen i i
a l e vieţi i şco l a re sunt p u s e î n m atrice cu c e l e patru categ orii de ţinte a l e eva l uă ri i cal ităţi i , rezu ltâ n d
u n sistem coerent ş i u n ita r de i n d i cato ri .
I n d icatorii de ca l i tate se g ăsesc la i nte rsecţia domen i i l o r vieţii şco l a re cu ţinte l e eva l u ă ri i ca l ităţi i
în conform itate cu m atricea de m a i jos. Pentru fieca re i n d icato r (de la 1 . a . 1 . p â n ă la 4 . d . 2 . ) a u
fost d ef i n ite trei categori i d e i n d ici - ca re exp r i m ă va loarea creată " (Va C r), va loarea a d ă u g ată "
" "
(VaAd) ş i .. va Ioa rea aj ustată " (VaAj ) .
î n afa ra celor două concepte deja explicate şi comentate p e parcursu l acestei l ucră ri ( .,valoare adăugată "
ş i va loare creată " ) , cercetători i I . S . E . a u considerat necesa ră i ntroducerea u n u i a l trei lea concept, cel
"
de va loare aj ustată " , ca re ar exprima n ive l u l cel m a i de jos accepta b i l la ca re p utem vorbi de ca l itate :
"
n ive l u l de fu ncţionare " , menţin ut, aj ustat şi îm b u n ătăţit în mod co nştient dar fără să fie vo rba, în că,
"
d e va loa re a d ă u g ată .

Domenii d e apl icare

a. b. c. d.
Elevu l Personalul Managementul Comunitatea

1 .a.2. . . . .. . . ..
1 . Pre-condiţii
.. . . . .
/resu rse

. . . . . . . . . .. .

Categorii 2. Procese
de ţinte
ale eval uării . . . . . . . .. . . .

3. Relaţi i
cal ităţi i

. . . . .. 4 d 1.
. .

4. Produse 4.d.2.
. . . .

I n d i cii d e cal itate s u b s u maţi "valorii aj ustate " reflectă efo rt u l de menţi nere ş i d e o pti mizare a
fu n cţio n ă ri i curente a u n ităţii şcolare, efort situat, în o p i n ia noastră pe " g ra n iţa " între " funcţionare "
ş i " as i g u ra rea ca l ităţi i " , aparţinând a m belor domen i i . I ntrod u cerea acestu i a l treilea concept a fost
considerată necesară di n cauza centrări i activităţi i şi vieţi i şcolare pe funcţionarea fără probleme, cal itatea
n efi i n d , în că, o p reocu pare exp l icită . Ca urmare, p ri m u l pas în constru i rea sistemelor de management
şi de asi g u ra re a ca l ităţii în acest context cultural nefavorab i l a r fi tocmai identifica rea l i m itei între
fu ncţionare şi ca l itate, u rmând ca sistemele create să treacă, în m od conştient, d i n colo de a ceastă
" g ra n iţă " prin a p l icarea celorlalte două concepte - " valoare adăugată " şi " valoare creată " .
D e a se m e n ea , set u l d e i n d i cato ri p ropus cores p u n d e tutu ro r ce l o r trei " va l u ri " în d efi n i rea ca l ităţi i
e d u caţi e i , existâ n d şi i n d i catori " i nte rn i " , şi d e i nterfaţă " , şi " d e releva nţă " .
"

7 02
8 . 2 . Leg i s laţia ca l ităţ i i e d u caţiei d i n Româ n ia ş i dezvoltă r i l e

s u bsecvente

C ea mai i m p o rta ntă i n iţiativă în domen i u este Legea a s i g u ră r i i ca l ităţi i ed u caţiei, adoptată p r i n
O rd o n a nţa de U rge nţă N r. 7 5/1 2 i u l i e 2 0 0 5 , la râ n d u l e i a p ro bată p r i n Leg ea N r. 8 7/2 0 0 6 .
Este clar că siste m u l naţi onal d e m an a gement ş i d e asig u ra re a ca l ităţi i este o i n iţiativă foa rte recen tă ,
p e ca re o co nsideră m cea mai importantă a u ltimilor 5 a n i . D i n colo de deficie nţele i n e rente orică rui
în cep ut, p r i n ci p a l u l merit a l aceste i l e g i este crea rea un cad ru n aţional pentru asi g u rarea ca l ităţ i i ,
atât î n învăţă mâ ntu l su perior, cât ş i î n cel pre u n iversita r. Legea defi neşte principa lele concepte legate
de ca l itatea ed u caţiei, statuează o m etod o l o g i e p rivi n d asig u ra rea i nternă şi exte r n ă a ca l ităţi i ş i ,
l ucru foa rte i m po rta nt, sta b i l eşte responsa b i l ităţi le î n a s i g u ra rea ca l ităţi i p r i n înfi i n ţarea a d o u ă
agenţ i i naţio n a l e respo n s a b i l e ( u n a pe ntru învăţă m â ntu l s u perior şi ceala ltă pentru învăţă mân t u l
p re u n iversita r) , ca re s e vo r ocupa ş i c u a utoriza rea şi acred ita rea i n stituţi i l o r de învăţă mânt l a n ive l u l
respectiv.
De asemenea, s u nt co nstitu ite, prin efect u l l e g i i , struct u r i responsa b i l e cu a s i g u ra rea ca l ităţii şi l a
n ivel u l i nstituţi i l o r d e învăţă m â nt. S u b l i n iem, a i c i , fa ptu l c ă respectiva structu ră - Comisia pentru
evaluarea ş i asig u ra rea ca l ităţi i - este s i n g u ra sta b i l ită prin lege, l a n ive l u l u n ităţii şco l a re (cu
excepţia structu r i l o r de co n d u ce re, sta b i l ite pe baza Leg i i învăţă mântu l u i) .
C h ia r d a c ă acest act n o rmativ a re o serie de ca renţe (co n cepte i n adecvat defi n ite, l i psa refe rinţe l o r
l a modelele acceptate p e p l a n internaţio nal - cum ar f i 1 5 0 , TQ M, E FQ M , C QAF etc. -, l i psa pri ncipi i l o r
d i rectoa re î n defi n i rea ca l ităţi i , centra rea pe acred ita rea i n stituţi o n a l ă , n ecoo rd o n a rea cu leg islaţi a
form ă r i i p rofes i o n a l e a a d u lţ i l or, nepreciza rea rol u l u i u n o r i n stituţii ca re au în prezent atribuţii în
asi g u ra rea cal ităţi i etc. ), această lege a creat p rem isele necesa re e l a b o ră r i i u n u i sistem naţional d e
i n d icato ri, sta n d a rd e ş i p roce d u ri de asig u ra re a cal ităţ i i î n ed ucaţie.
Astfel, legea stabileşte domen iile şi criteriile în care vor exista sisteme de calitate (standarde, p roced u ri etc . ) :

A. Capacitatea instituţională, defin ită p ri n u rmătoa rele criteri i :

a) stru ct u ri l e i nstituţi o n a le, a d m i n istrative şi ma n a g e r i a l e ;

b) baza mate ri a l ă ;

c) resu rsele u m a n e .

B. Eficacitatea ed ucaţională, co n c retizată p r i n u rm ătoa rel e criteri i :

a) conţi n utu l p ro g ra m elor de st u d i u ;

b) rezu ltatele învăţă ri i ;

c) activitatea de ce rceta re şti i nţifică sa u metod ică, d u p ă caz;

d) activitatea fi n a n c i a ră a org a n izaţiei .

C. M anagementu l cal ităţi i , ca re se con cretizează p r i n u rm ătoa re l e criteri i :

a) strateg i i şi p roce d u ri pentru as i g u ra rea ca l ităţi i ;

b) p roced u ri p rivi n d i n iţiere a, m o n itoriza rea şi rev1zu 1 rea p e riod ică a p ro g ra m e l o r ş i

activităţ i l o r desfăşu rate;

1 03
 [ CAP I TO L U L 8 . Asi g u ra rea ca l i tăţ i i e d ucaţ i e i în Ro m â n i a 1

c) p roced u ri o b iective şi tra n s p a rente de eva l u a re a rezultatelor învăţă ri i ;

d) p roced u r i de eva l ua re periodică a ca l ităţi i corp u l u i p rofeso ra l ;

e) acces i b i l itatea resu rse lor a decvate învăţă r i i ;

f) baza de date actua l i zată siste matic, referitoare la asig u ra rea i nte rnă a ca l ităţ i i ;

g) tra nspa renţa i nfo rmaţi i l o r de i nteres p u b l i c cu p rivi re la p rog ra mele de stu d i i ş i , d u pă caz,
certifi cate le, d i p l omele şi ca l ifică ri l e oferite;

h ) fu n cţio n a l itatea structu rilor de asi g u ra re a ca l ităţi i ed ucaţie i , conform l eg i i .

Aceste dome n i i ş i criterii s u n t co m u n e sistem u l u i naţion a l de învăţă m â nt - deci s u n t va l a b i le atât

în învăţă m â ntu l s u perior, cât şi în cel p re u n ivers ita r, atât în învăţă m â nt u l p u b l ic, cât şi în cel p rivat.
Aşa cum a m mai spus, prin efectu l leg i i (şi , u lterior, p ri n două hotă râri de g uvern 1 04), au fost înfiinţate
cele două stru cturi responsa b i le, la n ive l naţi o n a l , cu managementu l şi asig u ra rea ca l ităţi i Agenţia
Rom â n ă de Asig u ra re a C a l ităţi i în Învăţă m â n t u l S u perior (ARAC IS) şi Agenţia Ro mână de Asi g u ra re
a C a l ităţ i i în Învăţă m â nt u l Pre u n iversita r. În afa ra o b l igaţiei de a respecta p revederi le com u n e a le
Leg i i , între cele două agenţi i există d iferenţe fu n d a m enta l e în p rivi n ţa statutu l u i : în ti m p ce ARAC I S
este i n dependentă 1 05, co n d iţie i n d ispensa b i l ă aderă r i i l a E N QA. ARAC I P este s u bord o n ată M i n is­
teru l u i E d ucaţie i , ch i a r dacă f i n a n ţa rea se face, ş i în a cest caz, excl usiv d i n ven ituri p ropri i .
Ţi n â n d co nt d e specificu l învăţă m â n tu l u i s u perior ş i a l ce l u i p re u n iversita r, cele două agenţii a u în ­
ceput, în c u rs u l a n u l u i 2 0 0 6 , să co n stru iască siste m u l naţio n a l de m a n agement ş i de asig u ra re a
ca l ităţi i .
La n ive l u l învăţământu l u i su perior, ARAC I S a preferat i n tegra rea sta n d a rdelor ş i a metodo log i i lor
( p roce d u ri l o r de a utoriza re, acred ita re ş i eva l u a re periodică) cu p ri ncip i i le ş i fi n a l ităţi le asig u ră r i i
ca l ităţi i într-un docu ment u n itar, structu rat pe baza princi p i i lo r şi p racticilor europene deja p rezentate.
Astfel , a fost p romovată H G 1 4 1 8/2 006, prin ca re sunt a p robate M etodologia de eva l u a re externă,
sta n d a rdele, sta n d a rdele d e referinţă ş i l i sta i n d icatorilor de performanţă . P ri n acest a ct n o rmativ,
a fost a p robată şi expe r i m enta rea respectivelo r metodolog i i ş i sta n d a rde pentru a n u l u n iversita r
2 0 0 5-2 0 06 1 06 .
Pe a ceastă bază, ARAC I S ş i-a ela borat o s e r i e de i nstru mente de l u cru ca re vizează 1 07 :

• eva l u a rea externă în vede rea acred ită ri i p ro g ra m e l o r de stu d i i (de l icenţa şi d e m aster) -
cu cele două eta pe - a u to riza rea p rovizo rie ş i acreditarea;

• eva l u a rea externă în vede rea a utoriză r i i 1 acred ită ri i i n stituţi ona le;

• eva l u a rea externă a ca l ităţ i i academ ice d i n i n stituţi i l e de învăţă mânt s u perior acreditate;

• eva l u a rea externă a Depa rta mentelor pentru p reg ătirea perso n a l u l u i d i d a ctic (DPPD);

• eva l ua rea externă a p ro g ra m e l o r de stu d i i oferite pri n învăţă mânt l a d i sta nţă ( I D ) .

1 04 . H G Nr. i 2 5 7 1 1 8 . i 0.200S, privi:1C aproba�ea Regulamentului de organizare $' func_tionare a ARA CIS �; H G i 2 58 / 1 8 . 1 0.2005 pr:v!nd a prcb a rea Regulamenru!ui de
organizare şi func_tionare a ARA CIP.
1 05 . Inclusiv pe p�a:"l f!r.anc:ar, in urma ;J�ei 17'10dif!c�r! �:�erioare a Leg;: 87/2006.
1 06 . Exper�me.,:a:-e extlr.sl d:e r : c r. pri�, OUG i 02/2 0C6 (aprcbat2 pri:-: Legea 240/2 007�. şi !:: ar:;J: u:"!�versi:ar 2C06- 2 C 0 7 .
1 07 . VeZ: nrtp://llv"Htl.l. aracis.ro.

7 04
 De asemenea, a fost adoptat şi un Cod de etică profesională privind asig urarea ca l ităţi i şi acred ita rea
în învăţă m â n t u i s u p e rior d i n Ro m â n ia - pentru a p l i ca rea că ruia a fost creată o Co m isie de etică
ş i i nteg ritate m o ra l ă .
Fi eca re d i ntre -ce l e tre i domen i i p rivi n d as i g u ra rea cal ităţ i i este asociat cu u n set d e sta n d a rde, i a r
fiecă rui sta n d a rd î i s u nt asociaţi i n d icato ri d e performanţă . C e ri nţele u n u i i n d i cator d e perfo rmanţă
va riază d e la n ivel u l m i n i m o b l i g atoriu la u n n ivel d e referinţă recoma n dat, p entru ca re i n stituţia
poate opta sau poate să-şi sta b i l ească u n n ive l superior acestu ia prin sta n d a rd e p ro p r i i de referi nţă .
Tn Anexa 4, p rezentă m structu ra pe d o me n i i , criterii, sta n d a rd e ş i i n d i cato ri în fu n cţie d e ca re s e
rea l izează eva l ua rea cal ităţii î n învăţământul su perior. Tn a n u l academic 2 0 06-2 0 0 7 a u fost eva luate,
conform n o i l o r sta n d a rd e şi metodolog i i ş i pe baze experimenta l e , primele u n sp rezece i n stituţi i de

învăţă m â n t s u perior.
Pentru învăţământul p reu niversitar, activitatea ARA C I P s-a deru lat în mai m ute eta pe. M otivaţia
principală a a cestei eta p izări a fost toc m a i n o utatea d o m e n i u l u i şi l i psa p recedente l o r (cu excepţia
i nstru mentelor e l a b o rate şi p i l otate la n ivel u l învăţă m â ntu l u i p rofes i o n a l ş i te h n ic) . Ca ata re, s-a
con s i d e rat n ecesa ră o dezbatere p u b l ică p re l u n g ită a fiecă r u i docu m ent şi a fiecă re i eta pe de

i m p lementa re a sistem u l u i de ca l itate. Pri ncipalele momente ale elaborării s i stem u l u i naţional d e
m a nagement ş i d e asig u ra re a ca l ităţi i a u fostl OS:

• Adopta rea Decla raţiei d e p rinci p i i (în noiem brie 2005) - p ri m u l document p ro g ra matic
ado ptat ş i ca re a p ro p u s sistem u l u i şco l a r o serie d e p r i n c i p i i ale asi g u rării ca l ităţi i .

• Elabora rea (la începutul l u i 2 00 6 ) , Reperelor conceptuale ş i metodologice p rivi nd

siste m u l naţional de manag ement ş i de asig u rare a cal ităţi i ed ucaţiei, prin care se
a d â n cesc şi se exp l icitează d efi n iţi i l e principalelor co nce pte a sociate m a n a gementu l u i şi
asig u rării ca l ităţii şi se prefigurează structura şi forma standardelor şi a m etodologiilor asociate .

• Elabora rea şi a p ro b a rea, în m a i m u lte eta pe, a Sta n d a rdelor n aţionale de a uto rizare
şi acred itare şi a Metodolog iei de eva l u a re asociate . Prima fo rmă a fost adoptată în apri l ie
2006 şi p i l otată p â n ă în septe m b rie, i a r fo rma fi n a lă a fost a d o ptată în ia n u a rie 2 0 0 7 1 09_

C on co m i te n t, a u fost d efin i tivate ş i i nstru mentele d e eva l u a re .

• Para l e l , a fost reg lementată activitatea eva l uato ri lor extern i 1 1 0 şi a fost i n a u g u rat (în i a ­
n u a rie 2007) Reg i stru l p ro p r i u a l ARAC I P a l expe rţi lor î n eva l u a re şi acred ita re .

• Elabora rea (la sfâ rşitu l l u i 2006) a Strateg iei ARACIP p â n ă în 201 O.

• Disem i n a rea u n o r materiale i nformative p rivi n d l e g i slaţia ca l ităţi i - g h i d u ri , p l ia nte ş i

afişe - ca re a u aj u n s î n fi eca re u n itate şco l a ră .

1 08. Toate documentele menţionate se g�sesc pe site-ul ARAC IP - http://araâp. edu.ro. Toate aceste documente au fost supuse dezbaterii publice prin întâlniri. mese rctunde,
i n tervenţi i in mass-media etc .
1 09. HG 2 1 /2007 priv1r.d aprobarea Standardelor de autorizare si a Standardeior de acredita re 1 eva l ua re periodică si HG 22/2007 privind aprobarea Metodolog ie; de eva l u a re
instituţional� in vederea autorizăni, acredită rii şi eva i u â r ! i p eri o d ice .
i 1 O. Ord!n nr. 5337/î 1 . 1 0 .2 006 privmd aprobarea Codului de etica profesională a! ex perţ i iar in evaluare şi acredita re a1 ARAC I P şi Ordin nr. 5338/1 1 . 1 0 . 2 006 p r : v i n d aprobarea
Metodclog!e1 privind cnteriile de seleCţie şi de formare a experţilor i� scri:;i in Reg istru l ARAC I P.

1 05
 [ CAPITO L U L 8. As i g u ra rea ca l i tăţi i e d u ca ţ i e i în Ro m â n i a ]

• I n i ţ ierea p roced u r i lo r de eva l u a re în vederea autoriză rii ş i acred itării, începând cu

m a i 2006 - pentru învăţă m â n t u l p rivat -, ş i i a n u a rie 2007 - pentru învăţă m â n t u l p u b l ic.

• Elaborarea, dezbaterea p u b l ică ş i adopta rea stan d a rdelor de referi nţă (de ca l i tate
p ro p r i u -zise) - ca re se va fi n a l iza p â n ă la sfâ rşitu l a n u l u i 2 0 0 7 .

Structu ra stan d a rdelor p romovată de ARAC I P, întrucâtva diferită de cea sta b i l ită pentru învăţământul
s u perior de către A RAC I S , este p rezentată în An exa 5 .
C o n d u cerea ARAC I P a considerat n ecesară separa rea sta n d a rdelor de funcţi o n a re " ( d e a utoriza re
"
şi de acredita re) de cele " de ca l itate " d intr-un m otiv evident: în timp ce funcţionarea este reglementată
p r i ntr-o o serie de acte n o rm ative p reexistente (începâ n d cu Legea În vă_tămân tu!w), în p rivi nţa
ca l ităţi i n u există n ici u n concept u n itar ş i n ici p roced u ri com u n e . C a ata re, este n evoie de m a i m u lt
ti m p pentru fa m i l ia riza rea siste m u l u i de învăţă mânt cu n o u l con cept a l cal ităţi i p rec u m ş i c u p ro­
ced u ri le specifice .
Există, însă, o problemă care v a trebui u rgent rezolvată la n ivelul învăţământul u i p reun iversita r, ş i a n u me
com patib i liza rea sistem u l u i naţional de management a l ca l ităţii, aşa cum a fost prefigu rat prin Legea
ca/ită_tii educa,tiei şi dezvoltă ri le u lterioa re, pe de o parte, ş i siste m u l de ca l itate dezvo ltat pentru
învăţă mântul p rofesional şi teh n ic (I PT), pe baza C QAF şi a Ghidului european de autoevaluare, pe de
a ltă parte 1 1 1 . D i n motive pe ca re l e consideră m evidente, nu se poate ren unţa la n i ci u n u l dintre cele
două sisteme. C a atare, devine p resantă com patibilizarea lor. Deja s-a u făcut pri m i i paşi în acest sens:

• a utoriza rea ş i acred ita rea tutu ror i n stituţi i l o r de învăţă mânt p re u n ivers ita r (incl usiv cele
a p a rţi n â n d I PT) se face pe baza sta n d a rdelor naţio n a l e - dar cu o i m p l ica re mai p utern i că
a p ă rţ i l o r i nteresate (pri n C o m itetele loca l e de dezvo lta re);

• vor fi acceptate toate t i p u ri l e de docu ment de p l a n ificare strategică în u z ( P l a n de acţi u n e

a şco l i i - PAS ; Pro iect de dezvo lta re i n stituţio n a l ă - P D I ; P l a n de dezvoltare şco l a ră - P D S);

• cele două setu ri de i n strumente a u fost com pati b i l izate p r i n ta bele d e core l a re - ca re vo r
fi c u p ri nse în forma revizu ită a i n strumente l o r specifice I PT;

• raportul a n ua l de evaluare internă va avea formatul stabilit pe plan naţional pentru toate u nităţile
şcolare; dar, pentru u n ităţile d i n cadru l I PT, dovezile atingeri i u n u i a n u m it n ivel de cal itate vor
fi furn izate conform instrumentelor şi p rocedu rilor specificate în instrumentele proprii;

• la n ivel p roced u ra l , cele două instituţii i nteresate vor conti n ua coopera rea în vederea asi g u rării
u n u i ca dru u n ita r, clar, d a r ş i cât m a i s i m p l u pentru p roced u ri l e aferente cicl u l u i asig u ră r i i
ca l ităţi i ( .. cerc u l l u i D e m i n g " p rezentat m a i sus) .

În orice caz, i deea co m u n ă este de a l ăsa cât m a i m u ltă l i bertate u n ităţil o r şco l a re, pentru a a s i g u ra
o ada pta re a i n stru mente l o r concep ute şi fo losite (reg u l amente şi a l te p roced u ri, i n stru mente de
a n a l iză ş i eva l u a re etc. ) l a n ivel u l ş i tip u l de învăţă m â nt, p recu m şi l a ca racteristicile ş i con d iţ i i l e
concrete î n ca re fu n cţionează fieca re u n itate şco l a ră .

