UPDATE: Pentru cei care lucrează aproape tot timpul la laptop, angajatorul trebuie să asigure și controale oftalmologice

regulate, și prețul ochelarilor. CJUE oferă lămuriri privind aplicarea legii române

în Salarizare, taxare & relația cu statul , 4 Ianuarie 2023

. Simona Voiculescu Redactor-șef, avocatnet.ro

Obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin firmelor se întind și în zona sănătă ții ochilor, iar asta nu de
ieri, de azi. Dacă ne gândim la cei care petrec majoritatea timpului în fa ța ecranelor pentru a- și duce la îndeplinire
sarcinile de lucru - cum sunt telesalaria ții, mai cu seamă, de câ țiva ani încoace - atunci firmelor le revine sarcina de le
asigura acestora, cu suportarea costurilor, examene oftalmologice și chiar dispozitive de corec ție speciale, dacă e cazul.
Deși aceste chestiuni sunt prevăzute de legisla ția noastră de ani de zile, ele sunt necunoscute multor angajatori. Recent,
la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost în discu ție interpretarea fix a prevederilor din legea română, iar
Curtea a confirmat faptul că angajatorii sunt obliga ți să suporte și costul ochelarilor de vedere necesari angaja ților lor -
inclusiv costul dispozitivelor cu scop de prevenire a dificultă ților vizuale.

Ora 11:00, 16 Mai 2023 PwC România Serviciile intra-grup: Riscuri fiscale și strategii de conformitate
Ora 11:00, 18 Mai 2023 Radu Opriș SPARL Noua lege a avertizorilor și interdicția represaliilor contra angaja ților. Reguli,
riscuri și recomandări

Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare sunt
cuprinse în HG nr. 1028/2006.  Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile
de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme
fizice şi solicitare mentală, prevede hotărârea. Aici ne putem gândi în mod special și la telesalaria ți, deoarece esen ța
telemuncii presupune tocmai că activitatea pe care o desfă șoară telesalariatul este folosind tehnologia informa ției și
comunicațiilor - asta înseamnă, în principal, folosirea laptopurilor aproape tot timpul de lucru.
 
Unul dintre capitolele HG 1028 se referă în mod expres la protec ția ochilor. Iar dreptul lucrătorilor care folosesc „în mod
obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru ” de a beneficia de
controale oftalmologice este expres. 

„Lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are
competenţa necesară:

a) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;

b) ulterior, la intervale regulate;

c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare ”, prevede HG 1028.
Dacă rezultatele acestui control arată necesar, lucrătorii trebuie să beneficieze apoi de un examen oftalmologic. 

Mai mult decât atât, dacă din examenul oftalmologic rezultă necesar, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de
corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective. Tocmai sensul acestui termen a făcut obiectul discu țiilor de la
CJUE, pe care le vom rezuma mai jos. 

Niciuna dintre măsurile acestea nu trebuie să implice costuri financiare pentru lucrători, stabilește art. 15 din HG nr.
1028/2006. Așadar, atât controalele, cât și ochelarii de vedere reprezintă cheltuieli ce trebuie suportate de angajator . 

„Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată din punctul de vedere al costurilor în cadrul sistemului naţional
de sănătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare ”, mai scrie în hotărâre.
 

Decizia CJUE privind o speță de la Cluj

HG-ul de mai sus nu reprezintă altceva decât transpunerea prevederilor unei directive europene. Ca atare, într-o spe ță ce
viza un angajat al statului din jude țul Cluj, care î și desfă șura activitatea la monitor, care acuza o puternică deteriorare a
vederii sale ca urmare a condițiilor de lucru, cerând astfel un spor salarial ori decontarea cheltuielilor cu ochelarii, în fa ța
tribunalului au fost ridicate următoarele probleme: 

 care e interpretarea noțiunii de „aparate de corec ție speciale”, prezentă în directiva transpusă prin HG-ul din
discuție și
 dacă are vreo relevanță că acele aparate de corec ție sunt folosite și în afara locului de muncă.

CJUE a concluzionat, în hotărârea din cauza C-392/21, că „aparatele de corecție speciale” (transpuse la noi ca
„dispozitive de corecție speciale”) includ ochelarii de vedere care vizează în mod specific corectarea și prevenirea
dificultăților vizuale care au legătură cu o activitate ce implică un echipament cu monitor . 
 
De asemenea, CJUE ne indică faptul că nu e relevant că aceste dispozitive de corec ție se folosesc și în afara spa țiului
profesional. 
 
Atenție! De remarcat că nu e vorba doar de dispozitive de corecție, ci și de dispozitive de prevenire, iar asta înseamnă că
angajatorii sunt obligați să le plătească angaja ților, chiar dacă nu au încă probleme de vedere, lentile cu protecție pentru
ecrane, care nu au dioptrii și care trebuie folosite în timpul activită ților ce presupun folosirea ecranelor de vizualizare.  
 
