CAPITOLUL I

REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND CONTABILITATEA

STOCURILOR

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea,

evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor
obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice trebuie să
asigure înregistrarea cronologică şi sistematica, prelucrarea,
publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu
investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi
comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au
întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz.
Potrivit Ordinului 1753/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea si efectuarea inventarierii,
societăţile comerciale au obligaţia să efectueze inventarierea
generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul
activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării lor,
în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte
situaţii prevăzute de lege.
Stocurile reprezintă o componentă a activelor circulante ale
unei societăţi comerciale care sunt deţinute în scopul vânzării,
pentru procesul de productie sau prestarea de servicii.
Un activ se poate încadra ca şi activ circulant conform,
Ordinului 1752/2005, atunci când :
a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în
scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în
termen de 12 luni de la data bilanţului;
b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de
exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de
trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.
Ciclul de exploatare al unei entităţi ( Societăţi comerciale)
reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime

Page 1 of 48
care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora
în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.
În categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu
a fost întocmită factura;
b) creanţe;
c) investiţii pe termen scurt;
d) casa şi conturi la bănci.
În conformitate cu acelaşi Ordin 1752/2004 emis de Ministerul
Finenţelor Publice, stocurile sunt active circulante:
 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii;
 în curs de producţie în vederea vânzării în procesul
desfăşurării normale a activităţii;
 sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile
care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau
pentru prestarea de servicii.
În cadrul stocurilor se cuprind;
a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le
cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre
vânzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participă direct la
fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit
integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie
transformată;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare,
combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale
consumabile), care participă sau ajută la procesul de
fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă,
în produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, şi anume;
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror
proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (faza de
fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al
altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în
întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de
prelucrari ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele ţinere
de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi
folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat
pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele
pentru producţie - lână, lapte şi blană;
f) ambalajele, inclusiv cele refolosibile, achiziţionate sau
fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod
temporar pot fi păstrate de terţi,cu obligaţia restituirii
Page 2 of 48
 în condiţiile prevăzute în contracte;
g) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care
nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare,
prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele
nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în
întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se
cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi
studiile în curs de execuţie sau neterminate.
h) bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în
consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct în
contabilitate pe categorii de stocuri.
Evidenţa stocurilor se organizează pe gestiuni de stocuri,
prin intermediul cărora să se poată identifica fiecare categorie de
stocuri deţinute de unitate, atât valoric cât şi cantitativ.
Potrivit art.6 alin.1 din Legea 82/1991 – legea contabilităţii
republicată şi completată cu O.G. 70/2004 orice operaţiune
economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau
numai valoric, în condiţiile stabilite de reglementările legale.
Normele legislative prevăd obligativitatea de a fi
înregistrate în contabilitate orice operaţiune economică sau bun
deţinut de societate. Pentru a fi luate în evidenţele contabile
este necesar să se asigure:
 recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în societate
şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile
materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în
consignaţie se receptionează şi înregistrează distinct ca
intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri
se înregistrează în conturi în afară bilanţului;
 în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia
bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea
societăţii, se procedează astfel:
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca
intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în
contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează
distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;
 în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor,
acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind
considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct
în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afară bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca
ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în
contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din
gestiune potrivit legii;
 bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul
de proprietate se înregistrează la intrari şi, respectiv, la
Page 3 of 48
 ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.
Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face
la costul de achiziţie, de producţie sau la valoarea justă pentru
alte intrări decât cele prin achiziţie sau producţie, după caz.
Conform Ordinului 1752/2005 – Sectiunea 7 pct.52 - la data
intrării în unitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu
oneros;
b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru
bunurile reprezentând aport la capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu
gratuit.
În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi,
respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar
putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştiinţa de
cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare,
taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana
juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot
fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din
costul de achiziţie.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie
a materiilor prime şi materialelor consumabile, şi cheltuielile de
producţie direct atribuibile bunului.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi
costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe
aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată
în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe
de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă
din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura
în care acestea sunt legate de perioada de producţie.
Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie
incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei în care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de
producţie înregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care
aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior
trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;
- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu
participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;
- costurile de desfacere.
Page 4 of 48
 Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea
marjei brute.
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente
achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru
a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi
costul de producţie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe
aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată
în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe
de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocatăî în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera
şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în
furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu
supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.
Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod
constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţă
secundară pentru entitate, pot fi prezentate la "Active" atât la o
valoare, cât şi la o cantitate fixă, dacă valoarea, cantitatea şi
structura acestora nu variază în mod semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al
acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi
distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a
costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot
distinge în mod substanţial unele de altele.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea
costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor.
Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care
fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost
cumpărate sau produse.
Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în
care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de
regulă fungibile.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea
costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în
activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în
comerţul cu amănuntul.
Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale
materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficientei şi
capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite
periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile
existente la un moment dat.
Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de
producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate, fiind
recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor
ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui
coeficient care se calculează astfel:

Page 5 of 48
 Soldul iniţial al Diferenţe de preţ
diferenţelor de +aferente intrărilor
preţ în cursul perioadei,
cumulat de la
începutul exerciţiului
financiar pana la finele
perioadei de referinţă
Coeficient = --------------------------------------------------- x
100
de repar- Soldul iniţial al Valoarea intrărilor în
tizare* stocurilor la preţ + cursul perioadei la preţ
de înregistrare de înregistrare, cumulat
de la începutul
exerciţiului financiar
până la finele perioadei
de referinţă

* La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al

contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA
neexigibilă.

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite

din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se
înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost
înregistrate bunurile ieşite.
Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi
calculaţi la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II,
prevăzute în planul general de conturi, pe grupe sau categorii de
stocuri.
La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se
cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de
înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea
stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după
caz.
Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra
valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc.
În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu
amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole
numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru
care nu este practic să se folosească altă metodă.
În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează
prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al
stocurilor.
Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea
producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice
de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare
a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de
producţie.

Page 6 of 48
 Potrivit art.12 alin.2 din Legea nr.82/1991 – legea
contabilităţii, republicată şi completată cu O.G. nr.70/2004
contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai
valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului
intermitent.
În condiţiile folosirii inventarului permanent, în
contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi
ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
Inventarul intermitent consta în stabilirea ieşirilor şi
înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor
la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determină ca
diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor
şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ
la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin
utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se
diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei
ajustări pentru depreciere.
Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare
estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale
a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,
atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

I.1. REGULI DE EVALUARE

I.1.1.Evaluarea la data intrării în entitate

La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se

înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se
stabileşte astfel:
a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu
titlu oneros;
b)la cost efectiv de producţie - pentru bunurile obţinute
din producţie proprie;
c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării,
determină printr-un raport de expertiză tehnică - pentru bunurile
reprezentând aport la capitalul social;
d)la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu
gratuit.
În cazurile înregistrării la valoarea de aport şi, respectiv,
valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare,
taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana
juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot
fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. Reducerile
comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de
achiziţie.
Page 7 of 48
 Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a
materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de
producţie direct atribuibile bunului.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi
costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe
aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată
în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe
de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie
rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului,
în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.
Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie
incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei în care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de
producţie înregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care
aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior
trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;
- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu
participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;
- costurile de desfacere.

I.1.2.Evaluarea la data efectuării inventarierii

Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia

inventarierii se face potrivit prevederilor reglementărilor
contabile aplicabile, precum şi ale prezentelor norme. Evaluarea se
va efectua cu respectarea principiului permanentei metodelor,
potrivit căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute,
asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Evaluarea activelor imobilizate şi a stocurilor, cu ocazia
inventarierii, se face la valoarea actuală a fiecărui element,
denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea
bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica
principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de toate
ajustările de valoare datorate deprecierilor.
În cazul în care se constată că valoarea de inventar,
stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul
pieţei, este mai mare decât valoarea cu care acesta este evidenţiat
în contabilitate, în listele de inventariere se vor înscrie
valorile din contabilitate.
În cazul în care valoarea de inventar a bunurilor este mai
mica decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere
se înscrie valoarea de inventar.
Inventarierea elementelor de activ ale unităţii se
materializează prin înscrierea acestora, fără spaţii libere şi fără
ştersături, în formularul "Lista de inventariere" (cod 14-3-
Page 8 of 48
12).Acest formular serveşte ca document pentru stabilirea
lipsurilor şi a plusurilor de bunuri şi valori, constatate cu
ocazia inventarierii, precum şi pentru constatarea deprecierilor.
În cazul imobilizărilor corporale, precum şi al celorlalte
elemente de activ pentru care au fost constituite provizioane
pentru deprecieri, în listele de inventariere (cod 14-3-12) se va
înscrie valoarea contabilă netă a acestora (col. 9), care se va
compara cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia inventarierii
(col. 12).
Pentru inventarierea elementelor de activ şi de pasiv ce nu
reprezintă bunuri este suficientă prezentarea lor în situaţii
analitice distincte care să fie totalizate şi să justifice soldul
conturilor sintetice respective în care acestea sunt cuprinse şi
care se preiau în Registrul-inventar (cod 14-1-2).
Lista de inventariere (pentru gestiuni global-valorice cod 14-
3-12/a), se utilizează pentru acele gestiuni la care evidenţa
analitică a bunurilor se ţine după metoda global-valorică.
În funcţie de necesităţi, unităţile pot utiliza şi formularul
Lista de inventariere (cod 14-3-12/b).
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului,
datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu
intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data
inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar.
Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se
va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie
reflectată situaţia reală.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor
constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele
din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din
contabilitate.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează
la o analiză a tuturor stocurilor înscrise în fişele de magazie şi
a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate.
Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ,
după care se procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii,
prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de
inventariere, cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie
în parte.
Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea
contabilă, mai puţin deprecierile constatate. În cazul în care
valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de
inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea
realizabilă netă, prin constituirea unui provizion pentru
depreciere.
Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea suplimentară
se înregistrează în contabilitate indiferent de situaţia economică
a unităţii, inclusiv în cazul în care aceasta înregistrează
pierdere contabilă.
In conformitate cu Normele metodologice – anexa la Ordinul
1753/2004 - stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare,
Page 9 of 48
cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurile aflate în
ambalaje originale intacte nu se desfac decât prin sondaj, acest
lucru urmând a fi menţionat şi în listele de inventariere
respective.
La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili
prin transvâzare şi măsurare, conţinutul vaselor - stabilit în
funcţie de volum, densitate, compoziţie, etc. - se verifică prin
scoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate,
compoziţie şi de alte caracteristici ale lichidelor, care se
constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de
laborator, după caz.
Materialele de masă, ca: ciment, oţel beton, produse de
carieră şi balastieră, produse agricole şi alte materiale similare,
ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante
sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot
inventaria pe baza de calcule tehnice.
În listele de inventariere a materialelor prevăzute la
alineatele precedente se menţionează modul cum s-a făcut
inventarierea, precum şi datele tehnice care au stat la baza
calculelor.
Determinarea stocurilor faptice se face astfel încât să se
evite omiterea, ori inventarierea de două sau de mai multe ori a
aceloraşi bunuri.
În cazul producţiei în curs de execuţie se inventariază atât
produsele care nu au trecut prin toate fazele (stadiile)
prelucrării impuse de procesul tehnologic de producţie, cât şi
produsele care, deşi au fost terminate, nu au trecut toate probele
de recepţionare tehnică sau nu au fost completate cu toate piesele
şi accesoriile lor.
În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de
asemenea, lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau
neterminate.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de
schimb, semifabricatele, etc., aflate la locurile de muncă şi
nesupuse prelucrării, nu se consideră producţie în curs de
execuţie. Acestea se inventariază separat şi se repun în conturile
din care provin, diminuându-se cheltuielile, iar după terminarea
inventarierii acestora se vor evidenţia în conturile iniţiale de
cheltuieli.

