Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,iril
rrll
,,j;
OTTO F. KERI\,IBERG tl
lj
,;]
ji
rii
'ji
t!
Relatii de iubire
li
i:
, :l
,rj
::j
li:
!:l
iti
!!
irl:
,:.-
.!)
it'.{
:il
i
irjj
'"'\
!:i
:l:
:!.1
r!
il
it)
'll:i
.uil
i'l
ll::
_.1
PSII{OLOGIE' PSII{OTERAPIE
Coleclie coordonati de
Simona Reghintovschi
ii
,li
't:
il
Editoril lrl
SILVIU DRAGOMIR l
.l
VASILE DEM. ZAMFIRESCU 'l
Director editoriall l
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta:
FABER STUDIO (S. Olteanu, A. R;dulescu, D.Dumbrivician) l
Redactorl
l
coRINA COjANU
'l
Dtp:
MARIAN CONSTANTIN
:
CorecturA:
DANIEL FOCSA l
ROXANA SAMOILESCU
l
1l
"l
l
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei
KERNBERG, OTTO In memorin lui
l
Relaliile de iubire : normalitate :i patologie / Otto Kernberg ; trad.:
ttefania D. NiI;. - Bucure:tj : Editura Trei, 2009
lohn D. Sutherland pi Robert l. Stoller :i]
ISBN 978-973-707 253-5 I
':i
I. NiF, Stefania (trad.)
'li:l
159.922.1 iiil
l:'i
'l;1
e-mail: comenzi@edituratrei.ro ll
www.edituratrei.ro ,iai
ii
ISBN 978-973-707-253-5 ilail
jl
:i;
,11
il!
lrl
I.i
r:i:
T'
Cuprins
7 Cuprirs
11 Prefald
15 Multumiri
T9 Experienfa sexualS
79 Rdddcinile biologice ale experienlei pi comportamentului sexual
24 Factori psihosociali
fq Identitatea nucleard de gen
29 Identitatea rolului de gen
21 AJegerea dominantd de obiect
37 Intensitatea dorintei sexuale
zt3 Patologiamasochiste
2I3 Masochismu!:Ptezentaregenerald
22O Maso&ismul la birbafi 9i la femei
224 Relafiile de iubile masochiste
233 Dezvolteri in transfer
238 Narcisismul
239 Caracteristicile relafiilor de iubire narcisice
243 DouA ilustrdri clinice
25O DinamicilcPatologieinarcisice
261 Relalii de duratd la parienerii narcisici
,,if
iit
:ll
,ll"
. ;t;
ji!
OTTO F, KERNBERG ,li:
Relatii de iubir€ , prefat; llii
i+.!
i,i.!
)ft
Al u ltu miri
son ti regreLalul l{ober"t Stolle;:. llthel lersorL m a ajuLat sd t:i fa- colegii ;i colaboratorii m.entjonati, spre pacienfii si studelrtir mei,
miliarizez cu importanta oper;i ue care ca ;i Ljonel ( )r'r'sr.l' .ru c.l"c rri au ;riub.rl s; surprincl esenLa problemelor dezbitute in-
realizat-o clespre identitatea de gen 9i patologia sexua-li. Martin ir-un timp mult mai scurt decit as fi sperat vreor:1ati. De aseme-
Bergmann m-a sprijinit iri dobindilea unei perspective istoi'ice nea, t()L ei m-au invdtat si accept limitele in cunoagterea acestui
asupra natllrii relaliilor cle iubire gi a expresiei acestora in artS; vast si complex ilorneniu al experientei umane.
gi Robert Stoller m-a incurajat sd continui analiza legdturilor in- Sr;nt de asemenea recunoscatol editorilor. originali care mi-au
time intre erotism 9i agresivitate, pe care el insugi a lansat-o. Con- permis sd reeditez maierialul din urmdtoarele capitole. Tot acest
tribufiile din aceste domenii aduse de Leon Alfm;rn, Jacob Arlorn', rlateriai a fosl ir mare parte retusat gi mod.ificat.
Martha Kirkpatrick 9i lohn Munder-Ross mi-aru stimulat si mai Capitoiul 2: adaptare dupa ,,Neu' Perspeciirres in Fsychoana-
mult gAndirea. iyiic .Af1ect Tirerxy" , in Emoti.on: Thcory, [lesenrch, anrl Expcritnct,
De asemenea, ur grup de prieteni 9i colegi apropiafi din cc- ed. R. Plutchik pi H. Kellei.m.rn (Nell' Yorl<: Academic Press,
munitatea psihanaliiici m j-au acordat un mare a jutor prin re.rc- 19t19), 1'l5-130, 9i dup5 ,,Sadomasochism, Sexual Excitement, and
|iile lor critice, incurajatoare gi stimr:iatoare: I{arold BltLrn, Ar- Perversicrrr ", I o ur n.al o.f tl Le A t Lcr i c a n P n1 citoan a Ly t i c A sso ciat i on
nold Cooper, William Frosch, William Grossman, Dorald 39(1991 ): 333-362. Publicat cti pernisiunea Academic Prcss ;i
l(aplan, Paulina Kernberg, Robert Michels, Cilbert Rosc, Joseph iou nal ol the Arncrican Psr1choanal4tic Association.
;i Anne-Marre Sandier, precum gi Ernst;i Gertlude Ticlro- Capitolrrl 3: adaptare dupi ,,Maturt l-ove: Prerequisites and
Sr"rnt profund recunosc[tor ]ui Lciuise Taitt 9i Becky V/hippde Charircteristics" , Iountal of tltc Anrricltt Psychoanaltltic ,AssocitttiLtrt
pentru munca plScutd 9i rdbditoare depusi de la primele etapc 22 (1974): 743-768, si dupi ,,Boundaries and Structure in Lorre
ale proiectului p6nE la finalizarea manuscrisului. Esentjal5 a fost Relations", lournai of thc Anrrican Psqchoanaltltic Association 25
9i atenfla doamnei tr{4ripple ia fiecare detaliu din acest manuscris,
(.1977):81 114. Publicat cu permisiunea
Journnl of the AmcricntL
Rosalurd l(ennedy, asistenta mea administratrvf, s-a preocupat in- Il n1 chonnaL yt i c Associ n f.i on.
deaproape de organizarea pi coordonarea aciivitilii de 1a bilou Capitolul 4: adaptare dupi ,,sadomasochism, Sexual Excite-
care a contribuit in mare misurd la aparilia manuscrisului intr-o nrent, and Perversion" /oarnal of tlrc Anrcricon ftsyclnanol tttic As-
perioadi plind de obligalii djvergente gi tern-rene 1imit5. sociation 39 (1991): 333-362, 9i dupi ,,Boundaries and Strucrure
Aceasta este cea de-a treia carte scrisd in striinsd colaborare in Love Iielatjon s" , fournal of thc Anrricsn t?stlchoanalytic Associa
cu editorul meu Nataiie Altman 9i cu Gladys Topkis, editor se- tiort25 (1977): E1-l14. Publicat cu permisiunea /tntnnl of thc Ant-
nior 1a Yale University Press. Recenzia lor durtl, dar intoicleau- r icn n P sr1 clrot n nlyti c Assoc iatton.
na incurajatoare gi plini de tact, a reprezentat inci o dati o ex- Capitolul 5: adaptare dup5 ,,Barriers to Falling and Rcn.ri-
perienfE edificatoare. ning in Lcrve", lourtLal of thc Anrcyican Psyclutanoltltlc Associtttion
OTTO F KFRNBFRG
Relatiide iubire. E,perientr se ud;
ti studiul arari'rtrmeaz;i con:rtau in lucrarea d,-. pior;erat a Irri Mo- ln vrr:me ce precursori: intcrni atit ai organe.ior sr.xuale bar,
nev si Ehrharrlt (l972) dil ar_-est donreniu 9i aprofund;irile uite- bdtcsti, cit gi ai celor ferneiesti sunt astfel prezenti pentru o pro-
rioare rezumatc dc Koiodny tt nl. {1c)79), Bancrofl (tr9llc)) si NicC* sihili dczvoltar-c, precursorii pentru organele Eienitale externe
laghy (1993). sunt unitip, adicd aceiagi precursori pot evolua in or5;ane sexu-
in etapele timpurii aie dezvoltirii sale, embrionul mamifere- ale externe masculine sau feminine. F;ird o prezenli a hormoni-
krr poate fi masculin sau feminin. Conadele nediferentiate se vor lor androgehi (testosteron gi dehidrotestosteron) la niveJuri adec-
diferelLlia in testicuie sau ovare, in funclie de codul genetic re- vate pe durata perioadei critice de diferenfiere, incepAnd cu a
prezentat de diferitele caracteristici aie modeluiui cromozomial opta sdpldmAnd de graviditate, se vor dezvolta clitorisul, vulva
46, XY pentru mascuii gi modelului 46, XX pentru l'emele. Gona- gi vaginul. Dar claci existi stimulare androgeni ia njvel cores-
deie incipiente la om pot fi detectate incepind aproximati\r .iin punzitor, se formea;;d penjsul, inclusiv glandul si sacul scrotal,
a ;asea sdpiSm6ni de graviditate, atunci cand, sub influenla co- gi in interiorul abdorrLenr-rlui se vor dezvolta tesiiculele ca orga-
dului genetic, la [rirbafi, sunt secrctitj hormonii tcsticular.i; hor- r.re. Acestea, in mod norrnal, migreazi in pozila scrotali in a opta
monul inhibitor al conducturilor m{illerrene (MlH), care arc efect sau a roua iunb de sarcini.
deleminizani asupla structurii gonadelor, si testosteronul, care Sub influenfa hormonilor fetali circulanli, are loc o dezvolta-
prornoveazd cresterea organelor masculine interne si externe, in re dismorfic5 a anumitor zone ale creierului, in urma diierenlie,
special a conducturilor bjlaterale ale lui Woiff. Dacd esio prezent iii organelor genitale interne si externe. Creierul este ambitip, gi
un cod genetic feminin, difelenlierea ovafian; incepe in a dou.1- in creier dezvoltarea caractcrisficilor feminine prevaleazi, de ase-
shpti mini de gr"aviditate.
spr'-azecera nrer-rea. daci nu exisfi rrn nivel adecvat al hormonilor androgeni
Diferenferea se produce intotdeauna in sensul feminizdrli, in, circulanli- Aceastd diferenliere determini funcfiile spccifice hi-
difereni de pnrgranrul genetic, cu condifia sii ltlr existe un anll- potalamici 9i pituitari" care vor fi diferenfiate ca ciclice la femei
nrit nivel de testosteron. Cu alte currinte, chiar dacd codui gene- gl neciclice la birbafi. Diferen.fierea feminil/rnasculin a creier.u-
tic este mascuiin, o cantitate inadecvatd de testosteron va avea iui se produce doar in al treiiea trimesiru, dupd ce ar.e loc dife-
drept rezultat dezvoltarea caracteristicilor sexuale feminine. Prin- rentierea org;arrelor sexuale externe, ;i este posibil si continue in
cipiul feninizirii are prioritate fati de cel al masculinizArii. Pe primul trimestru postnatal. La mamifereie non-prirnate, diferen-
durata diferenfierii {eminine normale, sistemul primitirr ai con, tierea hormonali prenatali a creierului predetermini comporta-
ducturiJor miilieriene se dezvoltd in uter, in tr.ompele uterine gi mentL.li uiterior al imperecherii. La prirnate insd, comunicarea so-
in tlr.imea superioari a vaginului. La birbafi, sistemul conduc, ciali 9i inv5larea timpurie sunt esentiale pentru determinar.ea
turiior mrilleriene regreseaz.i si se dezvolti sistemLll conductu- comportamentului sexual; controlul comportamentuiui de ;lm-
rilor lui Woiff, care vol det,eni vasa deferentia, veziculc semin.r- perechere esie determinat asadar in rnare mdsurd de cele mai
ie ;i canale ejaculatoare. tirnpurii interactiuni sociale.
filfii * dislribufia grisimii 9i a pdrului pe corp, schimbarea vo, derrta do;:intei sexuale de fluctuafiite nivelurilor horrnonale este
cii, dczr" oltarca sAnilor 9i cresterea sernnificaiivi a organelor ge- ncsernnificativi ln cunpatatie cu stimulii psihosociali. De fapt,
nitale sunt declarrgale de factori ai sistemului nervos cenh'al T!. tvlcConaghy (i993) consideri cii dorinta sexuali la ferrrer poa-
-
gi controlate dc o cregtere semnificativi a hornonilol androgeni te fi mai mult influentatA de lactori psihosociali decAt dorinfa se-
sau esirogeni cjrculanli, cum sunt funcfiile feminine specifice de xuali ia birbali.
menstruatie, graviditate si lactalie. La prirnate pi la for.meie inferioare de mamlfere insi, interesui
Dezechjlibrele hormonale pot aduce modificiri caracteristici, sc,xual, ca gi comportamelltul sexual, sunt controlate in principal
lor seruale secundare, cauz6nd, prin lipsa hormonilor androgeni, de horrnoni. Comportamentul de imperechere Ia rozitoare este
ginecorxastie la birbafi si, prin excesul de hormoni androeeni, determinat numai de statutui hormonal 9i injecfiile postnatale
hirsutism, ingrogare a vocii pi hipertrofie clitoridiani la femei. imediate cu hormoni il pot irrfluenfa in mod crucial. Castrarea
Influentele modificdriJor de la nivel hormonai asupra dorin|ei postpubertard conduce la o reducere a erecfiei pi a interesului se-
sexuale sj a comportamentului sunt rnai putin clare. xual, ce ar..anseazd treptat in sbptdmAni sau chiar in ani; injecfii-
Estc. incii neclar Fi modul in care sistemul nervos central afec- ic cu testosteron inverseazd imediat aceasti indiferenfd. injeclii-
teazi derclangarea pubertifii; se considerd cd unul dintre meca- le cu hormoni anciroge;ri ia femei in per.ioada postmFinopauz; le
rrismeJe implicate ar fi o reducere a sensibilitdtii hipoialamusu- spu'eFte apetitul sexual, fird a le modi{ica in r.reutr fel orientarea
iui la reactii necative (Bancroft 1989). La birbali, disponibilitatea seruali.
neadecvati a hormonilor androgeni circularrfi reduce intensita, Pe scurt, se pale ci hormonii anclrogeni influenfeazi inten,
tea dorintei sexuale, dar, atunci cAnd hormonii androgeni circu- sitatea dorintei sexuale la bdrbafi 9i la femei, dar in contextul
lanfi se afli la rriveluri normale sau superioare celol normale, unei predominante clare a factorilor psihosociaii determinanfi
dorinla 9i comportamenlul sexual sunt in mod lemarcabil inde- pentru apetitul sexual, Degi la marLifereje de ordin inferior, curn
pendente de aceste fluctuatii. Castrarea prepubertard 1a bdrbafii ar fi rozdtoareie, cornportamentul sexual este controlai in mare
care nu bene{iciazd de testosteron de sintezd conduce la apatie parte de hormoni, Ia primate, acest control este oarecum mod j*
sexuali. Adrninistrarea de testosteron exogen in timpul adoles- ficat de stimuli psihosociali. Masculii maimulelor rhesus sunt
centei la birbalii la care androgenizarea eFueazd krtr-o primd eta- stimuiati de mirosul hormonului vaginal secretat in timpul ovu-
pi rqst3bilqrels dorinla ,"i comportamentul sexual normal. Reac- lafiei. Maimufele rhesus fetnele sunt cei mai muit interesate de
lia la tcrapia de substitulie cu testosteron in anii urmitori firsd, imperechere in momentul orrulatiei, dar ;i in alte momente, cu
cind apatia este deja instalat;, este mai putin satisfXcdtoare: sec- rerrarcabile preferinle individuaie; aici, din nou, nivelurile hor-
\.'enlele temporare critice par a juca aici un anumit rol. ln mod moniicr androgeni influenleazd intensitatea comportamentului
similar, dcsi studiile referitoare 1a femei indici o dorinti sexuali sexual manifestat de femele. lnjectarea de testosteron rn
OTTO F, KERNBERG
Relalii de iubire . Experienla sexual;
?3 Degi F;"errri ilgi)5, 1933i a sugeraL o Lrist'xualitaie psilrica pclt- inlt'r'actir.rnii rnar.ni-clrpil. ir i::rrt se stabile;le itleriiitatea csenfia-
tru ambele selxc, ci a posLulat faptul ci identitatea genitali cca nr'ri ii c{e ger r. Potrivit lui Mont'r' ;i Ehrhzu'cit (1c)72). nu corrteazi ,,ciaci
hmpurie atit la biie!i, cit;i Ia {etc, estc rnasculini El a sugerat ci iattii pregitegte nrasa pi marna conduce tractorul"; adica rolulile
feteie sc conccntreazd rrai intai pe clitoris ca sursi de plicere si- parrnlilor definite din punct de vedere social nu au importanf.i,
milard cu cea proctlrat.i de penis 91 igi deplaseazd idcntiiatea lot" atita tir:rp cit idenlitatea lor de gen este puternic diferenfiatd.
gcnitald primari (9i orientarea homosexuali implicitd) de la mami Atribuirea Fi adoptarea unei identitSli nucleare dt-' gen deter-
i.itre tatd, intr-o ot'ientare oedipiand pozihvd, ca o expresier a dez- min5, din scopuri practice, consolidarea rolurilor de gen conside-
amigirii de a nu avea un penis, a angoasei castrhrii pi a dorinlei ratc'masculin sau l'eminin. in misura in care c iclentificare incou-
sirnbolice de inlocuire a penisului cu copilul tatdiui Sbller (1975b, ;tientA cu ambii pdrinli - o bisexualitate incon;;tienti care
1985), k)tuFi, a sugerat ca, dat fiind atasamentul intens Fj relatia reprezirrti o constatare universal"l in explorarea psihanalitic.r
im1-rlici ;i identifrcarea incongtienti cu toluri atribuite din purct
-
sin-rbiotici cu malra, cca mai tinpurie ideutificale a bebelugilor.
atit de sex masculin cAf si cle sex feminin, este una femirrind, ctr tt de vedcre social unui sc'x sau celtLilalt, existd tendinle pr-rternice
deplasare trePtat5, in t-adrul separarii-individuafiei, la copilul de ciffe atittldini bisexuale gi citre modele de comportament, dar pi
scx m:rsculin, de la o idcntitate fenrinini la una nrasculini Person citre orientare bisexuali, ca un potenlial unran unjversal- Este po-
;i C)vesery (1983, 1984), pe baza stttdiikrr realizate cu privirc sibil ca irnportanla socialS gi culturali accenrlrati a identit.lfii esen-
la pa-
cienfii cu orientarc lrtmosexuald, travestili si transsexuali, au pos- iiale de gen (,,Tiebuie sd fii ori bdietel, ori feti!d") si fic intdrit.i satr
tulat o identitate de gen ir:ri!ial5, care este de la bun inceput mas- codcterminati gi de nevoia intr:apsihici dc a integra 9i cle a con-
culini sau feminind. Consider c:i aceasti opinie rrine in spdjinul solid:: o identitate pelsonalS irr generai, astfel incAt icientitatea
studiilor despre identitatea esenliali de gen la hermafrodili ale lui nucleard de gen cinenteazi formarea identitSlii de bazd a Eului;
Money pi Ehrharclt (1972) ;;i Meycr (1980), al obsewaliilor asupla de fapt, dupi culn susera Lichtenstein (1961), idcntiiatea sexualS
interacfiunikrr de la inceputul viefii dintre rname 9i bebelu;ii de poate constitui esenla identitifii Eului. Din punct de vedere clir.ric,
ambcle sexe si al observaliilor psihanalitice asupra copiilol nor- cor"rstataim ci lipsa integririi identitilii (sindromr-ri difuziei iden-
mali, aldturi de cei cu tulburirri sexuale, in special studii care lin titifii) coexistd de reguli cu problemele de iderltitate de gen ;i,
seama de orientirrile sexuale con9tiente ,si incon9tiente ale pdrin- clupi cunr subliniazd C)vesev qi Pt.rson (1973, 1976), transscxualii
fikrr' (Calensot-r 1980, Stoller 1985). manifestS de obicei devieri severc si in alte zono ale identitS!ii.
Ilra unschweig ,si Fain (1975), in concordanld cu ipoteza lui
Freud a unci biscxuahtA! psihice oi'iginare la ambele sexe/ argu- Identitatea rolu lui de gen
menteazi in mod convingitor in favoarea unbi bisexualitili PSi-
irice cledvatii din iclentificarca incongtientai a bebelugului cu am- int--un studiu clasic, Maccobrr pi lacklin (1974) ajung la con-
bii p.irinli, o iclentificare bisexuali controlat; de natura cluzia c5 existi crcdinfe nefrrndate despr:e acesto diferenle, uncle
bigue. I)rintre convingerile nefondate se numdri presupune:-iie' teristici conirolat; gerretic poate lua forma unei mai mari dispo-
potrjvit c;rora letele suni mai,,sociale" 9i mai ,,sr-rgestibile" de- nibilitili de a :larrifesta un anrimit tip dc comportanrent, prin-
cAt biiefii, cd au o stimi de sine mai schzut5, cd 1e lipseqte rloti- tle care se numirii, dar fdrd limitare, corrrportamer-ltele inr'5late.
.ia lia realizirii ti ci sunt mai irune la invilarea pe dc rost 9i la Friedman 9i Downey (1993) au analizat probele referitoare la
sarcinile simple gi repetitive. Despre biieli se presupune ci sunt infh-lenfa patologiei prenatale hormonale viriirzanie la fete asu-
mai buni la sarcinile care necesiti o Procesare cognitivi supe- pra comportamentului sexual postnatal. Ei au examinat rezulta-
rioard 9i o rnhibare a rispunsurilor inv5tate anterior, fiind mai tele unui studiu asupra fetelor cu hiperplazie adi:enali congeni
,,arralitici". Despre fete se presupune ci sunt mai muit afeciate ta15 si a fetelor ale cirol mame au ingerat horr.noni sexuali de tip
de ereditate, iar bdietii mai mult de mediu; fetele sunt mai audi- steroid irr timpui sarcinii. Acegti copii au fost crescuti ca fetife;
tive. bbiielii mai vizuali. tJegi identitatea esenfial5 de gen era feminini, intrebarea era in
Printre difelenlele de gen stabiliie se numdri urmdtoarele: fe- ce mhsura dominafia honlorrilor masculini prenatali ilfluenlea-
tele au abilit;fi verbale mai bune decAt biie;ii, in timp ce acegtia zd identiiatea ior esenliald de gen gi identitatea rolului lor de gen
din urmd exceleazd in sarcinilc matematice, cele vizual-spaliale in tinrpr-rl copil;iriei gi al adolescenfei.
gi sunt mai agresivi. Sunt deschise intrebirilor diferenlele de sen- Degi s-a constatat o modest; asociere intre hormonii andro-
sibilitate tactili, de teamd, de timiditate qi anxietate; nivelul ac- gcni prenatali in erces si o cregtere a predominanlei homosexu-
tivit.i!ii; competitivitatea,. dominafia, conforrnitatea, irrgrijirea si ale, mai semnificativi a fost constatarea potrivit cireia, indife-
compottamentul,,matern". rent de conditiile de crestere, Ietele cu hiperplazic adrenali
Care dintre aceste diferenfe psihologice sunt determinate ge- congeniiaid rnanifestau un comportament mai bdielesc, erau rnai
netic, care sunt determinate social de agenfii de socializare 9i cale pulin interesate de joaca cu pbpugile, de copii 9i de podoabe per-
sunt invetate in mod spontan prin imitafie? Maccoby 9i Jacklin sonale pi lindeau si prefere jucirii precum masini gj arme, mai
consideri (qi existb multe dovezi in acest sens) ca in diferenfele mult decAt grupurile de control. Ele preferau drept parteneri cle
de gen legate de agresivitate gi de abilitdfile vizual-spafiale sunt loacai biiefii si prezentau un rnare consum de energie Fi activi-
implicafi in mod clar factorij biologici- AtAt la ptimatele umane, tifi de joc maj dezordonate. i{ezultatele sugereazi ci un
cAt gi 1a cele sub-umane" existi dovezi ale unei mai mari agresi- comportament pe baza rolului de gen in timpul copildriei este
vititi Ia masculi- constatare care Dare a fi universali in toate cul- infltren!at de factorii horn'ronali prenatali. Frjedman (comunr.c.,
turile gi care susereazi cd nivelurile agresivitifii sunt legate de re personalS) estc de acord cu Maccobv gi Jacklin (1974) asupra
irormonii sexuali. Este probabil ca pledispozilia masculind citre faptului ci majoritatea iristituriior ce dil:erenf iazi biiefii gi fe-
agresiviiate si se extindd 9i Ia comportamente cum ar fi domi- iele sunt, clupd toate probabilitS|ile, determinate de factori cul-
nalia, competitivitatca gi nivelul de activitate, dar nu existd inci tulali.
L
I
i{ corespunzitoare. pcJZifive Fi negative. A.est{' r'eprezent;ri, de slne poilte detcrmina un tip de homosexualiiaie 1a b.lrbafi (Freud 11
gi de obiect, cle tipul ,,in iniregime bun" sl respectiv ,,in iniregi- 1914t.
me ,'iru" sunt irltegrate intr-o reprezentare totald de sine gi o re l-a copilui de sex teminin, in masura tn car-e L.rrirn.l s.r relafre
prezenta{e tota15 a cekrrialte persoane semnificaLive, un proces cu n.rama cimenteazd identitatea esenliald de gen a. copilului,
care constituie o integrare normaii a identitifii. in primele luclari identificindu-se atit cu sine, cel Fi cu roiul mamei in interacliu-
(1976, 1980a, 1992), mi-am exprimat, de asemenea, convingerea nea dintre ele, dorinta ulterioard a copilului de iniocuire a tatS-
c.l identitatea se construiegte din ideniificdri c.tt relltia cD Lrn lui ca obiect al iubirii mamei 9i, de asernenea, ca alegerea pozi-
obiect, nu cu obiectui. Aceasta implici o identificare, atat cu sine, tivd a tatdlui in relalia oedipiani, consolideazi ;i identificarea
cit si cu celSlalt in interacliune si internalizarea rolurilor recipro inccxrgtientd cu taiil. Astfei, copilul de sex feminin stabile;te gi
ce ale respectivei ir-rteracfiuni. Stabilirea identititii esenfiaie de o identificare bisexuald inconstientA. ldentificarea cu o relalie ti
gen adici a unui concept integrat de si1e, care define;te iden- l1u cu o persoan; sj construirea unor dispozllii pentru roluri re-
-
tificarea individuiui cu un gen sau altul nu poate fi considerati ciproce in mod inconstient sugereaz5 faptul cd bisexualitatea este
-
ca separati de stabilirea unui concept integrat corespunzdtor al determinatd in mod psihic, reflectat5 in capacitatea de a dobAndi
celuilalt, care ilclude o relalie cu acest celdlalt ca obiect sexual atit identitaiea esenfiali de gen gi in acelagi timp un interes
dorit. Aceastd legituri dintre idenhtatea esenfiald de gen gi ale- sexual fald de o persoand de celdlalt gen (sar.: acelaFi gen). Ast-
gerea obiectului dorit din punct de vedere sexual explici, in ace- fel se faciliteazd Fi integlarea rolurilor de gen ale celuilalt gen cu
lasi timp, bisexualitate;r intrinsecd a dezvolterii umane: ne iden- propriile roiuri gi identjfrcarea cu rolurile dc scn transmise so-
tificim aiAt cu nol insine, c6t;i cu obiectul dorinfei noastre. ciai corespunzitoare propriului se>: si sexuiui opus.
in misura in care un copil de sex rnasculin, de exemplu, se Aceastd conceplie a sexuaiititii timpurii sugereazi justeiea
triiegte pe sine ca un copii de sex masculln iubii de mama lui, concepLului freudian de bisexualitate orrginari (1933), ca ;i a re-
el se identificd cu rolul unui copil de sex mascuiin gi cu rolul zervei lui Freud cu privire la o legdturd erridentd cu diferenle1e
rnamei de sex feminin. Astfel, el dobAndeste cap::citatea, in in- strr-rcturale biologice cunoscute dintre sexe. Cu alte cuvilte, incd
teracliuniJe ulterioare, de a-gi actualiza reprezentalea de sine, nu dispunem de dovezi a1e unei lep;dturi directe intre dispozilia
proiectend in acelagi timp reprezentarea mamei asupra altei fe- anatomicd dimorfici citre bisexualitate pi bisexuaiitatea psihici
mci, sau in anumite conditii de a pune in sceni lolul de derir ata dln ('\fericnl.r limpulie.
- -
mami proiectAndu-si reprezentarea de sjne asupra altui berbat.
Dominanta replezenti.rii de sine ca un copil de sex masculin ca i nte n sitatea dorinlei sexua le
parte a identjtitii Euiui va asigura dominarrta urrei orientiri he-
terosexuale (incJusiv cdutarea incongtienti a marrei in toate ce- L)upd ctLm am vizut, mecanismele biologice de stimulare se-
lelalte femei). Dominanla identificirii cu reprezentarea mamei xuali, ercitaiie sexual.l gi act sexual, inciusiv orgasmul, sturt relativ
OTTO F. KERNBERG
Relatii de iubire . Excita!ia sexual: ti dorinta erotic;
i
oxperientelor plecute ale relaliei tinlpurii copil-persoani dr: lumij interne a relatiiior de obic'ci poate conduce la incapacita-
ingrijire pi ale relatiilor familiale, 9i culmineazd ir pozifia centra- tea de dorinli erotic5, cu o rnanifestare intAmpl5toare, difuzi-
id irrconiestabild a senzaliikrr genitale in tirnpul pubcrtlfii 9i a) neselectivi pi perpetuu nesatisficuti a excitatiei sexuale sau chiar
adolescenlei. Excitabjlitatea difuzi a pielil din cadrui la o lipsd a capacitifii de a trdi excitatia sexual5..
comportamenLului de at"rgament timpuriu, calitifile de excitatie Dragostea sexuald maturd, pe care o vom explor.a ln capitolele
sexuald a ceea ce Freud descria ca fiind zonele erogene 9i am- urmitoare, dezvolti dorinla eroticd intr-o relalie cu o anumiti
prentele cognitive si fantasmele incon;tiente asociate cu actirra- persoani in care activarea relatiilor inconstiente din trecut 9i a
rea afectelor intense plicute din perioada de sugar culmineazi asteptdrilor conFtiente pentru o viitoare vial5 de cuplu se com,
in experienla specificd cognitiv-afectivh a excitaliei sexuale bini cu activarea unui Ideal al Eului combinat. Iubirea sexuald
Concentrarca specialh congtientd 9i incongtienti in ceea ce pri- maturi implici o angajare personali pe tir:6mul sexului, al emo-
vepte alegerea de cdtre o PersoanS a unui obiect sexual transfor- liilor pi valorilor.
md excitagia sexuaiS in dorlirf d eroticd. Dorhla erotici includc cio- Definitiile propuse pun imediat anumite intrebiri: daci excita-
rinta pentru o relalie sexuali cu un anumit obiect. Excitalia fia sexuald si dorinta erotici evolueazd in contextul relatiei timpu-
sexuali nu este lipsitd insi de obiect. Ca 9i alte afecte, ea exisi5 rii dintre bebeJug gi persoana care il ingr-ijeste si al situafiei oedi-
in relafie cu ur obiect, dar obiectul este un ,,obiect parfial" pri- piene, ele sunt secundare acestor relatii de obiect? Dispozitiile
mar, cate reflecti in mod incongiient expenenfele de contopire biologice sunt ,,recrutate," ca si zicem aga, ir serwiciul dezrroltirii
simbiotici ;i dorinlele de fuziune ale procesului timpuriu de se- unei lumi de relafii de obiect interiorizate si reaie? Sau rnaturiza-
parare-rndividuafie. rea ireptatd a. aparatului biologic, ca;:e permite Cezvoltar.ea exc.ita,
La origine, in primul an sar-r in primii doi ani de viald, excita- fiei sexuale, este organjzatorul relatiilor de obiect timpurii gi mai
tArzii? Aici intrdm pe terenul contro\rer"sat al ieoriei psihanalitice
lia sexualS este difuzd 9i iegatd de stimuiarea zoneJor erogene'
Prin contrasi, afectul dorinlei erotice este mai elaborat 9i natura privind conexrunile dintre instinctele biologice, pulsiunile fiziolo,
specifici a relaliei ctt obiectul este mai diferenfiati din ptmci de gice gi relatiile de obiect internalizate. Va fi necesar si explorim
vedere cognitiv. toate aceste aspecte fitainte de a reveni la shucturile cognitive spe-
Dolinfa erohci este caracterizatd de excitalia sexuali legatd ciale implicate in dorinta eroticd structurile fantasmelor timpu-
de obiectr-rl oedipian; dorinfa este aceea de contopire simbiotici
-
rii care trar-rsformi excitafia sexuali in dorinld erotici.
^,, ^h;.,-r,'l^-.1i^; 'n in.,1nr^\+,,1 6'-i"nii corrp,rla b conClihi nOr-
ma1e, excitafia sexual.S la o persoanh maturi este activati in con- Instincte, pulsiuni, afecte ti relatii de obiect
textul dolinlei erotice, asadar distrnclia pe care o fac intre aceste
doui afecte poate pir:ea forlatd sau artificiali. h circumstanle Dupi cum Holder (1970) semnala, Freud a diferenliat in mod
patologice, cum ar fi patologia narcisici sever5, descompunerea clar pulsiunile de instincte. El consiCera pulsiunile ca fiind
OTTO F. KERNBERG
Relatii de iubire . Exrita!ia sexualA 5i doInta erotic;
speciale Fi tipar:e de descircare neurove[Jetativ6, si daci e]e sunt eu le consider strlrctuti ile lcgriturd intre instinctele bioloeice si qr
prezente aFa cum s-a constatat in cercetarea bebelugilor (Emde pulsrunilt psihice. Constder ci dezvoltarea afectivd se baz,eazd
-
ct al. 7978; lzard 197E; Emde 1987; Stem 1985) d:in primele sip- pe reialiile dc object saturate afectiv, sub forrna merrLoriei afec-
-
thm6ni gi ir-rni de viali, oare ele reprezintd forfele motivalionale tive. Emde, izard 9i Stern rndici cu tolii functia centralb a relali_
primare ale dezvoltdrii psihice? Dacd ele au atet componente cog- ilor de obiect in actirrarea afecteior. Aceastd asociere susfine pro-
rutive, cAt si componente afective, ce mai rimAne din conceptul punerea mea potrivit cdreia stdrile afectlve timpurii {ixate in
mai larg de pulsiune care si nu fie cuprins in conceptul de afect? memorie includ astfel de relalii de obiect.