Potrivit CJUE, obligația de a furniza lucrătorilor în cauză un aparat de corec ție special poate fi îndeplinită fie prin
furnizarea directă a aparatului respectiv de către acesta din urmă, fie prin rambursarea cheltuielilor necesare efectuate de
lucrător, însă nu prin plata unui spor general la salariu lucrătorului.
 

Alte cerințe din HG 1028

 
Aceeași hotărâre mai cuprinde și o listă cu cerin țele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare (de și unele dintre prevederile sale par desuete la acest moment, dat fiind că
hotărârea este din 2006, iar echipamentele tehnologice au evoluat destul de mult de atunci).
 
De exemplu, masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să aibă dimensiuni suficiente şi să
permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar. Suportul pentru documente
trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat astfel încât să diminueze mişcările incomode ale capului şi
ochilor. Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă. 
 
Apoi, scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă, trebuie
să poată fi reglat pe verticală, spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
 
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un spaţiu suficient, care să îi permită
să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările. 

Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare şi un contrast
corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale
utilizatorului.

Strălucirile şi reflexiile supărătoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de
muncă şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea şi caracteristicile tehnice ale surselor de lumină artificială.

Ochelarii de vedere, plătiți de angajator sau nu? Cum și în ce limite se poate face decontarea acestora

în Salarizare, taxare & relația cu statul , 20 Februarie 2023

avocatnet.ro
Deși legea o spune clar - lucrătorul care petrece mare parte din timpul alocat activită ții de serviciu în fa ța calculatorului
trebuie să beneficieze nu doar de examene medicale specializate pentru protec ția vederii, ci și de dispozitive de corec ție
speciale - de multe ori angajații din România nu știu care le sunt drepturile la locul de muncă. Chestiunea decontării
ochelarilor de vedere este însă puțin mai complicată decât ideea că dacă lucrăm în fa ța unui ecran de vizualizare o bună
parte din program, avem dreptul la suportarea costurilor de către angajator. E nevoie de parcurgerea unei proceduri ce
presupune controlul de medicina muncii, înainte de toate.

Ora 11:00, 11 Mai 2023 Viboal FindEx Sediul fix și sediul permanent, la control! Controverse, clarificări și solu ții pentru
companii
Ora 11:00, 16 Mai 2023 PwC România Serviciile intra-grup: Riscuri fiscale și strategii de conformitate Ora 11:00, 18 Mai
2023 Radu Opriș SPARL Noua lege a avertizorilor și interdicția represaliilor contra angaja ților. Reguli, riscuri și
recomandări

Intrată în vigoare de 17 ani, Hotărârea de Guvern nr. 1028/2006, care transpune Directiva UE 90/270/CEE,
reglementează cerințele minime de securitate și sănătate în munca ce implică utilizarea echipamentelor care prezintă un
ecran de vizualizare (în zilele noastre, calculatoare, tablete, telefoane smart, ecrane TV etc.). Mai mult decât oricând în
trecut, mediul de lucru este interconectat cu noile tehnologii, vulnerabilizând angajatul din perspectiva problemelor de
sănătate asociate ochilor și vederii.

Înainte de a intra direct în subiectul ochelarilor deconta ți sau nu de către angajatorii din România, trebuie avut în vedere
că Legea securității și sănătății în muncă nu reglementează doar definiții pentru accidentarea la locul de muncă sau
cadrul pentru încadrarea bolilor profesionale. Ea nu se adresează, de exemplu, doar lucrătorilor din domeniul
construcțiilor sau pompierilor, mult mai expu și la pericole directe în muncă.  

Acest act normativ vizează cam orice fel de afecțiune care ar putea periclita sănătatea lucrătorului la serviciu și să
protejeze, totodată, integritatea fizică și psihică a angajatului . Așadar, acestea ar trebui să fie dezideratul numărul unu al
angajatorului și un principiu de urmărit: condi ții de lucru într-un climat sănătos și ferit de pericole pentru un angajat
productiv.

Ochelarii de vedere - un drept al angajatului?

Să facem o incursiune rapidă într-o problemă intens dezbătută de la începutul anului 2023, atunci când un român și-a
câștigat „dreptul” la ochelari printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene:  într-o speță ce viza un angajat al
statului din județul Cluj, care își desfă șura activitatea la monitor și care acuza o puternică deteriorare a vederii sale ca
urmare a condițiilor de lucru, cerând astfel un spor salarial ori decontarea cheltuielilor cu ochelarii, în fa ța tribunalului au
fost ridicate următoarele probleme: 

 care e interpretarea noțiunii de „aparate de corec ție speciale”, prezentă în directiva transpusă prin HG 1028/2006
și
 dacă are vreo relevanță că acele aparate de corec ție sunt folosite și în afara locului de muncă.

