Capitolul 3 Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare

mecanica si control a piesei

3.1 Analiza proceselor tehnologice similare existente

Arborele secundar al schimbatorului de viteze, din punct de vedere al
tehnologiei de prelucrare, face parte din categoria arborilor lungi in trepte.
In principiu la prelucrarea arborilor secundari se executa urmatoarele
grupe de operatii: control defectoscopic nedistructiv, tratament termic de
revenire si detensionare, alegerea bazelor de asezare, strunjire de degrosare
si de finisare pentru realizarea formei constructive, executarea canelurilor,
rectificarea canelurilor, tratament termic, rectificarea exterioara a
suprafetelor cilindrice si controlul tehnic de calitate.
Procesul tehnologic similar existent este prezentat, prin aspectele sale
principale, in Tab.3.1. In Fig.3.1 este prezentata grafic succesiunea
operatiilor la prelucrarea unui arbore planetar cu flanse.
Spre deosebire de procesul tehnologic similar, in cazul arborelui
secundar apar o serie de operatii tehnologice diferite, cum ar fi : executarea
danturii, prelucrarea canelurilor prin deformare plastica, realizarea gaurilor
de ungere,etc. Asadar in succesiunea operatiilor apar noi etape ce necesita
implicit si alte masini unelte.
Necesitatea unor masini unelte speciale (de exemplu pentru realizarea
danturii) se reflecta in planul economic al productiei, ducand la cresterea
costurilor de fabricatie.
Operatiile de stunjire de degrosare si de finisare se regasesc in ambele
procese tehnologice, de asemenea si operatiile de rectificare a suprafetelor
cilindrice, tratamentele termice, operatia de strunjire-centruire, operatiile de
control etc.

Tab.3.1 Principalele operatii ale procesului tehnologic de prelucrare

mecanica a arborelui planetar
Nr
Denumirea operatiei
Schita
Masina unealta
ope
din
rati
Fig. 3.1
ei
1
Srunjire-centruire
a
Agregat de strunjit si
centruit
2
Strunjirea suprafetei exterioare E a
b
Strung normal
fetei F si a suprafetei frontale a flansei
G
3
Strunjirea fetei H a flanse
b
Strung normal
4
Strunjirea de degrosare prin copiere a
c
Strung de copiat
partii cilindrice
5
Strunjirea de degrosare a suprafetei R
d
Strung normal
6
Strunjirea de degrosare a suprafetei S
e
Strung normal
7
Strunjire flansa pe suprafata T
e
Strung normal
8
Burghiere a 16 gauri
f
Agregat de gaurit
9
Adancire succesiva a 16 gauri si tesirea
f
Masina de gaurit
acestora pe o parte si pe cealalta
10 Tarodarea succesiva a doua gauri in
Banc de lucru
flansa diametral opuse
11 Controlul intermediar
Banc de lucru
12 Tratamentul termic
13 Strunjirea de finisare pe cele doua fete
g
Strung normal
14 Strunjirea de finisare prin copiere a
h
Strung de copiat
axului propiu-zis
15 Strunjirea de finisare a suprafetei
i
Strung normal
frontale a flansei si a suprafetei
cilindrice de contur
16 Lunstruirea arborelui pe portiunea
j
Dispozitiv si instalatie de
cilindrica
lustruit
17 Frezarea canelurilor
k
Masina de frezat caneluri
18 Control ferolux
Agregat de control ferolux
19 Debavurare
Banc de lucru
20 Spalare
Instalatie de spalare
21 Control final
Banc de lucru

Fig.3.1 Succesiunea principalelor operatii de prelucrarea

a unui arbore planetar cu flansa

3.2. Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei

dimensionale si a rugozitatii prescrise in desenul de executie
Prelucrarea semifabricatelor in scopul obtinerii unei precizii
determinate nu este posibila daca piesa semifinita, asezata direct pe masa
masinii-unelte sau in dispozitiv, nu este orientata si fixata intr-o pozitie strict
determinata. De asemenea, conditia orientarii pieselor, ca unitati distincte , la
asamblare, in vederea asigurarii unei pozitii reciproce precise, ceruta de
conditiile functionale, este la fel de importanta.
Obiectivul este stabilirea procedeelor de prelucrare care, fiind
ultimele aplicate in succesiunea operatiilor, pentru fiecare suprafata, asigura
conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. In acest scop trebuiesc
definite etapele de lucru:
- enumerarea suprafetelor functionale ale pieselor;
- stabilirea procedeelor de prelucrare mecanica posibile;
- analiza gradului de respectare a cerintelor tehnice date,aprecieri
calitative si cantitative;
- adoptarea variantei optime de procedeu de prelucrare.
Tab.3.2 Organizarea analizei
Nr
supraf.