I.1.3.Evaluarea la data ieşirii din unitate sau gestiune

La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active

fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate
prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.
Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO),
bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie
Page 10 of 48
sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine
cronologică.
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP), presupune calcularea
costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor
elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul
perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare
recepţie.
Conform metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO),
bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie
sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine
cronologică.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu precădere pentru elemente
similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un
exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale,
administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de
stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să
se prezinte următoarele informaţii:
- motivul schimbării metodei,
- efectele sale asupra rezultatului.
O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare
a costului pentru toate stocurile care au natura şi utilizare
similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită,
folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi
justificată.
Producţia în curs de execuţie poate fi determinată prin
inventariere producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin
metode tehnice de constatarea a gradului de finalizare sau a
stadiului de efectuare aoperaţiilor tehnologice şi evaluarea
acestuia la costurile de producţie.
Conform reglementărilor legislative în vigoare documentul de
evidenţă a stocurilor este fişa de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a,
după caz).
Fişa de magazie serveşte pentru evidenţa cantitativă, pe
feluri de stocuri, la locul de depozitare, iar în contabilitate,
pentru controlul operaţiunilor înregistrate de gestionar sau
persoana desemnată, pentru preluarea în registrul stocurilor a
cantităţilor aflate în stoc, precum şi pentru calculul valorii
bunurilor existente în stoc la sfârşitul lunii (perioadei), în
scopul confruntarii cu datele din contabilitatea sintetică.
Erorile constatate în evidenţa gestiunilor se corectează în
prezenţa persoanei care răspunde de înregistrările efectuate în
fişele de magazie, iar abaterile de la regulile de întocmire şi
utilizare a documentelor se aduc la cunoştinţă conducatorului
compartimentului financiar-contabil sau a persoanei desemnate să

Page 11 of 48
conducă contabilitatea, după caz, pentru stabilirea măsurilor care
se impun.
Semnatura persoanei desemnate pentru evidenţa stocurilor în
fişele de magazie constituie dovada verificării înregistrărilor
efectuate şi preluării documentelor de intrare şi de ieşire a
materialelor.
În contabilitate, documentele privind mişcarea stocurilor se
grupează pe gestiuni, surse de aprovizionare (de la furnizori, din
prelucrare la terţi, consum intern etc.) şi, în cadrul acestora, pe
conturi de materiale şi gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe
grupe sau subgrupe de materiale, după caz.
Intrările sau ieşirile de bunuri de natura stocurilor se
înregistrează în contabilitatea sintetică şi analitică, fie direct
pe baza acestor documente, fie cu ajutorul unor situaţii întocmite
zilnic sau la alte perioade stabilite de unitate prin centralizarea
datelor din documentele privind mişcarea stocurilor.
La gestiune, fişele de magazie se ţin în ordinea în care sunt
înscrise materialele în registrul stocurilor. În aceste fişe,
cantităţile se înregistrează zilnic de gestionar sau persoana
desemnată, pe baza documentelor de intrare (factura, aviz de
însoţire a mărfii, nota de recepţie şi constatare de diferenţe
etc.) şi a documentelor de ieşire (bon de consum, fişa limită de
consum, aviz de însoţire a mărfii, factură, şi altele), poziţie cu
poziţie.
Preluarea documentelor privind mişcarea stocurilor se face pe
baza borderoului de predare a documentelor (cod 14-3-7).
Verificarea înregistrărilor efectuate în conturile de stocuri
şi fişele de magazie se face cu ajutorul Registrului stocurilor
(cod 14-3-11). În acest scop, în registrul stocurilor, la sfârşitul
fiecărei luni (perioade), se înscriu pe feluri de stocuri, grupate
pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe, stocurile
cantitative din fişele de magazie, se calculează valoarea
cantităţilor aflate în stoc pe baza preţurilor de înregistrare şi
se totalizează valoarea acestora pe pagini ale registrului
stocurilor, pe subgrupe de materiale, grupe de stocuri, conturi şi
magazii (depozite).
În măsura în care nu se constată diferenţe între valoarea
cantităţilor în stoc din fişele de magazie şi soldurile conturilor
de materiale din contabilitate, registrul stocurilor se poate
întocmi trimestrial.
În cazul în care se constată ca există frecvente diferenţe
între soldurile conturilor de stocuri din registrul stocurilor şi
cele din contabilitate, provenind din înregistrarea operaţiunilor,
evaluarea cantităţilor de stocuri din documentele de intrare şi de
ieşire, prelucrarea acestora, etc, diferenţele respective pot fi
localizate printr-o nouă centralizare a intrărilor şi iesirilor
valorice de materiale, pe grupe sau feluri de materiale, iar
totalurile obţinute se confruntă cu datele din registrul
stocurilor.

Page 12 of 48
 I.1.4.Evaluarea la data închiderii exerciţiului financiar

Elementele de activ şi pasiv sunt evaluate ţinând cont de

diferenţele dintre valoarea de intrare(numită şi cost istoric) şi
valoarea de inventar.
Pentru elementele din activ diferenţele în plus între valoarea
de inventar mai mare şi valoarea de intrare mai mică nu se
înregistrează în contabilitate, activele respective rămânând
evidenţiate la valoarea de intrare.
Diferenţele în minus între valoarea de inventar mai mică şi
valoarea de intrare mai mare se înregistrează în contabilitate prin
constituirea unui provizion pentru deprecierea activelor, activele
respective fiind înregistrate în continuare la valoarea de intrare.
Pentru elementele din pasiv diferenţele în minus dintre
valoarea de inventar mai mică şi valoarea de intrare mai mare nu se
înregistrează în contabilitate, pasivele fiind înregistrate în
continuare la valoarea de intrare.
Diferenţele în plus între valoarea de inventar mai mare şi
valoarea de intrare mai mică se înregistrează în contabilitate pe
seama constituirii unor provizioane, pasivele fiind înregistrate în
continuare la valoarea de intrare.
Reglementările contabile şi fiscale permit utilizarea oricărei
metode de evaluare cu condiţia respectării convenşiei contabile a
permanenţei metodelor.
Potrivit acestui principiu o metodă de evaluare şi
înregistrarea odată utilizată trebuie păstrată pe tot parcursul
exerciţiului financiar.
Schimbarea metodei de evaluare sau de înregistrare contabilă
pe parcursul uniu exerciţiu financiar este permisă numai din motive
temeinice cu condiţia explicării acestora în notele explicative la
bilanţ.

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA STOCURILOR

II.1.Evaluarea stocurilor

Metodele de evaluare adoptate de societate trebuie să fie

aceleaşi în tot cursul exerciţiului, precum şi de la un exerciţiu
la altul. În cazuri justificative şi în condiţiile prevăzute de
lege, unitatea patrimonială poate schimba metodele de evaluare,
facând în acest sens menţiuni în anexă la bilanţ, prezentând

Page 13 of 48
influenţele asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi
asupra rezultatului exercitiului.
Evaluarea constă în cuantificarea şi exprimarea în expresie
bănească a mărimii mijloacelor, fenomenelor şi proceselor
economice, precum şi a operaţiilor privind mişcarea acestora, ceea
ce permite oţinerea unor informaţii generalizatoare de sinteză
asupra obiectului studiat.
Componentele evaluării sunt:
a) obiectul evaluării ce se constituie din active,
pasive, cheltuieli, venituri, rezultate, precum şi
operaţiile economice şi financiare privind circuitul
acestor structuri;
b) etalonu – bani, ca unitate de masură şi comparare
reprezintă unitatea de calcul care permite măsurarea
şi compararea valorilor economice.
Evaluarea patrimoniului se face dupa urmatoarele criterii :
- valoarea de entitate reprezintă costul sau sacrificiul
considerat la un moment dat pentru a aduce bunul
respectiv în patrimoniu;
- timpul vizează momentul plasării evaluarii în trecut,
în prezent sau în viitor.
Convergente la aceste două criterii analizate mai sus sunt
principiile fundamentale ale evaluării, respectiv principiul
stabilităţii monetare, principiul costului istoric şi principiul
prudenţei.
Principiul stabilităţii monetare are în vedere faptul că în
contabilitate etalonul monetar ales ca unitate de măsură a situaţie
patrimoniale şi a rezultatelor are un caracter instabil determinat
de variaţia de cumpărare a monedei şi preţurilor.
Principiul costului istoric constă în evaluarea elementelor
patrimoniale la costuri originale sau de intrare consemnate în
documentele justificative şi exprimă „sacrificiul” consimţit pentru
a aduce sau produce bunul în patrimoniul firmei. Costul istoric
reflectă valoarea „reală” a elementelor patrimoniale la data
intrării lor în patrimoniul întreprinderii.
Costul istoric se poate identifica, după caz, cu:
- valoarea de utilitate pentru bunurile intrate ca aport
în natură, obţinute cu titlu gratuit sau prin donaţie
şi se stabileşte în funcţie de preţul zilei,
utilitatea bunului pentru firmă, starea şi amplasarea
sa;
- valoarea de achizitie sau costul de productie pentru
bunurile procurate cu titlu oneros; costul de
achiziţie este format din preţul de cumpărare, taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport;
- valoarea de producţie sau costul de producţie pentru
bunurile produse în unitatea patrimonială; costul de
producţie cuprinde costul de achiziţie a materiilor
prime şi materialelor consumate, celelalte cheltuieli

