MINISTERUL ItiSTRUCflUNtl P U B L I C E Şl AL C U L T E L B f t

ANUARUL LICEULUI

„PETRU RfiREŞ"
= D IN =

P IA T R A N .

1 9 1 3 -1 9 1 3

— PIATRA-N. —
T IP O G R A F IA G H Ş O R G H IU , CUZA-VODA 231.
1 9 1 3 93U 9 ?

t.,*. , . liî'i- tftlf4 t *

Piatra Neajnţ
 ■' j v 5 i --i, a * i

/< Â aÎA îM ■
!<>v * \ < r•
. / , \ i l l \ 0 ‘- h• r• ’ Ii • ■ Vh’u
MINISTERUL IN S T R U C Ţ I U N I I PUBLICE Şl AL CULTELOR

ANUARUL LICEULUI

„PETRU RAREŞ"
- DIN =

P IA T R A N .

1 0 1 S -1 Q 1 3

------------

- PIATRA-N. —
T IPO G RA FIA G H EO R G H 1U , CUZA-VODA 231.
19 13

k iis iiifc ( n im c ir t u
Piatra Neamţ:
 .

.
 Corpul didactic
A L

Liceului „PETRU RAREŞ“ din Piatra-N-

Anul Şcolar 1912— 1913

c
<u Clasele şi
o M ATERIA ~s Observaţie
ifumelo Profesorilor orele ce
o predă
?•, O
I2, II', III', Profes. şi la şco-
1 Ec. N. Gr. Roşescu Religia 9
IV 1, V 1, V I' ia profesională
IV3, V 3, V I3
2 P. Criveţ Rom âna 12
V II3,
Latina III4, V I8,
3 V. Ghiţescu 13
Drept IV ',
Rom . Fran. II3 lll3 VIII3
4 V. Bogrea 15
Filosofia II3 V il2 V il2
l3 II2lll2 IV 2
5 P. Popovici Geografia 13 Direc. sc. Norm.

Latina IV3 V il6

6 I. G h. Vasilco 13
R om âno l4

7 Etn. Constantinov Latina V8 V llle 14

13 in 2 IV 2 V 2
8 I. Verbuţă Franceza 15
VI2V il2v ili2
1181113 IV3V 2
9 V. A. Trifu Germ ana 14 Director
VI2V II2VIII3
lll21V2V2V12
10 I. Filip Istoria 14
V il3 V ili3
Istoria i2ll2i 2/2nor. detaşat But- supli- de
11 N. Stoincscu 10
Rom âna l3 /2 n o rm . 0-1. Tom-şi Ghiţescu

12 I. Negoe Matematici VIr°, Vlllr5, 11

 v * v i* v ii4
13 D. Focşa Matematici 15
P normală
P11P1VJVL detaşai Buc. supli de
14 Oh. Naneş Matematici 15
V IU V lllj d-nul Bl-Ir Botez-
Fizica nu v i i i 3
15 V. Andriescu M a te m a tici 113 13
H ljle n ă IV i Vlllz
Fizică Vi Vii VIU'
16 Er, Istrati G sologle IV i 10
D rept VIIU
Pil2VI2 Vil2
17 M. Stamatin Naturale isj
VllPPnorm.
ii \
V13
f \
V/11^*
-î V
V il5
11^'
18 P, Cosmulescu Agronomia Bibliotecar
1 Vlll^Pnor,
11
1— Vili 16
19 Gh. Oancea Muzica
Jl normala
20 I. Ciuca Desen IV— Vil 10 Secretar

13 în concediusuplinitde
uesen I 111111 nor.
21 I. Comănescu
Caligrafie 1 11 1 nor. d-11-Ciuca
jSimnastica 1— Vili 1iior|| 1F-
D.
22 C. Gheorghiu
exerciţi mii. v-vM r
Director, Y. A. Trifu
Secretar, I. Ciuca
 Situaţia generală a e levilor pe clase,

Clasa l-ia
înscrişi 72.
Retraşi 5.
Au frecventat 67.
Promovaţi direct 8.
Promovaji cu Examen 39.
Repetenţi 20.

Promovaţi direct
1. Stati Marcel 9.31 Creţulescu V. V.
5. 6.90
2. Setno M. A. 8.92 6. G uţu N. 6.59
3. Enăchescu M. 7.65 7. Burculeţ M. 6.52
4. Petrovici Eugen 7.63 8. H anganu Er. 6.50

Promovaţi cu Examen
1. Mancaş Petru 6.95 21 Ghimicescu I. 5.90
2. Arhirescu N. 6.50 22 Botez C. 5.87
3. Bujor M. I. 6.31 23 Ionescu Gh. 5.87
4. Mihailescu C. D. 6.30 24 Drăgici M. 5 86
5. Ionescu M. 6.27 25 Manolescu C. 5.86
6. G uţu Const. 6.25 26 Filipescu G h. V. 5.85
7. G afincu V. 6.25 27 Şoimar Th. 5.85
8. O prişanu Gh. 6.22 28 Adamescu Er. 5.82
9. Tofan Gh. 6.15 29 Baciu Aurel 5.81
10 Gicovanu D. 6.11 30 Vaideanu A. C. 5.77
11 Grinţescu Al. 6.11 31 Cerchez 1. 5.75
12 Blăgescu G h. 6.10 32 Filipescu Vizanti 5.72
13 Melinte N. 6.09 33 Trif D. I. 5.63
14 Râşcănescu V. Gh. 6.04 34 Tomescu I. 5.54
15 Niţu Er. 6.01 35 Şerbescu V. V. 5.52
16 Vlad Gavril 6.00 36 Popescu V. A. 5.50
17 Ostahie A ngliei 5.97 37 5.34
Alexandrescu N.
18 Bordea Gh. 5.93 38 Lăzărescu N. 5.18
19 Pitaru C. 5.93 39 Sacară 1. 5.15
20 Creţulescu 1. 5.90
 — 6

Repetenţi cl. I-ia

lJA lb a ţă Em.
2.} Bălănescu M.
3.! Broti Ilar'U
4. Chiper I. D.
5. Chirca D. Al.
6 . Cioban P.
7. Coroban N.
8 . Crejulescu Arcad.
9. Durican Const,
10 Gherasim N. C.
11 Giigoriu M. V.
12 Ionescu Ilie
13 Iov V. Ioan
14 Neculai N.
15 Petrescu V. G h .
16'Popovici Arist.
17 Săndulescu V.
18 Ştefănescu Alex.
19 Trifan V. Ioan
20 Trifan W. Vasile

Ii E 1'KAS1
1. Focşa M. 1. 4. Nistor D.
2. Grigoriu Gh. N. 5. Popescu I. Gh.
3.! Mancaş N ..

Clasa II-a
înscrişi 66
Retraşi 2
Au frecventat 64
Promovaţi direct 29
Promovaţi cu Examen 31
Repetenţi 4

Promovaţi direct
l Pantazi D. 8.60 16 Criveţ Er. C. 6.81
2 Melinciuc M . 8.23 17 Necuîau Remus 6.70
18 Zagher Şaim 6.70
3 Popescu St. 8.23 19 Buleu N. 6.60
4 Iancovici Horia 7.95 Wainberg Aizic 6.59
20
5 Mayer Ed. 7.81 6.56
21 Leiba Fişei
6 Tomiua Oct. 7.75 Otto Ştefan
22 6.52
7 Wasserman I. 7.50 Antoniu M.
23 6.50
8 Ghiţescu M. I. 7.31 Cristian Er.
24 6.50
9 Teofănescu Gh. 7.31 Lupovici A.
25 6.50
10 Ionescu Th. C. 7.29 Mititică C.
26 6.50
11 Dornescu M. M. 7.13 Polac Alb.
27 6.50
12 Borcea 1. 7.10 Richter M.
28 6.50
13 Mareş C. 7.09 29 Roşescu Gh. 6.50
14 Alupei H. 7.08
15 Calin Vict. 6.83
 Promovaţi cu examen
1 Preutu I. 6.50 17 Ionescu C. G h. 5.89
2 Com ănescu Er. 6.37 18 Florescu I. C. 5.85
3 Breţcanu I. 6.35 19 C iu d in G h. 5.81
4 Popovici Gr. 6.31 20 F u io a g ă D. I. 5.78
5 Poly C. 6.31 21 Velea N. G h. 5.77
6 Iuga N. 6.22 22 Bricm an Os. 5.72
7 Dediu V. A. 6.18 23 Hauser" I. N. 5.70
8 L upu Eug. 6.18 24 Popa B. T, 5.63
9 Şoim ar G h. 6.15 25 M atis I. 5.61
10 Săvinescu P. G h. 6.12 26 Adamescu C. 5.56
11 Creţulescu Vict. 6.09 27 Florescu I. Er. 5.45
12 Herşcu I. 6.09 28 C răciun M . 5.43
13 Broti Eugen 6.06 29 A postoliu Arist. 5.38
14 D o breaG h. Iorgu 6.02 30 Anastasiu 5.36
15 F ăinaru I. 6.02 31 Cotiugariu E. 5.34
16 Popovici Arist. 5.93
Repetenţi
1 Brânză Ilie 3 Neculai V.
2 Frai Aizic 4, Şerbescu D.
Retraşi
l|Epureanu I. 2| H olţm an M.

Clasa 111-a
înscrişi 60
Retraşi 2
Au frecventat 58
Promovaţi direct 23
Promovaţi cu examen 33
Repetenţi 2
Promovaţi direct
1 Stam atinM .Ion 8.90 13 Ciuca Alex. 6.73
2 Vasilcu O vidiu 8.83 14 Pantazi M . N. 6.66
15 Neculau Gr. V. 6.62
3 Popovici G. Ion 7.98
7.61 16 Adelştein N. 6.56
4 Agatştein I. D.
7.60 17 Cam ner A. G. 6.56
5 D im itriu H. Corn
18 Leiba Iacob 6.54
6 Şm ilovici Albert 7.47
19 Spiridon Nic. 6.51
7 Năstase Virgil 7.45
7.45 20 Amariei N. 6.50
8 Popovici Virgil
21 Aizicovici I. 6.50
9 Cristea D. M. 7.25
22 Roşu M . H. 6.50
10 Abram ovici I. 6.97
23 Vasiliu I. C. 6.50
11 Vasiliu D um itru 6.81
12 M ichel Iancu 6.79
 - 8

Promovaţi cu examen
1 Condrea C. N. 6.50 18 Rotman R. 5.73
2 Ionescu N. C. 6.50 19 Griinberg S. 5.72
3 Semaca C. A. 6.34 20 Vărariu C. 5.71
4 Weinrauch H. 6.25 21 Şiier Froim 5.70
5 Săvescu Aurel 6.49 22 Arghir Eugen 5.66
6 Herşcu I. 6.15 23 Gheorghiu p. 5.63
7 Ştefănescu N. 6.12 24 Lupii lancu 5.63
8 Costinescu Gh. 6.12 25 ionescu A. N. 5.59
9 Dandescu C. 6.12 26 Bercovici B. 5.52
10 Ionescu N. Vas. 6.09 27 Pintilje N. I. 5.47
11 Palade Gr. Erm. 6.04 28 Iacobi B 5.45
12 Antohi Gh. 5.98 29 Horovitz 1. 5.40
13 Leiba losef 5.97 30 Fişer H. 5.38
14 Herşcovici D. 5.94 31 Antoni B. 5.37
15 Atlasman I. 5.90 32 Şor M illo 5.20
16 Grigoriu M. M. 5.90 33 Apostolii! Gh. 5.14
17 Gartenberg L. 5.79

Repetenţi
lINiculescu N. C. |j| 2| Siegler David

Retraşi
1! Codru I. N. I III 21 Tanasachi C.

