Repertoriul Arheologic Judetul Alba Bma 02 1995

Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS

li
REPERTORIUL ARHEOLOGIC
AL JUDEŢULUI ALBA
https://biblioteca-digitala.ro
li
THE ARCHAEOLOGICAL
REPERTOIRE
OF ALBA DISTRICT
Edited by
VASILE MOGA HORIA CIUGUDEAN
Orice corespondentă se va adresa: Toute correspondance sera envoyee â

MUZEUL NAŢIONAL AL UNIRII l'adresse:
2500 ALBA IULIA MUZEUL NAŢIONAL AL UNIRII
str. Mihai Viteazul. 12-14 RO - 2500 ALBA IULIA
tel. 058/811853 12-14, rue Mihai Viteazul
ROUMANIE
Picase send any mail to the following Richten Sie bitte jedwclche Korrespondez
addrese: an die Adresse:
MUZEUL NAŢIONAL AL UNIRII MUZEUL NAŢIONAL AL UNIRII
RO - 2500 ALBA IULIA RO - 2500 ALBA IULIA
Mihai Viteazul Str„ 12-14 Mihai Viteazul Str .. 12-14
ROMANIA ROMAN IA
Muzeul National al Unirii Alba Iulia
'
li
REPERTORIUL
ARHEOLOGIC
AL JUDETULUI ALBA
'
Redactori
VASILE MOGA HORIA CIUGUDEAN
Alba Iulia
1995
Autori:
I. Al. Aldea
Gh. Anghel
M. Bărbulescu
M. Blăjan
A. Bodor
H. Ciugudean
IE. Chirilă I
E. Cordoş
II. H. Crişan I
I. Hica
IK. Horedt I
Gh. Lazarovici
Şt. Matei
V. Moga
I. Paul
I. Piso
IAt. Popa I
z. Szekely
M. Takăcs
V. Vasiliev
IN. Vlassa I
II. Winklerl
INTRODUCERE
Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia publică în cel de-al doilea număr al seriei
Bib/iotheca Musei Apu/ensis, iniţiată în anul 1994, Repertoriu/ Arheologic al Judeţului
Alba, lucrare necesară şi utilă atât pentru specialiştii arheologi, pentru studenţii facultăţilor
de istorie, pentru alte categorii de cititori. Volumul îşi are, dacă vreţi, o istorie a sa, asupra
cărei ne permitem să insistăm pe scurt.
Manuscrisul lucrăi'ii, la care şi-au adus contribuţia cercetători de la Institutul de
Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, precum şi colectivul secţiei de Istorie vectie
şi arheologie al muzeului din Alba Iulia, avându-l drept coordonator pe I. H. Crişan, a fost
predat instituţiei nostre în luna mai 1984 el urmând a fi publicat, după primirea aprobărilor,
de către fostul Comitet de Cultură al judeţului Alba, cu sprijinul financiar al forurilor
diriguitoare ale acestor locuri. Că nu s-a întâmplat aşa o dovedeşte publicarea lui târzie,
după mai bine de un deceniu de când el, manuscrisul, se găseşte la Alba Iulia, unde a fost
în dese rânduri, consultat de către cei interesaţi. Între timp coordonatorul său a plecat
dintre noi, după cum şi alţii autori ai colectivului nu mai sunt vii. Mai mult chiar, timp de
11 ani la descoperirile arheologice înregistrate "'până la I martie 1984" s-au adăugat noi
şi importante descoperiri datorate în special săpăturilor arheologice sistematice cât şi unor
descoperiri accidentale, ce acoperă, din punct de vedere cronologic, intervalul cuprins
între epoca paleoliticului şi veacul al Xiii-lea. Să amintim că arheologii noştrii au intreprins,
după 1984, intense cercetări pe Valea Ampoiului, privind începuturile epocii bronzului
(H. Ciugudean), apoi au fost finalizate investigaţiile la mare aşezare fortificată de la Teleac,
munca colectivului de cercetare de aici fiind încununată cu apariţia monografiei sitului
(V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie în aria intracarpaticii
a României, Contribuţii arheologice: aşezarea fortificată de la Teleac, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 1991 ); pentru perioada celei de a doua vârste a fierului au fost reluate cercetările
la fo1tificaţiile dacice de la Craiva şi Căpâlna, în 1989 văzând lumina tiparului volumul lui
I. Glodariu şi V. Moga ""Cetatea dacică de la Căpâlna" Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1989, după cum la începutul anului 1995 s-a publicat şi unul dintre marile tezaure
de podoabe dacice de argint, descoperite accidental în localitatea Lupu (I. Glodariu, V.
Moga, Ephemeris Napocensis, IV, 1995).
Epocii romane i-a fost acordată o atenţie specială, după 1984 întreprinzându-se
cercetări de teren în castrul legiunii XIII Gemina de la Apulum, în centrul urban Colonia
Aurelia Apu/ensis (l. Piso, Al. Diaconescu, I. Bogdan-Cătăniciu, V. Moga, R. Ciobanu) şi
în Municipium Septimium (str. Munteniei, V. Rusu-Bolindeţ). Au continuat să apară noi şi
valoroase monumente epigrafice şi sculpturale publicate mai ales în anuarul muzeului din
Alba Iulia, revista Apulum, au fost achiziţionate materiale arheologice provenind din
descoperiri întâmplătoare. La Alba Iulia şi Berghin au continuat să fie depistate noi dovezi
ale locuirii din veacurile IV-XII (M. Blăjan), iar fortificaţiilor medievale Gh. Anghel le-a
dedicat un volum special (Gh. Anghel, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XJll-
XVI, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986).
lată, numai pe scurt, motive care ne-au determinat să repunem în discuţie problema
publicării Repertoriului arheologic a/judeţului Alba, pe care completându-l cu descoperiri
înregistrate pînă la 31 decembrie 1995 îl punem acum la dispoziţia celor interesaţi. Misiunea
aducerii la zi a tuturor descoperirilor şi-au asumat-o cei doi îngrijitori ai lucrării, conştienţi
fiind, ca şi regretatul I. H. Crişan, că un instrument de lucru cum sunt aceste repertorii nu
pot fi considerate niciodată încheiate, pentru că fără exagerare (şi aici avem în vedere în
primul rând vestigiile romane de la Alba Iulia) zi de se înregistrează (atunci când se
înregistrează!) noi descoperiri, de la care încep investigaţii, se aprofundează problemele şi
se aduc noi precizări de ordin istoric.
Volumul cuprinde toate descoperirile arheologice făcute pe teritoriul actual al
judeţului Alba, în ordinea alfabetică a localităţilor de pe raza cărora au apărut vestigii. În
cadrul fiecărei localităţi, principiul după care s-au grupat descoperirile este cel cronologic
şi topografic.
Toate izvoarele arheologice sunt descrise sumar (ne referim în primul rând la apariţiile
fortuite), în vreme ce în cazul celor apărute în timpul săpăturilor sistematice, de salvare ori
de verificare s-a menţionat anul (anii) şi numele membrilor colectivului de cercetare.
Fiind vorba de un asemenea gen de lucrare au fost evitate (cu bună ştiinţă)
interpretările sau discuţiile (contradictorii, dar benefice!) purtate în literatura de specialitate
în jurul unei descoperiri sau a altora.
La rândul ei, bibliografia este selectivă, menţionându-se sursa primară, respectiv
locul unde a fost publicată pentru întâia oară. descoperirea, apoi, lucrările ulterioare care
au adus alte precizări despre o descoperire sau alta.
În ceea ce priveşte ilustraţia, dorim să precizăm că nu au fost incluse în lucrare
planurile localităţilor fără descoperiri sau a celor cu descoperiri nelocalizate precis.
Deasemenea nu au fost marcate pe planuri descoperirile a căror localizare nu este clară, ele
rămânând menţionate doar în text. La sfârşitul volumului au fost incluse o serie de planşe
care ilustrează principalele culturi şi epoci atestate pe teritoriul jud. Alba.
În finalul acestor rânduri introductive dorim să aducem şi pe această cale un omagiu

postum autorilor care nu mai sunt printre noi, să mulţumim colegilor noştri de la Alba Iulia,
Cluj, Aiud, Bucureşti, pentru munca lor pe care o văd acum materializată. Mulţumirile
noastre se îndreaptă către conducerile OCOT Alba şi PROIECT S.A. Alba Iulia pentru
înţelegerea cu care ne-au oferit planurile şi hărţile localităţilor, lui D.S. Brânda pentru
executarea materialelor grafice şi lui I. Mihoc (ambii de la Muzeul Naţional al Unirii Alba
Iulia) pentru culegerea computerizată a textului.
V. Moga - H. Ciugudean
6
FOREWARD
Muzeul Naţional al Unirii from Alba Iulia is now publishing the second number of
his new collection "Bibliotheca Mvsei Apvlensis '', started in 1994. This number is con-
taining '"The Archaeo/ogical Repertoire of Alba District", which will be of real interest
both for the specialists and students, as well as other categories of readers.
The history ofthis repertoire is quite long, its first version being elaborated by the
archaeologists from Institutul de Arheologie şi Istoria Artei - Cluj Napoca and Muzeul
Naţional al Unirii -Alba Iulia, the work being supervised by l.H.Crişan. lt was a part ofa
larger project, meant to cover all the districts of Transylvania, but the death of his author
stopped it witout being finished. ln may 1984, the manuscript was discussed and com-
pleted for the last time and it remained in Alba Iulia, in order tobe publish by our museum,
with the financial support of the former Committee for Culture and Socialist Education.
This support has never come, so that the manuscript remained unpublished for more than
ten years, although it was studied and used by severa! archaeologists who came to Alba
Iulia.
During the long period that has passed from 1984, new and important discoveries
were made all over the district of Alba, due to accidental finds, field surveys and sistematic
excavations. A long project dedicated to the study ofthe Early Bronze Age started on the
Ampoi valley, severa I sites and cemeteries being excavated at Ampoiţa, Poiana Ampoiului
and Meteş (H.Ciugudean). A fier ten years, the excavations were finished in the large Hallstatt
hillfort from Teleac, a monographical work being published in 1991 (V.Vasiliev, I.Al.Aldea,
H.Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie în aria intracarpatică a României. Contribuţii
arheologice: aşezareafortificată de la Teleac, Cluj-Napoca, 1991 ). The study ofthe Latene
period was successfully completed by the new excavations in the Dacian citadels from
Crai va and Căpîlna, the last one being also presented in a monographical work (l.Glodariu,
V. Moga, Cetatea dacică de la Căpîlna, Bucureşti, 1989), followed by the publishing of
the magnificent hoard of silver objects from Lupu (1.Glodariu, V.Moga, Ephemeris
Napocensis, 4, 1995).
The Roman time was intensively studied during the last two decades, mainly in the
territory of Alba Iulia, the ancient town of Apvlvm. Large excavations were made in the
castrum of the XIII Gemina legion (V.Moga), as well as in the ancientCo/onia Avrelia
Apvlensis (l.Piso, Al.Diaconescu, l.Bogdan-Cătăniciu, V.Moga, R.Ciobanu) and Mvnicipivm
Septimivm (V.Rusu-Bolindeţ). There were accidentaly found many important epigraphi-
cal monuments, statues and architectural elements, together with small finds as bronze
objects, pottery, glass vessels and hundreds of imperial co ins, most of them published in
the journal of our museum, Apul.um. Early Middle Age settlements and cemeteries were
investigated as well on the territory of Alba Julia and Berghin (M.Blăjan), a large study
being dedicated to the Middle Age fortresses (Gh.Anghel,Fortificaţii medievale din piatră
din secolele X/li-XVI, Cluj-Napoca, 1986).
These are some ofthe reasons why, deciding to publish the archaeological reper-
toire ofthe Alba district, we were obliged to review every locality and to complete it with
the new discoveries made between 1984-1995, as well as with the new studies published in
this period. However, the two editors ofthis work are consciously, as l.H.Crişan was ten
years ago, that such a repertoire is never completely, because new discoveries are coming
to light every year.
The volume includes al! the archaelogical discoveries made on the territory of the
Alba district, the localities being arranged in alphabetical order. For each locality, the
finds were presented in chronological order, according to their place of discovery. Maps
were offered only for the localities where the finds could be clearly localized and the sites
without topographical location were excluded from the maps.
Most of the discoveries are briefly described, mainly the ones accidentaly found,
more details being offered in case of sistematic excavations, including the names of ar-
chaeologists and the period of research. Taking into consideration the character of this
work, the controverted opinions were not included into the text, prezerving the general
descriptions. The bibliography is quite selective, including the first publication ofthe find
and the main studies about it.
Finally, we want to pay our tribute to the authors which left us for ever and to
express our gratitude to al! our colleagues from Alba Iulia, Cluj-Napoca, Aiud, Bucureşti,
for their contribution to this work. We want also to thank to the directors of Proiect S.A.
and OCOT Alba Iulia, for their understanding and help în the topographical part of the
volume. Last but not least, we thank to D.S.Brânda for the graphical work and to l.Mihoc
for the computerized wording.
V. Moga - H. Ciugudean
8
ABREVIA ŢII BIBLIOGRAFICE
N. Aberg, Cronologie N. Aberg. Bronzezeitliche undfriiheisenzeitliche Chronologie,

Stockholm, I-V, 1931-5.
ACMI Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucureşti, 1915-1943.
ACMIT Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţia pentru
Transilvania, Cluj, I (I 926)-IV (I 938).
ActaArch Acta Arhaeologica. Budapest. I (I 951) şi urm.
ActaDebrecen Acta Classica Universitalis Scientiarum, Debrecen. I ( 1965) şi urm.
ActaMN Acta Musei Napocensis, Cluj, I ( 1964) şi urm.
ActaMP Acta Musei Poro/issensis, Zalău, I (I 977) şi urm.
AE Archaeo/ogiai Ertesitd, Budapest, I ( 1869) şi urm.
AEM Archaeo/ogisch-Epigraphische Milleilungen, Wien, I ( 1877)-XX ( 1896).
AFJ Archivu pentru Filologie şi Istorie, Blaj, 1867-1872.
AFM.211 K. Herepei - B. Cserni, Als6fehervarmegye monographiaja. voi. II,
partea I: Als6fehervarmegye tdrtene/me, Aiud, 1901.
AIGR Anuarul Institutului de Geologie al României, Bucureşti. 1907-1943.
Al/A Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Cluj-Napoca, I ( 1957)
şi urm.
AllN Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Cluj-Sibiu, I (1921)- XV ( 1947).
A/SC Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj-Sibiu. I ( 1928) - V ( 1949).
AK Archaeologiai Kozlemenyek, a hazai muemlekek ismeretenek
e/6mo::ditasara, Budapest. I ( 1859) - XXII ( 1899).
Alba lulia-2000 Alba lulia-2000 (monografie). Alba Iulia. 1975
O. Almgren, Fibe/formen O. Almgren. Studien uber nordeuropăische Fibe/formen, Leipzig. 1923.
A Iuta A Iuta, Muzeul Judeţean Sfântu Gheorghe, I ( 1969) şi urm.
I. Andrieşescu. Contribuţii I. Andrieşescu, Contribuţii la Dacia Înainte de romani, laşi. 1912.
I. Andritoiu, Civilizaţia I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei,
Bibliotheca Thracologica 2, Bucureşti, 1992.
Gh. Angh~I. Fortificaţii Gh. Anghel. Fortificaţii medievale de piatră din secolele XII-XVI,
Cluj-Napoca, 1986
Gh. Anghel. I. Berciu. Cetăţi Gh. Anghel, I. Berciu. Cetăţi medievale din sud-vestul Transilvaniei,
Bucureşti, 1968.
L 'Anthropologie L 'Anthropologie, Paris. IX. 1898, XXXII, 1922, XXXIV, 1929.
AO Arhivele Olteniei, Craiova, I ( 1920) - XVIII ( 1939).
AOG Archiv far Kunde dsterreichischer Geschichtsquellen, Wien, I ( 1848)
şi urm.
Apulum Apulum. Alba Julia, I ( 1939-1943) şi urm.
AR Academia Română, Desbateri, ser. II (1879-1921 ). ser. III ( 1921-
1947), Bucureşti.
ARBSH Academie Roumaine. Bui/elin de la Section historique, Bucureşti
( 1912-1947).
Archf Anthr. Archiv fur Anthropologie, Braunschwieg (XV. 1884 ).
ArchHung Archaeologica Hungarica. A Magyar Nemzeti Muzeum regeszeti
osztălyănak kiadvănyai. Budapest, I ( 1926) şi urm.
ArhMold Arheologia Moldovei, Bucureşti, I ( 1961) şi urm.
J. Arneth. Gold u.Silber J. Arneth, Die anliken gold- und Silber Monumente des k.k. Munz-
und antiken Cabine/Ies. Wien, 1850.
ATE Az a/sofehermegyei tortenelmi regeszeti es termeszettudomany
evk6nyve, Cluj, Aiud, Alba Iulia, I ( 1888) - XVIII ( 1916).
AVSL Archiv des Verei ns far Siebenburgische landeskunde, Sibiu. 1843-
1915.
Balcania Balcania, Bucureşti, I ( 1938) - VIII ( 1945).
L Balogh, Fatornyok I. Balogh, Magyar fatornyok, Budapest, 1935.
Banatica Banatica, Reşita. I ( 1971) şi urm.
BCMI Buletinul Comisiunii Monumente/or Istorice. Bucureşti, I ( 1908) -
XXXVIII ( 1945).
E. Beninger, WestgotZug E. Beninger, Der westgotisch-alanische Zug nach Mitteleuropa.
Mannus-Bibliothek, nr. 51, Leipzig, 1931.
I. Benko, Transsilvania I. Benko, Transsilvania sive magnus Transsilvaniae principatus.
Viena. 1778.
D. Berciu. Contribuţii D. Berciu, Contribuţii la problemele neoliticului în România in lumina
noilor cercetări, Bucureşti, 1961.
BKL Banyaszati es Koh<iszati /apok. Budapest, 1971-1944.
A. Blanchet. Traite A. Blanchet, Traile des monnaies gauloises. Paris, I-II. 1905.
BMI Buletinul Monumentelor Istorice. Bucureşti. I ( 1973) şi urm.
Bollettino Bollettino de/ Centra Comuno di Studi Preistorici, Capo di Ponte (Bs).
V. Bologa -Al. Lenghel. V. Bologa - Al. Lenghel, Fragmente pentru reconstituirea medicinei
Fragmente şi igienii populare in Dacia preromană, în Clujul Medical, 7, 1930.
N. BoroftKa, Wietenberg N. Boroftka, Die Wietenberg- Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung
der Bronzezeit in Siidosteuropa. Universitătforschungen zur
Prăhistorischen Archăologie. 19, Bonn, 1994.
Banner Jahrb Banner Jahrbucher des Rheinischen landesmuseums in Bonn und
der Freunde und Forderer des Rheinischen landesmuseums in Bonn,
Bonn
BR Budapest Regisegei, Budapest, I ( 1889) şi urm.
BRGK Bericht der romisch-germanischen Kommission, Frankfurt a/M., I
( 1904) şi urm.
BSG Buletinul Societăţii Geografice Române. Bucureşti, I ( 1876)- LXI ( 1942).
BSN Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti. I ( 1904) -
XXXVI ( 1942).
Celticum Celticum. Supplement a OGAM-Tradition celtique, Rennes.
Cetăţi dacice Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Bucureşti, 1966.
G. Childe. Danube G. Childe. The Danube in prehistory, Oxford. 1929.
G. Childe, Dawn G. Childe. The Dawn o/European Civilization, London, 1925.
E. Chirilă. Munzen Sighişoara E. Chirilă şi colab .. Munzen aus der Sammlung des Museums der
Stadt Sighişoara, 1972.
E. Chirilă. G. Mihăescu, E. Chirilă. G. Mihăescu. Tezaurul monetar de la Căprioru,
Căprioru Tirgovişte. 1969.
V. Christescu. Ist. mii. V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane. Bucureşti. 1937.
V. Christescu. Viaţa ec. V. Christescu, Viaţa economică a Daciei romane, Piteşti, 1929.
Cil Corpus lnscriptionum latinarum, Berlin. I ( 1863) şi urm.
Civilta Civilta romana in Romania, Roma [ 1970).
CN Cercetări numismatice, Bucureşti, I ( 1978) şi urm.
CMO Centenar muzeal orădean, Oradea, 1972.
Crisia Crisia. Culegere de materiale şi studii. Muzeul Ţării Crişuri lor, Oradea.
I (1971) şi urm.
10
I. H. Crişan, Burebista I. H. Crişan, Burebista şi epoca sa, Bucureşti, 1974.
I. H. Crişan, Ceramica I. H. Crişan. Ceramica daco-getică. Cu specială privire la
Transilvania. Bucureşti. 1969.
CNA Cronica numismatică şi arheologică. Bucureşti. I ( 1920) - XX ( 1945 ).
M. Csăki, Skiz:en M. Csâki. Skizzen zu einem Fiihrer durch das Br. Brukenthalische
Museum. Sibiu, 1895.
V. Cucuiu, Alba Iulia V. Cucuiu. Alba Iulia. Din trecutul şi prezentul oraşului, Alba Iulia,
1929.
Fr. Cumont, Textes el mon. Fr. Cumont, Textes et monuments relatifs aux mysteres de Mithra.
Bruxelles, I-II, 1896, 1899.
Dacia Dacia. Recherches et decouvertes archeologiques en Roumanie,
Bucureşti. I ( 1924) - XII ( 1948); N.S., Revue d 'archeo/ogie et
d 'histoire ancienne. Bucureşti, I ( 1957) şi urm.
C. Daicoviciu, TransAnt. C. Daicoviciu, la Transylvanie dans/ 'antiquite, Bucureşti, I 945.
C. Daicoviciu - Al. Ferenczi. C. Daicoviciu - Al. Ferenczi, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei,
Aş. dacice Bucureşti, 1951.
C. Daicoviciu - H. Daicoviciu. C. Daicoviciu - H. Daicoviciu, Sarmizegetusa. Cetăţile şi aşezările
Sarmizegetusa dacice din Munţii Orăşliei, Ed. a II-a, Bucureşti, 1962.
L. Debreczeni, Ref templ. L. Debreczeni. Erdelyi reformatus templomok es tornyok, Cluj, 1929.
Dess M. Dessewffy barbar penzei. Fasc. I-IV, Budapest. 191 O.
DFS Deutsche Forschung im Siidosten. Sibiu. I ( 1942) - III ( 1944).
DissPann Dissertationes Pannonicae. Ex. lnstituto Numismatico et
Archaeologico Universitatis de Petro Păzmâny nominatae
Budapestinensis provenientes. Budapest.
K. Divald. Miiveszeti K. Divald. Magyarorszag miiveszeti emlekei, Budapest. 1927.
Do/g Dolgozatok - Travaux. Dolgozatok az Erdelyi Nemzeti muzeum Erem
- es Regisegtarab6/, Cluj, I ( 191 O) - X ( 1919).
DolgSz Do/gozatok. A M. Kir. Ferencz J6sze/Tudomanyegyetem
Archaeologiai lntezetebdl, Szeged. I (1925)-XIX (1943).
DosMNA (=DMNA) Dosarul Muzeului naţional de Antichităţi. Bucureşti.
EDR Ephemeris Dacoromana. Roma. I (1923)- X (1945).
Eirene 12 Actes de la X//'' Conference lnternationale d'etude classiques
"Eirene" Cluj-Napoca, / 972, Bucureşti - Amsterdam, 1975.
E/Sz Erdelyi /roda/mi Szemle, Cluj. I ( 1924) - VI ( 1949).
EMKEkala11z EMKE uti kalau::, Budapest, 1899.
Emlekkănyv SzN M Emlekkănyv Szekely Nemzeti Muzeum 50 evesjubileumara, Stintul
Gheorghe. 1929.
EMU Ethnologische Mittei/ungen aus Ungarn. Budapest. I ( 1887) - IX
( 1905) şi Beiblatt.
M. Endes. Csik M. Endes. Csik. Gyergy6 es Kas::onszekek tărtenete. Budapest. 1938.
Epigraphica Epigraphica. Travaux dedies au VII' Congres d 'epigraphie grecque
el latine. Bucureşti. 1977.
ErdMuz Erdelyi Muzeum. Cluj ( 1839-1945).
ErdMuzEvk Erdelyi Muzeum Egyesiilet Evkănyve. Cluj ( 1874 - 1914 ).
ErdM1lzl '(md Erdelyi Muzeum-Egylet vandorgyii/esenek emlekkănyvei, Cluj. I ( 1906)
- XVIII ( 1943 ).
ESA Eurasia Seplentrionalis Antiqua. Helsinki, I ( 1927) şi urm.
ETTK Erteke:esek a tărteneti tudomanyok kărebăl, Budapest ( 1867-1915).
F. Fasching, Dacia F. Fasching, I 'etus Dacia ex probatis scriptoribus deprompla, Cluj,
1725.
II
S. Ferri, Arte romana S. Ferri. Arte romana sul Danubio, Milano, 1933.
Festschrift Mainz Festschrift zur Feier des Fiinfundsiebzigjăhrigen Bestehens des
Romisch-Germanischen Central-Museum zu Mainz, Mainz. 1927.
FI File de istorie, Bistrita. I ( 1971) şi urm.
E. Fiala. W.G E. Fiala, Kollecktion Ernst Prinz Windischgrătz, voi. VI, Wien, 1900;
3 Abt., Wien, 1904; Anhang zu dem Band V, Praga. 1900.
J. Fitz. Geld11mlauf J. Fitz, Der Geldumlauf der romischen Provinzen im Donaugebiet,
Budapest - Bonn, 1978. ·
O. Floca, Consider. O. Floca, Consideraţiuni asupra unor monete barbare-dace. O mică
descoperire la Sarmizegetusa, Deva, 1935.
O. Floca, CTA O. Floca. Contribuţii la cunoaşterea tezaurelor de argint dacice.
Tezaurul de la Sărăscău şi Şeica Mică, [Bucureşti], 1956.
FoldKozl Foldrajzi Kozlemenyek, Budapest. I (1873) - XX ( 1924).
FdldtKozl Foldtani Koz/6ny, Budapest. li ( 1872) - XL ( 191 O).
R. Forrer, KeltNum R. Forrer. Keltische Numismatik, Strassburg. 1908.
R. Forrer. KeltNum, 2 R. Forrer. Keltische Numismatik, Band 2. Bibliographische Nachtrăge
11nd Ergănzungen, Graz, 1969.
Forschungen Forschungen zur Volks - und Landeskunde, Sibiu. I ( 1958) şi urm.
L. Găi. l 'architecture L. Găi, l 'architecture religie11se en Hongrie du Xl-e au Xlll-e siec/e,
Paris. 1929.
T. Gerevich, Romimkori emtekei T. Gerevich, Magyarorsztig romtinkori emlekei, Budapest. 1938.
Germania Germania. Korrespondenzblatt der Romisch-Germanischen
Kommission. Frankfurt a/M., I ( 1917) - XV ( 1913). Anzeiger der
romisch-germanischenKommission des Deutschen Archăologischen
lnstituts. Frankfurt a/M .. XVI ( 1932) şi urm.
W. Ginters. Das Schwert W. Ginters. Das Schwert der Skythen und Sarmaten in Siidrussland
(în Vorgeschichtliche Forschungen, Band li, Heft I), Berlin. 1928.
I. Glodariu. RCD I. Glodariu. Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi
romană. Cluj, 1974.
C. Gooss, Chronik C. Gooss. Chronik der archăologischen Funde Siebenbiirgens (în
Archiv des Verei ns far siebenbiirgische landeskunde. XIII ( 1876 ), p.
203-338. extras p. 3-138).
J. Hampei. Alterthzlmer J. Hampei. Alterthiimer des friiheren Mittelalters in Ungarn. 1-111.
Braunschweig. 1905.
J. Hampei. Bronzkor J. Hampei. A bronzkor emlekei Magyarhonban, Budapest. 1-111. 1886-
1896.
J. Hampei, Honfoglaltiskor J. Hampei. Ujabb tanulmtinyok a honfoglalasikor emlekeirol.
Budapest, 1907.
J. Hampei, Trouvai/les J. Hampei. Trouvail/es de l 'âge de bronze en Hongrie, Budapest 1886.
A. Hekler, Kunstgeschichte A. Hekler, Ungarische Kunstgeschichte, Berlin. 1937.
Fr. X. Hene. Beitrăge Fr. X. Hene. Beitrăge zur dacischen Geschichte, Sibiu. 1836.
S. J. Hohenhausen. Alterthiimer S. J. Hohenhausen. Die Alterthiimer Daciens in dem hautigen
Siebenbiirgen, Viena. 1773.
K. Horedt, Contribuţii K. Horcdt. Contribuţii la istoria Transilvaniei în sec. /V-XIII,
Bucureşti. 1958.
K. Horedt, Siebenbiirgen K. Horedt, Siebenbiirgen in spătrdmischer Zeit, Bukarest, 1982
K. Horedt - C. Seraphin K. Horedt - C. Seraphin, Die Prăhistorische Ansiedlung au/ dem
wietenberg bei Sighişoara - Schăssburg, Bonn. 1971
HTRTE A hunyadmegyei tdrtemelmi es regeszeti tarsulat Evkonyvei, I ( 1880)
- XXII (1913).
12
I. Hunyadi. Kelrak I. Hunyadi, Die Kelten in Karpatenbecken. Budapest (Dissertationes
Pannonicae, li. 18), 1942.
IC Istoria Clujului, Cluj, 1974.
/DR Inscripţiile Daciei Romane I ( 197.5) şi urm .. Bucureşti.
N. lgna, Cultul N. lgna. Cultul lui Esculap şi al Higiei. Cu specială privire la Dacia
superioară, Cluj, 193.5.
IPEK "IPEK". Jahrbuchfar prăhistorische und ethnographische Kunst,
Paris, Berlin-Leipzig, I ( 192.5) şi urm.
IstRom, I Istoria României. Bucureşti, I . 1960.
JCC Jahrbuch der k.k. Central-Comission, Wien ( 18.56-1861: 1903-1916).
JNG Jahrbuchfar Numismatik und Geldgeschichte, M!lnchen. I ( 19.50) şi
unn.
J6AI Jahreshefte des Osterreichischen Archaeologischen Instituts, Wien. I
(1898) şi urm.
JRS The Journal of Roman Studies, London. I ( 1911) şi urm.
JSKV Jahrbuch des siebenbiirgischen karpathenvereins, Sibiu, I ( 1881) -
XXX (1922).
J. Jung. Fasten J. Jung. Fasten der Provinz Dazien mit Beitrăgen ::ur rdmischen
I 'erwaltungsgeschichte, lnsbruck, 1894.
Karpathen Die Karpathen, Braşov (1907-1914).
P. Kirăly. Apulum P. Kirăly. Apulum, Cluj, 1889.
P. Kirăly. Dacia P. Kirăly. Dacia Provincia Augusti, Becicherecul Mare, 1-11, 1893-
1894.
KK Kolozsvari Ko::/dny, Cluj (1860. 1863-1867. 1869. 1872).
Klio Klio. Beitrăge zur a/ten Geschichte. Leipzig-Berlin. I ( 190 I) şi urm.
J. Kănyăki - G. Nagy. J. Kănyăki - G. Nagy. A kăzepkori varak kiildnăs tekintellel
Kozepkori varak Magyarorszagra, Budapesl. 1906.
Korunk Korunk, Cluj, I ( 1860) şi urm.
L. Kovări. Erd.ep. L. KOvări. Erdely epiteszeti em/ekei, Cluj. 1866.
L. Kovări. Erd.reg. L. Kăvări, Erdely regisegei es tărtenelmi em/ekei, Cluj. 1892.
Ko=I Ko::/emenyeka:: Erdely Nemzeti MU=eum Eremes Regisegtarab61. Cluj.
I ( 1940) - IV ( 1944 ).
Koz/Debr Koz/emenyek a debreceni Tisza Istvan Tudomanyegyetem Erem - es
Regisegtarab61, Debrecen, 1939.
Kunst in Sieb. Die deutsche Kunst in Siebenbiirgen, herausg. von. V. Roth. Sibiu.
1934.
KVSL Korrespondenzb/al/ des Verei ns far siebenbiirgische Laundeskunde,
Sibiu. I ( 1878) - Llll ( 1930).
M. Macrea. Viaţa M. Macrea. Viaţa în Dacia romană, Bucureşti, 1969.
MAGW Mittei/ungen der anthropologischen Gesel/schaft in Wien, 1912-1941.
Ma Mii Magyarors::ag Miiem/ekei, Budapest, 1906.
Mannus Mannus. Zeitschrift fiir deutsche l'orgeschichte, Leipzig, XXIII-
XXXIV ( 1931-1942).
Marisia Marisia. Studii şi materiale, Tîrgu Mureş.
I. Marţian. Reµ. I. Mariian, Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistriţa, 1920.
I. Marţian. Urme I. Marţian. Urme din războaiele Romanilor cu Dacii. Studiu
arheologic, Cluj. 1921.
Materiale Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti, I ( 19.53) şi urm.
Materiale XIII Materiale şi cercetări arheologice. A Xlll-a Sesiune anuală de
rapoarte, Oradea. 1979.
13
Materiale XIV Materiale şi cercetări arheologice. A XIV-a Sesiune anuală de
rapoarte, Tulcea.. 1980.
Materiale XV Materiale şi cercetări arheologice. A XV-a Sesiune anuală de rapoarte,
Braşov. 1981.
Materiale XVI Materiale şi cercetări arheologice. A XVI-a Sesiune anuală de
rapoarte, Bucureşti. 1984.
MBBM Mittheilungen a11s dem Baron Brukenthalischen Museum, Sibiu. I-XII.
MCC Mittheilungen der k.k. Central-Commission zur Erforschung und
Erhaltung der Baudenkmăler, Wien, I ( 1856) şi urm.
MemCD ln memoriam Constantin Daicoviciu, Cluj, 1974.
Mic ia O. Floca.. Şt. Fercnczi, L. Mărghitan. Micia. grupul de cuptoare romane
pentru ars ceramică, Deva. 1970.
G. Miksa. Tort. G. Miksa. Magyar tortenelmi emlekek kulfoldon, Cluj. 1868.
MKE Mrizeumi es Konyvtari ertesito. Budapest, I ( 1907) - XII ( 1918).
MN Muzeul Naţional, Bucureşti. I ( 1974) şi urm.
Th. Mommsem, Mun.zwesen Th. Mommsen. Geschichte des romischen Munzwesen. Berlin, 1860.
MP Magyar Po/gar, Cluj. 1867-1876.
MPK Mitteilungen der prăhistorischen Kommision, Wien.
M. Much, K11p/erzeit M. Much, Die Kupferzeit in Europe und ihr Verhăltnis zur Kultur der
lndogermanen, Jena. 1893.
F. Miller, SiebSagen F. Miller, Siebenburgische Sagen, Braşov, 1857.
J. F. Neigebauer, Dacien J. F. Neigebauer. Dacien aus den Ueberresten des klassischen
Alterthums, Braşov, 1851.
I. Nestor, Stand I. Nestor. Der Stand der Vorgeschichte forsch11ng in Rumănien, în
BRGK, 22. 1932. Frankfurt am Main. 1933.
NK N11mizmatikai Kozlony, Budapest. I ( 1902) şi urm.
Omagiu Lupaş Omagiu I. Lupaş, Bucureşti. 1943.
OmD Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul împlinirii a 60 de ani,
Bucureşti, 1960.
Om/ Omagiu lui P. Constantinescu-laşi cu prilejul împlinirii a 70 de ani.
Bucureşti. 1965.
OMMIK Az O:ctrak-Magyar Montirchia irasban es kepben. Budapest. IV. VI I. XX.
B. Orban, Szekelyfold B. Orban. A Szekelyfold /eirasa. Buda. I-VI, 1869-1871.
T. Ortvay, TemesvmTort. T. Ortvay. Temesvarmegye es Temersvarvaros tortenete, I. Oskor.
Bratislava. 1896; li. Regibb kozepkor, Budapest. 1914.
OTTE Orvos-Termeszettudomanyi Ertesito, Cluj. 1879-1948.
I. Paul, Petreşli I. Paul, Cultura Petreşti, Bucureşti, 1992.
Pam.id Parnassusi idoto/tes, Cluj. 1794-1795.
V. Pârvan, Getica V. Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureşti, 1926.
A. Peter, Muv.tort. A. Peter. A magyar muveszet tortenete, Budapest. 1-11. 1930.
C. Petreanu, Revendicările C. Petreanu. Revendicările artistice ale Transilvaniei, Arad, 1925.
M. Petrescu-Dîmbovita. DBR M. Petrescu-Dîmbovita. Depozitele de bronzuri din România.
Bucureşti, 1977.
K. Pink, Munzprăgung K. Pink. Die Mun::prăgung der Ostkelten und ihrer Nachbarn, Leipzig,
1939. (DissPann, li, 15).
Polii. ujd Politikai 1ijdonsagok. Buda. 1869.
G. Popa. Table cerate G. Popa. Tablele cerate descoperite în Transilvania. Bucureşti, 1890.
G. Popa-Lisseanu, Romanica G. Popa-Lisseanu, Romanica, Bucureşti, 1926.
D. Popescu, Bronzezeit D. Popescu. Diefruhe und mittlere Bronzezeit in Siebeburgen,
Bucun:şti. 1944.
14
B. Posta. Utmutat6 B. Posta, Utmutat6 az Erdelyi Muzeum Eremes Regisegtaraban, Cluj,
1903.
Potaissa Potaissa. Studii şi comunicări, Turda, I ( 1978) şi urm.
C. Preda. MGD C. Preda. Monedele geto-dacilor. Bucureşti. 1973.
ProblMuz Probleme de Muzeografie, Cluj. 1960 [ 1964].
Programm Bistrit: Programm des evanghelischen Gymnasium in Bistritz, 1854-1900.
Programm Hermanstadt Program des evangelischen Gymnasium in Hermannstadt, 1854-1900.
Programm Kronstadt Program des evangelischen Gymnasium in Kronstadt. 1854-1900.
Programm Miihlbach Program des evangelischen Gymnasium in Miihlbach. 1854.
Programm Schăssburg Program des evangelischen Gymnasium in Schăssburg, 1873-1874.
D. Protase, Autohtonii D. Protase. Autohtonii in Dacia romană, Bucureşti. 1981.
D. Protase, Continuitatea D. Protase, Problema continuităţii in Dacia în lumina arheologiei şi
numismaticii (Biblioteca de arheologie, IX), Bucureşti, 1966.
D. Protase. Riturile D. Protase. Riturile funerare la daci şi daco-romani. Bucureşti. I 971.
A. Prox. Sclmeckenberg A. Prox. Die Schneckenbergkultur. Braşov. 1941.
F. Pulszky. Magy.Arch. F. Pulszky. Magyarorszag archaeologiaja. Budapest. 1-11. 1897.
F. Pulszky. Re::kor F. Pulszky. A rezkor Magyarors::agon, Budapest. 1883.
PZ Priihistorische Zeitschrift, Berlin-Leipzig. I ( 1909) şi urm.
RA Revue Archeologique. Paris. I ( 1844) şi urm.
R.Arhivelor Revista Arhivelor, Bucureşti, I ( 1924)- VII ( 1946-1947): Serie nouă:
I ( 1958) şi urm.
RE Real-Encyc/opădie der c/assischen Altertumswissenschaft (Pauly-
Wissowa-Kroll). Stuttgart. I ( 1893) şi urm.
RevMu: Revista Muzeelor, Bucureşti, I ( 1964) şi urm.
RevRoumHist Revue Roumanie d'Histoire. Bucureşti. I ( 1962) şi urm.
RIR Revista Istorică Română. Bucureşti. I ( 1931) - XVII ( 194 7).
P. Roman. Coţofeni P. Roman. Cultura Coţofeni, Bucureşti. 1976.
F. Romer. Resultats F. Romer. Resultats generaza: du mouvment archeologique en Hongrie.
Budapest. 1878.
M. Roska. Ke:ikăn_w. M. Roska. A: 6sreges:et ke:ikOnyve. Cluj, 1-11, 1926-1927.
M. Roska. Rep. M. Roska. Erde~v regeszeti repertoriuma. Cluj. I. 1942.
M. Rostovtzev. SkythBosp. M. Rostovtzev. Skythien und der Bosphorus. I. Kritische Uberricht
der Schriftlichen und archăologischen Quellen. Berlin, 1931.
V. Roth. Baunkust V. Roth. Geschichte der deutschen Baunkust in Siebenbiirgen (în
Studien zur deutschen Kunstgeschichte, 64 ). Strassburg. 190:'1.
RR Ramer in Rumiinien. Ausstellung das Romisch Germanischen
Museums, Cluj-Koln. 1969.
R. Roum Rev11e Roumaine. Bucureşti. IV ( 1950). 7.
RT Rev11e de Transsilvanie, Cluj-Sibiu. 1934-1944.
M. Rusu. Metalurgia (ms) M. Rusu. Metalurgia bronzului din Transilvania la începutul Hallstatt-
ului. 1972 (teza de doctorat în manuscris).
I. I. Russu. Dacia şi Panonia I. I. Russu, Dacia şi Panonia Inferior in lumina diplomei
Inferior militare din anul 123, Bucureşti. 1973.
SAe Studien aus Altereurope. Graz, II. 1965.
Sargetia Sargetia, Deva. I ( 1937) şi urm.
H. Schroller. St. 11. Kz. H. Schroller. Die Stein - und Kupferzeit Siebenbiirgens, Berlin, 1933.
SC/A Studii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti, I ( 1954) şi urm.
Sctr · (SCll'A) Studii şi cercetări de istorie veche, Bucureşti. I ( 1950) - XXIV ( 1973 ):
Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, Bucureşti. XXV
( 1974) şi urm.
15
SCN Studii şi cercetări de numismatică, Bucureşti, I ( 1957) şi urm.
SCŞC/uj Studii şi cercetări ştiinţifice, Cluj. 1951-1955.
Sieb Virschr. Siebenbiirgische Vierteljahrscrift, Sibiu, LI V-LXIV ( 193 1-1941 ).
SOF Siidostde11tsche Forschungen, MUnchen, 1936-1941.
E. Sprockhoff. Handelgesch. E. Sprockhoff. Handelgeschichte der Bron=ezeit, Berlin. 1930.
StCom Muzeul Bruckenthal. Studii şi comunicări. Arheologie - Istorie. Sibiu.
12 ( 1965) şi urm.
StCom Satu Mare Studii şi Comunicări, Muzeul judeţean Satu Mare.
I. D. Ştefănescu, Val. el. Trans. I. D. Ştefănescu, la peint11re re/igieuse en Va fachie elen Transy/vanie
dep11is Ies origines j11squ 'au XIX-e siecle, Paris, 1932.
St.T Studii Teologice, Bucureşti.
StUBB Studia Universitatis "Babeş-Bolyai", Series Historia, Cluj. I ( 1956) şi
urm.
Studii Studii. Revistă de ştiinţă şi filosofie. Bucureşti. 1948-1952.
Studii dacice Studii dacice, (sub îngrijirea lui H. Daicoviciu) Cluj-Napoca. 1981.
L. Szab6. Epitomiiveszet L. Szabo. Az arpadkori magyar epitomiiveszet. Budapest. 1913.
Szâzadok S=iz=adok. A magyar tărtenelmi tărsulat evkClnyve. Budapest.
S=entpetery Eml. Szentpetery Emlek/Wnyv, Budapest. 1938.
J. Szilăgyi. Teglabelyegek J. Szilăgyi. A daciai erodrendszer helyorsegei es katonai
teglabelyegek, Budapest. 1946 (DissPann, li. 21 ).
SzNME A S=ekely Nem=eti Mr'izeum Ertesitoje, Sf. Gheorghe. 1-111 ( 1891-1902).
O. SzClnyi, Templomok O. SzClnyi. Regi magyar templomok, Budapest, 1933.
TD Thraco-Dacica. Bucureşti, I ( 1980) şi urm.
G. Teglăs. Aranybanyas=at G. Teglăs. Tanulmanyok a R6maiak daciai aranybiznyizszatar6/,
Budapest, 1-11. 1889-1891.
G. Teglăs. HunyadvmTort. G. Teglăs. Hzmyadvarmegye tortenete, Budapest. I. 1902.
I. Teglăs. Ms. I. Teglăs. Man11scrise şi note excerptate de I.I. Rusu.
Te=a11re Satu Mare Te=aure monetare din judeţul Satu Mare. Satu Mare. 1968.
Tibisc11s Tibisc11s, Muzeul Banatului. Timişoara. I ( 1971) şi urm.
TIR. L 34 Tabula Imperii Romani, Aquincum - Sarmizegetusa - Sirmium. L 34
Budapest. Budapest. 1968.
TIR. L 35 Tabula Imperii Romani. Romula • Durostorum • Tomis. L 35.
Bucharest. 1969.
G. Tocilescu, Dacia G. Tocilescu. Dacia înainte de romani, Bucureşti. 1880.
K. Torma. Adalek K. Torma, Adalek es=ak-nyugati daciafold es he/yiratâho=. A
M. T11d.Akad. evkonyvei, XIV. li. Pesta. 1864.
TransB Transilvania, periodische Zeitschriftfiir landeskunde, Sibiu - Braşov.
1831-1837.
Transilvania Transilvania, organul ··Astrei"". 1940-1946.
D. Tudor. Ist.sclav. D. Tudor. Istoria sclavajului în Dacia romană, Bucureşti. 1957
(S11pplement11m epigraphicum).
D. Tudor. Oraşe D. Tudor. Oraşe. târguri şi sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968.
UJb Ungarische Jahrbiicher, Berlin, I-IV.
Unio Unio. Cluj. 1867.
UR Ungarische Rev11e, Budapest, I ( 1881) ·X ( 1889).
Urbanismul Urbanismul, Bucureşti. 1923-1931.
V. Vasiliev. Sciţii V. Vasiliev. Sciţii agatârşi pe teritoriul României, Cluj-Napoca, 1980.
J. Vass. Erdely J. Vass. Erdelya r6maiak alai/, Cluj, 1863.
V. Vătăşianu. JAF V. Vătăşianu. Istoria artei feudale in Ţările Române. I. Bucureşti.
1959.
16
N. Vlassa. NTr. N. Vlassa. Neoliticul Transilvaniei. Cluj-Napoca. 1976.
A. Vulpe. Axte I A. Vulpe. Die Axte und Beile in Rumănien I. PBF IX/2. Miinchen
1970.
A. Vulpe. Âxte li A. Vulpe, Die X1:te 11nd Beile in R11mănien li. PBF IX/5. Miinchen
1975.
W. Wagner. Dislokation W. Wagner. Die Dis/ok.a/ion der romischen Auxiliarformationen.
Berlin. 1938.
M. Wosinsky. Agyagm. M. Wosinsky. A= ăskor mas=betetes dis=nitesii aR_vagmiivessege.
Budapest. 1904.
WPZ Wiener prăhistorische Zeitschrift. Wien. I ( 1914 ). XI-XXX ( 1924-
1943 ).
C. Zagorit. Sarmi=eget11sa C. Zagorit. Sarmi=egetusa. Unde cred că s-a găsit în adevăr.... Ploieşti.
1937.
E. Zaharia. Bratei E. Zaharia Populaţia românească în Transilvania în secolele 1·11-1 ·111.
Bucureşti, 1977.
ZJE Zeilschriftfiir Ethnologie, I-L ( 1869-1918). LXXII ( 1940).
ZSC' Ziarul ştiinţelor şi călătorii/or. Bucureşti. 1923-1949.
17
LOCALITĂŢI CU DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
I.ABRUD
1. De pe teritoriul localităţii provine o brăţară de aur cu capetele în formă de semilună

de la sfârşitulepocii bronzului sau începutul perioadei hallstattiene. Presupusa origine
celtică nu se poate susţine.
2. La locul numit "Somai" s-a descoperit, probabil din aceeaşi epocă , un lanţ
masiv de aur.
3. În literatura arheologică mai veche se amintesc de aici numeroase inscripţii,
monumente şi alte antichităţi din epoca romană, dar multe din acestea provin, cu siguranţă,
de la Roşia Montană, din regiunea vecină cu urme de exploatări aurifere de la Bucium
(vezi acolo) sau din alte părţi. Temelii şi urme de construcţii nu au fost identificate. Totuşi,
mai multe monumente epigrafice şi sculpturale, precum şi unele obiecte romane au fost
văzute în această localitate sau raportate la ea, fără indicaţia că ar fi fost aduse din altă
parte. Printre acestea se numără cinci pietre funerare cu inscripţie (CIL, III, 1266, 1270,
1273-4, 1615) şi un altar votiv (CIL, III, 7822). Cel puţin două din acestea (CIL, III, 1266
şi 7822) s-ar putea să provină totuşi din alte părţi. La 1847 Neigebaur a văzut (în zidul
bisericii catolice, la biserica reformată şi la un particular) şi a descris următoarele
monumente: un medalion funerar, o stelă funerară cu trei registre, patru lei funerari şi
blocuri de piatră cu scoabe de fier. Se mai amintesc aici opaiţe de.lut, vase de bronz şi de
lemn (Mz. Budapesta), precum şi un medalion de lut închinat lui Serapis.
4. La SV de oraş, pe platoul numit "Cetăţaua" sau "Cetăţuia" lângă internatul liceului,
s-au identificat urmele unui mic castel/um patrulater, măsurând în perimetru vreo 300 m,
cu suprafaţa de cca. 2000 m~. al cărui şanţ exterior se mai recunoşte încă pe teren. Aici s-au
găsit fragmente de vase romane şi o cărămidă cu ştampila ilizibilă. Săpăturile din 1977-
1978 (V. Moga) au descoperit aici ceramică comună şi terra sigillata, săgeţi, o lance, o
fibulă de bronz de tip Aucissa şi un fragment de cană de bronz.
5. În mina "Găuri", în anul 1840, s-a descoperit un opaiţ roman de lut cu ştampila
C. DESSI (MIC, IV.2665).
6. Eventual din această localitate provine un cercel de aur cu un coşuleţ, purtând pe
capacul pandantivului un ornament în formă de crnce, poate cu semnificaţie creştină. Datează
de la sfârşitul sec. VI (Mz. Budapesta).
I. L. Mârton. Archfl11ng.. 11. 1933, 90: M. Roska. Rep .. 12, nr. 3: id. Kci=I.. 4. 1944. 53. nr. I: D.
Popescu. Materiale. 2. 1956. 216: id, FI. 3. 1974. 57.
2. J. F. Neigebaur. Dacien. 292.
J. I. Benko, Transsilvania. I, 24-5. 549: F. Hene, Beitriige. 85: J. F. Neigebaur. Dacien. 182-4: M. J.
Ackner, JC'C. 1856, 15; C. Gooss, C'lrronik. 264; E. A. Bielz, JSKV. 19. 1899. 20; B. Cserni, AFM, 211. 141,
538: I. Martian. Rep .. I; I. I. Russu. SC'/r. 11. 1960. 408-409; id, StC'om .. 12, 1965, 65-66 (ii): M. Macrea.
Ist Rom .. I, 376: id. Materiale. 6. 1959. 884. nr. 21: id. Viaţa, 30 I. n. 81: TIR. L 34. 23: D. Tudor. Oraşe. 196:
S. Sanie. Eirene. I:!. 1975, 534
4. C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-40, 300: M. Macrea. SC'll". 8. 1957. 259; TIR. L 34. 23: V. Moga,
V. Mcsaroş.Apu/11111. 18. 1980. 141-149 (ii).
19
5. G. Teglas, ErdM1I::.. 19, 452: N. Gostar, ArhMold.. I, 1961, 159, nr. 85.
6. F. Pulszky, EITK, 14, 1888. 11 (ii): id, MagyArch.. 2, 73-4: J. Hampei, Alterthiimer, I, 362 (ii): 2,
215: 3. pi. 174, I: K. Horedt, Sargetia. 3. 1956, 111.
2. ACMARIU, corn. Blandiana.
Se citeaz.ă unele descoperiri de obiecte din bronz, aparţinând eventual unui inventar
funerar: trei brăţări, două ornamentate cu proeminente şi cu spirale adâncite şi una simplă,
un fragment de fibulă şi un obiect bombat. Ele s-ar păstra în MIC, unde de fapt nu există;
sunt mai curând celtice(?). Se mai aminteşte de aici şi un celt de bronz.
G. Teglas, OITE, 12, 1887, 62-63; Szcizadok, 27, 1893, 594; I. Marţian, Rep., 2; M.
Roska, Rep., 12, nr. 12.
3. AIUD.
I. Pe terasa situată în partea estică a oraşului, ce se înaltă cu 16 m. faţă de strada

Gării, unde se află cartierul Microraion III (denumire veche: terasa sau proprietatea Garda),
s-au făcut următoarele descoperiri: a) groapa unui bordei din neoliticul târziu, în care se
aflau: o străpungătoare de os perforată la un capăt, un fragment de dăltiţă de cupru şi o
plăcuţă circulară de sidef, perforată la mijloc; fragmente ceramice aparţinând culturii
Coţofeni; un fragment de capac cu decor(cultura Wietenberg); mai multe urme de bordeie
cu un bogat material ceramic din Hallstattul timpuriu; un nivel de locuire din epoca Latene
din care s-au cules fragmente celtice lucrate la roată; b) în anul 1969 a fost găsită o ceaşcă
aparţinând culturii Noua (Mz. Aiud, 8325); c) în ianuarie 1971, cu ocazia săpăturilor
pentru fundaţia blocului A3, s-a descoperit incidental un mare depozit de bronzuri. care a
fost ascuns într-o groapă având diametrul de 120 cm., ce se adâncea de la 35 la 75 cm. faţă
de nivelul actual. Depozitul conţinea peste 1500 de piese finite şi turte de bronz în greutate
totală de 732 kg. Depozitul se compune din brâuri întregi şi fragmentare, celturi întregi şi
fragmentare, din care majoritatea de tip transilvănean, ciocane întregi şi fragmentare.
topoare cu aripioare întregi şi fragmentare, un fragment de topor cu disc şi spin, o daltă
fragmentară, seceri întregi şi fragmentare (cu buton, cu limbă la mâner, cu prag sau rest de
turnare, cu cârlig), lame şi mânere de cuţite, lame de fierăstrău, lame şi mânere de spadă şi
pumnale, vârfuri de lance, fragmente de bucşe de la roţi, fragmente de platoşă, apărătoare
de braţ întregi şi fragmentare, un ac cu cap în formă de măciucă, un colier masiv decorat,
brăţări de diferite tipuri, două spirale de la o fibulă de tip passementerie, un fragment de
ampix, două fragmente de piese nedeterminate, o sârmă cu care au fost legate brâurile,
bare de bronz fragmentare, plăci de zinc fragmentare, resturi de turnare, turte de bronz,
plumb şi cositor (Mz. Aiud, 7807-8324). Depozitul se datează în Hallstatt A 1•
2. Lângă cărămidăria fostului colegiu reformat, situată la câţiva zeci de metri de
capătul vestic al cimitirului reformat, s-a identificat o aşezare aparţinând culturii Coţofeni,
din care provin fragmente ceramice, unelte de piatră şi un obiect de os dinţat pentru
decorarea vaselor (Mz. Aiud, 752-761; MIC, 2462-2466).
3. Pe locul numit "Cetăţuie"(Cetatea tinoasă, Sarvar, Sarvardomb ), situat la cca.
20
2 km. sud-est de oFaş , pe malul drept al Mureşului , în faţa satului Rădeşti (în literatura
veche, punctul este dealtfel inclus în hotarul. satului. Rădeşti) , se află o aşezare, în care au
fm.t descoperite, în decursul1 timpulu:i1, unelte de bronz • fragmente ceramice neolitice,
Coţofeni , Wietenberg şi hallstattfene, topoare din piatră . o fibulă de bronz romană şi
fragmente ceramice prefeudale (Mz. Aiud, 1317-1356). Cu ocazia unor săpături de salvare
întreprinse de H. Ciugudean în anii 1972 şi 1976, au fost cercetate locuinţe de suprafaţă şi
bordeie aparţinând culturilor Coţofeni şi Basarabi, precum şi o locuinţă din perioada romană
târzie (sec. IV-V).
4. a) Pe Dâmbul Cocoşului , situat în partea de sud-vest a oraşului , în punctul numit
" via Winkler", s-au găsit fragmente ceramice ce provin dintr-o aşezare aparţinând culturii
Coţofeni (Mz. Aiud, 4631-464 7); b) aici , în 191 2, au fost distruse de lucrări morminte de
caracter scitic şi celtic. Din materialele recuperate rezultă două morminte scitice. Tot pe
Dâmbul Cocoşului s-au făcut următoarele descoperiri : c) pe intravilanul "Zsombori", în
1889, s-a aflat incidental un mormânt scitic de înhumaţie . În acest punct, în 1951 , s-a aflat
o oală cu două torţi , săgeţi de bronz, inel de buclă şi resturi de schelet, iar în 1957 o ceaşcă
bitronconică cu toartă ; d) pe terenul şcolii de viticultură s-au aflat incidental două zăbale
din fier, două psalii , 42 pandantive, alte piese de harnaşament şi două inele de buclă, piese
ce indică foarte probabil două morminte distruse; e) pe terasa Helios, în 1913 , a fost aflat
21
un mormânt de incineraţie, de caracter scitic; f) în punctul "Gerepen", în 1899, s-a aflat un
mormânt de inhumaţie de caracter scitic. Descoperirile de pe Dâmbul Cocoşului (punctele
b-f) indică o necropolă scitică, si,tuată în partea de sud a oraşului, din care provin cel puţin
şase morminte certe, unele distruse simultan cu morminte celtice, motiv pentru care, uneori,
materialele apar amestecate; g) de pe Dâmbul Cocoşului e semnalat şi un celt de bronz
(Mz. Aiud, 751) datat în Br.D-Ha.A
5. La locul "Tinod", situat la cca. 2 km. sud-vest de oraş, la dreapta şoselei Aiud-
Alba Iulia, au fost culese de la suprafaţă, din arătură, numeroase fragmente ceramice
Wietenberg din epoca bronzului, aparţinând culturii Wietenberg.
6. Pe lotul l.A.S., situat pe partea stângă a şoselei Aiud-Alba Iulia, aproximativ în
dreptul bornei km. 41 I (în prezent 407), în urma arăturilor din primăvara anu lui 1971 au
apărut fragmente ceramice aparţinând unei aşezări sau unui cimitir Noua de la sfârşitul
epocii bronzului, suprapus de un nivel roman, din care s-au cules: ceramică, fibule de
bronz, un vârf de săgeată şi unelte de fier, cărămizi, ţigle, elemente de hypocaust.
7. Din curtea de pe str. Ion Creangă nr. 122 provin greutăţi de război de ţesut din
lut (24 de bucăţi întregi şi fragmentare) şi fragmente ceramice, descoperite întâmplător,
datând din epoca timpurie a bronzului.
8. a) În perimetrul cuprins între "Gerepen" (împreună cu pădurea "Herja" de deasu-
pra) şi "Tinod", în anii 1949-1951, au fost culese de la suprafaţă numeroase fragmente
ceramice din epoca hallstattiană, printre care şi Basarabi (Mz. Aiud); b) tot în acest
perimetru, în primăvara anului 1951, a fost identificată o necropolă romană, din care provine
un interesant monument funerar din calcar (MIR), datat în secolul III e.n.; c) în aceaşi
zonă, pe stânga şoselei Alba Iulia-Aiud, de la "Ţifra" (la sud-vest de "Tinod") şi până în
dreptul capătului dinspre nord-vest al fostului sediu 1.A.S., cercetările au dus la identificarea
şi ridicarea topo a tronsonului de drum roman cuprins între bornele km. 405-408.
9. a) La capătul străzii Cetăţii, pe vechiul lot experimental al "şcolii de viticultură"
(identificat în perimetrul dintre ţiglăria colegiului şi cimitirul reformat), s-au descoperit
fragmente de vase din prima vârstă a fierului; b) tot aici s-au găsit frgmente ceramice din
epoca Latene, lucrate cu mâna şi la roată (celtice), din epoca romană, printre ele aflându-
se şi un fragment din secolul IV e.n. (Mz. Aiud, 3503-3514); de asemenea, un mâner de
cuţit de bronz (Mz. Aiud, 727) şi un denar roman de argint (neprecizat).
10. În zona Parcului oraşului, la sfârşitul secolului trecut, s-au descoperh inciden-
tal (uneori descoperirile au fost controlate de specialişti) mai multe morminte de inhumaţie
de caracter scitic, după cum urmează: a) pe terenul "Piţigoilor" (Cinegetelek), un mormânt
aflat în 1886; b) în "Parcul Oraşului" au fost descoperite în I 894, 1895, I 897 mai multe
morminte de inhumaţie, de caracter scitic, numărul lor putând fi apreciat la minimum
şapte. Rezultă deci că în zona parcului au fost identificate cert opt morminte; c) în primăvara
lui 1977, în spatele bufetului din parc, loc ce intră în perimetrul necropolei, s-a descoperit
un vârf de lance din fier, ce poate fi apreciat ca provenind dintr-un mormânt distrus (Mz.
Aiud, 13681).
11. Pe coasta cu vii de la vest de parc, loc numit "Orhegiu-Poligon", au fost
descoperite mai multe morminte de incineraţie cu urne din epoca Latene, de factură celtică,
care fac parte dintr-o necropolă. a) În via "Straub" s-a descoperit întâmplător, unul sau
două morminte de incineraţie, în care s-au găsit: o urnă spartă, trei vase şi o cană cu o
22
toartă, lucrate la roată, două săbii şi fragmente de teacă de fier, un lanţ de fier, fragmente
de la un coif de bronz şi câteva verigi de bronz. În urma acestei descoperiri fortuite, K.
Herepey execută o săpătură de verificare pe lotul Ungar Samuel din dreapta viei, unde
găseşte un mormânt cu o urnă deteriorată, în interiorul căreia, printre oase arse se afla o
fibulă de fier cu piciorul îndoit, iar sub fundul vasului un cuţit de fier curb cu buton la
capătul mânerului. În apropiere, spre via alăturată, a găsit resturi din craniul unui cal şi
oase de la picioarele anterioare. Mormintele se datează în fazele Latene B-C. b) În anul
1912, în via "Winkler" (de desu pra parcului), s-a descoperit inventarul bogat al unui
mormânt (I. H. Crişan consideră că sunt de fapt mai multe), care se compunea din: un cuţit
mare de fier, câteva cuţite mai mici şi fragmente de cuţite de fier, un vârf de lance de fier,
o foarfecă de fier, o sabie de fier îndoită, un ornament de bronz cu buton, o zăbală întreagă
şi fragmente de la zăbale de fier, un fragment dintr-un lanţ de sabie (Mz. Aiud, 5130-
5132, 5134-5148). Tot aici este inclus, în mod eronat, un pumnal-akinakes de fier; c) este
posibil din inventarul descoperit în via "Winkler" să facă parte o urnă lucrată la roată
(Mz. Aiud, 5072), înregistrată puţin mai înainte în evidenţele muzeului; d) De la "Orhegiu"
provine un cuţit de fier celtic, donat de Bodrogi J. (Mz. Aiud, 5228), care a putut face
parte dintr-un alt mormânt. e) Tot acestei necropolei se atribuie o toartă de vas lucrat la
roată şi acoperit cu angobă roşiatică, tăcând parte dintr-un vas grecesc sau dintr-o imitaţie,
descoperită în via Herepey "de deasupra parcului" (Mz. Aiud, 751 ).
12. a) Pe noul lot al şcolii de viticultură s-au descoperit întâmplător trei morminte
celtice (Mz. Aiud, 5261-5271 ), din care provin patru psalii, o zăbală, patru lănci şi un cuţit
curb, toate de fier, precum şi o cană de lut lucrată la roată. În două din morminte s-au găsit
resturi de schelete umane. Mormintele, considerate ca tăcând parte dintr-o a doua necropolă,
sunt atribuite unor războinici celţi şi se datează de la sfârşitul Latene-ului B până în Latene
C. b) Tot pe acest lot au fost descoperite trei morminte de inhumaţie atribuite avarilor.
Inventarul mormintelor se compune din: o zăbală, două scăriţe, o lance şi o cataramă,
toate de fier. alături de oase de cal (M I); o zăbală, două scăriţe din care una fragmentară,
un cuţit, o lance şi o cataramă, toate de fier (M 2); două lănci de fier, arcul circular al unei
catarame de bronz, o cană de lut lucrată la roată şi oase umane (M 3). Mormintele se
datează între sfârşitul primei jumătăţi a secolului VII şi începutul secolului VIII.
13. a) În pădurea "Bichiş", K. Herepey a descoperit în anul 1881 o monedă dacică
de argint, imitaţie după tetradrahmele macedoniene; b) din lotul de 30 de monede donate
colegiului în anul şcolar 1885/6 de Magnesius Frigyes, medic din Aiud. tăceau parte şi
două monede de argint dacice, cu imagini foarte stilizate.
14. De pe teritoriul localităţii, unde se presupune că se afla aşezarea romană Brucla,
ca şi din împrejurimi, provin altare, reliefuri, sculpturi, monede, ceramică, unele din ele
fiind însă aduse din alte localităţi (Ocna Mureş, Turda). Locurile unde s-au tăcut descoperiri
sunt: a) la fundaţia colegiului nou (aripa de est şi sud a actualului Liceu industrial Bethlen
Gabriel) s-au găsit: un fragment (1/4) dintr-o diplomă militară de bronz din timpul lui
Domitian (anul 86). o cană de lut lucrată la roată şi gura unei pâlnii de sticlă. b) În anii
1881-1884 s-au adunat de aici următoarele monede imperiale: câte un denar de la Vespasian
şi Antoninus Pius, un as tocit de la Antoninus Pius sau Faustina Senior, un as de la Faustina
Junior, un sesterţ de la Commodus, un denar de la Lucius Verus, doi denari de la Iulia
Domna, un denar de la Gordian III, un semis şi un dupondius de la Gallienus. Nu se
23
cunoaşte dacă au făcut parte dintr-un tezaur sau sunt descoperiri izolate. c) Dintre inscripţiile
găsite în piaţa centrală
a oraşului, două sunt localizate aici (Cil, III, 942-943): una este o
dedicaţie din timpul consulatului lui P. Furius Satuminus, făcută de P. Aelius Maximianus,
decurionul coloniei (anul 161 ); cealaltă este dedicată lui 1.0.M. şi celorlalţi zei de M.
Opelius Adiutor. Inscripţiile din Cil, III, 940-941 provin însă de la Germisara. d) Tot în
centrul oraşului, cu ocazia lucrărilor pentru localul primăriei, s-a găsit o ţiglă cu ştampila
LV M, ceea ce duce la presupunerea că teritoriul aiudean se afla la linia de demarcaţie
dintre cele două legiuni romane din Dacia. e) Biblioteca fostului colegiu a fost pavată cu
ţigle romane, care nu este exclus să fi provenit din marginea pădurii deţinută de şcoală la
Aiudul de Sus, loc pe care s-a descoperit o vi/la rustica (v. Aiudul de Sus). f) De la Aiud,
fără precizarea punctului, în MIC (I, 8107) se păstrează un relief de marmură al Cavalerilor
Danubieni.
15. a) Pe fosta proprietate a lui Saska Sandor, de pe strada Tudor Vladimirescu
(fostă Teiuşului), s-a descoperit întâmplător un sarcofag roman de cărămidă, în care s-a
găsit o monedă mică de bronz (neprecizată). Tot aici, într-un alt mormânt s-au găsit 9
mărgele de sticlă şi un cercel de aur. b) Drumul principal roman ce lega Apulum de Potaissa
intra pe strada Teiuşului, aproape de Dealul Cocoşului şi ieşea pe strada 11 Iunie (fosta
Colegiului). La capătul sudic, cu ocazia unor lucrări la şoseaua naţională, lângă drumul
roman s-a găsit o cărămidă cu ştampila LE(g) XIII G(emina); la celălalt capăt, cu ocazia
săpăturilor pentru canalul subteran al reţelei telefonice automate, au apărut urmele unei
porţiuni din drumul roman. confirmându-se informaţiile mai vechi.
16. a) Sub jilipul morii de jos, aflată pe actuala stradă a Morii, spre vest de oraş, pe
malul stâng al văii Aiudelului, au fost găsite monede imperiale romane de bronz. b) În
acelaşi perimetru, pe malul drept al râului, în fosta grădină a colegiului, s-au descoperit
cărămizi şi fragmente ceramice din epoca romană. c) În malurile rupte de torentele văii
Aiudelului (fără alte precizări) sunt semnalate morminte cu vase de lut cu pereţii groşi şi
pietre arse. d) Tot din valea Aiudelului au fost recuperate monede antice şi moderne ce au
ajuns în col. Eisa Emma Chişiu din Mediaş, dintre care se mai păstrează un denar de bronz
de la Caracalla (anul 196) şi cinci monede de argint din secolele XVII-XVIII.
17. a) În incinta Cetăţii medievale din piaţa centrală a oraşului, în cursul cercetărilor
din anii 1974-1977, s-au descoperit importante urnie arheologice din epoca romană şi din
secolele XI-XIII. În secţiunea XVII, pe latura de vest a incintei, a fost pusă în evidenţă o
locuinţă de suprafaţă cu fundaţie de piatră de râu, legată cu pământ, în interiorul căreia s-
au găsit numeroase fragmente ceramice şi două monede romane, un as de la Filip Arabul,
emis în Dacia în anul 246, şi un denar neidentificat. La cca. 5-6 m. mai spre sud, în secţiunea
XVI b, s-a descoperit o groapă de provizii, care a fost pusă în legătură cu locuinţa. O altă
locuinţă ce prezenta caracteristici asemănătoare cu prima, a fost descoperită într-o secţiune
din turnul "olarilor". În groapa de var săpată în 1974, spre nord-vest de turnul bisericii
gotice, s-a găsit un denar de argint de la Iulia Maesa (anul 223) şi material ceramic roman
de bună calitate, alături de ceramică din secolele XI-XIV. Ceramica din secolele XI-XII
este reprezentată de aşa-numitele "cazane pecenege", care s-a observat că provin nu dintr-
un complex închis ci, probabil, dintr-un val de pământ. Sub podeaua lutuită a unui bordei
datat în secolul XIV, care taie presupusul val, s-au găsit părţile inferioare a două picioare
de cal, alături de o monedă arpadiană din jurul anului 1200. b) Prima fortificaţie medievală
24
din acest loc este amintită în prima jumătate a secolului XIII. Din această fază se presupune
că datează unele curtine şi bastioanele măcelarilor şi cizmarilor. Donjonul, în prezent
clopotniţa bisericii reformate, se presupune că ţine tot de prima fortificaţie.
18. Aiudenii Gaspar J., Dr. Fodor A., prof. Decsey K. şi notarul de plasă Ilyes S. au
donat (provenind probabil din oraş) următoarele monede imperiale romane colegiului: a)
anterioare provinciei Dacia: denar argint Octavianus Augustus, as bronz Claudius I; b) din
timpul provinciei: doi denari Hadrianus, un semis Sabina Hadriani, câte un denar Faustina
I şi Septimius Severus, un sesterţ Severus Alexander, un semis Maximinus Tracul, trei
denari Gordian III, un dupondius Filip Arabul, un bronz mic Valerianus, un semis şi un
dupondius Gallienus; c) post-aureliene: bronz mic Maximin Oaza, bronz mic Maximianus,
bronz mic Licinius (2 bucăţi), bronz mic Diocleţianus şi bronz mijlociu Constantinus
Magnus.
19. După informaţiile lui Bodrogi J., în colecţia Liceului Bethlen existau 4 monede
de la Claudius II, 8 de la Gallienus şi 3 de la Aurelianus, din care cel puţin o parte au ca loc
de descoperire împrejurimile localităţii Aiud (din monedele de la Gallienus, la 4 se cunoaşte
fie numele donatorului, fie locul descoperirii).
20. Fără precizarea locului de descoperire sunt menţionate o serie de descoperiri,
după cum urmează: a) topor de piatră, perforat, de la sfârşitul neoliticului sau începutul
epocii bronzului; b) vestigii aparţinând culturii Wietenberg; c) un depozit de bronzuri, din
5 celturi şi o seceră, datat în Br.D- Ha.A (Mz. Aiud); d) un inel şi un pandantiv de aur
(MIC, I. 415; 11. 6771) şi un pandantiv de aur de 30 g., toate datate în Br. O-Ha.A 1; e) două
inele de aur (Mz. Budapesta) din Br.D-Ha.A; f) celt de bronz de tip transilvănean (Mz.
Budapesta); g) fragmente ceramice Basarabi; h) oenochoe attică (sec. V î.e.n.), un bolsal
attic (sec. IV î.e.n.) şi o oenochoe elenistică (sec. III î.e.n. în MIC, 8 !04-8106) şi (2?)
oglinzi de bronz de la sfârşitul epocii fierului; i) patru imitaţii dacice după tetradrahme
Alexandru; j) torques dacic de argint, din patru fire împletite; k) monedă dacică de tip
Criciova; I) monedă dacică (col. M. Roska) şi o imitaţie dacică după Filip II; m) patru
monede dacice, un torques de argint şi imitaţii după monede ale lui Filip II şi Alexandru şi
3 inele de argint dacice; n) un antoninian de bronz de la Trebonianus Gallus şi Volusian;
o) un bronz mic de la FI. Iulius Crispus (MIC}; p) o ulcică decorată cu linii ondulate,
datată în sec. IV-V; r) două brăţări de argint cu capete îngroşate, datate pe la 600 e.n. (Mz.
Budapesta); s) topor şi lance de fier avarică; ş) un solidus de la Valentinian III, donat de
farmacistul J. Kovacs din Aiud, o monedă mică de bronz de la Theodosius li şi câte un
aureus de la Zenon şi Constantin XIII.
I. a) H. Ciugudean, Apulum, 16, 1978. 33-34 (ii); b) lnforma1ie M. Takăcs; c) M. Rusu. Metalurgia.
(ms). 1972. 474 sq; id, ActaMN. 9. 1972, 33. nota 13, 42; id. Festschriftfiir WA. v. Brunn. 1981, 375-402 (ii);
M. Petrescu- Dârnbovi{a. DBR. 80-81 (ii); M. Rusu. L. Chilu. Apulum. 20. 1982. 33-51.
2. I. Wosinszky, Agyagm. 30; H. Schrollcr. St.11. K=. 14. nr. 16-17; M. Roska, Ko=I. I. 1941. 72, 207;
id. Rep, 188. nr. 25 (~tatiunea ··cegeitclep" cu ceramica de tip Turdaş nu este la Aiud. ci la Ţaga, jud. Cluj).
3. G. Teglăs, OTTE. 12. 1887. 82; K. Herepey. AFM. 211. 52; M. Wosinsky. Agyagm. 27; ETTK. 20,
1904. 27; I. Andrieşescu. Contribi;lii. 31. 34: H. Schroller. St.11.Kz. 15; M. Roska. Ko:I. I, 1941. 79; id. Rep.
261. nr. 94; K. Horedt. SC/I'. 212. 1951. 20 I. H. Ciugudean. Ap11l11m. 14. 1976. 9 (ii); id. ActaMN, 15. 1978.
49-62 (ii).
4. a) lnforma1ie M. Takăcs: b) M. Roska. DolgS:. 5. 1929. 84 (ii): id. ::ep. 188-191. nr. 25; V. Vasiliev,
Scilii. 141-142; I. H. Criş:m. StCom. 17. 1074. 71-92 (ii); inf. M. Takacs (pentru descoperirile din 1951 şi
1957); c) K. Hcr. µc·y. AE, I 7. 1897. 66 (ii); M. Roska. Rep. 188-191. nr. 25; V. Vasilicv. SciW 141; d) M.
25
Roska, Kă=f, 212. 1942, 16 (ii); e) M. Roska. Dolg. 5. 1914. 13-16 (ii): id. Rep. 188-191. nr. 25; V. Vasiliev.
Scitii. 142: t) K. Herepcy. AFM. 211. 1901. 71 (ii): M. Roska. Rep. 188-191. nr. 25: V. Vasiliev. Sci(ii. 142; g)
M. Roska. Rep. 188. nr.25 (localizat greşit la caramidaria colegiului).
5. M. Ciugudean. Apulum. 16. 1978. 44 (ii).
6. H. Ciugudean. Apulum. 16. 1978. 44-45 (ii).
7. li. Ciugudean, Apulum. 16. 1978. 44.
8. a) H. Ciugudean. Apulum. 14, 1976. 11-13 (ii); b) lnfonna(ie M. Macrea; D. Protase. SC/I'. 11.
1960. 325-326 (ii); id. Apulum. 4. 1961, 139; M. Horhal. Apulum. 4. 1961. 276-280 (ii); C. Pop. T. Soroceanu.
SC/I'. 19. 1968. 354 (ii); Civilia. 248. G I 04; L. Marinescu. MN. 3. 1976. 126. (ii); H. Ciugudean. Apulum, 16.
1976. 44. n. 13; M. Gramatopol. Dacia Antiqua. Bucureşti. 1982. 161 (ii); c) D. Ursu(, M. Pctica. Apulum. 21.
1983. 157-160.
9. a) M. Roska. Rep. 191 (dar nu toate sunt din aceasta epoca); M. Parducz. Ap11/11m. 5. 1964. I 05; b)
Informatic M. Takâcs.
10. a-b) K. Hercpcy. Ai.:. 17. 1897. 65-66 (ii): 325-329 (ii): id. AE. 18. 1898. 267-9 (ii); P Rcinecke.
AE. 17. 1897. 18-19 (ii); M. Roska. ESA. 11. 1937. 184-188: id. Rep. 188-189. nr. 25; id. Kă=I. 2. 1942. 223-
224: G. Childe. Danube. 397; M Rostowtzew. SkythBosp. 503-505; W. Ginters. DasSclrwert. 30-33: V. Pârvan.
Getica. passim (ii); I. Nes(or. Stand. 142. n. 577: D. Popescu. Transilvania. 74. 1943. 213-214: V. Vasiliev.
Scilii. 141 (ii); c) inf. M. Takâcs.
11. a) K. Herepcy. AF.'vf. 2/1. 75-76. 97-98. pi. 20. 214-221. 21. 222-227. 22. 235-242: I'. Reinccke.
ZjE. 30. 1898. 230-231: M. Parducz. ActaArc/1. 4. 1954. 58: D. Popescu. SC/V. 9. 1958. 27: id. Ist Rom. I. 335:
VI. Zirra. FI. 3. 1974. 143-145: I. li. Crişan. Sargetia. 10. 1973. 50-61; b-c) M. Roska. DolgS:. 5. 1929. 82-86
(ii); id. ESA. 11. 1937. 188; id. Rep. 190-191: id. Kă:I. 4. 1944. 65-66. nr. 88 (ii); M. Rostovztev. Sky1hBosp.
504-505: I. Nestor. S1and. 142. 154: D. Popescu. Transilvania. 74. 1943. 213-214: VI. Zirra. FI. 3. 1974. 143-
145: I. H. Crişan. Sargetia. 10. 1973. 50-61: d) lnfonnatie M. Takacs: c) I. H. Crişan. Sargelia. 10. 1973. 50-
51.
12. a) I. H. Crişan. Sargetia. I O. 1973. 50-51: b) K. Horedt. SC/I'. I. 1950. 126: id. SC/I'. 7. 1956.
396: id. Conlribulii. 91-92 (ii): id. Ist Rom. I. 722: M. Comşa. SC/I'. I O 1959. 71; E. D!lrncr. SC/I'. 11. 1960.
428: Gh. şi P. Diaconu. SC/V. 13. 1962. 168: I. Bona. ActaArch. 31. 1979. 1-2. 47.
13. a-b) Informatic M. Takăcs.
14. J. Benk!l. Transsilvania. I. 549: J. F Neigebaur. Dacien. 193-194: K. P. Szathmăry. AK. 7. 1868.
44-45: C. Gooss. Program Schăssb11rg. I 873-4. 36: id. Chronik. 73: G. Teglăs. FăldKă:I. I 8. I 890. 340: E. A.
Bielz. JS('I'. 19. I 899. 19-20: I'. Kirâly. Dacia. 13. 109: B. Cserni. AFM. 211. 141: G. Teglâs. Klio. 10. 1910.
504: I. Martian. Rep. 9; V. Christcscu. l'iala ec„ 21: G. Florescu. EDR. 4. 1930. 113. 116. 122. 133: S. Ferri.
Arie romana. 169-170. 341. 348: D. Tudor. t:DR. 7. 1937. 300: M. Macrea. lstRom. I. 368: id. l'iala. 294. 472:
D. Tudor. /s/Rom. I. 408: id. Oraşe. 179-180: D. Protasc. SC/I'. 11. 1960. 329: TIR. 234. 41 (bibliografie
generala): a) G. Teglăs. Fo/dKă:I. 18. 1890. 340: B. Cserni. AFM. 2/1. 548-9. 42; F. Kenner. MCC. 14. I 869.
126. nr. 3: b) Informat ie M. Takâcs: c) /DR. I. 40 (v. şi bibliogralia generala): d) G. Tcglâs. Klio. IO. 191 O. 504
(v. şi biblogralia generala dupa aceasta data): e) J. Benk!l. Transsilvania. I. 549: J. F. Neigebaur. Dacien. 193-
194: K. P. Szathmăry. AK. 7. 1868. 45: t) D. Tudor. EDR. 7. 1937. 32 sq. şi urm.
15. a) Informatic M. Takăcs: b) J. F. Neigebaur. Dacien. 193 şi urm.: K. P. Szathmăry. AK. 7. 1868.
44-45: G. Teglâs. Klio. 10. 1910. 504: lnforma1ie M. Takăcs.
16. a) B. Cserni. AFM. 2/1. 549: b) K. I'. Szathmăry. AK. 7. 1868. 44-45: c) J. Benkll. Transsilvania.
I. 549: J. F. Neigebaur. Dacien. 193-4: K. P. Szathmăry. AK. 7. 1868. 45; d) Informat ie M. Blăjan şi E. Chirila.
17. a) M. Beldie-Dumitrache. BAfl. 2. 1974. 95: id. BMI. 2. 1978. 48. 50: A. Stoia. Dacia. 21. 1977.
357. 2: b) K. P. Szalhmâry. AK. 7. I 868. 45 sq: V. V3t3şianu. IAF. 125: Gh. Anghel. Fortifica/ii. 66-69.
18. Informatic M. Takacs.
19. M. Macrea. A/SC. 3. 1936-1940. 285: 2: C. Daicoviciu. A/SC. 3. 252. n. I: id BMN. I. 1970. 379.
485. n. 110.
20. a) lnf. M. Takâcs: b) K. Horedt. Dacia. 4. 1960. 110. nr. 2: c) M. Roska. t:SA. 12. 1938. 194; id.
Rep. 188. nr. 25; d) M. Roska. Rep. 188. nr. 25: D. Popescu. Materiale. 2. 1956. 198. 200: M. Rusu. AclaMN.
9. 1972. 38: c) J. Hampei. AE. 16. I 896. 443: D. Popescu. Maleriale. 2. 1954. 198. 200: M. Rusu. ActaMN. 9.
1972. 34. 43: I) J. Hampei. Af:. 1902. 426: g) D. Berciu. /s/Rom. I. 1960. 152: A. Vulpe. Dacia. 9. 1965. 132:
h) B. Posta. ErdM1i:Evk. 1908. 42: I. H. Crişan. Ceramica. 89. 251 (ii): i) O. rloca. Consider„ 11-37 (ii): I.
Winklcr . .-lc1aAIN. 6. 1969. 86: C. Preda. MGD. 296:j) D. Popescu. Dacia. 7-8. 1937-1940. 197; M. Roska.
Rep. 191: k) I. Winklcr. SCŞC/11). 6. 1955. 74. nr. 3-3a: R. Forrer. Ke/1N11m. 2. 71. 72: I) M. Roska. Rep. 191:
inf M. Macrca: m) J. Hampei. AE. 15. 1895. 276: V. Pârvan. Getica. 559; K. Pink. Dissl'ann. 2. 15. 41. 61.
26
141: I. Winklcr. ActaMN. 5. 1968. 4 7: n) E. Chirilă şi colab .. S1Com. 18. 1974. 135: o) K. Horedt. SC/I". 7.
1956. 396: id. Contribuţii. 27: M. Macrca. lstRom. I. 1960. 621: id. l'iata. 472: D. Protnse. Con/inuita/ea. 160.
nr. 3; C. Daicoviciu. A/Sî. 3. 252. 11 . I: p) A. Allbldi. ArchHung. 9. 1932. 44: K. Horcdt. Dacia. 21 . 1971. 267
(ii); r) J. Hampei. AE. 13 . 1893. 452: M. Roska. Rep. 191; K. Horcdt. Contribuţii. 92-93 (ii); s) K. Horedt.
Contribuţii. 92 (ii): E. Di)rncr. SC/I'. 11. 1960. 427: ş) _inf. M. Takâcs.
4. AIUDUL DE SUS, localitate componentă a oraşului Aiud.
I. La ieşirea din localitate, spre Măgina, la 0,5 km . distanţă, în partea stângă a

şoselei, pe terasa mijlocie cuprinsă între şosea şi valea Aiudelului, au fost găsite , cu prilejul
unor cercetări de suprafaţă, fragmente ceramice neolitice pictate, aparţinând culturii Petreşti
şi fusaiole de lut. În aceaşi zonă, în profilul peretelui ros de apele râului, au apărut resturi
de vase de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului aparţinând culturii Noua
şi ceramică hallstattiană .
2. De pe locul aflat în faţa fostei păduri a Colegiului din Aiud, în repetate rânduri,
ao apărut cărămizi romane.
3. La " Valea Groapelor", loc ce se află la NY de vatra localităţii Aiudul de Sus, pe
malul drept al Aiudelului, la cca. 1100 m. de podul peste care trece şoseaua Aiud-Abrud,
lângă drumul ce duce spre Măgina, pe o terasă ce se ridică cu 4-5 m. deasupra luncii
pârâului , s~au găsit la suprafaţă numeroas·e urme romane, printre care şi un fragment dintr-
o coloană de calcar care, neputâ nd fi transportată imediat la Mz. Aiud s-a pierdut. Aici, în
urma cercetărilor din anii 1966-1967 , s-a descoperit o vil/a rustica d din care s-a păstrat
numai fundaţia, pe a locuri d is trns ă . care avea zidurile de 0,5 0-0,70 m„ în unele porţiuni
chiar de 0,90 m„ c9nstruite d in piatră de râu şi rocă de calcar, legate cu mortar în opus
incertum şi. pe alocuri , în opus mixtum. Pe lângă cele I O încă per i ale clădirii , s-au găsit şi
urmele a două con stru cţii anexe. În săpătură s-a găsit cera m i că l_ucrată la roată, roşie şi
27
cenuşiu-negricioasă, alături de câteva fragmente de ceramică fină, unelte şi obiecte de
fier, obiecte de piatră (fragment de capitel, fragment dintr-o piatră fasonată cu chenar,
fragmente de râşniţă, două fragmente dintr-o piuă), material de construcţie (între care
cărămizi, printre ele un fragment cu inscripţie şi unul de legu/a mammata, conducte de
canalizare) şi alte obiecte mărunte. Sub nivelul roman s-a descoperit ceramică hallstattiană,
un celt de bronz şi un bordei deranjat de construcţia romană (Mz. Aiud). Se datează în
secolele 11-111.
4. La cca. 150 m. nord-est de vil/a rustica, în urma sondajului efectuat în septembrie
1970, s-a pus în evidenţă un bordei cu vatră; pe nivelul vetrei s-au găsit fragmente ceramice
daco-romane. Sub acest nivel au apărut nivele de cultură Latene, Hallstatt şi epoca bronzului.
5. În gospodăria lui Fufezan Vasile de pe str. Păşunii 6, cu prilejul unor lucrări, s-
au găsit urmele unui apeduct roman cu conducte de lut. Materialul se păstrează în Mz.
Aiud.
6. Două conducte romane au fost găsite şi în faţa şcolii de fete din localitate (actuala
clădire a şcolii generale).
7. Din donaţia lui Banyai M. provine inventarul unui mormânt avar timpuriu: o
sabie, vârfuri de lance şi fragmente de scăriţe din fier, găsite împreună cu oase umane şi de
cal (Mz. Aiud, 5426-5432 a, b).
I. V. Lazăr, Apulum, 15, 1977, 613-616 (ii).