Page 14 of 48
 directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor
indirecte de producţie repartizate raţional.
Principiul prudenţei constă în aprecierea activelor şi
pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor pentru a evita
supraevaluarea rezultată. Acesta de fapt constă în evitarea
supraevaluarii elementelor de pasiv şi veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de activ şi a cheltuielilor, ţinând cont
de desfăşurarea activităţii exercetiului curent sau anterior.
Pentru aplicarea principiului prudenţei trebuie avute în
vedere urmatoarele reguli sau mecanisme:
- la închiderea exerciţiului se contabilizează datoriile
şi pierderile probabile şi nu se contabilizează
activele şi profitul probabil;
- pot fi înscrise în bilanţ doar beneficiile rezultate
la data închiderii exercitiului;
- trebuie ţinut cont de toate riscurile previzibile sau
eventualele pierderi care au luat naştere în cazul
exerciţiului sau pe parcursul unui exerciţiu anterior,
chiar dacă aceste riscuri sau pierderi nu sunt
cunoscute decât între data închiderii bilanţului şi
data la care el este întocmit;
- trebuie să ţină cont de deprecieri, indiferent că
exercitiul se soldează cu o pierdere sau un deficit;
- trebuie efectuată o analiză foarte importantă a
cheltuielilor angajate, în vederea delimitărilor în
costurile perioadei.
Evaluarea elementelor de stocuri se realizează după principii
şi tehnici distincte în funcţie de momentul la care se face
evaluarea, şi anume:
- evaluarea curentă a stocurilor – la data intrării şi ieşirii
în/din patrimoniu ;
- evaluarea periodică a stocurilor – cu ocazia inventarierii
şi la închiderea exercitiului.
Prin stoc se întelege totalitatea bunurilor materiale
existente la o întreprindere, utilizate pentru asigurarea
continuităţii activităţii.
De cele mai multe ori principala sursă de venituri a
societăţilor comerciale în general şi special a celor cu amanuntul
o constituie vânzarea de marfuri.
Contabilitatea stocurilor poate fi ţinută cantitativ, valoric
sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a
inventarului intermitent.
Stocul de mărfuri este o materializare a ofertei, mai exact
forma pe care o îmbracă în mod obligatoriu toate mărfurile aflate
în circulaţie .
Stocul de mărfuri reprezintă unul din mijloacele prin care
comerţul realizează rolul său de intermediar între producţie şi
consum.
Utilizând etalonul monetar, stocul bunurilor deţinute pentru
vânzare reprezintă unul din cele mai mare active ale societăţilor
Page 15 of 48
comerciale. Costul bunurilor vândute reprezintă ponderea in totalul
cheltuielilor, care de cele mai multe ori este mai mare decât suma
celorlalte cheltuieli.
Costul reprezintă modalitatea elementară de evidnţă a
stocurilor, fiind definit ca preţul plătit pentru obţinerea unui
activ.
Conform acestei definiţii, costul stocurilor conţine
următoarele elemente:
- preţul din factură din care se scad valorile discount-
urilor (reducerilor)acordate de furnizor;
- chltuielile de transport – aprovizionare, inclusiv costul
asigurării;
- taxele şi tarifele aplicabile.
În general, însă în economie noţiunea de “stoc” are două
sfere de cuprindere şi anume:
1) în sens larg, stocul reprezintă cantitatea de active
materiale şi financiare existente la un moment dat intr-o
unitate patrimonială;
2) în sens restrâns, stocul reprezintă un ansamblu de
materii prime, materiale destinate producţiei, respectiv
de semifabricate, produse finite, mărfuri destinate
vânzării.

II.2.Criterii de clasificare ale stocurilor

În literatura de specialitate stocurile sunt clasificate după

mai multe criterii, după cum urmează:

1.Stocul curent reprezintă stocul ce se constituie din

anumite cantităţi de materii prime, materiale, conbustibil, şi din
alte mijloace circulante necesare desfăşurării procesului de
producţie în intervalul de timp dintre două aprovizionări
succesive. Este influenţat de mărimea consumului mediu zilnic şi de
mărimea perioadei medii dintre livrarile consecutive.
Stocul curent se determină cu ajutorul formulei:

Sc = T m * q 2 : q2 = Qa/360

Unde:
Sc - reprezintă stocul curent
Tm – reprezintă intervalul mediu dintre doua aprovizionă-
ri consecutive, calculat pe baza intervalului mediu dintre
aprovizionările efective;
Qa - reprezintă consumul anual de materie primă, materiale
auxiliare, etc., normat, necesare pentru îndeplinirea planului.

2.Nivelul absolut al stocului este evidenţiat, fie în expresie

naturală - cu ajutorul etalonului fizic, fie în expresie valorică -
cu ajutorul etalonului valoric.
Page 16 of 48
 Stocul de mărime fizică este urmărit în cadrul fiecărei
entităţi patrimoniale pe baza documentelor din evidenţa operativă
cum sunt: fişa de magazie, note de recepţie ,etc. sau a
documentelor justificative. Cunoaşterea mărimii stocului în
expresie cantitativă este necesară pentru calcularea spaţiilor de
depozitare.

3.Stocul final se calculează la sfârşitul unei perioade de

gestiune şi se determină cu ajutorul formulei:

Sf = Si + IN – IE – p

Unde :
Sf - reprezintă stoc final
Si - reprezintă stoc iniţial
IN - reprezintă intrările
IE - reprezintă ieşirile
P - reprezintă pierderile

4.Stocul mediu caracterizează sintetic situaţia stocurilor şi

poate fi calculat, fie în expresie fizică, fie în expresie
valorică.

II.3.Evidente stocurilor

Evidenţa stocurilor se ţine cu ajutorul clasei 3 - CONTURI DE

STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE, detaliată pe grupe după
cum urmează:

Grupa 30 - STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE Această

grupă este structurată pe următoarele conturi sintetice de gradul
I:
301 – Materii prime, este cont de activ şi cu ajutorul
acesuia se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
materii prime;
302 – Materiale consumabile, este cont de activ şi cu
ajutorul acesuia se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor
de materiale consumabile(materiale auxiliare, combustibili,
ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje
şi alte materiale consumabile.
Acest cont este dataliat pe mai multe conturi sintetice de
gradul II şi anume:
3021 – Materiale auxiliare
3022 – Combustibili
3023 – Materiale pentru ambalat
3024 – Piese de schimb
3025 – Seminţe şi materiale de plantat
3026 – Furaje
Page 17 of 48
 3027 – Alte materiale consumabile
303 – Materiale de natura obiectelor de inventar, fiind
cont de activ, iar cu ajutorul acesuia se ţine evidenţa existenţei,
mişcării şi uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar;
308 – Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale,
este cont bifuncţional şi cu ajutorul acestuia se ţine evidenţa
diferenţelor (în plus sau în minus ) între preţul de înregistrare
standard (prestabilit) şi costul de achiziţi, aferente materiilor
prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar.
Materiile prime sunt acele bunuri care participă derect la
procesul de producţie şi se regăsesc în produsul final, în starea
iniţială sau transformate.
Materialele consumabile sunt bunuri care participă la
procesul de producţie, însă fără a se regăsi în produsul finit.

Grupa 33 - PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

Această grupă este structurată pe următoarele conturi
sintetice de gradul I şi sunt conturi de activ:
331 – Produse în curs deexecuţie. Cu ajutorul acestui
cont seţine evidenţa stocurilor de produse în curs de execuţie
(care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute de
procesul tehnologic , respectiv producţia nedeterminată) existente
la sfârşitul perioadei.
332 – Lucrări şi servicii în curs de execuţie, iar cu
ajutorul acestui cont se ţine evidenţa lucrărilor şi serviciilor în
curs de execuţie existente la sfârşitul perioadei. Dacă la
inventarierea anuală se estimează că va interveni o depreciere
asupra producţiei sau lucrărilor în curs, se vor înregistra
provizioane pentru depreciere, folosindu-se în acest scop contul:
393 – Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs
de execuţie.

Grupa 34 – PRODUSE
Această grupă este structurată pe următoarele conturi
sintetice de gradul I, fiind conturi de activ:
341 – Semifabricate. Prin acest cont se ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de semifabricate.
345 – Produse finite. Cu acest cont se ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de produse finite.
346 – Produse reziduale. Acest ont ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de produse reziduale(rebuturi,
materiale recuperabile sau deşeuri).
348 – Difrenţe depreţ la produse, care este un cont
rectificativ al valorii de înregistrare a produselor, în cazul
folosirii ca preţ de înregistrare în contabilitate preţul standard
şi un costul de prodcţie, precum şi contul de pasiv:
394 – Provizioane pentru deprecierea produselor. Acest
cont intervenind în cazul în carese constată o depreciere a
produselor.
Page 18 of 48
 Semifabricatele sunt bunuri al căror proces de producţie
un s-a terminat, şi care urmează să-şi continue procesul de
producţie sau urmează să fie livrate terţilor în starea tehnologică
în care se află.
Produsele finite sunt bunuri al căror proces tehnologic s-
a terminat, urmând a fi livrate terţilor.
Produsele reziduale de deşeuri, rebuturi sau materiale
recuperabile, care urmează să fie livrate terţilor.

Grupa 35 - STOCURI AFLATE LA TERŢI

Sunt acele stocuri care fac parte din patrimoniul
unităţii, dar pentru o perioadă delimitată de timp sunt regăsite în
gestiunea altor unităţi.
Această grupă este structurată pe următoarele conturi
sintetice de gradul I, fiind conturi de activ:
351 – Materii prime şi materiale aflate la terţi. Prin
acest cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
materii prime, materiale consumabile şi materiale de natura
obiectivelor de inventar trimise la terţi.
354 – Produse aflate la terţi. Aceste conturi ţin
evidenţa stocurilor de produse trimise la terţi.
356 – Animale aflate la terţi;
357 – Mărfuri aflate la terţi;
358 – Ambalaje aflate la terţi.
Folosirea acestor stocuri se utilizează pentru
înregistrarea : livrării pentru depozitarea temporară în cazul unor
spaţii insuficientede depozitare, primiri de bunuri a căror
recepţie un este terminată până la sfârşitul perioadei de gestiune,
livrării unor bunuri în consignaţie la terţi pentru vânzare,
trimiterii unor stocuri pentru prelucrare, ca şi monstre pentru
prezentarea de diverse expoziţii (expunere) spre vânzare în cadrul
contractelor de colaborare, şi altele.
Atunci când se constată o depreciere a stocurilor aflate
la terţi, pentru a corecta valoarea acestora se va folosi contul:
395 – Provizioane pentru deprecierea stocurtilor aflate
la terţi, fiind un cont de pasiv.

Grupa 36 – ANIMALE
Acestă grupă este formată din două conturi sintetice de
gradul I, şi anume:
361 – Animale şi păsări, este un cont de activ, iar cu
ajutorul acestui cont se ţine evidenţa efectivelor de animale şi
păsări de natura stocurilor, respectiv animalelor născute şi celor
tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji, etc.), în vederea
creşterii şi foosirii lor penrtu muncă şi reproducţie; aminmalelor
şi păsărilor la îngrăşat pentru valorificare; coloniilor albinelor,
precum şi a animalelor pentru producţie (lână, lapte şi blană).

Page 19 of 48
 368 – Diferenţe de preţ la animale şi păsări, este un
cont rectificativ pentru valorile înregistrate în contul 361,
atunci când se foloseşte preţul standard de înregistrare.
Prin acest cont se ţine evidenţa diferenţelor, în plus sau
în minus, între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi
costul de achiziţie,respectiv costul de producţie.
396 – Provizioane pentru deprecierea animalelor. Acest
cont se foloseşte la diferenţele de valoare în minus între
valoarea înregistrată şi cea de utilitate a animalelor şi păsărilor
din patrimoniul unităţii, constatate la inventariere.