Clasa lV-a
înscrişi 32
Retraşi 3
Au frecventat 29
Promovaţi direct 6
Promovaţi cu examen 15
Repetenţi 8

Promovaţi direct
l!Dornescu Th. 8.11 4 Mella Alfred 7.57
2 Holban Ed. 8.07 5 Tanenzapf R. 7.36
6 Mayer Carol 6.83
Belian Radu 7.81
 — 9 —

Promovaţi cu Examen
Grtinştein H. 7.16 9 Pintilie Alex. 5.98
Rosenştein Sol- 6.63 10 G otcu Pavel 5.95
W einberg Iacob 646 il Socolescu Vesp. 5.95
Năstasc C laud iu 6.33 12 A ltain A. 5.89
Iliescu Aurel 6.23 13 Lupei I. 5.83
Ionescu G h . G h. 6.16 14 Bostan Vas. 5.77
D im itriu C. Vas. 6.07 15 Moise I. Moise 5.65
Reich Strul 0.03

Repetenţi
Băluşescu C. 5 Lateş Gh.
C o m ăn iţă N. 6 L azaro 'ici M. D.
Filipescu G . Ion 7 Lobelsohn L.
Herşcovici Strul 8 Sufrim Peter

Retraşi
U M ătasariu Alex. IU 2| Rohrlich M. |

Decedat
II Buleu N. C.

Clasa V-a
Secţia Reală şi Modernă
înscrişi 41
Retraşi 1
Au frecventat 40
Promovaţi direct 13
Promovaţi prin Examen 24
Repetenţi 3.

Secţia Reală

1. Ghiţes. Traian 8.71 7. Iernici D. 7.34

2. Nathansohn S. 8.60 8. Teofănescu C. 7.10
9. Sistarovici I. 6.92
3 Gârneaţă P. 7.56
10
7.52 Cojocariu C. 6.73
4. Popovici N.
11 Popovici St. 6.53
5. D im itriu Em . 7.45
6. loachim C. 7.44
 — 10 —

Repetenţi
l . j Copelovici 1. | |j| 2.|Hauser I. I.

Retraşi
l.| Epureanu Gh.

Promovaţi cu Examen
1. Lobelsohn Ilie 7.06 10 Colomeer Pincu 5.99
2. Vortman H. 7.04 11 Antoni Andrii 5.96
3. Nădejde D. 6.61 12 Pedimonde Al. 5.92
4. Margulius D. 6.54 13 Almaşanu Jigu 5.83
5. Zahman 1. 6.44 14 Eşanu C. 5.80
6. Vittner Iosef 6.43 15 Neamţu D. 5.80
7. Bandei I. 6.31 16 Moscovici Şulăm 5.68
8. Adlesberg L. 6.25 17 Zelnicher R. 5.54
9. Barna V. 6.06

Secţia Modernă
Promovaţi direct
1J F ilip A u g u s t | 8.85 III 2.|Nohai I. | 6.56

Promovaţi eu Examen
1. Irimeseu C. 6.94 5. Albu N. 6.37
2. Vamanu V. 6.82 6. Matasă Gh. 6.28
3. Condrea Aurel. 6.59 7. Camner A. I. 6.21
4. Petrovici I. 6.46 8. Iordăchescu Er. 6.19

Repetenţi
l.| Vişinevschi Al.

C la s a Vl-a
Secţia Reală şi Modernă
înscrişi 40
Retraşi 1
Au frecventat 39
Promovaţi direct 17
Promovaţi cu examen 22
 — 11 —

Secfia Reală
Promovaţi direct
1 Aramă Octav 7.94 8 Şoim aru Alex. 7.33
2 Trif Pavel 7.87 9 Antonescu P. 7.25
3 Goldenberg R. 7.48 10 Reis Solom on 6.79
4 Nistor C. 7.44 11 Tărcăoanu C. 6.77
5 F ondianer S. 7.42 12 Gervescu C. 6.73
6 Iuster I. Israel 7.35 13 Iancovici S. 6.58
7 Pantazi Alex. 7.34

Promovaţi cu Examen
W eissm an N. 7.58 1 7 Popovici Gh. 6.40
Klaus E. 7.26 8 Kofler L. 6.35
A lbini Mircea 7.17 9 K aufm an Osias 6.27
Botez Gustav 6.67 10 M anole C. 6.03
Calm anovici S. 6.58 n Cătăescu Alex. 5.96
W einrauch I. 6.43 1 12 A nton i M. 5.14
Secfia Modernă
Promovaţi direct
Popica Ioan 7.77 3 Stan Radu 7.39
Popovici D um . 7.58 4 Grefiens C. 6.89

Promovaţi cu Examen
Buleu C. 6.86 6 B uleu Ioan 6.23
Pintiliescu Erm. 6.67 7 M ilitineanu A. 5.92
C om ăn ită C. 6.48 8 Redler B. 5.88
Sangeorgeanu L. 6.35 9 Roşescu Ioan 5.80
Stein Victor 6.31 10 Radu Vasile 5.70

Retraşi
Ij Dim itriu V.

Clasa Vll-a Reală şi Mod.

înscrişi 27
Retraşi 1
Au frecventat 26
Promovaţi direct 14
Promovaţi cu Examen 11
Repetenţi 1
 12

Secţia Reală promovaţi direct

1. Şapira B. 8.39 5. Lazarovici L. 7.45
6. Popovici Aur. 7.11
2 . Pap. Const. 8.12
7. Iuster Istrail 7.00
3. Ipcar Mircea 8.02 8. Zadig I. 6.90
4. Kegler Ţalic. 7.32 9. Paladi I. 6.61

Promovaţi cu Examen
1. Buniş C. 7.25 6. Lovinescu C. 6.57
2. Siegler Aizic 6.91 7. Siegler Herşcu 6.40
3. Simionescu D. 6.88 8. Dimitriu C 6.38
4. Antoniu Gh. 6.86 9. Stambler Er. 6.08
5. Breţcanu C. 6.85

Repetenţi
l.| Goldner Adolf |

Retras
l.| Ştefanovici Şt. |

Secţia Mod. promovaţi direct

1. Constant. Er. 7.63 4. Leiba Strul 7.15

2. Feingold H. 7.39 5. Constantines-
3. Roşescu Gh. 7.25 cu C. , 7.09

Promovaţi cu Exnmen

4.| Lazariu Neculai | 6.43 ||| 2.| Mărgăritescu C. | 6.15

Clasa Vlll-a Reală şi Mod.

înscrişi 18
Retraşi 1
Au frecventat 17
Promovaţi direct 17
Promovaji cuexamen —
Repetenţi —
 13 —

Promovaţi direct Secţia Modernă

Stan A. D. 9.12 7 Rom aşcanu M . 8 07
8 Vasiliu Eugen 7.67
Slesingher L. 8.51
9 Istrati Alex. 7.66
Constantines- 10 Lovinescu V. 1. 7.58
cu V. Gh. 8.45 Ii Zeitheim A. 7.55
G rinberg Meer 8.19 12 Fişer M oisă 7.50
W eism an Michel 8.14
Mircea Const. 8.12 '1

Promovaţi direct Secţia Modernă

Ionescu Ştefan 7.83 4 Săvinescu Const 7.90
Pruncu I. Neculai 7.76 5 M an oliu Socrat 7.05
Dimitrescu M ihai 7.46

Retras
llP ru n c u G. Ioan
 Examenul de absolvire
C L A S A IV .
No. Cureni

Media
Numele şi Pronumele elevilor Hotărârea comisiunei examinat.

1 Dornescu Th. 3.71 Admis

2 Belian Radu 8.25 »
3 Iliescu Aurel 8.00 n
4 Holban Eduard 7.75 »
5 Mayer Carol 7.75 n
6 Mella Alfred 7.25 »
7 Dimitriu V. 7.00 n
8 Lupei Ioan 6.75 „ cu proces verbal
9 Altain Avrain 6.50 »
10 Ionescu Gh. 6.50
11 Rosenştein Solomon 6.50
12 Tanentzapf Robert 6.50 »»
13 Griinştein Haitn 6.25 »
14 Raih Strul 6.25 „ cu proces verbal

15 Bostan Vasile 6.00 N

16 Gotcu Paul 6.00 n
17 Nastasă Claudiu 6.00 w
18 Pintilie Alex. 6.00 n
19 Socolescu Vespasian 6.00 Admis cu proces verbal
Admis cu proces verbal
2C Weimberg I. 6.00
21 Moisă I. Moisă — Respins
 — 15 —

Examenul de absolvire
CLASA VIII

Secţia Reală
No. C urent!

M edia
Numele şi Pronumele elevilor H otărârea comisiunel exam inat.

1 Stan A. D. 10. Admis cu laudă

2 Grtinberg M . 9.20 Admis cu laudă
3 Istrati Alexandru 8.40 Adm is
4 Mircea Contt. 8.40 n
5 c/Hpr Tpnn O.iu >*
6 W eissm an M. 8.40 n
7 Rom aşcanu M. 8.00 n
8 Constantinescu V. G h. 7.80 n
9 Fişer M oisă 7.80 n
10 Vasiliu Eugen 7.20 n
w Lovinescu I. 7.00 r>
12|Zeitheim A. 7.00 »

Secţia Modernă
1 Dimitrescu M. 8.80 Admis
2 Pruncu N . 8.20 yy
3 Ionescu St. 7.80 »
4 M anoliu Socrat 6.80 n
5 Săvinescu S. Const. 6.60 »
 Tablou General
Liceul „Petru Rareş“ din Piatra-N. pe anul şcolar
1912—1913.

Retraşi sau]
Eliminaţi j

No. prom.

Repetenţi
Clasele

pe clase
înscrişi

Câţi au Promovaţi Promovaţi

frecventat direct cu examen

I. 72 5 67 8 39 47 20

II. 66 2 64 29 31 60 4

III. 60 2 58 23 33 56 2

IV. 32 3 29 6 15 21 8

V. 41 1 40 43 24 37 3

VI. 40 1 39 17 22 39 —

VII. 27 1 26 14 11 25 1

VIII. 18 1 17 17 — 17 —

Tolal. 356. 16. 340 127. 175 302 38

Director V. A. Trifu. Secretar I. Ciuca

 — 17 —

Rezultatul exanenulni elevilor pregătiţi în utilai.

— (SESIUNEA IUNIE 1913). -
-- ->«*•---

Clasa I.

1 Adlersberg Isidor corigent, română, franceză

2 Eisenberg B. Iancu 6.05 promovat
3 Griinberg M. L. corigent, româna
4 Heinic Nathan Nişcn 6.05 promovat
5 Herşcovici S. Iosub corigent istoria
6 Herşcovici S. M. corigent rom ână, istorie
7 Isăcescu Er. Olga 8.23 promovată
8 Kaufman Isac corigent rom ână
9 Lieberman A. Lupii 5.95 promovat
10 Lupu Strul corigent româna
11 Naftalisohn Ed. Efr. 5.76 promovat
12 Olteana 1. Ioan corigent româna, franceza
13 ReisS. Solomon corigent romana
14 Sufrin Dav. 6,01 promovat
15 Şvarţ M. Iancu corigent rom ână
16 Şvarţ M. B. 6,60 promovat
17 Şm il M. Iosub corigent rom ână
18 W aldm an Iacob corigent franceza
19 W olfsolin Iancu corigent rom ână

Clasa Il-a.

