50. Montarea si exploatarea – întreţinerea pasteurizatoarelor.

Revizia încălzitoarelor, reîncălzitoarelor, schimbătoarelor de căldură, deflegmatoarelor, se efectuează

prin demontarea suprafeței de încălzire. Pentru aceasta e necesar de a prevedea un spațiu liber
deasupra schimbătorului de căldură instalat vertical.
Pentru curățirea suprafețelor de încălzire se folosesc patru metode:
1. curățirea chimică;
2. curățirea hidraulică;
3. curățirea hidromecanică;
4. curățirea mecanică.

1.Curățirea chimică cu folosirea acizilor inhibitori (ca de obicei - acidul clorhidric, la conținerea în
crustă a mai mult de 75% fier). Acidul sulfuric se folosește, de obicei, la curățirea spațiului dintre
țevi. În cazuri aparte, de exemplu, la depunerea unui strat gros de crustă, are sens de a înlătura masa
de bază prin metode chimice, iar curățirea finală se va efectua mecanic sau hidraulic.
În figura 18.3 (curățirea chimică a țevilor de schimb de căldură) e arătată schema curățirii chimice
(spălării acide) a schimbătorului de căldură.

2.Curățirea hidraulică. Desfășurarea cu succes a curățirii hidraulice este asigurată de viteza înaltă a
jetului de apă, care înlătură crusta. La viteză mai mică decât 40 - 50 m/s, curățirea hidraulică este
ineficientă. Viteza mai mare de 100 m/s este periculoasă pentru țevile cu pereții subțiri. Astfel pentru
o calitate mai bună a curățirii hidraulice e necesară rezolvarea a trei probleme:

1) Se alege pompa cu presiunea de 2,5 - 5 MPa la productivitate nu prea mare. Alegerea

productivității pompei se determină după numărul de ajutaje din capul dispozitivului hidraulic.
Secțiunii strangulate a ajutajului d = 3 mm, numărului de ajutaje z = 2 le corespund pompele cu
productivitate mai mare de 5 l/min și diametru ștuțului de presare mai mare decât 20 mm. Pentru
calcularea productivității necesare a pompei (1/min) poate fi folosită formula:
Q=0,24d2z , (1/min)

2) Se aleg racordurile elastice pentru curățirea hidraulică. Pentru ca presiunea apei să ajungă până la
ajutaje e necesar ca viteza apei în furtun să nu depășească 5 m/s, sau mai simplu, ca diametru
furtunului să depășească ,, radical d2 ,, măcar de 3 - 5 ori (cu cât mai mult cu atât mai mare presiunea
apei).
Folosirea furtunurilor din cauciuc la presiunea necesară e atinsă numai la aplicarea blindajului din
fier pe sectoarele înguste ale furtunului.
Pentru economie se poate trage apa prin țevi din oțel, iar capul cu ajutaje alocat pe capătul țevii
folosește furtunul elastic numai pentru unirea țevii cu vergeaua.
3) Transformarea presiunii înalte create de pompă și nefolosită. Acest lucru e posibil numai în cazul
confecționării corecte a ajutajului de duză (fig.18.4).

