ADER 1243 Faza 2

PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Contractor: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,

Agrochimie și Protectia Mediului – ICPA București
Obiectivul general: 12 Numărul/codul proiectului: 12.4.3.

Contract: 12.4.3 / 2015 Act adițional: 2 / 2016
Anul începerii: 01/10/2015 Anul finalizării: 20/12/2018
Denumirea Irigaţii din resurse alternative. Alimentare cu apă din

proiectului: pânza freatică şi lacuri
Director de proiect: Date contact (Tel/Fax, e-mail):

Dr. Olga Vizitiu Tel: 021/3184458, Fax: 021/3184348,
e-mail: office@icpa.ro
B-dul Mărăști nr. 61, sect. 1, București
Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016
Obiectivul fazei 2: Soluții de amenajare și eficiență economică pentru

amenajări locale pentru irigații cu alimentare din apa subterană
Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:
Activitatea 2.1. Caracteristici calitative (indicatori fizico-chimici) ale apelor

subterane, particularități ale straturilor acvifere și stabilirea de soluții pentru
utilizarea apelor subterane la irigat
Activitatea 2.2. Analiza și descrierea elementelor tehnice ale diferitelor tehnici
de udare în vederea selectaăii metodei de udare optime utilizând resurse de
apa alternativă
Activitatea 2.3. Structură a culturilor adecvată irigațiilor și randamentul
economic al acestora în condiții de irigare
Activitatea 2.4. Analiza amenajărilor de irigații, cu alimentare din surse
alternative, din punct de vedere economic (viabile/neviabile economic)
Activitatea 2.5. Evaluarea impactului lucrărilor de amenajări de irigații din
surse alternative asupra mediului ambiant
Activitatea 2.6. Studiu de caz: analizarea unui amplasament în vederea
realizării unei amenajări locale pentru irigații cu alimentare din apa subterană
Activitatea 2.1.
Evaluarea stării corpurilor de apă subterană din România:
La evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă

subterană s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate, precum şi de
evaluarea impactului acestora diferenţiat pe categorii: risc chimic şi risc cantitativ.
Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării

analizelor chimice efectuate cu valorile de prag (TV), pentru un număr de 139 de
corpuri de apă subterană, din cele 143 de corpuri delimitate în România.
Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt

dezvoltate în Directiva Apelor Subterane (Directiva 2006/118/CE), transpusă în
legislaţia naţională prin H.G. nr. 53/2009, pentru aprobarea Planului national de
protecţie al apelor subterane împotriva poluării si deteriorării.
Activitatea 2.1.
Figura 1. Straturile de ape subterane la nivel național

Activitatea 2.1.
Numărul de captări din apa subterană în România este de 4.104 captări

formate din 3.538 foraje (fronturi de captare sau foraje individuale) și 566
izvoare.
Figura 2. Situația captărilor de apă subterană în România

Activitatea 2.1.
Pentru utilizarea în irigații a apei captate din apa subterană volumele de apă captate au
variat în ultimii 5 ani:
Bazin Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Nr. Crt.
hidrografic Cerința Realizat Cerința Realizat Cerința Realizat Cerința Realizat Cerința Realizat
1 Someș Tisa 2,96 9,15 3,81 12,99 8,32 2,63 3,28 209,94 184,40 135,47
2 Crișuri 47,55 80,67 74,38 76,96 92,53 62,11 107,76 43,57 150,49 198,05
3 Mureș 550,83 269,13 678,60 251,11 380,37 133,99 360,10 355,59 882,16 1072,60
4 Banat 4,60 47,60 5,85 9,08 47,50 45,45 142,60 59,75 63,10 82,07
5 Jiu 201,54 223,39 339,38 74,95 680,68 351,48 842,31 122,08 586,15 380,11
6 Olt 10,40 132,90 138,10 152,09 154,60 163,30 154,10 175,86 135,92 165,48
7 Argeș Vedea 1087,82 708,31 1401,37 869,23 912,52 952,12 1079,02 929,54 1089,74 858,99
8 Buzău Ialomița 2242,74 962,36 2273,42 1948,84 2820,47 1857,65 3540,48 1641,82 3543,10 2235,20
9 Siret 161,00 38,87 183,00 151,85 61,80 239,20 68,40 191,11 192,43 85,87
10 Prut Bârlad 318,76 315,34 331,97 279,66 289,58 269,07 370,36 350,18 279,96 273,50
11 Dobrogea Litoral 528,95 440,78 426,20 511,30 395,30 522,00 671,46 567,43 708,82 660,73
TOTAL 5157,15 3228,50 5856,08 4338,06 5843,67 4599,00 7339,87 4646,87 7816,27 6148,07
Activitatea 2.1.
Corpurile de apă subterană se clasifică în doua clase: bună şi slabă, atât pentru
starea cantitativă, cât şi pentru cea chimică.
Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, concentraţiile determinate se

compară cu valorile de prag (TV - threshould values) care sunt considerate astfel
obiectivele vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană.
Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 μg/l individual şi 0,5 μg/l total), sunt valori
de prag stabilite în standardele europene (Directiva 2006/118/CE privind protecția
apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării), după care fiecare ţară
membră şi-a stabilit valorile de prag pentru celelalte substanţe poluante.
În România valorile prag pentru substanțele poluante sunt stabilite prin Planul
național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării și
sunt reglementate individual, prin Ordinul Ministrului Mediului și Schmibărilor
Climatice nr. 621 din 7 iulie 2014, la nivelul fiecărui spațiu hidrografic.
Activitatea 2.1.
Starea cantitativă a corpurilor de apă subterană
Din punct de
vedere al stării
cantitative, niciun
corp de apă
subterană delimitat
în România nu este
considerat în stare
cantitativă slabă.
Figura 3. Corpuri de apă subterană aflate la risc cantitativ (sursa: ANAR)