1 Burăh Burăh corigent matematică

2 Ha im Moisă cor. matern , istorie, musică
3 Lobel D. losef 5,86 promovat
4 Segsl M. David 6,54 promovat
5 Şvarţ Herşcu corigent rom ână, musică
6 W eintraub Al. corigent română, musică

Clasa UI.

1 Mayer Ed. Gcorgeta 7,03 promovată

2 Steinberg Etela 7,09 promovată
3 Vilara Elena 8,53 promovată
 18 —

Clasa V-a
1 Apostolide Elena 8,08 promovată
2 Botez Maria 7,78 promovată
3 Burăh Burăh 7,14 promovată
4 Cazvan Etela 7,00 promovată
5 Cugler Elena 7,55 promovată
6 Grama Gh. corigent lat nă
7 Griin Debora 6,64 promovată
8 Hanganu Ec-t. 6,20 promovată
9 lonescu C. C. Corigent latină
10 Pavlu Lucia 7,07 promovată
11 Popovici C. 1. 6,08 promovat
12 Bistriţianu Petre 5,82 promovat

Clasa 5-a

1 Voinescu Eug. corigent latină

Clasa 6-a

1 Iuster Agata 7,65 promovată

Clasa 7-a
1 Dimitrescu R. corigent română, matemat.
2 Herşcovici A. D. corigent latină
3 Ivanovici Al. corigent latină

Clasa 8-a.

1 Abeles Charlota 9,16 promovată cu laudă

2 Ipcar Elvira 9,25 promovată cu laudă
3 Nădejde 1. C. 6,50 promovat
4 Pruncu Qh. I. 6,90 promovat

INSTITUTUL, DE FETE FOCŞA

Clasa I, sec. fete

1 Atlasman Maria 7-45 promovată

2 CalmanQvici Ghitiş 7,62 »
3 Lipovanu Maria 7,70 promovată
4 Popovici Cili. Adela 7,60 »
5 Popovici Gh. Virg. 7,48 »
6 Schiller M. Irma 6,92 »
7 Stan A. Florica 8,65 » CU

CLASA Il-a

1 Antoniu Elena 7,70 promovată

2 Ciurca Ruxandi 7,53 »
3 Dandescu El. 6,43 »
4 Eizicovici Rebeca 7,69 »
5 Herşcu Sura 6,31 »
6 Mendelsohn Mina 7,88 »
7 Stan A. Angela 8,93 » CU

CLA SA V-a

1 Ierinici Corina 9^26 promovată cu laudă

2 Fondianer Belti 8,50 promovată „
3 Iuster P. Ettela 8,47 promovată cu laudă
4 Şapira Maica 8,42 promovată cu laudă
5 Rubin Raşela 8,35 promovată

EXAMENUL DE ABSOLVIRE
Clasa 4-a
1 Apostolide Elena 9,00 admisă cu laudă
2 Botez Maria 9,00 » »
3 Cugler Eiena 7,50 admisă
4 Ctizvan Etela 8,25 admisă
5 Pavlu Lucia 8,00 admisă

CLASA VlII-a

Secţia Realii.

1 Ghiţescu Amedeu 7,80 admis

2 Nâdejde 1. Const. 7,60 ' admis
S e c ţia M o d e rn ă .
1 Abeles Charlota 8,40 admisă
2 Ipcar Elvira sec. fet. 9,00 admisă cu laudă
3 Pruncii Gh. I. 7,20 admis
 Examen integral admis a se \m ii Septaii t i.
1 Leibovici Herşcu Clasa I-a
2 Sufrim Uşer »
3 Vasilcu I. Constanţa
4 Cristodulo Victoria Clasa V-a secundară
5 Ungureânu Cornelia >»
6 Zucher Lucia >»
7 Tanase Zoe Clasa Vl-a secundară.

Preşedintele Comisiunii, V. A. TRIFU

 Gâfre Părinţi şi Corespondenţi

Sunt convins, că, dacă D-v. aţi fi mai în curent cu

spiritul regulamentului şcolar, în ceeace priveşte discipli­
na şi buna purtare, ce trebue să aibă fiecare elev atât
în şcoală, cât şi mai ales în afară de şcoală, aţi putea
fi, fără îndoială, eficaci auxiliari educatorilor şcoalei, un­
de urm ează copii D-v.
Regulamentul şcolar prevede, în mod foarte clar, pe
de oparte datoriile şcolarilor, iâr pe de altă parte dato­
riile familiei, care are un mare rol, alăturea de şcoală în
educarea tinerimei. Să spicuim puţin regulamentul şco­
lar şi povăţuitorul părinţilor.
Şcolarii sunt supuşi disciplinei şcolare, atât în şcoală
cât şi în afară de şcoală, în tot timpul cât îi aparţin.
Şcolarii datoresc respect şi ascultare profesorilor şi tu­
turor superiorilor lor, atât în şcoală cât şi afară de şcoa­
lă. Rolul societăţii ar fi, cred, nu numai de a privi la e-
levii de şcoală, când ei să poartă, în mod necuviincios,
pe străzile oraşului, ci şi de a căuta imediat a le co­
recta moravurile rele. A se mulţumi fiecare numai cu
dispreţul ce l’ar arata în asemenea cazuri, fără a nu le fa-
c? serioase observaţie chiar în momentul, când îi vede, căprin
purtarea lor şcolarii lasă mult de dorit, cred, că ar fa­
ce foarte rău, şi prin urmare n’ar contribui întru nimic
bunei educaţiuni. D in contra prin trecerea cu vederea,
zicându-şi, poate, fiecare în el «asta-i treaba directoru­
lui sau a profesorilor, cari nu-i învaţă cum să se poar-
te»s s’ar părea, că îi încurajăm şi mai mult la rău.
Faţă de camarazii lor, din ori-ce clasă, şcolarii trebu­
ie să aibă purtare blândă şi cuviincioasă, cum se cuvi-
 — 22 —

ne să fie fraţii. Fată de ori şi cine, şcolarii trebuie să

aibă o purtare bună şicuviincioasă, atât în şcoală, cat
şi în afară de şcoală.
Ori ce semne de nesupunere sau de necuviinţă diii
partea şcolarilor, atât în şcoală cât şi în afară de şcoală
se va pedepsi cu severitate.
Se vor pedepsi cu îndoită severitate toate abaterile
cari au de bază minciuna, frauda sau încercarea de a
înşela, sub ori ce formă ar fi.
Şcolarii sun datori să fie îmbrăcaţi simplu şi curat.
Toţi vor fi datori să poarte uniforma, fără excepţie şi
în tot locul. Fiecare şcolar va purta cusut pe guler un
număr de ordine, care va aparţine şcolarului pentru tot
timpul cât se află în acea scoală. Este oprit şcolarilor
de a sgăria, tăia sau strica în orice mod localul şi mo­
bilierul şcoalei. Cei culpabili se vor obliga a plăti stri­
căciunea şi vor fi aspru pedepsiţi. Fumatul este cu de­
săvârşire oprit, atât în şcoală, cât şi în afară de şcoală.
Nu este permis şcolarilor de a vizita balurile publice,
cafenelele, cazinele, tavernele sau alte asemenea sta­
bilimente, a participa la întruniri publice, nici chiar cu
părinţii lor. Sunt cu totul oprite pentru şcolari jocurile
de biliard, de cârti sau ori ce alt joc de noroc.
Că purtarea unor elevi, în afară de şcoală, este cu
desăvârşire rea şi necuviincioasă, ne-o arată şi cele cu­
prinse în ordinul Ministerului Instrucţiunii No, 474779 din
anul şcolar 1911— 1912.
Acest ordin sună: „In desele înspecţiuni pe care or­
ganele noastre de controle au făcut, am constat, că pur­
tarea elevilor afară din şcoală lasă mult de dorit: fu­
mează fără nici o sfială pe străzile principale ale ora­
şelor, prin trenuri şi staţiuni, aruncă vorbe ofenzătoare
trecătorilor, petrec parte din timp prin localuri publice
sau stau până târziu noaptea prin grădini şi parcuri.
Spre a curma aceste nereguli, sunteţi rugat, Domnule
Director, să Interveniţi pe lângă părinţii elevilor a căror
conduită ar lăsa de dorit, prevenindu-i, că în caz de a-
bateri grave şi orice act de Incorectitudine la care ele­
 — 23 —

vii vor da loc prin localuri publice— prezenta lor prin

cafenele, jocul de cărţi, biliard sau table sunt conside­
rate ca atare— va atrage eliminarea neîntârziată a ele­
vilor■».
Este interzis şcolarilor să staţioneze sau să umble în
grupuri pe străzile oraşului. Să interzice cu desăvârşire
elevilor de a eşi noaptea în oraş, după orele 9;|2, cel
mai târziu. Aparatele orăşeneşti, cărora le incum bă da­
toria de a menţine liniştea şi ordinea vor trebui să dea
cel mai mare concurs, în această privinţă.
Fiecare şcolar va avea o notă anuală de frecuentare
dată după normele urm ătoare : Foarte regulată, când
şcolarul nu are nici o absenţă nemotivată; regulată, când
şcolarul are 1— 10 absenţe nem otivate; puţin regulată
când şcolarul are 11— 20 absenţe nemotivate ; neregulată
când şcolarul are 21— 30 absenţe nemotivate.
C ând num ărul absenţelor nemotivate în cursul unui an
întrece cifra de 30, elevul va fi îndată eliminat şi par­
tida lui din matriculă se va închide.
D acă elevul lipseşte nemotivat dela lucrarea scrisă
bimestrială, el va avea la acea lucrare nota 1 (unu).
C ând un elev are 3— 7 absenţe nemotivate în cursul
unui bimestru, el va fi examinat la întreaga materie bi-
rrestrială a obiectelor dela cari a lipsit.
Fiecare şcolar va avea o notă la purtare şi anum e:
foarte bună, bună, potrivită, rea.
In momentul, când notaajunge la calificativul rea, conferinţa
clasei, îm preună cu consiliul şcolar hotărăsc, dacă ele­
vul mai poate răm ânea în şcoală, sau dacă trebueşte
îndepărtat.
Elevii, cari vor avea la purtare nota rea sau la frecu­
entare nota: neregulat, se vor declara deadreptul repetenţi.
Când, prin urmare, părinţii şi corespondenţii vor şti,
din aceste câteva rânduri, cari sunt datoriile elevilor,
vor putea uşor deveni cum spuneam la început,
eficaci auxiliari educatorilor tinerei generaţiuni.
Ei vor putea cu modul acesta, urmări pas cu pas
pe copii sau rudele lor. Vor şti, că nu trebue să se
 - 24 —

