ACORDAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE

PROTECTIE (EIP). FISA DE INVENTAR IN VEDEREA

PREDARII ESTE OBLIGATORIE?
3Shares

"Documentul Fisa de inventar, in vederea predarii echipamentului individual de protectie lucratorului

este un document obligatoriu potrivit legii?"

Raspunsul specialistilor:

Acordarea echipamentului individual de protectie (EIP) reprezinta o masura tehnica stabilita prin
Planul de prevenire si protectie, ca urmare a identificarii unui risc profesional care nu poate fi
eliminat sau diminuat prin alta modalitate.

Este demn de mentionat ca EIP se distribuie gratuit de angajator si trebuie sa asigure o stare buna
de functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii, repararii si inlocuirilor
necesare.

Un EIP nou se acorda in cazul degradarii, pierderii calitatilor sale de protectie sau a expirarii
valabilitatii.

Consemnarea primirii echipamentului individual de protectie de catre lucrator se va face pe fisa de

acordare E.I.P (fisa de magazine), acest fapt reprezentand si dovada repartizarii acestuia catre
lucrator.

Fisa va cuprinde numele si prenumele lucratorului, meseria, sortimentul de echipament

acordat, data la care a fost eliberat si semnatura de primire.

Fisele de magazie servesc pentru evidenta cantitativa, pe feluri de stocuri, la locul de depozitare, iar
in contabilitate, pentru controlul operatiunilor inregistrate de gestionar sau persoana desemnata,
pentru preluarea in registrul stocurilor a cantitatilor aflate in stoc, precum si pentru calculul valorii
bunurilor existente in stoc la sfarsitul lunii (perioadei), in scopul confruntarii cu datele din
contabilitatea sintetica.

Predarea obiectelor de inventar se realizeaza prin procese verbale de predare – primire sau bonuri
de restituire in vederea casarii.

Potrivit Normelor generale de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile din 05.11.2015

(Ordin MFP 2634/2015), entitatile (persoane juridice sau fizice autorizate) consemneaza operatiunile
economico-financiare, in momentul efectuarii lor, in documente justificative care stau la baza
inregistrarilor in contabilitate (in jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz).

Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hartie sau in format

electronic, cu conditia intocmirii acestora potrivit prezentelor norme.
Modelele documentelor financiar-contabile pot fi adaptate in functie de specificul si necesitatile
entitatilor, cu conditia respectarii continutului de informatii prevazut la pct. 2, respectiv pct. 10,
precum si a normelor de intocmire si utilizare a acestora.

Acestea pot fi pretiparite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a
datelor. Numarul de exemplare al documentelor financiar-contabile se stabileste prin proceduri
proprii, in functie de necesitatile entitatilor.

FISA DE EVIDENTA A MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR IN

FOLOSINTA

(Cod 14-3-9)

Serveste ca document de evidenta a materialelor de natura obiectelor de inventar, date in folosinta

personalului, pana la scoaterea lor din uz. Se intocmeste pe masura darii in folosinta a bunurilor,
pentru fiecare persoana care le primeste.

Avand in vedere prevederile legale de mai sus, rezulta ca acest document este prevazut de OMFP
2634/2015 si are rolul de a tine evidenta materialelor de natura obiectelor de inventar (inclusiv a
echipamentului de lucru), pana la scoaterea din uz.

Documentul poate fi adaptat in functie de specificul si necesitatile fiecarei entitati, putand fi utilizat si
in format electronic. Darea in folosinta a obiectelor de inventar, cum ar fi echipamentele de lucru ale
salariatilor (trecerea pe cheltuieli) trebuie sa aiba la baza documentul "Fisa de evidenta a
materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta", acest document avand rolul de a justifica
practic achizitia respectivelor obiecte de inventar si, mai ales , consumul acestora (trecerea pe
cheltuieli deductibile fiscal).

Plecand de la faptul ca inregistrarea contabila pe cheltuieli are implicatii fiscale, exista riscul
reconsiderarii acestor operatiuni (neacordarii deductibilitatii fiscale a cheltuielilor) cu ocazia unui
control fiscal, in lipsa acestui document.

In concluzie, opinia mea este ca Fisa de evidenta a materialelor de natura obiectelor de inventar in
folosinta este un document justificativ obligatoriu, fiind prevazut de OMFP 2634/2015, insa
formularul din ordin poate fi adaptat in functie de specificul, dimensiunea si necesitatile firmei (se
poate prezenta si sub forma unui registru electronic).

OBLIGATIVITATEA DECONTARII OCHELARILOR DE

VEDERE DE CATRE ANGAJATOR
36Shares
"Am vazut ca exista obligativitatea decontarii ochelarilor de vedere de catre angajator, exista
anumite criterii sau o limita de decontare? Ce acte doveditoare trebuie sa prezinte angajatul?"

Raspunsul specialistului:

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene nu obliga angajatorii sa asigure ochelari de vedere
salariatilor.

