Programul de studii: Pedagogia învățământului primar și prescolar

Disciplina: PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

1. Cosmovici, A., & Iacob, L. (2008). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom 1.1. Eșecul la
învățătură și prevenirea lui – paginile 213-224

Eşecul la învaţatură şi prevenirea lui

-rezumat extins-

Eşecul la învaţatură şi prevenirea lui

 1. Noţiunea de *eşec şcolar *
Progresele școlare sunt însoțite și de situații neplăcute, cum ar fi: eșecul școlar, handicapul
cultural, inadaptarea școlară și socială. Aceste situații se întâmplă atunci când ne dorim să
reușim în viață, să ne adaptăm la mediu, la viața adultă. Odată cu schimbarea duratei obligatorii
de școlarizare (10 clase obligatorii) s-au produs schimbări în ceea ce privește transmiterea
conținutului școlar în societate. De asemenea a fost diversificată oferta de educație, curriculum
a suportat modificări, au fost ameliorate metodele de transmitere a cunoștințelor, iar exigențele
diverselor și numeroaselor profesii au crescut, fapt ce se datorează diminuării muncilor practice
în economie și căutarea unor oameni cât mai bine calificați. Astfel, cultura va privi aspectele
dintr-un alt unghi, ceea ce va duce la abordarea eșecului din perspective socio-culturale și
economice.

Acesta poate reprezenta:

- stima de sine scăzută

- imagine de sine negativă

– o sursă de marginalizare

- limitarea individului în cadrul societății.

Eşecul şcolar reprezintă incapacitatea unui elev de a atinge obiectivele pedagogice propuse.
Dacă acesta se cronicizează, are efecte negative atât în plan psihologic individual, elevul îşi pierde
încrederea în sine, cât şi în plan social, elevul devine stigmatizat, marginalizat.

Indictori utilizati pentru aprecierea situaţiei de eşec şcolar :

➢ abandonarea precoce a şcolii;

➢ decalaj între potențialul personal şi rezultate;
➢ părăsirea şcolii fără o calificare;
➢ incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice;
➢ eșecul la examenele finale;
➢ inadaptarea școlară etc.

Urmărind o serie de astfel de indicatori rezultă ca există 2 tipuri de eşec şcolar :

Eşec şcolar de tip cognitiv – arată că elevii in cauză nu reuşesc să atingă obiectivele pedagogice (
educative, cum le denumeşte Landsheere).
Cauze : întârzieri în dezvoltarea intelectuala, nivelul motivaţional scăzut, neajunsuri in plan voliţional
şi operaţional de tipul :

❖ aspirații și așteptări scăzute în ceea ce privește propria persoană și activitatea școlară

❖ disponibilitățile de voință necesare formulării obiectivelor de învățare şi depăşirii dificultăților
sunt reduse;
❖ lipsă a deprinderilor de muncă sistematică, neobişnuința elevului de a-şi autoevalua munca si
rezultatele şcolare în funcție de factori obiectivi
❖ Incompetență de limbaj, incapacitate de a raționa informațiile, incapacitate de a alterna
judecățile pro și contra, de a formula concluzii.

Efecte : niveluri scăzute de competenţă ce duc la rezultate slabe la examene şi concursuri şcolare,
corigenţe, repetenţie etc.

Eşec şcolar de tip necognitiv - se referă la inadaptarea elevului la rigorile, normele ce le impune
școala.

Cauze : probleme individuale de natură afectivă ( teamă sau repulsie)-determinări psiho-nervoase de

natură congenitală (hiperexcitabilitate, dezechilibru emoțional, autism, impulsivitate)

Efecte : abandon școlar, migrarea spre un mediu mai puțin controlat (gașca de la bloc, strada)

Сând analizăm eșecul școlar trebuie să luăm în considerare persistența și amploarea manifestării
sale

D.p.d.v al persistentei :

-caracter episodic (limitat la circumstanțele situației conflictuale care l-au generat)

-caracter de durată (pe fondul unor deficiențe senzoriale, intelectuale sau când situațiile
psihotraumatizante care l-au generat persistă).