2. K. P. Szathmăry, AK, 712. 1868, 44.
J. I. Winkler. V. Vasiliev şi colab„ Sargetia, 5. 1968, 59-85 (ii); I. Mitrofan, ActaMN, I O, 1973. 127-
130; M. Bărbulescu. Sargetia, 13, 1977, 238.
4. Dacia. 15, 1971. 361.
5-6. lnforrnatii M. Takâcs.
7. SC/V, I. 1950. 126; K. HoredLSC/V. 7, 1956. 396; id. Contributii, 93 (ii); E. Domer. SC/V. li. 1960, 426.
ALBA (fostul judeţ Alba).
Din locuri necunoscute se semnalează următoarele descoperiri:

I. a) un topor de luptă din bronz, cu disc, datând de la sfârşitul epocii bronzului
(Mz. Alba Iulia); b) un inel de buclă din aur, datând din epoca târzie a bronzului (Mz.
Alba Iulia); c) se pare că tot în fostul judeţ Alba s-a găsit şi o brăţară din bronz de tip
celtic, ornamentată în cinci locuri cu câte trei proeminenţe, datând din epoca Latene (Mz.
Budapesta); d) un fragment de statuetă şi un braţ ţinând un cap de animal, ambele din
epoca romană (MIC, I, 4718, 4722); e) reliefuri romane de marmură; f) o statuie de augur
din bronz aflată între Alba Iulia şi Aiud; g) mai multe cărămizi cu ştampila legiunii XIII
Gemina, în diferite variante (Mz. Sebeş, 65, 69, 73, 118, 120, 121, 126, 127), o cărămidă
cu ştampila PAT (P. Ael. Tertius) şi o ţiglă fragmentară cu ştampila QCC (CIL, III, 1633,
17); h) trei fibule cu capete de ceapă de la sfârşitul epocii romane sau începutul epocii
prefeudale (MIC, I, 4716, 4717, 4711 ); i) fibulă de bronz din epoca migraţiilor, sec. IV-V
(Mz. Leyden).
I. a) I. NestJr. Stu11d. n. 525 I:; b) H. Schmidt. ZfE. 36. 1904. 618; c) M. Roska. Rer. 18. nr. 46; d)
Informa) ie E. Chiril1; c) C. l'c1.r~11u. Rev~ndicările, 99; f) R. Kenner, AOG, 24, I %0, 389; M. J ·\ckner. MC'C,
28
I, 1856, 132; F. MUiier. AVSL. 3. 1858. 356-7; g) V. Wollmann. ActaMN, 7, 1970, 177-183; h) lnforma\ie K.
Horedt; i) H. KUhn, JPEK, 1935, 89.
5. ALBAC.
Pe pârâul Albacului, lângă biserica "Gura Rezii", s-ar fi găsit unne antice de-spălarea
aurului (romane ?).
G. Teglăs, UR. 9, 1889. 330; TIR.L 34. 26.
6. ALBA IULIA.
Pe teritoriul oraşului numeroasele descoperiri arheologice se eşalonează aproape

fără întrerupere, începând din epoca neolitică până în evul mediu. O importanţă deosebită
câştigă teritoriul actual al Albei tulii în epoca romană, când pe acest loc s-a întemeiat
Apulum, unul dintre cele mai înfloritoare oraşe ale Daciei romane. Strălucirea oraşului se
stinge în epoca migraţiilor, perioadă pentru care înfonnaţiile noastre sunt încă destul de
lacunare, dar la începutul epocii feudale apare peste vechile ruine un nou oraş, numit de
localnici Bălgrad, iar de cuceritori Gyulafehervăr sau Karlsburg.
I. Spre NE de oraş, la "Lumea Nouă", a fost cercetată prin campanii succesive, în
1944-1945, 1947, 1961-1963 (O.şi I. Berciu), 1976 (1. Paul şi I. Al. Aldea),.săpăturile
fiind reluate în 1995 de Univ. "I Decembrie 1918" din Alba Iulia (I.Paul, I. Al. Aldea, M.
Ciută), o întinsă aşezare neolitică, în care sunt bine reprezentate culturile Vin~a-Turdaş şi
Petreşti, cărora li se adaugă orizontul cu ceramică pictată de tip "Lumea Nouă" şi câteva
importuri de ceramică liniară "cu capete de note muzicale". Pe lângă o imensă cantitate de
ceramică fragmentară, din aşezare provin topoare de piatră şlefuite, unelte din silex şi
obsidian, obiecte din os, între care se remarcă două sceptre, podoabe lucrate din scoica
"Spondylus", idoli antropomorfi (Mz.Alba Iulia). În aşezare s-a descoperit şi ceramică
Coţofeni şi un nivel de locuire roman, din care provine o fibulă de bronz. Cu ocazia săpării
unei gropi pentru un stâlp de curent electric, în zona aşezării a fost descoperit un "depozit"
de vase ceramice aparţinând culturii Basarabi. Spre marginea de ENE a aşezării se pot
observa în arătură numeroase pietre de calcar, cărămizi, ţigle şi fragmente ceramice, marcând
probabil locul unei "villa rustica".
2. Epocii neolitice îi mai aparţin şi alte vase şi o greutate de ţesut, al căror loc exact
de descoperire nu se cunoaşte (Mz. Alba Iulia, MIC I. 642). Un obiect din piatră, considerat
sceptru, provine probabil tot din împrejurimile oraşului (Mz. Sibiu, 90), la care se mai
adaugă trei topoare din piatră, dintre care unul găsit în suburbia Partoş (Mz. Deva 4911,
Mz. Alba Iulia).
3. Perioadei eneoliticc îi aparţine un topor cu braţe în cruce din cupru (Mz. Dresda,
5596).
4. În punctele: "Viile Maieri", "Cetate", în cartierul Lipoveni şi Partoş sunt sernnaiate
aşezări aparţinând culturii Coţofeni (Mz.Tumu Severin 1.433, MIC IV 1683, 1685-1696,
1898, 10184).
29
5. În partea de SE a cetăţii, pe ravelinul Sf. Francisc de Paula, cu ocazia unor săpături
de control efectuate în anii 1986-1987 pe str. Sinaia nr. 5, a fost identificată, sub depunerile
romane şi medievale, o aşezare din perioada timpurie a epocii bronzului.
6. a) Din epoca bronzului datează aşezările idţmtificate în punctele "Viile Maieri"
şi "!jac", "Platoul romanilor" şi Biserica franciscană care aparţin culturii Wietenberg, şi
un cimitir(?) aparţinând culturii Noua, localizat în Partoş, din care provine o ceaşcă cu
două torţi; b) Aceleaşi epoci îi aparţin şi o parte din obiectele de cupru şi bronz descoperite
accidental, în puncte neprecizate ale oraşului: un topor plat din cupru şi altul din bronz,
lama unei săbii de tip "micenian", un pumnal, o seceră, o sabie fragmentară de tip Nenzinger,
un celt şi o brăţară din bronz, la care se mai adaugă şi câteva inele de buclă din aur (Mz.
Sibiu, Mz. Budapesta, Mz. Alba Iulia).
7. La construirea podului peste Mureş din Partoş, s-au găsit în albia râului 5 brăţări
de aur, care datează probabil de la sfârşitul epocii bronzului sau începutul epocii fierului.
Aceleiaşi perioade îi aparţin probabil şi alte podoabe din aur, provenind din raza oraşului,
fără indicarea precisă a locului de descoperire: o verigă subţire, 21 de verigi şi o placă
ovală, neornamentată (MIC 1867, 1.4760-4780, 11.1259), 7 spirale-pandantive , un con
mic de fixat pe îmbrăcăminte şi o brăţară în patru muchii (Mz.Budapesta).
8. Perioadei hallstattiene îi aparţin fragmente ceramice canelate, găsite în partea de
vest a "Platoului romanilor" şi câteva piese de bronz, pentru care nu se cunoaşte punctul
exact al descoperirii: o toartă de la o căldăruşă din bronz (Ha.A), un pandantiv compus din
verigi şi piese în formă de securi miniaturale, o fibulă în formă de ochelari şi una de tip
Certosa (Ha.C) (Mz.Alba Iulia, Mz.Sibiu 4954, 12039).
9. Halstattului târziu (D) îi aparţin o serie de descoperiri cu caracter scitic, între
care se remarcă în primul rând cimitirul de inhumaţie descoperit în cartierul Tolstoi, cu
ocazia săpării fundatiei unor blocuri. Au fost descoperite un număr de 5 monninte, al căror
inventar era compus din vase ceramice, vârfuri de săgeţi din bronz şi os, piese de podoabă
din bronz şi un vârf de lance din fier (Mz. Alba Iulia). Tot din împrejurimile oraşului mai
provin un clopoţel şi un obiect cruciform din bronz, atribuite aceleiaşi perioade
(Mz.Budapesta).
1O. Epoca Latene este <lestu I de slab reprezentată printr-o brăţară de bronz cu noduri,
un colan de argint împletit, probabil dacic, şi resturi ceramice. În anii 1985 şi 1995 mai
multe fragmente ceramice dacice lucrate cu mâna şi având ca decor brâuri alveolare şi
butoni au apărut în Castrul legiunii XIII Gemina (lângă clădirea Comisariatului şi în faţa
turnului de vest al porţii sudice a fortificaţiei antice).
11. a) Locuirea teritoriului Albei lulii în această perioadă este confirmată prin
descoperiri monetare. În 1857 s-a descoperit un tezaur cu monede dacice de argint, imitaţii
după monedele lui Filip II, şi monede dacice "scyphate" (concav-convexe), cu capul lui
Zeus şi al lui Hercules. Un alt tezaur conţinea monede de argint din Apo/fonia şi
Dyrrhachium, iar în săpăturile lui Cserni au ieşit la iveală opt monede de argint romane
republicane (Mz. Alba Iulia, 1888, 8575-9). Se mai menţionează un brăzdar de plug de
origine elenistică şi două ceşti dacice (preromane ?) descoperite în loc neprecizat, iar sub
dealul "Mamut" au apărut, în 1950, fragmente ceramice dacice din Latene final.
12. În epoca romană, în "Oraşul de Jos" şi cartierul Partoş, de pe malul Mureşului,
s-au întemeiat, încă de Ia începutul sec. II, în jurul puternicului castru, în care a staţionat
30
legiunea XIII Gemina, importantul oraş Apulum (cu nume păstrat de la daci), centru militar,
economic şi politico-administrativ al Daciei romane. Înflorirea oraşului Apulum se datorează
scurgerii spre centru a bogăţiilor imense rezultate din exploatarea resurselor naturale ale
solului Daciei. Ruinele romane de la Apulum, cunoscmte de multă vreme, sunt cele mai
întinse din Dacia, iar materialul arheologic este foarte bogat şi variat. Pe baza inscripţiilor
şi a monumentelor descoperite, identificarea numelui oraşului Apulum şi localizarea lui s-
au făcut încă din epoca Renaşterii . Aceste ruine şi monumente antice au fost j efuite şi
distruse sistematic în cursul secolelor, fii nd utilizate ca material de construcţie la l ucrări le

edil itare şi de fortificaţii , în tot cursu l evului mediu până în epoca m odernă. Astăzi ruinele
se găsesc ascunse în pământ, în cea mai mare parte sub clădi ri i actuale, iar pe alocuri
nivelate prin cultivarea pământul u i. Întinderea rui nelor şi bogăţi i lor de monumente şi alte
materiale care au ieş it la iveală au atras foarte curând, încă din sec. XV, atenţia cronicarilor,
epigrafişti lor, căi torilor, am atorilor de antichităţi şi a literaţilor, care le-au descris şi
31
semnalat în scrierile lor. Principii şi nobilimea din Alba Iulia şi din alte oraşe ale
Transilvaniei, mai ales în sec. XVI-XVII, au colecţionat în palatele lor inscripţii, monumente
sculpturale şi diferite alte produse antice, care ieşeau necontenit la iveală, dar cele mai
multe dintre ele au pierit fără urmă.Descoperiri masive de inscripţii şi monumente romane
s-au făcut la începutul sec. XVIII, cu prilejul lucrărilor de construire de către austrieci a
cetăţii Vauban pe platoul unde se afla odinioară castrul Legiunii XIII Gemina. Numeroase
inscripţii şi monumente romane au fost trimise atunci pe Dunăre la Viena. Descoperirile
întâmplătoare, făcute îndeosebi cu prilejul săpăturilor pentru construcţiile modeme din
oraş, a lucrărilor agricole şi viticole sau de către căutătorii de comori, au scos la iveală, în
tot cursul sec. XVIII-XIX - şi continuă să scoată la lumină şi astăzi - monumente, materiale
precum şi nenumărate şi foarte variate obiecte. Multe au rămas şi mai stau încă prin curţile
şi grădinile din oraş ori clădite în zidurile caselor actuale, în timp ce altele au alimentat
comerţul cu antichităţi şi multe au intrat în colecţii particulare (astăzi dispărute în cea mai
mare parte) sau în muzee, unde se păstrează (Mz. Alba Iulia, înfiinţat în 1887, Sibiu,
Deva, Cluj-Napoca, Aiud, Sf. Gheorghe, Blaj, Sighişoara, Budapesta, Viena şi multe altele).
Numărul inscripţiilor cunoscute este de circa 500, iar celelalte categorii de monumente şi
obiecte păstrate sau cunoscute din desene şi descrieri sunt de asemenea foarte numeroase,
cuprinzând piese arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave), monumente sculpturale
(reliefuri, statui), sarcofage, cărămizi şi ţigle, multe cu ştampile militare şi civile, statuete
de lut şi de bronz, obiecte de uz practic şi de cult, unelte, arme, podoabe, monede etc.
Cercetări şi săpături sistematice s-au făcut numai începând din anul 1887 de către B.
Csemi, sprijinit de "Societatea de ştiinţe istorice, arheologice şi naturale", ale căror rezultate
au fost publicate, iar materialele culese au fost depuse şi se păstrează în muzeul din Alba
Iulia, organizat atunci. Săpături arheologice au fost întreprinse de Muzeul Naţional al
Unirii din localitate şi în ultimele trei decenii. De asemenea, descoperirile întâmplătoare
au fost urmărite, salvate, studiate şi în parte publicate cu mai multă metodă şi consecvenţă,
după primul război mondial, de arheologii albaiuleni, sprijiniţi de specialişti de la Cluj-
Napoca şi Bucureşti. Materialul arheologic cunoscut până acum permite să desluşim
principalele aspecte ale existenţei şi dezvoltării oraşului roman: structura societătii din
epoca romană, cu elementele sale componente, condiţiile de trai, materiale şi spirituale,
ale populaţiei, etapele de dezvoltare, iar la urmă declinul, părăsirea şi căderea în ruină a
vechiului oraş Apulum. În schimb, topografia oraşului antic suferă încă din lipsă de
preciziune, datorită caracterului întâmplător al celor mai multe descoperiri, a redusei
extensiuni a săpăturilor şi a cercetărilor sistematice întreprinse până acum. În general,
pentru majoritatea monumentelor şi inscripţiilor scoase din ruine şi semnalate până la
sfârşitul sec. XVIII, lipsesc aproape cu desăvârşire precizările topografice. Indicaţii mai
precise asupra descoperirilor, utilizabile pentru topografia oraşului antic şi pentru
dezvoltarea sa municipală, există numai începând din sec. XIX. În lumina ştirilor furnizate
de inscripţii, monumente şi alte descoperiri de tot felul, dezvoltarea municipală a oraşului
Apulum se prezintă precum urmează: primul punct a fost castrul Legiunii XIII Gemina de
!JC cetate ( 13), nucleul din care s-a dezvoltat aşezarea romană. În preajma castrului şi în
dependenţă de acesta a luat fiinţă, din primii ani ai ocupaţiei, o aşezare de negustori,
meşteşugari, veterani, aparţinătorii militarilor din legiune etc„ numită "canabae", a cărei
localizare sigură pe teren rezultă clar din inscripţiile ori din indicaţiile lacunare asupra
32
····..··1
:.
' .
Principalele zone arheologice ale oraşului Alba Julia.
33
Castrul legiunii XIII Gemina şi fortificatia bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia
34
locului descoperirii lor. Această primă aşezare a populaţiei romane se afla în apropierea
castrului, nu lângă Mureş, la Partoş. La Apulum s-au dezvoltat două oraşe romane: a) unul
lângă Mureş, pe actualul cartier Partoş (22), municipium Aurelium Apulense, devenit colonia
Aurelia Apulensis, care este colonia Apulum prin excelenţă, partea cea mai dezvoltată şi
mai importantă a aşezării; b) municipium Septimium Apulense, pe Jocul părţii vechi a
oraşului Alba Iulia, în jurul lagărului de pe cetate( 17-20), devenit şi el colonia şi numit
colonia nova Apulensis (în anul 250, Cil, III, 1170). La baza celor două comunităţi ur-
bane cu acelaşi nume au stat pe de o parte canabele, iar pe de alta comunitatea coloniştilor
de la Partoş. Importanţa oraşului Apulum în cadrul stăpânirii şi organizării Daciei romane
rezida în primul rând în faptul că a fost de la început garnizoana Legiunii XIII Gemina,
apoi reşedinţa guvernatorului Daciei Superior, ca şi, în parte, a guvernatorului celor trei
Dacii (legatus Augusti pro praetore), de al cărui comandament depindeau toate trupele
provinciei. Astfel a luat o dezvoltare excepţională, devenind un mare centru urban, care a
reuşit, la sfârşitul sec. li, să întreacă în importanţă, din punct de vedere economic,
"metropola" Sarmizegetusa. Apulum a devenit un mare centru de producţie şi comercial,
fapt care se oglindeşte în vastele ruine şi în imensul material arheologic descoperit până
acum, atestând existenţa unor numeroase clădiri şi lucrări publice sau particulare, ca tem-
ple, sanctuare, basilici, localuri ale colegiilor profesionale, ateliere, conducte etc„ unele
constatate pe teren, altele menţionate în inscripţii. Întinderea oraşului antic (de fapt a celor
două oraşe Apulum, inclusiv castrul şi cartierele periferice, cu gospodăriile agricole şi
viticole), era mult mai mare decât partea clădită din vechiul oraş Alba Iulia, cuprinzând o
fâşie de teren lungă de aproximativ 6 km. în direcţia NS, lăţimea variind între 1,5-2,5
chiar până la 3 km. Această vastă zonă arheologică de la Apulum o împărţim în trei sectoare
mari: castrul ( 13), oraşul de N (municipium Apulum, 14-20) şi oraşul din S (colonia Apulum,
în Partoş, 21-22).
13. a) Castrul roman al Legiunii XIII Gemina, clădit de această unitate imediat
după ocuparea Daciei, se afla pe platoul cuprinzând cetatea, o terasă diluvială a Mureşului
(altit. 224 m.), sub dealul "Mamut", în partea dreaptă a râului. Terenul fiind acoperit încă
din evul mediu cu construcţii, nu s-au putut face săpături arheologice sistematice.Tot ce s-
a descoperit din castrul roman (din care se cunosc relativ foarte puţine materiale) a fost
scos în cursul lucrărilor pentru construcţii sau amenajarea clădirilor din epoca modernă.
Părţi din substrucţiile castrului, puternice ziduri din blocuri mari de piatră, au fost surprinse
în 1897 cu ocazia construirii cazarmei pontonierilor, la adâncime de doi metri, împreună
cu cărămizi, un capac de sarcofag de piatră, ceramică, monede; zidurile paralele au grosimea
de 80 cm. cu o intrare largă de 2 m.; Cserni considera că este zidul de incintă şi una din
porţi, ceea ce este puţin probabil. După dimensiuni şi plan, trebuie să fie o clădire cu mai
multe încăperi, poate din interiorul castrului. La săparea temeliilor Catedralei ortodoxe
( 1921-1922) s-au mai găsit substrucţii de ziduri, foarte probabil tot din castru. De castru
ţineau, la marginea lui de S, marile blocuri de piatră găsite în şanţul cel mai dinafară al
cetăţii moderne, ca şi zidul gros aflat, adânc în pământ, la colţul de SV al cetăţii. Din
interiorul castrului şi al cetăţii actuale se cunoaşte o mare cantitate de monumente epigrafice,
sculpturale şi de alt fel, scoase din pământ la construirea cetăţii ori din zidurile clădirilor şi
din terenul apropiat de cetate, aflătoare în muzeele din Alba Iulia, Viena, Cluj-Napoca etc.
Dar nu totdeauna se pot deosebi cu certitudine monumentele care aparţin de fapt castrului
35
de cele care au fost aduse aici din alte părţi. Dintre descoperirile din cetate sunt de relevat
două mozaicuri de paviment, aflate la 1767. La Apulum au staţionat, alături de Legiunea
XIII Gemina, şi unităţi auxiliare, între care sigur acei "pedites singulares", de la care
există numeroase cărămizi ştampilate.
Începând cu anul 1980 problema castrului legiunii XIII Gemina a fost reluată;
castrul roman, utilizat în evul mediu ca cetate feudală (transformat şi adaptat la cerinţele
vremii) a avut o formă pătrată cu laturile de aproximativ 440 x440 m. (măsurători efectuate
în toamna anului 1987). Cercetările arheologice şi observaţiile prilejuite de lucrări de
refaceri ale unor edificii din cetatea Alba Iulia au dovedit faptul că cel puţin pe laturile de
sud şi nord traseul zidului de incintă al castrului se găseşte, pe anumite porţiuni, in situ, el,
traseul, şi zidul fiind suprapus de clădiri aparţinând cronologic secolelor XVI-XVIII. Astfel
investigaţii arheologice din anii 1980, 1986 şi 1992 (V. Moga) au surprins zidul roman
(sudic) pe terenul de sport de pe str. Militari, în curtea unităţilor militare din zona fostului
palat princiar şi în spaţiul ocupat astăzi de clădirile anexă ale Episcopiei romano-catolice.
Zidul, alcătuit din blocuri masive, aşezate în tehnica opus quadratum a fost străpuns pe
această latură de o intrare flancată de două turnuri rectangulare. Cercetarea arheologică a
acestui obiectiv ( 1987, 1994, 1995) a constatat că ne găsim în faţa porţii principalis dextra
a castrului (din faza de piatră a fortificaţiei) intrare dublă având la mijloc un pilon central.
Latura de nord a castrului, a fost, la rândul ei investigată prin cercetări arheologice.
Săpăturile din anul 1987 şi mai ales cele din primăvara anului 1992 au avut darul să
confirme vechile supoziţii. Zidul de incintă, gros şi aici de 2-2, IO m. a fost găsit in situ
într-o secţiune trasată în apropierea fostei prefecturi a oraşului (str. Bibliotecii). Acelaşi
zid a apărut pe latura nordică a palatului Apor, loc în care s-a pus în evidenţă berma şi
escarpa şanţului ifossa).
Pe trei din laturile castrului: sud, sud-vest şi nord, investigaţiile au depistat alte
elemente tipice castramentaţiei romane: agger - ul şi via sagularis ce prezenta la Apulum
cel puţin două refaceri, legate evident de fazele de construcţie a fortificaţiei locale. În
sfârşit, un sondaj arheologic executat în vara anului 1992 în curtea internatului Institutului
Teologic Romano-catolic pe fosta stradă a Poştei, aflată pe latura de vest a castrului a
permis interceptarea unor construcţii feudale târzii şi atingerea nivelului roman ce consta
din fragmente de ziduri transversale ce aparţinuseră unor barăci (contubernia}.
b) De la sfârşitul epocii prefeudale şi din evul mediu timpuriu s-au făcut în cetate
de asemenea unele descoperiri. În curtea catedralei ortodoxe s-a găsit o strachină de factură
slavă, datând din sec. VIII-IX e.n. (Mz. Alba Iulia), iar cu prilejul restaurării Catedralei
catolice, în interiorul ei, un inel de bronz, cu capete în formă de S, şi resturi de oase.
Acestea datează din sec XI-XIII e.n. În 1953, prin săpături sistematice, lângă zidul de N al
Catedralei catolice s-au descoperit 25 de morminte de inhumaţie din sec XII.
c) La începutul epocii feudale, teritoriul Albei Iulii ajunge centrul politic şi eclesiastic
al Transilvaniei, intrată sub stăpânirea statului maghiar. De aceea, catedrala catolică de pe
cetate este una dintre cele mai vechi şi mai impunătoare construcţii feudale din Transilvania.
Pe latura de sud a catedralei (faza cea mai veche) se situează o rotondă cu o absid~
semicirculară, adosată, pe latura estică. Încă nu s-a putut stabili cu certitudine relaţia
cronologică dintre rotondă şi construcţia primei catedrale de la Alba Iulia. Din prima
clădire a catedralei s-au găsit urme în transeptul de Na catedralei actuale, sub paviment. E
36
vorba de fundamentele unei abside semicirculare şi se crede ca planul bisericii ar fi fost
basilical, cu trei nave. Acestei biserici îi aparţine un timpan de la portal, încastrat azi în
interiorul bisericii, în timpanul portalului de S. Pe baza acestui relief se poate presupune
ca prima cladire dateazl din epoca lui Ladislau I, decorul sculptural Tnsuşi fiind executat
prin ultimii ani ai sec. XI. Alte fragmente de sculptura decorativa (capiteluri) de la prima
clldire se mai plstreazll în podul bisericii. Aceasta prima cllldire a primit mai târziu un
bogat decor sculptural din care se mai plstreazl o serie de reliefuri. Acestea nu prezint!
însa un caracter unitar şi sunt opera unor meşteri de la sfârşitul sec XII şi primul sfert al
sec. XIII. E probabil ci în cursul invaziei tltarilor (1241), biserica a fost distrusa, pentru
ca dispoziţia clldirilor actuale şi plrţile ei mai vechi prezintl formele curente în Europa
centrala din primajumlltate a sec. XIII şi trebuie deci datate imediat dupll trecerea invaziei
amintite. Noua cllldire are planul unei bazilici cu trei nave şi transept, fiind boltita cu
ogive. A doua faza de construcţie, pe lângl cil prezintl forme ceva mai evoluate, e
caracterizata şi prin faptul ca se amplifica planul iniţial, corpul basilical sporind la cinci
nave. În faza a treia se revine la dispoziţia iniţiala, ea fiind caracterizata şi prin noi
particularitllţi ale decorului plastic. În acest stadiu intervine devastarea bisericii în 1277 de
elitre Gan, tiui lui Alerd din Ocna Sibiului. În faza de construcţie urmltoarc (a IV-a) se
reface acoperişul provizoriu; acum apar copitele cu un frunziş naturalist, deja gotic. Din I
nov. 1287 se pastreaza contractul încheiat cu pietrarul lohannes "de civitatc Sancti a
Deodati" (adică St. Di~. Lorena). Acest meşter termina portalul principal şi ridica turnurile
pana la înlllţimea cornişei principale. La 31 mai 1291 se încheie cu meşterii lemnari Sygfrid
din Cricau, Iacob din Alba Iulia, Herbord din Gârbova şi Henţ din CAlnic, un contract
pentru refacerea şi completarea acoperişului lor. În acest contract se pomeneşte şi turnul
de peste careul central, distrus ulteri.or, dar din care se vad temeliile. Clopotniţa actuala, în
colţul de SV, a fost terminata abia în sec. XV, de Ioan de Hunedoara. O sculptura în piatra,
un leu şezAnd, azi în gradina parohiei catolice, provine probabil din prima catedrala şi
dateaza de la sfArşitul sec. Xl.Cercetlrile din 1968· 1977 şi t 980 Tntreprinse de cltre fosta
D.M. I. la catedrala vizAnd restaurarea acesteia, au surprins urmltoarele: aşezare cu bordeie
datate Tntre I06· 107 (cu monede de la Traian şi Hadrian), care a precedat instalarea legiunii
XIII Gemina. Aşezarea continua extramuros şi dupa anul 117. Bordeiele au fost acoperite
de un val de pamant, de la prima fortificaţie romani (?). În incinta cu val de plm4nt, în
imediata apropiere a catedralei, la vest, pe terenul de sport, au fost surprinse urme de
locuire din sec. IV-VI (doua locuinţe cu ceramica specifica, catarama etc.), din sec. Vili
(morminte de tip Bratei), din sec. IX·X ( 13 locuinţe rectangulare, de 3 x 4 m., dispuse tn
şiruri), din a douajumltate a sec. XI şi o necropola din sec. XII care acoperii toate nivelurile
anterioare (291 de morminte de la Coloman la Bela III). Sub catedrala s·a descoperit o
capela uninavatll, din a doua jumlltate a sec XI precum şi o rotondll·baptisteriu, care
suprllpune fundaţiile unui turn roman târziu. Pe terenul de sport s·a gllsit o cape li uninavata,
din prima jumltate a sec. XI, a clrei fundaţie de vest a tliat mormântul unui clllreţ; acest
morinânt suprapunea la rându-i un cuptor aparţin4nd unei locuinţe de tip Drldu.
Cercetllrlle efectuate 14ngl fosta monetllrle au dus la descoperirea unor vestigii
romane t4rzli, un nivel de locuire din sec. IX şi materiale din sec. XI-XII (printre altele un
vas smAlţuit de import de ambianta bizantina).
d) Din suburbia Barabant semnalam biserica romano-catolica, de tip sala tllvlnita.
37
Prin elementele de construcţie care se mai conservă, prima fază a acestui edificiu se datează
în sec XIII.
14. În jurul castrului roman de pe cetate, s-a întins aşezarea civilă Apulum, al cărei
centru pare să fi fost la E de cetate, în actualul oraş de jos. De aici începem expunerea
descoperirilor: a) La SE de cetatea modernă, pe un teren de aproape două hectare, s-au
descoperit în sec. XIX şi au fost săpate sistematic întinse substrucţii de clădiri, ce formau
o importantă parte a oraşului antic. Descoperirile întâmplătoare au scos la iveală multe
piese şi cărămizi folosite ca material de construcţie. Multe construcţii de clădiri, dezgropate
în această vreme, cu prilejul lucrărilor pe teren, de aplicaţii şi exerciţiu, ale unităţilor
militare, au fost mai mult distruse. Săpăturile lui Cserni, începute în 1888, în acest "teren
vechi al săpăturilor", cum l-a numit el. s-au desfăşurat în 17 cicluri anuale. Ele au scos la
iveală o grupă de clădiri, un întreg cartier central din Apulum, din care s-au identificat mai
multe edificii de locuit cu numeroase încăperi, temple, două băi mari cu instalaţii de
hypocaust, şi câteva străzi; dintre numeroasele materiale sunt de menţionat: cărămizi cu
ştampila legiunii XIII Gemina şi a unui numerus singulariorum, cărămizi de hypocaust şi
de pavaj, tuburi de lut, cărămizi de mozaic, vase de lut şi de bronz, sticlă, opaiţe (unele cu
ştampile), cuie şi piese de fier de la construcţii, unelte şi podoabe de bronz, sculpturi,
reliefuri, inscripţii votive (CIL, III, 14215, 14216, 14479, 14480), monede imperiale. Este
vorba de două tezaure, apărute în anul 1902 (conţinea 115 denari şi antoninieni emişi între
Septimius Severus şi Gallienus) şi 1907 (225 denari şi antoninieni de la Septimius Severus
şi Aurelian - pierdut în timpul primului război mondial); resturi de oase de animale (oaie,
porc, pasăre); în interiorul clădirilor au fost descoperite 35 de morminte datând din sec.
XI, înzestrate cu inele de tâmplă, brăţări, coliere, cercei, inele, mărgele variate şi o monedă
arabă. Printre mormintele din sec. XI descoperite de Cserni, au fost depistate de K. Horedt,
după 1950, şi cinci morminte de inhumaţie din sec. IV, aparţinând unei necropole a
populaţiei daco-romane. b) În bulevardul Dobrogeanu-Gherea şi împrejurimi, întinse
substrucţii de clădiri cu hypocaust, ceramică abundentă, cărămizi cu ştampila legiunii
XIII Gemina, pedites singulares, monede din sec. li e.n„ relief de marmură, statuie de
bronz cu inscripţie votivă, un fragment de diplomă militară din anul 99, descoperit în
1962. Între anii 1992-1994 pe strada Munteniei situată în aceiaşi zonă a edificiilor cercetate
de B. Cserni, I. Berciu ( 1943) şi Al. Popa ( 1962) săpături arheologice de salvare (V. Rusu-
Bolindeţ) au confirmat existenţa aici a sediului guvernatorului consular al celor trei Dacii.
Au fost puse în evidenţă mai multe încăperi prevăzute cu hypocaust, mozaicuri bicolore,
materiale de construcţie (ţigle şi cărămizi) aparţinând legiunii XIII Gemina şi unităţilor
din garda guvernatorilor - pedites singulares şi numerus singulariorum.
Stratigrafic au fost înregistrate mai multe faze de construcţie şi refaceri a acestui
important sit arheologic. Pe str. Cetăţii şi în grădinile caselor de pe această stradă, spre
cetatea austriacă, au ieşit la iveală întâmplător şi prin cercetări arheologice ( 1982, V. Moga,
M. Bărbulescu) urme de locuinţe, ceramică, elemente de pardoseală, fragmente arhitectonice
şi sculpturale, o fântână, toate din epoca romană. c) La S de vastul "teren al săpăturilor",
în fosta fermă episcopală, cu prilejul construirii căii ferate spre Zlatna şi a unor edificii, în
anul 1900, s-au găsit mai multe cărămizi, ceramică fragmentară şi terra sigillata, amfore,
ulcioare. d) Mai la S, în faţa cimitirului de pe "Dealul Furcilor" (21 b), au ieşit la iveală în
cursul aratului numeroase ziduri şi cărămizi; e) Tot spre SE de cetate, s-au găsit fragmente
38
ceramice datând, după ornamentaţie, din sec. VIII-IX (Mz. Alba Iulia).
15. În partea sudică a oraşului de jos, în cartierul "Ma ieri" (Major), în apropiere de
gară şi în jurul bisericii ortodoxe, ca şi mai spre N, s-au găsit multe substrucţii de clădiri,
piese arhitectonice, ceramică, inscripţii votive şi funerare. Probabil din această parte sunt
şi inscripţiile cu menţiunea "in civitate inferiore" (CIL, III, 973, I 023, I 040, 1846, 1060,
1087, 1103, 1136-8, 1156, 1169, 1173, 1178, 1199, 12001, 1206, 1226, 1232, 1240, 1251,
1256-7). În cartierul central "Hăiuş", la N de Maieri, au ieşit la iveală în mai multe rânduri
fragmente arhitectonice şi ceramice.
16. a) Pe fâşie lungă de teren de la E de castru, între cetate şi oraş (aşa-numitul
"Glacis", de la "Terenul săpăturilor" până la drumul spre Zlatna), s-au descoperit multe
substrucţii şi materiale din oraşul antic. Cercetări sistematice nu s-au făcut aici. Lucrările
unităţilor militare (în 1886-1892) au distrus tot ce au întâlnit în cale pe o mare întindere de
teren, risipind materialele descoperite: ziduri, cărămizi, sculpturi, obiecte mărunte şi multe
inscripţii (CIL, III, 7741, 14479, 7768, 7770-1, 7775, 7785, 7794, 7803, 7808). Puţine
însemnări a putut face, ocazional, despre aceste descoperiri pierdute, Cserni. Mai spre S,
s-au descoperit întâmplător, în grădini şi ogoare, substrucţii de ziduri, cărămizi, inscripţii,
sculpturi, ceramică. b) Din str. Mihai Viteazul, la E de cetate, se cunoaşte un altar închinat
lui Jupiter de către un centurion al Legiunii XIII Gemina.
17. În cartierul Lipoveni, în partea de NE a oraşului de jos, între şoseaua Aiudului
şi calea ferată, s-au descoperit în repetate rânduri prin grădini (mai ales în preajma bisericii
ortodoxe) substrucţii de clădiri, cărămizi, ţigle şi obiecte diferite.
18. a) Între drumul Şardului şi fosta cale ferată îngustă spre Zlatna (vechiul teren
de instrucţie al pontonierilor, situat aproape de latura nordică a cetăţii), prin lucrările
militarilor, s-au identificat importante ruine. Aici a făcut săpături sistematice Cserni, în
anul 1904, dezgropând întinse substrucţii de clădiri, locuinţe cu hypocaust, unele având
baie proprie. Bogatul material recoltat cuprinde: cărămizi cu ştampila Legiunii XIII Gemina,
ţigle, cărămizi de hypocaust şi de paviment, opaiţe, bucăţi de tencuială vopsită, vase de
lut, obiecte şi unelte de bronz şi de fier, monede imperiale etc. În câteva puncte din
apropierea locului săpat de Csemi, spre E şi N, lângă fosta cale ferată îngustă, substrucţii
de clădiri şi materiale de construcţie romane, săpate de militari (în anul 1903). b) lângă
actualul spital veterinar, în anul 1957, au fost descoperite şapte monninte de incineraţie şi
unul de inhumaţie, toate romane (sec. 11-111), care fac parte din alt cimitir al oraşului
Apulum. Într-un monnânt de inhumaţie s-a descoperit şi un medalion lucrat aparte, având
la bază lei apotropaici. Tot lângă drumul spre Zlatna, la N de cetate, lângă spitalul veterinar,
în 1962, au fost dezgropate cinci monninte din sec. X-XI, care fac parte dintr-un cimitir
mai mare. c) În zona de NV a oraşului de jos, în preajma străzii V. Alecsandri (Şurilor),
până la "moara de jos", s-au găsit peste tot substrucţii de ziduri, la adâncime de 1 m., şi
materiale romane dintre cele mai variate, precum şi o conductă de apă din cărămizi pătrate,
un cuptor de ars oale, cu numeroase vase, inscripţii votive şi funerare. d) Mai spre NV, pe
ambele părţi ale drumului spre Zlatna, în foarte multe locuri, substrucţii de clădiri, cărămizi,
ceramică, fragmente de statui.
19. Oraşul roman (municipium Septimium Apulense) se întindea spre NV şi în afară
de perimetrul oraşului actual. a) La V de "moara de sus"s-au găsit, în 1863, substrucţii de
ziduri, părţi de pavaj, mari cantităţi de ţiglă, iar la 350 m. spre NE de moară se află o movilă
39
de fonnă ovală cu diametrul lung de 270 m., lat de 128 m. (loc de amfiteatru ?). b) Pe
ogoarele de la N de poligonul de tragere s-au aflat ( 1893), cu prilejul aplicaţiilor militare,
substrucţii de clădiri, pavaj de cărămidă, coloană de piatră, ţigle, fragmente de ceramică,
obiecte diverse. c) La NV de cetatea austriacă, cercetările arheologice ( 1982, M. Bărbulescu,
H. Ciugudean), prilejuite de construirea blocurilor de locuinţe din noul cartier "Carolina" au
surprins o zonă din municipium Septimium Apulense. S-au descoperit locuinţe modeste, de
la începutul sec. li, dar şi zidurile unor mari construcţii, cu tencuială pictată, care au funcţionat
până la sfărşitul epocii romane. S-a găsit un bogat material arheologic: ceramică de uz comun
şi vase terra sigi/lata (câteva vase întregi într-o groapă de provizii şi într-o făntână), obiecte
mărunte din fier şi bronz, fragmente de vase de sticlă, mortaria de ceramică şi mannură,
podoabe, statuete de teracotă, grâu carbonizat, ace de os şi monede din sec. 11-111.
20. Mai reduse sunt informaţiile despre descoperirile de pe Platoul cetăţii
(Burgplateau), la V de cetate, actualul "oraş nou". a) Lângă drumul spre catedrala ortodoxă,
ruinele unui mithraeum în care s-au găsit: un grup statuar a lui Mithras cu inscripţie, un
relief mithraic, altare, statui. b) Pe locul liceului de băieţi, cu ocazia construirii edificiului,
s-au aflat materiale romane: ţigle şi olane (MIC, 1341-3). Cu prilejul excavării gropii de
fundaţie a unui edificiu situat în colţul sud-vestic al intersecţiei str. V. Goldiş cu B-dul "I
Decembrie 1918", în noiembrie 1993 s-au identificat stratul de cultură roman căruia îi
aparţin trei fundaţii de clădiri şi un cuptor de ars tegulae, precum şi un nivel aparţinând
feudalismului timpuriu cu bordeie, vetre de încălzit şi gropi de cereale ce conţineau oase
de animale şi fragmente ceramice din secolul al X-lea. c) La 200 m. spre V de liceu, în
substrucţiile unei clădiri moderne demolate, blocuri de piatră, între care un altar funerar
de marmură. În anul 1963, cu ocazia unor lucrări de canalizare în B-dul 1 Decembrie, în
partea de sud a Platoului Romanilor printre substrucţiile unui edificiu roman, a apărut un
tezaur monetar ce conţinea iniţial 1213 piese din care s-au recuperat 1209 denari şi
antoninieni emişi între Caracalla şi Gallienus (268).
21. Pe "Dealul Furcilor", în teritoriul de la SV de castru, în continuarea platoului
cetăţii îndeosebi, la poalele lui, până aproape de cartierul Partoş, s-au identificat resturi de
construcţii cu caracter civil şi numeroase morminte, în special pe panta răsăriteană a
platoului. a) La marginea de SV a platoului, lângă "Fântâna împăratului", alimentată cu
apă adusă de pe dealul "Mamut'', pe traseul vechii conducte romane, ies la iveală, cu
prilejul aratului, multe materiale de construcţie, îndeosebi ţigle. Lucrările de decopertare
a unei suprafeţe de 20 ari lângă Fântâna împăratului (Crăicuţa) au pennis prin cercetări de
suprafaţă depistarea (1994) a 10 gropi ce îndepliniseră funcţia de depozite de cereale în
perioada prefeudală. Ca inventar se remarcă fragmente ceramice, greutăţi tronconice de la
războiul de ţesut, fusaiole din lut, râşniţe şi oase de animale. Descoperirile datează
cronologic din veacul al Vl-lea. Mai la S, în viile dinspre cărămidăria modernă, s-au
semnalat resturi de construcţii: material arhitectonic, capitele, coloane şi blocuri , altare
votive (CIL, III, 1141, 1143, 1157, 1167, 7808, 14469, 14470, 14472, 14475), fragment
de relief al "Cavalerului trac", ceramică, terra sigi/lata, monede, etc. (mare parte în Mz.
Alba Iulia). b) Tot în viile de pe "Dealul Furcilor", pe pantele lui de la V de şoseaua
principală Partoş - centrul oraşului Alba Iulia (între colonia Apulensis şi municipium
Apulense, resp. castru), se afla un mare cimitir al oraşului şi al castrului, unde s-au descoperit,
cu deosebire în cursul lucrărilor viticole, mai multe sarcofage de piatră, unul cu inscripţie
40
(CIL, III, 1236), şi alt bogat material funerar, în mică măsură observat şi achiziţionat de
Cserni pentru Mz. Alba Iulia: câteva altare funerare ale unor militari şi ale elementelor
civile, piatră funerară fără inscripţie, un sarcofag cu relief şi câmpul inscripţiei nescris,
ceramică, sticlărie, opaiţe, obiecte de bronz şi de os etc. S-au descoperit (cercetări 1956-
1958, 1970-1971, D. Protase) 135 de morminte romane de inhumaţie şi incineraţie din
sec. 11-111. Mormintele aveau ca inventar monede, opaiţe, vase şi alte obiecte mărunte,
toate de factură romană provincială. În cursul lunii septembrie 1995 într-un bulgăre provenit
din pământul excavat cu ocazia unor înmormântări moderne s-a descoperit un tezaur
monetar ce cuprinde 130 denari şi antoninieni, eşalonaţi între Commodus şi Philippus I
(189-244).
În acelaşi an (1995) săpături arheologice de salvare au surprins în capătui dinspre
vest al Dealului Furcilor (str. Izvorului) resturi ale unor edificii romane cu ziduri în opus
incertum, fragmente şi vase întregibile de amfore şi olărie provincială, materiale din bronz
(fibule şi catarame) şi monede.
22. Pe teritoriul actualului cartier Partoş (Mureş-port, Pârtos, Portus Marusii, situat
în partea de SV a oraşului Alba Iulia) s-a descoperit un depozit de bronzuri din prima
epocă a fierului, dar o importanţă deosebită are acest loc în epoca romană. Pe un teritoriu
întins, alături de şosea şi de calea ferată, începând de la Mureş până aproape de gară (un
teren în forma unui trapez cu baza pe malul râului), se afla colonia Apulensis, care trece şi
pe malul stâng al Mureşului, în teritoriul comunei Oarda de Jos, unde de asemenea s-au
identificat substrucţii de clădiri. Sunt numeroase descoperirile făcute aici în cursul lucrărilor
publice cu prilejul construirii căii ferate, ori prin săparea terenului de către proprietari şi
căutători de comori, apoi prin săpături sistematice. Este un material variat şi foarte abundent,
în mare parte risipit prin comerţ sau achiziţionare de diferite muzee (MIC, Budapesta,
Viena, Sibiu, Deva, Alba Iulia). Ruinele acestui oraş se vedeau clar la suprafaţa terenului
pe la mijlocul sec. XIX, întinzându-se până aproape de Alba Iulia. Unele materiale au fost
transportate de aici în cetate şi clădite în ziduri (blocuri, inscripţii etc.). Numeroase
descoperiri izolate au fost semnalate de multă vreme, îndeosebi inscripţii votive şi
monumente sculpturale. a) Depozitul de bronzuri din Hallstatt C (compus din: trei fibule
în formă de ochelari, două cu dispozitivul acului din fier, două arcuri cu nodozităţi de la
fibule, considerate greşit ca aparţinând unei brăţări celtice, arcuPunei fibule în formă de
luntre ("a navicella"), trei torquesuri, trei brăţări de diferite mărimi, masive şi ornamentate,
şase brăţări-inele închise, nouă brăţări deschise cu secţiunea plan-convexă, neornamentate,
de diferite mărimi. S-ar putea ca acest depozit să provină de fapt de la Blandiana (vezi
acolo). b) primele descoperiri masive (cunoscute mai bine) s-au făcut în 1866-1867: cu
prilejul lucrărilor pentru construirea terasamentului liniei ferate, când s-au dezvelit întinse
substrucţii de ziduri din clădiri (care n-au fost măsurate sau descrise de nimeni) şi s-au
cules materiale diferite: piese arhitectonice (capitele, coloane), cărămizi şi ţigle (multe
ştampilate cu Leg. XIII şi ştampile particulare), cărămizi de mozaic, teracote, ceramică
locală şi fină, lucerne, obiecte de uz practic şi podoabă, sculpturi de piatră, marmură şi
bronz, un mare număr de inscripţii (votive: CIL, III, 979 (?), 991, 996-7, 1000, 1014,
1020, 1041, 1048, 1093, 1102, 1109, 1110, 1112-3, 1115, 1123, 1140, 1148, 1164, 1174,
6259, 6262, 7737-8, 7740, 7743, 7746, 7756, 7758, 7761-3, 7766, 7772-4, 7777-7783,
7788-7790, 7793, 7806, 7817, 12560, 14215, 15; funerare: 1244=7814, 7812; altele v.
41
mai jos), numeroase monede în descoperiri izolate şi un tezaur de aproximativ 700 denari
imperiali aflaţi într-o "puşculiţă" din care 612 piese de la împăraţii începând cu Nero şi
sfârşind cu Commodus. S-au mai semnalat, în locuri neprecizate, multe descoperiri izolate
întâmplătoare de monumente şi materiale variate. c) A doua serie de importante descoperiri,
mai bine precizate topografic, sunt cele rezultate din săpăturile sistematice ale lui Cserni
( 1911-1913 ), în teritoriul cuprins între şosea şi calea ferată, aproape de întretăierea lor; în
acest teren (înainte de păşune), pentru a-l putea ara, proprietarii începuseră exploatarea
pietrei din zidurile ce împiedicau lucrările ( 191 O), scoţând o mare cantitate de materiale
din substrucţiile unor vaste clădiri întinse pe o suprafaţă de vreo 6 ha., ca ceramică, sculpturi,
unelte, monede, pavaj de pietre, cuptoare de olar, majoritatea distruse şi dispărute fără
urmă. Oprind exploatarea şi distrugerea totală a acestor ruine, respectiv utilizând la început
aceste lucrări în scopul dezvelirii şi studierii substrucţiilor, Cserni a săpat sistematic o
parte din ruine. În 1911-12 a dezvelit temeliile unui mare edificiu, lung de 55 m., lat de 14
m., zidul gros de 70 cm., cu I Oîncăperi, din care una servea ca baie (fără hypocaust); într-
o încăpere s-a găsit o cutie de sarcofag din piatră (care a avut o altă utilizare decât pentru
înmormântare); în altă încăpere un cuptor mai mic din cărămizi, în camera cea mai mare
un cuptor de olar, 4 x I m. (tencuiala cu fum şi multă funingine), în interiorul căruia nu
s-a aflat nici un obiect. Din materialele (peste I OOO piese, Mz. Alba Iulia) sunt de relevat:
cărămizi şi ţigle, piese arhitectonice, două fragmente din plafon de marmură şi argilă,
capitel corintic), statui, ceramică, terra sigillata, teracote, opaiţe, vase de sticlă. ace de os
(un număr neobişnuit de mare: 361 bucăţi), obiecte de bronz şi fier cu întrebuinţare practică;
era probabil o mare casă particulară, locuinţă cu ateliere, având un etaj. d) Numeroase
sunt, după săpăturile lui Cserni, descoperirile fortuite de monumente arhitectonice,
ceramică, cărămizi, sculpturi, mozaicuri, inscripţii votive şi funerare, ca şi alte materiale
variate. e) În Partoş s-a găsit la 1919 un pahar conic de sticlă, datând din sec. IV (Mz. Alba
Iulia), iar în 1911 s-a achiziţionat un fragment de diplomă militară (anii 123-138) descoperită
aici anterior. De pe teritoriul oraşului, cu şi fără precizarea locului de descoperire, provin
câteva sute de opaiţe, de diferite tipuri şi din diverse oficine, cu sau fără ştampile, datând
din sec. 11-111, iar câteva şi din sec. IV-V (cu sau fără caracter creştin). Monumentele
sculpturale de tot felul, unele tipuri lucrate în ateliere locale, ca şi inscripţiile (votive,
onorare, funerare etc.)tbri cărămizile cu ştampila Leg. XIII Gemina sau a altor unităţi
militare, au apărut de asemenea în număr mare pe toată raza oraşului (Partoş, "Dealul
Furcilor", Cetate, oraşul de jos şi în alte locuri). Circulaţia monetară, reprezentată prin mii
de piese de diverse nominale de la împăraţii din sec. li şi III, este atestată (deşi foarte slabă
după Filip Arabul) până la Aurelian inclusiv. Între anii 1988-1994 săpăturile arheologice
sistematice (primele după cele ale lui B Cserni) efectuate de trei colective de cercetare au
adus câteva informaţii inedite în privinţa municipium-ului, respectiv Coloniei de la Partoş.
Sapăturile efectuate de Al. Diaconescu şi I. Piso în 1989 au identificat incinta romană
şi au stabilit stratigrafic fazele de existenţă ale acesteia pe laturile de nord şi est. Investigaţiile
au identificat o primă incintă rectangulară din pământ înlocuită de o alta (tot din pământ)
dar mult mai extinsă spre vest, cu aproximativ 100 m. Într-o a treia fază, incinta oraşului
consta dintr-un zid de piatră ce imita opus quadratum. Din punct de vedere cronologic
prima incintă este legată de apariţia municipium-ului Aurelium (lată de 400 m., est-vest şi
lungă de aproximativ I OOO m.). cea de a doua corespunde unei reorganizări urbane (apariţia
42
Coloniei Aure/ia sub Commodus), când extinzându-se cu 100 m. spre vest oraşul măsura
500 x 1500 m., şi, în fine, incinta din piatră pare să fie contemporană domniei împăratului
Septimius Severus, când la Apulum a apărut cel de al doilea municipium.
Cercetările Ioanei Bogdan Cătăniciu ( 1990-1992) au fost concentrate pe latura de·
sud a Coloniei Aurelia. în apropierea Mureşului, depistându-se, între altele ruinele a două
edificii somptuoase.
În sfârşit V. Moga şi R. Ciobanu si-au concetrat atenţia, între 1988-1994 în cimitiru I
modem al localităţii Partoş, în zona intramurană estică a oraşului antic. A fost pus în
evidenţă cardo maximus a oraşului (cu mai multe faze de înălţare), ce coincidea cu marele
drum imperial ce traversa Dacia de la sud la nord, apoi un portic impozant şi elemente ale
tramei stradale antice, prin depistarea mai l'!lultor cardines şi a unor insulae.
23. În ultimele circa două decenii, pe teritoriul celor două oraşe romane de la Apulum
au mai fost găsite, ca unnare a unor descoperiri fortuite sau în cadrul unor cercetări
sistematice o seamă de monumente cu caracter votiv sau funerar, opaiţe, monede din sec.
II-IV e.n., inscripţii, statui, statuete etc. Dintre aceste descoperiri care aduc infonnaţii
deosebite remarcăm o inscripţie onorifică ridicată de către consiliul de conducere al Coloniei
Aurelia - ordo decurionum - pentru împăratul Volusianus, în care oraşul de la Partoş
poartă epitetul Crysopolis (oraşul aurului; oraş bogat în aur), cele două epigrafe care atestă
pe teritoriul Coloniei Nova, respectiv Municipium Septimium, a unei divinităţi microasiatice
(Jupiter Cimistenus), identificarea, în persoana lui G. Hasta, a unui guvernator necunoscut
al provinciei nord-dunărene, între 193-211 e.n., precizarea, acum în mod neîndoielnic, a
celei de a doua necropole romane de la Apulum, cea care a aparţinut de oraşul din jurul
castrului, cât şi dezvelirea unor monninte aparţinătoare acestui oraş, ca urmare a unor
lucrări de construcţii şi a cercetărilor arheologice, în partea de nord şi cea de sud a fostei
tabere militare.
24. Semnalăm, de asemenea, importantele cercetări arheologice din anii 1980-1984
în necropola feudală-timpurie de sec. VIII-XI din zona "Staţia de salvare - Stadion", din
apropierea fostului spital veterinar. Acest cimitir de inhumaţie care suprapune necropola
romană a oraşului din jurul castrului se întinde pe o zonă destul de mare şi cercetările
intreprinse până acum au dus la săparea a cca. 1200 de monninte cu un inventar foarte
bogat compus din vase de lut, obiecte de podoabă (brăţări, cercei, inele), obiecte de uz
casnic şi câteva anne.
25. Continuitatea vieţii pe teritoriul Albei Iulii în cursul epocii prefeudale rezultă,
în afară de monumentele citate deja la diferite puncte, şi din unnătoarele descoperiri izolate:
a) Fibulă de bronz cu picior îndoit (Mz. Alba Iulia) şi una de argint de tip sarmat, amândouă
din sec. III. b) O serie de fibule cu capete de ceapă (Mz. Alba Iulia) datează, după tipul
evoluat, cu precădere din sec. IV. c) Lucerne de lut din sec. IV, una cu cruce creştină,
găsite probabil la Alba Iulia (Mz. Sibiu, 7486, 7492). d) Monedă de bronz a lui Constantinus
li (317-340). e) Fibulă de argint cu cap semicircular de la începutul sec. V. f) Fibulă de
argint cu cap semicircular şi picior triunghiular din prima jumătate a sec. V (Mz. Alba
Iulia). g) După primul război mondial s-a oferit muzeului Sibiu de anticarul L. Mauthner
(Budapesta) o brăţară împletită de aur cu protome de animale. Dacă piesa este autentică,
datează circa din sec. VI-VII. h) Diferite vase de factură slavă, o ploscă cu ştampila pe
fund (Mz. Alba Iulia), un vas-borcan şi un ulcior bitronconic (Mz. Sibiu, 7520, 7528).
43
După 1950, în diferite puncte de pe teritoriul oraşului s-au făcut şi alte descoperiri din
epoca prefeudală (sec. IV-X) şi a feudalismului timpuriu. Astfel, cu ocazia restaurării
catedralei romano-catolice, în partea ei de N, s-au găsit materiale arheologice din epoca
migraţiilor, databile până în sec VI. Pe "Dealul Furcilor" s-a descoperit un vas de lut
cenuşiu, bitronconic, datat în sec. V-VI (Mz. Alba Iulia), precum şi alte vase datate în sec.
XI (Mz. Alba Iulia, 4528, 4530), iar în cartierul Partoş s-a găsit un alt vas, de factură
"bulgară", databil din sec. VIII-IX (col. V. Cucui). Două vase din sec. IX-X s-au găsit la
NV de cetate, pe locul "Pionerplatz" (Mz. Alba Iulia, 4525-4526). De pe teritoriul oraşului
e menţionat un fragment de cazan de lut (sec. XI-XII), iar în împrejurimile oraşului se
semnalează existenţa unei grupe ceramice din sec. X-XI, numită "de tip Ciugud". În
interiorul cetăţii, lângă catedrala catolică şi monumentul "Custozza", săpăturile efectuate
în 1953 au scos la lumină ceramică medievală (sec. XI-XIII), iar prin cercetări ulterioare,
pe ravelinul sud-estic al fortificaţiei, numit "Sf. Francisc de Paula'', ca şi în zona străzilor
Mihai Viteazul şi Horea, s-au descoperit bordeie cu resturi arheologice din sec. X-XII.
Ceramică din sec. X-XII s-a mai găsit în curtea imobilului din str. Ecaterina Varga, nr. 4,
şi în cetate, între poarta IV şi catedrala ortodoxă.
I. B. Csemi. AFM. 2/1. 269. 4; ATE, 13, 1904. 123: D. şi I. Berciu. Apulum. 3. 1946-1948. 18 (ii); VI.
Dumitrescu, /stRom. I, 70; D. Berciu. Contributii. 23-24: D. Popescu, SC/J'. 13 .. 204, nr. 24; 14, 1963. 453-
454: 15. 1964. 554; id, RevM11z. I. 2, 1964, 191; E. Comşa, SC/V. 16, 1965. 645; I. Paul. RevMuz. 2. 4. 1965,
294-295: H. Dumitrescu, SC/J'. 17. 1966.433. n. I; V. Teodorescu.SC/V, 17. 1966.433. n. I; V. Teodorescu.
SC/I'. 17. 1966, 255 (harta); I. Berciu, Apulum. 7, I, 1968. 55. 58; Dacia. 21. 1977. 357/4b-358: I. Aldea. Alba
/11/ia 2000. 21-24; I. Paul. Petreşti, 26-31; H. Ciugudean, Ap11/11m. 14. 1976, 13-14 (ii).
2. B. P6sta. Utmutato. 18; F. Tompa. Ai:. 41. 1927. 48; ArchHung, 5-6. 1929. pi. 40: I. Nestor. Stand.
33. n. 110; M. Roska. AE. 49. 1936. 76; M. Moga. Ap11/rim. 3. 83-4; K. Horedt. Dacia, 9-10. 1941-1944. 539-
540 (ii); A/SC. 5. 1944-1948. 307.
3. M. Roska. Koz/. 2. 1942. 37. nr. 68; Al. Vulpe. Axte. li. 46. nr. 216 A (ii)
4. J. Hampei. AE. 21. 1901, 380; M. Roska. Koz/. I. 1941. 59. 108; Rep. 102. 23. 165. 111.
5. H. Ciugudean. TD. 9. 1988. 15-22.
6. a) I. Andritoiu. Civilizatia. 119. nr. I (ii); I. Berciu. Al. Popa. Apulum. 5. 1965. 548 (ii); b) C.
Gooss. Chronik. 2, 29; A l'Sl. 13. 1876. 468. 530; F. Pulszky. Rezkor. 65; id. MagyArch. 116 (ii): S. MUiier.
ArchjAnthr. 15. 1884. 349. n. I: P. Reineckc. Ai:. 19. 1899. 249: M. Much. MCC. 12. 1886; Beibl. 59: G.
Nagy. SzNME. I. 1890. 52: J. Hampei. Bronzkor. 2. 49; AE. 21. 1901. 380; AFM. 211. 554: I. Marţian. Rep. I O:
M. Roska. Rep. 102, 23; D. Popescu. Bronze::eit. 128 (ii); E. Zaharia, Dacia. 3. 1959. 120; K. Horedt. Dacia.
4. 1960. 110. nr. 3; id. Apu/11m. 4, 1961. 10; D. Popescu. SC/V, 13. 1962, 405; Al. Vulpe. Al:te. li, 66 (ii)
7. C. Gooss. Chronik. 35: G. Tocilescu. Dacia. 822; G. Teglăs. OTTE. 12. 1887. 64. 33: id. ErdMuz.
4. 1887, 129; FoldKozl. 20. 1892. 74; AE, 12. 1892. 408; Catal.col.Egger. 13. 102: J. Hampei. AE. 11. 1891.
83. 24. 1904. 404. 434; I. Marţian, Rep. 30; V. Pârvan. Getica, 343. 681; M. Roska. Rep. 102. 23: D. Popescu.
Bronzezeit. 134; D. Protase, Apulum. 4. 1961, 280-283 (ii); M. Rusu. ActaMN. 10, 1972. 43.
8. J. Hampei. AE, 21. 1901, 380; 23, 1903, 428; B. P6sta, U1m11tato, 20; L. Mârton. AE, 32. 1913. 332;
V. Pârvan. Getica. 309, 310 (ii); G. Ghilde. Danube, n.390; I. Nestor, Stand, 119. n.488; Pz. 26. 1935. 49; E.
Sprockho!T. Hadelsgesch, 118; M. Roska. Rep. 102. 23; Mannus. 24. 1932. 542: Koz/. 4, 1944. 64. 77; K.
Horedt, SC/V. 15, 1964, 193 (ii); I. Berciu-AI. Popa. Apulum. 5. 1965, 548-549 (ii); A. D. Alexandrescu,
Dacia. 10. 1966, 134-135, 187. nr. 268; T. Soroceanu. ActaMN. X. 498; K. Horedt. Materiale. I. 1953. 806
(ii); I. Berciu, Al. Popa. Apulum. 5, 1965. 549.
9. J. Hampei. AE, 21, 1901, 380; N. Fettich, ArchHung. 13, 1928. 24, 46; M. Rostovtzev, ScytlrBosp,
507; M. Roska, ESA. 11. 1937. I 72; Rep. 102. 23; D. Popescu. Transilvania. 74. 1943, 212; K. Horedt. Dacia.
9-10, 1941-1944. 545; D. Popescu. SC/V, 9, 1958. 12; I. H. Crişan. MemCD. 103; V. Vasiliev, Scitii. 78; inf. I.
Aldea (pentru str. Tolstoi).
IO. J. Hampei, Ai:. 17. 1897. 277; AFM. 2/1. 120; V. Cucuiu. Alba Iulia. 11: Catal.col.Egger. 29.
244; lnf. V. Moga.
44
11. E. A. Bielz. ArSL. 11. 1874. 461: C. Gooss. Chronik. 229: ArSL. 14. 1877. 82: G. Tocilescu.
Dacia. 867: G. Teglâs. ont. 12. 1887. 64. 34: R. l'orrcr. Ke/1N111n. 149-150; E. fiala. IV.G .. 206. nr. 2884:
AFM. 211. 541. 544: I. Mart ian. Rep. I 06: K. Pink. Miin=pragung. 71. 138. 127: B. Mitrea. EDR. I O. 1945. 42:
I. Berciu-AI. Popa. SC/I'. 14. 1963. 157. n. 5: I. Glodariu-M. Cimpeanu. SC/I'. 17. 1966. 25; I. H. Crişan.
Ceramica. 251. nr.2; V. Pavel. Apulum. 12. 1974. 92-96/51-53. 64. 67. 72. 79. 84. 93 (ii); id. Apulum. 13.
1975. 49 sqq; id. Apulum. 20. l'l82. 100: C. Preda. MGD. 218/21. 280/I. 285. 302/I: I. Glodariu. RCD. 276.
12. J. F. Ncigebaur. Dacien. 124-166: C. Gooss. Chronik. 283-285: Programm Schassburg. 1877-78;
P. Kirâly. ATE. 2. 1889. 5-58: B. Cserni. A.FM. 2/1. 131-139. 144-148. 198-203. 231-242. 246-258. 267-537:
R. Milnsterberg-J. Oehler. ./DAI. 5. 1902. Bbl. 111-118: MaMii. 2. 1906. 98-9. 1141; B. Cscrni. MKE. 6. 1912.
106-114. 257-283; AE. 33. 1913. 382-3: V. Christescu. l"ia)a ec .. 39. 61-4 etc.: id. /sl.lni/. 130. 233-5: C.
Daicoviciu. TransAnt. 128-9: id. Dacia. 7-8. 1937-1940. 305-309: id. SC/I'. 2. I. 1950. 225-228; I. I. Russu.
Apulum. 1946-1948. 145-149: G. Florescu. Apulum. 1946-1948. 162-169: lnscriptiile descoperite până în la
190 I• CIL. III. 972-1259. 6259-6262. 6265-6. 7736-7819. 12557-12562. 14215. 15-16. 14468. 14483: ştampile
1628. 8062. 1629. 1635. 1636. 8065. 8075. 8076. 12609-12629. 12631. 12633. 12644. 14216. 20-23: Al.
Popa. Alba Iulia - 2000. 1975. 36-103.
13. a) B. Cserni. AFM. 211. 155-161. 269-270. 275: V. Christescu. /st.mi/. 130: S. J. Hohenhausen.
Alterthiimer. 146. 148; J. Hampei. Ai.:. 25. 1905. 5: 33. 1913. 383: J. Szilâgyi. 7eglabelyegek. 31-33: Al. Popa.
Alba Iulia - 2000. 39-40: I. I. Russu. Al/A. 18. 1975. 47: I. Berciu. Apu/1m1. 4. 158-188: Dacia. 20. 1976. 273:
R. I leitei. I. Şerban. BAI/. 2. 1974. 95-96: M. Russu. Al/A. 22. 1979. 4 7-55: V. Moga . .Hateriale. XV. 278-280:
V. Moga. Din istoria militară a Daciei romane. Cluj. 1985; De la Apulum la Alba lulia.forttficatiile oraşului.
Bucureşti. 1987: Apulum. 27-30. 1990-1993: 209:222: Apulum. 31. 1994. 131-138; b) B. Posta. Dolg. 8. 1917.
2 (ii); K. lloredt. SC/r. 2. 191 (ii): D. Protase. SCŞlluj. 7. 1-4. 1956. 15-43: c) E. Milller . ./CC. 3. 1859. 156
urm.: G. Gedio-G. Bezold. Die Kirclrliche Baukrmst des Abendlandes. I. Stullgart. 1892. 499; I. Milller. Ma Mii.
I. 1905. 124-125 (ii): L. Eber. Miives=et. Budapest. 8. 1909. 171 urm.: L. Szabo. Epitomiiveszet. 82-101 (ii): V.
Roth. ARBSH. 13. 1927. 36: K. Divald. Miiw!s=eti emlekei. 20. 24-27. 30-33 (ii); L. Gâl. l 'arclritec111re. 23-25.
215. 229-230: A. Peter. Miiv.tort. I. 20-21. 29-30. 38-40. 47: O. SzOnyi. Templokom. 183-4 (ii); Krmst in Sieb.
18. 74-81 (ii): A. Hekler. Kumtgeschichte. 21 unn.: T. Gerevich. Romankori emlekei. 34. 41. 179. 182-4 (ii):
Al. Popa.Apulrmr.4.221-232(il); K. lloredt.SClr. V.1954.487-513: D. Protase.SCŞC'/rij. 7.1956.15-43: I.
Berciu. Ma1eriale. 4. 335-360: R. Hcitcl. BAI/. 2. 1974. 95-96: id. BMI. I. 1973. 74; id. Dacia. 21. I977/4a: id.
Dacia. 22. 1978. 348/2: id. Ali\'. 2. 1975. 333-334. 346: E. Zaharia. Bratei. 2. 11: V. Vătllşianu. IAF. 1959. 22.
23.42-57. 152. 154-155. 157:Gh. Arion.SC/A. 2. 1967. 155-159: lnformatii R. Heitel şi D.O. Dan: R. Heitel.
Materiale XI'. 446-448 (ii): d) I. Şerban. Apulum. 10. 1972. 743-753 (ii).
14. a) B. Cserni. ATE. 3. 1890. 21-46. 4. 1891. 5-41: 5. 1892. 5-32. 6. 1894. 5-32: 7. 1895. 41-51: 8.
1896. 37-51: 9. 1897. 35-48: 10. 1899. 5368: 11. 1902. 3-19; 12. 1903. 90-139; 13. 1904. 92-131: 14. 1908.
34-47 (ii): id. AFH. 2/1. 271-3. nr. 17. 277-288 (ii): id. EdrMri=l'und. 7. 1913. 26. 45-57: G. Nagy. AE. 33.
1913. 271-272: M. Roska. EIS=. 4. 1927. 263: K. Horedt. Untersuclrrmgen. 49-70: id. Contribu1ii. 25-29: b) I.
Berciu. Apulum. 3. 1946-48. 188-198: E. Zelleanu. Apulum. 3. 1946-48. 170-173-174: C. Daicoviciu. D.
Protasc. ActaM1\". I. 1964. 178: I. Berciu-AI. Popa. Apulum. 5. 196. 184: I. I. Russu. Apulum. 4. 1961. 120-
123: V. Rusu Bolindet. Săpă1uri arheologice de pe strada Munteniei. rapoarte de săpllturi 1993 (Satu Mare) şi
1994 (Cluj-Napoca): lnformatii V. Moga şi M. llărbulescu: c-d) Al. Popa. Fasti Archaeo/ogici. XVII. 4711: I.
I. Russu.Apu/11111. 12. 103 sq.: /DR. I. 154-7(il): B.Cserni.AFM.2/l.274:e) K. lloredt.SC/r. 2. 1951. 191 (ii).
15. B. Cserni. AF.\f. 211. 273-4. 21. 22. 27.
16. B. Csemi. AFAI. 211. 269. 11. 271. 14-16: c) C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-40. 305 (ii).
17. B. Cserni. AFM. 211. 269. 10-12.
18. a) ll. Csemi. A7i.'. 12. 1903. 96: 13. 1904. 105-120: 14. 1908. 47-50: b) B. Csemi. ATE. 1903. 96.
13. 105. 116: 14. 50. ErdMri=l"and. 7. 26. 57: G. Nagy. AE. 33. 1913. 271-72: M. Roska. EIS=. 4. 1927. 263: D.
Protasc. Materiale. 6. 1959. 400-404 (ii): id. SC'll". 1960. 324-325 (ii): D. Popescu. SC/I'. 14. 1963, 453-454:
c) ll. Csemi. AFM. 211. 269. 7-9: id. A7i. 13. 1904. 123; E. Zellcanu. Aprt!um. 3. 1946-48. 171. 178; I. Berciu.
Ap11/11111. 3. 1946-48. 180-188: d) ll. Csemi. AFM. 211. 269. 5-6: ATE. 13. 1904. 123: V. Moga. Apulum. 24.
1987. 157-158 (ii).
19. a) B. Csemi. Afli. 2/1. 269. 2-3: id. Ali. 13. 1904. 122; b) ll Csemi. AFM. 211. 268. I: c)
lnfom1atii M. Bllrbulescu şi H. Ciugudcan.
20. a) C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-1940. 308-9; b) M. Blăjan. Raport de sapâtură ar/reologicii.
Cluj-Napoca. 1995: c) C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-1940. 307: I. Berciu. Al. Popa. latom11s. 23. 7. 1964.
482: id. Apulum. 5.. 1965. p. 179: V. Pavel. Apulum. 14. 1976. p. 73-96.
21. a) B. Cscrni. Afli. 2/1. 273-75. 23. 24. 31: J. Hampei. AE. 25. 1905. 5-6: informatii M. Blajan b)
45
B. Csemi, AFM. 211, 149, 247-75. 31; id, ATE. 14. 1908. 51-2; id, AE, 30. 1910. 178-181; 32, 1912, 273-76; O.
Floca. Sargetia, 2. 1941. 8-9 (ii); D. Protase. Materiale, 5, 1959. 435-442; 6, 1959, 397-400; 7. 1961, 407-41 O
şi informalii V. Pavel; săpături efectuate de R. Ciobanu şi N. Rodean.
22. a) J. Hampei. Trouvailles. 30 (ii); id, Bronzkor. I, pi. 43, 2. 3; 2. 89-90; F. Pulszky, MagyArch,
166 (ii); AFM, 211. 556; B. P6sta, Utmutat6, 20; L. Mârton. AE. 31. 1911, 351; 33. 1913. 199; I. Marţian, Rep.
30, 497; V. Pârvan, Getica. 381. 383, 437. 438; G. Childe, Danube, 390; I. Nestor. Stand, 119. n. 488, 141. n.
570; D. Berciu, Apulum, I, 1939-42, 82, 92; M. Roska. Rep. 165. 11; K. Horedt, Dacia. I O. 1966, 261; M.
Petrescu-DâmboviJa, DBR, 161; b) ACMIT, 1926. 184-5; Fr. X. Hene. Bei/rage, 174-75; id. Unio, 1867. nr. 34;
id. KK, 1867, nr. 96, 408, nr. 112. 406. nr. 121, 524; MP. 1867. nr. 42. 173; F. Romer. AK. 7. 1868. 90, 218.
223; id. Programm Kronstadt, 1868-9, 35; id, Programm Miihlbach. 1866-7, 32; 1867-8. 49-50; 1870-71, 38.
1871-72, 47; id, Programm Bistritz, 1878-79. 41; C. Gooss. AVSL, 9, 1870, 33-46; H. Finâly, Szazadok, I.
1867, 200-20; id, ErdMu::. 6. 1871-3. 24-41 (monede); id, AE. 1878, 391; B. Csemi. AFM. 211, 274-76; F.
Cumont, Textes el mon, 2. 308317 (monumente mithraice); B. P6sta, Utmuta/6, 20. 25. 33; J. Hampei. AE, 25,
1905. 6 (cav. trac). 117. 1911. 232-246 (capitele din coloană din Alba Iulia şi Partoş); A. Buday. Dolg. 7.
1916, 89-91; Cil. III. 7783; c) B. Cserni, MKE. 6. 1912. 106-114. 257-283; AE. 32. 1912. 352-357; 33. 1913.
384-387; d) B. Csemi, MKE. 3. 1909. 43. 140-142; C Daicoviciu. ACMIT. 1929. 304-307: A/SC. I, 1928-
1932. 123-125; Dacia, 7-8, 1937-1940. 305-309; E. Zetleanu. Apulum. 2. 1943-1945. 97-100: c) K. Horedt.
A/SC.4.1941-1943.165(il):SCJr.8. l-4.1957.357.nr.42;9. l.1958.146.nr.39; 10.1.1959, 150.nr.49:
16. 3. 1965. 597: id. Dacia. I. 1957. 340. nr. 42. 2. 1958. 484. nr. 39; 3. 1959. 593. nr. 49: D. Tudor. Ist.sclav„
252-274: id. Dacia. 3, 1959. 325-327; 4. 1960. 334; 6. 1962. 202; Ist Rom. I. 396-417, 426-447; id, OmD. 519-
523: id. Apu/um. 4. I 961. 274-276; 1. I. Russu. SC/V. I 0. 2. 1959. 3I6; 11.2.1960.405-407; 18.1.1967.174-
176 (ii); id. ActaMN. I, 1964. 479; D. Protase. SC/I'. 10. 2. 1959. 479: 11. 2, 1960. 329; id. Materiale. 5. 1959,
435-442: 6. 1959. 397-400; 7. 1961. 407-409; id, Dacia, 6. 1962. 507; id. Continui/a/ea. 96. 192: Al. Popa.
SC/V. 10, 2, 1959. 467-473; 13. I. 1962. 147-152; id, Apu/11m. 6. 1967. 145-151 (ii); I. H. Crişan. Dacia. 3.
1959. 360; Ap11/um. 4. 1961. 283-285: M. Macrea. /stRom. 345-396. 417-426; id. l"iata. 33-450 ?; I. Winklcr.
SCN. 3. 1960. 455-456; id. Apulum. 5. 1965. 203-205: id. ActaMN. 3. 1966. 217-255: I. Berciu. Ap11/um. 4.
1961. 178-183: I. Berciu-AI. Popa. SC/I'. 12. I. 1961. 99: A. Bodor. Dacia. 7. 1963. 217. 219: B. Mitrea.
SC/I'. 15. 4. 1964. 574: L. Ţeposu-David. ActaMN. I. 1964. 473 (ii); Oct. Floca. ActaMN. 2. 1965. 166. n. 15:
C. Pop-Z. Milea. ActaMN. 2. 1965, 202-203 (ii): C. Pop. Ap11/um. 6. 1967. 171-178; id. ActaMN. 7. 1970. 152-
160 (ii); C. Pop. I. Aldea etc., Apu/11m. 711, 1968. 413-415: C. Pop. Civilia, 174. 193. 194. 196. 200. 243; M.
Gramatopol. Apulum, 6. 1967. 163-167: M. Renard. Apulum. 711. 1968. 282-289; H. Daicoviciu. Apulum. 711.
1968. 333-336; L. Ţeposu-David, H. Daicoviciu, RR. 116-275: id. Civilia. 136-268; V. Wollmann. ActaMN. 7.
1970. 165-181: A. Diaconescu. I. Pi so. Politique edilitaire dans Ies provinces de I Empire Romain. Cluj-
Napoca. 1993. p. 67-82; I. Bogdan Călăniciu . Analele Brăilei. I. I. 1993. p. 413-431; V. Moga, R. Ciobanu.
Oraşul roman Apu/11m (Colonia Aurelia Apulensis). Rapoarte arheologice. 1989-1994. Sesiunile Na1ionale
Sibiu. Arad. J>iatra Neamt. laşi. Constanta. Cluj-Napoca.
23. Al. J>opa, Alba Iulia - 2()00. 1975. 36-103: id. Apulum. 16. 1978 (ii); id. Apulum. 20. 1982. 111-
116 (ii); id. Apulum. 19. 1981. 71-74 (ii); id. Apu/11m. 20. 1983. 71-79; Al. Popa-I. Berciu. Apulum. 15, 1977.
217-233; id. MemCD. 316-318; id. Procedings of the Xth lnternalional Congress of C/assical Archaeology.
1978. 951-960 (ii); C. Daicoviciu, Dacia. VII-VIII. 306-307 (ii); D. Radu. Ap11/11m. 4. 1961. 101-102 (ii): Al.
Popa-V. Pavel. Apulum. 13. 1975, 113-120 (ii); Al. J>opa-1. Aldea. StCom. 18. 1974. 31-41 (ii): id. Apulum. 10.
1972. 209-220 (ii); Al. Popa. ActaMP. 1977. 139-145; E. KUnzl. Apulum. 19. 1981, 65-70 (ii): S. Dumitraşcu,
Apulum. 20. 1982, 111-114 (ii); V. Moga, Apulum. 11. 1973. 185-190 (ii); id, Apulum. 12. 1974. 581-595 (ii);
id, Apulum, 13, 1975, 121-129 (ii); id. Apulum, 14. 1976, 119-130 (ii); id, Apulum, 15. 1977, 235-241 (ii); id,
Apulum. 17, 1979, 201-206 (ii); id, Apulum. 19, 1981, 71-81 (ii); id, Apulum. 20, 1983. 81-87 (ii); id, SC/V, 25/
3. 1974, 444 sqq; id. SC/VA, 4/33. 1982, 432-434 (ii); I. Berciu-C. Bălută. Apulum, I O. 1972. 165-172 (ii); C.
Bălută. Apulum, 12, 1976. 117-139 (ii); id. Apulum. 13, 1975, 133-139 (ii); id. Apulum. 14. 1976. 132-145 (ii);
id. Apulum. 15. 1977. 247-254 (ii); id. Sargetia, 13. 1977. 222 (ii); id. Apulum. 16. 1978. 169-174 (ii); id.
Apulum. 18. 1980. I 04. nr. 13 (ii); id. Apulum. 18, 1980. I 02-104 (ii); C. Bălută-1. Berciu, Apulum. 19. I 981,
83-85 (ii); C. Bălută. Sargetia, 14, 1979. 168-160 (ii): id. Sargetia. 15, 1981. 35-42 (ii); C. Bălută-1. I. Russu.
Apulum. 20. 1982. 117-133 (ii): C. Bălută. Apulum. 20. 1983. 89-109 (ii); id, Epigraphica. 233-238; D. lsac.
M. Rusu. C. Bălută, Apulum, 17. 1979. 225-263 (ii); D. lsac. ActaMN. 64, 72-75 (ii); D. Protase. Apulum, 12.
1974. 134-159 (ii); id, Riturile. 83-84. I 08-109. 115. 122-123; id. Dacia, 20. 1976. 273. nr. 4; C. Pop. Sargetia,
8. 1972. 68; id. Apulum. 10. 1972. 175-176 (ii); id. ActaMN. 7. 1971. 177. nr. I (ii): id, Banatica. I. 1971. 130-
131: C. Pop. V. Moga. I. Aldea. ActaMN. 9. 1972. 503-505 (ii); C. Pop. ActaMN. 10. 1973. 598. nr. 7 (ii); id.
Tibiscus. 3, 1974. 137·139; id. ActaMN. 15. 1978. 136: id. Apulum. 1972, 179 (ii); M. Barbulescu. ActaMN.
46
14, 1979, 175-178; id, Sargetia. 13, 1977, 232-261; I. I. Russu. St. T. IO, 1958, 314-315. nr. 5-6. I a-l b (ii); N.
Vlassa. ActaMN. 13. 1976, 218-230 (ii); C. C. Petolescu. Mn. I. 1974, 318: S. Ferri. Arte romana sul Danubio.
332-334 (ii); RR, 249, G 106; G. Gramatopol. Apulum. 13, 1975, 182-197 (ii); F. X. Hene. Beitrăge, 166-168;
AFM, 2/1, 328-329 (ii); RR. 247, G 89 (ii): O. Floca-V. Wolski. BMI. 4213. 1973. 22, nr. 65-67 (ii); I. I. Russu.
Dacia şi Panonia Inferior, 102-109: id. Apulum. 12. 1974. 103-110 (ii); C. Daicoviciu-O. Protase. ActaMN. I.
1964. 178 (ii); L. Marinescu. Sargetia. 9. 1972, 64; id. MN. I. 1974, 20; 3, 1976, 131; A. Rusu, Sargetia. IO.
1973, 396; N. Branga, StCom. 18. 1974. 131-134; Dacia, 15. 1971. 362; IDR. l.3 l. 32, 36, 37. 39, 49. 59, 154-
157. 159-161 (ii); V. Pavel. Apulum. 14, 1976. 73-98 (ii); V. Pavel-Popa. Apulum. 19. 127-140 (ii): V. Pavel.
Apulum, l 5, 1977, 664-665 (ii); Gh. Poenaru Bordea. SCN, 6. 1975. 96. 98, I 01, I 02. cf. Dacia. 8, 1964. 378/
37; Dacia, 21. 1977. 257/4. 337/34; R. Ocheşan.Apu/unr. 12, 1974, 617-619 (ii); E. Chirilă, MiinzenSighişoara.
13: I. Glodariu. RCD, 269; C. Preda. SC/VA, 26/4. 1975. 457; I. Winkler. ActaMN, 2. 1960. 217-218; nr. 9.
222-225, 250, 253; B. Mitrea, Dacia, 22, 1978, 365. nr. 21; J. Fitz, Ge/dumlauf. 19, 58-61, 63. 69. 71-74. 77-
78. 81, 87-91. 205-207, 231, 233. 244. 250; 288; L. Balia, ActaDebrecen. 6. 1970. 68; id. ActaDebrecen. 12.
1976, 64-68; id, ActaDebrecen, 13. 1977. 52-58; K. B. Angyal-L. Balia ActaDerecen. 8, 1972. 83; I. T6th.
ActaDebrecen, 6, 1970. 72-73; T. Geszthely. ActaDebrecen. 7. 1971. 87. 89; L. Balla-E. T6th. ActaDebrecen.
4. 1968, 70.
24. M. Blăjan-AI. Popa. Materiale XV. 375-380 (ii): lnforrnatii Al. Popa.
25. a) Catal.col.Egger. pl.23; 263: O. Almgren. Fibelformen. 187: G. MUiier. l!Jb. 11, 1931. 64; c) K.
Horedt. A/SC. 4. 1941-1943. 166 (ii); B. Mitrea. Dacia, 9-10. 1941-1944. 507-511 (ii); Al. Popa. Apulum, 4.
1961. 226; C. L. Bălută, Apulum. 5. 1965. 290; d) AK. 10, 2. 132; e) E. Beninger. Mannus, 30. 1938. 129: I) E.
Beninger. WestgotZug, 16; id. Mannus, 30. 1938, 129; h) K. Horedt. A/SC. 4, 1941-1943. 173; SC/V. 1951. 2,
191 (ii); K. Horedt, Materiale. I. 1953, 814-815 (ii); id. Sargetia, 3, 1956, 115; D. Protase, SCŞC/uj, 7. 1-4,
1956. 15-45; I. Berciu, Materiale. 1957, 343-350 (ii); M. Macrea, lstRom. l, 618. 635; D. Berciu. lstRom. I.
763; Al. Popa. Apulum. 4. 1961. 222-229; D. Protase, Dacia. 6. 1962. 191. 192; id. Continuitatea. 104-106.
114; M. Comşa, Dacia, 7. 1963. 437: SCII'. 14. 2. 1963. 453-454; I. Berciu. Apulum. 5. 1965. 600-602 (ii); C.
L. Băluta. Apulum. 5. 1965. 290; Gh. Anghel. Apulum. 711. 1968. 470-480; SC/V. 21, 3. 1970. 513; Dacia. 14.
1970. 454; i) M. Roska. Koz/. 4. 1944. 102-108 (ii); j) J. Novâk, Koz/. 4. 1944. 108-111.
7. ALECUŞ, corn. Şona.
I. Pe platoul numit "Voevoda", aflat la marginea estică a satului, în partea stângă a