Activitatea 2.1.
Starea calitativă a corpurilor de apă subterană
La determinarea riscului, din punct de vedere calitativ, se au in vedere următoarele:
• corpul este considerat la risc, în stare slabă, dacă este poluat în cel puţin 20% din
numărul total al punctelor monitorizate;
• corpul se află în stare bună, dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelor
monitorizate, numărul celor poluate este mai mic de 20%.
La nivelul anului 2015, situaţia calitativă a celor 139 de corpuri de apă subterană se
prezintă astfel:
• 114 corpuri se află în stare calitativ bună (82,01 %);
• 25 de corpuri de apă subterană se află în stare calitativ slabă (17,99 %).

Activitatea 2.1.
Denumire bazin Nr. corpuri de apă Starea chimică Corp de apă în Indicatorii care determină
hidrografic subterană stare chimcă încadrarea în starea
monitorizate Bună Slabă slabă chimică slabă
Someș - Tisa 14 14 0 - -
Crișuri 9 9 0 - -
ROMU04; NH4+; SO42-; As3+
Mureș 22 19 3 ROMU20; NO3-
ROMU24 NH4+; PO43-
ROBA01; NO3-; SO42-; fenoli totali
Banat 20 18 2 NO3-; fenoli totali
ROBA02
ROJI05; PO43-
Jiu 8 6 2
ROJI06 NO3-
ROOT01; NO3 ; NH4+; SO42-;
-
Olt 14 11 3 ROOT08; NO3-

ROOT13 NO3-; PO43-
ROAG03; NO3-
ROAG07; NH4 ; NO2-; Ni2+; Pb2+;
+
Argeș - Vedea 11 7 4 atrazin

ROAG08; NO3-; atrazin
ROAG10 NH4+; Cl-; PO43-
ROIL06; NH4+
Ialomița – Buzău 18 15 3 ROIL11; NO3-; Pb2+
ROIL17 Pb2+
Siret 6 6 0 - -
ROPR04; NO3-; SO42-
Prut 7 4 3 ROPR06; NO3-
ROPR07 NO3-
RODL01; NH4+; NO3-; Cl-
RODL04; NH4+; NO3-; Pb2+
RODL05; NO3-; PO43-; Pb2+; Cl-; SO42-
Dobrogea - Litoral 10 5 5
NO3-
RODL09; NO3-
RODL10
Total 139 114 25
Activitatea 2.1.
Figura 4. Corpuri de apă subterană aflate la risc calitativ (sursa: ANAR)

Activitatea 2.1.
Particularități ale corpurilor de apă subterană:
Pentru fiecare spațiu hidrografic au fost enumerate particularitățile straturilor
acvifere, și anume:
 Vârsta geologică;
 Tipul corpului de apă subterană:
- freatic;
- de adâncime;
- freatic + adâncime;
 Litologia;
 Parametri hidraulici:
- transmisivitate;
- coeficient de filtrație;
- debit specific;
 Starea calitativă actuală;
 Caracteristici ale stratului acoperitor:
- litologie;
- grosime;
- infiltrație;
- grad de protecție globală.
Activitatea 2.1.
Soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat
Instrumente pentru gestiunea optimă a apei în regim de irigat:
Elaborarea de documentații ale studiilor de caz pentru cerința de apă.
Prognoza cerinței de apă.
Sisteme informaționale referitoare la schemele de apă și canalizare.

În vederea optimizării consumului de apă, trebuiesc urmăriți principalii parametri:
eficacitatea și omogenitatea udării, uniformitatea repartiției umidității în sol, raportul
dintre productivitate și costuri.
Eforturile și căile prin care se ridică eficacitatea sistemelor de irigații de suprafață

automecanizate, le fac comparabile sau chiar superioare altor sisteme de irigații. Se
va acorda atenție deosebită la înaintarea și reculul apei în brazde, infiltrația,
geometria elementelor de udare (forme, lungimi, pante).
Cu privire la aspersiune, deși prezintă eficacitate mai ridicată, recomandăm

folosirea rațională întrucât sunt necesare multe intervenții, mai ales la ameliorarea
echipamentelor. Uniformitatea pulverizării apei, concepția de construcție a
aspersoarelor, automatizarea aspersiunii prin telecomandă, reducerea consumului
de energie, sunt căi de creștere a eficienței folosirii apei.
Activitatea 2.1.
Soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat
Instrumente pentru gestiunea optimă a apei în regim de irigat:
Eficacitatea relativă a diferitelor metode de irigație – tradiționale sau noi, trebuie să

se raporteze și la caracteristicile solului, climei, hidrologiei, care pot modifica radical
termenii de comparație a unei metode față de alta.
Evoluția crizei energetice impune găsirea de sisteme noi și echipamente de irigat

care să funcționeze cu mică și foarte mică presiune (ex. irigare prin picurare).
Pe terenuri cu soluri nisipoase, nu se recomandă folosirea metodei de irigat prin

brazde (datorită coeziunii slabe a solului), ci doar prin aspersiune sau picurare.
Momentul declanșării irigației, corelat cu aspectele climatice și cerințele fiziologice