D.p.d.v al amplorii :

- amploare redusă- când este vizată o materie sau o sarcină, din lipsă de aptitudini sau interes.

- esec generalizat – când sunt vizate toate aspectele școlare, toate materiile.

Eșecul școlar este o noțiune subiectivă, are un pronunțat caracter individual, depinzând nu
numai de factori obiectivi exteriori, ci și de modul particular în care elevul se percepe și își evaluează
rezultatele.
 Exemplu : acelasi rezultat obținut de doi elevi poate fi considerat de către unul din aceștia un
succes și de către celălalt un eșec.

2. Cauze ale eșecului școlar

Cauzele eșecului școlar sunt multiple, unele țin de elev, de școala, de familie iar altele de întreg mediul
școlar.

2.1 In ceea ce privește elevul- identificam :

➢ cauze anatomo-fiziologice-unele deformații corporale sau deficiențe senzoriale determină
complexe de inferioritate cu efecte de diminuare a energiei psiho-nervoase și a potențialului
intelectual ;
➢ factori psihologici de origine endogenă, astfel se amintesc-
❖ deficiența mentală- nivelul redus al inteligenței intelectuale (limitari serioase de
comportament adaptativ, persoana face cu greu față cerințelor cotidiene)

Activitatea intelectuală se masoară printr-un coeficient de inteligență Q.I, stabilit prin evaluarea
rezultatelor obținute în urma aplicării unui sau mai multor teste de inteligență standardizate,
administrate individual.

Vorbim de deficiența mentală când Q.I este sub medie ( Q.I este aprox. 70 sau <70)

Retardare mentală Retardare mentală Retardare mentală Retardare mentală

ușoară (80%) moderată (10%) severă(3-4%) profundă
Q.I 50/55-70 Q.I 40/45-50/55 Q.I 20/25-35/40 Q.I <25/30
-Categoria educabililor -Preșcolar-reușesc să -Perioada școlară- Comportament pur
-Preșcolar-abilități de vorbească vorbesc, abilități reflex impulsiv
comunicare -Cu o instrucție bună elementare de Singurele acte
-Deprinderi de autoservire -capabili să se îngrijire ; învățate : masticația,
-La sf. adolescenței ajung autoîngrijească Citit, numărat mersul , unele gesturi
la nivel de clasa VI și să călatorească în limitat simple
-Perioada adultă- se pot perimetre familiare; -folosirea unui nr. Cauze neurologice,
întreține singuri, social și -La sf. adolescenței ajung limitat de cuvinte și alți factori- accidente
profesional la nivel de clasa II expresii perinatale, encefalite
-Perioada adultă-posibilă -marea majoritate
prestarea une munci necesită îngrijire
necalificate continuuă și
supraveghere
specializată
➢ factorii psihologi de origine exogenă- elevul este, din păcate, adesea expus la realizarea unor
stări depresive sau de șoc, care îl vor dezorganiza și inhiba intelectual și volițional. De
 asemenea, obligația la care sunt supuși unii copii de a desfășura o activitate nepotrivită vârstei
lor sau de a alege între două dorințe sau acțiuni la fel de tentante le provoacă o puternică
tensiune interioară, care este gata să fie exprimată. Aceste stări interioare nefavorabile apar, de
regulă, sub influența unor situații severe de conflict și frustrare în care este plasat elevul.

2.2 În ceea ce privește școala indentificăm :

➢ Rigiditatea ritmurilor de învățare- preuspune obligativitatea asimilării conținutului în unități
temporale unice, ignorându-se astfel stilurile mai lente.
➢ Diferențele semnificative între profesori și chiar și școli- manifestate de nivelurile exigențelor
cognitive față de elevi, combinate cu transferul forțat al elevilor de la o școală la alta sau de la
un profeosr la altul.
➢ Mărimea clasei de elevi – un număr extins face dificilă cooperarea și participarea elevilor la
procesul educațional.
➢ Stilurile didactice deficitare- atunci cand un elev primeste sarcina de a rezolva o multitudine de
probleme sau exerciții de pe o zi pe alta, de exemplu, se dezvoltă suprasolicitarea intelectuală și
nervoasă a acestuia, pretenția impusă elevului de a nu se abate de la informațiile prezentate la
oră sau din manuale, conduce la rigiditate intelectuală.
➢ Deficiențe privind resursele școlare și managementul general al învățământului- acesta se
caracterizează prin lipsa laboratoarelor științifice, preccum și climatul tensionat din unitatea de
învățământ, inertia manifestată față de conducerea scolii sau față de alte cadre didactice
prezente în educația copilului.