î 1 î . Deja p!'ezer.tate . Vez! şi Crdi� r. r. 4889/2006 p:-:vind genera� izarea instr;.�me;;teior de a s i g u r a re a calitaţii rr: I PT o.: dezvo�tările uiterioare.

106
8 . 3 . Ro l u l i n s pecto rate l o r ş c o l a re În management u l cal ităţ i i edu caţi e i

Di ncolo de orice opţi u n e de pol itică educaţională, există d o u ă i n iţiative de refo rmă o b l i gatorii pentru
o rice g uve rna-re :

• dezvoltarea proced u rilor de asig u rare a ca l ităţi i (la n ivel de furn izo r de ed ucaţie)
şi privind managementul ca l ităţii (la n i vel de sistem) - fără d e care nu se va putea
rea l iza a rm o n iza rea cu s i stem e l e e u ropene de învăţă m â nt;

• descentra l izarea sistem u l u i de învăţământ p reu n i versita r - fă ră de care adecva rea

ofertei ed u caţio n a l e la n evo i l e beneficiari l o r şi a p ro p i e rea deciziei de beneficiarul a ceste i a
vo r fi foa rte d ificil de rea l izat

D i n a ceastă d u b l ă perspectivă , redefi n i rea rol u l u i i n specto ratelor şcolare va fi o necesitate : inspecţia
şcolară îşi va sch i m ba conţi n ut u l şi ch i a r esenţa (de exe m p l u , i nspectoru l nu va mai fi s u perioru l
iera r h i c a l d i recto ru l u i d e şcoală), i a r i n stituţi ile responsabi l e cu inspecţia şcol a ră (i n d ifere n t
c u m s e vor n u m i - i ns pecto rate sa u d i recţi i j u d eţene) vo r avea f u n cţii ş i atri b u ţ i i modificate _ Pentru
a asi g u ra nu n u m a i ca l itatea, dar ch i a r şi coe renţa siste m u l u i d e învăţă mâ nt, i n s pecto rate le vo r
treb u i să a s i g u re u rm ătoa re l e fu ncţi i esenţiale:

• Contro l u l a d m i n istrativ al funcţionării u n ităţilor şcolare. C h ia r dacă , conform leg i i ,

u n ităţi le d e învăţă m â n t d e stat s e consideră acreditate, e l e vo r f i s u p u se, d e către ARAC I P,
u n e i eva l u ă ri periodice ca re va p utea atrage d u pă s i n e desfi i nţa rea u n ităţ i l o r şco l a re ca re
nu înd ep l i n esc criteri i l e şi standardele naţionale. Pe de a ltă parte, vor trebui evitate a b uzurile
şi i lega l ităţi le ca re pot s u rven i într- u n med i u d escentra l i zat Pentru a asi g u ra funcţio n a rea
în co n d iţii d e lega l itate a s iste m u l u i şco l a r, i n spectoratel e şco l a re vor trebu i să verifice 1 să
controleze măsu ra în ca re u n ităţi le şco l a re res pectă p revederi l e lega l e privi n d :

> obţin e rea a uto rizaţ i i l o r d e fu n cţio n a re ;

> respecta rea cu rricu l u m u l u i naţi o n a l şi a p roce d u r i l o r de stab i l i re a c . d . ş . 1 c . d . l . ;

> m etodologia p re d ă r i i sta b i l ită p r i n docume nte normative sau recoma n date; l a n ivel
naţi o n a l , p recu m şi m eto d i c i l e d iferitelor d i sc i p l i n e şco l a re;

> p roced u r i l e p rivi n d în cad ra rea şi m işca rea person a l u l u i ;

> p roced u r i l e şi în reg istră r i l e fi nanciar-co nta b i l e ;

> şco l a riza rea elevi l o r cu c . e . s . , a elevi l o r p rove n i n d d i n m i n o rităţi le naţionale, p recu m
şi a celorla lte p revederi l e g a l e p rivi n d co m baterea d i scri m i n ă ri i ;

> accesu l cetăţenilor l a informaţii l e de interes public şi p rotecţia i nformaţi ilor confidenţia le;

> pa rtici p a rea u n ităţilor şco l a re l a p ro g ra m e l e n aţio n a l e d e reformă;

> re l aţ i i l e i n stituţio n a l e - cu a utorităţ i l e p u b l ice loca l e etc . - sta b i l ite pri n lege;

> o rice a ltă p revedere legală cu a p l ica re l a fu n cţi o n a rea u n ităţi l o r şco l a re .
 [ CAP I TO L U L 8 . As i g u ra rea ca l ită ţ i i e d u ca ţ i e i în Ro m â n i a 1

• Contro l u l cal ităţi i pe baza sta n d a rdelor naţio n a le - aşa cum p revede L egea calită,tri"
educa_tiei - m a i ales as i g u ra rea în dep l i n i ri i , de către fieca re u n itate şco l a ră , a p revederi l o r
m i n i m a l e p rivi n d ca l itatea , a ş a c u m s u nt ele sti p u late în sta n d a rdele de acred ita re .

• M o nito rizarea i m plementării politicilor şi p rogramelor naţionale de reformă. în l i psa

u n u i n ivel i n termed i a r de coo rd o n a re, n u va exista un co ntro l rea l al mod u l u i în ca re s u n t
i m p lementate măs u ri l e de refo rmă ş i n u v o r p u tea f i est i m ate efectel e rea l e a l e acestora .

• I mplementa rea p ro g ramelor de îm b u nătăţi re a cal ităţi i la n ivel judeţean . Contro l u l

ca l i tăţi i rea l izat d e către i nspecto rate v a co n d u ce l a form u l a rea u n o r p ro g ra m e j u deţene
de îm b u n ătăţi re a ca l ităţi i . Evi dent, a ceste p rogra m e vo r fi i m p lementate şi m o n ito rizate
tot de către i n specto rate, ca re vo r a n a l i za period i c sta d i u l d e ru l ă r i i acestora .

• M o n itorizarea p rog ramelor de îm b u n ătăţi re a cal ităţii l a n ivel u l u n ităţil o r şcol a re.
Eva l u a rea i nte rnă 1 a u toeva l u a rea u n ităţi lor şco l a re, contro l u l ca l ităţ i i , p recum ş i eva l ua rea
externă vor cond uce la elaborarea unor p roiecte 1 p rog rame l ocale de dezvoltare instituţională
1 de îm b u n ătăţi re a cal ităţi i . Inspecto ratele vor m o n itoriza modul în ca re acestea sunt
în dep l i n ite ş i , ca şi l a n ivel j u deţea n , vo r rea l iza a n a l i ze period ice ale deru l ă ri i a cesto ra .

• Î n d r u m a rea ş i s p rij i n i rea u n ităţi l o r şco l a re. Ar fi n e rea l ist d i n pa rtea noastră să credem
că toate u n ităţile şcolare vor fi capabile să funcţioneze a utonom într- u n med i u descentra l izat
- d i n d iferite motive : l i psa de resu rse, izo l a rea, l i psa ca pacităţii mana geria le etc . Ca ata re,
ofe ri rea de servicii pentru u n ităţi l e şco l a re ca re nu sunt ca p a b i le, din motive o b iective, să
rea l izeze p roced u ri l e respective, va ră m â n e o sarc i n ă a i n specto ratu l u i . Vo r fi oferite, de
exem p l u , servici i : informaţionale (fu rniza rea ş i p re l ucra rea datelor statistice şi a i nformaţiei),
financiar-contab i le, de management a l person a l u l u i , de consi l iere, de management de p roiect.

• Dezvoltarea p rofesională a cadrelor didactice - prin inspecţii l e speciale (ca şi până acum),
dar şi prin mon itoriza rea p rog ra melor de dezvolta re p rofesională, obligatorii prin sta ndardele
de ca l itate ela borate .

• Rezolva rea contestaţ i i l o r, plângerilor şi recla m aţi i l o r referitoa re l a f u n cţionarea

i n stituţi i l o r şco l a re, p rivi n d ca d re l e d i dactice şi a lţi a n gajaţi ai u n ităţi l o r şcolare, priv i n d
m a n a g ementu l u n ităţi lor şco l a re etc.

Noile reg lementări p rivi n d i n spectoratel e şco l a re vor tre b u i să ţină cont atât de n o i l e funcţi i , specifice
u n u i m ed i u descentra l izat, cât ş i de ceri nţa i ntrod uceri i sistemelor de cal itate la n ivel u l i n ­
specto ratelor: v a f i foa rte d ifici l c a acestea s ă sol icite u n ităţi l o r şco l a re crea rea şi i m ple menta rea
u n o r sistem e de ca l itate, în con d iţi i l e în ca re ele însele nu au astfel de sisteme. Ca urmare, princi p i i le
şi metodolog i i le p rivin d asigura rea ca l ităţi i vor trebu i i m p lementate la n ive l u l inspectoratelor şi, u lterior,
pe această bază, să fie create ş i i nstru mente specifice, derivate d i n n o i l e fu ncţi i şi d i n a ctivităţ i l e
esenţiale. De exem p l u , v a treb u i elaborat u n nou Reg ula ment de organiza re şi desfăşura re a i nspecţiei
şco l a re (RO D I S ) .

7 08
 De asemenea , va deve n i n ecesa ră p rofesional iza rea i nsp ecţiei şco l a re, aceasta însem n â n d , în pri m u l
rând, o formare specifică (de exem piu, p r i n progra me mastera l e, c a " eva l u ater de proces " şi consil ier)
ş i , În a l doi lea râ n d , u n cod deontolog i e .
în esenţă, i nspectoratu l şco l a r ÎŞi v a pierde m u lt d i n f u n cţi i l e ca re p rive s c ad m i n istrarea siste m u l u i
d e Învăţă m â nt, dar va avea funcţi i noi sau co nsol idate p rivi n d m o n ito rizarea, eva l uarea, coo r­
donarea, contro l u l şi, m a i a les, sprij i n i rea funcţionării şi dezvoltă r i i u n ităţi l o r şco l a re .

i ! 2 . Strategic ARACIP pentru PErioada 2007-20 70. Cc:;ceperea ş i : rr: p;e:'i:e�tarea u :; ;,.: � sis:e!":"l C e rr. a �ager'!"len� ş i d e a s i g L.: ra re a caHt�ţ:i ir: �r.vaţămâr.�ui p reun:versitar
roMa�esc ( http://arar:ip. edu. ro).

1 09
Prima concl uzie care, credem noi, a reieşit cu cla ritate d i n întreaga lucrare este dificultatea construirii
u n u i sistem naţional de management şi de asi g u ra re a cal ităţii, mai ales când construcţia se rea lizează,
p ractic, " d i n n i m ic " :

• n u există u n concept co m u n şi actua l a l cal ităţi i ;

• n u există o cultură a cal ităţ i i e d u caţiei;

• n u există o expertiză în domen i u l m a n a gementu l u i şi asi g u ră r i i ca l ităţii la n ive l u l sistem u l u i

de învăţământ - personal d i dactic, manageri, i nspectori, funcţiona ri d e l a n ivelul a d m i n istraţiei
ce ntra le şi l ocale;

• n u există ca pacitatea i n stituţională necesa ră i m p lementă ri i u n u i sistem naţi o n a l d e m a ­

n a gement a l ca l ităţi i - res u rse specifice, person a l ca l ificat etc.

C a ata re, n u p utem d ecât să s u bscrie m la orientă rile strateg i ce ale Agenţiei Rom â n e de Asi g u ra re
a C a l ităţii în fnvăţă m â ntu l Pre u n iversita r (ARAC I P) , s i n g u ra d i ntre cele două agenţii înfi i nţate prin
Legea calită,tti" educa,tiei ca re ş i-a elaborat u n astfel d e document1 1 2 . Prezentă m , în Anexa 6 ,
p ri ncipalele ţi nte strateg ice ca re, în o p i n i a n oastră se referă tocm a i la p u n ctele slabe identificate :

• in iţierea, prin dezbatere publică susţin ută, a unei cu ltu ri com u n e a calităţi i educaţiei şi, impl icit,
a u n u i con cept îm p ă rtăşit de toate pă rţi le i nteresate;

• dezvo lta rea ca pacităţi i i n stituţiona le, atât la n ivel centra l , cât şi a l furn izorilor de educaţie;

• con ceperea, aplica rea, eva luarea şi revizu i rea unor instru mente privi n d eva l uarea şi asi g u ra rea
cal ităţi i .

O a doua concl uzie ca re n i s e pare esenţială, şi ca re rezu ltă d i n necesitatea abordării specifice a
p roblematicii ed u caţiei este regând i rea fu ncţi ilor, a atri buţi i l o r ş i a structuri lor i n stituţionale

1 10
 [ Câteva co ncl u z i i 1

de l a n ivel centra l şi a l e i n spectoratel o r şco l a re, p recu m şi a l e a ltor i n stituţ i i în s u b o rdo n a rea s a u
coo rdona rea M i n isteru l u i Ed ucaţiei, d i n perspectiva ca l ităţi i . Este i m perativ necesa ră g â n d i rea
unor sisteme p roprii de ca l itate la n ivel u l tutu ror acestor instituţi i : ni se pare puţi n nedreaptă sol icita rea
a d resată u n it-<1ţi l o r şco l a re de a-şi co nstru i structuri şi p roced u ri de asig u ra re a ca l ităţ i i , în ti m p ce
M i n iste r u l , ce ntrele şi age nţi i l e naţio n a le, i n spectorate le şco l a re, case le co rp u l u i d i dactic (deci, cei
ca re s o l i cită acest l u cru) nu d is p u n d e astfe l de structuri şi p roced u r i .
O a ltă concl uzie s e referă la natu ra mu ltivalentă a acestu i con ce pt ş i , în conseci nţă, a instru mentelor
ca re vor fi e l a bo rate, acestea avâ n d d rept ca racteristici esenţi a l e :

• reflecta rea , p ri n i n d icato rii de ca l itate ca re vor fi elaboraţi, a cel o r trei va l u ri în evol uţia
a cestu i co n cept " asig u ra rea i nternă a ca l i tăţi i " , " asi g u ra rea ca l ităţi i prin i n terfaţă " , " a s i ­
g u ra rea ca l ităţ i i pentru vi itor " ;

• eva l u a rea, judeca rea ca l ităţii se va face atât p ri n raporta rea la sta ndarde, cât ş i p ri n i n d icatori
p rivi n d satisfacţia beneficiarilor şi de p ro g res;

• i n d i cato r i i de " valoa re a d ă u g ată " vo r fi co m b i n aţi cu cei de " va loa re creată " ;

• sta n d a rdele, i n d i cato r i i ş i descripto r i i ca ntitativi vo r fi co m b i n aţi c u cei ca l itativi .

N u tre b u i e u i tată n ic i n ecesitatea corelării cu alte pol itici d i n domen i u l ed ucaţiei şi fo rmă ri i .
D e exem p l u , construcţia sistemelor d e ca l itate p rivi n d educaţia v a trebu i s ă a i bă în vedere, p e l â n g ă
politicile şi strategiile naţionale şi e u ropene deja menţionate, şi a lte i n iţiative, d intre ca re le e n u meră m ,
c a exe m p l u , pe cel e p rivi n d :

• învăţa rea perm a n entă (atât " lifelong learning " cât şi ,Jtfewtde /earning ');

• noul C a d ru E u ropean a l C a l ifică rilor (EQF) ş i p roces u l , în c u rs, de elabora re a u n u i nou Cadru
Naţio n a l a l C a l ifică rilor;

• opti m a descentra l iza re a siste m u l u i şcola r ş i , în genera l , a a d m i n istraţiei p u b l ice;

• necesitatea fundamentării procesului deciziona l pe evidenţe (" evidence basedpolicy making ');

• regâ n d i rea rol u l u i şco l i i şi, în s u bsid i a r, a cu rricu l u m u l u i , într-o societate a cunoaşte r i i (pentru
a constru i " o şcoală pentru seco l u l XXI " ) .

O u ltimă concl uzie ca re merită, credem noi, menţionată s e referă l a l i psa politici lor euro pene în
domen i u l asigurării cal ităţii educaţiei de n ivel preu n iversitar, non-VET. Ca urmare, n u crede m
c ă a r f i l i psit de modestie s ă consideră m că, în acest domen i u , a m putea f i pionieri şi i n iţiatori a i
u n e i astfel de politici europene. D i n pa rticipările la d iferite evenimente la ca re a u fost p rezenţi ş i
rep rezenta nţii a ltor sisteme de învăţăm â nt, a u rezu ltat m a i m u lte p u n cte de interes care pot constitu i
u n argument î n favoa rea promovă rii acestui potenţial pion ierat:

• existenţa u n e i l e g i speciale ca re se referă la ca l itatea ed u caţie i ;

• statutu l şi activitatea ARACIP - ca i n stituţie responsa b i lă c u m a n a gementul ca l ităţi i l a

n ive l u l învăţă m â n tu l u i p re u n iversi ta r sepa rată de i nspectoratu l şco l a r;
 [ Câteva co n c l u z i i ]

• standardele ş i metodolog i i l e uti l i zate pentru asi g u ra rea eva l u area şi i nte rnă cal ităţi i -
la n ivel de furnizor - şi pentru managementu l ca l ităţi i şi eva l u a rea externă - la n ivel de siste m ;

• legarea acred itări i i n stituţi o n a l e de cal i tate p r i n cele d o u ă categorii de sta n d a rd e

p revăzute de l e g e ;

• asig u ra rea obiectivităţi i ş i transparenţei p roces u l u i d e eva l ua re (i nternă ş i externă) .

Pe această bază , p utem a ntici pa u n răs p u n s pozitiv l a i n iţiativele rom â n eşti , d i n p a rtea i nstituţi i l o r
e u ropene, m a i a les avâ n d în vedere d ificu ltăţ i l e întâ m p i nate î n rea l iza rea obiectivel o r " p roces u l u i
Lisa b o n a " .
 ':_-.ţ::

:���;t�
� �;,�- -� .

. :..��

ţ
---- ·
' ..
----=- ·

•• • -
 B i bli ografie selectivă ş i res u rse web

A Sense of Belonging. Gutdelines for Values for the Humanistic and International Dimension of
Education ( 1 994) . D u ndee: C I D RE E
An European Gutde on Self-assessment for VET-provtders. Final Version. October 2003. Salonic:
C ED E FO P
AS PIN, D . , J . C H A P M A N ( 1 994), Quality Schooling: A Pragmatic Approach to Some Current Problems,
Topics and lssues. London : Casse l l
CĂPIŢĂ, L., I O S I FESC U , S . , J I GĂU, M . (coordonatori) (2 00 1 ), lmpactul măsurtlor de reformă la nivelul
unită,tti" ?colare (Raport de cerceta re) . B uc u reşti : I nstitutul d e Şti i nţe ale E d ucaţiei < www. tse. ro>
CARNALL, C .A. ( 1 990), Managing Change in Orgamsations. New Yo rk: Prentice H a l i
C H E N G , Y. , C . (200 1 ) . Paradigm Shifts in Quality lmprovement in Education: Three Waves for the
Future. l nvited Plen a ry S peech Presented at the I nternational Forum o n Q u a l ity Educatio n for
the Twenty-fi rst C e ntury, Beij i n g , C h i n a , 1 2- 1 5 J u n e 2 0 0 1
Communique of the Mimsterial Round Table on Quality of Education 1 U N ESCO's General C onference
3 2 nd Sess ion 2 9 September - 1 7 October 2 0 0 3 - h ttp://portal/unesco/org
Cultura organiza_tională a ?COlii române?ti ( 1 998). Bucureşt i : I n stitutul de Şti i nţe ale Ed ucaţiei
< www. ise. ro>
Culturi organiza_tionale În ?COala românească (200 1 , 2002). B ucureşti : Institutul de Ştii nţe ale Educaţiei
< www. tse. ro>
European Benchmarks in Education and Training: Follow-up to the Ltsbon European Couno/(2002).
B russels: E u ropean C o m m ission
European Peer Review Manual for initial VET. Peer Review as an Instrument for Quality Assurance
and lmprovement in initial VET. Leonard o da Vi nei Project ATI041C/FtrH-82000 . Vienna, November
2 00 5 vezi - http :ll www. peer-review-education. net
European Report on Quality lndicators of Lifelong Leaming (2002 ). B russels: E u ropea n C o m m issio n .
D i rectorate fo r Education a n d C u ltu re
European Report on Quality ofSchool education. Sixteen Quality lndicators (2000). B russels: European
C o m m issio n . D i rectorate for Education a n d C u ltu re

1 14
 B i b l i o g rafie s e l ect i vă ş i res u rs e web ]

Evaluating Quality in Schoo/ Education. A European Ptlot Project. Final Report ( 1 9 9 9 ) . B russe l s :
E u ropean C o m m ission
Follow-up of the Report on the Concrete Future Objectives of the Education and Training Systems
- draft in terim report (2003 ) . B r u ss e ls : C o m isia E u ropea n ă
Framework for the Assessment o f Quality and Standards in Initial Teacher Training ( 1 997 ). Lon don :
Ofsted ffiA
Fu// lnspection of Schools ( 1 998) . Lon d o n : S I C I
F U L LAN , M . ( 1 982), The Meaning o f Educational Change. New York: Teachers C o l leg e Press
Fundamentals of a " Common Qua/ity Assurance Framework " (CQAF) for VET in Europe ( 2 0 0 5 ) .
B russels: E u ropea n C o m m i s s io n
G O O D LAD, J . 1 . ( 1 983), A Place ca/led School N e w Yo rk: M cG raw H i l l
HARG R EAVES, A . ( 1 994), Changing leachers, Changing Times. Lon d o n : Casse l l
H O FSTE D E, G . ( 1 994), Cultures and organizations. L o n d o n : Ha rper C o l i i n s B us i n ess - t ra d . î n l i m b a
ro mână : H ofstede, G . ( 1 996) . Managementul structunlor multicultura/e. B u cu re şti : Ed .
Ec o n o m i c ă
H O H AN, 1 . , M . C U C U (2 006), Ghtd practic pentru implemen tarea sistemului de management al
calită,tii În organiza,tti" conform SR EN 150 900 1:200 1. B u c u re şti : Editura ! R E C E
How Good is Our Schoo/" Self-Evaluation Using Performance lndicator (2 00 1 ) The Scottish Education
.

and l n d ustry Department - www hmie. gov. ukldocumen tslpublicationlhgios. html

l EA - TI M S S - Science A chievemen t in the Mtddle School Years - Novem ber 1 9 96 - TIMSS
I nternati o n a l Study Center Boston C o l lege C h e st n u t H i l l , MA U S A
l EA - School Background with Science Achievement - Main Survey - TI M SS-R TI M S S I ntern ationa l
Stu dy Center Boston C o l l ege C hestnut H i l l , M A USA Aug ust 2000
lmproving Education. Promoting Qua/ity in Schoo/s. ( P. R i b b i n s, E . B u rridge, E d s . ) ( 1 9 94) . Lon do n :
C as se l l
I O S I FESC U, Ş . , (2003), Calitatea În educa,tie. Instrumente de autoevaluare. B uc u reşti : H u m a n i ta s
Educaţional
I O S I F ES C U , Ş. (2004), Re/a_tia Între cultura organiza,tională şi proiectele de cooperare europeană.
B ucu reşt i : A g e nţ i a Naţion a l ă pentru Pro g ra m e C o m u n ita re în Domen i u l E d u caţ i e i şi Formă r i i
P ro fe si ona l e
I O S I F ES C U , Ş , L. B Â R L O G E AN U (2007), C a litatea în ed ucaţie şi sem n ificaţiile sale la n ivel u l şcol i " ,
"
în �ase exerc�tti. de politică educa,tională. B ucu reşt i : C e n tr u l Educaţia 2 00 0+, E d H u ma n itas
.