permită, sub nici un motiv, copiilor lor de şcoală de a

pleca de acasă fără uniformă şi fără număr cusut pe gu­
ler, căci aceasta, după cum prevede un ordin ministerial,
însemnează fraudă sau încercare de a înşela, care tre-
bue pedepsită cu toată severitatea.
Dar până la pedeapsa din partea autorităţii şcolare,
părinţii sau corespondenţii vor comite ei crime, dacă nu
vor supune pe fii sau rudele lor acestei ordinaţiuni şco­
lare care trebue neapărat respectată. Când fumatul să
opreşte cu desăvârşire, desigur, până la posibilitatea a-
plicării pedepsei meritate, ori ce persoanl streină de
şcoală chiar îşi va îndeplini cel mai frumos rol, doje­
nind aspru pe acei dintre şcolari— şi sunt de aceştia,—
cari calcă această măsură chiar şi de ordin sanitar şi
rrai ales unii, chiar în ochii lumii, pe străzile oraşului.
Şi mai departe, jocuiile de biliard, şi table şi alte jo­
curi de noroc, fie în cafenele, fie în grădinile publice,
chiar dacă n’ar fi puse ca oprite în regulamentul şcolar,
ar trebui ca bunul simţ să dicteze fiecărui şcolar, ca să
le evite. Şi cred, că prima vină cade asupra antrepreno­
rilor acestor localuri, cari permit unor şcolari bine-înţe-
les, cu porniri rele să calce măsurile luate de autoritatea
şcolară.— Şi dacă sunt şcolari, cari staţionează în gru­
puri, sau umblă noaptea în grupuri, pe străzile oraşului,
deşi acest lucru îl ştiu, că este cu desăvârşire urât şi
necuviincios, aceştia, desigur, sunt nişte caractere cu to­
tul refractare, contra cărora n’ar fi rău de aplicat şi alte
pedepse, din când în când din partea părinţilor, dacă,
cu binele, n’ar putea reuşi, şi dacă şcoala cu sfaturi şi
pedepse n’a reuşit.—
Când părinţii şi corespondenţii vor şti acum de
măsura cea mai bună, pe care autoritatea şcolară supe­
rioară o ia cu privire la elevii cu purtarea rea şi cu
frecventare neregulată, vor căuta şi ei să Infiltreze în su­
fletul copilului, cum trebue să se poarte atât în şcoală,
cât şi în afară de şcoală şi mai ales cât este de necesară o
frecventare regulată.
Din toate acestea se vede, că şcoala nu lasă să
 — 25 -

treacă nici o ocasiune, nu neglijează nici un mijloc pen­

tru a corija defectele morale ale elevilor, pentru ale
înaltă sufletul, ale sădi principii sănătoase de conduită şi
ale inspiră sentimente bune şi alese.
Şcoala prin profesorii ei caută să desvolte şi să
întărească iubirea şcolarilor pentru ţară şi neamul lor,
precum şi simţul supunerii şi respectul către legile, ins­
tituţiile şi autorităţile tării.
Acelaşi lucru trebue să-l facă şi părinţii. Autoritatea
şcolară face tot ce e cu putinţă pentru a asigura copii­
lor o bună educaţie. Părinţii nu trebue să le însufle ne­
încredere în cele ce s’au hotărât pentru şcolari.
Programele, legile şi regulamentele sunt făcute de
oameni pricepuţi şi cu dragoste de şcoală şi neam, ele
trebue, de-o potrivă respectate de părinţi, ca şi de pro­
fesori.
Şcoala este sanctuar al ştiintii, al moralei şi al pa­
triotismului ; din şcoală primim, prin urmare, ştiinţă, şcoa­
la ne învaţă să fim morali, şcoala ne învaţă să fim p a­
trioţi, să ne iubim, după cum spunem mai sus, patria şi
neamul din care facem parte.
Alăturea de şcoală însă, înainte de dânsa chiar es­
te familia, care este obligată la educaţia copiilor; ea—
fam ilia trebue să pună în inim a tinerei generaţiuni ger-
menele bine-cuvântat al respectului pentru tot ce e mare
şi sfânt.
Familia trebue să-şi dea bine seama d q puterea şi
înrâurirea ce o are asupra educaţiei tinerii generaţiuni,
părinţii trebue să se gândească la răspunderea ce o au
faţă de copii lor, cărora sunt datori să le dea o bună
educaţie, să se gândească la răspunderea ce o au faţă
de ţară, căreia îi sunt datori sâ-i dea elemente bune şi
folositoare. Numai prin o bună educaţie şcolarii vor p u ­
tea deveni cetăţeni buni, folositori societăţii prin luminile
şi cunoştinţele lor şi vor putea contribui la consolidarea
edificiului naţional, la mărirea scumpei noastre patrii.
Părinţii trebue să dea copiilor lor pilde vii de da­
torie îm plinită în mod conştiincios; ca şi profesorii, p ă ­
 — 26 —

rinţii trebue să deprindă pe copii lor cu regularitatea,

cu punctualitatea, cu disciplină şi respectul legilor. Ei
trebue să-şi îndemne cbpii lbr la muncă, căci numai o-
mul muncitor poate fi cinstit. Câtă bucurie nu simte un
părinte, când vede, că copilul lui vine regulat la şcoală,
urmează regulat la toate lecţiunile, îşi păstrează curate
şi în bună stare cărţile, caetul şi rechisitele lu i!
Vârsta copilăriei e slabă şi nechibzuită, ea trebue
vecnic călăuzită pentru a o feri de rătăcire.
Plăcerile sunt pentru copii mai ademenitoare, decât
pentru oamenii formaţi şi ei au mai puţină putere de
împotrivire. Trebue îndrumaţi, trebue sfătuiţi şi călăuziţi,
pentru ca să nu cadă în rătăcire, pentru ca să nu-şi
piardă timpul şi sănătatea. Mântuirea copiilor atârnă de
la îngrijirea părinţilor ; cea mai mică neglijenţă poate
avea urmări ucigătoare.
Părinţii trebue să ştie, că au o datorie sfântă, ca să
supravegheze pe copii lor la ori-ce vârstă, să-i ferească de
acele boale, care îi pot duce la moarte, sau cari, în
cel mai bun caz, îi pot face să-şi piardă memoria, sau
puterea şi deprinderea de a lucra cu mintea.
Deprindeţi pe copii să fie stăpâni pe ei, stăpâni pe
sufletul şi pe corpul lor. Să-şi jertfească plăcerile şi să nu
fie jucăria pasiunilor lor.
Să se deprindă din copilărie a se stăpâni, pentru
ca mai târziu, să fie stăpâni pe ei, să ştie ce voiesc, să
facă ce voiesc şi să vroiască numai lucruri chibzuite şi
cari duc la bine. Să facă exerciţii de voinţă pentru lu­
cruri mici chiar şi aceste exerciţii vor folosi mai târziu
şi pentru lucruri mari.
Omul cu voinţă, omul stăpân pe sine e în mare
parte stăpân şi pe soarta sa. Numai un astfel de om e
liber, căci nu e în fiecare clipă condus de pasiune în
plănuirile lui. Voinţa e un element al succesului. Ea are
mai multă valoare şi mai mare putere, de cât inteligenţa
şi de cât averea.
Să ne dăm bine seama de scopul ce urmăreşte o
şcoală. Prin şcoala secundară să caută a se dâ elevilor
cunoştinţele trebuitoare pentru a putea eşi învingător în
lupta pentru tr a iu ; aici se dau cunoştinţe generale, de
care are nevoie orice om cult în viaţă.
Prin mulţimea şi varietatea materiilor ce se predaţi
în şcoală, să dă şcolarilor prilegiul de a-şi arăta dispo­
ziţiile şi înclinările fireşti, de a se întări în unele mate­
rii. In şcoala secundară să deprind elevii cu munca, şi
li se dă cea mai bună metodă a muncii intelectuale. Să
dfesvoltă în ei sentimente alese şi nobile, să întăreşte
judecata şi voinţa.
S ă pregătesc pentru a ajunge buni cetăţeni şi oam e­
ni folositori societăţii; din astfel de elemente se form ea­
ză pătura cultă, care e m enită să conducă societatea.
D irecţiunea Liceului «Petru Rareş»
Iulie 1913.
din P iatra-N .
|{aport, asuprii excursiunii absolvenţilor liceului sub conducerea
a 3 profesori, făcut de d-1 profesor Dimitrie Focşa.

Domnule Director,

Obiceiul ce s’a introdus în şcoala noastră ca elevii clasei VlII-a

să facă o excursiune mare, ajutaţi cu fonduri strânse de admi-
straţia şcolei şi care a devenit o tradiţie, mi se pare m inunat.
Intâiu pentrucă mai uşor pot căpăta mijloacele materiale, pe
cari mulţi din ei, cei mai mulţi nu le-ar avea decât poate prea
târziu şi apoi pentrucă acum când îşi încheie cultura generală ce
urmăreşte liceul, au ocaziunea să-şi clarifice orizontul, întărindu-şi
unele cunoştinţi, cari în şcoală rămân fără voia noastră mai în ­
tunecate şi să-şi închege cunoştinţele din cărţi cu cele din lumea
mai reală pentru ei, a lucrurilor.
O civilizaţie sau un trecut, pe care ei nu le cunoşteau decât
din cărţi, le văd aevea.
Ştiinţele le dau cheia înţelegerii multor lucruri, lecturile lor
particulare de asemenea— şi unele şi altele lasă să se întrevadă
un nesfârşit câmp de aplicaţie şi cercetarea de fapt nu se poate
face decât în excursiuni.
Elevii mai văd sforţările popoarelor concretizate în operile de
artă şi civilizaţia lor şi trezim în ei dorul de muncă, de nobilă
am biţie,— creem noi for(e a neamului.
Un alt scop, pe care-1 urmăresc excursiile şcolăreşti este des-
voltarea sentimentului de simpatie, faţă de ei înşişi prin o viaţă
com ună, faţă de neamul nostru, prin cunoaşterea reciprocă a ne­
voilor şi gândurilor noastre.
Am căutat pe cât posibil să satisfacem toate aceste cerinţe. Am
început şi încheiat vizitele noastre în mijlocul Rom ânilor ce tră-
esc în afară de hotarele noastre de azi.
Am vizitat însă şi două centre mari Budapesta .yi Wiena, în
cari, pe cât tim pul şi puterile noastre ne-au îngăduit am cercetat
cele mai de seamă instituţii de cultură.
Mijloace materiale, după cât ştiţi, n ’ain pum t avea prea mari.
Reprezentaţiile Cinematografice, cotizaţiile elevilor la ^ Societatea
de lectură şi ale elevilor excursionişti, donaţia Prefecturei de
 — 29 —

Neamţ au format însă un fond, care după cum vedeţi în situaţia

ce vă prezentăm se ridică la lei.
D u p ă multe schimbări de ţintă hotărâsem excursiusiea pentru
Budapesta- Wtena pe două drum uri deosebite.
La Minister însă am găsit o opiniune nu tocmai favorabilă ex-
cursiunilor în străinătate. Atunci am hotărât să-i dăm caracterul
mixt de excursiune de studii şi excursiune românească.
Era mai dinainte in program ul nostru vizitarea a două centre
româneşti din Ungaria : am hotărât să cercetăm cât mai multe.
*

Obţinusem un passe-port colectiv şi ne-am făcut pregătirile ne­

cesare pentru un drum trai îndelungat. Cinci dintre absolvenţi,
spre marea noastră părere de rău, n ’au putut merge din diferite
motive.
In schimb pe lângă cei nouă absolvenţi cari au mers, s’a ală­
turat un elev din cl. Vil-a.
Eram deci trei profesori cu D oam nele şi zece elevi. Dl. Pro­
fesor P. Popovici şi a luat asupra-şi greaua sarcină de a ţinea
conturile şi a face plăţile.
D l. profesor I. G. Vasilco ne-a fost deasemenea alături cu noi
in toate ocaziunile.