Freud a sugerat cd pulsiunile sunt prezente de 1a nagtere, dar si Cred ci activarea diverselor stiri afective fat.i de acelasi obiect
faptul ci ele se matudzeazd gi se dezvolti. Se poate argumenta se produce sub influe'nta rurei diversitdfi de sarcini de dezvoltare
ci rnaturizarea Fi dezvoitarea afecteior sunt expresii ale pul.siuni- ;i de modele comportamentale irxtinctive, activate biologic. Diver_
lor subiacente, dar dacd toate funcfiile si manifestirile puisiuni- sitatea stirilor afective orientate cetre acelagi obiect care iezultd cle
ior pot fi incluse in funcliile gi manifcstirile afecteior in curs de aici poate oferi o explicalie sumard a modului ir care afectele se
dezvoltare, ar fi dificil de suslinut un concept al pulsiunilor rn- leagi gi se fransformi inb:-o serie mofivalionald supraordonati car-e
dependente care sA stea Ia baza organizirii afectelor- De fapt, devine pulsiur-re sexuali sau agresivi. De exemplu, stirnujdrile ora_
transformarea afectelor in cadrul dezvoltdrii, integrarea 1or cu re- le plScute din fimpul aldptbrii gi stimulirile alale pJjcute din iim_
laliile de obiect intemaiizate, dihotomia 1or generali evolutir.d in pul educafiei sfilcteriene pot avca drept rezultat o conclensare a
unele pldcute, care construiesc seria libidoului, $i altele dureroa- rnteractiuniior plScute dintre bebelus si mamh care leagd astfel cie
se, care construiesc seria agresivi, toate acestea indicd bogSlia gi dezvoltiri orale ;i anale ale libidoului. Reacfia furioasd a copilulur
complexitatea elementelor lor cognitive gi afective. la frustlirj in stadiul oral gi lupta pentru putere caractedsticd sta_
Consider afectele ca stTucturi instinctive (vezi Kemberg 1992), dr ului a ra I r(. I )ol legd de sl,i ri .lfec trve cu con\onJ ll; Jgre.i\
a, cdre
de natur6 psiho-fiziologicd, date biologic Ai activate in cursul au dlept rezultat pulsiunea agresivi. De asemenea, investirea afec-
dezvolterii, care includ componente psihice. Consider ce acest trvd intensd si poz-itir,'d a nramei de c.ilre bebelug pe durata exersdrii
aspect psihic se or5;anizeazd astfel incat constituie puisiunile separirii,individualiei (Mahler et at.1975) poate si fie legatd de o
agresivd gi libidinald descrise de Freud. Pulsiunile sexuale par- dorinfi intensd saturatd sexual derivatj di]] activarra senzatiilor
]ia1e, dupi pdrerea mea, reprezintd integrdri mai lirnitate, reshAn- genitale in etapa oedipiani a dezvoltdrii.
se ale stirilor afective corespunzetoare, in vreme ce libidoul ca L)ar dacd vom considera afectcle drept ,,blocurile siruciura_
pulsiune este rezultatul integririi supraordonate ierarhic a aces, ie" primare psiho-biologrce ale pulsiunilor gi drept cele mai tim_
tor stiri
- adici integrarea tuturor stirilor afective centrate ero-
tic. Agadar, spre deosebire de concepfia psihanaliticd destul de
purii sisteme motivafionale, r,a trcbui sd explicim totu9i cum de-
vin ele organizate irr sjsten-re supraordonate ierarhic. De ce sd nu
predominanii inci a afectelor ca simple produse de descircare, spunem ci afectele primare sunt sistemele motivationale de
I
;;. r'lilrtr(' sirre si obiect. carc constittrie c()ntrapartea obirctrrlrri lllkll()gie; cie arsenreneir, crod {198c)a) ci idcaiizarta anatomit,i
clivat ,,cu totul brrn" ciin etapa simbioticii a dezvoltilii. scxuale a partcnr.ruluti, a suprafelei corpr.rlul acestuja sau aces_
l)orinta crotici transfornrd excitatia genitali gi orgasmnl in- tcia, este un a:;pect crucial al intcgr.lrii rrurnr,rle.t tendilfel()r tal)-
tr-o experien!.i de fuziune cu celilalt care ofera tm sentiment str- drc si erotice in rcllafiilt' de dragoste atet heterosexuale, c,it si ho_
;rrenr dc implimre, de transcendere a iimitelor sinelui. Aceasti mosexui,r lc. Accasti ideaiizil-e cr.otici merge irr paraiel cu
iuzjune faciliteazii, de asemenea, prin experienta orgasmului, prrtresele de idealizare notmald din iubjrea romantic; descrise
sentinrentul uniunii cu alspectele biologice ale expericnle dc Chasseguet-Smirgel (1985), r.espectiv proiectia lclealului Eului
;-rersonale. Tot asa, insi, a fi obiect al durerii induse de a.ltcineva asupra obiectului iubit, cu o creFtere simultani a stimei de sine.
pi a te identifica cu objectul agresiv, gi a te percepe ca o victimd in dragostea sexuai;\ maturi, clubl;rrea Idealului Eului sub for-
a acestuia crecazd un sentiment al uniunii in durere care conso- ma obiectuiui it.{ealizat al iubirii crceazd sentimentul armonier
lideazi fuziunea in dragoste. A induce durerea in celilalt gi a te cu lumea, actua.lizarea sistemuiui de valori si a ideraluriior este_
identifica cu plircerea croticd a celuilalt in d urere este sadism ero- tice ale unui individ: in reiatia de irrbire sr. actualizeazd nrorali_
tic, contrapartea masochismului elotic. Dorilfa erotici, in acest tatea gi frumusetea.
sens, include Fi Lllr clemcnt cie capitularc, de acccptare a stirii de Meltzer pi Wiliams ( l9{t6) propur:r cxistenta unrri ,,corrflici cs-
sclavie fai; de celilalt, ca pi de a fi stipan asupra sorfii ceiuilalt. teiic" tilrpr-riu legat de atitudinea be.belugului fafi cle corpuJ ma_
Misura in crrt'aceasti fuziune agresivi va fi conlinuti de iubire mei sale. lubirea bebelu;ului pentru mami, susfin ace;tia, este
este mediati de citrc Sunraeu, gardiarruJ iubirii care conlirre explimatd in idealizaroa suprafefei corpului acesteia, prin intro_
asresivitatea. Atit in plScere, cat Fi in durere, existi o ciutare a iecfarea iubirii mamei exprimate prin iclealiz.rr.ca corpului
unei cxperien!e afective intcnse care gterge temporar granrlele bcbelu;ului,;i p:"in identificarea cu ca in aceastii idealizarc de
sinelui, o experieniai care ar putca da o semnificatie l:undamerr- sinc. Accasti idealizare d6 na;;tere celui mai timpuriu sentiment
tali vie!ii, o transcencien!5 carc reunette impJicare sexuali gi ex- al. valorii esteticc, al frr,rmusefii. Meltzer si Williams virl,
climpc>
taz lcligios, o cxperienti a libertilii dincolo c1c constrAngerile trir,,'i, agresir-itatea clivati fafi de mam.i. ca fiincl direcfionath rnai
existen!ei cotidiene. ales citre interiorul corpului ei; pt-ilr proiecfie, copilul simte in_
Idearlizarca corpului ceiuilalt sau a obiectelor care il leprez.ir- ieriorul corpr-rlui mameti ca fiind periculos. in consecintb, dorin_
ti simbolic cstc ur.) aspect esenfial al dorinlei erotice. Lussier ta pcntru;i farrtasma invadzirii Violerrle a corpului rnalnei sunt
(1982) ;l Ch asseguert-Smirgel (191t5) au semnalat funclia centra- o expresie a agresirritEfii, de. invjdij pentru frumusctea ci ext€t-
1.1 a idealizairii in fetigism gi in pelvelsiune in Benelal. Aceasti :-joari, ca ;i pentru capacitatea ei de a da viali gi iubire. Ideali_
idealizare estc o alrilare Fi reprczint; negarea regresiei anale in zarea suprafetei corpr.rlui mamei este o aplirare impotriva agre-
perversirme si negarea angoasei castririi. Sunt de acord cu ei in siunii periculoase care pAndegte sub acca suprafat.i. Contritru;ia
ceea cc priveit€r funclia importantd a idealizirii ca mecanism in lrri Chasseguet-Srnirgel (1986) la aspectele arhaice ale complexului
-t
L
i60 erotice, detennili inhitrifia sexu;ri; primari. tl astfel de inhibifie rtcenl a popa-srrlui';le care o f.-:tifi il face atLrrrci cfluri i,si scliimbi (,t
este ilustratil de cazul Dacicntei a eirei iubire intcnsi de h:ansfer aleserea de la rr;rn-rji la taii: r.xhibilionismr-ri poate fi o plc.doarie
cia legat.i de dori;rfa si i: ucid. I{etularea secundard a excitaljej a afirmir:jj scxuaie de la distatrti. Dragostea tatiiui
9i accept;trea
1
sexuaie legati de functionarea Suplaeului gi de interdictiile oedi- fetitei 9i a genitalitdfii ei vaginaie reconfirmi jdentitatea ei femi-
pier-re ulterioare este nrult mai putin serrerd gi se bucuri de o rin;i si acceptarea de sine (Ross 1990).
1'r-og-
nozi mult mai buni a tratamcntului. Experienta sexualititii femeiloi atAt ca exhibilionism, cAt
I
OTTO F, KERNBERG
Relalii de iubire , Ex.itatia sexua ; si doI nla eroti.:
pe de o parte, gi dorinta de a pdrisi intimitatea sexuald, de o dis- versatd a relatiilor sexuale (vezi capitolul 6) fantas- 6l
continuitate radicald (Andr6 Creen, comunicare personald), pe - in esenti,
mele ilconstiente gi constiente care insotesc dorinfa eroticd si ac-
de altd parte. Contrar credinfei populare ci femeia doregte sd tul sexual. Dorinta de a fi unic, preferat, tiiumfdtor, obiect exclu,
p;streze intimitatea ;i exclusivitatea gi cd birba tul doregte sd siv ai iubirii pari:enerului sexual. cu triumfuri asupra rivalului
evadeze dupd ce a obtinut satisfaclia sexuale, dovezile clinice oedipian actuaiizate in fiecare in tAlnire sexuald reprezinte contua-
indici mulli birbali a1e ciror nevoi intense dependenle sunt partea celeilalte dorinle de a avea relatie cu doi parteneri de sex
frustrate de perceperea lor a dedicirii afectuoase a sofiei bebe- opus, drept rdzbr.:nare fald de pdrintele oedipian frustrant, inci-
lusilor gi copiilor mici, aFa cum numeroase femei se plAng de tant gi distant. in aceste dinamici oedipiene, precursorii primitivi
faptul cd solul lor nu reugegte sd-;i pdstreazi interesul sexuai ai ambivalenfei profunde fald de mami pi ai elimindrii tatdlui
pentru eJe. aduc amenintarea unei fuziuni cu agresjvitate, cu distrugerea
Degi este adevdrat cd existi tipuri diferite de discontir-ruitate obiectului iubit, uegativul amenin!5tor al lumii idilice a fuzrunii
sexuai.i Ia birbali gi Ja femei, insupi faptul discontinuitSlii in irn extatice cu mama prirnitivi idealizatd (A. Green 1993).
plicarea sexuale Fi dezangajirile repetate chiar pi in cadn_rl unei Pe tot parcursul acestei prezentiri, m-arn referit la anumite rd-
relatii continue de iubire sunt contrapdrti importante ale aspec- ddcini genetice ale acestor componente ale dorintei erotice. Bra-
telor de secret, intimjtate gi de fuziune ale dorintej Fi comporta- nnschweig gi Fain (1971, 7975) oferd o idee atrdgdtoare privinci
mentului erotic. Pierderea acestei discontinuititi, o relalie sexu- caracteristicile dorinlei erotice in termenii dezvolt;rii relatiei din-
ald care se intrepdtnrnde qu viala obisnuitd 9i o inlocuiegte, poate tre bebelug/copilul mic si mama sa. Voi face un rezumat rapid al
crea ti o acumulare de elemente agresive a1e experientelor fuzio- acestor iclei, Relafia Limpurie a bebeitrpului de arnbele sexe cu
nale care sfArgegte prin a ameninta intreaga relafie. Fi1mu1 japo- mama determind capacitatea ulterioard a copilului pentru excita-
nez lmperiul simtttrilor regizat de Nagisa Oshima (1976) ilustrea- fie sexual5 gi dorinld erofici. ingrijirile mamei 9i expresia ei de
zi deteriorarea treptati in agresivitate neinfranatd a relaliei pl5cere in stimularea fizici a suprafelei corpului bebelugului bi-
dinfre doi iubiti a cdror intAL'Lire sexuale devine devoratoare, eli- iat, comunicindu-gi in acelagi timp emoliona1 dragostea pentru
minAnd contactul lor cu lumea exterioari. el, hreneFte dorinfa eroticd a bebelugului. Bebelusul se identificb
Dorinta erotici gi dragostea sexuali maturi absorb pi exprimi cu mama in contextul acestei stimuldn gi, totodati, se simte aban,
toate aspectele ambivalenlei obignuite relafiilor de obiect intime. donat dupd ce marna il pdrisegte ca si revini la tati ca femeie
Intensitatea aspectelor a{ectuoase, tandre, nolimorf, per-rerse sexuali. Bebelugii percep ci atitudinea mamei nu este illhu totul
in special sado-masochiste -
ale relaliei sexuale sunt expresia aceeagi in ptezenta tatdlui ca in absenla acestuia (paulina Ker-
-
acestei ambivalenfe gi constituie r.rn liant fundamental pentru re- nberg, comunicare personalA).
laiiile de iubire. Dar in mod mai specific, aceastd ambivalenfi este Brar,urschweig gi Fain acord2l un rol crucial reorientirii psihi-
ilustratd de ceea ce eu descriu ca fiind triangularea directd gi rn- ce a mamei de la bebelus. ln acest moment bebelugul se identi-
l
ficii cu mama care il frustreazd, dar il si stimuleazi, cu stimrtla- Astfel, capacitatea femeii pentrlr (t astfel de angtrjarc in viafa se- 65
rea ci erotici, gi cu cupluJ sexual cu tatil, ca obiect al tnarlt'i' xuali este mai male, de la ilceput, decit cea a bdrbatuiui,
- Explicafia rezidi in exerciliul dc incredere tirnpuriu, din reo-
Aceasti identificare a copilului cu ambii pirinfi asigur'i cadrul
rientarea fetifei de la mamd citle tati, incredere in dragostea lui
fi-urdamental penhu o bisexualitate psiiricb 9i consolideazi situa-
9i afirmarea feminitdlii ei ,,de la distanfS," in capacitatea ei de a
fia iriungl'riulari in fantasma incon;tienti a copilului'
Recunoa;terea de citre bebelupul bdiat a acestei frustrdri 9i 'r
transfera nevoile de dependenld citre un obiect mai pulin dis-
ponibil fizic dec6t mama 9i, de asemenea, prin aceeagi schimba-
cenzurii implicite a dor:inlei sale erotice pentru mame transfor-
re a obiectului, in eliberarea ei de conflictele oedipiene pi ambi-
md stimularea lui eroticd ilr fantasmi Fi activitate masturbato-
rie, incluzAnd clorinla de a-l inlocui pe tati, Fi intr-o fantasmi
valenla firld dc mami. Birbalii, la c:rre continuitatea relaliei
dinhe mami;;i obiectele feminine de mai tdrziu sernnificS o per-
simbolicd primitir'5, de a deveni penjsul tatdlui 9i obiect ai do-
rinfei mamei. petuare posibild atAt a conflictelor pre-oedipiene, cAt ;i a celor
La feti!e, respingerea subtilS;i incon9tientS dc citre mamE oedipiene cu marna, vor avea dificuitifi mai mari in rezolvarera
a excitatiei sexuale pe care ar simti-o in mod liber fali de un
ambivalenlei fafi de femei pi vor prezenta o dezvoltale mai len-
biielel inhibd treptat conqtientizarea directi de citre feti!5 a ge- ti decdt femeile in capacitatea de a integra nevoile genitale cu
nitalitS|ii vaginaie originare; prin urmare, ea devine treptat mai nevoile de tandrele. Femeile, dimpotrivi, tind si dezvolte ulte-
pufin congtienti de propriile impulsuri genitale, fiind in ace- rior capacitatea pentru o relalie genitald crlrnpletd in contextul
lagi timp mai pr.rlin direct frustratd de discontinuitatea din re- capacitdfii lor mai tirnpurii pentru o relalie de ir-rbire profund.i
cu un birlrat. Ire scurt, birbafii 9i ferneile dezvoltd in ordine opu-
lalia cu marr,a. ldentificarea cu erotismul mamei ia forme mai
subtile, derivate din toleran!a mamei 9i hrinirea identificirii s; capacitatea pentru satisfaclie sexuali deplini gi pc.ntru o re-
fetifei cu mama in alte domenii Fetifa are o inlelegere taciti a lalie de obiecl irr profunzime.
naturii ,,subterane" a propriei genitatteli, 9i identificarea tot in opinia mea, teoria lui Braunschweig pi Fain oferi o nclui
abordare psihanaliticd a observaliilor privind masturbarea geni-
mai profundd cu nlama intensifici dorinla intensd fald de tati,
tald timpurie la ambele sexe (Galenson gi Roiphe 1977) 9i a obser-
precum gi identificarea ei cu ambii membri ai cuplului oedi-
pian.
vatiikrr clinice consistente din psil.ranaliza femeilor privind as-
Schimbarea de obiect a fetilei de la mamd la tat; determini ca-
pectele erotice ale reacfiilor mamelor la bebelusi. Implicafiile
pacitatea acesteia de a dezvolta o relalie de obiect in profunzime
teoriei lor pentru infelegerea dorintei erotice par a fi evidente: re-
cu tatil iubit si aduirat, dar distant, gi speranla secreti ci in cele
Itrlia dintre dorinla erotici 9i clorin!a de fuziune ca expresie a
din urmS acesta o va accepta 9i ch va fi incd o datd liberS in ex- dorinfelor intense simbiotice (Bergmann 1971); ciutarca obiectu-
primarea sexualitdfii ei genitale. Aceasti dezvoltare hrdneqte lui incitant 9i calitatea rdzbunitoare a eienrentelor agresive ale
capacitatea fetilei de a se angaia emolional intr-o relafie de obiect'
excitafiei sexuale; calitatca perversi polimorfd a dorintei erotice
I
Relatii deiubire . Excitalia sexual; si ciorinta erotic:
OTTO F. KERNBERG
I
ca expresie a odginii acesteia in ceie mai timpurii etape de dez-
voltare; dezvoltarea diferitd a atitudinii bdrbalilor ;i femeilor fafX
de aspectele genitale gi tandre ale erotismului; legdtura dintre se-
xualizarea durerii 9i ceutarea fuziunii prin durere 9i aspectele
agresive ale dorinlei erotice; bisexualitatea psihici; conflictele in-
congtiente privind o ,,terle parte exclusd"; pi discontinuitatea pri-
vind relaliile sexuale.
Iubirea sexualE maturd
t
pasional al rolafiei de iubire sub toate celc trei aspecte: relatie integrarea iubilii pentru imaginea ideal5 a marnei, ctr cclc rnai
sexuali, reJalie cu obiectul 9i investire a Supraeuiui a cupluiui. iimpurii gratificdri senzuale. Idealizarea primitirrd a suprafelei
corpului rnamei determinir, prin intermediul introiecfiei iimpu
rii gi a identific;irii primare cu aceasta, idealizarea propriului corp
Alte consideralii referitoare la dorinfa erotic5 de citre bebelug. Procesele de clivaj caracteristice idealizirii
in capitolui precedent, am fdcut referire la excrtafia sexual5 ca primitive, procese care disociazi aceastX idealizare de
un afect legat de 1a inceput de stimularea pielii gi a deschideri- experienfele ,,cu totul rele" sau persecutorii, menlin dispozilia
lor corpului, concentrAndu-se treptat in anunite zone 9i orificii sexualb fafi de obiectul ideahzat pi protejeazi excitalia sexuaii
ale corpului; contextul este reprezentat de relaliile de obiect in si nu fie coplegiti de impulsurile agresive.
etapele de dezvoltare preoedipiene gi oedipiene. Dorinla perma- In timp ce vicisitudinile excitatiei sexuale in contextul relatiei
nentd de apropiere fizicd pi de stimulare, de contopire a suPra- preoediprene mami-copil reprezinti originea dorinlei erotice,
fefelor corpului este legati de dorinta intensd de fuziune sinbio- aceastd dorintd cuimineazi in etapa oedipiarrd a dezvoltirii.
tici cu obiectul parental gi, in aceeapi misurd, de cele mai Freud a ardtat (1905) c; psilrologia copilului duce la dominanta
rimpurii torrne de id en tilic.rre. i.mpulsurilor gemtale direclionate citre pdrintele de sex opus si
Bucuria copilului la contactul corporal intim cu mama in con- la activarea simultand a ambivalenlei tintense fald de acesta gi a
tertul relaliei de iubire grahficante, iubirea sa pentru mamd in- rivalitilii cu pirintele de acelagi sex. Dorinlele incongtiente de
sofesc dezvoltarea unei fantasme primitive de saiisfacere a do- patricid sau matricid fati de pirintele de acelasi sex sunt cores-
rintelor sexuale poJimorfe. Bebelugul igi construiegte o lume pondentul dorintelor incestuoase pentru celdlalt pdrinte gi a fri,
internalizatd a fantasmelor, a experientelor simbiotice excitante cii de castrare, insotite de fantasme incon;tiente de ameninlare
gr satisficitoare, care \ra constitui in cele din urmi nucleul 9i pedeapsi. Aceastd constelafie, complexul Oedip pozitiv, este
terrdinlelor hbidinale in dinamica incongtientuiui. aseminetoare cu complexul Oedip negativ, care inseamnd iubire
in aceiagi timp, componenta agresivi sadomasochisti a sexuali pentru pirinteie de aceiagi sex Fi sentimentul rivalitdlii
excitaliei sexuaJe, care reprezintd incorPorarea afectului agresil gi agresivitate fa!5 de celalalt pirinte. Freud considera comple-
I
nu numai ca parte a rispunsului sexual polimorf infantil per se, xul Oedip regativ o apirare impotriva angoasei de castrare ac-
ci pi ca o componentb complementard a ciutdrii fuziunii, perre- tirrate de complexul Oedip pozitir' * cu alte cuvinte, o supunere
I
tririi gi faptului de a fi penetrat, este parte a rispunsului erotic homosexuali defensivi, un motiv important, dar nu exclusiv al
in cel mai larg sens. Am fdcut deja referire 1a propunerea lui Mel- complexului C)edip negativ, rddicina bisexualitifii preoedipiene.
tzer 9i Wiliiams (1988) cd idealizarea suprafelei corpului mamei Aceasti teorie, care ftrrnizeazd o explicalie pentru atagamen-
dobAndeste funcfie defensivi impotriva proiecliei imaginate a tul intens ai pacientului fatd de analist ca obiect idea1, indispo-
agresivitSlii in interiorul corpului mamei gi exprimi direct nibil, interzis, elucideazi natura iubirii de transfer. Dar Freud
l
(1910 a, b, c, 1q15 a), uimit de intensitatea gi vioienfa transferu- concept de sine co;rsolidat li integrarea corespunzitoare a replc,-
lui gi de relatia sa inconfundabild cu indrdgostit ea, a cotrcluzio- zentdrilor',,cu totul bune";1 ,,cu totul reie,, ale celorlalti semnj_
nal de asemenea; cdutalea inconqtienti a obiectului oedipian tace ficativi in conceplii intcgrate care includ o diferenliere clari a ro
parte din toate relafiile de iubire normale 9i asigurd baza dorin- lurilor lor sexuale.
!e1or pentru gi idealizarea obiectului iubirii. A;a cum a subliniat Cdutarea fuzrunii simbiotice este cleja implicaii, asa cum am
Bergmann 19E2, Freud nu a formulat niciodatd o teorie comple- precizat anterior, in psihodinamica dorinlei erotice; capacitatea
td care si diferenfieze clar iubirea de transfer de jubirea eroticd de a stabili o reialie intimd cu ur obiect di{erenfiat, integrat sau
gi iLrbirea normali. Ceea ce ne intereseazd aici este caracterul cen- ,,totai" reprezintd aspectul complementar al capacititii de dez_
tral a1 dorinleior oedipiene in conlinutuJ inconltient a1 dorinlei voltare a unei relafii de iubire mature. Aceastd integrare a relati-
erotice. ilor internalizate de obiect ,,partial,,in relatii internalizate de
obiect,,total" se cristalizeazd spre sfArgitul etapei de separare-in-
Dorin!5 eroticd si tandrele dividualie si semnaieazi inceputr"rl constantei obiectului, inifie-
rea etapei oedipiene. Aceasta marcheazd sfArgitul etapelor de dez_
Tandrefea re{lectd integrarea reprezent5rilor de sine gi de voltare preoedipiene gi detcrmini aparitia a ceea ce Winnicott
obiect libidinale gi agresive;i toleranla ambirralenfei. Balint (1955, 1963) a descris ca o conditie prelimrnari pentru dezvolta,
(194E) a iost primul care a evidenliat imPortanta tandrefei, de- rea capacitilii de ingrijorare. Este vorba de o dezvoltare ce impli_
spre care sugera cd ipi are"originile in faza pregenitald: ,,Cererea ci intricarea agresivitdlii cu iubirea in relafiiie timpurii de obiec_
de atenfie prelungiti, perpetud Fi recuno9tinla ne forteazi si re- t, ca o replicd la integrarea tendinteior libidinale gi agresive care
gresim la sau si nu iegim niciodatd din forma infantili arhaicd a apirut atunci cAnd au dominat excitafia sexuald
9i dorinfa ero_
a iubirii tandre" (p.114). in termenii intemalizdrii relafiilor cu cei- ticd. Sentimentul de tandrete este o expresie a capacititii de in_
la1li sernnificatrvi cale trot consiitui lumea complexi a relaliilor grijorare penfu obiectul iubirii. Tandretea exprirni dragoste pen-
obiect rnternaiizate (gi vor determina in cele din urmd structura tru celdlalt si este un rezultat de sublimare (reparatoriu) a
Eului, Supraeului gi Se-ului), existi doud curente majore care in- formaliunilor reactionale impotriva agresivrtifir.
fluenfeazi capacitatea de dezvoltare a iubirii sexuale mature. Pri- Natura influengelor preoedipiene asupra capacitdfii de a ir-rbi
mul const5 in tendinla regresivi sple stabiiirea fuziunii cu obiec- sexual a constituit subiectul unei explor-iri psihanalitice consi-
!',r i,,L-:, ... .-,,^^-i-ii ^,,l-i^ r-,^-;t^rii ' ''^-i 'Uttati
-^l t,"!"'
\ ut-/\rqr u .., derabiie. UrmAnd schemele de dezvoliare ale lui Mahler: (196g,
'\
simbiotice intr-o relalie ideali cu mama. Celdlalt este tendinla Mahler cf al. 1975), Bergmann (.1971,) a adtat cE existenfa capa-
progresivi spre consolidarea diferenlelor, mai intAi intre repre- citdfii de a iubi presupune o experiente simbiotic; gi o etapi de
zentiriie de sine gi de obiect, gi apoi spre integrarea reprezenta- separare-individuatie normal dezvoltate. El observd o contirrui_
rilor de sine ,,cu totul bune" cu cele ,,cu totul re1e" intr-un tate naturali de la funclia narcisicd timpude de stabilire a uner
..1.,
relalir ideale cu un obiect iubit cdtre gratifierea narcisicd ultertoa- clin lccunoagterea ce luilall, o fiinti umani asemdnitoare nou,r;
rd dirr relalia oedipianE primitivS. Bcrgmann (1987) erridenfiaz.i din iclentificarea a sir:rt:lui cu durerea sau {ericirea cel.uilalt; din
ciutarea, in relalia de iubire, a obiectului oedipian pierdut, do- r.inov.ilie, mili gi congtrentizarea faptului cd facem parte cu tofii
rinla de a repara trauma oedipiand in relalia cu ntlul obiect 9i dintr-o umanitate comunS" (p. 289). El considera ,,ingrijorarea"
cdutarea unei fuziuni, conlinuti in aceast6 dorinld oedipiani, si ,,compasiunea" ca fiind posibili alfi termeni. intr-adevar. aceas-
care repetd ciutarea fuziunii simbiotice. Subliniind relalia rlin- tA descriere a grijii este strAns legatd de descrierea ingrijoririi fi-
tre indrdgostire gi doliu, Bak (1973) a considerat indre3iostirea ca cutd de citre Wimricott (1963).
o stare emolionali bazati pe sePararea mamei de coPil Fi
orientati spre anularea acesteia, ca 9i a separdrilor 9i pierderilor Identifi carea cu celSlalt
ulterioare a obiectelor imPortante.
AnalizAnd unele dintre descoperirile 9i dilemele furdamen- Balirrt (1948) a sugerat ci, in afara de satisfacfia genitali, o
tale ale abordirii psihanalitice a intelegerii dragostei pi sexului, adevdrati relatie de dragoste inciude ideaiizare, tandrefe ;i o for-
Wisdom (1970) a sugerat ci teoria poziliei depresive a lui Mela- mi speciald de identificare. lil propune pentru ultima denumi-
nie Kleir explici elcmentele fundamentale ale dragostei adulli- rea de ,,identificare gcnitali", in care ,,interesele, dorin!ele, sen-
1or, degi nu pe toate. El a sugerat ci idealizarea iubirii este deter- timentele, sensibiiitatea, deficien,tele partenerului ating sau se
presupune ci ating
-
minatd de neutralizarea aspcctului negativ al obiectului prin - aproape aceeagi important; ca ale noas-
tre" (p. 115). Pe scurt, el sugereazi cd ceea ce numim iubire ge-
reparalie decAt de menlinerea obiectului ide^alizat in totalitate
bun prin clivarea sa de tot ceea ce este reu ln acest sens, Wis- nitalS este o fuziune. a satifacliei ger.ritale cu tandretea pregerri-
dom a descris di.felenfa intre idealizarea din,,pozifia para- tali pi ci identificarea genitalS este expresia acestei fuziul1i.
noid-schizoidd" 9i cea din ,,pozifia depresivd" (in opinia mea, cr ideea lui Balint a fost de a muta accentul pe atunci dominant
diferenld in legdturi cu diferenfa intre idealizarea obiectelor iu- pe ,,primatul genitalitilii" per se ca bazi a relaliilor de iubire
birii ln cazul pacientului cu tulburare de personalitate de tip bor- ideale, aritAnd principalele elemente preoedipiene care infiuen-
derline 9i cea a pacientului nevrotic). El a enumerat aspectele in- leazd identificarea genitali si importanta integrdrii tandrelei pre-
drigostirii, Iegate de capacitatea de a face doliu 9i de caPacitatea g,enita lc cu satisfactia genilali.
de ingrijorare. Josselyn (1975) a sugcrat cd pdrinfii care ii privea- CAndirea psihanalitici a pus apoi sub semnul intrebdrii ,,prima-
zd pe copiii lor de oportunitifile unui travaliu al doliului in le- tul genitalitdfii" definitd drept capacitatea pentru acte sexuale 9i
p;dturd cu pierderea obiectelor iubite contribuie la atrofierea ca- orgasm, nu ca echivalentul maturitSlii sexuale gi reprezentAnd fir
pacitdfii lor de a iubi. mod necesar o dezvoltare psihosexuald relativ avansati. Lichten-
May (1969) a subliniai importanla ,,grijii pentru celdlalt" ca pre stein (1970) a analizat aceastd problemd gi a concluzionat cd ,,ob-
misd a dragostei maiure. Grija, susfinea el, ,,este o stare formati servaliiie clinice nu confirmi o corelalie clard intre maturitatea
l
74 cmotionalti (adici capacitatea de a stabili relatii de obiect stabi- oferi gratificare orald sau lecrrnfirmarea identficirii cti figura oe- 75 '
le) li capacitatea de a ob,tine saiisfaclie deplini prin orgasm ge- dipiand de acelagi sex, care reflecti elemente heterosexuale. in
nital (primatul genital)". El a sugerat ci ,,sexualitatca este cel mai acelagi timp, excitalia care insoteste orgasmul partenerului re-
timpuriu gi de bazd mod disponibil pentru personalitatea uma- flect6 o identificare inconstientd cu acel partener si, in raportu-
ni in dezvoltare de a trii o afilmare a realitifii existenlei sale". rile hetelosexuale, o expresie sublimati a identificirilor homo-
$i el a mai addugat cd ,,conceptul de primat genital in sensul cla- sexuale cu surse pregenitale 9r genitale. Preludiul sexual poate
sic nu mai poate fi menlinut" (p. 317). include identificarea cu dorinfe fantasmate sau reale ale obiec-
in afara faptuiui ci evidenliazi relafia dintre capacitatea de a tului de sex opus, astfeJ incAt nevoile active 9i pasirre, masochis-
alata tandrete 9i grij5, May (1968) plaseazd intr-o pozilie centra- te gr sadice, voveuriste pi exhibilior-riste sunt exprimate in recon-
15 capacitatea de ,,identificare genitalS" (in termerrii iui Balint) firmarea simultand a identitif,i sexuale si identificarea temporard
adici de identificare completd firi pierderea propriei identitifi cu cea cornplementari a partenerului sexual.
in reiafia de iubire. De asemenea, May subliniazd plezenta tris- Aceastd identificare simultani gi intensd cu oropriul rol sexu- i
tetii in relalia de iubire (care este o potenfialS legituri intre 96rr- al ;i cu rolul complementar a1 obiectului in timpul orgasmului
direa sa;i teoria consolidirii relafiei de obiect totale 9i activarca rr.Frczintd Fi capacitatea de a intra gi deveni ula cu ceaialti per-
corespunzdtoare a ingrijoririi, vinoviliei si reparafiei). El dezba- soand in sens psihic gi fizic ai reconfirmarea apropierii emofio- l
te de asenrenea importanta experienfei genitale insegi, ce oferi nale, legate de activarea riddcinilor biologice fundamentaie ale
o comutare a congtrinfei, o noud uniune in care se dezvoltd con- atagamentuluj uman. Spre deosebire de fuziunea primitivd a re-
topjrea cu natura. prezentililor de sine gi de obiect in timpul etapei simbiotice a l
Iclentificarea genitali implici imphcarea cu identificirile he- dezvoltdrii (Mahler 1968), fuziunea orgasmului se bazeazi pe gr
terosexuale 9i homosexuale derivate din conflictele preoedipie- reconfirmd propria individualitate gi in special o identificale se-
ne gi oedipiene. Analiza atentd a reacliilor emolionale in timpul xuali maturS.
raporturilor sexuale, in special la pacienfli care au atins un stadiu Astfel, identificarea sexuald cu plopriile roluri sexuale gi cu
de perlaborare a diverselor niveluri ale conflictelor pregenitale cele complementare ale parter-rerului implicd o integrale subli-
gi genitale, exprimate in angajamentele lor sexuale, relevi iden- mat; a componentelor identitare heterosexuale gi homosexua-
tificirile diverse simultane gi/sau comutarea intre heterosexu- le. Aceasti funcfie integrativ5 a raporturilor sexuale gi a orgas-
al gi homosexual, pregenital gi geniial identificiri acfivate in acpst mr-rh:i este prezenti si in polaritatea iubirii gi urii. intrucAt
con te\ l. capacitatea de a experimenta cu adevirat ingrijorarea pentru
Unul dintre aspectele acestor reaclij emotionale este excitatia persoana iubiti (ceea ce std la baza unei relafii umane
9i satisfacfia oblinute din orgasmul partenerului sexual. Aceas- profunde, autentice) presupune integrarea iubirii pi urii to-
ta corespunde satisfacerii altor nevoi, precum capacitatea de a lerarea ambivalenfei. Mi se pare ci aceasti ambivalenfi,
I
organizalea rciatiilor intern de obiect sj :] structllrilo"psihicr'ln Ir:ui r('latic (.lr rr nltrc.l,
L.i clt. retolfii.rni:r pr()pfli;;iuliliirrtlrrL.
general. iJ..'niil,,rr'
.,'pd rir t4
"r
Ilar dac.i excitafia sexLral; constituie un afr:ct de bazi care se In cazul pasiunii sexui je, graniiele deiiniie de timt:, aic, rine,
;rlli in centru.l dragostei pasiorLale, aceasta nu inseamni cd capa- liri sunt traversate -1i se transcenclo djn lumca rt:iaiiilor tle obiett
citatea pentru rubire pasionalS este ,,ingriditi" ca parte a €xpe- in lirnp ce esti abas intr-o lume ni:ua, recr:eati personai. Orgas-
rienlei orgasmice. Dorrnla de fuziune cu mama gi expericnla su- mul ca parte a pasiunii sexuale poaio r€prezentit de asetmenea la
biectivi a fuziunii cu ea, care caractcrizeazi etapa simbioticd a nivcl simboiic experient- mortii, a rnentinerii constiirfei de sile,
dezvoltdlii, se rnfiltreazi in ciutarea contactului fizic, a contopi- accepiare pasivti a sec.vcntelor neutoyegelative incluzincl exct-
rii suprafelclor corpuiui. Experienla extaticd a orgasmului obli- iaro, extaz si descircare. 'lianscerderea djn sine cdh.e o unjunt
ne doar treptai o funclie de organizare centrali; stadiul genitai pasionald cu cetalalti persoalta sj cu valorile pr ca^r-e ie sjrnboli-
a1 sexualitilii infantile recupereazi pi concentreazi, se poate spu-
zeazd amincioi este si ri sfidarc a morlii, a natLriii tranzitorij .!
ne, excitaiia difuzi legati de experientele si fantasmele de fuziu existentei individrrltri.
ne din etapa pregenitalS a atasamentului simbiotic. l)ar acceptarea experjentej contopirii cu ccJilalt repeti dc ase
Experienla clinici demonstl'eazi ci afectir., calitatea orgasmri- nleneri, illconfltient, penetrarea cu f0rta ;i interiorului periculars
lui variazi foarte mult gi, in special Ja pacientii cu patologie nar, al colpului celuilalt (al corptrlui nramei)
cisicd severi si cu o deterlorare semnificativi a relatiilor interna- - adici t:irinul rrriste-
rios al agresivitdiii prirnitir.e ptrier:tate. Fnziulea esie, de aceea,
lizate de obiect, este foarte mult redusd, astfel incAt orsasmul o aventur:i pericuioasii c:rre implici o ciontinantii a incredcrii arr-r,
determ.ini lLn sentiment de {rustrare dar si de eliberare. in cazul pra neincrederii 9i fricii, ofer.irca propr:irrlr:i sire ceiirilali in ciiu-
dragoster pasionale, experienta orgasmului este maximd, si in tarea unei luziuni cxtaticr. amenintaie permalent ele ne.r.lnoscut
acest context putem anaiiza semnificalia experienlci oentru irr- (fuziune in agresivitate).
dir'id 9i pentru cuplu, in mod asemdnitor, ir cazul actir,.irji relatiilor internalizate
ln cazul dragostei pasionale, orgasmul integreazi traver- lr-r obiectul din et;rpeJe itrcoediplene si oedipiene cic ciczvoitaro,
sarea simultand a granilelor sinelui in constientizarea funclio, cl izolvarea baricreior de protctctie inr potri va afecteior prim itive,
ndrii bioiogice din afara controluiui sinelui, gi traversarea gra- difuze, rdmAnincl irr acelagi tirnI sgplt-,r; c,,rrs11,,,-,, .'"
nifelor intr-o idertificare sofisticatd cu obiectul iubit, menlinind sile gi lds6nd il ur:mi obiectele oedipiene-.tdrciimplici din nou
in acela;i timp sentimentul de identita te separati. Experienfa -
acceptarea pericolulirr, nu numai de a-ti picrcle - propria iclentita-
lmpdrtdsitd a orgasmtdui include, pe ling5 identificarea tem- te, ci gi de eliberare a agresirritifii ir.rrpotriva acestor oLriecte ir,
porari cu partenerul sexual, transcenderea de la experieni.i si- tcrne si cxteme si de rcpresalii din par.tci: lor.
nelui la cca a uniunii fantasmate a pirintilor oedipieni, precum Dc aceea. pasiunea sexuali implic;i oferirea curajoas;\ a pro,
9i cea de la repetarea relatiei oedipierre la abandorl.area ei intr-o pliului sine unci rLniuri dtx.ito cu ccl. lait ideal, irr lzrfa pericolelor
OTTO F KFRNBFRG
Relatii de iubire, iL bi ea sexLta : maiui;
rilryiii,iriir-'. l:tf.^1, r',r inclttdr,: acccptarea riscurilor obanclonint Contrastlri dintre afecliru-rea dintr-o reiafit'cie dragoste stil-
':u cel5l.rlt, ir contrirst
r rmrpielc de sint'ilr rel;ifie ctr frica de pe- bilE sau din cisdto::ie'pi pasiunea unei aventuri a {ost dezbitui
ri,-:oiq'rLi surst: diferitc care amenin!.i contopirea cu o alti fjillfi de poeli gi filosof.i de-a lungui secoleln. le baza cr rluirii a pa-
ilmani. Ea irrrlucle gi o speranli lundamentald in tennenii oferi- cienlilor cu relalii de lung) durati, urmtirind dificultdlile
rii 9r plin.ririi iubirii, deci de reconfilmare a proPrrei bunitili, in relaliei cuplurilor de-a lungul rlai multor ani, crcd ca aceasti
contrasi cu vinov.ifia gi frica de pericolul propriei agresirriti! fafd dihotomie este o convenlie exagerat de simpiificatd. Dragostea
de obiectr-Li iubit. ltr pasiunea sexuald, depigirea graniielor tem- pasionali caracterizeazi unele cupluri timp de mulfi anj de via-
poralc a1e sinclui are loc o datd cu angajamentul fald de viiior, !i impreunS.
i'at;i de obiectul iubit ca ideal care furnizeazd sens personal vie- Cred cd pasiunea sexuali nu poate fi echjvalati cu starea ex-
;ii. Lr pclccperea celuilait iubit ca incorporare nu numai a obiec- iatici din adoiescenfS. Congtientizarea subtiii, dar profurdi,
tLrirri oedipian 9i preoedipran dorit;i a relaliei ideale cu celilalt, autoconlindtoare gi autocritic5 a iubirii Per-rtru o altd persoani,
ri si a it'icilcr,: r,a lorilor sl aspiraiiiklr care fac viala si merite si fie cornbinatb cu o conttientizare clari a rnisterului r-rllinr ce sepa-
iriita, irrdjviilul care triiepte pasittnea sexualS exprimd speranla rd o persoand de alta, acceptar:ea dorinfelor ce nu pot fi satisfE-
nentru frcirrc.r 9i consrilidarea sensidui ilr lurnea sociali;i cultu- cute ca parte a prelului ce trebuie pldtit pentru un angajanrenl.
ral.i. total fald de persoana iubiid toate acestea reflectd pasirrnc;r
sexuali.