Educaţio n a l
Impactul măsurilor de reformă asupra unită,tii şcolare (2 0 0 1 ) . B ucureşti: I n stitutu l de Ş t i i n ţ e a l e
Ed u caţiei < www ise. ro>
LI E B E RMAN, A . ( 1 986), Rethinking School lmprovement: Research, Craft and Concept. New York :
C o l u m bia U n iversity, Teach ers C o l l eg e
MAEH R, M, M I D G LEY, C . ( 1 996), Transforming School Cultures. Boulder, Colorado: Westview Press
Managementul şi cultura calită,tii la nivelul unită,tii şcolare (2005 ) . B u c u re şt i : I n stitutu l de Ştii nţe
ale Educaţiei < www tse. ro>
M I RO I U , A . et a/ii. ( 1 998), ln vă,tământul românesc azi. Studiu de diagnoză. laşi : Pol i rom
Modernizarea ststemului de educa_tie şi formare profesională În ,tănle aflate În tranztfie. Raport na,tional
- România (20 0 0) . B uc u reşti : O bservatorul Naţi o n a l Rom â n

1 15
 [ B i b l i o g rafie s e l ectivă ş i res u rse web 1

Reformă ?i continuitate În curricu/umul În vă,tământului obligatoriu (Coord . L. Vl ăscea n u ) . B u c u reşti :

M.E.C. - C . N . C , C entru l E d u caţia 2 000+
M O NTE D O RO , C. (2000), Recherche ISFOL: Qualite pedagogique. Rom a : ENAIP
P E R R E N O U D , PH. ( 1 9 94), La formation des enseignants entre theorie et pratique. Paris: L' H a rmatta n
P E R R E N O U D , P H . ( 1 9 9 7 ) . L 'evaluation des eleves. De la fabricat/an de texcellence a la regula t/an
des apprentissages. B ruxe l les : De Boeck
Proposa/ for a Recommendation of the European Parliament and of the Council an Europea n
Cooperat/an in Qualtty Evaluat/an in School Educa t/an (2000) . B russe l s : E u ropean C o m m ission
RI B BINS, P. , B U RRI D G E , E . (Eds.) ( 1 9 94), /mproving education. Promoting Quality in Schools Lon d o n : .

C asse l l
SALLIS, E . ( 1 996), Total Quality Management in Education. Lon d o n : Koga n P a g e L i m ited
S C H O N , D . ( 1 9 94) , The Refledive Practitioner. New Yo rk: Basic Books
�coala la răscruce. Schimbare ?i continuitate În curriculumul În vă_tământului obligatoriu. Studiu de
impact (2002) . l aş i : Pol i ro m
S E N G E, P. ( 1 9 94) , The Ftfth Discipline. N e w Yo rk: D o u bleday
S E N G E, P. et a/ii (2000), Schools that Learn New Yo rk: D o u b leday
.

S EYFRI E D , E . et a l i i (2 002), !ndicators for a European Strategy to Support Quality in VEl Pa ris:
C ED EFOP
Standarde manager/ale ?i de formare managerială (coord . Ş . losifescu) (2 000, 2 00 1 ) . B u c u reşti :
I n stitutu l de Şti inţe a l e Educaţiei < www. ise. ro>
Standards and Gwdelines for Quality Assurance in the European Higher Educat/an Area (2 0 0 5 ) .
Helsi n k i : E N QA
Standard for School Untts ( 1 993) . D ecat u r, Georg i a : Southern Association of C o l leges a n d Schools
The Spiritual and Cultural Dimension of Europe (2003) . Vie n a : I n stitute for H u m a n Sciences 1 The
E u ropea n C o m m ission
TAYLOR FI1Z-G I B BON, C . ( 1 996), Monitoring Educat/an. lndicators, Quality and Effediveness. London :
Casse l l
WALTON , R . E . ( 1 985) . ' F ro m C on trol t a C o m m itment: Tra n sfo rm i n g Work-Force M a n agement i n
t h e U . S .A. ' i n C LARK, K . , HAYES, R . H . , LO RE NZ, C . (Eds.), The Uneasy Al/lance: Managing the
Productivtfy Technology Dtlemma. Bosto n , Ma . : H a rva rd B us i ness School Press, 1 98 5

Resu rse Web

Site- u ri oficiale româneşti

http://www. edu. ro - s ite-ul M i n isteru l u i E d u caţiei şi C e rcetă ri i d i n Rom â n ia

http://aracip. edu. ro - site- u l Agenţiei Rom â n e de Asi g u ra re a C a l ităţii în Tnvăţă m â ntul P reun ivers ita r

http://www. aracis. ro - site- u l Agenţiei Ro m â n e de Asi g u ra re a C a l ităţ i i în T n vă ţă mâ n t u l S u peri o r

http://www. tvet.ro - s ite-u l C entru l u i Naţio n a l de D ezvolta re a Învăţă m â n tu l u i P rofes i o n a l ş i Teh n i c

Site-u ri oficia l e ale i n stituţi i lor europene şi i nternaţionale

http://europa. eu. int - s ite- u l U n i u n i i E u ropene

http://www. oecd org - s ite-u l O E C D

7 16
 [ B i b l i og ra f i e s e l ectivă ş i res u rs e web 1

http.llporta! unesco. orgleducation/- porta l u l U N ES C O , secţia E d ucaţie

http.l/www cedefop. eu - s i t e u l - C E D E FO P ( C e n t r u l E u ro p ea n p e n t r u D ezv o l t a re a E d u caţiei ş i
Fo rm ă r i i P rofes i o n a l e) ; secţ i u n e a d e d icată C QA F p o a te f i co n s u l tată ş i l a a d resa
h ttp.l/comrnunities. trainingvtllage. gr/etv/Projects_ Networklqualityl

Site- u ri n aţionale

5 . http.llwww dent: go v. uk - s ite- u l Depa rta mentu l u i p e n t ru E d ucaţie d i n I rl a n da d e N o rd .

6 . http.llwww hmie. go v. ukldocuments/publicationlhgios. h tml- l ocaţ i a i n stru ment u l u i Ho w Good

ls Gur Schoo/? pe s ite- u l g u v er n u l u i reg i o n a l sc oţ ia n
7 . http.l/www oph. fi/englishl- s ite- u l Consi l i u l u i Naţion a l F i n l a n dez pe ntru E d u c a ţie (pe ca re există
n u m eroase m ate riale p rivi n d ca l itatea e d u ca ţ i e i )

S ite-u ri "resu rsă " :

8 . h ttp.l/www eaquals. org - s ite- u l Asociaţiei E u ropene pentru Servici i Lin gvistice d e C a l itate
9 . http://www iso. org - site- u l O rg a n i zaţ i e i I n te r n aţ i o n a l e pentru Sta n d a rd i za re
1 O . http.l/www efqm. org - s ite- u l F u n daţiei E u ro p e n e pentru M a n a g e me n t u l C a l i tăţ i i
1 1 . http.llwww frpc. ro - s ite- u l F u n d a ţ i e i Române pentru C a l itate
1 2 . http.l/www fundatiajuran. ro - s ite- u l F u n daţiei " Pre m i u l ro m â n p e ntru cal itate - J . M . J u ra n "
1 3. http://www ise. ro ?i http.llportal.ise. ro /management/- s ite-u l l n stitutu l u i de Şti i nţe a le Ed ucaţiei,
u n de pot fi găs ite rezu l tate tem e l o r de ce rceta re menţionate
1 4. http.l/www. I-Probenet. net - s ite- u l reţe l e i tematice ,, International Project Based Evaluat/an "
1 5 . http.llwww onelook. com - p o rta l pentru accesa rea d i cţi o n a re l o r g e n e ra l e
AN EXA 1

Sistemul indicato ri lor de cal itate p ropus de

Modelul ., Ho w Good ls Dur School?"

Arii cheie I n d icatori Tem e

1 . Curricu l u m 1 . 1 . Structura curricu l u m u l u i • C u prinderea şi ech i l i brul d iferitelor elemente cu rricu l a re

• I nteg ra rea şi întrepătru nderea
• Efectivitatea progra m u l u i de studiu şi mod u l de luare în considerare
a opţi u n i lor elevilor

1 . 2 . C u rsurile sau • C u pri n derea, ech i l ibrul şi pos i b i l ităţile de alegere

programele de stu d i u • Integ rarea , contin u itatea şi p rogresia
• Sprij i n u l şi orienta rea pentru p rofesori

2. Performanţe 2 . 1 . Cal itatea genera lă a • Progresul şco l i i referito r la n ivel u l de performa nţă atins
performa nţelor • P rogres u l elevi lor în învăţa re
• N ivel u l rezu ltatelor elevi lor în ra port cu eva l u ă rile naţionale
• Eva l u a rea transversa lă a a ltor i n d i catori

3 . învăţare �i predare 3 . 1 . Plan ificarea activităţii • Plan ificarea progra melor de stu d i u şi a activităţilor z i l n ice
de către p rofesori

3 . 2 . Predarea • Eva nta i u l şi a decvarea abordărilor predării

• I nteracţi unea profesor - elev
• C la ritatea întrebărilor şi centra rea lor pe esenţial

3 . 3 . Experienţele de învăţare • Măsura în ca re med i u l de învăţa re stim u l ează şi motivează elevi i

ale elevilor • Ritm u l învăţă rii
• Responsa b i l izarea elevului pentru învăţa re; gândi rea independentă
şi i m p l ica rea activă în învăţa re
• I nteracţ i u nea cu cei l a lţi

3 .4. Satisfacerea nevo i l o r • Alegerea sarc i n i lor, activităţilor şi resurselor

elevilor • Abordarea cop i i lor cu a b i l ităţi şi a ptitu d i n i d i ferite
• Identifica rea nevoilor de învăţare

1 78
 Anexa 1 ]

Ari i cheie Indicatori Tem e

3 . 5 . Eva l u a rea ca pa rte a • Metodele de eva l u a re şi p roced urile d e în reg istra re a rezu l tatelor
predării • Cal itatea j u decăţilor eva l uative d i n t i m p u l p redări i
• Util iza rea i nfo rmaţiei legate de eva luare

3 . 6 . Raporta rea p rog res u l u i • Proced urile de raporta re

elevi lor • Informaţia oferită părinţilor despre prog resu l fiecă rui elev
• Modul în care şcoala ţine sea ma de opiniile şi cereri le părinţilor p rivind
p rogresul cop i i l o r lor

4. Sprij in oferit elevilor 4. 1 . ,. Pastoral care -� : " • Măsurile pentru asig u ra rea îngrij i ri i , bunăstă rii şi p rotecţiei elevilor
• Satisfacerea nevoilor emoţionale, fizice şi sociale ale fiecă r u i elev în
pa rte

4 . 2 . Dezvo ltarea perso nală • Măsuri p l a n ificate pentru dezvo lta rea personală şi socială
şi socială • Pro g res u l elevi l o r î n d ezvo lta rea atit u d i n i l o r pozitive şi a
com pete nţelor personale şi sociale
• Contribuţia activităţilor extracurriculare şi a a ltor categorii de a ctivităţi

4.3 . Cal itatea orientării • Pregătirea pentru a legerea educaţiei şi a formării sau pentru angajare
şcolare şi vocaţionale • Acu rateţea şi releva nţa i nformaţiei şi con s i l ierii
• Măsura în ca re co nsilierea este f u r n izată d u pă o consultare co-
respunzătoa re

4.4. Mon itoriza rea • Procesul de mon itorizare

p rogres u l u i şi a • Profi l u rile elevilor privi n d p rogresu l şi dezvo ltarea
performa nţei • Proced urile pentru util iza rea i nformaţiei obţinute

4 . 5 . S p rij i n u l pentru • Prog ra mele de sprij i n i re a învăţă rii

învăţa re • Progresu l şi performa nţele elevi lor
• I m plementa rea ro l u rilor specifice de sprij i n

4.6. Implementarea • C u n oaşterea şi înţelegerea legislaţiei şi a p roced u rilor afere nte

legislaţiei privind • În dep l i n i rea cerinţelor legale
,. nevoile educaţionale • Proced urile pentru i m plementarea legislaţiei
speciale" şi d izabil ităţile

4.7. Plasamentu l elevi lor • Procedurile de plasament pentru elevi i cu nevoi educaţionale s pecia le
c u ,. nevoi şi cu d i za b i l ităţi pentru a beneficia de educaţie
educaţionale specia le • Procedurile de plasament pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale
şi cu diza b i l ităţi " şi cu diza b i l ităţi în cadrul co lectivelor de elev i .

4 . 8 . Legăturile cu • Legătu rile c u a utorităţi le loca le şi alte autorităţi a d m i n istrative

a utorităţile loca le, c u • Legătu rile cu alte i nstituţii şcolare
alte şcoli, cu a g e n ţ i i şi • Legăturile cu organizaţiile nonguvernamentale, cu com u nitatea locală
a n gajatori largă şi cu a n gajatorii
• Legătu rile cu a utorităţile de reg lementare

5. Etos 5 . 1 . C l i matul şi relaţi ile • Senti mentul identităţii şi a l mândriei în şcoală

• Pri m i rea şi atmosfera din şcoa lă
• ,. Mora l u l " elevi lor şi perso n a l u l u i
• Relaţi ile d i n tre elevi şi personal
• Comporta mentul şi disci p l i n a în râ n d u l elevilor

i 3 . Activita-::e a profeso r u i u 1 de cor1srhere �i cnen:G re perso !": a l 2 ş� a g i J p t.; l u r' Ce elevr - s ; rr: r r a r2 C m ger.ţ1e! de ia r. o i .

1 19

Arii cheie I n d i catori
5 . 2 . Aşte p t ă r i l e şi
promovarea performa r.ţei
5 . 3 . Ega : ; tatea şi ech itatea
5 . 4 . Pa rteneriatul c u
părinţii, cu Consi i i u l
Şcola r şi cu
com u n i tatea
6. Resu rse 6 . 1 . Asi g u ra rea facil ităţi lor
şi logisticii
6 . 2 . Asi g u ra rea resu rse:or
6 . 3 . Organizarea şi utilizarea
res u rselor şi spaţi u l u i
6.4. Asig u ra rea perso n a l u i u i
6 . 5 . Efectivitatea şi a locarea
person a l u l u i
6 . 6 . Dezvoltarea şi
a p recierea
perso na l u l u i
6 . 7 . Ma nagementul
financiar a ! b ugetu l u i
la d ispoziţia şco l i i
7 . Management, 7 . 1 . Scopu rile strateg ice şi
/eadership şi elaborarea de pol itici
asigurarea cal ităţi i
7 . 2 . Autoeval u a rea
7 . 3 . Planificarea dezvoltării
7.4. " Leadership "
7 . 5 . Efectivitatea
persona l u l u i cu fu ncţii
de con d u cere ş i c u
d iverse respon sa b i l i tăţi
120
[ An exa 1 ]
Te me
• Aşteptă rile e!eviior şi a!e profesodor şi fc!os: rea !audei (a " scirr. :.;:er:ceior
pozitive " )
• Promovarea :.; r. :.; 1 . . etos al perfo rmanţei "
• Sen!:rr.er.�:..: ! ega!it ă ţ:i ş: a : echităţi:
• Asi g u rarea egal ităţii şi ech ităţi i
• încu raja rea părinţilor s ă s e implice în învă;area elevi lor şi î n viaţa şcolii
• Proced u rile de com u n icare cu părinţii
• Informaţia oferită părinţilor privi nd activitatea şco l i i
• Legături le între şcoală şi Ccr.sili:.. l Şco:ar
• Rai u l şcolii în com u n itatea loca lă
• Suficienţa, d iversitatea şi adecva rea
• Măsurile pentru asi g u ra rea sănătăţi i ş i sigura nţei
• Suficienţa resurselor fina nciare disponibile
• Suficienţa, d i versitatea şi adecva rea resurselor
• Organ izare şi accesibil itate
• Folosirea resu rselor
• Afişa rea şi p rezenta rea elementelor de i nteres
• Asig u ra rea persona l u l u i
• Experienţa, cal ificarea şi expertiza personal u l u i
• Efectivitatea activităţi i persona l u l u i şi a a ctivităţi i de ech i pă
• Forma rea claselor de stu d i u şi a locarea perso n a l u l u i
• Asig u ra rea legătu rilor elevilor cu sprij i n u l extern necesar
• Efectivitatea şi a locarea persona l u l u i auxiliar
• Legătura între aprecierea personalului şi autoevaluarea şi dezvoltarea şcolii
• Procedu rile de apreciere a person a l u l u i
• Dezvolta rea perso n a l u l u i
• Înţelegerea siste m u l u i de bugeta re la n ivel u l şco l i i
• Procedurile pentru m anagementul bugetul u i la dispoziţia şco l i i
• Folosirea resu rselor financiare pentru sprij i n i rea proiectă rii dezvoltării
instituţionale, a p redării şi a învăţării
• C l a ritatea şi adecva rea scopurilor de dezvoltare
• Efectivitatea proced u ri lor de ela borare a politicilor
• Procesu l de autoeva l u a re
• Monitorizarea şi evaluarea realizate de personalul cu atribuţii în acest sens
• Raporta rea privind îndep l i n i rea standardelor şi calitatea
• Proiectul de dezvoltare
• Plan ificarea activităţii (operaţională)
• I m pactul p la n u l u i de dezvoltare
• Cal ităţile de l ider
• Com petenţele p rofesionale şi a ngajamentul
• Relaţiile cu oamen i i şi promova rea m u n c i i în echipă
• Alocarea sarcin ilor
• Efectivitatea i n d ividuală
• Efectivitatea organizaţională
AN EXA 2

Sta ndard pentru u n ităţile liCo l a re

(Southern Association of Col l eges and Schools - SUA) 1 1 4

Prem ise fu ndamentale lii standard e

1. Şcoal a lii com u n itatea

Prem isă de bază: I nteracţiu nea între şcoa lă şi com u n itatea acesteia, f u n d a m entată pe înţelegere a
ro l u l u i fiecă rei părţi, este esenţia lă pentru oferirea u n u i p ro g ra m educaţio n a l efectiv.

1 .1 .1 . Perso na l u l şco l i i face eforturi susţi n ute pentru a asi g u ra , pentru com u n itate, o i nterpreta re
p rofesională a sco p u ri l o r şco l i i şi a p rog ra m e l o r oferite de aceasta .
1 . 1 .2 . Nevo i l e com u n ităţii s u n t i d e ntificate şi uti l izate în d efi n i rea scop u ri lor şi co n cepere a
p ro g ra m elor educaţio n a l e .
1 . 1 .3. T n u n itatea şcolară există u n plan scris, conceput î n colabora re, pentru asi g u ra rea u n o r relaţi i
efective între şcoa lă şi com u n itate .
1 . 1 .4. Şcoa la va p rezenta dovezi p rivi n d eforturile depuse pentru i m p l ica rea com u n ităţi i în p regătire a
p la n u l u i p riv i n d relaţi i l e com u n ita re a l e şco l i i .
1 .1 .5. Fieca re şcoală a re form u late în scris pol itici ş i strate g i i p rivi n d folosirea resu rselor şco l i i în
com u n itate şi a resu rselor co m u n ita re în ca d r u l şco l i i .
1 . 1 .6. Resu rsele com u n itare, ca ş i cele d i n afa ra com u n ităţi i imediate, s u nt folosite pentru ati n gere a
sco p u ri lo r sta b i l ite .

2. Filosofie şi obiective

Prem isă de bază : filosofia şi o b iectivele şco l i i , identificate şi dezvo ltate în coopera re , clar e n u nţate
şi acceptate m utua l , asi g u ră d i recţio n a rea întreg i i a ctivităţi ed u caţio n a l e

1 1 4. Traducere ş i ada ptare: �erbar. losifescu. A m căutat să traduc termenii ed ucaţtonali cât ma; aproape d e accepţiunea ior originară, per.tru a derr.or:stra spec:ficui c u l t ura1
şi educaţJona i . Am ma rcat cu ! . . . ] prevederile specifice siste m u l u i american şi inaprcabile ce!ui ro�ânesc.
 [ Anexa 2 1

2. 1 . Dezvo ltarea
2.1 .1 . Fi losofia şi obiectivele şco l i i sunt con cep ute în mod democratic, p ri n pa rtici pa rea a decvată
a p rofesion işti l o r şi a persoa n e l o r de sprij i n con ştiente şi i nteresate de n evo i l e elevi l o r pe
ca re şcoa l a îi serveşte şi a l e com u n ităţ i i pe ca re o rep rezintă .
2. 1 .2. F i l osofia ş i o b iectivele s u n t exprim ate în scris ş i s u n t p use la d ispoziţia perso na l u l u i, elevi l o r,
pă ri nţi l o r ş i com u n ităţi i .
2.1 .3. F i l osofia şi o biectivele sunt consistente c u practicile educaţionale recu noscute şi sunt bazate
pe rezu ltatele cercetă ri i .
2 . 1 .4. F i l osofia şi ob iectivel e s u n t conti n u u reexa m i n ate în ra port cu m o d ificările demografice şi
cu structu ra soci a l ă ( i n cl usiv structu ra etn ică ş i c u l t u ra l ă), cu dezvoltă ri l e teh no l o g i e i , cu
mod ificări l e eco n o m ice şi ale m o d u r i l o r de viaţă .
2.1 .5. Filosofia ş i obiectivele sunt, dacă este necesar, revizuite, pentru a satisface nevoile în sch imbare
a l e elevi l o r ş i a l e com u n ităţi i .