S1
S2

Tipul
suprafetei
Suprafata
cilindrica
exerioara
Suprafata
cilindrica
exterioara

Conditii tehnice
impuse
Dimensi Abateriri
Rugozi
unea si
de forma
-tate
precizia si pozitie

24
45, 2

Procedee
posibile de aplicat

0,2

Strunjire de degrosare
Strunjire de finisare

1,6

Strunjire de degrosare
Strunjire de finisare

S3

Suprafata
canelurilor

36
43

Z 0.05

3,2

S4

Suprafetele
laterale

65

Z 0.05

3,2

Masina de frezat
caneluri.
Debavurare
Strunjire de degrosare

Fig.3.2 Principalele suprafete ale piesei

3.3 Stabilirea succesiuni logice a operatiilor de prelucrare

mecanica si tratament termic si control
Ordinea operatiilor se stabileste avand in vedere anumite criterii
tehnico-economice, se stabileste ordinea tuturor operatiilor, de la preluarea
semifabricatului , pana la obtinerea piesei finite.
Criteriile economice se refera la asigurarea concordantei procesului
tehnologic cu caracterul productiei.
Criteriile tehnologice sunt prezentate sub forma de indicatii
tehnologice,astfel mentionam cateva criterii tehnice amanuntite:
- in primele operatii se prelucreaza suprafetele ce vor servi ulterior ca
baze tehnologice,cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce pot duce
descoperirea eventualelor defecte de semifabricare;
- toate operatiile de degrosare se executa inaitea celor de finisare;
- suprafetele cu precizia cea mai ridicata au care se pot deteriora usor
se prelucreaza ultimele;
- prelucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii se executa la finalul
procesului tehnologic;
- prelucrarile cu scule metalice se executa inaintea tratamentelor
termice, pe suprafetele respective;
- dupa etapele mai importante se prevad operatii de control
intermediar.
In cazul arborelui secundar al cutiei de viteze, care este obtinut prin
matritare, debitarea semifabricatului nu mai este necesara.
Indreptarea semifabricatelor este necesara pentru eliminarea
deformatiilor spatiale si se impune mai ales cand raportul dintre lungime si
diametru este mare.
Operatia de indreptare se poate executa la cald sau la rece. Mai
raspandit este procedeul de indreptare la rece care se face: pe strung cu
prinderea piesei intre varfuri; pe prese surub, cu excentric, hidraulice sau
pneumatice, manuale sau automate; pe masini speciale care realizeaza pe
langa indreptare si calibrarea.
Valoarea curburii admisibile este de 1/4...1/6 din valoarea adaosului
de prelucrare dar nu mai mult de 0,5...1,0 mm pe 1000 mm lungime.
Dupa indreptare se trece la bazarea semifabricatului in vederea
prelucrarii mecanice.
Prezentarea succesiunii logice a operatiilor de prelucrare mecanica,
tratament termic, si control se va face tabelar in cadrul Tab.3.3.

Dupa efectuarea procesului tehnologic urmeaza un proces de

tratament termic (termochimic), tratament termic de carbonitrurare pentru
diferite zone ale piesei. Calire cu, curenti de inalta frecventa mentionand
faptul ca piesa trebuie a fi tinuta in pozitie verticala.
Dupa tratamentul termic urmeaza o rectificare de finisare cu ajutorul
pietrelor profilate pentru caneluri si o rectificare cilindrica pentru suprafata
de etansare.
In urma terminarii tuturor operatiilor de mai sus urmeaza un control
de conformitate,de verifiare a calitatii operatiunilor tehnologice efectuate
dupa care urmeaza o operatie de marcare si conservare.
Tab.3.3 Principalele operatii din cadrul procesului de prelucrare a arborilor
secundari ai schimbatorului de viteze
Nr.
Denumirea operatiei
Utilajul folosit
Observatii
op.
Control defectoscopic
Semifabricatul fiind
1 nedistructiv
si
matritat, se elimina
tratament termic
operatia de debitare
Prelucrarea
Masina speciala de frezat Aceasta operatie se
suprafetelor de capat si si centruit cu tambur;
poate divide in doua
centruirea
Masina
speciala
de operatii, in functie
2
centruit
de utilaj
Masina speciala de frezat
la
ambele
capete
simultan;
Strunjirea de degrosare Strung semiautomat cu
Piesa se prinde in
la unul din capetele
un singur ax si mai multe universal si are un
arborelui
cutite;
singur grad de
3
Strung semiautomat de
libertate (rotatia in
capat;
jurul axei).
Strung semiautomat cu
comanda program;
Strunjirea de degrosare Acelasi utilaj ca la
Piesa se roteste cu
4 la celalalt capat al
operatia precedenta
180
arborelui
Strunjirea de finisare la Acelasi utilaj ca la
5 unul
din
capetele operatia precedenta
arborelui
6 Strunjirea de finisare la Acelasi utilaj ca la
Piesa se roteste cu
celalalt capat al
operatia precedenta