-
lasiunea serxua.Ld este problema centralS a studir'rlui psillolti-
giei ;i psiiropakriogiei rclaliilor de dragoste, o problemi ce pare Pasjunea sexuali nu se limiteazi ia raport sexual cu ougasm,
:ril pruri in multr: privinte itrtrebarea stabilitilii sau instabiiitSfii degi se exprimi ir nrod tipic astfel, Dimpotrir,S: dragostea scxu
relaliilor de tlragoste. Sc prtne adesea intrebarea dacd pasiunea ali se dezvoltd drn congtientizarea intuitivd a raporLuiui si rrr'-
sorr:aia estcr o caracteristici a indrigostirii romantice sau a eta- gasmului ca scop final elitrerator, intens gi de r:econfirmare, pen-
oekrr timpurii alc r"eialiilor de dragoste, care este inlocuiti trep- tru a pdtrunde in spafiul mai larg a1 dorir-rfei sexuale pentru
tal. ctr o relafie mtri pulin intensi, de afecfiune, sau daci ea este celdlalt, al dorinfei elotice puternice gi al aprecierii valorilor fi-
ingreclicr-rtuJ cle bazi a ceca ce menfiue imprer:ni un cuplu, o ex- zice, emofionale 9i general umane reprezentate de celdlalt. Exis-
plcsie (9i o garaalic) a fr-rncfiilor active, creative ale dragostei se- td oscilalii normale de intensitate gi discontinuit6fi abrupie alc
xuale. Este posibjl ca pasiunea sexuali o condilie potenfiali relafiei unui cup1u, pe care 1e voi analiza ulterior. Dal intr-o::e-
si fie
-
dc'asemenea o notentiald Jafie sexual5 satisficitoare, pasiunea sexuali este o stt'r.rctul; dis-
pe'ntlr siahilitatea crtnlrrltri
-, ponibili ce caracterizeazi relafia lor simultan in spaliul sexual,
sriLsii de aincninfare pentru aceasta, astfel incAt o relalie de dra-
goste ci-eaii,,,i esLe in consecinli mai ameninlatli decAt una ca- al relafiei de obiect, cu cel etic gi cu1tura1.
ractr:iizati de o armonic'relativ calm5;i nepasionald 9i de un Am mentionat ce un aspect eserrfial al experieniei subiective
sentinlent cle sigtu an!i? a pasiunii la toate nivelurile este depigirea granilelor sinelui,
,1 .
pe tot parcursul vielii; Fi ofer; permanen!; Erxcjtatiei sexuale pe
care o conecteazd 1a experien;a umand total5 a cuplului- Aceas-
ta ne condu.ce Ia aspecte erotice a1e relafiilor sexuale stabile. Cred
ci doveziie clinice indici clal cAt de strAns legate sunt excitalia
si plicerea sexuald de calitatea relafiei totale a cuplului. Degi sLu-
dii statistice asupra unor vaste popuiafii arati o scddere a frec-
venlei raporturilor sexuale gi a orgasmului de-a lungul decenii-
1or, studiile clinice ale cuplurilor rndici efectul semnificativ al iubirea, Oedip-ul ;i cuplu
naturii relafiei lor asupra frecvenfei gi ca1it5lii raporturilor sexu-
ale experienta sexuald rim6ne un aspect constant, central al
-
relaliilor de dragoste gi a1 viefii maritale. in condilii optime, in-
tensitatea pldcerii sexuale are o calitate de improspStare conti-
nu5, care depinde nu de prestalia sexual5, ci de capacitatea in- Impactulgenului
tuitivi a cuplului de a renunfa la nevoile si experienlele in discufia anterioard despre identitatea centrali de gen, am
personale schimbdtoare, in cadrul unei relele complexe de aspec- expus controversa daci poate fi argumentatd o bisexualitate psi-
te heterosexuale 9i homosexuale, de iubire gi agresivitate ale re- hicd originari pentru ambele sexe sau dacd cea mai timpurie
laliei iotale, exprimate ir1 fantasne inconFtjente si constiente 9i identitate a ambelor sexe estc masculin5, ata cum a postulat
de punerea ior in sceni in reialiile sexuale ale cuplu1ui. Freud (1905), sau feminini, aFa cum a propus Stoller (1975a,
1985). Mi-am exprimat aaordul cu Person gi Ovesey (19E3,1984),
a cdror opinie este ci bebelugii igi stabilesc o identitate de gen
care este masculind sau feminini de la bun ir-rceput, ceea ce coin-
cide cu rezultatele studiiior hermafrodifilor gi cu observaliile in
legiturd cu copildria timpurie. PrezentAnd dovezi psihanalitice
pentru bisexualitatea psihici originard rezultati din identifica-
rea incongtientd a bebeiugului gi copilului cu ambii pdrinli, Bra-
uirschweig gi Fain (7971,1975) aratd in mod convingdtor cd acest
potenfial bisexual inconstient este controlat treptat de natura do-
minantd a interacliunii mami-copil, in care se stabilepte o iden-
titate nucleari de gen. Aceasti concepfie este in deplin acord cu
pirerea lui Money 9i Ehrirardt's (7972) ci\ definirea parentald a
dTTO F KFRNBFRG
Relalii de iubire " lubfea, Oedif, u si cup u
rointoarce i;r tati frustreaz.i narcisismul biiefelului;r ?l stinruiea nr',-'gcnitair dercit cenitale lcrr excepfia fcmojlor cu tendintt- pu-
zd citre o identificare competitivd cu tatdl, irritiincl sau int5r:ind ternice lromoserualer). ]raptul cb mama nu investeste organele
astfel constelafia oedipitrni pozitivS la bdiefi. Una dintre conse- gcr.iitalc ale fiicei r:ste gi un rispun-s 1a plcsiunile determinate cui-
cinfe o reprezilt; sentimentele puter:nice de frustrare ale biiiatu- tural gi la inhibiliiie ir,pAridgite referitoare ia organele genitaie
lui falE de respingerea sexualS din partea mamei, astfel inc6t agre- feminine, care igi au rtrigilea in angoasa rnasculind de castrare.
sivitatea sa determinati fali de ea, este Blum (1976) evidenliazi importanta rivalitilii oedipiene gi a
- ti proiectati
intirith cie agresivitatea oedipiani - oral
timpurie. Aceastd dezvoltare conJlictelor din jurul stimei de sine ca femeie pe cale fetila le ge-
va avea o infiuen!5 crucialh asupra vielii amoroase a biirbalilor nereazi la propria rnami; dacd mama s-a devalorizat pe sine ca
care, inconFtient, nu-9i schimbd primul obiect sexual mama. femeie, o rra clevaloriza;i pe fiica sa, iar stima de sine a mamei
-
Chasseguet-Smirgel (1970) 9i Braurschweig si Fail (1971) sub- va infiuenta foarte mult stima de sine a fiicei. Conflictele nere-
liniazi gi excitabilitatea vaginald a fetifei pi sexualitatea sa femi- zolrrate aie mamei in legituri cu propriile organe genitale si ad,
nind in general- in acest plan, observafiile lor sunt similare cu miratia sa pentru penisul baietelului vor determina la fetild o
cele ale lui lones (1935), Kleir (1945), pi Horney (1967),9i cu cer- contopire a invidiej de pelLis gi a rivaliiitii intr.e frali. in mod fi-
cetdri reahzate in Statele Unite, care indici aciivitS!i timpurir de rcsr, letita se rertrientcazd citre tatd, nu numai pentru cd a fost
masturbare vaginald la feiile gi o strens5 legituri intre rispun- dezamdeitd de mami, dar gi datoritE identificirii cu ea.
sul erotic c1i toridian gi vaginai (Bamett 1966; Galensorr si Roiphe C) implicatie genelali a gAndirii franceze este ci ansoasa de
1977). Aceste studii sugereazd ci existi o con$tientizare vagina- castrare nlr este un factor determin:rnt primar in intoarcerea fe-
li foarto timpurie la fetifd gi cd aceasti con;tientizare vaginald tjtej de la rnam.i cdtre tat.1, ci o complicafie secundard, care ac-
este inhibati ;i mai apoi refulatS. centueazd inhibilia primard sau re{uiarea genitalitilii vaginale
Scriitorii francezi scot in evidenld dovezile care indici cd ati- sub inflr-renta atitudinii implicite de negare din partea mamei.
iudinile pirinfilor, in special ale rnamelor, fafi de bebelugii bi- Irltcnsitatea algoasei de castrare la fernei depirrde foarte mult de
ieii gi fete, diferi, pi cd inducerea de roluri in interacfiunea tim- o depiasare in trei etape a agresivitilii pregenitale: mai intAi, ea
purie mamd-copil are o influenfd foarte puternicb asupra este proiectate asupra mamei, apoi este intiriti de concurenla
identitifii de gen (vezi Stoller 1973). Potrivit grupului francez, ocdipiani cu aceasta, pentru ca in final sd fie deplasati asupr.a
marna, in contrast cu stimularea timpurie a organelor genitale iatilui. Invidia de penis la fetitd reflecti in principal inthrirea
ale biiefelrr hii, nu investe;fe in qryl spqqial organeie genitale ale confiictelor oedipiene sub efectul deplasirii agresivit5fii gi inr i-
fetilei, peniru cd mama igi pistreazi propria viafi sexualS, ,,se- diei pregenitaie asupra penisului.
xualitaiea sa vaginal5", ca parate a unei sfere separate, de. feme- Chasseguet-Smi rgel (.1974), ficind referire la ideile lui Horney
ie ce relafioneazd cu tat5l; chiar;i atunci cAnd mama o investeg- (1967), a sugerat ci fantasma mamei {alice a b5ie}elu}ui poate
te narcisic pe 1'eti!a sa, acest narcisism are mai degrabi irisituri servi nu nurnai ca linigtire sJu negare a perceperii organelor
O fTO F KERNBERG
Relatii de iubire . lu birea, Oedip u ticup ul
1) iegitur'5 cu il'rtroiectarea imaginiie materne primitive, preoedi- a iubi genitalitatea birbatului fir;i a-i inviclia peniru ea. Nu cred lol
;riene, cu aspectele ulterioare prohibitirrc ale rnamei oedipiene, cti sexualitatea normalS a femeii implici nevoia sau capacitatca
poate constituj ur l:actor ce contribuie la frecventa mare a inhi- de a renunla ia pr:nis ca cei mai prclios organ sexual, gi cred ci
bitiilor eenitale la femei. Ea poate fi de asemenea un element irn- existd sufjcierrte dovezi cd lrica blrbaiuluj de organele feminine
portant in ceea ce sc numegte in general ,,masochismul feminir,". nu este numai secundarti angoasei oedipiene de castrare in celc:
S-a discutat foarte mult despre ipotezele psihanalitice timpu- mai grave cazuri, ci are ad6lci reiddcinr pregenitaie. Pe scurt, de-
rii referitoare la dispozifia inniscutd spre masochism a femeilor oigirea fricii si invidiei faJi de celiialt sex reprezinti, atat pen-
gr s-a ajuns ia o congtientizare mai mare a diferifilor factori psi- tru birbafi, cat Fi pentru femei, experienla tulburdtoare a depS-
hohgici gi sociali care contribuie 1a tendinlele lor masochiste 9i ;ilii interdiciiilor impotriva sexualitilii.
la inhibifiiie 1or sexuale. Persorr (1974) 9i Blum (1976) au anaii- intr-o perspectivi ma:i largti, descoperirea de citre cuplu a bu-
zat literatura de specialitate ;i subliniazh factorii determinanii cudei genitalit;tii totale ii poate deiermina pe cei doi si se schim-
ce lin de dezvoltare gi factorii psiho-sociali ai rnasochismului fe- be r:adical 9i sd renunfe ia supunerea fafi de conven,tiile cultura-
minin. Blum concluzioneazi ci nu existi dovezi ci {emeia este le rrredominante gi interdicfiile 9i superstitiile ritualizate care
rnai inzestraH decAt birbatul de a obfine plicere din durere gi cd ridjci bariere impotriva genitalitdiii mature. Acest grad de liber"-
identificdrile 9i lelaliile de obiect timpurii ale fetitei sunt de o im- tate sexual5, combinat cu depigirea finald a inhibifiilor oedipie-
portanti cruciali in determinarea identitilii sa-[e sexuale ulte- ne, ar putea reflecta potentialul ultrm de bucurie sexuali in re-
rioa:'e, a rolului ei fcminin gi a atitudinilor ei mateme: masochis- lafiile de dr:agoste gi ar putea intensifica pasiunea prin crearea
mul este cel mai probabil o solulie neadaptativi pentru funcliile unui nou mister al secretelor sexua1e impirtigite de cuplu;i eli-
feminirre. berAndu-i de grupul social ciluia ii aparfine. Drn punctul de ve-
Stoller (1974) a suEierat c5, din cauza fuziunii originare cu dere al dezvoitirii, elementele de secret si de opozifie, caracte-
mama, sentimentul feminitilii este mai bine stabilit la {emei de- ristice pentru pasiunea sexuald, rezultd din constelatia oedipiani
c6t sentimentr:rl masculinitifii 1a bdrbali. Ca urmare a fuziunii ca organizator de bazd al sexualititii umane.
lor oriqinare cu mama o {emeie birbafii pot fi mai vulne- Din punct de vedere socio-cullural, cred ci rela;ia dintre dra-
-
rabili in ceea cc privegte bisexualitatea lor gi mai predispugi spr"e gostea sexuali gi comrenfia sociali este intotdeauna ambigua, gi
dezvoltarea perversiunii. ,,armonia" dragostei cu norrnele sociale se deterioreazi cu usu-
Am constatat ci, dupi analiza completi a surselor pregenita- rinfd in conl.enfional ;i ritual. l)ar este la fel de adevdrat ci liber-
le;i geniiale ale invidiei de penis la femeie gi ale aversiunii fafi tatea sexuald a cuplului in dragoste nu poate fi ex,portatb ugor irr
de propriiie organe genitalc, se intAlnegte de obicei o capacitate normele sociale, iar eforturile sple o ,,dragoste sexualS liberd" pe
timpurie pentru bucuria totali a erotismului r-aginal, o afirma- baza educirii masive si a ,,schimbdrii culturale" s{Arsesc de obi-
re a valorii totale a propdului corp, simultan cu capacitatea de cei intr-o mecanizare conventionald a sexului. Crcd ci opozitia
.l
1o2 intrc cuplu si grup este inevitabili; Brarirrschweig pi Fain (1971) totali cu ii::rri.t p.)rirrlelrri
cle i:rciasi ser, pe rie aiti irertt'. iralr, ti,l
au discutat pe lars accastir problemi. logia narcisici este relativ simjlari la birbati 9i frmcr. Patologia
lncapacitatea tragich de rdentificare cu funclia paterni, ast ce rezulti in p;'inlipai din confUcte oedipicne difcr.i la bir-bati gi
fel ihcAt toate reialiile de dragoste sunt sortite egecului in ciuda ia femei. La femei, conflictele oeciipiene ncrezolr,-aie se manifes,
,,primatului genitalitdlil" si rat-ionalizarea acestui egec in terme- ti cel mai frccvont in divclsc. tipare masochistcr, prcculn art.:tsa,
nii ulrui mit predominant al unei culturi dominate masculine mentul persisteni fafa cie birba!i nesatisfdcdtori sj jncarlacitatea
suni illlstrate dramatic in cartea lui Henry de Montherlant de a se bucul;r sau de a merLline o reialie cu un birbat care ar
Les lcttnes Filles (1936). Prin intermediul tAn6ruiui siu erou (sau
- putea fi complet satisficiioare pentnr ele. $i birba!ii se ataFea-
ar:rti-erou) Pit-.rre Costals, Montherlant prezinti cu amir5ciune zd de femei nesatisfic.itoat'e, ciar, cultural, ei er:ru trailiber.i sJ
presir.rnile rezultate din dorinfa care ii reuneste pe bdrbafi si fe- ciizoive astfel cle relatii nesatisficdtoare. Sistermele de valori alc
mei inir-o eternd neintelegere. Pentru femei, spune el (pp. femeilor, grija;i sintul lor cle responsabilitate fa!.i de copiii lor
1010-1012), dragostea incepe cu satisfaclia sexuald, in timp ce pot int;ri oricc'tordinli masoclristd pe care ar putea-o avea. Cu
pentru bdrbali, dragostea se sfArgegte cu sexul; femeile sunt fi- toate acestea, ideaiul Eului 9t preocupiriie materre ru sunt sco-
cuto pentru un singur birbat, dar birbatul este ficut pentru via- puli masochiste (Blum 1976) la ,,mama obignuiti cl,cvotirt;'i".
F; Fi pentru toate femeile. Vanitatea este pasiunea dominantd a La birbati, patobgia preclominanti ;r relafiilor de dragosie re-
birbatului, in timp ce intensitatea sentlmentelor legate de dra zu)tate djr-r confiictclc oedioiene ia forrna fricii 9i a nesigurantei
gostea pentru un birbat reorezinti sursa majord de fencire pen- 'in prezenta femejkrr;i a formatiuni[Lrr reactionale ]a asifel de nt-
tru femei. Fericirea femeilor vine de 1a birbat, iar fericirea bir, siguranle in forma ostilitiiii roaclivt.'si proiectit. laii de rlc;
batului vine de la el insusi. Actul sexual este ameninlat de acestea se combinil in diverse mociuri cu ostilitaiea Fregeritalij
pericoie, interdicfii, frustriri gi fiziologie dezgust;toare. si vir.rovdlia fa!5 dc figura matemd. Conllictele il"egenitale, ir-r
Ar fi ugor si nu fim de acord cu descrierea lui Montherlant a special confliclele in jurul agrcsivit;ifii pregcnitalc, slrnt intilr
unui Ccstals olientat spre estetism, chinuit, mAndru, de modd condensate cu conflictele genitalc. L.a femei, aceasti condensare
veche, crud, autodistructiri produsul unei ideologii paternalis, apale in mod tipi. in exacerbarea conflictelor in jur:ul invidiei de
te, dar aceasta ir-rseamni sd ignordm sursele adAnci ale intensj, penis; invidia determinata oral fa!d de mama pr.egenitali este
t5|ii dorinfei si frica gi ura fale de femei care stau la baza acestei deplasati asupra iat.iiui genital idealizat si a penisului siu, ;i
rationaiiziri. asupra r ivalit;tii oedipiene cu mama. l,a birbafi, agr"esir.itatea
Patologia predominanti care interfereazi cu o relatie stabiid, pregenitalS, invidia gi frica dc fcmei intdregtc fricile oerlipient sr
complet satisficetoare cu un membru al sexuiui opus este repre- scntimentele de inferioritate fafil i1e elc: ini,idicr.ea pr.egenitali a
zcntatd de narcisismul patologic, pe c1e o parte, gi de incapacita, mamei int;reste nesiguranta deterrrinati oedipiarr a biirbatiior
tea de a rezolva conflictele oedipiene cu o identificare gen.itald in t-eea ce pr:ir.este femeile ideaiizate.
OTTO F. KERNBFRG .
RelaFi de iubire ILrbjrea, Oedip ulticupl!l
lo8 trecutului, pe misurh ce indirridul devire increzator irr capacitatea t)icks a ronstatat c; existi trei zont maiore in care cuplurile
de a da 9i a primi iubire gi satisfacere sexuald, in acelagi timp cu o relafioneazd: a$teptirile rnutuale coniitiente fafi de ceea ce ar tre-
iniensificare mlltuali c.rescarlde a amandurora
conflictul dintre iubire pi sex din copilirie.
- in contrast cu bui sd ofere o relalie maritali; masur a in care asteptariie 1or mu-
tuaie au permis armonizarea propriiior agteptiri culturale si in-
Parcurgerea acestei etape de dezvoltare permite dezvoltarea tegrarea lor in mediul lor cultural; activarea incongtienti a
capacitifii de a transforma indrigostirea irLh'-o relalie de dragos- reiafiilor de obiect internai.izate patogenice din trecut ia {iecare
ie stabili, implicAnd o capacitate de tandrefe, griji ;i idealizare partener gi inducerea mutuali a rolurilor complementare aces-
mai sofisticati decAt cea a etapelor de dezvoltare antedoare, ti tor relatii obiectale trccute. Dicks a constaiat cd in cupluri se sLa-
capacitatea de identificare si empatie cu obiectul iubit. Acum, bilegte o formaliune de compromis intre relalii1e de obiect incon-
tandrefea se poate extrnde intr-o piecere sexuaie totali, grija se stiente, care sunt adesea in conflict dcschis cu dorinfele lor
aprofundeazd cu identificarea sexual; totale gi empatie, iar idea- constiente gi cu agieptirile 1or mutuale.
lizarea derzine un an€iaiament natur fatd de un ideal reprczen- Aceastd inducere mutuali cie roiuri este realizati prin identi-
tat de ceea ce este Fi sernrriflci persoana iubitd, sau de ceea ce ar ficarea proiectivd 9r se dorredegte a fi un factor important in de-
putea deveni cuplul unit. term.inarea capacititii cuplulur de a oblinc satisfacfie. Dicks a
evidenliat modui in care conflictele sexuale intre parteneri au re-
prezentat teritoriul obignuit in care se exprimi conflicteie mari-
Iubirea sexuale maturE tale gi reJaliile de obiect acti\rate inconFtient gi a ar;tat contras-
;i cuplul sexual
lul clar intre aceste r-elafii obiectale activate gi idealizarea mutualS
Pe baza cercetdrii conflictelor cuplurilor cdsitorite, Henrv iniliald a cuplului.
Dicks (1967) a furnizat ceea ce eu consider a fi cadrul psihanali- Mcisitudinile descrise de Dicks referitoar:e la activarea iden-
trc cel mai larg pentru studierea caracteristicilor relaliilor de dra- tificilii proiective mutuale ca parte a leialiilor de obiect ale cu-
goste normale sau patologice. El a abordat studiul capaciiifii pen- plului ;i influenla idealr-Lrilor Eului celor doi asupra relaliei .ru
tru o relalie de dragoste maturi in iermenii dimensiunilor influenfat semnificativ conceplia mea despre relafia cuplurllor.
interacfiur-rii stabih.te intr-o reiafie maritali. Prin examinarea din- El a declarat ci ,,in mod paradoxal pentru bunul sim!, angaja-
tr-o perspective psfianaliticd a cuplurilor cisitorite, individual meniul incon;tient
- coluziunea mutualS partenerilor - pare
a
9i impreunS, el a trasat cadrui cie referinfi care a permis atAt o si fie mai puternici gi mai inevitabild in cisdtoria cu probleme,
anahzd a motivelor conflicbului marital cronic, cAt gi a rezultate- pe care o ar.em acum in vedere, decAt in cazul interdependenfei
lor acestor conflicte, fie cd era vorba de distrugerea cuplului, de libere gi flexibile a ,,persoanelor intregi" (p. 73).
menfinerea unui echilibru nesatisficdtor gi conflictuai, sau de re- in opinia mea, zonele de interacfiure a cuplului pe care le-a con-
zolvarea conflictului. turat Dicks pot fl refornulate pi extir-rse la cel putin hrei: 1 relalijle
-
OTTO F. KERNBERC
Relatii de iubire .ILrbirea, Oedr p Lr si .up rr
tip de viafd, reprezentat cie ceea ce relatia cu acea persoand poa- gi dorinfa pot sd confere profirnzime vielii individului gi cupiu_
te {i :;au va fi. lui, iar ledirecfionarea dorintelor, fantasmelor gi tensiunilor
Revenim aici la dinamica de bazd, conform cXreia integrarea sexuale in interiorul relatiei de cuplu poate constitui o climen_
agresivitdlii in sfela relaliei sexuale, relafiei de obiect gi a idea- siune suplimentari, obscur5 gi complexd a vielii lor amoroase.
lului Eului a cuplului garante azd profunzrmea si intensitatea re- La o analizd finali, toate reiafiile umane trebuie si se sfArseasci,
lafiei, putAnd-o amemnfa in acelapi tirnp. Din cauzX cd echilibrul iar amenintarea cu pierderea gi abandonul gi, rn ultimi instanla,
dintre iubire gi agresivitate este dinamic, aceastX integrare gi pro- a morlii, este cu atAt mai mare cu cAt iubirea este mai profundd;
funzime sunt potenflal instabile. Un cuplu nu-gi poate conside- 9i congtientizarea acestui lucru adAncegte sentimentul de iubire.
ra viitorul garantat, nici chiar in cele mai bune condifii; cu atAt
mai putiiL atunci c6ld un conflict important nerezolvat la unul
sau ambii partenerJ ameninli echilibrul dintre iubire gi agresivi-
tate- Uneori, chiar in condilii ce par de bul augur 91 sigure, acest
echiiibru poate fi modificat de noi evenimente.
insugi faptul cA premisa pentru o relafie profundd 9i de lungd
duratd intre doi oameni este dobAndirea capacitifii penfu pro-
funzime fu1 raport cu sine gi cu ceilalli pentru empatie gi inte-
-
legere, care deschid ciile adAnci ale relatiilor multiple nemirtu-
risite intre fiinle umane creeazd o ciudati corespondenld. Pe
misuri ce o persoani devine capabild si iubeascX in profunzi-
me pi si fie mar capabili sX aprecieze in mod realist pe altcu-re-
va de-a lungul anilor ca parte a viet-ii sale personale gi sociale,
acea persoand poate gisi alte persoane care ar putea avea in mod
realist rol de partener 1a fel de satisficitor sau chiar mai bun. l
simli uneori o atractie spre alte relatii (al ciror potenfial poate fi
o evaluare realistd) gi spre renunldri repetate. Dar gi renuntarea
I
l
OTTO F. KERNBERG
Relalii de iubire . Iubirea, Oedjp-u sj cuplul
l
.l*.
norrnal. lstoria dezvoltirii lor timpurii ri5 impresia ci nu .r fost
dobdnditd activarea generatoare de plhcere a erotismr-rluj cuta-
nat sau cd acesta au existat interferenle incd din fragedi copili-
rie. istoria lor esLe dominati de experienfe traumatice grave,
abuz fizic sau sexual gi de absenta semnificativi a oricdrei iubiri
sau griji din partea obiectului parental. Adesea, automutilarea
ipi smulg pieJea, pErul sau suprafafa mucoaselor le di o
-oarecare grati{icafie senzuali, dar durerea depigegte cu-,mult ori-
Fsihopatologie
ce dovadd de pldcere eroticd. Explorarea psihanalitici dezviluie
o lume a fantasmelor primitive dominati de interacf iuni sa,
do-masochiste, si ciutarea puterii este srngura certitudine de si-
in cele ce urmeazd, voj oferi iiustrdri clinice aie modului in
gurante ca alternatlvi 1a supunerea total; faf; de un obiect sa-
care psihopaiologia interfereazi cu dezvoltarea relafiilor matu-
dic. Acegti pacienti au mari dificultiti in a dobAndi capacitatea
re de iubire. Voi prozcnta consecinlele condifiilor borderline gra-
de plicere senzuald. in mod paradoxal, psihoterapia psihanali-
r.'c ai mai pulin grave, aie psihopatologiei narc.isjce gi nevrotice,
ticd poate ameliora semnificativ dificulteFlor personaliidfii Jor,
pr:in intermediul unor cazuri clinice tipice.
dar poate duce la o consolidare;i mai puternici a inhibitiei lor
in rmele dintrc ceio mai grave cazuri de organizare borderli-
sexuale, prin introducerea mecanismelor de refulare. Sex-terapia
nc a personalitiifii, poate piedomina abserrfa semnificativi a ca-
consideri, pe bund dreptate, ci aceqti pacienli prezintb progntr
pacitdlii de a simli pldcele senzuald si erotism cutanat, mai ales
ze de tratament extrem de rezervate.
1a pacienlii cu tendinfe semnificative de autodistrugere 9i auto-
lntegrarea relaliilor de obiect interiorizate primrtive, scinda-
rnutilare, sau cu patologie narcisici, cu tendinfe antisociaie ;i
te, idealizate 9i persecutorii, ca parte gi consecinti a tratamentu-
agresivjtate egosintonicd- AtAt bdrbafii, cAt gi femeile pot irii ab-
lui psihoterapeutic, le poate permite acestor pacienti si-pi dez-
senla oricirei eliberdri sexuale, lipsa pldcerii in masturbare, a do-
volte capacitatea de idealizare, de a dori o rela;ie idealizatd, care
linfei seruale legate de un obiect gi incapacitatea de a ajunge la
le poate facilita imbundtilirea capacit5lii de investire gi algaja-
cxcitare, nemaivorbind de or5;asm, in timpul actului sexual.
ment emolional. S-ar putea ca in final si fie capabili si aibi o re-
Acestia sunt pacienti care nu manifestd in niciun sens ci au sta-
Jalie de iubire stabi16, dar, de obicei, ei manifestd o incapacitate
bilit mecanismeic de refulare care se obserwd 1a pacienfii mai s5-
pentru iubire pasionali.
ndtogi (de obicei nevrotici), care pot prezenta o inhibife secun-
O tanerd de aproape treizeci de ani a fost spitaiizati ca urma,
r.lari bazati pe refularea excrtaliei sexuale.
re a tendinlelor serioase de automutilare cu implicafii privind
Pacienlii pe care ii descriu nu poi ajunge la excitatie sexua-
securitatea propriei vie1i. in trecut, iFi fdcuse tEieturi adAnci pe
I5, degi sunt dotali in mod evident cu un aparat biologic perfect
I
brale, prezernta multipie cicatrice care o desfigurau, se arsese cLr 1:rr:rnianent scului dc a fi {t{)ntaffinate d r,: ;r-s1r+cir, ,,cLt krtul rele", 119
figara gi pirea a fi irr viafi doar plintr-o minune, dup5 mai mu1- aarrr pot transfolma o relatio icieald intr-O lelatie persecutctrie.
te tentative de suicicl. igi intrerupsese studiile rmiversitare in pri- Reiafiile de iubire ale ;lcestor pacicnfi pot prezenta dorinl;
mul sernestru, pentru a incepe o viata agitaii, Lriind cu bdrbali erotici insofiiri de irlealiz;rrea prinitivir a obicctului iubirii. A.ici
care ii furnizau droguri ilegale, dar nu a trdit nici o dorinfh sau ilisim dezvoltarea unor atasrt -rcntc intenss cie iubire, cu ideali-
plicere sexuaii in reiafiile sale intime cu acegtia. Din contrd, ex- zare primitivi gi de o mai lungi dur:ati decAt implicirile tempo-
term de suspicioasd se nu fie exploatatd de birbali gi, in acelagi rare ale pacierlilor narcisici. Contrapartea trcestor idealiziri cstc
timp, tinzind si-i exploateze ea insigi financiar gi emolional, ob- o tendlnli spre leacli:i abrupte, raciicale, de dezamdgire, tlans-
linea satisfaclie sexuali doar cand era finutd in brale cAnd dor- formarea obieclului jdealizat intr-unul pcrsecutor g:i relafii de-
mea cu ei noaptea sau cand simfea cd acettia ii furnizau droguri zasiruoase cu Ohiecte idealizate anterior. ,Acestc cazurj prezintd,
fird a pune intrebiri sau a-i cere altceva decAt favoruri sexuale. cie objcer, cele maj dramatice trhsituri agresive in plocedurile de
Prezenta, totugi, capacjtatea de a fi loiald birbatului cu care tr5- ciivort. Iroate cel mai frccvcnt tip al acestei relatii patologicc este
ia atAt timp cdt cererile ei erau satisficute gi simfea ci define con- er..iden!iat de femeile cu persona]it;ti infantile ;i organizare bor-
trolul asupra reiafiei; il desconsidera gi il abandona brusc doar dcrline de prersonalitaie, care se agati cu disperare de Lrirbafi, pe
cAnd se temea cd este exploatatd sau tratatd nedrept. lstoria ei care ii idealizeazi atit de nelealist, incat este foarie dificil sd-ti
includea abuz ftzic din partea mamei gi abuz sexual din partea fb;^mezi o inaginc exacti desorc acegLi birbati dirr descrierea pa-
tatilui vitreg. Succesul timpuriu ia scoala elementare, rezultat al cientelor. Ler prima vedere, astfei de impiicili sunt asemilndtoa*
inteligenfei sale superioare, a fost urmat de o detedorare trepta- re ceiol ale icmeilor mascichiste mult nrai bine inteplate, care se:
ti a activit5lii sale din lipsi de implicare in studiu in ultimij ani supun Lnor bir"bafi idealizati, sarclici, dar idealizarea nerealistii
dc iiceu. Fdcuse parte dintr-un grup oarecum marginal, antiso- gj infantil; este mult mai pregnanti in aceste cazuri. Ljlmitorui
cial, dar nu se implicase in activitdfi antisociale altele decAt fur- caz, preluat din lucrarea mea antericlari (1976), iluslreazi acestc
tul din magazine, la inceputul adolescenfei, la care a renuntat Cin:rmici.
insd c6nd a decis cd era prea pericuios. Pacienia era o f;rii obezi de optsprezece ani. Consuma in mod
Pacienfii borderline mai putin bolnavi pot avea capacitate de r:egulat diferite droguri, iar performantele ei ia gcoal5 erau tot
excitalie sexual5 9i dorinld eroticd, dar suferd din cauza conse- mai siabe, in ciuda coeficientului ei de inteligcn|5 ridicat. Com,
cinlelor patologiei relafiilor de obiect interiorizate. \4ecanisme- portamentul rcbel ficuse ca ea sd fie exmatriculatd drn mai mul-
le de clivaj a1e organizdrii de borderline personalitate impart lu- te gcoil ;i se manifesta predomiltani it scene violente acasi. in
mea relatiilor objectale interne si externe in figuri idealizate ;i spiial, ca a clat impresia unei rdtrlcsccnte inrpulsir.c, hiperacti-
persecutorii. Prin urmare, ei sunt capabili de relafii idealizate cu vc, rreingrijite si mrrrdarc. Modul curn cxploata fdr;i milii rnalo-
,,obiecte partiale". C)ricum, aceste relalii sunt fragile si supuse ritatea r)amenjlor cdrtrasta puternic cu dedicarca sj supunet'ea
OTTO F. KERNBERG
Relatii de iubire ' P5ihoDatolosie
i2(, As sublirria mai intAi aici ci ora absentd capacitatcn de implica- Lrrr c(xrfliai intrc dorinla qa dr' : stabili o r-,.-latie mai stabilii ct o
re sexuali, de indrigostire fie gJ numai sub forma infatuirii tem- iemeie sl ;tu;neroaseie sale aventr-rri.