Grupa 37 - MĂRFURI
Contabilitatea mărfurilor este formată din două conturi
sintetice de gradul I, astfel:
371 – Mărfuri care ţin evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de mărfuri;
378 – Diferenţe de preţ la mărfuri, ţine evidenţa
adaosului conercial aferent mărfurilor din unităţile de
comercializare cu amănuntul.
Mărfurile, precum şi alte stocuri, în momentul achiziţiei
de un depozit en gross vor fi evaluate şi înregistrate în
contabilitate la costul de achiziţie(costul de origine sau istoric)
care este format din preţul de achiziţie(de cumpărare) la care se
va adăuga cheltuielile conexe(accesorii operaţiunii de
aprovizionare – cele de transport, de depozitare, de manipulare,
asigurare, comisioane, taxe de recuperare).

Grupa 38 – AMBALAJE
Contabilitatea ambalajelor este reprezentată de două
conturi sintetice de gradul I, care sunt conturi de activ şi anume:
381 – Ambalaje, acest cont ţine evidenţa existenţei şi
mişcării stocurilor de ambalaje;
388 – Diferenţe de preţ la ambalaje, care ţine evidenţa
diferenţelor în plus sau în minus între preţul standard de
înregistrare şi costul de achiziţie al stocurilor.
Ambalajele pot fi facturate distinct p e fatură, sau pot
fi incluse în preţul de facturare al bunurilor vândute. Cele care
sunt facturate separat pot face obiectul de vânzare-cumpărare, sau
se pot restitui la schimb.

Grupa 39 - PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR Şi

PRODUCŢIEI - ÎN CURS DE EXECUŢIE
391 – Provizioane pentru deprecierea materiilor prime;
392 - Provizioane pentru deprecierea materialelor;
3921 - Provizioane pentru deprecierea materialelor
consumabile;
3922 - Provizioane pentru deprecierea materialelor
de natura obiectelor de inventar;
393 - Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs
de execuţie;
Page 20 of 48
 394 - Provizioane pentru deprecierea produselor;
395 - Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la
terţi;
396 - Provizioane pentru deprecierea animalelor;
397 - Provizioane pentru deprecierea mărfurilor ;
398 - Provizioane pentru deprecierea ambalajelor.

Pentru contabilitatea stocurilor se utilizează şi conturi de

pasiv, conturi care rectifică valoarea de înregistrare, în cazul
constatării unor deprecieri.

CAPITOLUL III

DOCUMENTAŢIA ŞI DOCUMENTELE JUSTIICATIVE ALE

EVIDENŢEI STOCURILOR

Contabilitatea analitică a bunurilor se poate ţine pe baza

uneia din următoarele metode:
1. metoda operativ-contabilă,
2. metoda cantitativ-valorică,
3. metoda global-valorică.

1.Metoda operativ-contabilă poate fi aplicată pentru conta-

bilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor şi ambalajelor,
contabilabilitatea constă în ţinerea, în cadrul fiecărei gestiuni,
a evidenţei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fişelor
de magazie. În contabilitate, această metodă constă în ţinerea
evidenţei valorice pe conturi de materiale, desfăşurate valoric pe
gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de
materiale, după caz. În metoda operativ-contabilă se pot folosi
următoarele formulare comune pe economie:
- Fişa de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz);
- Fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă
(cod 14-3-9)
- Fişa de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22);
- Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7);
- Registrul stocurilor (cod 14-3-11).

Page 21 of 48
 2.Metoda cantitativ-valorică se poate folosi pentru conta-
bilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor şi
ambalajelor, constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de
stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate - a celei
cantitativ-valorice. Conturile sintetice care reflectă stocurile de
valori materiale se desfăşoară în analitic pe gestiuni. Verificarea
exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de
depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul
periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele
din fişele de cont analitic din contabilitate.
În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele
formulare comune pe economie:
- Fişa de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz);
- Fişa de cont analitic pentru valori materiale(cod 14-3-
10);
- Fişa de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22);
- Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7);
- Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30/c).

3.Metoda global-valorică se poate utiliza pentru contabili-

tatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor din unităţile de
desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor,
materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura
obiectelor de inventar, echipamentelor de protecţie în folosinţă,
precum şi altor categorii de bunuri, folosindu-se formularul comun
"Fişa de cont pentru operaţiuni diverse" (cod 14-6-22) şi raportul
de gestiune, după caz.
Potrivit acestei metode, contabilitatea analitică a mărfurilor
şi ambalajelor se ţine global-valoric, atât la gestiune, cât şi în
contabilitate, iar controlul concordanţei înregistrărilor din
evideţa gestiunii şi din contabilitate se efectuează numai valoric
la perioade stabilite de unitate.
Raportul de gestiune se completează pe baza documentelor de
intrare şi de ieşire a mărfurilor şi ambalajelor şi de depunere a
numerarului din vânzare, iar în fişele valorice (ţinute pe gestiuni
în cadrul conturilor de mărfuri şi ambalaje din contabilitate),
înregistrările se fac pe baza aceloraşi documente.
Soldurile valorice ale mărfurilor şi ambalajelor aflate în
gestiune se verifică pe baza raportului de gestiune predat la
contabilitate, sau cu ocazia inventarierii, după caz.
Potrivit art.7 alin.1 din Legea nr. 82/1991 – legea
contabilităţii, republicată şi completată cu O.G. nr. 70/2004
agenţii economici au obligaţia să efectueze inventarierea generală
a elementelor de activ si pasiv.
Documentele utilizate în contabilitatea stocurilor, stabilite
prin norme legislative sunt urmatoarele:

Page 22 of 48
 III.1. LISTA DE INVENTARIERE
(Cod 14-3-12)

Este utilizată în următoarele variante:

- document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile
unităţii;
- document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri
(imobilizări, stocuri materiale) şi a altor valori (elemente de
trezorerie, etc.);
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziilor
(depozitelor) şi în contabilitate a plusurilor şi minusurilor
constatate;
- document pentru întocmirea registrului-inventar;
- document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;
- document centralizator al operaţiunilor de inventariere.
Se întocmeşte în doua exemplare la locurile de depozitare, pe
gestiuni şi conturi de materiale, mărfuri şi ambalaje şi se
semnează de membrii comisiei de inventariere, de gestionar şi
contabilul care ţine evidenţa gestiunii.
Evaluarea stocurilor faptice în listele de inventariere se
face cu aceleaşi preţuri folosite la înregistrarea bunurilor în
contabilitate.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin
compararea stocului faptic valoric al bunurilor inventariate cu
soldul scriptic din contabilitate, se procedează la o verificare
amănunţită a exactităţilor tuturor evaluărilor, calculelor,
totalizărilor şi înregistrărilor din contabilitate şi din evidenţa
de la locurile de depozitare. Greşelile identificate cu această
ocazie trebuie corectate înainte de stabilirea rezultatelor
inventarierii.

┌────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┬─────────┐
│Unitatea............ │ │Gestiunea │ Pagina │
├────────────────────────┤ LISTA DE INVENTARIERE ├─────────────────┤ │
│Magazia │Data................... │Loc de depozitare│ │
├────┬───────────────────┼───┬───┬────────┬────────┴─┬──────┬──────┬─┴─────────┤
│Nr. │Denumirea bunurilor│Cod│U/M│Cantita-│ Preţ │Valoa-│Valoa-│Deprecierea│
│crt.│ inventariate │ │ │tea │unitar de │rea │rea de├───┬───────┤
│ │ │ │ │ │inregistra│con- │inven-│Va-│Motivul│
│ │ │ │ │ │re în con-│tabila│tar │loa│ (cod) │
│ │ │ │ │ │tabilitate│ │ │rea│ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤

Page 23 of 48
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
├────┼───────────────────┼───┼───┼────────┼──────────┼──────┼──────┼───┼───────┤
│ │Total pagina │ x │ x │ │ x │ │ │ │ │
├────┴──────────────┬────┴───┴───┴────────┴─┬────────┴┬─────┴─────┬┴───┴───────┤
│ │Comisia de inventariere│Gestionar│Gestionar*)│Contabili- │
│ │ │ │ │ tate │
├───────────────────┼──────┬────────┬───────┼─────────┼───────────┼────────────┤
│Numele şi prenumele│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼────────┼───────┼─────────┼───────────┼────────────┤
│Semnatura │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴──────┴────────┴───────┴─────────┴───────────┴────────────┘
*) Se semnează de gestionarul primitor, în cazul predării-primirii gestiunii.

14-3-12/a

III.2.REGISTRUL STOCURILOR
(Cod 14-3-11 şi Cod 14-3-11/a)

Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de

verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de
magazie şi în contabilitate.
Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la
sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de
inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe,
eventual subgrupe sau în ordine alfabetica, prin înscrierea
stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de
înregistrare.
Este un document care nu circula, fiind document de
înregistrare contabila.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului
este următorul:
- denumirea formularului;
- denumirea unităţii;
- numărul curent;
- materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul,
dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea;
- semnături: întocmit, verificat.

Page 24 of 48
 Unitatea...........

REGISTRUL STOCURILOR

┌────┬─────────────────────────────────────┬───┬────┬──────────┬──────┬────────┐
│Nr. │Materialul (produsul), sort, calitate│Cod│ U/M│Cantitatea│Preţul│Valoarea│
│crt.│ marca, profil, dimensiune │ │ │ │unitar│ │
├────┼─────────────────────────────────────┼───┼────┼──────────┼──────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├────┼─────────────────────────────────────┼───┼────┼──────────┼──────┼────────┤
├────┼─────────────────────────────────────┼───┼────┼──────────┼──────┼────────┤
├────┼─────────────────────────────────────┼───┼────┼──────────┼──────┼────────┤
└────┴─────────────────────────────────────┴───┴────┴──────────┴──────┴────────┘

Întocmit, Verificat, 14-3-11/a

III.3. BORDEROU DE PREDARE A DOCUMENTELOR

(Cod 14-3-7)

Este utilizată în următoarele variante:

- document de predare la contabilitate, de către gestionar, a
documentelor justificative privind miscarea bunurilor;
- document de predare a documentelor justificative între
compartimentele unităţii;
- document de control al sumelor înregistrate în contabilitatea
sintetică, prin confruntarea acestora cu totalul borderoului.

┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Magazia │ BORDEROU DE PREDARE A DOCUMENTELOR Nr ............... │
├────────────────────┤ │
│ │ intrate │
│ │ privind materialele ──────── din data de ............ │
│ │ ieşite │
│ │ │
├────────────────────┼───────┬──────────┬─────────────────────┬───────┬────────┤
│Felul şi nr. docum. │ Anexe │ Valoarea │ Felul şi nr. docum. │ Anexe │Valoarea│
├────────────────────┼───────┼──────────┼─────────────────────┼───────┼────────┤
├────────────────────┼───────┼──────────┼─────────────────────┼───────┼────────┤
├────────────────────┼───────┼──────────┼─────────────────────┼───────┼────────┤
├────────────────────┼───────┼──────────┼─────────────────────┼───────┼────────┤
├────────────────────┴───────┼──────────┴─────────────────────┼───────┴────────┤
│ Data │ Predator │ Primitor │
├────────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Semnatura │ │ │
└────────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────┘

Page 25 of 48
 III.4.FIŞĂ DE MAGAZIE
(Cod 14-3-8, Cod 14-3-8/a)

Fişa de magazie este utilizată sub diferite forme, cum ar fi:

- document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor,
ieşirilor şi stocurilor bunurilor, cu una sau cu doua unităţi de
măsură, după caz;
- document de contabilitate analitică în cadrul metodei
operativ-contabile (pe solduri);
- sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi
contabil al stocurilor de valori materiale.
Se întovmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de
material şi este complatata de către:
- compartimentul financiar-contabil la deschiderea
fişei(datele din antet)şi la verificarea înregistrărilor
(data şi semnătura de control). În coloana ”Data şi
semnătura de control” semnează şi organul de control
financiar cu ocazia verificării gestiunii;
- gestionar sau persoana desemnată, care completează
coloanele părivitoare la intrări, ieşiri şi stoc.
Fişa de magazie se ţine la fiecare loc de depozitare a
valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi,
grupe, eventual subgrupe sau în ordinea alfabetică.
Pentru valorile materiale primite spre prelucrare de la terţi
sau în custodie se întocmesc fişe distincte care se şin separat de
cele ale valorilor materiale proprii.
În scopul ţinerii corecte a evidenţei la magazie, persoanele
desemnate de la compartimentul finaciar-contabil verifică
inopinant, cel puţin o dată pe lună, modul cum se fac
înregistrările în fişele de magazie.
Înregistrările în fişa de magazie se face document cu
document. Stocul se poate stabili după fiecare operaţie
înregistrată şi obligatoriu zilnic.
Este un document care un circulă, deoarece este un document de
înregistrare.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Page 26 of 48
┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│Unitatea │ FIŞĂ DE MAGAZIE │Pagina........ │
│ │ │ │
├─────────┬───┴─────────────────────────────────────────────┴──────────────────┤
│Magazia │Materialul(produsul), sort., calitate, marca, profil, dimensiune │
│ │ │
├─────────┴──┬─────────┬─────────────────┬──────────────────┬──────────────────┤
│ │ U/M │ Preţ unitar │ │ │
│ ├─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┴─┬───────┴───────┬─────────┴──┬──────────┬────┴──────────────────┤
│ Document │ Intrări │ Ieşiri │ Stoc │ Data şi semnătura │
├────┬─────┬───┤ │ │ │ de control │
│Data│Număr│Fel│ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼───────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┤
└────┴─────┴───┴───────────────┴────────────┴──────────┴───────────────────────┘
14-3-8

(verso)
____________________________________________________________________________________________________________
│ Document │ Intrări │ Ieşiri │ Stoc │ Data şi semnătura │
├────┬─────┬───┤ │ │ │ de control │
│Data│Număr│Fel│ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼───────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┤
└────┴─────┴───┴───────────────┴────────────┴──────────┴───────────────────────┘

┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│Unitatea │ FIŞĂ DE MAGAZIE │Pagina │
│ │ (cu doua unităţi de măsură) │ │
├─────────┬───┴─────────────────────────────────────────────┴──────────────────┤
│Magazia │Materialul(produsul), sort, calitate, marca, profil, dimensiune │
│ │ │
├─────────┴──┬─────────┬─────────────────┬──────────────────┬──────────────────┤
│ │ U/M │ Preţ unitar │ │ │
│ ├─────────┼─────────────────┤ │ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┴─┬───────┴───────┬─────────┴──┬──────────┬────┴──────────────────┤
│ Document │ Intrari │ Iesiri │ Stoc │ Data şi semnatura │
├────┬─────┬───┼───────┬───────┼─────┬──────┼─────┬────┤ de control │
│Data│Număr│Fel│ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │U/M │ │
│ │ │ │...... │...... │.... │..... │.... │... │ │
├────┼─────┼───┼───────┼───────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────┼───────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────┼───────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────────────────────┤
└────┴─────┴───┴───────┴───────┴─────┴──────┴─────┴────┴───────────────────────┘
Page 27 of 48
 14-3-8/a

(verso)
____________________________________________________________________________________________________________
│ Document │ Intrari │ Iesiri │ Stoc │ Data şi semnatura │
├────┬─────┬───┼───────┬───────┼─────┬──────┼─────┬────┤ de control │
│Data│Număr│Fel│ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │U/M │ │
│ │ │ │...... │...... │.... │..... │.... │... │ │
├────┼─────┼───┼───────┼───────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────┼───────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────────────────────┤
├────┼─────┼───┼───────┼───────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────────────────────┤
└────┴─────┴───┴───────┴───────┴─────┴──────┴─────┴────┴───────────────────────┘

III.5.FIŞĂ DE EVIDENŢĂ A MATERIALELOR DE NATURA

OBIECTELOR DE INVENTAR ÎN FOLOSINŢĂ
(Cod 14-3-9)

Serveşte ca document de evidenţă a materialelor de natura

obiectelor de inventar, a echipamentului şi materialelor de
protecţie date în folosinţă personalului, până la scoaterea lor din
uz.
Se întocmeşte într-un exemplar, pe măsura dării în folosinţă a
bunurilor pe fiecare persoană, de gestionarul care eliberează
obiectele respective sau de persoana desemnată să ţină evidenţa
acestora.
Formularul se completează în mod diferit, în funcţie de
organizarea depozitării acestora, şi anume:
- când eliberarea obiectelor se face din magazia de obiecte noi
direct personalului muncitor, coloanele destinate eliberărilor se
completează pe baza bonului de consum, iar coloanele destinate
restituirilor, pe baza bonului de restituire;
- când eliberarea se face din magazia de exploatare, atât
eliberarea, cât şi restituirea obiectelor date în folosinţa
personalului se fac pe baza de semnătură direct în fişă;
- în cazul obiectelor eliberate pe baza de nomenclatoare
stabilite pe funcţii, care nu se întocmesc decât după restituirea
obiectelor uzate, înregistrările în fişa de evidenţă a materialelor
de natura obiectelor de inventar în folosinţă se pot face, pentru
simplificare, o singură dată, la eliberarea iniţială şi la
restituirea definitivă a obiectelor respective.
Acest document nu circulă, fiind document de înregistrare.
El se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului
este următorul:
- denumirea formularului;
- denumirea unităţii, secţia (locul de folosinţă);
- numele şi prenumele, marca, funcţia;

Page 28 of 48
 - denumirea obiectelor (inclusiv seria, dimensiunea, etc);
termenul de folosire; preţul unitar; U/M;
- primiri: data, felul şi numărul documentului, cantitatea,
semnătura;
- restituiri: data, felul şi numărul documentului, cantitatea,
semnătura.

┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea │ │
│Secţia (locul de folosinta)│ FIŞA DE EVIDENTA A OBIECTELOR DE INVENTAR ÎN │
├───────────────────────────┘ FOLOSINTA │
│ │
│Numele şi prenumele........ Marca..... Funcţia........... │
├───────────┬────────┬──────┬──────┬──────────────────────┬────────────────────┤
│Denumirea │Termenul│ P/U │ U/M │ PRIMIRI │ RESTITUIRI │
│obiectelor │ de │ │ ├──────────┬──────┬────┼──────────┬───┬─────┤
│inclusiv │folosire│ │ │Documentul│Canti-│Sem-│Documentul│Can│Sem- │
│seria, │ │ │ ├────┬─────┤tatea │na- ├────┬─────┤ti-│na- │
│dimensiunea│ │ │ │Data│Felul│ │tura│Data│Felul│ta-│tu- │
│ etc. │ │ │ │ │ şi │ │ │ │ şi │tea│ra │
│ │ │ │ │ │nr. │ │ │ │ nr. │ │ │
├───────────┼────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼───┼─────┤
├───────────┼────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼───┼─────┤
├───────────┼────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼───┼─────┤
└───────────┴────────┴──────┴──────┴────┴─────┴──────┴────┴────┴─────┴───┴─────┘
14-3-9

III.6.NOTĂ DE RECEPŢIE ŞI CONSTATARE DE DIFERENŢE

(Cod 14-3-1A şi 14-3-1/aA)

Este utilizată în următoarele variante:

- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru încărcare în gestiune;
- act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru
diferenţele constatate la recepţie;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Ea se foloseşte ca document distinct de recepţie în cazul:
- bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de
însoţire a mărfii, care fac parte din gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau
în păstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de
livrare;
Page 29 of 48
 - bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;
- mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la
preţ de vânzare cu amănuntul sau en-gros (cod 14-3-1/aA).
În alte cazuri decât cele menţionate în paragraful de mai sus,
recepţia şi încărcarea în gestiune, după caz, şi înregistrarea în
contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoţeşte
transportul (factura, avizul de însoţire a mărfii, etc).
Se întocmeşte în doua exemplare, la locul de depozitare sau în
unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepţiei. În
situaţia în care la recepţie se constata diferenţe, Nota de
recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare
de către comisia de recepţie legal constituită.
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se
întocmeşte câte un formular pentru fiecare tranşă, care se anexează
apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii.
Datele de pe verso formularului se completează numai atunci
când se constată diferenţe la recepţie.
Acest document circulă:
- la gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor
materiale recepţionate (toate exemplarele);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea
formelor privind reglementarea diferenţelor constatate (toate
exemplarele), precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea
sintetică şi analitică, ataşată la documentele de livrare (factura
sau avizul de însoţire a mărfii);
- la unitatea furnizoare (exemplarul 2) şi la unitatea de
transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului
este următorul:
a) pentru formularul cod 14-3-1A
- denumirea unităţii;
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul)întocmirii
formularului;
- numărul facturii/avizului de însoţire al mărfii;
- numărul curent; denumirea bunurilor recepţionate; U/M;
cantitatea conform documentelor însoţitoare; cantitatea recepţi-
onată, preţul unitar şi valoarea;
- numele, prenumele şi semnătura membrilor comisiei de
recepţie; data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului;
b) pentru formularul cod 14-3-1/aA, pe lângă informaţiile de
la lit. a) (mai puţin preţul unitar şi valoarea), sunt obligatorii
şi informaţiile următoare:
- preţul de achiziţie al cantităţii recepţionate; adaosul
comercial unitar şi total; preţul de achiziţie unitar plus adaosul
comercial; valoarea la preţ de vânzare, inclusiv tva.