drumului, s-au identificat fragmente ceramice feudale (sec. XI-XV). Cercetări de suprafaţă
M. Blăjan şi M Buză, 1981 (Mz. Alba Iulia).
2. Într-un loc neprecizat s-a descoperit un tezaur monetar alcătuit din 600 denari de
argint, dintre care au fost determinaţi 43, datând de la Vespasian până la Septimius Severus.
1. lnforrnafii M. Blăjan.
2. R. Theil, KVSL, 3, 1880. 65; E. Chirilll. SCN, 3. 1960, 430; D. Protase, T. Bader. Tezaure Satu
Mare. 49; TIR.L 35. 22.
8. ALMAŞU MARE.
I. De pe teritoriul satului, fliră a se cunoaşte locul descoperirii, se semnalează ciocane

din piatră lustruită din epoca neolitică (Mz. bisericii şi fosta col. Olea din Cib).
2. În mina "Haneş" s-a descoperit o piuă de piatră pentru zdrobit minereu, epocă
neprecizată (col. Olea din Cib).
3. Pe înălţimile de la N şi NV de sat sunt numeroase exploatări miniere şi urme de
aşezări ale minerilor din epoca romană. Punctele principale explorate sunt: "Valea Turnului"
47
sau "Runcului", vârful dealului "Bojeriţa", cu lucrări mari de exploatare; vârful dealului
"Tuţuman" ("Cucuman"), unde s-a găsit un opaiţ de lut cu ştampila OCTA VI, iar un
sondaj a dat cioburi rudimentare şi bucăţi de chirpic, poate de la locuinţe de mineri; în
1865 un ţăran a găsit o oală cu monede romane din bronz şi argint care au dispărut fără
urmă; pe dealul "Runcului", amintit mai sus, se menţionează o conductă de apă; pe dealul
"Haneş" (lângă drumul spre Zlatna) urme de construcţii dintr-o aşezare; la "Dosul Negrii"
cărămizi şi ţigle, o statuie a lui Jupiter şi lunona.
I. lnformatie R. Vulpe; Al. Popa. Apulum. 4. 1961. 269.

2. Al. Popa. Apulum. 4. 1961. 269.
J. G. Teglăs. Aranybtinyaszat. I. 43-44; id. UR. 9. 1889. 332; id. HTRTE. 6. 1889-90. 110-11. 130: 7.
1891-92. 32; 19. 1909. 50; id. Ai:. 13. 1893, 133-140; id. AEM. 16. 1893, 256; id. HunyadvmT6rt. 169-173; id.
BKL. 37. 1904, 544-45; 39. 1906. 472: 42. 1909. 484-88; Klio. 11. 1911, 509; V. Christescu. l'iata ec„ 12. 16.
19; I. I. Russu. SC/V. I O. 1959. 316. n. 4: TIR.L 34. 27; M. Macrea. Viata. 302; D. Tudor. Oraşe. 189-190.
9. ALMAŞU DE MIJLOC, corn. Almaşu Mare.
1. În apropiere de sat s-au aflat fragmente ceramice, probabil, preistorice. Alte

precizări lipsesc. Nu s-au făcut cercetări.
2. În vechea biserică de lemn se află, adaptată ca picior de altar, o inscripţie romană.
Se presupune că inscripţia a fost adusă de la Băile Geoagiu, antica Germisara.
I. G. Teglăs. HTRTE. 2. 1881-1883. 90: 6. 1889-1890. 115.

2. I. I. Russu. ActaMN. 7. 1970. 518-523 (ii).
IO. AMPOIŢA, corn. Meteş.
1. Spre N de sat, pe versantul stâng al văii Ampoiţei, se află două stânci izolate din
calcar, numite "La Pietre" (în literatură mai apar uneori ca "Pietrele Gomnuşei" sau
"Stogurile Popii"). În jurul acestor stânci se află o aşezare intens locuită pe parcursul mai
multor epoci, unde au efectuat periegheze şi sondaje I. Berciu şi R. Vulpe în 1944 sau,
câteva decenii mai târziu, H. Ciugudean, în 1978 şi 1992 (materiale în Mz. Alba Iulia, Mz.
Aiud şi MIR}. De aici provin fragmente ceramice şi unelte din piatră sau os aparţinând
culturii Coţofeni, bronzului timpuriu, culturii Wietenberg, epocii fierului (Latene) şi evului
mediu timpuriu. Menţiunile cu privire la o aşezare din epoca bronzului (cultura Wietenberg)
situată pe teritoriul satului, fără alte precizări, privesc foarte probabil tot aşezarea din
acest punct.
2. Pe locul "La Colţ" este semnalată o altă aşezare aparţinând culturii Coţofeni, dar
actualmente toponimul nu mai este cunoscut de localnici (Mz.Aiud).
3. În punctul "Piatra Boului" se află o aşezare Coţofeni de înălţime, din stratul de
cultură puternic erodat fiind adunate numeroase fragmente ceramice, unelte din piatră şi
os şi o lamă de cuţit din cupru (Mz. Alba Iulia şi col. şc. Ampoiţa). Nu este exclus ca
această aşezare să fie una şi aceeaşi cu cea menţionată la pct. 2.
4. Pe culmea ce coboară dinspre vârful "Măgulici" spre "Pietre", în locul numit
48
"Peret" se află o necropolă tumulară identificată şi săpată exhaustiv de H. Ciugudean între
1979-1988. Aici au fost cercetaţi 8 tumuli, puternic aplatizaţi, conţinând 42 morminte de
inhumaţie şi 3 de incineraţie . Scheletele au fost găsite depuse direct pe solul antic, unele în
poziţie chircită, altele dezmembrate, fiind acoperite cu un strat superficial de pământ şi
apoi cu o manta de pietre, înălţimea tumulilor nedepăşind I m. iar diametrul lor variind
între 6 şi 13 m. Inventarele funerare sunt extrem de sărăcăcioase, ele constând de obicei

dintr-un vas ceramic, mai rar podoabe din cupru (spirale-ochelari, saltaleone, ac cu cap
sferic), într-un singur caz fiind găsite două inele de buclă din aur. Atât ceramica cât şi
piesele din metal sunt caracteristice perioadei timpurii a epocii bronzului (Mz. Alba Iulia).
5. Pe creasta care coboară spre vest de " Piatra Boului" , formând cumpăna apelor
dintre valea Ampoiului ş i cea a Ampo i ţei , pe locul numit " Dealul Doştiorului " a fost
localizat un al doilea cimitir tumular, numărând 4· movile, dintre care 2 au fost săpate de
H. Ciugudean între 1987-1990. Prin ritul şi ritualul funerar, ca şi prin elementele de inventar,
tumulii su.nt identici celor din punctul " Peret", având aceeaşi încadrare cronologică. Doar
în tumulul II a fost descoperit un mormânt de inhumaţie secundar, aparţinând culturii
Wietenberg (Mz. Alba Julia).
6. Pe versantul drept al cheilor Ampoiţe i , într-un abri situat sub "Colţul Caprei" ,
semnalat de speologul amator M. Gligor, a fost efectuat de H. Ciugudean un mic sondaj,
care a dus la descoperirea unor materiale ceramice aparţinând orizontului torţilor pastilate,
culturilor Coţofeni şi Wietenberg, precum şi a unei mărgele din marmură, probabil eneolitice
(Mz.Alba Julia).
7. Tot în cheile Ampoiţei , în " Peştera Liliecilor", au fost descoperite în primele săli
de la intrare fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni şi bronzului timpuriu, deşi
majoritatea depunerilor au fost distruse odată cu exploatarea depozitelor de guano (Mz.
49
Alba Iulia).
8. Pe locul numit "Gomnuşa'', situat pe prima terasă de pe malul stâng al văii
Ampoiţei, se află o aşezare rurală romană, de unde provine ceramică provincială, cărămizi
cu ştampila Leg. XIII Gemina (Mz. Aiud, 3198), monede imperiale din sec. li ( Traian,
Antoninus Pius), ·monumente sculpturale şi epigrafice. În apropiere au fost identificate
urmele drumului roman Apulum - Ampelum .
I. K. Herepey, AFM. 2/1 , 52: M. Wosinsky. ETTK. 20. 1904. 27: id. Agyagm, 28 (ii); H. Schroller,
Sl.u.Kz, 75; M. Roska, Koz/, I. 1941. 61; id, Rep, 128. nr. 185; H. Ciugudean, PZ. 66, I, 1991 , 82: I. Andriţoiu.
Civilizaţia , 119, nr.3.
· 2. M. Roska, Koz/, I. 1941 , 61 ; id. Rep, 128. nr. 185 .
3. lnfonnaţii H. Ciugudean.
4. H. Ciugudean, Apulum. t3, 1986, 68, 76 (ii); id. PZ. 66. I. 1991 , 82-104 (ii); P. Roman . SC/VA. 37,
1986, 41 ; I. AndriJoiu, Civilizaţia. 21 (ii).
5. H. Ciugudean, PZ, 66. I, 1991. 82; I. Andriţoiu , Civilizaţia. 119, nr. 3.
6. H. Ciugudean, PZ. 66. I. 1991. 82.
7. Ibidem. 82, 106 (ii}.
8. M. J. Ackner, JCC. 1856. 15 ; C. Goos. Chronik. 265 ; G. Teglas. AEM. 11. 1887. 239; id.
Aranybanyaszat. I, 23; id. Klio. 10, 1910. 502-503 ; 11. 1911. 506: E. A. Bielz. JSKI'. 19. 1899. 20; B. <;:semi.
AFM, 211. 141 , 152, 549; V. Christescu. Viata ec .. 39; D. Tudor. Oraşe. 178. M. Macrea. Viaţa. 186. 308.
11. ASINIP, corn : Lopadea Nouă.
1. La vest de sat, la punctul "În Mesă", în 1967 s-au descoperit fragmente ceramice
eneolitice (cultura Petreşti), altele aparţinând culturii Coţofeni, hallstattiene timpurii,
prefeudale şi medievale. Au fost descoperite un percutor de silex şi două topoare de piatră.
Cercetări de suprafaţă M . Blăjan (Mz. Alba Iulia).
2. Un topor de piatră cu muchia arcuită, datând de la începutul epocii bronzului,
aparţinând, probabil, culturii Coţofeni, provine dintr-un loc neprecizat (Mz. Aiud, 3472).
Toporul a fost descoperit,
probabil , în aşezarea
menţionată mai sus.
3. În hotarul de la
est de sat s-au descoperit
fragmente ceramice hall-
stattiene, din epoca roma-
nă şi din feudalismul
timpuriu .
•,?'.
4. În vatra satului, ~-----....:. -
întâmplător, în 1970, s-au ~~~~~L..::_~'A~ţvip . - . '·
descoperit resturile !Jnui
bordei cu ceramică din sec. XI-XII şi fragmente ceramice din sec. XIII-XIV.
S. În curtea lui Rotar Vasile, întâmplător, în 1964 s-a găsit un celt de bronz de la
sfârşitul epocii bronzului sau începutul primei epoci a fierului (Mz. Aiud).
6. La marginea nordică a satului, în punctul numit "Sălişte", pe o terasă de cca. 15
50
hectare, situată la sud de "Dealul Viilor'', s-au descoperit fragmente din Hallstattul timpuriu,
epoca romană, perioada prefeudală şi epoca medievală (sec. XII-XV).
7. La marginea nord-estică a satului s-au găsit fragmente de vase din Hallstattul
timpuriu şi Latene.
I. M. Blajan. Apulum. I O. 1972. 734: M. Blajan. C. Tatai-Balta. Apulum. 16. 1978. 13 (ii).
2. M. Roska, Koz/. I. 1941. 50: id. Rep, 29. nr. 122.
3. M. Blajan. Apulum. 11. 1973. 754. nr. 3; informatii M. Bllljan.
4. M. Blajan, Apulum. 10. 1972. 734-739 (ii).
5. lnformatii M. Takâcs.
6-7. Informalii M. Blajan.
12. AVRAM IANCU (Vidra de Sus).
Pe malul drept al râului Arieş au fost identificate instalaţii pentru extragerea aurului
prin spălare şi chiar şteampuri antice (?).
M. J. Ackner. JCC. 1856. 19: C. Gooss. A l'SL. 1874. 153; id. Chronik. 126; G. Teglăs. UR. 9. 1889.
330; I. Marţian,Rep. 740; V. Christescu. Viaja ec.. 13: T/R,L 34. 31; D. Tudor, Oraşe. 202.
13. BAIA DE ARIEŞ.
I. Centru de exploatare a aurului în epoca romană. De aici provin mai multe opaiţe
cu ştampila: C[a]ssi, Faor, QGC, legidi (MIC, I. 8089, 8091, 8092, 8095).
2. Din puncte neprecizate provin doi denari de la Commodus şi Severus Alexander.
I. lstRom. I. 400; N. Gostar. ArhMold. I. 1961. 159. nr. 65: 161. nr. 119: 169. nr. 370: 166. nr. 284.
2. I. Winkler - A. Hopânean. CN. I. 1978. 17.
14. BALOMIRU DE CÎMP, corn. Şibot.
I. În punctul "Gura Văii Cioarei" se află o aşezare neolitică cu un singur nivel de

cultură, aparţinând culturii Criş. De aici se menţionează şi ceramică Vinca A. Din aceaşi
aşezare provine şi un ac de cupru (1=14,3 cm; grosimea 0,4 cm; MIC). În literatura
arheologică localitatea e menţionată adesea sub numele de Balomir, ceea ce poate pro-
duce confuzie cu localitatea Balomir, corn. Sântămăria Orlea, jud. Hunedoara.
2. În punctul "Valea Rea" se menţionează ceramică preistorică (Mz. Aiud).
3. Dintr-un punct neprecizat se menţionează ceramică cu meandre şi un vas cu trei
picioare (sec. IV ?; Mz. Aiud).
I. N. Vlassa. ActaMN. 4. 1967, 404-406 (ii); id. Marisia. 8. 1978. 30; Gh. Lazarovici. Banatica. I.
1971. 24-25; E. Comşa. MemCD. 78-79.
2. C. Gooss. Al"Sl. 14. 1877. 146; OTrE. 12. 72: M. Roska, Rep. 32. nr. 18.
51
3. 07TE, 12, 64; M. Roska, Rep. 32, nr. 18.
15. BĂCĂINŢI, corn. Şibot.
I. La " Piatra Tomii" se află o aşezare aparţinând culturii Coţofeni (obiecte în Mz.
Deva, 3918-24). Alte informaţii lipsesc.
2. Pe prima terasă de pe malul stâng al Mureşului a fost descoperit un mormânt de
incineraţie în urnă aparţinând culturii Wietenberg (Mz. Orăştie) .
3. În punctul numit "Obreja", pe o terasă de pe malul drept al Mureşului , s-au
descoperit vestigii ale unei construcţii romane, o vil/a rustica.
4. În sat se află ruinele unei biserici-sală cu turn şi tribuna spre V, din ultima fază
romanică (a doua jumătate a sec. XIII)
1.G. Teglăs, HTRTE. 6, 1889-90, 115; id. FoldtKozl. 17, 1889. 490; id. H11ny advmT6rt. I, 13; OMMIK,
20, 21 ; M. Roska. Koz/. I. 1941 . 54; id. Rep. 44, nr. 156; lnfonnatie O. Floca.
2.1. Andriţoiu , Civilizaţia. 120, nr. 8 (ii). ·
3. I. Andritoiu. Dacia. 22. 1978. 349. nr. 8.
4. L. Debreczeni, Reftemp/, 5-6 (ii); V. Vătăşianu . JAF, 82.
16. BĂGĂU, corn. Lopadea Nouă.
I. De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin mai multe descoperiri:

a) ceramică aparţinând culturii Coţofeni din faza de trecere spre epoca bronzului; b)
ceramică din epoca bronzului, cultura Wietenberg; c) un ac de bronz; d) două verigi de aur
în formă de inimă; e) o podoabă de aur în formă de placă; t) două foiţe de aur (obiectele de
metal în MIC, li, 293-547). Obiectele de aur datează de la sfârşitul epocii bronzului.
2. În punctul numit "Fundătura" s-a descoperit întâmplător un topor de piatră din
epoca eneolitică (Mz. Aiud, 5528).
52
3. În curtea casei cu nr. 85 s-a desco-
perit întâmplătorun mormânt de înhumaţie
aparţinând culturii Noua din inventarul căruia
făcea parte ceramică specifică.
I. a-1) M. Wosinsky. Agyagm. 29. pi. V, 10, 11 ;

ETTK, 20. 1904, 29; B. P6sta, ErdM1izEvk, 1908, 41;
AE. 29. 1909, 380; H. Schroller, St.u.Kz, 74; M. Roska.
Koz/, I. 1941. 95, 4, 1944. 26. 33; id. Rep, 148, nr. 13 ;
D. Popescu, Materiale. 2. 1956. 236; K. Horedt, Dacia.
4. 1960, 110. nr. 10; M. Rusu, AclaMN. 9. 1972, 44; N.
Borotlka, Wietenberg, 18, nr. 35 (ii).
2. lnformatii M. Takâcs.
3. H. Ciugudean, Apulum. 16. 1978. 45 (ii).
17. BĂLCAC(U, corn. Jidvei.
I. Pe locul numit "Grădina Popii" s-a găsit o daltă de piatră din epoca neolitică
(Mz. Sibiu).
2. Din puncte neprecizate provin: a) fragmente ceramice ornamentate cu
proeminenţe , din prima epocă a fierului (Mz. Sibiu); b) un denar de la Hadrian (Mz. Sibiu);
c) de asemenea se găsesc tumuli necercetaţi încă. Epoca neprecizată.
1-2. a) Informat ie K. Horedt; b) Programm Hermanns1ad1. 1882-3. 54; E. Chirii a. Munzen Sighişoara.
13: c) F. MUiier. SiebSagen. 9; I. Martian. Rep. 42; M. Roska, Rep. 44, nr. 158.
18. BENIC, corn. Gaida de Jos.
I. Din hotarul satului provine un topor de bronz cu disc, aparţinând probabil culturii
Wietenberg (Mz. Alba Iulia).
2. De pe "Dealul cu Vii" provine un pumnal scitic de fier cu garda în formă de
inimă, turnată din bronz şi ornamentată, datând din sec. VI î.e.n. (Mz. Budapesta).
3. a) Vârful de lance din a doua epocă a fierului, menţionat de M. Roska, ca
descoperit la Benic, provine de fapt de la Păsăreni (Mz. Aiud); b) brăţară plată de bronz,
terminată în capete de animale şi 12 inele de păr, dintre care cinci se păstrează în Mz. Aiud
(4945-46). Ele datează din sec. XI.
4. La marginea de SE a satului, pe malul drept al apei "Valea Gălzii", s-a găsit în
1935 un altar votiv de piatră închinat lui Jupiter (Mz. Alba Iulia).
S. În locul "Fântâna Satului" s-au descoperit ţigle, cărămizi, un leu de piatră şi o
bază de teasc de piatră, toate din epoca romană; probabil aşezare rurală.
6. În curtea casei cu nr. 170 s-a aflat un monument funerar roman provenind probabil
de la o stelă sau medalion.
7. În anii 1960-1962, în grădina cetăţeanului Avram Simion s-a aflat, împreună cu
alte obiecte romane, o inscripţie votivă închinată lui Liber Pater (Mz. Sebeş, 4667).
53
8. În 1978, cu ocazia arăturilor, în punctul numit "După Garduri", situat în stânga
şoseleiBenic-Galda de Sus, Gh. Fleşer a cules materiale dacice şi feudale timpurii (Mz.
Alba Iulia).
I. lnfonnatie H. Ciugudean.
2. J. Hampei. AE, 17. 1897. 325. 449; P. Reinecke, EMU. 6. 1898. 19; W. Ginters, Das Schwert, 30-
33 (ii); V. Pârvan, Getica. 358; N. Fettich. ArchH11ng. 3, 24. 45 ; M. Rostowtzew, SkythBosp, 505 ; M. Roska,
ESA. 11 , 1937, 174, nr. 21 (ii); id, Rep . 149. nr. 19 (ii); D. Popescu. Transilvania. 74. 1943. 211 ; id. SC/V. 9,
I, 1958, 26; I. H. Crişan , MemCD, 107. nr. 7; V. Yasiliev, Scitii. 79, 132. 143. 181. 183 (ii).
3. a) M. Roska. Koz/, 4, 1944. 63, 69; id. Rep. 149. nr. 19; inr.' M. Takăcs; b) G. Nagy, AE, 33, 1937-
40, 316. .
4. V. Moga, ActaMN. 14. 1977, 147-149 (ii).
5. Infonnatie N. Lascu; D. Tudor. Oraşe , 179; TIR,L 34, 35 .
6. lnfonnatie V. Moga.
7. Al. Popa. I. Al. Aldea. StCom. 18. 1974, 110-114; id. Eirene. 12. 1975. 699-701.
8. Informatic M. Blăjan .
19. BERGHIN.
I. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) cca. 50 de topoare de

piatră întregisau fragmentare, neolitice ori din epoca bronzului (MIC, IV. 2378; Mz. Alba
Iulia; Mz. Sibiu, 1995, 2216-2220, 2222-2252; Mz. Sebeş); b) fragmente ceramice
aparţinând culturii eneolitice Petreşti şi culturii Coţofeni din faza de trecere spre epoca
bronzului (Mz. Sibiu, 3026, 3058, 3067-3080, 3084, 3089); c) diverse obiecte de bronz
din epoca bronzului si din epoca fierului : o daltă, un topor, un ac, un buton, tipare pentru
turnarea unor aserr. ~ 11ea obiecte, precum şi fragmente ceramice din prima şi a doua epocă
a fierului (Mz. Sebeş; Mz. Sibiu, 3026-3039, 3042-3044, 3057, 3081; Mz. Tg. Mureş); d)
54
fragmente ceramice atipice din epoci neprecizate (MIC, IV. 2556-2558, Mz. Deva, 5831-
5839; Mz. Sibiu, 2258-2279, 3045, 3059-3061 a, 3088); e) toarta unui vas din sec. III-II
î.e.n. (Mz. Sibiu, 1550); t) un denar republican roman din 82/81 î.e.n. g) o monedă a lui
Constantinus II (317-340), (fosta Col. lic. german Sibiu); h) fragment din buza unui cazan
de lut din epoca feudală timpurie (sec. XI-XIII ; Mz. Sibiu, 3066).
2. Într-o vie din apropierea satului s-a găsit un topor de piatră neterminat împreună
cu cioburi şi cu un fragment de corn de cerb. Epoca neolitică (Mz. Sibiu, 3115).
3. Spre E de sat (între Berghin, Colibi şi Secăşel), se află urmele unei aşezări din
epoca romană, din care au ieşit la iveală substrucţii din ziduri de piatră, multe cărămizi şi
ţigle, cărămizi de mozaic în formă de 8, cărămizi ştampilate ale unităţilor militare, din
care unele detaşamente au putut să staţioneze aici, LEG XIII GEM A VR GODES (CIL,
III , 8065, 20), N(umerus) SING B(rit.); un opaiţ cu ştampila FORTIS (CIL, III, 8076, 16);
un inel de argint şi câteva fibule ; fragment de inscripţie votivă (I. O. M. Aeterno, Mz.
Sibiu), monede. Majoritatea acestor materiale, aflătoare în sec. XIX în colecţia locală,
sunt în Mz. Sibiu (3030-5, 3090-3105, 6468, 7204, 7609~ IO, 7636, 7682). Au fost semnalate
55
stelă funerară împlântată în pământ la circa Im., care provine dintr-o descoperire fortuită
tăcută în primele decenii ale secolului al XX-iea. Monumentul aparţine unui mormânt din
necropola aflată în vecinătatea aşezăritor romane identificate în hotarul nord-vestic şi în
vatra satului.
9. În punctul numit "În Peri" sau "Zăcătoare", situat în capătul de sud-est al comunei,
cu ocazia săpăturilor lui M. Blăjan au fost descoperite fragmente ceramice Petreşti, dacice,
vestigii romane (ceramică, cărămizi, fibule, monede etc.) şi o necropolă birituală cu
morminte din epoca romană şi prefeudale din sec. VI-IX e.n. Mormintele prefeudale cele
mai numeroase sunt de incineraţie cu urne, la care se adaugă cele cu inventarul depus în
groapă, cu casete de cărămizi romane refolosite, şi de inhumaţie. În puţine cazuri urnele
sunt acoperite cu bucăţi de cărămizi romane reîntrebuinţate sau funduri de vase sparte
ritual. Inventarul mormintelor este variat şi bogat compus din: ceramică, podoabe (cercei,
mărgele, fibule, brăţări_etc.), piese de îmbrăcăminte, cuţite, amnare, râşniţe, monede etc.
(Mz. Alba Iulia).
I. a) Programm Miihlbach. 1884/1865. 34: 1865/1866. 53: 1866/1867. 32: C. Gooss. Chronik. 14: G.
Tocilescu. Dacia. 780: G. Teglăs. OTTE. 12. 1887. 81: B. Cserni. AFM. 211. 553: I. Martian. Rep. 58; V.
Cucui. Alba /11/ia. 11; M. Roska. Rep. 38. nr. 88: b) K. Horedt. MBBM. 9-10. 1944. 107. nota 19. 12. 1947. I
(extras): c) G. Tcglăs. OTTE. 12. 1887. 82: M. Roska. Rep. 38. nr. 88; d) Programm Hermannstadt. 1879/
1880. 72: Programm Miihlbach. 1882/1883. 30: ETTK. 12. 1885, 52: Fr. Teutsch. Kl'Sl. 9. 1886. 10: 9. 1888.
94: M ...Roska. Rep. 38. nr. 88: e) K. Horedt. Sae. 54. nr. I: I. H. Crişan. Ceramica. 254. nr. 23: I. Glodariu.
RCD. 234. nr. 2: I) I. Glodariu. RCD. 277. nr. 24: g) Programm Hermannstadt. 1866/1867. 29: K. Horedt.
Conlrib11\ii. 29; M. Macrea. /s1Rom. I. 1960. 621: id. J'iala. 472: D. Protase. Conlin11ilalea. 162; C. Preda.
SCJl'A. 26. 1975. 4. 459; h) K. Horedt. SC/I'. 2. 2. 1951. 192; P. Diaconu. SC/I". 7. 3-4. 1956. 426: K. Horedt.
Sargelia. 3. 1956. 115: I. Fodor. AE. 102. 1975. 254 (ii).
2. M. Luister. Kl'Sl. 33. 1910. 6-7; lnforma1ie K. Horedt.
J. M. J. Ackner. JCC. 1856. 21: Programm Miihlbach. 1864/1865. 35. 1870/1871. 31: C. Gooss.
Programm Schăssb11rg. 1873/1874. 44; id. Chronik. 67: id. AEM. I. 1877. 115: id. Kl'Sl. 9. 1888. 94: E. A.
Bielz. JSKI'. 19. 1899. 19: J. Jung. Faslen. 132; B. Csemi. AFM. 211. 141. 539; G. Teglăs. Klio. 10. 1910. 504-
5; I. Martian. Rep. 58: V. Christescu, Vialaec„ 102; id. lsl.mil. 139: I. I. Russu. S1Com. 12. 1965. 206. nr. I:
TIR.L 34. 36; D. Tudor. Oraşe. 170.
4. I. Aldea E. Stoicovici. M. Blăjan. Apulum. 18. 1980. 151.
5-8. Informaţii M. Blăjan.
9. Gh. Anghel. M. Blâjan. Dacia. 22. 1978. 349. nr. 11. 23. 1979. 356: I. Aldea. E. Stoicovici. M.
Blăjan. Ap11/11m. 18. 1980. 151: informaţii M. Blajan.
20. BEŢA, corn. Lopadea Nouă.
I. De pe "Dealul Beţei" provine un topor de cupru, eneolitic, cu braţele în cruce

(Mz. Aiud, 4732).
2. În punctul "Brăzdac", situat la sud de sat, s-au aflat fragmente de cărămizi şi
ceramică, datând probabil din epoca romană.
3. La marginea sud-estică a satului, în grădina casei parohiei reformate, au fost
culese (periegheză M. Blăjan, 1977) fragmente ceramice din epoca feudală (sec. XII-
XIV).
I. lnfonnaJii M. Takăcs.
56
2-3. Informaţii M. Blăjan .
21. BllA, corn. Şona.
1. La est de sat, pe platoul dealului "Streaja", s-a depistat o aşezare aparţinând

culturii Coţofeni , de unde provin şi două
topoare de piatră perforate (Mz. Blaj). Se
semnalează şi ceramică prefeudală, mai al'es, pe pantele estice ale dealului .
2. În locul " Rădae", aflat în vatra satului„ s-au găsit fragmente de vase din epoca
bronzului, Hallstatt, din sec. XI-XII' şi XV-XVI.
3. La nord-est de sat, în 1973. s-a· aflat întâmplător un topor, dt: piatră penfotrat {cml.
I. Man, Blaj}„ A
4. laestdesat,, spnSânm·i- W
clăuş, săpându-se- în pietr.fşu.f. de-we-
ma ful râu flllii Târnava; Mid•r în.
J.895, s-a descope11iii o: ceaşeă dtrn1:11r
e1:11 gura strânsă, cu curpu l' emi's'-
feEK:, înaltă de 0,055 m., în greutate
de 144 gr., prevăzută cu două torţi
cu câte un capăt liber terminat în ) ~~
volute şi decorată cu zig-zaguri de ~ --=-
puncte incise şi cu proeminenţe şi
cercuri concentrice în relief (Mz.
Nat. Bucureşti). Ceaşca a fost atribuită cercului de cultură traco-cimerian (din epoca
hallstattiană) ori perioadei bronzului mijlociu.
5. În locuri neprecizate s-au descoperit: a) o brăţară de aur masiv, în greutate de
311 gr„ cu capetele terminate în semilune, decorată cu serii de semicercuri fine , atribuită
57
sfârşitului epocii bronzului sau începutului primei epoci a fierului (Mz. Budapesta); b)
patru verigi dintr-un lanţ de aur, datând din aceaşi vreme (Mz. Budapesta); c) un depozit
de bronzuri datând din Hallstatt B (fără alte precizări).
6. În locul numit "Unghiul Vărăzii" ("Fălcuş") care reprezintă prima terasă de pe
malul drept al Târnavei Mici, situată la SV de sat, în apropierea fostelor grajduri CAP, s-
au identificat fragmente ceramice hallstattiene, Latene, prefeudale şi feudale timpurii.
7. La 2 km est de sat, în stânga "Pârâului Rece", spre hotarul cu Sânmiclăuş, s-au
cules (în 1975) fragmente ceramice feudale timpurii.
I. M. Blăjan - C. Tatai Balta. in Apulum. 16. 1978. p. 13. nr. 9 (ii).

2-3. lnf M. Blajan
4-5. V. Pârvan, Getica. 330 şi 339; D. Popescu. Materiale. 2, 1956, 216. 233-234; A. Mozsolics. in
Ber RGK. 46-47. 1965-1966. 15-16. 23-24. 48. Enciclopedia arheologiei şi istoriei veche a României. voi. I.
A-C, Ed. Enciclopedica. Buc. 1994. 180.
6-7. lnf. M. Blajan.
22. BISTRA.
1. Lângă sat au fost identificate urme de spălarea aurului şi obiecte de minerit

romane.
2. Într-un punct neprecizat s-a găsit un denar de la Caraccala.
I. M. J. Ackner. JCC. 1856. 19; C. Goos. Chronik. 267; G. Teglâs. UR. 9. 1889. 330-3; G. Popa. Table
cerate. I 09: B. Cserni. AFM. 211. 539; G. Popa-Lisseanu. Romanica. 213: I. Martian. Rep. 69: V. Christescu.
l"iata ec .. 12: D. Pop. Ap11l11m. 2. 1943-5. 429-430.
2. I. Winklcr - A. Hopânean. CN. I. 1978. 17.
BISTRA (fosta plasă) vezi articolul Sebeş (fosta plasă).
23. BLAJ.
I. Pe o terasă a dealului "La Peri" se semnalează o aşezare preistorică cu fragmente

ceramice de aspect neolitic.
2. Pe str. Pădurii nr. 16 s-a aflat incidental un topor de luptă din bazalt, considerat
că datează din epoca bronzului (Mz. Blaj; 1306).
3. În "Pădurea Vezii", cu prilejul unui sondaj pedologic, au fost aflate două brăţări
apărători din bronz (depozit?) datate în Ha. B 1-2 (Mz. Blaj).
4. Pe un teritoriu cuprins de la linia ferată până la dealul "Hula" a existat un cimitir
scitic de inhumaţie. Materialele au fost descoperite cu mai multe ocazii, literatura de
specialitate consemnându-le sub punctele linia ferată, str. Cloşca, Aleea Viitorului, "Dealul
Hula". Este vorba de fapt de o singură necropolă, ori, eventual, două necropole apropiate.
Astfel, cu prilejul construirii liniei ferate amintite, în 1876-1880, s-au găsit un vas mare
bitronconic, altul similar mai mic, o farfurie, o ceaşcă mare cu torţi cu butoni şi un inel de
58
bronz cu patru urechi aşezate în cruce (MIC, I. 4915-4916; Mz. Aiud, 4982-4985). Numărul
şilocalizarea mai precisă a mormintelor descoperite atunci este incertă. Ulterior, descoperiri
întâmplătoare făcute pe Aleea Viitorului (" Dealul Hula"), au adus la lumină alte morminte
scitice. În 1938 s-au descoperit şase morminte. Ele conţineau schelete umane, vase
bitronconice, opt vârfuri de săgeţi de bronz şi două de os (MIC, IN. 2414-2418 şi Mz.
Blaj), un vârf de lance din fier şi un inel de buclă din aur, cu capete conice. Alte morminte
au apărut în aceaşi zonă în 1959 şi 1964. În 1968-1969 s-au descoperit şapte morminte,
parţial controlate de specialişti. Unul
dintre acestea conţinea un bogat
inventar: două vase bitronconice,
două inele de buclă cu capete conice
de bronz, cca. 25 m ărgele de caolin,
trei plăcuţe treflate şi una dreptun-
ghiulară din aur (Mz. Alba Iulia). Se
cunosc aşadar din această necropolă
un număr de 13 morminte certe, dar
alte materiale (Mz. Aiud, Mz. Blaj
şi MIC) indică distrugerea a cel puţin
încă opt morminte. Cimitirul datează
de la sfârşitul primei epoci a fierului
(sec. VI î.e.n.). Pe Aleea Viitoi;umi
I O s-a descopenit îni J;971 0 · cană
ap.w;ţinând cultutii: N<irua (Mz. Blaj,
B'TI~.
51.. La eca. 500i m. de nec~
pol.a scitică s:-aw alese:op:erit frag-
mente ceram ice şi două vase dacice din sec:. nwr.e:.n-.
6. Pe str. 13 Decembrie s-au descoperit ( f 956J patru vase ce provin probabi 1 din
morminte de incineraţie . Vasele sunt de factură celtică şi dacică şi sunt datate în sec. lll
î.e.n . (Mz Blaj).
7. Din puncte neprecizate de pe teritoriul oraşului provin: a) ceramică ş i vase
Coţofeni şi un topor de luptă din piatră (Mz. Bfaj); b) vase dacice din sec. lll-11 î.e.n. din
morminte de incineraţie daco-celtice (Mz. Blaj); c) monedă de bronz de la împăratul Traian.
8. Obiecte romane citate la Blaj (relief fragmentar cu Dia.na; inscripţii , cărămizi
ştampilate ale Leg. Xlll Gemina etc.) sunt aduse, probabil, din alte localităţi (Sarmizegetusa,
Apulum etc.). Existenţa aici a unei aşezări din epoca romană (Csemi), ori chiar a unei
"fortificaţii " (Kirâly) nu e verificată dar nu-i exclusă.
9. Pe dealul "Ciufud" în 1978 s-a aflat o tetradrahmă tasiană (146 î.e.n.).
10. În locul "Căstău" prof. I. Man a identificat o aşezare romană şi resturi de locuire
feudl!lă timpurie.
l l. Din fosta localitate Mişca (contopită la Blaj) se menţionează o fibulă cu capete
de ceapă datând din a doua jumătate a sec. III sau prima jumătate a sec. IV e.n.
I. A. Koch. 07Tt. 19, 1894, 28, 198; E. Orosz, 07TE, 26, 1901 , 41 ; I. Marţian, Rep, 71 ; M. Roska,
Rep. 31 , nr. 13 .
59
2. C. Tatai, Apulum, 11. 1973. 699 (ii).
3. lnf. M. Blajan.
4. B. P6s1a, ErdMu=Evk, 1908, 42; AE. 29. 1909. 381; V. Pârvan. Getica. 356. 382, 426 (ii); I. Nestor,
Stand. 117.481; M. Roska.ESA. 11.1937, 194.200; id.Rep.31. nr. 13; M. Moga.Apulum, I, 1939-1942, 72-
79 (298-299); D. Popescu, Transilvania, 74, 1943, 217; id, Materiale, 2. 1956. 225 (ii); id, SC/V, 9, 1958, 27;
I. H. Crişan, Ceramica, 254. nr. 31 a-b; id. MemCD, 107, nr. 8; V. Vasiliev, ActaMN, 7. 1970, 42. 53-55. 57-
59 (ii); id, Apulum, 10. 1972. 19-64 (ii); id. ActaMN. 9, 1972. 65-106 (ii); id. Marisia. 9. 1979. 47-60 (ii); V.
Vasiliev. Scitii. 143, nr. 14. 175; T. Soroceanu. ActaMN. 10. 1973. 498 (pi. vasul Noua).
5. I. H. Crişan. Ceramica. 254, nr. 31 c (ii); C. Preda. MGD, 414.
6.1. H. Crişan. ActaMN. I. 1964. 87-90 (ii); id, Sargetia, 10. 1973. 54.
7. a) M. Blajan, C. Tatai-Balia. Apulum. 16. 1978, 13 (ii); b) I. H. Crişan, Ceramica, 254. nr. 31 d; c)
Polit.ujd. 1869, 15, nr. 7, 81; T. Cipariu. AFI, 1869. 424; AE. I. 1869. 125-126; I. Marţian. Rep. 71.
8. B. Csemi. AFM, 211, 141; P. Kiraly. Dacia.I. 425; Benndorf-Hirschfeld. MCC. 18. 1873. 331; G.
Teglăs, ErdMliz, 1902, 348-350; M. Barbulescu, StUBBI, 1971. 17-18 (ii).
9-10. lnf. M. Blajan.
li. M. Comşa, CMO. 209.
24. BLANDIANA ( Blândiana, Cârna).
1. Pe malul stâng al Mureşului, în locul numit "La Brod", săpăturile arheologice

efectuate în 1961-1962 de K. Horedt şi în 1981-1982 de Gh. Anghel şi H. Ciugudean, la
care se adaugă numeroasele descoperiri fortuite apărute în decursul anilor prin erodarea
continuă a malului, au precizat existenţa unor aşezări şi cimitire datând din epoci diverse:
a) cel mai vechi nivel de locuire poate fi atribuit fazei finale a complexului Tisa, lui
aparţinându-i o vatră de foc şi fragmente ceramice (MIC); b) fragmentele ceramice
descoperite incidental în diferite puncte ale malului documentează şi prezenţa purtătorilor
culturii Coţofeni, Wietenberg şi Hallstatt C (Mz. Alba Iulia); c) în anul 1979 în acelaşi
punct s-a descoperit întâmplător un mormânt dacic de incineraţie din inventarul căruia s-
a recuperat: un vârf de lance, o zăbală de tip tracic deformată, un pumnal cu lama încovoiată
şi fragmente din teacă, o cataramă fragmentară, toate din fier, şi un vas de lut lucrat cu
mâna având două torţi, împreună cu resturi de oase umane calcinate. Mormântul este datat
în sec. 11-1 î.e.n. (Mz. Alba Iulia); d) în dreptul gurii de vărsare a văii Blandianei în Mureş,
săpăturile din 1961-1962 au identificat o aşezare cu bordeie datând din sec. IX-X. Cimitirul
contemporan aşezării este aşezat la câteva sute de metri în aval de aceasta, fiind semnalat
prin marele număr de vase întregi descoperite prin erodarea malului în decursul anilor. În
anii 1981-1982 au fost cercetate 8 morminte de inhumaţie, orientate V-E, având ca inventar
vase de lut de tip borcan, globulare şi amforete, mărgele, cercei din bronz, catarame, piese
de harnaşament, precum şi părţi din scheletul unor animale (de predilecţie ovicaprine)
depuse ca ofrandă. Pe baza pieselor de inventar, cimitirul poate fi datat în a doua jumătate
a sec. 9 şi începutul sec. 10. Acest cimitir şi aşezarea corespunzătoare lui sunt cunoscute
în literatura de specialitate sub numele de "Blandiana A". În imediata apropiere a
mormintelor au fost descoperite şi două vetre de foc cu fragmente ceramice datând din
sec. XI-XII care constitue cele mai târzii urme de locuire din acest punct (Mz. Alba Iulia).
2. La nord de sat, pe "Vârful Pleşii" se află o aşezare aparţinând culturii Coţofeni
(Mz. Alba Iulia).
3. Pe malul stâng al Mureşului, în marginea primei sale terase, în perioada anilor
60
1974-1981 au fost distruse mai multe morminte celtice, cu ocazia lucrărilor de extragere a
argilei. Din inventarul lor au fost recuperate 9 vase întregi sau întregibile, dintre care unul
cu torţi antropomorfe, o aplică şi fragmentele unei fibule de fier. Materialele se datează în
sec. III-li î.e.n . (Mz. Alba Iulia).
. 4. În punctul "Lunca Fermei'', situat tot pe malul stâng al Mureşului, cu ocazia
exploatării nisipului au ieşit la iveală materiale dacice din sec. I î.e.n .-1 e.n., între care o
cană şi o căniţă bitronconică, fragmente dintr-un vas de provizii şi un chiup. În 1974, V.
Moga execută aici 4 secţiuni care au dus la identificarea unei aşezări rurale din epoca
romană, dezvelindu-se fundaţia unei clădiri şi recoltându-se un material arheologic variat,
constând dintr-un pond de plumb, o aplică de bronz, un opaiţ, numeroase fragmente
ceramice, bucăţi de cărămizi şi olane (Mz. Alba Iulia). Aşezarea de la " Lunca Fermei"
este identică cu cea semnalată în literatura mai veche sub punctul "Şipot".
5. Cu ocazia construirii clădirii Poliţiei comunale, au fost descoperite fragmente
ceramice hallstattiene (Mz. Alba Iulia).
6. a) Într-un loc neprecizat s-a descoperit un depozit de bronzuri (grupa Bâlvăneşti
Vinţ) datat în Hallstatt C, constând din brăţări cu proeminenţe şi incizii, celturi şi trei
fibule-ochelari . După Teglas, împreună cu aceste bronzuri s-ar fi găsit şi obiecte din fier:
dălţi, vârfuri de lănci, o spadă şi fragmentele unui cuţit. Probabil din acelaşi depozit face
parte şi un vas de bronz provenind de la Blandiana (parte din obiecte se află în Mz. Alba
Iulia şi în Mz. Deva). Depozitul figurează adeseori.în Literatură în mod greşit ca provenind
de la Alba Iulia "Partoş". b) În vatra şi în hotaruf. satului s-au descoperit în mai multe
rânduri morminte şi o s.e riede obiecte romane, cu locul descoperirii neprecizat: râşniţă de
piatră, vârf de suliţă, capitel„ cui tfo brnnz, ceramkă, 2 opaiţe de lut, precum şi monede
romane (Mz. Alba lu:Efa: ş;i1 Mz. Aiud). Se menţionează de asemenea un cuptor pentru
ceramică.
7. Traseul drumului romalJll de pe val.e a Mureşului trecea prirr To.calitate ..
8. La S-V de sat, pe terasa de pe malul drept aJ Mureşului se află k>cuJ numit
/ "·î digrad"' . Aici
• s-au făcut. c.eicetărî
in 1888(G. Teglâs)
• şi· 1948 (K. Horedt),
ocazii cu care s-au
~,_-F--_J_l--_-_ descoperit: a) frag-
/ mente ceramice din
/ epoca bronzului
/ (cultura Wieten-
berg); b) urmele
unei aşezări rurale
din epoca romană,
cu un început de
viaţă urbană: sub-
strucţii de edificii
ra:-t,,,,,,.9:-~o.--t---+-- din piatră, cără
mizi, ţigle, frag-
61
mente ceramice, sculpturi, o inscripţie votivă fragmentară (Cil, III, 12561), obiecte de
bronz, monninte şi schelete. Aici poate fi eventual localizată antica localitate Blandiana
din Tabula Peutingeriana şi Geograful din Ravenna (IV, 7). Existenţa unui castru nu este
dovedită (Materiale în Mz. Alba Iulia şi Mz. Aiud); c) fragmente ceramice din epoca
prefeudală care explică probabil toponimicul locului.
9. Pe malul drept al Mureşului, lângă locul "Ţeligrad", amintit mai sus, în punctul
"În Vii", prin săpăturile întreprinse în 1961-1962, s-au descoperit: a) un monnânt scitic de
incineraţie, cu locul de ardere alături, având un inventar bogat compus din: brăţări, cuţit,
vârfuri de lance şi de săgeţi, un vas de lut; b) un cimitir datat în sec. X, cunoscut în
literatura de specialitate sub numele de "Blandiana B", din care s-au săpat 22 de morminte
de inhumaţie cu un inventar variat: brăţări, mărgele, cercei cu pandantiv în fonnă de
ciorchine de strugure, inele, vârfuri de săgeţi, cuţite, un vas de lut etc. atribuit populaţiei
româneşti (MIC).
I. a) N. Vlassa. SC/V. 15.1964. 361. n. 50; K. Horedt. Dacia. I O. 1966. 261; M. Rusu. Banatica. I.
1971. 81: b) lnforrnafii H. Ciugudean; c) H. Ciugudean. ActaMN. 17. 1980. 425-432; d) K. Horedt. SC/I'. 2. 2.
1951. 192-194. 217. n. I O (ii); M. Chişvari-Comşa. S('fl'. 8. 1957. 274; N. Constantinescu. S('fl'. 9. 1958.
463; M. Comşa. SC/I'. I O. 1959. 73; I. Nestor. SC/I'. 11. 1960. 20; Ist Rom. I. 1960. 746: M. Comşa. Dacia. 4.
1960. 421. nr. 2: M. Chişvari-Comşa. OmD. 70. 75: M. Comşa. SC/I'. 12. 1961. 293: D. Popescu. SC/I'. 13.
1962. 212; M. Comşa. Dacia. 7. 1963. 437: K. Horedt. Dacia. 10. 1966. 264-275. 285-287; C. Daicoviciu.
Forschungen. 1012. 1967. 12: I. Al. Aldea. li. Ciugudean. Apulum. 19. 1981. 145-149; Gh. Anghel. H. Ciugudean.
Apulum. 24, 1987. 179-196 (ii): Gh. Anghel. H. Ciugudean. Materiale. 17/2. 1993. 361-364 (ii).
2. K. Horedt, Dacia. I O. 1966. 261; V. Lazăr. Marisia. 6. 1976. 28: id. Marisia. 9. 1979. 29 (ii).
3. V. Moga. Marisia, 6. 1976. 96; I. Al. Aldea. Apulum. 14. 1976. 415-421 (ii); I. Aldea. H. Ciugudean.
Apulum. 22. 1984. 37-43 (ii).
4. V. Moga. Marisia. 6. 1976. 95-99 (ii); K. Horedt. Dacia. I O. 1966, 261.
5. lnformatii H. Ciugudcan.
6. G. Teglâs. HTR7i. 5. 1887-1888. 60: id. FoldrKo=I. 17. 1889. 451: id. ErdMu=. 1898. 502: id.
HunyadvmTort. I. 13; M. Roska. Mannus. 24. 1932. 545; id, Rep. 162. nr. 96: I. Ni:stor. Stand. 141. n. 570; D.
Berciu. Apulum. I. 1939-1942. 93; M. Rusu. Dacia. 7. 1963. 210: M. Petrcscu-Dâmbovifa. DBR. 1977. 162; b)
G. Teglâs. AEM. 13. 1890. 199; id. HunyadvmT6rt. I. 125-126; B. Cserni. AFM. 211. 545; M. Mari:a. l'iata.
313; Micia. 91: K. Horedt. Dacia. 10. 1966. 261.
7. P. Kirâly, Apulum. 206; V. Christescu. l'iata ec„ 102: id. Ist.mii. 107.
8. a) K. Horedt. Studii. 211. 1949.44; b) G. Teglâs. UR. 9. 1889. 739; id. ETfK. 14. 1889. 18: id.
HTRTE. 6. 1889-1890. 111: id. FoldKo=I. 17. 1889. 452; 18. 1890. 330. 337; id, ErdMrl=. 7. 1890. 395-396; id.
AEM. 13. 1890. 199; id. HunyadvmT6rt. I. 125-126; P. Kirăly. Apulum. 244-245; id, Dacia. I. 353; 2. 25; B.
Csemi. AFM. 211. 141: A. Fercnczi. AE. 32. 1912. 92; K. Horedt. Apulum. 3. 1946-1948. 44; C. Patsch. RE. 3.
557: K. Horcdt. Dacia. 10. 1966. 262; TIR. L 34. 37; M. Macrea. Viafa. 147; c) K. Horedt. Studii. 211. 1949.
44.
9. a) SC'/I'. 14. 1963. 462: K. Hori:dt. Dacia. I O. 1966. 261. 281-282: b) SC/I'. 13. 1962. 212. nr. 93;
Dacia. 6. 1962. 526, nr. 93; M. Comşa. SC/I'. 14. 1963. 117; SC/I'. 14. 1963. 462; K. Horedt. Dacia. I O. 1966.
276-285. 287-289.
25. BOZ, corn. Doştat.
1. a) De pe teritoriul satului provine un topor de cupru cu tăişurile încrucişate de la

începutul epocii bronzului (Mz. Sebeş); b) pe teritoriul satului au fost semnalate şi unne
arheologice dacice, probabil fragmente ceramice din epoca Latene.
2. O ţiglă romană, cu ştampila Leg XIII Gemina, probabil din aşezarea romană
62
vecină de la Doştat, vezi acolo.
I. a) Programm Miihlbach. 1871-72. 74; C. Goos. Chronik. 216; G. Teglăs. 07TE. 12. 1887. 76; J.
Hampei, Bronzkor, 2, 19; I. Marţian. Rep . 92; M. Roska. Koz/, 2, 1942. 30; id. Rep, 51. nr. 241 ; D. Berciu, R.
Arhivelor, 5. I, 1942, 29; D. Popescu, Bron=ezeit. 29; b) B. Cserni. AFM. 2. I. 120; I. H. Crişan . Ceramica.
255. nr. 38.
2. Programm Miihlbach. 181. 2. 88.
BRĂDEŞTI (cătun) vezi Râmeţ.
26. BUCERDEA GRÂNOASĂ, corn. Crăciunelu de Jos.
1. În punctul numit " După Pădure", situat la cca. 2,5 km . nord-est de sat, s-a
descoperit întâmplător un topor calapod din piatră ce se datează în neoliticul timpuriu
(Mz. Blaj).
2. La cca. 2,5 km. de sat, la punctul numit "În Faţă", s-a descoperit o lamă de opal
ce se datează în neolitic (Mz. Blaj).
3. În punctul "lepad" situat la cca. 500 m. de localitate, s-a descoperit un topor de
luptă din andezit cu amfibolit, ce se datează în epoca bronzului (col. Şc . generale din
localitate).
4. Din puncte topografice nepreci.zate provine o lamă de calcedoniu din epoca
neolitică (Mz. Blaj, 1259 b) şi un topor de bazalt perforat ce se datează în neoliticul târziu
(M.z. Blaj, 1256).
63
I. M. Blajan, C. Tatai-Balta, Ap11/11m. 16. 1978. 14 (ii).
2-4. C. Tatai, Apulum. 11. 1973, 693-695, nr. 2, 697, nr. I . 699 (ii).
27. BUCERDEA VINOASĂ (Bucerdea Vinoasă Română),com . Ighiu.
1. Pe dealul " Podei", la locul numit "Curături", cu prilejul plantării unor pomi, a
fost identificată o aşezare Coţofeni şi una din epoca bronzului, aparţinând culturii
Wietenberg. Aşezarea este situată pe terase şi cuprinde o mare suprafaţă pe ambele maluri
ale văii Bucerzii. Materialul recoltat se ~.....-'. .
compune din fragmente ceramice şi un vârf ~
de lance din bronz.
2. În punctul numit " Fântâna Seacă"
s-a descoperit ceramică aparţinând culturii
Coţofeni (Mz. Alba Iulia).
3. Aşezare din epoca romană ; s-au
găsit cărămizi cu ştampila Leg Xlll Gemina
(Cil, lll , 8064, 12608), mai multe sculpturi,
printre care doi lei funerari, o inscripţie
votivă (CIL, III , 1149) citată printre
inscripţiile de la Apulum, dar mai probabil
găsită la Bucerdea.
4. Din puncte topografice nepre-
cizate provin: a) un celt de bronz de tip
transilvănean (Ha) descoperit în 1983 (Mz.
Alba Iulia, inv. P. 6322); b) un denar roman imperial de la Hadrian (Mz. Aiud).
l.D. Popescu,RevM11z. l.2.1964.191 ; SC/V, 15 . 1964, 556.