2.2. O rienta rea

2.2. 1 . Este asig u rată orientarea noilor angajaţi ai şco l i i şi n o i lor rezidenţi în co m u n itate, în legătu ră
cu filosofia şi obiectivele şco l i i .

3. Prio rităţi educaţionale majore

Prem isă de bază : Prio rităţ i l e educaţionale a l e şco l i i s u n t centru l în j u ru l că ruia s u nt a rt i c u late toate
aspecte l e p rog ra m e l o r ed ucaţion a l e şi pentru rea l iza rea că rora fieca re m e m b ru al person a l u l u i se
a n g ajează şi îşi as u m ă responsa b i l itatea .

3.1 . D eterm i n a rea

3.1 .1 . Priorităţile ed ucaţi o n a l e s u n t determ i n ate de către perso na l u l şco l i i d u pă trecerea în revistă
a filosofiei, o b i ective l o r şco l i i şi tutu ro r n evo i l o r identificate.

3.2. Priorităţile

3.2. 1 . Priorităţi l e ed u caţi o n a l e oferă tutu ro r e l evi l o r oport u n ităţi pentru dezvo l ta rea i n telectu a l ă .
3.2.2. S u nt ofe rite tutu ro r e l evi l o r oportu n ităţi pentru dezvo lta re perso n a l ă ş i soci a l ă .
3.2.3. S u nt oferite tuturor e l evi lor oport u n ităţi pentru dezvoltare m o ra l ă ş i cetăţenească .
3 . 2 .4 . S u nt oferite tutu ro r e l evi l o r oport u n ităţi pentru i n d ivi d u a l izarea educaţiei ş i dezvolta rea
perso n a l ă .
3.2.5. S u n t oferite tutu ro r e l evi l o r oportu n ităţi pentru dezvol ta re fizică .

3.3. Eva l u a rea

3.3. 1 . Priorităţi l e educaţio n a l e s u nt eva l u ate a n u a l de către person a l u l şco l i i , pentru a determ i n a
ca re d i ntre e l e a u fost u rm ate şi ca re n ecesită o atenţie sporită . Dacă este cazul, perso na l u l
şco l i i va reo rdona priorităţi le educaţio n a l e .

3 .4. Plan ificarea

3 .4. 1 . Priorităţile educaţionale sunt fo l osite pentru p l a n ifica rea pe termen scu rt şi pe termen l u n g ,
ca re c u p r i n d e toate latu r i l e vieţi i şco l a re .
 [ A n exa 2 1

4. Design-ul cu rricu lar

Pre m i să d e bază: Progra m u l educaţi o n a l a l şco l i i reflectă n evo i l e ş i a s p i raţi i l e persoanelor servite
de către şcoa l.'l şi oferă pos i b i l ităţi pentru dezvolta re person a l ă ş i perfo rm a n ţe în a lte .

4. 1 , Prog ra m u l ed ucaţional

4. 1 . 1 . Pro g ra m u l ed ucaţio n a l este co nsistent cu f i l osofia ş i cu o b i ectivele şco l i i .

4. 1 . 2 . Progra m u l e d u caţi o n a l reflectă cunoaşterea ş i înţe l egerea fiecă ru i elev şi răs p u n de adecva t
nevo i l o r l o r ş i nevo i l o r co m u n ităţii pe ca re o reprezintă .
4. 1 . 3 . Progra m u l educaţio n a l reflectă cunoaşterea, înţelegerea ş i este fidel princi p i i l o r recu n oscute
a l e dezvoltă r i i u m a n e şi a l e p roces u l u i e d u caţi o na l .
4. 1 . 4 . S u n t dep use eforturi susţi n ute pentru a asig u ra relaţi i i n terperso n a l e efective .
4. 1 . 5 . P ro g ra m u l e d u caţi o n a l reflectă rezu ltatel e ce rcetă rii în d o m e n i u .
4. 1 . 6 . Dezvo lta rea cu rriculară este conti n u ă şi rea l izată î n coopera re .
4. 1 . 7 . Resu rsele u m a n e , naturale şi materi a l e s u n t fo losite în m o d efectiv.
4. 1 .8. Există u n p l a n concret p rivi n d eva l u a rea conti n uă a p rogra m u l u i ed ucaţional de către
perso n a l u l şco l i i , elevii şi părinţi i i m p l i caţi în v iaţa şco l i i .
4. 1 . 9 . Progra m u l educaţio n a l este flexib i l în ofe r i rea experienţelor d e învăţa re, în fu n cţie d e
d iferenţele de a b i l ităţi, m ed i u d e prove n ienţă, n evo i, i nte rese ş i sti l u ri de învăţare .
4. 1 .1 O. Expe rienţe l e de învăţa re s u n t suficient de va riate şi eta p i zate a d ecvat.
4. 1 . 1 1 . Experienţele de învăţa re a decvate popu laţiei şco l a re respective s u nt p rezente în toate ari i l e
p ro g ra m u l u i ed ucaţio n a l .
4. 1 . 1 2 . Există proceduri a d m i n istrative ş i de superviza re consistente pentru toate pu nctele d e m a i sus .
4. 1 . 1 3 . S u nt eva l uate, sel ectate şi uti l izate teh nolog i i i nfo rmaţi o n a l e ş i i nstrucţi onale cu dezvolta re
ra p i d ă , ca re co n so l i dează învăţa rea ş i sprij i n ă şco a l a în m a nagementu l i nfo rmaţi e i .
4. 1 . 1 4. Sunt asi g u rate accesul ech ita b i l şi formarea pentru uti liza rea acestor teh nolog i i tuturo r elevi l o r
ş i a n g ajaţi l o r şco l i i .

4.2. Eva l u a rea performanţelor elevi lor

4. 2 . 1 . Eva l u a rea perfo rmanţe l o r e l evilor se face a n u a l .

4.2 . 2 . Ra poa rtel e p rivi n d p e rform a n ţe l e e levi l o r s u n t p reze ntate a n u a l co n s i l i u l u i şco l a r,
perso na l u l u i ş i pări nţi lor d i n c i rcumscripţia şco l a ră .
4.2. 3 . Rezultate m ă s u ra b i l e p rivi n d performanţe l e elevi l o r sunt sta b i l ite a n u a l .
4.2 .4. Performa nţe l e e l evi lor vor fi eva l uate anual fo l os i n d i nstrumente rea l i zate l a n ivel d e stat,
teste sta n d a rd i zate, i nstru mente pentru m ăs u rări criteria l e şi i n stru m e nte dezvoltate loca l .
4.2 . 5 . Este asi g u rată confidenţi a l itatea rezultate l o r l a eva l ua re pentru fieca re elev.
4.2.6. S u nt dezvo ltate a n u a l p l a n u ri pe term e n scurt şi l u n g ca re se a d resează n evo i l o r
identificate î n u rm a eva l uări i .

4.3. Ameliora rea şcolară ş i răs p u n derea p u b l ică

4.3. 1 . Este dezvoltat u n plan de ameliora re şcolară şi sunt asig urate proceduri cu caracter permanent
pentru asi g u ra rea răs p u n derii şco l i i în faţa co nsi l i u l u i şco l a r şi p u b l ic u l u i .
4. 3 . 2 . P l a n u l d e a mel iorare şco l a ră s e bazează p e date p rove n i n d d i n surse d ife rite - cu m a r fi
a utoeva l u area şco l i i , ra poa rtel e de i nspecţie şi a lte s u rse s i m i l a re .

723
 [ Anexa 2 j

4. 3 . 3 . P l a n u l d e a m e l i o ra re şco l a ră va i n cl ud e p roced u ri d e revizu i re a proced u ri lo r d e a n a l iză ş i

fo l o s i re a datelor existen te î n vederea sta b i l i ri i priorităţi l o r pentru a m e l i o ra rea şco l a ră .
4.3 .4. O prio ritate pentru p l a n u l d e a m e l i o ra re şco l a ră este îm b u n ătăţi rea rezu ltatelor ş i pe rfo r­
m a nţe l o r şco l a re .
4.3 . 5 . P la n u l d e a m e l i o ra re şco l a ră este revizu it periodic pentru a sta b i l i dacă rezu ltatel e s u n t
conforme aşteptă ri l o r.
4. 3 . 6 . C o m u n itatea şco l a ră este i nformată în legătu ră c u mers u l dezvoltă r i i şi a m e l ioră r i i şco l a re .
4.3 . 7 . Raportu l întocm it ci dată l a ci n ci a n i pentru C o m isia pentru E d u caţie a statu l u i , i n c l ude
p l a n u l c u rent d e a m e l i o ra re şcola ră ca re, l a râ n d u l l u i, este fu nda mentat pe u lti m u l rap o rt
de eva l u a re a p rogresu l u i .
4. 3 . 8 . C o p i i a l e plan u l u i d e a m e l i o ra re şco l a ră s u nt d i s po n i b i l e pentru ech ipele de i n specţie.

4.4. Orarul z i l n ic

4.4. 1 . O ra r u l este flexi b i l , astfel încât să perm ită a loca rea u no r perioade d iferite de t i m p d iferitelor
activităţi, pe măsură ce a p a r n o i nevo i .
4.4. 2 . O ra r u l este flexib i l , astfel încât s ă perm ită desfăşu ra rea d iferitelor tipuri de activităţi, incl usiv
a celor extracurriculare, a celor de cercetare, de folosire a materialelor i nsţrucţiona le existente
în centru l d e resu rse ş i pentru stu d i u l i n d ivid ua l .
4.4. 3 . Orarul cupri nde perioade speciale d e timp ded icate şed inţelor persona l u l u i pentru plan ifica rea
activităţi i , eva l u ă ri i p ro g ra m u l u i ed ucaţi o n a l al şco l i i şi dezvoltă r i i p rofesionale conti n u e a
person a l u l u i .

4. 5 . Ca lendarul a n u a l

4.5. 1 . C a l e n d a r u l a n ua l cupri n d e cel puţin 1 7 5 de zile de şcoa l ă , în ca re p rofeso rii şi e levi i sunt
a n g ajaţi efectiv în activităţi e d u caţiona le .
4. 5 . 2 . Ext i n derea activităţi i d i n colo d e 1 7 5 d e zile d e şcoa lă este în cu rajată n u m a i dacă perioa dele
de exti n d e re s u n t co n cep ute pentru a rea l iza, l a un n ive l su perior, sco p u r i l e şco l i i .

4.6. Sesi u n i l e de vară

4.6. 1 . P rog ra m e l e e d u caţi o n a l e de va ră s u n t a d m i n istrate d e p rsoa ne speci a l n u m ite de către

co nsi l i u l şco l a r.
4.6. 2 . Pro g ramele educaţionale d e va ră s e bazează p e sta ndardele instrucţionale a p l i cate în ti m p u l
a n u l u i şco l a r.

4.7. Şco l i l e pentru adulţi

4.7. 1 . Şco l i l e pentru a d u lţi, u n de s u n t o bţin ute cred ite pentru com p l eta rea stud i i lo r l i cea l e, s u n t
org a n izate s u b s u p raveg h e rea u n e i şco l i acred itate î n a cest sens şi s u nt considerate c a pa rte
a p rog ra m u l u i e d u caţio n a l al şco l i i .
4.7.2 . Aceste şco l i s u n t ve rificate o dată l a cinci a n i şi reeva l u ate la zece a n i .

5 . Ari i l e de învăţare

Prem isă de bază : U n p rogra m e d u caţion a l efectiv acoperă a ri i l a rg i , ofe ră experienţe va riate (în
t i m p ş i spaţ i u ) pentru pos i b i l ităţi d ife rite de învăţa re, a si g u ră u n ech i l i bru optim între d iferitel e

724
 Anexa 2

experienţe de înv�a re ?i accentuează formarea deprin deri lor, conceptelor ?i asi m i larea conţi n uturi l o r
ca re s e co nstitu ie c a bază a înţelegeri i .

5. 1 . Conţi n utu l activităţi lor instrucţionale

5.1 .1 . Conţi n ut u l ? i activităţile i n strucţio n a l e pentru fieca re a rie de învăţa re sunt f u n d a m entate
pe filosofia ?i o b i ective le ?CO l i i ?i pe a n a l iza n evo i l o r e d u caţion a l e a l e elevi l o r.
5.1 .2. C o nţi n ut u l ?i activităţ i l e i nstrucţi o n a l e pentru fieca re a ri e d isci p l i na ră contri b u i e l a rea l iza­
rea u n u i p ro g ra m e d u caţio n a l ech i l i brat pentru fieca re e lev.
5 . 1 .3. C onţi n ut u l ? i activităţ i l e i nstru cţi o n a l e s u n t suficient d e flexi b i l e pentru a a s i g u ra oport u ­
n ităţi e d u caţionale î n funcţie d e n evo i l e fiecă ru i e l ev.
5 . 1 .4. C onţi n utul ? i activităţi l e i n strucţion a l e pentru fieca re a rie d isci p l i n a ră vor fi reexa m i nate
a n ua l pentru a eva l ua n evo i l e de revizu i re ?i co ntri b uţia fiecărei a r i i disci p l i n a re la întreag a
e d u caţie a e l evi l o r.

5.2. Explora rea �i s pecializa rea

5.2. 1 . Tn fiecare arie d isci p l i n a ră s u nt oferite oportu n ităţi pentru exp lora re ? i specia l i za re în funcţie
de interese l e ? i a b i l ităţi l e e l evilor.

6. Progra m u l activităţilor elevilor

Prem isă de bază : Activităţi l e desfă?u rate de elevi s u n t parte i nteg ra ntă a pro g ram u l u i ed u caţio n a l
? i se f u n d a m e ntează pe n evoi le, i n te resel e ? i aspiraţ i i l e e l evi lor .

6.1 . Prog ra m u l

6. 1 . 1 . Progra m u l d e a ctivităţi a l e l evi lor este fu n d a m entat pe f i l osofia ?i obiectivel e ?CO l i i .

6. 1 .2. Progra m u l d e activităţi a l elevi l o r este conceput î n a?a fel în cât satisface nevo i l e ?i i n te resel e
tutu ro r e l evi lor.

6.1 .3. Pro g ra m u l d e activităţi a l elevi lor este conceput ? i o rg a n izat în a?a fe l în cât elevi l o r l i s e
oferă oportu n ităţi d e exe rsa re a responsa b i l ităţ i i i n iţiative i , com petenţe l o r d e l i d e r,
,

coopera ră r i i ? i a u to-orientă rii .

6 . 1 .4. Toate activităţile d e tip ?CO i a r s u n t finanţate d e către ?CO a l ă .
6. 1 .5. P rogra m u l ed ucaţ i o n a l a l ?CO l i i asi g u ră p rotej a rea vieţi i ?i s i g u ra nţa e l evil o r p ri n activităţi
specifice [ . . J. Şco l i l e contro l ează fol os i rea fac i l ităţi l o r (spo rtive sa u de a ltă natură) d e către
.

i n stituţi i ? i persoa n e d i n afa ră .

6.1 .6. Toate activităţi le, i n cl usiv cele considerate extracu rricu lare, s u nt controlate d e persoane specia l
dese m n ate d i n râ n d u l a n g ajaţi lor ?CO l i i .
6. 1 .7. Activităţi l e e l evi l o r n u con s u m ă î n m o d disproporţionat ti m p u l e l evi l o r ?i a l perso n a l u l u i .

6. 1 .8. Prog ra m u l d e activităţi a l elevi l o r este eva l u at periodic d e către elevi ? i personal pe ntru a
întă ri cons iste nţa acesto ra cu filosofia ? i o b i ectivel e şco l i i .

6.2. Managementu l fi nanciar

6.2. 1 . Persoane specia l desemnate asi g u ră contro l u l uti l iză rii fon d u ri lor ?CO l i i pentru toate cap itolele
de cheltu iel i .
6 . 2 .2 . Toate fo n d u ri l e generate d i n activitat ea ?Co l i i s u n t s u n contro l u l d i recţiei .
,

725
 Anexa 2 ]

6.2.3. În reg istră rile fi nanciare p rivind activităţi le şco lare s u nt a u d itate a n u a l prin proce d u ri specifice.
6 . 2 .4. Activităţi l e de co l ecta re d e fon d u ri a l e e l evi l o r, a l e a d m i n istraţiei şi a l e perso n a l u l u i a ux i l i a r
s u nt l i m itate l a cel e cu va loare e d u caţio n a l ă recu noscută .
6.2.5. Princi pa l u l scop a l activităţi lor d e co lecta re d e fon d u ri este sprij i n i rea activităţilor şi servici i l o r
ca re n u s u n t fina nţate p r i n b u g et u l c u rent a l şco l i i .
6.2.6. C o p i i l o r d i n clase le m i c i l e este i n te rzisă activitatea de col ecta re d e fon d u ri p r i n activităţi
., d i n uşa în uşă " [ . . . ] .

7 . Res u rse pentru învăţare

Prem isă de bază: Res u rse le b i b l iotec i i 1 centru l u i de res u rse ofe ră o bază pentru rea lizarea şi
îm bogăţi rea p rogra m u l u i e d u caţion a l global al şco l i i .

7. 1 . Cărţile d i n b i b l iotecă

7. 1 . 1 . B i b l ioteca 1 centru l de res u rse este organ izat ca centru de resu rse şi materi a l e i n strucţionale
pentru p rogra m u l educaţiona l g loba l al şco l i i .
7. 1 .2. Şcoa l a posedă o co lecţie ech i l i b rată d e că rţi, accepta b i l e şi folos i b i le, n u m a i m ică d e 1 . 000
vol u m e 1 nu m a i p uţin de 1 O vol u m e 1 e l ev. Vor fi co nsiderate ca vol u m e separate maxi m u m
5 co p i i d i n aceeaşi ca rte .
7. 1 .3. C o l ecţia d e că rţi d i n b i b l iotecă 1 centru l d e res u rse este exa m i nată a n u a l pentru e l i m i n a rea
exe m p l a relor depăş ite s a u uzate .
7 . 1 .4. Pentru şco l i l e noi, s u nt dispon i b i l e cel p uţin două vo l u m e 1 elev l a desch idere şi cel p uţin
d o u ă titl u ri 1 e l ev s u n t a d ă u gate a n u a l p â n ă l a rea l iza rea sta n d a rd u l u i .

7 .2. Period icele

7.2. 1 . Există cel puţin 3 5 d e periodice selectate a decvat pentru a servi toţi a n i i d e stud i u existenţi
în şcoa l ă .

7. 3 . Servici i l e

7.3. 1 . Perso na l u l va beneficia d e servici i pentru util i za rea res u rselor i n strucţi o n a l e a l e centru l u i
în p l a n ificarea activităţi i .
7.3.2. Servic i i d e învăţa re pentru uti l iza rea res u rselo r vo r f i oferite pe ntru e l evi ş i p rofeso ri .
7.3.3. S e rvi ci i l e i ncl u d fo rm a rea com p etenţe l o r n eces a re activităţ i i în b i b l iotecă .
7 . 3 .4. E l ev i i şi person a l u l sunt i n struiţi referito r l a fo los i rea materi a l e l o r ş i sunt s p rij i n iţi în uti l i za rea
lor şi în cerceta re .
7.3.5. Persona l u l ca re oferă servicii pentru util izarea res u rselor beneficiază d e forma re ş i s u perviza re .
7.3.6. Servici i l e pentru uti l iza rea res u rselor d e învăţa re s u n t a d use l a zi pentru a satisface nevo i l e
a ntici pate a l e person a l u l u i şi a l e e l evi l o r.

7.4. C i rculaţia materialelor

7 . 4. 1 . În reg istră ri le p rivi nd circu l a rea şi folosirea resu rselor sunt făcute ziln ic, l u n a r şi a n u a l în sco p u l
eva l u ă r i i fo los i r i i lor d e către e l evi .

726
 [ A n exa 2

7.5. Ech i p a mentele i n strucţionale

7.5. 1 . Şcoa la posedă o colecţie adecvată şi ech i l i b rată d e ech i p a mente i n strucţ i o n a le .
7.5.2. Există pos i b i l ităţi pentru întreţi nerea ş i în locu i rea ech i p a m entelor u zate .

7.6. Fina nţa rea

7.6. 1 . B u g etu l şcol i i cuprinde fon d u ri suficiente pentru ach iziţio n a rea de că rţi, periodice, rech i­
zite şi a lte a uxi l i a re cu rric u l a re .
7.6. 1 . Fon d u rile a locate centru l u i de resu rse asig u ră menţinerea cal ităţii pro g ramelor i nstrucţionale
pentru fieca re a ri e d isci p l i n a ră d i n p ro g ra m u l e d u caţi o n a l a l şco l i i .
7.6. 1 . Toate ariile de învăţare din progra m u l educaţion a l a l şco l i i dispun de materiale ş i ech i pamente
adecvate .

7.7. Alte standarde referitoare la centrul de resu rse

7.7. 1 . Loca l iza rea centru l u i perm ite a ccesu l uşor pentru toţi e l evii ş i pentru person a l u l şcol i i .
7.7.2. C entru l este deschis p e p a rc u rs u l întreg i i z i l e d e şcoa l ă .
7.7.3. Există p roced uri pentru uti l iza rea m aterialelor foa rte sol icitate .
7 . 7.4. Toate materialele sunt cata logate fo losi n d u n sistem sta n d a rd izat recunoscut.

8. Serviciile pentru elevi.

Prem isă de bază : Servici i l e oferite e l evilor reprezi ntă o pa rte i nteg rantă a progra m u l u i ed u caţion a l
şi ada ptează p rocesel e e d u caţion a l e ca racteristicilor i n d ivid u a l e a l e fiecă ru i e lev.