Page 30 of 48
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea │
│............. │
│ │
│ NOTĂ DE RECEPŢIE ŞI CONSTATARE DE DIFERENŢE (pentru unităţile cu │
│ amănuntul) │
│ │
│ ┌─────┬──────────────┬─────────────────────────────────┤
│ │Nr. │ Data │ Factura │
│ │doc. ├────┬────┬────┤ Nr. │
│ │ │Ziua│Luna│Anul│ Aviz de însoţire a mărfii │
│ ├─────┼────┼────┼────┼─────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
│ └─────┴────┴────┴────┴─────────────────────────────────┤
│ Subsemnaţii, membrii comisiei de recepţie, am procedat la receptionarea │
│ valorilor materiale furnizate de .......................................│
│ din ............cu vagonul/auto nr. ........... documente însoţitoare ..│
│ delegat ........... constatându-se următoarele: ........................│
│ │
├─┬─────┬────┬──────┬───────────┬─────────┬─────┬──────────┬────────────────┤
│N│Denu-│ U │Can- │Recepţionat│Adaos │Preţ │ │Valoare la │
│r│mirea│ / │ti │ │comercial│ de │ TVA │preţ de vânzare │
│ │bunu-│ M │tate ├─────┬─────┼───┬─────┤achi-│ │inclusiv TVA │
│c│rilor│ │con- │Can- │Preţ │Uni│Total│ziţie├───┬──────┼───────┬────────┤
│r│recep│ │form │tita-│achi-│tar│ │uni- │U- │Totală│Unitară│Totală │
│t│ţio- │ │docu │ te │ziţie│ │ │tar +│ni-│ │ │ │
│ │nate │ │men- │ │ │ │ │adaos│ta-│ │ │ │
│ │ │ │te │ │ │ │ │comer│ra │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │cial │ │ │ │ │
├─┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼───┼─────┼─────┼───┼──────┼───────┼────────┤
│0│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │7=4x6│8=5+6│ 9 │10=4x9│11=8+9 │12=4x11 │
├─┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼───┼─────┼─────┼───┼──────┼───────┼────────┤
├─┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼───┼─────┼─────┼───┼──────┼───────┼────────┤
├─┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼───┼─────┼─────┼───┼──────┼───────┼────────┤
├─┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼───┼─────┼─────┼───┼──────┼───────┼────────┤
│ Total│ X │ X │ X │ X │ X │ │ X │ X │ │ X │ │
├───────┴────┴──────┴─────┴─────┴───┴─────┴─────┴───┴──────┴───────┴────────┤
│ Comisia de recepţie Primit în gestiune │
├───────────────────┬────────────────────────────┬────────┬─────────────────┤
│Numele şi prenumele│Semnătura │ Data │ Semnătura │
├───────────────────┴────────────────────────────┤ │ │
├────────────────────────────────────────────────┤ │ │
└────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────────────┘
14-3-1/aA t2

Page 31 of 48
 (verso)
┌─────────────────────┬────────────────┬───────────────────────────────────┐
│Denumirea cantităţii │ Pe cântarul nr.│Denumirea cantităţii s-a făcut prin│
│s-a făcut prin: .... │............... │proba ......... nr. ...............│
│.................... │ │ │
├─────────────────────┴────────────────┴───────────────────────────────────┤
│Expeditor ............. Cărăuş ................... Însoţitor .............│
│Staţia de expediţie .............. Staţia de destinaţie ..................│
│Data eliberării ...................... Data expedierii ...................│
│Data sosirii ..................... │
│Delegaţii furnizorului (cărăuş neutru) care au participat la recepţie: │
├───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┤
│ Participanţi la recepţie │ │
├──────────────┬─────────┬─────────┬──────────┬─────────┤ │
│Reprezentant │Numele şi│Calitatea│Buletin/ │Semnătura│ Alte menţiuni │
│ al: │prenumele│ │ Carte de │ │ │
│ │ │ │identitate│ │ │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤ │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤ │
├──────────────┼─────────┼─────────┼──────────┴─────────┤ │
│ │ │ │ Diferenţe (±) │ │
├───┬──────────┴─┬───┬─┬─┴───────┬─┴─────────┬──────────┤ │
│ * │Denumirea │Cod│U│ │ │ │ │
│ │bunurilor │ │/├ │ │ │ │
│ │recepţionate│ │M│Cantitate│Preţ unitar│ Valoare │ │
├───┼────────────┼───┼─┼─────────┼───────────┼──────────┤ │
├───┼────────────┼───┼─┼─────────┼───────────┼──────────┤ │
├───┼────────────┼───┼─┼─────────┼───────────┼──────────┤ │
├───┴────────────┴───┴─┴─────────┴───────────┴──────────┘ │
│Concluziile comisiei de recepţie .........................................│
│..........................................................................│
│Punctul de vedere al delegatului furnizorului/cărăuşului │
│(delegatul neutru) .......................................................│
│..........................................................................│
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Page 32 of 48
 CAPITOLUL IV

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. GOTIC S.A. BRAŞOV

Denumire: S.C. GOTIC S.A. BRAŞOV

Domeniu de activitate: Construcţii de clădiri şi lucrări de
geniu (4521).
Obiect de activitate: Execuţie lucrări de construcţii clădiri
şi lucrări de geniu, autostrăzi, drumuri, aerodroame şi baze
sportive; execuţie lucrări de instalaţii sanitare, electrice, gaze,
încălzire şi canalizare.
Sediu social: Calea Bucureşti, Nr. 30, Braşov.
Forma de organizare: societate pe acţiuni.
Codul unic de înregistrare: J08/1248/1994.
Codul fiscal: R 5685797.
Structura organizatorică a societăţii este:
 Direcţia Administrativă;
 Direcţia Comercială;
 Direcţia Economică;
 Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii;
 Direcţia Tehnică.
Fiecare din aceste sevicii sunt structurate la rândul lor pe
departamente.
Personalul societăţii la data de 31.12.2006 avea următoarea
componenţă:
- un număr de 200 de muncitori
- un număr de 75 angajaţi TESA.
Capitalul Social al societăţii este de 27 miliarde de lei,
profitul net realizat în anul 2006 fiind de 559,6 milioane de lei.
Cifra de afaceri a societăţii, a fost în ultimii 5 ani, după
cum urmează:
- în anul 2002 de 2.500.000 RON;
- în anul 2003 de 3.300.000 RON;
- în anul 2004 de 6.800.000 RON;
- în anul 2005 de 10.200.000 RON;
- în anul 2006 de 21.700.000 RON.
Principalele activităţi înscrise în statutul societăţii sunt:
construcţii social-culturale şi industriale; finisaje şi amenajări
interioare; construcţii de drumuri şi poduri; confecţii metalice;
tâmplărie de aluminiu; reţele de apă şi canalizare; închirieri de
utilaje terasiere şi construcţii.

Page 33 of 48
 Segmentul de piaţă căruia i se adresează: oferta S.C. GOTIC
S.A. este adresată persoanelor fizice sau juridice care solicită
execuţia de lucrări de construcţii şi/sau instalaţii.
Politica de piaţă: Toată producţia realizată de S.C. GOTIC
S.A. este destinată pieţei interne, fără a se face export, iar ca
regionalitate putem spune că se acţionează pe plan local.
Politica financiară. Strategiile de creştere de tip S-O sau S-
T presupun din punct de vedere financiar acţiuni precum:
managementul diferenţiat al lichidităţilor, creşterea preţurilor şi
tarifelor practicate de firmă, extinderea şi adăugarea de noi
produse sau servicii, creşterea productivităţii muncii, implicarea
comunităţii locale şi de afaceri în vederea adoptării anumitor
măsuri economice, fie pentru fructificarea oportunităţilor, fie
pentru diminuarea riscurilor.
Politica economică. S.C. Gotic S.A. a adoptat pentru
menţinerea poziţiei de lider şi pentru a nu permite altor firme
concurente să acapareze clienţii săi, o politică economică ce s-a
materializat prin:
 Menţinerea preţurilor comparabile şi chiar uşor mai mici cu
cele ale concurenţei;
 Reducerea costurilor de vânzare a produselor proprii;
 Diversificarea tipurilor de servicii pe parcursul celor 12
ani de activitate prin oferirea de noi servicii de
construcţii;
 Oferirea de pachete de servicii;
 Dezvoltarea propriei infrastructuri în primii ani, ceea ce a
dus la reducerea costurilor de producţie. Ameninţarea vine
din partea companiilor naţionale care pot veni şi dezvolta
propriile lor infrastructuri de construcţii cu tehnologii
mult mai noi şi mai performante, la preţuri mult mai mici ca
cele care există în acest moment pe piaţa din domeniu
 Scăderea costurilor de construcţie şi producţie;
 Câştigarea pieţei de construcţii în regim A.N.L.;
 Câştigarea clienţilor care deţineau locuinţe la bloc şi
convingerea acestora să se mute în cartiere rezidenţiale.
Strategia de afaceri: analizând modelele PORTER, SWOT şi
ţinând cont de creditele contractate de firma S.C. GOTIC S.A.,
strategia este de dezvoltare.
Rezultatele aşteptate ale strategiei pe termen scurt: Pentru
confirmarea faptului că activitatea pe care firma intenţionează să
o desfăşoare în anul 2006 este capabilă să genereze fluxuri de
numerar pozitive se întocmeşte şi se analizează bugetul de
trezorerie, rezultând că firma va desfăşura o activitate
profitabilă, încheiată cu obţinerea de fluxuri totale de numerar
positive. S.C. Gotic S.A. are ca scop pe termen scurt următoarele:
 Să menţină ritmul de încasare a creanţelor care în anul
2005 a fost de 4 zile;
 Să încheie contracte de execuţie lucrări şi prestări
servicii cu clienţi care au putere financiară mare pentru
ca cifra de afaceri să crească cu peste 20%;
Page 34 of 48
  Să monitorizeze cheltuielile firmei în vederea creşterii
productivităţii muncii pentru ca firma să nu fie nevoită să
apeleze la alte credite, deoarece gradul de îndatorare este
destul de mare (peste 30%);
Investiţiile: La S.C. GOTIC S.A. împrumuturile contractate în
perioada 2003 – 2005 au fost utilizate pentru achiziţionare de noi
utilaje în vederea diversificării prestaţiilor desfăşurate de firmă
(utilaje pentru deszăpezire, linie automatizată pentru staţia de
betoane Stupini, achiziţionarea a două staţii moderne de producţie
a mixturilor asfaltice).
Calitatea execuţiilor. În anul 2002, conducerea S.C. GOTIC
S.A. BRAŞOV a iniţiat un program de îmbunătăţiire a calităţii
lucrărilor, în scopul creşterii gradului de satisfacţie a
clienţilor. Ca urmare a acestui program, s-au parcurs următoarele
etape:
 informarea, instruirea şi formarea personalului relativ la
Sistemul de Management al Calităţii;
 proiectarea, implementarea şi menţinerea unui Sistem de
Management al Calităţii, conform cerinţelor standardului SR
EN ISO 9001:2001;
 îmbunătăţirea continuă a activităţii;
 certificarea conformităţii Sistemului de Management al
Calităţii de către un organism acreditat, societatea
obţinând Certificatul SRAC Nr. 1192 / 2002.
În anul 2005, conducerea firmei a iniţiat un alt program de
îmbunătăţire a calităţii, în scopul creşterii gradului de
satisfacţie a clienţilor, ţinând seama de noile cerinţe legale şi
alte cerinţe, la care organizaţia subscrie, precum şi de
informaţiile referitoare la impacturile semnificative pe care
activitatea organizaţiei le-ar putea avea asupra mediului.
Materiile prime folosite de societate răspund din punct de
vedere calitativ standardului ISO 9001/2000 şi din punct de vedere
al protecţiei mediului ISO 14001/2004. Firma are două staţii de
producţie betoane şi o staţie de sortare agregate (balastieră) cu
ajutorul cărora se obţin diverse tipuri de betoane şi mortare.
Clienţii. S.C. Gotic S.A. colaborează cu societăţile cu
activitate principală în domeniul construcţiilor, precum şi cu
societăţile care desfăşoară activităţi de depozitare /
comercializare a materialelor de construcţii, dintre care:
- S.C. PRES COM S.R.L.- depozite de materiale de construcţii;
- S.C. Bradul Argintiu S.R.L. – depozit de materiale de
construcţii;
- S.C. CIBIN S.A.- execută lucrări de construcţii;
- S.C. RECON S.A. – execută lucrări de construcţii drumuri şi
poduri;
S.C. OLIGOPOL S.R.L. – execută lucrări de construcţii, etc
Concurenţa. În acest domeniu de activitate putem prezenta
concureţi puternici, respectiv societăţi cu tradiţie şi experienţă
în acest domeniu, avand ca şi criteriu de referinţă cifra de
afaceri din 2004:
Page 35 of 48
  S.C. PRESCON S.A. – CA 94.675.993 RON;
 S.C. METABRAS SA. – CA 69.107.336 RON;
 S.C. VECTRA SERVICE S.R.L. - CA 61.381.206 RON;
 S.C. RECOBOL S.R.L - CA 13.086.947 RON;
 COMPANIA DE CONSTRUCŢII GENERALE S.A. – CA 10.473.985 RON;
 S.C. EUROSTRADA S.R.L. – CA 7.878.073 RON;
 S.C. SERCONS S.A. – CA 6.485.567 RON ;
 S.C. SUT- ICIM S.A. – CA 6.454.650 RON.
Comparativ cu datele prezentate mai sus, S.C. Gotic S.A. se
situează la nivelul anului 2004 pe locul 6, după Compania de
Construcţii Generale S.A.
În perioada 2002-2003 S.C. Gotic S.A. a avut o lucrare de
parteneriat cu S.C. Cibin S.A. pentru construirea cartierului de
blocuri Săcele.
Furnizori de materii prime. Există mai mulţi furnizori de
servicii şi de materii prime, astfel S.C. Gotic S.A. lucrează cu
mai mulţi furnizori, asigurându-şi în acest fel şi un back-up în
cazul în care unul din furnizori cade la un moment dat. Cei mai
importanţi sunt : Lafarge Romcim, Holcim, Milenium Construct,
Metabras, Kroncic, Seda Invest, Energoplast, Teraplast, etc.
Existând mulţi furnizori la nivel de firmă, preţul serviciilor
(pietriş, asfalt) este mic. De asemenea, preţurile sunt mici şi
datorită cantităţii mari de materiale furnizate, dintre care
distingem:
 Furnizorii de oţel beton, bitum, ţeavă, etc.
 Furnizorii de motorină, piese de schimb, anvelope.
Există mai multi furnizori de materii prime în România, însă
aceştia practică preţuri mari pe piaţă. Cumpărarea produselor de la
ei ar mări considerabil costurile şi astfel taxele finale care s-ar
percepe de la client ar creşte automat. S.C. GOTIC S.A. lucrează
însă cu câţiva furnizori pentru materii prime şi unul pentru
echipamente de lucru, din străinătate.
Lucrări de referinţă: Începând cu anul 1994, societatea s-a
profilat pe activitatea de construcţii, realizând o paletă largă de
lucrări din această categorie. Au fost construite clădiri noi, cu
soluţii constructive variate, pe unu şi mai multe nivele şi a fost
folosită o gamă largă de materiale şi tehnologii din cele mai
performante. De asemenea, societatea a realizat instalaţii de
încălzire şi climatizare, atât la construcţiile noi, cât şi la cele
deja existente. Finisajele interioare şi exterioare realizate de
societate sunt de calitate superioară şi au fost apreciate de
beneficiari. Tâmplăria de aluminiu, cu geam termopan, montată la
construcţiile pe care societatea le realizează, este confecţionată
în secţia societăţii de personal calificat.
S.C. GOTIC S.A. BRAŞOV a executat şi o seamă de lucrări de
consolidare la clădiri existente, unele din ele înscrise în
patrimoniul naţional, amenajări de spaţii de locuit, industriale şi
comerciale, platforme şi drumuri din beton, pavaje, instalaţii de
apă - canal şi încălzire, şarpante, etc. Pentru realizarea

