Seminar 10.

Calculul parametrilor gazelor reale si a aburului la diferite stări

Pentru exprimarea proprietarilor gazelor reale sub forma unor ecuaţii caracteristice de stare s-au
formulat până în prezent peste 150 de variante, dintre care o parte se bazează pe anumite ipoteze
teoretice simplificatoare, în timp ce altele sunt ecuaţii pur empirice, deduse din interpretarea
statistică a datelor experimentale. Dintre toate aceste propuneri, o poziţie deosebită o ocupă ecuaţia
propusă de Van der Waals care se bazează pe aplicarea teoriei cinetico-moleculare la gazele ideale:
 a 
 p + 2 (v − b ) = RT , (10.1)
 v 
în care constantele ecuației Van der Waals, în funcție de parametrii critici p cr, vcr și Tcr (Anexa 3), se
calculează cu următoarele relații:
a = 3  pcr  vcr2 ; (10.2)
b = vcr / 3; (10.3)
pcr  vcr
R = 2, 66  . (10.4)
Tcr
Înlocuind aceste valori în ecuaţia lui van der Waals, se obţine ecuaţia de stare sub forma:
 3 
 pr + 2  ( 3vr − 1) = 8Tr , (10.5)
 vcr 
unde pr, vr și Tr reprezintă mărimi admisibile numite parametri reduşi:
pr = p / pcr ; vr = v / vcr ; Tr = T / Tcr . (10.6)
O valoare a constantei R, îmbunătățită față de cea din ecuația Van der Waals, se obține cu relația:
pcr  vcr
R = f cr  , (10.7)
Tcr
în care fcr reprezintă factorul critic valoarea căruia, pentru unele gaze reale, este indicate în tabelul
10.1.
Tabelul 10.1. Valorile factorului critic
Gaz Ar, N 2 , C6 H6 SO2 C2 H6 He H2 CH4 CO, Vapori de
O2 CO2 apă
fcr 3,43 4,99 3,60 3,45 3,27 3,28 3,45 3,55 4,46

Metodologia de culegere a parametrilor apei și vaporilor de apă în funcție de starea acestora:

1. Lichid saturat şi vapori saturaţi uscaţi:
a) Din tabele pentru apă şi vapori de apă, (Anexa 4):
✓ tabelul caracteristicilor apei şi vaporilor de apă la starea de saturaţie în funcţie de temperatură
(Tabelul I);
✓ tabelul caracteristicilor apei şi vaporilor de apă la starea de saturaţie în funcţie de presiune
(Tabelul II).
b) Cu ajutorul programelor de calcul speciale.
2. Vapori supraîncălziţi:
a) Din tabelele caracteristicilor apei şi vaporilor de apă supraîncălziţi în funcţie de presiune şi
temperatură (Tabelul III).
b) Cu ajutorul diagramei h –s, Anexa 5 (partea superioară a diagramei, mai sus de linia titlului de
vapori x = 1).
c) Cu ajutorul programelor de calcul speciale (Anexa 6).
3. Vapori umezi:
a) Cu ajutorul diagramei h –s Anexa 5 (partea inferioară a diagramei, mai jos de linia titlului de
vapori x = 1).
b) Cu ajutorul relaţiilor de calcul:
vx = vx + (1 − x ) v  vx, (10.8)

hx = h + rx, (10.9)

ux = hx − pvx , (10.10)
rx
sx = s + . (10.11)
Ts
Titlul de vapori x reprezintă raportul dintre cantitatea de vapori aflaţi în amestec şi cantitatea totală
a amestecului:
m
x= , (10.12)
m + m
unde: m  este masa lichidului saturat (fazei lichide la temperatura de saturaţie);
m - masa aburului saturat uscat (fazei gazoase la temperatura de saturaţie).
Pentru aburul saturat uscat x =1, pentru aburul umed 0 < x < 1, iar pentru lichidul saturat x = 0.
Mărimea r din relaţiile de mai sus este căldura latentă de vaporizare (cantitatea de căldură
necesară pentru a transforma 1 kg de apă, aflată la temperatura de fierbere, în vapori saturaţi uscaţi).

Unele particularități de calcul a caracteristicilor proceselor cu vapori umezi

a) Proces izobar
Dacă aburul la starea inițială este umed saturat, iar la starea finală – supraîncălzit, atunci, pentru
procesul dat este valabilă relația:
v1 = vx1 + v(1 − x1 ),  m3 / kg  (10.13)

Valorile pentru v′ și v″ se culeg din tabelele caracteristicilor apei şi vaporilor de apă în funcţie de
presiunea la care decurge procesul.
Dacă aburul atât la starea inițială cât și la starea finală este umed saturat, atunci, pentru procesul dat
este valabilă relația:
x1 v1
= . (10.14)
x2 v2
b) Proces izocor
Dacă aburul la starea inițială este supraîncălzit sau saturat uscat, iar la starea finală – umed, atunci,
pentru procesul dat este valabilă relația:
v1
x2 = . (10.15)
v2
Dacă aburul atât la starea inițială cât și la starea finală este umed saturat, atunci, pentru procesul dat
este valabilă relația:
x2 v1
= . (10.16)
x1 v2
c) Proces adiabat
Dacă aburul la starea inițială este supraîncălzit, iar la starea finală – umed, atunci, pentru procesul
dat este valabilă relația:
x 2 = (s1 − s2 ) / (s2 − s2 ). (10.17)
Probleme propuse spre rezolvare
Problema 10.1. Să se calculeze, utilizând ecuația Van der Waals, constanta gazoasă pentru
hidrogen și abaterile procentuale pe care le prezintă valorile astfel obținute, față de constanta
gazului perfect a hidrogenului.
Problema 10.2. Să se determine toţi parametrii aburului saturat umed la presiunea de 20 bar şi
având titlul de vapori x = 0,9.
Problema 10.3. De calculat masa aburului aflat sub presiunea de 2 MPa într-un rezervor cu
volumul de 50 m3 , dacă aburul este:

a) saturat umed, cu titlul de vapori x = 0,7;

b) saturat uscat;
c) supraîncălzit la 500 o C.

Problema 10.4. 1 kg de abur se destinde într-un proces adiabat de la parametrii inițiali p1 = 10 MPa
și t 1 = 550 o C până la p2 = 0,006 MPa. De aflat parametrii aburului la starea finală.