8. 1 . O rienta re ş i con s i l iere

8. 1 . 1 . S u nt d ispon i b i l e pro g ra m e o rg a n i zate pentru sprij i n i rea elevi l o r în eva l u a rea a lternativelor
e d u caţio n a l e, pe ntru sel ecţia activităţi l o r e d u caţio n a l e adecvate, p e n tru eva l u a rea
p rog res u l u i , pentru orienta rea p rofesio n a l ă ş i pentru opţi u n i funda menta l e de viaţă .
8. 1 . 2 . Există dosare, bine protejate, pentru fiecare elev, care includ rezultate l a evaluări, date persona le,
i nformaţi i financiare referitoare la activităţil e educaţio n a l e desfăşurate, progra me d e testare
şi alte date obţin ute d i n su rse d iverse şi pertinente referitoa re la dezvoltarea ed ucaţiona l ă .
8. 1 .3. Dosa re l e personale, c u m u lative a l e elevi l o r s u nt fol osite d e către persona l u l profesion a l a l
şco l i i pentru p l a n ifica rea p ro g ra m e l o r e d u caţion a l e i n d iv i d u a l e a l e e l evilor.
8 . 1 .4. Prog ra mele de co nsi l iere fo losesc perso n a l spec i a l izat, cum a r fi psi h ol ogi, psih iatri, psi h o­
metricien i , medici şi asistenţi socia l i .
8. 1 .5. Elevi i care n u pot căpăta orientarea ş i consilierea adecvată s u nt orientaţi către instituţii a b i l itate.

8. 1 . 6 . Şcoal a oferă servicii adecvate elevi l o r cu n evoi speciale.

8.2. Serviciile de sănătate

8.2. 1 . Fieca re şcoa lă oferă servici i medica l e care se referă l a b u năsta rea fizică, menta lă, e m oţiona l ă
ş i soc i a l ă a e l evi l o r.
8.2 . 2 . Există p l a n u ri 1 proced u ri folosite în caz d e ră n i ri ş i boli, p recum ş i personal special dese m n at
pentru i m p le m e nta rea p la n u ri l o r l măsurilor.
 [ Anexa 2 ]

8.3. Alte servici i

8.3. 1 . �coala oferă, când este nevoie, seNicii în domen iile n utriţiei, siguranţei, recreării şi tra nsportul u i .
8.3. 1 . SeNici i l e oferite elevi lor beneficiază d i n p l i n de resu rsele şco l i i şi co m u n ităţ i i .

9 . Perso n a l u l şi ad m i n istraţia 1 1 S

Pre misa d e bază: C a l itatea person a l u l u i dete rm i n ă , î n m a re m ă s u ră , succes u l şco l i i î n ati n g e rea
o b iective l o r sta b i l ite. Persona l u l tre b u i e să existe în n u m ă ru l ş i cu cal ifică r i l e necesa re f u n cţi o n ă r i i
efective a şco l i i î n b u n e con d iţi i .

9. 1 . Cons i l i u l şcolar
9. 1 . 1 . Consi l i u l şcola r este responsa b i l c u fo rm u l a rea pol itici l o r ca re con d u c fu n cţi o n a rea şco l i i şi
activitatea ed u caţiona l ă .
9. 1 .2. C o n si l i u l şco l a r este rep rezentativ pentru com u n itate .
9. 1 .3. Form u l a rea politicilor d e către co n s il i u l şcola r reflectă g â n d i rea şi n evo i l e co m u n ităţi i ş i a l e
perso n a l u l u i .
9 . 1 .4. C o n si l i u l şco l a r form u l ează în scris ş i ţi n e l a zi pol iticile şco l i i .
9. 1 .5 . Pol itici l e şcola re se referă şi l a m a n a gementul resu rselor u m a n e (recruta re, folosi re, normare,
d ispo n i b i l izare) .
9 . 1 .6. Pol itici le de perso n a l abordează şi p roblemele legate de deontologia p rofesională, atragerea
şi reţi nerea person a l u l u i co m petent şi dezvolta rea p rofesională pentru între g person a l u l .
9 . 1 .7. Există descrieri scrise a l e ro l u ri lo r person a l u l u i p rofes i o n a l ş i non p rofesiona l .
9. 1 .8. C o n si l i u l şcola r a delegat atri b uţi i l e fi n a n ci a re şi a d m i n istrative p rivi n d perso n a l u l către
" d i recto r u l a d m i n istrativ " .
9. 1 .9. F u n cţi i l e a d m i n istrative ş i executive a l e şco l i i s e deru l ează fă ră a m estec d i n afa ră .

9.2. Di rectorul adm i n istrativ a l siste m u l u i 1 1 6

9.2 . 1 . D i rectoru l a d m i n istrativ este şefu l executiv a l sistem u l u i .
9.2.2. D i rectoru l a d m i n istrativ a re o p regăti re d e n ive l s uperior sa u o ca l ifica re recu noscută în statu l
respectiv pentru funcţia respectivă .
9.2.3. D i recto r u l a d m i n istrativ a re p regăti re de s p ec i a l itate în a d m i n istraţie 1 management
recu n oscută sa u ech iva lată [ . . . ] . O persoa n ă n o u n u m ită va beneficia d e d o i ani pentru a
obţine p regăti rea n ecesară .
9 . 2 .4. D i rectoru l admin istrativ deţine n u mărul cerut de credite de formare contin uă cerut de fun cţie
[. . .].

9.3 Person a l u l a d m i n i strativ centra l [ . . cond iţi i d e stu d i i ş i pregăti re]. .

9.4. Di rectorul adm i n istrativ a l şco l i i

9 .4. 1 . D i rectoru l a d m i n istrativ a l şco l i i este şeful executiv a l şco l i i .
9 . 4. 2 . [ con d iţ i i d e stu d i i ]
. . .

9.4.3. [ . . con d iţ i i de stu d i i ş i d e ech iva l a re a stu d i i lo r ş i experienţei]

.

1 1 5 . A u fost seiec�cte ş i ada ptate numa! acele preveder! a p li cc.b i l e ht!'-u� v : ito r p!'evi zibi! i � inv�ta�ar.tul roM â nesc.
1 1 6. Directord c. d m i n istra�iv a l siste r:'l u i u i i'ndepli ne�te fu n cţ i i l e pentru �col ile din�r-c c i rcur.:scr:pţie �coi a râ .

128
 [ Anexa 2 ]

9 .4.4. Un d i rector a d m i n i strativ începător a re cel puţi n trei ani de experi enţă ed ucaţi o n a l ă în şco l i
d e ti p u l respectiv.
9 . 4. 1 . [ . . . co n d iţ i i pentru form a rea con ti n u ă ]

9.5. A l t person a l adm i n istrativ ş i d e s u pervizare

9.5. 1 . [ . . co n d iţ i i de stu d i i ]
.

9.5. 1 . [ . . con d iţi i p entru formarea contin u ă ]

.

9.6. Person a l u l i n strucţional

9.6. 1 . [ . . . con d iţ i i d e stud i i şi de ech iva l a re a p regăti r i i u n iversita re]

9.6.2. [ . . co n d iţii
. de stu d i i p rofesi o n a l e - p rofesora le]
9.6.3. [ . . con d iţ i i
. de ech iva l a re p rofesi o n a l ă a p regăti r i i u n iversita re]
9 . 6 .4. [ . . co n d iţii
. de echiva l a re a stu d i i lor în a ltă a ri e d isci p l i n a ră decât cea ca re constituie cea
mai m a re pa rte a n o rmei]
9.6.5. [ . . . co n d iţii d e ech iva l a re a stu d i i lor ş i experienţe i ]
9.6.6. [ . . con d iţ i i de ech iva l a re a stu d i i lo r ş i experienţei]
.

9.6.7. [ . . . co n d iţ i i pentru fo rma rea co nti n u ă ]

9 . 6.8. [ . . co n d iţii
. pentru " perso n a l u l auxi l ia r 1 p rofesori auxi l i a ri " ]
9 . 6 . 9 . [ . con d iţii
. . pentru " perso n a l u l auxi l ia r 1 p rofesori a uxi l ia ri '' ]
9 . 6 . 1 O . [ . con d iţ i i
. . pentru " perso n a l u l auxi l ia r 1 p rofesori a uxi l ia ri " ]
9 . 6 . 1 1 . [ . . con d iţ i i
. pentru " perso n a l u l a uxi l ia r 1 p rofesori auxi l i a ri " ]

9.7. Standard e ca re afectează perso na l u l

9.7. 1 . S a l a ri u l d i recto ru l u i a d m i n i strativ a l siste m u l u i şco l a r tre b u ie să fie m a i mare decât cel m a i
m a re sa l a ri u p lătit î n siste m u l şco l a r respectiv. Sta n d a rd u l este ati ns atu nci câ n d , î n ti m p
d e doi a n i, sa l a ri u l d i recto ru l u i a d m i n istrativ depăşeşte cel m a i m a re sa l a r i u p lătit î n şcoa l ă .
9.7.2. S a l a ri u l d i rectoru l u i a d m i n istrativ a l şco l i i treb u i e s ă m a i m a re decât cel m a i mare sa l a r i u
p l ătit î n şcoa l a respectivă . Sta n dard u l este ati n s a t u n c i câ n d , î n ti m p de d o i a n i , sa lari u l
d i recto ru l u i a d m i n i strativ depăşeşte ce l m a i m a re sa l a ri u p l ătit în şcoa l ă .
9.7.3. >coa la d i s p u n e de o schemă d e sala riza re p l a n ificată . Rem u n e raţia este a decvată tipu l u i
d e servici i p restate .
9 . 7 .4 . Person a l u l ca re n u a re responsa b i l ităţi pentru p rog ramele i n strucţionale (cu m a r fi d i recto r i i
a d m i n istrativi , administratori i clădirii, canti nei etc . ) s u n t formaţi pentru înde p l i n i rea acesto r
atri b uţi i .
9.7.5. Pro g ra m u l zi l n ic pentru fiecare p rofeso r cuprinde u n a sa u m a i m u lte perioa d e d e ti m p fă ră
răsp u nderi instrucţio n a l e sa u de supervizare, ti m p folosit pentru p l a n ifica re, pentru a d u n ă ri
a l e e l evi l o r, p regătirea pentru p reda re şi îm b u n ătăţi rea p ro g ra m e l o r educaţio n a l e . O rice
excepţie este a p ro bată , în p rea l a b i l , de către C o m itet u l Stata l .

9.8. Ceri nţe m i n i ma l e privind perso n a l u l

9.8. 1 . Fiecare şcoală a re cel puţin u n d i recto r cu j u mătate d e n o rm ă cu pentru superviza rea
activităţi lor instrucţionale şi pentru îndep l i n i rea altor atri buţii specifice de cond u cere . O şcoală
cu sau peste 2 5 0 elevi d ispune de ·u n d i rector cu normă întreag ă . Pentru şco l i l e cu 500-60 0

129
 [ Anexa 2 1

elevi, a u u n d i recto r adj u n ct a d m i n istrativ cu j u m ătate de normă . �co l i l e cu ş i peste 6 5 0

elevi a u u n d i rector a dj u n ct a d m i n istrativ cu n o rmă întrea g ă . Pentru fieca re g r u p de 2 5 0
elevi ca re depăşesc 1 000, există câte o j u m ătate de normă ocu pată d e u n d i recto r a dj u n ct
a d m i n istrativ.
9.8.2. C e l puţin 2 5 % d i n perso n a l u l i n strucţi o n a l este ca l ificat l a n ivel de " master " s a u u rm ează
p ro g ra m e con d ucân d l a master.
9.8.3. �co l i l e cu m a i puţin de 3 0 0 elevi a u u n b i b l i oteca r cu j u mătate d e n o rm ă s a u m a i m u lt,
ca re a re o ca l ificare s u perioa ră cores p u n zătoa re în b i b l i oteco n o m i e sa u este certificat ca
b i b l i oteca r sa u spec i a l ist media de către o agenţie stata lă a uto rizată . �co l i l e cu sa u peste
3 0 0 e l evi d i s p u n de u n b i b l i oteca re 1 speci a l ist media cu n o rm ă întreag ă . �co l i le cu sa u
peste 1 000 d e e l evi d is p u n de cel puţin în că u n asistent, ca l ificat ca b i b l ioteca r, specia l i st
a u d io-video sa u spec i a l ist în m ateria l d i d a ctic. Pe l â n g ă acest person a l , şco l i le cu sau peste
7 5 0 elevi d i s p u n de un fu n cţion a r asi stent. �co l i l e cu peste 1 5 0 0 elevi , d i s p u n de încă o
persoa n ă a n g ajată s u p l i m enta r.
9 . 8 .4. � co l i le cu mai puţin d e 3 0 0 e l evi d is p u n de cel puţin u n secreta r c u j u m ătate de n o rm ă .
�co l i l e c u 3 0 0-499 elevi a n g ajează u n secreta r cu n o rmă întreag ă . Pentru fieca re g ru p d e
2 5 0 elevi î n p l u s peste 5 0 0 elevi, şco a l a d i s p u n e d e câte o j u m ătate d e n o rm ă ocu pată d e
secreta r 1 funcţi o n a r.
9.8.5. �co l i l e c u m a i p uţi n de 5 0 0 elevi d i s p u n de o persoa n ă a ng ajată c u j u mătate d e n o rm ă ca
specia l ist în con s i l iere şi orienta re 1 1 7, ca l ificată cel puţin la n ivel de " master " sa u ech iva l ent,
ca l ifica re obţin ută de la o i nstituţie a b i l itată . Pentru şco l i l e cu sau peste 500 elev i , d i s p u n
de o perso a n ă a n g ajată cu n o rm ă întreag ă c a s pecia l i st î n orienta re ş i cons i l ie re (postul
p oate fi ocu pat de u n a sau m a i m u lte persoa n e) . Pentru fieca re g r u p s u p l i menta r de 2 5 0
de elevi (peste n o rma d e 5 0 0 d e elevi), şcoa la d ispune de câte o j u mătate d e n o rm ă ocu pată
pentru con s i l iere ş i orienta re .
9.8.6. �co a l a d i s p u n e de person a l suficient pentru a s e a si g u ra u n ra port între e l ev i ş i p e rso n a l u l
p rofesion a l (ed u caţ i o n a l ) d e maxi m u m 2 1 : 1 . Perso na l u l i n strucţi o n a l a u xi l i a r este a si g u rat
în p ro porţie de 1 0% din perso na l u l p rofesion a l . C â n d se p rocedează astfe l , ra portu l e l evi
1 perso n a l va fi sta b i l it considerâ n d echivalentul a două norme d e person a l a ux i l i a r d rept
ech iva le n t u l u n e i norme de person a l p rofes i o n a l .
9.8.7 . �co l i l e ca re a n gajează person a l i n strucţio n a l a uxi l i a r, asig u ră fişe a le postu l u i ş i p ro g ra m e
de form a re pentru ech i pe l e de p redare.
9.8.8. [. . .]
9.8.9. [. . .]
9 . 8 . 1 O . Tn clasele d e învăţă m â n t p repri m a r 1 1 8 n u s u n t m a i m u lt de 3 0 d e elevi pentru u n p rofeso r
ş i u n asistent cu n o rm ă întreagă ş i n u m a i m u lt de 2 5 elev i pentru u n p rofesor fă ră asistent
cu n o rm ă întreagă .
9 . 8 . 1 1 . T n clasele 1 -3 , n u s u n t m a i m u lt de 3 3 de e l evi pentru u n p rofesor ş i u n asistent c u n o rm ă
întreagă ş i n u m a i m u lt de 2 8 e l evi pentru u n p rofesor fă ră asistent cu normă întrea g ă .
9 . 8 . 1 2 . Pentru clasele 4- 1 2 , n u există clase cu m a i m u lt de 3 2 elevi .

1 i 7. ir. eng:., " gwdance ".

î î8. ic e c g l . . _ kindergarten ".

730
 Anexa 2

9 . 8 . 1 3 . În sta b i l i rea normei de predare şi a pro g ra m u l u i zi l n ic a l profeso ri lor, se a re în vedere n u mărul

d e clase l a ca re se p redă , ti m p u l necesa r pentru p regătire, d i m e n s i u nea cl asei, n u mărul
tota l zilnic d e e l evi l a ca re p red a u , servi c i u l pe şcoa lă sau l a b i b l i otecă şi atri b uţi i l e de
su per\iiza re a activităţilor elevilor.

9.9. Siste m u l de cred ite.

9.9. 1 . Şcolile ca re acordă cred ite bazate pe performanţă, com petenţă, experienţă sau criteri i similare
în locu l criteri i lor tra d iţionale de p rezenţă l a c u rsuri, absolvirea c u rsu ri l o r şi n ote de trecere,
acţionează astfel pe baza u n u i proces struct u rat specific, clar defi n it în cadrul şcolii 1 sistemul u i
d e şco l i ş i a p robat, în p rea l a b i l , d e C o m itet u l Stata l .
9.9.2. E l evi i care d o resc s ă urmeze p ro g ra m e l e e d u caţi o n a l e p r i n corespo n denţă s a u a lte fo rm e
d e stu d i u i n d ivi d u a l izat, vor obţine în p rea l a b i l ech iva l a rea cred itelor de la d i recţia şcol i i .
9.9.3. U n elev poate obţine maxi m u m două credite pentru fieca re ses i u n e d e va ră . Pentru sesi u n i l e
de va ră , u n credit este echiva l at cu 1 3 0 de ore . [ . . . ] .
9 . 9 .4. Prog ra m e l e pentru elevi i şco l a rizaţi în afa ra şco l i i , fac pa rte d i n p rog ra m u l ed ucaţional a l
şco l i i ş i s u n t s u p use sta n d a rdelor specifice, eva l u ă ri i ş i acredită ri i .
9.9. 5.[ .. . criteri i pe ntru şco l i l e pentru a d u lţi]
9.9.6. [. . . neaccepta rea cred itelor obţin ute prin med itaţ i i p rivate]
9.9.7. [ . . . moda l itatea d e accepta re a cred itelor tra n sfera b i l e d e l a a l te şcol i ]
9.9.8. [ . . . idem]
9.9.9. [. . . idem]
9 . 9 . 1 O . Şcoa l a asig u ră pentru toţi elevi i ca re vin sau p l eacă d i n şcoa lă o tra nscriere c l a ră a eva l u ă r i i
î n term en i i p ro p ri i . Tra n scrieri l e vor fi rea l i zate î n a ş a f e l încât să f i e uşor i n terp retate d e
către i n stituţi i l e le p r i m esc.

1 0. Clăd i rea şi facil ităţi le

Prem isă de bază: C l ă d i rea şco l a ră şi te re n u l şco l i i , ca re oferă m ed i u l fizic în i nteri o r u l că ru ia este
i m p lementat p ro g ra m u l e d u caţion a l genera l al şco l i i , s u n t con ce p ute, fo losite şi întreţi n ute în a şa
fel încât să asi g u re înd ep l i n i rea scopurilor şi ob iectivelor ed u caţionale şi să asig u re eficienţa investiţiei
fi nanciare .

1 0. 1 . Locul u n d e s e află situată şcoa l a 1 1 9

1 0 . 1 . 1 . Teren u l şco l i i este astfel a me n ajat încât s ă asig u re desfăşu ra rea activităţ i l o r instru cţiona l e
ş i extracu rri c u l a re a l e şco l i i .
1 0 . 1 . 2 . Loc u l u n d e s e află şco a l a este uşor a cces i b i l m ij loace l o r de tra nsport şco l a r.
1 0 . 1 . 3 . Locu l unde se află şcoala este ferit, pe cât este posibil, de accidente de c i rculaţie şi de zgomot.
1 0 . 1 .4. Loc u l u n d e se află şcoala ofe ră pos i b i l itatea d esfă ş u ră r i i activităţi lor fizice în exte rior.
1 0 . 1 . 5 . Locul u n d e se află şcoa l a este a g rea b i l ca peisaj .
1 0 . 1 . 6 . Locul u n d e s e află şcoa la este c u rat şi întreţi n ut.
1 0 . 1 . 7. [ . . ] .

1 1 9 . Yr. e n g ; . , .. sc.IJool-site "

 [ Anexa 2 1

1 0.2. Clăd i rea �co l i i

1 0 . 2 . 1 . C lă d i rea şco l i i este astfel a m e n ajată încât să asi g u re desfăşura rea activităţi l o r i n strucţi o n a l e
şi extracu rricu l a re ale şco l i i .
1 0 . 2 . 2 . C lă d i ri l e şco l i i s u nt cu rate, atractive ş i b i n e întreţi n ute.
1 0 . 2 . 3 . În că p e ri l e ş i zo nele speci a l e sunt a locate a ctivităţi l o r specifice în fu n cţie de p ro g ra m a re .
1 0 . 2 .4. [ . . . ]
1 0 . 2 . 5 . C lă d i ri l e vor fi eficient ş i efectiv ventilate, în că lzite şi i l u m i n ate .
1 0.2.6. C lă d i r i l e şco l i i includ, p e cât pos i b i l , spaţii pentru activităţi le de l a borator, pentru p rograme
de pregătire profesională, pentru p rezentă ri a u d io-vizua le, pentru educaţie a rtistică, pentru
p ro g ra m e speci a l e de e d u caţie, s paţi i m ultifu n cţio n a le, spaţ i i pentru u rgenţe medicale,
pentru a l i mentaţie p u b l ică , pentru e d u caţie fizică, pentru i n stru i re pe g ru p u ri m ic i ş i pe
g ru p u ri mari, spaţi i de depozita re pentru materialele şi ech i p a m ente l e i n strucţio n a l e .
1 0. 2 . 7 . Faci l ităţile cuprind u n o b i b l i otecă 1 u n centru d e res u rse i n strucţi o n a l e, acces i b i l tutu ro r
e l evi lor şi p rofeso ri l o r.
1 0.2.8. B i b l i oteca 1 centru l de res u rse este l u m i nat şi ventilat adecvat.
1 0.2.9. B i b l ioteca a re u n n u m ă r d e locu ri ş i m ob i l ie r specific a decvate p ro g ra m e l o r i nstrucţion a l e
ş i m ă ri m i i şco l i i .
1 0 . 2 . 1 O . Spaţi u l d ispon i b i l poate f i fo losit de cel p u ţ i n 1 0 % d i n n u mă r u l elevi lor ş i a l p rofesor i l o r
(da r n u v a avea m a i p u ţ i n de 40 l o c u r i ) p e n t r u vizio n a re, lectură, ascu lta re, i n stru i re şi
stu d i u i n d ivid u a l . Şco l i le nu tre b u i e să ofe re locuri pentru mai m u lt de 1 00 d e elevi în
b i b l i otecă 1 centru l de resu rse .
1 0 . 2 . 1 1 . Există spaţ i u a cces i b i l în b i b l iotecă pentru mate ria l e l e instrucţiona l e .
1 0 . 2 . 1 2 . Există spaţi u şi i nsta laţi i adecvate pentru folosi rea ech ipa mentelor instrucţionale uti l i za b i l e
î n ca d r u l b i b l iotecii 1 centru l u i d e resu rse.
1 0 . 2 . 1 3 . Există spaţi u d e depozita re acces i b i l ş i a decvat în cad rul b i b l i otec i i 1 centru l u i de resu rse
pentru ech i p a m e ntu l i n strucţi o n a l porta b i l .