Plecarea Mercuri 4 Iulie.

Dl. Şef al gării ne-a pus la dispoziţie un vagon special. A 2-a

zi dim ineaţă suntem la Ploeştij unde luăm cafeaua cu lapte în
restaurantul g ă r ii; de aci, după o oră plecăm spre Predeal. D e­
şi obosiţi de o noapte de somn rău— elevii urmăreau cu atenţie
şi frumuseţile şi bogăţiile îngrăm ădite în valea Prahovei.
Itinerarul permitea o întrerupere de câteva ceasuri Ia Sinaia.
Ceiece am şi făcut. N u era zgom otul şi mişcarea obişnuită a- Si-
n ae i— dar noi vizitasem Capitala de vară, ascultasem şopotul Pe-
lişorului şi elevii au avut ocazia să salute pe micii Principi M a­
ria şi Nicolae.
Seara am ajuns la Braşov şi am găzduit la un otel lângă gară.
U n tramway cu abur ne-a dus de-am văzut oraşul, noaptea.
A doua zi (6 Iulie) am vizitat liceul romanesc, internatul ce se
construeşte acolo, Biserica Neagră, şcoala comercială rom ână, etc.
O parte au vizitat apoi Redacţia „Gazetei T ransilvaniei", alta
— au urcat muntele Tâm pa spre m onum entul milenar al lui Ar-
pad, unde câţi-va ani în urmă, studenţii rom âni au înfipt într’o
noapte drapelul nostru tricolor. Tot aci am schimbat şi bani.
Pretutindeni am găsit Rom âni. N ’au însă nici casele, nici ro­
lul de frunte. Is încrezători, dar obosiţi de jug.
 — 30 —

Spre seară am plecat.

Avusesem o noapte de somn b u n ; acum urma una de drum.
Elevii nu erau prea obosiţi şi drumul de o noapte până la Cluj
a fost un şir nesfârşit de glume. Pentru prima oară auzeam în
gări „vizet“, „borvizet“.
Dimineaţă însă (7 Iulie) ne-a pierit veselia ; aveam iluzia că
am greşit, când am coborât. Clujul e un oraş frumos, occidental,
mult deasupra aşteptărilor noastre, dar un oraş, care n ’avea de
cât numele românesc (şi acesta numai pentru noi). In prada unei
nelinişte îngrijitoare cercetam nerăbdători firmele.
Greu şi târziu am găsit o «Tipografie românească» : era aşe­
zată în fundul unei curţi ; Am găsit băiatul de Român, ce făcea
curăţenia de dimineaţă.
L ’am întrebat de vreun otel ; ne-am cutremurat cu toţii însă
când am văzut că băiatul înţelegea, dar nu putea vorbi româneşte.
Aci mândria noastră de Români a fost pusă la grea încercare.
Rom âni ce nu mai ştiau româneşte am mai întâlnit aici — şi câţi
vor fi fo s t!
Odată instalaţi în oteluri, eram nerăbdători să cunoaştem ora­
şul şi viaţa românească, dacă mai era în el. Am găsit un guide
— acolo-i zice „hordar“. Era Român din naştere, dar şi trăsătu­
rile aspre ale figurii şi vocabularul lui înpestriţat pe jumatate cu
cuvinte ungureşti--te lăsă să crezi mai mult că-i ungur ce ştie
româneşte, l-am cerut să ne ducă la Protopopul oraşului şi în
tovărăşia lui— până acolo, am vizitat Biserica Catolicii „Sf. Islvan“
şi muzeul din casa natalii a lui Matei Corvin.
Itiseru-a şi Şcoala românească, ca şi locuinţa Părintelui Proto­
pop îs din toate părţile închise şi de o modestie in factură, ce nu
cadrează de loc cu eleganţa şi majestuozitatea clădirilor din oraş.
Ne-a primit „Domnul Protopop" Dr. Elie Daianu — un om înalt
voinic, blând la figură,— un om ce cucereşte şi impune, cult, în ­
ţelegător al greului rol, ce are acolo. S’a pus la dispoziţia noas­
tră; ani vizitat şcoala ce se găseşte în cuprinşui Bazilicei, unde
am văzut qbligatoarele tabele cu imnul unguresc, apoi Biblioteca
fjniversittlfîi,— o Bibliotecă îrrtr’adevăr grandioasă, în faţa căreia
se găseşte statuia lui Matei Corvin, laboratoarele de fizicii, farm a­
cologie şi gnldina Botanic/i. Aci am întâlnit un binevoitor condu­
cător in Domnul Dr. Iulius Orient, profesor la Universitatea de
acolo, care a avut pentru noi deosebite atenţiuni.
După dejun am vizitat tot în tovărăşia Dom nului Protopop
Daianu o fabricii unde se lucra marmoră, Universitatea, bogatul
muzeu de arheologie, Catedrala oraşului, Teatrul, un negustor ro­
m ân— apoi „Economul" banca românilor deacolo.
Nu ştiu de ce când am intrat în localul larg, frumos, im ­
punător al Băncii, am avut impresia că am coborât în catacom­
bele creştinilor primitivi. Nimic nu te-ar face să bănueşti că înţre
 — 31 —

aceste ziduri se plăm ădeşte tăria, rezistenţa de m âne a neam ului.

Aveau un consiliu i am văzut pe o mare parte din co n­
ducători. Ne-am mai îm bărbătat, dar ne durea că vedem pe frun­
taşi şi nu şi gloatele, cari erau prea departe de călătorii de o zi
prin acel oraş. Acolo am văzut un lucru sănătos : în Bancă eră
depozitul „ F o ii“ şi al „Broşurelor pentru popor".
Îs prea puţini însă cei ce pot face cevâ pentru neam şi
toate sforţările lor se lovesc de o stăruinţă şi de o putere, pe
care n-o pot învinge. Acolo am avut impresia că ne m aghiarizăm .
Am vizitat apoi Splendida „Prom enadă" a oraşului, am luat
masa şi a p o i.... la otel.
A doua zi cu trenul de dim ineaţă părăsim C lujul, în care
D-1 D aianu cu toată căldura, cu toate neobositele atenţiuni, greu
a reuşit să risipească grija şi descurajarea ce ne cuprinsese p e n ­
tru cauza noastră. Ei au sufletul mai oţelit şi energie mai m ultă.
Am plecat spre Buda-Pesta.
*
* *

BUDA-PESTA
C âm p ia nem ărgenită a Ungariei, nu ne reţinea nici privirile,
nici gândul.
M ultora dintre noi, ceea ce văzusem la Cluj, ne dăduse
gând uri triste. In aceeaşi zi— seara— am fost la Posta. Spre p lă­
cuta noastră surpriză D-1 Augustin P au l, secretarul consulatului
nostru deacolo, pe care-1 cunoşteam d up ă al său, „Intre Someş
şi Prut“ şi cu al 2-lea secretar D-1 Orzescu ne-au în tim p in a t la
gară. Dragostea cu care D-1 Paul ne-a condus tot tim pul pretu­
tindeni, şi cu care luase măsuri să fim găzduiţi gratuit într’o şcoa­
lă, să avem scutiri de taxe de intrare aproape pretutindeni, neq-
bositele peregrinări în acest scop,— fiind dim ineaţa gata cel din-
tâiu şi culcându-se seara cel din urm ă— ne-a ajutat să nu sim ­
ţim nici puţina ospitalitate a vecinilor noştri, nici mai ales com ­
plecta recunoaştere a lim bei maghiare. Ca o sim plă curiozitate
dau num ele şcolii ce ne-a servit de locuinţă : „Elemer Utzai fiu
iscola“ din Hernadutza. (Al V etaj), la care unul din asidii noşt
tri elevi— ale cărui note mi-au servit m u lt— adaugă că aveam de
urcat 133 ţrepte-
Itinerarul 1-şm croit num ai decât, apoi ani ieşit până in
Rakotzi-ut să }uărn o mică gustare.
In prirt\a zi (9 Iulie) am vizitat Muzeul i\‘i(w » a ly în care am
avut de conducător pe D-l Dr. I. Sulica, rom în, un u l din custOr
zii m uzeului. Cu comppţenţa unui adevarat şoarece de bibliotecă,
Dr. Sulica ne-a purtat din cameră în cameră şi nera arătat doţ:ur
 — 32 —

mentele diferitelor fam ilii a nobilim ii maghiare, care le-au dat a-

colo în păstrare spre a fi la dispoziţia „singuraticilor cercetătorite
dintre care multe au fost cercetaie de D-l N. Iorga ; docum ente­
le cele mai vechi de lim ba maghiară, diferite manuscrise vechi
primele legi tipărite de Matei Corvin, proclamaţia lui N apoleon
către Unguri, etc. In etajul de sus era m uzeul de „St. Natura'1
pe care deasemenea l-am vizitat.
D ejunul l-am luat la ospfitttria comunal/?, un lucru ce nu se
poate realiza decât în centrele mari. Pentru 60 fileri (6 > ’ bani) se
serveşte o masă, com pusă din o supă, rasol şi o făinoasă, plus
serviciul şi pâinea.
Trebuie să mărturisesc că pentru noi masa nu făcea mai m ult
dar ce făcea în adevăr a fost tot ce am văzut acolo.
Cu permisiunea directorului am vizitat : bucătăria, spălătoria,
camerile — pentru că tot acolo e şi otelul popular— lavoarele, ca-
merile de distracţie,... biblioteca, un local în care cu mai puţin
de 2 Koroane poţi avea dormit şi masă în Buda-Pesta.
Ne oprim un m om ent să adm irăm biserica Sf. Ştefan, pe care
o vHiîUsem şi seara şi pornim spre Dunflre.
O trecem cu un vaporaş, iar dincolo suim cu un funicular în
Buda şi intrăm în Palatul Regal.
Şi acesta ca şi celeilalte două ce am văzut apoi in viena şi
Schonbrun sunt pline de G obelinuri bogate, de picturi de preţ şi
de... amintirea Măriei Tereza. Aci e şi un colţ care-ţi vorbeşle n u ­
mai de Elisabeta, fostă soţie a actualului Împarat-Rege. Idolul
Budadesţei însă, ca al întregei M aghiarim i e Mathiâs Kyraîi şi ca
o dovadă a sentim entului acesta, imediat ce eşi pe poarta Pala­
tului, de Statuia şi Biserica Mathiâs. Am văzut apoi Bastions des
Pecheun/, de unde am avut o m inunată vedere a Pestei, Biserica
încoronării, apoi am revenit mai devreme în Pesta spre a putea
merge la Circ, care începe la ora 8.

