Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
care o străbate vest-est ar însemna să realizarea unei reprezentări neautentice din punct de vedere
geografic, de aceea se încalcă precizia geometrică a hărţii şi se figurează Dunărea pe harta. Astfel în
generalizarea cartografică nu contează dimensiunile obiectului, ci importanţa lui.
În procesul generalizării cartografice, este necesar nu numai selecţionarea elementelor esenţiale,
dar şi simplificarea semnelor folosite, chiar pentru reprezentarea aceluiaşi element. În această
simplificare se ţine seama de ceea ce este important la obiectul reprezentat.
De exemplu: un sat se reprezintă la scara 1 : 25 000 printr-un complex de semne care ne permit să
observăm nu numai poziţia satului, structura sa (risipită, răsfirată, compactă etc.), dar şi locuinţele şi
chiar modul de folosinţă a lotului de pământ personal al fiecărei familii. La scara 1 : 200 000
reprezentarea este simplificată, încât nu mai putem distinge decât poziţia satului şi structura sa. La
scara 1 :1 000 000, dacă satul are importanţă în tematica hărţii, se reprezintă printr-un mic cerculeţ, care
ne indică doar poziţia sa.
Pe hărţi nu se reprezintă însă numai o singură categorie de obiecte, ci mai multe. In selectarea şi
simplificarea fiecărei categorii de obiecte sau detalii trebuie să se ţină seama şi de imaginea de
ansamblu a teritoriului sau a fenomenului reprezentat, de relaţiile existente între diferite categorii de
obiecte reprezentate. Deci generalizarea necesită şi o sintetizare a conţinutului hărţii.
Având în vedere cele caracterizate, putem defini generalizarea cartografică ca un proces
ştiinţific, creator, de selecţionare, simplificare şi sintetizare a conţinutului hărţii, în scopul obţinerii
unei reprezentări autentice.
Importanţa generalizării conţinutului hărţilor este foarte mare, permiţând cititorului hărţii să-şi
oprească atenţia asupra detaliilor esenţiale ale unui teritoriu sau fenomen. În aşa mod harta uşurează
cititorului descoperirea unor legi geografice din ce în ce mai generale, pe măsura micşorării scării de
proporţie a hărţilor.