METODE DE EVALUARE

CONTABILITATE GENERALĂ – CLASA A X A

Evaluarea la data intrării în patrimoniu

• În momentul intrării în patrimoniu orice element se evaluează și

se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, numită și
valoare contabilă sau cost istoric.
• Această valoare de intrarese stabileșteîn mod diferențiat, în
funcție de proveniența elementului:
• Valoarea de utilitate – valoarea de intrare pentru bunurile
aduse drept contribuție la capitalul social sau primite cu titlu
gratuit, prevăzută în actele de constituire sau modificare a
capitalului, ăn funcție de prețul pieței, utilitatea sau
amplasarea acestora.
Evaluarea la data intrării în patrimoniu

• Cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu

oneros.
• Elementele costului de achiziție sunt:
• Prețul de cumpărare – convenit cu vânzătorul
• Taxe nedeductibile
• Cheltuieli de transport, aprovizionare, manipulare,
depozitare
• Alte cheltuieli necesare pentru punerea în funcțiune
Evaluarea la data intrării în patrimoniu

• Cost de producție – pentru bunurile obținute din

producție proprie, format din suma cheltuielilor directe
– materii prime, materiale, salarii, la care se adaugă
cheltuieli indirecte repartizaste asupra produselor în
mod proporțional.

• Costul de producție = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte

Evaluarea la data intrării în patrimoniu

• Valoarea nominală – în cazul creanțelor și

datoriilor, cea care este înscrisă în documentul de
intrare în unitate
Evaluarea la data inventarierii elementelor
patrimoniale

• Inventarierea elementelor patrimoniale se face pentru:

• Verificarea exactității stocurilor scriptice reflectate de
contabilitate prin compararea cu stocurile faptice, constatate
cu ocazia inventarierii; eventualele plusuri sau minusuri
constatate se înregistrează în contabilitate pentru a pune în
acord situația scriptică cu cea faptică.
• Determinarea valorii de inventar a diferitelor componente
patrimoniale, adică valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui
element patrimonial.
Evaluarea la închiderea exercițiului

• Are loc la sfârșitul anului și reprezintă o aplicare

practică a principiului prudenței, adică a contabilizării
pierderilor posibile și a neînregistrării profiturilor
previzibile, chiar dacă aceestea sunt foarte probabile.
• În această situație, valoarea de intrare se compară cu
valoarea de utilitate stabilită pe baza inventarierii
elementelor patrimoniale. Diferențele care apar între
cele două valori se regularizează astfel:
Regularizarea elementelor patrimoniale

Element Situația în care apare Regularizare

patrimonial
De activ Valoarea de inventar>Valoarea de Diferența în plus nu se
intrare înregistrează în contabilitate,
elementele menținându-se la
valoarea lor de intrare.
Valoarea de inventar<Valoarea de Diferențele în minus se
intrare înregistrează în contabilitate
sub formă de amortizare în
cazul deprecierilor ireversibile
și se provizionează în cazul
deprecierilor reversibile.
Evaluarea la data ieșirii din patrimoniu

• Ieșirea din patrimoniu a bunurilor se poate face prin vânzare,

consum, deteriorare, donație etc.
• Metode de evaluare:
• Metoda costului mediu ponderat
• Metoda FIFO – First In First Out - primul intrat, primul ieșit
• Metoda LIFO – Last In First Out – ultimul intrat, primul ieșit
Regularizarea elementelor patrimoniale

Element Situația în care Regularizare

patrimonial apare
De pasiv Valoarea de Diferența în plus între valoarea
inventar>Valoarea de de inventar și valoarea de intrare
intrare se înregistrează în contabilitate
prin constituirea de provizioane,
fără a modifica valoarea de
intrare
Valoarea de Diferențele în minus nu se
inventar<Valoarea de înregistrează în contabilitate,
intrare elementele patrimoniale se
mențin la valoarea de intrare
contabilă.