IN ZIUA li-a, aveam în program M uzeul de Bele Arte, Grădina

Zoologică şi Insula Margareta.
La Muzeul de arte frumoase am avut, prin aceiaşi binevoitoare
intervenţie a D-lui Paul, de conducător pe însuşi Directorul m u­
zeului, care a ştiut să dea relieful necesar bucăţilor, pe cari aşa
de puţin pregătiţi cum eram noi, greu l’am fi găsit singuri.
Am vizitat appi Grădina Zoologică fparte frumos aranjată.
Erau 2 ceasuri şi noi istoviţi de 5 ceesuri de obosală, când
D-l Paul ne-a întâm pinat acolo şi cu un metropolitan ne-am în ­
tors în oraş la „Cucoana Maritza“, un restaurant studenţesc. Toţi
doriau odihnă şi apă mai m ult de cât ori ce, şi cu toată această
oboseală, toţi erau nerăbdători să pornească mai repede în altă
parte.
Aci ne-am îndeplinit şi obligaţiu de a trimite un cuvânt cole­
 — 33 —

gilor, D-lor Primar şi Prefect, care contribuiseră la fondul de

excursiune.
D u p ă dejun am luat unul din vapoarele, ce fac cursele spre
Insula Margareta. U ngurii au ştiut să facă din acest dar natural,
un adevărat raiu, şi cum în insulă se găsesc şi băi termale, vi­
zitatorii sunt de două ori mai numeroşi.
O seară la «Angol Par/e» locul unde a fost aşezată Expoziţia
din 1885 şi după urcarea celor 133 trepte, suntem acasă.

ZIUA IV-a 11 Iulie. Începem disdedimineaţă vizitarea Muzeului. Etnografic.

Ne conduce însuşi Directorul, care du p ă o grea sforţare de a ne
da explicaţiile în franţuzeşte a obosit şi a vorbit nemţeşte. Era
rândul nostru să obosim şi dacă n ’am fi avut printre noi pe H-na
Vasilco, ale cărei oficii au fost nepreţuite tot tim pul, se înţelege
că greu am fi putut prinde ceva.
O b un ă parte din muzeu are caracter curat românesc şi, deşi
pare în formaţie, e destul de bogat.
Am trecut la Muzeul Technologic — toate muzeele acestea sunt
aşezate în acelaş parc. Acolo conducătorul ce am putut obţine
era prea puţin pregătit să ne dea lămuririle de care aveam ne-
voe şi interpretul nostru — D-na Vasilco— n ’avea nici o vină
dacă spunându-ne textual cuvintele lui, ele aveau prea puţin în ­
ţeles pentru noi. Construcţii de poduri, m aşini, locomotive, insta­
laţii electrice diferite, serviciul de poştă, vapoare, aeroplane,... un
adevărat arsenal îu m iniatură, a căror legătură n ’o puteam prinde
destul, mai ales aci, fără explicările necesare. Tot aci am văzut
şi mijloacele, cu cari Statul Ungar, care a avut însărcinarea co-
m isiunei Europene a D unării, a lărgit şi netezit fun d u l D u n ă tii
la Porţile de Fer, spre a înlesni navigaţia.
Pe o splendidă clădire citim : „N ihil melius, nihil hom ine lib e ­
ro dignius quam agricultura”. Eram la Muzeul Agricol. Desigur,
după cel naţional, în care şi-au depozitat U ngurii dovezile m ân ­
driei lor de neam, acesta e cel mai îngrijit şi cel mai bine dotat.
Anim ale de tot felul, instrumente şi produse agricole, o secţie a
vânatului, etc.,... toate cu o ordine, cu o bogăţie şi un lux cum
n ’am întâlnit în altul.
Ziua aceasta era însă destinată să ne arate toată trufia u n g u ­
rească şi cea mai desăvârşită expresie e îngrăm ădită în Parlam entul
lor. Cel mai scump dacă nu cel mai frum os— cel mai mare
şi mai luxos.
La intrare statuia lui Julius Andrâssy. Am vizitat pe rând sala
T ronului, a M agnaţilor, apoi a Deputaţilor.
Câteva num e româneşti în fund, la Centru, ne-au reamintit că
neam ul n o s tru ce robeşte acolo, are dreptul să aibă apărători
cărora nu li-i permis să vorbească.
Şi — atâta lux, atâta marmoră, atâta bogăţie, trufia însăşi!
 — 34 —

Fiind aşezat la malul Dunării are o splendidă vedere spre

Bucla.
Baedekerul ne spune c’a costat 36 milioane.
Eram obosiţi peste măsură ; a doua jumatate de zi am desti­
nat-o pentru vizitarea magazinelor şi, spre a putea sta gramadă,
am mers la un mare bazar „POrigi. nagy A ruhâz“.
O masă rece la Mathiâs Pinze, unde Subsemnatul şi D-l Profesor
Popovici au mulţumit D-lui Paul pentru dragostea şi râvna, cu
care ne-a condus pretutindeni şi pentru orizonturile ce a deschis
în mintea noastră şi a elevilor, făcându-ne să cunoaştem institu­
ţiile unui popor vecin si, deocamdată, nu tocmai prieten. D-l Paul
ne-a amintit că în calitate de profesor înţelege ce ne poartă pe
acolo şi că „acele 4 zile cât a fost cel dintâiu dintre noi a fost
iar profesor". Elevul Stan M. a avut deasemeni cuvinte calde de
mulţumire pentru „Conducătorul“ nostru.
Umblasem mult în ziua aceia ; a doua era destinată drumului
spre Wiena şi de aceia ne-am grăbit spre „Ellemer Fiu Iscola"
locuinţa noastră din Hernadutza, cu toată stăruinţa unui înfocat
propagandist esperantist, care se împrietenise cu câţi-va de ai
noştri. A doua zi în tovărăşia D-lui A. Paul, după ce am îmbar­
cat nu cu puţină greutate bagajele şi după ce ne-am furnizai un
dejun rece, am luat trenul de Viena. Eram la 12 Iulie
Fiindcă făceam de două ori drumul acesta am hotărât să
mergem cu trenul şi să ne întoarcem cu vaporul.
Drumul e plăcut; mergem în multe locuri, paralel cu Dunărea.
Vedem ruinele castelului de la hăgy Mâros Wisegrad, zidit de
Mathiâs.

W I E N A

Pe drum cercetez Baedekerul. Un itinerar «oficial» ne arată 7

zile pentru o „ideie sumară". Cercetăm adrese, încercăm orien­
tare, schiţăm planuri cari vor fi modificate....
Drumul e scurt. Plecasem dimineaţă la 10 şi la 5,45 m. sosim
la Nord Bahnhof. Aeolo ne aştepta d-1 Ilie Radu, „funccionar" la
Consulatul nostru, o veche catană nemţească, care cunoaşte Viena
ca un agent secret.
Am hiat gazdă la otelul „Zum goldene Fassel" din arondis-
mentul XIII, care făiă a fi de mâna întâia ne-a oferit tot timpul
o eftine şi bună găzduire.
Prin d-1. Radu d-1. Consul din Viena avusese bunăvoinţă
să ne trimită şi o schiţă de ceia ce merită a fi văzut.
Am făcut un mic plan cu cel ce trebuia să ne fie con­
ducător.
I

— 35 —

Trebue să fac dela început constatarea că, toată siguranţa cu

care se mişca în Viena, toată bun ăvo inţă ce a avut conducătorul
nostru de aci, n ’au putut suplini lipsa unor calităţi esenţiale, pe
care trebue să le îndeplinească cine-şi asum ă un asemenea rol.
El mergea cu noi pentru p rim a oară la Ilofb u rg ! Şi n ’o sp un
aceasta pentru el, căruia îi trimitem şi acum toate m u lţu m irile
noastre, pentrucă a făcut tot ce a putut şi m ai ales a în tru n it o
condiţie pe care ghizii de meserie n ’o a u — a fost cinstit— dar o
spun pentru cei cari vor mai încerca asemenea excursii. Cu un
ghid priceput, vor avea un mai mare profit pretutindeni şi mai a-
les vor acoperi o mare pierdere de vreme.
ZIUA li. A fost destinată vizitării oraşului. A m vizitat R in g u l,
unde am admirat Parlam entul, construit în stil grec, în faţa căruia
se află statuia gigantică a Minervei, cu ţişniri de apă, P rim iir ia,
o spledidă clădire în stil gotic Volksgartenul, în eare de aci în a ­
inte ne-am făcut siesta de du p ă dejun (aci se găseste statua
împărătesei Elisabeta,) Universitatea, Teatrul, Wotivkirche, ele.
Noi, profesorii, am mers în acest tim p să ducem salutul nostru
şi să m ulţu m im D-lui Consul pentru interesul ce ni-1 poartă.
D-sa ne-a prim it cu o extremă delicateţă şi s’a pus la dispoziţia
noastră. Am încercat să vedem şi pe D-l M inistru plenipotenţiar,
dar nu l-am găsit.
D u p ă am iază am încercat, fără a reuşi, să vedem H ofburgnl şi
ani am ânat aceasta pentru a doua zi. A poi plim bări mici, bae, odihnă.

ZIUA l!i 14 luiis.Dimineaţa vizităm muzeele Cur Iii, nişte clădiri grandi­
oase, întrecari se găseşte o statue lotaţad e grandioasă a M ăriei Tereza.
începem cu cel de Istoria Artelor. Rez-de-chausse-ul e consa­
crat artei vechi şi artei Industriale ; etajul I picturii, al II-Iea, pe
care nu l-am mai vizitat, e ocupat de monede şi m edalii.
M uzeul de Istorie N aturală a interesat şi mai m ult pe elevi şi e
păcat că nici tim pul, nici puterile noastre nu ne au în g ăd u it să
stăm şi mai mult. In parter se găsesc colecţiile de M ineralogie,
Petrografia, Paleontologie, Preistorie şi Etnografie ; prim u l etaj e
destinat Zoologiei, iar al II-lea, care era închis, Botanicei Am re­
ţinut ca rarităţi un D ipplococus gigant (Carnegie), un meteorit de
13 m ii Kgr., bom be vulcanice, etc.
C ân d am ieşit de acolo erau orele 2 'h p. m. Eram istoviţi
şi de foam e şi de oboseală. U n dejun bun, o d ih n ă p uţin ă şi
am mers la Ho [burg.
Şi astăzi am străbutut cu greutate, deorece conducătorul nos­
tru" nu ştia (!) că num ai p ân ă la 2 se eliberează bilete pentru vizi­
tarea Palatului.
Aceleaşi săli mari cu gobelinuri scumpe, cu tablouri de preţ
şi oglinzi nenumărate. A m trecut apoi la grajdurile imperiale mai
 I

— 36 —

mult spre a ne conforma unui obiceiu protocolar şi părăsind

Palatul prin Michaeler Plaz, unde am avut ocazia să vedem
„Die Macht zur See" şi „Die Macht zu Lande", am mers la
Stephans Kirche care e podoaba Vienei. Intrăm apoi la un au-
torr.at-aperitiv, unde ne stâmpărăm setea şi foamea; vedem Opera,
statuele lui Goethe şi Schiller şi cu tramwayele mergem în Praler
unde am asistat la reprezentaţia unei trupe de operete.