CJUE a concluzionat că „aparatele de corecție speciale” (transpuse la noi ca „dispozitive de corec ție speciale”)  includ
ochelarii de vedere care vizează în mod specific corectarea și prevenirea dificultă ților vizuale care au legătură cu o
activitate ce implică un echipament cu monitor. 
 
De asemenea, CJUE ne indică faptul că nu e relevant că aceste dispozitive de corec ție se folosesc și în afara spa țiului
profesional. 
 
Dacă activitatea desfășurată este preponderent realizată în fa ța unui ecran (fie că este vorba despre un calculator,
televizor, laptop, tabletă, telefon smart ș.a.), angajatul trebuie să beneficieze, înainte de toate, cel pu țin de o protec ție
adecvată pentru ochi - o discuție cu un specialist în sănătate și securitate în muncă oferă mai multe detalii apropo de
această „protecție”.
 
Ar trebui, în primul rând, ca angajatorul să realizeze o evaluare de risc a fiecărui post (din punct de vedere al sănătă ții și
securității în muncă) și „să ia măsurile corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza analizei (...), ținând
seama de efectele suplimentare și/sau combinate ale riscurilor identificate”, conform HG nr. 1028/2006.

Angajatul trebuie să beneficieze de examene medicale la intervale regulate, ceea ce presupune și controlul acuită ții
vizuale, din moment ce din fișa postului rezultă că se lucrează numai cu ecrane, iar dacă medicul de medicina muncii
consideră necesar consultul unui oftalmolog, atunci îl trimite pe angajat la acest medic. 

Cum se pot deconta ochelarii de vedere în România

Tot din actul normativ privind activitățile profesionale cu monitoare (Hotărârea de Guvern Nr. 1028/2006) aflăm că orice
angajat din România are dreptul de a beneficia de ochelari de vedere dacă î și desfă șoară activitatea în fa ța unor ecrane,
cu anumite condiții:

„Dacă rezultatatele examenului prevăzut la art. 12. sau ale examenului la care face referire art. 13 arată că este necesar
și dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corec ție, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corec ție
speciale, care să corespundă activității respective. (...)

Protecția ochilor și a vederii lucrătorilor poate fi asigurată din punctul de vedere al costurilor în cadrul sistemului na țional
de sănătate, în conformitate cu legislația în vigoare.”

Negru pe alb, așadar, dacă ne gândim la defini ția ochelarilor de vedere ( ochelari de vedere - dispozitiv optic medical sau
de protecție care se pune la ochi cu scopul de a corecta un defect de vedere , n. red.), legea impune angajatorului
achiziționarea sau decontarea, ori e câte ori va fi nevoie, a unei perechi de ochelari.

Pe scurt, de fiecare dată când, în urma unui control oftalmologic realizat de un medic specialist (nu de optometrist!), se
descoperă că vederea a fost afectată (dioptrii mai mari, alte afec țiuni oftalmologice apărute fa ță de ultimul control, apari ția
unor defecte sau boli ale ochilor etc.), se poate poți solicita decontarea unei perechi de ochelari (orice dispozitiv de
corecție a vederii) de la angajator.

Tot pachetul - examen oftalmologic și suma reprezentând costurile privind ramele, lentilele și manopera ochelarilor de
vedere - poate intra sub cheltuiala angajatorului. Limitările, în această situa ție, sunt cele legate de procedură, analizate
mai jos.

După consultul oftalmologic și primirea re țetei pentru ochelarii de vedere (lentile de contact sau orice alt aparat de
corecție a vederii), poți alege, conform Hotărârii de Guvern 1028/2006, fie să solici ți angajatorului achizi ționarea
ochelarilor de vedere, fie, după ce i-ai cumpărat, să prezin ți angajatorului bonul fiscal prin care să po ți solicita decontarea
acestora.

Mediul în care ne desfășurăm activitatea ne poate convinge, uneori obligându-ne, să „existăm” digital, ecranele fiind a
doua noastră realitate. Este, probabil, de dorit să adaptăm via ța profesională la această realitate. Iar dacă ochelarii de
vedere sunt un suport și/sau o urmare a activită ții noastre profesionale, să oferim și să cerem dreptul de a munci în
condiții potrivite noilor tehnologii.

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor pentru cei care lucrează în fa ța ecranului - ce tratament fiscal
trebuie aplicat

în Contabil și fiscal, 29 Ianuarie 2023

Simona Voiculescu Redactor-șef, avocatnet.ro

Obligația angajatorilor de a suporta pre țul ochelarilor ce servesc la prevenirea sau corec ția problemelor oftalmologice în
cazul celor ce lucrează preponderent în fa ța ecranelor se traduce printr-o cheltuială pe care angajatorii o pot deduce din
impozit și care este neimpozabilă în sensul impozitului pe salarii. Dacă până acum existau reticen țe în cazul temeiului de
justificare a acestor cheltuieli, acum nu ar mai trebui să existe.