ale plantelor, trebuie făcut la anumite valori ale lUA (intervalul umidității active),
acesta fiind situat între valoarea coeficientului de ofilire și capacitatea de câmp.
Intervalul umidității active este mai mare la solurile argiloase decât la cele
nisipoase.
La calcularea normelor de irigat, se are în vedere și nivelul de adâncime a pânzei

freatice, precum și gradul de mineralizare a acesteia, pentru evitarea salinizării
secundare.
Activitatea 2.2.
Alegerea tehnicii de irigare este o problemă complexă, care trebuie rezolvată de

specialiștii din domeniu.
Metode de udare:
Trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
 umezirea uniformă a solului în spaţiul de nutriţie al plantelor;

 randament şi eficacitate maximă ale udărilor;
 asigurarea condiţiilor pentru executarea mecanizată a lucrărilor agricole;
 degradarea cât mai redusă a însuşirilor agroproductive ale solului;
 realizărea udării cu consum cât mai mic de energie şi forţă de muncă.
Activitatea 2.2.
Clasificarea metodelor de udare:
În practica irigaţiilor se folosesc următoarele metode de udare:

 prin scurgere la suprafaţă,
 prin aspersiune,
 prin submersiune şi
 localizată (subterană, prin picurare, prin rampe perforate).
Udarea prin scurgere la suprafață

Se disting:
- udarea prin brazde: culturi prăşitoare, viţă-de-vie şi pomi;
- udarea prin fâşii: plante cultivate în rânduri dese;
- udarea prin revărsare: pajişti.
Factori de influență: microrelieful şi panta terenului, nivelarea terenului pe direcţiile elementelor

de conducere a apei, permeabilitatea solului, natura plantei cultivate etc.
Elementele tehnice ale udării prin scurgere la suprafață:

- debitul de alimentare (q) a brazdelor sau a fâşiilor de udare;
- distanţa dintre brazdele de udare (d), respectiv lăţimea fâşiilor de udare (lf);
- lungimea elementelor active de udare (Lo, Lf);
- durata de udare (t).
Activitatea 2.2.
Udarea prin submersiune
Se utilizează în orezării și constă în realizarea şi menţinerea în interiorul parcelelor cultivate cu

orez a unui strat de apă cu grosimea variabilă, în funcţie de cerinţele biologice şi tehnologice
ale plantei.
Factori de influență:
- condiţiile climatice favorabile cultivării orezului;
- terenul cu panta foarte mică (< 0,7 – 0,8 ‰);
- microrelieful foarte slab exprimat;
- solurile cu permeabilitatea redusă.
Elementele tehnice ale udării prin submersiune:

- grosimea stratului de apă (h) de inundare a parcelelor;
- debitul de alimentare (qa) a parcelelor;
- debitul de evacuare (qe) a apei din parcele.
Activitatea 2.2.
Criterii pentru alegerea metodei de irigare
Relieful: panta şi gradul de exprimare a microreliefului.
Însuşirile solului: textura, viteza de infiltraţie a apei în sol, capacitatea de înmagazinare a apei
în sol, rezistenţa la eroziune şi potenţialul de salinizare a solului.
Calitatea apei de irigație: turbiditate și conținutul de săruri mobile.
Hidrogeologia: nivelul apei freatice.
Elementele climatice: precipitațiile și gradul de uniformitate al acestora.
Structura culturilor: orezul – submersiune; legume, pomi fructiferi, vița-de-vie – udarea

localizată; prășitoarele – scurgere la suprafață.
Condițiile social-economice: potențialul economico-financiar al beneficiarului amenajării de

irigații.
Activitatea 2.2.
Elemente tehnice și indici de calitate ai udării prin aspersiune
Intensitatea ploii = înălţimea stratului de apă realizat prin aspersiune la suprafaţa solului în
unitatea de timp. Acest parametru trebuie corelat cu caracteristicile solului (textură, viteza de
infiltraţie a apei în sol) pentru a evita fenomenul de băltire şi scurgere a apei la suprafaţa
terenului şi cea factorilor de climă (temperatura, evaporaţie, viteza vântului) pentru a evita o
udare neuniformă.
Finețea ploii = reprezintă gradul de pulverizare a jetului de apă de către aspersor. Are
importanţă în practica irigaţiilor prin corelaţia ce se realizează cu solul şi planta. Mărimea
picăturilor de apă influenţează viteza de infiltraţie a apei în sol.
Indici pentru aprecierea fineții ploii:
 Indicele de finețe
 Coeficientul de finețe
 Coeficientul de pulverizare
Activitatea 2.2.
Elemente tehnice și indici de calitate ai udării prin aspersiune
Uniformitatea udării = reprezintă modul de repartizare a apei aspersate pe suprafața

terenului.
Eficiența udării = cantitatea de apă ajunsă pe sol, restul fiind pierdută prin evaporare.
Timpul de udare = timpul de funcționare pe o poziție de udare.
Ciclul de udare = timpul necesar pentru efectuarea tuturor operaţiilor aferente pentru punerea
în funcţiune a unui echipament pe o nouă poziţie de udare.
Necesarul de echipament mobil de udare = se calculează în funcție de suprafața deservită