2. lnforrna\ie I. Aldea.
3. C. Goos. Chronik, 68; G. Teglăs , AEM. 16, 1893. 225 ; id. Klio, 10. 1910, 504; B. Cserni. AFM. 21
I, 141. 476, 539; TIR,L 34. 41 ; D. Tudor. Oraşe . 178; V. Wollmann. ActaMN. 6, 1969. 533-535 (ii).
4. a) lnforrna\ie I. Aldea; b) lnformatie M. Takăcs .
28. BUCIUM.
1. Pe dealul "Vulcoi" s-au găsit patru inele de buclă de aur din epoca bronzului
(Mz. Viena). M. Roska precizează că descoperirea s-a făcut aici şi nu la Vulcoi - Sălaj,
cum este cunoscută în literatură .
2. În partea de nord a comunei s-a aflat un tezaur compus din mai multe monede
din Thasos, aparţinând epocii Latene.
3. În zona minieră de la S şi SE de Bucium se află importante urme ale exploatării
aurului, aşezări civile şi necropole ale minerilor din epoca romană (v. şi Roşia). În masivul
muntos dintre bazinul Ampoiului şi al Arieşului (Valea Abruzelului), în preajma şi pe
64
muntele Corabia ( 1351 m.), au fost identificate şi explorate resturile lucrărilor miniere,
locuinţele şi mormintele minerilor. a) Pe muntele Corabia sunt clar vizibile locurile
exploatărilor miniere sub formă de mari tranşee cu dimensiunile de I 00 X 20 m, adânci de
20 m., doline, grămezi de minereu insuficient exploatate, urme de locuinţe, un rezervor de
apă pentru spălarea aurului, un canal ce conducea apa din vârful dealului la poale, unde se
făcea extragerea minereului. În minele de aici s-ar fi aflat câteva opaiţe de lut cu ştampile.
Tot aici s-a găsit o tetradrahmă de argint de la Filip li al Macedoniei, precum şi alte urme
considerate ca fiind de provenienţă dacică; b) La mina Vulcoi, de la poalele muntelui
Corabia, era aşezarea cu locuinţele minerilor, unde s-au aflat mai multe obiecte antice,
unelte, între care câteva pive pentru zdrobirea minereului, un altar de piatră cu inscripţie
grecească, dedicat lui Zeus Kimistenos, de Myron, miner sau funcţionar al serviciului
minelor, un opaiţ (FESTI, Cil, III, 8076, 15); c) Mai multe morminte tumulare, alcătuind
adevărate necropole, se găsesc pe dealurile Boteş şi Poduri, în imediata apropiere a muntelui
Corabia. Înălţimea tumulilor este în medie de I m., iar diametrul, în medie, de 6 m. Distanţa
între tumuli 3-4 m. Săpături s-au executat de B. Lukacs în 1878-9 (doi tumuli), G. Teglas
în 1885 (42 tumuli) şi O. Floca în 1938 (şase tumuli). Tumulii conţin morminte de
incineraţie; oasele calcinate, împreună cu multă cenuşă şi cărbuni s-au găsit în gropi
patrulatere. măsurând în medie 1,60 X 0,60 m., orientate cu regularitate pe direcţia E-V.
Pereţii gropilor sunt arşi uneori până la roşu, dovadă că incinerarea s-a făcut pe loc, în
groapă sau deasupra ei. În câteva cazuri arderea s-a făcut la ustrinum. Unii tumuli sunt
marcaţi la suprafaţă cu un cerc de pietre. În unele cazuri s-a putut stabili şi poziţia mortului
pe rug, anume cu capul spre V. Inventarul funerar cuprindea ceramică, alcătuită din ulcioare,
ulcele, ceşti, vase mari (găsite numai în fragmente), opaiţe, unele cu ştampilă (FAOR =
CIL, III, 8076, 14), străchini din terra sigillata, apoi fragmente de sticlă şi mărgele din
pastă sticloasă, plăci, piroane şi, cuie de fier, fibule, o oglindă de metal, obiecte de os etc.
În pământul din mantaua tumul:ilor S'-au găsit şi pietre lucrate, cu figuri în relief (stele şi
medalioane funerare), precum şi un fragment de inscripţie funerară (Cil, III, 7831 ). Se
amintesc şi monede de la Traian, Hadrian şi Antoninus Pius. Mormintele de im:ineraţie
aparţin minerilor, în majoritate ifliri şi dalmatini. În aceaşi regiune s-au descoperit însă şi
morminte de inhumaţie, cu cufri de drămidă„ după sistemul roman obişnuit. d) Drumul
roman identificat în câteva locuri la Bucium şi pe muntele Corabia (pe coasta de S)~ e} Pe
dealul Negri leasa, la E de Corabia, s-a descoperit în anii 1870-80, un mare tezaur monetar,
din care Lukacs poseda opt piese, dintre anii 116-167 e.n.; restul s-a împrăştiat pe la
particulari.
I. C. Goos. Chronik. 2. 62: id. A l"Sl. 14. 1878. 65: G. Ttglăs. OTTE. 12. 1887. 303: id. Ai. 12. 1892.
408: J. Hampei. Bron:kor. 2. 171: B. Mitrea. Dacia. 1937-40. 147-54. 157 (ii): M. Roska. Rep. 308. nr. 101-
102.
2. G. Ttglăs. UR, 9. 1889. 325. 332: M. Roska. Rep. 50. nr. 217: I. Glodariu. RCD. 262.
3. a) M. J. Ackner. MCC. I. 1856. 131: O. Gohl. NK. 21-22. 1922-3. 3-12: V. Christescu. l"iata ec ..
19-20: C. Daicoviciu. RT. 6. 1940. 32: B. Mitrea. EDR. 10. 1945. 32: C. Preda. SC/I". 7. 1956. 276: Informatic
R. Vulpe: b) G. Tcgăs. AEM. 11. 1887. 238: id. OTTE. 12. 1887. 76: id. l!R. 9. 1889. 262. 325: id. AK. 14.
1890. 11 O: id. FoldtKo:I. 20. 1890. 183-4: 22. 1892. 82-6: id. /11myadw11T6r1. I. 167: K. Hcrepey. AFM. 2/1.
52. 120: S. Papp. BKL. 41. 1908. 604-13: C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-40. 301: id. R7'. 6. 1940. 32; B.
Mitrea, EDR. 10. 1945. 32: c) B. Lukăcs. AE. 13. 1879. 14-19. 350-5: K. Torma. AE. 14. 1880. 114-7: G.
Teglăs. Aranybânyâs:at. I. 44-50: 2. 28: id. l!R. 9. 1889. 332: id. HTRTi:. 6. 1889-90. 111-131. 134: 7. 1891-
92. 28. 32-34: id. Fo/dtKo:I. 20. 1890. 182-7: id. AK. 16. 1891. 1-44: id. Ai:. 13. 1893. 140. 408-412: id. BKL.
65
35, 1902, 93-4; 38, 1905, 224-9; 42, 1909, 484-8; 45, 1912, 204-5; J. Jung, Fasten, 161-2; O. Floca, A/SC, 3,
1936-40, 160-173 (ii); C. Daicoviciu, A/SC, 3, 1936-40, 230; O. Floca, Sargetia, 2, 1941 , 91-105 (ii); M.
Roska, Rep, 309, nr. 6; lstRom, I, 392; D. Protase, Dacia, 6, 1962, 186-188; D. Tudor, Oraşe, 185, 196, 197;
M. Macrea, Viaţa, 265; d) G. Ttglăs, BKL, 38, 1905, 224; e) G. Teglăs, AK, 16, 1890, 40; id, Aranybanyaszat.
I, 48-49; id, BKL, 45, 1912, 227-238.
CACOV A, azi Livezile, vezi acolo.
29. CĂPÂLNA, corn. Săsciori.
I. Pe "Vârful Ştezii" s-a identificat o aşezare din perioada de trecere de la eneolitic

la epoca bronzului aparţinând culturii Coţofeni. Aşezarea este distrusă în parte de eroziuni.
2. Pe un mamelon izolat numit "Cetate", situat la 2 km . sud de sat (pe malul stâng
al Frumoasei, între valea Gărgălăului şi Pârâul Râpii), s-a descoperit o cetate dacică cu
ziduri din piatră fasonată, situată la 61 Om. altitudine. Ea este situată într-o poziţie strategică
dominantă deasupra văii Sebeşului .
Săpături sistematice în anii 1939, 1942,
1954 (M. Macrea şi I. Berciu); 1965-
1968 (H. Daicoviciu şi colectivul);
1982-1983 (H. Daicoviciu, I. Glodariu,
V. Moga). Platoul cetăţii , de dimensiuni
reduse, este de formă ovală, măsurând
56 m. lungime şi 42 m. lăţime. În
interiorul cetăţii s-a descoperit un turn-
locuinţă pătrat de 9,50 x 9,50 m„ ale
cărui ziduri măsoară 1,73 m. grosime /
având două paramente de blocuri şi /
umplutură de pământ. Turnul continuă
în cărămidă incomplet arsă de 48 x 24
x 8-9 cm. şi a fost acoperită cu şindrilă.
Pe unul dintre blocuri s-a descoperit
litera C. Drumul de acces a fost barat
2
„ .
\ ~~
u •.
cu un şanţ şi două valuri de pământ. . . . . ... . c;.() \

·, V \
Valul exterior are în spatele lui un şanţ ,-'

mai mare, rezultat din excavarea )
pământului necesar ridicării valului in- \
terior. Intrarea în cetate se făcea pe

latura de nord-vest printr-un turn inte-
rior cu trei laturi , cea de a patra
consţ ituind-o zidul de incintă . Cu
ocazia săpături lor s-a descoperit o mare ... ·
cantitate de materiale arheologice ce se
păstrează în Mz. Alba Iulia. Au fost
66
desc~perite 28 de monede începând cu doi denari republicani romani din a doua jumătate
a sec. ti î.e.n. şi teminând cu un denar de la Augustus din anul 14 î.e.n. Printre descoperiri
figurează o mare cantitate de ceramică, lucrată cu mâna sau la roată, apoi unelte de fier:
seceri, fiare de plug, securi, săpoaie, ciocane, furci, foarfeci. cuţite, cuie, verigi, chei şi
balamale de uşi, arme: săbii scurte, vârfuri de lance şi de suliţă, podoabe de bronz sau de
argint: inele, brăţări, fibule, importuri etc. Pe baza descoperirilor se presupune că cetatea
a fost construită pe vremea lui Burebista, ea făcând parte din centura exterioară menită să
apere complexul din Munţii Orăştiei şi că a fost distrusă în cel de-al doilea război daco-
roman din anul 106. Din această dată nu se mai constată nici o urmă de locuire. În 1979 s-
a descoperit în preajma zidului de incintă o plintă de calcar ce a aparţinut unui sanctuar. În
anii 1982-1983 I. Glodariu şi V. Moga au întreprins noi săpături arheologice de control,
care au dus la identificarea a două sanctuare de piatră (distruse) şi a unuia cu stâlpi de
lemn.
3. În punctul "Obreje'', situat lângă podul "Cetăţelei", a apărut fortuit un ~epozit de
unelte dacice din fier pentru agricultură (două brăzdare de plug şi 7 seceri). Locul se
găseşte nu departe de poalele dealului pe care se află situată cetatea dacică.
I. Informalii I. Aldea.
2. G. Teglăs, AE, 12, 1892, 405; I. Halavăts. Ai:. 26, 1906. 355; id, Ai:. 35. 1915. 374; I. Berciu,
Transilvania, 10. 1944. 134; C. Daicoviciu, TransAnt, 67, n. 2, 68 şi 70, n. 2; id. /stRom. I. 1960. 275; C.
Daicoviciu -Al. Ferenczi. Aş.dacice, 115-116; C. Daicoviciu - H. Daicoviciu. Sarmizegetusa, 10; I. H. Crişan.
SCŞC/uj, 6, 3-4, 1955, 140, nr. 18; id, Ceramica, 257, nr. 53 (ii); I. Berciu, Al. Popa. SC/V, 14, I. 1963. 157,
n. 5, 158-159; M. Macrea, I. H. Crişan, ActaMN, I, 1964, 352; M. Macrea. I. Berciu, Dacia, 9. 1965. 201-231
(ii); M. Macrea, Cetăli dacice, 9-23 (ii); I. Glodariu. M. Câmpeanu, SC/V. 17, I, 1966. 25; SC/V, 19. 4. 1968.
684; H. Daicoviciu, ActaMN, 5, 1968, 53; SC/V, 20, 3, 1969, 481; Dacia. 13. 1969, 516; I. Berciu. V. Moga,
Crisia, I, 1972, 66-68; V. Pavel şi I. Berciu, Studii şi comunicări, Sibiu, 18; I. Glodariu. RCD. 235. nr. 7, 245,
n. 4; id, Arhitectura dacilor, Cluj-Napoca. 1983. 84-87; I. Glodariu. V. Moga, Cetatea dacică de la Capi/na.
Bucureşti, 1989; infonnatii V. Moga.
3. V. Moga, Ephemeris Napocensis. 2, 1992, 37-38.
30. CĂPT ĂLAN (Captalan), corn. Noşlac.
Pe teritoriul satului, fără precizări topografice, se semnalează: a) urmele unei aşezări

aparţinând culturii Coţofeni (Mz. Aiud, 1640-47); b) două topoare de piatră aparţinând
culturii Coţofeni; c) o monedă dacică (MIC, 45); d) s-au semnalat şi descoperiri monetare
romane (imperiale ?).
a-c) K. Herepey, AFM, 2/1, 52; M. Roska. Koz/, I, 1941, 69; id, Rep, 163-64, nr. 101; B. Csemi, AFM,
2/1, 141, 545; C. Preda, MGD. 433, nr. I O; d) I. Glodariu, RCD. 279. nr. 63.
31. CĂPUD (Murăş-Căpud), oraşul Teiuş.
• I. Pe terasele Mureşului din preajma satului se semnalează mai multe aşezări

preistorice, fără alte precizări. De pe una din aceste terase, cu aşezare de tip Turdaş, provine
o tabletă de lut ars cu semne grafice.
67
2. Pe dealul "Măgura'', la 2,5 km E de 1:1ttiPH'-H#'il~ir-7-1H~
sat, se află o aşezare înconjurată de terase Cl'TttJffiff-'~~"li::.::
amenajate aparţinând culturii Coţofeni, în care
a efectuat câteva sondaje S. Dumitraşcu (Mz. -
Aiud, 895-1003, 4380-4489; MIC şi Mz. Alba
Iulia).
3. La poalele "Măgurii", spre SV, se
află câteva movile ce par artificiale.
4. O altă aşezare Coţofeni se află pe ~:ttlit.tttttffi-&ft'W'?-":&W:=::~~~,...
vârful "Şoimeni".
5. Din puncte neprecizate de pe
teritoriul satului provin: a) o daltă de serpentin;
b) un pumnal de aramă cu mâner perforat şi o
lamă de fierăstrău de bronz (toate trei în Mz.
Aiud) ; c) au fost semnalate urme romane
împreună cu obiecte preistorice.
t.G . Teglăs,07Ti:, 12, 1887. 81-82;N. Vlassa, ~~~~S,~777,~~~~~~~W

ActaMN, 7, 1970, 22 (ii); id , Apulum, 9, 1971 , 43.
2. K. Herepey, AFM, 2/1, 38-39, 52; G. Teglâs, 07TE, 12, 1887. 81-82; M. Wosinszky, E7Tk. 20,
1904, 28, 31 (ii); I. Marţian , Urme, 23; H. Schroller. St.u.Kz, 74; M. Roska, Koz/Debr, 1939, 2, I O; D. Berciu,
R.Arhivelor, 5, I, 1942, 31 ; M. Roska, Koz/, I, 1941, 67; id. Rep, 152, nr. 29; V. Lazăr, Marisia, 5. 1975, 33 ;
6, 1976, 28 (ii); 9, 1979, 31-32 (ii); S. Dumitraşcu , St.Corn, 13 , 1967. 157-165.
3. lnformatii H. Ciugudean.
4. M. Wosinszky, E7TK, 20, 1904, 28, 31 (ii); D. Popescu, SC/V, 15, 1964, 555. •
5. a) G. Teglăs . 07TE, 12, 1887, 16; I. Marţian. Rep. 451 ; M. Roska, Rep, 152, nr. 39; K. Herepey,
AFM, 211 , 86 (ii); c) G. Teglăs , 07TE, 12, 1887. 81.
32. CENADE.
1. Din diferite puncte ("Capul Dealului", "Ocoale", "Valea Ţapului", "Buturoi")

de pe teritoriul localităţii se semnalează urme neolitice Petreşti, ceramică Coţofeni, Hallstatt,
Latene, romană şi feudală. De reţinut ceramica dacică de epocă romană, lucrată cu mâna
şi ceramică romană fină, cenuşie. Se presupune existenţa unei aşezări dacice de epocă
romană. De pe teritoriul localităţii se menţionează un dupondius de la Nerva (Mz.
Sighişoara) .
2. Din hotarul comunei, spre Haşag, provine o râşniţă de piatră calcaroasă şi un vas
mare de piatră (înalt de 32 cm„ cu pereţii groşi de 11 cm.) descoperit în anul 1857. Această
râşniţă o menţionează probabil Ackner în colecţia sa.
I. I. Mitrofan, ActaMN, 9, 1972, 145; M. Blăjan , G. Togan. ActaMP, 2. 1978. 48-49; E. Chirilă,
Miinzen Sighişoara,19.
2. F. Kenner, AOG. 24. 1860. 397; C. Gooss. Chronik, 309; B. Csemi, AFM, 211 , 141 , 550; M. J .
Ackner, AVSL, 4, I, 1851, 27 ; TIR,L 35, 32. •
68
33. CERGĂ UL MARE, corn. Cergău.
I. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) o daltă mare de iaspis

verde închis, de formă triunghiulară şi un topor de piatră, fragmentar, ambele datând din
neolitic (Mz. Sibiu, inv. nr. 16, 89); b) urme arheologice dacice, llră alte precizări.
2. În punctul numit "Capul dealului", situat la 200 m. de sat, a fost aflat un topor de
andezit, (Mz. Blaj, 1305).
3. În punctul numit "Groapa Popii" s-au aflat incidental, în anii 1963-1964, trei
vase mari de lut, din care două au ajuns la Mz. Blaj. Epocă necunoscută.
I. a) M. J. Ackner, MCC, I, 1856, 132; C. Gooss, Chronik, 2. 17; A. Koch, ErdMuzEvk, 5; 1876, lJO;
B. Kuzsinszky, AE, 8, 1888, 244 (ii); M. Roska, Rep, 151, nr. 25; b) B. Csemi, AFM, 2/1, 120; I. H. Crişan,
Ceramica, 257, nr. 63.
2. C. Tatai, Apulum, 11. 1973, 699 (ii).
3. lnformaJie Al. Popa.
34. CERGĂU MIC, corn. Cergău.
I. În albia pârâului care trece prin sat s-a găsit un topor plat de piatră lustruită,
2. Pe teritoriul satului se semnalează, llră nici un fel de precizări, o aşezare dacică
din a doua epocă a fierului.
I. C. Gooss, Chronik, 217; G. Tocilescu, Dacia, 780; B. Csemi, AFM, 2/1, 555; I. Andrieşescu,
Contribuţie.30; I. Martian, Rep, 145;M. Roska. Koz/. I, 1941, 61; D. Berciu, R. Arhivelor, 5, I, 1942, 33.
2. B. Csemi, AFM, 2/1, 120; E. Orosz, AE, 22, 1902, 177.
35. CERU BĂCĂINŢI.
a) Fără precizări topografice sunt menţionate fragmente ceramice aparţinând culturii

Wietenberg şi epocii romane (Colecţia Sabin Olea din Cib - sat).
b) Pe dealul numit "Valea Mare" au fost găsite două topoare din bronz.
a) Al. Popa. Apulum, 4. 1961, 269.

b) Ibidem, 269, 271 (ii).
36. CETATEA DE BALTĂ.
1. Sunt menţionate ca provenind de pe teritoriul satului, fără alte precizare: a) un

topor de piatră eneolitic de formă amigdaloidă cu ceam dreaptă (Mz. Aiud); b) trei topoare
eneolitice de aramă cu tăişuri în cruce, provenind probabil din aceeaşi descoperire (unul
în MIC, celelalte două în Mz. Aiud).
2. În punctul numit "Calea Popii" au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând
unei aşezări Petreşti, precum şi fragmente din faza I-a a culturii Coţofeni.
69
3. În anul 1964 a fost descoperit un depozit de bronzuri care a fost recuperat în
întregime (Mz. Târnăveni). În locul "Sub Coastă", la 3,5 km. sud-est de sat şi la I 00-150
m. de locul descoperirii se află o aşezare hallstattiană. Depozitul se datează în Hallstatt
Al.
4. Pe malul drept al Târnavei, pe "Coasta Sântămăriei" sau "Dealul Cetăţii" este
menţionat un val de pământ, considerat ca un castru roman. Cercetările arheologice. ale
Mz. Alba Iulia din anii 1970 şi 1973 au dovedit că aici a existat o fortificaţie de pământ cu
două valuri şi şanţuri pe latura de V-SV. Incinta are 108 x 97 m. Săpăturile au scos la
iveală fragmente ceramice Coţofeni aparţinând unei locuiri temporare. În ceea ce priveşte
fortificaţia, au fost precizate două faze de construire şi folosire a acesteia: o fază dacică,
atestată prin fragmente ceramice, o râşniţă, fragmente de brăţări de sticlă etc., cu un singur
val şi şanţ; faza a li-a -de epocă romană- când s-a construit un al doilea val şi şanţ. A fost
locuită scurt timp. Ambele faze au încetat în urma unor puternice incendii. În interiorul
incintei au fost descoperite vetre deschise, iar pe latura de nord un bordei, lângă val (Mz.
Alba Iulia).
..'@
'··, .. /·· I
de Balta
.
l ...
5. O inscripţie romană fragmentară (CIL, III , 7727) se află la biserica săsească.
Monumentele epigrafice şi sculpturale găsite cu ocazia demolării bisericii reformate au
fost aduse din altă parte.
6. La Mz. Târnăveni se află o monedă de bronz de la Constantin II, găsită într-o
aşezare romană aflată în punctul "Podei".
7. Pe teritoriul satului s-a găsit, cu ocazia săpării unui mormânt, o ploscă de lut din
sec. XI (Mz. Aiud).
8. În biserica reformată, cele două turnuri de V (legate ulterior prin ziduri într-un
singur bloc) aparţin romanicului târziu, din jumătatea a doua a sec. XIII. Remarcabile sunt
ferestrele tripartite cu colonete şi coronamente triunghiulare, executate cu cărămizi. În
70
jurul bisericii a fost ridicată o fortificaţie cu palisadă şi şanţ. Materiale ceramice din sec.
XII-XIII.
9. Mai jos de sat, pe malul stâng al Târnavei Mici, în luncă, era semnalat mai
demult o "circumvalaţie" de pământ. De fapt este vorba de urmele cetăţii medievale.
Atestarea documentară din 1197 se referă, credem, la fortificaţia din jurul bisericii reformate
(vezi pct. 8). Cercetările arheologice din anii 1969, 1971 şi 1973 efectuate de Mz. Alba
Iulia, au scos la iveală unnele cetăţii medievale, datată între sec. XIII-XVI, cu două faze
de construcţie: prima, cu donjon patrulater, şanţ şi val; cea de a doua, cu incintă
dreptunghiulară şi şanţ de apărare. Această cetate a fost donată, în sec. XV, lui Ştefan cel
Mare şi unnaşilor săi (Mz. Alba Iulia).
I. a) M. Roska. Koz/. I. 1941, 65; id, Rep, 144. nr. 341; b) M. Roska. Koz/. 2. 1942. 40. nr. 99 (ii); id.
Rep. 144. nr. 341.
2. lnfonna\ii I. Al. Aldea.
3. V. Pepelea, ActaMN. 10. 1973, 517-519 (ii); T. Soroceanu. M. Istrate. StCom. 19. 1975. 21.
4. A. Buday. Dolg. 3. 1912, 82; 4. 1913. 100-101 (ii); V. Christescu. Ist.mii. 120; C. Daicoviciu.
Dacia. 7-8. 1937-1940. 321; inf. Gh. Anghel şi I. Aldea.
5. J. Jung. Fasten. 153; TIR.L 35. 32; D. Tudor. Oraşe. 173.
6. C. Preda. SC/VA. 26. 4. 1975. 462; E. Chirila şi colab., StCom. 18. 1974. 136.
7. K. Horedt. SC/I'. 2, 1951. 195.
8. L. Kelemen, Muveszeti Sza/on. Cluj. 3, 1928. fasc. 3 (ii); V Vataşianu, JAF, 85.
9. L. KOvări, Erd.reg. 83-84; I. Martian, Rep, 147; K. Horedt. Contributii. 119; V. Vataşianu. /AF. 85.
265; Gh. Anghel. Fortificaţii. 88-94 (ii).
37. CETEA, corn. Gaida de Jos.
I. În locuri neprecizate de pe teritoriul satului s-au găsit: a) fragmente ceramice

eneolitice pictate de tip Petreşti (material în MIC, 1207-1327, 1757-66); b) topoare de
piatră şi patru vârfuri de săgeţi din epoca neolitică (Mz. Aiud şi Tg. Mureş), ceafa unui
topor de piatră din aceaşi epocă (MIC, 34), precum şi mărgele, obiecte de os şi de piatră;
c) fragmente ceramice şi vase întregi aparţinând culturilor Coţofeni şi Wietenberg,
provenind probabil dintr-una din aşezările amintite mai jos (Mz. Deva, 5870-5905; Mz.
Aiud, MIC, 1207-1327; 1757-1766, 2061-73; 2074-2112; I. 3024; 3040; V. 2016; 9972-
74; Mz. Budapesta); d) o brăţară de aur din Bronz D - Hallstatt A (MIR, 1943/438); e)
diferite obiecte de bronz datate în Hatlstatt BI: un topor de luptă cu disc (Mz. Sibiu, I 06/
1209-194 7), o brăţară răsucită, fragmentul unei unelte, turte de cositor şi de aramă, o
lance de bronz, trei celturi, o placă ornamentată, o fibulă fără ac, un fragment de fibulă, un
fragment dintr-o mărgea (MIC, 1328-1335); f) un vârf de săgeată de bronz de tip scitic
(Mz. Aiud, 2631 ); g) pietre de râşniţă de bazalt spongios, un obiect pentru decorat cu
cercuri duble concetrice, fragmente ceramice lucrate cu roata, datând din a doua epocă a
fierului (Mz. Aiud); un topor de gresie cu gaură, două toporaşe de piatră, trei pietre pentru
războiul de ţesut, patru prâsnele de lut, două obiecte de bronz, patru fragmente de suliţe de
fier şi fragmente ceramice, şapte fragmente de fibule de bronz (donate la 1898 MNA de
prof. Henţescu; Min. Instr. Publ., Dir. II, dos. 38/1898, f. 14); h) un ciocan de piatră spart,
o gresie de piatră, resturi ceramice din diferite epoci, cercel de bronz cu piatră, o tortiţă de
bronz, o cataramă de bronz, un cuţitaş de fier, două vârfuri de săgeţi din fier, un vârf de
71
lance, datând din epoca fierului (MIR, donaţia Henţescu, dos. 1886, nr. 34,143); 19 monede
romane consulare de argint, trei monede de la C. Iulius Caesar, o monedă de la Octavianus
Augustus şi două monede imperiale romane (MIR, donaţie Henţescu), un vas de lut dintr-
o epocă indeterminabilă.
2. La NV de sat, pe dealul "Boian", se găsesc urme slabe de aşezare, aparţinând
culturii Coţofeni.
3. Pe un bot de deal dominant, între satele Cetea şi Benic, pe partea stângă a văii
Cetei, deasupra "Viilor Oraşului", în locul "Glimeia", se află o aşezare din aceaşi vreme,
aparţinând culturii Coţofeni.
4. La SV de sat, pe o înălţime pleşuvă, numită "Petriceaua", aşezare de acelaşi tip.
5. La V de sat, pe o înălţime dominantă, cu numele "Vârf', s-a constatat o aşezare
similară. Tot aici se află mai mulţi tumuli dintr-o epocă neprecizată. Unii din ei au fost
scormoniţi prin săpături clandestine, ale căror rezultate nu se cunosc.
6. La "Pietri" se află o aşezare de lungă durată datând din eneolitic până în epoca
prefeudală. Acest loc se află pe partea stângă a văii Cetei, la cca 3 km. de sat, dominat de
trei stânci de calcar numite: "Ticuiata", "Măriuţa" şi "Şasa", perfect închis din trei părţi de
aceste stânci mari şi de înălţimile "Prăgşorul Mic", "Dealul Colacului", cu o singură
deschizătură la S, spre valea Cetei, unde apa pârâului formează o cascadă. În literatură
staţiunea este amintită şi sub numele: "La Băi", "Băile Romane", "Cascade". Săpături
sistematice au fost executate aici de J. F. Neigebaur, K. Torma, K. Herepey, I. şi D. Berciu,
I. Glodariu şi V. Moga. Cu ocazia lor s-au putut constata urme de locuire mai mult sau mai
puţin consistente aparţinând culturii Coţofeni, bronzului timpuriu, culturii Wietenberg,
perioadei Hallstatt şi Latene şi epocii romane. Locuirii preistorice îi aparţin fragmente
ceramice, un topor de cupru cu tăişuri dispuse cruciş, patru vârfuri de săgeţi de piatră, trei
măciuci de piatră, fragmentele unei turte de cupru brut, un tipar de turnat (o parte din
material în Mz. Alba Iulia, Mz. Aiud, 2443-3054, 4255-4379), iar din săpăturile lui K.
Torma în MIC, 1207-1327, 1757-67. Se susţine că tot de aici ar proveni: o brăţară de
bronz, un topor de aramă şi un tipar de turnat, fragmentul unei seceri de bronz şi fragmentul
unui torques de bronz. Din stratul dacic de la "Pietri" provin: ceramică lucrată la roată şi
cu mâna, apoi un mâner de fier încovoiat, o nicovală, mânerul de bronz al unui cuţit de
fier, vârful unei lănci, un cuţit, o secure, o zăbală, un cleşte, un răzuitor, toate din fier şi o
fibulă de bronz de tip Latene III, o fibulă romană de bronz din sec. I precum şi , probabil,
două imitaţii de tetradrahme din Thasos, monede romane consulare, în sfârşit două monede
de la C. Iulius Caesar şi Octavianus Augustus (material în MIC, IV. 2106; MNA, 1886, nr.
34, 143 şi Mz. Aiud). Aşezarea civilă din epoca romană cu bogat material arheologic se
află peste aşezarea preistorică de lungă durată. Cu ocazia cercetărilor arheologice s-au
observat substrucţii de ziduri de piatră şi un cimitir; de aici sunt majoritatea materialelor
romane cunoscute de la Cetea: ceramică de tip comun şi terra sigil/ata, unelte de bronz şi
fier (cuţite, chei, cuie, ace, vase etc.), piese de podoabă (fibule, brăţări, mărgele, verigi
etc.), râşniţe (Mz. Alba Iulia, Mz. Aiud, 2594-9, 2602-4, 2606, 2608, 2612-8, 2620, 2624-
7, 2633-9, 2648-51, 2944, 2953, 2959, 2961, 3270, 3285, 3301, 4302, 4360, 4362, 4372).
În stratul superior s-au găsit şi fragmente ceramice din epoca prefeudală.
7. Pe locul numit "La Ticuiata" se află şi câţiva tumuli cu manta de piatră, parţial
sau integral distruşi. În 1985 H. Ciugudean a recuperat din periferia distrusă a uneia dintre
72
movile o urnă fragmentară, acoperită cu o strachină, aparţinând culturii Wietenberg (Mz.
Alba Iulia).
8. Pe platoul "Măgura" s-a descoperit un mormânt din epoca bronzului (Mz. Aiud).
9. La 2 km V de sat, pe înălţimea "Prăgşorul Mic", se află im turnul având un
diametru de 18 m.
10. La "Gruiul Lucăi", pe valea pârâului Cetiţa, la 2 km . de cătunul Lazuri, se află
o aşezare din epoca bronzului. Tot aici s-a găsit şi un depozit de bronz.uri compus din 23
de obiecte: o daltă plată, o daltă de bronz, dou ă fragmente de bronz brut, două vârfuri de
lance, un ac, un fragment de seceră, un celt de tip ardelean. Celelalte obiecte s-au pierdut.
Depozitul aparţine tipului Moigrad-Tăuteu (Hallstatt BI) (o parte în Mz. Aiud, 364, 372).
~
·, -2. .'<--~ '"<
. .
-.....,,~-~"'=:lt
~
'
11. Pe "Dealul Colacului" s-au aflat incidental două săgeţi de bronz de tip scitic.
12. Pe vatra satului actual au fost adunate mai multe monede romane imperiale (a.
1887): patru piese de argint de la Antoninus Pius, una de bronz, una de argint de la Faustina,
una de bronz, una de argint de la Valerian , una de bronz de la Theodosius (MI R).
13. Fragmente ceramice feudal timpurii (sec. XI-XII; MIC, 1351 , 1358, 2063; Mz.
Aiud, 2928), vârfuri de săgeţi şi lame de cuţite de fier, care ar putea să aparţină de asemenea
epocii feudale (Mz. Aiud).
I. a) M. Roska, Ko=I. 3. 1943, 64-9; b) S. Fenichel, AE. 11 , 1891. 68. n. I; M. Roska, Koz/. I. 1941.
54-6 (ii); id. Rep, 54-5. nr. 9 (ii); c) K. Herepey. AFM. 2/ 1. 81 , 82. 91 (ii); H. Schmidt, ZjE, 35, 1903, 146 (ii);
M. Wqs inszky. ETTK, 20. 1904. 29 (ii); A. G. Wilke. ZjE. 38. 1906, 16 (ii); H. Schroller. St.u.Kz, 74; M.
Roska, Rep. 55-6, nr. 9; V. Lazăr. RevMuz. 4. 1967, 350; d) M. Roska. Dolg, 6. 1915, 12 ; D. Popescu, Materiale ,
2. 1956, 212 (ii); M. Rusu, ActaMN, 9. 1972. 45; e) G. Teglăs. AE. 12, 1892, 406; K. Herepey. AFM, 2/1 , 86
(ii); M. Roska, Rep, p. 54, nr. 9; M. Rusu, Dacia, 7, 1963, 208, nr. 9; id. Apulum. 6, 1967. 88. n. 8; M. Petrescu-
Dâmbov ita. DBR, 127-128; f) M. Roska, ESA, 11. 1937. 194; id. Rep, 55-6. nr. 9; D. Popescu, SC/V, 9, 1958,
73
12; V. Vasiliev, SciJii, 144. nr. 21; g) P. Reinecke. Fesrschrift Mainz. 70; G. Tegl(1s. AE. 12, 1892,405; M.
Roska. Rep. 54-55, nr. 9; K. 1-loredt. Omagiu Lupaş. 346-7 (ii); h) M. Roska. Rep. 54-55. nr. 9; C. Preda.
SCll'A. 4. 1975. 462; K. Horcdt, Conlrihutii. 21; O. Protase. Conrinuirarea, 162.
2-5. D. şi I. Berciu. Apulum. 2, 1943-45. 22, 23; id. RT. 10, 1944. 133.
6. J. F. Neigeb.aur. Dacien, 170-71; M. J. Ackncr. JCC. LS56. 21; 2. I 857. 87; C. Gooss, Chronik.
216; K. Torma, ErdM1iz. 1879, 32; G. Teglăs. OTTE. 12. I 887, 79-S I; id, AE. S, I 888. 93 (ii). 122; id, Szazadok.
27. 1893, 596;J. Hampei, ETTK, 16. 1893. 19(il); id, Bronzkor. 2.20; 3. 51; K. Herepey.AFM. 2/1,36-7. 77.
SO, 86, 99. 120, 149-50, 540, 553; B. Posta, Utmutato, 25, 32; E. Vulpe, EDR, 4, 1930, 205; H. Schroller.
St.u.Kz, 66. 67; I. Berciu. Apulum. I, 1939-42. 2; I. şi O. Berciu. Apulum. 2. 1943-45. 23. 24. 28-32. 74; O.
Popescu, Bronzeze ii, 29. 37 şi n. 4 (ii); B. Mitrea. EDR. I O, 1945, 11 O; O. Berciu. SC/V. I. 1950. 61; I. H.
Crişan, SCŞC/uj. 6. 3-4, 1955. 140; id, Dacia. 10, 1966, 330; id. Ceramica. 257. nr. 61; A. Vulpe, E. Tudor,
SC/V, 21, 1970. 423; I. Glodariu. RCD. 235. nr. 9. 262. 280. nr. 71; D. Protase. Continuitatea. 162; H. Ciugudean.
Apulum. 16. 1978. 45, 48 (ii).
7. H. Ciugudean, Apulum, 26. 1990, 69 (ii).
8. K. Herepey. AFM. 2/1. 39-40.
9. O. şi I. Berciu, Apulum. 2, 1943-1945. 22.
10. K. Herepey. AFM. 2/1. 52, 54. 55 (ii), 86-9 (ii); O. Helm. ZfE, 27. 1895. 762-68; M. Roska. Rep.
54-55. nr. 9; I'.>. şi I. Berciu. Apulum. 2. 1943-45. 23; M. Rusu. Dacia. 7. 1963. 208; M. Petrescu-Dâmbovita.
DBR. 127-128 (ii);
11. lnformatii I. H. Crişan.
12. I. Hentescu. DosMNA. 1887. nr. 39. 85; K. Horedt. Conrribulii. 31; M. Macrea. lstRom. I. 1960.
621. 625; M. Macrea, ViaJa. 472. 481; O. Protase. Continuirarea, 162; D. Tudor. Oraşe. 179; TIR. L 34. 46; C.
Preda. SC/VA. 26. 4. 1975, 462.
38. CIB (CIBU), corn. A Imaşu Mare.
I. La cca. I km. S-SE de sat s-a găsit un fragment de topor de diabaz, probabil de la
începutul epocii bronzului (MIR).
2. Pe "Dealul Vintii" s-a găsit o măciucă din piatră poroasă, perforată (col. S. Olea).
3. Pe locul numit "Fata Bobului" s-a găsit un topor de piatră (col. S. Olea, 77).
4. Dintr-un loc neprecizat provine un topor de piatră (col. S. Olea, 78).
5. Pe locul numit "Valea Mare" s-au găsit două topoare (col. S. Olea, 91, 378) din
epoca bronzului.
6. Pe locul "Grui lung" s-a găsit o lamă de cuţit (col S. Olea).
7. Pe culmea ce formează hotarul dintre Cib şi Zlatna, la N de sat, s-a descoperit un
fragment de cuţit de piatră tare, verde, lustruit, datând de la începutul epocii bronzului
(col. bisericii din Cib).
8. La SV de sat, spre Ardeu, pe o înălţime domoală, s-a constatat ceramică primitivă
despre care nu se dau preciziuni.
9. La S de sat, spre Băcâia, prin sec. XVIII s-a săpat un cimitir din epoca preistorică.
Precizările lipsesc.
I O. În aceeaşi direcţie, pe înălţimea stâncoasă "Blidarul", s-au găsit resturi ceramice
despre care nu se dau preciziuni.
I I. Minele de aur de aici au fost exploatate în epoca romană; s-ar fi găsit şi unelte
de minerit.
12. În hotarul satului, pe locul "Faţa Măgurii" s-au găsit vase din epoca romană
(col. S. Olea).
13. La 3 km. S de sat se află cătunul Cib-Chei, pe locul "Ruptura" s-au găsit vase
74
romane.
14. În "Cheile Cibului" şi anume în "Peştera cu trei guri" se află un nivel de locuire
Coţofeni suprapus de altul feudal (sec. XII-XIII).
15. Dintr-un loc neprecizat provine un ulcioraş .fragmentar şi un fragment de
amforetă , din epoca romană (col S. Olea).
16. Obiecte romane (vase, inscripţii etc.) adunate de preotul din Cib sunt din
împrejurimile satului, dar mai ales de la Zlatna (vezi Zlatna).
1. lnformatii M. Ilie.
2-6. Al. Popa, Apulum. 4, 1961. 269.
7. lnformatie R. Vulpe.
8-10. G Teglâs, HunyadvmTort, I, 14; id, HTRTE. 6. 1889-90, 115; M. Roska, Rep, 56. nr. 17 .
11. M. J. Ackner, JCC, 1856. 16; E. A. Bielz, JSK V. 19. 1899, 39; TIR,L 34, 46; O. Tudor, Oraşe . 189.
12-13-16. Al. Popa, Apulum. 4. 1961. 271 .
39. CICĂU, corn Mirăslău .
I. Pe vârful " Cetăţel" , de pe dealul Cicăului, la cota 527, s-au găsit fragmente
ceramice şi o unealtă de piatră neprecizată, aparţinând, probabil, culturii Coţofeni din faza
de trecere spre epoca bronzului Pe acelaşi vârf se semnalează o fortificaţie de pământ ,
care însă nu s-a putut confirma cu ocazia secţiunHor traste în 1969 de I. Winkler.
2. La extremitatea nord-vestică a satului, pe locul numit " Sălişte " pe malul stâng al
pârâului "Yale", în dreptul bornelor de hotar nr. 12 şi 13 se află o întinsă aşezare preistorică
şi romană . S-au găsit aici , pe lângă numeroase fragmente ceramice, topoare de piatră şi de
bronz, precum şi o brăţară de bronz cu incizii transversale, săgeţi de fier, olane, un frag-
ment de coloană de piatră, o sculptură de piatră reprezentând un leu şi o monedă romană
imperială de bronz (MIC; Mz. Aiud) .
În săpăturile arheologice din 1969-1973 (I. Winkler şi colab.) s-a găsit un bogat
material ce ram ic apar-
ţinând culturilor semna-
late prin descoperiri în-
tâmplătoare , precum şi
fragmente ceramice apar-
ţinând culturilor Coţofeni,
Schneckenberg, Noua ,
Hallstatt B şi C (cultura
Basarabi). În epoca hall-
stattiană şi dacică, terasa
a fost mai intens locuită .
S-a descoperit o groapă ce
conţinea cenuşă şi cera-
mică dacică din sec. 111-1
î.e.n . Aşezarea dacică va
continua în epoca rom a nă
75
când va cunoaşte o mare dezvoltare. În epoca romană a existat aici un vicus daco-roman
cu locuinţe semibordeie în primul nivel, iar în nivelul li, locuinţe de suprafaţă, cu substrucţii
în tehnica zidului sec, pereţi de bârne şi acoperiş de ţigle. Pe lângă numeroase fragmente
de ceramică fină, ştampilată sau cu pastă nisipoasă (provenite din vase de uz casnic) şi
câteva terra sigi//ata, s-au găsit de asemenea unelte de piatră , fier, un vârf de săgeată, un
stilus de os şi o monedă din seria celor emise de Marcus Antonius cu emblema legiunilor
(un sestertius de la Traian a fost găsit întâmplător). Un număr restrâns de fragmente ceramice
datează din sec. IV. În sec. VII a existat aici un cimitir avar, din care s-au dezvelit 6
morminte, iar în sec. VIII-IX, o aşezare documentată prin trei cuptoare de piatră şi fragmente
ceramice; două fragmente de cazane de lut datează din sec. XI-XII (Mz. Aiud, MIC şi Mz.
Alba Iulia).
3. În punctul "Grădina lui Călin", situat la sud-vest de "Sălişte" s-a descoperit
ceramică dacică lucrată cu mâna şi un fragment lucrat cu roata.
I. I. Teglăs, AE, 31 , 1911 , 370; SC/V, 21 , 1970, 498, nr. 43.

2. G. Teglăs. 07TE, 12, 1887, 83 ; M. Wosinsky, Agyagm, 29; K. Herepey. AFM. 2/1 , 52; I. Teglăs,
AE, 31 , 1911 , 369-70; I. Marţian . Rep. 166; M. Roska, Kăzl, I. 1941 . 56; id, Rep, 55. nr. 11 ; K. Horedt, Dacia,
4. 1960, 111 , nr. 35 ; TIR.L 34. 47; D. Tudor, Oraşe. 207; SC/V, 21. 1970, 498, 43 ; Dacia. 14, 1970. 437; 15,
1971. 368; I. Winkler-Gh. Păiuş. Eirene, 12, 1975. 593-600; H. Ciugudean, Apulum. 14. 1976. 14 ; I. Winkler,
M. Takăcs , Gh . Păiuş , AclaMN, 14, 1977, 269-276; 15, 1978. 263-272; id, Apulum. 17. 1979. 129-131 , 135-
190 (ii); P. Georoceanu şi col., AclaMN. 14, 1977, 285-290; I. Winkler, M. Takăcs, Apulum, 18, 1980. 23-59
(ii); H. Ciugudean, PZ, 61 , I. 1991 , 107 (ii).
3.1. Winkler, M. Takăcs .Gh. Păiuş , Apulum. 17. 1979, 131-135 (ii).
CIOARA, azi Sălişte. Vezi acolo.
40. CISTEI, corn Mihalţ.
I. lnformatii I. Al. .......,......,.~,~-~.

Aldea.
2. In fo rm alii Al. ,....., •• ~....
Popa.
76
41. CISTEIU DE MUREŞ, sat aparţinând oraşului Ocna Mureş .
1. Pe malul Mureşului , în dreptul staţiei de cale ferată, se află o aşezare aparţinând

culturii Coţofeni (material la lnst. de Mineralogie al Un iv. " Babeş-Bolya i" , Cluj-Napoca).
Aici s-au descoperit: ceramică, unelte de os şi oase de animale.
2. În gospodăria lui Macarie Teodor s-a descoperit incidental, în 1964, un cuţitaş
curb din bronz (eventual fragment de seceră ?; Br. D - Ha. A ?) păstrat în Mz. Aiud.
1. A. Koch, ErdMuzEvk. 4. 1877. 132; M. Roska. K6zl, I. 194 1. 6 7; id. Rep. 15 1. nr. 26.
2. Inform aţii M. Takăcs.
CIUFUD, azi Izvoarele, localitate componentă a oraşului Blaj, vezi Izvoarele.
42. CIUGUD, comună suburbană a municip. Alba Iulia.
l . Pe. malul stâng al Mureşului , mai sus de. podul plutitor, pe locul " Gorneţ" , a fost
descoperit material arheoiogic hallstattian, roman şi. din secolele XI-XII (MIC şi Mz. Alba
Iulia).
2. Pe locul " Crâşma lui Bran' -a-găsit ceramică dacică din secolele I î.e.n. - 1,e.n .
(Mz. Alba Julia, 6139-6145)..
3. În zona "Carierei de bentonită" se află o aşezare locuită în diverse epoci, straturile
suprapuse de locuire fiind vizibile în pereţii carierei. De aici provine ceramică Criş, Latene
şi romană , precum şi o statuie de calcar a zeului Jupiter (Mz. Alba Iulia).
I. Studii , 2„ 1949, 144; SC/ V. I. I. 1950. 126; I. Nestor. R.Roum. 4, 1950. 44 ; K. Horedt. SC/V. 2, 2.
1951. 196; id. Materiale, I. 1952. 814; id, Sargetia, 3. 1956. 115 ; I. Berciu, Materiale. 4. 1957. 350-357 (ii);
P. Diaconu. SC/V. 7, 1956, 426; I. Fodor, Ai:. 102. 1975. 254 (ii).
2. I. H. Crişan , Ceramica. 259. nr. 77 (ii).
3. lnform atii H. Ciugudean.
77
43. CIUGUDU DE JOS, corn Unirea.
Pe locul "La Hârtioi", siţuat între satele Ciugudu de Jos şi Ciugudu de Sus, s-a
descoperit o greutate de război de ţesut (romană ?) şi un fragment de ţiglă romană (Mz.
Aiud).
Informatic M. Takâcs.
44. CIUGUDU DE SUS, corn. Unirea.
I. Între Ciugudu de Sus şi Ciugudu de Jos, la locul numit "Tăietura", se află

fragmente ceramice, între care unele ornamentate, probabil preistorice; s-a găsit şi un
pinten datând, probabil din epoca feudală.
2. La capătul de jos al satului Ciugudu de Sus, s-a găsit cu prilejul săpării unei
fântâni, un vas grosolan, lucrat cu mâna, preistoric.
3. Pe locul numit "Pietriş" s-a descoperit o lance de fier dintr-o epocă nedetenninată
(în fosta col. Teglâs).
4. Pe terenul arabil "Herţa, la Biserică", de la E de sat, sunt substrucţii de clădiri
romane de piatră, indicând, poate, o vi/la rustica. Aici s-au găsit mari cantităţi de cărămizi
şi ţigle, ceramică provincială de forme variate, un fragment de opaiţ de lut cu inscripţie
ştearsă, un capitel de coloană corintic din piatră şi un bloc de piatră, servind probabil ca
prag al unei porţi, un sestertius de la Traian; mai multe blocuri de piatră de construcţie,
aflătoare la Ciugudu de Sus şi în cel de Jos, sunt aduse tot aici.
5. La hotarul dintre Ciugudu de Sus şi Ciugudu de Jos s-au descoperit obiecte de
bronz (un vas, o fibulă, o placă perforată), probabil tot din epoca romană.
1-3. 1. Tcglâs. AE. 31. 1911. 436-7.

4.1. Teglăs. AE. 31, 1911. 435-437; D. Tudor. Oraşe. 207; TIR.L 34, 48; I. Mitrofan. ActaMN. 11.
1974. 42; M. Bărbuh!scu. Sargetia. 13. 1977, 236; I. Winkler-A. Hopânean. CN. I. 1978. 18.
5.1. Teglăs. AE. 31. 1911. 435-437.
45. CIUGUZEL, corn. Lopadea Nouă.
I. Pe locul numit "La Frigura" se află o aşezare neolitică aparţinând culturii Petreşti.
Probabil de la baza stratului de cultură al a<>eleiaşi aşezări provine un ciob neolitic decorat
cu incizii de caracter Precucuteni. În aşezare s-au găsit o figurină antropomorfă feminină,
un topor de andezit cu gaura neterminată, probabil neolitic, tot de aici o secure de luptă, de
bronz, datând din epoca bronzului (Mz. Aiud).
2. În localitate se semnalează, fără precizări, o staţiune din epoca bronzului.
lnfonnaţie neverificată.
3. Într-un punct neprecizat de pe teritoriul satului s-au descoperit fragmente ceramice
aparţinând epocii Latene (Mz. Sf. Gheorghe).
4. În epoca romană exista probabil aici o aşezare civilă din care provin: ceramică
78
provincială (o ulcică, o cană, farfurie, ulcior şi alte vase, în total 25 bucăţi), suport de
bronz şi mâner de bronz, 2 monede romane de bronz, râşniţă de piatră (Mz. Aiud).
I. G. Teglâs, OTTE, 12, 1887, 82; K. Herepey. AFM. 2/1 , 52; H. Schmidt. ZjE, 35, 1903, 449 (ii); I.
Marţian ,Rep, 182; I. Andrieşescu , Contributie , 124; H. Schroller, St.11.Kz, 74 (ii); I. Nestor. Stand, 52. M.
Roska, Kezikonyv, 2, 156; id, Rep, 94, nr. 114; id, Koz/, 3. 1943, 66. nr. 16; D. Popescu. Bronzezeil, 23; C.
Daicoviciu, TransAnt, 20; lnformatie R. Vulpe.
2. K. Herepey, AFM, 2/1. 52.
3. K. Herepey, AFM, 2/1. 82-4; lnformatie D. Berciu; I. H. Crişan , Ceramica, 259, nr. 78.
4. B. Cserni. AFM. 2/1. 141 ,541 ; D. Tudor. Oraşe . 175; TIR,L 34. 48.
46. CIUMBRUD, sat aparţinând oraşului Aiud.
1. Pe malul Mureşului, în apropiere de sat, s-au descoperit fragmente ceramice

neolitice aparţinând culturii Turdaş (un fragment de vas cu picior, pictat în MIC) şi ceramică
de la începutul epocii bronzului, ornamentată cu impresiuni de sfoară.
2. Pe terasa "Podireu", situată la sud de sat, au fost identificate urme din mai multe
epoci şi culturi, după cum urmează : ceramică, urme de locuinţe şi două vetre de foc
aparţinând cultu'rii eneolitice Petreşti. În acelaşi punct, spre malul Mureşului, în 1977 s-a
descoperit incidental un topor eneolitic de piatră, masiv (Mz. Aiud, 13683). Pe "Podireu",
în secolul trecut, s-au distrus morminte scitice. Cercetările efectuate de Şt. Ferenczi, în
1957-1958, au dus la identificarea.al!or 23 ~'. ~\"' \\ ~~j\"" ~". ~.. ....
morminte scitice cu inventar caracteristic li I~ ~"=
(ceramică, akinakes-uri , lănci, topoare- \~\ . .:
ciocan din fier, săgeţi tipice de bronz şi os ~\
etc.). Trei dintre mormintele descoperite ~"„·.~i·~\\
erau de incineraţie,
unul diniacestea (de co- ~.,~
. „.1
.".
pil) era în urnă. În panta«fe vesf a" 'Pbdi'- v"'):
reului", în 1957, Şt. Ferenczi a cercetat 32 ·
morminte de inhumaţie ( 13 cu inventar) de ( ·
tip Stare Mesto, datând din a doua jumătate 1
a !ecolului IX şi din prima jumătate a
secolului X. În acel loc a fost descoperit şi
un mormânt de tip Sântana de Mureş, de
sec IV (Mz. Aiud şi MIC).
3. Fără precizări topografice se
menţionează: a) o staţiune din epoca bron-
zului şi b) ceramică dacică din secolul I
î.e.n. (Mz. Aiud) .
4. În hotarul numit "Bokk-Pista" s-
a identificat ceramică aparţinând culturii
Wietenberg şi un bordei din Hallstattul
timpuriu (B). Cercetări 1968, I. Winkler;
periegheză 1970, H. Ciugudean (Mz. Aiud).
S. În hotarul dinspre Sâncrai a fost
79
descoperit un celt de bronz cu plisc, datând din Ha. 8 2 (Mz. Aiud).
6. La sud-vest de "Podireu", pe terenul prof. A. Bartok, s-a identificat un strat de
cultură din epoca romană, conţinând fragmente de vase, chirpic, un opaiţ cu ştampilă,
toate indicând, probabil, o modestă aşezare din această epocă. Probabil de aici provine şi
ceramica dacică de epocă romană, despre care se menţionează că a fost culeasă în 1963
(de M. Rusu) pe prima terasă a Mureşului.
7. În punctul "La Cioca", sondaje efectuate în 1968 au dus la descoperirea unui
fragment de vas neolitic, a unor fragmente ceramice probabil din epoca bronzului şi ma-
terial roman, printre care terra sigillata şi un ac de bronz (Mz. Aiud).
8. În curtea liceului agricol se menţionează un vas de provizii roman (Mz. Aiud).
9. În punctul "La Ic", situat spre Păgida, (cercetări 1968) s-au aflat materiale romane
(ceramică, seceră, conductă); probabil aşezare (Mz. Aiud).
IO. În biserica reformată se mai păstrează altarul boltit romanic (sec. XIII). restul
fiind refăcut ulterior.
I. K. Hercpey. AFM. 211. 52. 84; M. Roska. AE. 49. 1936. 76; id. Rep. 64. nr. 85; id. Kd=I. 3. 1943. 64.
nr. 10.
2. G. Teglăs. on'f.. 12. 1887. 82; K. Herepey. AFM. 211.94; L. Mănon. AE. '28. 1908. 53; M. Roska.
Dolg. 4. 1913. 238-40; id. Rep. 64. nr. 85; V. Pârvan. Getica. 352: Şt. Ferenczi. ProblMuz. 1960. 230-249 (ii);
A. Dankanits. Şt. l'erenczi. Materiale. 6. 1959. 606. 614 (ii); id. Materiale. 7. 1961. 191-197: SC/f". 9. 1958.
147. nr. 50: SC/I". 10. 1959. 152. nr. 63; Dacia. 3. 1959. 595. nr. 63; Şt. Ferenczi. Materiale. 6. 1959. 605.
612-14 (ii); id. ActaMN. 2. 1965. 77-104; id. ActaMN. 3. 1966. 48-71 (ii); id. ActaM.'V. 4. 1967. 19-43 (ii); id.
ActaMN. 6. 1969. 47-63: id. ActaMN. 8. 1971. 11-36; D. Berciu. lstRom. I. 1960. 158. 744; I. H. Crişan. OmD.
119. 122; id. SC/I'. 16. 1965. 791-2; id. Ceramica. 259. nr. 79 (ii); id. MemCD. 108. nr. 14; M. Comşa. SC/I'.
10. 1959. 73; id. SC/I". 14. 1963. 115; I. Ncstor. SC/I'. 11. 1960. 12. 20; A. Vulpe. SC/I'. 13. 1962. 310; M.
Macrea. l'iaJa. 475; I. Winkler şi colab .. Apulum. 10. 1972. 698-700; lnf. M. Tăkacs pentru toporul descoperit
în 1977; V. Vasiliev. SciJii .. 16. 33-34 şi următoarele: id. Marisia. 9. 1979. 47-60 (ii).
3. a) K. Herepey. AFM. 211. 52; b) M. Macrea. l'iaJa. 260: I. H. Crişan. Ceramica. 259. nr. 79 c.
4. SC/I". 20. 1963. 487; Dacia. 13. 1969. 522-523; I. Winkler. L. ChiJu. A. Borda. Apulum. lO. 1972.
695 (ii); H. Ciugudean. Apulum. 16. 1978. 48 (ii).
5. I. Winkler. L. ChiJu. A. Borda. Apulum. 10. 1972. 701 (ii).
6. A. Dankanits. Şt. Ferenczi. Materiale. 6. 1959. 606. 614 (ii); Şt. l'erenczi. ProblMu=. 1960. 241; D.
Tudor. Oraşe. 180-181; TIR.L34. 48; D. Protase. Continuitatea. 203: I. H. Crişan. Ceramica. 259. nr. 79 d.
7-9. I. Winkler. L. Chi\u. A. Borda. Apulum. 10. 1972. 688-701 (ii): I. Mitrofan. ActaMN. 9. 1972.
145.
10. L. Debreczeni. Reftempl. 5(il): V. Vătăşianu. JAF. 79.
„
CIUNGA, azi Uioara de Jos, or. Oc~na Mureş. Vezi acolo.
47. CÎLNIC.
1. La locul "În Vii'", lângă drumul spre Răhău, se află o aşezare neolitică (Mz.
Sibiu, 3535-88, 6607-7143, I0769-10865; MIC, 6735-9). Sondajele efectuate în 1962 au
dovedit existenţa aici a unei întinse aşezări, cu mai multe niveluri de locuire, aparţinând
culturilor Turdaş, Precucuteni li şi Petreşti (fazele AB şi B). Tot lângă drumul spre Răhău
s-a descoperit o brăţară de cupru, o spirală-pandantiv de cupru, mărgele de cupru şi altele
80
din scoici fosile, colţi de urs perforaţi, o săgeată de jasp şi o placă rotundă de serpentin,
făcând parte probabil dintr-un inventar funerar de la începutul epocii bronzului (Mz. Sibiu,
I0990-92, I0995). În acelaşi loc s-a descoperit un vas din sec. XI e.n.
2. Din puncte neprecizate de pe teritoriul comunei provin: a) răzuitoare şi un nucleu
de obsidian neolitice (MIC, 6735-6739); b) cană dacică din sec. 111-11 î.e.n. (Mz. Sibiu,
4935); c) brăţară masivă de aur cu capete îngroşate, datând probabil din epoca migraţiilor
(Mz. Sibiu, 3259); d) două brăţări de bronz, una simplă şi cealaltă terminată în capete de
animale, din sec. XI (Mz. Sibiu, 11022).
3. Pe o terasă a "Dealului Mare" s-a descoperit o aşezare din faza de trecere spre
epoca bronzului, a culturii Coţofeni. Prezintă o formă semicirculară şi o întindere de cca.
I00 x 30 m. Săpăturile sistematice din 1942 şi 1943 au explorat aşezarea integral,
descoperindu-se în total 15 locuinţe dreptunghiulare, de mărime mijlocie (cca. 3-4 x 7-8
m), cu câte două încăperi, cu vetre, cuptoare şi gropi de provizii. Între ele s-au identificat
şi recipiente de apă, ci9teme. S-au găsit diferite unelte: topoare, dălţi, prâsnele, sape de
corn, sule din os, pietre de măcinat, precum şi fragmente ceramice decorate cu împusături
succesive, din care s-au putut reconstitui 31 de vase; un singur fragment de aramă. Animalele
domestice sunt reprezentate prin oase de cerb, căprioare şi mistreţ.
4. În punctul "Şanţul Gardului Viu" la· NE de comună se semnalează două ţigle din
epoca romană, una cu litt:rele LS (de tipul CIL, III, 8075, 2; Mz. Sibiu, 431}0, 4423).
5. Sub "Pante cea Mare" s-:au descoperit de asemenea fragmente de cărămizi şi
ţigle romane (Mz. Sibiu, 4424-4429).
6. În apropierea cetăţii medievale din comună s-au descoperit fragmente ceramice
din sec. X-XI şi alte materiale de tip Bjelo-Brdo (fără precizări).
7. În dreptul casei cu nr. 237, în anul 1969, s-au descoperit două monede, dintre
care una bizantină de la Leon I (Mz. Sebeş).
8. Cu ocazia restaurării cetătii săteşti s-au descoperit fragmente ceramice atribuite
culturii Dridu (sec. X-XI). În ceea ce priveşte cetatea, la sfârşitul sec. XIII s-a ridicat un
donjon patrulater şi o singură curtină iar în interior a existat o încăpere peste care mai
târziu s-a ridicat capela. Cetatea a fost amplificată în veacurile următoare.
I. I. Andrieşescu. Contrih11tii. 56. n. 68: I. Nestor. BRGK. 1932. 54: H. Schroller. St.11.K=. 25-30. 76:
F. Roth. DFS. I. 1942. 201-202: M. Roska, Rep. 120. nr. 72: id. KO=I. 3. 1943. 67. 22: K. Horedt. Apulum. 3.
' 1946-1948. 55. 64: id. A/SC. 5. 1944-1948. 304-307 (ii): id. SC/I'. 2.1951. 195: E. Zaharia. Dacia. 3. 1959.
114: SC/V. 13.1962. 405: N. Lupu. Forsch1mgen. 7. 2, 1964. 30: H. Dumitrescu. SC/I'. 17. 1966. 439: I. Paul.
Petreşti, 139, nr. 17.
2.a) M. Roska.AE.47.1934. 152: b) I. H.Crişan. Ceramica.259,nr. 82:c) K. Horcdt.A/SC.4. 1941-
1943. 171 (ii): d) id. A/SC. 4. 1941-1943, 172-173 (ii).
J. F. Roth. DFS. I. 1942. 189-214; 2. 1943, 440-459 (ii): D. Berciu. SC/I', I, 2. 1950. 58: I. Nestor,
/st Rom. I. 100: D. Popescu. SC/I', 17. 1966. 160-161: Z. Szekely. SC/I'. 19. 1968. 427: V. Lazăr. Marisia. 6.
1976. 28 (ii): 9. 1979. 33-35 (ii): P. Roman. Co1ofeni. 14-15. 45-46 (ii).
4-5. C. Daicoviciu. Dacia. 7-8, 1937-1940. 310: D. Tudor. Oraşe. 140: lnformatii K. Horedt.
6. G. Bak6. SC/V. 12. 1961. 113: SC/V. 16. 1965. 604.
7. Al. Popa - G. Fleşer. Apulum. 12. 1974. 295-296. nr. 2.
8. V. Y:ltăşianu. IAF, 17-18: R. Heitel. Cetatea din Câinie. Bucureşti. 1968: Gh. Anghel. Apulum. 18.
1980. 206 (ii).
81
48. CÎMPENI.
1. Lângă localitate, pe ambele maluri ale Arieşului, au fost identificate urmele

locurilor unde se făcea spălarea aurului în epoca romană, urme constând din movile, şanţuri
şi gropi.
2. În apropierea oraşului şi pe înălţimile din localitate s-au găsit monede romane.
I. M. J. Ackner, JCC, 1856, 19; C. Gooss, AFSL, 12, 1874. 153; id, Chronik. 114; G. Teglâs, UR. 9.
1889, 330; G. Popa. Table cerate, 109; B. Csemi, AFM. 21. 141, 551; I. Martian, Rep, 124; V. Christescu,
Viata ec., 12; D. Tudor, Oraşe. 202; TIR.L 34. 47.
2. J. F. Neigebauer. Dacien. 192-3; D. Tudor. Oraşe. 202.
49. COLIBI, corn Ohaba.
Pe teritoriul satului se semnalează urme arheologice dacice şi romane. Informaţia

este însă nesigură şi lipsesc precizări.
B. Csemi. Af"M. 211. 120. 141.
50. COL ŢEŞTI, (Sângeorgiu-Trascăului. Trascău-Sângeorgiu) corn. Rimetea.
1. De pe teritoriul satului, fără preciziuni topografice, provin: a) un topor de piatră,

probabil neolitic; b) un topor de aramă din perioada eneolitică (fosta col. I. Teglăs, Turda);
c) un celt de bronz şi o brăţară de bronz "cu capetele înfăşurate pe discuri" de la sfârşitul
epocii bronzului. După Tocilescu, brăţări de bronz ar fi existat în MIC. Brăţara ar putea fi
una din cele amintite ca fiind descoperite pe teritoriul comunei Rimetea; d) tezaur de
argint dacic format din trei sau patru coliere din sârmă răsucită cu capetele terminate în
cap de şarpe şi cu ornament punctat, din a doua vârstă a fierului (Latene III). După o
informaţie târzie a lui G. Teglăs, un colier ar fi fost descoperit în ruinele de pe "Dealul
Cetăţii". Trei coliere au ajuns în Mz. Budapesta, iar unul se afla în fosta colecţie G. Teglăs,
Turda. N-ar fi exclus ca şi acel fragment de brăţară dacică de argint amintit ca fiind
descoperit pe teritoriul comunei vecine Vălişoara, să provină tot din acest tezaur; e) se-
cure din fier din sec. XIII-XIV.
2. În I 965, cu prilejul săpării fundaţiilor grajdurilor fostului C.A.P., s-au descoperit
vestigii arheologice din diferite epoci, dii\ care ceramică de tip Coţofeni şi un topor de
piatră perforat.
3. Pe culmea stâncoasă numită "Dealul Cetăţii", s-au găsit fragmente ceramice,
unele pictate cu roşu şi negru, din epoca neolitică. Tot pe acest loc s-a găsit fragmentul
unui vas cu smalţ şi ornamentat cu linii în formă de valuri din epoca feudală (Mz. Aiud).
Pe culmea paralelă există tumuli ce aparţin probabil culturii Coţofeni.
4. Castelul atribuit familiei Th6r6czkay, iniţial se compunea din două turnuri pătrate
legate între ele cu ziduri de curtină închizând un spaţiu alungit. Se presupune că a existat
şi un şanţ de apărare. Unul dintre turnuri mai păstra până nu demult cinci etaje. Ulterior
82
castelul a fost amplificat. Primul nucleu datează din sec. XIII de după invazia tătarilor.
I. G. Tocilescu. Dacia. 781; b) I. Teglăs. AE. 34. 1914. 55-57 (ii); M. Roska. Rep. 292. nr. 74; Al.
Vulpe şi E. Tudor. SC/V. 21. 1970. 419. n. 5; c) G. Tocilescu. Dacia. 804, 813; J. Hampei. AE. 13. 1893. 176.
366; I. Teglăs. AE. 23. 1903. 304 (ii); G. Teglăs. BKL. 44. 1911. 529-530 (ii); V. Pârvan. Getica. 381-446. 538.
540. 683. 706. 761 (ii); D. Popescu. Dacia. 7-8. 1937-1940. 198; M. Roska. Rep. 292. nr. 74; H. Ciugudean.
Apulum. 16, 1978. 50 (ii).
2-J. ll Ciugudean. Apulum. 16. 1978. 50 (ii); infonna1ii M. Takăcs .
4. V. Vătăşianu. JAF. 18; Gh. Anghel. Apulum. 18. 1980. 206; id, Fortificaţii. I 02-106.
51. CORNA, corn. Roşia Montană.
Teritoriul satului era cuprins în zona aşezării şi exploatărilor miniere din epoca
romană de la Alburnus Maior (v. Roşia Montană); descoperirilor arheologice de la Coma,
Muntele Câmic, Letea (Sf. Ecaterina), grupate de unii autori la această localitate, aparţin
la Roşia; tot aşa inscripţiile funerare descoperite la lacul din muntele Coma (CIL, III,
1264, 1267). Se menţionează două opaiţe romane, unul cu ştampila FAOR (Mz. Aiud,
4690-4692).
B. Cserni. AFM. 2/i. i4 I. 545; C. Gooss. AVSL. t2. 1874. 152; N. Gostar. ArhMold. I. 1961. nr. 120;
D. Tudor. Oraşe. 196.
52. COŞLARIU (Coşlar), corn. Sântimbru.
Trei inscripţii romane (CIL, III, 7760, 7804, 7818) aflătoare în sec. XIX la castel,
au fost aduse aici de la Alba Julia sau poate din altă localitate romană.
B. Cserni. AFM. 211. 484.
53. CRAIV A, corn. Cricău.
1. În "pădurea satului" s-a descoperit o secure-ciocan de serpentin, probabil neolitică

(Mz. Sibiu).
2. Pe înălţimea "Sfredeleaş" s-a descoperit o aşezare din perioada de trecere de la
eneolitic la epoca bronzului (cultura Coţofeni). Au fost găsite vetre de foc şi ceramică
(Mz. Alba Iulia).
3. La poalele stâncii "Piatra Caprei" sau "Piatra Craivii", un cioban a descoperit
întâmplător un depozit de obiecte de fier din epoca Latene, dintre care sunt menţionate trei
spade fragmentare, trei vârfuri de lănci şi o scoabă (prezentată şi drept cataramă). Mai
târziu, în acelaşi loc, s-a găsit o monedă de argint imitată după tetradrahmele macedonene
ale lui Filip li (Mz. Aiud). Pe stânca "Piatra Craivii" au fost începute în anul 1960 săpături
sistematice care au dus la descoperirea unor locuiri aparţinând culturilor Coţofeni şi
Wietenberg, a unei importante aşezări fortificate dacice presupusă a fi Apoulon-ul menţionat
83
de Ptolomaeu şi a unei cetăţi feudale. Cetatea dacică are o incintă cu ziduri de piatră
ecarisată, situată la I 083 m. altitudine. Ea este de formă patrulateră, măsurând 67 x 36 m.,
iar grosimea zidurilor, având câte două paramente de blocuri, este de 3 m. Incinta fortificată
constituie doar acropola aşezării. Aceasta se desfăşoară pe 11 terase, în cea mai mare parte
a lor, amenajate artificial şi susţinute de ziduri, groase de cca. 2,50 m., construite din
bolovani de stâncă. Pe asemenea platforme s-au construit turnuri de apărare. Tot aici au
fost dezvelite sanctuare cu baze de piatră, de genul celor de la Grădiştea de Munte. Mulţimea
materialelor descoperite: ceramică (printre care şi ceramică pictată cu motive geometrice),
unelte de fier, podoabe, importuri etc., atestă o vie activitate economică. Printre materialele
ce pot fi datate cu oarecare exactitate s-au descoperit, în cursul săpăturilor, monede, printre
care şase denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, de la
sfârşitul sec. li î.e.n. sau începutul celui următor. Pe această bază s-a presupus începutul
aşezării încă din sec. li î.e.n., iar fortificaţia propriu-zisă ar fi de dată mai recentă, după
unele păreri chiar din timpul lui Decebal. Importantul centru militar economic, politic şi
religios de aici a fost distrus cu ocazia războaielor daco-romane, dată după care locuirea
încetează până în epoca feudală când se ridică o fortificaţie amintită în documente la
sfârşitul sec. al XIII-iea.
4. Îii '.':!:;! ;:;iului 1988. cu prilejul unor cercetări arheologice de verificare a sitului,
efectuate la poalele stâncii şi pe terasa Bănuţului au âp~r:.!! !lrme ale unui al treilea sanctuar
de tip patrulater.
I. lnforma1ie D. Berciu.
2. V. Lazăr . .Warisia. 9. 1979. 35.
3. K. Herepey. AFM. 2/1. 75-7. 98: V. Pârvan. Gelica. 505: I. Nestor. Stand. 154: M. Roska. Rep. 124.
nr. 124: id. Ko=I. 4. 1944. 60. nr. 51: D. Popescu. Transilvania. 74. 1944. 647: SC/I'. 12. 143: Dacia. 5. 1961.
578: SC/I'. 13. 1962. 207: Dacia. 6. 1962. 521: SC/V. 13. 1962. 207: I. Berciu. Al. Popa. SC/I'. 14. 1963. 157-
159: SC/I'. 14. 1963. 457: 15. 4. 1964. 558: D. Popescu RevMuz. 2. 2. 1965. 183: SC/V. 16. 1965. 594 şi 61 O:
I. Bcrciu. Al. Popa. H. Daicoviciu. Celtic11111. 12. 1965. 115-116 (ii): I. Berciu. Cetăli dacice. 45-47 (ii): SC/I'.
18. 1967. 196. 197: 19. 1968. 684: 20. 1969. 167: 21. 1970. 501: Dacia. 14. 1970. 440: I. Berciu. V. Moga.
Crisia. I. 1972. 68-71: id. Apulum. 12. 1974. 70-75: V. Pavel. Apulum. 13. 1975. 49 şi urni.: V. Moga. Studii
dacice. Cluj-Napoca. 1980. I 03-116: V. Moga. De la Apulum la Alba Iulia. forlţ{tcaliile oraşului. Bucureşti,
1987: Gh. Anghel. Forlifica/ii. 147-153 (ii)
4. Cercetări arheologice eFectuate de I. Glodariu şi V. Moga.
54. CRĂCIUNELU DE JOS.
I. Pe locul numit "La Pădure" cercetări de suprafaţă, efectuate în 1967, au dus la

colectarea unor fragmente ceramice aparţinând culturii eneolitice Petreşti şi culturii Coţofeni
din faza de tranziţie spre epoca bronzului (Mz. Sibiu).
2. Descoperirile de mai jos sunt amintite de obicei ca provenid de la Crăciunel,
care corespunde mai curând comunei Crăciunelu de Jos; nu este însă exclus ca unele din
ele să fi fost găsite la Crăciunelu de Sus: a) un celt de bronz din epoca bronzului sau din
Hallstattul timpuriu; b) arcul unei fibule de argint dacice cu noduri, descoperită în 1859,
datând din epoca Latene; c) două inele de buclă fragmentare, din bronz, cu capete conice
şi trei mărgele de sticlă colorată. Ele sunt de caracter scitic şi datează de la sfârşitul primei
vârste a fierului (toate în Mz. Sibiu).
84
3. Pe locul "La Ţâfe" situat la cca. 300 m. nord de gara Crăciunelu de Jos, au fost
descoperite incidental, în 1965, cu ocazia exploatării nisipului, mai multe monninte de
inhumaţie scitice. Numărul monnintelor nu se poate preciza: trei sau cinci. Din inventarul
salvat se menţionează un cuţit de fier (akinakes ?), un fragment de fibulă de bronz, vase
bitronconice, strachină, ceşti tronconice cu toartă supraînălţată (Mz. Sibiu, A.8271-9).
I. lnformatii I. Paul şi Th. Năgler.

2. a) Informatic K. Horedt; b) C. Gooss, Chronik, 232; G. Teglâs, 01TE, 12, 1887, 197; D. Popescu,
Dacia, 7-8, 1937-40, 194, 196, 198; M. Roska, Rep, 208, nr. 20; c) K. Horedt, A/SC, 4, 1941-3, 178 (ii); G.
Bak6, SC/V, 12, 1961 , 113; V. Vasiliev, Scitii. 33, 34, 63, 145, nr. 31 a.
3. 1. Paul, Apulum, 9, 1971 , 93-99 (ii); V. Vasiliev, Marisia, 9. 1979, 47-60 (ii); id, Scitii, 33, 34, 63,
145, nr. 31 b.
55. CRĂCIUNELU DE S.tJS, corn. Cetatea de Baltă.
1. Pe "Dealul Furcilor" s-a găsit o piatr.ă. funerară romană cu inscripţie (CIL, III,
963 = 7726; Mz. Sibiu, 7198).
2. Din loc neprecizat provine o monedă imperială de bronz din sec. li şi o fibulă
romană de bronz (Mz. Sibiu, 7504). Vezi şi Crăciunelu de Jos.
1-2. C. Gooss. Chronik, 83; T. Ci pariu. AFI. 1870, 704; I. Marţian . Rep. 20 I; D. Tudor. Oraşe, 173-4;
TIR,L35 , 35.
56. CRICĂU.
1. În " Peştera Cricăului" s-a descoperit un topor de piatră perforat (Mz. Alba Iulia).
2. Cu prilejul săpăturilor efectuate de către R. Heitel şi Al. Bogdan la biserica
refonnată, s-au descoperit în straturi de natură aluvionară fragmente ceramice Coţofeni şi
din epoca bronzului, aparţinând culturii Wietenberg, diverse materiale arheologice din
epoca dacică, precum şi pietre de la un sarcofag şi baza unei statui din epoca romană. În
acelaşi punct se cunoşteau mai demult cărămizi romane (unele cu ştampila Leg XIII Gemina;
85
Cil, III, 1629=8064) refolosite ca pavaj în biserică. În preajma bisericii s-a descoperit un
cimitir din a doua jumătate a sec. XII. Biserica păstrează vechiul portal romanic din sec.
XIII; iniţial fusese o basilică cu trei nave, cor şi absidă semicirculară.
3. Pe teritoriul comunei se semnalează, fără precizăr-i topografice, materiale
arheologice din a doua vârstă a epocii fierului; de asemenea ceramică şi cărămizi din
epoca romană, care indică existenţa unui vicus.
4. La Consiliul Comunal, s-au aflat două cărămizi mari (probabil bipedale, pentru
pavaj), un vas mare de piatră, un bloc de piatră lucrat, sculpturi, din epoca romană.
5. Lângă drumul spre Tibru s-a descoperit ceramică şi cărămizi din epoca romană .
6. În· punctul "Rât" ar fi existat o vil/a rustica romană.
7. Între Cricău şi Tibru au fost identificate porţiuni din drumul roman şi o
circumvalaţie considerată mai demult castru roman (ipoteză puţin verosimilă), din care s-
ar fi scos cărămizi şi sculpturi.
8. Cu privire la unnele drumului roman dintre Cricău şi Gaida de Jos, vezi sub
această ultimă localitate.
I. In fo rmaţii I. Al. Aldea.

2. Fr. Michăe li s , Sieb Vjrschr, 59, 1936. 278 ; V. Brătul esc u , BCMI, 30. 1937, 16-19; Dacia, 6, 1962,
527, nr. 101 ; SC/V, 13, 1962, 2 13; R. Heitel - Al. Bogdan. Apulum, 711. 1968. 486, n. 9; V. Vătăşianu. /AF, 85.
3. B. Cserni , AFM, 211 , 120; D. Tudor, Oraşe, 178- 179.
4-5, 7-8. J. F. Neigebaur, Dacien, 169- 170; M. Ackner, JCC, I, 1856. 2 1; 2, 1857, 87, 96; C. Gooss,
Chronik, 289; E. A. Bielz, JSKV, 19. 1899. 2 1; B. Cserni . AFM, 211 . 141.534, 545. 546; I. Marţian , Rep , 204.
6. D. Tudor, Oraşe, 178-179.
57. CUGIR.
I. În punctul numit " Dealu cu Alunu", situat la cca. 900 m. vest de şoseaua care
intră în oraşul Cugir, a fost identificată o aşezare aparţinând culturii Coţofeni.
2. Între Valea Pleşii şi Valea Gh i şagului pe înălţimea numită "Piatra Pleşii" (581
86
m. altitudine), pe un mic platou cu dimensiunile 16 x JO m. se află o aşezare aparţinând
fazei a III-a a culturii Coţofeni.
3. Pe terasa dreaptă a râului Cugir, în aval de cartierul "Roghini", la cca. 300 m. de
ultimele case, în locul numit "Făgeţel", au apărut cu ocazia unor lucrări agricole într-o
grădină particulară, fragmente ceramice preistorice între care şi câteva de factură Coţofeni.
4. În punctul numit "Podereauă" se semnalează ceramică Coţofeni.
S. Înaintea confluenţei Râului Mare cu Râul Mic se ridică "Dealul Scăunel" , care
atinge în vârful "Chiciura" o înăţime de 739 m. De pe micul platou al "Chiciurii" au fost
cul~se fragmente ceramice Coţofeni şi dacice. Tot aici a fost identificat un turnul de formă
elipsoidală cu dimensiunile de 6 x 7 m.
6. La S de Cugir, la o depărtare de cca. 15 km., sub muntele "Domnea" (Donya) s-
a găsit o daltă de serpentin din epoca neolitică sau de la începutul epocii bronzului.
7. Din puncte neprecizate de pe teritoriul acestei localităţi provin: a) celturi de
bronz de la sfârşitul epocii bronzului (Mz. Deva, 5234, 5238); toporul eneolitic de cupru
cu braţele în cruce menţionat
că ar fi descoperit aici s-a găsit
de fapt la Târnăviţa , corn.
Brănişca, jud . Hunedoara;
b) un vas din epoca prefeudală '1"
de tip "slav" (Mz. Deva). \.Y
8. În punctul "Pârâul
Gugului", în stânga şoselei ce
intră în oraş , în incinta de azi
a U.M.C., întâmplător în aFml
1973 , într-o groapă la cca.
3 m. adâncime, s-a descoperit
un depozit compus din 130
'
' I
I .
I
obiecte fragmentare de bronz, I
I
24 verigi de aur şi trei vase de I

lut ce se datează în Hallststt A 1 - - ... .,. __ dl. Gruşeriţa
(Mz. Alba Iulia, P.6038 - I ,'
P.6065). ~"
9. Pe înălţimea "Cetate", _ - - _ - ... - ....
care domină dinspre est gura,,/'
Văii Cugirului, se află urmele
unei aşezări din epoca bron-
zului şi o cetate dacică din
epoca Latene. S-au găsit vase
cenuşii, lucrate la roată, de
caracter dacic (Mz. Sibiu). În
această aşezare s-a descoperit,
în 1868, un tezaur de monede
de argint depus într-un vas de
lut (fosta col. Lic . Sebeş),
87
unele imitaţii dacice scyphate după tetradrahmele macedoniene ale lui Filip li, altele,
tetradrahme originale thasiene (Mz. Budapesta, Cabin. num. Viena; col. Dessewffy; col.
Windischgrătz; col. Bielz). În aceaşi aşezare s-au descoperit în 1937 două monede romane,
probabil de argint, cu efigia împăratului Domitian (col. Pr. Oancea, Sălişte, jud. Alba). La
NV de "Cetate", la poalele dealului, s-a descoperit în 1955, într-un vas de lut, spart şi
dispărut, un tezaur monetar, din care Mz. Deva a achiziţionat opt tetradrahme de argint ale
Macedoniei Prima şi o monedă de argint imitată după o tetradrahmă a lui Filip II al
Macedoniei. Săpăturile conduse de I. H. Crişan şi FI. Medeleţ, începute în anul 1977, au
dovedit că pe "Cetate" a existat o aşezare din epoca bronzului aparţinând culturii
Wietenberg, distrusă cu ocazia construirii cetăţii dacice. Au fost descoperite şi unele vestigii
care se datează în Hallststt D.
Aşezarea fortificată de tip dava, identificată ipotetic cu Singidava menţionată de
Ptolomeu, are două nivele de locuire, unul din sec. 111-11 î.e.n., iar al doilea din sec. I î.e.n.
- I e.n. S-au dezvelit locuinţe de suprafaţă ori adâncite şi numeroase gropi, recoltându-se
un bogat şi variat material arheologic constând din ceramică, unelte, podoabe etc.
Fortificaţiile constau din valuri de pământ şi un zid de piatră folosind ca liant lutul.
Pe panta de SV a dealului s-au descoperit patru tumuli ce acopereau morminte
dacice de incineraţie din sec. I î.e.n. Tumulul li este un bogat mormânt princiar cu arderea
pe loc şi cu car. S-au descoperit oasele calcinate ale unui războinic şi a trei cai, un coif de
fier, o armură de zale din fier, sabie lungă, un pumnal (sica), lance, podoabe de argint şi
aur, numeroase piese de bronz şi fier de la car, o situlă de bronz şi o fructieră de lut.
În colţul de SV al cetăţii s-a descoperit un turn din lemn ce se datează în sec. XIII-
XIV.
1-5. C. I. Popa, Apulum, 32. 1995. 33-55 (ii).

6. G. Ttglăs. HunyadvmT6rt. I. 17.
7. a) M. Roska Ko=I, 2. 1942. 40, nr. 98; id. Rep. 144. nr. 332; D. Popescu. 8ronzezeit. 29. n. 4; I.
Andritoiu, Sargetia, 8, 1971. 37; b) K. Horedt, SC/I'. 2. 2, 1951. 198; id. Sargetia. 3. 1956. I 09 (ii); M. Comşa.
SC/V, 8, 1957, 274; OmD, 70; Dacia, 4, 1960. 421. nr. 3; Dacia, 7, 1963, 437.
8. M. Petrescu-Dâmbovita D8R. 1977. 91; H. Ciugudean. Apulum. 31. 1994. 62, 70 (ii).
9. Despre "Cetate" în general: G. Ttglăs. OTTE. 12, 1887. 62; id, AE. 12. 1892, 404; J. l(()ny()ky - G.
Nagy, Kozepkori varak, 285; 0. Gohl, NK, 15, 1916. 104; O. Davies. JRS. 7. 1917, 75; I. Mar)ian. Rep. 214; V.
Pârvan. Getica. 114, 779; C. Zagoriţ, Sarmizegetusa. l. 22; I. M. Neda. RIR, 10, 1940. 385-6 (il); C. Daicoviciu.
TransAnt, 28; id. 8111/etin de l"/nstit111 Archeo/ogiq11e 811lgare. 16 (Sbomik Kazarov), Sofia. 1950. 76; O.
Floca, SCN. 2. 1958. 95-97 (il); lstRvm. l, 269. 275.
Despre tezaurul de monede Lhasienc şi dace: F. R6mer. AE, 3, 1870, 88-90; Programm Miihlbach.
1869-70. 56-7; E. A. Bielz. AVSL. 11. 1874. 461-2; C. Gooss. Chronik. 233; id, Al'Sl. 14. 1877, 82; Gr.
Tocilescu. Dacia, 867 (ii); G. Ttglăs. OTTE. 12. 1887. 62; id. HTRTE. 5. 1887-88. 55, 59; id. UR, 9. 1889.
325; iu. Szazadok. 23, 1889, 391; id. H11nyadvmT6rt, I. 17; id. 8KL. 36. 1903. 498-501; J. Jung. Fasten. 142;
T. Ortvay. TemesvmT6rt. 34 l, 345: A. Blanchet. Traile. 2. 465; S. Răk6czy. 8KL. 36. 1903. 459; Dess. 1258-
59 (il); E. Fiai a. WG., 206. nr. 2885-87 (ii); C. Gohl. NK. 15. 1916. 104; id, NK. 25. 1926, 35; O. Davies. JRS.
7. 1917, 75; R. Forrer.KeltNum. 182: I. Martian. Rep.214; id. Urme.41; V. Pârvan,Getica.601. 795; K. Pink,
Miinzprdgung, 72-3. 139, nr. 158: C. Moisil. CNA. 17. 1943. 162; id. 8alcania, 7, 1944. 18; M. Roska. Rep.
144. nr. 322; B. Mitrea. EDR. 10. 1945. 30. 43. 66; R. Forrer. KeltNum. 2, 71-72 (il); N. Lupu. SCN. I. 1957.
42-59 (il); O. Floca, SCN. 2. 1958. 95-96; C. Preda. SCN, 3. 1960. 44. 62; id. MGD, 297, 298. 333. 379; Tr.
Bălan. Sargelia. 4. 1966, 63; C. Preda. JNG. 16. 1966. 64. 75; I. Winkler. SCN. 4. 1968. 85. 340; L. Mărghitan.
Sargetia. 7, 1970, 12; DMN. 10.
Despre săpăturile din 1977-1983; I. H. Crişan, FL. Medele). V. Moga. Dacia. 22. 1978, 354. nr. 43; I.
H. Crişan. FI. Medelet, Materiale, 13, 1979, l 05-107; I. H. Crişan. Apulum, 18, 1980, 81-87; I. H. Crişan. FI.
88
Medele!. Mormântul princiar dacic de la Cugir (în curs de publicare).
58. CUNŢA (Conta), corn. Şpring.
Descoperiri izolate din epoca romană: fragment de ceramică roşie (Mz. Aiud, 3328);
drum roman. Inscripţia mitriacă aflătoare odinioară la Cunta a fost găsită la Doştat (CIL,
III, 7729).
P. Kirâly, Apulum, 107, 207; HTRTE. 6, 1889-90, 113, 117; D. Tudor. Oraşe, 140.
59. CURMĂTURA, corn. Lupşa.
Din loc neprecizat provine un topor de piatră perforat, probabil neolitic (Mz. Alba
Iulia, P. 2474).
lnfonnafii I. Al. Aldea.
60. CUT, corn. Câinie.
Pe un platou situat în partea stângă a pârâului ce duce spre "Fântâna Dârgului" au

fost aflate fragmente ceramice şi urme de chirpic marcând locuiri succesive din mai multe
epoci. Materialele aparţin culturii Criş din epoca neolitică, culturii Wietenberg din epoca
bronzului, perioadei hallstattiene (?), din Latene, perioada prefeudală şi din feudalismul
timpuriu. Periegheză I. Al. Aldea în 1968.
2. Dintr-un punct neprecizat sunt menţionate obiecte din bronz şi o daltă din mamă
calcaroasă.
3. În punctul numit "Fântâna Dârgului", situat la curba de la intrarea în sat, cu
ocazia construirii şoselei au apărut diferite materiale de construcţie romane, printre care şi
o conductă din lut ars.
I. lnfonnatie I. Al. Aldea.