Page 36 of 48
lucrărilor de construcţii, S.C. GOTIC S.A. BRAŞOV are o dotare
umană şi materială corespunzătoare.
Dotarea de care dispune societatea i-a permis să se angajeze
în lucrări de orice natură şi complexitate. Astfel, în ultima
perioadă S.C.GOTIC S.A. a realizat construcţii ca:
 Hoteluri, minihoteluri, vile în Braşov, Poiana Braşov,
Azuga, Buşteni, Sinaia, clădiri cu suprafeţe cuprinse între
1.200 şi 10.000 mp.
 Amenajări de construcţii în Braşov , Ghimbav, Buşteni,
Sighişoara, Mediaş.
 Reparaţii capitale la hale industriale, care au constat în
refacerea termohidroizolaţiei la acoperişuri, refaceri de tencuieli
şi zugrăveli, refacerea căilor de acces din incintă (drumuri,
platforme) din beton de ciment şi trotuarelor, din dale
prefabricate, înlocuiri de geamuri.
 Consolidări de hale industriale în urma unor evenimente ce
au deteriorat structura de rezistenţă.
 Amenajări de baze sportive, cu finisaje executate cu zgură
şi îmbrăcăminte asfaltică.
 Amenajări interioare de spaţii cu diverse destinaţii
(locuinţe, birouri, hoteluri, etc.). Acestea constau din înlocuiri
de tâmplărie, placări cu gresie şi faianţă, montări de plăci din
gips-carton, tavane false, termoizolaţii la poduri şi mansarde,
lambriuri şi parchet, zugrăveli şi vopsitorii. De asemenea, au fost
executate lucrări de instalaţii electrice, apă-canal, gaz şi
încălzire, inclusiv montarea de centrale termice şi punerea lor în
funcţiune.
 Lucrări de consolidare la o seamă de imobile situate în
centrul vechi al Braşovului.
 S.C. GOTIC S.A. a finalizat lucrările la investiţia
“UNITATE HOSPICE CU PATURI”, care consta dintr-o construcţie cu
trei nivele având o suprafaţă desfăşurată de 3000 mp şi o structură
de rezistenţă pe stâlpi, grinzi şi planşee din beton armat şi
şarpantă din lemn. Lucrarea s-a realizat cu finanţare externă
( Anglia ).
 Lucrări în cadrul Proiectului de Reabilitare a Şcolilor, a
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, lucrări cu finanţare de la
Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de la Banca
Consiliului de Dezvoltare a Europei (CEDB). Aceste lucrări constau
în refuncţionalizarea, extinderea sau construcţia nouă la o serie
de şcoli din judeţul Braşov : şcoala Generală din Caţa, Satu Nou,
Racoş, Ungra, Teliu, Vama Buzăului- Acriş şi Şcoala Generală nr.13
din municiliul Braşov , Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” şi Liceul
Teoretic “Johanes Honterus” Braşov .
 Lucrări de reabilitare reţele de apă în municipiul Braşov
şi Rupea, executate în conducte de polietilenă şi din fibră de
sticlă tip HOBAS.
 Lucrări de tâmplărie în aluminiu cu geam termopan pentru
S.C. Târnava S.A. Sighişoara, S.C. Celohart S.A. Zărneşti, Casa
de Asigurări de Sănătate Braşov.
Page 37 of 48
  Societatea mai poate desfăşura şi activităţi în sectorul
gazelor naturale având autorizaţii obţinute pentru: execuţia
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale şi
neindustriale, execuţia sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
executate din oţel şi conducte din polietilenă.
 Lucrări în subanteprizã şi anteprenor general pentru
execuţia de case în zona Săcele – Bunloc, cu finanţare de tip
credit ipotecar, beneficiar fiind Agenţia Naţională de Locuinţe
Bucureşti.

CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ

Societatea comercială prezintă urmatoarele date legate de

stocurile de materii prime:
- stoc iniţial de materii prime la începutul perioadei(lunii)
50.000 lei;
- cumpărări de materii prime pe parcursul perioadei,
înregistrate la preţ de achiziţie, în sumă de 70.000 lei + TVA
plătite prin bancă;
- stoc final la sfârşitul perioadei – 20.500 lei.
Se calculează consumul de materia prime utilizându-se metoda
inventarului permanent.

Se înregistrează achiziţia de materia prime:

% = 401 83.300 lei

301 Furnizori
Materia prime 70.000 lei
4426
TVA deductibilă 13.300 lei

Plata furnizorului prin bancă

401 = 5121 83.300 lei

Furnizori Conturi la bănci
în lei

Page 38 of 48
 Se calculează consumul de materia prime, la preţ de achiziţie
şi se înregistrează calculul consumului de materia prime:

Consum = sold iniţial + intrări – sold final

50.000 lei + 70.000 lei – 20.500 lei = 99.500 lei

601 = 301 99.500 lei

Cheltuieli cu Materia prime
Materiile prime

Societatea comercială are la data de 01.01 un stoc de mărfuri

din sortimentul X - 6.500 buc la preţul de înregistrare de 3,50
lei/buc.
În cursul lunii au loc următoarele operaţiuni :
La data de 10.01 are loc o aprovizionare de mărfuri de la
furnizori cu plata în numerar la preţ de achiziţie de 5,50 lei/buc
fără TVA , în cantitate de 6.000 buc.
La data de 14.01 are loc o vânzare de mărfuri către clienţi la
preţ de vânzare de 6,75 lei/buc fără TVA cu încasare în numerar în
cantitate de 2.300 buc.
La data de 22.01 are loc o aprovizionare de mărfuri de la
furnizori, cu plata prin bancă de 4.500 buc la preţ de achiziţie de
4,30 lei/buc fără TVA.
La data de 29.01 are loc o vânzare de mărfuri către clienţi la
preţ de vânzare fără TVA de 6,50 lei/buc, cu încasare în numerar în
cantitate de 3.500 buc.
În această situaţie fişa contului 371 “ Mărfuri – sortiment X”
se prezintă, astfel:

Nr. Cantităţi Valori P.U.

Data Explicaţii
crt. Intrări Ieşiri Stoc Debit Credit Sold Lei/buc
01.01 Stoc 6.500 22750 3,50
10.01 Achiziţie 6.000 12.500 33000 55750 5,50
14.01 Vânzare 2.300 10.200 10143 45607 4,41
22.01 Achiziţie 4.500 14.700 19350 64957 4,30
29.01 Vânzare 3.500 11.200 15435 49522 4,41
31.01 TOTAL 10.500 5.800 11.200 52350 25578 49522

CUMPla 31.01 = [(6.500*3,50)+(6.000*5,50)+(4.500*4,30)] / (6.500

+ 6.000 + 4.500) = 75.100/17.000 = 4,41 lei/buc

Metoda prezintă dezavantajul determinării costului mărfurilor

vândute numai la sfârşitul lunii.