arborelui
Frezarea canelurilor
7

8
9
10
11

Semiautomat special
pentru executarea
canelurlor cu freza melc

Frezarea degajarilor de
la fundul canelurilor
Control intermediar
Burghierea canalelor
de ungere
Ajustarea tuturor
muchiilor
Spalare

Masina speciala de frezat

Control intermediar
Tratament termic

Masa de control
Instalatii pentru
tratament termic

Masa de control
Masina de gaurit
Masina de ajustat
Baie de spalare

12
13
14
15
16
17
18

180
Canelurile se mai
pot obtine prin
deformare plastica
urmata
de
o
prelucrare mecanica

Rectificarea canelurilor Masina de rectificat

exterior
Rectificarea de finisare Masina de rectificat
a suprafetelor cilindrice exterior
Spalarea si uscarea
Instalatie de spalat
piesei
Controlul final
Masa de control

Se foloseste solutie
lesioasa la 60...80
C
Cementare si calire
la 61-63 HRC,pe
adancimea 0,7-1mm

Solutie lesioasa
Aer comprimat

Fig.3.3 Principalele etape ale procesului tehnologic

3.4 Alegerea utilajelor si instalatiilor tehnologice

Pentru fiecare operatie in parte se vor alege masinile-unelte si utilajele
necesare in functie de:
- tipul prelucrarii;
- dimensiunile de gabarit ale piesei;
- caracteristicele functionale ale utilajului prevazute a fi necesare ;
- precizia si rigiditatea utilajului ;
- tipul de productie si metoda de organizare a fabricatiei, gradul de
incarcare a utilajului;
- costul utilajului si productia interna a utilajelor.
In cazul productiei de serie mare se poate analiza si gradul de
aplicabilitate a strungurilor semiautomate multicutite, masinilor de copiat, a
masinilor-unelte cu comanda program.
Prelucrarea arborilor prin strunjire
Prelucrarea arborilor prin strunjirea pot urmari doua scopuri :
obtinerea piesei finite in conformitate cu cerintele desenului sau pregatirea
piesei in vederea efectuarii unor lucrari de finisare.

Pentru strunjirea arborilor se pot folosi strunguri normale , strunguri

revolver, strunguri muticutite, strunguri automate (mono si multiaxe) sau cu
comanda dupa program, agregate.
In general strunjirea se face in doua etape : degrosare si finisare. In
urma acestor prelucrari se pot obtine preciziile economice si rugozitatea
suprafetelor indicate in Tab.3.4
Tabelul 3.4 Precizia si calitatea obtinuta la strujirea arborilor
Felul prelucrari
Treapta de precizie
Rugozitatea suprafetei
economica
Ra
Strunjire
14 - 15
12,5 25
Degrosare
Strunjire
12 - 13
6,3 12,5
Semifinisare
Strunjire
9 - 10
3,2 6,3
Finisare
Diferitele procedee de prelucrare a arborilor prin strunjire se arata in Fig.3.4