-
porare , sugerAnd un pi'ognostic rezervat pentru tl-atametrtul Disper;irea crr cale ciiuta cxper-ierrlt, scrudl(.cu ternei a f.osi
psihanalitic. (De iapf ajra-Liza acestui pacient a epuat dupi mai mult principair-ri subiect al analizei inci de la inceput. Mai intAr, a vor-
de cinci ani de tratament.) Trisiturile dinamtce centrale a acestui biL cu mAndrie de succesul stiu la femei Fi despre ceea ce cL,nbj-
caz a fost invidierea intensi a femerlor si apdrarea impotriva aces- ciera cd erau capacitifile sale extraordinare pentru activitate ti
iei invidii prrn devalorizare Fi o orientare homosexuali determina- plicerc sexuaie. 'loiugi, a devenit curAnd evident ci interesul siu
td narcjsic, caracteristice frecventd a personalit;tilor narcisice. pentru femei era orientat exclusiv spue sanii, fesele, vaginele gi
Urmitolul caz ilustreazi atAt prezenta unei capacitili de in, pieiea 1or moale gi, mai aies, spre satisfacerea fantasmei sale ci
drdgostire, cet si deteriol.area acestei capacitifi intr-o serie de ifl- fenreile isi ascundeau si ii refuzau toate ,,comorilet" lor (cum obig-
fatuiri de scurti durati gi in promiscuitate. El mai ilustreazd si nuia e1 sd le numeascd). Aflrnci cAnd le cucerea, i se pirea cb este
sugestja cd progresul de la fixafia ia suprafefele corpului la in ca si cum 1e ,,despacheie;rzd" ;i ,,le inghite". L,a un nivel mai pro-
drigostirea de o persoani este legat de dezrroltarea capacitdlii funci (gi-a dat seama de acest lucru doar dupi multe luni de ana-
de a trii vinorritia 9i ingrijorarea, depresia 9i tendhteie repara- iiza), eJ nutrea corvingerea infricogdtoare cE nu existi nici t'po-
torii. in contrast cu cazul precedent, acest bdrbat, care avea cu sibilitate de a incorpora frumusetea femeilor sl ci penetrarea
pr-rfin peste treizeci de ani, dovedea ci avea un oarecare poten- sexuald, actul sexual si orgasmul reprezentau doal o incorpora-
!ial de indrbgostire. in timpuJ psihanalizei, acesi potential s-a re nereali, iluzorie, a ceea ce admira gi ipi dorea sil facj al siu.
dczvoltat dlamatic, pe misura perlabordrii unei paradignre (-,r;rtilicatia narcisicd dc a fi ,,fdcut" o femeie se risipea rapid,
tlanslerentiale de bazd. fi constientizarea pierderii totale a interesului pentru aceasta,
Facientul rra consultai inifial pentru ci se confrunta cu o an- ciupi o scurti perioadd clet legiturd sexuald, afecta din ce in ce
xieLate intensi atunci cAnd vorbea in public si cu o promiscuita- mai mult intreaga perspectivii ;;i evolufie a acestor relatii efeme,
te sexuaii din ce in ce mai nesatisficdtoare. Spunea cd se indri- re. in ultimii ani, avusese frecvent fantasme in care intretinea
liostise de cAteva ori in adolescenfd, dar se plictisise repede de laporturi sexuale cu femei incd necucerite, i:r timp ce avea rela-
femeile pe care le idealizase si dupd care tAnjise initial. Dupi ce tii sexuale cu o femeie care fusese deja a lui si, prin urrnare, se
avea o relalie intimi cu o femeie, intotdeauna igi pierdea orice afia deja per cale de devalorizare. Femeile cisdtoriie i se pareau
interes Dentru ea si cduta alta. C1t nrltin timn inainf,. de a ince- ln mod speciai atractjve, dar nu din pricina conflictclor triun-
pe tratamentul, ircepuse o relatie cu o femeie divorfatti care avea ghiulale oedipiene, dupd cum an1 presupus initial, ci pentru cE
trei copii mici. Gisise ci e mult mai satisficdtoare relafia cu ea alli birbali giseeru ceva atractiv la astfel de femei 9i trezcau in-
decAt cu majoritatea femeilor cu care fusese anterior. Totugi, teresul tot mai mic al pacientuJui fafii de ele, ca ;i cum acestea
promiscuitatea sa sexuali coniinua ;i, pentru prima dati triia ar fi posedal o ,,conroaL5 ascuns5".
OTTO F- KERNBERG
Relalii de iubire " Psihopato ogie
'128 lrr r..rlc ciin Llrmii, lacientr,rl si-;r cltrt seama ci iniensitntca in- sinjlor a orgaleior geritirir' {i:rrinirre;i a alll:L ;rd;'ti aic ccrpu, t:r)
vidrei sale fafi c1e femei isi avea originea in iit'idia gi luria fafi iui i-a pr.rmis s:i-gj satisfac; regr"esiv t-.rotisrnul frusirat, pr'lmitir,.
cie propr:ia nramd. Mama sa il frustrasc in mod cr'onic; ei a sirlr- in iimp ce fura sirnboiic de ia fernei ceea cc le era specific si ie
lit ci mama sa i se refuzase, corporal gi mental, in tot ceea ce era aparlinca doar lo.r. Prin promiscuitatea sa, si-a negat Fi depcn-
demn de iribit ti de admirat. igi mai amintea incti cum se irgila denfa inspdirnAnLitoare de c :rnume l'emeie ;i a distrus incon*
cu disperare de trupul ei cald gi moaie, in tirnp ce ea respingea Ftient ceea ce incerca sd incorporeze cu aviditate.
cu r5cealS gestul lui cie iubire, ca si pretenliile iui furioase asu- FaptuJ ci putea ,,s; o{ere" orgasm femeilor, cd acestea aveau
pra ei. nevoie de penisul 1ui, il reasigura in mod simbolic ci el nu avea
in timpul adolescenfei, se luptase permanent si-gi controleze ner oit JeCIe-..r d\ed un OrLdn carC eTa:lrf('ri()T {ll i(;trLri:-.ltI
constientizarca si exprimarea im'idiei si urii incongtiente fati cle Dar, faptul cd o femeie incerca trtunci si rimAni dependenti dc'
femei. Obi;nuia sil se rdte la filme despre Al Doilea lldzboi Mon- el evoca teama c,i ea dorea si-l ]efuiasci de ceca ce avea el de
d;al gi se infuria cAnd vedea actriiele expunAndu-se in fala unui dat. Tslrlgi, in mijlocul incercdrilol sale disperaie de a-9i satisfa-
public mare de soldati care aplaudau. I se pirea cd aceJ fapt era ce Corinlele erotice pelltrlt a-si inlocui ncrroia de t'r-rbire, pacien-
clud si cii soldatij ar fi trebuit si nivSleasci pe sceni si sd le uci- tu1 simlea ci nemultumire din cer jl ce mai intensi gi, la un mtl-
di pe actritele arcelea. Medita la nesfArgit asupra faphrlui cd femei- meni dat, si-a dat seama c5, de fapt, c.iuta o relatie cu c; persoarl
1e elau congtiente de s6nu ;i organele lor genitale gi c5, atunci cind
,,de sub" pielea unei fer:rei.
i9i scoteau lenjeria noaptea.
- acele vesminte minunate, moi, care
avuseseri privilcgiuJ ile a fl fost atAt de aproape de trupul ior
Abia dupi examinarea sisiernatici a pretentilkx salc oralo, a
insalisfaciiei sale de iungi dur:ati in transfet, pacientul ;i-a dat
le aruncau comori neghiate si inaccesibile lui pe jos.
- seama de tendinia sa de a deteriora 9i distruge inconFtient ceca
- -
Analiza a dezviluit treptat fantasmele mailurbatorii sadice cer i9i dorea ce1 mai rnult anume, inlelegerea si inieresul din
pe care pacientul le avusese in copildrie. Se vedea pe sine sfar- -;i
partea .rnaiistului s;iu si rubi.re, dar 9i gratificaiie sexuald clin par-
tecAnd femci, torturind multe dintre ele 9i apoi ,,eliberAnd-o" pe tea femeilor. Congtientizarea deplirri a tendinteior salc disiruc-
aceea dir-rtre elc. care pirea inocentd pi blAndd, bund, iubitoare sj tivc {atd der analist si de fenei a dus la aparitia treptatS a vintt
iertitoare -- o mamd-surogat ideal;, care diruia ;r ierta intot- r'5tiei, depresiei gi tendintelor reparattxii. in final, griia fali de
deauna, frumoasi 9i ilepuizabil5.Prin ciivarea relafiiior- sale in- obiect a prodr-rs o schimbare radicale in relaiia sa cu analistrrl, cu
terioare cr-r femeile in dependenia de o mami ideald, absolut rnama sa gi cu femeia divorfati cu cai:e (trccArrd la trct r.inorrifia
bun5, gi distrugerea rdzbundtoare a tuturor celorlalte, manre rele, incongtientd) se cisitoris€' in fimpuJ analizei sale.
a sfArgit prin a-gi pierde capacitatea de a stabili o relafie profun- Ire misurh ce devenea cotlstient cie cAti iubire si devotament
di, in care ar fi fost capabil si-si tolereze gi s6-si integ;reze senti- primea de la soha sa, a inceput s.i se simti neclemn det ca. A ob-
mentcle contradictorij de iubire 9i ur.i. in schimb, iclcalizarea scrvat ci devenea din ce in ce mai interesat de g6ndurilc 9i sen-
OTTO F. KERNBERG
Relatijde iubire ' Psihopaiologie
t-rl iin-|.niele i,i, cii sc..pirter brcura ;rlitl.tri dt (:i d(.nromentel.."l llevalorizarea serralitiiji fr:m inine si negarea nevoilor de'cie- lll 1
fericitc, cri tlevene;i d in ce ir ce mai curios in leg;iturd cu t,iaf;i perrdenfd faf.i de fernei duce la o incapacitate de a susfine o legS-
irrierioari :r unei;rlte fiiirLt urr.llre. Tr fi0a1, ; rl'aiiz.rt cit de ir':- turi personali ii sexuaii protundr cu femeile. Se ol'selvi o ab-
vidios fusesr. pe interesele indepeirdente ale soliei r;ale, pe prie, senti completd a inieresuiui sexuai fali de femei (depi existi o I
Lonii ei, pe lucrurilc ei, pe miile de mici secreie pe carer sinrfea ci orientare heterosexuaiii ciard) la cei mai bolnavi pacienti; cazu-
le impirt.i;ea cu aJte femei, gi nu cu el. $i-a dat seama c5, des- rile mai pulin grave prezintS o cdutare frenetici a excitaliei se-
considerincl<r ;i dcvalorizind-o, o ficuse sd devini goalai ii plic- xuale Fi a promiscuit;iii sexuale, legate de o incapacitate de a
tisitoare pentnr el, si se temusc cA va fj nevoit sA o piriseasci pi siabili o relatie mai stabile; totuti, cazuriie mai usoare prezinti
p€r ea, ca gi pe celelalte femei. o capacitate limitati d.e infatuare temporare. l
in acclagi timp, el a tr.lil o schjmbare dramaticii in atitudinea lnfatudrile temporare pot reprezenta inceputul dezvoltirii
sa interioari in timpui actuhri sexual. El a descris-o aproape ca unei capaciieli de indrigostire, dar cu o idealizare limitate la atri-
pe url ser.rlimcnt religios, un sentiment de rercunostintS, umilin- butele sexuaie fizice dorite a1e femeii ce trebuie cuceriti. ins;,
!a;i pJ.icere copletitoare, gisind trupul si persoana ei in acela;i aceFti pacienti nu ajung la idealizarea caracteristicd indrigostr-
iimp. igi pr-rtea exprima acum aceasti recunottint; sub folma il- rii, c6nd genitalitatea feminin5, ca gi femeia in sine, este ideali-
timiidtii fizice, in timp ce-i explora trupul (acum repreze;rtAnd zatd,, i reclrnoFtinta pentru iubirea ei pi grija pentru ea ca per-
intreaga ei persoane, si nu un obiect partiai) cll Lrn nou entu- soan; duce la dezvoltarea capacitdlii de a avea o relalie mar
zilsm. Pe scurt, pacjcntu.l putca acum si triiascd iubirea roman- stabili. Sentirnentul implinirii care insolegte indrdgostirea se pier-
ticri il striinsi legai iurti cu pasiunea scxuali penhu {em.eia cu c.rru de pentru personalitatea nalcisici: ei pot avea cel mult un senti-
era cisAtorii de mai bine de doi ani. Viala sa sexuali il satisficea ment trecetor de impiinire ci au cucerit {emeia.
pe deplin, in crx'ltrast cu vechiul sdu tipar, de dezamagirc r.tpi- Invidia fa!5 de mamd ;i dependenfa de ea ca surse primal; a
d:i gi ciilrLarea jmcciiatd a unei alte femci. Nevoia pe c.rre o sirn- iubirii este, clesigur, la fel de intensd la femei gi la birbafi, iar c'
fea altA datti de a se masturba compuisiv dupi contactui sexual sulsd importantd a invidiei de penis la {emei este cdutarea unei
d.ispilrusc. relafii de a avea o relatie de dependenfi cu tatel ti penisul 1ui,
In'ridie si urd intensd fali de f'emei pot fi observate la mulli dependenfi care serveFte ca evadare gi eliberare dintr-o relalie
pacienlr. intr-adevir, dirr pulct de vedere clinic, intensitatea aces- frustranti cu mama. Componentele orale a1e invidiei de penis
tora ia bbrbati pare si aihr-i rn corespondent in invjdia dr: perris sunt predomrnante la femeiie cu o si1'r-lcturi de personalitate nar-
a femeihrr. Ceeil ce caracteLizeazi personalititile narcisice mas- cisicS, gi la fel este gi devalorizarea lor rdzbunitoare a berbalilor
culine nu este dour intensitatea acestei invidii 9i uri, ci gi deva- 9i ferneiior. Dacd prognosticul pentru un tratamellt psihanalitic
lorizaroa paiologjc; a iemeilol (cale igi are originea in devaiori- in cazul unor astfel de femei este mai rezervat decet in cazul b;r-
zarea marnei ca obiect primar ai dependenfei). balilor, rimAne o probleme deschisi: aceasti problemi este stu-
OTTO F KERNBERG ,
Relalii de iubire Psihopatologie
pentru agresjvitatea fal5 de obiect, recunogtinta pentru iubirea
primite ti nevoia de a repara vinovdlia prin diruirea de iubirii
ru fost toate' exprimale impreuni.
confinitoare a agresivitdfii de carc se teme ir-r mod rinconFtient in rru corespuncie acestei saheme de compietare. I)ac;i intoician!.r
sir.rea lui. Dar un alt cuplu cu o patologie sirnilard se poate dis- include scrualitatca celtiilali,.rcrsL lucrr, p,-);tt1' d'.rce lr o grar.ti
truge deoarece birbatului obsesional care nu poate tolera jnhibare sexuaid. in sp;rteie intolerantei fa f.i de sexualiatea celui-
'[]-L
inconsecventa a femeii, iar femeia borderline care nu poate tole- la lt s;e afli invidia narcigici fat; d c s' r ul ()pus. t, rn tr ast, cAnd
ra natura triiti ca persecutorie a continuitetii si persistenla ra- .elelalt este seiecLat ca Lln eeamdn heterosexual, ljantasma incon-
lionali a *olului ei ohsesiv. gtienti a compleiirii prin a fi dou5 sexe intr-ulul singur poatc
in mulfi ani de convieluire. intim.itatea unui cuplu poate si actioi-ia ca un liant puternic. Rel;r Crunberger (1979) a srrbliniat
fie ori consoiidati, ori distrusd de punerea ir.L sceni a anumitor pentru prina oa:'ai fantasmele incon;tientc narcisice de a fi ,:ele
tipuri de scenarij inconstiente cate diferd de punerea il scend pe- clouii sexe intr-unul singur.
riodicd a relafiiior cu obiectul obigr-ruite, disociate, din trecut, in- S-tr obsen'at in mod frecvcn'i ci, dupi mulfi ani de trai irnpre-
con;tiente. Aceste scenarii inconstiente specifice, temute, si do- r.md, partenerii incep sd semene ulul cu altul chiar gi fizic; adc-
rite, sunt treptat amplificate prin efectele cumulative ale sea, obsen'atorii s-au rniral cum doui astfel de persoane asem6-
comportamentelor disociative. Punerile in scen; pot der.eni foar- nitoare s-au gisit una pc'alta. Satisfacfia nafcisici iir aceastii
te distructive, uneori pur gi sirnplu din cauzi c5 eJe declangeazd reiafie de ingemirtare, nunta de obiect putem spune, a iul-.irir cu
reactii circulare care distrug viata amoroasi a cuplului, dincolo sa iislaclia nilcisici, pr:otejeazE cupl ul cle activarea aijresivitili j
de intenliile lor gi de capacitatea lor de a le contne. Aici mi re- distructive. irr circumstanfe mai pulin icleale, aceste reiafii de in-
fer la punerea in scend a scenadilor oedipiene care reprezintd in- r:onrinale pol devcni ceea c('Ar]ziL-.Lr (1986) a r mil, o,,piric" a ;
vadarea cuplului de cdtre o parte terte exclush ca o fortd majori i'elaiiei cupiului o cerere de iniirnitate colrrpieti: li continuaj
de distrugere pi la variate relalii de ingeminare punere in sceni care lzr inceput
-
pare o intimitate a lubirii, dar in cele din rrlnri
de cuplu ca o forld centripetd distructivd sau de instriinare. Si dcvint o inljmirarc.r urii. inlreh,rrc.r r('lrctJl-r .on-i.rnt ..inc.r m.l
expiorim aceste ultime relatii. nrai iubesii?" reflecti nevoia de a meniine pielea comun.l ;r cu-
Confiictele narcisice se manifest5 nu doar prin invidie, pluiui gi cstc c{nrtrapartca afirmalici ,,Moleu nri traLczj aFal"
devalorizare, distrugere sau separare inconstiente, ci gi prin do- seruralSnd o schimbare in calitatea relatiei sub piele de la dra-
rinla incongtienti de a se completa pe sine prin intermediul par, goste la perseculie, Numai opinia celuilalt conteazi cu adevi,rrat
tenerului iubit, care este tratat ca un geamir imaoirrar f)irJigi" pentl"r-l protejarea signrantei s! sin.it.ilii mintale a unuia dintre l
Anzieu (19E6), pornind de la lucrarea lui Bion (1967), a descris parteneri, iar trceasti opinie se poate tlansforma dintr-un flux
alegerea incongtienti a obiectului iubirii ca o completare homo- cor-rst;l1t de dragoste intr-unul la Iei de constant.ie ur5.
sexuald gi/sau heterosexuale a sinelui: o completare lromosexu- Scenariile puse in sceni in mod incon;Lient ii pt icnlen lung pot
a15 in sensul cd partenerul heterosexual este tratat ca o imagine inclurle farrtasrlc c1e. indepimire a dorin,tekrr, vinor.iifie ncongtientii,
ea, ncgatii prin trafarea ei anterioari ca o sclavi, in timp ce r5spurr- ilitoare a implicirii intr-ci lelatie cu o .rlti persoanai decit par-
sul ei sexu;ri ilcum pc depiin viu intr-o relafie amenintiitoare, dar ienerui, r-r ir mcrrrblu idealiu;rt cle sex opus care reprezint.i obiec-
inconsticnt pcrnrisi (din cauza nalurii ei nonconjugale) insearl n.i lul oedipian iorit, stabilind astfel o relalie triangulard iu care
acceptat:ea cie ciitro ea a propr.iei ei sexualitifi genitale. Sojul gi so subiectul este curt:lt de doi membrj ai sexului opus in 1oc si tre-
lia se reiltAlnesc cr-r o mai bund inlelegere a nevoilor lor reciproce. buiascd sd cclnculeze cu rivaiul oedipian de aceiagi sex pentr:u
Este adeviirat ci arnbii au parcurs o psihanalizi ;i cd, firi tra- obiectul oeclipian idealjzat cie sexul opus. ELI propun ci, daie fi-
tarnent, ptrbabil nu ar fi putut se isi reconstruiascd relafia. in ind aceste cloui fantasme univcrsale, existi in mod potenlial, in
rnod inconstient el trvea lLevoie si o provoace sd devini ntama fantasmi, intotdeauna sase persoane in pat: cupiul, rtv.rlii lor
care respingc, justificAnd astfel retrospectir', ca si spunem asa, oerlipieni inconFtienti, gi idealurile oedipiene inconstiente. Daci
cievaiorizarea Jui l'afi de ea ;i ciutarea ulei noi femei idealiza- ilceasii formlrlare aducc in rlinte comentarild iui Freud (1954)
ie; in mori inconstient, ea avea nevoie si reconfirme indisponi- caiire Fliess, ,,MzI oblrnuiesc cu ideea consideririi fiecirui trct se
bilitatea 9i lipsa de ioialitate a tatdlui gi s.i pliteascA preful unei xual ca un proccs in care sunt impllcate patru persoane
situalii periculoasc social, ca o conditic pentru a rdspunde seru, (scrisoarea 113, p. 289), ai trebui rcmarcat cd accst conentariu
al unui birbat care nu era sofll ei. a fcst ficut intr{ discutic ciespre iriscxuaiitate. Formularc.a rnea
OTTO F KERNBERG
Relatii de iubire " Ag esrvrtatea. d ragostea ti cr piui
devalorizare.r radicali a per:sonalitdtii celuilait, o obserrraiie fi- primitive disociaiivc pot pr()teta pen,ersitatea in cadlul unr-ri
cuti prima dati de Fairbairn (i 954). ccitilibru stabii al cupluJui care ajungo ia o intimitate extraordi-
Pervelsitaiea in intAlnirea sexuaiS poate fi ilustraii de evo- n: ra dornirral,r d(',rgr('rir it,rk..
iuliiJe tipice ale cuplului angajate pe o periciadd de timp in se- Activarea relafiilor disociate" primitive cu obiectul in inter-
xul in grup. Dupi gase luni pAni la un an de participare con- acliunea dintre parteneli poate crea reac'.ii circulare care do-
stant; in actir.itdli multiple perverse polimor{e, capacitatea lor bAndesc o calitate fixE, pe care discontinr:itatea obi;nuiii din
pentru intimitate sexuald (gi din aceasth cauza, pentru intreaga relalia de cuplu nu o rnai poate cuprinde. De exemplu, izbuc-
intirnitate) ia sfArgit (Barie1l 1971). in aceste imprejurdri, struc- nirile de furie ale unui partener pot evoca un respuns al indig-
tura oedipiani tinde si se desirame. Acesta este un contrast nirii justificate 9i ider-rtificarea cu functiile primitirre aie
marcat faii de efectele de stabilizare asupla unui cuplu ale unei Supraeului. Acest iucru este urmat de o supunere masocltsti
relatii amoroase triangulare actuale. Se ajunge la un echilibru a primului fdptag fafd de partenerul siu, care se transformi in
care permite purerea in act a unei agresivitSfi non-integrate prin izbucniri reinnoite de furie sau intr-o consolidare imediati a
clivarea iubirii de agresivitate in relalia cu doui obiecte; punerea furiei ca o apdrare secundard contra vinovdtiei jncongtiente.
in act a vinov.iiit:i inconFtiente determinatbi de triumful oedi, Aceste reacfii pot fi escaladaLe pen; cand aceasti relalie diso-
pian se realizeazi prin menlinerea ulei relalii de dragoste care ciatd, primitivd cu obiectul devine o trdsiturd recurentb in vi.t-
nr-r este cAtugt de pufin satisficdtoare. ta cuplului. Etlrel Person (1988) a descds o situatie tipici in care
In relalia emolionali 4 cuplului, o perversitate corespunza- L1n partener are o relatie extraconlugalS 9i se apdr5 de scntimen-
toar€ poate fi observati in relaliile sado-masochiste dc lungd du- tele de vinovdfie printr-uir comportament provocator fat; d€)
rati, in care unul din partener.i pune in sccnd func!:iile de Su- partenerul conjugal, cu scopul de a induce o respingere de c5-
praeu perfeclionist si crud, satisficindu-9i ast{el propriile tre partenet pi astfel atenuindu-gi rrinovifia existenti. Acest lu-
tendrnle sadice prln indignarea ipocritS, in timp ce partenem) ir cru poate duce la r:n lezultat contrtrr celui a9teptat, in final dis-
mod masochist igi ispigeste vrnovdfra derivati din sursele oedi- trugind cuplul. in general, asrcsjlit.tiea neincetata ca.)
piene <i. mri fr(cv('nt. prcoedipienc. pledoarie incontticnte pentru acceplare gi ctr ispisire a
Sau poate ci acest echilibru perver.s nu rnai impiici exprima- vinovdliei declansate de aceastd asresirritate poate sd nu fie
rea agresivitdlii sancfionatd de Supraeu, ci este punerea in sceni conlinute de partener.
a unor scenarii sado-masochiste mai primitive, cu tipuri de agr.e-
sivitate care amenirtd viata gi idealizarea primitivd a unuj obiect
puternic 9i crud liri o dirnensiurre morali. Un partener, de exem- 6ranifele gi timpul
plu, poate fi de acord cu sterilizarea sau chiar cu mutilarea sau Cranilele care separd cuplul de nrediul lui social protejeeza
auto-mutilarea concret5, drept castrare simbolicS. Mecanismele echiiibrul cllpllrlui, cri consecinte pozitive sau de alti naturi.
l
158 lzolarea sociali extreme a cupiuriior cu evolufii jrenrersr. ln 7(1- L:olriziune inr:on:;iienti'r exisia d-,.rlii cie temul si obiecicl€. scxlra- l5s
nelc scxual2i, cmotionaid ;i /sau ale Supraeului poate inriiutSft lc. doritc si intcrzise. i-lrani1el,": incitante, excitante si interz e rn-
trcptat relalja distructivi, deoarece partcrrerilor le lipsesc inter trc cupluri sunt di:corurile Lipicc in care sc joacd triangulir:ilc di-
acfiunile corective cu mediul si igi pierd capacitatea normalb de rccte ;! inverse.
a ,,metaboliza" aspecte ale agresivititil generate in interacfiuni, Granita dintre cuplu 9i gr-Lrp cste intotdeaun;l o zon; de 1L1p-
le sociale. lzolarea sociald a cuplurilor extrem sado-masochiste tei. ,,Starea de rbzboi statici" este reprezentat; cie presiunea gru-
poate pune in pericol partenerul masochist. pe latura pozitivi, pului de a modela cuplui dupd imaginea sa 9i se reflectd fur mo-
granitele normale protejeazi nu numai intimitatea cuplului con- ralitatea conventionali in ritualizarea ideologicE Fi teologtcA
tra invadirii tr:iangulare dirr mediul socjal inconjurdtor, c; qi ,,ne_
-
tr iubirii, clcrrotamentuiui, c;satoriei gi tradifiei fam.iliei. Din acest
bunia lor privati", discontinuitilile necesare in relafia lor. pnrrct do vedere, cuplul care existd din adolescenta timpurie satr
Anumite gr.anite obisnuite ale cuplurilor devin semnificatir.e chiar clin copilirie, suslinut de rudele celor doi Fi sanclionat de
in djferite etape ale vietii cuplului. Este vorba mai iltAi de relatia nelcepfia universali binevoitoare, triieFte de fapt intr-o inciri-
cu copiii lor, un subiect prea vast si complex pentru a fi expJorai: soare sirnbolici, degi cuplul poate evada iltr-o relalie de dragos-
in acest moment, exceptAnd accentuarea importanlei rnentinerii ie ser.retii. Tentafiil-r gi scducfiile rcciproce din retearra cupluri-
granitelor carc separi generaliile. Una dintre manifestirile omni- Ior arjulte reprezinti nn coldlict mai dinamic, dar ;i, uneori, rr
prezente ale vilovifici inconFtiente fald de calitatea implicit rebe- sali/arc potentiaii pentru indivizii sau cupiurile pri.nse in relafii
li gi provocatoare a oricirei rclatii rntime (reprczentAnd impiirri, car"e se'indbugi in resentinrelt reciproc 9i agresivitate.
rea oedipiani) este lipsa de indriizneald a cuplului de a menline Crrt--r'rl are ntvoie clc cuphr pentru propria lui snprarrietuire,
granife ferme aie iniimit.ifii in relatia cu copiii lor. Absenla pro_ pentru a se iinitti ci un iriumf oedipian, detagAndu-se din multi-
verbialS a incuietorii ugii de la dormrtor poate simbolza vinovitia nrca anonjrni, estc posibii. Iar grupuJ jlvidiazi gi arc resentlmen-
incor:rstient5 a p.irinfilor in Jegdturi cu rntimitatea sexuald pre- te lafi de succesul cuplului, in contlast cu singuri.tatea individu-
9i
supr,rnerea Ior ilconstienti c6 func;iile parentaie ar trebui si le in_ lui in aceasta mullime anonirrrd. Cuplul, la rAlrdul lui, are nevoie
krcuiascd pe cele sexuale. Aceasti fantasmi regresivi, proiectat; de grup pentru a-si desciirca :rgresivitalea in mediu. Identificare;r
asupra copiilor ca o team.i de reactiiie lor la a fi exclugi din patul proicctive ru opereaz; doar in cadml cuplului, cj gi pe cii subti-
parentai, reflecti frica subiacenti de identificare cu cuplul paren, ie care includ o a treia gi o a patra parte. Liberman (1956) a dcscris
tal il scena originari si colziunea incongfienti dlntrc cei rloi pi_ mocjul cum nemr:ltumiriie amare a1e pelcientului citre analist la
rinh irr a abdica de la iclerriificarea completi cu proprii ior pirinfi. aclrcsa parterrelului crrnjugal poate face parte dintr-o acting-out
O alti granifb este cu reteaua de cupluri care constituie \riara subtili. Anaiistul devine depozitarul apiresivitetii contra partene-
socrali obignuitb. Itelaliiie cu alte cuplur:i sunt in mod normal mlui corrjugal, iar pacientul se rett:age intr-o relalie ,,salvati" cu
impreppate de erotism; prilrtre prietenii gi sofiile lor aflati intr-o par:tenerul, in tirnp ce :rbarriloneazi rclalia cu anaiistul.
OT'I-O F, KERNBERG
Relatii cie iubire . Agre5ivitatea, d ragosiea 5i cLrplu
r-,0 Aiasia este uri exe t1",ilr parti..rti;tr ai unuj fenomen nr;ii gr'- in"rp()rtani in !-rrofeiare:.r s Lrrrlav ietuirii criplului, il.l contrast cu )h!
trer';d cl,-: analisi ,-laclii Cc uulloi", descris de- Herbert Rosonicld coluziunea incongiicnid cu tipare periculoase de auto-Ln{ringere,
(196.4). Irrieterii intimi ai urui cuplu care Dot avea aceasti fu:.rc, rum ai ii neglilar.ra sindtilii sau ire'sponsairilitatea financi.rra.
iis acleso;r nu sunt con;;tienti ci devir depoztiarii agresivitafii Bir:bafii pot fi in nLod cieosebjt sensibili La procesul de imbi-
care.rltfel ar deveni intoicrabiii pcntru cupiu. tlinire al fenreilor; ffai mult ciecit femcile in relafia lor cu bir,
Un cuplu care pa1'e sd fr-mctloneze bi.ne poate evoca o invidie bafii, tlin cauza urei legdturi incongtiente dintre idealizar:ea su,
cxageratd in cadrul grupurilol sociale nestructurate, cum ar fi prafelei corpului a marnei ca o origine a erotismului ti teama de
grupurile mari., extinse de cdiitorie, par"ttciele politice, organiza- confirlutul corpului mamei ca o expresie a proiectiei jnconFtien-
tiiier plofcsionale sau comunititilc d€ artigti- Irrvidra care de obi- te asupra cr a tendinfelor agresiv primitive (Meltzer gi Wiliarns
cei este iinuti sub control de aspectele r:atjonale si mature ale re- 19t38). Aceasti sensibilitate ii poate inhiba serual pe bnrbali (9i
laliiior intelpersr:nale gi ale prieteniilor intr-o retea de cupluri, pe femei, in mdsura in care cle se tern ci sunt mai plllin atracti-
cievire imediai evidcnti in asemenea grupuri. Perceperea incon- rre sexual) in stadiiie avansate ale vietii 1or, reactivAnd sau con-
liierrti cie cdtre cuplu a acestei tnvidii poale lua forrna unor ata, solidind interdictiiie oedipiene contra sexualrtifii. Afirmarca m-
r:uri leciploce publicc stirnulate dc vinovitie pentru a,i potoli pc timiiitii sc.xuale a unui cuplu cind partenerii au varste il-raintate
cei invidiosi sau a unui comportamenl orterior de armonie tota- erste testul final al libertSlii ior seruale. Negarea obipnuiti a vie
li sfjditoare. in tirnp ce asresivitatea reciproci Ldmine asculrs.r fii scxuale la bitrinete este edilia finali ca se spunem asa, a efor-
publicrrJui. Uneori partenerij reusesc sd ascundd cle ceilal!i c6t iuriJor copiJuiu de a nega sexualitatea piirinfilor'; este de aseme,
do api:oplatii esic de fapt reiatia lot.. nea edilia finali a rrinovdliei p.ilinfilor asociat5. cu propria lor
A treia granifi, rcprezentati c.le dimensiunea temporal;, este serualitate. Grija pentru tovarSgul de viafd poate deveni un fac-
cadrr-ri at6i pcntlu dezvoltarea completi a viefii cuplului ata cunl lor tot mai important in medierea si contlolarea activirii agresi
este ea, cet si penfu natura iimiiati a trcestei vioti din CauZa lnor- vititii disociate de citre cuplu.
|ii si i,eptrririi. Moartea devine un aspect important pentru cu- Schimbirile de putere si autoritate ca urlrale a schirnbdrilor
pJuri ir ultimii ani. Teama dc bdtr.lneic pi de boalti, teama de a ih iegdturii cu prestigiul, r'erritul cupiului gi alte evolutii ale cu-
cleveni neatractiv petltru partener, leama de a deveni excesiv de olului care au de-a face cu profesia si munca rru nnmai cd afec-
dcpendent de celiialt, tcama de a fi abandonat pentru altcine\ra, teazi echilibrul emotional, dar, in nrod paladoxal, pot reprezen-
sj tendirrta inconFtientd de a sfida sau a nega r"ealitatea timpuJut ta adesea efectele neprevAzute ale unor factori determinafi
de e xemirlu, noglijarea necl'ribzuiti a propriei sinititi fi-
-zice sau a ceJei aprin partenet'ullri pot devcni cAmpul de Jupt;i al
ircongtient. Un ercmplu cltrsic este asistenta rnedicali care il tinc
pe sotui ei in facultatea de medicinS, sigurai in rolul ei de sprijin
lutLrror formehrl de asrcsivitate. - Aici, grija rispunderea reci- rratern, satisfdcAndu-i nevoile de dependenti. CAnd ulterior el
;i
procd rierivatr: din frurcliile Eujui ;i Supraeului pot juca r-rn r.ol devine un medic de succes, incepe sd tespingi cieperrdenla fali
,JTTO F. KERNBFRG
ftelatii de iubire'Agrerivitalea, dfagoslea :i cLrplul
162 rle m;rmd si cauti o relatie in care si aiba rolul de tat:j, donrina- tirerefi. a unr-ri Lrecut iisai ilr r:rmii, a unrii vijtor care devine li- l ail
tor pentnr o fetitS-amant5. Solia lui se lupt; cu resentimcntul mitat. O rriali in comun devine dt--pozitarui iubirii, o forla pu-
per-rtru pierdetea functiei maternale fa!5 de ei si cu resentimcn- ternici ce asiguri continuitatea in fafa discontinuiii!ill;r existen-
iul incongliert fafii de bdrbalii puternici (lnvidia de penis) acti. tei zi!'rice.
vat de succesul lui profesional. La bdtlAnefe, loialitatea fati de cclAlalt devine loialitatca fali
Ori un blrbat narcisic stabilegie o relale cu o fate adorabili, jn- ile lumea interioarS. Congtientizarea tot mai acutd a limitirii tu-
hibati, simplA ,si pe care o incurajeazd sd studieze Fi sd mlurccasci turor relaliilor prin moalte evidenfiazi importanta acestej lumi
astfel incAi ea sd fie la nivelul agtepiirilor lui intr-o ingemdnare nar- interioare. Negarea morlii personaie este limitate de congtienti
clsicd, doar pentru a descoperi ci inflorirea ei activeazi ilvidia lui zalea unui {inal recesar, la un anurnit rnomcnt, a vietii ctrmune
profundd pentru femei si resentimentul pentru independenla ei. a cupiului, ceea ce iniliazi un travaliu de doliul care din nou im-
Ulterior, el o devalorizeazi, ial relalia lor este distrusi. bogileqte viafa iriitd impreund si dupi m.oartea persoanei iubi-
l)ar timpul nu lucreazi numai distructir. incercarea de reacti- te. Membrul care supravietuiesie poarta respunderea pentm con,
vare a conflictelor din trecut pentru vindecarea rinilor (penh'u a iinuarea vielii trdite impreuni. Femeia al cdrei sot a murit si care
folosi expresia lui Maltjrr Bergmann [19E7]) poate avea succt:s, se aiiturd vechii 1or retcle de cupluri cu un rou soi activcrz.i
dragostea se poate rnenijne in pofida violenfei agresivititii reci- acest travaliu de doliu in cadrul intreguJui grup.
proce; supra\rietuirea cuplului poate demasca natura fantasma-
ti, exageratd a temedlor irlcongtiente care inconjoari agresivita-
Fixatia patologicd la rol
tea refulati s;ru disociati. Pentru a-9i putea ataca parteneru.l in
nrod sadjc ti totuii pentru si asiste la supravietuirea iubirii saie; Am descris perversitatea in relafiile de iubire care distruge
a putea trii kanzilia de la furie incontrolabild 9i dcvalorizare ia cuplul sexual deoarece elementele aqresive predonrini si contro-
vinor'5}ie, doliu gi reparafie, acestea sunt experiente nepretui- leaz; excitalia sexuald, tiparele sado-masoclriste domin5 gi con-
-
te pentru cuplu. CAr-rd intimitatea sexualS gi plicerea incorporea- troleazi relatia emotionald gi aspectele pelsecutorii ;i sadice ale
zi eforturile de reparafic' legate de conFtientizare, r.rnovilie sj funcfiilor Supraeului reciproc proiectate domind gi controleazi
ingrijorare, excitalia sexuald 9i intimitatea emolionalS crcsc, rm- 9i ele. O formd suplimentard de perversjtate este bloca jul relatiei
preuni cu angajamcntui partenerilor in ceea ce priveste respon- intr-un singur tipar al unei relafii inconstiente complementare
sabilitatea comLrnA pentru vietile 1or. cu obiectul din trecut. in mod obisnuit, punerile in sceni din tre-
Dezvoliarea emolionali implici o identificare extinsi cu toa- cut se intrepetrund cu relaliilc reale. O ilustrare a unei fltexibili-
te etapele vielii, desfiinfind g::anitele care separai grupele de vAr- tdli tipice in interacliunile partenerilcrr ar fi trecerea inconFtien-
sti. Experienleie acumulate ale unei viefi comune jnclud un tra- td a sofului de la rolul de bdrbai dominat sexual 9i excitat care
valiu cle cioliu legat de pierderea propriiior pirinfi, .r proprrei i9i penetreazb sofia, gi pun in scend in mod simbclic pe tat;l
care a fost lrrinit dc;nami. reprezentati in mod srmboljc dt fc- tiomirra tuatc, puternicii, care doregto un birbat aduit drept par-
rneja care i-;r ddluit orgasmr-rl ci. El mai poatc deveni copilul Cc- Lcncr 9i se simte fms;h aia de l.:albatui ci ntrsigur, copih.r'os, care
pendent de r:r iemeie nlaternd carc il inveleite. il hrinetie si il are dificuitAt:i in a perce'pe iralura de auto-perpetuare a relaliei
adoarme, sau poate trece in mod activ la rolul tatilui cu o fiicii ior. Sau bii:batul ,,avicl dupii sex" care nu po:rte inlelege intere-
dependenti de el, prin repatarea unei lSmpi defecte, pe care ea sul sexual limitai al sotiei lui. $i, desigua partenerul care se sim-
r1u poate (sau pletinde cd rru poate) si o repare. te vinovat gi cel care acuzi in toate variantele lor.