de o aripă de udare.
Activitatea 2.2.
Elemente tehnice ale udării localizate prin picurare
Suprafața elementară de udare: prin picurarea la baza tulpinii sau de la oarecare înălţime se
creează în sol un bulb de umectare, datorită mişcării tridimensionale a apei. Acest bulb de
umectare este de anumite forme şi mărimi, care depind de textura solului, debitul picurătorului,
umiditatea solului, timpul de udare.
Debitul elementar (debitul unui picurător): fiecare plantă primeşte, cu ajutorul sistemului de
udare prin picurare, apa necesară dezvoltării ei. La conductele de udare, debitul se calculează
astfel încât în timpul de udare să se poată distrbui norma de udare cerută de plantă şi
determinată anterior prin diferte metode.
Distanța dintre picurătoare: pentru umezirea unei fâşii continui, distanţa dintre picurătoare
este în funcţie de raza de umectare a picurătoarelor, iar aceasta depinde la rândul ei de
mărimea debitului de picurare şi de textura solului.
Numărul de picurătoare la o plantă: se stabileşte în funcţie de consumul de apă al plantelor,

de densitatea de plantare şi de felul culturii.
Distanța dintre conductele de udare
Lungimea conductei de udare
Durata udării prin picurare

Activitatea 2.3.
Structură a culturilor adecvată irigațiilor și randamentul economic al

acestora în condiții de irigare
Analiza economică a structurii culturilor s-a efectuat pentru arealul în care s-a realizat
studiul de caz al unui amplasament în vederea realizării unei amenajări locale pentru
irigații cu alimentare din apa subterană. Studiul de caz a fost selectat în arealul spațiului
hidrografic al râului Mureș, localitatea Pecica.
În vederea optimizării practicilor de management agricol şi a structurii culturilor din zonele

vulnerabile la secetă ale spațiului hidrografic al râului Mureş s-au utilizat modele de
simulare.
Pentru evaluarea procentului optim al unei culturi dintr-o rotaţie de lungă durată s-a folosit
o combinaţie între două modele, şi anume un model de simulare agroclimatic (ROIMPEL)
şi un model de simulare a eficienţei economice a fermei (SFARMOD).
În ceea ce priveşte selecţia culturilor analizate, aceasta a avut la bază maximizarea

profitului.
Activitatea 2.3.
Rezultate obținute:
a) Ferme vegetale mici b) Ferme vegetale mari
Figura 5. Procentul optim de cereale de toamnă în rotaţia culturilor din ferme

vegetale de dimensiuni mici şi mari.
Activitatea 2.3.
a) Ferme zootehnice b) Ferme vegetale
Figura 6. Procentul optim de cereale de toamnă în rotaţia culturilor din ferme

zootehnice şi vegetale ce practică agricultură intensivă.
Activitatea 2.3.
a) Ferme vegetale mici b) Ferme vegetale mari
Figura 7. Procentul optim de cereale de primăvară în rotaţia culturilor din ferme

vegetale de dimensiuni mici și mari.
Activitatea 2.3.
a) Ferme zootehnice b) Ferme vegetale
Figura 8. Procentul optim de cereale de primăvară în rotaţia culturilor din ferme

zootehnice şi vegetale ce practică agricultură intensivă.
Activitatea 2.3.
Figura 9. Marja medie brută (Euro/ha) în cazul Figura 10. Marja medie brută (Euro/ha) în
fermelor vegetale mici cu inputuri reduse. cazul fermelor vegetale care practică o
agricultură intensivă.
Activitatea 2.3.
a) Ferme vegetale b) Ferme zootehnice
Figura 11. Marja medie brută (Euro/ha) în cazul fermelor vegetale şi fermelor
zootehnice care practică o agricultură intensivă.
Activitatea 2.4.
Cauze care au condus la reducerea semnificativă a suprafeţelor irigate:
 dizolvarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni;
 degradarea infrastructurii amenajărilor hidro-ameliorative;
 tranziţia la economia de piaţă, al cărei motor este considerat profitul obţinut

exclusiv la nivelul agentului economic şi nu al economiei naţionale;
 creşterea progresivă a tarifelor pentru apa de irigat;
 distrugerea reţelei de transport a energiei electrice, însoţită de scoaterea de sub

tensiune a reţelei şi descompletarea acesteia;
 lipsa de convingere a multor proprietari de terenuri, de avantajele economice ale

agriculturii în regim irigat, asociată cu întârzierea constituirii AUAI/OUAI;
 deficitul de echipamente pentru administrarea apei la plante;
 necorelarea activităţilor de reabilitare a infrastructurii de irigaţii cu cererea reală

de apă;
 nesiguranţa desfacerii producţiei pentru speciile care răspund cel mai bine la
irigaţii, cum este de exemplu porumbul sau legumele.
Activitatea 2.4.
În România în anul 2015 s-a folosit pentru irigații un volum de 6.148,07 mii
mc apă subterană. Această apă din subteran a fost utilizată pentru irigarea
unei suprafețe de circa 10.089 ha.
Figura 12. Amplasarea blocurilor fizice în care s-a efectuat irigația

din surse alternative de apă (apă subterană)
Activitatea 2.4.
Suprafața blocurilor fizice în care s-a realizat irigații cu apă din subteran:
BF cu irigatii Teren arabil - BF teren arabil

nr. crt. SIRUTA JUDEȚ COMUNA APIA - ha ha fara irigatii - ha
1 70986 DJ BRABOVA 581 5.692 5.111
2 71055 DJ BRADESTI 23 3.272 3.249
TOTAL DOLJ 604 8.964 8.360
3 75953 GL COROD 181 8.379 8.198
4 76497 GL GOHOR 50 3.542 3.491
5 76692 GL MATCA 1.517 7.589 6.071
6 76932 GL OANCEA 163 3.058 2.895
7 77028 GL PRIPONESTI 669 4.037 3.368
8 77260 GL SMULTI 55 3.976 3.921
9 77377 GL TEPU 86 2.501 2.416
10 77475 GL VALEA MARULUI 731 3.688 2.957