2. C. Gooss. AVSL. 13. 1876, 233.
3. lnfonnatie D. O. Dan.
61. OAIA ROMÂNĂ.
I. În locul numit "Părăuţ' (sau "la Părăuţi") cercetări efectuate în 1967-1968 şi

1971 de I. Paul a dus la identificarea unei locuiri neolitice cu două nivele aparţinând
culturii Turdaş, faza târzie, şi a unui nivel aparţinând culturii Petreşti, corespunzând fazei
timpurii (A) de dezvoltare a acestei culturi.
2. În locul numit "Troian" în 1968 şi 1970 s-au identificat: un nivel Wietenberg,
89
unul hallstattian şi un a! treilea în care au apărut amestecate materiale de factură Latene şi
materiale romane (ţigle, substrucţii de ziduri, ceramică), indicând o aşezare din epoca
romană. Pe acest loc, în 1957, s-a aflat o inscripţie romană (Mz. Sebeş). Tot de aici provine
şi un altar votiv (Cil, III, 7788), considerat eronat ca provenind de la Apulum (Mz. Sebeş,
1742). După informaţia lui I. Aldea, în acest punct s-a aflat un mormânt de inhumaţie
chircit, aparţinând unei locuiri Coţofeni din faza de tranziţie la epoca bronzului.
3. În centrul comunei s-au descoperit fragmente ceramice din epoca Latene (Mz.
Sebeş, 1675, 1941).
4. În punctul "Slatina", cercetări efectuate în 1969 (Gh. Fleşer) au dus la descoperirea
unei aşezări romane, fiind găsite fundaţii de piatră, ceramică, obiecte de metal.
5. Lângă fostele grajduri C.A.P. ("Valea Sârbilor") cercetări efectuate în 1969 de Gh.
Fleşer au dus la descoperirea unor materiale romane, mai ales ceramică şi cărămizi (aşezare?).
6. Din punctul "Sub Snebeş" la Mz. Sebeş se află fragmente ceramice din sec. X-XI.
I. I. Paul, RevMuz. 2. 1965, 295-296; SC/V. 19. 1968. 679; I. Paul. Petreşti. 139-140 (ii).
2. G. Teglâs, ErdMriz. 8. 1888. 59; P. K.irăly. Apulum. 240; B. Csemi, AFM. 211. 482; SC/V. 19. 1968.
679; TIR,L 34, 31; V. Wollmann, Actat.fN. 7. 1970. 170-173; Dacia. 15. 1971. 370; lnf. I. Al. Aldea.
3. I. H. Crişan, Ceramica, 261. nr. I 04.
4-6. Informaţii I. Al. Aldea.
62. DECEA (Decea Mureşului), corn. Mirăslău.
I. Pe cele două părţi ale drumului ce duce spre Cicău s-au găsit următoarele obiecte
neolitice: un topor de piatră în formă de calapod, un fragment de topor de piatră, patru
dăltiţe de piatră şi două fragmente ceramice.
2. Pe "Dealul Furcilor" se află resturile unei aşezări neolitice.
3. În punctul "La Prigor" s-a găsit un topor-ciocan neolitic de gresie cenuşie
albăstruie (col. E. Orosz, Cluj).
4. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) o daltă de hematit şi alta
de porfir, datând probabil de la sfârşitul neoliticului; b) o ceaşcă de lut din epoca bronzului
(Mz. Deva, 4957); c) fragmentele unui vas de bronz din prima epocă a fierului; d) patru
drahme de argint din Apol/onia şi Dyrrhachium; e) un tezaur de monede dacice de tip
Hunedoara descoperit în 1954 din care 15 exemplare au ajuns în MIC; f) un sesterţ de la
Antoninus (?),altul emis în provincia Dacia (an I) şi nouă monede romane de argint.
5. Spre N de sat, la întretăierea şoselei Unirea-Aiud, în marginea pădurii (fosta
proprietate a lic. din Aiud), s-a săpat, de St. Kovacs în 1912, un cimitir eneolitic. Au fost
săpate în total 15 morminte cu schelete uşor chircite, cu ocru roşu. Două din schelete
aveau cranii trepanate. Alături de schelete s-au aflat buzdugane cruciforme de granit, sule
de aramă, cuţite de silex, perle de cupru, coliere de scoici Unio şi vase. În zona cimitirului
s-a aflat şi un topor de cupru cu tăişurile în cruce (MIC; Mz. Aiud).
6. Pe locul numit "Şanţul Ormenişului" s-a descoperit un topor de cupru eneolitic
cu tăişurile dispuse cruciş (Mz. Aiud).
7. La capătul de sud al vechii grădini Csilrt>s s-au găsit fragmente ceramice din
epoca bronzului (Mz. Aiud, 2269-74, 4538-42). Tot acolo s-au aflat trei morminte de
90
incineraţie având urne bitronconice din prima vârstă a fierului. Cercetări K. Herepey (o
parte din material în Mz. Aiud).
8. Spre N de sat , la poalele dealurilor, s-a găsit o piatră sculptată şi o statuie din
epoca romană.
9. În vatra satului descoperiri întâmplătoare din epoca romană: a) într-o grădină o
statuie de zeiţă (Ceres ?), râşniţe, lance de fier, fragmente ceramice, vase mari, mărgele
(Mz. Aiud, 2269, 3337-8); b) la marginea de NE a satului s-a găsit, într-o ulcică de lut, un
tezaur monetar (denari romani), din care câteva piese în Mz. Aiud, 11 în fosta col. Teglăs
(niciuna determinată); c) la marginea de NV a satului, fragmente ceramice şi cărămizi;
d) la marginea de SV, în locul bisericii româneşti, la săparea fundamentelor, s-au găsit
cărămizi, ceramică, un fier vechi de plug (antic?); în cimitir s-au descoperit adesea ceramică,
opaiţe fragmentare, monede de bronz de la Filip Arabul (Provincia Dacia) şi obiecte de
bronz (în fosta col. Teglăs, azi dispărute).
10. La sud de sat ruinele unui mithraeum descoperite în anul 1888; relief şi o statuie
mithriacă, două altare dedicate zeului Mithras (Cil, III, 12547-8).
I. M. Roska. A E,49, 1936, 81 ; id. Rep. 160, nr. 89.

2. M. Roska. Rep. 160. nr. 89.
3. lnformatie V. Zirra.
4. a) G. Teglăs, OITE, 12, 1887, 83; I. Maqian, Rep. 223; I. Andrieşescu, Contributie. 34; M. Roska,
Rep, 159, nr. 89; b). M. Roska. Rep. 160, nr. 89; c) M. Endes, Csik, 14; d) B. Mitrea. EDR. 10. 1945, 91; I.
Glodariu, RCD, 270; e) I. Winkler, Num.Sbor., 5. 1958, nr. 199; C. Preda, MGD, 303. nr.6; I) I. Winkler. A.
Hopârtean, CN, I, 1978, 18.
S. M. Roska, AE, 42, 1928, 50-51 (ii); id, Koz/, 2. 1942, 43-44 (ii); id. Rep. 159. nr. 89; G. Childe,
Danube, 204; E. Vulpe. EDR, 4, 1930, 197.7; V. Bologa-Al. Lengyel, Fragmente. 12-13; N. Aberg. Chronologie,
3. 39-41; St. Kovacs, A/SC. I, I, 1928-32. 89-1 Ol (ii); id. Koz/. 4, 1944. 3-21 (ii); H. Schroller. St.11. Kz, 60. nota
3, 66; I. Nestor, Stand, 73,76; M. Endes. Csik, 13; K. Horedt. MAGW. 70. 1940. 285; D. Berciu. Apulum, I,
1939-1942. 21-22. 49; D. Popescu. Bron=e=eil. 32; J. Banner-M. Pârdu~z. At. 1946-48. 50; Ida Kutzian, The
Copper Age Cemetery of Tiszapolgar-Basatanya. Bp. 1963. 589; N. Vlassa. SC/V. 15. 1964. 358-366; Al.
Vulpe, SC/I'. 15. 1964, 460; Z. Szekely, SC/V, 18. 1967, 330; VI. Dumitrescu. /st Rom. I, I 960. 60; M. Rusu.
Bcmatica, I. 1971. 82; 0-Berciu. Contributii, 121. 123.
6. M. Roska, Koz/, 2, 1942, 44. 106; id, Rep, 160. nr. 89; D. Popescu. Bronze=eil. 29. nota 4 (ii).
7. M. Roska, Rep, 160. nr. 89; G. Teglâs, OITE, 12. 1887, 83; M. Endes. Csik. 14.
8.1. Teglâs, Ms. 1911.
9. a-d) B. Csemi, AFM. 2/1, 141, 546; I. Teglâs. Ms, 1911.
10.G. Teglăs. P. Kirâly,AEM. 13. 1890. 197; F. Cumont. RA. 1893.41; id, Te:xtesetmon. 21. 317,n.
203, fig. I 78; B. Cserni. AFM, 2/1, 546; G. Teglâs. ErdM11=. 1902. 270; O. Floca, EDR. 6. 1935, 217; D. Tudor,
Oraşe. 206-7; TJR,L 34, 52; M. Takâcs. Apulum, 24, 1987, 173-177.
63. DOŞTAT.
1. Din această localitate se cunosc monede dacice tip Filip 11 şi o tertradrahmă de la

Alexandru Macedon.
2. În punctul "Zidul" sau "La Zidul'', situat între Doştat şi Şpring, s-au observat
urme de construcţii din epoca romană, coloane, statui, basoreliefuri, monede, inscripţii;
printre ele un monument mithriac.
I. C. Preda, MCD. 38. 434. nr. 24.
91
2. D. Tudor, Oraşe, 140-141; M. Macrea, Via1a, 161; I. T6th, ActaDebrecen, 6, 1970, 71.
64. DRAŞOV, corn. Şpring.
I. Pe vârful dealului Gorganul, cota 403, pe valea Bozului, se află o aşezare ene-
olitică cu ceramică pictată Petreşti. Tot aici este un strat de cultură Cotofeni (MIR şi Mz.
Sibiu).
2. La poalele dealului Ţipu şi în apropiere de drumul Draşov - Boz, pe o suprafaţă
întinsă,se află fragmente ceramice geto-dacice lucrate cu roata şi cu mâna, din epoca
Latene.
I. DosMNA, 5, 1948, nr. 610; lnforma1ie V. Zirra.

2. I. H. Crişan, Ceramica, 262, nr. 16.
65. DRÎMBAR (Drîmbariu), corn suburb. Ciugud, municip. Alba Iulia.
La cca. 900 m. NV de "Vadul Bălgradului" au fost identificate urme romane

constând din cărămizi, ţigle, olane, ceramică, tuburi de apeduct, indicând o aşezare din
epoca romană sau o vil/a rustica.
I. Mitrofan, Apulum, 5, 1965, 99; D. Tudor, Oraşe, 170; TIR,L 34, 56; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974,
44.
66. DUMBRAVA, (fost Cacova, Marga), corn. Săsciori.
De aici se menţionează inele de buclă din aur, datând de la sfârşitul epocii bronzului.
D. Popescu, Materiale, 2. 1956, 200 (ii).
67. DUMBRAVA (fost Limba), corn. suburbană Ciugud, aparţinând mun. Alba
Iulia.
I. La capătul de V al satului, la locul numit "Vărar", pe o terasă abruptă de pe

malul stâng al Mureşului, între Pârâul Şcoalei şi Pârâul Ghişoilor, având în spate şoseaua
Dumbrava - Oarda, iar în fată lunca Mureşului cu "Grindul Popii Bâtea" şi "Cărămidăria",
se află o aşezare neolitică cu o poziţie dominantă. Săpături D. şi I. Berciu în 1944 şi 1947.
Stratul arheologic prezintă o grosime inegală, aparţinând culturii Vinta-Turdaş, dar şi cu
materiale Lumea Nouă. S-au găsit şi cioburi pictate, aparţinând culturii Petreşti. În afară
de ceramică, au mai ieşit la iveală râşnite primitive, silexuri, lame de obsidiană, unelte de
piatră şlefuită, străpungătoare de os, vetre de foc etc. (Mz. Alba Iulia). Staţiunea este roasă
spre N de apele Mureşului. Prelungiri ale ei au fost constatate şi pe locurile vecine, la sud
92
de dealul "Coliba Barcului'', iar la V pe "Vărăria" şi pe "Bordane". Într-o zonă periferică
a aşezării neolitice, dincolo de drumul ce duce la Oarda, au fost aflate în 1972 (periegheză
H. Ciugudean) ceramică Turdaş, lame de silex şi obsidiană, 4 topoare de piatră şlefuită,
două fragmente de statuete antropomorfe, ceramică hallstattiană, printre care şi un frag-
ment Basarabi şi fragmente ceramice de-sec. XI-XIII. În anul 1995 au fost reluate cercetările
arheologice de către Universitatea "1Decembrie1918" din Alba Iulia.
2. Dintr-un punct neprecizat de pe teritoriul satului provine o verigă de fier din a
doua epocă a fierului (Mz. Alba Iulia).
3. La locul "Cuta"
s-au găsit fragmente de
ceramică romană.
4. La "Râturi"
cărămizi mari cu ştampila
Leg. XIII Gemina. Aici se
presupune existenţa unei
aşezări romane.
I. I. Berciu, Apulum, 2, 1943-45, 438; D. Berciu, I. Berciu, Apulum, 3, 1946-48, 18-29 (ii); D. Berciu,
ZSC, 61 , 1947, nr. 34, 59 (ii); D. Berciu, Contribuţii, 23, 25; H. Ciugudean, Apulum, 14, 1976. 14 (ii); id,
Apulum, 16, 1978, 50-53 (ii).
2. Informaţii I. Berciu.
3-4. D. Berciu, I. Berciu, Apulum, 3, I, 1946-48, 20; D. Tudor, Oraşe, 142.
68. DUMITRA, corn. Sântimbru.
1. Pe dealul "Gurguleu" au fost culese fragmente ceramice aparţinând culturilor

Criş şi Coţofeni . Dealul se află la I km . NE
de sat.
2. Pe o terasă situată pe versantul
nordic al dealului "Dâlma" au fost identificate
fragmente ceramice Coţofeni.
3. Dintr-un punct neprecizat din
această localitate provin: a) un celt de bronz,
datând de la sfârşitul epocii bronzului (Mz.
Alba Iulia, P. 4226); b) un pandantiv de os
decorat cu incizii aparţinând, probabil, culturii
Wietenberg; c) un celt de bronz hallstattian
(Mz. Alba Iulia, P. 6317 - P. 6318).
1-2. I. Mitrofan, Apulum, 5, 1965, 93-94; F.

Draşoveanu , Apulum, 19, 1981, 34.
3. a) lnformatie I. Berciu ; b) I. Andriţoiu ,
Civilizaţia, 46 (ii); N. Borotlka, Wietenberg, 41-42, nr.
182 (ii); c) I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Apulum, 25, 1988,
74 (ii).
93
69. FĂGET, corn. Valea Lungă.
Din puncte neprecizate de pe teritoriul acestei localităţi provin: a) o mică garnitură

sfericăde bronz cu protuberanţă ascuţită şi un pumnal de bronz de cca. O, 18 m. lungime,
cu mânerul găurit longitudinal, datând din epoca bronzului (MIR); b) un cuţit de bronz din
epoca bronzului (Mz. Sibiu); c) un colier de argint (Roska) sau o brăţară, poate de aur
(Pârvan), modelată în torsadă, datând de la stărşitul epocii bronzului şi despre care nu
avem altă ştire decât că ar fi existat în 1926 în posesia prof. I. Bianu, Bucureşti.
a) DosMNĂ, 1887, 91; b) Informatic K. Horedt; c) V. Pârvan. Getica, 191, nota I; M. Roska. Rep.
207, nr. 12.
70. FĂRĂU.
G. Teglâs afirmă că în 1886 a văzut două statuete de bronz, găsite în această lo-
calitate şi _dispărute ulterior. M. Roska înclină a le atribui epocii a doua a fierului.
G. Teglâs, OrrE, 12, 1887, 83, nr. 116; M. Roska, ESA, 9, 1934. 188; id, Rep, 151. nr. 31.
71. FEISA, corn Jidvei.
I. Securile de cupru citate de D. Berciu ca descoperite la Feisa, fostul judeţ Târ-

nava Mare, sunt în realitate de la Faisz, comitatul Pest (Ungaria).
2. În punctul numit "Râpa Feisii" cu ocazia săpăturilor lui I. Aldea din 1971 s-a
descoperit o aşezare eneolitică aparţinând culturii Petreşti. Au fost descoperite vetre de
foc, locuinţe de suprafaţă şi s-a recoltat un bogat material ceramic (Mz. Alba Iulia).
3. În Târnava Mică s-a găsit un buton de centură de formă ovală, cu capete ascuţite,
din bronz, cu ornamente încrustate în argint, din sec. IV (Mz. Sibiu, 6349). Piesei i se
atribuie, cu probabilitate, un caracter creştin.
4. Din puncte neprecizate se menţionează ceramică Coţofeni şi Wietenberg (MIC,
P. 78559-78628).
I. AE. 23. 1903, 427; 33, 1913, 308; D. Bcrciu. Apulum. I, 1939-40, 7.
2. I. Paul, Petreşti. 138, nr. 13.
3. C. Gooss, Chronik, 132; K. Horedt. MBBM. 11, 1946, 13; id, Contribu!ii. 22; I. I. Russu. St. T., I O,
1958, ser. 2, nr. 5-6, 318-319 (ii); M. Macrea, /stRom, I. 1960, 621; id, Viaia. 477.
4. Informatic Z. Kalmar.
FELDIOARA - RĂZBOIENI, azi Războieni - Cetate, aparţine oraşului Ocna

Mureş. Vezi Războieni - Cetate
94
72. FENEŞ, aparţine or. Zlatna.
1. În biserica de lângă şosea se menţionează un altar roman, probabil anepigraf,

folosit drept picior de pristol. La a doua biserică (din interiorul satului) a fost identificat un
alt altar, cu inscripţia încadrată în chenar, dar corodată şi indescifrabilă.
2. Pe teritoriul localităţii, într-un punct neprecizat, s-a descoperit întâmplător o
gemă romană de jaspis roşu, cu portretul împăratului Marcus Aurelius.
I. I. I. Russu, ActaMN, 7, 1970, 518, nota 5.

2. V. Moga, RevMuz, 11, 1977, 83 .
73. GALAŢI, (sat aparţinând oraşului Zlatna).
1. În locul numit "Dâmbul Racului" a fost găsit un topor de piatră perforat

(Mz.Alba Iulia, inv. P. 4757).
2. În jurul grupului de stânci calcaroase de la confluenţa văii Feneşului cu Ampoiul,
numite de localnici "Bulbuci", se află o aşezare preistorică de durată. S-a descoperit
ceramică aparţinând culturii Coţofeni
(faza III}, bronzului timpuriu, şi culturii
Wietenberg, precum şi unelte din silex
şi o fusaiolă. ~~µ~~~~~;§~~"\\\~~
3. În albiile unor torenţi din
păşunea de la " Gruieţe " au fost
descoperite accidental 3 topoare din -rno.Lr-. " " ,
piatră perforate, aparţinând probabil :Z,);
culturii Coţofeni. ~
74. GALDA DE JOS.
1. Pe fosta moşie a lui A. Kemeny s-au găsit fragmente de ceramică. neolitică

aparţinând culturii Star~evo - Criş, faza a III-a (MIC).
2. Pe platoul de lângă castelul feudal s-a identificat o aşezare de tip Coţofeni din
care provine ceramică, o fusaiolă şi două lame de silex.
3. Cu ocazia restaurărilor făcute la biserica veche din deal s-au descoperit mate-
riale de tip Coţofeni şi unele aparţinând, probabil, culturii Wietenberg.
4. În altă parte a comunei, neprecizată, s-au descoperit resturi arheologice ~acice,
95
din a doua epocă a fierului .
5. Între Cricău şi Gaida, la 2 km. NV de Gaida, au fost identificate porţiuni din
drumul roman, care într-un document din a. 1346 era numit drum pietruit (via /apidea);
lângă acest drum s-au găsit (a. 1900) blocuri de piatră fasonată, o cornişă ornamentată şi
monede variate.
I. M . Roska, Rep, 18, nr . 48; F.

Draşoveanu, Apulum, 19, 1981, 35.
2. H. Ciugudean, Apulum, 17, 1979,
65 (ii).
3. lnfoî-matii H. Ciugudean.
4. B. Cserni, AFM, 2/1 , 120; I. H.
Crişan, Ceramica, 263, nr. 130.
S. J. G.Neigebaur, Dacien, 170; M. J.
Ackner,JCC, 1856, 21 ; C. Gooss, Chronik, 75;
E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, 20; B. Cserni,
AFM, 2/1, 141 , 539.
75. GALDA DE SUS, corn. Gaida de Jos.
1. Din locul "Valea Gălzii" provin materiale romane, între care se menţionează şi o
inscripţie .
2. La poalele dealului "Cetăţuia" (în curtea lui Balaş Dumitru), cu ocazia săpării
fântânii, au fost descoperite fragmente ceramice dintr-o perioadă neprecizată.
I. D. Tudor, Oraşe, 179.

2. Informaţii I. Al. Aldea.
76. GĂBUD, corn. Noşlac.
1. După unele informaţii, în punctul "La Hume" ar exista tumuli de pământ. De aici
se menţionează două săbii, din care una întreagă, precum şi topoare (de forme ciudate?!).
2. Din locul "În Sehini" se semnalează un topor de bronz (celt?). Informaţiile sunt
neverificate, iar materialele n-au fost văzute de specialişti.
1-2. Informaţii I. Al. Aldea.
77. GEOAGIU DE SUS, corn. Stremţ.
1. Spre N de sat, pe culmea numită "Cuciu", se află o aşezare aparţinând culturii

Coţofeni şi un mic cimitir turnu Iar, numărând 4 tumuli, identificaţi în 1972 de H. Ciugudean,
care a şi săpat unul dintre ei. De formă elipsoidală (12 x 8 m.) şi puternic aplatizat, înălţimea
sa actuală nedepăşind 0,60 m. , turnului avea o manta formată din bolovani de calcar, cu o
grosime de cca. 0,25 - 0,30 m. Au fost descoperite în total 7 morminte, toate de inhumaţie,
96
3. Din epoca roma-
nă se semnalează pe teri-
toriul localităţii un capitel de
coloană şi monede (impe-
riale?).
4. Cele două in-
scripţii votive (CIL, III, 940-
1), citate ca aflate la Geoagiu
de Sus, provin în realitate de
la Geoagiu-Băi (Germisara),
jud. Hunedoara.
1. H. Ciugudean, ActaMN, 14, 1977, 43-49 (ii).

2. Fr. X. Hene, Beitrăge, 82; M. J. Ackner MCC, 7, 1862, 222; C. Gooss, Chronik, 24; Gr. Tocilescu,
Dacia, 863-4 (ii.); B. Csemi , AFM, 2/1 , 120, 554; I. Martian, Rep, 282; M. Dessewffy, AE. 1916. 50; C. Moisil,
BSN, 18, 1923, 91 ; O. Gohl , Az Erem, Budapest. 3, 1925, 15 ; I. Nestor, Stand, 169; M. Roska, Rep, 85, nr. 24;
B. Mitrea, EDR, 10, 1945, 62 .
3. B. Csemi, AFM. 211. 141. 540; TIR, L 34, 60; M. Bărbulescu, Sargetia, 13, 1977. 238.
4. C. Gooss, Chronik, 78 ; I. Martian, Rep, 282; G. Teglâs, HzmyadvmTărt, I, 124; M. Macrea, D.
Protase, SCSC/uj, 5, 3-4, 1954, 503, n. 13.
78. GEOMAL (Giomal), corn. Stremţ.
. 1. SpŢe S ~e '_'Măg~ră", la po~lele s~le se află mai ) ~\~~~

mulţi tumult, unu dtstruşt de lucrările agricole. Datează ·'. · ~
- ·)
de la începutul epocii bronzului. ~ · .
2. Din locuri neprecizate provin: un fragment de ; · -
cărămidă romană cu urme imprimate (MIC, 2420) şi un ~~-t.·:~~·~~~ijf)f-11t"O~
denar de la Septimius Severus; 3 monede romane în Mz. :::::: ~
Aiud.
3. Tezaur monetar, compus din 215 denari romani
imperiali şi un antoninian , datând din timpul lui
97
Commodus până la Gordian III, descoperit în 1951, pe versantul de E al dealului Măgura
Geomalului, situat la cca. 2 km. spre NV de sat (Mz. Alba Iulia).
I. H. Ciugudean, ActaMN, 14, 1977, 54.

2. M. Macrea, D. Prolase, SCŞC/uj, 5, 3-4, 1954, 502, nota 10-11; Informaţii M. Takăcs.
3. M. Macrea, D. Protase, SCŞC/uj, 5. 1954, 495-566; D. Protase, SCN, I, 1957. 157, nota 215; id,
SCN, 2, 1958, 257, nr. 3, 261, 262; D. Protase, I. H. Crişan, SCN, 4, 1968, 166, n. 5; C. Preda, SCN, 5. 1968,
199, n. 7, 193; D. Tudor, Oraşe, 179; TIR.L 34, 60; M. Chitescu, E. Popescu, SCN, 6, 1975, 225.
79. GHIRBOM, corn. Berghin.
1. În punctul numit"Ghezuini", la 2 km. vest de sat, au fost executate în anul 1967

săpături într-o aşezare cu cinci perioade de locuire: o locuire neolitică timpurie (cultura
Criş), documentată prin ceramică, idoli zoomorfi, unelte de os şi materiale litice; locuire
din faza de tranziţie la epoca bronzului, cu materiale ceramice de tip Coţofeni; un nivel
din epoca bronzului (cultura Wietenberg), marcat de urme de locuinţe, ceramică, o fusaiolă;
locuirea din epoca dacică (sec. I î.e.n. - I e.n.), ultima sesizată în cadrul săpăturii, cu multe
fragmente ceramice provenite de la vase lucrate cu mâna sau la roată, o fibulă de bronz,
fragmente de brăţări de sticlă şi un "pavaj" din piatră de râu; la suprafaţa solului, în arătură,
au fost culese fragmente ceramice din epoca prefeudală. Nu s-a sesizat în săpătură un
nivel de locuire, acesta fiind probabil distrus de lucrările agricole şi de eroziunea solului.
2. În marginea de sud a satului, în punctul "Între Veli", a fost cercetată o aşezare cu
locuiri din mai multe perioade; un nivel neolitic (cultura Vin~a-Turdaş, faza 82), cu
materiale ceramice caracteristice; o aşezare romană, în cadrul căreia a fost dezvelită o
locuinţă de piatră prevăzută cu hypocaust; un nivel feudal timpuriu (sec. XI-Xlll), cu
locuinţe de tip bordei şi materiale ceramice specifice, pinteni de fier etc, şi materiale de
sec. IV-V e.n.
3. În punctele alăturate numite "Faţa" şi "Cânepi'', la marginea de NV satului, a a
fost cercetată prin săpături de amploare, o aşezare eneolitică aparţinând culturii Petreşti.
Aşezarea are două nivele de locuire (Petreşti A şi AB). Au fost dezvelite patru locuinţe de
suprafaţă cu platformă, din ultimul nivel de locuire, şi un bordei din prima fază. Materialul
este extrem de bogat (ceramică, unelte de piatră şi os, greutăţi de lut ars folosite la războiul
de ţesut, resturile unui "altar" magico-ritual şi trei obiecte de cupru: un fragment din tăişul
unui topor-ciocan, mărgea şi o bucată de cupru nativ cu început de prelucrare). În zona
"Cânepi", locuirea eneolitică este suprapusă, în unele porţiuni, de o locuire datând din
Hallstatt D (vase de lut, o vatră), precum şi de o locuire prefeudală.În zona "Faţa" au fost
dezvelite şi 13 morminte de inhumaţie datate în sec. V-VI, cu un inventar destul de sărac
(Mz. Alba Iulia).
4. În locul "Dealul Dăii" a fost efectuat un sondaj, cu care ocazie a fost sesizată o
locuire Coţofeni, cu un strat de cultură foarte subţire.
5. În locul "Sub Vii" (pe pantele de sud-est ale dealului de la SV de sat, lângă
pârâul "Buturoi"), s-au efectuat săpături într-o aşezare a culturii Wietenberg, cu două
nivele de locuire. A fost dezvelit un bordei şi o locuinţă de suprafaţă. Într-o groapă menajeră
au fost găsite foarte multe fragmente ceramice şi câteva topoare de piatră.
98
6. În punctul "Ciorcobară" s-a executat un sondaj, cu care prilej a fost descoperită
o nouă aşezare Wietenberg, suprapusă de o locuire romană, aici aflându-se o monedă de la
Gordianus III. Fortuit s-a descoperit un celt de bronz (Mz. Alba Iulia, P. 6356).
7. Pe locul numit "Capul Şesului", într-o aşezare romană întinsă, a fost dezvelită
parţial o construcţie din cărămidă şi piatră cu mortar, aparţinând probabil unei villa rustica.
Materialele descoperite constau din ceramică, cărămizi (unele ştampilate), ţigle, obiecte
de fier, elemente de hypocaust. În apropierea clădirii s-a găsit o monedă de argint emisă în
timpul lui Hadrianus. În aceeaşi zonă a mai fost identificată o altă locuinţă din piatră de
râu cu mortar. Locuirea romană se extinde şi pe terasa aflată în stânga "Pârâului Oilor'',
unde se semnalează şi urme de locuire din Hallstatt, epoca feudală şi feudală timpurie
(periegheze I. Al. Aldea şi M. Blăjan).
8. Din locul "Faţa Crasnei", la cca. 3 km. E de sat, provine un medalion funerar din
calcar, pe care sunt reprezentate, pe două registre, şapte personaje (Mz. Sebeş , 2129). Cu
7@ ';:;~- ;-l1 · •
V~ ~
c:s rrl.Tl.1~
10~ '. "'.
99
ocazia unor sondaje au fost descoperite aici două morminte de incineraţie romane.
9. În punctul "Fântâna lui Coman" s-a executat un sondaj, găsindu-se resturile
unei construcţii romane, cu multă cărămidă şi ţigle (Mz. Alba Iulia).
10. La cca. 2,5 km. E-NE de sat, la "Gruiul Fierului", în anii 1961-1962, au fost
distruse morminte de inhumaţie, reuşindu-se recuperarea a patru cercei de aur şi a unor
fragmente dintr-o brăţară de argint. În anii 1974-1975 au fost semnalate şi salvate alte
şapte morminte de inhumaţie, având ca inventar catarame de bronz şi fier, lame de pumnal,
o lamă de silex, o cute şi un vas ceramic. Mormintele se datează în a doua jumătate a sec.
VII.
11. Pe panta sudică a dealului "Gruiul Măciuliilor", aflat la cca. 3 km. E-NE de sat,
au fost săpate două morminte de inhumaţie, având ca inventar două vase de lut, doi cercei
de argint şi 11 mărgele din opal, obsidian şi sticlă, datate în sec. VIII.
12. În grădina săteanului Vasile Stanciu au fost descoperite materiale ceramice
medievale şi bolovani de piatră proveniţi de la o fundaţie (Mz. Alba Iulia).
I. I. Al. Aldea, Apulum, 10, 1972, 3-16 (ii); I. Andriloiu, Civilizalia, 30, 122, nr. 49 (ii); N. Borotlka.
Wietenberg, 44, nr. 20; P. Roman, Co1ofeni, 82.
2.1. Al. Aldea, V. Moga, H. Ciugudc:an, Materiale 13. 257-261 (ii); Dacia, 23, 1979. 361, nr. 57; V.
Moga. I. Al. Aldea, Materiale, 14, 1980, 283-285.
J. Dacia, 15, 1971, 373; I. Al. Aldea, Valcamonica Symposium '72. Capo di Ponte:, 1975. 153-160
(ii); id, Apulum, 12, 1974, 40-48 (ii); Dacia, 22. 1978, 355, nr. 58; I. Al. Aldea, Apulum, 17. 1979, 25-29 (ii);
I. Paul. Petreşti, 26, 45, 107, 140 (ii); I. Al. Aldea. H. Ciugudc:an. Apulum, 25, 1988. 71 (ii).
4. lnformatii I. Al. Aldea.
5. I. Al. Aldea, Apulum. 13, 1975, 25-33 (ii); I. Andriloiu, Civilizalia. 30, 122. nr. 49; N. Borotlka.
Wietenberg, 45. nr. 204.
6. I. Al. Aldea, V. Moga, H. Ciugudc:an, Materiale, 13, 1979, 261; Dacia, 23, 1979, 361, nr. 57; I. Al.
Aldea, H. Ciugudc:an, Apulum, 25, 1988. 72 (il);.N. Borotlka, Wietenberg, 44, nr. 202.
7. SCIV, 21, 1970, 507, nr. 91; Dacia, 14. 1970, 447.
8. C. Pop, I. Al. Aldea, I. Chifor. V. Lucacc:l. Apulum, 7/1, 1968, 420, nr. I; V. Wollman, ActaMN. 7.
1970. 179-180.
9. Informalii V. Moga.
IO. I. Al. Aldea, E. Stoicovici. M. Blajan, Apulum, 18, 1980, 153-177 (ii).
li. E. Stoicovici, M. Blajan, Apulum. 20, 1982. 139-154 (ii).
12. Informalii I. Al. Aldea.
80. GÎMBAŞ, localitate componentă a or. Aiud.
I. La balastiera de pe malul Mureşului a fost descoperit incidental un topor din

bazalt, donat Mz. Aiud în 1976 ( 13648).
2. a) La est de sat, sub şaua "Măgurii" ("Măguricea"), în zona viilor şi a cimitirului
reformat au fost descoperite incidental (în 191 I) şi prin cercetări (M. Roska în 1913-
1914) morminte de inhumaţie, chircite, aparţinând culturii Noua, datând de la sfârşitul
epocii bronzului, morminte chircite de inhumaţie de la sfârşitul primei epoci a fierului şi
din epoca migraţiilor. Înmormântările succesive au dus deseori la suprapuneri şi deranjări,
ceea ce s-a repercutat în amestecul unor inventare funerare, care face greu de apreciat
exact numărul mormintelor. Se pare că e vorba de trei morminte Noua aflate în 1911 şi opt
morminte scitice (două aflate incidental, în 1911, şi şase cercetate de M. Roska în 1913-
100
1914). De notat că, după tipul de săgeţi dominant, necropola scitică de aici se datează în
ultimele decenii ale secolului VI şi începutul secolului V î.e.n., adică spre sfărşitul perioadei
de existenţă a grupului scitic din Transilvania (MIC, II. 8566-8747; III. 8924, 9292). În
aceeaşi zonă se pare că s-au aflat şi morminte de incineraţie hallstattiene; b) În aceeaşi
zonă, pe marginea unei terase, sub "Măgura" ("Măguricea") M. Roska a săpat 22 morminte
de incineraţie. Cimitirul din care fac parte este pe o porţiune distrus de apa râului şi vii.
Inventarul mormintelor se compune din: amnare, cuţite, catarame, sule, vârfuri de lănci,
scăriţe şi o zăbală, toate din fier, cât şi din obiecte de podoabă, două fibule, cercei, inele,
mărgele de pastă. Unele morminte conţineau şi vase sau o găleată de lemn cu cercuri de
fier. Se susţine că tot aici s-ar fi constatat şi un cimitir mai timpuriu de factură gotică(?).
Mormintele datează din prima jumătate a secolului VII şi arată o factură avară timpurie,
dar şi cu materiale slave(?) (inventarul în MIC, III. 8661-8908); c) Pe "Măguricea" s-au
găsit în 1895 trei morminte de bărbaţi şi unul de femeie. Orientarea lor este E-V. Inventarul
funerar cuprinde o sabie cu un singur tăiş, vârfuri de săgeţi romboidale, un topor, un
amnar, o sulă, brăţări de bronz şi inele de sârmă de argint. În continuare, spre V şi S, I.
Bodrogi a săpat la 190 I alte cinci morminte intacte şi câteva deranjate. Inventarul lor îl
formează inele mici de fier, vârfuri de săgeţi, brăţări şi un inel de tâmplă de argint. Spre
vest de mormintele descoperite în 1901, M. Roska a dezvelit în 1913 mai multe morminte,
dintre care îndeosebi unul avea inventar bogat compus din doi cercei din argint auriţi ,
piese ornamentale caracteristice stilului maghiar, o brăţară şi un buton de bronz, o sulă de
fier şi multe mărgele (materialul în MIC, li. 8566-8747). Spre SE de cimitir a constatat I.
Bodrogi a constatat pe o vatră oase de cal, o aranjare asemănătoare celei observate de M.
Roska la Moldoveneşti . Cimitirul de pe "Măguricea" aparţine secolului X-XI şi se atribuie
ungurilor.
3. Dintr-un loc neprecizat provine un mic obiect roman de bronz (MIC, III. 9228).
4. În apropierea Mureşului , la -.....-,,,-\---..,..---~--.,~
cca. 600 m. spre S de cimitirul feudal
timpuriu de pe "Măguricea", Bodrogi
a constatat un mormânt izolat al unui
călăreţ, având ca inventar o zăbală, trei
vârfuri de lănci , două scăriţe, un topor
şi un cuţit , toate de fier, precum şi
fragmente de ceramică, ornamentate cu
benzi ondulate şi cu portative. Acest
mormânt a fost în mod greşit atribuit
epocii maghiare de la sfârşitul epocii
prefeudale. El aparţine, . ca şi cele
amintite mai sus, epocii avare timpurii
din sec. VII (Mz. Aiud, 5154-163).
I. lnfonnaţii M. Takâcs.
2. a) Dolg, 4, 1913, 238. 240; G. Childe, Danube. 397; V. Pârvan, Getica, 352, 396, 428; I. Nestor,
Stand, 117, 143; id, ESA, 9, 1934, 186; M. Roska, ESA , 11 , 1937, 178-80; id, Rep, 161 , nr. 92; M. Roska , Koz/,
4, 1944, 63, 74; D. Popescu, Transilvania, 74, 1943, 215 ; id. SC/V, 9, 1958, 22; id, SC/V, 18, 1967, 336; I. H.
Crişan , MemCD, 108, nr. 24 ; id, Dacia, 9, 1965, p: 133-145; T. Soroceanu, ActaMN. 10. 1973, 499; V. Vasiliev,
Sciţii, 33, 45, 73, 76 şi urm .; b) I. Nestor, C. S. Nicolăescu-Plopşor, Germania. 22, 1938, 37. 40 (ii.); K. Horedt,
101
ContribuJii, 95-100; id, JstRom, I. 1960, 722; id, Dacia, 21. 1977. 261; M. Comşa. lstRom, I. 1960, 742; Gh.
Lazin, StCom Satu Mare, 3. 1975,72; I. Bona. ActaArch, 31, 1979, 1-2, 14, 19. 47; c) K. Herepey. AE. 15,
1895. 426-30 (ii); J. Hampei, Alterthilmer, 2, 531-33. 948-49; id, Honfoglalăskor. 36; I. Bodrogi. ErdMuzVănd,
7, 1913, 18-21 (ii); G. Nagy, ĂE, 33, 1913, 269, 271 (ii); M. Roska, M. Asztalos, Erdely. 163-66 (ii); id. E/Sz,
4, 1927, 259-61; I. G. Russu, Indicele cefalic, 2-6. ·
3. lnformatii Şt. Ferenczi.
4. I. Bodrogi, ErdMuzVănd. 7, 1913, 22; G. Nagy, AE. 33. 1913. 269-70; M. Roska. M. Asztalos,
Erdely. 154; M. Roska. Koz/, 4, 1944, 98.
81. GÎRBOV A.
I. În punctul "Rora", situat la est de comună, spre Dobârca, s-au descoperit frag-
mente ceramice neo-eneolitice, aparţinând culturilor Turdaş şi Petreşti (Mz. Sebeş).
2. În punctul "Neghilă", situat pe o terasă a văii care desparte hotarul comunei
Gârbova de cel al Dobârcii, un sondaj din 1980 a depistat fragmente ceramice neolitice
(cultura Turdaş), romane şi din sec. XI-XII. Au apărut fundaţii de clădiri (vil/a rustica?).
Materiale în Mz. Sebeş.
3. La "Kokesburgen" s-au găsit două topoare de piatră perforate, din epoca neolitică
(Mz. Sibiu, 11; 3568).
4. Lângă "Pârâul Gârbovei" s-au descoperit topoare de piatră întregi şi fragmentare
(Mz. Sibiu, 3657, 3659-62).
5. La "Monnintele Păgânilor"s-au descoperit ceramică, un mâner de sabie de fier
şi un vârf de săgeată de fier, datând din a doua epocă a fierului.
6. De pe teritoriul satului provin: a) două topoare de piatră triunghiulare neperforate,
o piatră de măcinat, o lamă de silex, fragmentul unui topor de piatră din epoca neolitică
(Mz. Sibiu, 3470, 3867, 3671-73); b) două prâsnele, piciorul unui vas şi o greutate de
ţesut, datând probabil din epoca bronzului (Mz. Sibiu, 3680-82, 3690), precum şi un topor
de bronz şi un celt de tip transilvănean; c) un vârf de săgeată scitică din prima epocă a
fierului (Mz. Wiesbaden); d) o brăţară de bronz cu proeminenţe, de factură celtică din a
doua epocă a fierului (Mz. Sibiu, 12046); e) o măciucă de bronz cu vârfuri şi tub de
înmănuşare dintr-o epocă neprecizată (Mz. Sibiu, 10472).
7. În epoca romană a fost aici o mică aşezare rurală cu ceramică de tip provincial,
cărămizi, ţigle (descoperite mai ales în valea dintre Gârbova şi Dobârca), ţevi de apeduct
(Mz. Sibiu, 3691-4, 11154-11164); ţigle cu ştampila Legiunii XIII Gemina se află în zidurile
bisericii din Gârbova şi ale fortificaţiei sale, în care a fost utilizat şi alt material din epoca
romană (sfinx şi leu funerar).
8. Ruina unei basilici romanice cu trei nave, turn în V, cuprinzând o tribună boltită
cu ogive. Boltite erau şi navele laterale, în timp ce nava centrală era tăvănită. Aceste
elemente denotă derivarea basilicii din biserica evanghelică din Sebeş. Dispoziţia altarului,
în schimb nu se mai recunoaşte. După Halavâts, altarul era dreptunghiular şi, în consecinţă,
Gerevich se gândeşte la o influenţă cisterciană; s-ar putea admite însă şi o înrudire cu
bisericile-sală, inspirate din arhitectura de lemn băştinaşă, care nu cunoaşte fonne circulare.
Pentru datarea ruinei trebuie să se ţină seama de uşa cu arc treflat din cor şi prezenţa unei
sacristii în care cădea acea uşă. Biserica a fost construită probabil în jurul anului 1280.
9. Cetatea de la SV de comună, la cca. 4 km. pe Valea Mare, cu ziduri de piatră cu
102
mortar, datează de la sfârşitul sec. XIII.
1-2. lnfonnatii D. O. Dan.

3-4.,6. a) lnformatii K. Horedt.
S. Programm Milhlbach, 1868/69, 40.
6. b) KVSL, 24, 1901 , 108; G. Teglăs, Om, 12, 1887, 77; K. Horedt. Dacia. 4, 1960, 111 , nr.61 ; M.
Rusu, Sargetia , 4, 1966, 36, nr. 67; c) I. Nestor, Stand, 143; M. Roska, Rep, 259, nr. 82: V. Vasiliev, Scitii,
146, 181 ; d) G. Teglăs, Om, 12, 1887, 77; K. Horedt, MBBM, 9-10, 1944. 101, 108; K. Horedt, MPBM, 12,
1947, 2. .
7. G. Arz, KVSL, 4, 1881 , 119; E. A. Bielz,JSK V, 19, -1889, 26; I. Martian, Rep, 279; D. Tudor, Oraşe,
140; TJR,L 34, 61; V. Wollman - R. Grecu, Apulum, 14, 1976, 102-104 (ii).
8. F. MOller, JCC, 3, 1859, 184-5; V. Roth, Baukunst, 14-15; G. Halavătz, AE, 27, 1907, 215-216; L.
Szab6, Epitomoveszet, 329; W. Horwath, Sieblljrschr, 58. 1935, 70-1; Kunst in Sieb, 16; T. Gerevich, Romankori
emltkei, 31 ; V. Vătăşianu , JAF, 65-66.
9. I. Martian, Urme, 41 ; Gh. Anghel , Apulum, 17. 1979, 273-275 (ii); id, Fortificaţii, 121-124.
82. GÎRBOV A DE JOS, aparţine oraşului Aiud.
Ruină de biserică sală, compusă dintr-o navă dreptunghiulară şi un altar pătrat.

Nava este tăvănită, altarul purta o boltă în cruce. Biserica aparţine probabil sec. XIII , iar
elementele gotice de la ferestr~ datează de la o refacere din sec. XV .
J. Moller. MaMO. I. 1905, 122-3 (ii): V. Vătăşianu , JAF, 73 .
83. GÎRBOV A DE SUS, aparţine oraşului Aiud.
I. La "Piatra Danii"' s-a descoperit ceramică aparţinând culturii Coţofeni (Mz. Aiud).
2. În vatra satului s-au găsit fragmente ceramice din epoca bronzului şi din perioada
hallstattiană (Mz. Aiud).
3. Lângă "Pârâul Hancului" s-a găsit un topor de piatră din epoca bronzului (Mz.
Aiud, 3423).
4. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) unelte de piatră şi
103
fragmente ceramice, prezentând carac-
terele culturii Coţofeni (Mz. Aiud); b) o
ulcică cu gura oblică şi cu toarta
supraînălţată aparţinând (sau culturii
Coţofeni (Mz. Aiud); c) un fragment de
situlă de bronz de la sfărşitul epocii bron-
zului, cu ureche şi fund prinse cu nituri
şi cu protuberanţe lângă margine (Mz.
Aiud); d) urme arheologice dacice despre
care nu se dau precizări ; e) un vas de lut
şi un basorelief fragmentar din epoca
romană (Mz. Aiud, 5036).
I. M. Roska, KOz/Debr, 1940, 4; id, KOz/, 1, 1941 , 46; id, Rep, 20, nr. 66; P. Roman, Coţofeni, 42, 82 (ii).
2-3. Informaţ i i M. Takăcs .
4. K. Herepey, AFM, 2/1. 52; M. Wosinsky, E7TK, 20, 1904, 27; id, Agyagm, 28; H. Schroller, St.u.Kz,
74; M. Roska, Koz/, '1, 1941 , 58; id, Rep , 89. nr. 57; M. Wosinsky, Agyagm. 28; M. Roska. Koz/, I, 1941 , 58;
c) K. Herepey, AFM, 211 , 58; 127; M. Roska, Rep , 89, nr. 57; M. Endes, Csik, 14; d) B. Csemi. AFM, 211 , 120;
e) B Csemi, A FM, 2/1 , 540; D. Tudor, Oraşe . 179; TIR,L 34, 61 .
84. GLOD, corn. Almaşu Mare.
1. În grota " Piatra Peşterii" se semnalează unelte primitive de piatră, despre care
nu se dau amănunte.
2. La S de sat, pe dealul " Muncelul", la punctul " Colţul Rupturii", s-a găsit un
topor de diorit, cu gaură de înmănuşare. Pare să aparţină culturii Coţofeni (Mz. Deva).
3. La poalele aceluiaşi deal s~au constatat fragmente ceramice despre care lipsesc
orice precizări .
I. G. Teglăs , FO/dKOzl, 15, 1887, 416; D. Berciu, R. Arhivelor, 5, I, 1942, 41.

2. G. Teglăs , FOldKOz/, 15, 1887, 416; id, ErdMiJz. 1898, 501; id, HunyadvmTOrt. 14 (ii); I. Marţian ,
Rep , 302; I. Andrieşescu , Contribuţ ie. 30; M. Roska, Koz/, I. 1941 , 58; id, Rep, 99, nr. 35.
3. Informatic O. Floca.
85. GLOGOVEŢ (Glogovăţ), corn. Valea Lungă .
1. Spre E, deasupra satului, pe dealul cetăţii medievale, se află o aşezare aparţinând

culturii Coţofeni . Materialele în Mz. Sibiu ş i MIC. Cetatea medievală are ziduri de piatră,
cu mortar şi este înconjurată de şanţuri .
2. De pe teritoriul satului provin ţigle romane (Mz. Sibiu, 5314-17).
1-2. L. Kov ăry, Erd. ep , 58; H. Schroller, St. 11.Kz, 75; M. Roska, Koz/, I, 1941 , 61 ; id, Rep , 126, nr.
154; SC/ V, I, 1950, 126.
104
86. GURA ARIEŞULUI, corn. Lunca Mureşului.
I. La cca. 300 m. SE de sat, în apropierea confluenţei Arieşului cu Mureşul, pe

terasa inferioară cuprinsă
între calea ferată Războieni - Tg. Mureş şi Arieş, cercetări de
suprafaţă au dus la descoperirea de fragmente ceramice neolitice şi o daltă de piatră
aparţinând culturii Turdaş, ceramică din epoca bronzului aparţinând culturii Wietenberg,
fragmente de vase din prima epocă a fierului, printre care şi o ceaşcă cu toarta supraînălţată
şi fragmente ceramice din sec. IX-X e.n.
2. De pe teritoriul satului, dintr-un punct neprecizat, provine o lamă de sabie din
bronz, datată în Ha BI .
I. V. Lazăr, Apulum, 15, 1977, 619 (ii).

2. B. Orbân, Szekelytb/d, 5. 69; C. Gooss, Chronik. 260; J. Hampei, Bron::k6r. 2. 16!1; M. Roska, Rep.
296, nr. 7; A. D. Alexandrescu. Dacia, 10, 1966, 128-129, 174. nr. 56.
87. HĂPRIA, corn. suburb. Ciugud, mun. Alba Iulia.
I. Pe dealul "Cetăţuie", situat la lkm. NV de sat, lângă pădurea care se întinde

până la Dumitra, s-au aflat fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, chirpic şi o
lamă de silex.
2. La cca. 400 m. N-NV de acest punct, în pădure, au fost reperaţi doi tumuli. Pe
suprafaţa unuia au fost aflate fragmente ceramice Coţofeni. Al doilea turnul(?) pe care se
află o bornă silvică, este dinr-o epocă neprecizată.
3. La locul numit"Vadul Morii" se semnalează urme din epoca bronzului, aparţinând
culturii Wietenberg.
4. Lângă "Cânechi" s-au aflat fragmente ceramice cu brâu alveolar, butoni alungiţi,
caneluri, datând din epoca bronzului şi epoca hallstattiană.
5. În vatra satului, fără precizări topografice, se semnalează urme dacice din a doua
epocă a fierului şi un cosor (sica ?).
6. La "Vadul Bălgradului" urme de aşezare romană, semnalată prin ceramică, ţigle,
olane, ziduri de piatră, descoperite cu prilejul lucrărilor agricole.
7. În locul "La Groape" s-a descoperit un sarcofag, care s-a distrus.
8. Pe "Gruiul Faurului" s-a aflat o fibulă romană din bronz.
9. La "Fântâna Lisului" s-au aflat fragmente de vase, cărămizi şi olane din epoca
romană.
10. La "Gura Zăpozii" s-au aflat fragmente de vase, ţigle, olane şi apeduct din
tuburi de teracotă, datând din epoca romană.
11. Fără precizări topografice, s-a aflat o monedă de bronz emisă de Filip Arabul,
cu legenda Provincia Dacia, un fronton de piatră, un con de piatră şi un fragment de
monument având reprezentat un delfin.
12. Pe un drum din apropierea magazinului mixt s-a aflat o monedă de bronz post-
aureliană, emisă de Constans I (337-350), care permite să se presupună că viaţa romană a
dăinuit şi după părăsire.
13. În zona central-nordică a satului se semnalează materiale hallstattiene (aşezare?).
105
14. La nord de magazinul
sătesc, în curtea locuitorului
Mitrofan Ioan, cu prilejul unei
săpături pentru fundaţie, s-au aflat
cărămizi pentru piloni de hypo-
caust. Locul se află Ia 20 m. sud
de punctul unde s-a aflat moneda
post-aureliană .
15. La vest de sat, pe malul
drept al văii Hăpriei , în dreptul
podului ce duce la locul " Moră
reşti ", de o parte şi de alta a şoselei
spre Teleac, s-au aflat urmele unor
construcţii din epoca romană (vil/a
rustica ?).
16. În partea de est a satului,
lângă moară, în curtea cetăţeanului
I. Popa, la săparea pivniţei a fost
aflat un medalion funerar roman
deteriorat.
1. 1, 3-4.1. Mitrofan , Apulum. 5.

1965. 94-96: K. Horedt - Seraphin, 8, nr.
202; I. Andritoiu. Civilizaţia. 122. nr. 53 .
2. Periegheză V. Vasiliev. I. Al.
Aldea, H.Ciugudean, 1982; H. Ciugudean,
Apulum, 32. 1995. 25.
S. B. Cserni, AFM, 211. 120; M.
Roska, Rep , 208, nr.18 ; lnformatii V.
Moga (pentru sica).
6-12.1. Berciu, Apulum, 3. 1946-
48. 200, nr. 4: I. Mitrofan, Apulum. 5.1965,
96-101 ; I. Winkler. SCN, 2. 1958, 406, nr.
12; M. Macrea, Viata , 472 ; D. Tudor.
Oraşe . 170; D. Protase. Continuitatea, 183 ;
TIR,L 34. 64; C. Preda, SC/VA, 26, 4, 1975,
468.
13-16. Informaţii I. Mitrofan.
88. HENIG, corn. Berghin.
1. Pe teritoriul localităţii sunt semnalate urme romane.

2. Lângă sat, fără precizări topografice, se menţionează o aşezare din evul mediu
timpuriu.
I. D. Tudor, Oraşe, 170.
106
2.1. Aldea, E. Stoicovici, M. Blăjan , Apulum, 18, 1980, 153.
89. HERIA (Hiria), corn. Fărău .
1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul acestui sat provin: a) un topor de piatră

lustruită de formă amigdalo idală, atribuit culturii Coţofeni (Mz. Aiud); b) urme aparţinând
culturii Wietenberg din epoca bronzului; c) două săbii şi trei varfuri de lănci din fier, de
caracter celtic, din a doua epocă a fierului (Mz. Aiud); d) un sesterţ de la Antoninus Pius
achiziţionat de Makai Domokos în 1883.
2. P.e dealul numit "Cetate", situat la vest de sat, s-au descoperit fragmente ceramice
aparţinând culturii
Coţofeni (Mz. Alba
Iulia). Au fost obser-
vate şi urmele unor
locuinţe (periegheză
M. Blăjan , 1976).
3. De pe teri-
toriul satului provin
două scăriţe de fier
şi un vârf de săgeată
romboidal, eventual
şi un al doilea exem-
plar (MIC, I. 1515, :/'l"..--::::: _
achiz. 1902). Scăriţele sunt de factură avară .
I. a) M. Roska, Kl.'Jzl, . I, 1941 , 51; id, Rep, 104, nr. 11 ; b) K. Horedt, Dacia, 4, 1960, 12, nr. 65 ; M.
Roska, Rep. 104, nr. 11 ; id, Kl.'Jzl, 4, 1944. 59, nr. 39; D. Popescu, Transilvania, 74, 1944, 647; I. H. Crişan ,
Sargeiia. 10, 1973, 57-58, nr. 31 ; d) Anuarul Colegiului din Aiud pe 1892-1893.
2. I. Marţian , Rep, 326; M. Roska, Rep, I 04, nr. 11 : Informat ii M. Blăjan .
3. M. Roska, E/Sz. 4, 1927, 264; id, Kl.'Jzl, 4, 1944, 97•101 ; K. Horedt,SC/V, 7, 1956, 397; id, Contributii.
100-1 0 1.
90. HOPÎRT A.
1. În hotarul de sud-est al localităţii, în 1967, au fost descoperite sporadic frag-

mente ceramice Coţofeni.
2. Pe terasa dealului numit "Olteni", situat la nord-est de comună, s-a descoperit un
topor fragmentar de piatră.
3. În vatra localităţii, cu prilejul săpării fundaţiei şcolii generale, au ieşit la iveală
fragmente ceramice din epoca bronzului, Hallstatt şi feudală (sec. XIII-XVI).
4. În vatra satului, pe ambele terase ale "Pârâului Ştiobului" s-au descoperit urme
de locuire (ceramică, un fragment de topor de piatră perforat) din neolitic, ceramică din
epoca bronzului, Hallstatt, romană, prefeudală şi feudală timpurie.
107
5. La est de sat, pe terasa numită "Sub Pădure", lângă gospodăria lui Samuilă Barbu,
s-au cules din arătură fragmente ceramice şi o lamă din silex din cultura Coţofeni , precum
şi ceramică hallstattiană şi feudală timpurie. Tot în acelaşi loc s-au mai găsit, cu ani în
urmă, două brăzdare de plug din fier, provenite dintr-un atelier de fierărie existent în zona
descoperirii.
6. La vest de sat, pe terasele "Văii Râtului", s-au identificat fragmente ceramice
romane şi o aşezare din epoca bronzului (cultura Wietenberg).
7. Pe teritoriul localităţii e semnalată o mică aşezare romană.
8. În valea dinspre Uioara s-au găsit deseori monede romane.
1-2. M. Blajan, C. Tatai-Balta. Apulum, 16, 1978, 14 (ii).

3-4, 6. Informaţii M. Blajan; N. Boroflka, Wietenberg, 95. nr. 555 .
5. M. Blăjan , E. Stoicovici, ActaMP. 4, 1980. 397 (ii).
7-8. B. Csemi, AFM, 211 , 141; C. Gooss, Chronik. 78; J. F. Neigebaur, Dacien. 246; TIR,L 34. 65 .
91. ICLOD, corn. Sâncel.
De pe teritoriul localiăţii provine o lespede funerară din calcar, descoperită inci-

dental în secolul trecut. Piesă de factură romană (Mz. Aiud, 3193).
lnfonnafii M. Takăcs .
108
92. IGHIEL, corn. lghiu.
1. La nord de sat, pe un pinten de deal numit "Piatra Poienii", într-o poziţie dominantă
în jurul unui masiv de stâncă ~calcaroasă, se află o aşezare aparţinând culturii Coţofeni
(săpături D. şi I. Berciu, 1943). S-au găsit numeroase fragmente ceramice caracteristice, o
fusaiolă conică, unelte de lut în formă de mosoare, un nucleu de silex, miezul cilindric din
perforarea unui ciocan de granit etc. (Mz. Alba Iulia).
2. La sud de sat, dincolo de Valea Mică, sub înălţimea impunătoare "Dealul Fierului",
într-un loc larg, dar ferit, cu aspect de şes, s-a identificat o întinsă staţiune cu ceramică de
două categorii : una parţinând culturii Coţofeni, iar cealaltă culturii Wietenberg.
Recunoaştere D. şi I. Berciu, 1943.
3. La 2 km . vest de sat, dincolo de Valea Mare, pe dealul "Gruiul Făgetului" , s-au
~ constatat resturile unei aşezări din faza de trecere
~M~~~~~~~H/1%~~ Ia epoca bronzului aparţinând culturii Coţofeni.
Recunoaştere I. Berciu, 1938 şi 1940.
4. Pe acelaşi deal, în punctul "La Grui", spre
pârâiaşul Ursoiului , s-a descoperit, în 1938, un
depozit de bronzuri din epoca mijlocie a bronzului,
care constă din şase piese: trei brăţări întregi şi una
fragmentară, lucrate dintr-o sârmă cu capetele
răsucite în spirale plate şi două securi de luptă, cu
gaură transversală şi cu discuri terminale, decorate
cu incizii geometrice. Aceste obiecte se aflau într-
un vas de lut din care nu s-a mai păstrat nimic (Mz.
Alba Iulia, P. 4216-P. 4221).
5. În albia pârâului lghiel s-a descoperit un
topor de bronz de tip Balşa (Mz. Alba Iulia).
6. Pe teritoriul localităţii se menţionează o
carieră de piatră calcaroasă, exploatată şi în epoca
romană.
I. I. Berciu, Apulum, 1; 1939-42, 26; id, RT, 10, 1-2; 1944, 133; O. Berciu - I. Berciu, Apulum, 2, 1943-
45, 24-5, 43-5 (ii); C. Daicoviciu, ACMI, 1943, 185; O. Berciu, SCJV, I, 1950, 61 ; P. Roman, Coţofeni, 82.
2. O. Berciu - I. Berciu, Apulum, 2, 1943-45, 24, 45 ; K. Horedt. Dacia, 4, 1960, 112. nr. 76; N.
Boroftka, Wietenberg, 49-50. nr. 235.
3-4. I. Berciu, Apulum, I, 1939-42, 24-38 (ii); D. Berciu - I. Berciu, Apulum, 2, 1943-45, 24; Al Papp,
ACMI; 1942, 93; D. Popescu, Bro::eze it. 112-13, I 24(il); I. Nestor, IstRom, I , 1960. 113; Al. Vulpe, Âxte, I. 71-
72 (ii).
5.1. Al. Aldea. H. Ciugudean. Apulum, 25, 1988, 72 (ii); I. Andriţoiu , Civilizaţia. 80. 123, nr. 56 (ii).
6. V. Wollmann, Sargetia , 10, 1973, 115.
93. IGHIU.
1. În hotarul comunei, spre satul Ţelna, s-a identificat o aşezare din epoca bron-
zului, cu un bogat material ceramic aparţinând culturii Wietenberg.
109
2. În partea de est a comunei s-a descoperit întâmplător în 1963 o aşezare cu două
orizonturi culturale: epoca bronzului, cu materiale Wietenberg şi prima perioadă a epocii
fierului.
3. Pe dealul cu vii numit "Măgura", s-au găsit în 1885, într-un vas de lut, o bară de
zăbală de bronz, un fragment de zăbală de bronz, o seceră de fier, un vârf de lance de fier
încovoiat. Aceste obiecte fac parte, probabil, din inventarul unui mormânt celtic din a
doua vârstă a epocii fierului (Mz. Deva).
4. Pe versantul estic al dealului "Baie'', la 1 km. SV de comună, se află o carieră de
calcar moale, exploatat în epoca romană, pentru nevoile oraşului Apulum.
5. În apropierea carierei de piatră, pe panta de NE a dealului "Baie", se află urmele
~ll\~\.~lt.~i1YIJ!' (I \ unei aşezări roma-
~~~~~~~~~~'il?~~~-ottffi\~ ne, unde s-au des-
coperit ruine, cera-
~~~~ mică, cărămizi , ţi-
.,,,.,„..s;~1::::~ gle, două inscripţii
(CIL , Jll, 1235 ,
1242), capiteluri,
• un trepied din
bronz şi monede
c~~~:ţ.~~~~~~ţ---7,~~~~~~---rf-:...::::~-- romane de argint şi

bronz. În anul
1943 , I. Berciu a
identificat aici rui-
nele unei construc-
"'-'"::'."". ţii (villa rustica?).
+1.o • De aici provin
1 '
,...............,'"". : :. ~ probabil, şi pietrele
1~~1~;~Jill:~~~~;;~i]~~~il:~.·d
~ ~ sculptate
rile unor din
casezidu-
din
sat.
6. Pe panta
8 nordică
a dealului
· " Butuci", spre va-
lea lghielului, la
26'
• cca. 1,5 km . de
comună, se află o necropolă tumulară cu
morminte de incineraţie în cutii de lespezi,
atribuită populaţiei autohtone dacice din
epoca · romană (sec. II), sau unor colonişti
dalmatini (illiri).
7. Pe vârful dealului"Măgulici"
(cota 492), la cca. I km . sud de necropola
tumulară, a fost identificat un castru de
pământ de formă patrulateră (50 x 41 m.).
110
Pe laturile de vest şi nord şanţul lipseşte. La 64 m. vest de castru se observă un val de
pământ. În interiorul castrului s-a aflat un vârf de lance. Castrul a fost construit probabil în
epoca cuceririi Daciei.
8. La capătul de vest al comunei, pe terenul locuitorului Gh. Nemeş, a fost identificat
un drum pietruit, de cca. 2,5 m. lăţime, poate drumul roman Apulum - Bruc/a, al cărui
traseu ocolea pe Ia vest dealul "Bilag".
9. Din puncte neprecizate provin: a) o sabie cu limbă de mâner, databilă Ia sfârşitul
epocii bronzului sau în Ha A 1; b) celt de bronz de Ia sfârşitul epocii bronzului (Mz. Alba
Iulia); c) denar roman republican (Mz. Aiud); d) în 1863 s-a descoperit un tezaur cu peste
200 monede romane (imperiale?).
I. SC/V, 19, 1968, 680; K. Horedt- Seraphin, 8, nr. 203; I. Andriţoiu, Civilizaţia. 123, 57; N. Boroflka,
Wietenherg, 50. nr. 236.
2. D. Popescu, RevMuz. I. 2, 1964. 191; SC/V, 15, 1964, 556.
3. G. Teglăs. OrrE. 12. 1887, 81; I. Marţian, Rep. 357 (consideră greşit că toate obiectele sunt de
bronz); M. Roska, Rep, 15 I. nr. 38.
4. M. Macrea, D. Protase. Materiale, 5. 1959. 446; JstRom. I, 404; M. Macrea, Viaţa. 308; V. Wollmann,
Sargetia, 10, 1973, 115.
5. M. J. Ackner,JCC, 1856,21; C. Gooss, Chronik, 80; J. Hampei, AE. 15, 1895. 437; B. Cserni, AFM.
2/1. 141, 473, 546; C. Daicoviciu. ACMI, 1942, 101; 1943, 185; I. Berciu. RT, 10, 1-2, 1944. 135. 136; id,
Apulum, 2, 1943-45, 437; M. Macrea, D. Protase, Materiale, 5, 1959. 446; I. Mitrofan. ActaMN. 10. 1973. 149.
n. 51; M. B!lrbulescu, Sargetia. 13, 1977, 238.
6. C. Daicoviciu, ACMI. 1942. 101; 1943. 185; I. Berciu. RT, 10. 1-2. 1944. 135. 136; id, Apulum, 2.
1943-45. 437; C. Daicoviciu. TransAnt, 121; M. Macrea, D. Berciu. SC/V, 6, 1955, 615; SC/V, 8, 1957. 357.
nr. 40; Dacia. I, 1957, 340. nr. 40; M. Macrea. Dacia. I, 1957. 214-215; M. Macrea. D. Protase. Materiale, 5,
1959, 442-446 (ii); lstRom. I, 391-392; O. Protase. Dacia. 6. 1962, 186-188; id. Continuitatea, 34-35; id.
Riturile. 92-93. 114; M. Macrea. ViaJa, 262; M. Babeş. Dacia. 14, 1970, 204-205; V. Moga - I. Al. Aldea.
Marisia, 5. 1975, 44.
7. M. Macrea, D. Protase, Materiale. 5, 1959, 448-449 (ii); M. Macrea,Viaţa. 220; TIR.L 34. 66.
8. M. Macrea, D. Protase. Materiale, 5. 1959, 447-448.
9. a) K. Herepey. AFM. 2/1. 1901. 89 (ii); I. Berciu, Apulum, I, 1939-1940. 28; M. Roska, Rep. 15 I.
nr. 38; A. D. Alexandrescu. Dacia. 10. 1966, 134-135. 176, nr. 90; b) lnformaJie I. Berciu; c) Informaţie M.
Takâcs; d). G. Miksa, Korunk. 1864. nr. 76; B. Csemi. AFM, 2/1, 546.
94. INOC, corn. Unirea.
De aici provine un (?) cercel de argint cu un cub ornamental poliedric, datând

probabil din sec. V-VI (MIC).
K. Horedt, Untersuchungen, 90 (ii): id. Dacia. 21. 1977. 268 (ii); 1. Bona, ActaArch, 31. 1979. 1-2. 37.
95. INURI, corn. Vinţu de Jos.
1. Pe teritoriul satului, ~ră precizări topografice, se semnalează o aşezare preistorică

atribuităneoliticului şi epocii bronzului. Foarte probabil este aşezarea ce va fi menţionată
în punctul următor.
2. Pe dealul "Piatra cu Stânjenu", dintre Valea Yinţii şi pârâul Rotunzii, anume pe
111
platoul (triunghiular) din vârf, au fost aflate incidental materiale din diferite epoci: a)
fragmente ceramice Coţofeni; b) fragmente ceramice din faza târzie a epocii bronzului; c)
fragmente ceramice dacice, lucrate cu mâna şi la roată, de culoare sură şi roşie. Pe acest
loc, anume pe proprietatea lui Ioan Marian, în 1955, cu ocazia lucrărilor agricole, s-a
descoperit un tezaur de monede (denari) republicane romane, din anii 172-77 î.e.n., aflat
într-un vas borcan, lucrat cu mâna, dacic. Din tezaur au fost recuperate 37 monede, din
care 30 sunt în Mz. Deva, trei în MIC şi trei în Mz. Alba Iulia. O altă monedă se află în
colecţia prof. C. Iancu din Sibişeni, împreună cu o cană cenuşie dacică, lucrată la roată,
provenind din aceeaşi aşezare.
3. Într-un punct neprecizat s-a găsit un torques (eventual mai multe) dacic, din a
doua epocă a fierului, lucrat din sânnă de argint împletită (Mz. Alba Iulia).
4. În pădurea "Prislop" s-au găsit fragmente de cărămizi şi ţigle, probabil romane.
I. G. Teglâs, FdldK!'Jzl. 17. 1889. 451: K Herepey. AFM, 211. 52.

2. a-c) O. Floca, Sargetia. 3. 1956. 11-38 {ii): id. SCN. 2. 1958. 106; id. SCN. 3. 1960. 103: id. OmD.
212; B. Mitrea. SCN. 2. 1958. 501: I. Winkler. JNG. 17. 1967. 133. 147; I. H. Crişan. Ceramica. 266. nr. 160;
L. Mărghitan. Sargetia, 7, 1970. 12; I. Glodariu. RCD. 284. nr. 154; lnforma1ie M. Simina.
3-4. G. Teglâs. OrrE. 12. 1877. 64; id. ErdMU=. 4. 1887. 137; id. AE. 12, 1892. 410; id. BKL. 44.1,
1911, 532; B. Csemi, AFM. 211, 120; I. Martian. Rep, 367; M. Roska. Rep. 47, nr. 177; Al. Ferenczi. AE. 32.
1912. 93; M. Takăcs. Apulum, 20, 1982. 93-97 (ii).
96. IZVOARELE (fost Bedeleu), corn. Livezile.
I. Dintr-un punct neprecizat provine un topor-ciocan din diabaz, probabil eneolitic

(MIR).
2. Spre SE de sat, în punctul "La cruce" S.Fenichel a săpat parţial în 1887 un turnul
de fonnă elipsoidală ( 12 x I Om.}, având înălţimea de 1,80 m„ acoperit cu o calotă dublă
din bolovani de calcar, separată printr-un strat de pământ. La baza turnu lu lui s-a constatat
un strat argilos, conţinând cioburi şi cărbune. Din cele patru schelete descoperite, toate
chircite şi orientate SV-N E, doar două au avut ca inventar câte un vas, la care s-a adăugat
într-un caz, o "daltă" (topor?) din piatră. Turnului se datează la începutul epocii bronzului.
3. Pe culmea situată la NE de sat, în punctele "La furci" - "Dealul Nioarcii", se află
o necropolă tumulară numărând 12 tumuli, 4 fiind identificaţi de S. Fenichel în 1887, alţi
8 fiind localizaţi de H.Ciugudean în 1972. Unicul turnul săpat de Fenichel avea o fonnă
accentuat elipsoidală ( 18 x 11,5 m.), în el fiind găsite 2 schelete chircite, aşezate faţă în
faţă şi orientate NV-SE, inventarul funerar constând dintr-un vas ceramic, o "mărgea" şi
fragmente de râşniţe. În turnului săpat parţial de H. Ciugudean, având mantaua fonnată
din mai multe straturi de bolovani, a fost descoperit aproximativ în zona centrală un schelet
chircit pe dreapta, orientat N-S şi având lângă cap o ceaşcă din lut (Mz.Aiud şi Alba Iulia).
Necropola aparţine perioadei de început a epocii bronzului.
4. Pe dealul numit "Gruiul Roşu", situat între satele Izvoarele şi Colţeşti, se află un
mic cimitir cuprinzând 5 tumuli, doi fiind parţial distruşi, un altul săpat de S. Fenichel,
care a şi descoperit cimitirul în 1887, ultimul fiind cercetat de H. Ciugudean în 1972. ln
turnului săpat de Fenichel au fost descoperite 3 schelete sub obişnuita manta din bolovani
calcaroşi, inventarul funerar constând dintr-un topor de piatră întreg şi altul fragmentar şi
112
câteva vârfuri de săgeţi. : .
H. Ciugudean a găsit un
singur mormânt, ci.I sche-
'.J
: ·i
; \.·..
letul chircit pe dreapta şi .. /.-
orientat NE-SV, având ca ·. .· ·,/
inventar o cupă de mici ·7.-:~<
dimensiuni, tipică peri-
oadei timpurii a epocii
bronzului (Mz.Alba
Iulia).
5. De pe teritoriul
localităţii provine şi un
fragment de buză de
cazan din lut, datând din
sec. XI-XII ( Mz. Aiud,
2387 ).
I. Inf. Mircea Ilie (Bucureşti) .