Page 39 of 48
 Înregistrările contabile în cazul utilizării acestei metode
sunt:
Se înregistrează aprovizionarea de mărfuri din data de 10.01
şi plata furnizorului

% = 401 39.270 lei

371 Furnizori 33.000 lei
Mărfuri
4426 6.270 lei
TVA deductibilă

401 = 5311 39.270 lei

Furnizori Casa în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor

5311 = % 18.474,75 lei

Casa în lei 707 15.525,00 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 2.949,75 lei
TVA colectată

şi concomitent descărcarea gestiunii :

607 = 371 10.143 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile 3.676,50 lei

Se înregistrează o nouă achiziţie de mărfuri:

% = 401 23.026,50 lei

371 Furnizori 19.350,00 lei
Mărfuri
4426 3.676,50 lei
TVA deductibilă

401 = 5121 23.026,50 lei

Furnizori Conturi la bănci în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 27.072,50 lei

Casa în lei 707 22.750,00 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
Page 40 of 48
 4427 4.322,50 lei
TVA colectată

şi concomitent descărcarea gestiunii:

607 = 371 15.435 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

Utilizând aceleaşi date din fişa analitică a contului 371

“Mărfuri – sortiment X” şi metoda costului mediu ponderat varianta
pe loturi, vom obţine:

Nr. Cantităţi Valori P.U.

Data Explicaţii
crt. Intrari Iesiri Stoc Debit Credit Sold Lei/buc
01.01 Stoc 6.500 22750 3,50
10.01 Achiziţie 6.000 12.500 33000 55750 5,50
14.01 Vânzare 2.300 10.200 10258 45492 4,46
22.01 Achiziţie 4.500 14.700 19350 64842 4,30
29.01 Vânzare 3.500 11.200 15435 49407 4,41
31.01 TOTAL 10.500 5.800 11.200 52350 25693 49407

CUMPla10.01 = [(6.500*3,50)+(6.000*5,50) / (6.500+6.000) =

= 55.750 / 12.500 = 4,46 lei/buc

CUMPla22.01 = [(10.200*4,46)+(4.500*4,30)] / (10.200+4.500)=

= 64.842/14.700 = 4,41 lei/buc

Înregistrările contabile în cazul utilizării acestei metode

sunt:
Se înregistrează aprovizionarea de mărfuri din data de 10.01
şi plata furnizorului:

% = 401 39.270 lei

371 Mărfuri Furnizori 33.000 lei
4426 TVA deductibilă 6.270 lei

401 = 5311 39.270 lei

Furnizori Casa în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 18.474,75 lei

Page 41 of 48
 Casa în lei 707 15.525,00 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 2.949,75 lei
TVA colectată

şi concomitent descarcărea gestiunii:

607 = 371 10.258 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

Se înregistrează o nouă achiziţie de mărfuri:

% = 401 23.026,50 lei

371 Furnizori 19.350,00 lei
Mărfuri
4426 3.676,50 lei
TVA deductibilă

401 = 5121 23.026,50 lei

Furnizori Conturi la bănci în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 27.072,50 lei

Casa în lei 707 22.750,00 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 4.322,50 lei
TVA colectată

şi concomitent descarcarea gestiunii:

607 = 371 15.435 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

Societatea comercială are la începutul perioadei un stoc

iniţial de 6.800 buc la preţ de înregistrare de 6,75 lei/buc.
In cursul perioadei au loc urmatoarele operatiuni:
Page 42 of 48
 - la data de 10.01 are loc o aprovizionare de mărfuri de la
furnizori, facturarea facându-se ulterior şi apoi plata cu numerar,
o cantitate de 4.800 buc la preţ de achiziţie de 6,50 lei/buc;
- la data de 15.01 are loc o vânzare către clienţi la preţ de
vânzare de 8,50 lei/buc o cantitate de 8.000 buc;
- la data de 20.01 se achiziţionează mărfuri în cantitate de
5.350 buc la preţ de achiziţie de 5,50 lei/buc;
- la data de 25.01 se vinde către clienţi o cantitate de 8.000
buc la preţ de vânzare de 7,75 lei/buc. Preţurile nu conţin TVA.

Costul mărfurilor se calculează cu metoda FIFO:

Stoc la 01.01 6.800 buc x 6,75 lei/buc = 45.900 lei

Intrări la
10.01 4.800 buc x 6,50 lei/buc = 31.200 lei
Stoc la 10.01 11.600 buc = 77.100 lei
Ieşiri la 6.800 buc x 6,75 lei/buc = 45.900 lei
15.01 1.200 buc x 6,50 lei/buc = 7.800 lei
Stoc la 15.01 3.600 buc = 23.400 lei
Intrari la
20.01 5.350 buc x 5,50 lei/buc = 29.425 lei
Stoc la 20.01 8.950 buc = 52.525 lei
Iesiri la
25.01 3.600 buc x 6,50 lei/buc = 23.400 lei
4.400 buc x 5,50 lei/buc = 24.200 lei
8.000 buc = 47.600 lei
Stoc la 25.01 950 buc = 4.925 lei

Înregistrările contabile în cazul utilizării acestei metode

sunt:
Se înregistrează aprovizionarea de mărfuri din data de 10.01
şi plata furnizorului:

% = 408 37.128 lei

371 Furnizori 31.200 lei
Mărfuri fact. nesosite
4428 5.928 lei
TVA neexigibila fact. nesosite

408 = 401 37.128 lei

Furnizori Furnizori
fact. nesosite

4426 = 4428 5.928 lei

TVA deductibilă TVA neexigibila
fact. nesosite

Page 43 of 48
 401 = 5311 37.128 lei
Furnizori Casa în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 80.920 lei

Casa în lei 707 68.000 lei
Venituri din vânzarea marfurilor
4427
TVA colectata 12.920 lei
şi concomitent descărcarea gestiunii:

607 = 371 53.700 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

Se înregistrează o nouă achiziţie de mărfuri:

% = 401 35.015,75 lei

371 Furnizori 29.425,00 lei
Mărfuri
4426 5.590,75 lei
TVA deductibilă

401 = 5121 35.015,75 lei

Furnizori Conturi la bănci în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 73.780 lei

Casa în lei 707 62.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 11.780 lei
TVA colectată

şi concomitent descărcarea gestiunii:

607 = 371 47.600 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind marfurile

Aplicând metoda LIFO şi utilizând datele din problema

prezentată mai sus, obţinem:
stoc la 01.01 6.800 buc x 6,75 lei/buc = 45.900 lei
Intrari la
10.01 4.800 buc x 6,50 lei/buc = 31.200,00 lei
Stoc la 10.01 11.600 buc = 77.100,00 lei
Page 44 of 48
 Iesiri la 4.800 buc x 6,50 lei/buc = 31.200,00 lei
15.01 3.200 buc x 6,75 lei/buc = 21.600,00 lei
Stoc la 15.01 3.600 buc = 24.300,00 lei
Intrari la
20.01 5.350 buc x 5,50 lei/buc = 29.425,00 lei
Stoc la 20.01 8.950 buc = 53.725,00 lei
Iesiri la
25.01 5.350 buc x 5,50 lei/buc = 29.425,00 lei
2.650 buc x 6,75 lei/buc = 17.887,50 lei
8.000 buc = 47.312,50 lei
Stoc la 25.01 950 buc = 6.412,50 lei
Înregistrările contabile în cazul utilizării acestei metode
sunt:
Se înregistrează aprovizionarea de mărfuri din data de 10.01
şi plata furnizorului:

% = 408 37.128 lei

371 Furnizori 31.200 lei
Mărfuri fact. nesosite
4428 5.928 lei
TVA neexigibilă fact. nesosite

408 = 401 37.128 lei

Furnizori Furnizori
fact. nesosite

4426 = 4428 5.928 lei

TVA deductibilă TVA neexigibilă fact. nesosite

401 = 5311 37.128 lei

Furnizori Casa în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 80.920 lei

Casa în lei 707 68.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427
TVA colectată 12.920 lei

şi concomitent descărcarea gestiunii:

607 = 371 52.800 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile
Page 45 of 48
Se înregistrează o nouă achiziţie de mărfuri:

% = 401 35.015,75 lei

371 Furnizori 29.425,00 lei
Mărfuri
4426 5.590,75 lei
TVA deductibilă

401 = 5121 35.015,75 lei

Furnizori Conturi la bănci în lei

Se înregistrează veniturile din vânzarea mărfurilor:

5311 = % 73.780 lei

Casa în lei 707 62.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427
TVA colectată 11.780 lei

şi concomitent descărcarea gestiunii:

607 = 371 47.312,50 lei

Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

Page 46 of 48
 BIBLIOGRAFIE

Munteanu V. ”Contabilitatea financiară a întreprinderii

Editura Lucman Serv, Bucureşti, 1999,
vol. I şi II

Nae Cerasela ”Noua contabilitate a întreprinderiilor

mici şi mijocii şi a microîntreprinderilor”
Editura Ecran Magazin, Ediţia II a ,
revizuită, Braşov 2004

Pintea Iacob ”Contabilitatea financiară a agenţilor

economici din România”
Editura IntelCredo, ediţia a II a, 1995

Pleşea Doru ”Bazele contabilităţii”, vol. I,

Editura Omnia Uni SAST, Braşov, 2004

Pleşea Doru ”Bazele contabilităţii”, vol. II,

Editura Omnia Uni SAST, Braşov, 2005

Pop Atanasiu ”Contabilitatea financiară Românească”

Editura IntelCredo, Cluj, 2002

Possler Ladislau ”Contabilitatea intreprinderii”

Editura Fundaţiei, Ediţia VIII,
”Andrei Şaguna”, Constanţa, 2006

M.F.P. ”Reglementări contabile pentru agenţii

economici”
Editura Economică, Bucureşti, 2002

**** Legea nr.31/1990 privind societăţile comer-

ciale, republicată

**** Legea contabilităţii nr.82/1991,republicată

în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005

**** Codul fiscal actualizat la 01.01.2007

Regia Autonoma,Monitorul Oficial,Bucureşti
2007

**** Ordonanţa nr.70/13.08.2004 pentru modifi-

carea şi completarea Legii contabilităţii
nr.82/1991,Monitorul Oficial 773/2004

Page 47 of 48
**** HG nr.1861/21.12.2006 pentru modificarea şi
completarea Normelor metodologice de apli-
care a legii 571/ 2003 privind Codul fiscal

**** OMFP 1752/2005 Monitorul Oficial 1080,1080

bis / 30.11.2005 privind utilizarea unor
formulare financiar contabile

**** Ordin nr.1753/22.11.2004 pentru Aprobarea

Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de activ şi de
pasiv, Monitorul Oficial nr. 773/2004

**** OMFP 1850/2004 pentru aprobarea reglementă-

rilor contabile cu Directivele Europene

**** OMFP 2226/2006 privind registrele şi

formularele financiar contabile

Page 48 of 48