11 77509 GL VARLEZI 295 6.707 6.412
12 77536 GL VLADESTI 1.363 3.755 2.392
13 77561 GL RADESTI 35 2.340 2.305
TOTAL GALATI 5.145 49.571 44.426
14 125418 OT BALS 412 2.935 2.524
15 126674 OT DOBRETU 550 1.841 1.292
16 127625 OT MORUNGLAV 327 1.844 1.517
17 130124 OT VULPENI 35 2.965 2.930
TOTAL OLT 1.323 9.586 8.263

18 151905 TR VIDELE 82 5.927 5.845
19 152760 TR DOBROTESTI 118 9.144 9.026
20 154282 TR SILISTEA GUMESTI 177 3.592 3.415

21 154415 TR STEJARU 81 4.354 4.273
22 154585 TR TATARASTII DE JOS 232 7.619 7.387

23 155127 TR FRASINET 304 3.191 2.886
TOTAL TELEORMAN 994 33.827 32.832
24 160779 TL MALIUC 2.023 3.077 1.053
TOTAL TULCEA 2.023 3.077 1.053
TOTAL GENERAL 10.089 105.025 94.935
Activitatea 2.4.
Figura 13. Ponderea suprafeței irigate cu apă din subteran din totalul teren arabil pe
județ:
60.000
50.000
40.000
30.000
Teren arabil (ha)
Blocuri fizice cu irigatii (ha)
20.000
10.000
0
Activitatea 2.5.
Evaluarea impactului lucrarilor de amenajari de irigatii din surse alternative
asupra mediului ambiant
În vederea realizării obiectivelor acestei activități s-a întreprins un studiu de

impact al unei amenajări cu alimentare din pânza freatică localizată în partea
de vest a țării noastre.
Studiul a constat în crearea infrastructurii necesare şi echiparea pentru irigare

a unei suprafeţe de 50 ha teren arabil, cu asigurarea unei eficienţe maxime
din punct de vedere tehnico-economic şi un impact minim asupra factorilor de
mediu.
Lucrările de amenajare proiectate au fost structurate în patru obiective, astfel:

- Obiectiv 1 – Foraj cu alimentare din apa subterană;
- Obiectiv 2 – Reţeaua de aducţiune;
- Obiectiv 3 – Amenajare interioară cu instalaţii cu pivot central;
- Obiectiv 4 – Construcţii hidrotehnice pe reţea.
Activitatea 2.5.
Apa
Prognozarea impactului:
Nr.crt. Perioada de Perioada de Impactul
construcţie funcţionare
1. x x Posibile poluări accidentale cu combustibil
sau substanţe chimice (îngrăşăminte
minerale sau fitosanitare)
2. x Poluarea canalelor din sistem
3. x Creşterea nivelului de nitriţi şi nitraţi
Măsuri de diminuare a impactului:

Nr.crt. Perioada de Perioada de Impactul Măsură Responsabil
1. x x Posibile poluări -Anunţarea autorităţilor competente în cel mai Titularul
accidentale cu combustibil scurt timp;
sau substanţe chimice Executantul
(îngrăşăminte minerale -Aplicarea planului de prevenire a poluărilor
sau fitosanitare) accidentale la nivel de unitate;
-Folosirea unor mijloace de transport şi a unor

utilaje performante.
2. x Poluarea canalelor din Instruirea deţinătorilor de terenuri privind Titularul
sistem aplicarea corectă a substanţelor agrochimice şi
îngrăşămintelor
3. x Creşterea nivelului de -Utilizarea îngrăşămintelor chimice doar în Titularul
nitriţi şi nitraţi cantităţile prevăzute în codul de bune practici în
agricultură pentru evita poluarea apei şi a pânzei
freatice;
-Instruirea deţinătorilor de terenuri privind

aplicarea corectă a substanţelor agrochimice şi
îngrăşămintelor
Activitatea 2.5.
Aerul
1. x x Imisii de noxe în atmosferă

Nr.c Perioada de Perioada de Impactul Măsură Responsabil
rt. construcţie funcţionare
1. x x Imisii de noxe -Utilizarea Executantul
în atmosferă autovehiculelor
Euro 4 şi 5; Titularul
-Întreţinerea
drumurilor de
exploatare
Activitatea 2.5.
Solul
1. x x Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la
utilaje şi instalaţii
2. x Poluarea solului cu îngrăşăminte minerale şi
produse fitosanitare
3. x Compactarea solului
4. x Poluarea solului cu deşeuri de construcţie

Nr.crt. Perioada de Perioada de Impactul Măsură Responsabil
1 x x Posibile scurgeri accidentale de -Folosirea unor mijloace de transport şi a unor Titularul
combustibil de la utilaje şi instalaţii utilaje performante.
Executantul
2. x Poluarea solului cu îngrăşăminte minerale -Utilizarea îngrăşămintelor chimice doar în Titularul
şi produse fitosanitare cantităţile prevăzute în codul de bune practici în
agricultură pentru evita poluarea solului;
-Instruirea deţinătorilor de terenuri privind

aplicarea corectă a îngrăşămintelor chimice;
-Analiza calităţii sedimentelor din canalele care

se decomatează pentru a stabili dacă se pot
împrăştia pe terenurile adiacente.
3. x Compactarea solului -Optimizarea normei de udare; Titularul
-Adaptarea practicilor ameliorative.

