STRUCTURA UNEI SCHEME PNEUMATICE

Schema pneumatică este reprezentarea grafică a instalaţiei pneumatice care echipează o

maşină oarecare şi are rolul de a ne facilita întelegerea funcţionării maşinii, în primul rând din
punct de vedere pneumatic.
Aparatele pneumatice şi conexiunile dintre ele, precum şi funcţiile pe care acestea le
îndeplinesc, sunt redate prin simboluri şi notaţii specifice, cuprinse şi descrise în norme unanim
acceptate, numite standarde.
Schema pneumatică poate fi privită ca o structură
formată din 5 nivele (figura 1), fiecare etaj conţinând o FORTA, DEPLASARE
MOMENT, TURATIE
anumită categorie de elemente pneumatice. Toate
elementele din schemă sunt interconectate astfel încât să
realizeze funcţiile cerute de utilizator. ELEMENTE DE
5 EXECUTIE
Cele 5 nivele cuprind:
1) Elemente de preparare aer, care asigură alimentarea ELEMENTE DE
instalaţiei cu energie pneumatică la parametri ceruţi de 4 COMANDA
sistem: presiune, debit, filtrare,ungere. FINALA

2) Elementedecomandă,carepermitdialogulom-maşină:
ELEMENTE DE
comenzi de pornire-oprire, selectare pentru diferite funcţii 3 PROCESARE
sau moduri de lucru etc. De obicei, toate aceste elemente
sunt grupate într-un panou (tablou) de comandă, aflat la ELEMENTE
2
distanţă sau alipit instalaţiei de forţă (de execuţie). DE COMANDA

3) Elemente de procesare: sunt echipamentele care asigură

ELEMENTE PREPARARE
procesarea (interpretarea şi distribuirea) semnalelor primite 1 AER COMPRIMAT
în instalaţie: atât a celor de comandă, provenite de la tabloul
de comandă, cât şi a celor de reacţie, care sunt de obicei PUTERE PNEUMATICA:
semnale ce oferă informaţii despre starea maşinii şi/sau a DEBIT, PRESIUNE
procesului tehnologic desfăşurat. Elementele de procesare
Prelucrează toate aceste semnale fie unitar, fie în anumite combinaţii, realizând diferite funcţii
logice: NU, SI, SAU, SAU EXCLUSIV, temporizare, memorare etc.
4) Elemente de comandă finală: sunt echipamente de distribuţie a energiei pneumatice şi
reprezintă un etaj de amplificare a energiei, prin care semnalele de comandă sunt "injectate"
direct elementelor de execuţie: motoare liniare, rotative, oscilante, generatoare de vacuum cu ventuze,
manipulatoare etc.
5) Elemente de execuţie (actuatoare pneumatice): sunt echipamente care convertesc energia de
presiune a agentului de lucru (aer) în energie mecanică (forţe, momente) pentru efectuarea de
lucru mecanic(mişcare).
În afară de aceste 5 nivele de bază se mai pot identifica încă două, nu mai puţin
importante:
6) Elemente de conexiune (furtune, ţevi, conectori) cu care se construieşte reţeaua de aer
comprimat ce leagă aparatele pneumatice întreele.
7) Matricea mecanică, adică toate acele accesorii mecanice cu care se asamblează mecanic
cilintrii pneumatici în interiorul uneiinstalaţii.

Privită din alt unghi, o schemă pneumatică este formată din doua etaje: etajul de comandă
şi cel de forţa (de execuţie). Pe structura din figura 1, etajul de comandă cuprinde nivelele 1, 2 şi
3, iar etajul de execuţie cuprinde nivelele 4 si 5. Totuşi, de multe ori este dificil de făcut o
separaţie clară între cele două etaje. De exemplu, nivelul 1 (alimentare cu energie pneumatică)

1
 poate deservi în egală măsură etajele de comandă şi de execuţie.
Clasificarea schemelor pneumatice:

1. După tipul etajului decomandă:

a) schemă pur pneumatică: semnalele de comandă sunt numai pneumatice
b) schemă electro-pneumatică: semnalele de comandă sunt electrice. Iar aici, după tipul
elementelor de comandă, schemele de comandă electro-pneumatice sunt de patrutipuri:
- cu relee;
- cu plăci electronice imprimate (cu tranzistori sau circuite integrate logice);
- cu microprocesor (automate programabile, controllere specializate, calculatoare);
- mixte.

2. După tipul condiţiilor de funcţionare impuse de etajul decomandă:

a) scheme conduse după timp: într-o instalaţie pneumatică, elementele de execuţie se

mişcă într-o anumită ordine, descrisă cu ajutorul unui instrument grafic numit
Ciclogramă sau Diagramă demişcare.

Această ordine de mişcare este dictată de succesiunea semnalelor de comandă de la etajul

respectiv. În cazul schemei condusă după timp, fiecarui cilindru i se alocă un timp necesar
parcurgerii cursei, după care, fără a se verifica daca cilindrul a executat mişcarea corect şi
complet, este comandată următoarea acţionare.

Notaţi în caseta de mai jos avantajele oferite de schemele conduse după timp. Gândiţi-vă la
timp şi la bani.

Notaţi în caseta de mai jos dezavantajele schemelor conduse după timp. Gândiţi-vă la
siguranţa în funcţionare, la timpul de depanare în cazul unui defect şi indirect la bani.

b) scheme conduse după spaţiu: La aceste scheme, un nou semnal de comandă este
generat numai dupa ce, în urma unei verificări interne, se confirmă că s-a executat corect
mişcarea sau procesul precedent. Verificările se fac cu ajutorul senzorilor sau al
traductoarelor. Pentru cursele cilindrilor, verificarile sunt făcute de contacte electrice
acţionate de cilindri, de senzori de proximitate sau de traductoare de poziţie analogice,
care semnalizează când cilindrul ajunge în poziţiacorectă.
2
 Notaţi în caseta de mai jos principalele avantaje ale schemelor conduse după spaţiu.

Notaţi în caseta de mai jos principalele dezavantaje ale schemelor conduse după spaţiu.

c) Scheme mixte: sunt des întâlnite în practică şi îmbină avantajele oferite de tipurile
discutate maisus.

3. După tipul circuitelor din schemă:

a) Cu un circuit comun pentru etajul de comandă şi cel deforţă

b) Cu circuite separate (două sau mai multe) pentru etajul de comandă şi cel de forţă.
Aici se poate da ca exemplu un circuit de comandă separat, alimentat la presiunea de
3 bar, şi un circuit de forţă, alimentat la presiunea nominală de 6bar.