Este vorba de hotararea pronuntata in cauza C 392/21 prin care Curtea a stabilit urmatoarele:

1) Articolul 9 alineatul (3) din Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind conditiile
minime de securitate si sanatate pentru lucrul la monitor [a cincea directiva individuala in sensul
articolului 16 alineatul (1) din Directiva 87/391/CEE] trebuie interpretat in sensul ca „aparatele de
corectie speciale”, prevazute de aceasta dispozitie, includ ochelarii de vedere care vizeaza in mod
specific corectarea si prevenirea dificultatilor vizuale care au legatura cu o activitate ce implica un
echipament cu monitor. Pe de alta parte, aceste „aparate de corectie speciale” nu se limiteaza la
aparate utilizate exclusiv in cadrul profesional.
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Vezi AICI detalii

Consilier Codul Muncii - Varianta Stick

 Vezi AICI detalii

Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet

Vezi AICI detalii

2) Articolul 9 alineatele (3) si (4) din Directiva 90/270 trebuie interpretat in sensul ca obligatia de a
furniza lucratorilor in cauza un aparat de corectie special, prevazuta la aceasta dispozitie, care ii
revine angajatorului, poate fi indeplinita fie prin furnizarea directa a aparatului respectiv de catre
acesta din urma, fie prin rambursarea cheltuielilor necesare efectuate de lucrator, insa nu prin plata
unui spor general la salariu lucratorului.

Astfel, Curtea nu a stabilit ca angajatorul are obligatia sa suporte contravaloarea ochelarilor

salariatilor in orice situatie. Aceasta obligatie revine angajatorilor doar in anumite conditii care
decurg atat din legislatia romaneasca cat si din hotararea pronuntata de Curte cu privire la aplicarea
articolului 9 alineatele (3) si (4) din Directiva 90/270.

Potrivit art.12 - 15 din HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in

munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare:

Art. 12

Lucratorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzator al ochilor si al vederii, efectuat de o

persoana care are competenta necesara:
a) inainte de inceperea activitatii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
b) ulterior, la intervale regulate;
c) ori de cate ori apar tulburari de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.

Art. 13
Lucratorii beneficiaza de un examen oftalmologic, daca rezultatele examenului prevazut la articolul
12 arata ca acesta este necesar.

Art. 14

Daca rezultatele examenului prevazut la articolul 12 sau ale examenului la care face referire articolul
13 arata ca este necesar si daca nu se pot utiliza dispozitive normale de corectie, lucratorilor trebuie
sa li se furnizeze dispozitive de corectie speciale, care sa corespunda activitatii respective.

Art. 15

Masurile luate potrivit articolelor 12-14 nu trebuie sa implice in niciun caz costuri financiare pentru
lucratori.”

Art. 16

Protectia ochilor si a vederii lucratorilor poate fi asigurata din punctul de vedere al costurilor in cadrul
sistemului national de sanatate, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Conform reglementarilor de mai sus, salariatii trebuie sa efectueze examenul medical al ochilor in
cadrul examenelor medicale efectuate de medicul de medicina muncii. Daca acest examen arata ca
este necesar, medicul de medicina muncii trimite salariatii la medicul oftalmolog.

In situatia in care, medicul de medicina muncii sau medicul oftalmolog prescrie ochelari salariatilor si
daca nu se pot utiliza dispozitive normale de corectie, angajatorul are obligatia sa furnizeze
salariatilor dispozitive de corectie speciale.

Ceea ce a stabilit CJUE este ca aparatele de corectie speciale includ ochelarii de vedere care
vizeaza in mod specific corectarea si prevenirea dificultatilor vizuale care au legatura cu o activitate
ce implica un echipament cu monitor.

De asemenea, Curtea a hotarat ca angajatorul poate, fie sa cumpere ochelarii salariatilor, fie sa
deconteze costul acestora salariatilor.
Aceasta obligatie revine angajatorului doar daca in activitatea ce implica un echipament cu monitor
nu pot fi folosite aparate de protectie normale.

Astfel, angajatorului ii revine obligatia de cumpara/deconta salariatilor ochelari daca sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:

- activitatea prestata de salariat implica un echipament cu monitor;

- in cadrul examenului medical efectuat de medicul de medicina muncii sau in cadrul examenului
medical efectuat de medicul oftalmolog la care salariatul este trimis de medicul de medicina muncii
se stabileste ca salariatul necesita ochelari de vedere pentru a preveni sau corecta dificultatile
vizuale in raport cu activitatea care implica un echipament cu monitor;
- prevenirea sau corectarea dificultatilor vizuale sa nu poate fi realizata prin purtarea aparatelor de
protectie normale.

Prin urmare, pe langa lucru la monitor, in cadrul examenelor mai sus mentionate trebuie sa se
stabileasca ca salariatul necesita ochelari de vedere pentru a preveni sau corecta dificultatile vizuale
in raport cu activitatea care implica un echipament cu monitor precum si faptul ca prevenirea sau
corectarea dificultatilor vizuale sa nu poate fi realizata prin purtarea aparatelor de protectie normale.
CJUE a stabilit in hotararea pe care o puteti citi urmand link ul de mai jos faptul ca revine instantei
de trimitere (instanta din Romania) sarcina de a verifica daca ochelarii de vedere in cauza servesc
efectiv mai degraba la corectarea dificultatilor vizuale specifice activitatii sale decat a dificultatilor
vizuale de ordin general care nu sunt in mod necesar legate de conditiile de munca:

https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=457448396DD77539F77C5010
9CF0A401?
text=&docid=268793&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=2026
84

Nu exista o limita maxima stabilita de lege privind costul ochelarilor. Aceasta limita poate fi stabilita
de angajator printr-o procedura in care sa reglementeze inclusiv conditiile de suportare a
contravalorii ochelarilor in confomitate cu cele de mai sus.