4. x Poluarea solului cu deşeuri de construcţie Gestionarea corespunzătoa-re a deşeurilor de Executantul
construcţie.
Titularul
Activitatea 2.5.
Subsolul
1. x x Posibile scurgeri accidentale de combustibil
de la utilaje şi instalaţii
2. x Creşterea nivelului freatic

Nr.c Perioada de Perioada de Impactul Măsură Responsabil
rt. construcţie funcţionare
1 x x Posibile Folosirea unor Titularul
scurgeri mijloace de
accidentale de transport şi a Executantul
combustibil de unor utilaje
la utilaje şi performante.
instalaţii
2. x Creşterea Optimizarea Titularul
nivelului freatic udării prin
reducerea normei
de udare
Activitatea 2.5.
Vulnerabilitatea resurselor de apă subterană utilizate în scop agricol
Figura 13. Poluarea corpurilor de apă subterană cu substanțe utilizate în agricultură

Activitatea 2.6.
Studiu de caz: analizarea unui amplasament in vederea realizarii unei

amenajari locale pentru irigatii cu alimentare din apa subterana
Caracterizarea geografică și geomorfologică

Zona studiului de caz selectat pe raza comunei Pecica, jud. Arad se situează în
zona de nord-vest a țării noastre și face parte din Câmpia Tisei, denumită astfel
după colectorul principal, în care se varsă râurile din nord-vestul și vestul
României.
Câmpia nordică a Tisei în care se încadrează și localitatea Pecica, este limitată

la vest de granița cu Ungaria, iar la est de dealurile care formează Piemontul
vestiv, întinzându-se în unele părți până la munți.
Activitatea 2.6.
Caracterizarea climatică
Câmpia nordică a Tisei, din care face parte și Câmpia Nădlac-Pecica, se
caracterizează printr-un climat continental moderat, datorită lanțului carpatic care
împiedică iarna pătrunderea aerului rece dinspre nord și est.
Regimul termic: Temperatura medie anuală este de 10,8°C, în zona Aradului, iar
media temperaturii din timpul iernii se situează în jurul valorii de -1,1°C, o
singură lună din an înregistrând valori negative.
Regimul precipitațiilor: Cantitatea de precipitații căzută anual în Câmpia de nord

a Tisei scade de la nord la sud (630 mm la Satu Mare, 483 mm la Chișineu-Criș)
și de la est la vest (640 mm la Inău, 483 mm la Chișineu-Criș).
Precipitațiile totale anuale și medii lunare, la stațiunea meteorologică Arad (în

mm):
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
35,7 34,3 38,4 48,1 62,6 67,6 57,2 48,0 47,9 48,0 47,1 42,1 577,0
Activitatea 2.6.
Caracterizarea hidrografică
Câmpia Tisei de nord este brăzdată de o rețea de ape dirijată de la est la vest.
Toată această rețea este tributară râului Tisa.
Rețeaua hidrografică are o desime mijlocie. Cea mai mare parte a câmpiei are o
desime de 0,1 – 0,3 km/km2.
Arealul zonei studiate se află în bazinul râului Mureș, panta medie este de 1,5
‰, iar la câmpie 0,2 ‰, lungimea râului este de 718,5 km, suprafața bazinului
hidrografic de pe teritoriul României este de 27.919 km2 și altitudinea de 90 m.
Sistemul hidrografic. În arealul studiat este reprezentat prin râul Mureș. Acesta
curge în câmpie pe o distanță de circa 90 km. Are albii părăsite ce se desfășoară
ca un evantai atât la nord, cât și la sud de albia actuală. Afluenți importanți în
acest sector nu are.
Debitul mediu al Mureșului este de 169 m3/s în zona Aradului. În cursul verii,
volumul apei scade considerabil, ajungând până la un debit minim de 13 m3/s.
Activitatea 2.6.
Caracterizarea hidrologică
Câmpia Tisei de Nord este formată din aluviuni argiloase în câmpia joasă, unde
se situează și Câmpia Mureșului, care prezintă și cea mai mare diferențiere
hidrogeologică. Apele freatice se găsesc în apropierea suprafeței solului, la 5-10
m și sun slab mineralizate (săruri < 1 g/l).
În Câmpia Nădlac-Pecica, care este formată din loess, apa freatică se află la
aceeași adâncime (5-10 m) și este slab mineralizată, însă cu săruri > 1 g/l, iar
drenajul este bun.
Caracterizarea hidrogeologică
Cele mai importante strate acvifere freatice din zona Pecica, jud. Arad, sunt
localizate în depozitele holocene (reprezentate prin argile nisipoase, silturi,
nisipuri, pietrişuri) din alcătuirea luncii Mureşului şi la partea superioară a
depozitelor pleistocen superior-holocene din alcătuirea conului aluvial Mureş.
Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apă.
Activitatea 2.6.
Caracterizarea hidrogeologică
Parametri hidrogeologici:
- debitele pompate: 2,2 - 6,6 l/s;
- conductivitatea hidraulică: 15,81 - 21,05 m/zi;
- Transmisivitatea: 79,05 - 105,25 m2/zi;
- raza de influenţă pentru debitele pompate: 61 - 214 m.
Direcţia de curgere a apelor freatice în zonă este orientată, de la vest spre est,
către râul Mureş. Local, există şi o direcţie de curgere orientată NV-SE, adică
dinspre Peregu Mare - Pecica.
Activitatea 2.6.
Figura 14. Harta suprafeței piezometrice