2.3. În ceea ce privește familia identificăm :

Este cunoscut faptul că familia are o mare importantă în dezvoltarea cognitivă a copilului și nu numai.
Exista familii care ofera un mediu cultural favorabil dezvoltarii depline si armonioase a copilului,
manifestand interes față de educatie si tot ce ineseamna acesta si inspirandu-i copilului dolrinta de
cunoastere, invatare, descoperire. Elevul care face parte dintr-o familie organizata, preocupata frecvent
de evolutia acestuia, este stimulat sa frecventeze institutii culturale precum muzee, teatre, expozitii si
sa participe la realizarea unor activitati intrafamiliare culturale precum lectura, dezbaterea pe anumite
subiecte etc. (vă rog notați ”ș-urile, ț-urile etc.)

În comparație cu aceste familii, exita familii dezorganizate, provenite dintr-un mediul defavorabil
dezvolatrii depline a elevilor. Acesti copii manifesta alte obieceiuri, atitudini, stiluri de munca diferite,
avand sanse foarte mari de a intra in conflict cu stilul cognitiv si normele vehiculate de scoala,
caracterizandu-le drept straine fata de mediul lor de existanta, fapt care contribuie la abandon scolar.
Bininteles ca exista o corelatie semnificativa intre starea materiala si dezvoltarea copilului, spre
exemplu in familile cu o stare materiala buna, parintii pot sustine scolarizarea prin cumpararea
rechizitelor, platirea taxelor, părecum si crearea conditilor de studii de lunga durata, in comparatie cu
familile cu o stare materiala precara, in care elevii opteaza pentru cicluri scolare de scurta durata si
pentru profesii solicitate imediat pe piata fortei de munca.(atenție la greșelile de scriere, notați ș-urile.
Ț-urile etc)

3. POSIBILITĂȚI DE PREVENIRE ȘI ÎNLĂTURARE A EȘECULUI ȘPCOLAR :

Dintre măsurile de prevenire ale eșecului școlar menționăm următoarele :

➢ Stabilirea unor relații strânse în parteneriatul ”familie-școală”, deoartece de mai multe ori
eșecul șolar provine din mediul familial și nu din cel școlar. Pentru o bună relație școală-
familie, este necesar ca parintii sa acorde o atentie deosebita evolutiei elevului, manifestand
interes pentru studiile copiilor, manifestand preocuparea in formarea profesionala a copiilor din
perspectivele lor sociale.
S-a constatat faptul ca precaritatea culturala a familie poate genera elevului un retard al
dezvoltarii intelectuale generale. (vă rog notați ”ș-urile, ț-urile etc.)

➢ Sprijinirea scolii, care trebuie sa acorde elevilor Sali de clase amenajate corespunzator,
mobilier adecvat pentru fiecare categorie de vasrta, laboratoare dotate cu materiale specifice,
cadre didactice calificate si motivate in activitatea educationala, un climat scolat stimulator.
➢ Cadrul didactic este piesa de baza atunci cand vorbim despre esec scolar, acesta nu trebuie sa
dispuna doar de o pregatire de specialitate, dar si de compentente psiho-pedagogice pentru a
stabili metodele si procedeele adecvate adaptarii si reusitei scolare. (vă rog notați ”ș-urile, ț-
urile etc.)

În concluzie, cauzele eșecului școlar vizează aspecte atât de natură educativă dar și de natură
socială, culturală, politică, economică. Copiii din mediile defavorizate sunt predispuși eșecului școlar
datorită familiei, mediului, culturii. Însă să nu uităm că oricine are dreptul la educație și dacă persoana
dorește cu adevărat succes îl va îmbrățișa.