Carnea de porc și la ce o folosim

Tranșarea cărnii de porc

1. Mușchiuleț – carne fină, cu puțină grăsime. Merge bine la grătar sau în tigaie. Se face
repede și nu necesită marinare.
2. Cotlet fără os – denumire aproape echivalentă – mușchi file. Carne de culoare
deschisă, fără grăsime. Bun pentru grătar sau la cuptor dar timpul de preparare trebuie
să fie scurt iar temperatura ridicată. Altfel devine sec și fad. Se poate folosi la
prepararea ruladelor, având formă cilindrică și textură uniformă.
3. Cotlet cu os – aproximativ aceeași structură ca și cotletul fără os dar are și ceva
grăsime pe partea cu coasta. Se poate pregăti la cuptor, în tigaie sau la grătar.
4. Ceafă – carne cu inserții de grăsime, nu foarte fragedă. Se recomandă gătirea la un
foc mai degrabă mediu sau marinarea. Se poate prepara la cuptor, la grătar, la tigaie.
5. Pulpă – carne de bună calitate, cu puțină grăsime. Poate fi folosită pentru fripturi la
cuptor, șnițele, tocături, la grătar, mâncăruri cu legume.
6. Fleică – carne cu multă grăsime alternând în straturi cu carnea. Se folosește cel mai
adesea la tocături dar poate fi gătită și la cuptor sau în tigaie. Dacă se face grătar, e
bine să fie marinată.
7. Coastă – carne grasă, destul de tare. Se poate folosi la mâncăruri, tocături, ciorbe. La
grătar poate fi folosită doar după o marinare temeinică sau prefiartă.
8. Piept – se folosește la fel ca și coasta.
9. Spată – carne asemănătoare cu pulpa dar cu ceva mai multe țesuturi conjunctive. Se
recomandă pentru tocături, ciorbe, mâncăruri, fripturi la cuptor sau înăbușită.
10. Ciolan față – carne tare, cu multe tendoane. Se folosește la mâncăruri cu legume,
înăbușit dar și la piftii, tobă, caltaboși etc.
11.  Ciolan spate – la fel ca ciolanul din față.
12. Picior spate – piftii, tobă, caltaboși etc.
13. Picior față – la fel ca piciorul din spate.
14. Cap – la fel ca la picioare.
15. Limbă – înăbușită, în diverse preparare.
16. Coadă – ciorbe și mâncăruri cu legume.