1 0. 3 . . Ech ipamentu l � i m o b i l ierul

1 0.3 . 1 . Există ech i pa m entu l a decvat n ecesa r sprij i n i ri i p ro g ra melor i n strucţi o n a l e .

1 0.3.2. Există m o b i l ie ru l a decvat n eces a r s p rij i n i r i i p ro g ra m e l o r i n strucţionale .

1 0.3.3. Perso na l u l a d m i n istrativ d is p u n e d e ech i p a m e n t u l ş i m o b i l i e ru l n ecesa re s p r ij i n i ri i

eficiente a p rog ra me l o r i n strucţio n a l e .
1 0 . 3 .4 . Ech i p a mentele ş i m o b i l ierul s u n t i n ventariate a n ua l 1 p e r m a n e n t fi i n d m enţio n ate sta rea
şi va loarea fiecărei piese de i nven ta r.
1 0.3.5. în şcoa lă, există u n p ro g ra m sistematic pentru în locu i rea ech i p a m ente l o r 1 m o b i l i e r u l u i
i n a decvate sa u uzate m o ra l .

1 0.4. I n specţi i l e

1 0 . 4. 1 . C lă d i rea şco l i i este i n spectată a n u a l de către perso n a l u l a uto rizat.

1 0 . 4. 2 . Ra p o rt u l d e i n specţie re levă deficienţe l e descoperite î n ti m p u l i nspecţie i .

132
 [ Anexa 2 1

1 0.4.3 . Există u n plan, dezvoltat pe baza acestui raport, ca re cuprinde datele la care vor fi remediate
deficienţele constatate .
1 0 .4 . 4 . Acest p l a n c u p ri n d e şi costu ri le estimate pentru corecta rea deficienţelor.

1 0. 5 . Sigu ranţa

1 0.5. 1 . M ă s u r i l e d e p rotecţie a elevi l o r şi persona l u l u i îm potriva focu l u i , f u rtu n i lo r vio l ente ş i

cutre m u relor s u n t p rezente î n clăd i rea şco l i i şi pe tere n u l aferent şco l i i .
1 0.5.2. E l evii ş i perso n a l u l sunt p regătiţi pentru a face faţă situaţi i l o r de u rgenţă .
1 0.5.3. S u nt organ izate exerciţi i de a l a rm a re .
1 0 . 5 .4 . S u nt l u a re măsu ri corespunzătoa re pentru p rotej a rea de ră n i re a e l evilor, person a l u l u i ş i
vizitatori l o r.
1 0.5.5. Ech i p a m entele d e putere sunt co res p u n zător p rotejate .
1 0.5.6. În şcoa lă există u n n u m ă r suficient d e stingătoare d e incendiu, de tipurile corespunzătoare,
a şezate în locuri adecvate, sem n a l izate co res p u n zător şi ca re a u fost inspectate recent .

1 0.6. Î ntreţi nerea faci l ităţilor

1 0.6. 1 . D istrictul şco l a r 1 consi l i u l şco l i i oferă servici i l e de întreţi nere n ecesa re funcţio n ă r i i şco l i i .
1 0.6.2. Servici i le de întreţi n e re vo r oferi în g r ij i re sistem atică clă d i r i lor, s paţi i l o r afe rente ş i
ech i p a m entelor d i n şcoa l ă .
1 0.6.3. Există ech i p a m ente suficiente pentru asi g u ra rea servici i l o r d e i g ien ă .
1 0 . 6 .4. Există materi a l e de întreţinere în ca ntităţi suficiente şi c u o ca litate cores p u nzăto a re.
1 0.6.5. Există servici i de rep a raţi i şi întreţi nere pentru cazu ri d e u rgenţă .
1 0.6.6. Servici i l e de întreţi n e re vo r f i co ncepute astfel încât s ă p rotejeze i nvestiţi ile făcute în clăd i ri
şi faci l ităţi şi să ofere u n med i u sig u r, i g i e n i c şi atractiv pentru activităţi le e d ucaţionale.

1 1 . O peraţi i l e fi nanciare

Premisa de bază : S usţi nerea fi n a n c i a ră este suficientă pentru atingerea sco p u ri l o r şcol i i .
1 1 .1 .1 . Există, în şcoa lă, evidenţe conta b i l e clare şi l a zi, rea l izate de persoa n e ca l ificate, p rotejate
corespunzător şi auditate period ic, pentru toate ven iturile d isponib ile şi cheltu iel i le efectuate
în raport cu orice parte a programelor şcolii, inclusiv p rivin d activităţile e levilor şi ale părinţilor.
1 1 . 1 .2 . 5coa la 1 siste m u l şco l a r deco ntează cheltu i e l i l e d e că l ăto rie ş i a lte chelt u i e l i n ecesa re
perso na l u l u i a ngajat în pro iecte l oca le, reg i o n a l e sa u naţio n a l e .
1 1 . 1 .3. S u nt concepute şi i m p l ementate p roce d u ri eficiente de ach iziţi o n a re a mate ria lelor,
rech izitelor ş i ech ipamentelor.
1 1 . 1 .4. 5coa l a îşi p rotejează interesele şi scop u ri l e educaţio n a l e pri ntr-o pol itică adecvată de
restitu i re a îm p ru m uturilor pe termen lung (ratel e ş i dobânzile incl u s iv) .
1 1 . 1 .5. S-a u încheiat asig u ră ri pentru b u n u ri l e ş i persoa nele d i n şcoa l ă .
1 1 . 1 .6. S a l a ri i l e s u n t com p etitive cu cele existente î n a l te şco l i - p u b l ice sa u p rivate - d i n aceeaş i
zon ă .
1 1 . 1 .7. Po l itici le şco l i i 1 s iste m u l u i d e şco l i d is p u n de resu rse a decvate pentru pensionări , conced i i
medica l e ş i conced i i pentru stu d i·u .

133
 [ Anexa 2

1 2. Conti n u titatea a p a rtenenţej120

Pre m i să d e bază: Eva l uarea com p l exă a şco l i i este i m po rta nt pentru p roces u l de dezvo lta re 1
a m e l i o ra re şcolară .
1 2. 1 .1 . Şcoala com p l etează u n raport a n ua l , va remedia deficienţele constatate şi va p l ăti cotizaţia
a n ua l ă l a data sta b i l ită de C o m itet u l Stata l .
1 2. 1 .2. Şcoa la rea l izează re-eva l uă ri l a fieca re 1 O a n i ş i revizu i ri ad-interim l a fieca re 5 a n i l a datele
sta b i l ite de Com itet u l Stata l .

1 3 . Standard e ca re s e a p lică n u m a i �co l i l o r non-publ ice

Premisă de bază: Funcţionarea şcolilor non-pu b lice solicită standarde adiţionale, referitoa re la finanţe,
a d m itere, i n ternate şi activităţi a l e a bsolvenţi lor 1 2 1 . Astfel de şco l i s u nt foa rte d iverse şi u rmează
sco p u ri ş i deţi n caracte ristici ca re n ecesită sta n d a rde ca re se referă l a acele a r i i ca re asi g u ră cel e
m a i b u ne pos i b i l servici i educaţi o n a l e pentru elevi ş i g ru p u ri de i n te res .

13.1. O peraţi i l e fi nanciare

1 3. 1 . 1 . Serviciu l datoriei pe termen l u n g (rate şi dobânzi) n u depăşeşte 1 0 % d i n ven iturile o bţi n ute
ca taxe de la e l evi .
1 3. 1 .2. F i n a nţele şcol i i s u n t rea l izate de perso n a l ca l ificat, i n d iferent dacă fac sa u n u p a rte d i n
person a l u l şco l i i . C o n si l i u l şco l i i v a s u p rave g h ea m od u l de rea l iza re a m a n agementu l u i
fi n a n ci a r.
1 3. 1 .3. Şco l i le p rezi ntă tri mestria l docu mente fi n a ncia re ş i a n u a l b u g etu l .

1 3.2. Ad m iterea

1 3 .2 . 1 . C a n d i daţi i s u n t b i n e i nformaţi în l egătu ră cu sco p u r i l e şi o b iectivele specifice a l e şco l i i ,

des p re natu ra ş i ext i n d e rea p ro g ra melor şco l a re ş i ed u caţion a l e oferite, d es p re cost u r i l e
de şcolarizare şi taxele ca re trebuie p lătite, despre ariile educaţionale ş i d isci p l i n a re stu d iate,
despre expectaţi i l e ca re d efi n esc performa nţe satisfăcătoa re şi despre absolvi re .
1 3.2.2. Şcoa l a şi-a dezvo ltat u n sistem de a d m ite re c l a r d efi n it, c u n oscut în m o d p u b l ic, astfel
în cât toţi cei i n te resaţi pot înţelege p rocesu l şi c u n oaşte criteri i l e de a d m itere .
1 3.2.3. Şcoal a acceptă tra nsferul elevi lor d e l a a lte şco l i n u m a i d u pă ce a cerut şco l i i de prove n ienţă
toate datele pertinente legate d e motivele tra n sferu l u i ş i performa nţele a cadem ice şi
person a l e a l e e l evu l u i .
1 3 . 2 .4. M ateri a l e l e p u b l icitare şi priv i n d a d m iterea descri u a decvat p ro g ra m e l e şco l i i , m ed i u l de
l ucru ş i fac i l ităţ i l e .
1 3.2.5. Şco l i l e a d m it elev i i p e baza oferi ri i d e şa nse e d u caţi o n a l e egale, i n d iferent d e rasă ş i d e
ori g i n ea etn ică şi naţi o n a l ă a ca n d idaţi l o r. Ş co l i l e ca re n u s u n t confesi o n a l e p r i m esc elevi
fă ră deose b i re d e cre d i nţa l o r rel i g ioasă .
1 3 .2.6. B u rsele şi aj utoa rele f i n a ncia re vo r f i acordate p e baza u n o r criterii sta b i l ite ş i p u b l ice.

i l O . La " Southem Assooarion of Colleges and Schoo/s "

1 2 1 . , A iumni'.

134
 A nexa 2 ]

1 3 .3. Viaţa de i n ternat

1 3.3. 1 . Facil ităţi le de i nternat vor respecta toate normele p rivi n d si g u ra nţa , vor fi cu rate � i con ­
fo rta b i l e � i vor d i sp u n e de mob i l ier a decvat satisfacer i i n evo i lor perso n a l e � i aca de m i ce
a l e el evi lor.
1 3.3.2. Este oferită în perm a n enţă s u perviza re d i n pa rtea u n u i a d u lt respo n sa b i l pe ntru toţi elev i i
i ntern i .
1 3.3.3. Reg u l i l e ş i pol iticile privi n d viaţa d e i nternat, p l ecă ri, p rivi leg i i ş i disci p l i n ă , sunt p u b l ice
� i c u n oscute de elevi şi de părinţii l o r.
1 3 . 3 . 4. Sunt l u ate măsuri pentru a s i g u ra rea unei atm osfere cores p u n zăto a re, unei a l i m entaţi i
a decvate, stu d i u l u i s u p raveg heat recreă ri i ş i u n u i ech i l ib ru coresp u n zător între tim p u l de­
d i cat activităţii şco l a re � i d istracţie i .
1 3 .3 . 5 . S u nt l uate măsuri pentru i n formarea com p lexă a pă rinţilor în legătu ră c u pro g res u l � i
co m p o rta m e n t u l elevi lor.
1 3.3.6. S u nt l u ate măsuri ca re asig u ră participarea elevi l o r la co n d uce rea activităţi i d i n i n te rnate .

1 3.4. Afaceri ale a bsolvenţilor. dezvoltare şi relaţi i p u b l ice

1 3 .4. 1 . Există dovezi pentru a demonstra că p l a n ifica rea pe termen l u n g este u n p ro ces conti n u u ,
ca re i m p l ică e levi , părinţi, p rofesori, co ns i l i u l de co n d u ce re, a bso lvenţi �i p r i eten i a i �col i i .
1 3 .4.2 . Cons i l i u l �col i i î�i asumă răspu n derea pentru p rogramele de colectare de fon d u ri, În vederea
asi g u ră r i i sta b i l ităţii f i n a n c i a re a �co l i i .
1 3 .4. 3 . Şcoa la menţine relaţii � i com u n ică permanent cu a bsolvenţi, părinţi �i a lte gru p u ri de interes .
 Propunerea I n stitutu l u i de Şti i nţe a l e Educaţiei
p rivin d sistem u l de ind icatori de ca l itate a educaţiei la nive l u l u n ităţi i �calare

1 . E LEVI I ŞI VIAŢA ŞCO LARĂ

1 .a . P recond iţi i 1 resurse - referitoare la activitatea �colară a elevu l u i

1 . a . 1 . : Accesu l elevi lor l a facil ităţi (şcoa l ă , că m i n , canti n ă , b i b l iotecă , sa l a 1 tere n u ri de sport etc . ) :
• VaC r: Accesu l elevi lor la facil ităţi n o i , create în funcţie d e nevoile identificate ş i de pol iticile

1 p ro i ectele de dezvo lta re e l a b o rate l a n ivel loca l e şi naţiona l .

• VaAd : Acces u l elevi l o r l a fac i l ităţi renovate 1 îm b u nătăţite .

• VaAj : Accesu l elevilor la toate faci l ităţi le existente.

1 . a 2 . : S i g u ra n ţa fizică ş i psih ică

• VaC r : C o ntri b uţia a ctivă a e l ev i l o r, pări nţilor şi perso n a l u l u i şco l i i la rea l iza rea cl imatu l u i

de s i g u ra nţă î n şcoa l ă ş i în vecină tate .

• VaAd : Senti mentu l de s i g u ra nţă în râ n d u l elev i l o r ş i a l person a l u l u i şco l i i în spaţi u l şco l a r

ş i î n veci nătatea şcol i i .

• VaAj : Senti m entu l d e sig u ra nţă î n râ n d u l elevi l o r ş i a l person a l u l u i şco l i i î n spaţi u l şco l a r.

1 . a . 3 . : S paţi u l şco l a r
"
• VaCr: S paţi u " evol utiv : decoraţi u n i şi mobilier personal izate, real izate î n u rma unei pol itici

ş i p ro g ra m e expl icite şi p r i n i m p l i ca rea u n o r special işti (des i g neri sa u arh itecţi) .

• VaAd : Spaţiu "
" p riete n os : decoraţi u n i perso n a l i zate; c u l o ri non -sta n d a rd ; m ob i l ier
i n d ivi d u a l izat; consu lta rea elev i l o r în dota rea ş i deco ra rea s paţi u l u i .
• VaAj : S paţi u clasic " : deco raţi u n i u n ifo rme, c u l o ri sta n d a rd " etc . ; m o b i l ier sta n d a rd;
" "
i n iţiativa în dota rea şi decora rea spaţi u l u i a parţine co n d u ceri i şco l i i şi cad relor d i dactice .
1 . a .4. : Acces u l şi faci l ităţi le pentru persoa nele cu c . e . s .
• VaC r: C rea rea de faci l ităţi pentru persoa nele cu c . e . s . , în fu ncţie de nevo i le identificate .

• VaAd : Existenţa u n o r pol itici şi p rog ra m e p ropri i pentru persoa nele cu c . e . s .

• VaAj : Existenţa structu rilor de p ri m i re ş i de sprij i n pentru persoa nele cu c . e . s . î n co nfo r­

m itate cu p o l iticile naţio n a l e în d o m en i u .

136
 [ A nexa 3

1 .a . 5 . : Acces u l elevi lor la servic i i de orientare şi cons i l i e re

• Va C r : Accesu l elevi l o r şi a ltor categorii (cad re d i dactice, pă rinţi ş . a .) l a se rvicii şi reţe le

dive rsificate d e orienta re şi consi l i ere .

• VaAd : Accesu l elevi lor la servicii d e o rienta re ş i co n s i l iere oferite de perso nal cal ificat.
• VaAj : Accesu l elevi lor la servici i de orienta re şi co nsi l iere ofe rite d e cad re didactice .
1 . a . 6 . : Sta rea de săn ătate a elevi lor
• Va C r: Dezvo lta rea unor relaţii perm a n e nte cu a uto rităţi le san ita re şi i m p l icarea şcol i i în

acţi u n i p reventive privi n d să nătatea p u b l ică .

• VaAd : Existenţa în şcoală a u n u i ca b i n et m e d ica l şi a persona l u l u i cu ca l ifica re med ie
(asiste nt medica l ) .
• VaAj : Accesu l e l evi l o r l a servicii san ita re perm a n ente .
1 . a . 7 . : Servici i de asistenţă oferite categorii lor d ezava ntajate
• VaC r: Existenţa u nei politici p roprii de identifica re ş i asistenţă pentru perso a nele 1 g ru p u ri le

d ezava ntajate .
• VaAd : Proporţia elevi l o r ca re beneficiază d e asistenţă depăşeşte media n a ţiona l ă pentru
fieca re din catego ri i l e de persoane avute în vedere .
• VaAj : Ap l i ca rea pol itici lor naţio n a l e d e asistenţă pentru persoa n e l e 1 g ru p u ri l e d ezava n ­
tajate .
1 . a . 8 . : C o m petenţele, c u noaşterea şi experienţa a nterioare
• VaC r: Existenţa u nei pol itici p roprii de uti l i za re a com petenţe l o r, c u n oaşteri i şi experienţei

a nterioa re a elevi l o r pentru sti m u l a rea ş i i n d iv i d u a l iza rea învăţări i .

• VaAd : " M ixa rea " sistematică a colectivelor d e elevi .

• VaAj : Luarea în considera re a com petenţelor, cunoaşterii şi experienţei anterioare a elevi l o r

î n con stit u i rea co lective l o r d e elevi .

1 . a . 9 . : Accesu l elevi l o r l a învăţa rea l i m b i lor stră ine
• VaC r: Rea l iza rea , de către elevi, a u n o r p u b l icaţii, s pectacole în l i m b i stră i n e şi cores­

pondenţa în l i m b i de circulaţie i nternaţion a l ă . Preda rea i nteg rată a unor d isci p l i n e şcola re .
• VaAd : Organ iza rea cercu ri l o r de l i m b i moderne (referitoa re l a l i m b ă , cultu ră ş i civil izaţie ) .
• VaAj : Oferirea a două l i m b i moderne, p redate de p rofesori ca l ificaţi .

2.a. Procese - p rivi nd activitatea şcolară a elevu l u i

2 . a . 1 . : Prezenţa elevi l o r l a şco a l ă la a ctivităţile cu rricu l a re

• Va C r: Activism u l la o re
• VaAd : Rea liza rea temelor pentru acasă
• VaAj : Frecvenţa la o re

2 . a . 2 . : Uti l izarea man u a l e l o r ş i a a uxi l ia relor c u rricu l a re

• VaC r: Fo losirea a ltor s u rse d e i nform a re 1 docu m enta re identificate prin a ctivitate p roprie

• VaAd : Fo losirea a uxi l ia re l o r cu rricu lare şi s u rsel o r de i nfo rm a re 1 documenta re recoma n ­

date de şcoală
• VaAj Fo l os i rea m a n u a lelor reco m a n d ate de şcoală
2 . a . 3 . : Prezenţa ş i activitatea elevi l o r la activităţile extracu rricu l a re
• Va C r: Pro p u n e rea, de către e l evi, a activităţi l o r extracu rricu l a re şi i m pl ica rea acestora în

pregăt i rea şi desfăş u ra rea acesto ra .

737
 [ Anexa 3 ]

• VaAd : I m p l ica rea e l evi l o r în p regătirea activităţi lor extracu rricu l a re p ro p use de şcoa l ă .
vVaAj : Participarea l a activităţi l e extracu rricu l a re p rop use d e şcoa l ă .

3 .a. Relaţiile elevil o r

3 . a . 1 . : Relaţi i l e d i ntre elevi în spaţi u l şco l a r ş i în spaţi u l pe rişco l a r, d i ntre elevi şi perso na l u l şco l i i ,
d i ntre elevi şi a lţi m e m b ri a i co m u n ităţi i
• Va C r: Activitatea în ech ipă
• VaAd : Re laţi i d e coo pera re
• VaAj : Relaţi i neconfl ictu a l e

4.a. Prod usele activităţii elevi l o r

4.a. 1 : M o n ito riza rea p ro g res u l u i elev i l o r

• Va C r: Sta b i l i rea, î n com u n cu e l evi i , a ţi nte l o r ed ucaţionale şi a măsuri l o r reme d i a l e în
caz de n e reuşită şco l a ră , l u â n d în considera re p ro iecte l e e d u caţio n a l e p e rso n a l e .
• VaAd: Existenţa m ă s u r i l o r remed i a l e î n caz de n e reuş ită şco l a ră .
• VaAj : M o n itoriza rea p ro g res u l u i şco l a r în funcţie d e o b i ectivele sta b i l ite în cu rricu l u m u l
naţio na l .
4 . a . 2 . : Produsele şco l a re a l e e l evilor
• Va C r: Uti l i za rea şi afişa rea în şco a l ă a p ro d uselor rea l izate de elevi d i n i n iţiativă p roprie
(neo b l i g ato ri i ) .
• VaAd : Existenţa p ro d uselor n eo b l i gato r i i rea l izate d e e levi l a i n iţiativa şco l i i : materia l e
d i d a ctice, gazete de perete, postere, g ră d i n ă , p a g i n a W E B , p u b l i caţi i l e şco l i i .
• VaAj : Existenţa p rod uselor o b l i gato ri i : ca iete de n otiţe, teze, exte m p o ra le .
4.a . 3 . U rmă ri rea a bsolvenţilor
• Va C r: C o n ti n u a rea stu d i i l o r 1 g ă s i rea ra pidă a u n u i loc d e m u n că în conform itate cu
dorinţe l e ş i inte rese le exprim ate ş i benefici i n d d e cons i l ie re de specia l itate .
• VaAd : C o n ti n u a rea stud i i lor 1 g ă s i rea ra p i d ă a u n u i loc de m u ncă .
• VaAj : Existenţa p roce d u r i l o r d e u rm ă ri re a vieţi i şco l a re şi p rofesio n a l e a a bsolvenţ i l o r.
Existenţa şi activitatea asociaţi i l o r de " a l u m n i " .
4.a.4. Activitatea consi l i u l u i con s u ltativ a l elevi l o r (c. c . e . )
• Va C r: Reprezentarea c . c . e . î n structurile m a n ageriale a l e şco l i i .
• VaAd : C onsidera rea p ro p u neri lor c . c . e . î n a ctivitatea m a n a ge ria l ă a şcol i i .
• VaAj : Întru n i rea period ică şi exi ste nţa d ezbateri l o r în cad r u l c.c.e.