a - strunjirea frontala cu avans longitudinal

b - strunjirea frontala cu avans transversal

Fig. 3.4 Scheme privind procedee de prelucrare prin strunjire

Prelucrarea canelurilor pe arbori

Arborii canelati sunt utilizati pentru a indeplini rolul de a transmite
prin asamblari fixe sau mobile, miscari de rotatie si cupluri.
Conditii pentru executia canelurilor. Calitatea imbinarilor canelate se
apreciaza dupa urmatorii indici: precizia dimensiunilor diametrale ale
suprafetelor de centrare; precizia latimilor canelurilor, precizia pasului
canelurilor; paralelismul suprafetelor laterale ale canelurilor fata de axa
gaurii; coaxialitatea suprafetelor fusurilor de reazam cu cele cilindrice de
centrare; rugozitatea si duritatea suprafetelor de imbinare. In cazul
imbinarilor canelate cu profil in evolventa se mai iau in considerare modulul
si unghiul profilului de baza al cremalierei de referinta iar la cele cu profil
triunghiular , unghiul flancurilor. Tolerantele si ajustajele asamblarilor
canelate se stabilesc pentru elementul dupa care se face centrarea , iar pentru
celelalte elemente sunt prevazute abateri care sa asigure centrarea numai pe
elementul prevazut.
Operatii de prelucrare a canelurilor . Pentru prelucrarea canelurilor
sunt necesare executarea unor operatii premergatoare (strunjirea de
degrosare si finisare) adecvate formei cilindrice impuse de conditiile tehnice.
Canelurile se executa prin rulare sau prin copiere.
Dupa operatiile de degrosare se executa un tratament termic
corespunzator materialului din care este confectionat arborele canelat.
Pentru a asigura precizia necesara a canelurilor si in special a
suprafetelor dupa care se face centrarea, prelucrarea de finisare sa executa
prin rectificare dupa tratamentul termic . Se obtine astfel precizia
dimensionala in treapta 6-a si a 7-a si rugozitatea la Ra=3,2..0,2 m.
O metoda care conduce la reducerea manoperei si economisirea
materialului o constituie executarea canelurilor prin rulare la rece (pentru
module pana la 4 mm) si la cald. Rolele sunt confectionate din oteluri inalt
aliate avand profilul identic cu canelurile ce trebuie realizate. O metoda
productiva o constituie rularea cu role in forma de melc. Rolele se
rostogolesc pe arborele in timp ce arborele executa o miscare ( asemanator
frezarii prin rostogolire) in timp ce arborele executa o miscare de rotatie np.
Arborii canelati obtinuti prin rulare avand fibra continua sunt foarte
rezistenti la oboseala.Unul din dezavantajele acestei metode consta in faptul
ca masinile sunt costisitoare, fiind rentabile numai in productia de serie si de
masa.

Racordarile, tesiturile si degajarile indeplinesc fie un rol functional,

fie de montare a arborilor.

3.5 Adoptarea schemelor de orientare si fixare a piesei

In cadrul acestui capitol se foloseste notiunea de baza de referinta in
sensul de element geometric component al unui produs .
Prin bazarea piesei se intelege orientarea acesteia pe masina-unealta
sau in dispozitiv, adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria
muchiei aschietoare, tinand seama de conditiile impuse prelucrarii si de
sistemul de referinta al celor trei axe la care se raporteaza gradele de
libertate ale piesei ce se prelucreaza .
Semifabricatul de prelucrat, fiind un corp rigid in spatiu, poseda sase
grade de libertate in raport cu cele trei axe de coordonate perpendiculare
intre ele. Stabilirea pozitiei static determinate a piesei se realizeaza prin
eliminarea tuturor celor sase grade de libertate cu ajutorul a sase puncte de
reazem .

Fig.3.5 Determinarea pozitiei spatiale a pieselor cilindrice tip arbore

Piesele cilindrice lungi se caracterizeaza printr-o suprafata de dubla

ghidare (1,2,3 si 4 grade rapite piesei) si doua suprafete de reazam ( 5rapeste un grad de libertate in translatie si 6 un grad de libertate in rotatie).
El se bazeaza in mandrine, bucse elastice si intre varfuri.
In vederea prelucrarii mecanice semifabricate trebuiesc bazate
(orientate) si fixate. Bazarea (orientarea) piesei asigura realizarea
dimensiunilor suprafetelor care se prelucreaza si a cotelor ce coreleaza
suprafetele prelucrate, in lanturi de dimensiuni formate .
Pentru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta se
face folosindu-se suprafata exterioara cand prinderea are loc in universal si
varful papusii mobil sau folosindu-se gaurile de centrare cand prinderea se
face intre varfurile masinii. Baza de referinta in aceste cazuri de prelucrare
este axa de rotatie a semifabricatului.

Fig.3.6 Schema de bazare si fixare a arborilor: a- pe suprafata exterioara ; bintre varfuri.

In cazul productiei de serie mare si de masa pentru ridicarea preciziei
si marirea productivitatii, prelucrarea suprafetelor de capat si centruirea se
face dintr-o singura prindere pe o masina specializata in acest scop.
In cazul prelucrarii arborilor tubulari se pot folosi dopuri in care se
prelucreaza gaurile de centrare sau se pot folosi varfuri speciale rotitoare.
Varfurile rotitoare se mai folosesc la strunjirea fina si la rectificarea pentru a
evita frecarea si griparea suprafetelor de instalare.