2. K. Herepey, AFM, 2/1 , 22-23, 28-29; M. Roska, Rep, 36, nr. 70; id, Koz/, I, 1941 , 51 ; I. Nestor.
Stand, 67; G. Childe, Dawn, ed. 1939, 189; H. Schroller, St.u.Kz„ 75 ; P. Roman, Cotofeni. 31.
3. S. Fenichel, AE, I I. 1891 , 160-161; M. Roska, Rep, 36, nr. 70; H. Ciugudean. ActaMN, 14, 1977,
49-50; N. Vlassa, M. Takacs, Gh. Lazarovici, ActaMN, 22-23, 1986, 64.
4. S .. Fenichel, AE. 11 ,. 1.891 , 161-162; H. Ciugudean, ActaMN, 14. 1977, 50-54; N. Vlassa. M. Takacs.
Gh .. Lazarovici, ActaMN, 22-23 „ 1986. 60, 63 .
- 5. lnf. M. Takăcs.
97. IZVOARELE (fost Ciufud), localit. componentă a or. Blaj.
La locul "Căstău " se află o aşezare din epoca bronzului în care s-au descoperit
fragmente ceramice, o mărgea de scoică, O ·lamă de piatră şi fragmentul unui toporaş de
piatră (MIC, IN. 1382-1394).
98. IZVORUL AMPOIULUI (fost Valea Dosului), sat aparţinând or. Zlatna.
I. Pe teritoriul satului se semnalează resturi de cultură materială dacică din a doua

epocă a fierului . Confirmări şi precizări lipsesc.
2. Tot aici s-au semnalat urmele unei aşezări din epoca romană .
3. Pe versantul de sud-est şi nord-vest al dealului "Dumbrava" sunt galerii vechi,
săpate cu tâmacopul, de exploatare minieră, probabil din epoca romană .
I 13
I. B. Cserni, AFM, 2/1, 120.
2. B. Cserni,AFM. 2/1, 141, 551; TIR,L 34. 116.
3. T. P. Ghi\ulescu - M. Socolescu. AIGR, 21, 1941, 409; TIR.L 34, 116.
99. ÎNTREGALDE.
Din loc neprecizat se semnalează un topor din piatră vulcanică, perforat, probabil
neolitic.
lnfonna\ii I. Al. Aldea.
100. JIDVEI (Jidveiu).
1. a) Dintr-un loc neprecizat de pe teritoriul satului provine un vas mic de lut cu

gura strâmbă, aparţinând culturii neolitice Turdaş (Mz. Aiud, 3149) şi un topor de piatră,
perforat, neolitic (Mz. Blaj); b) În 1876, într-un loc neprecizat de pe teritoriul satului
(probabil la construcţia liniei ferate), s-a descoperit un mormânt scitic de inhumaţie din
faza finală a primei epoci a fierului, din care se menţionează următorul inventar: fragmente
dintr-un vas de lut, un vârf de lance din fier, 24 săgeţi de bronz cu spin, unele în formă de
frunză, altele cu trei muchii, precum şi diferite obiecte nespecificate în informaţii (Mz.
Sibiu).
2. Dintr-un mormânt distrus provine un vas lucrat cu mâna, de factură celtică, datat
în Latene C (col. particulară). Vârful de lance din această localitate (Mz. Sibiu), amintit de
Pârvan ca fiind din a doua epocă a fierului, este apreciat (de I. H. Crişan) ca probabil
celtic.
3. În sat, cu prilejul construirii unui pod, s-a găsit un vas datând probabil din epoca
romană (iniţial în fosta col. lic. săsesc din Sibiu).
4. Cu ocazia săpării unei vii, la sud-est de sat, s-a descoperit o placă de bronz
ornamentată cu două cruci redate în tehnica granulării turnate, aparţinând unei catarame
ori unei piese de ornament, întrebuinţată la o centură. Datează probabil din epoca migraţiilor
(s-a păstrat la H. Wachsmann - Jidvei).
5. Tot în aceeaşi colecţie a existat şi un vas mai mic, castaniu negricios, descoperit
în "Schăwesbesch", aparţinând probabil aceleaşi epoci.
I. a) M. Roska, AE. 49, 1936, 81; id, Rep, 313. nr. 8; lnfonnatii M. Blljan (pentru topor); b) P.
Reinecke. AE. 22. 1897. 18 (ii); K. Herepey. AFM. 2/1. 65; E. Orosz. AE. 22. 1902, 177; V. Pârvan. Getica.
355, 513-514 (ii); M. Rostowtzcw. N. Fettich. SkythBosp. 500-500 I; M. Roska. ESA, 11. 1937. 193; id, Rep.
313, nr. 18; id. Koz/, 4, 1944. 73, nr. 146; D. Popescu, Transilvania. 74. 1943, 215; id, SC/V. 11, I, 1958, 15,
27; K. Horedt. MBBM. 9-10. 1944. 109; M. Părducz, ActaArch, 2. 1952. 143; I. H. Crişan, MemCD. 109. nr.
31; V. Vasiliev, Sci\ii, 147. 181.
2. V. Pârvan, Getica. 355. 513-514; I. H. Crişan, Sargetia, 10. 1973. 58, nr. 33 (ii).
3. Programm Hermannstadt. 1868/69. 30; C. Gooss. Chronik. 53; I. Martian. Rep. 378; M. Roska.
Rep. 313. nr. 8; TIR.L 35, 48.
4-5.K. Horedt. DFS. I, 1942. 37 (ii); id. Studii, I. 1949. 144.
114
JOI. LANCRĂM (aparţine oraşului Sebeş).
I. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) fragmente ceramice cu

spirale adânc incizate şi figurine de lut, probabil neolitice (MIC); b) materiale aparţinând
fazei a III-a a culturii Star~evo-Criş; c) un inel de aur din prima epocă a fierului; d) un
obiect de aur dintr-o epocă nedetenninată, găsit în 1903 într-o groapă de prundiş şi tăiat
după descoperire în mai multe bucăţi; e) cărămizi romane ştampilate; f) capul unei statui
de piatră, din epoca romană, înfăţişând o femeie (Mz. Sebeş); g) o monedă de argint de la
regele maghiar Petru (I 038-1041, I 044-1046), făcând parte dintr-un tezaur mai mare.
2. La marginea de sud a satului, în punctul "Podul Lancrămului", pe malul stâng al
râului Sebeş, se află o aşezare Wietenberg; s-au observat gropi şi bordeie, ceramică tipică
Wietenberg, un ac de cusut din sârmă de bronz şi un fragment de sceptru din os, bogat
ornamentat (Mz. Sebeş), Latene şi sec. IV e.n.
3. La fostele grajduri CAP s-a descoperit întâmplător un celt hallstattian (Mz. Alba
Iulia, inv. P. 6328).
4. La sud-est de sat, în "Câmpia Rozelor", drumul romane vizibil ca o ridicătură de
pământ. Venind din valea Secaşului se îndreaptă spre Vinţu de Jos.
I. a) M. Wosinsky, ETTK. 20, 1904. 32; id, Agyagm, 32, pi. X. I; b) F. Draşovean, Apulum, 19.
1981.35; c) MCC. I, 1856. 129; d. M. Csăki. KVSL. 25, 1903. 161-162; I. Marţian. Rep. 385; e) KK. 1865. nr.
86. 342; TIR.L 34. 73; D. Tudor. Oraşe. 141; f) lnfonnatii D. O. Dan; g) Programm Miihlbach. 1872/1873. 87;
I. Sabau. SCN, 2. 1958, 289. nr. 20.
2.1. Al. Aldea, Apulum. 11. 1973. 25-35; id. Bollellino. 11, 1974. 119-127.
J. I. Al. Aldea. H. Ciugudean, Apulum, 25, 1989. 73-74 (ii).
4. M. J. Ackner. J.CC. 1856. 14. 26; G. Gooss. Chronik, 90; P. Kiraly. Apulum. I 07. 207.
102. LAZ, corn. Săsciori.
I. La cca. 4 km. est de sat, pe platoul ocupat de vii, s-au aflat sporadic fragmente
ceramice aparţinând culturii Coţofeni. Periegheză 1982, M. Blăjan.
2. Spre sud-est de sat, pe vârful "Ghergheleu", la locul numit "Cetatea de lemn", se
află o mică circumvalaţie de pământ măsurând 40 m. lungime şi 28 m. lăţime cu val şi
şanţ, lat de 8-12 m. Cu ocazia săpăturilor (executate în 1942) nu s-au găsit unne arheologice
care să asigure datarea ei. Se presupune că ar fi medievală timpurie.
I. Informai ie M. Blăjan.
2. C. Gooss. Chronik. 33: J. Kony()ki. G. Nagy. K()=epkori vărak. 291; G. Halavăts. AE. 26. 1906. 356;
I. Marţian. Urme. 41; C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 193 7-40. 312; K. Horedl. AJIN. 9. 1937-40. 312; DosMNA.
1942. nr. 964; ACMI. 1943. 104: I. Berciu. Materiale. 4. 1967. 336-342 (ii).
LIMBA, azi Dumbrava, corn. Ciugud. Vezi acolo.
115
I 03. LIVEZILE.
I. Pe locul numit " La Fânaţe" s-au descoperit: un topor de piatră în formă de calapod,
mai multe securi de piatră dură lustruită şi un cuţit de gresie, atribuit culturii Schneckenberg
de la începutul epocii bronzului (Mz. Aiud, 1636-1639).
2. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) fragmente ceramice
neolitice, percutoare de piatră, o secure de piatră, suporturi de lut pentru vatră (Mz. Aiud,
1429-1525, 3365); b) o turtă de aramă pură, brută (Mz. Aiud), un celt de bronz întreg şi
unul fragmentar de la sfârşitul epocii bronzului sau începutul Hallstattului (Cab. num.
Acad. R.S.R.; Mz. Aiud); c) podoabe de bronz, neprecizate, datând probabil din prima
epocă a fierului ; d) cinci inele spirale de aur dintre care trei sunt inele de buclă şi două de
tip Noppenring (Cab. num. Acad. Rom .).
3. La NV de sat, pe " Dealul Sârbului", se află trei tumuli, dintre care doi, de mari
dimensiuni, au fost exploraţi de K. Herepey în 1885. În interiorul lor s-au găsit câte două
morminte, protejate de o calotă construită din blocuri de piatră calcaroasă şi conţ inând
schelete umane chircite, aşezata pe partea dreaptă, orientate NE-SV. Inventarul funerar
constă din vase de lut lustruite şi ornamentate cu serii de împunsături. Pe pieptul unuia din
schelete s-au găsit o spirală dublă de tipul "ochelari" şi un cârlig în formă de S, ambele de
cupru. S-au mai găsit topoare de piatră, o râşniţă, sule de os, cenuşă, cărbuni şi multe
fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni , Bronzului timpuriu şi culturii Wietenberg.
Lângă unul dintre tumuli s-a găsit un stâlp de piatră , înalt de I m, şi o lespede
dreptunghiu l ară de 2 x I m, împrejurul cărora se aflau multe oase de animale, cărbune şi
cenuşă . S-a presupus că ar fi vorba de un "altar" servind la cultul morţilor în legătură cu
tumulii (material din tumuli şi din aşezare se află la MIC, 6696-6729, V 9976-9977 şi la
Mz. Aiud, 1429-1525).
., (\ r-
;,/
~·
11
.:;;ţ;;:
, , ~~- -
fi .10
:i ~~
L?-·.• .·
. ·lO
i. - . • ' . · li.
oe.1~\· •
·r.: -:-· ,
( - • : •
. ..
'-:..." ."
.I
........
r
-
i . .:„~~:
-:-:_„„
,, . J
. / --.c:.;:· .. ·-- · ~· •
- · .... ~ . --·
-:....:.·:---:-~.~.--+__;.:..-4.-~~~~~2Y.j~~~::§
I t.
._.......::::-:: . ·:.- z~(/;i
~· '. :li2 = ~> •·/~
) 1\\~~ .•
' ~ „
;„ ~-· -
:· ~=-
'70116..""""
\]) „ ... _ __ „
~ ····· · ·=· .~~ -·
#', • • •• • • • • • • • •
116
4. Pe creasta dealului "Cărpiniş" (sau "Cărpinei") se află şapte tumuli dintre care
cinci au fost răscoliţi prin săpături clandestine, iar doi au fost exploraţi de K. Herepey. În
fiecare turnul s-a găsit câte un mormânt sub o manta de piatră, cu scheletul chircit, orientat
V-E, având ca inventar câte o ceaşcă de lut. Craniile lor sunt dolicocefale. Şi lângă acest
deal este semnalată o aşezare aparţinând culturii Coţofeni (Mz. Aiud).
S. În punctul "Izvorul Popii", s-a identificat o aşezare aparţinând culturii Coţofeni
şi Wietenberg (Mz. Aiud, 1552-1635).
6. Pe locurile "Nedeia" şi "Obârşie" se află o aşezare cu materiale aparţinând culturii
Coţofeni şi Wietenberg, fragmente ceramice, o mărgea de lut, o greutate de lut, un cuţit de
cupru curb, o turtă de bronz brut (Mz. Aiud, 1636-1639).
7. Pe culmea pietroasă din dreapta văii Aiudului, pe locul numit "Vârful Băii", se
află o aşezare şi o necropolă tumulară din Bronzul timpuriu. Dintr-un turnul tăiat de drum
s-a recuperat o calotă craniană cu o trepanaţie de mari dimensiuni. Începând din anul
1994, H. Ciugudean a început săpături sistematice în aşezare, cercetând totodată un al
doilea turnul, în care au fost găsite două schelete chircite având ca inventar vase ceramice.
8. Fără precizarea exactă a locului, sunt semnalate urme de construcţii din epoca
romană: cărămizi rotunde şi pătrate, capitel de coloană(?) (Mz. Aiud, 3223-3229).
I. H. Schroller. St.11. K=. 75. nr. 48; M. Roska. AE, 46. 1936, 81; id, Koz/, I. 1941. 83. nr. 321; id. Rep.
306-307. nr. 88.
2. a) M. Roska, Rep. 306-307. nr. 88; b) K. Herepey, AFM. 211. 85, 87 (ii); M. Roska. EsA. 12, 1938.
156; G. Teglăs. OITE. 12. 1887, 80; d) D. Popescu. Materiale, 2, 1956, 200 (ii); M. Rusu. Ac1aMN. 9, 1972, 46.
J-4. S. Fenichel, AE. 11. 1891. 65. 161-162; G.Teglăs. Ai.. 8. 1888. 122 (ii); J. Hampei. EITK. 16.
1893. 37; H. Schmidt. ZjE. 35. 1903. 446 (ii). 448; J Banner. Do/gSz. 3. 1927. 17. 36. 45, 46. 75, 99; H.
Schroller. ZjE. 42. 1930. 256-257; id, St.11.K=. 31-34; id. PZ. 24. 1933. 336-7; I. Nestor. PZ. 23, 1932, 368-9;
id, Stand, 66-7; A. Prox. Schneckenberg. 55; M. Roska. Ko=I. I, 1941. 83. 321; id. Rep, 306-7. nr. 88 (ii); id.
Ko=I. 4. 1944. 33. nr. 77; P. Patay. AE. 1942. 111-4; D. Berciu. /s/Rom. I. 1960; id. Con1rib11Jii. 149; K.
Horedt. Dacia. 4. 1960. 111. nr. 25-27; A. D. Alexandrescu. SC/V. 14. 1963. 148; D. Popescu, SC/V. 16. 1965.
324-325; H. Ciugudean. Ap11/11m. 32. 1995. 26 (ii).
5. H. Schroller. St.11.K=, 75. nr. 48; I. Nestor. S1and. 66; M. Roska. Ko=I. I. 1941. 83. nr. 321: id. Rep.
306-7. nr. 88 (ii); id. Ko=I. 4. 1944. 33. nr. 77; K. Horedt, Dacia. 4, 1960. 111. nr. 25-27: N. Boroffka. SCll'A,
44. 1993. 293-302 (ii).
6. K. Herepey.AFM. 2/1. 28-29. 85 (ii); H. Schroller. S1.11.K=. 65-75. nr. 46; M. Roska. Rep. 306-7. nr.
88; id. Ko=I. 4. 1944. 33. nr. 77; K. Horedt. Dacia. 4. 1940. 111. nr. 111; D. şi I. Berciu. Ap11/11m. 2. (ii); I. H.
Crişan. AclaMN. 2. 1965. 50.
7. H. Ciugudean. Ap11/11m, 17. 1979. 65. (ii); D. Botezatu. H. Aldea. H. Ciugudean. S1udii şi cercetari
de anlropologie. 24. 1987, 3-7 (ii); inf. H. Ciugudean.
8. B. Cserni. AFM. 211. 141. 552; D. Tudor. Oraşe. 190; TIR,L 34. 43.
104. LOPADEA NOUĂ.
1. Dintr-un loc neprecizat de pe teritoriul satului se semnalează descoperiri neolitice

aparţinând culturii Criş şi mai multe fragmente de vase din epoca fierului.
2. Pe locul numit "FOldvaracs" se află o aşezare de la începutul epocii bronzului,
unde, în afară de fragmente ceramice, s-au mai găsit bucăţi de cupru, un topor de piatră de
serpentin cu buton în ceafă şi un cuţit de gresie (Mz. Aiud, 1357-93).
3. La "Capul Viilor" (=hotarul Telek ?) a fost identificată o aşezare cu ceramică
117
din epoca bronzului. Tot aici s-a descoperit incidental un mormânt scitic de inhumaţie
(Mz. Aiud).
5. În toamna lui 1949 au fost donate Mz. Sf. Gheorghe trei vârfuri de săgeţi din
bronz, scitice şi o lamă de cremene, toate găsite la Lopadea Nouă. Alte informaţii nu se
dau. Materialele scitice ar putea proveni din cimitirul distrus cu ocazia înfiinţării plantaţiei
de pe versantul stâng al văii, când au fost scoase prin arăturile adânci oase umane, vase
bitronconice şi o ceaşcă (Mz. Alba Iulia).
6. Lânga fostele grajduri CAP, în punctul "Telek" s-a recoltat ceramică din epoca
Latene. Tot acolo se menţionează şi un nivel feudal-timpuriu din sec. X-XI.
7. În 1981, pe valea Lopezii, la 300 m. de fostul sediu CAP a fost găsită o placă
votiv.ă din marmură albă, cu reprezentarea lui Mithras.
I. B. Cserni, AFM, 211 . 141 ; M. Roska, Rep. 153, nr. 43; N. Vlassa, ActaMN, 3, 1966. 17 .
2. K. Herepey, AFM, 211. 52; H. Schroller. St.u.Kz. 74: M. Roska. Rep. 153. nr. 43; H. Ciugudean. PZ.
66. 1, 1991.107(il).
3. K. Herepey. AFM. 211. 52 ; M. Roska. Kăzl. 2. 1942. 31-35: id. Rep. 153, nr. 43 ; I. H. Crişan ,
MemCD, 105, nr. 32; V. Vasiliev, Sciţii. 147. nr. 55 . . .
4. J. Bodrogi, ErdM1izVand, 7, 1913. 24-29 (ii): G. Nagy. AE. 33, 1913, 271 (ii): M. Roska. E/Sz. 4,
1927. 261-3 (ii); id, Rep, 153. nr. 43 ; K. Horedt. SC/ V, 7. 1956, 397 ; id. Contribuţii. 101. (ii); E. Comşa.
Dacia, 7. 1963, 437; V. Vasiliev. Sci\ii, 147. nr. 55 .
5. Z. Szekely. Almanah Sf Gheorghe, 55-56; lnfonnatii H. Ciugudean.
118
6. H. Ciugudean, Apulum, 17. 1979, 68 (ii).
7. C. L. Bălută, SC/VA , 40, 1989, 381-383 (ii).
105. LOPADEA VECHE (fost Lopadea Română), corn Mirăslău.
I. În punctul numit "Jidovină" sau "La Jidovină", cercetări efectuate în 1967-1968

de V. Lazăr au dus la identificarea unor locuiri succesive aparţinând culturilor neolitice
Criş şi Petreşti, culturii Coţofeni, Wietenberg, Noua, din epocile Latene, romană, prefeudală
şi feudală sec. XIII-XIV (Mz. Aiud).
2. În locul numit "Râpa Albă", situat la nord-vest de sat, spre Aiud, se află o aşe
zare cu ceramică aparţinând culturilor Coţofeni şi Wietenberg.Printre materialele Coţofeni
e amintită o figurină antropomorfă din lut şi un topor-ciocan din granit negru (Mz. Aiud,
1067-1133).
3. De pe teritoriul localităţii se menţionează un topor de aramă cu braţele în cruce,
provenind dintr-o aşezare Coţofeni (col. lnst. Ped. Tg. Mureş).
4. În locul numit" Păhui" a fost atestată o aşezare din epoca bronzului, cu ceramică
aparţinând culturilor Wietenberg şi Otomani.
5. În punctul "Sălaşuri", aflat în hotarul spre Aiud, a fost identificată o întinsă
aşezare Wietenberg.
6. La 1,2 km . de sat, în dreapta drumului ce duce la Aiud, pe un promontoriu, au
fost aflate fragmente ceramice din epoca bronzului aparţinând culturii Wietenberg şi un
topor de granit negru (Mz. Aiud).
7. În grădina lui Marcu Ionaş, situată pe terasa inferioară, în stânga drumul~i ce
duce la intrarea în sat, au fost culese fragmente ceramice prefeudale. Informaţii neverificate
menţionează că, la întorsul viei, aici s-ar fi găsit cca. 17 morminte de inhumaţie cu inventar,
azi pierdut.
8. De pe teritoriul satului provin, fără preciziuni topografice, următoarele obiecte:
a) imitaţia unui to-
por în miniatură din
lut ars, probabil din
perioada de tran-
ziţie spre epoca
bronzului; b) o râş
niţă de piatră din a
doua epocă a fie-
rului (Mz. Aiud); c)
un fragment de ce-
ramică de factură
slavă (Mz. Aiud ,
1132).
I. V. Lazăr, Apulum, 15, 1977, 620. n. 12 ; H. Ciugudean. Ap11/11m, 17. 1979. 13 (ii); id, PZ. 66, I, 1991 ,
111 (ii).
2. G. Teglăs , OTTE, 12. 1887. 81 ; K. Herepey, AFM, 211 . 52 (ii); H. Schmidt, ZtE. 35. 1903, 442-443
119
(ii); M. Wosinsky. Agyagm. 27 (ii); M. Roska. Kezikonyv. 2. 156, 419 (ii); id, Kozl. I. 1941. 75. 91 (ii); 2.
1942, 63. 75; 3, 1943. 79, 42; id. Rep, 208. nr. 22; H. Schroller, St.u.Kz. 31, 746 (ii); I. Andrieşescu. Contribulii,
67; K. Horedt, Dacia. 4, 1960. 112, nr. 82; V. Lazar. RevMuz. 4. 4. 1967. 350; id. Apulum. 15. 1977. 620 (ii);
P. Roman. Coţofeni. 82 (ii); N. Borofll<a. Wietenberg. 54. nr. 259.
3. V. Lazar. SCIV. 25. I. 1974. 120-121.
4. H. Ciugudean, Apulum. 17, 1979. 68 (ii); N. Borotlka. Wietenberg. 54. nr. 258.
5-7. V. Lazăr, Apulum, 15, 1977, 620-624 (ii).
8. a) G. Teglăs, orrE, 12, 1887, 81; M. Roska. Kozl. 2, 1942. 63. 75; id. Rep, 208, nr. 22; b) B.
Csemi, AFM. 211, 549; c) K. Horedt, SCIV, 2. 2, 1951. 199.
106. LUNCA METEŞULUI, corn. Meteş
1. În apropiere de izvoarele văii lscăi, pe locul numit "Pleaşa înaltă", este situată o
aşezare puternic afectată de eroziune, de unde au fost colectate fragmente ceramice
aparţinând culturii Coţofeni (faza III) şi bronzului timpuriu (grupul Şoimuş), precum şi o
măciucă fragmentară din piatră, de formă sferică, şi o sulă din os (Mz. Alba Iulia).
I. H. Ciugudean, Apulum. 23. 1986. 62 (ii).
107. LUNCA MUREŞULUI (Cucerdea).
1. La est de sat, pe înăţimea "Fântâna de Piatră", pe lângă "Valea Bună", s-a găsit
o mare cantitate de ţigle romane dintr-o aşezare mai întinsă, iar pe o înălţime ceva mai sus,
la "Cetatea Stejarului'', resturi de clădiri, fragmente de ţigle şi ceramică. În apropiere se
văd urmele drumului roman care vine dinspre Războieni-Cetate.
2. Din aceleaşi locuri sau din apropiere sunt cărămizile cu ştampila L V M, un
fragment LE.
3. Dintr-o grădină din vatra satului provine un coif roman de bronz, înalt de 20
cm„ ornamentat cu un şarpe în relief şi cifra XVIII răsturnată (Mz. Aiud); Cil, III, 8079,
4) şi un vas roman (Mz. Sf. Gheorghe).
4. În vechea bisericuţă de lemn, servind ca prestol, se află un altar votiv roman
închinat lui lupiter Optimus Maximus de către un centurion al leg. V Macedonica. Inscripţia
a putut fi adusă aici de la Turda.
5. Pe platoul "Deasupra Viilor", situat la nord, nord-est de sat, s-a identificat o
întinsă aşezare romană reprezentată prin substrucţii de clădiri (fragmente de cărămizi şi
olane, bolovani de râu, lespezi din gresie, ceramică etc.). Pe pantele abrupte dinspre sud
ale platoului s-au identificat fragmente ceramice din culturile Coţofeni şi Wietenberg.
6. La nord-vest de sat, pe locul numit "Disnoser", amplasat în partea stângă a pârâului
"Valea Morii" s-au găsit fragmente ceramice Coţofeni şi romane, mai frecvent întâlnite pe
panta din partea stângă a şoselei.
7. La vest de sat, pe platoul dealului "MuromtetO" din partea stângă a liniei ferate
Războieni - Câmpia Turzii, pe o suprafaţă de circa I Oha. s-a identificat o aşezare Coţofeni,
reprezentată prin unelte litice (două topoare perforate) fragmentare şi ceramică.
8. La sud de sat, în spatele grajdurilor CAP, în partea dreaptă a şoselei, pe o arie de
120
circa 1 ha., se semnalează fragmente ceramice romane târzii (sec. IV e.n.) şi o aşezare
medievală cu ceramică din sec. XIII-XIV . ·
9. Din vatra satului provin două buze de căldăruşe de lut, caracteristice sec. XI-XII.
1O. În puncte topografice neprecizate s-au descoperit: a) monedă tocită de bronz cu
litere greceşti din epoca dacică sau romană; b) o sabie cu două tăişuri din sec. V-VI e.n.
I. B. Orbăn. Szekelyfold. 5. 66. 70; C. Gooss, Chronik. 88; TIR,L 34. 75; D. Tudor. Oraşe, 207 .
2. G. Teglâs, Klio, 11. 1911. 503 .
3. G. Teglăs, AEM. 9. 1886. 244, 21; id. AE. 8. 1888. 184-5; id. ErdMiiz. 5. 1889. 255; G. Nagy.
SzNME, I , 1890. 58; id. BR. 7, 1900. 75 .
4.1. I. Russu, ActaMN. 5, 1968. 466-469 (ii).
5-9. Informaţii M. Blăjan.
10. a) I. Winkler. A. Hopârtean. CN. I. 1978. 19; b) St. Ferenczi, OmD, 199.
108. LUNCA TÎRNA VEI (fost Spini), corn". Şona.
1. În vatra satului, la nr. 165, s-a descoperit, în 1972, un molar de rinocer(Coelodonta

antiquitatis Blumenbach), fragmente de vase preistorice şi urne cu cenuşă şi oase umane
calcinate, precum şi o monedă (dupondius) de bronz de la împăratul Traian, emis în 99-117.
2. La marginea estică a satului, pe terasa din partea dreaptă a şoselei Blaj-Tâmăveni,
în locul numit "Şipot", s-a identificat o aşezare romană reprezentată prin resturi din fundaţiile
unor construcţii şi fragmente ceramice.
3. Pe locul "Rât", aflat la nord-est de sat, se găsesc pe arătură cioburi romane cenuşii
din sec. rv e.n. (Periegheză, 1974, M. Blăjan) .
4. În anii 1976-1977, M. Blăjan, prin cercetarea terasei de la sud-est de sat. în zona
carierei de pietriş din locul "La Borcioaie" a descoperit pe arătură fragmente ceramice
neolitice (cultura Criş), eneolitice (cultura Petreşti), din perioada de tranziţie (cultura
Coţofeni), epoca bronzului (cultura Wietenberg), Hallstatt, Latene (sec. 111-11 î.e.n .) şi
romane. Din aria aşezării romane provin fragmente de cărămizi , bucăţi din pietre de râşniţă,
ceramică, resturi din schelete umane __ _
răvăşite de arătură şi 3 monede: un as
de bronz de la Traian, emis la Roma
(I 04-111) şi 2 denari din argint de la
Sever Alexander, bătuţi la Roma, în
anii 222 şi 225 . (Materiale în Mz. Alba
Iulia).
5. Dintr-un punct neprecizat
provin vase celtice de lut ce au
aparţinut unor inventare funerare (Mz.
Tirnăveni).
1-2. E. Stoicovici. M. Blăjan , Marisia. 9, 1979, 107 (ii). şi informaţii M. Blăjan .

3-4. Informaţii M. Blăjan .
5. 1. H. Crişan. Sargetia, 10. 1973. 65.
121
109. LUPŞA.
I. Movilele şi gropile constatate pe valea Arieşului ar reprezenta indicii ale spălării

aurului în epoca romană.
2. În punctul "Hădărău" (Pârâul Rălii), cu ocazia unei periegheze efectuate de V.
Moga în octombrie 1979 s-au descoperit fragmente ceramice şi ţiglărie romană. Ar putea fi
vorba despre o aşezare romană legată de exploatările aurifere.
3. În apropierea gării, în punctul numit "Troian", se găseşte un val de pământ(?)
probabil medieval. Tot în apropierea gării, pe două movile de pământ (Dâmbul Iobagilor
şi Dâmbul Boştii) se presupune că ar fi fost ridicate curtea şi fortificaţia familiei cneziale
Cânde (sec. XIII-XIV e.n.).
I. M. J. Ackner. JCC. 1856. 19: C. Gooss. Al'Sl. 12. 1874. 153: id. Chronik. 90: G. Popa. Table
cerate. 109: S. Răkoczy. BKL. 39. 1906. 477-9: I. Martian. Rep. 405: G. Popa-Lisseanu. Romanica. 214: V.
Christescu. l'ia/a ec„ 12: D. Pop. Apulum. 2. 1943-5. 429-30: TIR.I. 34. 75.
2. lnformatii V. Moga.
J. lnformatii Gh. Anghel.
I to. LUPU, corn. Cergău.
I. În 1978 cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul satului ("Cimitirul nou"), aflat în
locul "Sub Vii", pe versantul de sud al dealului "Chicui", la est de sat, a fost descoperit
întâmplător un tezaur de obiecte dacice din argint introduse într-un vas de bronz. Peste
tezaur se afla aşezată o mică lespede de piatră. În afară de vasul de bronz, tezaurul cuprindea
următoarele piese de argint: două fibule cu nodozităţi, un bol şi şapte falere cu reprezentări
antropo-şi zoomorfe. Tezaurul poate fi datat în perioada Latene (sec. 11-1 î.e.n.). În zona
descoperirii s-au găsit la suprafaţa terenului fragmente ceramice hallstattiene şi dacice.
(Mz. Alba Iulia).
I. I. Glodariu. V. Moga. Ephemeris Napocensis. 4, 1994. 33-48.
11 I. MĂGINA, aparţine oraşului Aiud.
I. În 1975, înv. Vasile 1lişiu a descoperit la suprafaţă, în punctul "Pârâul Cuişorului",

un topor de piatră perforat (Mz. Alba Iulia).
2. Două topoare de piatră din epoca bronzului s-au descoperit într-un punct neprecizat
(Mz. Aiud, 5494-5495).
3. În 1935, pe "Dealul Dâlmă", situat între vii, la nord-est de sat, cu ocazia rigolei
la vie, sătenii Vasile Groza, Vasile Rusu şi Octavian Cacovean au descoperit mai multe
morminte de înhumaţie. Inventarul funerar se compune din vase cu toartă, străchini, un
pumnal, o sabie şi un amnar din fier. Datarea pieselor neprecizată.
4. În toamna anului 1972, cu ocazia unor lucrări de nivelare, în curtea lui Sas Cornel,
122
la sfârşitul secolului VII şi începutul celui ..-:::
următor. În aceiaşi zonă s-au făcut şi alte '?1~~~~~~
descoperiri care indică existenţa aici a unui cimitir 240
ce era amplasat pe panta vestică a "Dealului ~
Pleş'', în partea stângă a şoselei Măgina-Aiud. ; '
5. Pe teritoriul satului s-ar fi aflat
morminte vechi , fără indicaţia locului de
descoperire şi a epocii.
I, 3. lnformatii M. Blăjan .
2. lnformatii M. Takăcs.
4. H. Ciugudean, SC/V, 25, 3, 1974, 457-459 (ii).
5. EMKEkalauz, 135.
112. MĂNĂRADE, sat aparţinând oraşului Blaj .
1. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin : a) topor neolitic de piatră

cu ceafă ascuţită (Mz. Sibiu); b) ceramică aparţinând culturii Coţofeni (MIT); c) opaiţ
roman de lut cu ştampila AV„.ON (MIT.
I, 7988); d) se citează de aici vase, cărămizi
şi arme romane, descoperite în 1830. Pe
teritoriul localităţii trecea drumul roman ~~~S:c;:'.3~~~âe~~~-r--~
care, venind de la Apulum, urca pe Tîmava
Mare.
·2. Pe locul numit " Şanţul Porum-
beilor" s-a găsit un topbr de piatră . Tot ·'---'--""
acolo s-a aflat şi buza unui vas dacic cu
picior (Mz. Sibiu).
3. Pe " Dealul Cetăţii" s-a găsit un
toporaş de silex (Mz. Sibiu). E puţin
probabilă presupunerea că aici ar fi existat ~·~-~~~~~Ş~~~D~~~~~~

un turn roman . ~~~~~~~~::x<~
4. În 1970, la marginea satului a 1""'·"""',,.,'
fost găsit un topor de piatră, fragmentar.
5. Cu prilejul lucrărilor agricole pe
" Dealul Mare" (numit şi "Dealul lui Piter")
a fost aflată o cană aparţinând culturii
123
Coţofeni (în col. liceului forestier Blaj) şi numeroase fragmente ceramice ţinând de aceiaşi
cultură (Mz. Blaj).
I. a) lnformatie K. lloredt; b) H. Schroller, St.u.Kz, 74; M. Roska. Ko=I, I. 1941. 71; H. Horedt,
MBBM, 9, I O, 1944, 107; c) N. Gostar. ArhMold, I, 1966, 173, nr. 461; d) J. F. Ncigebaur. Dacien, 253; M. J.
Ackner, JCC. 1856. 21; C. Goos. Chronik. 71; I. Martian, Rep. 418; TIR. L 34, 77.
2. B. Cserni. AFM. 211, 120.
3. lnformatie K. Horedt; D. MOller, Karpathen. 4. 1911, 331.
4-5. M. Blajan, C. Tatai-Balta, Apulum. 16. 1978, 14 (ii).
113. MĂHĂCENI
1. Cu ocazia unui sondaj pe terenul din faţa bisericii, au fost găsite: a) urmele unei
aşezări din epoca bronzului, între care o groapă rituală cu vase întregi şi fragmentare,
multe arse secundar, precum şi fragmente de râşniţe din piatră. Materialul se plasează la
sfârşitul culturii Wietenberg; b) fundaţia unei biserici din sec. XVI-XVII.
2. Pe terenul lui Iacob Sălăgean, situat la marginea de nord a satului, au fost
descoperite morminte de înhumaţie scitice, din inventarul cărora a fost recuperată o lance
din fier (Mz. Alba Iulia).
1-2. lnformatii H. Ciugudean.
114. MEDVEŞ, corn. Fărău.
De pe teritoriul satului provin: a) urnă bitronconică datând din prima epocă a fierului
(Mz. Aiud, 4986); b) tezaur de monede romane republicane, din care s-au păstrat 13 monede
ce se datează din sec. li î.e.n. până la mijlocul sec. I î.e.n.
c) În luna iunie 1990 în grădina lui Szekely Pavel (situată în partea de SE a localităţii)
în punctul "Fizeşarka" (Pârâul Sălciilor) a fost descoperit fortuit un tezaur monetar din
care s-au recuperat 141 piese ( 18 republicane şi 123 imperiale) romane eşalonate cronologic
între anii 135 î. Chr. şi 112-117 p. Chr. Tezaurul fusese depozitat într-un ulcior spart în
momentul apariţiei.
a) M. Roska. Rep. 196. nr. 53; b) O. Gohl. NK. 13. 1914, 21; M. Roska. Rep. 196, nr. 53; B. Mitrea,
EDR. 10. 1945. 110; B. Mitrea. Z. Szekely. Materiale. 2. 1956. 680, nr. 21; J. Winkler.JNG. 17. 1967. 133; I.
Glodariu. RCD, 286, nr. 176; c) V. Suciu. Apulum. 27-30. 1990-1993, 189-207 (ii)
MERETEU, corn. Vinţu de Jos. Vezi Vinţu de Jos.
115. MESENTEA, corn. Gaida de Jos.
În hotarul satului, spre Tibru, s-a descoperit în 1914 un coronament de monument

funerar roman, în formă de trunchi de piramidă cu muchiile arcuite, decorat cu reliefuri
124
reprezentând un bărbat, o femeie, un delfin şi un geniu înaripat (MIC, 20198).
H. Daicoviciu, Om/, 101-108; id. Apulum. 711, 1968, 337-338, nr. 11.
116. MEŞCREAC, corn. Rădeşti.
1. Între acest sat şi Răcieşti, pe malul Mureşului, se află o aşezare-cu ceramică de tip
Coţofeni şi Wietenberg (Mz. Aiud).
2. Pe malul Mureşului s-a descoperit un mormânt de inhumaţie dublu (un matur şi
un copil) din inventarul căruia se păstrează ceramică de la sfărşitul epocii neolitice de tip
Decea Mureşului şi un colier din scoici (Mz. Aiud, 5285). În acelaşi loc s-a descoperit
ceramică Coţofeni , Wietenberg, hallstattiană şi romană .
3. În punctul numit "În Ţărmure, la Pădure'', situat pe malul stâng al Mureşului, s-
a descoperit o aşezare cu materiale hallstattiene, o fructieră dacică, o cană din sec. IV-V şi
un nivel din sec. IX-X.
4. În zona de nord-vest a satului, între sat şi Mureş, s-a descoperit întâmplător un
topor de aramă cu gaură de înmănuşare transversală (colecţia fostului Institut pedagogic
din Tîrgu-Mureş) . .cu ocazia cercetărilor făcute în acest loc în I 968 de către V. Lazăr s-au
descoperit numeroase vestigii din epoca romană (ceramică, resturi de mozaic, trei tuburi
de conductă etc.).
5. De pe teritoriul satului,
fără precizarea locului de găsire , se
menţionează: a) un celt de bronz de
la sfărşitul epocii bronzului (Mz.
Aiud); b) o aşezare corespunzătoare
cimitirului de la Decea Mureşului ;
c) un celt de fier din a doua epocă a
fierului . Este foarte probabil ca
descoperirile să provină din aşeză
rile menţionate la punctele ante-
rioare.
6. Între Meşcreac şi Leorinţ
s-a găsit un fragment de ceramică ,
probabil lucrat cu mâna, de la
sfărşitul mileniului I e.n. (Mz.Aiud,
4668).
I. G. Teglăs . 07TE, 12, 1887. 82; I. Marţian , Rep, 431 ; M. Roska, K6zl, I, 1941. 70; id, Rep, 172, nr.
160; O. Berciu, R. Arhivelor, 511, 1942, 48; K. Horedt. Dacia. 4, 1960, nr. 88.
2. lnforrnatii M. Takâcs.
3. H. Ciugudean,Apulum, 17, 1979, 68-71 (ii).
4. V. Lazăr, SC/ V, 25 , I, 1974, 119-120 (ii); id, Apulum, 15, 1977, 624-628 (ii).
5. a) K. Herepey, AFM, 2/1, 90; M. Roska, Rep, 172, nr. 160; b) M. Rusu, Banatica, I, 1971 , 82; c) K.
Herepey, AFM, 211 . 99 (ii); M. Roska, Rep, 172, nr. 16~.
6. K. Horedt, SC/ V, 2, 2, 1951 , 20
125
117. METEŞ.
1. Pe valea Albinii se află un grup de olistolite calcaroase, dintre care una, numită
"La Peşteră'', are partea superioară sub forma unui mic platou, cu dimensiunile de cca.
11 O x 70 m. În anii 1994-1995, H. Ciugudean a efectuat aici săpături sistematice, care au
precizat existenţa unei aşezări cu mai multe nivele de locuire, aparţinând culturii Coţofeni
(faza III) şi cu urme sporadice de locuire din perioada bronzului timpuriu şi mijlociu
(cultura Wietenberg). Cele mai bogate materiale arheologice aparţin locuirii Coţofeni: un
cuţit din cupru, topoare din piatră, unelte din silex, râşniţe din piatră, vase întregi sau
întregibile etc.
2. La cca. 3-400 m. spre S de punctul precedent, pe creasta ce coboară de sub
vârful "Toaca", formând hotarul dintre localităţile Meteş şi Poiana Ampoiului, se află un
cimitir tumular. Au fost identificaţi cca. 9-1 O tumuli, dintre care 5 se află în curtea şi
grădina Lucreţiei Parastie, cel mai impozant măsurând cca. 15 m. în diametru şi aproape 2
m. înălţime. Acesta a fost săpat parţial de H. Ciugudean în 1994, constatându-se existenţa
a două ringuri concentrice din bolovani de calcar şi a unei grămezi centrale de pietre, sub
care se afla mormântul principal, conţinând scheletul dezmembrat al unui individ adult.
Prin formă şi decor, ceaşca găsită lângă craniu datează de la începutul epocii bronzului.
Au mai fost descoperite alte câteva morminte secundare de inhumaţie, fără inventar, şi
două de incineraţie în urnă, dificil de încadrat.
3. Pe culmea aflată la N de biserică, în apropierea unor stânci calcaroase, se află un

turn aplatizat, de formă ovală, cu mantaua formată din bolovani. El poate fi atribuit perioadei
de început a epocii bronzului.
I, J. Informaţii H. Ciugudean.
126
2. H. Ciugudean. Ap11/11111. 32. 1995. 26 (ii).
118. MICEŞTI (Chişfalău), aparţine munic. Alba Iulia.
I. La locul "Valea Luncii" se află o aşezare aparţinând culturilor Coţofeni şi

Wietenberg. Tot aici a fost descoperit un mormânt de înhumaţie, cu scheletul în poziţie
chircită.
2. În grădinile din partea sud-estică a satului, cercetări de suprafaţă (M. Blăjan,
1983) au identificat fragmente ceramice din Hallstattul timpuriu şi resturi din fundaţiile
unor construcţii romane aflate pe terasa din partea dreaptă a râului Ampoi.
3. În apropierea satului, spre Alba Iulia, s-au descoperit ruinele unei construcţii
romane, care avea o absidă semicirculară.
4. De cealaltă parte a satului, spre Şard, au fost identificate urmele unei conducte
subterane de apă, construită din cărămizi mari cu ştampila Leg. XIII Gem. care ducea de
la râul Ampoi spre Apulum.
5. Din locuri neprecizate provin mai multe inscripţii (Cil, III, 1027, 1031, 1080,
1212, 1248), precum şi cărămizi cu ştampila Leg. XIII Gem. (Cil, III, 8064=1629 şip.
1018). Alte inscripţii (CIL, III, 986, 1062, 1100) aflate aici provin se pare de la Apulum.
6. Drumul roman de la Apulum spre Ampelum identificat în hotarul satului.
I. H. Ciugudean. Apu/11111. 26. 1990. 69-70.

2. lnformafie M. Blăjan.
3-S. J. F. Neigebaur. Dacien. 166-167; M. J. Ackner, JCC. 1856. 15; G. Gooss. Chronik. 287: B.
Csemi. AFM. 211. 141. 262, 545; D. Tudor. Oraşe. 176; TIR.L 34. 79: /DR. I. 47.
6. M. J. Ackner. JCC. 1856. 15; V. Christescu. Viata ec. 39: 71R. L 34. 79.
119. MICOŞLACA, aparţine oraşului Ocna Mureş
I. În pădurea satului s-a găsit un topor de cupru cu tăişurile în cruce, aparţinând

perioadei eneolitice (MIC, 528).
2. Pe terasa a doua de pe malul stâng al Mureşului a fost identificată o aşezare din
epoca Latene I şi o întinsă aşezare din epoca romană. Cercetări în acest punct a fhcut I.
Mitrofan în anii 1987-1988.
I. M. Roska, Koz/, 2. 1942. 44, 115; id, Reµ. 183. nr. 236; A. Vulpe, h1e li. 44, nr. 187 (ii).
2. M. Macrea-1. H. Crişan. AclaMN. I. 1964. 357; TIR. L 34. 80. lnf. I. Mitrofan.
120. MIHALŢ.
I. Pe teritoriul satului se semnalează urme de aşezări din epoca neolitică şi din

epoca bronzului, precum şi cărămizi şi ţigle romane.
2. În punctul "Măticuţa", I. Paul a fhcut săpături într-o aşezare neolitică cu trei
127
nivele de locuire. Primul nivel aparţine culturii Turdaş cu elemente de tip Precucuteni. Cel
de-al doilea nivel aparţine fazei A a culturii Petreşti, iar ultimul nivel este caracteristic
pentru faza Petreşti A-8 cu ceramică pictată bi- şi tricromă. Locuinţele sunt de suprafaţă
cu platformă .
3. Cu ocazia săpării unor fundaţii în vatra satului, s-au descoperit morminte scitice,
din inventarul cărora a fost recuperat un vas bitronconic (Mz. Alba Iulia).
4. Cu ocazia construirii podului peste Mureş, s-a găsit, în 1893, la o adâncime de 4
m, un vas mic, lucrat probabil cu roata, prefeudal (sec. VII); (Mz. Aiud, 3585).
5. Din puncte neprecizate provin: a) un topor plat din bazalt, neperforat, din epoca
neolitică (col. Dr. L. Dimitriu, Mediaş) şi b) un vas borcan lucrat cu roata, de culoare
roşiatică (Mz. Alba Iulia).
I. K. Herepey, AFM, 211 , 52.

2. SC/ V, 16, 1965, 590, nr. 3; RecMuz. 2. 1966, 188; I. Paul, SC/V, 18. 1967, 3 (ii); StCom , 19, 1975,
9-16; I. Paul, Petreşti, 141 , nr. 30.
3. Informaţii H. Ciugudean.
4. K. Horedt, SC/V, 2,2, 1951 , 200.
S. a) E. Stoicovic i, M. Blăjan , Apulum, 17, 1979, 33 (ii); b) Al. Popa, Apulum, 4. 1961 , 227-28.
121. MIRĂSLĂU (Mirislău).
1. Pe "Dealul cu Vii'', la adâncimea de 0,50 m, s-a aflat un mormânt de înhumaţie

scitic cu următorul inventar: un pumnal tip akinakes din fier, cu gardă cordiformă şi lamă
cu un singur tăiş, un fragment de teacă
din fier şi fragmentele unor vase lucrate
cu mâna. (Mz. Aiud).
2. a) Fără preciziuni topografice
se semnalează urme neolitice şi din
epoca bronzului, printre care un lus-
truitor de piatră (Mz. Aiud, 4999) şi un
celt de tip transilvănean (Mz. Aiud,
3357); b) un fier de plug de factură
dacică sau romană (Mz. Aiud).
3. Lângă grajdurile fostului CAP
s-a aflat un vas Wietenberg cu patru
tortiţe (Mz. Aiud), în acelaşi punct fiind
atestată şi o locuire din epoca romană
în care au apărut fragmente ceramice,
cărămizi şi olane.
4. Pe malul stâng al pârâului,
lângă monument, s-a aflat material
ceramic hallstattian şi feudal.
I. K. Herepey, AE, 18, 1897, 66 (ii); P. Reinecke, AE, 17, 1897, 19; L. M:irton. AE, 28. 1908, 53; V.
Pârvan, Getica, 362; W. Ginters, Das Schwert, 30-33 (ii); M. Rostowzew, SkythBosp, 503-4: M. Roska. ESA.
128
11. 1937. 181-2; id, Rep, 183. nr. 243 (ii); D. Popescu. Transilvania, 74. 1943, 214; id, SC/V. 9. 1958, 15; M.
Pârducz. ActaArch, 2, 1952. 143; 4. 1954, 57; I. H. Crişan, OmD, 119; id. MemCD. 109. nr. 34; V. Vasiliev,
Sciţii, 39. 79, 88. 132, 147.
2. a) K. Herepey.AFM, 2/1, 52; M. Roska. Rep, 183. nr. 243; Gh. Lazarovici. Banatica. I. 1971. 82; b)
M. Roska, Rep, 183, nr. 243; id. Koz/, 4. 1944, 65. 83.
J. lnf. M. Takâcs; H. Ciugudean, Apulum. 17. 1979. 71.
4. lnf. H. Ciugudean.
MIŞCA. Vezi Blaj.
122. MODOLEŞTI, corn Întregalde.
Dintr-un loc neprecizat provine un topor de piatră, de culoare cenuşiu-verzuie,

perforat şi lustruit (Mz. Alba Iulia).
lnformatie I. Aldea.
123. NĂDĂŞTIA (Nădăjdia), corn. Almaşu Mare.
În 1829 s-a descoperit pe teritoriul satului un tezar de podoabe dacice de argint care
reprezintă analogii cu cele de la Săliştea, fost Cioara (Mz. Viena).
J. F. Neigebauer, Dacien. 293; M. Roska, Rep. 199. nr. 92; L. Mărghilan. Sargelia. 7. 1970. 13.
NEAGRA (Pîrîul), azi Poiana Vadului. Vezi acolo.
124. NOŞLAC.
1. Pe prima terasă a Mureşului, la marginea de vest a comunei, în punctul "Livada"

sau "Pe Eşeş" au fost descoperite şi cercetate prin săpături sistematice ( 1960-1963) conduse
de M. Rusu, mai multe aşezări şi cimitire. Aşezarea a fost locuită mai întâi în epoca eneolitică,
cultura Petreşti. Din această fază provine ceramică pictată bicromă sau policromă, bucăţi
compacte de chirpic, unelte de si·lex, oase de animale, două ace de cupru etc. Aşezarea
eneolitică a avut un singur nivel de locuire ce se încadrează în faza A-Ba culturii Petreşti.
La circa 800 m spre sud-est, pe aceeaşi terasă s-a descoperit o altă aşezare ce aparţine
ultimei faze a culturii Petreşti (B). Epocii eneolitice îi aparţin şi un mormânt de copil,
descoperit în aşezare, precum şi şase morminte de înhumaţie, chircite şi fără inventar,
găsite în partea de sud-vest a cimitirului prefeudal. S-a putut stabili apoi o locuire din
perioada hallstattiană cu bordeie din care provine un bogat material ceramic şi un pandantiv
de bronz în formă de semilună. Pe baza acestora, aşezarea a fost datată în Hallstatt A.
A fost dezvelit şi un bordei aparţinând culturii Basarabi (Hallstatt C) situat în partea de
129
sud-vest a cimitirului prefeudal. Peste nivelul hallstattian s-au înregistrat unne de locuire
dacică din Latene-ul mijlociu. Au fost descoperite gropi cilindrice ce conţineau fragmente
ceramice lucrate cu mâna şi fragmente de factură celtică lucrate cu roata. Pe aceeaşi terasă
a Mureşului, începând din grădina lui Ioan Chiorean şi până la marginea aşezării neolitice,
s-a descoperit o aşezare din sec. IV-V. Au fost descoperite bordeie şi gropi de provizii.
Atât în bordeie, cât şi în gropi s-au găsit fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată,
greutăţi de la războaie de ţesut, râşniţe, cărămizi şi ţigle romane refolosite, oase de animale,
un pieptene de os cu mâner semicircular şi ornamentat cu cercuri concentrice, o seceră de
fier, o ancoră cu verigă la capăt, un dop de os perforat în cruce. În acelaşi loc, pe o mare
întindere, suprapunându-se peste aşezările amintite, s-a descoperit un întins cimitir din
care s-au dezvelit 125 monninte. Cimitirul este de inhumaţie cu monnintele dispuse în
şiruri la intervale de 2 m, distanţa dintre monninte fiind de 1-3 m. Scheletele sunt întinse şi
orientate pe direcţia vest-est. Au fost descoperite şi monninte de cai intercalate între şirurile
de morminte umane. Inventarele funerare constau din podoabe, arme, unelte, ceramică,
vase de lemn cu cercuri de fier sau bronz. Vasele de lut sunt lucrate cu mâna ori cu roata.
Annele sunt relativ numeroase, constând din spade, săbii , pumnale, topoare de luptă cu
vârfuri de lance, vârfuri de săgeţi . Uneltele sunt reprezentate prin; foarfeci , cuţitaşe, gresii
de ascuţit, pensete, ace. Piesele de harnaşament sunt reprezentate prin zăbale cu bară laterală,
scăriţe şi catarame de chinga şeii. Podoabele sunt mărgelele, cerceii şi cataramele. Mărgelele
au fost lucrate din lame subţiri de argint (în formă de butoiaş), sticlă, ambră, pastă colorată
emailată, plumb sau lut ars. Cerceii sunt de diferite fonne, lucraţi din argint sau bronz, unii
ornamentaţi prin granulaţie . Cataramele au fost lucrate din fier, bronz sau argint şi sunt de
diferite forme şi tipuri printre care figurează şi cele de tip bizantin turnate şi ornamentate
cu semilună şi cruce ajurată ori cercuri incizate. Tot bizantină este şi o limbă de curea din
argint aurit. Au fost descoperiţi apoi piepteni din os, atât în monnintele de femei cât şi în
cele de bărbaţi . Chimirele sau '\. / „. ~ • • . ' ·~ ~~~
curelele descoperite erau împodo- ~ • 2{' ~·
bite cu aplici dreptunghiulare sau ). • i
aplici de diferite fonne lucrate din ~ . : r"

bronz, argint sau argint aurit . ..l. "- ' /
Teaca unei spade a fost orna- :I.O /
mentată cu aplici piramidale. . /
Dintre podoabele descoperite în fui
monninte mai amintim tuburi de
plumb aplicate, probabil, pe -....:....~~~~:\\\;::;:~~~~~~~~
îmbrăcăminte , lănţişoare de bronz
cu pandantive de bronz, nituri sau
cuie de bronz etc. Au fost desco-
perite două fibule de bronz, nituri
sau cuie de tradiţie romană ţi o
monedă de la Elagabal (218-222
e.n.). Cimitirul datează cu precă
dere din sec. VII, aparţinând
grupului militar de tip mero-
130
vingian târziu şi având strânse legături cu cele de la Band şi Unirea (Vereşmort) din valea
Mureşului şi cu altele din apusul Pannoniei. Începuturile lui, încă din sec. VI, nu sunt bine
precizate, iar sfârşitul lui îl indică cerceii stelaţi şi granulaţi şi un monnânt de tip avar situat
la marginea cimitirului către Mureş. Populaţia îngropată aici exploata şi valorifica sarea
din salinele ce se aflau în vecinătate. Pe aceeaşi terasă a fost identificată o aşezare din sec.
VIII-IX. În ambele cazuri este vorba de bordeie şi gropi de provizii, iar descoperirile
constau din ceramică lucrată cu roata şi ornamentată cu benzi de linii ondulate sau alte
motive. În cadrul aşezării din sec. VIII-IX a fost descoperită şi ceramică bizantină de
import.
2. La locul numit "Pompa de apă", situat la aproximativ Ia 3 km vest de comună, tot
pe o terasă a Mureşului, au fost efectuate sondaje conduse de M. Rusu. Aici, cu ocazia
executării unui şanţ pentru o conductă, au fost descoperite fragmente ceramice de tip Coţofeni
şi mai multe monninte de inhumaţie scitice.
3. La circa I 00 m est de "Pompa de apă", în malul Mureşului a fost identificat un
bordei cu ceramică de factură provincial romană lucrată cu roata şi câteva fragmente de
ceramică dacică făcute cu mâna. Un alt bordei se datează, pe baza ceramicii în sec. VII-
VIII e.n. În apropiere s-au descoperit 18 monninte de inhumaţie de copii şi adulţi, care, pe
baza inventarelor constând din cercei, inele din bronz şi argint, au fost datate în sec. X-XI.
Se presupune că ele au aparţinut unui cimitir ce se întinde pe o lungime de peste 100 m.
4. La locul numit "Şumughi", situat la circa 6 km sud de comună, I. Mitrofan a făcut
săpături între 1963 şi 1966. Aici a fost identificată o aşezare din epoca bronzului (cultura
Wietenberg) şi s-a descoperit un monnânt de incineraţie aparţinând aceleiaşi culturi. Au
fost descoperite, de asemenea, resturile unei aşezări din prima perioadă a fierului. Peste
acestea s-a suprapus o aşezare dacică din epoca romană ce se datează în sec. 11-111. Au fost
descoperite şase semibordeie, 13 gropi de provizii, un cuptor şi două vetre de foc. Inventarul
descoperit constă în majoritate din ceramică la care se adaugă câteva obiecte de fier printre
care un cuţit de plug, şi de bronz, râşniţe, zgură de metal etc. Ceramica romană este în
proporţie de 55%, iar cea dacică este reprezentată atât prin cea lucrată cu mâna cât şi la
roată. Sunt prezente formele de vase specific dacice printre care şi ceaşca.
5. În 1975, alunecarea malului drept al Pârâului "Şomaghia". la 0,5 km sud-vest de
marginea localităţii, a scos la iveală în profilul peretelui câteva bordeie cu vatră de foc şi
gropi eneolitice (cultura Petreşti), precum şi numeroase piese litice şi fragmente ceramice
din culturile Turdaş, Petreşti, Coţofeni şi din Hallstatt. (materiale la şcoala generală din
localitate).
6. Pe teritoriul comunei, fără precizări topografice, sunt semnalate: a) aşezări din
epoca neolitică, cultura Criş, epoca timpurie a bronzului, un cimitir din prima epocă a
fierului şi o aşezare romană; b) vas bitronconic din prima epocă a fierului se păstrează în
Mz. Aiud (3607).
I. C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-1940. 318: SC/I'. 12. 136: Dacia. 5, 1961, 569. nr. 21: N. Vlassa.
SC/I', 12. 1961, 22: M. Rusu, Dacia, 6, 1962. 269-292 (ii): SC/V. 13, 1962, 212, nr. 96; Dacia, 6, 1962. 527,
nr. 96; SC/I'. 14, 1963. 461; M. Rusu, Prob/Muz. 1964. 32-45 (ii); SC/V. 15, 1964. 563: I. Paul. RevMuz. 2. 4.
1965, 295:SC/V, 16. 1965, 595: K. Horedt. SC/V. 17. 1966. 212, 213: N. Vlassa. ActaMN, 4, 1967. 420: C.
Daicoviciu, Forschungen. 10, 1967. 13: D. G. Teodor.SC/I'. 21. 1970. 110: lnforrna1ii M. Rusu: K. Horedt.
Dacia, 21, 1977. 255. 261. 263. 264, 267 (ii): I. Bona. ActaArch, 31. 1979. 1-2. 22-23. 48: I. Paul. Petreşti.
141-142, nr. 32.
131
2. lnformatii M. Rusu.
3. SC/V, 12, 1961, 136; M. Rusu, Prob/Muz, 1964. 33: SC/V, 15, 1964, 563; SC/V, 16, 595; lnforrnatii
M. Rusu.
4. K. Horedt, Dacia, 4, 1960, 112, nr. 97; SC/V, 15, 1964, 563; M. Rusu, Prob/Muz, 1964, 33; I.
Mitrofan, RevMuz, 2, nr. special, 1965, 437; SC/V, 16, 595; RevMuz, 3, 1966, 188; D. Protase, Continui/a/ea,
42, 134; SC/V, 18, 1967, 528; G. Bak6, SC/V, 19, 1968, 74; TIR, L 34, 84; D. Tudor, Oraşe, 207; lnforrnatii I.
Mitrofan; I. Andritoiu, SC/VA, 29, I, 1978, 255; T. Soroceanu, ActaMN, 21, 1984, 433-458; N. Boroftlca,
Wietenberg, 60, nr. 297 (ii).
5. I. Paul, Petreşti, 142, nr. 32 a.
6. a) N. Vlassa, ActaMN, 3, 1966, 17; lnforrnatii M. Rusu; b) G. Teglăs. CITE, 12, 1887, 83; I.
Martian, Rep, 468; M. Roska, Rep, 165, nr. I06.
125. OARDA, munic. Alba Julia, alcătuită din fostele localităti Oarda de Sus şi
Oarda de Jc:is.
I. Pe teritoriul fostului sat Oarda de Jos, în puncte neprecizate, s-au descoperit: a)

o fibulă (Mz. Alba Julia) şi un torques de argint; aceste obiecte ar putea proveni şi de pe
teritoriul satului Oarda de Sus; b) se amintesc tot aici, Bră precizări, şi urme dacice din
epoca Latene; c) Câteva monumente sculpturale romane, o statuie a lui Jupiter, capiteluri
de coloană, fragmente de basorelief şi o inscripţie votivă închinată lui Hercules, pusă de
sclavul Callistus (CIL, III, I 029), pot fi de origine locală sau transportate în epoca modernă
de la Alba Julia; d) Drumul roman pe valea Mureşului a fost identificat pe teritoriul satului.
2. În fostul sat Oarda de Sus, la locul numit "Între Pâraie'', s-a descoperit un
monument mithriac.
I. G. Teglăs, OTTE, 12, 1887, 65; b) B Csemi,AFM, 211, 120 I. H. Crişan. Ceramica. 268, nr. 201; c)
C. Gooss, Chronik, 118; B. Bărbulescu. ActaMN. 14, 1977, 175; d) M. J. Ackner. JCC. 1856. 26; P. Kirăly,
Apulum, 107, 207.
2. Al. Popa, OmD, 443-445 (ii).
OARDA DE JOS, sat desfiinţat, înglobat la satul Oarda, munic. Alba Julia. Vezi
acolo.
OARDA DE SUS, sat desfiinţat, înglobat la satul Oarda, munic. Alba Iulia. Vezi
acolo.
126. OBREJA, corn, Mihalţ.
I. La capătul de răsărit al satului, pe partea stângă a Secaşului, în locul numit "Cânepi"

şi "Tăul lui Filip", s-au descoperit urme de locuire şi aşezări întinse din mai multe epoci
(săpături arheologice D. Protase, 1961-1973). a) Aşezare cu bordeie şi ceramică pictată
din epoca eneolitică aparţinând culturii Petreşti (fazaA-8) b)Aşezare cu bordeie, numeroase
gropi de provizii din epoca bronzului şi un mormânt de înhumatie în pozitie chircită (cultura
Wietenberg). c) Urme sporadice de locuire, reprezentate prin ceramică de tip Noua,
132
fragmente ceramice de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt A-B) şi din Hallstatt C
(cultura Basarabi). d) Importanţa maximă arheologico-istorică o prezintă însă aşezarea
daco-romană (sec. li-IV), care se întinde pe vreo şase hectare. Din cuprinsul ei, prin săpături
sistematice s-au descoperit zeci de locuinţe la suprafaţă sau bordeie, gropi de provizii, un
cuptor de pâine, un depozit de unelte agricole şi meşteşugăreşti, precum şi un bogat material
arheologic, în special ceramică romană provincială şi dacică, modelată cu mâna sau la
roată, inclusiv ceştile-opaiţe. Cele două specii de olărie dacică şi romană provincială apar
asociate atât în bordeie şi gropile de provizii, cât şi în stratul de cultură, fapt care dovedeşte
contemporaneitatea ceramicii dacice cu cea romană din epoca Provinciei. Un strat de locuire
dacic preroman nu s-a constatat pe locul aşezării . Pe baza materialului arheologic în
ansamblu (ceramică, fibule, divers~ obiecte de folosinţă casnică-gospodărească, constatări
stratigrafice, sistemul de locuire etc.), s-a putut stabili că aşezarea a luat fiinţă pe la mijlocul
sec. li e.n. şi a continuat să existe în tot timpul stăpânirii romane până în sec. IV. Prelungirea
aşezării până în sec. IV, probabil până la invazia hunilor în Europa centrală, este dovedită
prin ceramica specifică, o fibulă cu capete de ceapă şi alte fibule cu piciorul întors. Sub
raport etnic, aşezarea aparţine unei comunităţi de populaţie locală dacică în curs de
romanizare, în sânul căreia au putut intra şi un număr oarecare de colonişti romani. a) Pe
teritoriul aşezării daco-romane, în partea ei de nord, la stânga drumului de câmp ce iese din
sat şi duce la Târnava, aproape de capătul grădinii lui Jacob Cleja, s-a găsit un bordei cu
ceramică din sec. Vlll-IX .
2. La numai 400 m spre vest, în vatra satului actual, în grădinele locuitorilor Artenie
Salcău , Ion Jeleriu şi Tănase Lupea, se află cimitirul aşezării daco-romane de la "Cânepi"
şi "Tăul lui Filip". Din cuprinsul cimitirului, între anii 1967 şi 1971 s-au dezvelit peste 240
de morminte plane de incineraţie şi şase de înhumaţie . Mormintele de incineraţie, toate cu
arderea defuncţilor în altă parte, sunt, în proporţie aproape egală cu urne şi cu resturile
funerare depuse direct (fără urnă) într-o simplă groapă nearsă . Un număr de cinci morminte
de inci neraţie (fără urnă) au gropi ovale-alungite (lungi de 1-1,40 m şi largi de 0,40-0,70
m). Urnele cinerare sunt de factură romană provincială (roşii, cenuşii ori negricioase), cu
excepţia a şase-şapte exemplare care sunt dacice, modelate cu mâna din pastă proastă şi
împodobite cu brâuri alveolare şi crestate sau fără ornamente. Acoperite cu capace speciale,
cu funduri de oale, simple cioburi ori cu o lespede de gresie sau lipsite de orice acoperământ,
urnele conţineau oase umane calcinate, bucăţele de cărbune şi uneori piese de inventar. În
~33,6~-' morminte nu s-au găsit
T vase adiacente, iar obiec-
'- tele de inventar (inclusiv
:~~~f,~n~~~~-==--::::::---.==,..:_ -- J văscioarele-pahare pentru
ofrande) erau aşezate în
interiorul urnelor. În vreo
90 de morminte, ca inven-
tar, s-au găsit: mărgele din
pastă, chihlimbar sau sti-
clă, brăţări şi cercei din fir
simplu de bronz sau argint
'· de proastă calitate, oglinzi
133
cu ramă de plumb, o oglindă circulară de metal, pudră roşie-roză, cuie mici de sandală şi
cuţitaş de fier, inele de factură romană cu piatra aparţinătoare, fragmente din doi-trei cercei
de argint în formă de coşuleţ, lucraţi în filigran, o mărgea din fire de argint, în formă de
butoi şi cu mici proeminenţe pe mijloc, lucrată de asemenea în filigran, fragmente dintr-un
pahar de sticlă, un mic cercel-pandantiv de aur, un lacrimarium, două monede de bronz
puse în morminte, emise în timpul lui Antoninus Pius, vreo 18 fibule de bronz şi fier, toate
de tip roman (sec. li-III), un pieptene de os, diverse verigi, catarame, plăcuţe etc. Ceramica
romană din cimitir cuprinde în general aceleaşi forme de vase aflate şi în aşezare. Ceramica
de factură dacică s-a găsit în vreo 12 morminte, cu excepţia ceştilor tipice, frecvente în
aşezare, dar complet absente din cimitir. Materialul arheologic arată. că cimitirul aparţine
aşezării şi că el se datează de pe la mijlocul sec. 11 până spre sfârşitul veacului următor, în
timp ce aşezarea mai durează aproape un secol. Această neconcordanţă cronologică s-ar
putea explica fie prin constituirea unui cimitir nou în alt loc (încă negăsit), fie că partea
finală a cimitirului cunoscut acum, corespunzătoare perioadei târzii a aşezării, a fost distrusă
prin plantarea viţei de vie din grădina lui Artenie Salcău şi din grădinile vecine. De altfel,
cercetările au arătat clar că cel puţin o treime din suprafaţa cimitirului a fost complet nimicită
cu ocazia plantării de vie, fapt care rezultă şi din planul cimitirului.
3. Pe locul numit "Stăunină", situat la circa 800 m spre sud-vest de aşezarea daco-
romană, învăţătorul Ion Roşcovel a găsit în vara anului 1962, o monedă de bronz a
împăratului Probus (276-282), monedă care trebuie pusă în legătură cu existenţa aşezării
daco-romane în perioada postaureliană.
4. Cu prilejul plantării viei în grădina lui M. Popa s-au găsit câteva monede de
argint şi bronz, probabil din perioada constantiniană (liceul Blaj).
I. a-d) Oct. Floca, OmD. 212; D. Protase. SC/V. 13. 1962. 208: 14. 1963. 457; 15. 1964. 559; 16.
1965, 590. 595: 18. 1967. 528: 21. 1970. 503; Dacia. 6. 1962. 522; D. Prolase. Conlinuirarea. 42-45. 123:
AcraMN. 8. 1971. 135-146, 156-159: M. Macrea. Via/a. 472: I. Mitrofan. AclaMN. 9. 1972, 150 şi unn.; T.
Soroceanu. AcraJ.fN, I O. 1973. 493-500 (ii): H. Ciugudean. Apulum. 14. 1976, 14-15 (ii); I. Andri\oiu. SC/VA.
29, 2, 1978, 255; e) D. Protase. SC/I". 21, 1970, 503: Dacia. 14, 1970, 442: D. Tudor. Oraşe. 170; G. Bak6,
SC/V, 19. 1968. 74; TIR, L 34, 85; I. Paul. Perreşli. 142. nr. 33; N. Boroffka. Wielenberg, 61. nr. 302.
2. D. Protase. SC/V, 19. 1968, 686; 20, 1969. 487; 21. 1970. 503; Dacia. 13. 1969. 522: 14, 1970.
442: AcraMN. 8, 1971. 146-159; M. Babeş, Dacia. 14. 1970, 204. 205-206: K. Horcdt, SC/I'. 24. 2. 1974. 305:
D. Protase. Aulohronii in Dacia. I, 1980, 57-62. 107-111.
3. D. Protase. SC/V. 16. 1965. 614: idem. Conlinuila/ea. 167: C. Preda. SCIVA. 26. 4. 1975. 474.
4. C. Preda, SC/VA, 26, 4. 1975. 474.
127. OCNA MUREŞ.
I. Se semnalează ca provenind din această localitate, fără precizări topografice: a)

mai multe obiecte de piatră neolitice sau din faza de trecere la epoca bronzului şi anume:
fragmente ceramice, un topor de piatră perforat, un topor de cuarţit galben, o râşniţă de
granit, securi de piatră de caracter Coţofeni (MIC); b) o turtă de bronz brut şi două vârfuri
de lance din bronz, de la sfârşitul epocii bronzului sau începutul primei epoci a fierului
(Mz. Budapesta; fosta col. G. Teglăs), date ca provenind din această localitate, dar care ar
putea să facă parte din marele depozit de bronzuri de la Şpălnaca, din apropiere (vezi
134
Şpălnaca); c) o cască elenistică de bronz de tip corinthic din sec. VI î.e.n. (MIC); d) o urnă
cu două torţi , datând probabil din epoca fierului, de culoare gălbuie, conţinând oseminte
arse (fostă col. Kemeny, Luncani); e) o fibulă de argint, un fragment de brăţară de argint şi
o brăţară de fir de argint răsucit, toate aparţinând culturii dace din a doua epocă a fierului
(MIC); t) din inventarul unui mormânt fac parte şase vase datând din sec. IV-V e.n., dintre
care patru se află în Mz. Aiud (3368-3373).
2. În gropile pentru exploatarea pietrişului, de lângă Mureş, s-a găsit o secure de
porfir cuarţos, lungă de O, 14 m, datând din neolitic (Mz. Budapesta).
3. În apropierea ocnei de sare s-au descoperit două fragmente mari de topoare, unul
de porfir-augit şi altul de serpentin, ambele cu muchia dreaptă, o secure cordiformă de
iaspis verde cu muchia dreaptă şi coarne de cerb. Obiectele datează din epoca neolitică sau
de la începutul epocii bronzului (MIC).
4. În ocna veche s-au găsit urme de exploatare preistorice, constând dintr-o bucată
de piatră cu aspect de secure şi dintr-un celt de bronz datând de la sfârşitul epocii bronzului
(Mz. Budapesta).
5. În partea centrală a vetrei oraşului , după prăbuşirea terenului în zona salinelor ar
fi fost culese din pereţii unei falii fragmente grafitate din Latene-ul mijlociu (sec. IB-11
î.e.n.; col. N . Pintea, Ocna Mureş) .
6. În epoca romană, în legătură cu importantele saline de aici, s-a dezvoltat o aşezare
civilă, corespunzătoare probabil localităţii Salinae, care se întindea şi pe malul drept al
Mureşului (vezi Războieni-Cetate). Fără cercetări sistematice, la Ocna-Mureş şi în apropiere
s-au descoperit numeroase materiale romane, majoritatea din locuri neprecizate. Substrucţii
de ziduri, din care unele·probabil în parcul oraşului, cărămizi , sculpturi de marmură, vase
(MIC, 4307, 4148-9, 4306, 4312) şi fragmente diverse, un opaiţ cu marca FORTJS (Mz.
Sibiu, 7303); trei inscripţii fragmentare (Cil , III , 933 a, 77tl;A/SC, I, 2 (1928-32) 62),
descoperite pe teritoriul minelor de sare. În 1908-1909, casierul fabricii de sodă a donat
Muzeului Aiud " monede de argint şi bronz romane". Locul de provenienţă necunoscut.
Tot într-un loc necunoscut în 1968 s-a aflat un dupondius de bronz din 138-141 de la
Faustina.
MURES _/.-
;'
;'
I
(
I
7. La marginea de est a localităţii , lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit
(a. 1931) trei mo1minte (distruse în cea mai mare parte) cu sicrie din cărămizi mari acoperite
135
cu ţigle;
o cărămidă cu ştampila PAETERN, alte cu literele TI.
8. Numeroase monede romane din epoca republicană şi imperială (fără alte precizări)
s-au descoperit izolat, cu deosebire spre sud, în valea de la Hopîrta; un sesterţ de la Traian
(MIC), o monedă de bronz, una de argint (Mz. Alba Iulia, 1885, 11579).
9. În 1973, la săparea batalului de noroi al sondei instalate la NV de stadionul
oraşului, la 0,80 rn adâncime, s-au aflat fragmente ceramice romane din pastă fină, roşie
portocalie.
10. Cu ocazia introducerii unei conducte de gaz pe sub fostul castel s-au aflat trei
celturi de bronz, din epoca fierului, din care unul în Mz. Sebeş (1366).
I. G. Tocilescu, Dacia. 781-782; B. Csemi. AFM, 211, 557; M. Roska. Koz/. I. 1941. 69; id. Reµ. 166.
nr. 120; b) G. Teglas, 07TE, 12. 1887. 83; K. Herepey.AFM, 2/1. 87. pi. 9. 86; I. Martian, Reµ. 454; M. Roska.
Reµ. 166, nr. 120; C. Daicoviciu, TransAnt. 20; c) G. Teglăs. 07TE, 12. 1887. 84; M. Roska. Reµ. 166. nr. 120;
D. Berciu, SC/V. 10, 1959. 188; id. Dacia. 2, 1972. 441-442 {ii); d) M. Roska, Reµ. 166, nr. 120; I. H. Crişan,
Sargetia, I O. 1973, 59, nr. 40; c) B. Posta. Utm111a16. 31-32; K. Horedt. SC/V. 18, 1967. 576.
2. M. Roska, Reµ. 166. nr. 120.
3. C. Gooss, Chronik. 59-60; A. Koch. ErdM1izEvk. 5, 1876, 135; G. Tocilescu. Dacia. 781-782. 785;
G. Teglas. 07TE. 12, 1887, 84; I. Andrieşescu. Contribuţii. 31. 33; I. Marţian. Reµ. 454; M. Roska. Ko::I. I.
1941, 69; id. Reµ, 166, nr. 120.
4. M. Roska, Reµ. 166. nr. 120.
5. lnf. M. Bllljan.
6. J. F. Neigebaur. Dacien. 246; M. J. Ackner.JCC, 1856. 23; B. Orban, Szekelyfold. 5. 109; C. Gooss,
AVSL, 12, 1874, 160; id. Chronik. 117; ErdM1izEvk, 1881. 312; B. Cserni. AFM. 211. 141, 150. 480, 548; I.
Marţian, Rep. 454; C. Daicoviciu, A/SC. 112. 1928-32, 62; V. Christescu, Viaţa ec.. 50; M. Macrea. lstRom. I.
368,403.408;A. Bodor,Dacia. 7. 1963.217, 227; N. Gostar.ArhMold. I. 1966. 164, 176; lnf. M. Takacs(pt.
monedele aflate în 1908-1909); E. Staicovici. M. Blajan. Marisia. 9. 1979. 109.
7. C. Daicoviciu. A/SC, 112, 61-62; O. Floca. Sargetia. 2. 1941. 43-44; I. H. Crişan. ActaMN. 2. 1965.
68.
8. J. F. Neigebaur. Dacien. 246; B. Orban. S=ekelyfold. 5. 109; ErdM1i=Evk. 1874. 54; C. Gooss.
Chronik. 117; B. Cserni. AF.\f. 211. 548; B. Posta. U1m111a16. 31. I. Martian. Reµ. 454.
9. lnf. M. Bll\_jan.
10. M. Petrescu-Dimbovita. DBR. 156.
128. OCOLIŞ.
Dintr-un punct neprecizat provine o monedă romană de bronz din sec. 11-111.
I. Winkler - A. Hopârtean. CN, I. 1978. 20.
129. ODVEREM, corn. Lopadea Nouă.
De aici provine, dintr-o descoperire incidentală, un topor din amfibolit-trahit (Mz.

Aiud, 2178), probabil neolitic.
lnf. M. Takăcs.
136
130. OHABA.
1. În punctul numit " Bolunda" s-a aflat un topor de piatră, perforat, probabil neolitic
(Mz. Alba Iulia, P. 2475).
2. În Valea Ghibarţului , în preajma dealului "Bolunda" (numit şi "Măgherat") a
fost descoperită incidental, în august 1981, o statuie de piatră reprezentându-l pe Priap
(Mz. Sebeş).
3. La vest de sat, pe "Vârful Copului", în hotarul spre Ghirbom, se semnalează la
suprafaţa solului fragmente ceramice şi o podea de locuinţă(?) pavată cu lespezi de piatră.
Epocă neprecizată.
t. lnf I. Al. Aldea.

2. lnf. D. O. Dan.
3. lnf M. Blăjan.
131. OIEJDEA (Oieşdea), corn. Gaida de Jos.
1. Pe dealul "Bilag" se află o aşezare preistorică, din care a ieşit la iveală ceramică
neolitică, din faza de trecere spre epoca bronzului (cultura Coţofeni) şi din epoca bronzului
(cultura Wietenberg), precum şi topoare de piatră şlefuită (Mz. Sf. Gheorghe, Aiud şi
Alba Iulia).
2. La poalele dealului "Bilag", spre Şard, s-a descoperit o aşezare şi 3 morminte de
incineraţie aparţinând culturii Wietenberg (Mz. Alba Iulia).
3. Aşezarea dacică semnalată aici este nesigură.
4. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) materiale din epoca
romană : cărămizi , ţigle de acoperiş, elemente din ceramică pentru mozaic, tuburi de
hypocaust, fragmente de ceramică roşie (Mz. Aiud, 484), un vas de topit sticlă, cărămizi
cu ştampila Leg. XIII Gemina (un fragment în Mz. Aiud, 3212; CIL, III, 8064=12608), o
placă de marmură şi un relief mithriac. Ele fac dovada existenţei unei aşezări romane; b)
fragmente ceramice din sec. XI (Mz. Aiud, 481 ).
137
1. G. Teglâs, OTTE, 12, 1887. 81 , 99; K. Herepey, AFM, 2/1 , 52, 92 (ii.); H. Schimidt, l.fT, 25. 1903.
446 (ii.); M. Wosinszky, ETTK. 20, 1904, 28; V. Cucuiu, Alba Iulia, 11 ; H. Sschroller, St.11.Kz, 75, 35; M.
Roska, AE, 49, 1936, 81; id, Koz/, I, 1941, 82; id, Rep. 296. n. 4; K. Horedt. Dacia, 4, 1960. 113, nr. I05 .
2. H. Cigudean. Apulum, 26. 1990, 71 (ii).
3. B. Cserni. AFM. 211 , 120.
4. a)J. Jung, Fasten. 131 ; B. Cserni,AFM, 2/1 , 551; TIR, L 34 85; D. Tudor. Oraşe. 179; b) K. Horedt,
SC/V, 2, 2. 1951 , 200.
132. ORMENIŞ, corn. Mirislău.
1. În capătul de jos al satului, la locul "Cânepişte", se află o aşezare descoperită în

urma unor alunecări de teren în anii 1895-1896. În stratul de cultură se găsesc resturi de
oase, bucăţi de cuarţ, fusaiole, chirpic, mărgele de lut şi ceramică, unele fragmente de
factură grosolană . Cu ocazia unor sondaje s-a stabilit că aşezarea · are o întindere
considerabilă şi aparţine culturii Wietenberg.
2. În punctul "La Pod" (sau "Cânepi-La Pod"), nu departe de locul amintit, au fost
aflate gropi în formă de căldare (adânci şi largi de cca I m), cu pereţii arşi . Inventarul
conţinea un material asemănător, datând din epoca bronzului. Tot de aici provine ceramică
de sec. IX-X e.n.
aşezări din epoca romană cu

ceramică, cărămizi , olane. Tot
aici s-a găsit un cui de bronz,
un fragment de fibulă, o aplică
de bronz, o verigă de bronz, o
monedă nedeterminabilă şi una
de argint, probabil de la Cara-
calla sau Elagabal.
6. În partea de hotar spre
satul Cicău a fost descoperită
ceramică din epoca bronzului, aparţinând culturii Wietenberg şi ceramică hallstattiană.
1-2. I. Teglăs, AE, 21 , 1911 , 370-371; K. Herepey,AFM, 2/1, 52; K. Horedt, Dacia, 4, 1960, 113: T.
Soroceanu, ActaMN, 9, 1973, 499: H. Ciugudean, Ap11/11m, 17, 1979. 71 , 75 (ii): N. BorotlKa. Wietenberg, 63,
nr. 312.
3-4. H. Ciugudean, Ap11/um, 17, 1979, 71 , 75 (ii): N. Borotlka, Wietenberg, 63, nr. 313 .
5. l. Teglăs, AE, 21 , 1911 , M. Roska, Rep, 218, nr. 81.1. Nestor.Stand, 117: I. Winkler, A. Hopârtean,
138
CN, I, 1978, 20.
6. lnf M. Takăcs.
133. PĂGIDA, aparţine oraşului Aiud.
1. În Mz. Aiud se păstrează fragmente ceramice neolitice, cu ornamente incizate

liniare şicioburi de tip Coţofeni din perioada de trecere la epoca bronzului.
2. Sub . dealul "Măgura" , într-o vie, s-au găsit, în
1913, morminte de la începutul epocii fierului.
3. Pe locul numit "La făget" s-au găsit, tot în 1913,
fragmente de urne bitronconice, datând din prima epocă a
fierului.
4. Pe dealul " Măgura", cu ocazia unor cercetări de
suprafaţă, s-au cules fragmente ceramice neolitice
precucuteniene, fragmente de vase dacice din epoca Latene
şi un fragment de vas din sec. III-IV e.n.
5. În grădina familiei Crişan, nr. 26, în 1974 s-au
descoperit numeroase fragmente ceramice hallstattiene
târzii şi chirpici aparţinând unei locuinţe ce se găsea la 0,50
m adâncime (Mz. Aiud).
6. Într-un punct neprecizat de pe malul Mureşului ,
într-o balastieră, în 197 5, s-a găsit un topor masiv de piatră
(Mz. Aiud).
1-3. M. Roska, Reµ. 124. nr. 127.