3. Curățirea hidromecanică, consta dintr-un ansamblu de metode hidraulice (cu capurile de curățire
imobile) cu acționare mecanică a instrumentelor de curățire. Prin aceasta metodă pot fi folosite
presiuni ale apei mult mai mici, decât la curățirea pur hidraulică (de la 0,6 până la 1,5 MPa), diametre
mari ale duzelor (4 - 8 mm) pompe și racorduri mult mai simple. Utilajul pentru curățire cu ajutorul
ciocanelor electrice este simplu. Ciocanul electric I 67 al uzinei din Rostov pe Don "instrumente
electrice" se pune în mișcare de la convertor și lucrează la tensiunea de 36 V, care nu este
periculoasă.
Ciocanul face până la 6000 curse/min și este foarte comod pentru curățire, tot timpul rotește
instrumentul. Vergeaua, pusă în pătratul bătătorului, are alimentarea cu apă prin ștuțul lateral și
printr-un furtun elastic. Capul de curățire poate fi dotat cu perie sau cu alt instrument pentru curățire
mecanică.
Curățirea hidromecanică cu folosirea mașinii electrice de găurit (tensiunea de 36 V la diametru de 20
- 32 mm), suspendat pe blocul cu contragreutate (fig. 18.5)
Aparate cu plăci. În procesul de exploatare a instalațiilor de pasteurizare și răcire se uzează mai
mult garniturile de etanșare dintre plăcile schimbătoarelor de căldură. Uzura lor este provocată
de acțiunea mecanică în timpul demontării, asamblării și curățire a aparatului, influenței
temperaturilor înalte și joase în secțiile de pasteurizare și răcire cu soluția refrigerentă, precum și
de activitatea chimica a soluției. O influență negativă asupra garniturilor exercită soluția de
spălare (sodă caustică și acidul azotic) precum și exploatarea greșită a schimbătorului de căldură.
Uzura garniturilor se poate determina după curgerea lichidului printre plăci după strângerea lor
maxima (0,2 mm la o placă).
Schimbătorul de căldură cu plăci se demontează în felul următor: după spălarea și răcirea
aparatului se decuplează toate conductele cu excepția țevilor unite cu carcasa, treptat și uniform
se slăbesc rând pe rând dispozitivele de strângere de la bara de sus și de jos, se scot aplicațiile, se
împinge placa de strângere spre întăritură și se depărtează plăcile. Se aleg plăcile cu garniturile
uzate și se scot. Plăcile scoase se curăță, și apoi din degajare cu ajutorul unui răzuitor, ori cuțit,
se înlătură garniturile vechi. Mai departe degajarea plăcii se degresează, ștergând-o cu un tampon
muiat în benzină.
Garnitura nouă se curăță de talc și se spală de două ori în benzină.
Tehnologia de încleiere a garniturilor mici și mari cu ornament geometric precum și tipurile de
adeziv sunt indicate în instrucțiunile uzinei producătoare de aparate. Plăcile cu garnituri se
instalează în aparat conform numerelor indicate pe schema din instrucțiunea uzinei producătoare.
Aparatul se asamblează și se verifica etanșeitatea lui la o presiune hidraulica de 0,35 MPa, se
demontează pentru examinarea plăcilor. Surplusurile de adeziv se înlătură, plăcile se șterg și
aparatul se reasamblează. Plăcile uzate din interiorul pachetului se schimbă cu altele noi.
încercarea aparatului la etanșare are loc sub o presiune hidraulică de 0,35 ... 0,4 MPa.
Aparate tubulare. Acest tip de schimbătoare de căldură se referă la pasteurizatoare tubulare,
condensatoare tubulare, evaporatoare, și aparate de vacuum.
Perturbarea etanșeității în locurile de mandrinare a țevilor în grilajele tubulare este defectul
principal al suprafețelor de schimb de căldură ale aparatelor tubulare. Aceasta se poate determina
după scurgerea aerului transmis cu o presiune de 0,3 MPa în spațiul dintre tuburile aparatului.
Locurile de scurgere al aerului se găsesc după apariția bulelor de aer când, în prealabil, se ung
îmbinările cu spumă de săpun. Cauza apariției acestui defect constă în oboseala naturală a
metalului sau a rebutului, care a avut loc în timpul mandrinării-mandrinare unilaterală, re-
mandrinare, retezarea tubului, fisuri în locurile re-mandrinate. Dacă tubul are scurgerea mică în
îmbinări, atunci el se re-mandrinează. Dacă grosimea peretelui tubului este uzată mai mult decât
cincizeci la sută, tubul se schimbă. Dacă sunt defecte un tub sau două, ele se înlătură, iar găurile,
din grilajul de tuburi, se astupă temporar.
Mandrinarea țevilor în găurile plăcii tubulare se efectuează cu ajutorul dispozitivului din figura
18.6.