3.6 Alegerea S.D.V. urilor

Din cataloage de scule standardizate sau speciale se adopta si se
prezinta sumar sculele utilizate la fiecare operatie, definite prin :
- materialul propus pentru scula ;
- destinatia sculei ;
- forma, dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule, prin
simbolizarea STAS;
Pentru discurile abrazive se vor mentiona , pe langa dimensiuni, si
caracteristicele: de material, granulatie, duritate, liant.
Alegerea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu
materialul, forma,dimensiunile si conditiile tehnice de precizie si calitate ale
suprafetei impuse piesei de prelucrat, avand in vedere criteriul economic.
Pe langa dispozitivele de bazare si fixare mentionate se adopta
celelalte dipozitive si verificatoare, recomandabil, dintre cele standardizate.
Dispozitivele speciale se proiecteaza odata cu proiectarea tehnologiei de
fabricatie.
La alegerea S.D.V. - urilor trebuie avuta in vedere diferentierea , in
aceasta privinta , adiferitelor tipuri de productie:
- in productia de masa - grad de utilizare cu S.D.V. - uri ridicat,
dispozitive de control automat si activ, verificatoare speciale;
- in productia de serie - grad mediu de utilizare cu S.D.V.-uri , cu tendinta
de utilizare a S.D.V. -urilor compuse din elemente demontabile si
utilizarea verificatoarelor speciale;
- in productia individuala - grad redus de utilizare cu S.D.V. - uri si
utilizarea instrumentelor de masura universale.
Tab.3.5 Prezentarea S.D.V. urilor adoptate
Nr. de ordine si
denumirea
Scule
Dispozitive
Verificatoare
opreratiei
Strunjire de
Placute
Dispozitiv port-scula Subler
degrosare
C.M.S tip P
OSC 10
Prelucrarea
Scule de gaurit Masina de gaurit
Calibre
gaurilor
Rp3
dimensionale

Frezarea
canelurilor

Freza tip melc

Frezare cu role
tip melc

3.7 Calculul analitic al adaosurilor

dimensiunilor intermediare

de prelucrare al

Dupa cum s-a mentionat in capitolele precedente adaosurile de

prelucrare stabilite prin metoda experimental-statistica , au valori
neeconomice. Din acest, motiv la productia de serie mare si masa se
recomanda calculul analitic, pentru determinarea adaosurilor intermediare Ai
si apoi a celui total:

AT

A
i 1

unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica aplicate

suprafetei respective. Calculul se bazeaza pe premisa ca marimea adaosului
intermediar trebuie sa acopere erorile de prelucrare la faza precedenta si cele
de asezare, la
faza curenta, componentele acestuia fiind, deci: adancimea medie a
rugozitatii, Rzp, adancimea stratului superficial defect , Sp si abaterile spatiale
, p ; eroarea de bazare si fixare la operatia curenta, c .
La stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor dimensiunilor
intermediare, se mai recomanda:
- adaosurile trebuie sa fie cat mai mic atat pentru obtinerea unui
coeficient ridicat de utilizare a materialului, cat si pentru reducerea duratei
prelucrarii;
- adaosurile pentru operatiile ce se executa dupa tratamente
termicetrebuiesa fie marite cu valoarea deformarii piesei in timpul
tratamentului;
- in cazul pieselor mai putin rigide, se va tine seama de deformarea
piesei datorita fortelor de fixare si de aschiere;
- tolerantele la adaosul de prelucrare pentru fiecare operatie un trebuie sa
treaca de limitele preciziei economice a prelucrarii respective , au valori de
25-40 % din dimensiunea medie a adaosului si se considera, pentru arbori si
suprafete plane, in minus, iar pentru alezaje , in plus , adica in corpul
piesei, de la dimensiunea intermediara respectiva.
Semifabricatele pentru piese auto necesita adosuri de prelucrare doar
de 0,53 mm. Tinand seama de dimensiunile piesei finite, de adaosurile de
prelucrare adoptate, de clasa de precizie a semifabricarii, de celelalte

recomandari privind razele de racordare si inclinarile suprafetelor, se

stabilesc adaosurile de prelucrare de 2,25 mm.

BIBLIOGRAFIE
1. Bejan, N. , Iozsa, D. Fabricarea si repararea industriala a
autovehiculelor Indrumar de proiect, 1995
2. Marincas, D. , Abaitancei, D. Fabricarea si repararea
autovehiculelor rutiere, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti,
1982
3. Tehnologia constructiei de masini, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucuresti, 1974