CURS 7 ȘCOLI PRECURSOARE ale ȘCOLILOR MONETARE MODERNE

1. LEGEA LUI GRESHAM

2. Biletele lui JOHN LAW

1. LEGEA LUI GRESHAM

THOMAS GRESHAM (1519 – 1579) a înţeles puterea pe care o avea guvernul în modificarea
ratei de schimb şi chiar a sugerat crearea unui balanţe comerciale echilibrate a schimburilor
cu alte ţări.
Regula formulată de economistul englez în secolul al XVI-lea spunea că, atunci când două
monede circulă concomitent pe o piaţă, publicul o va considera pe una bună şi pe cealaltă
rea.
La baza acestui fenomen dintr-o economie monetarizată nu au stat doar factori psihologici,
ci şi factori economici şi politici, pentru că descoperirea unor cantităţi apreciabile de metal
alb (argint) în cele două Americi a făcut ca raportul dintre aur şi argint stabilit prin lege să nu
mai corespundă cu valoarea reală.

 Într-un sistem monetar bimetalist, fiecare dintre cele două monede, are la bază un metal (fie
argint, fie aur) → între cele două monede există un raport de schimb legal, prin care s-a
stabilit valoarea fiecăreia faţă de o altă monedă (autoritatea publică a impus un curs de
schimb fix, numit paritate, între cele două metale din care sunt confecţionate monezile).

 În acest sistem, Legea lui Gresham operează ori de câte ori cursul de schimb al uneia dintre
monede este supraevaluat comparativ cu ratele de schimb ale monedelor din alte ţări, de
asemenea fondate pe un sistem bimetalist.

 Legea lui Gresham se aplica şi în cazul în care statul fixa un curs de schimb al argintului
superior celui al aurului existent în alte ţări → din circulaţia monetară vor dispărea
monezile de aur (valoarea lor în aur este mai mare decât valoarea lor în argint în altă parte,
iar indivizii vor tezauriza monezile de aur sau le vor schimba contra monedei de argint din
străinătate, în funcţie de paritatea lor) → agenţii economici nu vor mai utiliza decât argint
în schimburile lor economice.

 Statul, supraevaluând argintul în raport cu aurul, a produs „moneda rea”, cauzând dispariţia
aurului şi înlocuindu-l cu argint.
Legea lui Gresham, conform căreia „moneda rea alungă din circulaţie moneda bună”

• Este situaţia care a avut loc şi în secolul al XIX-lea în ţările care au adoptat un sistem
de bimetalist, precum Statele Unite, unde a condus la o gravă criză a sistemului
monetar, şi care, s-a soldat cu o „fugă” de moneda din ţară şi s-a repetat şi se va
repeta ori de câte ori sunt întrunite condiţiile identificate de Thomas Gresham .

• Este unul dintre motivele pentru care monedele moderne, spre deosebire de cele
vechi, istorice, sunt doar simbolice, conţinând o valoare metalică reprezentând doar
o mică parte din valoarea lor nominală.

În regimurile monetare care practică o rată de schimb fixă, unde valorile a două monede
sunt, în mod artificial, fixate una în funcţie de cealaltă, atunci când o monedă este
supraevaluată şi se aşteaptă în general să fie depreciată, determină populaţia să o
cheltuiască rapid, crescând, în acelaşi timp, rezervele lor de monedă subevaluată

Combinaţia dintre depozitarea unei monede şi cheltuirea în exces din cealaltă determină
deprecierea celei dintâi

Disputele legate de validatea Legii lui Gresham au antrenat apariţia unor „variante” ale
produsului original, dar şi precizări necesare mai bunei înţelegeri asupra modului de operare,
în sensul că, Legea lui Gresham „nu este falsă, dar se aplică doar dacă se decretează un
curs de schimb fix între diferitele forme de bani”.
 2. BILETELE LUI JOHN LAW

 John Law (1671- 1729) economist scoțian, care a introdus pentru prima dată biletele
de bancă în Franța.

 În 1705 a publicat un plan de reformă bancară, intitulat Considerații asupra banilor și

schimbului comercial, în care, contrastând cu alți economiști, propunea o bancă
centrală ca agenție producătoare de bani – bancnote, preferabile aurului și argintului.

 În 1715, după moartea lui Ludovic al XIV-lea, devine consilier economic al lui Philippe
d'Orléans, Regentul (până la majoratul lui Ludovic al XV-lea).

 Datoriile statului francez erau enorme (aprox. 3,5 miliarde de livre, adică echivalentul
a zece ani de încasări) iar, Philippe d'Orléans a îmbrațișat ideile lui John Law și i-a
permis crearea Băncii Generale, cu autorizația de a imprima bilete din hârtie contra
monedelor de aur.

- Capitalul acestei bănci s-a ridicat la 6 milioane de livre, repartizate în 1.200 de acțiuni,
plătibile pentru un sfert în numerar, iar restul în «hârtii de stat».

- Banca a cunoscut un succes imediat.

- 10 aprilie 1717 - un nou edict a lărgit privilegiile băncii: bancnotele pe care le emitea,
convertibile în aur, puteau fi folosite pentru plata impozitelor.

- În anul 1717 a creat "Firma Occident", responsabilă de Lousiana Franceză

- În 1718 Law a devenit director al Băncii Regale, cu garanția regelui

- În 1719 "Firma Occident" a absorbit alte firme coloniale franceze, printre care și
"Firma franceză a Indiei Orientale", devenind "Firma Perpetuală a Indiei".

- În 1720 a urmat o fuziune între „Banca Regală” și "Firma Perpetuală a Indiei".

- În ianuarie 1720, John Law a fost numit Director General de finanțe.

- Pentru a descuraja tradiționala tezaurizare franțuzească de aur și de argint, John Law

a interzis posesia a mai mult de 500 de livre de metale prețioase de familie, sub
pedeapsa de confiscare și amendă.

- O recompensă era promisă denunțătorilor, iar perchezițiile au avut loc chiar și la

oamenii bisericii. La 11 martie, pentru a dezvăța publicul de moneda metalică, Law a
suspendat valoarea liberatorie a aurului, măsură care urma să se aplice de la data de
31 decembrie.
 24 martie 1720 - prima criză economică și sistemul lui Law se prăbușește. Acționarii
s-au prezentat să recupereze aurul, dar societatea nu îl mai poseda.

 Sistemul lui J. Law cunoscut ca Mississippi Bubble a reprezentat un experiment

îndrăzneț în domeniul finanțelor publice, efectuat de către un om pe care
Schumpeter l-a plasat în “fruntea teoreticienilor care au studiat moneda din toate
timpurile."

 Sistemul a reușit conversia datoriei publice franceze existente într-un fel de acțiuni
deținute de stat. Practic, o companie publică a preluat colectarea impozitelor din
Franța, a monopolizat comerțul de peste mări și a preluat conducerea unei parți din
coloniile franceze.

 Law a susținut că banii sunt numai un instrument de schimb și ei nu constituie o

bogăție.

 Bogăția națională depinde de comerț.