Activitatea 2.6.
Calculul de bilanţ:
Bilanț model matematic PECICA
Intrări acvifer (l/s) Ieșiri acvifer (l/s)
Cota hidraulică impusă + 14,0
Schimb acvifer – râu – lac - 25,0
Foraje 0,0
Percolare + 11,0
Total resursă + 25,0 - 25,0
Niveluri calculate în cazul reducerii realimentării naturale a acviferului:

Cotă Np măs. Scenariul 1 (reîncărcare Scenariul 2 (reîncărcare
Punct observație
teren (m) (m) la 70%) la 50%)
Np calc. (m) dH (m) Np calc. (m) dH (m)
Pecica ord II F1 104,10 101,12 96,79 - 4,33 89,60 - 11,52
PO Pecica 103,25 97,77 93,86 - 3,91 86,76 - 11,01
PO Ferma Pecica -
107,50 100,31 96,36 - 3,95 89,23 - 11,08
Ogoarele
PO Ferma Pecica NV 106,50 103,65 98,98 - 4,67 91,91 - 11,74
Peregu Mic F1 107,50 103,53 99,20 - 4,33 92,14 - 11,39
PO Canton Bodrogu 100,50 98,32 93,83 - 4,49 86,58 - 11,74
Activitatea 2.6.
Niveluri calculate în cazul introducerii unor captări de apă subterană:
Cotă Np măs. Scenariul 3 (captare 12,5 Scenariul 4 (captare 25
Punct observație
teren (m) (m) l/s) l/s)
Np calc. (m) dH (m) Np calc. (m) dH (m)
Pecica ord II F1 104,10 101,12 95,12 - 6,00 87,27 - 13,85
PO Pecica 103,25 97,77 92,14 - 5,63 84,10 - 13,67
PO Ferma Pecica -
107,50 100,31 93,29 - 7,02 85,27 - 15,04
Ogoarele
PO Ferma Pecica NV 106,50 103,65 98,15 - 5,50 89,65 - 14,00
Peregu Mic F1 107,50 103,53 98,45 - 5,08 90,10 - 13,43
PO Canton Bodrogu 100,50 98,32 93,12 - 5,20 85,46 - 12,86
Prezentarea calculului de bilanţ pentru cele patru scenarii:

Bilanț model matematic Pecica
Intrări acvifer (l/s) Ieșiri acvifer (l/s)
S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4
Cotă hidraulică
+14 +14 +14 +14 - - - -
impusă
Schimb acvifer – râu - - - - -12,5 0 -22,3 -19,9

Foraje - - - - -12,5 -25,0
Percolare +11 +11 +8,3 +5,9 - - - -
Total resursă +25 +25 +22,3 +19,9 -25,0 -25,0 -22,3 -19,9
Activitatea 2.6.
Figura 15. Solurile din zona studiului de caz - Pecica:
Activitatea 2.6.
Figura 16. Suprafețe agricole afectate de stres de apă, sol și sol+apă în zona studiului
de caz – Pecica.
Activitatea 2.6.
Figura 17. Suprafețe agricole afectate de stres combinat (sol+apă) în spatial hidrografic
al râului Mureș și regiunea Banat.
Activitatea 2.6.
Figura 18. Suprafața agricolă a localității Pecica cu diferite nivele de degradare.

Activitatea 2.6.
Figura 19. Suprafața agricolă a localității Pecica cu diferite nivele de degradare.

Activitatea 2.6.
Figura 20. Producția potentială a grâului de Figura 21. Producția potentială a grâului de toamnă
toamnă. – abaterea standard.
Activitatea 2.6.
Figura 22. Producția potentială a grâului de toamnă Figura 23. Producția potentială – abaterea standard
pe suprafața agricolă a localității Pecica. a grâului de toamnă pe suprafața agricolă a
localității Pecica.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA
APEI SUBTERANE PENTRU IRIGAȚII
Avantajele utilizării apei subterane pentru irigații sunt următoarele:
• costuri reduse pentru pomparea apei (puțurile sunt forate în apropierea
suprafețelor agricole pe care urmează a se iriga);
• costuri reduse cu energia electrică pentru pomparea apei;
• posibilitatea funcționării pe generator diesel;
• automatizare și control al debitului și a presiunii de pompare;
• costuri scăzute de întreținere.
Recomandări pentru utilizarea apei subterane pentru irigații:
 Pentru garantarea perspectivelor reale de utilizare a apelor subterane
pentru irigare este necesar efectuarea unui studiu de fezabilitate bazat pe
rezultatele cercetărilor hidrogeologice, de monitoring a apelor subterane și a
caracteristicilor fizico-chimici și fizici ai solurilor.
 Pentru a avea un sistem de irigare performant și potrivit, fermierul trebuie să
aleagă sistemul adecvat pentru situația dată din teren, trebuie să aibe în
vedere cheltuielile pentru achiziționarea și instalarea sistemului, precum și
costurile de pompare, funcționare și activități de mentenanță și revizii
periodice.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA
APEI SUBTERANE PENTRU IRIGAȚII
Recomandări pentru utilizarea apei subterane pentru irigații
 Când se alege sistemul de irigaţie se ţine seama de: tipul de cultură,
necesarul de apă, tipul solului, sursa de energie, localizarea sursei de apă
şi disponibilităţile financiare (atât pentru achiziţionare, cât şi pentru
funcţionare şi întreţinere).
 Sistemele de irigații individuale, de dimensiuni mici, alimentate din pânza