Sau so;ia poate trece de la rolul de partenerd sexuali adultS Fixafiile rigide de roluri reflectd de obicei puneri ir-r sceni a le
ia cel de firci dependenti de o mamd protectoare sau de femeie unor scenarii sulriacerrte disociate;i o incapacitate de a accept.l
maternd care igi hl5ne;ie bdrbatul-biie1ei. Sau poate devcni fe- sau indepJini funcliile discontinuitSlii r-eferibare la vinovilia oe-
tila vinovati care este sedusi sexual de un tati sadic; sau este dipiand sau ia fixafiile narcisice. Ne putem inireba dacd doar iip-
,,vjolatd" in fantasmi in timpul actului sexual, confirmincl ast- sa corespondenfei armonioase a punerilor ir't scenS incon;tiente
fel lipsa ei de vind pentru plicerea sexuald; sau se poate expune poate pro\roca conflicte rezultate din agteptiiri contradictolii
-
cu rupine, ispigind ast{cl pldcerea sexuali, in timp ce obtine sa- un biilbat care incearci sti fie un tatd protector coluzioneazi cu o
trsfacfia de a fi admirati de bdrbatul care o iubegte. rxam.i competitivd; sau ambii parteneri sunt frustrali, deoarece
Sau un birl:at poate tl'ec€r de Ja biicfelu) cople;it de vinov.i- fiecarre are agteptiri cle dependen|5. L)in punct cie vedere clinic,
tie care este certat de o mamii perfecfionisti la bdielelul invidios totupi, reglajul fin jncongtient al perceperii inconFtiente a dispo-
preocupat de mistereie preocupdrilor ;i intereselor femeii adul- zitiei cdrriialt, face si fie ertrem de clerr pentru fiecarr-: pafiener
te. Sau el poate cdp5ta reserltimente fati de devotamentul unci cum va fi perceput de celdialt. Ceea ce pare sd f,ie o simpli nein-
femei fafd de plofesia ei sau fafi de copilul 1or, deoarece se sim- ielegere este de obicer determinat de nevoi inconstiente.
te ca un copil neglijat, contraparte a resen tilnentului inconptient Presupunerea ci problemele cuplului rezulti din neputint;r
al unei femei pentlu snccesul prcifesional al solului ei, deoarecer de er co;rrunica este insuficientA. Uneori, comunicarea poate servi
acesta reactiveazi invidia ei timpur:ie fafd de birbafi. doar Ia punerea in sceni a agresivitdlii cu greu controlate, ceea
Acestea gi alte puneri in sceni ale rolurilor pot fi rec.iploc satrs- ce nu inseamnd cd eforturile de a comunica ne\roi ti a$tePtili nu
ficitoare, deoarece e1e exprimi atAt iubire, cAi gi urd integrarea snnt foiositoare. Dar c6nd intrii in sceni conflicte profunde in-
-
agresivitSlii in relalia de iubire. Dar aceste coiuziuni inconstiente conFticnte, insugi procesr-ll de conrunicare poate fi contaminat de
pot inceta, iar agresivitatea se poate exprima prin ,,fixafia" incon- cle, iar comunicarea deschisd nr-r face decAt s;i;rccenttteze con-
gtientd a sa si a partenerului sexual la anumite roluli, ducAnd la fiictele.
scenarii t.ipice care devin subiectul con9tient al conflicltrlui conju- Un cuv.lnt cie incheiere despre cupiur:i cu plir,ire la valorile so-
gal cr:onic: femeia dependentd, care se agaiS de partener, insetati ciaic gi convenlionale. Dicks (1967) a descris relafia compltrxi .r
erotismrri infantii polimorf peivey:s si la aspectelc erotice genita, ceapi o intcnuificare a sen tiirrer-rtuiui de siguianiil 9i a stimei dt:
1e aie relafJei. srnc. 1n acela;i tirnp, 9i-a rcinnoit iubirc'a pentru solul ei, ceea
Dupd cum a evidentriat Dicks (1967), idealizarea reciprocti ini, ce a ficut-o s; $e simtb atit \rinova 16 fa !d de leghiura extracon-
giaii a cupiuiui nou format si agteptdriie congtiente pnvincl reia- tugali, clar gj si aprecieze aspectele pozitive ale rrielii lor: irrr -
tia de iubire sustinuti rnai devrerne sau md tArziu intrd in con- preune. De fapt, ilupd un timp, a descoperit c; aspectele emo-
flict cll reactivarea rela!iilor de obiect internalizate din trecut, fionale ale relaliei cu sotul ei erau mult mai saiisficdtoare decAt
confiictuale, re{Lrlate gi disociate. Conflictele oediprene inter- cele cu amantul, de9i, in aceiagi timp, cunoscuse deplina satis-
9i
dicliile corespunziioare alc Supraeului vor provrra in multe ca_ faclie sexuali cu arnantul, ceea ce credea cd solul ei nu putea
zuli o prdbusiro treptati a acestor idealiziri timpurii, in contex, l;ti ii ofere. Acest confiict a adus-o la un tratarrent psihanalitic
tul reinnoirii misiunii din adolescenfi de a integr-a erotismul si
Fi la congtientizarea tleptat;i a incapacitifii ei incongtiente de a
tandretea. Aceste conflicte, implicAnd frecvent testdri ale siabili- trii o relafic'pe deplin satisficdtoare emolional sj sexual cu ace
t.lfii cuplului, pot produce nu doar descoperiri dureroase pen_ iasi bdrbai.
tru ambii participanfi, dar pot crea gi proprirle lor procese de rrir_ Exteriorizarea cronjci a unui Supraeu infantil ,si ciutarea unci
decare, dupi cum ilustreazi unnaitorul caz. relalii constante de iubire cu un obiect parental pe care o astfel
C) pacienti irvea ceea ce considera a fi o relatie. sexuald mul_ de structuri a Supraeului il pr:rsonif:icd "iroate restrarlge in mod
tumitoare cu iubiiul ei inainte de cdsitor"ie. O datd ce s_au chsa- sever viata amoroasi a unuj individ sau a unui cuplu in pofida
torit, viata lor sexuali s-a deLeriorat. Ea se plAngea ci el ru ir di_ absenlei unui conflict manifest. De obicei, totr.rpi, aceasti stabi-
clea suficient.i atenfie, cd p.irca e\clusiv interesrt de natrira litate si armonjc aparente sun t oblinute cu prelul unui anum it
st-xuald a intilnirii 1or, fird suficienti tandrefe. grad de restriclionare a vietii sociale a cuplului, deoarecc rela-
Nu arrea toleranf5 pentru discontinuitilile obignuite in orice
fiile potenlial aneninlitoare - sau contrastant corective - tre-
relatie rntimi de lungii durati. Simfca cd i1 iubegie nu realiza Lruie sd fie bine aiese, in special cele care aduc conFtientizarea
9i
cii tendinfa ei de a-l int jrrovdti si de a sc vedea pe sine ca pe o posibilitdtij unor reialii rnaj satisf;citoare. Identificarea Lrnuir
victirni neajutorati lc otrivea relalia, ci moclul ei copiliresc de dintre parteneri cu agresorul (erprimatd in identificarea cu Su-
a se agila de partener gi de aJ invinovifi repeta aspectele rcla_ plaeul ceiuilalt) poate avea ca urrnare alianta sado-masochisti
liei mam.ei ei cu tatil ei,9i propria reiatie cu tatil ei in timpuJ a cuplului contra lumii exterjoare Fi poaie satisface nevoia cu-
inceputuiui ad olescenfei ei. plului pentru Lrn set comLrn de valori prin proiectarea a revol-
CAnd a irtAlnit un bir-bat cale fusese iubitul ei Ja inceptitui tei contra Suplaeului infantil asupra mediului. Cupluriie care
;rdolescentei gi pe care il ideaiizase cle atunci,a inceput o se comporte solidar ca victime ofensate gi umilite a1e persoane-
aventurd cu el, care s-a doveclit a fi satisfijcitoar.e sexual. A fost lor icr:te, pot menljne astfei o reialie nerrrotici, depi stabili, cale
OTTO F. KFRNBFRG
Relalii de iubire ' Funcliiie Supraeului
17c' special ciis;itoriii, poafe reprezenta efectul patokrgiei Supraeullri iertarea autenticii esie rr evlr*:gir,-'a ulur simf malur trl rrroraliii-
inir-unul sau ili ambii parteneri. fii, o acceotare a durerii care l'ine cu pierclerea iluziilor despre
O aitd triangulatie cronici determjnatai de Suprai.r: poate r-.- sine si dcsple cei;ilalt, cu crcdinir ?n pnsibilitatea de recuperare
liecta it.rtoleranfa unuia sau a ambilor parteneri fatii de :rrnbi- a incrcderii, posibilitatea ca iubirea s5. fie recreatd Fi mentinut;
valenfa nornralS a relafjilor de. dragoste, fatd de.exprrrnare.t in pofida si dincc'io dt conponentele ei agresive. lertalea baza-
unei agresj unj. De exemplu, unul sau ambii partener-i pot avea id pe naivitate sau glandiozitate narcisici, totlrFi, are o valoare
un sentimeni idealizat, dar naiv emotional al unei reia!ii per- mai mici in reconstruirea viefii de cuplu pe baza unei noi con-
fect armor-rioasc cu un partener care combini sexul si tandre- solidiri a grilii pe care cei tloi si<r poarti unul altuia Fi vielji ior
lea 9i, simuJtan, o altd relalie pe termen lung care. combini se- impround.
xul si tandrclea; agreslrritatea subiacenti este exprimat; doar fiantasmele despre rnoartea partcneru]ui ti desplc propliJ
in bucuria inconstjenti a irnplicaliilor agresive ale tridirii am- ffroalte sunt atat de com]-rne, incAt vorbesc rnult despre situalia
biior partenetri. cupiului. CAnd este vorba de o boali grav; sau o atncnintare a
Aceste d.inamici, in special mecanismele de ciivaj implicate, vietii, poate fJ mai ugor de tolerat perspectiva propriei morfi cle-
poi fi o apirare impotriva ir:.isituriior" Supraeulul sacjic in reja- cdi moartea partencrului: in motl incongtient, fantasma esentia-
fia cupluiui care poate fi obser"vati cind una dintre relatiile pa- l5 de a nu pdti nimic riu se referd la sutravietr:irea mamei. i(eithe
ralele estc destiinfati. O teami uneori justificati, dar adesea exa- l(ollrvitz simbolizeazd moartea in sculplura ce infiiiFeazd o t;i-
ccrati, cii llersoanat fa!5 cie care are un angajanrent real nu va n6;:d Kollwitz carc adoarme ir'] bralele lui Dumnezeu o expre-
putea nicio.iatd si ierte siltl si uite infidelitatea din h.ecut d,.- sic a sursei der bazi a anxietiiii si sigruanfei. fierder"e;r finalS a
venind astfel un Supi:aeu crud, neiertdtor
- poate fi echivalaid
ca efect, cu punerea in sceni de citr-e partcnerui iubjt a ului ast
mamei, prototipul abandondrii 9i singr"rriti!ii, este ameninlarea
de bazi contra cdreia supravieltiirea celuilalt este o protecfie;
fel de rol de neiertare si resentiment ve;nic. L)egi iezare.r n.lrci- aceasti gdji ir-rtensifici iubirea pentru celdlali gi dorinfa incon-
sic; a sentilrrentui dc a fi abandonat gi tritlat este iu mod evi- gtien ti pentru nemurirea lui.
dent un aspect importanl a1 aceslui comportament neiertitor, mi Accasii grij; este completatii de perspectiva inspiimAntitoare
gAndesc la ploiecfia corespunzitoare asupra partenerului girsau a propriei morti ca un trilrmf final al celuilalt exclus, pericolul de
la identificarca cu un Supraeu implacabiJ din partea parteneru, tr fi inlocuit de un rival oedipian: formuia,,Plini cArrd moaltea ner
lui ,,lridaL'. Va despArli" este triiti ca o amenintare furLdamenta)5, o glumi
CapacitaLca der a-i ierta pe ceilalfi este de obicei un sernn al unui crudd a destinului; sjmbolic, ea reprezint;i castrarea. increderea de
Supraeu matur, proveni:rd din capacitatea de a recunoagte agre- bazd in iubirea partenerului si in propria iubire pentru padener
sivjtatea si ambivalenfa drn propria persoani gi din capacitatea reduce in mod semnificativ aceastb teamti de o terfd persoani gi
aferenti de a accepta ambivalenta inevitabili ir relatiile intime. ajuti ia gestionarea anxietitii cu plivire la propria moarte.
OTTO F. KERNEERG
Relatii de iubire ' FLfir.tiile Su Dra,"uiui
LJn aspett imp()rtant al punet'ii in- scend a. conflicielor ranrrice in amigirc dcfensii';i- il ctl r,ai bun caz, arntigirea poa-
Supraeuiii in relalia c1e cupltr este dezvoltarea amdgirii Anr'igi- t,-'fi perceputi de celellalt ca un grad discrt't de artificialitatc care
re.r poate proteja contra agresivit5tii reale orl
iantasmate din Par- spolegte d.istanfalea. in cel mai rdu caz, ea poate fi treiti ca un
tL.r ce'luil.rlt sau p()ate asclmde ori fir:rr: sub corrtroi propria agr* atac rnascat care declangeazd gi alte reaclii paranoice irr partener,
sivitate fafi de celilalt. Amdgirea este ea insdgi o formi do Arnigir:ea, degi destinatd sd protejeze relalia de cuplu, o poate
agresivitate. Poate fi o reactie contra atacurilor angoasante din inriutili. Chiar gi in relaliile rer.rgite, sunt cicluli de ccea ce s-ar
partea celuilalt, care la randul lor pot fi realiste sau Pot reflecta putea numi comportamente amegitoare, paranoice (sau reciproc
proieclia Supraeului. Afirmalia unui so!, ,,Nu-i pot spune asta sr-rspicioase) 9i depresive ori deterrninate de vinovific, care ex-
sot-iei. Nu ar putea niciodatd sa accepte acest lucru", poate fi ade- primi gi in acelapi timp protejeaze contra comr-lnicarii afective
v"iratd 9r poate reflecta Supraeui ei infantil sau poate proveni din directe. Amdgirea poate fi o apdrare contra fricilor paranoide
proiectarea asupra ei a propriului Supraeu infantil. Sau ambii subiacente, iar rrn comportament paranoid poate {i o ap;rare
pot fi prrzonierii unei structuri de Supraeu comtm: uneori un cu- conh'a unor trisituri depresive mai adincr. De asemenea. autci-
p1u poate sucomba sub coluziunea autodistructivd proveniti din blamarea poate fi o ap;rare contra tendinfclor paranoid, o for-
supunerea lor fafi de un Supraeu sadic comun. De asemenea, matiurle reacfionald impotriva blamtirii celuilalt.
amigirea poate servi gi la protejarea celuilalt de lezalea narcisi-
ci, gelozie sau dezamdgire. Insd ,,onestitatea absolutd" este une-
Patologia relativ moderati a Supraeului
ori prur' gi simplu agresivitate r;rlionalizatd. Ambrvalenla, in mod
obi;nuit sub control in interacliunile sociale, poate iegi de sub ln til'rurile nroderate de pato.logie cind reiafia
a Supraeului,
control in cele intimer
- irrflexiunea vocii sau o modificare in ex-
presia facialh are potenlialul de a escalada rapid intr-un conflict
de cuplu este menjinutd, dar stmctura Suprtreului stabilit; in co-
rrrun este excesiv de restrictive, de asemenca cuplul de'vine mai
grav, chiar dacd stimulul inifial era relativ inofensiv. Adesea, intr- susceptibil fa!5 de cerinleie limitative gi interdicliile culturii in-
un cuplu, partenerii nu sunt pe deplin congtienli de cit cle bino conjuritoare, in specia) in aspectele ei convcntionale. in misura
se cunosc unr"rl pe celdlalt, de cAt de bine fiecare il poate ,,citi" pe in care convenlionalitatea reflectd reminiscenleie impdrt5;ite cul-
celdlalt. tural ale Suplaetrlui, acesta este un alt mod in care eqecul [rnc-
De fapt, comr.micarea afectivi sporegte pericolul proiecliilor fiilor Supraeului matur provoacd o regresie Ia cerinlele Fi inter-
reciproce ale Supraeului, al exprimirii necontrolate sau necon- dicliile Supraeului infantil restrictiv
trolabile aspectelor negative ale ambivalenlei norrnale. insigi in- Urmitorul caz ilustreazd problema produsi de un Supraeu
truziunea in experienla psihici a partenerului, favolj.zatd de ca- bine integrat, dar excesiv de sevcr gi restlictiv la ambii parteneri,
pacitatea superioari a ambilor parteneri de a citi sentimentele comun sau impus in mod inconptient de unul dinire ci asupra
neexprimate ale celuilalt, accelereazd transformarea fiicilor: pa- relaliei de cuplu.
terpelsonaie ;i sexuaJe tot mai mari. Ea avea trcizeci de atri si tudinea puritani fa!5 de scx impirt;igitb dc pdrinlii ei,9i i:r ma-
!.ra, dLrpri ciesctierca ambiior, o tospodini dedicati, cficicntd, nifcstat aFir.iri intense dc refularc, cum ar fi blocarea tuturor
care sc inerijea cu dragoste de cei doi bdiefi ai lot', cu vtirsta de amintirilor despro copilaria ei timpurie. S-a plAns cu amiriciu-
trei gi cinci ani. El, un bdrbat dc aproaptr patruzcci de ani, rL tosL ne de schinrbart:a sofuiui ei, al cir"trj comportament plin dc'vi.I-
desclis de amAndoi drept un om hamic, responsabil, care a mun- !d, direct, cavaleresc din iirnpul cAnd o curtase fusese inlocu.it de
cit pentru ascensiunea lui, in c6fiva ani, spre o funclie superioa- mAhrrire gi retragere in sine.
ld in f-irrni. Apartineau unei comunitSfi catolice suburbane, din Si intelviurile urdividuaLe cu sofu) au evidenliat o tulLrulale
clasa de mijloc, si ambii fdceau parte din familii extinse, de semnificatrvi de personalitate, cu trdsdturi predominant obsc--
origine Iatino-americani. Motjrrul constrltaliei era nemulfumirea sir,-compu lsive. El plezenta o identitate a Eului bine integrat;,
crescirrdi a soliei cu privire la ceea ce rcsimtea drept distanfa- o capacitate pentl u relalij profunde cu obiectul 9j simptomele
rea sofului, lipsa lui cle dispon.ibilitatc cmofionald si neglijare.r r,rnei depresii nevrotice moderate, Persistente. Tatil lui era rur om
ei,9i ceca ce el resimfea drept cicdleala gi critica insuportabili dc afaceri, pe care, irr copilSrie, pacientul il admirase pentru forta
din parica sotiei lui, care il indcprirta de acasi. ALr acceptat pro- $i pLrterei'l lui. insi in adolescenli, pe miisurd ce recunogtea, ne-
punerca nlea pentrlr interviuri diagnostic separate, insotite de o siguranla din spatele comportamentului autoritar al tatdltri lui,
serie dc intervitrri conrune,'. Obiectivul nlcu era de a evalua con- adnrirafia lui s-au transformat intr-o dezarnigire tot mai male.
flictul coniueal si de a decide asupra tratamentului posibil pen- Curiozitatea din iragedd copilSrie a pacientului pentru sexuali-
tru unul sau anrbii sau de cupiu. tatea celor clotti surori mai mari alc lui a fost leprimati sever de
Evaluarea individuaid a so!iei a fnrnizat o dovadd penirr.r ambii perinti, in special de mama iui, o solie aparent supusd, al
cliagnosticul unei tulburiri de personalittrte semnificartive cu o c;irei control manipulator asupra tatdlui a fost destul de evident
pledorninantd a trisitulilor isterice Fi masochiste, funclion6nd pentru pacientul meu.
la nivelul revrotic al organizirir pcrsonalitilii. Dificultatea ei in timpul adolescentei, el s-a implicat in mod sfiddtor in rela-
principali pirea si iie adaptarea ei sexuald la cdsitorie. Avea do- lii cr,r femei dintr<r clasd socio-economice inferioari, din diferite
rinta de intimitate sexuali, dar o capacitate minirni pentrn glupuri culturale. A avut md multe aventuri pasionale c6nd a de-
excitafie sexutrlii, care dispirea la citeva momel'lte dupd pene- venit adult, Dar apoi, spre fiIarea bucurie a pArinfilor 9i rudelor
trare. Ii repugna ceea ce ea resimfea drept interesLrl sexual exce- Itri, s-a cis"itorit cu o tinir.i din mediul lui cultural gi religios.
siv si ,,cruzimea" solului ei. De asemenea, pirea si aibi resenti- Comportanentul sofiei lui, intruciilva timid 9i sfios, simiiaritatea
mente lalh de ogecul lui de a lepeta telati.r c;r1da 1,e care o mediilor lor, impotrivirea ei de a incepe relafia sexuali cu el ina-
avusese (ru tatil ei idealizat, pllternic. L)e asemenca, se ura pe ea inte de casatorie, toate l-au atras. O dati ce s-au cXsitorit, lipsa ei
insisi pe'ntru ci incepuso sd semetre CU fircllrtJ ei suFuc;, cicdli- dt reaclie sexuaiS, pe care el la ir.rceput a pus<r pe seama lipsei ei
OTTO F, KERNBERG
Relalii de iubire ' FLrnclii e SuDraeu L|
care cllplui ie stabilc.sie in ceea ce privegte lucruriie pe care par- Uneo , aceastti dist:rnfare permite pistrarea infinritilri cuplu- lB9
tenerii 1e consideri a fi tolerabile. Patologia severd a Supraeuiui lui in anuin.ite zone. Distaniarea cronice, dar controlati, interfe-
estc Lie asemenea responsabild pentru raiionalizirile rigide ale ;"eazi cu intimitatea ur-rui cuph-r gi cu discontiruitdlile lui obignui-
identificiirii cu un Supraeu primttiv din partea unuia sau a am- te stabiiizatoare. Evoluliile secundare pot include o rationalizare
bilor parter.reri,,,colectarea nedreptdlii," tridarea gi rizbunarea reactiv; a comportamentuiui agresiv al fiecirui partener fafi de
presupuse gi detagarea ostili. celd1a1t. Frustririle reciproc induse gi sustinute pot deveni astfel
De asernenea, psihopatologia severi a funcliilor Supraeului ratjon.alizarea penIfl'u cornportamentele care accentueazd ;r mai
duce ia comportamentul neglijent gi in mod declarat ostil care mult frustrarea gi ciistanlarea de exemplu, impiicarea intr-o re-
exprim; nirreiuri de agresivitate primitivS, ce incepe si domi- lafie extraconjugali.
ne gi in mod frecvent distruge cuplul. in mod paradoxal, in eta- Cea mai frecrrenti expresie a proiecliei Supraeului, totugi, este
pele de inceput ale activirii acestei patoiogii severe a Supraeu- perceperea de citre un partener a celuilalt drept un persecutor
lui, r'iala sexuaiS a cupiului poate infjori din cauza negirii nemilos, o alrtoritate moralS care s.imte o plicere sadici ficin-
interdicfiilor inconstiente oedipiene sau a ispigirii vinoviliei duJ pe celilalt sA se simti vinovat si strir.it; iar al doilea parte-
inconttjente prin srrferinta cuplului. O interacliune scxuali apa- rrer il percepe pe plimul drept o persoand pe care nu te pofi baza,
lent liberd gi plScut;i poate ascunde deteriorarea reiafiei emo- falsi, iresponsabili 9i trdddtoare, incercAnd ,.sd scape nepedep-
fionale. siti". Aceste roluri sunt adesea inter"ganjabrle. Ca o consecinti a
Cind patologia Supr:aeului este serreri, atAt precursorii identificirikrr proiective leciproce, partenerii pot fi foarte efi-
Suplaeului caret idealizeazi, cAt si cei care persecutd militeazd cienlr in consolidarea sau ciriar si in inducerea cara cteristi cilor
contra integririi Supraer.rlui si faciliteaz.i reproiectarea exagera, de care le este teami, in celilalt. Relalioniirile persistente sa-
ti de nr"rclee aJe Supraeuiui asupra partenerului, ceea cc permi- do-masoclriste fird intervenliile pertibr terte excluse sunt pro-
te unuia sau ambikrr parteneri si tolereze o punere in scend con- babil manifestirile cele mai frecvente de patologie severi a
tinri a tiparelor caracterjale conLradictorii. Unul dintre parteneri Supraeului. Relalionarea poate permite inifial relatii sexu.ale sa-
il invinovilegte, il crjticd pi il injosegte pe celiialt, si, prin tisficdtoare, dar pe termen lung, inter'acliunile sado-masochiste
intermediul identificirii proieciive, induce in mod inconstient afecteaz; Fi funclionalitatea sexuale a cupiuiui.
asifel de comportamen te in celilalt. Aceste pr.oiecfii pot fi reflecr Un cuplu m-a consultat dir cauza unol altercatii violente
tate intr-o disiantare emofionald defensivi intre partener.i care constante. Ei prezenta o tulburare mixtb de personalitate cu tr5-
apare in decursul unei perioade de iuni sau ani de zile. Uneori, sdtud obsesionale, infantile gi narcisice; ea prezenta o personali-
cupiul poate pur 9i simplu si ,,inghete" intr,o pozilie de distan, tate predorninant infantilS cu tr;s;turi isterice gi paranoide. Sen-
tare care se consolideazd in iimp si duce in final la distruserea timentele lui de nesiguranlE la iocul de muncd, de a nu putea
sau pribusirea relaliei de iubire. trii ia in5ltimea proprillor lui agteptiri de a fi la fel de puternic
OTTO F, KERNBERG
Relalii de iubire " Fu ncliile S! praeu ui
,t
ca t.ltdl lui, se refl€rctau in comportamentul fald cle solie, Atent Aceasti prezentare ihstreazi iclentificirile incon;tiente, re- 191
in mod normai, intrucitva supus fa!5 de ea, a trebuit sd se lup- proiectarea imaginiior parentaie asupra parteneruiui conjugal,
te cu frica de a se apropia de ea sexual. Resplngerea sexualititii si, mai presus de orice, introiecliile Supraeuiui cu ,,colect.rre il
din partea ei, daci nu se apropia de ea in anumite feluri limita- nedrept;tilor",,,indignare justificatd", comportament puternic
te pe care ie putea accepta, le-a redus treptat contactele sexuale ralionalizat care scrveFte la jr.rstificarea persecuterii unuia de ci-
gi a contribuit mult Ia impotenta lui ocazionali cu ea. tre celd1a1t, precum gi Ja punerea in act a vinovSliei incongtiente
O relafie pasionali cu o coleg5 de serviciu i-a oferit temporar deoarece existau aspecte aie unei relalii conjugale adulte pe care
rn sentiment de mAndrie gi de implnire sexuali, tulburat de sen- amindoi le-au considerat intolerabile. Tiatamentul psihanalitic
timente intense de vinovS'ie fafi de sofia lui, pe care a inceput al sotiei a dezvdluii originile inhibifiei ei sexuale in eforturile in-
acum s5 o r.add in mod incongtient ca pe mama lui despotici, conFtiente de a recrea o relalre sado-masochisti cu un tati abu-
care il face sd se simtb vinovat si ruginat, sadici. Mama lui osci- ziv; tratamentul sotuiui a dezviluit, sub un strat de ambivalen-
lase intre servilism fald de soful ei gi izbucniri violente de furie !d fa!5 de o mam5 care inciti si refuzl, Jupta lui fird succes cu
fafi de el. Pacientul meu a inceput din acel moment si oscileze imaginea unui tati puLernic 9i arnerunfdtor.
intre migciri de supunere declangate de sentimentul de vinova-
fie gi conciliere gi episoade periodice de crize de furie, cAnd !ipa,
spergea farfurii (cum f5cea mama 1ui) 9i incerca intr-un mod
stAngacr gi autodistructiy sd il intreacd pe tat5l lui.
Astfel, solia lui simtea ci el nu se purta frumos cu ea gi cd o
abuza, o repetare a experientei cu tatil ei. in incercarea de a evita
ceea ce trdise in copiliiria ei, ca un comportament umilitor al ma-
rnei ei, supuse, sotia a inceput acum sb protesteze violent, impli-
cAnd ca martori vecini, rude, si, mai pr.esus de toate, pe propria
mama.
intr-un efort inconstient de a-l provoca pe soful ei pi la alte vio-
ienfe, ea a minimalizat performanta lui sexualS gi, de asemenea,
i-a implicat pe cei doi copii de vArstd scolard si alte cllnostinte
pentru a-l face de ru;ine pe solul ei. in cursul escaladirii violen,
tei, el a lovit-o in cele dil urmi, ceea ce a ficut ca ea si il recla-
me ia autoritS!i1e locale pentru comportament abuziv. in acel
punct au fost recomandate evaluarea conjugali gi tratamentul.
rezistente sadtrmasochiste impotriva unej reialii oedipiene pozi- triva sentimentutrui de dependenfd fafi de o analisti idealizat5.
tive, fie un transfer narcisic in cz,rre dezvoltirile oedipiene poziti- Acest efort de a reproduce duetul convenlional cultural dintre
ve sunt reduse sernnificativ. S-a observat ca natura iubilii de un mascul puternic gi seducitor gi o femelE pasivd gi idealizati
transfer variazi in funcfie de sexlll participanfilor (Bergmann este corespondenlul unei situatii culturale conventionale a unei
1971 , 1984, 1982; Blum 1973; Karme 1979; Chasseguet-Smrrgel relafii de dependenli serualizate, dintre o pacientd nevroticd de
1984a; Lester 1984; Coldberger Fi Evans 1985; Person 1985; Silver- sex feminin gi un analist de sex masculin, precum Fi al reprodu-
man 1988). Pe scurt, pacientele nevrotice tratate de analigti barbafi cerii, in cazlrl din urmi, a dorinlei de tip oedipian resimtit5 de
au tendinla de a dezvolta transferuri oedipiene pozitive tipice fetifi fali de tatdl idealizat.
ca dovadi, cazurile pe care Freud (1915a) le-a descris in clasica
- Pacienlii care au fost traumatrzali sexual, in special cr-r istoric
sa lucrale despre iubirea de transter. ins) temeile cu personalita- de incest, gi pacienfii care au fost inplicali in relafii sexuale cu
te narcisici in analizd cu analigti birbali tind si nu dezvolte o ast- psihoterapeufi, pot, din cauza presiunii crescande induse de tra-
fe1 de iubire de transfer sau se o dezvolte doar in etapele tarzii umd spre compulsie Ja repetilie, sd incerce sa il seduce pe ana-
ale tratamentului, de obicei intr-o formi estompate. Rezistenta list, cererile lor probabil dominand transferul pentru o perioadi
narcisicd la dependenfd in transfer, ca parte a apiririi impotriva indelungati de timp. Identificarea incon9tiente cu agresorul ioa-
invidierii incongtiente a analistului, previne dezvoltarea iubirii ci un ro1 important in aceste cazuri, si o analizd minufioasd a re-
de transfer, pacienta trdind orice dorinld sexuald pentru analist sentimentului furios al pacientului fa!5 de lipsa de rdspuns a
ca fiind o experienfi umilitoare, care o face s; se simti inferioali. analistului 1a cererile sale sexuale poate solicita o mare atentie
Pacienlii nevrotici de sex masculin tratafi de femei dau dova- inainte ca pacientul sa se necesita uFurat gi sd aprecieze menti-
dd de obicei de un anumit grad de irfiibifle in manifestarea di- rerea cadrului psihanalitic.
recti a iubirii de transfer, avAnd tendinla de a o deplasa cStre alte Femeile narcisice cu puternice trdsituri ar-rtisociale ar putea
obiectei ei dezvoltd, in schimb, an6ioase mtense fa!; de inferioli- incerca sdl seduc; sexual pe analist intr-un proces ce ar putea fi
tatea sau insuficienta 1ol sexuald ca parte a reactivirii fantasme- considerat, in mod eronat, iubire de transfer oedipiand. insa
lor infantile nalcisice normale in legituri cu mama oedipiane. agresivitatea subiacenti eforturilor lor de a rricia tratamentul este
Dupi cr-rm a evidenfiat Chasseguet-Smirgel (1970, 1984), frica in- adesea destul de evidenti in transfer. Aceste femei nu trebuie
conFtientd a bdielelului ci penisrrl siu mic nu va fi capabil si o confr-rndate cu femejle masochiste, care au fost sau nu abuzate
satisfaci pe mama sa de dimensiuni mari este o dinamicd sem- sexual Fl care au o predispozifie ia a fi abuzate gi exploatate se-
nificativi in acest caz. Totugi, pacienfii narcislci de gen masculin xual. lntensitatea transferurilor erotizate care se rnanifestE la pa-
tratafi de analiste de gen feminin manifestX ceea ce aparent este cientii cu ostructurd isterici de personalitate reprezinte tipul cla-
o iubire de transfer intensi, dar care, de fapt, reprezinti o seduc- sic de iubire de tlansfer: o idealizare defensivi. sexualizati a
,1,
JnalistlrIui asr:undc cic nrulte'ori o agaesivitate inconstient;l serr-r- sexualizat; a rracientiilor nei'rertici si mentinerea caci;"uiui alali-
nificativd izvorAti din clezamdgirea ocdipiani gr din vinov,ltia tic ?rr cazul iubirii de h ansfcr pseudo-pozitiv din patoiogia nar-
jnconstienti oeciipiani. cisic; sunt condiflilc esentiaie a1e unei exploriri analitice com-
Caracteristicile nevrotice aie iubirii de tralLsfer devin evidetr- piete 9i aie soJufiondrii tuturor dcest(\r r-volutil. jn acest Froces,
te nu numai prin intensificarea ciorinlelor erotice legaiii de o iu- vicisitudinile conlratransferuluj sunt de o importar-rfd covii.rgi-
bire neimpirtigit5, ci se manifesti mai degrabd in dorinta narcr- toarc-
sicd infantili de a fi iubit decit in iubirea maturd activd fatd de
analist, in dorinla de intimitate sexuali ca o expresie simbolicd
a dorinfeior" simbioti.ce sau a dependentei preoedipiene pi in ac- Contratransferul
centuarea defensivi generald a idealizirii sexualizate ca o apa- Degi lucrtirile de tehnici psihanalitici au conferit o atentie
rale impob'iva tendintekrr agresive generate de numeLoase sur- sporiid ctr;rtlatlansferului ca factol in formularea interpretiri-
se. Pacienlii cu organizare de personaiitate de tip borderlire pot ior de transfe4 s-a pus accent mai mult pe contratransferul
rnanifesta dorinte extrem de intense de a fi iubifi, cererj elotice agresirr decAt pe ce1 erotic. Tiadifionala atitudine fobici fafd de
insofite de eforturi puternice de a controla terapeutul, gi pot chiar contratransfer, care s-a sclrinrbat doar in r.rltime[e deccmi,
recurge la amenintiri cu suicidul i:r efortul de a obtine cu forta :rctioneazd incd in privinla rispunsului erotic al analistuiui la
i ubirea terapeutului. transferul erotic.
Evolutii aie dr:agostei lromosexuaJe de trarrsfer sunt similare ;,
Ln generaL, atunci cand serrtimentele gi fantasrnele erotice ale
la ambele sexe, ins5. diferenfe importante apar in contratu ansfe- pacientului in tlansfer sunt lefulate, e'vcci de obicei riispunsuri
ml analistului. Pacienlii cu psihopatologii nevrotice ar putea dez- erotice ries€'mnificative in contratransfer. insd atunci cAnd pa-
volta intcnse dcirinte homosexuale fafi de analistuj de acelagi cientul i;i conFtientizeazS fantasmele si dorinteie erotice,
sex, dorinte in care converg complerul oedipian negativ respunsul de contratransfet: a analistului poate include elemen-
Fi tel"r-
dinieie preoedipierre, de dependenfi orali si cele anale; elemen- te erotice care il altereaz; fafi de posibilitatea ca pacientul sd isi
tele dorintelor sexuale pot fi studiatc dupi analiza sistematici a reprime in mod congtient fanLasmele gi dorintele erotice. CAnd
rezjstenlelor impotriva regresiei in transfer rezistentele la exprimarea deplind a transferuiui s-au diminuat
in patologia narcisici, transferudle homosexuaie dclbAndcsc semnificatir- si pacientul trdJegte puternice dorinle sexuale fal;
c1e obicei aceleasi caracteristici solicitante, agresive, despotice ca de anallst, rispunsurile contratransferenfiale erotice pot deveni
pi transferurile heterosexuale ale pacienfilor. de sex rnasculin fati intense, variind cu intensitaiea transferului erotic.
de analigtii de sex feminin si aie pacir:ntelor narcisice antisociale A9 dori si scot in evidenfi fluciualiile transferului: in mod
9i borderline de sex feminin fati de anaiistii de ser opus. De re- normal, chiar si transferurile erotice intense cresc sau scad deoa-
guld, toieranta analistului fa!5 de iubirea de transfer. pozitivi gi rece pacientul igi deplaseazi sentimentele 9i dorinlele transfcrcn-
JTTO F KERNBERG
Relatii de iubire'lubi eaincadr! analiti.
le8 tiale citre opor:turritdfiie disponibi le de punere in scen"i, de salrrare in analistul lor de sex masculin, ,,seducildu-]" s; incer-
evoiufie, ori de satisfacere extra-analiticd a sentimentelor sexu- ce se le aiute doar pentru a demonslra cat de eronat Fi inutil este
ale. CAnd dorinlele erotice ale pacientului se focalizeazd exclu- dc fapt ajutorul lui. Aceste acte de seducfie pot devenj sexuali-
si1. pg analist, aspectul rezistentei devine destui de evident, iar zate si se pot manifesta in contratransfer ca fantasme de salvare
componenta agresive a soUcitirilor sexuale mai acceniuate. cu o componenti eroticd puternice. De obicei, de exempiu, ana-
Aceastd eaoLulie tinde sd drminueze intensitatea sentimentelor de iishrl de sex mascuiin ajunge chiar si se intrebe cum este posibil
contratransfer erotic. ca aceasti pacierLt; extrem dc atregitoare sii nu reuseascd si
Atunci cAnd identificarea proiectiv; predomini in raport cu mentind o relalie cu un bArbat gi sb fie mereu respinsi? Nu mai
proiecfia adic5, atunci cAnd pacientul atribuie analistului sen- este decat un pas de la aceast5 intrebare p5ni 1a fantasma de con-
-
timente seruale pe care le recunoaste in el, dar le respinge cc,n- trairansfer: ,,Ag putea s5-i fiu un partener sexual foarte satisf;-
siderAndule periculoase, incercAnd in aceiagi timp siJ contro- (:;toI",
lezc pe analist pentru a evita un atac sexual de care se teme, in in tratamentul pacienfilor masochigti cu un lung istoric de re-
contrast cu sirnpla ploiectie a impulsurilor inconstiente lalii amoroase eFuate, am observat ce este util sd se acorde aten-
- con-
batransferlll erotic este de cele mai multe ori absent. De fapt, ciu- lie sporiti momentelor in care apar asemenea fantasme de sal-
data discrepanld intre fantasmele sexuale intense proiectate ale \rare sau de contratransferuri erotice. De cele mai multe ori,
unui pacient cu un transfer erolornair gi un r.ispuns contratrans- aceste seduclii in tlansfcr-contratransfer culmineazd in incapa-
{erential care lefiectd doat sentimentul de intimidare gi constrAn- citatea frustrantd, dezamigitoare gi mAnioasd a pacientului de a
gere ar trebui sd-l ducd pe analist cu gindul la existen,ta ulrei psi- inleiege comentariile anaiistullli, sau in trecerea Ia cereri
hopatologii narcisice severe a pacientului sau la o regresie neobignuite la adresa analistului, care distrug instantaneu dez-
putelrricd in transfer'. rtoltarear contratransferului erotizat de salvare.