1 1 . PERSO NALU L ŞCOLII

1 b. Precon d iţi i/resu rse - referitoare la perso n a l u l p rofesional

1 .b. 1 . C a l ifica rea :
• Va C r: Existenţa în u n itatea şco l a ră a u n o r persoa ne ca l ificate, prin stu d i i u lterioare, în
m a i m u lte domen i i a l e e d u caţi e i (fo rmatori, faci l itato ri , mentori ş . a . ) .
• VaAd : Existenţa î n u n itatea şcolară a unor persoane perfecţionate p r i n u n u l s a u m a i m u lte
cu rs u ri/sta g i i de p rofes i o n a l izare u lterioa ră (conti n uă).

138
 [ Anexa 3 l

• VaAj : I ntegral itatea dotă r i i u n ităţi i ?Ca l a re cu perso n a l p rofes i o n a l ca l ificat în d isci p l i n a
efectiv p redată ?i î n domen i u l educaţiona l .
1 .b.2. Experienţa :
• Va C r: Fructifica rea în p roces u l educaţi o n a l c u rent a experienţei extra i n stituţio n a l e a p e r­
so n a l u l u i p rofesio n a l .
• VaAd : Va lorificarea în p rocesu l educaţi o n a l c u rent a expertize i ce rtificate, dobâ n d ite p ri n
fo rme d e perfecţiona re/speci a l iza re oferite d e i nstituţii p u b l ice/p rivate.
• VaAj : Parti c i p a rea c u rentă a perso n a l u l u i p rofes i o n a l l a d ive rse fo rme de dem u ltip! ica re
a ,. b u n e i p ractici " (cerc u ri , sesi u n i etc . ) .

2b. Procese - p rivi nd activitatea person a l u l u i p rofes ional

2.b. 1 . Fo rma rea-dezvo lta rea p rofes ională u lte rioa ră p roprie:
• Va C r: Practica rea a utoratu l u i de ed ucaţie prin p roces/i nstrum ente (activităţi de cerceta re,
p rocedee interactive, elabora re de a u xi l ia re etc . ) .
• VaAd : Partici p a rea person a l u l u i p rofes i o n a l l a forme de s peci a l i za re p ostu n iversita ră
(masterat, docto rat, stud i i a p rofu n date) .
• VaAj : Frecventa rea, înscrisă în p l a n u l de dezvo lta re i n stituţiona l ă , de către perso n a l u l
neca l ificat a u n o r fo rme de ca l ifica re ? i d e către cel ca l ificat a u n o r fo rme d e speci a l iza re .
2.b.2. Pro iecta rea a ctivităţi i :
• Va C r: I d entifica rea nevoi l o r d e educaţie a le e l evi lor ? i p roiecta rea-perfo rm a rea a ctivităţi i
ed u caţion a l -formative pe baza acesto ra .
• VaAd : Pro iecta rea ?i uti l i za rea docu mentel o r d e p l a n ifica re cu rri c u l a ră în co laborare c u
coleg i i d e a rie cu rricu l a ră .
• VaAj : C onsidera rea p revizională a docu m e nte l o r d e p l a n ifica re cu rricu l a ră prevăzute d e
pol itici l e/strate g i i l e de refo rmă/dezvo lta re .
2 . b.3. D esfă?u ra rea activităţi i :
• VaC r: I nteg ra rea cross-cu rricu l a ră a aspectelor formative a l e vieţii c u rente p e p l a n loca l ,
naţi o n a l ?i i nternaţion a l î n cu rricu l u m u l rea l izat.
• VaAd : Fructificarea curricu lară a rezultatelor cercetării educaţionale p ropri i, l oca le, naţiona l e
sa ul?i i n ternaţi o n a l e .
• VaAj : Luarea î n considera re, î n d esfă?ura rea activităţi i , a s e m n a l e l o r ( feedback) ven ite
de la e l evi, părinţi, co leg i , ?i remedierea/dezvo lta rea p restaţiei profesi o n a l e .
2 . b .4. M etodologia ?i teh n ologia e d u caţi o n a l ă :
• VaC r: Promova rea p ro g ra m atică a metodologiei ?i a tehnolog iei fo rm ative de ti p i n ovativ:
sta n d a rdele de învăţa re-eva l ua re, i nter-/tra ns-d isci p l i n a ritatea, soft- u l e d u caţi o n a l .
• VaAd : Util iza rea c u rentă a u n o r demers u r i ed ucaţi o n a l -fo rmative atractive pentru elevi,
conven ite ?i rea l izate îm p re u n ă cu aceştia (e-learning, i nteractiv, brainstorming etc . ) .
• VaAj : Pre l ucra rea ?i asu m a rea metodo l og i e i formative p res u p use d e apa riţia teh nolog iei
inform atice - de exe m p l u , uti l i za rea co m p uteru l u i în afa ra o relor de I n fo rmatică .
2.b.5. I ntroduce rea ?i dezvo ltarea co m petenţelor de învăţa re:
• Va C r: Practica rea , în co labora re cu facto ri i co m u n ita ri , a u n o r moda l ităţi de stu d i u ca re
să co ntri b u i e la intro d u cerea m·e nta l ităţ i i fo rmative de învăţa re pe tot p a rcurs u l vieţi i .

139
 [ Anexa 3

• VaAd : I n trod u cerea co ncepţiei co m p etenţi a l e şi co ncurenţi a l e prin elabora re de p ro iecte,

p r i n ed ucaţie a ntre p re n o ria l ă , pri n stu d i i opţi o n a l e şi a lternative .
• VaAj : Promova rea, p r i n coopera re com u n ita ră , a fo rmă ri i în s p i ritu l i nteg ră r i i e u ropene:
a l cetăţe n i e i democratice, a l m u lticu ltu ra l ităţi i , a l educaţiei pentru va lori d iversificate .

3 . b. Relaţi i l e - la n ivel u l personal u l u i p rofesional al şco l i i

3 . b . 1 . Relaţi i l e i nterprofesionale, cu e l evi i , cu m a n ageri i :

• Va C r: Activitate în ech ipă : ca-proiectarea d e prod use ed ucaţionale prin i m p l icarea, conform

cu rol u l l o r fi resc, a tuturo r resu rselor b locu l u i f u n cţional al u n ităţi i şco l a re .

• VaAd : Relaţi i de coopera re: ca-elabora rea de pro iecte privi n d o pti m iza rea şi d iversifica rea
activităţi i şcol a re .
• VaAj : Relaţi i n econfl i ctua l e : co re l a rea , î n a ctivitatea şco l i i , a p reocu p ă r i l o r p rofes i o n a l e
a l e co rp u l u i p rofesora l cu n evo i l e com u n ităţ i i ş i cu i n te resele de form a re a l e e levi l o r.

4b. Prod usele activităţi i p rofesi o n a l e a persona l u l u i

4.b. 1 . Rez u l tate ş i efecte a le fo rm ă r i i u l terioa re :

• Va C r: Fructifica rea form ă r i i u lterio a re a person a l u l u i p rofesiona l în îm b i n a rea activităţilor

d e o rienta re ş i form a re pentru toate categori i l e d e i m p l i caţi (elevi , p rofesori , părinţi ) .

• VaAd : Va l orifica rea form ă ri i u lterio a re a perso na l u l u i p rofesora l î n rea l izarea de sesi u n i

de i n terformare centrate p e şcoa l ă .

• VaAj : C o n cretiza rea formă ri i u lterioa re a person a l u l u i p rofeso ra l în dem u l t i p l i ca rea u n o r
p ro g ra m e de formare p r i n col a b o ra re .
4. b . 2 . Proiecte şi i n stru m e n te :
• Va C r: Contri b u i rea la p roiecte de cerceta re î n ech ipe m ixte (cerceta re - personal p rofesora l
- co m u n itate), p e baza p riorităţi l o r strateg ice: i nc l u z i u n e şco l a ră , m u lticu ltural ita te etc .
• VaAd : S u sţi nerea prio rităţi lor loca l e/zon a l e/naţi o n a l e de ca l ifica re a forţei de m u n că p r i n
îm b i n a rea expe rt izei p rofesora l e cu expertiza com u n ita ră .
• VaAj : Pro iecta rea ş i rea l i za rea în şcoa l ă , îm p re u n ă cu e l evi i , de i nstru mente de fo rma re
ş i de a rtefacte n ecesa re în co m u n itate .

I I I . MANAG E M E NTU L

1 .c. Preco n d iţi i 1 resu rse - referitoare la management

1 . c. 1 . Leg a l itatea activităţi i :
• Va C r: I n iţiativă legislativă l a d i ferite n ivel u r i .

• VaAd : Dezvolta rea cad ru l u i n o rm ativ p r i n adapta rea l u i l a con d iţiile loca l e .
• VaAj : Respecta rea ca d ru l u i leg i s lativ existent de către e levi , ca d re d idactice ş i m a n a geri .
1 .c.2 . P regăti rea managerială
• VaC r: D i rectori i sau alte cad re d idactice s u nt a utori de l u crări în domen i u l managementul u i

ed u caţion a l ş i/sa u a u u rmat p rogra me de stu d i i a p rofu n date, m asterat, d octo rat, î n ţa ră
sa u în stră i n ătate .
• VaAd : Form a rea ma nagerială a fost real izată, în com u n cu a lte cad re d idactice d i n şcoală
( .. fo rm a re centrată pe şcoa lă " ) .

740
 [ Anexa 3 1

• VaAj : D i rectorii a u beneficiat de fo rma re m a n g eria l ă .

1 . c . 3 . : S iste m u l i n fo rmaţio n a l
• Va C r: D ifuza rea activă în com u n itate a i nform aţiei educaţionale; ed u caţia este u n s u b iect
de dezbatere la n ivel com u nita r.
• VaAd : D ifuza rea i nformaţie i re leva nte în râ n d u l elev i l o r şi pă ri nţi l o r
• VaAj : Accesu l person a l u l u i şco l i i la i n formaţia releva ntă .
1 .c.4. Resu rsele fi n a n c i a re şi materi a l e
• VaC r: Existenţa u nei strategi i de atragere sistematică a unor resurse m ateriale şi fi n a ncia re
suplimenta re cu implicarea principa li lor actori educaţionali (elevi, profesori, părinţi, a utorităţi
loca le ş . a . ) .
• VaAd : Atragerea de res u rse m ateriale s u p l i m enta re ş i d e resu rse fi na nciare extrabugeta re.
• VaAj : Util iza rea eficientă şi efectivă a resu rselor materi a l e ş i financiare a l e şcol i i .
1 1 .c . 5 . Resu rsa u m a n ă
• Va C r : Existenţa u n e i pol itici p rop ri i de m a nagement a l res u rselor u ma n e î n fu n cţie d e

c u l t u ra organ izaţion a l ă şi p roiectele 1 strateg i i l e de dezvolta re .

• VaAd : Existenţa p rog ra m elor de dezvolta re p rofesion a l ă a că ror eficienţă este eva luată
sistematic.
• VaAj : S uficienţa şi adecvarea resu rselor umane la m isiunea şco l i i şi la activităţi le plan ificate .

2 .c. Procese manageriale

2 . c. 1 . P ro iecta rea m a n a geria l ă

• Va C r: Contrib uţia ca d relor d i dactice, e l evi lor, p ă rinţi l o r, a ltor m e m b ri a i com u n ităţi i l a
elabora rea, optim iza rea şi revizu i rea POl .
• VaAd : C u noaşterea şi u rmărirea rea l izări i p roiectu l u i de dezvoltare instituţională 1 planurilor
operaţiona l e de toate ca d rele didactice ş i de p roporţ i i sem n ifi cative de p ă rinţi ş i elevi,
p recum ş i în com u n itaţe .
• VaAj : Existenţa ş i afişa rea pro iectul u i şi p la n u rilor de dezvolta re instituţiona l ă . C u noaşterea
P O l de către Consi l i u l Profeso ra l , C o m itet u l de Pă ri nţi şi C o n si l i u l E l evilor.
2.c.2. Procesu l decizio n a l
• Va C r: Participa rea actorilor releva nţi la p roces u l d ecizi o n a l , î n mod fo rm a l ( p r i n structu ri
p a rt ici pative exp l icite) ş i i nfo rm a l .
• VaAd : Consu lta rea , î n cad r u l p rocesu l u i decizion a l , a a cto ri l o r rel eva nţi .
• VaAj : O portun itatea p roces u l u i decizio n a l ş i respecta rea cad ru l u i n ormativ.
2.c.3. C o m u n icarea m a n ageri a l ă
• Va C r: Existe nţa strateg i i lor p roprii de com u n ica re şi re laţii p u b l ice, î n co n cord a n ţă c u
cultu ra org a n izaţiona l ă ş i politica de dezvo lta re i n stituţio n a l ă .
• VaAd : Uti l iza rea eficientă a TIC în funcţion a rea structu rilor forma l e de co m u n icare .
C o nştientiza rea existenţei reţelelor i nforma l e de com u n ica re.
• VaAj : Existenţa şi funcţionarea, în co nformitate cu cad ru l normativ existent, a stru cturilor
fo rmale de co m u n ica re (i nterne, cu alte i n stituţi i din ca d r u l sistem u l u i educaţi o n a l , cu
i n stituţi i şi organ izaţii d i n com u n itatea loca lă etc . ) .
2 . c.4. Şedi nţele 1 re u n i u n i l e de l u cru (co n s i l i u l de a d m i n istraţie, consi l i u l p rofesora l , com itet u l de
părinţi etc .)

14 1
 [ Anexa 3 1

• Va C r: I nvitarea ş i participarea la şed inţe a părinţilor, elevilor şi a ltor mem bri a i com u n ităţi i .
• VaAd : Rea l iza rea u n o r şed i nţe period i ce, c u p a rtici p a rea m ajorităţ i i ca d relor d i dactice,
în cad r u l că ro ra a u loc dezbateri rea l e .
• VaAj : Rea l i za rea u n o r şed i n ţe period ice de a n a l iză a rea l iză ri i P D I şi a lto r docu m ente d e
p l a n ifica re .
2.c.5. Eva l ua rea ş i as i g u ra rea ca l ităţi i
• Va C r: Existenţa u n o r sisteme p ro p ri i şi eficiente d e a s i g u ra re a ca l ităţ i i , ada ptate cu ltu ri i
organ izaţionale, pol itici lor p ro p ri i d e d ezvo lta re şi specificu l u i co m u n ita r.
• VaAd : Existenţa u n u i sistem de asi g u ra re a cal ităţii care uti l izează princi p i i , criteri i , i n d i catori
şi sta n d a rde naţiona l e . Obţi n e rea certifică r i i 1 5 0 9000 .
• VaAj : Eva l u a rea activităţi i p r i n ra poarte perio d i ce, a n a l izate în şed i nţe şi d ifuzate în
com u n itate . C â n d este cazu l , s u n t ado ptate şi i m p l ementate măsuri 1 p ro g ra m e d e
re m e d i e re a aspecte l o r deficita re .

3 .c. Relaţi i şi cu ltu ra o rgan izaţională

3 . c. 1 . : Relaţi i l e d i n i nterioru l ech i p e i m a n ageriale, d i ntre ech i p a m a n a gerială ş i cadrele d i dactice,

d i ntre ech i p a ma nagerială ş i restu l perso n a l u l u i, d i ntre ech i p a m a nageria l ă ş i e l evi, d i n tre
ech i p a m a n agerială şi p ă rinţi, d i ntre ech i p a m a nagerială şi a lţi membri a i com u n ităţ i i
• Va C r: Activitatea î n ech ipă
• VaAd : Re laţii d e coopera re
• VaAj : Re laţi i n econfl i ctu a l e
3 . c. 2 . Val o ri dom i n ante în c u l t u ra o rg a n izaţion a l ă
• Va C r: Tn c u raja rea i n iţiative i , a uto n o m i e i , activism u l u i , creativităţi i

• VaAd : Respectu l reci p roc, to lera nţa , accepta rea d iferenţei

• VaAj : Respecta rea l e g i i , d isci p l i n a
3 .c.3. N ive l u l d e i n tercu ltura l itate a e d u caţiei
• Va C r: Vizi b i l itatea elem entelor d e i n tercultura l itate în întrea ga viaţă şcol a ră (med i u l fizic,
a r i i l e cu rricu l a re, activităţi l e extracu rricu l a re, p ro i ect u l de dezvolta re i n stituţi o n a l ă etc . ) .
• VaAd : P rezenţa elementel o r d e i n te rcutl u ra l itate în a ria cu rricu l a ră " om ş i societate " .
• VaAj : P rezenţa a ctivităţilor extra c u rricu l a re cu specific i n tercu ltu ra l .
3 .c.4. D ezvo lta rea sistematică a sentimentu l u i d e a p a rtenenţă ş i a " sti m e i d e s i n e "
• VaC r: C o n tribuţia elevi l o r, părinţilor ş i p e rso na l u l u i Şco l i i l a d ezvo lta rea senti mentu l u i d e

a p a rtenenţă ş i d e " sti mă d e s i n e " .

• VaAd : Identifica rea e l evilor, pări nţi l o r ş i perso na l u l u i şco l i i cu u n itatea şco l a ră .
• VaAj : Existenţa , la e l evi, l a pări nţi ş i l a persona l u l şco l i i , a senti m e ntu l u i d e a p a rtenenţă
ş i d e " sti m ă de s i n e " .

4.c. P rod usele manageriale

4.c. 1 . P ro d u se
• VaC r: Propu nerea şi coordonarea unor proiecte com u n e cu a lte şco l i 1 organizaţi i, naţionale
şi i nternaţ i o n a l e .

142
 Anexa 3

• VaAd : Pa rticiparea la p roiecte com u ne cu a lte şco l i 1 org a n izaţi i , naţio nale şi i nternaţiona le
(pro iecte ale M E d C - învăţă m â n t ru ra l etc . - , Socrates, Leo n a rdo) .
• VaAj : Existenţa materialelor şi activităţilor de p ro m ova re a şco l i i în co m u n itate şi în p resa
loca l ă .

IV. CO M U N ITATEA LOCALĂ

1 .d . P reco n d iţii 1 resu rse 1 elemente - referitoare la com u n itatea locală

1 . d . 1 . Prezenţa şco l i i în co m u n itate
• VaAj : Activitatea şco l i i este c u n oscută în com u n itate .
• VaAd : Existenţa u n e i pol itici clare d e ma rket i n g ş i PR l a n ive l u l şcol i i . C om u n itatea loca l ă
este m u lţum ită de activitatea şco l i i .
• VaC r : Existenţa servici ilor ed ucaţionale ş i p roiectelor com une a l e şcolii cu persoane 1 instituţii
d i n com u n itatea loca l ă , rea l i zate l a i n iţiativa şco l i i şi 1 sau a com u n ităţii loca l e .

2.d. Procese

2.d. 1 . Pa rticiparea co m u n ităţi i la viaţa şcolară

• VaC r: Com u n itatea loca lă sol icită şco l i i servicii ed ucaţionale (în afara ofertei " obligatorii " ) .
• VaAd : C o m u n itatea loca lă p u n e l a d ispoziţia şco l i i resu rsele n ecesa re rea lizării P D I ş i altor
p ro iecte.
• VaAj : C o m u n itatea loca l ă p a rticipă la activităţi o rga n i zate d e 1 în şcoa lă
2.d.2. I m p l ica rea com u n ităţ i i în p rocesu l decizi o n a l
• VaC r: Mem bri i com u n ităţii a u i n iţiativă î n dezvolta rea i n stituţională şi î n elabora rea ofertei
educaţi o n a l e a şcol i i .
• VaAd : M e m b r i i com u n ităţi i s u nt p rezenţi l a activităţi le o rga n izate d e şcoa l ă , l a so l icita rea
acesteia .
• VaAj : Membrii com u n ităţii pa rticipă în mod regu lat la activitatea consi l i u l u i de a d m i n istraţie
1 consi l i u l u i şco l a r.

3.d. Relaţi i
3.d. 1 . Relaţ i i l e d i ntre şcoală şi a utorităţile loca le, d i ntre şcoa l ă ş i a lte o rga n i zaţi i şi perso a n e d i n
co m u n itate
• Va C r : Activitatea în echipă
• VaAd : Relaţii de coopera re
• VaAj : Relaţi i neconfl ictua l e

4.d . Prod use

4.d. 1 . i nvestiţia co m u n ita ră în ed ucaţie
• Va C r: Existenţa unei colaboră ri strâ nse între com u n itate şi şcoa lă, atât în privinţa investiţie i
î n educaţie, cât şi î n p rivinţa contro l u l u i asupra eficienţei folosirii resu rselor oferite.
• VaAd : Investiţia com u n ita ră ca u rm a re a i n iţiativei i n d ividuale a u n o r rep rezenta nţi a i
com u n ităţi i .

743
 [ Anexa 3

• VaAj : I nvestiţia com u n itară în educaţie se real i zează în conform itate cu p revederile actelor
n o rm ative în vigoare .
4. d . 2 . Accesu l membrilor com u n ităţii l a p rod use ş i servici i educaţionale (de ti p " l ife long learn i n g " ,
TI C etc . )
• Va C r: Servici i l e şi p rod usele e d u caţi o n a l e s u n t i n d iv i d u a l izate şi s u n t elaborate p r i n

p a rteneriatu l şcoa lă - co m u n itate .