freatică, sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului pentru că sunt
adaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile de
curent și apă. Astfel, aceste sisteme individuale de irigații cu alimentare din
pânza freatică sunt mai rentabile pentru fermele legumicole (culturi
legumicole în solarii, dar și în câmp), fermele viti-pomicole și fermele
vegetale de dimensiuni mici.
Rezultate obținute în faza 2:
 Caracteristicile calitative ale apelor subterane și particularități ale straturilor

acvifere
 Descrierea elementelor tehnice ale diferitelor thenici de udare
 Model agropedoclimatic și de eficiență economică
 Harti in format electronic (GIS) cuprinzand eficienta economica a amenajarilor

de irigatii, cu alimentare din surse alternative
 Harti in format electronic (GIS) cuprinzand impactul lucrarilor de amenajari de

irigatii din surse alternative asupra mediului ambiant
 Protocol de realizare a unui amenajament de irigatii cu alimentare din apa

subterana

ADER 1243 Faza 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADER 1243 Faza 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Contractor: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,

Obiectivul general: 12 Numărul/codul proiectului: 12.4.3.

Denumirea Irigaţii din resurse alternative. Alimentare cu apă din

Director de proiect: Date contact (Tel/Fax, e-mail):

Obiectivul fazei 2: Soluții de amenajare și eficiență economică pentru

Activitatea 2.1. Caracteristici calitative (indicatori fizico-chimici) ale apelor

Evaluarea stării corpurilor de apă subterană din România:

La evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă

Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării

Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt

Figura 1. Straturile de ape subterane la nivel național

Numărul de captări din apa subterană în România este de 4.104 captări

Figura 2. Situația captărilor de apă subterană în România

Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, concentraţiile determinate se

Starea cantitativă a corpurilor de apă subterană

Figura 3. Corpuri de apă subterană aflate la risc cantitativ (sursa: ANAR)

Starea calitativă a corpurilor de apă subterană

La determinarea riscului, din punct de vedere calitativ, se au in vedere următoarele:

• 114 corpuri se află în stare calitativ bună (82,01 %);

• 25 de corpuri de apă subterană se află în stare calitativ slabă (17,99 %).

Olt 14 11 3 ROOT08; NO3-

Argeș - Vedea 11 7 4 atrazin

Starea calitativă a corpurilor de apă subterană

Figura 4. Corpuri de apă subterană aflate la risc calitativ (sursa: ANAR)

Elaborarea de documentații ale studiilor de caz pentru cerința de apă.

Prognoza cerinței de apă.

Sisteme informaționale referitoare la schemele de apă și canalizare.

Eforturile și căile prin care se ridică eficacitatea sistemelor de irigații de suprafață

Cu privire la aspersiune, deși prezintă eficacitate mai ridicată, recomandăm

Instrumente pentru gestiunea optimă a apei în regim de irigat:

Eficacitatea relativă a diferitelor metode de irigație – tradiționale sau noi, trebuie să

Evoluția crizei energetice impune găsirea de sisteme noi și echipamente de irigat

Pe terenuri cu soluri nisipoase, nu se recomandă folosirea metodei de irigat prin

Momentul declanșării irigației, corelat cu aspectele climatice și cerințele fiziologice

La calcularea normelor de irigat, se are în vedere și nivelul de adâncime a pânzei

Alegerea tehnicii de irigare este o problemă complexă, care trebuie rezolvată de

Trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

 umezirea uniformă a solului în spaţiul de nutriţie al plantelor;

Clasificarea metodelor de udare:

În practica irigaţiilor se folosesc următoarele metode de udare:

Udarea prin scurgere la suprafață

Factori de influență: microrelieful şi panta terenului, nivelarea terenului pe direcţiile elementelor

Elementele tehnice ale udării prin scurgere la suprafață:

Udarea prin submersiune

Se utilizează în orezării și constă în realizarea şi menţinerea în interiorul parcelelor cultivate cu

Elementele tehnice ale udării prin submersiune:

Criterii pentru alegerea metodei de irigare

Relieful: panta şi gradul de exprimare a microreliefului.

Calitatea apei de irigație: turbiditate și conținutul de săruri mobile.

Hidrogeologia: nivelul apei freatice.

Elementele climatice: precipitațiile și gradul de uniformitate al acestora.

Structura culturilor: orezul – submersiune; legume, pomi fructiferi, vița-de-vie – udarea

Condițiile social-economice: potențialul economico-financiar al beneficiarului amenajării de

Elemente tehnice și indici de calitate ai udării prin aspersiune

Indici pentru aprecierea fineții ploii:

Elemente tehnice și indici de calitate ai udării prin aspersiune

Uniformitatea udării = reprezintă modul de repartizare a apei aspersate pe suprafața

Timpul de udare = timpul de funcționare pe o poziție de udare.

Necesarul de echipament mobil de udare = se calculează în funcție de suprafața deservită

Elemente tehnice ale udării localizate prin picurare

Numărul de picurătoare la o plantă: se stabileşte în funcţie de consumul de apă al plantelor,

Distanța dintre conductele de udare