Din experienla mea, cel mai intens contratransfer erotic este Consider de asemenea util ca anaiistul sE i9i tolerczc propri-
probabil cel obtinut in oricare dintre urmdtoarele trei situafii: (i) le fantasme sexuale despre pacienti, gj chiar s5 le permiti sd se
cazul analigtilor de sex rnasculin care trateaze pacienfi de sex fe- transfolme inh-o poveste despre o reiatie sexuale imaginara. in
minin cu puternice trdsituri masochiste, dar fird trisdturi bor- scurt timp, propda fantasmd a analistului va duce la evaporarea
der'line, care dezvoltd o iubire sexr:alizate mtense, ,,irnposibild" ideii datoriii perceperii pre-constiente a aspectelor de respingere
fald de un obiect oedipian inaccesibil; (ii) cazr.rl anali;tilor,le an.- a ajutorului ,,antilibidinale" ale personalitatii pacientului; o ase-
bele sexe cu caracteristici puternice narcisice nesolufionate; (iii) menea abordare va facilita interpretarea transferului chiar inair-
in cazul unor anaiigti de sex feminin cu terrdinfe masochiste pu- te de trecerea bmsci La aspectele negative. Inconsecvenlele in pla-
ternice care trateaz5 pacienli narcisici de sex masculin extrem de nificarea tr:atamentului, scereri de schimbare a programului,
seductivi. Anumite paciente masochiste pot genera fantasme de convingerea cu privire ia insensibilitatea analistului la circum-
ii st'r'a simfi atrasi sexual de analist, acesta va fi capabil si in- lare;r con tratrarlsferuiui cu privire [a propria identificare cu Pa-
feJeagi mult mai bine dorinfa sexuald a unei reprezentante a sc- rinlii preoedipienj ar trcbui s5-i faciliteze analiza implicafiilor
xulu.i opus, integlAndu-gi ident.ificarea concordanti cu dorili.r negative oedipiene ale seniimenielor homosexuale ale pacientu-
sexuaii a paclentei sale si identificarea lui complementar; cr lui siu. Acesi iucru nu pare a d€'veni dec6t rar o importanti pro-
obieci ai dorinfei ei. Aceasti inlelegere din partea analistului in- biemi pentru analiFti, cu excepfia celor care se lupti cu o re{u-
clude o rezonan!5 emotionald cu propria bisexualitate, precum lare confiictuald a propriilor dorinfe homosexuale sau cu o
gi depagirea granitelor de irtimitate si conrunicare, care se atinge orientare homosexuali reprimati.
nunrai in apogeul de intimitate sexuali al unui cupJu. Evotulia transferului Ja pacienfii homosexuali cu o persona-
Activarea unlri contratransf:er intens si compJer care probabii litate narcisicd tratali de anali;ti de acela9i sex dobindegte o ca-
cd poate fi tolerat gi utilizat in analizi este urricii pentru situafia iitate exh'em de solicitant;, agresiv;, care teduce sau elimine coll-
psihanaiitici doar: datoritd protectiei confc.lite de limitele relafiei tratrans ferurile irotnosexuale puternice 9i dificultS!ile lor
psih.rnalitice. O confirmare ironicS a uniciiifi acestei experiente aferente. in mod firesc, lipsa rezonanfei sexuale in contratrans-
de contratransfer consti in acec'a ci, degi psihanalistilor ii se ofe- ier a unui analist de acelagi sex Fi a unui pacient homosexual care
ri ocazia unicd de a studia psihologia vietii amoroase a sexului prezjntd o sever; patologie narcisic; necesitd de asemenea ana-
oFlus, aceasti experienti si culloastere tind sti ciispar.d cind r ine liza urrei posibile rcaclji fobice specificc de care di dovadd ana-
vorba de infeleeerea propriilor experiente cu sexul opus in afara listul {a!.i de propliile impulsuri homosexuale. Puternica preju-
situatiei psihanalitico. Adici, in afara situatiei psihanalitice- r ia- decati cultural.ii referitoare 1a homosexualitatea masculini ar
ta amoroasi a analistului derrine pur gi sinrp[u una comun;.
l-rutea reprezenta, din nefericire, o povari gi mai mare in contra-
ln 5ilu.rii,r irr ,.rre.rrrlli-lul :,i pacientul nu -unl cle rcela;i ser. transfer pentlu psihanalistul de sex masculin.
identificarea concordantd in contratransfer se bazeazd pe capa- Din observafiile de mai sus reiese ci cele maj imPortante pro-
citatea analistului cie a tolela propriile comporente homosexu, blemc. teltrice in analiza iubuii de tra;rsfer sunt, in primul rind,
alr:, in timp ce in identificarea complementard in contratransfer toicranla analistului fafd de dezvoltarea unor sentimente sexua-
domini componentele heterosexuale. Aceastd distincfre se es- ie fafd de pacient, fie ele homosexuale sau heterosexuale, care ne-
tompeazi atunci cAnd pacienfii de acelasi sex cu analistul traiesc cesiti libertatea interioard a analistului de a-;i utiliza bisexualita-
tt irrbire de transfer infpns; Transferurile homosexuale si risnrin- tea psihici; in al doilea rAnd, explorarea sistematici de cEtre
sul erotic al:rnalisfului la astfel de transferuri tind si activeze analist a apiririlor pacientuiui impotrirra exprimirii complete a
lupteie pi conflicteie libidinale preoedipiene 9i oedipiene, in spe- iubirii de transfer, gisrnd uir compromis intre ezitarea fobici fa!5
cial la pacienlii ale ciror dorinfe 9i conflicte hornosexuale apar de examinarea acelor apirdri ;i riscul de a fi invaziv in mod se-
in contextnl unei organizari nevrotice de personalitatc. Dacd ana, 0.,"1t1,; ih al treilea rAnd, capacitatea analistului de a realiza o ana-
OTTO F. KERNBERG
Relalii de iubire . Iubir€a in cadrLrl ana iti.
tenre- s:i-nri inrp.ii'tiiseasci detalii d:irt viata erj st xuali-l deoart:cg ilai reali:;t pe'li faii lir t:rii cli iri orlse.rvlntolc c{xrpoiianlentLr-
crecie ci vLcau s;'i o cxploatez sexual, si o seduc si s;i-i trczesc lul sir: faf;i de ea. Confnrntat cu aliernativele ei refer:itoale la vij-
-,'niitncnl,. \r.\llJ,C i,rl,r Je ti ri'', . rrxul rclafiei, Fr.;r decis sX o il ctrcrr. In l.triuada cJc Juiiu ce a ttr-
ll.ebuie si aclaug cri aceste ciezvolihrl au aphrut intr,i) atmo- rnat, s-au Cegaiat penfu plinra data in transfer sentimente erotice
sfera compiet non-emtici; in tot acest timp, momente ljnistite de cu$ticnie fa!d de mine. D-ra A, care nX suspectase cd incercam
autc.r-reflecfic intrerupeau izbucniriie de furie contra iubiiului ei si o seduc sexual si mh cursiderase o replice a tat;iui ei ipocrit,
saLt contret mea, datodtd presupusei mele intolerante fafi de re_
moralist gi promiscuu, md Percepea acum foarte diferit de tatil ei.
lafia sa cu B. Apoi a inceput sd analizeze aspectele sexuale ale Derrenisem in ochii ei un bdrbat idealizat, iubitor, protector:i re-
relaiiei salc cn B. Am aflart cd, clepi de Ja inceput participase cn
ceptrv din punct de vedere sexual. Fi irtr-o manier5 destul de des-
plice;:c la orice joc sau activitate sexual;:1 propusi de B. ci
;i chisd i9i exprirna sentimentele erotice fali de mine, sentjmente
submisivitatea e.i ii ficea acestuia o deosebiti pldcere, ea nu nu_
care inglobau fantasme gi clorinle tandre ;i sexuale. La rAndul
mai c.i nu prrtea ajtrnge la orgasm in timpul actuluj sexuai, dar
meu. .onsiderend-o inifial destr-rl de gtearsd, dez-voltam acum fan-
manifesta aceeagi inhrbitie sexuali ca gi in cazul foptilor ir-rbiti.
tasme erotice contratransferenfale in fimpul sedinfelor, g6ndirdu-
LJoar in momentul in care u:rul dintre acegtr iubiti, intr_un acces
nra in acelagi timp ci era rematcabil cii o femeie atAt de atrdgdtoa-
de furic, a lovil-o a lost cap;rbild sd se excite sj si aibi orgasm.
rc nrr a fost capabilS sE menfini o relafie perrnanent.i cu r1n birbat.
Acesia infl)rinatie m-a l.imurit in plivi:rta comportamc.:r.rtuIni
D-ra A, in mijiocul unei aparente libertifi de exprimarea fantas-
siu dependenL, si totusiprovocator, cu 11.: eforturile sale incon, melor legate de o lelalie amoroas; cu mine in contextul cerorJ
;iiente de a-i provoca s;i r: love.rsci, pentru ca astfcl si poata -
i9i irlagina ir.r plincipal interacliruri seruale sado-masochiste de-
sirnti pc dr-:piin plicer.ea sexu.rj.r. Atruzul de alcool si calmante
venise de asemenea foarte sensibild la cea mai mici {rustrare in
-
Lrsoare a apdrut ca o modalitaie de a se prezenta ca o persuarl;
timpul pedinfelor. l)acd trebuia se agtepte ceteva minute, dacd tre-
impulsivii, necontrolat;, pretentioas.i si vegnic nemulfumiti _
buia si schimbim data unei intAlniri, daci din diverse motive nu
in contrast cu sincle ei blitrd si suplrs. in acest lel, stArne.r in bir.,
puteanr sd aranjez o schimbare pe care o ceruse, ea se simlea leni-
bati violenla cu posibiltatea unei satisfaclii sexuale 9i in ace_
- - mai intAi ,,deprimat5", dupd care foarte mdnjoasd. Umiliti
de
laf i timp isi diminua fanlecul. Iirivind retrospectiv,- abuzul de
Le
OTTO F. KERNBERG
Relalii de iubire ' Iu birea ir cddru al]aitrc
:10 Afeciul intens al acestor invinrriri, atitudinea ei acuzatoare, r:u [at.1 ei sr::duciiv cu iibertatea de a-mi expkrra cont]"airansfe- 27)
autodepreciativi si ranchiunoas5, o replici a dificultdtiior ei cu rul crotic 9i, prin urmare, de a percepe mai clar tiparul mascrchisl
birbaiii pi deschiderea turui aspect al relaliei salo cu tatil care fr"r- din trarrsfer" De asemenea, consider ci la acesta a conbiblrit si re-
sese lefulat mai inainte au condus si ia o modificare in contra- zistenla mea ia impulsurile sado-masochiste inconptiente aJe:
transferul meu. Paradoxal, mi simfeam mai liber sd-mi explorcz proprici mele resp,:nsabilitdfi de rol fali de d-ra A- Fantasmele
faltasmele de contratransfer, care variau de ia interacfiuni sexu- sexuale ale cl-rei A in legituri cu tatil sdu, de care i9i amintea ci
ale care ii reproduceau far"rtasrnele sado-masochiste pAnd 1a a-mi o provoca pi o resp:Lngea sexual, au devenit astfel un conlinut do-
imagina cum e si triiegti cu o femeie ca d-ra A. Fantasmele mele minant al analizei.
despre interacliuni sexuale sado-masochiste reproduceau de ase- ln contextul exploririi sentimentelor profi;nd e de virovalie
menea comportamentul agresiv al birbali1or fald de ea, compor- care ficeau legitur:a acum intre irnaginea idealizati a sofiei mele
tament pe care ea in mod incongtient tindea si il induci acesto- 9i imaginea idealizatd a mamei sa1e, d-ra A. gi-a dat seama ci nu
ra. Fantasmele mele au culminat prin realizarea faptului cd ea ficuse ciecAt si sc apcrc impotrir.a acestor sentimerrte de l ino-
prov()ca neincetat situatii care sd-i frustreze nevoile de depen- vdfie prin clivarea imaginii mamej in imaginea idealizatii a ma-
den!5 gi duceau la invinuiri mAnioase, exti.nzAndu-se spre intcr- mei decedate gi imaginea angoasantd 9i depreciatir'5 a mamei vi-
acliuni violente 9i afigarea publici a depresiei 9i furiei. Ea se pre- trelte, reprezentatd de rivtriele d-iei A, celelalte femei din viafa
zenta drept o victimi a mea, ceea ce rre distrugea fir5 doar 9i birbalilor pe care rlu ii putea avea doar pentru ea. Aceasti con-
fr,dh.relalra. gtientjzare a ajutat-o gi si clarifice alegerea incongtienti a bdrba-
Deoarece {oloseam acest material contratransferenlial in inter- likx ,,imposibili" si interdiclia inconstienti a satislacliei sexuald
pretarea evolufiilor din hansfer, puternicele sentimerlte dc rrino- completb irr alte condilii decAt cele de suferinld fizicd sau men-
vifie ale d-rei Ain legdturd cu aspectele sexualizate a1e relafiei cu iai5.
mine deveneau vizibile. Spre deosebire de nemullumirile arrte- L)-ra A a reu;it in cele din urmd si arbd o relalie cu un bdrbat
rioare datoraLe sentimentului ci este respirsi si umiiitd il lipsa care in multe privinle era mai satisf.icitor decAt fogtii ei iubi9i.
unui rispuns de iubire din partea mea, de data asta se simlea I'Jr.r era impiicat in nici o altd reJafie la momentul respectiv si
anxioasi, vinorratd gi supdratd din cauza dorinfei de a mi sedu- aparfinea mediului ei social (din care fusese ostracizata datoritA
ce gi a blocat o imagine idealizati a soliei mele (despr:e care nu stilului ei de viafd turbulent). A urmat o lungi perioadi de ana-
gtia nimic). Retrospecti\'. mi-am dat seama cd rezistenta mea la Iizd. in timpul cdreia am explorat fantasmele gi flicile din relalia
explorarea fantasmelor din coniratransfer m-a impiedicat s;i le sa cu C. A fosl capabild s5-gi descrie in detaliu relafia sexuali, gi
urmez intr-o direclie care ar fi clarificat caracterul alrtodistructiv am putllt astfel si examindm atat sentimentele el de vinovdlie
gi masochist al dormlelor erotice ale d-rei A fa!5 de mine. Privind. fali cie mine abandonat ca obiect al iubirir cit Fi seniimcn
in urm5, as putea spune ce contra-identificarea rnea inconFtient;
- -
tul ei de victorie asupra mea intr-o relalie sexuali care, in fan-
ir: tasma ei, era mult mai satisf5cdtoare decAt orice relatie pe care
eu as fi avut-o in acel moment. Altfel spus, o relafie de iubire sa-
tisfdcdtoare in realitatea exterioari a servit pi funcliei de a perla-
bora un travaliu de doliu cu mine care repeta doliul gi o noud re-
conciiiere irr legdturd cu relalia ambivalenti cu tatdl siu.
Patologia masochist5
I
.rTr O F, KERNBER6 Relatii de iubire , Pato ogia rnasochisti
)]ti fi nerioie motivati inconstient di. a srrfetri si iiinamicile ei fic, obiectul irx'intei, culriinde si exigentele pe care acest obiect 215
)TTO F. KERNBERG
I
Relatii de iubire * fj:1o osi! masochisr;
21r, {Jrr-mi lor din ploplie iniliativi sau supuniindu-i pe aliij la ele. O perversiunt scxuali timpurie poate fi mai tArzir: cor.:solj-
sunt superior tutrjro]"cclor care provoacti sau se tem de accstc datd prir apiriri in'rpotriva angoasei de castrare gi a rrinor"'a[iei
nenor"ociri." incorgtienc dcrjvair din conflicte ciedipiene avansale, in cele din
iir circumstante mai moderate, obiectui sadic poate ii jnterna- uimi ,,continAnd " aceste confiicte. Totupi, ascendenfa unui Su-
lizal intr-un Supracu integrat, dar sadic, iar fuziunea cu acesta se praeu stdct dar bine iniegrat, care internalizeazi o moralitate se-
reflecti in dorinta cu accente morale de a se autodistruge. Con- xuali represivS, poate contribui la transformarea masochismu-
vinger"ea deLiranti a propriei rdut.ifi, in depresia psihotici, dorin- lui sexual iimpuriu in masochism moral, convertind infelesurile
!a de a-gi distruge sinele r5u fantasmat, si fantasma incon;tienti simboiicc ale durerii, supunerii si urnilinfei sexuale in sufelirrfi
de a se reuni cu obiectul iubirii prin auto-sacrificiu pot reflecta psihici, in supunere {a!d de Supracu gi erprirnarea unei vinovd-
accste condifii. in contexte mai prr fin selere, suferinla masochis- lii inconstiente intr-un comporament plin de umilinli Fi alrtodis-
ti poate con.feri un sentiment de superioritate morali; pacienfii tructiv.
,,victimi a tutulor nedreptSfilor" reprezinti in rnod tipic forma- Pe scurt, tlescriu trel i-iveluri ale organizirii psihicc in care
liunea de compromis mai moderatd a masochismului moral. asresivjtatea ser.erd prim.itivd este incorporatd in aparatul psi-
Dar daci agresivitatea este absorbiti in Supraeu sul, form;, hic: auto-distructiviiate prirnitir, h, masochism erotic gi maso-
internalizirii unui obiect al dorintei rdzbunitor, dar necesar, ma- chism moral. in toate cele trei situatii, elabor 5ri1e narcisice se-
sochismul erotic poate si ,,conlind" agresivitatea, nu in aspecie- cundare ale tendintelor masochiste contribuie la rationalizarea
le sadomasochiste obisnuite ale excitatiei sexuale, ci in conden- si la apirarea manifesterik)r caracterologice si comportamenta-
sarea cxcitatiei cu o tot;.rli supr-rnere fafi de obiectul dorit si cr,r le ale acestor tipare masochiste.
dorinla de a fi umilit de acest obicct. Masochismul, ca practici In mod optim, agresivitatea primitivi va fi ir-rtegrati ca un ele-
sexuald restrictivi si obligatorie, transformi astfel sexualitatea m€nt sado-masochist al excitatiei erotice sau, in condilii mai se
infantili perversd poiirnorfi obignuiti in ,,paraphilia" sau per'- vere, ar fi coniinuti in perrlersiunea masochisti, firi a ,,conta-
versiune in sensul strict al cuvantului. Tocmai de aceea, maso- mina" in mod necesar structura caracteriali generalS cu efectul
chismul poate proteja dezvoltatea psihicd impotriva infiltrdlii altci dezr.oltiri patologice a Suplaeului. Dar imposibilitatea ma-
generale a agresivitdfii in Supraeu prin internalizarea obiectului sochismuiui erotic salr chiar a perr,'ersiunii de naturd masochis-
sadic. Aparent, se dezvoltd separat doue tipuri de otganiziri tii de a indeplini aceste functii de continere va predispune atunci
mentale, la unii pacienli al ciror abuz fizic sau sexual a fost mai s'-rbiectul la tr-asc'chism moral. Chiar gi masochismul moral, in
limitat, sau in cazul in carc incestul a avut loc in contextul altor' cadrul unui Supraeu extrem de sever, dar bine rntegrat, ar putea
relafii de obiect relativ normale, sau atunci cAnd insisi pedeap- limjta efectele auto-distluctive ale masochismulur, de fapt le-ar
sa a fost erotizati in cxpcrienlele de bitaie propriu-zisi sau in putea contjne. Totugi, agresivitatea excesivi, transformAnd au-
alte inter actiuni conexe. to-distructivitatea primitivi mai intai in perver.siune sexuali gi
i l
zirii defer.sirre a perversir:nii, a
devalorizirii actuini sexual ile- te-'r:naiisti int,lre;te nra-qcchjstrui caracterologic la femei ;i corr'-
nital 9i deieriordrii generaie a relafiilor cu obiectul. porrenick: sadicc alc ser"ualitifii la bilbafi, intirind astfel sexua-
Descrierile desfiguririi situatiei oedipiene 1a biieti pi la fete re- iizalea masochismulu j la birbali, 9i accentucazd tLansformarea
alizate de Chasse5;uet-Smirgel (1970, 1984) si Braunschr,r'eig >i iui in tipare caractetrlogice ia femei. I)upi cum au evidenfi.at scri-
Fain (1 971) iumizeazd importante clarificiri specifice in legiturd itorii ctrrentuluj fcrninist (ThonLpson 1942; Mitchell L971; E'enja-
cu diferenlele fantasmelor in masochismui masculin 9i leminin. min 19[i6) cu prirrire la rela]i:ile de supunere, este esential sA fa-
Pentru birbaii, dominarea de cdtre o femeie puternici reitere"r.za cem di{cren}a inbre oprimarea obiectivd gi plicerea incon;tient5,
fantasmele baietelului de a avea o relasie cu olama mama puter- desi cele doui elemente pot fi li complementale. Oprimarea
n:ici gi coplegitoare, impreund cu ispigirea vinovdtiei pentru trans- obir:ctivd poater altera tiparele de plicere. Atitudinile culturaie,
gresarea oedipiani gi fantasma narcisicd in care penisul lui mrc spre cxempiu, pot lnt;ri rnodelele sadic.r la femei cu identificiri
poate oferi tot atata satisfactie ca ;i penisul tatilui. Fantasmele gi masculine: stereotipuriie culturale servesc fantasmelor despre
trctir.itilile de travestism iniegrate in masochismul bErbafilor, ii- gen. in plus, ideologia poate fi utilizatd in rationalizarea onginii
picul ,,masochism feminin" al birbalilor, simboltzeazi Fi ncaga incon;tiente a struciurii caracterului.
in acelapi timp angoasa de castrare. I-a femei, fantasma incon- C:uacterlsticilc clinice ale personalitiiii depresir-masochistc (Ker-
gtientd de a fi obiectul sexual prelerat al tatSlui puternic, distant nberg 1992) se regdsesc atAt la birbafi, ciit si la femei, dar prind con-
;ji posibil ameninl;tor sc condenseazi cu ispigirea vinei prin a fi tur in srtua,ri cie viaii cliferite. Din experienla mea, am obsen,at ci
obligati sd se supuni, a fi umiliti sexuai gi abanclonatd. La am- relatiile masochiste de iubire ale femeilor sunt mai frecve.nte decAt
belc sexe, scenariile masochiste accentueazi calitatea de tachina- cr:ier ale birbafilor', dar supunerea masochisti a blrbali1or la locul
re a il.rteractiunilor sexuale frustrante gi stimulalte, o dinamicd de muncd este probabil mai des intilnitE decAt cea a femeilor. Co;r-
{undamentalS a excita}iei sexuale detectabili chtar si la nivelui sider ci telapeutii-bir-bafi in special tind sd subestimeze misura ur
calrtS|ii erotice a relaliei rnamd-copil (Braunschweig giFatn1971, care tiparele masochiste ale comportamentului submisiv al bir-
1975). Aceasti calitate de tachinare poate surveni direct ir-r scena- ba!1or ser manifestd la krcul de mr;nci. Repet, discriminarea objec-
riiie rnasochiste ale biirbatilor in relafiile acestora cu femeile; sce- tivi a lemeii la locul de mr-nce trebuie distinsi de supunerea cul-
nariile masochiste ale femeilor legate de tatd pot fi de asemenea tural-adaptativd a b6rbatulr"ri gi larg rispAnditd fafh de autoritate gi
condensate cu o lelalie masochisti cu mama. putere. in plus, daci analizXm in profulzime atitudinea birrbat-i1or
Daci masochismul ca perversiune sexuald este mai des intAl- fafi de relafiile de iubire, vom distinge elemente masochiste incon-
nit ia bdrbafi decAt la femei, nimic nu poate conduce la concluzia Itiente importante generate de contexful ,,sadic" de adaptare socia-
ci masochismul moral este mai frecvent la un sex sau celilalt. 15. lar-analiza relatiei femeii cu studiul 9i mr;nca reveieazi elemen-
Factorii psihodinamici gi sociaii poi contribui la t laborarea aces- te masochiste senrnificative
tei concluzii. Cred cd e rezonabil si presupunem cd o culturi pa- - de exemplu, abatrdonal,ea premafurrd
a competl,tiei ti ocazii ratate de protnovare.
cupati: de art;, a incur:ajai-o si dezvolte reiafii mai apropiate cu ugurale in raport cu la izolarea anterioari.
irlli artiFti, in timp ce el s-a cufundat in cariela sa plofcsionali Pini acum am de:;cris tiparele masochiste intlividuale.
atii de mult incAt nevoile emolionale ale soliei erau din ce in ce Coluzjunear inconFtiente a i:upiului poate transforma o relatie sa-
m.ri frustrate. Atunci cAld I-a ab:rndonat pentru unul dintr"e tisficitoare intr-uf coglnar. De reguli, proiecf a mutual5 a cerin-
prietenii ei arijgti, el a suferit o depresie se\rere gi s-a ardtat dis- felol 9i interdicliilol unui Supraeu sadic este intiriti de un com-
pus si ii tolereze aventuriler cu alli birbafi. Explorarea analitici portament de invinovdlire reciproci, deoarece parteneliJ. se
;r doveclit ci vinov.ifia nesohrlionatd in legdtu:"d cu rivalitatea ei identifici cu propriile introiect-ii a1e Supraeului sadic. Unul sau
irtells; cu iatdl oedipian pi o dorinli de supunere homosexualS ambii parteneri manifcstd adesea o tendirrld cronici de a se su-
fali de acesta l-a detelmilat pc medic, intr-un mod incongtient, p uner cerinteior imposibile ale celuilalt, din pura vinovilic ira-
si i9i impingi solia in brafele altor bdrbafi, identificAndu-se in fionald, pi apoi de a se rizvriti impotriva acestor cerinte in mo-
aceiagi timp cu ea. El idealiza intens femeile indisponibile, re- d uli potenli.rI,rirlod;5fruclivc.
prezentiind-o pe mama sa, care murise cind era copii, gi a re- Un so! destul de dependent era cisitorit cu o femele cu o per-
creat incongtient relatia fantasmat; cu mama pierdutS. sonaiitate depresiv-masochistd gi cu o depresie caracter:ologicii se-
Este important si facem diferer-rla intre personalitilile predo- verd. Ea se simlea imediat umilitd de sof, de rude gi de prieteni;
minant masochiste cu intdrirea narcisici secundari a tiparelor el s-a adaptat la situafie incercAnd sd-i convingi pe acegtia sd fie
masochiste 9i pcrsonalitbl,ile narcisice a ciror viatd amoroasS ha- deosebit de prudenli fafi de ea. in hmp ce ceiJaJfi il considerau a
otici poate semina cu tiparelt masochiste. l'ersonalitiliie predo- fi stib oapucul sotiei, eJ se invinuia pentru ceea ce credea a fi pro-
nrirant narcisicc tinci s5-i idealizeze pe potenfialii parieneri atuncj pria incapacitate de a-i face viata mai ugoari sofiei lui talentate
c6nd aceitia pa;' indisponibili gi s.l ii devalorizeze clnd devin dis- si hipersensiblJe. De ceaialti parte, solia se folosea de comporta-
ponibili, arrAnd mari dificultdli in a tolera frustrilile gi ambiva- mentul lui coplegit de vrnovi,tie pentru a-gi intiri convingerea ci
lenfele obigluite intr-o relafie de iubire. Personaiitiliie masochis- o trata r;u, crezAnd cd a fost condamnati sd tldiascd cu un bdr-
te sunt in c.iutare de parteneli extrem de iclealizali, potenlial bat insensibil. ProiectAndu-gi sentimentele inconstiente de vino
ildisponibli, dar pot lega relafii de obiect profunde, in special cu vbtie asupra lui, ea reugea sd-gi aline temporar d.epresia. Dar ac-
par'leneri frustranfi gi sadici. Totugi, drrr punct de vedere clinic, ceptareal acestor acuzalii de cdtre so! ii reconfirma sentimentul cd
cornbinafiile complexe irrg;reuneazd evaluarea init-ia15 a acestei di- este iignitd de toatd 1umea, intensificAnciu-i depresia. Aceasti fe-
ferenfe, importante pentrll pronuntarc.a prognosticului (Cooper meie reprrnea in sceni supunerea oedipiani fatd de o mami sa-
1988). in cadml tratamentului psihanalitic, personalitiliie narci- dici care o f)icea meren sd se simti vinovatd, sperAld ?n mod i:r-
sice care au srrferit datoriti pr omiscuitifii sexuale incontrolabile con;tieni cd va fi salvatd de un tati puternic ;i bun; dar atitudinea
pot dezvolta relafii de iubire masoclriste ca rezultat al disoluliej conciiiantd a solului ii consolida supunerea fali de mamd.
OTTO F KERNBERG
, Palolosla maso.hist;
Relatii de iubire
iatiiie <.'r-r a lfii sugereaza rE €'sic vorila mai deerabi rie er persona-
i0 iitate pr:etlominant infantiii decit de unar narcisici. Astfel, tre-
buie si avem in vedere doud probleme: psihopatologia narcisi-
ci la un partener sau la ambij gi ,,interschimbul" aspectelor de
pelsonalitate a1e ambikrr, pr iieluind o relatie patologici a cuplu-
lui care nu corespunde cu patologia individuali a partenerilor.
Na rcisis nr u I
Ca nacteristici le relatii lor de i ubi re narcisice
Stuciiul psih;uralitic al relaliiior de iubire ale personalitigii n.rr-
cisice poate incepa cu o comparafie intre cuplurile in care unul
Existi o mare val:ietate a psihopatologiei narcisice cuplului. sau aml:rii parteneri manifesti tulburirr de personalitate de tip
Un cuplu se striduieste in mod conptient sd mentind o imagire narcisic 9i cuplurilc care nu prezinti astfel de sernne. O persoa-
publici nerealisti a lelafier 1or, de totali satisfactie mutuald. Ljn nai care manifesii un narcisism care nu intrd in sfera patolog;icu-
alt cuplu coluzioneazd inconstient in exploatarea nemiloasd a h"ri are capacitatea de a se indrdgosti gi de a menline o relafie de
unui partener de citre celaialt. Investigafiile psihanalitice arati lubire pentru o perioacid lungi de timp. Cazurile cele nrai seve-
ci imaginea prot erbiali.a unui partener narcisic ciruia i se po, re cle personaiitate narcisici nu au capacitatea de a se indrigosti,
tri\.estc un partener masochist nu coincide neapFrat cu patolcr ceea cc reprczinti o caracteristic.i a narcisismului patologic. Chiar
giile caractcr ologice ale fiecdluia. in gener:ai, identificarea incon- gi personalit.ifile narcisice capabile si se indrigosteasci pentru
;tienti a unui partener cu aspectele sale disociate si proiectate, o pelioadi scurti de timp se diferenljazi clar de persoanele care
irnpreuni cu inducerea mutuald de citre parteneri a rolunlor au o capacitate normald de a se indrigosti.
compiementare prin intelmediui icientificirii proiective, poate Atunci cSnd o personaiitate narcisici se irrdrigostepte, idea-
conduce la o distributie a rolurilor carese transmjte o impresie lizarea obiectului iuLririi se poate focaliza pe irumusefea fizicd ca
eronati despre psihopatologia fiecirui partener. sursd de admiralre sau pe putere, bogitie sau faimi, ca aLribute
De exempiu, exploatarea sotiei de citre un sot nesibuit si ego, ale admirafiei, rntegrate irr mod incongtient ca parte a sinelui.
a'.nlri, n^.rlo qrroori
't. n-ihnn-rtnlnoio nir^;c;-. c6mh;f;-,H, \ l Rezonanta oedipiand a tuturor relaliiior de iubire determind
^
lui 9i o victimizare a ei. O explorare a interactiunilor congtiente persoana narcisici si acceadi, in mod inconstient, la o relafie do-
;i incongtiente ale cuplului reveleazi totugi ce ea il provoacE in nrinatd la fcl de mult sau mai mult de agresivitate decAt de iubi-
rnod incongtient gi ct proiecteazS asupra lui propriul Supereu re, datoritb frustririlor 9i resentimentelor profunde din trecut,
sadic. Lipsa de tact, profunzimea gi angajamentr,rl solului in re- ur tlecut care in fantasmii va fi depdgit in mod magic prin
l
24) ('un.r oi-a!j:,r-t i:r Van rJer l/Vaais ( iLi6:;1, nlr sr, PLtr..' problenra ci sau :r anrbilor rlarteneri. f)e cele lrraj ml;lie ori totugi, solutiona- 241
narrisriir s-ar iLrbi doar pr: c.i ingigi, ci cii r-ar jubi cu aeec"r;r in' rea interacliunilor patologice prin psihanaiizi sau psihoterapie
itnsiiatc cr care il ilrbcsc si pc ci'ilalli. -* sau prin dcspirlire 9i divor! - va demonstra in ce misurd
3;iijm in consicieiare ar:nni interacliunea tlintre;lspectele
lr.r ceea ce phrea a ii paiologie narcisicd a unuia sau a ambilor par- i
riarcisice si obiecL;rlo ale ieiafiilor de iubirc obisnuitc. Clu alte cu- leneli era de fapt rezultatul unei coluziuni inconstiente in pri-
vinie, care este legetura, intr-o relaiie de irrbire stabili, dintle vinla exploatdrii reciproce gi agresivitdfii generate de alte con-
eratificarea sineiui 9i pldcere ;i angajamentr.rJ iali de celilalt? in flicte.
misura in care rartenerul ales refiect; propriile icJealuri, o cali-
tale Lrmirramelrte narcisicii pune stipinire pe sentimentul dc iir
DouE ilurstriri clinice
driigostire;i pe iubire. fr in misura in care existi o ndzuiniS spre,
congticnti sar.r jnconstientd, a com;rlenentariiSlii variind de Primul exenplu este al unui conflict subtil dar persistent din-
la adn,i;:area si satisfaclia dati de celea cc ccidiait savurcazd si to- ire un so' cu o structurd dc personalitate aparent narcisicS, dar
lelcazii la el insusi ;i subiectul nu poate face, pinii 1a dep.isirea care ascunde de fapt o structuri obsesir-compulsivd 9i o solie
irmitiriior propriului sex prin stabilirea unei uniuni ,,bisexuale" cu trisituri de personalitate deplesiv-masochisti. Ei pirea rece,
cr-l u parterer clriar 9i o astfei de complementaritate am pu- disiant;i nepisator falh de nevoile ei, iar ea suferea in thcere
-
iea spunt cai sit; in sh:jba narcisisrrului. in acelagi tinrp, in rnA- din r:auza agteptir:ilor lui excesive. El era fiul unei mame narci-
sura in care celilalt satisface atit nevoile de hrani" c6t;i pe cele sicc supraprotectoare, ale cdrei preocupdri pentru ordine 9i ale
ocdipit:nr si st'arati reci:nosciior pentru c€-'ea ce prime;te, rel;,r cirei fricr cle infecfii 9i de boli fizice i-au domrnat copiliria. Ta-
fia cie iubire esie evident una ,,de obiecl". Ea are caracteristicile tdi sdu infelegdtor i-a permis mamei sale sb se ocupe de casd.
;rliruiste cale integreazd in nemrmirate forme egocentrismul si Soful a fost extrem de atras de natura caldd gi linigtit5 a sofiei,
au to-sacr r'ficlul, diruirea pentrr-r celilalt 9i satisfacerea prol'rie si era amuzat gi upurat de felul ei destul d.e dezordonat de a
Pe scuri, narcisrgmul normal 9i lelalia de obiect se completcaz-a gestiona totui. Ea, fiica unej mame dominatoare, dar dezordo-
reciprur. nati 9:i neglijerrtS, pi a unui tatd afectuos, ciar de cele mai multe
in scopuri clinicc, ceea ce an1 atirm.rt Fresupune necesitatea ori absent, a fost impresionati de importanfa pe care sotul <r
dc a analiza separa,t iiparul comportamentai in care a stagnat re- acorda ordinii gi curiteniei. Dar, dupd cAliva ani de cisnicie, ne-
latia rit cuph-r ii structlrra personalitdlri fiecSrui partener. Tulbu- voia obsesivd a solului de ordine si curitenie a spont in paralel
lariie de pcrsonaiitate de tip narcisic prezentt-. la unul s;ru la am- cu neglijenfa sofiei. Ea il acuza cu asprime de faptul ci o impo-
bii parienerr-i coloreazi firi indoiali reialia Jor, si in unele cazuri vdra cu prea multe sarcin.i, in timp ce el i;i neglija responsabiii-
soiuiionarel'r conflictelor conjugale profunde gi cle lungd durati tifile; el ii reproga faptul ci il provoca voi.t prin felul ei neglijent
va r-lepinr-1e de modificarea stmcturii de personaiitaLe a unuia de a av, a grii;i de ! JS;.