4. V. Lazăr, Apu/11111, 15, 1977, 628 (ii); In formaţ i i l. Aldea.
5-6. In formaţ i i M. Tak ăcs .
134. PĂNADE, corn. Sîncel.
1. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin : a) o cană de lut din faza de
trecere la epoca bronzului, aparţinând culturii Coţofeni (Mz. Aiud, 3162); b) o daltă de
bronz, despre care nu se fac precizări .
2. Pe fosta moşie A. Splenyi s-a găsit în 1881 un pumnal cu lamă de fier, cu mânerul
şi garda din bronz, din prima epocă,a fierului, de factură cimmeriană (Mz. Aiud). Adesea a
fost inclus greşit printre materialele scitice.
3. În 1963, cu ocazia lucrărilor agricole de primăvară, în partea de NE a satului, pe
locul numit "Dos", în dreptul confluienţei văii Dăpăului cu valea Sărăturii, s-a găsit un
tezaur de drahme de tip Dyrrhachium. În urma cercetărilor întreprinse au mai fost descoperite
încă 222 monede emise în acelaşi oraş , la care se adaugă alte 51 recuperate de la săteni.
4. De pe teritoriul localităţii se menţionează un follis de la Maximus Oaza.
l. a) M. Roska, Koz/, I, 1941 , 7 ~; id, Reµ , 220, nr. 17; b) C. Gooss, Chronik, 43 ; l. Martian, Reµ , 495;
139
M. Roska, Rep, 220, nr. 17.
2. G. Teglâs, 07TE, 12, 1887, 198, 252; K. Herepey,Ai:, 17, 1897, 66 (ii), 77; M. Rosztowtzew,
SkythBosp, 503, M. Roska, ESA , 11. 1937, 190 {ii); id, Rep. 220. nr. 17; D. Popescu, Transilvania. 74. 1943.
291; id, SC/V, 9, 1958, 26; V. Vasiliev, Sciţii, 24, 148, 153, nr. 8.
3. B. Mitrea, SC/V, 17, 1966, 417; id, SCN, 5, 1971 ; D. Protase, I. H. Crişan, SCN, 4, 1968, 169; L.
Brudiu, Apulum, 9, 1971 , 173-175, 177-208; I. Glodariu, RCD, 271.
4. E. Chirilă şi colab., StCom, 18, 1974, p. 137: C. Preda, SC/VA , 26, 1975, 475 .
135. PĂTRÎNGENI, (Petrigeni, Pătrunjeni), aparţine oraşului Zlatna.
1. Pe teritoriul cimitirului românesc, la dreapta drumului ce duce spre Zlatna, s-a

găsit un fragment ceramic aparţinând culturii Coţofeni (MIC, I, 5894).
2. Pe teritoriul satului se întindeau, în epoca romană, suburbiile oraşuluiAmpelum .
Aici s-au descoperit lucerne de lut, cu ştampilele Fortis, Sex„„ Favor„„ un medalion funerar
şi un coronament de monument ~ • ·: }I~
funerar în formă de trunchi de ' ' . ~
piramidă cu laturile arcuite,
decorat cu reprezentarea lui
Marsyas (?) . Vezi şi articolul
Zlatna.
3. Sub muntele Jidovin se )
presupune existenţa unui sanc- L
tuar închinat în epoca romană lui 1 ·...,111 "''--'' 1
Aesculapius, pe baza unor in-

scripţii descoperite acolo (Cil,
III, 1278- I 280; AnnEp., 1959,
306).
I. M. Roska, Koz/, I, 1941 , 75 , 238; id , Rep, 223. nr. 41.

2. D. Protase, SC/ V, 11 , 1960. 329: N. Gostar, AthMold. I. 1961. 161 , 164. 170: H. Daicoviciu,
Apulum, 7/ I, 1968, 340, nr. 16; H. Daicoviciu. Om/, D. Tudor. Oraşe. 185.
3. D Tudor, Oraşe , 185.
136. PETREŞTI , localitate componentă a oraşului Sebeş.
1. În marginea de vest a satului, pe malul stâng al râului Sebeş, în jurul vechii

biserici săseşti fortificate, numită "Cetate'', deasupra cartierului "Ţ igănie", pe o terasă, se
află o întinsă aşezare preistorică, ale cărei urme se întâlnesc pe o distanţă de cca 3 km,
începând de la actualul cimitir românesc până la capătul de nord al satului. Locul se numeşte
"Groapa galbenă". Partea cea mai bogată a staţiunii , aceea de la est de drumul care duce
spre clădirile militare, a fost devasta.tă de diferiţi căutători de comori sau prin exploatarea
lutului pentru trebuinţele locale. Primele cercetări le-a făcut L. Reissenberger. În 1943 au
fost executate noi sondaje de către I. Berciu şi D. Berciu. S-au constatat două straturi
principale: unul eneolitic cu ceramică pictată Petreşti şi altul aparţinând culturii Coţofeni
140
(Mz. Alba Julia). Parte prin cercetări, parte prin descoperiri întâmplătoare, s-au constatat şi
elemente neolitice mai vechi, aparţinând culturii Turdaş, Precucuteni şi ceramicii liniare.
Printre diferitele obiecte găsite aici, în afară de ceramică, sunt de menţionat: fragmente de
lame de silex, un vârf de săgeată de os, o pintaderă de lut cu ornament spiralic, topoare de
piatră în fonnă de calapod, securi plate de piatră dură, găurite, figurine de lut antropomorfe,
fem în ine, străpungătoare din coame de cerb, topoare din corn de cerb. În 1961-1962 s-au
reluat săpăturile pentru stabilirea stratigrafiei în aşezarea neolitică. S-au putut delimita trei
nivele principale, care corespund la trei faze ale culturii Petreşti şi un al patrulea aparţinând
primei faze a culturii Coţofeni. Întâmplător a fost descoperită, în 1929, o statuetă feminină
de lut, cu cap mobil, de tipul tesalic. Materialele răspândite în diverse muzee şi colecţii
private: Mz. Sebeş, Mz. Sibiu, Mz. Alba Julia, Mz. Aiud, MIC, Col. I. Raica şi Col. F.
Mauksch, Sebeş, Col. K. Haldenwang, Braşov etc. Ştirile care vorbesc de monninte de
incineraţie din acest loc nu sunt verificate; este vorba mai degrabă de gropi de aşezare şi de
vase comune, care au fost luate drept urne. În această aşezare a existat, probabil. şi un strat
feudal, după cum indică ceramica ornamentată cu gropiţe făcute cu dinţi de piepten, datând
aproximativ din sec. XI e.n. (Mz. Aiud, I 038, 1042, I 043, I 050, I 055). Cercetări de
suprafaţă executate în 1977 (M. Blăjan) ar fi dus la depistarea, la cca 1 km VSV de sat, în
acest punct ("Groapa galbenă"), într-o carieră de lut, a unui bordei dacic de epocă romană.
La 150 m NV spre carieră s-au semnalat unne de ziduri din bolovani de râu, fragmente de
cărămizi romane, care indică construcţii de epocă romană. La vest de carieră, pe o terasă,
s-au cules fragmente de vase dacice. În 1973, în acest punct a fost descoperit un denar de
argint de la Vespasian, emis în anii 72-73 la Roma.
2. La est de sat, sub dealul Hula, în punctul "La Ţiglărie'', către clădirile fabricii de
ţigle, s-a identificat o staţiune eneolitică, în mare parte distrusă, caracterizată prin ceramică
pictată Petreşti. Recunoaştere I. Berciu şi D. Berciu, 1934, 1934 (Mz. Alba Iulia).
3. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) fragmente ceramice ce
aparţin culturii Criş, găsite împreună cu ceramică de tip Turdaş; b) fragment de vas cenuşiu
negricios ce aparţine ceramicii lineare (MIC, 7624); c) materiale aparţinând culturilor
Wietenberg (MIC, 6767) şi Noua; d) o secure (celt?) de bronz, despre care nu se dau
amănunte; e) o brăţară de bronz din a doua epocă a fierului, ornamentată cu trei rânduri de
proeminenţe, şi verigi de bronz din aceeaşi epocă, împodobite, de asemenea, cu protuberanţe
(Mz. Aiud); f) diverse obiecte de fier din a doua epocă a fierului.
4. La cca I km vest de sat, în marginea "Pădurii Mari",. lângă "Vii", într-o vale, se
văd cca 60 tumuli funerari înalţi de 1-2 m, cu o circumferinţă de 8-23 m. Doi dintre ei s-au
săpat în 1862. S-au constatat straturi de cenuşă, cărbuni, pământ ars şi multe oase arse.
Inventarul constă numai din fragmente ceramice de caracter primitiv. Nu s-a descoperit
nici un vas întreg şi nici unelte de piatră sau metal. Constatările insuficiente din 1862, n-au
mai fost verificate ulterior prin noi săpături. Aici se află şi unne de construcţii romane cu
fragmente de cărămizi şi partea superioară a unei râşniţe de piatră (Mz. Sebeş).
5. În punctul "Sub Piatră", situat pe versantul estic al dealului "Netotul", în 1978,
s-a aflat incidental un denar de argint de la Tiberius, emis lalugdunum în anii 14-15 e.n.
6. În punctul "Vulcăneasa'', situat la 2,5 km VSV de sat, pe liziera pădurii, s-a
identificat o aşezare de epocă romană cu urme de construcţii de piatră şi ceramică dacică şi
romană (periegheză M. Blăjan, 1977).
141
7. Pe teritoriul localităţii se află un turn din faza romanică, având un acoperiş cu
frontoane (sec. XIII).
I. AK, 6, 1866, 178; A. Koch, ErdM1izEvk, 5, 1876, 132: G. Teglâs, Kelet, 6, 1876, nr. 184, 724; F. şi H.
MOller, A VSL, 16, 1880. 31 O; Programm Miihlbach, 1885/86, 33 ; M. Wosinsky, E7TK. 20. 1904, 30; id. Agyagm,
30, I. Andrieşescu,Contribuţie, 35; J. Teutsch, MPK, I, 1913, 6, 375 : id, BSG, 8, 200: H. Schroller, St.u.Kz, 76 şi
pi. 22, 8; M. Roska, AE, 1936, 73, 79; id, Koz/Debr, 1939. I, 6; id. Koz!. I, 1941 , 1i: 3, 1943, 74, nr 46; id, Rep,
225, nr. 48; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-40, 310; K. Horedt, MBBM, 9-10, 1944, 97, 107: id, SC/V, 2, 2,
1951, 201 ; D. şi I. Berciu, Apulum, 2, 1943-45, 27-28, 53-63, 78-80(il); 3, 1946-48, 41 ; Note din inv. Mz. Sebeş ;
D. Berciu, Contribuţii, 28, 87; E. Comşa, SCIV,8, 1957, 44; id, Dacia, I, 1957, 72; id, Apulum, 9, 1971 , 17 ; VI.
Dumitrescu. /stRom, I, 70; G. Bak6, SC/V, 12, 1961 , 116: Dacia, 6, 1962, 518; SC/V, 13, 1963, 204; 14, 1963,
454; H. Dumitrescu, SC/V, 17, 1966, I. Al. Aldea,Sargetia, 5, 1968. 11-13 (ii); E. Stoicovici, M. Blăjan , Marisia,
9, 109-110 (ii); P. Roman, Dacia, 15, 1971 , 96; I. Paul, Petreşti, 142-143, nr. 36.
2. D. şi I. Berciu, Apulum, 2, 1943-45, 28; M. Moga, Apulum, 3, 1946-48, 80-81 (ii).
3. a) I. Paul, RevMuz, 2, 1965, 295 ; N. Vlassa, SC/V, 10. 1959, 240; id, NTr. 9 (ii); c) K. Horedt,
Dacia, 4, 1960, 113, nr. 113: T. Soroceanu, ActaMN, 9, 1973, 499: d) Program Miihlbach, 1881/82, 88; e) K.
Herepey, AFM, 2/1 , 77, 99; V. Pârvan, Getica, 550, nr. 2: M. Roska, Rep, 225. nr. 48 : id, Koz(,, 4, 1944, 67.
nr. I 04 (ii); t) M. Roska, Rep, 225, nr. 48.
4. L. Reissenberger, MCC, 8, 1863, 296: AVSL, 5. 1863, 437-443: A. lpolyi, AK, 3, 1863, 174: 4, 1868,
178; Program Muhlbach, 1864/65, 34, 54: 1868/69. 40; 1871172, 47: 1873174. 63 : 1875176, 68; 1879/80. 47;
1881/82, 47; 1881/82, 88; 1897/98, 14: C. Gooss, Chronik, 44 : id, AVSL, 14, 1877. 156, 163: G. Tocilescu,
Dacia, 906, 908-9; G. Teglâs, 07TE, 12, 1887. 65. 77: E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, 24-25 ; Gy. Halavăts, AE.
24, 1906. 358; I. Martian, Rep, 510; TIR, L 34. 89.
S. E. Stoicovici, M. Blăjan , Marisia. 9, 1979, 109-110 (ii).
6. lnf. M. Blăjan .
7. V. Vătăşianu , JAF, 88 ; Gh . Anghel , Fortificaţii. 145-147 (ii).
137. PETRISAT, localitate componentă a oraşului Blaj.
3. Pe versantul de ESE
al colinei "După Deal", la cca
2 km N de sat, cu ocazia
rigolărilor în 1967, s-au aflat,
la 0,70 m adâncime, două vase
Coţofeni .
4. Două topoare de pia-
trăau fost descoperite în vatra
satului de I. Domokos şi de
preotul.reformat din localitate.
5. La I km NV de sat,
în valea Secoi, se semnalează
ceramică romană şi prefeudală.
6. În jurul bisericii
142
refonnate în grădinile caselor cu nr. 16 şi 17, se semnalează ceramică feudală timpurie.
7. În curtea caselor 138 şi 139, în timpul unor lucrări, au fost aflate la 0,60 m
adâncime mai multe schelete umane, probabil medievale.
8. Pe locul "Dâmbul Cetătii", la vest de sat, cu ocazia unor lucrări la vie, există
infonnatia că s-ar fi găsit schelete umane şi săbii.
I. C. Tatai-Baltă. Ap11/11m. 11. 1973, 697 (ii).

2-8. M. Blăjan, C. Tatai-Baltă. Apulum. 16, 1978, 13 şi urm. (ii) şi inf. M. Blăjan.
138. PEŢELCA, oraş Teiuş.
I. Pe teritoriul satului, fără precizarea locului, se semnalează: a) o aşezare din epoca

eneolitică, de unde provine ceramică pictată de tip Petreşti (Mz. Aiud); b) fragment dintr-
un buzdugan de piatră (Mz. Aiud, 412); c) fragmentul unui vas şi o mărgea de lut din epoca
bronzului (Mz. Aiud, 379, 386); d) o fibulă de bronz (tip Navicella) din prima epocă a
fierului.
2. Dintr-o descoperire întâmplătoare provin o fibulă celtică din Latene B, şi un cutit
de fier celtic, ambele probabil făcând parte dintr-un inventar funerar (Mz. Aiud, 402, 221 O).
3. La nord de sat, pe malul pârâului ce se varsă în Mureş, s-au descoperit în anii
1884 şi 1887 mai multe gropi adânci de 3-4 m şi largi de 2-2,5 m, conţinând un pumnal de
fier, fragmente ceramice şi urne cu cenuşă, considerate ca morminte, ceea ce nu pare să fie
sigur (Mz. Aiud). Gropile datează mai degrabă din epoca romană.
4. În apropierea satului o circumvalatiune necercetată.
I. a) G. Teglăs. OJTE. 12. 1887. 82: K. Herepcy.AFM. 2/1. 52: I. Martian. Rep. 514; id. Urme. 23: I.
Andrieşescu, Contribuţii. 124: M. Roska, Rep, 218, nr. 2: id. Kă=I. 3. 1943. 73-74; lnforma\ie D. Berciu: b) M.
Roska. Rep. 218. nr. 2: c) K. Hercpcy,AFM. 2/1. 52: M. Roska. Rep. 218. nr. 2: d) G. Teglas. 07TE. 12. 1887.
82; M. Roska. Rep. 218. nr. 2
2.1. H. Crişan. ActaMN. 10. 1973. 51 (ii): id. Sargetia. 10. 1973. 60. nr. 46.
3-4. G. Teglas. OJTE. 12. 1887. 82: S. Fenichel. AE. 8, 1888. 264-66: I. MaJ1ian. Rep. 514.
139. PIANU DE JOS, corn. Pianu.
I. În punctul numit "Podei", situat la confluenţa dintre Valea Pianului şi Pârâul

Liştii se află o mare aşezare neo-eneolitică. "Podeiul" are o suprafată de circa 22 ha.
Urmele de locuire care indică întinderea aşezării propriu-zise pot fi observate la suprafată,
în urma lucrărilor agricole, pe o întindere de circa 12 ha, îndeosebi în zona centrală a
platoului. Săpături I. Paul ( 1961, 1962, 1963, 1967). Au fost detenninate trei straturi de
cultură, unele cu mai multe nivele de locuire, aparţinând culturilor Turdaş, Petreşti şi
Coţofeni.
2. În stânga pârâului Şipotelor, la locul "Padia", se află o aşezare (cercetări Mz.
Alba Iulia, 1948) cu materiale aparţinând culturilor Coţofeni şi Wietenberg; aici s-au găsit
şi ţigle, cărămizi romane, mortar şi fragmente ceramice din epoca romană, (Mz. Alba
Iulia).
143
3. În locul numit "Cleje", situat
pe terasa a doua a râului Pianu, între
"Calea Ciorii" şi "Pârâul Spinelui", la
periferia nordică a satului , au fost
descoperite cu ocazia lucrărilor agricole
fragmente ceramice aparţinând culturii
Coţofeni şi începutului epocii bronzului.
În acelaşi punct N . Florea din Pianu de
Jos a descoperit un topor de aramă, pe
care 1-a predat prof. S. Dumitraşcu de la
Universitatea din Oradea.
4. Pe prima terasă a râului Pianu,
între localităţile Pianu de Jos şi Sibişeni,
ln locul numit "Câmpu de Mijloc", se află
o aşezare aparţinând epocii bronzului
(culturile Wietenberg şi Noua) şi Hall-
stattului mijlociu (cultura Basarabi).
5. De pe teritoriul satului, fără
precizarea locului de găsire sunt men-
ţionate : a) o lance de bronz (Mz. Sibiu,
din Mz. "Astra", 1206); b) o ceaşcă din
prima epocă a fierului aparţinând culturii
Basarabi (Mz. Sibiu), care provine, foarte
probabil, din aşezarea semnalată la pct.
4; c) în 1978 -fără să se precizeze locul-
s-a descoperit, cu ocazia arăturilor, o stelă
antropomorfă, considerată că datează din
sec. IX-VII . î.e .n.; d) o tetradrahmă
thasiană; e) urmele unei clădiri romane,
unde s-au găsit fragmente de urne romane
cu cenuşă ; probabil tot de aici provine şi
o ţiglă romană de acoperiş (Mz. Sebeş) ;
t) câteva fragmente ceramice ar putea fi
datate în epoca prefeudală.
6. În apropierea aşezării de la pct.
2 a fost găsită în 1948 o cremaieră de fier
ce se datează în Latene-ul dacic.
7. La NE de sat, în locul numit
"Lisca" ("La Groape"), sub "Vârful lui
Marin", s-a descoperit un basorelief,
ulcioare, opaiţe şi ceramică romană (Mz.
Sebeş) . Tot acolo s-a descoperit un
mormânt roman în care s-au găsit : o
lucernă, o oglindă, un vas de sticlă şi fragmente ceramice (Mz. Alba Iulia).
144
8. În apropiere de hotarul cu fostul sat Sibişeni, la locul numit "Deasupra Satului",
s-au găsit ţigle şi cărămizi
romane (Mz. Sibiu).
9. La 500 m. mai sus de întâlnirea văii Pianului cu vechea şosea Sebeş-Orăştie, s-
a găsit un chiup de culoare cenuşie, din sec. IV-V e.n.
10. Sub culmea "Văratec", în stânga râului Pian, se semnalează o cetate de pământ,
probabil medievală.
11. Între Dealul Oraşului, pârâul Boantei şi Dealul Holmului, la cota 236, se găseşte
o circumvalaţie de pământ ce reprezintă o cetate de pământ, probabil tot medievală.
12. Biserică cu trei nave despărţite prin cinci stâlpi şi cu un cor pătrat. Navele
laterale înlăturate. Faza veche se datează în a doua jumătate a secolului XIII.
I. SC/V. 14. 1963. 454. 19. 1968. 679; N. Lupu. Forschungen. 7. 2. 1964. 30; I. Paul, Forschungen. 8,
I. 1965. 70-72 (ii); id, RevMu=. 2. 1965. 296; id. StCom. 12. 1965. 5-20 (ii); id. 14. 1969. 34-88 (ii); id, SC/V,
18. 1967. 3 (ii); H. Dumitrescu, SC/I', 17, 1966. 439; P. Roman, Dacia. 15. 1971. 9.
2. I. Berciu. Apulum. 5, 1965. 603. n. 20.
J-4. H. Ciugudean. l. Florea. Apulum. 32. 1995. 59-66 (ii).
5. a) M. Roska. Rep. 20. nr. 68; b) H. Ciugudean. Apulum. 14. 1976. 15 (ii); c) H. Ciugudean. Apulum.
20. 1982, 59-63; d) E. Chirilă, G. Mihăescu. Căprioru. 34; I. Glodariu. RCD. 264; e) Programm Miihlbach.
1856/66, 54. 1866/67, 32; t) N. Lupu, Forsch11ngen, 7. 2, 1964. 30.
6.1. Berciu. StCom. 12. 1965, 223-230 (ii).
7. I. Berciu. Apulum. 5. 1965. 602, n. 20; V. Wollmann. ActaMN, 7. 1970. 178-179 (ii); TIR.L 34. 89.
8. I. Berciu. Apulum, 5. 1965. p. 603. n. 20.
9.1. Berciu. Apulum. 5. 1965. 602-604 (ii).
10-11. I. Berciu. Materiale. 4. 1957. 342-343 (ii).
12. Fr. MUiler. JCC. 3. 1859. 185; V. Rolh. Bauk1mst. 22; K1mst in Sieb.16; V. Vătăşianu. JAF. 32.
140. PIANU DE SUS, corn. Pianu.
1. La NE de sat, pe dealul numit "Cetăţeaua" sau "Cetăţuia" se află o staţiune cu

fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni. Locul a fost fortificat, probabil în perioada
prefeudală, cu un val de pământ.
2. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) fragmente ceramice
aparţinând culturii Coţofeni; b) o secure eneolitică de cupru cu un singur tăiş şi cu gaură
transversală (Mz. Budapesta); c) o daltă din bronz, din epoca bronzului (col. Inst. Geol.
Univ. Cluj); d) o spirală-pandantiv din aur, din epoca bronzului (Mz. Sibiu, 725); e) celturi
(şi vârfuri de lănci?) din bronz datând din Ha.B 1 (MIC, I. 7931-32); f) o verigă groasă de
aur, datând, probabil, de la sfârşitul epocii bronzului Ha.B 1 (MIC, 5925); h) un inel de
metal, trei obiecte mărunte de bronz (MIC, 5926, 5929, 5930, 5945), precum şi o urnă
dintr-un monnânt roman (Mz. Sebeş).
3. Într-o vie din localitate, săpându-se un "monnânt tumular", s-a găsit, împreună
cu "cioburi de urne", o piatră de ascuţit din epoca fierului (Mz. Sibiu, 129); alte precizări
lipsesc.
4. Pe un deal din apropiere, al cărui nume este menţionat sub fonna "Tekenyel", s-
a găsit în 1852, întâmplător, cu prilejul unor lucrări pentru exploatarea aurului, un tezaur
de 50 monede de argint, dintre care 26 drahme dinApolonia, 23 drahme din Dyrrhachium
şi o tetradrahmă din Thasos. Parte sunt originale, parte sunt imitaţii. Şapte piese se aflau în
145
1856, în col. Ackner.
5. În preajma satului, în vale, se văd
movile, gropi şi resturile unei conducte de
apă, reprezentând urme de exploatare
aurifere datând, eventual, din epoca romană.
În acest loc s-a găsit şi o fibulă de aur romană
(sec. II-III). tot aici s-au găsit cărămizi
romane, topoare, vârfuri de lănci, vase,
fragmente ceramice.
6. În hotarul satului, în partea dinspre
Săliştea şi Yinţi.J de Jos, au fost identificate
unnele unei construcţii romane.
I. C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-40. 317:

D. şi I. Berciu, Apulum, , 3, 1946-48, 36.
2. a) H. Schroller, St.u.Kz, 76 ; M. Roska.
K6zl. I , 1941 . 75: id. Rep, 209, nr. 30; b) G. Teglâs,
AE, 33, 1913 . 309; M. Roska. Rep. 209, nr. 30: Al.
Vulpe şi E. Tudor. SC/r. 21, 1979. 419, nr. 7: c) M.
Roska, Rep, 209, nr. 30: d) D. Popescu. Bronzezeit,
134: id, Materiale, 2, 1956, 200; K. Horedt, MBBM. 9-10, 1944. 109: e) F. Moller.AVSL. 3. 1858, 336-341: C.
Gooss, Chronik, 42: G. Tocilescu, Dacia, 801 , 804; G. Teglâs, OTTE, 12, 1887. 64: J. Vass, Erdely, 146: I.
Marţian, Rep, 515 ; J. Hampei , Bronzkor, 2. 106: M. Roska, Rep, 209. nr. 30: M. Petrescu-Dîmbovita. DBR. 132
(ii); I) G. Teglâs, OTTE. 12, 1887. 64: id. F6ldK6=l, 20, 1892, 74; id, AE. 12. 1892, 408: M. Roska. Rep. 209,
nr. 30; D. Popescu, Materiale, 2, 1956, 228: g) lnformatie M. Petrescu- Dîmboviţa : h) Program Miihlbach .
1864-65, 35.
3. lnformatie K. Horedt, după inventarul Mz. Sibiu.
4. J. G. Seidl, AOG. 9, 1853, 164-66; M. J. Ackner, MCC, I. 1856, I 02; G. Miksa, T6rtEml. 28, 30. 58,
59: C. Gooss, Chronik, 42 ; id, AVSL, 14 1877. 69, 71 : G. Tocilescu. Dacia, 854-55 ; G. Teglâs.07TE. 12, 1887,
64; id, ErdMu=, 4. 1887, 145: id, S=a=adok, 23. 1889, 391: id. UR. 9, 1889, 328: id AE, 17. 1897. 113: id. BKL.
36, 1903, 500; J. Vass, Erdely, 146; T. Ortvay. TemesvmT6rt, 341: S. Răk6czy, BKL, 39. 1906, 469: I. Marţian .
Rep. 515 : O. Gohl, NK. 21-22, 1922-1923. 7, 8: V. Pârvan, Getica, 614; M. Roska, Rep, 209, nr. 30: C. Moisil.
Balcania. 7. 1944, 19: B. Mitrea, EDR, I O, 1945, 89: M. Chitescu. SCN, 4, 1968, 454: I. Glodariu, RCD, 257,
264 ; M. Cojocărescu. SCN. 6, 1975, 198. nr. I O: K. Bir6ne, Sey Gy . Goldonan, AE, I 05. 1978. 230/41.
5. J. F. Neigebaur, Dacien. 258: M. J. Ackner, MCC, I. 1856, 102: id, JCC, 5, 1861 , p. 23; F. Kenner,
AOG. 29, 1863, 321 (i i); G. Tocilescu. Dacia. 81 0: J. Vass. Erdely. 146: C. Gooss. AVSL, 12. 1874. 152: E. A.
Bielz. JSK V, 19, 1899, 23: I. Marţian . Rep, 515 : V. Christescu, Viaţa ec„ 13: K. Horedt. AISC, 4. 1941-43, 163-
64: TIR, L 34, 89.
6. F. R6mer, AK. VI 1866, 171 ; C. Gooss, Chronik, 96-97: E. A. Bielz. JSVK, 19, 1899. 23 : I. Marţian .
Rep, 515 .'-
141. PÎCLIŞA , (Păclişa), aparţine municipiului Alba Iulia.
1. Pe teritoriul satului se semnalează unnătoarele descoperiri, ~ră precizarea locului:

a) celt de bronz hallstattian (Mz. Alba Julia); b) Urme dacice (determinare însă nesigură) .
2. Aşezarea din epoca romană, pe un teren întins, în vecinătatea aşa-numitei "Păduri
Episcopale" din teritoriul satului; se găsesc adesea substrucţii de ziduri din piatră, cărămizi
şi ceramică, opaiţe, piese de instalaţie de hypocaust, ţigle , cuie de fier (Mz. Alba Julia).
3. Cercetările de suprafaţă efectuate pe terasa dreaptă a pârâului "Valea Săliştii",
146
situatăla marginea nord-vestică a satului, lângă sediul fostului CAP, au depistat resturi din
fundaţiile unor locuinţe (bolovani de râu, fragmente de cărămizi şi ţigle) din epoca romană.
De aici şi un sestertius de la Antoninus Pius din anii 152-153; Tot un sestertius aparţinând
aceluiaşi împărat, dar datând din anul 141 a fost achiziţionat de la Bunaciu Călin .
4. În fundul văii, pe locul numit "Stăicoaia", situat pe terasa stângă a Pârâului Macului
- afluent pe partea stângă a pârâului Valea Săliştii - s-au identificat substrucţiile a patru
locuinţe (bolovani de râu, lespezi din gresie, cărămizi , ţigle şi olane fragmentare), bucăţi
de râşniţă şi ceramică din epoca romană . O altă locuinţă este semnalată la 0,5 km spre vest
de acest loc.
5. La circa 3-4 km vest de sat, pe terasa stângă a pârâului "Valea Săliştii" , la piciorul
pantei sud-estice a Dealului Săliştii , spre obârşia văii , s-au descoperit urme de locuire din
. ~
1
Hallstatt, epoca ro- ·
mană şi feudală tim-
purie.
6. Lângă şo-
seaua spre Vurpăr, în ~
punctul " La Izvoare"
s-au descoperit trei
morminte de înhu-
maţie din sec. XI-XII ,
având ca inventar
inele de buclă din
argint (Mz. Alba Iulia).
7. Cu ocazia
construirii Comb ina-
tului av icol au fost
descoperite substruc-
ţiile unor clădiri roma-
ne şi fragmente cera-
mice din sec. XI-XII.
I. a) lnfonn aţie I. AL Aldea,: b) B. Csemi, AFM, 2/ 1. 120.

2. B. Csemi, AFM, 2/1, 141 , 148, 550; TIR, L 34, 87.
3-S. ln fonnaţii M. Bllijan; lnf. V. Suciu.
6. Informaţii Gh . Anghel.
7. lnfonnaţii H. Ciugudean.
142. POIANA AIUDULUI, corn . Livezile.
1. Pe creasta numită "Bogza Poienarilor" sau "Dealul Velii", s-a descoperit o

necropolă tumulară, care a fost săpată exhaustiv de către N. Vlassa şi M. Takacs între anii
1973-1985. Au fost cercetaţi 16 tumuli, conţinând morminte de inhumaţie cu schelete
chircite, aşezate direct pe solul antic, acoperite cu un strat subţire de pâmânt şi apoi cu mai
multe rânduri de pietre. Inventaq.11 funerar constă din: vase ceramice, 3 spirale-ochelari
147
din cupru, 2 cercei, 2 vârfuri de săgeată, saltaleoni şi o brăţară, toate din cupru, un cercel
din argint, topoare din piatră, şi unelte din silex, obsidian şi cuarţit. În mantaua tumulilor
din zona centrală a cimitirului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de tip
Coţofeni , oase de animale, cărbuni şi bucăţi de chirpic. Autorii săpăturilor atribu ie cimitirul
fazei târzii a culturii Coţofeni , sprijinind idea existenţei a două faze principale de
înmormântări.
2. Pe înălţimea numită " Ţâcul Mare", situată spre sud de " Dealul Velii'', M. Takăcs
a cercetat un alt turnul, similar ca rit şi ritual funerar celor din necropola precedentă .
3. Pe locul numit " Pe Şes, La Cânepi" se află o aşezare aparţinând culturii
Wietenberg.
4. La "V~lea Bunei" s-a găsit un cuţit de fier cu mâner, din a doua epocă a fierului
(Mz. Aiud, 3360).
5. Pe teritoriul satului se mai menţionează, fără precizări topografice: a) o scoică,
specia Cardium (epoca neolitică); b) un ciocan de piatră şi o turtă de bronz; aceasta din
urmă aparţine epocii bronzului (Mz. Aiud); c) un vârf de săgeată de fier din sec. X-XI ,
care ar putea însă să fie şi mai târziu (Mz. Alba Iulia).
6. În vatra satului s-a descoperit un topor eneolitic de piatră (Mz. Aiud).
G)·
-- /'
I. N. Vlassa, M. Takăcs . Gh. Lazarovici. ActaMN. 22-23. 1986. 59-78.

2. H. Ciugudean. Apulum. 32. 1995. 25.
3. N. Boroftka, SC/VA. 45. 1994, 15-26 (ii ).
4-5. a-b) M. Roska. Rep, 206, nr. 6. 2. K. Herepey. AFM. 21 1. 52. 120. 252; M. Roska. Koz/. 4. 1944.
66, c) G. Nagy. AE, 33, 19 13, 272; M. Roska, EISZ. 4, 192 7. 264.
6. ln fo nna1ii M. Takăcs .
143. POIANA AMPOIULUI, corn. M eteş .
Pe vârful stâncii " Piatra Corbului", situată pe malul drept al Ampoiului, a fost
investigată prin să pături sistematice, între anii 1991-1994 (H . Ciugudean, N. Boroffka), o
aşezare cu mai multe faze de locuire aparţinând culturii Coţofeni (faza 111) şi unui facies
local al bronzului timpuriu . Dintre materialele descope~ite se remarcă mai multe piese din
148
cupru (mărgele tubulare, ac, brăţără), topoare din piatră perforate, pandantive din gresie,
unelte din os şi corn, ceramică întreagă şi fragmentară. S-au descoperit de asemenea urmele
unor ateliere de prelucrare a silexului din zonă.
lnformatii H. Ciugudean.
144. POŞAGA DE SUS, corn. Poşaga.
I. Pe malul pârâului satului s-a găsit în secolul trecut, într-o oală de lut, un depozit de
bronzuri, din care s-au salvat: şapte brăţări întregi şi fragmentare, dintre care una cu secţiune
plan-convexă, patru securi cu limbă de mâner, fragmente de lame de ferăstrău, tăişul unui
celt, un cazan de bronz deformat, diferite pandantive, un fragment de podoabă cu disc din
sârmă, un buton de bronz, o sârmă de bronz cu un fragment de sultaleon şi alte piese. În
diferite rânduri acest depozit, datând din Hallstatt A1, a fost indicat greşit ca provenind din
alte localităţi: Potsag, Poşaga de Jos, Pozsag. Podsaga etc. (Mz. Deva. 5167-5195).
2. Pe teritoriul satului s-a descoperit în 1843 un mic tezaur dacic de obiecte din
argint, cuprinzând două fibule cu noduli (lung. 12,6 cm}, un lanţ şi fragmente de pandantive,
datând din a doua epocă a fierului (Latene III); C. Moisil aminteşte şi brăţări spiralice cu
extremităţi în formă de capete de şerpi (Mz. Viena).
3. Pe dealul "Belia" este o peşteră necercetată.
I. G. Teghis.AE. 6, 1886. 148-151 (ii); 21. 1901. 239; 22. 1902. 402:J. Hampei. Bron=kor. 2. 119 (ii);
I. Martian. Rep. 527, C. Gooss. Chronik. 46; V. Pârvan. Getica. 410. 440. 450. 687; M. Roska. Emlekkonyv
S=NM. 270 (ii); id, Rep. 89. nr. 59; I. Nestor. Stand. 216. n. 505 b; M. Rusu. Dacia. 7. 1963. 207; W.A.v
Brunn. Milleldeutsche Hortfunde. 46. 47. 149. 280. 291; M. Petrescu-Dimbovita. DBR. 103 (ii).
2. J. Ameth. Gold 11. Silber. 9. 97; C. Gooss. Chronik. 46; id. AVSL. 13. 1876, 483, 532 (ii); I. Seidl.
AOG. 3, 1849. 187; G. Tocilescu. Dacia. 810. 822; F. R6mer.AC:-. 6. 1886. 389; 12. 1892. 410; C. Moisil. CNA.
4. 1924. 71; S. Rakoczy. BKL. 43. 1910. 596-7; V. Pârvan. Getica. 536. 551. 559; D. Popescu. Dacia. 7-8.
1937-40. 201.
3. M. Roska, Rep. 89. nr. 59.
145. PRESACA, corn. Meteş.
I. La "Piatra Bratii" există o aşezare Coţofeni (faza III), cu fragmente ceramice,

utilaj litic, puţin material osteologic, obiecte de uz casnic (fusaiole). Tot aici au fost găsite
fragmente ceramice caracteristice Bronzului timpuriu, inclusiv un fragment de strachină
de tip Şoimuş, a căror poziţie stratigrafică este neclară.
2. În peştera "Şura de piatră", de pe vale!l Ghibarţului, a fost efectuat în anul 1990
un sondaj de către M. Cârciumaru şi H. Ciugudean, fiind descoperite urme de locuire
eneolitice, din perioada de tranziţie spre epoca bronzului (cultura Coţofeni), din epoca
bronzului (cultura Wietenberg) şi feudale (sec. XIV-XVIII}.
I. I. T. Lipovan. Ap11/11m. 20. 1982. 19-28 (ii).

2. lnforma(ii H. Ciugudean.
149
146. RĂCHITA, corn. Săsciori.
I. Pe vârful "Gorunişului" s-au găsit câteva unelte preistorice: topoare de piatră,

unelte de silex şi de os (o parte din obiecte în Mz. Alba Iulia, altele în colecţii particulare).
2. La "Vîrful Apărăţii" s-au găsit fragmente ceramice eneolitice.
3. În peşterile "Gaura Jidovului" şi Gaura Bătrânului" s-au găsit fragmente ceramice
preistorice. În prezent intrările sunt colmatate, dar trebuie avut în vedere caracterul artificial
al galeriilor.
4. În "Vii le de Jos" s-ar fi găsit câteva fragmente ceramice neolitice.
5. La "Vîrful Zăpozii" se află o aşezare în terase, cu ceramică de tip Coţofeni.
Cercetări Mz. Alba Iulia în 1948 (Mz. Alba Iulia şi Sebeş) .
6. La "Părăul Viilor" s-au găsit topoare de bronz (Mz. Alba Iulia).
7. De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin următoarele descoperiri:
a) o secure plată din epoca bronzului (Mz. Alba Iulia); b) depozit format din trei celturi de
bronz din Bronz D (Mz. Alba Iulia). Un al patrule~ celt nu e sigur dacă parţine acestui
depozit (până în 1942 se afla în colecţia şcolii din Răchita) .
I. C. Daicoviciu, Dacia. 7-8, 1937-1940. 310; D. şi I. Berciu, Ap11/111n. 3, I, 1946- 1948. 35 .

2.-5.;7. D. şi I. Berciu. Apulum. 3, I, 1946-1948. 35-38. 45; M. Rusu, Dacia, 7. 1963, 206; id,
Sargetia, 4, 1966, 37, nr. 103. P Roman , Coţofeni, 84, nr. 288 (ii); Informaţii H. Ciugudean; M. Petrescu-
Dîmbovita. DBR. 66-67 (ii).
6. lnformatie I. Al. Aldea.
147. RĂDEŞTI.
I. La est de sat, în punctul "Între Pâraie", s-a găsit un topor de piatră perforat, din
neolitic (?).
2. Pe locul "Csiralja" este semnalată o aşezare din epoca bronzului, de aici provenind
, şi fragmente ceramice aparţinând culturii Basarabi (Mz. Aiud, 2057-2153).
3. Pentru depozitul de bronzuri descoperit la " Pădurea Bisericii" şi atribuit greşit
localităţii Rădeşti, jud. Alba, vezi Nou Săsesc, corn . Laslea, jud. Sibiu.
4. Din locuri neprecizate ~_;. •. ·
din jurul satului provin fragmente '• ' r'I..,._~,/
· ·%1
ceramice din a doua epocă a

fierului , de caracter dacic (Mz.
Aiud).
5. În malul Mureşului, pe
teritoriul fostului sat Uifalău, se
află o serie de gropi în formă de
căldare, adânci de 0,70-0,80 m„
largi de 0,70-3 m. (din care au fost
săpate la 1884 şi 1887 un număr
de 26 de către K. Herepey şi S.
150
Fenichel), cu pereţii arşi, conţinând cărbuni, cenuşă, oase, fragmente de ceramică romană
roşie, simplă şi tină(terra sigillata), fragmente de sticlă, obiecte de fier (Mz. Aiud, 2061-
2, 2064-5, 2068-77, 2080-3, 2085-6, 2089, 2092-2105, 2108, 2110-2, 2115-122, 2130,
2251 ), un mic obiect de bronz în MIC. O altă groapă a fost săpată în 1973 de H. Ciugudean,
din ea provenind fragmentele unui căţel de vatră zoomorf şi fragmente de ceramică dacică
şi romană.
6. De pe teritoriul comunei provine o strachină confecţionată cu roata, din sec. XI
(Mz. Aiud).
7. Biserica reformată a fqst iniţial construită în stil romanic. Un turn deasupra intrării,
prevăzut cu ferestre tripartite, aparţinând romanicului târziu (sec. XIII, a doua jumătate),
se păstrează până în prezent.
I. lnformatii M. Blajan.
2. G. Teglăs. OTTE. 12. 1887. 82; K. Herepey. AFM. 2/1. 52; M. Wosinsky. Agyagm. 27; ETTK. 20.
1904. 27: I. Andrieşescu. Contributii. 31. 34; H. Schroller. St.u.K=. 75: M. Roska. Koz/. I. 1941. 79; id. Rep.
261, nr. 94: K. Horedt. SC/I'. 2/2. 1951. 201; H. Ciugudean, Ap11/11m. 14. 1976. 9 (ii).
2. K. Herepey. AFM. 211. 52: M. Roska. Rep. 261. nr. 94; H. Ciugudean. Ap11/11m. 14. 1976. 15 (ii).
l-4. lnformatii M. Takacs.
5. G. Teglăs. OTTE. 12. 1887. 82: S. Fenichel. Ai:. 8. 1888. 261-4: B. Cserni. AFM. 211. 141. 551;
TIR.L 34. 95: infonnatii H. Ciugudean; K. Horedl. Siebenb11rgen. 47 (ii).
6. K. Horedt. SC/I'. 212. 1951. 20 I.
7. I. Balogh. Fatornyok. 157 (ii); V. Vataşianu. IAF. 82.
148. RĂHĂU, aparţine oraşului Sebeş.
I. În puncte neprecizate de pe teritoriul comunei s-au găsit: a) unelte de piatră (Mz.

Sebeş); b) greutăţi de lut (Mz. Alba Iulia); c) materiale eneolitice aparţinând culturii
Bodrogkeresztur; d) obiecte din epoca bronzului, inele de bronz şi un tipar de ardezie (Mz.
Alba Iulia). Pentru sabia de bronz de tip "micenian", semnalată în mod greşit la Răhău,
vezi Miercurea; e) verigi de fier din a doua epocă a fierului (Mz. Alba Iulia); t) diverse
monede găsite izolat: tetradrahme ale Macedoniei Prima şi drahme din Dyrrhachium; în
1845, cu ocazia construirii unui drum, s-au descoperit şase monede greceşti, dintre care au
fost determinate două monede de bronz ale Ptolemeilor şi două monede greceşti de bronz
din timpul imperiului roman, una de la Traian, alta de la Antoninus Pius. Trei alte monede
romane de argint s-au găsit în 1867, 1869, 1870; g) două ţevi de lut pentru apeduct roman
(MIC, I 0-11 ), fragmente de terra sigillata (Mz. Alba Iulia); h) porţiuni din drumul roman
de la Turnu Roşu la Apulum au fost identificate pe teritoriul satului; i) fragmentul unei
inscripţii funerare.
2. Pe "Dealul Viilor" s-a descoperit o aşezare cu ceramică pictată de tip Petreşti.
3. Pe "Dealul Şipotului" ("La Şipote"), la 1,5 km N de sat, între şoseaua Sibiu-
Sebeş şi calea ferată, cu ocazia săpăturilor din 1960, a fost cercetată o întinsă aşezare cu
mai multe nivele de locuire; s-a identificat un strat Turdaş, şi unul Petreşti mijlociu (A-B)
şi târziu (B). Deasupra acestui strat se găseau materiale Coţofeni şi Basarabi (Mz. Sibiu).
4. În partea de sud-est a comunei, pe partea din dreapta a Văii Sfintu (Sfintei),
desupra izvorului "Budirăul Ciobănelului" s-au găsit, în săpăturile din 1960 (I. Berciu, Al.
151
Popa), fragmente ceramice de tip Coţofeni şi altele de factură dacică, lucrate cu mâna,
ornamentate cu brâu alveolar, precum şi unne de fundaţii de la două edificii romane (în
una din camere se păstrează resturi ale unui hypocaust, urme de tencuială roşie şi albă);
descoperiri: ac de os, o cheie de fier, ceramică, fragmente de terra sigil/ata. Se poate
admite că a existat aici o vil/a rustica.
5. În punctul "Siloz" s-a identificat prin săpăturile din 1960 o aşezare de tip Coţofeni
care se întinde până la "Dealul Şipotelor".
6. În "Valea Caselor" s-au descoperit. în anul 1866, şase monede (ajunse în col.
şcolară, Sebeş), dintre care două monede dacice de argint, una imitând tetradrahmele
macedonene ale lui Filip li, iar celelalte tetradrahmele thasiene. În aceeaşi vale s-au găsit
piese ornamentale de bronz şi o fibulă din epoca romană.
7. În malul unui mic pârâu s-a descoperit înainte de anul 1845 un tezaur monetar
constând din câteva sute de denari republicani romani de argint. Mo11edele au fost
transportate la Viena.
8. La N de sat, la circa 100 de paşi de locul numit "Crucea Dodică", s-a descoperit
înainte de 1832 un vas cu monede de argint, majoritatea emisiuni familiale şi consulare
(printre care erau multe serrati), dar şi din epoca imperială.
9. La I km N de sat, pe locul "Crucea Dodică", lângă drumul vicinal de la Răhău la
şoseaua Sibiu-Sebeş, s-au descoperit morminte şi obiecte romane, între care o lespede
funerară, bogat ornamentată, a unui veteran al legiunii XI Claudia (Cil, III, 971, azi la
cimitirul ortodox din sat).
10. La 5 (?) km de sat, pe câmpul de ruine "Biserica Albă" s-au observat ziduri,
ceramică, elemente sculpturale, din epoca romană.
11. Între Valea Caselor şi Pârâul Netotului, la locul numit "Arsuri" s-au descoperit
în săpăturile din 1960 (I. Berciu, Al. Popa) unne de construcţii şi ceramică romană.
12. În săpăturile din 1960 din Valea Sfintei, la locul numit "Fundătura", s-a găsit
ceramică cenuşie, puternic arsă, probabil din sec. IV e.n.
l.a)G. Teglăs.07TE. 12. 1887, 77: M. Roska.Rep. 235. nr. 16: b) Informatic I. Berciu: c)N. Vlassa.
SC/I'. 15. 1964. 361 nota 50: d) G. Teglas. 07Tt. 12. 1887. 77: I. Marţian. Rep. 540: M. Roska. Rep. 235. nr.
16: Informatic I. Berciu: e) Informa( ie I. Berciu: f~h) J. F. Neigebaur Ducien. 259; M. J. Ackner. A l"Sl. 5. 1851.
32-3: Th. Mommsen. Miin::wesen. 697: Progrumm Miihlbach, 1867. 68. 50; 1869170. 58: 1870-71. 38; C.
Gooss. Chronik. 101: G. Tocilescu. Dacia. 855-89: E.A. Bielz.JSKI'. 19, 1899. 25: Gohl. NK. 21-22. 1922-
1923. 8. IO. 11. M. Roska. Rep. 235. nr. 16: ll Mitrea. EDR. I O. 1945. 75. 90: C. Daicoviciu. ACMIT. 2. 1929.
312: E. Chirila - G. Mihăiescu. Căprioru. 30: TIR. L 34, 95: I. Glodariu. RCD. 260: C. Daicoviciu. D"ciu. 7-8.
1937-1940. 317 (ii): Tudor. Ornşe. 140. V Wollmann. R. Grecu.Ap11/11m. 14, 1976. 104-106 (ii).
2. I. Paul, RevM11=. 2. 1965, 296.
3. SC/I'. 12. 1961. 136. nr. 23: D"ci". 5. 1961. 569. nr. 23; N. L1.11>u. Forschungen. 7. 2. 1964. 30: K.
Horedt şi colab .. Ap11/11m. 6. 1967. 13-16 (ii): Al. Vulpe. Duci". 9. 1965. 132: M. Rusu. Bun"lica. I. 1971. 81:
H. Ciugudean. Ap11/11m. 14. 1976. 15: I Paul. Pe1reşli. 143. nr. 38: P. Roman, Corofeni. 84. nr 126.
4. SC/I'. 12. 1961. IJ6. nr. 22: D"ci". 5. 1961. 569. nr. 23: K Horedt şi colab„ Ap11/11m. 6. 1967. 18-
19 (ii): TIR. L 34. 95: I. Mitrofan.AclaMN. 10. 1973. 147-148 (ii).
5. K. Horcdt şi colab„ Ap11/11m. 6. 1967. 19.
6. M. J. Ackncr, A l'Sl. 411. 1851. 32-3: Progrumm Miihlbuch. 1866/67, 32; 1866-67, 32. 1869170.
56-58: 1873174. 64: E.A. Bielz. Al'Sl. 11. 1874. 462: C. Gooss. Chronik. 48. id. Al'Sl. 14. 1877. 82: G.
Teglas. ani. 12, 1887, 77: J. Jung. F"slen. 143, 151: M. Roska. Rep. 235. nr. 16: C. Moisil. Balcania. 7.
1944, 19: N. Lupu. SCN. I, 1957. 46; D. Tudor, Oraşe. 140; E. Chirila G. Mihăiescu. Căprior11. 34; C. Preda.
MGD. 38.
7. M. J. Ackner. Al'S/L. 4. 1851. 32-33: J. F. Neigebaur. Ducien. 259: C. Gooss. Chronik. 48: G.
152
TCglâs, OITi:. 12. 1887, 77: J. Jung, Fasten. 151; I. Marţian, Rep. 540. V. Pârvan, Getica, 611; M. Roska, Rep.
235. nr. 16; B. Mitrea, EDR. 1945, 110; I. Winkler,JNG. 17, 1967, 150, nr. 121; I. Glodariu,RCD. 290, nr. 238.
8. M. J. Ackner, TransB. 2, 1833, 249; I. Winkler,JNG. 17, 1967, 150, nr. 120.
9. J. F. Neigebaur, Dacien. 259; M. J. Ackner, JCC. 1856, 14; F. Kenner, AOG, 24. 1860, 398; F. R.
R6mer. AK. 11, 1866, 180; C. Daicoviciu, ACMIT. 2, 1929, 312: id, Dacia, 7-8, 1937-40, 317; TIR. L 34. 95;
D. Tudor. Oraşe, 140; V. Wollmann, R. Grecu.Apulum, 14, 1976, 105, n. 14.
10. J. F. Neigebaur,Dacien. 259; C. Gooss, Chronik. 101;1. Marţian. Rep. 540: D. Tudor, Oraşe. 140;
V. Wollmann, R. Grecu, Apulum. 14, 1976, 106-107 (ii).
11-12. K. Horedt şi colab. Apulum. 6, l«:l67. 19; M. Macrea. Via/a, 472.
149. RĂZBOIENI-CETATE, aparţine oraşului Ocna Mureş.
I. Din această localitate, fără să se precizeze locul de descoperire şi fără să se

indice dacă e vorba de un singur punct topografic ori de mai multe, se semnalează: a)
câteva vase şi fragmente ceramice probabil aparţinând culturii Coţofeni; posibil dintr-un
depozit provin următoarele obiecte de bronz din Hallstatt: a) un fragment de seceră, un ac,
un pumnal, o verigă, un vârf de lance cu şase muchii şi cu tub de înmănuşare; la acestea se
adaugă un vârf de săgeată (MIT), o urnă neagră de lut plină cu cenuşă şi oase, dintr-o
epocă nedeterminată; b) o fibulă de bronz cu cap circular şi cu o mască de om la piciorul
triunghiular, datând din prima jumătate a sec. li (MIC).
2. Importantă aşezare militară şi civilă din epoca romană, pe malul drept al Mureşului,
probabil Salinae, în legătură cu exploatările de sare aflătoare pe malul opus al râului (v.
Ocna Mureşului); abundent material arheologic descoperit fără precizare topografică; a)
în partea de vest a vetrei actuale a satului, în dreapta drumului spre Unirea, pe o terasă
puţin ridicată numită "Cetate", loc arat de multă vreme, la suprafaţă cu multe fragmente de
cărămizi şi ţigle, pietre, ceramică etc„ e presupusă existenţa unui castru roman unde ar fi
staţionat detaşamente din legiunea XIII Gemina şi ala Batavorum miliaria. Prin arat şi
săparea pământului au ieşit la iveală numeroase materiale în cursul anilor, sondajele lui
Neigebaur ( 1847) au dezvelit în mai multe puncte ziduri de piatră, fragmente de cărămizi
şi de ceramică variată, iar săpăturile lui S. Loventhal ( 1859) au scos numeroase obiecte
ceramice, sculpturale şi epigrafice de interes documentar şi chiar de valoare artistică. Dintre
obiectele scoase din "Cetate" (ori din imediata apropiere) mai importante sunt: statui (un
zeu nud, MIT, 3976, cavaler trac la vânătoare, MIT, 3971) şi fragmente de statui (MIT,
3973, 3978) fragment de relief din marmură (MIT, 3972), relief cu Apollo şi inscripţie
(MIT, 3975; CIL, 111, 933) fragment de placă votivă (MIT, 4387; CIL, III, 7712), bază de
statuetă votivă (MIT, 9979; CIL, III, 7789), considerată din Alba Iulia; pentru CIL, III,
1394 (care provine probabil de la Războieni) se propune o nouă lectură; un fragment statuar,
de marmură albă, îl îmfăţişează pe zeul Pan (MIT, 3977); ceramică diferită, chei, inele,
vârfuri de săgeţi, vârf de lance, statuete şi alte obiecte mărunte (MIT, 2544, 421 O, 5755; I.
9236, 9243-7; li, I 03), opaiţe de lut cu marca C. DESSI şi SEXTUS (CIL, III, 8076, 1128),
OPTATI (fragmentară, MZ. Aiud); foarte multe cărămizi (din care au fost utilizate la
construcţii modeme, de ex. în pavajul bisericii din Unirea); cărămizi ştampilate ale legiunii
XIII Gemina (CIL, III, 8064 = 1629; Mz. Aiud, 3200-1 ), V Macedonica şi ala Batavorum
miliaria) (CIL, III, 8074, 2; MIT, IN. 2968-9); cărămizi pentru padiment, tuburi de lut ars
şi de plumb. În 1950, la săparea unui şanţ în apropierea drumului lângă "Cetate" s-au
153
descoperit: un umbo de scut din bronz, un opaiţ de lut roşiatic, fragmente de vase ceramice
şi de sticlă (MIT, 4992-5012). Din "Cetate" sunt câteva monede de argint ale împăraţilor
Antoninus Pius, Severus (?)şi Iulia Soemias, precum şi de bronz. b) În 1960, pe "Cetate",
I. H. Crişan a flicut o săpătură de salvare. Cu această ocazie s-au descoperit: 2 bordeie
eneolitice aparţinând culturii Petreşti, apoi patru morminte scitice de înhumaţie (unul chircit)
din ultima fază a primei epoci a fierului, substrucţii de clădiri şi morminte cu sarcofage de
cărămidă din epoca romană (MIT)
3. În vatra satului, lângă şcoala elementară, la o adâncime de Im, s-au descoperit
substrucţii de ziduri, fragmente de cărămizi şi vase, oseminte; un fragment de cărămidă cu
literele IM; fragmente de terra sigillata.
4. De pe "Cetate" sau din apropiere (teritoriul satului) provin numeroese obiecte şi

monumente semnalate de Neigebaur ori apărute mai târziu şi aflătoare în sat (odinioară la
şcoală şi la castel) ori în fosta col. Teglâs, Turda; fragmente de statui de bronz şi de statui
de piatră, monumente funerare (Cil, III, 1934), lei funerari , sarcofag (lângă şoseaua Unirea),
relief ş.a. În 1986 a fost descoperită o placă de marmură cu reprezentarea Eponei, ulterior
fiind găsit şi un altar dedicat lui Hercule Magusanus. (Col. Se. Războieni). În colecţia
şcolii se mai păstrează fragmente ceramice, teracote şi un număr de 5 monede romane de
la Antoninus Pius (141 ), Marcus Aurelius (161 ), Commodus (175-176), Caracalla ( 196-
197) sesterţi şi un denar de la Caracalla (208).
5. Drumul roman de la Apulum la Potaissa (Turda) identificat pe teritoriul satului.
6. În punctu l numit " Măcinica" s-a aflat în ianuarie 1975 un mormânt de epocă
romană, de înhumaţie, cu sarcofag de cărămidă. Din întreg inventarul(?) s-a recuperat o
verigă de bronz (Mz. Alba Iulia).
7. În 1995 Muzeul din Cluj-Napoca a executat primele săpături sistematice în castru.
I. a) C. Gooss, Chronik, 20: ErdM1lz. 6. 1876. 181 : G. Tocilescu, Dacia, 80 I: G. Teglăs , 07TE. 12,
1887. 84, nr. 119; J. Hampei, Bronzkor, 2. 139; B. Posta, Utmuta/6, 20: I. Marţian, Rep. I. nr. 645 şi 2. nr. 256;
M. Roska, Esa, 11. 1937, 196: 12, 1938, 160: id, Koz/, I, 194, 80: id, Rep, 268. nr. 176: D. Popescu. Transilvania,
1943, 216: M. Rusu, Dacia, 7, 1963, 207 ; M. Petrescu-Dâmbovi\a, DBR. 104; V. Yasiliev. Sciţii, 153. nr. 9: b)
K. Horedt, SC/ V, 6, 1955, 675 ; I. Nestor, SC/V, 10, 1959. 50, n. 3: M. Comşa, SC/ V, 10, 1959, 67 ; id, lstRom,
I, 736.
2. a) J. F. Neigebaur, Dacien. 243-5 ; M. J. Ackner, JCC, 1856, 22, 2, 1857, 6, 77, 98; K. Torma, KK,
1860, nr. 7i, 297, nr. 75, 309; A. lpolyi,AK. 1861 , 239, 3, 1863, 174-7; B. Orban, Szekelyfăld, 5, 86; C. Gooss,
Chronik, 74; J. Jung, Fasten, 131 , 138; I. Teglăs. AE, 18, 1898, 432: G. Teglăs, Klio. I. 1911 , 503, 510; A.
Buday, Dolg. 7, 1916, 79-81 ; I. Marţian , Rep. 256; V. Christescu, fsl.mil, 170. 178: W. Wagner, Dislokalion.
16; J. Szilăgyi , Teg/abelyegek, 34; I. I. Russu, Materiale. 6, 1953, 883. nr. 20 (ii); C. Pop, Z. Milea, ActaMN. 2,
154
1965. 203-204 (ii), C. Pop, Apulum. 9, 1971, 556, 559 (ii); M. Macrea, Via/a. 228: TIR. L 34. 95; D. Tudor,
Oraşe. 206: /DR. I. 142: I. Winkler, A. Hopârtean, CN. I, 1978, 20-21; b) SC/V. 12, 1961. 136. nr. 21: Dacia,
5. 1961. 569, nr. 22: I. H. Crişan, ActaMN. 2, 1695, 65-74 (ii); id, MemCD. I09. nr. 42. TIR. L 34: D. Tudor,
Oraşe. 206: V. Vasiliev, Sciţii. 34, 37, 45-47, 148, nr. 71. I. Paul, Petreşti, 143. nr. 39.
3. I. Teglâs, AE. 18. 1898, 431-2.
4. Miinsterberg-Oehler,JOA/. 5. 1902, Bbl. 104, 109-111: C. Daicoviciu, ACMIT. 2. 1929. 312: id,
A/SC. I, 2, 1928-32, 62; TIR. L 34, 95; D. tudor. Oraşe. 206: C. Bălută, SC/VA. I. 41, 1990, 83-85: infonnatii
V. Moga; V. Suciu. Apulum. 31. 1994. p. 123-130.
5. J. F. Neigebaur, Dacien. 243-4: 8. Orbân, Szekelyfold. 5, 86: C. Gooss, Chronik. 74: TIR. L 34, 95;
M. Blăjan. W. Theiss, V. P. Preda,Ap11/um, 31, 1994, 167-198 (ii).
6. lnf. V. Moga.
7. lnf. Em. Bota.
150. RECIU, corn. Gîrbova.
I. Pe teritoriul satului s-au făcut următoarele descoperiri: ceramică de tip Turdaş,

patru topoare de piatră, o măciucă de piatră, nucleu de iaspis, o placă romboidală, o râşniţă,
prâsnele şi bucăţi de chirpic, toate din epoca neolitică (Mz. Sibiu, 1784-85, 1787-85, 1787-
89, 1797-98, 3624-28, 3648-52 şi col. şc. Sebeş).
2. Din împrejurimile satului provin: a) cîteva fragmente ceramice aparţinând culturii
Coţofeni (Mz. Sibiu, 3631-32); b) o daltă de cupru şic) o daltă de bronz, (Mz. Sibiu,
3629-30).
3. Pe teritoriul satului, aşezare din epoca romană cu fragmene de cărămizi, ceramică
provincială, o râşniţă, un vârf de lance (Mz. Sibiu, 1790-6, 1800-1, 3623, 3635-8. 3633),
inscripţie votivă (CIL, III, 970), în Mz. Sebeş, şi un fragment de inscripţie funerară găsită
în "Valea Reciului" (CIL, III, 7793); o monedă romană.
4. Biserica evanghelică, o clădire romanică cu o singură navă şi un cor pătrat,
databilă în sec. XIII. Clopotniţa e un adaos de la începutul sec. XVI.
I. Programm Miihlbach. 1882/83. 30; M. Roska, REP. 262. nr. 107: lnfonnatie K. Horedt.
2. a-c) K. Horedt, MBBM. 9-10. 1944, 107.
3. Programm Miihlbach. 186415. 34, 1867 /8, 49, 1888/9, 118: C. Gooss. Chronik. I 00: G. Arz. K J'Sl.
4. 1881, 119: TIR. L 34. 96: D Tudor. Oraşe. 140: V. Wollmann, ActaMN. 7. 1972. 174 (ii).
4. F. MUiier, JCC. 3, 1859. 186: V. Roth. Baukunst. 24: W. Horwath. SiebVjrschr. 49. 1936. 173: V.
Vătăşianu, JAF. 73.
151. RIMETEA (Trascău).
I. Pe teritoriul comunei, fără precizarea punctului topografic, s-au găsit: a) mai

multe topoare de piatră şi aşchii din silex, din epoca neolitică sau eneolitică (Mz. Alba
Iulia, col. Inst. de Minerologie, Cluj şi fosta col. lic. maghiar Turda); b) doi denari romani
de la Septimius Severus, o monedă de argint de la Gordianus şi un denar nedeterminat.
2. Pe înălţimea numită "Dealul Cetăţii", pe "Piatra Secuiului" s-au găsit fragmente
ceramice de tip Coţofeni, din perioada de trecere la epoca bronzului, şi un topor de piatră
din epoca eneolitică, un pumnal de bronz cu vârful lipsă, brăţări de bronz- unele cu capetele
răsucite în formă de disc - şi seceri de bronz, toate datând din epoca bronzului. Tot aici
155
s-a mai găsit fragmentul unei mărgele celtice din a doua epocă a fierului. Împreună cu
descoperirile amintite se menţionează şi buzdugane, vârfuri de săgeţi şi pinteni, fără a se
indica materialul şi epoca. În una din peşterile de pe "Dealul Cetăţii", probabil în peştera
"Pădurea Pietrii", s-a găsit un celt de bronz de formă lunguiaţă, brăţări de bronz, două
verigi de bronz turtite şi unul sau două "topoare" de bronz. E posibil ca o parte din aceste
obiecte să provină dintr-un depozit de la sfârşitul epocii bronzului. Sub "Vîrful Secuiului",
la punctul numit "Pîrîul Porcului", în albia acestuia s-a găsit o lance de bronz de la sfârşitul
epocii bronzului. O parte din aceste obiecte se află în MIC (193, 1560-1562, IV. 2371,
2591, VI. 280). Unele din aceste descoperiri sunt amintite ca provenind de pe teritoriul
comunei vecine Petroasa.
3. În "Peştera Mare" s-a găsit fragmentul unui topor de piatră şi ceramică de tip
Coţofeni.
4. Platoul de la capătul nordic al masivului "Piatra Secuiului", este apărat de un va.I
lung de 150 m, clădit din bolovani de calcar, fără liant, ce datează din epoca dacică sau
feudală. Pe platou s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului, din epoca
fierului şi din sec. XIII-XIV.
5. Mineritul în epoca dacică sau romană nu e documentat. În mina de fier care s-a
presupus că ar fi fost exploatată în epoca romană nu s-au găsit materiale care să indice
acest lucru; ştirile despre nişte "table cerate" cu text "grecesc"(?) ce s-ar fi decoperit aici
sunt nesigure şi dubioase. O grupă de monumente sculpturale romane, statui, coloană de
piatră etc., aflătoare la castelul feudal, au fost transportate aici de la Petreştii de Jos şi
Turda; un picior al unei statui de vultur din bronz (MIC, 5758) ar putea fi de aceeaşi
origine.
6. Din şanţul cetăţii denumită "Forum" provine o monedă de argint romană emisă
de Gordianus.
7. În partea de hotar numită "Tilalmaş", în 1904, s-a găsit un denar roman de la
Antoninus Pius.
8. Pe dealul "Colţii Trascăului" (Piatra Sasului) se află o carieră romană de calcar
jurasic.
I. a) F. R6mer. Resultats. 16: M. Roska. Ko:I. I. 1941. 82: id. Rep. 290-1 nr. 72: b) I. Winkler. A.
Hopârtean. CN. I. 1978. 21.
2. B. Orban. S=ekel)făld. 5. 188. 191-192: A. Koch. ErdM1i:. 5. 1876. 135: V. 1879. 280: C. Gooss.
Chronik. 55: id, AVSL. 13, 1876. 487: 14. 1877. 96: J Hampei. Trouvailles. 99: Bronzkor. 2. 139: G. Teglas,
OTTf. 12, 1887, 80-81: B. Posta. Utmutat6. 16: I. Martian, Rep. 695: M. Roska, Ko=IDebr. nr. I. 1940. 11: id.
Koz/, I. 1941, 56, nr. 82: 4. 1944. 72. nr. 136: id. Rep. 290-292. nr. 74: M. Rusu. Sargetia. 4. 1966. 36. nr. I 06.
3. B. Orban. S:eke/yfăld. 5, 235-237: M. Roska. Rep. 291. nr. 72.
4. H. Ciugudean. Apulum. 17, 1979, 75 (ii).
5. J F. Neigebaur. Dacien. 198; M. J Ackner. JCC. 1856, 22: C. Tonna. AK. 3, 1863, 147: J Vass.
Ardtily. 145: C. Gooss, Chronik. 116. E. A. Bielz, JSKV. 18. 1898. 69: S. Rakaczy. BKL. 50, 1910. 596: I.
Martian, Rep, 695; V. Christescu. Viaţa ec. 30; M. Macrea. l"iaţa, 305: /DR. I, 174.
6-7.1. Winkler, A. Hopârtean,CN. I. 1978, 21.
8. V. Wollmann. Sargetia. 10, 1973. 114.
156
152. RÎMEŢ (Rîmeţi).
I. La "Curmătură" se află o aşezare cu ceramică aparţinând culturilor Coţofeni şi