ZIUA IV. Am plecat mai târziu deacasă din cauza oboselii din
ajun. Pentru a ajunge la Muzeul de arta-şi Industrie străbatem
aproape în întregime Ringul. Muzeul e, după cel din Londra,
cel mai vechiu şi într'o oră şi jumătate ne-a defilat pe dinainte
întreaga dezvoltare istorică a tuturor artelor.
Eşind trecem pe lângă Ministerul de Rilzboiu, o impozantă
construcţie nouă şi ne îndreptăm spre Primărie. Erau 12 Va ore
când la noi încetează orice activitate şi, deşi de 3 zile în Viena, nu
deprinsesem obiceiurile locului şi ezitam să intrăm când portarul—
şi în Viena portarii miroasă bacşişurile— ne pofteşte graţios înăuntru.
Prim ăria e o clădire enormă cu 5 etaje şi 667 încăperi, având
în faţă o grădină m inunată. Am remarcat sala de şedinţe a con­
siliului— un adevărat parlament— şi sala festivă o splendidă şi vas­
tă încăpere în lungime de 135 metri.
D upă dejun câţiva elevi au încercat să vadă Viena din goana
, unui taximetru, chaufeur-ul i-a simţit şi i-a debarcat repede ne­
uitând să majoreze taxa.
Ceia ce n ’au putut ei face în auto am făcut apoi toţi cu tram-
waiul : am făcut un rund um Wien. Pentru o mai lesnicioasă o:
rientare in oraş o asemenea cursă e de mult folos.
Ajunşi în Prater ne-am oprit să vizităm curiozităţile cari for­
mează distracţiile unui oraş mare. Toţi, fără excepţie au urcat
de pildă în scrânciobul gigantic care-i specialitatea Vienei.
ZIUA A V am destinat-o vizitării magazinelor. Doamnele noas­
tre neobişnuit de matinale în aceasta zi au fost în oraş înainte de
7 ore chiar dar — spre neplăcuta lor surpriză magazinele în toată
Viena se deschid num ai la 8 spre a se reînchide la 7 sara.
Comercianţii au cerinţe sufleteşti ca şi ceilalţi oameni şi la noi
sunt robiţi de Luni dimineaţa până Sâmbătă noaptea.
încolo se aseamănă cu negustorii noştri. Ei cer tot preţui i fixe
de ori 2 mai mari şi reduc apoi.
D upă un dejun la acelaş restaurant particular am mers la
Schonbrunn.
Pentru noi Schonbrunnul era numai cuşca nefericitului Duce
de Reichstadt, fiul marelui aventurier— acum ni se arată un rai
cu adevărat împărătesc.
Ceia ce mintea şi mâna omenească reuşise să creeze acolo în-
 — 37 —
trecea m arginile închipuirii noastre.
Am vizitat repede palatul şi, din camera în care m icul Duce de
Reichstadt avea viziunile unei glorii apuse am privit şi noi o ri­
zontul larg, ordonat, înfrumuseţat.
Am trecut apoi în parc, am păşit pe sub streşinile acelea verzi
enorme, cari te ademenesc şi te proteg şi am ajuns la grădina
zoologică, care se găseşte în partea de nord a parcului;
G rădina e bogată, m ult m ai bogată poate ca cea dela Buda-
Pesta dar e departe de a avea şi ordinea şi curăţenia acesteia
ZIUA VI. Program ul ne în g ăd uia încă o zi C onducătorul nostru
ne risipise p ân ă atunci m ultă vreme şi ne rezerva o n o u ă surpriză
Am hotărât deci să vizităm una din îm prejurim ile Vienei—
Kahlenbergull
P ăn ă la Nussdorf mergem cu tramvai iar de aci luăm un tren
cu roatele dinţate care ne duce, d u p ă un parcurs de 5 km. prin
vii şi păduri, într’o regiune care d om in ă îm prejurim ile Vienei şi
care pentru vienezi trebuie să fie mare lucru deorece în afară de
situaţie locul aceste are şi o foarte mare im portanţă strategică.
Deaci armatele lui Carol de Lotaringia şi Sobieski au pornit şi
alungat pe Tnrci la al doilea asediu al Vienei.
Urcăm într’un turn din care se vede p ân ă la mare distanţa
şerpuind Dunărea, şi panoram a oraşului, facem o plim bare prin
pădure şi ne întoarcem.
Viena ne obosise însă. Acolo, trebue să mărturisesc perdusem
m ultă vreme şi dup ă am iază am făcut pregătirile de plecare.

întoarcerea
Erau 2 săptăm âni de la plecare (18 Iulie),
Prin intervenţia binevoitoare a C onsulatului nostru din Viena
obţinusem o reducere de 50°,o pe vapoarele societăţei D. D. G.
şi a doua zi, som noroşi şi înfriguraţi urcăm într’un vaporaş din
C analul D unării.
Pentru prim a oară, în această excursie, călătoream cu vaporul
Acolo un grec ce trăise m ultă vreme în Galaţi şi care vorbea
câteva lim bi, istorisea fragmente din romanele de senzaţie— în care
nu lipseau m ilioanele — , confundându-le cu propria lui viaţă.
Vremea era frum oasă şi cei mai m ulţi şedeau pe cuvertă. Prin
faţa noastră defilează încet ruinile Castelului Rottenştein din
H einburg şi ale celui din Deveny, m on um en tul m ilenar ai lui
Arpad pe aceiaş stâncă, Presbourg, Com orn, ruinele Castelului
Regal de Ia Visegrâd.
La Văcz ne aştepta o surpriză din cele m ai plăcute. D u p ă ce
luase toate măsurile de încartieiare în Buda-Pesta, d-1. A ugustin
Paul, ne eşise într’u întâm pinare acolo şi de aci am făcut dru­
m ul îm preună.
Ca sim bol de m ulţum ire a unor drumeţi şi spre amintirea zilelor
 38 —

frumoase la care atât a contribuit, i-anl oferit o statuetă repre­

zentând un „călător*.
Se făcuse noapte. Am luat masa şi repede am eşit afară căci
monstrul cu mii de ochi ce aveam înaintea noastră nu era de cât
Buda-Pesta.
Trecem în goană pe lâ :gă insula Margareta, admirăm amfitea­
trul de lum ini din Buda şi apoi vaporul acosteazălângă otelul
la care ne-am odihnit în noaptea aceia.
De dimineaţă neobositul nostru Casier în tovărăşia d-lui Paul
face preparativele unui dejun în tren şi ne îmbarcăm în trenul
de ARAD (19 Iulie).
Un profesor român ce venea de la studii şi pe care nădăjdu­
iam a-1 avea tovarăş a perdut trenul.
Nicăiri n ’am luat dejunuri mai copioase, mai bune, mai
îndelungate şi mai eftine ca în tren. Abia îlisprăvisem şi e-
ram aproape de Arad. La 4 p. m. am ajuns.
O telegramă la „R om ân ul” avusese darul să motiveze venirea
a 2 redactori —d-nii Savul şi G răm adă— întru înlâm pirea noastră
la gară.
In tovărăşia lor am străbătut cu 2 autobuze cea mai elegantă
stradă a oraşului.
D-l V. Goldis, directorul „R o m ânului11 ne esă întru întâm pina­
re, ne duce să vizităm redacţia şi tipografia ziarului şi intervine
apoi la „dom nul11 Rom ulus Ciorogariu, directorul Seminarului, să
ne găzduiască.
Plecăm la Seminar apoi, unde ne întâm pină călduros „părin­
tele11 Ciorogaru, ne lăsăm acolo bagajele şi eşim să vizităm
episcopalul, biserica, tipografia, librăria cooperativii apoi pornim
în grup spre Mureş.
Ce gânduri ne purtau pe noi...
Ne-am întors. Elevii au luat masa singuri— pentru singura dată
— în Internat noi am fost reţinuţi să cinăm cu d-nii Ciorogaru şi
Goldiş. La masa aceia, la care au pătimit multe românii încet au
tot venit români şi intr’un moment dat era toată redacţia.
Acolo am avut impresia că „trăim 11.
A doua zi (20 Iulie) vizităm Muzeul cu amintiri de la 48. Is­
toria noastră se împleteşte !a fiecare pas cu a lor, amintirile
noastre cu ale lor, vitejia umilită şi trufia învingătoare, şi am vă­
zut prin urmare şi rămăşiţi de ale „Iancului11.
Deaci ne-am despărţit în două : o parte au mers să viziteze
„Cetatea11 de peste Mureş, care-i un adevărat oraş subteran, alţii
am mers sa vizităm Banca „Victoria" acea puternică citadela ro­
mânească.
Am găsit pe d-l director S. Raicu. Toţi oameni de dincolo îţi
fac la început impresia ce-ţi lasă deobiceiu cunoştinţele de o zi
 — 39 —
apoi, când îşi rotesc ochii şi dau vânt gând ului este în ei atâta
căldură şi atâta nădejde că-ţi dau încredere. In ei este energia
potenţială a unui neam care vrea să trăiască şi care ponte trâi.
Acest „director de b ancă“ ca şi D-nii Ciorogaru şi G oldiş văd
lucrurile bine şi departe.
Să le dea D um nezeu noroc şi izbândă.
In Bancă am mai văzut pe d-1 Ştefan Pop, un deputat rom ân
care reuşeşte să fie ascultat în Camera Ungară.
A urmat un dejun la care d-1. G oldiş n ’a putut lua parte dar
când „dom nu”" părinte Ciorogaru ni-a dat un m om ent iluzia că­
m in ului, apoi., la tren.
TEMIŞOARA. D rum ul spre Temişoara e scurt— câteva ceasuri. La
„masa rom ânilor" în cafeneaua mare n ’am găsit, spre marea
noastră părere de rău pe nim eni şi, hoinărind la întâmplare am
vizitat o parte din oraş.
Temişoara e un oraş cam curios. E im părţit în 3 părţi, oraşe
chiar, Joseph-stadt, Innere-stadt şi Fabrik, mari, depărţite prin câte
un parc splendid şi legate cu tramvai.
Am mers apoi la „Banca Temişianei" care-şi construeşte un
splendid palat de un m ilion, şi am găsit acolo pe d-1 Casier cu
care am vizitat altă parte din oraş „Fabricul" unde locuesc în
majoritate rom ânii.
Temeswarul are reputaţia celui mai frumos oraş după Buda-Pesta.
N oi n ’am avut aceiaş impresie, poate din cauză că nu l-am p u ­
tut vizita tot.
R om ân i sunt m ulţi şi aci însă ca şi la Cluj şi în genere ca în
toate oraşele ei fac parte din clasa muncitoare.
R om ân ii, mai ales la ţară rezistă.
A doua zi (21 Iulie) am plecat. Impresiile se îngrăm ădeau tot mai
m ult şi adăugau oboseala fizică. Observaţiile ce culegeam erau din ca
în ce mai slabe, mai ales că noi nu pregătisem, cum trebue, ex­
cursia noastră cu lecturi suficiente..
De aci în jos găsim tot mai mulţi rom âni. La Temişoara chiar
unul din cei 2 jandarm i din gară era un rom ân care ni-a fost de
m ult folos.
Linia pe care mergem spre B a zia ş e de o im portanţă secun­
dară. Aci urcăm în vapor şi cum vremea era frumoasă, strânşi în
jurul profesorului de geografie, observam rezistenţa ce apa în ­
tâ m p in ă aci în m aluri şi ascultam explicările lui.
îndată ce trecem de Insula Babakaj Dunărea se strâmtează pâ­
nă la 150 metri. Coastele se aprorpie din ce în ce, o strâng ca în-
tr’un cleşte de fer şi câştigă tot mai m ult în înălţim e.
Com unicaţia pe uscat era aproape im posibilă p ână s’a făcut
pe stânga şoseaua Szeckenyi.
Pe dreapta se văd încă urmele drum ului săpăt de Traian până
 — 40 —