)
?46 Aceasti toierarrlS crescandi ia inrridje i-a transformat rclatia iil na.lllt i-()ntcl1:i. au avul io. rrnnirio:irr:if de;rr.cltirri: i-)1. 1.. 247
in trans{cr intr-una similari cu cea fat; de prietenii, o relatie ,,er- dcverrise din cc in ce rn;li i:rtert-.sat dr: o...rlritecii tiiniri al c;irei
ciusiv birbiteasci" de sinceritate gi angaiare, complet diferiti dc aom!)ortament ficr:a s'-rL-rjectul comcnialiilor jronice in cercuJ lor
supozifia cb feneile trebuie folosite doar sexuai si abandonate pnriresionai, ciar cu cale Di. L sttrbilise o relalit: sexuala pe caro
rapid inainte de a deveni cxpioatatoare si dominatoare. Fantas, o qisca foartc sa ti:;fi cdtoare. O ciescritr pe ci-r'a F. ca filnd agre-
mele lui homosexuale ir-r transfer refiectau acum sentimentul cE sirr i, ierrrLrera men ta l;i, caprir:ioirstl, trrbi tlari in aglept.ir i s.r u
doar bdrbafii sunt de incredere, concomitent cu emerp enta unei aereri, ii crr trAsd trLrrj atit c1c'clescirise ile control fi manipulare,
irnagini agresive si de exploatare a femeilor. \4ai t6rziu, tendin- incAt se sinriea asigurat c5 ea nu dorea sd il exploateze. f)e-a lun-
fa reluatd de a se compara cu mine a luat forma fantasmelor ch gul urmtitoarek)r llrni, corrrportamentul d--rei F. fafi de el si aii-
eu avean.l copii gi cd eram un tatd dedicat Fi protectot spre deo- tridinr:a rrlamei domnuluj L. ciin trecr-rI pireau sii coincidi in-
sebire de el care risca si nu aibi niciodatd copii. tr-un mod destul de cir-rriat. Dl. L. insista cti ru o lubca pe d-rar
Pentru prima datd, a:iegit la iveali reh'5irea emofionalS a unor Ir., mir turisindr-r-i ciriar cieschis cd mr simlea nimic altceva pen-
aspecte din trecutul siu, odat; cu amintirea certurilor crinstante h-u c;r tit:cAt o enorrni satisfacfie in reiafiar sexuali. D-ra I. pa
a1e pllinfikrr, sentimentul ci erau suspiciogi unul fafi de celil:rlt rcr cii tolera declaialia lui clo indifcrerf; irir-Llr ft-l care mii fi-
si nenumiratele sale eforturi inutile de a servi ca mediatoL Cele r--ea s;l mii intr'r:b (dar nrr ;i pe d1. L.) dach era masochista sau
doui surori mai mari ale domnului L. rupseseri de. rnult relafia calculat.ii. .ilfor tr-rlile mele cie a interpreta in transfer fi:lul in carc
cu pErintir ior. Doar domnul L. a continuat si se ocupe de nevoi- dl. L ar putea si se apere impotriva acr:Ioragi neiirrigti iegater de
1e pirinfilor, incercinel si le solufioneze ronflicteie si implicAn- d-r"a F l-ar-i c-letermina! nu numai s,i congtientizeze treptat nri-
du-se l-r schimburi verbale virriente gi a.uzalii care ii prJveau pe sura ir care se bucura de natula sadici a comportamcntului sau
toti trei. t;rf:i dn rtra F., dar gi cle tolerl';lnta ei. El a recunoscut de aseme-
Dl. L. a dai impresia ci nici unul dintre pirinfi nu a avut ca- nca r;, in pofida faptuJui ci ea incerca siL i1 rntrnipuleze, serti-
;-racitatea sau poate nici rnicar intenlia de a se ariia interesat de mentul iui trtit de intens ci el controla relafia kn'il excita.
ei. Atitudinea sa inilialS de bravadi gi de depreciere a persoane- il n0u5 tcmi a apiin:i in tratameni: si anunrt lartasma donl-
Jor implicate in ,,discufii psihologice" firi sens s-a transformat nului L. ci, daci is,i dorestt: intr-adevir si se insoare clin nou si
intr-o congtientizare crescAndi a frushdrii nevoilor sale din co- si aibi cr-rpii, accasta ar insernlra inccputul b.itr:fucfii gi a1 mor-
pilSrie si adolescentd de a fi ascultat fi resDectat. A deverrir evi- lii; linerelca +ternd era garantati doar de o existenti cle plalbov
denL ci md suspecta ci ag fi vrut ca el si se insoare pentru a-mi iipsitii de lesponsabilitate de iibertate sexualti. Plin urmare, noul
putea demonstra superioritatea ca terapeut; nu considerase nici- subiect abordat in explorarea analitic:i a fost fclul adoicscentin
odate ci tratamentul era menit si il ajute si-gi giseascd propriile de a se prezenta ia sedinle (un siil vesiimentar Fi c-{)mporta-
solu t ii. nrental complet rcadccvatc 9i juvenile), -' :riiLrpl.ri ca un efolt
OTTO F. KFRNI]FRG ,
Relatii de iubire Na rcisrsmul
2'ro #{narmici[e patoiogier narcisice Irrin urnrarc, iln conilitiilc in cale I,un;itatea .r ccoa .c .elilalt 1.)
relafia reusile a cuplr,ilui parenial s€r pot hansforma in Llorinle licarea ciutdrii stinrul5r"ii, el-citaliei 9i satisf:icliei sexuale, urma-
rjestructive impotriva proprici irnctioniri a individuiui i:a pal Lc irLcleaproape de. deteriorarea inconstierrti a cxpelientei sexu-
tc a cuplului iiind una dintre cele mai dramatice caracteristici ale aie, de derralorizarea femeii iciealizate 9i dc pliciiseald.
1'. luiogiei na t, i*irt.
r ldealizarea intensi ;i defelrsjv.i a femeiior si raptda devalolizale
De reguii, aceste con{licte inconitiente dateazi din patologitr a ior ca obiecte sexuale pot genera promiscr-ritate seruali.
timpurie a relafiei mami-copil. Agresivitatca orald cauzatS, de- Un spectrr-r Iarg de paloiogii sexuale provin din aceste dina-
clangati sau intdrit.i de mame distante;i reci sau de mame mici. Unii birbafi nar"cisici manifesti inhibilii sexuale grar.e, o
rlisiante gi hiperstimulatoare, de negJijarc timpune severi Fi cro- lricd dc a fi respingi 9i ridicr-rlizafi de femei, sentimente strAns le-
nici, de exploatarea de chtre mame narcisice indiferente la ne- gate de proiectarea asupra femej.lor a propriei uri incor"tgtiente
voile emotionale gi la viafa interioard a copiluiui, gi intdrita se- fali rle eJe. Aceastd lricd de fen'rei poate conduce la o repuisie in-
cundar de confljctel,l cu tafir sau absenta unei disponibilitS!i tens)i fatd de organele gerlitale femeie;ti o convergenti ,r in-
compensatoare a tatiiui
-
poate duce la invidie pi la ci urE .in-
-
viciiei preoedipiene si a castririi oedipiene. Sau poaie avea loc
-
ter-rsi fati de mam5, cale a{ectcazb irr cele dirr unld relati;r ir r un clivaj radical: uneie femei sunt idealizate si ot'ice sentiment
corlstientd cu ambii pir:inli pi genereazi invidie intens.l patolo- sexuai fa!d de ele este negat, Fi cclelalte femei sunt pcrccpute ca
gicti fafi de relafia c1e iubire a cupluiui oedipiern. simple obiecte genitaie, cu care libertatera 9i plScerea sexual.i sult
ln cazul birbalilor a ciiror relafie timpurie cu mama contirui posibile, irr detrimenlul tarrclrefii sau idealizirii ronantice. Acest
s;i le hfluenleze relafrile cu femeiler de-a lungul r.iefii, ura gi il-.' con-Ipi)fta ent d-Lrce la dev;riorizarea auto-distructirri a intimi-
vidia patologici fald de femei au potenfiaiul de a deveni o forli tdfii sexuale gi ia o c.iutare nesfirgitd de noi partenere sexuale.
incorgtientd ptrter:nici, intensificiirLd r-r.[e conf]icteie oedipiene. Unii birba!i nalcisici pot fi capabili si nrentind relafii tandre
DaioritA transfolmirii fr:r:str.lrilor orale timpurii intr-un fel de cu femei de care depind, atAta timp c.lt ie devalorizeazd incon;-
agresiune sexuald (proiectati), mama poate fi perceputa er tient ca paltenere sexuale. Este uimitor cd unii bdrbati rrarcisici
urcitiird gi rcfuzindu-sc in plan sexual. Aceastti imagine provo- extrcm de inhibaii, care se tem de femei, si care, prin urnlare, pot
catoare a mamei intensificd la r6ndul s.iu componentele agresi- fi impotenti ca o expresie directi a acestc.i {rici, in timpul trata-
ve aie excitaliei sexuale gi incurajcazi disocierea dintre excitafia mentului isi modereazd frica de Iemei gi intrA in promiscuitate
scxuali 9i tandrele. Accgti birbtrfi trdiesc dorinta sexuali pentru sexuald. Ei pun in act atet cdutarea unei relafii de iubire, cAt gi
o fer"neie ca o lepetifie a provocdrii timpurii de cdtre marni, pi nevoia de a cliva aceasti cdr-rtare de agl'esrvitatea inconstientd
astfel, in mod ilcongtient, uriisc femeia cioriti. Ura poate distruge iafi de femei. Prin contrast, birb.rtii ; rarcisici carc dau dtrvadi
capacitatca der rrxcitatie sexuali 9i poate contribui Ia instalarea de plonriscuitate sexualS din fazele timpurii aie adolesceniei de
nhibitiei seruale. in cazr:ri mai pufin grave, idcaiizalca defen- cclc mai multe ori prezintli o degradare a vietii lor scxuale, deoa-
i..
sq.ietiiile patliaihale, patoiocia n:.ir"cisjc:i mascuijni este inti:i- tr.rnir o ilet.rrinirrzi si-l iieali:rc.-zl ll l-iili:atr:i r.rnii;irls !i rlti )!,1
l;i cr,riturai asn cu sc iJrt6mpli cu paiologia ilasociristi f-^- rnr:nintitor.
-
ninini h reiaiiiie de iubire. ldcalizarea defensir,;i a femeilot' dt citre btlrbatiL cLr pelsor1a-
Degr de-a iungul anikrl piictiseala sexuaii acapareaze perso- litate narcisici, exp;imatd in infaiuari intense ciar etemere, de
nalitililc narcjsicLr m;rsculine, unii condnui sd se foloseasci de cerle mai multe or.i, oxercitb ri ;rh'actje pute rnic:i asupra lerleilor,
reia!iile sexuaie pentru a-si manifesta ambivalenla intensi fafi in special asupra celor care au inciinatii masochiste semnificali-
de femei, cu o c;utare simultan.l a satis{acfiei sexuale, rizbun6- \ie sau care sunt nesigure cu privire ia atractivitatea ca fenrei si
rii sadice, chiar a repetiliei masochiste compulsive a frustririior femejle narcisice pot fi atrase 9i bSrbatii al cairor scntimet-rt de su,
cauzate cle mami: patologia narcisici se intrepdtlunde cu cea perioritate si mdretie ie satis{acr: nevoia cle copletare narcisici cn
nasochisti. ceea ce am puiea nufili Lrrt geamirn heterosexrral. Genitalitatea
Sindromul Don Juan reflectd un spectru larg al patologiei nar- fit'd paternitate oferiti de cih'e birbalii narcisici incapabili ir
cjsicc mascnline, Pt'de o parte, Dor-r Iuan ar putea fi un bdrbal mod incorrstient sd se identifice cu .tsp€rctclc' protr.ctoare, gr:iir.rlii
care simte r.revoia disperatd de a seduce femeile gi ale relatii se- si procreatir.e ale urrei identititi paterne o poate Jinisti pe fenr,:,
xuale care se finalizeazi cu frustrarea gi umilirea femeii a1.ese pe ia n"rlcisjci pentlu carc furcfiilc parcrrtaic pol reprezcntr sj L,
moment; seducfia esie aproape conFtient si manipulativ agresi- anenintare incongtienth semnificativi.
v5, iar faptul de a o pirisi este resinrtit ca o utur:ar€' generatoa- Idealizarea efemeri si devalo:'izarea r.apic{i a birbatilor pot
i:t. de plicere. I)ar pentru Don luan, c.iutarea compuisivd de noi sta la baza promiscuitdlii sexuale a femcikrr narcisice. Societatea
avtnturi izvordste dintr-o idealizare a femeii;i din tlorinla de a patriariratri iradifionalS intdreFte IrromiscuiL;lioa scxual;i la bir,
i,rci trna car-(..i,r nu-l dezam.tge.r.ra. bati, dar o repudiazi in cazul femeilor. Mora';urjle patriarhale
Lar cxtrema rnai sinlioasi a spectrului, Don iuan este un pot clevia ura resimtiiS de femei[e narcisice pentru birbati citre
amestec de narcisism gi triisituri infantiie, un bdrbat-copil cu c:r- o r:elafie de exploatare ir cisitorie gi in cresLcrea copiilor in nroci
iitSli efeminate ctrre seduce femeile tocmai pentru cd ii lipsegte paradoxal, feminisrnul poate farroriza promiscuitatea sexualii la
nr,rsLulinitdle.r Jmenint.iloJrc. isi ne,rg.r in rnod in,.einsLienl invi- femei cale prezirrti pablogii narcisice care se jdenlifici cu ct sr'-
dia {afi de, frica de pi ri\.alitatea cu tatel puternic, afirmAnd cu xualitate masculini perceputi ca fiind agresiv.i.
convingerc c.l ,,perrisul lui mic" o poate satisface pe deplin pe Dacii, din cauza intensititii sale, deplasarea agresrvititii de 1a
mami (Cihasseguc.t-Smirgel 19841r), iar aventurile sale sexuaie cu mam.i Ia tatb ru solulioneazd ambjvalenta fctilei fati dc mama,
femei ii satisfac {antasma ci ei, rnicul biiat, este favoritui mamei frica si ura fali de mami o pot detcrmina s"i caute o mama-
;i tot ce ea igi rioregie. Braunschweig gi Faln (1971) au descris substitutivi idealizati, care de celer mai multe or i inscanrni dez
modul in carcr acest l}rn Juan reuseFte ir:rtotdeauna si giseascd amigire si resentinent. Irrin urmare. ijrcercarea de a gdsi relafii
o femeie comlrlementari a c;irei uri incongtienti fa!5 de tatdl pu- mai satisficitoare cu bdrbafii sc po?tte transforma intr<i itienii-
) l
fic;rn incrxrsiir.nfi cu bdlbatii - aciic.i o negare securrdard a aces- Urreie femei narcisice ccntbini ciutarea unui birbat ideal crr 25s
iei deper-Lderfe amenintitoi:r'c Fi poate evolua inir<r identifi o devalorizare la fel dc intensi a partenerului, ceea ce le face si
-
care homoli.xllalii a fermcii narcisicc cu birbali: e;l ciruti o lelii- treacd de ia un birbat faimos 1a altrii; totugi, altele sunt de pire-
iie honrosexi,rali cu femei, asupra cirora pacient:r igi poatc. re ci a fi puterea clin spatele tronului satisface nevoile narcisice
proiecta propriile ner",oi cie dependenfi. Uneori, in cazul femer- pi compenseazi inr.idia incongtientd fatS de birbafi. Dacb pro-
ior', homosexualita tea determinatd de narcisism poate grati{ica miscuitatea sexuald a birbalilor este in principal de naturd nar-
fantasma incongtienii de a fl ambeie sexe hr acelagi timp, poate cisici, promiscuittrtea sexuali a ferneilor poate avea origini atAt
rega dependenla fa!"i dc tatil urAt si invidiat gi poate anula de- nar"cisice, cAt gi masochiste.
pcndt'n t.: l.errcul,.r,rs,t d(' m,tmi. Femeile narcisice igi pot mani{esta patologia in relafia cu copiii
O identilicare inconttient; cl.r o rnama narcisica, rece gi care lor Uneie nu doresc si aibi copii deoarece se tem de dependenla
respinge poate fi erxprimatii prin exhibitionism si seductie con- unui copil pe care ar simti-o in mod inconstient ca fiind exploata-
trolate fald de birbafi, plintr-un efort de a-i doinina 9i exploata, toare gi restrictivi. Altele iubesc copiii atat fimp cat ei sunt total de,
lucru care satisface nevoile sexuale ale femeii;i plevine declar-
garea invidiei.
pendenti
- adici atAt tirnp cAt reprezintb o extensie narcisicd a cor-
pului ori a personalitifii marnei. Sau mama se concentrazd asupra
Femeile narcisice acct:pi.i cr o anumitd frecrrenlA o relalie sta- atractlvitifii neobignuite a copiiului, ceea ce stAmegte admirafia ce-
bijA cu un b.irbai pe care il consideri ,,cel mai bun", ciutArrd, in lor din jur, dar interesul ei fafd de viala interioari a coptlului este
tr-o relafe hetenrsexuali gemelara incongfient.i, o solufie de com- fbarte mic. O astfel de mamh favorizeazi transmiterea paiologiei
promis la inr.idia inconFtienti fali de bilbafi. Acest lucru ar narcisice de la o generatie la alta. tsSrbafii pot maniJesta aceeagi re
putea cluce la ceea co aparent esie o relalie masochisti, in sensul ticenfd irr a avea copii, o incapacitate de a investi in ei, o indiferen-
c; accste fem.ei au iendinta de a devaloriza un bilbat imediat ti marcanti, cu exceptia cazurilor in care copilul le satisface pro-
dupd ce il cuceresc; ele rimin fixate la bdrbalii indisponibili a priile nevoi: societatea patriarhali tradifionali, prin delimitarea
ciror lipsi de disponibilitate le face ca idealizarea si fie incon- strictd a rolurilor matern gi patern, a eclipsat patologia din relafia
testabilii si ii protejeazi do devalolizate. Unele lemei cxtrem de dintre birbalii narcisici gi copiii 1or. Birbalii igi lasi copiii in grija
narcisice pot mentine reiatii autodistructive pe terrnen iung cu sofii1or, iar lipsa de investire irr copii este astfei mascati.
bir"bafi extrem de narcisici, a cdlor putere, {aimi gi talente n€'()- Un ait simptom narcisic important este absenta capacitifii de
bignuite 1e dau aparenta unel fiquri mascuijne ideale. Alte fernei a simti gelozia, ceea ce indicd adesea o incapacitate de a se de-
narcisice, trai irnplinrte din punct de vedere social, se pot chiar dica suficient ceiuilalt, fdcAnd infidelitatea irelevanti. Absenta
identifica pe depJin cu astfel de bdrba!i idealizafi, se considerd geloziei poate de asemenea sugera o fantasmi incongtienti de a
in mod inconstient ca adevirate surse de inspiralie pentrri ci ;i fi atAt de superior tuturor rivalilor, inc6t infideiitatea parteneru-
pot ajunge sa le condrrcd via!a. iui este de neconceput.
l
l!(r Thir.rli, iur;rdr.lx:rl, gelozia poatt'rnnr,:ni: lril rnar{r gracl de gr:- dr: r rasp fl.i€'iubirii prirT!ite, pt;atl tiSi ul1 sontimeri sporil. de ? 6'.
io:zie poate iis; si sr. iulrevad.l o ranei narcisjci prt care ut-r Pacient inferioritate, care genereazd in subsidiar eforturj de a se afara
narcisic o sinrtc atunci cintl este abandoliat pentru altcinerra. {le ttng'otrir,r .i.r'5lor .L,ntitn(nle,lr , irr,rr jf ic .,rLti,trrt irrparrenr.i-
lozi;l do tip narcisic este in speciai surprinziitoare atunci cind par- ciefecte care ar putea justifica neputinta de a-i imp:lrtigi senti,
trrrerr;l fusese mai inainte negiijat sau tratat cu dispre!. Tipurilc meniele. ir consec-inti, existi doui lrosibilitnfl: o dezvoltare ina-
de gelozie narcisicS, generAnd agresivitatea, inr5ufesc relalia pe- decriati a Supereului favorizeazd indiferenla, nepisar-ea si du-
riciitati. in acelagi timp, ele reflectS o capacitate de investire in ritatea, care mdrcsc distanta in relalia de cupiu; sau existenta
celilali si de intrare in lumea oedipiand. Dupi cum a evidenfiat unei anurnite functioniri a Supraeului poate avea ca rezultat
ttiein ( l 957), invidia esie calacteristic; agresivitdlii preoedipiene, proiectarea sentimenteior de vinovitie asupra padel:rerului, ceea
iir special cele tx'aie, dar gelozia domini aglesivitatea oedipiand. cc introduce o calitate paranoidd in relalic.
(lelozia c;ruzati de o tridare real5 sau imaginate poaie decltrnga
dorinta cle riizbularc gi, de obicei, ia forma unei triangulafii irr-
Relagii de duratH !a paftenerii nar€isici
rrersate: dorinla constienti sau incolrFtienti de a fi obiectul com-
petiliej dintre dorti persoare rePrezertante ale sexuluj ()pr-LS. De cele mai muite ori, un cuplu in care an'rbii patteneri au
Persoanele narcisice int6mpini dificulidfi in aLegere.r unui pa r 'personalitifi narcisice poate g;si un mijloc de a convietui care
tener din cauza ilcapacitdlir de a evalua cealalti persoand in prc> si satrsfaci nevoile de ciepcndenfd nrutualS gi care si ofele un
fi:rzime. Acest deficit conduce 1a o posibili combinalie pericu- cadrn pentru supravietuirea sociaii si economicd. Ilelafia poa-
loasri: calitifiir: ,,rdeale" ale partenerului se pot devaloriza din h. fi goalti din punct de. rredere emotional, dar stabilizati prin
cauza jnvidiei inconFtiente, in timp ce realitatea personalitilii par- cliferite niveluri de ajutor reciproc, exploatare 9i1sau confort.
tenen-rlui este resimliti ca o invadare, o constl'Angere" o obligafic, lmp;irtdgirea unor asteptiri conttiente in prirringa roluri1or k;r
pe ctrre pacientul o interpreteaz; ca fiind exploatare, interPl€t.i- sociale, a bunisiirrii financiare, adaptarea ia medir"rl cultural gi
re carer la rindul ei va evoca jnvidia. Un partener care a fost ales preocuparea pentru copii, pot cimenta r-elafia. Totugi, de regu-
pentru cd el sau ea ij admira calitifile persoanei narcisice poate ii, se activeazi relaliile de obiect inconptiente din ti.ecut. h rei-
fi rapid devalorizat pe mdsurd ce aceast; admirafie e luati drept terarea retratiei dintre o mam; frustranti, rece, care resprnge 9i
bun.i. Prin contrast, irrt6lnirea dintre o pelsoani narcisic5 9i un un copil ranchiunos, invidios gi vindicativ, identjficarea proiec-
partencr capabil si menlilS o relafie de iubire poate trezi o invi- tivd mutilalS poate distruge viata sexuali, poate favoriza pune,
die inconstienti intensd tocmai din cauza acestei capacit;'j o rca in sceni a relaliilcx triangulare li poate ameninla relatja in
capacitate desprc care narcisicul gtie cd ii lipse9te.
- contexul social. Competijia incrrrrstientA intrc pnrtr.neri poate
in misura il care persoana narcisicd prezinti o anumiti dez- distnLge relatia atunci c6nd unul dintre ej are un succes sau un
voltare a Supo'eului si se simte rrinovati pentru incaoacitatea eFec neastL.pta L.
Cuplulpi Grupul
Perioada de laten!5, dinamicile
Am mai scris (1980b) despre contributiile psihanalitice la re-
de grup gl conven!ionalisnnul lafiile indivizilor, cuplurilor si grupurilor. Freud (1921) descr:ie
regresia care are loc in cadrul grupurilor gi idealizarea hderului,
care isi are origiirea in siiuafia oedipian5. Bion (1961) propune
Dupice an examinat modul in care dispozilia individrrlui ca membrii unui erup restr6ns actioneazd adopt6nd pozilia de
pentru erxcitalie sexuali 9i dorinla erotici se transform; treptat {ugd/lupti 9i de dependenli (preoedipiani la origine) si cea de
in capacitatea de a iubl matur atunci cAnd devile parte a cuplu- formare de perechi (oedipiand ia ongine). llice (1965) si Turquet
lui sexual, vom explora in cele ce urmeazi relalia dintre cupiu {1975) au studiat grupuri mai mari gi au observat cd pier.derea
ti releaua socia 1.1 inconjuribare. Voi prme accerLtui in special pe sentimentuiui de identitate caracterizeazi membrii, precum si
grupurile n:rici 9i mall in cadrul clrora cuplurile se formeazi, cri irica de agrcsi,,'iiate 9i de pier.dere. a controiului.
care interaclio;reaz6 in moduri complexe gi care au o influenli In general, toate grupurile nesbructurate (adicd aceie grupuri
semnificatir';i asupra difi cr-rl tifikrr intimpinate de cuplu in vi;r- car€] nu sunt organizate in jurul unei sarcini) favorizeazi un simf
f.i amoroasd. al moralit.ifii restricti\', reSJresir'. Acest tip de nroralitate este ca-
\,{i refer nu numai ia grupurile propriu-zise, ci gi la fantas- racteristic retelelor sociale
melc pe care ildivizii ;;i cuph-u"ile le dezvoltd in legdturd cu aces- - srupurile gi comur-rititile sociale re-
strAnse in cadlul cirora indivizii comunici unul cu celdlalt, dar
iea, in special in ceea ce prirreste cerinfe1e, ameninlirile;i satis- nu sunt intimi, si intre care nu existi neapdrat reiafii personale.
facliile care sunt de a;teptat in momentul in care cuplul va Valorile de bazi comune stabilite in aceste condifii, precum si
inter:acliona cu astfel de grupr-rri. Consider ci iudecdfile de va- ideoJogiile tranzitorii care se dezvolti in grupurile nestructura-
lori reale sau fantasmate, erigenlele moraie 9i concepliile despre te mici gi mari se aseamind foarte mult cu car-acteristicile psiho-
i'ela1iile de iubirc ale grupulr,ri pi ale cuplului ioacd un rol logiei de masi (reacfiile indivizilor atuncj cdnd i;i triiesc
semrificatir'. in acelagi timp, se stabile;te un echilibru fragil in- experienla apartenenlei temporare la un grup mare sau la o masi
tle cuplu gi grupul sau grr-rpurile din jurul lui, care la rindrrl ior impersonaJi).
OTTO F. KERNBERG Relalii de iubire . P,"rioadi de laienl;, dtnan|.j e d-" gtup sr .onvenlio railsmu
)1A t{,f)t;rn.,nt.rljiaten a.ttiona.azii aa un ScLtl itnf)(lilirra irrrt'i pro.- Filrnul canvengiona!
'nr
f uni:i r;ri omotirnalr cor.sidcratd iropleFitoarc d ir pcrsprctiva
rnoraii tirtj j spcci f ic(' ropildrlei. Chiar gi atunci cdnd a gresivita. Thc iJreakfast CIub
-
Clu.bu.l MicuLui-rieiun (H
ughes 1985) r.e-
icar estp pr.irrcipa la iemi, trium{ul eroului ;rsupla monstliior prezint; un exemplu tipic a ceea ce arn numit filmul convenlio-
a grcsil i conr bini toiera rca sac-lismului cu v ict{}rri a Si-rpr"a eului
nai. El prezint.l conflictele gi revoltele adolescenfilor la gcoalS
discufiile lor despre sex si comportarnent sexual -
gi las) im-
perioaclei de laten ii. -
Acr:ieagi cartrcteristici a1e perioadei de latenfi prevaJcaz.i gi in presia ci este foarte ,,deschis". Totugi, scenele sexuale explicite
cazul ternaticij sexuale: iulrirea iandri este complet separati de dintre adolescenfi au loc fird ca participanfii sE aibd iegituri
orit e ele'rnr:nt crotic seru erotismul se insinueazi subtii cloar in emofionale, sar-r astfe] dc scene sunt clar impregnate de agresi-
ca zu i in d irrl zil err i cleraiizaf i, apreciati. Sexualitate;r cenita l :i este vitate. Atunci cind protagonistul, un lebel care pe parcurs devi-
,,cunriscuti", ,Jar poate fi toieratd numai dacd esLe disociati de nc fiul risipitor sau picitosul plin de remugciri, se indrdgosteg-
cxpci'i enlele emolionaie a ic persoanelor idealizate. Ti1.i6'. te de protagonistE, dispare orice rcferire 1a intimitate sexuald.
"""r.-- Ftlmul Fntsl Attraction * Att actic fntnld (Lyne 19E7), un veri-
lit.rtea explicrld esle asociati cu interacfirurile devalorizate, de-
pleci;rtc sau agresive, sau cu personajelt' ,,ciudatc" din drameie tabil succes comerciarl, este structurat identic. B)irbatul unei so-
conventionaie. futanilestarea directi a tendinfelor- sexuale infan- tii minunate gi firlelegdtoare are o aver.lture cu o femeie care ini-
tiir: pen,crsc l--'olimorft' iipsegte cu desivArgire. Der exenrplu, ti- tial pare mai atldgitoare, dar care se dorredeFte a fi o persoani
pic penh"u filnrele conventionale este ci ;i aLunci cAnci desc:'ie- grav bolnavd
- se automutileazi, este acaparatoare gi ajunge in
cele din urmi la crirnd. Dupb ce atenteaz; itr viala solului adul-
lea intcraltir.ttriltx sexrtaler cstc alla!'cnt tolerati. cej tu Lr cistrjc.it:
i'ericiti nu au o viafii sexualh impl;niti 9i existti o )ips:i de ter, dar acum piin de remugcdri, gi dupd ce ii terorizeazi familia,
Landrefe er"otizat; aita decit momentclo cle ,,pasilmo", impreg- ea este in final ucisd (in legitimd apdrare) de solia lui. Dincolo de
nate de reguli cu acc€.nte agresive, pericuit:last- sau puniiive ale moraiitatea sa conventionali, acest film surprinde relafia eroti,
respectivei inte;:acfiuni pasionale. cd a indrdgostitilor, dar evitd exprirnarea intimitdtii sexuale a ce-
Am desoperri cd fi|lele iiustreazi clar ctr:rnul confiict dintre lor doi sofi.
moralitatea privaii i'i conventionalismuI emanat din pr:ocesele Un alt film, Ser, Lics and Videotape
c{c grup drn perir-iada c{e iatenf.i. Cred ci erploralca diferenfelor
- Sex, minciuni gi casete r:i-
dco (Soderbergh 1989), relevd intimitaiea sexualX doar intr.e cei
dinirr: filmeie erotice, corlventionale 9i pornoqrafJce oferd o mai care nlr sunt indrSgostiii, iar singura relatje de iubire adevdratd
buni infeicgere a motivaliilor incongtiente care stal-l la baza ac- este prezentatb fdrd o astfel de intimitate. Sotia unui avocat infi-
ceptirii sau dezaprobdrii eroticului sub impactul culturij de del (care are o aventuri cu sora ei, descrisd intr-o lumini r-regati-
masi. vd) este eroina puri, inocentd, frustratd, dezamdgiti 9i inhibatd
sexual. Dupd ce il salveazd emotional pe un prieten n.on-confor-
OTTO F. KERNBER6 Relalii deiubire' Perioad; de atent:, dinamlci ede gr!pti conventionalism!
nrist cle-al sotuiui {un tAnir a c5r-ui ,,perversiune" sexuali cttnsti fiirn. Blando.; rirr,ri iotit sint.tcis, cstr: in tjoliu pnrtni.ld,
s- r.. 27,1
in impotenld si care inregistreazi video confcsiuniie si compot^ crxnpiicat de fur"ia fa!5 de faptul cii i-a ingeiat cu un ait bhrbat. irr
tamcntul sexuaj al femeilor), sotia axrcatului ajunger sd sc impli- rcl;rtia cu Schneidr:r, o femeie mult maj tint\rb ciecAt el, in care
ce eraolional intr-tr relalie de iubire cu acest prieten, dar filmui ambii hodrisc sd nu i;i spuni nimic unul despre celilalt, nici mA-
nu indici nici o inlimitate sexuali intre cei doi. car numele, eJ inccarc;i sd nege;i si lase in urmi fecutul recent.
Aceasti rela!ie sexuald profundd, in care dragostea 9i agresivrta-
tea se contopesc, reflecti doliul lui, iar idealizarea, sentimentul
Arta eroticE in filrne
pierderii gi agresivitatea apar ca o partc a efortuiui lui de a se
Spre deosebire de filmul convenlional, filmul clasic regizat de apropia de ea. Sctureider, in cruda fricij pe care o simte faid de sa-
Eric Rohmer (1c)69), My Ni.ght at Mnud's Noaptet men cu Maud, dismul lui, este atrase gi iulburati de accst ciudai american venit
-
ilustreazd artistic erotismul. TAnirul erou cu personalitate de tip ia Iraris, iar fiLmui rrorbeFte di:spre incerciirile lor e;uate de a men-
obsesjonal este timid gi indrhgostit de o fati pe care a zdrit-o de line si dezvolta aceasti relatie;i despre finalul ej tragic. Corlbi-
la distanli 1a biseric5. Un prieten ii face cunostin!5 cu Maud, tr nafia de dragoste sexuali, relalii de obiect intrep;itrunse si con-
tAniri inieiigenti, caidd gi independent5, care tocmai pusese ca- l'licle plofuncie de valori surprinde natura compiexi a pasirurii
pit unei povegti tragice de iubire 9i care se aratd amuzati si atra- umane gi conferi filmului o calitate erotjcd intensi.
si de rigiditatea gi timiditate a eroului nostm. Oferindu-i gansa in ceie dirr urmi, cel mai recent film a lui Creenaw.ay, Tlr:
de a petrece o noapte cr-r ea, Maud ii pu.ne ia incercale rezervele Cotlc, thc Thiet', FIis Wifc nnd FIer l.oocr
m,.rrale; el se lupti cu sure gi o respinge, rinindu-i orgoJiul CAnd
- Bucdtnru!, hotul. solin tui
si nwtnlul ci (.19901infrifi-"eazi r:elafia eroticri drept o fircercare de
ihtr-un sfArgii sc. arati dornic si o strAngi in brafe, ea il respin- ;r evada dintr-o lume controiatd de un despot sadic. O intAlnile
ge, spunAndu-i ci ii plac birbafii siguri pe ei. Subtilitatea bter- intimplStoare se tralsformi intr-o relatie sexualii intcrzisi ;i pe-
acfiunii dintre cele doui personajegi a rela;iei lor erotice, precun'r riculoasi. Faptr-rl ci indrigostifii sunt la mijlocul vielii intensifi-
si abilitatea spectatorului de a se idenfifica cu protagonigtii tre' ci dorinta ior de a incc.rca sd igi refaci viala prin iubire.
zcsc emofii putemice. Fiimul integreazi simboluri orale, anaie sr genitale, gi o su-
Filmul lui Bertolucci, Last Tan.go in Pnris Ultimul Tangou la prastructurii totalitari care transformi orice relatie umani intr-o
-
I'aris (197$1, de asentenea un succes comercial, surprinde evolu- univers plin de excremente gi violenfd. Actiunea principalb se
lia relafiei sexuaie a ceior doud personaie principale (interpreta- petrece intr-o sald elegantd dintr-un restaural dc lux. Ajci, tira-
ie de Maria Schneider' ti Marlon Brando). Schneider i1 intAlnegte: nul si siugile iui incalcd toate regulile relaliilor umane obisnuite.
pc Brando dir int6mpiare irtr-un aPartament care al'fi putui fi Dincolo de aceasti incdpere, regisim o lume ,,orali" -rlTuchrpa-
frumos dacd ar fi fost amenajat, Pe care ambii doreau si il inciri- ti de bucdtar gi ajutoarele acestuja, in care cultura 9i civiiizalia
rieze. Ea eziti si se mirite cu logodnlcul ei, un tiindr regizor de sunt mentinute prin prepararea ritualizati a mancirir 9i prin mu-
L]TTO F. KERNBERG Relatii de iubire . Perioad:r de latent;, cljiarniciic de grup tr conventiora jsmu
i
2ill zica cie fundal, vocea angelic.i a unui copil. ir af;rra bucitiriei Dezumanizarea relatiei sexu;rle caracteristicii filmn lrri porno-
uriage, ne lor.im de iumea ,,ana7d", o stradd imbibati de fum no- gralic activeazd in sper:tator-, in spocial cAncl accsta il rrizioneazii
civ, cAini sSlbatici 9i oameni maltratali. iir cadrul unui grup, selrtimente sexuale infantile perverse poli-
indrdgostifii, in incercarea de a scdpa de tiranul omniprezent, morfe disociate de tandrefe si care cuprind aspectc.le agresive aie
se intAlnesc intr-o zond secreti din bucdtirie 9i se ved obligali sd sexualitSfii pregenitalc, o degraciaro feiigisti a cuplului aflat in
fugi, dezbrAcafl, intr-o remorcl de gunoi plini de carne Putre- intimitate sexuali ca o coJecfie de pdrlj corporale excitante si o
zitd. Scapi de acest chin gi gisesc refugiu intr-o librdrie, al cdrei distrugere agresiv5 impliciti a scenei ()rigilrarc rn cornponL'nte se-
custode era eroul, gi relafia iubifilor este consolidati, cel pufin xuale izolate. Are loc aici o descompunere pen'ersi a eroticului,
temporar, printr-o baie purificatoare care ii elibereazi de lumea care tinde si rupd legitura dintre erotic 9i estetic, precum ;i idea-
anald care i-a intemnitat. iizarea rubirii pasionale. in misura in care fiimr-rl pornografrc sfi-
Maltratarea brutal5 a femeilor de citre tiran, dispreful siu to- deazi moralitatea convenlionald de fapt, exprimi agresiune
profundi fa'5 de
-
convenlionalitatea intimitatea emofionali
tal fa!5 de cr.rnoagtere gi inteligenfi, htoleranfa fafi de viafa amo- gi
-
roasd privati gi liberi, toate confibuie 1a celebrarea dramaticd a el are gi valoare de goc. Dar cl.riar 9i cAnci este cdutat.i individual
iubirii. Calitatea eroticd a acestei iubiri il emofioneazS Pe sPec- pentru a facilitar excrtalia sexuaii 1;: niveluri prirnitive ale erpe-
tator datorit; fragilitilii sale gi a forle1or puternice fatd de care rlentei emolionale, pornografia derzine repede plictisitoare pi au-
trebuie si se afirme- toclistructivi. Acesi lucru sc intimpli deoarcce disocielea dintre
compoltamentul sexual ;i complexitatea relatiei emofionale a cu-
pluJtLi priveazi scxuaiitatea de implicaliih ei prcocdipicne si c'e
Filmul pornografic dipiene; pe scurt, mecanizeazi sexul.
in filmul pornografic tipic 9i in titeratura pornografici re-
Putem face o paraleli intre filmul poi'nografic ;i deteriolarea
prezentativd
-
observim absenta totali a funcfiilor Supraeului. iubirii pasionalc ir conditiile in care impulsuriJe agresive domi-
-
Sexualitatea este facil exprimati, ru;inea este abolitd O datd cu ni actul sexual, agresivitatea inconstienti distruge profunzimea
disparifia valorilor convenlionale 9i mai ales a celor individua- relaliei obiectaie a cuplului, gi absenfa unui Supraeu integrat al
le, eliberarea de judecata moralS reitereaz5 evadarea excitanti 9i Lrarteneril(n" gi al cupiului faciliteazh disolulia intimitiilii in sex
eliberatoare de responsabilitatea personaid pe care Freud o de- in grup mecanic. Astfel, mr e o coincidentS faptul ci filmul por-
scrie ca fiind caractedstic; maselor. noorafic, care errrloateazi deliberat disocierea .ljntre sex gi tan-
Spectatorul se identifici mai degrabd cu activitdlile sexuaie drefe, ajunge si fie triit dupi irnpactuJ excitant sexual ime-
-
diat al afigir"il sfiditoarc a scxlralitdlii penrerse polimorfe
decAt cu relaliile umane. Lipsa ambiguitdfii, lipsa de sens a na- -
rafiunii, care nu permite nicj o fantasmi despre viafa interioari drept mecanic ;i plictisitor, la fel cum indivizii care iau parte 1a
a protagoniFtilor, conkibuie la mecanizarea sexului. sexul in grr-Lp resimt duph o perioadd de timp o dimimiare a ca-
iivitd!i gi efecteler plictisitoare clr accentc auto-disir-uctive ale fil- expresiei d.isociate a sexualitAfii genitale sub impactul sexuali-
muiui pornografic sunt exprimate in extrema instabilitate a tilii infantile perverse polimorfe, De;i fiimui pornografic dd
audienfei sale de masi. impresia de a fi diferit de cel conr.entional, se observi aceeagi
I
Caracteristjcile fi1mu1ui pornografic elibereazi spectatorir de tendinfd de a disocia sexr-lalul si senzualul de tandrele gi aspec-
gocul scenei originale invard.ate gi de arneniularea confruntirii cu tele rdca liza lt alo erur isrn u lu i.
