Ecuații diferențiale omogene în x și dx

O ecuație diferențială de ordinul I se numește ecuație diferențială omogenă dacă poate fi

adusă la forma:
y
y’= f ( )
x
unde f este o funcție continuă pe un interval

Dacă notăm cu și considerăm u = u(x) noua funcție necunoscută,

rezultă și În urma acestei schimbări de funcție necunoscută,
ecuația (1) devine o ecuație cu variabile separabile, anume:

Cazul f(u) =u se reduce la o ecuație cu variabile separabile și se rezolvă ca mai sus. Putem
deci presupune că

Separând variabilele obținem:

și mai departe:

Exemplu:
x+ y
y’=
x− y
I. Verificarea omogenității
x=tx

tx+ty t( x + y ) x+ y
 y’= = = =>ecuație diferențiala omogenă
tx−ty t (x− y ) x − y
y=ty

y’=
x+ y
=> y’=
(
x 1+
x)
y

=>y’=
1+
y
x
x ( 1− )
x− y y y
1−
x x
y
fie u=
x
y=ux
1+u
y’=u’x+u u’x+u=
1−u
=>
1+u
y’=
1−u
2 2
1+u 1+ x−u+u 1+u
u’x= – u= =
1−u 1−u 1−u

du 1+u
2
1−u dx 1−u dx 1 u
x=  du= => ∫ du=∫ =∫ du−∫ du=lnx+c
dx 1−u 1+ u
2
x 1+u
2
x 1+u
2
1+u
2

1
=arctg u- ln ( u +1 ) =ln x+ ln c
2
2
y 1
=arctg − ¿ => solutia generala a ecuatiei diferentiale omogene
x 2
 Ecuații liniare de tip Euler

În general pentru ecuațiile cu coeficienți neconstanți nu există o metodă generală de rezolvare.

Pentru unele clase de ecuații acest lucru este totuși posibil.

Acesta esta cazul ecuațiilor de tip Euler, care printr-o schimbare de variabilă se reduc la ecuații cu
coeficienți constanți. Forma generală a ecuațiilor liniare de tip Euler de ordinul doi este următoarea

t 2x ′′ + atx′ + bx = f (t), unde a, b, ∈ R și f o funcție continuă.

Se poate observa că derivata de ordinul k, x k intervine in ecuație împreună cu factorul t k . Pentru a

rezolva această ecuație se face schimbare de varibilă

s := ln(t).

Se calculează derivatele x ′ , x′′. Inlocuindu-se în ecuația neomogenă se obține o ecuație cu coeficienți

constanți de forma

x ′′(s) + (a − 1)x ′ (s) + bx = f(e s )

Exemple