la Orşova.
Dacă apa uneori găureşte malul ca să-şi lărgească vadul apoi
în multe părţi stânca intrată adânc în apă sfidează furia nestă­
pânită a valurilor şi-şi face din ele o jucărie iar dedesubt stânca
opunea atâta rezistenţă în cât a fost nevoie de mâna şi pricepe­
rea om ului pentru ca navigaţia în aceste locuri să fie posibilă.
La Muzeul de Technologie din Budapesta avusesem ocazia să
vedem ingenioasele mijloace cu cari Statul Maghiar, însărcinat de
comisiuuea Europeană a D unării, a sfărâmat stâncile din fundul
apei şi i-a netezit drumul.
Călătoria prin aceste locuri însă se face încă cu prudenţă şi
geamandurile presărate dealungul apei arată calea pe care trebue
s’o urmeze corăbiile.
Fotograful nostru (I. Brădcscu) a încercat să ia căteva vederi.
Se făcea sară.
La Turnu-S everin — primul slujbaş român ce întâlneam după
aproape 3 săptămâni, a fost destul de galant cu noi şi cu tinerii
noştri tovaiăşi cari, ca ori-ce vilegiaturist, aduceau câteceva am in­
tiri de voiaj.
Buna dispoziţie nu lipsea nim ănui. Elevii noştrii erau cam ne­
căjiţi că fusesărăm nevoiţi să renunţăm întăi la Veneţia (despre
care drept vorbind cu noua desvoltare a itinerarului era aproape
hotărât de la plecare) apoi la Belgrad.
Această dorinţă a lor lua acum o formă mai simplă — doreau
să vadă marea şi dacă biletul nostru de tren n ’ar fi fost comun,
cu o oarecare adaugări de cotizaţie am fi putut-o face. îm preju­
rările însă au fost puţin prielnice şi am fost nevoiţi să ne întoarcem.
Deja făcuserăm 20 zile de drum şi în proectul nostru erau 15-4 6.
22 Iulie. S p re casă. Totdeauna întorcerea e mai tăcută ca plecarea-
Dorinţa de plecare a fost satisfăcută, energia acumulată s'a consu­
mat şi în locul ei a venit oboseala. Materialul cules, impresiile,
amintirile te cheamă tot mai mult în tine ; simţurile’s obosite, a-
tenţia slăbită.
Acum trebue răgaz, lini>tea care ordoneză şi clasifică şi g ân ­
durile te cuprind tot mai m ult şi mai tare.
Casierul nostru şi-a făcut ultima plată, a trăsurilor pentru elevi,
apoi . . . . ne-am despărţit.
Observaţii aş avea puţine de făcut.
1. In primul rând ex:ursiunilor le trebueşte din vreme fixată
ţinta pentru ca cei ce-o fac să-şi poate din vreme pregăti şi m in ­
tea şi sufletul prin lecturi potrivite şi alte mijloace instructive.
In genere pe elevi îi înteresează ori-ce — ei sunt în vrâsta când
doresc să ştie tot — însă mintea lor nu prinde m ult şi din această
cauză obosesc lesne şi aleargă apoi fără înteres pănă la sfârşit.
2. Conducători înşişi au nevoie de o mai bună pregătire pen­
 — 41 —

tru aceasta.
Se înţelege că dacă n ’avem conducători cari să fi observat încă
o dată acelaşi lucruri, ne m ulţum im cu ce avem dar atunci se
im pune că, acolo cel puţin, să se poată obţine oam eni pricepuţi,
în măsură să poată compensa vremea, obosala şi cheltuelile ce
costă o asemenea excursiune.
Aşa la M uzeul Techologic din Pesta erau lucruri foarte intere­
sante şi elevii le-au acordat un interes şi o stăruinţă care le face
cinste dar tocmai acolo n ’am avut şansa unui om priceput şi
câştigul a fost cu desăvârşire mediocru.
3. Elevilor le lipseşte complect educaţia artistică. La M uzeul de
tablouri din Pesta, in m ijlocul interesantelor explicări ce ne dădea
însuşi directorul, un elev întrebă mereu dacă nu sunt acolo şi
tablouri secession, arătând astfel puţinul interes cu care urmărea
pe conducător.
Se înţelege că nu vorbesc de lipsuri individuale ci generale.
4. Pentru a avea un profit real excursiunile — vorbesc de cele
ştiintifice — nu trebue să cuprindă un teren prea întins. Pentru
observaţie trebue să ne m ărginim câm pul.
Am văzut 2 muzee de tablouri şi n ’am avut tim p nici pentru
unul, am văzut patru centre româneşti de dincolo şi n ’am stat
în nici unul mai m ult de o zi. Am văzui m ult, am observat pu­
ţin. In oraşele româneşti de pildă n ’am văzut decât pe fruntaşi şi
ţn unele părţi nici pe ei.
Cu toate acestea, excursiunea această a întipărit în mintea tu-
t ror multe lucruri noi, a alungat ceaţă şi multe nedumeriri şi nea-
îm bogăţit sufletul.
5 Se înţelege că în teorie e mai potrivit să facă aceste excur-
siuni mari, elevii cari isprăvesc liceul. Clasa VlII-a le sintetizează
multe cunoştinţi şi oricum coinplectează ciclul ce formează m a­
terialul de învăţăm ânt a cursului superior.
E însă ceva de zis. Mai întăi elevii se împrăştie şi c u n o ş tin ­
ţele căpătata de ei nu se pot resfrânge sub formă de comunicări
asupra celorlalţi.
Apoi, dacă ei ar mai fi un an sub controlul şcoalei, ar fi o b li­
gaţi să-şi cerceteze notele şi şi-ar pune ordine în cunoştiinţele
dobândite şi astfel chiar profitul lor ar fi mai mare.
A nul acesta nici un elev nu şi-a scris impresiile, aşa cum fă -
găduiseră m ulţi cu toate că pentru cea mai b u n ă lucrare institu-
isem şi un premiu.
Explicarea e uşoară. D in viaţa de şcoală cu ordine şi ore fixe
ei trec într’o alta în care cu cât e mai slab controlul, cu cât au
tim p mai mult, cu atâta îl pierd mai uşor; apoi alte impresii noi,
puternic legate de viaţa de universitate se adaugă şi întunecă pe
celelalte.
De aceia ar fi poate m ai potrivit ca aceste excursii să fie f ă ­
cute de elevii ce promovează in clasa V III.
 — 42 —

6. Ori-cum, acest mijloc de educaţie merită importanţa ce liceul

nostrui-o dă şi cred c’ar fi bine ca un comitet compus din Direc­
tor şi trei profesori recomandaţi de consiliul şcolar să aibă per­
manentă preocuparea de a pregăti şi organiza excursiile. El s’ar
ocupa şi cu adunarea mijloacelor şi cu pregătirea sufletească a
excursiei.
Afară de aceasta ar fi o continuitate în sforţările ce se fac şi
experienţa unora ar servi şi celor ce ar încerca după ei.

Părinţii elevilor şi ceilalţi orăşeni, de şi încă nu-s destul de

lăm uriţi asupra scopului ce urmăresc excursiile au dat totuş
concursul lor pentru adunarea fondurilor necesare.
Se cuvine să reamintesc întăi numele D-lor Nicu Ioaniu şi G.
Văsescu foştii primari, cari în afară de alte înlesniri făcute lice­
ului nostru au procurat fondurile necesare pentru cumpărarea C i­
nematografului. De asemeni, trebuie să m ulţum im D-lui Leon
E m . Bogdan, prefectul judeţului, care a ajutat excursiunea cu 300
lei din fondurile judeţului.
Profit de această ocazie, Dom nule Director, să vă mulţumesc
pentru bunăvoinţa ce aţi arătat şi stăruinţa ce aţi depus D-v. pentru
reuşita excursiei.
Şi mai am obligaţia, pe care n ’o pot trece cu vederea de a
arăta aici m ulţum iri elevului Alexandru Stan, activităţei şi stăru­
inţei căruia, pregătirea materială a acestei excursiuni datorează
foarte mult.

Dumitru Focşa
Profesor
 — 43 —

Au luat parte la excursiune

— *-)îr>'—

1.D-l Dumitru Foşa profesor conducătorul excursinnii

2. „ Panait Popovici „ casier
3. „ I. G. Vasilco n

4. D-na Valentina D. Focşa

5. „ Eugenia P. Popovici
6. „ Olimpia l. Vasilco
7. Berman E. M. absolvent
8. Brădescu I. „ fotograful excursiunii
9. Crivat Victor
10. lancovici M. »
11. Leiba S. M. yy

12. Negru B. ))

13. Pogânceanu C. yy

14. Popovici 7; yy

15. Stan A. Al. yy

16. Stambler Emil elev clasa Vil

D in absolvenţi au lipsit Chircă L, Herman M., Mateeş

Ermil, Moche M. şi Vorel T.
 E n s iiii absolvenţilor Liteulyi j d i t i n r din Piatial
la J3ra?ov, Gluj, B uda-P esta, Viena, Arad, T e m iş o a ra
V ara a n u lu i 1 9 1 3
1 No. cor. 1

No. cor. 1
Natura Veniturilor Lei B. C H E L T U E L I Lei I B.

1 Depositul de la „Soc. 1 Cheltueli de pregătiri (un

Anonimă" provenită din drum la Bucureşti, Baede-
serb. şi cotiz. Soc. Lect. 884 55 ker, mersul trenurilor Eu­
2 In deposit la mine 33 — ropei c e n tra i). . 86 45
3 Serbarea Grădină 230 55 2 Trăsuri în ziua plecării 4 50
4 0 serbare dată de Di­ 3 Tren. Piatra-Predeal 17 pers. 123 25
recţie— prin d-l Trifu 199 80 4 Telegr. elevului Chirca 1 50
5 Serbarea din Tg.-Neam 100 — 5 Dif. curs şi plata unui cek
6 Prin elevi (resturi de la Banca B istriţa 8 45
în casat de la serbări 16 — 6 La Viena încas. şi bacşiş 2 50
7 Elevul Stam bler E. 180 — ■ 7 Scrisori-Telegram e (Con­
8 Donaţia Pref. Neamţ sulate etc.) 10 70
(scontată) 292 40 8 Trenul Braşov-Buda Pesta 219 70
9 Profesorii şi Doamnele 900 — ■ 9 Cheltueli efectuate de d-1
10 Prin Al. Stan (resturi de Panait Popovici, casier al
la serbări şi cotizaţiile excurs, după tab. anexat 2620 05
absolvenţilor 386 30 10 Perdere la schimburile
făcute de mine 28 67
3222 30
Din cari trebuesc scăzuţi 11 Costul expedierii unor bani
1 Tipografia Jud. (rest îm prum utaţi la Severin 2 05
pentru bilete) 18 40 3107 72
2 Elevului I. Chircă în es- Soldul plătit pentru tipă­
cursia Mănăstiri 15 rirea excursiunii în anuar
3188 90 şi broşură. 81 18
CO
oo
oo

90

Conducătorul excursiunii, DUMITRU FOC ŞA