I o integrare a tandretii cu senzualitatea, pe care Supraeul din pe-
rioada de latenfi nu o poate tolera. Din aceastd peipectivi, filmul
Structura fi lrnutui convenfional
pomoerafic este contrapadea filmului colrvenfional 9i, in mod pa-
radoxal, toate celelalte aspecte se supun aceieiagi domindri incon- Reprezentarea eroticului in filmele conventionale este pan-
gtiente a Supraeului perioadei de latenfd. De fapt, in afara repre- dantul filmelor pornografice. Filmul erotic conventional incu-
zentirii actului serual, filmul pornografic poate fi errem de raleazi o regresie facilA pi plini de satisfactii imediate la nive-
corrvenlona1 9i, de cele mai mLrlte ori, trateazd comunicarea sexu- h- de amuzanrent al culturii de masi, o armonie cu moralitatea
ald cu un,,umoL" sau amuzament copiliresc, fapt ce ii permite convenlionali gi la stabilitatea reconfortanti a unei identitili de
spectatorului si evite orice reacfie profund emolonali sau con- grup fundamentate pe valoriie Supraeului din perioada de la-
;tientizare a elementelor agresive din conlinutul sexual al filmu- tenfi. Cu toate ci aceste filme spun de obicei o por.este si im-
lui. Surprinzdtoarea absenti a cadrului estetic reflectd si absen- plicd o anumiti evolufie a personajelor, r'iziunea viefii sexuale
!a funcfiilor unui Supraeu matut sugerati de vulgaritatea a protagosnistului incd mai reflectd moralitatea Supraeului din
decorului, de muzica ambientali, de gesturi gi de arnbianfa ge- perioada de latenfi. Pot fi reprezentate raporturi sexuale inten-
nerali. Reprezentarea agresivi, voyeuristi a comportamentului se inire indivizi a ciror relafie e in- mare parte agresivi sau sen-
sexual, accentul pe acte mecanice de penetrare gi de a fi penetrtrt, zuald, in timp ce cuplurile care relafioneazd tandru, mai ales
pe organe sexuale continute sau continitoare gi pe pirlile corpu- daci cei doi sunt cdsiiorifi, nu sunt reprezentate in intercatiune
luj aferenie contribuie la clivarea corpului uman in pirti lzolate sexua15, ca urmare a inier ventiei interdicfiilor oedipiene. Aceste
a ciror prezentare repetat; inciici o abordare fetigisti a organe- {ilme simplifici relatiiie emo}ionale, evitb profunzimea emotio-
lor sexualc. rral5 intr-o manierd foarte asembndtoare cu cea a fiimelor por-
OTTO F. KERNBERG
Relatii deiubire. Perload; de iatenii, dinamicil-" de grup si conven!ionalismu
r.rl d4'.itrc cei dor a aLiionomiui lor ca si cuplu Rerlatir crotici trucx'tiinaii a fjlnului c.ie i: ii m:.dit al enrtjculrij:re incnr.ajcirzi ;tB5
cievinc expresia iuhirii pasionale. si cunpariim filrrele conventio;iale, iilmeie erotice de arti ;i fii,
in sfirgit, aria erotic;l acceniueazi caiitatc;r individualizati a mele porncierafice.
oLriectuiui erotic; ea prezintS in mod nonnai utr element ,,nesa- Irrin abi1italea sa de a izoia, de a eragera si de a disocia r.epre-
turat" Ce discrefie, intimitate, dat pi o potenfialii ,,lipsi cle ruyr zontar:ea organeior genitaie si a altor pirli aic corpului si irnbr-
ne". Toflr;i, frar:rcheJea sau ,,goliciunea" obiectului erotic devire narea lor, filmul ofer:6 instrumentul necesai idealizirii gi fetigi-
impcnetrabil5 prin prezenfa unui element de distanfd care con- zdrii corpului uman. Proprietilile vizuale si auditive ale filmului
tinud sti reprezinte o component; provocator frustranti a opere- ii permii spectator:u1ui sd reaiizeze in fantasn'Li invadarea inti-
lor de succes aparlinAnd unei astfel de arte. Arta erotice se arlto- mitdfii cuplului oedipian, o invadare sadici gi voyeuristi a sce-
confine ih sensul ci irrduce in spectator o dorinfd de neincleplinit; nci oliginare, precum si contrapartea accsteia, s;rtisfactia p n
rru poate fi in hrtleginre asimilati gi conline un element intangi- proiectarea impulsurilor erhibilio;riste si masochiste ;i a
bil care interfcreazi cu abilitatea spectatorului de a se identifica iendinfeior homosexuale 9i heterosexuale legate de aceste
complet cu ea. Prjn ul-mare, scena originari (intimitate sexual.i inpulsuri.
;,
ln ace la;i iirrp, irr rn.rsur'.r in ca;:e filmul ii oferi spectatorului
prczclr tat.i deschis) este plotejati subtil de aspectul de sine si5-
tEtor al operei de art5, astfel inc6,t integrarea dintre tandrele gi prosibilitatea de a transceirde barierele de tin,p si spatitr care de
elotic, dintre surprinz5torul fizic gi senzual cu idealul sau ro- reguli ccxrtroleazi plezentarea comportanrcntului sexual gi ob-
manticul impalpabil, mentjne granifa de nctrecut dintre opeta serl'varea directd a acesiuia 9i participarea alituri de alte cupluri
dc. ar:t.i g! spectat(n'. la sexul in gruo, filmul irrgiduie o acceleLare, incetinirea gi de-
Aceste caracteristici generale ale artei erotice Pot fi expnlna- formarc arbitrare ale experientei ',.izriaie in rezor.'tanti perfecti
ie in scuipturi, picturA, literatulS, muzici, dans gi teairu, dar ar.r n.rtura fantasmei ir-rconstiente. Reprezentarea erotjcului in film
poatc c,l in niciun alt mediu nu sunt mai clare decAt in fihn. Este pcate desfiinla bariercle convenhonale alet ruginii 9i, deoarecer re-
evideni ci filmul reprezint;I un mediu al artei convenlionale care prezint:i simultan toate componentele sex ualttilii oedipie.nt, si
reflecti cultula de masii, gi aceasti funclie include gi conventio- pleoedipiene, stimuleazi excitatea sexuali.
naiismul fi-r modul de a exprima eroticul. Caracterul irnediai si Deoarece filmul este mediul cei nrai eficient pentru rispirrdirea
puterea irnaginilor vizuale alc filmuiui fac ca filmul si aibd urr culturii de masd, in special in cadrul unui public lalg, ei actirreazi
potenfial special de rnecliu al erotismuiui care nu poate {i diso- in spectatori dispozifia pentru psihologia nrulyimiior; elemerrtuj
ciat de abiljtatea lui dc a exprima sirnuitan contuapartca artei ero- erotic al fiimului lanseazd plovociri elementelor toierate conven-
tice gi anume, tema tabu conveniionalb clivati a sexualitifii tional. Din momellt ce intoleranta fafi de erotic este caracteristicd
genitaie 9i pregenitale perverse infantile polimorfe in forma de- psiJrologiei mu1limi1or, er oticul ciin film socheazii irublicul conven-
persorralizatS, analiztrti a pornografiei. Tocmai aceastd putere ex- licxrai, cu excepfia celor care vizioneazi filmele eroticc singuri brll
l
care s-au irrtainjt pentru a viziona filme pomografice. Elementele a intinititiicare pr()teieazi at:it cripiul. cet Fi spectatorul ti sc
erotice in film ameninfi lirnitele insele a1e convenfionaiului. opune distrugerii intimit.itii din filmul oornogralic. in fiLmul de
Si explorim acest Foc. Pentru public, observarea actului se- alt5, elernentele r:oveuriste si exhibitioniste a1e cxcitatiei sexua-
xual activeazd vechile ilterdiclii impotriva irvadirii cuplului oe- le activate prin a fi rnartor la intimrtatea seruald, elementele sa-
eiipian gi excitalia reprrmatd sau refuiatd atagati acesteia. Ceea dice si masochiste ale acestei invadart sunt continuie de identi-
cc vizioneazd publicul presupune sfidarea atAt a Supraeului in- ficarea cu personajele gi cu valorile acestora. Publicul participi
fantil, cAt ;i a Supraeuiui convenlional al perioadei de latenfi. la scena originarii, asumAndu,si in acelagi timp in mod incon-
Excitalia sexuale provocatd, in special in cazul celor care rgi ;tient rispunderea fafi cie mentinerea iniimitilii cuplului. Ele-
tolereazd capacitatea de a se excita in prezenla unor stimuli vi- mentele agresir.e ale sexualitigii in{antiie perverse polirnorfe suni
zuaii (evident, spectatorli care au ilhibifii sexuale profunde se integrate in sexualitatea oedipianS, iar agresivitatea in erotism.
rror arita oripilafi gi dezgustafi), poate fi resimfitd ca un atac la Acesta este opr.rsul deterktririi eroticului, irr situatie in care agre-
adresa unor valori bine inrddicinate. sivitatea dominS, caracteristic;i a scxualitdtii in anumite cond jtii
Socul este exacerbat deoarece filmul de arti a fost construit patologice 9i in polrrografie.
pentru a facilita identificarea spectatorului cu protagonigtii (re^ Arta erotjci rcalizeaza o sintez; intre senzualitate, r:ciafii dc.
prezentind in mod incongtient cuplul parental). lncdlcarea irri- obiect proiunde si sisteme de valori n:rature, reflectati in capaci-
fia15 a tabuului inspird astfel sentjmente de vinovifie, de ru;ine tatea indivizilu';i cuplurilor de a iubi pasional si de a se impli-
gi de jen5. Iclentificarea i-ncongtientd cu comportameniul exhibi- ca in relatii.
fionist al actorilor, cu aspectele sadice gi masochiste ale pulsiu Legiturilc clirtre filmul conventional, filmul ponogr:afic pi
rdlor r.oveuriste Fi exhibitioniste corespunz6toare, este o provo- ar"ta crotic; in film reflectii dinamicilc care antreneaz; grupul,
care iocantd ia adresa Supraeului spectatorului. cu itura conventional.i ;i cupiul intr.-o relalie pasiorrald. Cuplul
Filmul erotic ca formi de arti necesitd matudtate emoliona- este intotdeauna, intr-un sens profund, asocial, secret, intim si
1i, capacitatea de a tolera pi de a se bucura de sexualitate, de a rebel, reprezent6nd o provocare la adresa sexualititii gi iubirii
combina erotismul cu tandretea, de a integra eroticul intr-o rela- tolerate convenfion.rl. Daci moralitatea conventionald a oscilat
fie emofionali compiexd, de a se identifica cu ceilalli gi cu rela- de-a Iungul timpului, cel pufin in cadrul civilizaliei occidentale,
liile lor de obiect" de a fi receptiv ia valorile etice gi la estetici, intrt perioade de puritanism ;i liber.tinism, opozilia implicitd
similar evoluliilor deja schilate ale capacitdtii de a iubi pasional. dintre cuplu si grup, drntre nroralitatea privatd 9i conventijle cul-
Aceasti maturitate emolionali tinde si se erodeze tranzitoriu turale, rimAne constant;. AtAt puritanismul, cii si libertinisrnul
sub influenla psihologiei mulfimile. au ciat dovadi de ambivalenf.l con\/entional; fafi de cuplul se,
intr-un mod blzar, capacitatea noastr; de a ne identifica cu xual, si aceste variafii istorice sunt reflectate in existenta sirnul-
cuplul indrdgostit dintr-un film contureazd o noui dimensiune ianti a culturii cle rnasi;i a kitsch-ului, la o extremi,;i a porno-
OTTO F. KERNBERG Relalii de iubire, !erioad; d-" latenlii, djnemrcile de grrp .si conventrorla isrnui
grafiei, la cealalti exh"emii. Se poate spune ci numai cuplul ma-
tur si arta erotic; sunt capabile sd susfind gi si apere iubirea pa- ))
sional5. Convenlionalismul pi pornografia se aliazi in mod in-
congtient in intoleranii fald de iubirea pasionali.
Cu plu I SI gru pu i
OTTO F KFRNBFRG
.
Relatii de iubire CuplLrl si grupLl
,) Vaioarea practici a accstui djagnostic diferenfial estc ci o cer, sonalc intime. Este asr:fel t.nLant s; se purri pe seama educaliei
titudine rezonabili privind stabilitatea identitifii Eului unui ado- 9i a mediului social manifestdrile de psihopatologie gi incapaci_
iescent reprezintl o primd asigurare ci frimAntbrile gi conflicte- tatea de al siabili relalii de iubire. in acest context, caracteristjcj_
le caracteristice inrlrigostirii si reialiilor de dragoste in general le formirii unei irlentititi normale sublinjate anterjor pot
ajuta
nu reflecti structurile de personalitate de tip border{rne pi narci- la di{erenlierea intre adaptarea la un subgrup defavorizat,
poa-
sici. Manifestdrile ciinice tipice aie conflictelor sexuale din ado- te antisocial, gi psihopaiologia gra\ri. C) structurd sociali intens
lescenld
- disocierea tandretei de excitalia sexualS, dichotomia
obiectelor idealizate asexuale gi a obiectelor derralorizate sexual
patologici prezentAnd dezorganizare la nivel famjlial favorizeazi
psihopatologia, in timp ce o adaptare superficiali la un medju
ale geuului opus, coexistenla vinovhfiei excesive cu exprimarea social patoJogic poate masca forla de bazi a dezvoltdr"ii adoles_
impulsivi a ncvoilor sexuale pot reprezenta conflicte nevro- centului.
-
tice normale sau severe Fi pot constitui o provocare din punct de I{eactivarea conflictelor oedrpiene si lupta in jurul refulirii
vedere al diagnosticirir. in schimb, prezenta difuziei identititii lcrr(l inlelor se\u,rle (,edtpiene -unf moti\ .riii incolr*l iente
prima_
indici o psihopatolop;ie grav5, in care conflictele sexuale consti- re in ceea ce priveste separarea adolescentului de obiectele
pa_
tuie cloar inceputul unor interfelente pe termen lung cu relafii- rentaie 9i desfisurarea unei vieti sociale in cadrul grupului
sdu_
1e de dragoste normale. Rdzvritjrea impotriva unor norme compor.tamentale si valori
ale
Pentru profesionistii din domeniul senetetij mintale care se pirintrlor ;rcceptate anterior in cadrul familiei insoteste c:iutarea
ocupi de adoiescenli din.grupr-rri sociale defavorizate, cum ar fi de noi valori, idealur.i gi norme comportamcntale la profesorii
tinerii din zonele cu probleme economice din orage, din arii me- acimirati gi 1a o lume care se extinde permanent. Aclerarea stric-
tropolitale iniinse din America de Nord, prezentarea pe care am ti ia comportamentul caracteristic grupului in prima fazd a ado-
fdcut-o in legdiuri cu reiafiile de dragoste conflictuale, bazAn- lescentei este un semn de continuale a moralii;tij din
perioada
du-mi pe date provenind de la adolescenfi americani din clasa de latentd, care reconfirmd disocierea intre o sexualitaie
excitar-
de mijkrc, poate pArea neadecvata. intr-adev.1r, nu ie poli a;tep- ti, dar devaiorizatd, ca parte a respectivului comportament ca,
ta ca adolescenfii cu o stluctlrre farnilialS haoticd gi un trecut ful racteristic de grup, pe de o parte, si capacitatea de tandrete
si
care au fost martori ai violenfei sau au fost victime ale ei, inciu, dragoste romantici ce evolueazi treptaica un potenlial
,,secret,,
siv ale violenlei sexuale, sd-9i formeze capacitatea de a crea o al individuiui, pe de alti parte. Faptul cd grupurile je biieli
din
lume integratd de relalii de obiect internalizate, ca si nu mai vor- prima fazi a adolescentei afirmi in rnocl congtlent concepful
de
bim de un Suplaeu integrat. Stabiiirea unei relalii de dragoste genitalitate excitant, dar cu accente ce aparlin stadiului inal,
at
este grav amerlirllatd in astfel de conditii, iar un grad aparent de copiluiui din perioada de iatenfd, .oll."pt disociat de tandrete,
,,libertate" sexuale deplin; poate colncide mai degrabd cu limi- gi pistreazd pentru ei insisi dorinla de relafii romantice
tandre
tarea drastici a capacititii personale de a se angaja in relafii per- cu sexul opus, contrasteazi cu evolutia din grupurile tipice
de
-TTO F. KERNBERG
,
Relatii de iubire CLrolul lj grupu
fetc cale traverseazi aceeasi fazi a adoierscertei. Acceptarea idea- ze nlisura in care un c",rplu de adolesrenLi indrdgostifi igi poate ,ts.
li ;i romanfatd de citre fatd a obiectului r.asculin admirat este mcntine independenla fafd de presiurrile grupulu:i clin care fac
o parte a trez 'ii iniime, ,,secrete" ai dorinfelor genjtalc. parte. Pe vremea contraci_rlturii hippie a anilor ,60, libertatea se_
i) sarcind cruciali ln faza urmitoare a adolescenfei este dez- xuald nerestricliollat; a rept^ezentat ideologia de grup a acioles-
\'oltarea capacitdlii de iniirnitate sexual.i; pentru a realiza acest certilor. Mulli adolescenli de atunci isi rnascau inhibifiile sexu-
iucru, intimitatea cuplului trebuie sh se desfisoare in opozifie cu ale gi psihopatologia aferentd printr-o ,,eliberare sexuale,,
practrcile gi valoriie sexuale conventionale, nu numai ale p;rupr.r superficiald. Comportamentui sexual eliberat al adoiescenlilor
lui social aduli in cadrul cdruia a evoluat cuplul, ci pi in propriul hippie ns611nds adesea o patologie isterici, masochistd ;i narci-
grup de adolescenfi. Relatia dintre aceste doui grupuri devine sici. In uneie campusllri universitare din anii ,90, presiunile ce-
acum importantd. in perioadele cle relativd stabilitate sociali gi in lor de aceeasi varstd se pot consolida in jurui unei frici conven-
medii sociaie relativ omoS;ene, cultura grupului de adolescenti gi tionaie privind sexuaiitatea masculind periculoasi. Acest lucru
cea a lumii adulfilor pot fi in armonie, permilAnd o tranzitie: re- poate inhiba formarea cuplurilor sexuale implicate intr-o relalie
lativ utoald cuplurilor nou formate. in aceste conditii, aderarea de dragoste matur5 pi poate faciJita inter:acfiunile sexuale sa-
la valorile adolcscenfilor, eliberarea heptati cie astfel de vaiori;i cio-masochiste t:gresive. Aceasti dinamici a fost adeseori obser-
aderarea la valorile iumii adulfi)ol firi o incorporare prea rigidd i'ati in timpul tratamentelor adolescentilor internafi cu patolo-
a conventjonalismului apar ca sarcjnj relativ simple. gic severi de caracter.
Dar c6nd intre cele doud lumi existd discrepanle ireconcilia- in cazul unor astfel de tratamente, personaiul are respoir-
biie * de exemplu, cAnd grupurile de adolescenli provin din sabilitatea sociald 9i legali de a se asigura ci nu estc nici ac-
subculturi defarrorizate sau fac parte dintr'-o societate care se con- ceptat, tlici tolelat cornpor.tamentul sexual in rAndul minori-
frunti cu conflicte politice gi sociale acute gi dezbinatoare tfu- lor; degi terapeulii cu experienti se aFteaptd in general ca
- icie-
purile fonna lc in adolescenta tArzie pot adera rigid la pozilli adolescenfii sE caute relalii intirne sexuale, care sfldand rep;u-
oiogice din lumea adultilor din jur. Presiunile sociale pentru sau lile si reglementirile. Cu cAt adolescenfii sunt mai sdnitogi, cu
impotriva,,corectitudinii politice" din campusurile universita- atAt ei vor inlelege mai mult, se vor adapta Fi totugi se vor rdz-
re, de exemplu, sau atitudinile fald de droguri, feminism, mino- vriti * in mod privat si discret impotriva acestor restrictii,
titdji gi homosexualitate pot incuraja procese de grup regresive peniru a forma si dezvolta o relafie- de cuplu. Am constatat
in laza tirzie a adolescentei si pot crea dificultS!i unui cuplu in ade-.e:., cind tratam adclescenli cu condilii borderline si nar -
formarea spaliului propriu. cisrcd, ci sunt nedumeriti de ceea ce consideri a fi egecul meu
in plus, adolescentii cu patologie de caracter ser,'eri 9i difuzie de a privi incruntat un comportament sexual care se presupu-
a identitiifii pot simfi nevoia stringentd de a adera rigid la valo- neau cd este interzis. TotodatS, ei nrd vid teribil de ,,motalize'
rile grupurilor de adolescen!i. Este cie aceea util se se examine- tor" in probleme la care se asteptau cel mai pulin adici in
-
OTTO F. KERNBFRG
Relalii de iubire . Cup u signrpu
)st {:cli.i' .Lr privir{' ia naturr colriradictcx'ie, haofic}i si clir.rta .r r-'.:- li'fi p|ezis. Un ;rnrajarlc;rl care incct-rr"i'-r ari,tlescenli il.eb:_riE,si
Iafiilol ior" obiecir,rl. ;:imAni o incertitudbe, o avr.ntrrd. inLr,o oarecale misurd, acest
.Analiza siluctulii calacteriale patologic€ a unui adolesceni llilrL rcir ..rcict.rr,rt i nlr rr t uplul de .r!rulti r.ttur..
r.,
1't
nevrotic ar treLrui s;i promovez:e integrarea unor stdli a1e Eulur lrentru psihoterapeutul t-are lucreazi cu adolesccnfi, esie util
leciproc disociarte sau ciivate sl renunlarea 1a forma!iunile re- si aibi in veder.e cd existi u cbutare normalir, specifici acesiei
actionale impotriva unor tendinfe instinciuale care interferea- faze, a urui drum romantic citre intimitate sexuald in cadrul
zi cu o viali de dragoste cieplili. Tbtugi, chiar gi in condifii op- unei relafii intense gi totale. Daci acest drum ru este traversat
time, cand rezolvarea tendinlelor caractet iale patologice s-a cu succes in adoiescentS, el va compromite succesul angajamen-
cu'rsoijdat si a imbogifit sentimentul de identitate a Eului ado- Lelor viitoare, ccea ce face ca aceasta sd fie o zond cruciali a ex-
lescentului, deplina identiiate a Eului r.ine doar o dat; cu tre- perientei umane; terapeutii care trateazi adoicscenti trebuie sd
cerea timpuJui. Anumite aspecte ale relaliikrr de obiect inter- conLracareze eforturile de eliminare a acestui lucr.u ca nefiind im-
nalizate pot dcr.eni pe depiin integrate intr-o identjtate portant.
consoiidat.i numai cSnd se produce o identificare cu aspectele
lcgate cie roiul de adult aie obiecteior parentale, proces care du-
Provocirile externe aie cuplului de adulgi
reazi ani. in cete djn urmti, d:"agostea va trebui sa integreze
identificarea cu functiile paterni gi materni ale obiecteior oe- I)ragostea sexuali rnaturi - triirea gi menfiner:ea unei rtr-
clipienc, ur proces ce poate fi,,testat" numai in timp. Depiina latii de iubire exclusive cu o alti persoani care si integrcze tan,
identificar:e cr-r roluriie genelative alc cuplulr-ri parental drcte sj elotism, care sd aibi Pr,-r1u11z1ne ri v.tlori rmFartisi-
consolideazi dorinla de a avea ur copii cu persoana iubit;: te este intotdeauna intr-o opozilie deciaratj sau sccreti cu
aceasti capacitat€r apatc intAi in faza tArzie a adolescenlei gi se
-
grupul social inconjuritor. Ea este in mod jnerenl rebeli; eiibe,
definitiveaz;i ia v. r'sta adulti. Ca o aspirafie constienti, ea este reazi cuplui adult de participarea la conventiorralismul grupu-
un a1t aspect a1 dr agJostei sexuale mature. Inhibarea ei intr-un lui social, creeazd o experientd de iniimitate sexuald care este
cuplu de adulli poate semnaliza semnificatjve conflicte maso- primordiai private ti secretd ;i stabileste un cadr.u in care ambi-
chiste gi in speciai narcisice. Evident, o astfel de aspiratie tr€r- valentele reciproce vor fi integrate in relatia de iubire, imbogb-
br:ie diferenfiati de acceptarea intAmplitoare, iresponsabild, a find-o gi ameninfind-o totodatd. Aceasti calitate neconventiolta-
sarcinilor fundamental ned or"ite. li a dragostei sexuale nu trebuie confundatd cu comportamentul
Cu alte cuvinte, r'eiafiiie de iubire ia adoiescenfi pot derreni din subgrupurile de adolescenti rebeli sar-r cel exhibitionist care rc-
soiide ;i profunde, dar transformarea 1or in relafii de dragoste flecti diverse tipuri de patoiogii. Md rcfer ia o atitudine interioa-
stabile depinde de caliti,tiLe personalitilii adolescenlilor, cale au ri care uneste cuplul, adeseori in modur:i foarte discrete, gi car-e
nevoie de iimp pcniru a sc dezvoita. Desigur, rczultatui nu 1-'6.r- poate fi mascatd de adaptiri superficiale la nrecliul social.
OTTO F. KERNBERG
Relatii de iubire . CuDlul si gr! pul
102 clipiani. Astfel, conflictul dintr:e dorinti si l-inov6!ic. pr.rs in act se tipr:ri cie fornratiunl de conrpromi"< inrpiicAtrcl conflicte oedi_ jc,
jncAnd mJeta ruseascd cu cdsetoria oi. piene nesolutionaie. Ele lrot pr:oteia un cuplu de exprimar:ea cil_
in mod paradoxal, cu cat aceste relafii conjugalc 9i extracon- recti a anllmitor tipur:i dc agi.esiiritaie, dar, in majoritatea cilzu_
jugale palale1e devin mai profunde 9i mai depline, cu atat ele rilor, capacitatea pentru reJalii intime profunde reale se
trnd mai mult citre autodistrugere, deoarece clivajuJ reprezen- djminucazi este practic, oreful pldtit penb"u aceasti ploteclie,
tirii obiectuiui Ia care s-a ajuns o datd cu situatia triunghiului -
Ciasicul studin al lui Bar.tell, ()roup Sex (Sexut in gnrp) (.1971),
conjugal tinde in cele din urmi sd dispari. Aga cum este ilustrat documenteazi ampiu unele caracteristici sociaie <lominante ale
in filmul The Captain's Pttradisa ( ParadisuL ciipitanului) (Kimmins, sexualitilii ptomiscue intr-(l situatje de grup deschis. El a exa_
1953), relaliile paralele tind si devind tot mai simiiare in timp, rninat iCeologia profesati constieni potrivit ciireia sexul in
i4rup
imptrnAnd o povard psihicd tot mai mare. Daci aceste reiafii sr-rnt proteieazd gi reiirnoiepte r-elafia conjugali prin crearea clc stimuli
mentinute secrete sau sunt acceptate deschis depinde, desigur, gi experiente sexuale impirtdgite, gi ajunge ia concluzia ci acest
de alti factori, cum ar fi mdsura in care conflictele sado-maso- lucru este de fapt o iluzje. De,'bicei, sceri.r ,,sclrimbarii partene-
ci'riste joacd un rol in interactiunea conjugali. ,,Deschiderea" in rilor" (,,swinring") este impersonal5, acordAnd a ienlie exclusiv
)egdturE cu relaliile extraconjugale este cel mai adesea o interac- pregdtirii gi ciesfXgur5rii actir.itdfii sexuale. Degi cuplurile conju_
tiune sado-masochisti pi reflecti fie nevoia de exprimar"e a agre- gale pot pretinde ci pariiciparea lor sccretd excitantd la sexul in
sivititii, fie nevoia de protecfie impotriva sentimentelor de vino- gr"r,rp ii elibereazi de plictiseala cronicd, de fapt relafia lor socia-
r i tic. Ii, at6t cea din cadrul grupului care schinrbi par:tenerli, cet din
ii
Citeodati, leiatia actuald a unui cuplu este ocultatd de o 1e- cadrul grr-rpului traditional din care provin participanlii, se de,
gdtur5 stabiiiti ca rispuns la presiunj economice, politice sau su- ierioreazi 9i mai mult dupi o porioadi de. timp reiativ scurti. Se
ciale. De exempiu, un cuplu poate avea o relalie adesea secreti pare ci mai pufil de doi ani de participare Ia scena schimbirii
si plini de sens, care existd pentru fiecare partener in paralel cu partener:ilor sunt suficienli pentru a destrima iluzia noii excitirj
una pur formald, cum ar fi o cisdtorie de convenienfi. Existi alte 9i stimuldri sexuale. Sexul derrine din nou pllciislior, chiar mai
cazuri in care ambele relafii paralele dintr-o situatie trianguiard muli decAt inainte.
slint practic formaliste gi rifualizate, ca in subculturile in care a Gradul in care cuplui este invadat de grup sau este diluat in_
avea un amant reprezinte o marci de statut airteptat de la o per- lr{) situatie de grup este reflectat de mdsura in care uniunea cu_
soani care aparfine unui anumit strat social. nlrrlrri l.eto
'irr
hr.- {^.-.li sau din cclntrd, se constitlrie intr-o
Ceea ce doresc si evidenfiez este ci situaliile triunghiulare, relalie ernolionali sinceri. Cu cAt comportamentui sexual este
in special ccle care irrclud o relalie extraconjugal5 stabilS si de mai deschis, mai nediscriminatoriu si mai promiscuu, cu atat este
Curati, pot avea efecte complexe si diverse asupra relaliei cuplu- mai probabil ca psihopatologia cuplului sd contjni caracteristici
lui primar I{ela}iile triunghiularc stabile reflectd de obicei diver- preoedipiene cu pr-edorninanta agresivitAlii gi a nerroilor se>lua_
JTTO F. KERNBERG
Relalii de iubire ' tup r.r si grupul
\icrmele sociaie conventionale calet prcltejoazi moralifatea prr- ia locul de munc; si cresteroa neincredcrii rcciproce dintre gru-
blici au itnportanfi vital5 in protejarea r,'ietii sexualc a cuplului. purile de birbafi;i de femei. Aceste tendinte au aperuL din re-
Presiunile pentr-u un comportamcnt conr.entional irrtrd insd in zuitatul noilor dcscopeliri privind impoltanta traurnelor fizice
conflict cu sistemele do valoli indrviduaie pe care liecare cupiu gi sexuale timpurii fir aparilia unei largi diversitifi de psihopa-
trebuie si le stabileasci pentr-l sine. Cuplul mai este amenintat toiogii, pe de o parie, Fi a luptei pentru emanciparea femeii de
de presiurJe de alcdtuire a grupurilor pe directii sexuaie si de ex- sub opresiunea tradifronalS, paternalistS, pe de alte parte. Este
primarea fur astfel de grupuri a suspiciunii gi a urii primitive din- interesant ins5 cAt de rapid aceste dezvoltiri progresiste din
tre bdrbali si femei caracteristice perioadei de Iatenli ;i adoles- punct de r.edere politic pi documentate stiintific au dus la repro-
cenlei. in legituri clr acest aspect, sub influenla mijloacelor de clamarea unei moralititi convenfionale similare celei din anii re-
comunicare in masi, se pciate iutirnpla ca ideologia conventiona- presi-:i de dinaintea ,,revolufiei sexuale" de la sfArsitul anjlor '60
Id predominant5, in special cea privind sexualitatea, si se schim-
;i a restricfiilor privind sexualitatea care existE in societilile tG
be mai repr:de, pc mdsurd ce noi curente ideologice alung ia modd talitariste comuniste. Accste restrictii din fdrile fasciste gi comu-
gi dispar din cauza apetitului pentru valietate in cornunicarea in niste par rnai analoge cu suprimarea sadici a sexualitifii de ci-
mas5. Aceste schimbAri alternarnte ale practicilor conventionale tre Supraeul primitiv al nevrozei decAt cu patologia de tip
ilustreazi spectrul larg al elementelor permanente ce lin de ati- borderline cu deteriorarea Supraeului.
tudjnea conventional5 privind sexualitatea explorate pAni acum. Este ca 9i cum in ultlmii ani am fi avut ,,privilegiul" de a ob-
ln anii '70 si '80, ideoLogia convenfionalS predominanti din serr.a, in acliune simultani sau in alternantd rapiCi, extremele
Siate]r, Unite ale Americii a fost una reltrtirr deschis,i discutiirii si lelative ale puritanisrnului sexuai si ale libertinismului sexual,
exprimirii anumitor aspecte aie sexualitStii, cu o tendinti simul- ambele revelAnd platitudlnea iniregii sexualitdli tolerabile con-
tanb cle a construj Lrn comportament sexual (,,cum s5" avem ra- ventional, in cclntrast cu bogilia potenfiali a dimensiunii sale
porturi sexLlale mai bute, o comulicare mai buni etc.), reprirr'a- prirrate din cupiul individuaJ. Desigur, cste adevdrat cI existd o
rea componentelor sexuale polimorfe infantile ir spectacoicle de diferen!5 enormi intre suprirnarea liber:titii individuale dintr-un
masA sanctionate cultlrral Fi a tolerantei desci-ise fa!5 de viulen- regim totalitarist cale impune brutal o moralitate convenfionalS
!5, inclusiv violenta sexuali, in aceeasi mass-media. Era ca gi cum li toleranta manifestati de o societate democratici fafi de prd-
cultura noastrd ilustra patologia de tip borderiine cu deterjota- pastia semnificativi dintre conventionalism gi iibertatea a indi-
rea Supraeului, condensarea regresivd a erotismului si agresivr- vizilor si a crrnlrrrilor.
tilii, precum gi clivarea componentelor erotice aie sexuaiitilii de ;. concllrzre, sunt de pairere ci existi un conflict ireductibil in-
hl
matricea relaliiior de obiect. tre moralitatea conventionald 9i moralitatea pfi\ratd pe care fieca-
l,a inceputul anilor '90 insi s-a manifestat o noui atrtudine re cuplu trebuie si o creeze ca parte a vielii sale sexuale totaie gi
puritani, cu accent pe abuzul sexual, incesi, hirtuirea sexualS dc carer implicd intotdeauna un grad neconventional de libertate pe
OTTO F. KERNBERG
,jit