• VaAd : Produsele şi servici ile ed ucaţiona le oferite com u n ităţii răspu n d unor nevoi exprimate
sau i m p l icite .
• VaAj : Existenţa p rod uselor şi serviciilor educaţionale oferite com u n ităţii , d i n co l o d e oferta
o b l i gatorie pentru ti p u l resp ectiv de u n itate şco l a ră .
AN EXA 4

S i nteza pe domen i i a criteri i l o r, standardelor ş i indicatori lor de perfo rmanţă

pentru asig u ra rea ca lităţi i în învăţă mântul su perior

NOTĂ : Pentru fieca re domen i u şi crite ri u din ce le p revăzute de lege, au fost p rop use standard e
(ma rcate c u bold) şi indicatori de perfo rmanţă . Pentru fieca re i n d icator a u fost sta b i l iţi descri ptori,
ca re să a rate, pentru fieca re i nd i cator, " reg u l a " ca re treb u i e respectată sa u ., rezultatu l " ca re treb u i e
obţi n ut - pentru sta n d a rdele de funcţionare ( d e a utoriza re, d e acred ita re 1 d e eva l u a re period ică)
sa u " ceri nţele " ca re i n d i că n ive l u l opti m a l de rea l iza re - pentru standardele de ca l itate (de referinţă ) .
Prezentă m , m a i jos, î n s i nteză, domen i i l e, criteri i le, sta n d a rdele şi i n d icatori i .

Domen i u l A : Capacitatea i n stituţională

Criteri u l A. 1 - Structu rile i nstituţiona le, ad m i n istrative şi manageriale

• M i s i u ne, obiective ş i i ntegritate acade m i că
> M is i u n e ş i o b i ective
> I nteg ritate aca d e m i că
> Răsp u n dere şi responsa b i l itate p u b l ică
• Conducere ş i ad m i n i straţie
> S i stem u l d e con d u cere
> M a n agement strategic
> Ad m i n istraţie eficace

Criteri u l A.2 - Baza materială

• Patri moniu, dota re, resu rse financiare alocate
> Spaţii de învăţă m â nt, cerceta re şi pentru a lte activităţi
> Dota re
> Res u rse f i n a n ci a re

745
 Anexa 4

> Sistemul de acordare a b u rselor şi a a ltor forme de sprij i n material pentru studenţi
Domen i u l B : Eficacitate ed u caţională

Criteri u l 8 . 1 - Conţi n utu l prog ramelor de stu d i u

• Ad m iterea studenţi lor
> Pri n ci p i i a l e pol itici i d e a d m itere l a p rog ra m e l e de stu d i u oferite de i n stituţie
> P ractici de a d m itere
• Structu ra ş i p rezenta rea p rogramelor de stu d i u
> Structu ra p rog ra m e l o r de stu d i u
> D ife renţie re î n rea l iza rea p rog ra m elor de stud i u
> Releva nţa p rog ra m e l o r d e stu d i u

Criteri u l 8 . 2 - Rezultatele învăţări i

• Va lorifica rea cal ificării u n iversita re obţin ute
> Va l o rifica rea p r i n ca pacitatea de a se a n g aja pe p iaţa m u n c i i
> Va lorificarea ca l ifică r i i p r i n conti n ua rea stu d i i l o r u n iversita re
> N ive l u l de satisfacţie a l stu denţi l o r în ra port cu dezvolta rea p rofes i o n a l ă ş i
perso n a l ă asi g u rată de u n iversitate
> C entra rea pe student a m etodelor de învăţa re
> O rienta rea în ca rieră a studenţilor

Crite ri u l 8 . 3 - Activitatea de cerceta re şti i nţifică

• Prog ram e de cercetare
> P ro g ra m a rea cercetă rii
> Rea l iza rea cercetă ri i
> Va l orifica rea cercetă ri i

Criteri u l 8.4 - Activitatea financiară a o rgan i zaţiei

• Buget şi conta b i l itate
> B u getu l de ven ituri şi cheltu i e l i
> C o n ta b i l itate
> Aud ita re şi răsp u n d ere p u b l i că

Domen i u l C - M a n agementu l ca l ităţii

Criteri u l C. 1 - Strateg i i şi p roced uri pentru asig u ra rea cal ităţi i

• Structu ri şi pol itici pentru asig u ra rea cal ităţii
> O rg a n i za rea sistem u l u i d e asi g u ra re a ca l ităţi i
> Politici şi strate g i i pentru asi g u ra rea ca l ităţ i i

Criteri u l C.2 - Proced u ri p rivi nd i n iţierea, mon itorizarea ş i revizui rea period i că a p ro­
g ramelor ş i activităţi lor desfăşu rate
• Aprobarea, mon itorizarea şi eva l u a rea periodică a programelor de stu­
d i u şi d i plomelor ce corespund cal ificărilor

146
 [ Anexa 4

> Existent a si a p l icarea r eg u la m en t u l u i p rivi tor la i n it1· e re a ,

· ·
. ap ro b a re a , mo n ·1 1 o-
riza rea şi eva l u a rea periodică a p rog ra m e l o r de stu d i u
> C o respondenţa d i ntre d i p l ome ş i ca l ifică ri

Criteri u l c.3 - Proced u ri obiective şi transparente d e eva l uare a rezu ltate l o r învăţă r i i
• Eva l u a rea studenţi lor
> U n ivers itatea a re u n reg u l ament p rivi nd exa m i n a rea şi notarea stu d e n ţ i l o r ca re
este a p l icat în mod ri g u ros şi consecvent
> I n teg ra rea exa m i nă r i i în proiecta rea p redă r i i şi învăţări i , pe cu rs u ri şi p ro g ra m e
de stu d i u

Criteri u l C.4 - Proced u ri de eva l uare period ică a ca l ităţii corp u l u i profeso ra l
• Cal itatea personal u l u i did actic şi de cerceta re
> Raportu l d i n tre n u m ă ru l d e cad re d i dactice ş i studen ţ i

> Eva l u a rea col e g i a l ă

> Eva l ua rea perso n a l u l u i didactic de către stu denţi

> Eva l u a rea de către ma nagementu l u n ive rs ităţi i

Criteri u l C. S - Accesi b i l itatea res u rselor adecvate învăţă rii

• Resu rse de învăţare şi servici i studenţeşti
> D ispon i b i l itatea resu rselor de învăţa re
> P reda rea ca s u rsă a învăţă rii
> P ro g ra m e d e sti m u l a re şi recu pera re
> Servici i stu denţeşti

Criteriu l C.6 - Baza de date actual izată sistematic, referitoare la asigurarea i nternă a cal ităţii
• Sistem e de informaţi i
> Baze de date ş i i n formaţi i

Criteri u l C. 7 - Transparenţa i nformaţi ilor de i nteres public cu privi re la p rogramele de stu d i i

şi, d u p ă caz, certificatele, d i p lomele ş i cal ificări le oferite
• I nformaţie p u b l ică
> Ofe rta d e i nformaţi i p u b l ice

Criteri u l C.8 - Fu ncţional itatea structu rilor de asig u rare a calităţi i ed ucaţiei, conform l eg i i
• Structu ra i n stituţională de asig u ra re a ca l ităţi i ed ucaţiei este conformă
prevederil o r legale ş i îşi desfăşoară activitatea permanent
> C o m i s i a coordonează a p l i ca rea p roce d u r i l o r şi a ctivităţilor d e eva l u a re şi asi­

g u ra re a ca l ităţi i
 S inteza pe domeni i a criteri i l o r, standardelor � i i n d icatorilor de performanţă
pentru asi g u ra rea cal ităţi i în învăţământul preu n ivers itar

NOTĂ : Domeniile şi criteriile prevăzute în art. 1 O din Legea calită_tii educa,tiei au fost defalcate în subdomenii
şi indicatori pentru fieca re domen iu, criteriu ş i su bdomen i u p revăzut de lege. Pentru fiecare i n dicator
au fost sta b i l iţi descriptori, ca re să a rate, pentru fieca re i n d icator, regu l a " care trebuie respectată sa u
"
" rezultatu l " care trebuie obţinut - pentru standardele de fu ncţionare (de a utoriza re, de acredita re 1
de eva l ua re periodică) sau cerinţele " ca re i n dică n ivel u l opti m a l de real iza re - pentru standardele de
"
ca l itate (de referinţă) . Prezentă m , mai jos, în sinteză, domen i i le, criterii le, subdomen i i le şi indicatori i .

Domen i u l A : Capacitate instituţion a l ă

a ) Structu ri l e instituţio n ale, a d m i n istrative � i manageriale

• M anagement strategic
> Existenţa, struct u ra şi conţin utu l documentelor p ro iective (pro iectu l de dezvolta re ş i p l a n u l
d e i m p le m entare)
> O rg a n iza rea i nternă a u n ităţii de învăţă m â n t
> Existenţa ş i fu ncţion a rea siste m u l u i de com u n i ca re i nternă ş i externă
• M a n agement operaţional
>F u n cţio n a rea cure n tă a u n ităţi i de învăţă mânt
> Existenţa ş i fu n cţi o n a rea siste m u l u i de gesti o n a re a i nformaţie i ; în reg istra rea , p re l u c ra rea

ş i uti l i za rea date l o r ş i i nformaţi i l o r

> Asi g u ra rea servici i l o r medica l e pentru elevi

> Asigura rea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară, în timpul desfăşurării programului

> Asi g u ra rea servici i lo r de o rienta re şi con s i l iere pentru e l evi

b) Baza m aterială
• Spaţi i �calare
> Existenţa şi ca racteristicile spaţi i l o r şco l a re

148
 An exa 5

> Dota rea spaţi i lo r şco l a re

> Accesi b i l itatea spaţi i l o r şco l a re
> Uti l iza rea spaţi i lor şco l a re
• S paţi i ad m i n i strative
> Existe nţa, ca racte ristic i l e şi fu n cţio n a l itatea spaţi i lor a d m i n ist rative
• S paţi i auxi l i a re
> Existe nţa , ca racte ristici le şi f u n cţio n a l itatea spaţi i lo r a u x i l i a re
> Acces i b i l itatea spaţi i l o r a uxi l i a re
> Util iza rea spaţi i l o r a uxi l ia re
• M aterialele şi m ij loacele de învăţă m ânt, a uxi l i a rele cu rricu l a re
> Dota rea cu m ij loacele de învăţă mânt şi c u a uxi l i a re cu rricu l a re
> Existen ţa şi dezvoltarea fon d u l u i b i b l ioteci i şcola re/ centru l u i d e i nfor m a re ş i docu m e nta re
> Dota rea cu teh nologie i n formatică şi de com u n ica re
> Accesi b i l itatea echipamentelor, materia lelor, m ij loacelor de învăţă mânt şi auxiliarelor cu rriculare
• Docu mente şcolare
> Proc u ra rea şi uti l i za rea docu mente l o r şco l a re şi a acte l o r de stu d i i
c) Resu rse u m a n e
• Managementul persona l u l u i

> M a n a g ementul person a l u l u i d idactic şi de con d u cere

> M a n ag e mentu l person a l u l u i d idactic a ux i l i a r şi persona l u l u i n e d idactic

Domen i u l B. Eficacitate educaţională

a) Conţi n utul p rog ramelor de stud i u

• Oferta educaţională
> Defi n i rea ş i p rom ova rea oferte i e d u caţion a l e
> Existenţa p a rte n e riatelor cu rep rezentanţi a i com u n ităţi i
• Cu rricu l u m
> Proiecta rea c u rricu l u m u l u i
> Rea l iza rea cu rricu l u m u l u i
b ) Rezultatel e învăţării
• Performanţele şcolare
> Eva l u a rea rezu ltatelor şco l a re
• Performanţele extraşco lare
> Eva l u a rea rezultatelor l a activităţi le extracu rricu l a re (extra-clasă şi extra-şco l a re)
c) Activitatea de cercetare şti i nţifică sau m etodică, d u p ă caz
• Activitatea şti i nţifică şi m etod i că

> Activitatea şti i nţifică

> Activitatea m etod i că a cad re l o r d idactice
d) Activitatea financiară a org a n i zaţiei
• Activitatea financiară

> Constitu i rea b u g etu l u i şco l i i

> Execuţia b u g eta ră
 [ Anexa 5 1

Domen i u l C. M anagementul cal ităţi i

a) Strateg i i ş i p roced u ri pentru asi g u ra rea cal ităţi i

• Autoeva l u a rea instituţională
> Existenţa şi a p l i ca rea p roced u r i l o r de a utoeva l u a re i nstituţio n a l ă
• M a nagementu l cal ităţi i la n ivel u l o rg a n i zaţiei
> Existenţa şi a p l ica rea p roced u ri l o r i nte rne de a s i g u ra re a ca l ităţi i
> D ezvolta rea p rofes i o n a l ă a perso na l u l u i

b) P roced u ri privind i n iţierea, mon itorizarea ş i reviz u i rea period ică a p rogramelor şi
activităţi lor d esfăşu rate
• Reviz u i rea periodică a ofertei şco l i i
> Revizui rea ofertei educaţion a l e ş i a p ro iectu l u i de dezvo lta re

c} Proced u ri o b iective ş i transparente de eva l u a re a rezu ltatelor învăţă rii

• O pti m i za rea proced urilor de eva l u a re a învăţării
> Existenţa şi a p l i ca rea p roced u ri l o r de opti m i za re a eva l uă r i i învăţă ri i

d} Proced u ri de evaluare periodică a cal ităţi i corp u l u i p rofesora l

• Eva l u a rea corp u l u i p rofesoral
> Eva l ua rea ca l ităţ i i activităţi i co rp u l u i p rofeso ra l

e) Accesi b i l itatea res u rselor adecvate învăţă ri i

• O pti m i za rea acces u l u i la resu rsele ed ucaţionale
> Opti m i za rea acces u l u i l a res u rsele e d u caţio n a l e

f } baza de d ate actu a l i zată sistematic, referitoare l a asigura rea i nternă a cal ităţii
• Constitu i rea ş i actua l izarea bazei de d ate
> C o n stitu i rea bazei de d ate a u n ităţi i de învăţă m â n t

g} transpare nţa i nfo rmaţi ilor de i nteres p u b l i c cu privire la p rog ramele de stu d i i şi, d u pă
caz, certificatele, d i plomele şi ca l ificările oferite
• Asi g u ra rea acces u l u i l a i nformaţie a l persoanelor ş i i n stituţi ilor i nteresate
> Asi g u ra rea a cces u l u i l a ofe rta ed u caţională a şco l i i

h ) fu n cţionalitatea structu ri lor d e asig u ra re a cal ităţ i i ed ucaţiei, confo rm leg i i

• F u n cţi o n a rea structu ril o r responsab i l e c u eva l u a rea i nternă a cal ităţii
> C o n stitu i rea şi funcţi o n a rea structu ri l o r respo n sa b i l e c u eva l u a rea i nternă a cal ităţi i

150
 AN EXA &

Ţinte strateg i ce ale activităţi i ARACIP până în 201 0

1. Defi n i rea n o u l u i con cept d e cal itate a educaţiei porn i n d d e l a va lori l e p romovate în
siste m u l ed u caţi o n a l atât i m p l i cit, l a n ive l u l cu ltu r i i o rg a n izaţi o n a le, cât şi exp l icit, l a n ivel u l
politici l o r educaţi o n a le, p r i n :

1 .1 . An a l iza pol itici l o r ş i strate g i i lor ed ucaţio n a l e pe te rmen l u n g , p recu m şi u t i l iza re a

rezu ltatelor cercetă ri lor ded icate cu lturi i organ izaţion a l e şi percepţi i l o r asociate con ceptu l u i
d e ca l itate în ed ucaţie - d e l a noi ş i d i n a lte sistem e şcol a re - d i n p u nctu l de vedere a l
princi p i i l or ş i va lorilor p romovate .
1 .2. C o n stru i rea conceptu l u i d e " ca l itate a educaţiei " specific s istem u l u i nostru d e ed ucaţie
din pe rspectiva rei nteg ră rii şi valori l o r e u ropene.

2. Asigurarea partici pări i tuturo r instituţii lor şi actorilor semnificativi (elevi, părinţi, cad re
d idactice, a d m i n istraţia învăţământu l u i, a d m i n istraţia loca l ă , angajatori, sindicate, orga n izaţi i
p rofesi o n a l e etc. ) l a d efi n i rea şi asi g u ra rea ca l ităţi i . Toţi a ceşti a cto ri treb u i e sens i b i l i zaţi ş i
co interesaţi în defi n i rea şi p ro m ova rea n o u l u i con cept d e ca l i tate . Aceasta p res u p u ne :

2.1 . Del i m itarea funcţi i lor şi atri buţi i l o r ARAC I P, în raport cu a lte structuri i n stituţionale d i n cad ru l
M i n iste ru l u i , în coo rd o n a rea 1 subordonarea acestuia, p recum şi faţă de a l te i n stituţii d i n
a d m i n istraţia ce ntra l ă ş i loca l ă .
2.2. Sens i b i l iza rea ş i educarea g r u p u ri l o r d e i nteres pentru a obţi ne i m p l icarea l o r în proced u r i l e
de asig u ra re a ca l ităţii - prin ca m p a n i i de p resa , dezbateri p u b l i ce, materiale p romoţiona l e ,
p rog ra me de fo rmare, reu n i u n i tem atice, conferi nţe etc .
2.3. I m p l i ca rea g ru p u ri l or ş i i n stituţi i l o r i nteresate în toate fazele e l a bo ră ri i n o i l o r sisteme d e
asi g u ra re a cal ităţi i - pri n dezbateri p u b l ice, mese rotunde, sem i n a re şi confe ri nţe naţiona le,
g ru p u ri de l ucru etc.
2 .4 . Desch i d e rea p ieţei eva l u ă r i i i n stituţi o n a l e pentru a lte organisme d e eva l u a re co n stitu ite
conform Leg i i N r. 8 7 1 2 006 .
2.5. I n stitu i rea u n u i p rem i u naţio n a l al' exce lenţei în ed ucaţ i e .
 [ Anexa 6

3. Elab o rarea sta'n dârdelor d e cal itate şi dezvoltarea sistemelor de asigu rare a ca l ităţii
pentru fiecare su bsistem, n ivel ş i formă de ed ucaţie . Sta n d a rdele de ca l itate tre b u i e
s a fie omogene d i n p u nct de vedere con ceptua l şi metodologie pentru a asi g u ra posib i l itatea
co m p a rării cal ităţi i d ife ritelor n ivel u ri şi sectoa re a le ed ucaţiei . Acest p roces i m p l ică :

3. 1 . Defi n i rea sistem u l u i facto ri lor de risc educaţi o n a l şi elabora rea h ă rţ i i naţio n a l e a fa ctorilor
de risc ed ucaţi o na l .
3.2. Proiecta rea sistemelor d e asi g u ra re a cal ităţii (standarde m i n i ma le, d e referinţă ş i d e excelenţă)
pentru toate n ivel u r i l e şi sectoa rele sistem u l u i educaţi o n a l .
3.3. E l a bora rea g h i d u ri l o r ş i a m a n u a lelor pentru a p l ica rea sta n d a rdelor ş i m etodolog i i lor de
eva l u a re i nternă şi externă a ca l ităţi i .
3 . 4. P u b l ica rea g h i d u ri l o r de b u ne p ra ctici în asig u ra rea ca l ităţ i i educaţiei .
3.5. Fo rm a rea specifică a person a l u l u i structu ri l o r o rg a n izaţion a l e i m p l icate în m a nagementu l
ca l ităţi i .
3 .6. Revizu i rea a cte l o r norm ative p rivi n d asi g u ra rea ca l ităţi i e d u caţiei î n u rm a a p l i că r i i
i n stru mentelor elaborate şi p e baza evo l uţi ilor în registrate l a n ivel e u ropea n şi i n tern aţiona l .

4. Rea l i za rea p roced urilor de auto rizare, acred ita re şi eva luare periodica a cal ităţi i
conform p revederi lor Leg i i N r. 87/2006.

4. 1 . Aplicarea i n strumentelor de eva l u a re i n stituţi o n a l ă şi de eva l u a re a ca l ităţi i în con d iţi i l e Leg i i

N r. 8 7/2 006 şi eva l u a rea, p â n ă î n 2 0 1 O , a cel p u ţ i n 7 5 % d i n n u m ărul de u n ităţi şco l a re
d i n cad r u l siste m u l u i naţi o n a l de învăţă m â nt.
4. 2 . Publ ica rea periodică a rapoartelor d e stare " ş i a recomandărilor pentru îmb u nătăţirea ca l ităţi i
"
(la n ivel naţion a l , l a cel reg i o n a l şi l a n ivel u l fiecă ru i s u bsistem a l învăţă m â ntu l u i
p re u n iversita r) .

5. Dezvoltarea capacităţi i instituţionale a ARACIP s e v a real iza prin atingerea următoa relor
ţinte strateg ice :

5. 1 . D ezvolta rea şi o pti m iza rea bazei log istice ş i d e com u n ica re a ARAC I P.
5.2. I m plementa rea, începâ n d c u 2007, a sistem u l u i p ropriu de m a nagement a l ca l ităţi i . În a cest
scop, va fi sol i citată con s u ltanţă şi expertiză naţională şi internaţion a lă în p rivinţa s istemelor
d e m a n a gement a l ca l ităţ i i recu n oscute pe plan i nternaţiona l .
P reoc u p a re a p e n t r u a s i g u ra rea ca l ităţi i este

re lativ n o u ă în d o m e n i u l e d u caţio n a l , atât d i n

p u n ct de ved e re teoretic ( co n ce p t u a l şi

p ri n c i pi a l ) , cât ş i d i n ce l p ractic (metod o l o g i e ş i

acţion a ! ) . L u c ra rea de faţă îş i p ro p u n e să

a b o rdeze a ce a stă p ro b l e m a t i că într- u n mod

coere n t şi u n ita r, p o rn i n d d e l a c e în s ea m n ă

ca l itate î n ed u caţie, deci d e la co n ceptu l actu a l

d e ca l itate a ed ucaţi e i , de l a teo r i i l e asociate ş i

d e l a m od u l în ca re ac est ea a u evo l uat î n

u lt i m e l e dece n i i . S u nt, a p o i , p reze n tate câteva

m o d e l e recu noscute p rivi n d m a n a g e m e n t u l ş i

a s ig u ra rea cal ităţi i ( I S O , E F Q M , COAF), p rec u m

şi i n iţiative l e e u ro p e n e ş i i n t e r n aţ i o n a l e d i n

a ce s t dom e n i u , l u c ra rea în c h e i n d u-se cu

evi d e n ţ i e rea i n i ţ i a tive l o r naţionale p ri v i n d

co n c e p e re a , p l a n ifica rea şi i m p l e m e n ta rea

s i ste m e l o r d e ca l itate în învăţă m â nt .

I S B N 973-1 7 1 5-04-5