Wietenberg. Tot aici s-au găsit fragmente ceramice dacice din a doua epocă a fierului (Mz.
Aiud, 651-715).
2. Pe locul "La Cruce" se află o aşezare cu materiale aparţinând culturii Coţofeni şi
Wietenberg: fragmente ceramice caracteristice; două topoare de lut în miniatură , unelte
din corn de cerb, o secure plată de bronz. S-au găsit şi celturi de bronz de la sfârşitul epocii
bronzului, precum şi un topor (sa.u un ciocan) de fier dintr-o epocă nedeterminată (o bună
parte din material în Mz. Aiud).
3. Pe "Vîrful Cicerii", care se află pe teritoriul satului Brădeşti ,-s-au găsit mărgele
de lut, ceramică cu incizii şi un topor de piatră aparţinând culturii Coţofeni.
4. La locul " Burgu" s-a găsit o lamă de pumnal de bronz, de la începutul epocii
bronzului (?).
5. La "Piatra Topliţii" s-a descoperit un vârf de lance din bronz şi un fragment de
cingătoare ornamentată din bronz. Obiectele se datează în Hallstettul timpuriu (Mz. Aiud).
6. La V de sat, pe drumul 'dinspre Brădeşti , s-a găsit un vârf de lance de bronz.
7. Aproape de cătunul Poieni (Poiana), la locul numit "Secu", s-a descoperit o figurină
de bronz, reprezentând un cap de taur; datează de la începutul epocii fierului.
8. În diferite puncte de pe
"Vârful Tarcăului' ', spre V de
sat, s-au descoperit un vârf de
lance şi vârfuri de săgeţi . Nu se
menţionează materialul şi nici
epoca.
9. Dintr-un loc neprecizat
provine: a) o închizătoare romană
de fier (Mz. Aiud); b) două topoare
de tip avar (Mz. Aiud); c) trei '
monede romane (denar 202-203,
denar219-220 şi sestertde la Filip
Arabul, 244-249) ce se păstrează
în muzeul mânăstirii.
I. K. Herepey, AFM. 211 , 52, 84-5 (ii); M. Roska,, Rep, 236, nr. 17 ; V. Lazăr, RevMuz, 4, 1967, 350;
I. H. Crişan , Ceramica. 271 , nr. 239: N. Borotlka, Wietenberg, 69, nr. 354 (ii).
2. G. Teglăs , 07TE. 112, 1887, 80; K. Herepey, AFM. 211 , 52, 90 (ii); M. Woszinsky, Agyagm, 31 ; I.
Marţian , Rep. 541 ; H. Schroller, St.u.Kz, 75 ; M. Roska, ESA, 12, 1938, 158, id, K6zl. I, 1941, 77, 2, 1942, 63,
75 ; id, Rep, 236, nr. 17; V. Lazăr, RevMuz,4, 1967, 350 N. Borotlka, Wietenberg, 69, nr. 353 (ii).
3.-5. M. Woszinsky, E7TK. 20, 1904, 28; M. Roska, Koz/, I, 1941 , 54; id. Rep. 49, nr. 200.
6. G. Teglăs, 07TE. 12, 1887, 80; I. Marţian, Rep. 541 .
7. K. Herepey, AFM. 211 , 52, 90 (ii); M. Roska, Rep, 236, nr. 21.
8. G. Teglăs, AE, 25, 1905, 94.
9. a) B. Cserni, AFM. 211 , 550; b) K. Horedt, SC/ V. 7, 1956, 397 ; id, Contribuţii. 102 (ii); c) E.
Stoicovici, M. Blăjan , Marisia, 19, 1979, 111-112 (ii).
157
153. ROŞIA DE SECAŞ.
t. Dintr-un depozit de bronzuri descoperit pe teritoriul satului s-au putut salva: un

celt de tip ardelean, o seceră cu limbă de mâner, un inel deschis, în patru muchii şi un
fragment de brăţară (MIC), toate de tipul Uriu-Domăneşti (Bronz D).
2. Pe teritoriul satului, în curtea prof. I. Popa cu ocazia săpării unei fundaţii, a fost
descoperită o groapă (monnânt ?), din care au fost recuperate 2 vase întregi, lucrate la
roată: o cană din pastă cenuşie, cu gura trilobată şi fund inelar, având suprafaţa lustruită,
şi un vas miniatural, de fonnă globulară. Prin compoziţie, maniera de lucru şi fonnă, cele
2 vase par să dateze din perioada post-aureliană (Mz. Alba Iulia).
I. M. Roska, ESA,12. 1938, 160 (ii.); id. Rep. 303. nr. 57 (ii.): M. Rusu, Dacia. 7. 1963. 206: id.
Sargetia. 4, 1966. 37. nr. 108: M. Petrescu-Dimbovi\a. DBR. 67 (ii).
2. lnforma)ii H. Ciugudean.
154. ROŞIA MONTANĂ (Roşia, Albumus Maior).
1. În legătură cu zăcămintele aurifere din localitate se presupune şi existenţa unor

aşezări din epoca neolitică şi din epoca bronzului, neconfinnate însă de cercetările efectuate
până în prezent.
2. Fără precizarea locului de descoperire, se semnalează tetradrahme de la Filip li
al Macedoniei şi un denar al împăratului Claudius.
3. În epoca romană importantă localitate, numităAlbumus Maior, unul din centrele
principale ale exploatării aurului în provincia Dacia. Fără săpături sau cercetări arheologice
sistematice, cu ocazia lucrărilor edilitare şi agricole, dar mai ales miniere, s-au descoperit
în cursul sec. XVIII-XX numeroase materiale variate: ziduri, monumente, fragmente
arhitectonice şi epigrafice, unelte, obiecte de podoabă, monede etc. (unele materiale fără
locul precis al descoperirii, multe inedite sau numai semnalate, altele dispărute); s-au
identificat în teritoriul localităţii: substrucţii ale unei aşezări civile destul de mari cu
necropolă întinsă (monninte în mai multe puncte, îndeosebi la N), iar la S, E şi N la minele
modeme s-au recunoscut exploatări miniere, gropi şi galerii din epoca romană, unde s-au
găsit în sec. XVIII-XIX celebrele table cerate (25 cunoscute, altele dispărute ori distruse).
Aceste documente datează dintre anii 131-167 e.n„ fiind ascunse probabil în timpul
războaielor marcomanice (a. 167) de către posesorii lor, împreună cu alte obiecte, în galeriile
minelor de aur. Întreaga dezvoltare a localităţilor în epoca romană (ca şi în vremea modernă)
este legată de exploatarea aurului. Nu se cunoaşte organizarea administrativă şi rangul
(vicus, municipium ?) avut de Alburnus Maior; documentele scrise menţionează asociaţii
(collegia) cu caracter religios şi profesional ale populaţiei, în primul rând minerii pe care îi
menţionează în mare număr tablele cerate şi inscripţiile şi care sunt în mare majoritate de
origine illirică, dalmatină; important era grupul de Pirustae, care forma un întreg cartier
"vicus Pirustarum" la Alburnus; elementele illirice erau desigur tehnicienii exploatărilor
miniere, în care muncile grele erau executate de sclavii şi de populaţia autohtonă. În jurul
localităţii principale Alburnus Maior (ori în apropiere) se aflau satele Cartum, Deusara,
lmenosum Maius, statio Rescu/i, în care s-au încheiat câteva din actele scrise pe tablele
158
ROTuHOA
o
tta'f
CÎRNIC
o
/Mr
•
f>IArAA • PIATRA
_„ .. IOO+
o IJESPICATĂ ~ORtlUl Ul
.
GJuRI
I ~. CETATE
• O.O'H.JJ» QT.Corn/I
CtÎllllCEL
\\ '
:iCHIOLHE
o
Roşia Montană : 1-2. Urmele aşezării romane; 3. Urmele necropolei romane; 4-8. Galerii
(exploatări)
romane în care s-au descoperit tăblile cerate (apud V. Wollmann)
159
cerate. Aşezarea civilă din epoca romană se întinde la SV, V spre Coma şi poate N de
Roşia, pe malul stâng al Văii Roşia, pe dealul Carpen şi în Valea Nanului; necropola se
afla în vatra actualei localităţi, la N şi V. În necropolă s-au descoperit monede de la împăraţii:
Hadrianus, Marcus Aurelius, Faustina Senior, Commodus şi Iulia Domna.
4. Pe dealul Carpen s-au găsit inscripţii cu caracter religios (CIL, III, 1260), în 1936
patru altare votive greceşti şi unul latinesc închinat Genio co/legi.
5. La "Pădurea Popii", spre vest de Roşia, în direcţia Abrudului, s-au găsit în sec.
XIX cărămizi şi ţigle romane, numeroase monumente de piatră, substrucţii şi resturi de
ziduri de la clădirile civile (case şi sanctuare).
6. La mina "Cetatea Mică", lângă drumul spre Abrud, s-ar fi găsit (după Neigebaur)
multe monumente funerare, dovadă că şi aici era un cimitir al aşezărilor romane.
7. La "Vatra Roşii" s-au găsit în câteva rânduri urne pline cu cenuşă, schelete umane;
tot aici unelte de minerit, în mai multe locuri zdrobitoare de piatră de cuarţit pentru pisarea
minereului aurifer.
8. În cimitirul catolic s-au găsit adesea urne cu cenuşă; Teglăs a observat astfel de
urne din epoca romană peste tot pe înălţimile din jurul Roşiei şi două sarcofage de piatră.
9. Pe dealul "Ţarina" de la N de Roşia şi în jurul lui s-au ~cut numeroase descoperiri
de monumente cu caracter votiv şi funerar: a) pe latura SV a dealului "Ţarina", spre Valea
Nanului mai multe inscripţii votive (CIL, III, 7821, 7823-5, 7829, 12564), dovadă că aici
exista tot aşezarea civilă de la Alburnus; b) în preajma înălţimii "Găurii", între Valea
Nanului şi Pârâul Băii, spre S s-a descoperit în sec. XVIII o serie de inscripţii funerare
(CIL, III, 1262, 1268, 1271-2, 1277) probabil şi altele, sculpturi funerare cu figuri de lei şi
fragmente de piese arhitectonice, sarcofage (zidite în vechea casă Gritta din Roşia, de aici
ar fi fost transportate de Teglăs) monumente funerare, inscripţii aflate la Abrud (CIL. III,
1266, 1270, 1274 ); c) la "Tăul Ţarinei" s-a descoperit în 1960 un altar dedicat lui Silvanus.
Zona exploatărilor miniere se întinde în zona aşezării civile şi necropolei, pe înălţimi din
imediata apropiere, dintre care cele mai importante erau: Cetatea, Cîrnic, Ecaterina,
Monuleşti, Cătălina, Letea şi Rotunda.
10. Pe "Cetatea Mare", la SV de Roşia, au fost observate urmele lucrărilor
exploatărilor miniere, deosebindu-se clar o scobitură uriaşă în formă de amfiteatru sau
crater de vulcan, în care s-a ~cut tăierea stâncii aurifere şi unde se poate intra numai prin
deschizături strâmte şi o serie de galerii; tot acolo s-au găsit numeroase obiecte romane,
inscripţii(?), unelte pentru lucrarea aurului şi săpatul minelor, obiecte de podoabă şi monede
imperiale romane.
11. Pe "Cîmic", la S de Roşia, în mina "Sf. Ladislau", cu ocazia curăţirii unei
galerii vechi, s-au găsit în anii 1820 mai multe table cerate din lemn de tei scrise pe ambele
feţe, dintre care una fragmentară.
12. În mina "Sf. Ecaterina", la S de Roşia, în 1855 s-au descoperit instalaţii miniere;
resturi din construcţii de lemn pentru apărarea contra dărâmării pereţilor minei, o roată
pentru scoaterea apei în caz de inundarea minei, vase de lut şi de lemn, opaiţe şi unelte ale
minerilor, o bucată de sfoară, un smoc de păr, mai multe table cerate (CIL, III, 930-2, nr.
III; 934-5, V; 936-9, VI; 940-3; VII; 944-7, VIII; 950-1, XIII; 953, XV; 956, XX; 957,
XXI; 958, XXIV; 959, XXV).
13. În minele "Letea'', la E de Roşia, s-a găsit în 1788 în galeria "Sf. Iosif' o tablă
160
cerată (CIL, III, p. 924-7, nr. I), iar în 1791 s-ar fi descoperit un schelet(?) de bărbat, lângă
care 6 table cerate, dispărute; iar la 1790 alte două bucăţi de table cerate (CIL, III, p. 928,
nr. 2); infonnaţiile asupra numărului şi condiţiilor descoperirilor din acest punct sunt lacunare
şi contradictorii.
14. La poalele muntelui "Rotunda", la N de Roşia, în minele "Laurenţiu", s-au găsit
în 1786 două table cerate, din care una s-a distrus la foc, iar cealaltă, cu text grecesc, a fost
descifrată (Mz. Alba Iulia, CIL, III, p. 933, nr. IV); lângă ele era un stil de metal pentru
scris.
15. În minele "Ohaba Sf. Simion" s-au găsit la 1854 11 table cerate (din ele nouă în
muzeul din Budapesta, în MIC: CIL. III, p. 948, nr. X, 594, nr. XVII); probabil tot de aici
sunt şi câteva table cerate şi fragmente fără loc detenninat (CIL, III, p. 948, nr. IX; 949, nr.
XI-XII; 952, XIV; 954, XVI; 955, XVIII-XIX; 958, XXIII). Pentru minele şi aşezările de
la S de Roşia vezi Bucium.
16. La locul numit "Valea Nanului" s-a descoperit în 1936 un altar închinat lui
Silvanus.
17. Pe dealul "Cetatea Mică" se observă unne ale exploatării fierului în epoca romană.
18. Pe teritoriul Roşiei se semnalează o necropolă de incineraţie cu tumuli, atribuită
populaţiei autohtone şi datată în sec. li e.n.
19. Fără precizări topografice, se presupune existenţa la Alburnus Maior a unui
castru roman.
20. Pe dealul "Carpen", în 1960, s-a descoperit o coloană funerară de calcar cu
inscripţia D M T(rius) [VTyCH] S PATRO[NO).
2 I. În 1972 pe dealul "Orlea" s-a descoperit un altar. închinat lui lupiter de
AMONIVS.
22. Pe "Tăul Secuilor" lângă masivul Orlea, în 1976 s-a descoperit o stelă funerară
cu coronament, nişă arcuită, medalion şi inscripţie. Coronamentul este alcătuit din doi lei
adosaţi iar în medalion sunt redate în relief figurile a doi bărbaţi şi a unui copil.
23. În 1969, în rambleul evacuat din galeria romană "Sf. Ladislau" din masivul
Cîmic s-a descoperit un ciocan roman de minerit din fier.
24. La extremitatea de NE a masiv1,1lui Hăbad cu ocazia unui sondaj efectuat în
1983 s-a descoperit o întinsă zonă romană (Sacellum, fucus) cu cca. 25 altare votive de
calcar cu inscripţii păstrate întregi ori fragmentare precum şi o parte din postamentele lor.
25. Pe un promontoriu situat în partea de sud-est a Tăului Coma, au apărut în anii
1983 şi 1994 doi sfincşi funerari din piatră, provenind de la una din necropolele romane.
I. K. Herepey. AFM. 2/1, 52: B. Cserni. AFM. 2/1, 200: M. Roska, Rep. 303, nr. 62.
2. E H. Liveing. FoldKtd. 18, 1888, 219-27; G. Teglăs, UR. 9, 1889. 325: C. Preda. SC/V. 7, 1956,
276; id, MGD. 291, nr. 253: C. Deculescu, SC/V. 17, 1966, 587.
3. J. F. Neigebaur, Dacien. 185-192; (CIL. III, p. 213-5, 921-960. 1399-1400; C. Gooss,Chronik. 223-
6; G. Teglăs, Aranybanyas::at. I, 50-2. 2, 38-45: Popa-Liseanu, Romanica. 155-262; B. Cserni, AFM. 2/1, 504-
21. 551-2; V. Christescu. Viaţa ec.. 11-12, 14, 16; E. Fischer. SzentpeteryEml. 156-168 (table cerate)); C.
Daicoviciu, Dacia, 1937-40. 300-303: lstRom. I. 400; N. Gostar,ArhMold. I. 1961. 164, nr. 223: id. SCJJ', 13,
1962, 129: B. Mitrea, SC/V, 13. 1962. 129; B. Mitrea. SC/V. 14, 1963, 471; V. Wollmann, Apulum. 5, 1695,
593-594: C. Pop, I. Al. Aldea, I. Chifor. V. Lucăcel,Ap11/11m. 7/1, 1968, 420, nr. 2: Z. Milea, Apulum. 9, 1971.
435-440 (ii): V. Wollmann. A. Sânlimbrean, B. Roman. Aurarii din Munţii Apuseni. Bucureşti. 1983: l.D.R.,
111/3, 1984, 374-422.
4. C. Daicoviciu, Dacia. 7-8. 1937-1940. 301-303: I. I. Russu.S1Com. 12. 1965. 68-71.
161
S.-6. J. F. Neigebaur, Dacien. 185-6.
7. J. F. Neigebaur, Dacien, 186; G. Ttglăs, ErdMuz. 1889, 183; id, Aranybimytiszat. I, 51.
8. G. Ttglăs, Aranybtinytiszat. I, 51.
9. J. F. Neigebaur, Dacien, 186-7; G. Ttglăs, ErdMliz, 1888, 60, 1889, 180-4: id, FOldKOzl, 20, 1980,
182: id, BKL. 35, 1902, 44; B. Csemi, AFM. 211, 551-2; E. Zefleanu, Apulum. 3. 1946-8, 173: I. I. Russu,
Materiale, 6, 1959, 884-885, nr. 22 (ii): N. Gostar, SC/V, 13, 1962, 129.
IO. M. J. Ackner,JCC. 1856. 17-19: A. Band, JSKV. 11, 1891, 28-30; E.A. Bielz,JSKI'. 19, 1899, 20:
V. Cristescu, Viaţa ec. 16; M. Macrea, Viaţa. 302.
li. J. F. Neigebaur, Dacien, 191, 22; V. Christescu, Viaţa ec. 17; !DR. I, 206-209.
12. G. Ttglăs, UR. 9, 1889, 260; AE. 12, 1892, 383; id, BKL, 38, 1905, 598-9; V. Christescu, Viaţa ec.
14; D. Tudor, /st.sclav, 265-269; I. I. Russu,StCom, 12, 1965, 68; /DR, I, 202 şi unn.
13.J. F. Neigebaur,Dacien. 187-191;/DR, I, 192-198.
14. I. I. Russu, StCom, 12, 1965, 66-67; /DR, I, 206-209.
15. C. Gooss, Chronik, 126; R. Rohle, ActaMN. 6, 1969, 515-516; /DR. I, 233-235.
16. I. I. Russu, Materiale. 6, 1959, 884, nr. 21 (ii).
17. M. Macrea, Viaţa, 302.
18. M. Macrea, D. Berciu, SC/V, 6, 1955, 615; /stRom, I, 391.
19. V. Christescu, /st.mii, 117: C. Daicoviciu, TransAnt. I 08; M. Macrea, SC/V. 8, 1957. 219.
20-21. V. Wollmann, Sargetia. 14. 1979. 191-201.
22. V. Moga, R. Manta, SC/VA. 29, 3, 1978, 437-439.
23. A. Sântimbreanu, V. Wollmann, Apulum. 12, 1974, 257.
24. lnfonnatii V. Wollmann; A Sântimbreanu,, Muzeul mineritului din Roşia Montană. Bucureşti. 1989.
25. V. Moga, A. Sântimbreanu, SC/VA. 1995, (manuscris).
155. SARTĂŞ, corn. Baia de Arieş.
Din puncte neprecizate provin: o monedă "barbară", o monedă mică de bronz, poate
de la Severus Alexander, un denar de la Iulia Mamaea şi un antoninian de la Gordian III.
I. Winkler -A. Hopânean, CN. I, 1978, 21.
156. SĂLCIUA DE JOS, corn. Sălciua.
1. În punctul "La Vârtop" lângă "Vânătare", se află doi turnu li cu manta de piatră,
unul fiind cercetat în 1987. Nu s-a descoperit nici un mormânt, ci doar câteva fragmente
ceramice de tradiţie Coţofeni.
2. Spre răsărit de sat, pe culmea numită "Crucea Sârbului" se află mai mulţi turnu li
aplatizaţi, de mici dimensiuni. În anul 1987 a fost săpat unul dintre ei, sub mantaua formată
din pietre fiind descoperit un schelet chircit, foarte slab conservat, având ca inventar o
ceşcuţa piriformă, cu toarta supraînălţată. Pe baza acesteia, turnu Iii pot fi dataţi la începutul
epocii bronzului.
3. Pe teritoriul satului s-au găsit un topor de gresie carpatică cu cuarţ, cu gaură
transversală şi un topor de serpentin, datând de la începutul epocii bronzului.
4. Pe malul Arieşului, spre satul Sălciua de Sus, urme de exploatarea aurului prin
spălare în epoca romană. Vezi Sălciua de Sus.
5. Din puncte neprecizate provin: un sestertius (?)de la Traian, o monedă de bronz
de la Severus Alexander şi alta, foarte tocită, din sec. I - III (?).
162
1-2. H. Ciugudean, Apulum, 32, 1995, 27 (ii).
3-4. G. Teglăs, OITE, 12, 1887. 84; M. Roska, Koz/. I, 1941. 46; id, Rep, 21. nr. 73.
5. I. Winkler ·A. Hopârtan, CN, I. 1978, 21.
157. SĂLCIUA DE SUS, corn. Sălciua.
I. În Mz. Miskolcz (Ungaria) se păstrează un depozit de bronzuri descoperit aici,

databil în Bronz D.
2. Pe malul Arieşului, spre satul Sălciua de Jos, urme de exploatarea aurului prin
spălare din epoca romană (?).
3. Din puncte neprecizate provin: un as sau dupondius de la Marcus Aurelius, un
denar de la Septimius Severus şi un sestertius de la Severus Alexander.
I. M. Rusu, Dacia. 7, 1963, 206.

2. M. J. Ackner, JCC, 1856. 24; C. Gooss, Chronik, 112; I. Marţian, Reµ, 576-7; V. Christescu, Viaţa
ec, 17, TIR. L 34. 98; D. Tudor. Oraşe, 202.
3.1. Winkler-A. Hopârtean.CN, I, 1978, 21.
158. SĂLIŞTEA (Cioara).
I. La S de sat, la confluenţa pâraielor Archiş şi Pietroasa, pe locul numit "Sălişte",

se află o aşezare preistorică, în mare parte distrusă de apele Archişului. Săpături D. şi I.
Berciu, 1944. S-au constatat două straturi: unul aparţinând culturii Coţofeni şi celălalt
culturii Wietenberg (Mz. Alba Iulia).
2. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) un topor de granit
aparţinând culturii Coţofeni, adus poate din staţiunea de la punctul precedent (col. Şcolii
locale); b) o secure de bronz şi un vas de lut cu două torţi datând din prima vârstă a fierului
(Mz. Alba Iulia), c) mai multe brăţări de bronz datând din aceeaşi epocă(MIC); d) monede
din Apo/fonia şi o monedă dacică de argint (Mz. Alba Iulia); t) un denar de la Vespasian
(Mz. Alba Iulia); g) o monedă de bronz cu legenda PROVINCIA DACIA; AN ...
3. La V de sat, spre Pianu de Sus, s-a descoperit întâmplător, în anul 1821, un
tezaur de origine dacică compus din 64 obiecte. Printre obiecte se remarcă patru brăţări de
sârmă simplă, cinci aplici discoidale şi tubulare, o verigă, un lanţ împletit, lung de 0,434 m,
cu pandantive în formă de cuie, şase fibule simple în formă de scut de tip Latene III, trei
spirale, două torquesuri, un nasture şi mai ales o placă fragmentară decorată "au repousse",
în mod primitiv, cu reprezentarea a două figuri umane cu aspect de războinici. Obiectele
au fost aduse la MUnz-u. Antik.-Cabinet în Viena. Tezaurul datează din sec. I. î.e.n.
4. Din epoca romană se semnalează descoperiri izolate: obiecte mărunte de bronz
(MIC,. 8178-9); la N de sat, cu ocazia construirii liniei ferate, s-ar fi găsit în 1865, lespedea
funerară cu inscripţie a unui veteran al legiunii V Macedonica (Cil, III, 6264 = 7798), dar,
după altă informaţie, acest monument ar fi fost descoperit la Vinţu de Jos (MIC).
5. În 1890 s-a găsit, împreună cu trei monede imperiale anterioare părăsirii Daciei,
163
o monedă de la Constantius.
6. Pe coasta de SV a dealului de lângă sat, se semnalează unne de cetate veche, fără
alte precizări. Epoca nedetenninată.
I. I. Berciu, Apulum, 2, 1943-5, 438; D. Berciu -1. Berciu,Apu/um, 3, 1946-48, 33-5, 43, 45 (ii).
2. a) D. Berciu, Apulum, 3, 1946-48, 30: b) lnfonnatie I. Berciu; c) M. Roska, Rep. 17, nr. 41; M.
Rusu, Dacia, 7, 1963, 200; d) K. Pink, Munzprăgung. 77, 135, nr. 47; C. Preda, MGD. 207, nr. 10; K. Bir6ne
Sey - Gy. Goldman,AE. I 05, 1978, 230/40; e) lnfonnatie I. Berciu: Olnfonnatie Şt. Ferenczi: G. Teglăs.BKL.
45, 2, 1912, 232; I. Winkler,SCN, 5, 1971, 154.
3. J. F. Neigebaur,, Dacien, 293; M. J. Ackner, JCC. 1856, 14; J. Ameth, Go/d u.Silber, 79, nr. 95 (ii);
A. lpolyi, AK. 2, 1861. 231; G. Miksa, Korunk, 1864. nr. 79; C. Gooss, Chronik. 17-18: id, AVSL, 13. 1876,
481-490, 510, 535 (ii); G. Tocilescu, Dacia, 810, 816-18 (ii); 821; F. R6mer, AE, 6. 1886, 388; G. Teglăs,
ErdMriz, 4. 1887, 136; id, 01TE. 12, 1887, 63; id, HTRTE. 5, 1887-8, 59-60; id, AE. 12, 1892, 410; id, BKL.
44, I, 1911, 231; V. Russu, BSG, 10, 1889, 316, 383; E. Petersen,AE. 13, 1893, 199-202; P. Reinecke,Festschriji
Mainz. 88, 106; I. Martian, Rep. 171; C. Moisil. CNA. 4, 1924, 70: id, ZSC. 28, 1924, nr. 47, 752: Ec. Vulpe,
EDR. 3, 1925, 80; O. Cohl, NK, 21-22, 1922-1923, 7; V. Pârvan. Getica. 531-35 (ii), 559, 622; I. Nestor. Stand.
168; id, ESA. 9, 1934, 181: M. Roska, Reµ. 17. nr. 41; D. Popescu. Dacia, 7-8. 1937-40. 189. 191, 198; C.
Daicoviciu, /stRom, I, 326; L. M!lrghitan, SC/I', 20, 1969, 315-327 (ii); id, Sargetia. 7, 1970, 11.
4. K. Toma, AK. 1866, 149-150; TIR. L 34, 47.
5. G. Teglăs, BKL. 45. 2, 1912, 227-38; M. Macrea, /stRom. I, 621; id. Viaţa. 472; TIR. L 34. 47; C.
Preda, SC/VA, 26. 4, 1975, 479.
6. M. J. Ackner, JCC. 1856. 14; A. lpolyi. AK. 2. 1861, 260: MaMu. 2, 1906. 96.
159. SĂRĂCSĂU, corn. Şibot.
I. La E de sat şi la N de Mureş. în partea numită "Coasta Plopilor", în punctul "La

Stăuini", pe ambele maluri râpoase ale unui pârâu, fonnat pe făgaşul unui drum vechi de
care numit "Rîpa căii Stăuinilor", se găsesc resturile unei aşezări preistorice, constând
dintr-un strat de cultură gros de 0,30 - 0,40 m, care conţine bucăti mari de chirpic ars la
roşu şi fragmente ceramice lucrate cu mâna, probabil neolitice. Alte precizări lipsesc.
Recunoaşterea O. Floca, 1950 (Mz. Deva)
2. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) un topor de serpentin de
fonnă amigdaloidă, lung de O, 16 m, cu tăişul arcuit; b) resturi de cultură materială de
caracter dacic din a doua epocă a fierului.
3. În primăvara anului 1950, la circa o jumătate km NE de sat, la locul numit "Sub
Boacăş", în drumul de hotar care duce din vale spre nord, paralel cu pârâul Birişului (între
delurile "Pietrar" şi "Boacăş", spre pădurea "Cristineasă'', s-a găsit (la adâncimea de vreo
40 cm) un tezaur. El a fost ascuns sub o vatră de locuinţă. Stratul de cultură se păstrează, la
o adâncime de circa 15 cm, pe o lungime de 2,5 m şi o Iătime de 0,30 - 0,40 m, şi este
fonnat din chirpic, cenuşă şi cărbune. Tezaurul era fonnat din: patru fibule mari, patru
fibule mai mici, un ac de fibulă cu resort (fibulele au arcul cu nodozităţi sau în fonnă de
scut), trei coliere, patru brăţări şi şase inele, toate de argint. Obiectele au fost ascunse într-
un vas bitronconic de lut, lucrat la roată, caracteristic Latene-ului III dacic (Mz. Deva).
I. lnfonnatie O. Floca.
2. a) M. Roska, Koz/. I. 1941. 78; id, Rep. 256, nr. 32; b) B. Csemi, AFM. 211, 120.
3. O Floca. CTA. 7-18, 35-36 (ii): D. Popescu. Dacia, 2. 1958, 203: B. Mitrea. SCN. 2, 1958. 478-479;
/stRom. I, 325; Z. Szekely, SC/V, 16, 1965, 56; L. Mărghitan, SC/I: 20, 1969, 324: id, Sarge~ia. 6, 1970. 12.
164
160. SĂSCIORI
I. La circa 1 km spre sud de localitate, pe malul drept al râului Sebeş, s-a identificat
o aşezare de tip Petreşti ce se întinde pe o suprafaţă de cca 2 ari şi este înconjurată cu şanţ
şi val de apărare. Cercetare de suprafaţă efectuată în 1980 de M. Blăjan şi I. Dreghiciu.
2. La locul "Cetăţuie" s-a găsit, intre 1905-15, un fragment de topor de granit negru-
verzui, precum şi un celt de bronz (Mz. Sibiu). Lipsesc cercetările la faţa locului.
3. Fără alte precizări se mai cunosc din această localitate: a) patru fibule mari de
argint, dintre care două întregi, un lanţ sau centură din plăci dreptunghiulare cu inele,
aparţinând culturii dacice, din a doua epocă a fierului; b) o ceaşcă dacică (Mz. Sebeş,
1185).
4. Pe "Dealul Viilor" s-a găsit ceramică romană şi medievală (Mz. Sibiu, 11345-6).
5. Pe dealul de lângă sat se află ruinele unei cetăţi de piatră (o elipsă cu diametrele
35 x 140 m), ale cărei începuturi ar putea să dateze încă din sec. XII şi care a fost modificată
ulterior (turnuri şi porţi cu arc frânt). Ea a fost identificată cu "Castrum Petri".
I. lnformatii M. Blăjan.
2. lnformatii VI. Zirra şi K. Horedt: M. Russu,Sargelia. 4, 1966. 37. nr. 115.
3. a) H. Finăly, ErdMuz. 3. 1886. 205: G. Teglăs,OITE. 121887. 78; I. Martian, Rep. 608: D. Popescu,
Dacia, 7-8. 1937-1940. 196, n. 12; M. Roska, Rep. 257, nr. 55; b) Informalii D. O. Dan.
4. lnformatii K. Horedt.
S. L. KOvări, Erdep. 57: I. Marţian, Urme. 41; Th. Streitfeld. SiebVjrschr. 62, 1939. 137-144; K.
Horedt. SOF. 6, 1941, 599-600; V. Vătăşianu. /AF. 10; Gh. Anghel, Forlificaţii, 155-159.
161. SÎNTIMBRU.
I. Din apropierea Fabricii de cărămidă din localitate provin fragmente ceramice

aparţinând unor epoci diverse: neolitic, bronz (cultura Wietenberg) şi Hallstatt (MIT şi
Mz. Alba Iulia). Cu ocazia excavării lutului, în carieră a fost distrus un mormânt de
inhumaţie scitic, din inventarul căruia făceau parte un vas bitronconic şi două ceşti
tronconice, cu toartă supraînălţată (MIC).
2. a) Pe locul numit "La Ţărmure, la lerugă", situat în faţa haltei Sântimbru-Fabrică,
se află o aşezare intens locuită, distrusă însă în mare parte de lucrările de exploatare a
nisipului. Aici au fost întreprinse săpături de salvare în anul 1958 de către I. Berciu şi Al.
Popa, alte materiale fiind recuperate în 1970 de H. Ciugudean. Aşezarea cuprinde complexe
de locuire d_in neolitic (culturile Turdaş şi Petreşti), bronz timpuriu şi mijlociu (cultura
Wietenberg) şi feudalismul timpuriu (Mz. Alba Iulia). A fost descoperită şi o urnă cu
capac, conţinând oase calcinate, atribuită tot epocii bronzului; b) Cu ocazia exploatării
nisipului, în zona balastierei a fost descoperit un topor de cupru de tip Dumbrăvioara (Mz.
Alba Iulia).
3. În punctul numit "Obreje, la Tabaci", aflat la câteva sute de metri spre sud de
punctul precedent, a fost identificată o altă aşezare aparţinând culturii Wietenberg, in care
s-au efectuat câteva sondaje în 1958 (Mz. Alba Iulia).
4. Cu ocazia construcţiei Combinatului avicol a fost descoperită o locuinţă aparţinând
165
fazei a II -a a culturii Coţofeni (Mz. Alba Iulia).
5. Din localitate, fără precizări topografice, provin două fibule romane din bronz
,„.
(Mz. Aiud, inv. 3286, 3289), statuia unei zeiţe şi alte 3 monumente romane.
6. Biserica reforni'ată din centrul localităţii mai păstrează din perioada romanică
(sec.XIII) nava tăvănită, partea inferioară a pereţilor şi un portal lateral spre S. Restul
construcţiei este rezultatul refacerilor din vremea lui Ioan de Hunedoara.
I. lnfonnatii N. Lascu şi D. Radu ; E. Com şa, Dacia, I, 1957, 72; I. H. Crişan , Ceramica, 274, nr. 276
(ii); V. Vasilev, Scilii, 33, 149. ·
2. a) I. Berciu, AI. Popa, Materiale, 8, 1962, 267-271; N. Lupu, Forsclnmgen, 7, 2, 1964. 142; H. Ciugudean,
Apulum, 17, 1979 (ii); id, PZ, 61 , I, 1991 , 107; I. Andritoiu. Civilizaţia. 80, 125; N. Boroftka Wietenberg, 79-80, nr.
422; I. Paul, Cultura, 143-144, nr.43 ; b) I. Al. Aldea H. Ciugudean, Apulum. 25. 1987. 71 (ii).
3.1. Berciu, Al. Popa, Materiale, 8. 1962. 271 ; I. Andritoiu, Civiliza!ia. 125. nr. 100; N. Boroftka,
Wietenberg, 80, nr. 423 .
4. Inform aţie H. Ciugudean.
S. B. Csemi, AFM, 211, 548.
6, F. Stomo, AE, 2, 1869. 145; J. MOller, Mama, I, 122-123 (ii); I. D. Ştefanescu, Val. el Trans„ 430;
V. Vătăşanu , JAF, 86, 249; Gh . Anghel, Fortificaţii, 168-170.
162. SCĂRIŞOARA.
De-a lungul pârâului Scărişoara presupuse urme de şteampuri pentru spălarea aurului
în epoca romană.
G. Teglâs, UR, 9, 1889, 330; TIR, L 34, 100; D. Tudor, Oraşe, 202.
163. SEBEŞ (Sebeş-Alba, Sebeşul Săsesc, Sebişul Săsesc)
1. În lacul oraşului s-a găsit un topor de piatră lustruită, probabil din epoca neolitică.
166
2. În albia Sebeşului s-a găsit un toporaş de serpentin, probabil din epoca neolitică.
3. În punctul "Casa Jampa", situat pe şoseaua spre Petreşti, s-au descoperit vestigii
neolitice aparţinând culturii Star~evo-Criş (col. Şcolii Petreşti).
4. La est de oraş, lângă "Podul Pripocului", recunoaştere M. Macrea 1951, cercetările
arheologice dintre anii 1960, 1966-1967 conduse de K. Horedt şi I. Aldea au identificat o
aşezare de lungă durată, cu un strat gros de depuneri ( 1,80 m), aparţinând culturilor Turdaş,
Bodrogkeresztur, Petreşti, Wietenberg, Noua, Basarabi, Latene mijlociu şi dacic târziu cu
ceramică lucrată la roată, un fragment de oglindă sarmatică, ceramică cenuşie, cărămizi
romane şi fibule cu picior întors (sec. li-IV e.n.). Au fost dezvelite, de asemenea, bordeie
şi gropi (MIC şi Mz. Sebeş). Un ac de bronz la Th. Streitfeld-Sebeş.
5. În această parte, în arătură, s-au găsit fragmente ceramice Coţofeni.
6. În locul numit "Valea Janului", în 1962, s-a identificat cu ocazia unui sondaj, un
strat de cultură de tip Petreşti cu trei nivele. S-a descoperit şi un cuptor prefeudal (Mz.
Sebeş şi Mz. Alba Iulia).
7. La "Fântâna de Aur", din marginea de S a oraşului, în dreapta şoselei naţionale
spre Sibiu, se semnalează ceramică de tip Coţofeni şi o "urnă mică din mormintele de
aici". Ar putea fi vorba despre o aşezare şi o necropolă din perioada de tranziţie la epoca
bronzului. Alte precizări lipsesc.
8. În marginea de E a oraşului, lângă calea ferată, pe ridicătura numită "Dealul
Furcilor", s-au descoperit: a) gropi (greşit interpretate ca morminte) în care s-au găsit
fragmente de vase, două obiecte de silex, un ciocan de diorit, lame de i;tspis, fussaiole de
lut ars şi o sulă de lut ars cu şapte găuri înşiruite. Încadrarea cronologică a acestor descoperiri
nu poate fi precizată din lipsă de date mai amănunţite; b) Tot aici s-au descoperit morminte
de incineraţie cu inventar roman (ulcele, ceramică de factură dacică şi o monedă) precum
şi morminte de inhumaţie (sarcofag de piatră cu schelet de copil şi un denar roman de
argint). În acest loc s-au mai găsit şi fragmente ceramice, cărămizi şi un fragment de
monument funerar cu inscripţie. De aceea e posibil ca şi alte două monumente funerare
romane (Cil, III, 1238, 1258), clădite în zidul bisericii evanghelice din Sebeş, să provină
tot din această necropolă (nu de la Apulum, cum se susţine).
9. Pe malul Sebeşului, între oraşul Sebeş şi Petreşti, sunt semnalate "morminte
preistorice", fără alte precizări. Pe malul stâng al râului s-a găsit în 1865 un mormânt cu un
schelet complet de adult (circa 20 de ani) şi resturi dintr-un schelet mic de copil; din
inventar s-au identificat următoarele obiect: cuţit mic şi o lamă oxidată de fier, un vas de
lut de culoare cenuşie-albastră şi altul castaniu, databile în sec. IX-X.
10. Pe platoul de pe "Râpa Roşie", situat de dreapta Secaşului, în faţa satului
Lancrăm, se află o întinsă şi bogată aşezare cu ceramică aparţinând culturii Coţofeni: vase
cu gura oblică şi cu toartă înaltă, cu ornamente formate din împunsături şi "boabe de linte".
S-au mai găsit unelte de silex, topoare de piatră lustruită, o secure plată de diorit, resturi de
vetre, oase de animale (Mz. Sebeş). Informaţiile amintesc, fără suficiente precizări, şi de
morminte de incineraţie.
11. Sub "Rîpa Roşie", pe un mic platou ("Papuc") măsurând cca. 100 x 60 m,
apărat pe laturi de pante abrupte, iar în partea de N închis de râpile prăpăstioase ale "Rîpei
Roşii", se găseşte o aşezare în care s-au găsit pe la 1900 de W. Lederhilger numeroase
fragmente ceramice. Recunoaştere 1951 M. Macrea (Materiale la W. Lederhilger). Aşezarea
167
a fost cercetată prin săpături sistematice de I. Aldea, în anii 1966 şi 1968. Au fost surprinse
două nivele de locuire datând din faza de trecre de la eneolitic la epoca bronzului, aparţinând
culturii Coţofeni (Mz. Sebeş).
12. În locul numit "Şanţul lui Beliman" s-a descoperit un fragment ceramic perforat,
dintr-o epocă neprecizată.
13. La N-V de oraş, în Lunca Vinţului, pe unde trece drumul spre Vinţu de Jos, s-au
descoperit: a) o fusaiolă de lut ars dintr-o epocă neprecizată; b) un monument roman de
piatră, cu ornamente de frunze şi o monedă romană de bronz.
14. La N de oraş, până spre satul Lancrăm, pe malul stâng al Sebeşului, aproape de
şoseaua naţională spre Alba Iulia, se află o întinsă aşezare din epoca fierului, cu gropi,
pline de cenuşă şi cărbuni, chirpic ars, fragmente ceramice cenuşii sau roşii. Aceste gropi,
greşit interpretate ca "morminte de incineraţie", aparţin de fapt unui strat continuu de aşezare.
Deasupra aşezării s-au recunoscut urmele drumului roman.
15. Din puncte neprecizate din împrejurimile oraşului provin: a) un topor de tip
Baniabic şi un altul de tip Balşa (Mz. Sibiu); b) ceramică aparţinând culturii Wietenberg
de la mijlocul epocii bronzului; c) un topor de luptă de bronz, nedecorat, cu disc, fără tub
de înmănuşare, din epoca mijlocie a bronzului (Mz. Sibiu); d) o placă rotundă a unei fibule
de bronz, de tip nordic (Mz. Sibiu); e) două celturi de bronz de la sfârşitul epocii bronzului,
cu marginea îngroşată şi cu decor pe suprafaţa exterioară (Mz. Sibiu); f) o măciucă de
bronz cu spin, datând de la sfârşitul epocii bronzului (Mz. Sibiu); g) două vase cu câte
două toarte supraîl)ălţate şi cu butoni, din prima epocă a fierului (Mz. Sibiu); i) cinci celturi
dintr-un depozit de bronzuri de tip Şomartin-Vetiş (Mz. Sibiu, . 6391, 6395-6497, 6399);
j) obiecte de os din prima epocă a fierului, ornamentate cu cercuri concentrice, fiecare cerc
având în interior cerculeţe cu câte un punct în centru (Mz. Sibiu); k) un vârf de săgeată şi
un inel, ambele de bronz, din epoca fierului, găsite lângă un schelet omenesc; I) o imitaţie
după un stater de aur al lui Lysimach; m) ceşti şi fragmente ceramice din epoca dacică; n)
un tezaur cu drahme din Apo/fonia şi Dyrrhachium, cuprinzând cca 50 piese precum şi un
tezaur descoperit în 1801 alcătuit din 395 imitaţii după tetradrahmele din Thasos; o) un
opaiţ cu ştampila ATIMETI; p) din fosta col. R. Hann în Mz. Sebeş un fragment epigrafie
de gresie calcaroasă; q) un solidus de la Theodosius li (Mz. Sebeş); r) un follis de la
lustinianus (Mz. Sebeş); s) o monedă de bronz de la Iustin li (col. particulară}; ş) un follis
de la Tiberiu li Constantin ; t) un topor de fier din epoca avară (Mz. Sebeş); u) fragmente
de vase, ornamentate cu gropiţe şi buzele unor cazane de lut din sec. XI-XIII (Mz. Sibiu,
4629-31, 4632-4).
16. În epoca romană aşezare civilă şi un presupus castru. Urmele aşezării se întind
în lunca din dreapta văii Secaşului, peste valea Slatinei, spre N, până în câmpul "Ruzga".
În malul văii Secaşului s-au constatat substrucţii şi ziduri de piatră cu cărămidă. În 1951
resturi de ziduri din piatră şi cărămidă cu mortar au fost constatate în mal, la V de primul
pod de lemn este Secaş, în dreptul dealului Lehmberg, iar mai jos, spre N, din loc în loc
fragmente de cărămizi şi ţigle romane, iar în alt loc, pe o lungime de cca 8 m o masă de
dărâmături formată din cărămizi, ţigle şi olane. Din această aşezare de pe malul drept al
Secaşului şi din Luncă provin numeroase obiecte şi monumente romane descoperite în
cursul timpurilor, printre care pietre lucrate, un sfinx de piatră, un fragment de râşniţă, un
umbo din bronz, mâner de vase, brăţări şi obiecte mărunte din bronz, fragmente ceramice,
168
-··....._.. r "··v··"
I
.
'---·· ....
dl Ytile Noi
169
opaiţe de lut, ţevi de hypocaust, fragmente de sticlă, monede etc. (Mz. Sebeş, Alba Iulia,
Sibiu şi MIC). Prin 1909, la SE de "Rîpile Roşii", s-a descoperit un puţ ale cărui margini
erau construite din cărămizi romane. De aici pornea în jos pe lunca Secaşului o conductă
romană alcătuită din ţevi de lut îmbucate una întralta. Ţevile de conductă, descoperite pe o
distanţă de cca 80 m, erau îngropate într-un şanţ ale cărui margini erau căptuşite cu ţigle
romane. În 1951 urmele acestei conducte au dispărut, tuburile fiind scoase de localnici
chiar la data descoperirii lor. Se afirmă că alte descoperiri romane, constând din fragmente
ceramice şi cărămizi, printre care şi una cu ştampila MENAN ... (C/L, III, 8075, 30) s-ar fi
făcut pe "Rîpa Roşie", ceea ce topografic ar putea să fie greşit. S-a presupus şi existenţa
unui castru a cărui garnizoană ar fi fost alcătuită se pare, de cohors I Montanorum, nume
citit cu probabilitate pe o cărămidă ştampilată (CIL, III, 8074, 21) descoperită pe "Poteca
din Vii", care din valea Secaşului duce la "Viile Saşilor". Pe teren castrul nu se poate
localiza mai precis. În orice caz el nu poate fi pe platoul de deasupra "Râpei Roşii", cum
afirmă G. Teglas, care îl descrie ca fiind de formă patrulateră şi înconjurat de un val de
pământ cu şanţ în faţă. Pe teren existenţa lui nu se confirmă, iar descoperirile certe care să
justiflce localizarea lui aici lipsesc. Dacă el a existat de fapt, urmele lui trebuiesc căutate în
valea Secaşului, unde descoperirile romane sunt abundente şi au fost recunoscute şi urmele
drumului roman, care venind dinspre Miercurea Sibiului străbătea lunca Secaşului şi apoi
peste câmpul "Ruzga" se îndrepta spre satul Lancrăm.
17. Într-o râpă de pe valea Secaşului, la I km de oraş, s-au găsit recent într-o groapă
fragmente ceramice cenuşii, din pastă fină, cu ornamente lustruite, datând probabil din sec.
IV e.n., împreună cu o râşniţă de piatră şi oase de animale (Mz. Alba Iulia).
18. Cu ocazia unor sondaje pentru stabilirea planului bisericii în stil romanic, făcute
la biserica evanghelică, s-a identificat un cimitir de inhumaţie din a doua jumătate a sec.
XII. Biserica evanghelică a fost odinioară o bazilică romanică, din care se mai păstreăză
parte din faţada de V cu portalul şi navele bazilice, cu navele laterale boltite. Aceste elemente
aparţin încă primei jumătăţi a secolului XIII, iar bolţile navei centrale, pe console şi ogive,
provin de la restaurare timpurie a bazilicii, executată în jumătatea a doua asec. XIII, sub
influenţa şantierului din Cîrţa. Biserica a suferit amplificări şi adăugiri noi în jumătatea a
doua a sec. XIV.
1-2. Programm Miihlbach. 1864/65, 34; C. Gooss. Chronik. 38; G. Teglăs, OTTE, 12. 1887. 65: M.
Roska, Rep. 260, nr. 87.
3. F. Draşovean, Apulum, 19, 1981, 35.
4. SC/V, 12, 1961, 135, nr. 16: 18, 1967. 524-525; Dacia, 1961. 568, nr. 17: N Vlassa, SC/V, 15, 1964,
361, n. 50;AI. Vulpe, Dacia, 9, 1965, 132; K. Horedl şi colab., Apulum, 6, 1967, 19-25 (ii); K. Horedt,StCom, 13,
1967, 139; G. Bak6, SC/V, 19, 1968, 74: D. Protase, Continuitatea, 48, nr. 27, 134; I. H. Crişan, Ceramica, 273,
nr. 261; Gh. Bichir, Cultura carpică. Bucureşti. 1973. 168: H. Ciugudean, Apulum. 14, 1976. 15.
5. K. Horedt şi colab., Apulum, 6, 1967, 23 (ii).
6. SC/V, 14, 1963, 454, nr. 29.
7. Programm Miihlbach, 1864/5, 53: lnforrnaJie K. Horcdt.
8. a) Programm Miihlbach, 1864/65, 53; b) Programm Miihlbach, 1865/66, 54; C. Gooss. AVSL, 12,
1874, 172; id, Chronik, 94-95; J. Wolfî, KVSL. 1881, 55: G. Teglăs, FoldKozl, 19, 1891, 86; K. Horedt,
Untersuchungen. 23, 30; TIR, L 34, 100; I. H. Crişan, Ceramica, 273, nr. 261; b) D. Tudor, Oraşe, 141-142: D.
Protase, Continuitatea, 48; id, Riturile, 98; M. Babeş, Dacia, 14, 1970, 194; V. Wollmann, ActaMN, 7, 1970,
176-177 (ii).
9. Programm Miihlbach. 1865/66, 54; K. Horedl, SC/V, 2, 2, 1951, 202-203; M. Chişvasi-Comşa,
SC/V, 8, 1957, 274; 10, 1959, 73; id, JstRom, I, 746; id, Dacia, 4, 1960, 42, nr. 4; 7, 1963, 437; M. Constantinescu,
170
SC/V, 9, 1958, 462.
10. Programm Muhlbach, 1865/66, 54; C. Gooss, Chronik, 38: G. TCglâs, OTTE. 12, 1887, 65; I.
Marţian, Rep, 385; H. Schroller, St.u.Kz, 76 (ii); M. Roska, Kozl, 1, 1941, 79; id, Rep, 260, nr. 87.
li. W. Lederhilger, KVSL. 32. 1909, 112; G. Bedeus, Denkmtiler aus vorgeschichtlicher und romischer
Zeit, în voi. Zur Erinnerung an die in Jahre 1909 in Muhlbach, abgehaltene Haupversammlung der sieb.-
stichsischen Landwirtschaftsvereines und XXIII Verbandstagung der Raffei sen Genossenschraft, MUhlbach,
s.a., 10-11; Informaţie M. Macrea; Programm Muhlbach, 1864/65, 34; C. Gooss. Chronik. 39-39; id, AVSL.
14, 1877, 163; G. TCglâs, OTTE, 12, 1887, 65; I. Al. Aldea, Apulum, 711, 1968. 91-102 (ii).
12. Informaţie K. Horedt.
13. a) Programm Muhlbach, 1867, 32: b) Programm Muhlbach. 1865/66, 54; C. Gooss. AVSL. 12,
1874, 172; id, Chronik, 94-95.
14. AK. 6, 1866, 172, 184; C. Gooss, Chronik, 38; M. Roska, Rep, 260, nr. 87; /stRom, I. 392; D.
Protase. Dacia, 6, 1962, 186-188. ·
IS. a) Al. Vulpe, şi E. Tudor. SC/V, 21, 1970, 419, n. 5, 423 n. 15; b) Informaţie K. Horedt; c) K.
Horedt, Germania, 24, 1940, 144-45; d) Informaţie K. Horedt; M. Rusu,S/Com, 12, 1965, 199-204 (ii); e)
Informaţie M. Petrescu-Dimboviţa (Mz. Sibiu, A. 6401-14701 ): f) K. Horedt,MAGW. 70. 1940, 289 (ii); g) K.
Horedt, MBBM. 9-1 O, 1944, 97, I 07 (ii): i) M. Rusu, Dacia, 7, 1963, 210; j) K. Horedt. Omagiu Lupaş, 344-5
(ii); k) Programm Miihlbach, 1887, 23; I) Dess, 813; m) I. H. Crişan, SCŞ Cluj, 6, 3-4. 1955, 144, nr. 66; id,
Ceramica. 261 a; n) O. Gohl, NK, 21-22, 1922-1923, 7-8; B. Mitrea, SC/V. 18. 1967, 43, nr. 6: I. Glodariu.
RCD, 265, 268; o) I. Mitrofan, ActaMn, I, 1964, 211, n. 41; p) V. Wollmann, ActaMn, 7, 1970. 171; q)SC/V,
16. 1965, 616: I. Raica şi I. I. Aldea, Apulum, 6, 1967, 625-627; r) I. Raica şi I. A. Aldea, Apulum, 6, 1967, 626;
SC/V, 19, 1968, 180; s) I. Raica şi I. A. Aldea, Apulum. 6. 1967, 626, n. 6; C. Preda, SC/VA, 26, 4, 1975. 480;
Al. Popa, G. Fleşer, Apulum, 12, 1979, 295, nr. I: ş) B. Mitrea. SC/V. 19, 1968. 182; l) K. Horedt, Contribuţii,
I 03 (ii); id, SC/I'. 7, 1956, 397; u) K. Horedt, Sargetia, 3, 1956, 115; C. Daicoviciu. SCIV. 7. 1956, 426; r-u)
C. Daicoviciu, Forschungen, 10, 2. 1967, 12.
16. F. Neigebaur, Dacien. 257-8, 274; M. J. Ackner. JCC. 1856. 14, 26: J. Vass, Erdely. I 07, I 09;
Programm Muhlbach, 1964/65, 34; 1965/66, 54; 1868/69, 40: 1869170, 57; 1873174. 63-64; I. Blaga, ldok
Tanuja. 6, 1866, 218; F. Ramer, AK. 6, 1866, 182: C. Gooss. AVSL, 12. 1874. 172; id, Chronik. 94-5; G.
Teglăs, OTTE. 12, 1887, 65: id. FoldKozl. 19, 1891. 86: G. Bedeus, o.c„ (pct 7), 12: I. Marşian, Rep. 611; V.
Christescu. Viaţa ec.. 75; id. Ist.mii. 44, 189; W. Wagner. Dislokation. 171: C. Daicoviciu. Dacia, 7-8, 1937-
40, 31 O: I. Szilagyi, Teglabelyegek, 33, n. 196: Informaţie M. Macrea.
17. Informaţie M. Rusu.
18. F. Muller,JCC. 3, 1859. 185; L. Szabo, Epitomuveszet. 333 (ii); K. Divald, Muveszeti emtekei. 62;
O. Szonyi, Templomok, 199; A. Hekler, Kunstgeschichte, 17, 43; Kunst in Sieb. 17, 20, 93-4 (ii 55, 56); T.
Gerevich. Romankori emlekei, 101, 109, 115 (ii. 88, 2); Dacia, 6, 1962. 527, nr. 102; R. Heitel, Monumente
medievale din Sebeş-Alba, Bucureşti, 1964, 9; V. Vătăşianu, JAF. 39-40.
SEBEŞ, fosta plasă.
Din valea unui afluent al Sebeşului, numit Bistra, undeva în apropierea cătunului cu
acelaşi nume, pe locul "Pîrîul Gardului", s-au găsit două topoare de fier din a doua epocă
a fierului. La Roska sub localitatea Bistra.
G. Teglâs, OTTE. 12, 1887, 78; M. Roska, Rep. 42, nr. 127.
164. SEBEŞEL, corn. Săsciori.
I. În punctul numit "Lunca de Jos", lângă grajdurile fostului CAP, pe platoul din
171
dreapta râului Sebeş, se semnalează fragmente ceramice eneolitice aparţinând culturii
Petreşti (periegheze efectuate de I. Raica).
2. Pe locul lui Nicolae Precupescu, din punctul numit "Izvorul Popii", se găsesc la
suprafaţă bucăţi de chirpic, fragmente ceramice neolitice, din epoca bronzului şi feudale
timpurii. (Mz. Sebeş).
3. În punctul numit "Gorganul" s-a aflat ceramică aparţinând culturii Coţofeni (Mz.
Alba Iulia).
4. La NE de sat, pe un deal, sunt amintite urme de construcţii şi ceramică din epoca
romană. Probabil de aici provine partea superioară a unei râşniţe (Mz. Sebeş).
5. La ""Pârloage s-au găsit monede romane de aur şi un cap de zeiţă, aceasta din
urmă a intrat în Mz. Sibiu, odată cu col. Mauksch din Sebeş.
6. Cetatea de piatră din această localitate datează probabil de la sîarşitul secolului XIII.
Notă. Tezaurul de 395 monede dacice scyphate, amintit uneori aici, provine din
corn. Sibişel, jud. Hunedoara. Vezi acolo.
1-2. lnf. M. Blăjan.

3. lnf. I. AL Aldea.
4-5. I. Benko, Transsi/vania, I, 546; J. F. Neigebaiîr, Dacien. 259, 5; Programm Miilbach, 1865/66,
54; A. Csoma, AFI, 1870, 21, 639; C. Gooss, Chronik. 11 O; B. Csemi, AFM, 2/1, 550; I. Marţian, Rep, 612;
TIR, L 34, I 00; inf. M. Macrea.
6. V. Vătăşianu, !AF. 10; K. Horedt, Burgenforschung, 599.
165. SECĂŞEL (Beşineu), corn. Ohaba.
1. Pe teritoriul satului se află o aşezare, de unde provin ceramică şi alte obiecte

caracteristice culturii Coţofeni (Mz. Aiud, 1276-1316, 4601-4630). Descoperirile de pe
"Kistelek" şi "Nagytelek", amintite de M. Roska, provin de la Beşeneu,jud. Sf. Gheorghe,
unde se găsesc cele două toponime; vezi această localitate.
2. "Mai multe obiecte antice" s-ar fi găsit pe locul unei aşezări din epoca romană
"lângă Secaşul Mic" (dacă nu e o confuzie cu aşezarea romană de la Berghin).
3. Dintr-un loc neprecizat provine o buză de vas ornamentat cu un rând de gropiţe
adâncite cu un piepten din sec. XI (Mz. Aiud, 1296).
l. K. Herepey, AFM, 2/1, 52; M. Woszinsky, ETTK. 20, 1904, 28; id, Agyagm. 28, pi 5. 13 {ii); M.
Schroller, St.u.Kz. 74; M. Roska, Hăzl, I, 1941, 79-80; id, Rep, 38, nr. 92.
2. M.J. Ackner,JCC. 1856. 25; A. lpolyi,AK, 2, 1861, 238; C. Gooss, Chronik, 66; E.A. Bielz,JSKV.
19, 1899, 19; B. Csemi, AFM. 2/1, 141, 539.
3. SC/V, I, 1950, 126; K. Horedt, SC/V, 2, 2, 1951, 192.
166. SELIŞTE, contopit cu Abrud.
De pe teritoriul satului se cunoaşte un altar închinat lui Silvanus(C/l, III, 12564),

considerat ca provenind de la Alburnus Maior.
172
SIBIŞENI (Sibişani), sat desfiinţat, înglobat la Vinţu de Jos. Vezi acolo.
167. SILIVAŞ, corn. Hopîrta.
1. În punctul "Sălişte" s-a identificat o aşezare eneolitică aparţinând culturii Petreşti

(Mz.Aiud).
2. În vatra satului, în grădinile lui Arghir Domşa (nr. 136) şi Saveta Corosi (nr. 137)
s-au cules din arătură fragmente ceramice romane şi feudale timpurii.
3. În grădina lui Ştefan Sărac (nr. 132), aflată în
partea sud-estică a satului, s-au găsit fragmente ceramice
din cultura Coţofeni.
4. Pe terasa din partea stângă a Silivaşului, în
grădina casei lui Ion Gîrlea (nr. 54) s-au descoperit
fragmente ceramice din Hallstattul mijlociu (cultura
Basarabi), prefeudale şi feudale timpurii.
5. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului
provin: a) o spadă de bronz cu antene unite datând de la
încep_utul epocii fierului (Mz. Aiud); b) o spadă
fragmentară de tip Latene, o garnitură a tecii acestei spade,
două vârfuri de lănci , o sabie curbă de tip traco-illiric, cu
cuţit-brici de tip Latene, o fibulă şi un coif cu buton în
vârf şi cu viziera ornată cu motive spirale celtice
caracteristice (MIC). Se presupune că toate acestea provin
dintr-un mormânt, aparţinând epocii Latene - Reinecke
B, , ce se datează în sec. IV î. e. n. Nu se cunosc
împrejurările în care s-a descoperit.
I. I. H. Crişan, Sargetia, 10, 1973, 46; M. Blăjan , ActaMN,

12, 1975, 42, n. 26; I. Paul, Petreşti, 143, nr. 42.
2-4. lnforrnatii M. Blăjan . ...
5. a) J. Hampei, E7TK, 26, 1893, 29; Informat ie R. Vulpe; b) M...Roska, PZ. 26, 1925, 210-12; id, AO,
5, 1926, 50; id, Rep, 21 O, nr. 33 ; V. Pârvan, Getica, 298, 464; S. Ferenczi, ErdMuz. 37, 1932, 360-1 ; I. Nestor,
Stand, 153 ; L. Mărton , ArchHung, 11 , 1933, 13; id, DolgSz. 9- 10, 1933-34, 123-24 (ii); 161; P. Jakobstahl, P.Z.
25, 1937, 101-103 (ii); I. Nestor, Dacia, 7-8, 1937-40, 172, 176, J 79; I. Hunyady, Keltak, 50, 132, 124 (ii); D.
Berciu, Oltenia. voi. jub„ 267; D. Popescu, Transilvania, 74, 1944, 644; id, /stRom. I , 1960, 235; I. H. Crişan ,
Sargetia, I O, 1973, 45-48, 61 , nr. 59; id, Burebista, 16.
168. SÎNBENEDIC,com. Fărău .
Pe teritoriul satului se semnalează: a) cioburi primitive de caracter nedeterminat

(MIT); b) morminte de înhumaţie atribute culturii Dridu (balcano-danubiene).
a) M. Roska, Rep. 166, nr. 115 ; b) M. Comşa, OmD, 70; id, Dacia, 7, 1963, 437.
173
169. SÎNCEL.
I. La originea sud-estică a satului, la capătul str. Simion Bămuţiu, pe terasa dreaptă

a pârâului, se găsesc fragmente ceramice din cultura Petreşti.
2. În locul numit " Fundătura", situat la obârşia pârâului "Pe vale", afluent pe partea
stângă al Tîmavei Mici, la circa 4 km ESE de sat, s-au identificat urme de locuire din
neolitic, Latene, epoca romană şi prefeudală (sec. VII-VIII e.n.).
3. În locul "Tătăroaia" , aflat la "Circa 1,5 - 2 km în aval de punctul precedent, pe
terasa din partea dreaptă a acestui pârâu, se semnalează fragmente ceramice din Hallstattul
timpuriu şi un bordei prefeudal (sec. V-VI e.n.), iar pe terasa din partea stângă a pârâului
s-a găsit sporadic ceramică prefeudal ă (sec. V-VI e.n.), lucrată la roată din pastă nisipoasă
cenuşie .
4. În vatra satului, în jurul bisericii ortodoxe, s-au aflat fragmente feudale timpurii.
1-4. Informaţii M. Blăj an .
170. SÎNCRAI, sat aparţinător oraşului Aiud.
1. Pe teritoriul localităţii sunt semnalate aşezări din epocile neolitică şi bronzului.

Tot de aici provine o ceaşcă cu toartă din epoca timpurie a bronzului (Mz. Aiud, 3277), pe
care M. Roska, o localizează în mod eronat la Sîncrăieni, jud Harghita; în schimb, localizează
aici un ac de bronz cu capul în formă de disc, de la începutul epocii fierului (Mz. Aiud, 60),
care, de fapt, provine de la Sîncrăieni.
2. Pe malul Mureşului s-au semnalat morminte în formă de "căldare" , care sunt
considerate preistorice sau prefeudale.
3. În curtea castelului s-au descoperit: a) materiale din epoca romană constând din
fragmente ceramice, o lingură de bronz, o cheie de bronz, monede romane (Mz. Alba
Iulia); b) greutăţi de plasă de pescuit din lut, dălţi de fier şi un sfredel datând din aceeaşi
epocă. De asemenea, aici s-au găsit fragmente ceramice cu decor în val, datând din perioada
174
feudalismului timpuriu (Mz. Aiud, 1395, 1396).
4. De pe teritoriul localităţii, din colecţia Banffy J., a intrat în Mz. Aiud o bază de
monument funerar din calcar, care reprezintă "lupoaica ce alăpteaz.ă gemenii". În prezent
se află la Mz. Naţional de Istorie, Bucureşti.
5. La biserica reformată din localitate se păstreaz.ă un perete deaedicula din calcar,
cu decor în două registre (un călăreţ, sus; Silvanus cu un cosor în mână printre vrejuri de
viţă de vie, jos). Un alt perete (probabil lateral) de la aceeaşi aedicula este încastrat în
zidul vestic al bisericii, în
registrul superior are ca decor un
călăreţ, iar în cel inferior
cantharos, păsări, bucraniu.
6. Din puncte neprecizate
provin: o conductă romană şi un
fragment de oală din lut (sec. XII).
I. K. Herepey, AFM. 2/1 , 52; I. ,

Marţian ,Rep, 453 ; M. Roska, Rep. 166,
nr. 117 ; Informaţie M . Takâcs ; H.
Ciugudean, PZ, 66, 1991 , 108 (ii).
2. G. Teglâs, OTTE, 12, 1887, 82; M. Roska, Rep, 166, nr. 117.
3. a) G. Teglâs, OTTE, 12, 1887, 82; B. Cserni, AFM, 2/1, 141, 548, nr. 38; TIR, L 34, I 02; D. Tudor,
Oraşe, 190; b) Informaţie M. Takâcs.
4. M. Renard, Melanges Ch. Picard, 1944, 858-862 (ii); TIR, L 34, 105; D. Tudor, Oraşe, 190; C.
Pop, ActaMN, 8, 1971 , 179 sq, nr. 6 (ii).
5. V. Wollmann, R. Grecu, Apulum, 14, 1976, 1976, 114-117 (ii).
6. Informaţii M. Takâcs.
171. SÎNMICLĂUŞ, corn. Şona.
I. Pe "Vatra Niraşului" , la est de dealul Chieni, s-a aflat un topor de piatră trapezoidal
din neoliticul timpuriu sau mijlociu şi fragmente ceramice (fără precizări, col. şcolară Biia).
2. La stânga căii ferate Blaj - Tîmăveni, pe malul stâng al Tîmavei Mici, pe platoul
"Gruişor' ', până în punctul "Răstoci", s-a aflat ceramică aparţinând culturii Coţofeni . Tot
aici este o aşezare prefeudală în care s-a cercetat un bordei de sec. V-VI şi un nivel feudal
timpuriu de sec. XI-XII (între care o căldare de aramă) şi două monede din sec. XII (Coloman
Cărturarul şi Ştefan IV). Tot pe "Gruişor" s-a cercetat un cimitir de înhumaţie din sec. V-
VI e.n„ cu săgeţi, amnare, piepteni de os bilaterali de factură gepidică . În perimetrul
cimitirului a fost aflată şi ceramică Basarabi din prima epocă a fierului.
3. Cu ocazia unor cercetări de suprafaţă, în anul 1973, în punctul "Tău" , situat !n
partea de SV a satului, au fost culese fragmente ceramice şi chirpic de la sfârşitul epocii
bronzului.
4. Pe o colină situată în SV satului s-a cules de la suprafaţa terenului ceramică
romană .
Notă : Pentru ceaşca de aur (M. Roska, Rep, 38, nr. 100) vezi Biia.
175
I. M. BUljan, C. Tatai-Balta., Apulum, 16, 1978, 14 (ii).
2-4. Gh. Anghel, M. Blajan, Apulum, 12, 1974, 319-329 (ii); Gh. Anghel, M. Bllljan, Apulum, 15,
1977, 285-307 (ii); id, Dacia, 22, 1978, 359, nr. 114; M. Bllljan, Şt. Bozian, C. Şiclovan, Apulum, 14, 1976,
428, nr. 16; K. Horedt, Dacia, 21, 1977, 267, (ii); Gh. Anghel, M. Bllljan, Materiale 14, 1980, 488-492.
172. SÎNTĂMĂRIE, corn. Cetatea de Baltă.
I. La nord de sat a fost descoperită ceramică dacică (Mz. Tîrnăveni).

2. Între Sîntămărie şi Căpîlna s-a aflat ceramică dacică (Mz. Tîrnăveni).
3. În 1911, cu prilejul dărâmării bisericii vechi refonnate, au ieşit la iveală 24
fragmente de pietre funerare cu inscripţie din epoca romană, un fragment de piatră funerară
cu medalion şi alte câteva fragmente funerare şi arhitectonice. Nu se ştie de unde provin,
deoarece în hotarul acestui sat, sau în apropiere, nu se cunoaşte nici o aşezare romană.
Monumentele au fost reclădite în noua biserică.
1-2. lnf Gh. Anghel.

J. A Buday, Dolg, 4, 1913, 94-10 I; C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937-40, 321; D. Tudor. Oraşe. 173.
173. SOHODOL.
I. Pe teritoriul satului se află peşterile "Lucia Mare" şi "Lucia Mică'', citate ca

staţiunipaleolitice, fără însă a se cunoaşte până acum din interiorul lor vreun element sigur
de interes arheologic. Probabil din aceste peşteri provin nişte resturi de ursus spelaeus,
despre care s-a spus, în mod greşit, că ar purta unne de prelucrare omenească (Mz. Aiud).
2. a) Într-un loc neprecizat de pe teritoriul satului s-a descoperit un topor de piatră
de dimensiuni deosebit de mari, atribuit culturii Coţofeni, (Mz, Budapesta); b) incidental,
în 1976, s-a aflat un alt topor de piatră, perforat; epocă neprecizată (Mz. Alba Iulia, 6090).
I. M. Roska, Kezikonyv. I, 30.-3; id, Rep, 28, nr. 115.

2. a) J. Hampei, AE, 18, 1898, 444-45; K. Herepey,AFM. 2/1, 65-66; M. Roska, Ko=I, I. 1941, 50; id,
Rep. 28, nr. 115; b) inf. I. Al. Aldea.
SPINI. Vezi Lunca Tîrnavei, corn. Şona.
174. STÎNA DE MUREŞ (Ciuciu), corn. Noşlac.
I. Pe "Dealul Ursului" se află o aşezare conţinând material caracteristic culturii

Coţofeni (Mz. Aiud, 1883-83) şi de la începutul epocii bronzului. S-au descoperit frag-
mente ceramice şi un fragment de topor din piatră şlefuită.
2. Pe culmea dealului "Borzaş" s-au descoperit fragmente ceramice de factură
grosolană, aparţinând unei culturi ce.nu a fost identificată din cauza lipsei de cercetări la
176
faţalocului.
3. Din puncte nepreciz.ate provin fragmente ceramice dacice din sec. I î.e.n. - I e.n.
(Mz. Aiud, 1859-1863).
I. K. Herepey, AFM, '211 , 52; I. Marţian, Rep, 180; M. Roska, Koz/, I, 1941 , 69; id, Rep, 159, nr. 88.
2. B. Orbăn, Szekellyfold, 5, 67.
3. I. H. Crişan, Ceramica, 259, nr. 76.
175. STRAJA, corn. Berghin.
• I. Pe platoul "Înfundătura" de pe "Lisul Străjii" au fost descoperite ceramică şi o

lamă de silex din cultura Criş.
2. Pe terasa "Sub Măgură'', în locul numit "Fântâna Bamii", aflat la cca 2 km SE de
sat, cercetările de suprafaţă au depistat fragmente ceramice neolitice (cultura Criş), din
perioada de tranziţie (Coţofeni), epoca bronzului (cultura Wietenberg), Hallstattul timpuriu
şi mijlociu (Basarabi), din epoca dacică. Tot aici se găsesc materiale romane (ceramică,
râşniţe, cărămizi cu ştampila leg. XIII Gemina, resturi de ziduri), prefeudale şi feudale
timpurii.
3. Pe "Măgura Străjii", fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni ; în acelaşi
loc s-au descoperit oase de mamut (Mz. Alba Iulia).
4. În hotarul satului, la
locul " Şesul Mic", urmele unei
aşezări din epoca romană,
poate o vil/a, cu temelii de
ziduri şi numeroase fragmente
de cărămizi , ţi g le , olane şi
ceramică romană . După spu-
sele locuitorilor aici s-ar fi
descoperit o statuie şi alte
monumente romane, azi dispă
rute. În apropiere urmele unui
drum roman numit " Drumul
Barbarilor" sau "Calea Mure-
şului" . Tot aici a fost desco-
perită şi ceramică aparţinând
culturii Wietenberg ((Mz. Alba
Iulia).
5. În cimitirul satului au fost găsite două altare închinate lui Satumus şi Minervei de
către legatul legiunii XIII Gemina, M. Herennius Faustus. Altarele au fost aduse aici probabil
de la Apulum, (Mz. Alba Iulia).
6. La "Grajduri" se află o aşez.are din feudalismul timpuriu.
I. I. Mitrofan, Apulum. 5, 1965, 93 .

2. lnformati f M. Blăjan ; I. Andritoiu, Civilizaţia. 125, nr. I Ol (ii).
177
3. V. Cucuiu, Alba Julia, 11 ; H. Schroller, St.u.Kz, 74; M. Roska, Rep, 102, nr. 23.
4. I. Berciu, Apulum, 3, 1946-48, 200-8; I. Mitrofan, Apulum, 5, 1965, 93 ; id, ActaMN, 11 , 1914, 46;
TIR, L 34, 106; I. Andritoiu, Civilizaţia, 125, nr. 101.
5.1. Berciu, Apu/um, 3, 1946-.1948, 200-208; M. Bărbulescu -A. Clitinaş, Apulum, 17, 1979, 217-222.
6.1. Aldea, E. Stoicovici, M. Bllljan, Apulum, 18, 1980, 153.
176. STREMŢ.
l . Pe teritoriul satului se menţionează aşezări din : a) neolitic; b) epoca bronzului; c)

unne din a doua epocă a fierului ; d) substrucţii de clădiri de piatră romane au fost observate
în vatra satului; din acest teritoriu sau din apropiere provin fragmente de vase (Mz. Aiud,
34 l l, 35 l l ), cărămizi stampilate, fragmente de opaiţe de lut, o cheie, capiteluri de coloană,
o statuie de bronz reprezentând un genius înaripat (MIT, 423 l ), o fibulă, un glob de bronz
(Mz. Aiud, 3400), o monedă de argint. Teaca de bronz a unui pumnal şi câteva fragmente
ceramice (Mz. Aiud, 3397, 3415, 3417, 3418) datează probabil tot din această epocă. Cele
două inscripţii raportate de unii la Stremţ ((CIL, III, 940, 94 l ), sunt de fapt de la Geoagiu
de Jos; o altă inscripţie (CIL, III , 7767; azi în MIT) a fost adusă din Alba Iulia. Doi denari,
respectiv de la L. Verus ş i Max iminus.
2. În punctul "După ~
Vii" a fost distrus, cu ocazia '-<>-~~'Kl'
lucrărilor agricole, un mor-
mânt scitic de înhumaţie, din ~
care a fost recuperat un mâner f-~..:-~ <--!t--1.i~~~+------+-+fflffl'ffi~O""--T+
de bronz al unui akinakes, cu ~(
miez din fier, la care se păs- :::Yl':::--
trează şi începutul lamei din ~~
fier. Mânerul , prevăzut cu <~~~ :- -
bară şi gardă cordifonnă, are °"'$1..:_", . ~:
pe feţele late o adânc itură O. ."''
dispusă longitudinal. ~ .
3. În viile de la Stremţ · ·1· <':~
s-a descoperit un monnânt cu ~~~~::..:~9
cal, cu unnătorul inventar: un
vârf de lance de fier, două '
scăriţe şi o zăbală de fier,
probabil din sec. VII (epoca
avară; odinioară în Mz. Alba '))
Iulia şi Aiud). ()
4. Pe malul stâng al ·-..=" 325 )~~~~~~~1~a!~~~irJ~~~
1
văii Geoagiului se află ruinele ~

cetăţii Diodului din sec. XIII- ~---'i+-4:;<~._.::~~*"~~111;
!> - <
XVI. ~
7,
.I
I. K. Herepey, AFM, 2/1 , 52; I. Gugiuman, BSG, 55, 1936, 183; C. Torma. A4fl, 3, 1879, I 05; G.
Teglâs, Aranybcinytiszat, I, 23, B. Csemi, AFM, 211, 141 , 540: J. Benko, Transsi/vania, 1, 548; M. J. Ackner,
178
JCC. 1856, 21 ; B. Csemi, AFM, 2/1 , G. Teglâs,, HunyadvmT6rt, /, 124; B. Mitrea, Dacia, 5, 1961 , p. 591 , nr.
47; D. Tudor, Oraşe, 179, L 34, I 07; J. KOnyOki, G. Nagy, K6zepkori varak, 279.
2. V. Vasiliev , Sciţii, 79, 149, 181 , 182.
3.1. Bodrogi, ErdMuzVand, 7, 1913, 25; G. Nagy, AE. 33, 1913, 271 ; M. Roska, Dolg, 4, 1913, 189;
id, E/Sz, 4, 1927, 263 ; K. Horedt, SC/V, 7, 1956, 397; id, Contribuţii, 103; Al. Popa, Apulum, 4, 1961, 225-
226; I. Bon ă, ActaArch, 31 , 1979, 1-2, 47:
4. Gh. Anghel, I. Berciu, Cetăţi, p. 63; Gh. Anghel, Fortificaţii, 170-173.
177. ŞARD, corn. lghiu.
I. Pe locul numit "După Grădini" se află o aşezare preistorică în care s-au găsit
greutăţi tronconice de lut ornate cu crestături cruciforme (fosta col. D. Teleki). Probabil
tot de aici provin mai multe unelte de piatră (topoare fragmentare, o daltă triunghiulară de
mamă, aşchii de iaspis, o jumătate dintr-o placă de gresie perforată) ceramică abundentă,
între care vase întregi aparţinând culturii Coţofeni (Mz. Sf. Gheorghe).
2. Lângă gară, în punctul "Căsăluica", se află o aşezare Coţofeni şi Wietenberg.
3. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin : a) un buzdugan de piatră
de tipul celor de la Decea Mureşului (Mz. Alba Iulia); b) fragmente ceramice, mărgele, o
secure de cupru şi un cuţit de gresie, aparţinând
probabil culturii Coţofeni (Mz. Sf. Gheorghe); câteva
vase cu două torţi , aparţinând epocii bronztiiui (Mz.
Sf. Gheorghe), un celt de bronz cu urechiuşă (Mz.
Sf. Gheorghe) şi un topor de luptă (MIC) aparţinând
sfârşitului epocii bronzului, două seceri de bronz; c)
o urnă în miniatură, datând din prima epocă a fierului i
(Mz. Sf. Gheorghe) ; un vârf de suliţă de fier

fragmentar, lung de 0,45 m, din a doua epocă a
fierului, înfipt într-o garnitură de V
teacă de bronz (Mz. Sf. Gheor-
ghe) ; două monede dacice de
argint (în proprietate part iculară) ;
o monedă macedoneană de argint,
12 denari romani republicani de
argint şi un denar roman imperial
din sec. I e.n. (Mz. Alba Iulia); d)
fragmente ceramice şi opaiţe
romane (Mz. Sf. Gheorghe)
4. Pe partea dreaptă a
şoselei spre Alba Iulia, la capătul
satului, urme de construcţii ro-
mane, din care au ieşit cărămizi ~~~~~
romane. În sat au fost văzute . 'J...~: . :.. ,,, .
blocuri cioplite de piatră. De aici ~
provin mai multe inscripţii (CIL,
III, 1084, 1107, 1114, 1241 , 7819;
179
Klio, XI, 504; unele ar putea fi originare de la Alba Iulia (precum şi cărămizi cu ştampila
Leg. XIII Gem (Cil, III, 1629, I, 1629, 20 = 8065, 25, 1629, 24, b = 8065, 34, c, 8065, 20,
d) şi două altare dedicate lui Mithras şi respectiv Dianei. Tot de aici stilusuri, cuie de
bronz, ace de os şi de fier şi fragmente de fibule (Mz. Alba Iulia, 3685-3703), precum şi
monede imperiale romane de argint din sec. 1-111. Aceste descoperiri fac dovada existenţei
unei aşezări în epoca romană.
5. La NE de sat, pe dealul "Lazuri", a fost identificată în 1956 o necropolă din
epoca romană, cu morminte de inhumaţie. De aici provin şi urne cu oase calcinate
6. În punctul "La Brazi", pe malul drept al Ampoiului, se găsesc ţigle şi cărămizi
romane.
7. Drumul roman spre Gura Ampoiţei a fost identificat la "Poiana Furcii".
8. În punctul "Bisericuţa", lângă pădurea Dumbrava, se află o aşezare feudală şi un
cimitir (sec. XIII-XV). Se presupune că aici ar fi fost vatra vechiului sat Sînmartin.
I. M. Roska, Koz/, I, 1941, 78; id, Rep. 241, nr. 20; Informatic Z. Szekely.
2. lnf. Gh. Anghel.
3. M. Roska, Rep, 241, nr. 20; B. Posta, ErdMuzEvk. 1911, 46; M. Roska, Rep, 241, nr. 20 (ii); Programm
Schiissburg, 1879-80, 73; M. Roska, Koz/. 4, 1944, 68, IO (ii) Informaţie I. Berciu, lnformatie Z. Szekely; C.
Gooss Programm Schlissburg. 1873-4, 39; I. Glodariu, RCD, 294, nr. 305; A. Vulpe, Axte I, 52, nr. 223 (ii).
4. I. Benko, Transsilvania, I, 27, 33, 547, 549; J. F. Neigebaur, Dacien. 167-9; M. J. Ackner, JCC,
1856, 21; C. Gooss, Chronik, 106; B. Csemi, AFM. 211, 141, 471-3, 500, 533; G. TCglâs, Klio, 11, 1911, 504;
I. Maiţian, Rep, 648; Al. Popa, Apulum. 4, 1961, 271; I. Berciu -Al. Popa, Apulum, 5. 1965, 187-190; D. Tudor,
Oraşe, 177; TIR, L 34, 99.
5. M. Macrea - D. Protase. Materiale. 5. 1959, 449; D. Tudor, Oraşe. 177.
6-8. Informaţii Gh. Anghel.
178. ŞEUŞA, corn. suburb. Ciugud a municip. Alba Iulia.
1. În punctul "Hotarul de Sus" s-a aflat incidental un topor de piatră perforat (Mz.
Alba Iulia, 3173).
2. În curtea cetăţeanului Ion Buda, casa nr. 119 s-au aflat două monumente romane
funerare fragmentare.
3. În gospodăria cu nr. 122, cu ocazia demolării unei case vechi, s-a aflat un
monument roman cu reprezentarea Gorgonei-Meduza. •
4. Dintr-o descoperire mai veche provin 84 denari romani republicani. Pe teritoriul
localităţii se presupune existenţa unei aşezări din epoca romană.
1. lnf. I. Al. Aldea.

2-3. lnf. V. Moga.
4. J. Seidl, Bei/rage. 1849, 54; V. Pârvan. Getica, 610; M. Roska, Rep, 120-121, nr. 80.
179. ŞIBOT.
1. Pe terasa situată lângă podul peste râul Cugir, în punctul "La Ţelini", se află o
aşezare Coţofeni.
180
2. În grădinile ultimelor case
de pe malul stâng al Mureşului se
semnalează fragmente ceramice din
cultura Coţofeni şi · feudale timpurii.
3. În zona gării s-au colectat
fragmente ceramice aparţinând
culturii Wietenberg.
4. La ramificarea drumului
de la gara Şibot spre Vinerea se află
urmele unor construcţii romane
aparţinând unui vicus sau vil/a
rustica.Se găsesc cărămizi şi ţigle,
iar cu prilejul construirii liniei ferate
s-au descoperit mai multe vase şi alte
obiecte romane de lut (Mz. Sebeş) .
Probabil tot de aici o cărămidă cu
ştampila ASCLEPI (Mz. Deva,
2431) şi o alta cu ştampila Leg. XIII
Gemina. Se amintesc şi monede.
S. În anul 1985, în hotarul
suc:t-vestic al localităţii, cu ocazia
săpării unui şanţ de drenare a apei,
au apărut doi "aurei", emişi la Roma
de Nero, între 63-68 e.n.
I. C. I. Popa, Apulum, 32, 1995, 55-56 (ii).

2. Informaţii M. Blăjan .
3. Informaţii D. O. Dan.
· 4. Programm Muhlbach, 1866, 67, 32; HTRTE, 6, 1891-2, 116; G. Teglăs,, FoldKozl, 19, 1891 , 85;
id, HunyadvmT6rt, I, 149; D. Tudor, Oraşe, 135; TIR, L 34, 101 ; Informaţii I. T. Lipovan; I. T. Lipovan,
ActaMN, 21 , 1984, 459-465.
S. V. Suciu, V. Moga, Apulum, 25, 1988, 161-169.
180. ŞILEA, corn, Fărău.
În punctul " La Soci", aflat la circa 1,5 - 2 km sud-est de sat, spre Văsăuş, lângă
Pădurea Vinerii, se semnalează urme de locuire din Hallstatt şi perioada prefeudală.
Informaţii M. Blăjan .
181. ŞOIMUŞ, corn Rădeşti .
1. Pe " Dealul Vişinilor", din apropierea satului, s-a identificat o aşezare în care s-
au găsit, încăde la sf'arşitul sec .. XIX, topoare din piatră şlefuită, şi ceramică ornamentată
181
cu linii întrerupte, triunghiuri, crestături, boabe de linte, aparţinând culturii Coţofeni. Dintre
celelalte obiecte descoperite sunt de menţionat: un topor de piatră cu tăişul drept, un vas de
lut cu toarta supraînălţată, o secure de cupru cu un singur tăiş şi o gaură de înmănuşare, un
cuţit de bronz cu mâner şi un fragment dintr-o spadă de bronz, datată în Bronz D sau
Hallstatt A. Tot aici s-au găsit şi vase de lut, lucrate la roată, de la sfârşitul epocii fierului,
(Mz. Aiud).
2. De pe teritoriul satului provin fragmente de ceramică romană şi un denar roman
de argint (Mz. Aiud).
I. G. Teglâs,07Tt, 12, 1887, 82; K. Herepey,AFM, 2/1, 52; M. Woszinsky,Agyagm, 28; H. Schroller,
St.u.Kz, 75; M. Roska,, Koz(. I, 1941, 62; id, Rep. 129, nr. 197; D. Berciu. RArhivelor. 5, I, 1942, 61; A.D.
Alexandrescu, Dacia, 10, 1966, 134-135. 177, nr. 92.
2. B. Csemi, AFM, 211, 141, 545.
182. ŞONA.
1. Pe terasa a doua a Tîmavei Mici, la circa 1,5 km est de sat, s-a indentificat o
aşezare aparţinând culturii Petreşti, reprezentată prin resturi de locuinţe cu platformă de
lut ars, fragmente ceramice, unelte litice şi scoici de râu (Unio sp.).
2. La 0,5 km sud-est de gara din Sînmiclăuş, pe terasa stângă a pârâului Rhor, s-au
găsit fragmente ceramice şi bucăţi de chirpic din cultura Petreşti.
3. În punctul "Lunca Şonii", situat pe malul stâng al Tîmavei Mici, la sud de satul
Biia, s-au descoperit fragmente ceramice din: cultura Coţofeni, epoca bronzului, prefeudală
şi feudală, (sec. XIII-XVIII). Cercetări de suprafaţă şi sondaje arheologice M. Blăjan,
1977.
4. Pe versantul nordic al văii Strengovii, situată în partea stângă a pârâului Rhor, s-
au găsit fragmente ceramice Coţofeni, morminte de înhumaţie şi ceramică din Hallstattul
timpuriu, ceramică din Hallstattul mijlociu (cultura Basarabi) şi resturi de locuire din epoca
romană.
5. Pe coasta dealului "Lange Halde" în vie, s-au găsit mai multe obiecte din prima
epocă a fierului: un inel de bronz, un topor de fier, un vas şi patru vârfuri de săgeţi de tip
scitic (Mz. Sibiu).
6. Pe un bot de deal de la capătul unei văi laterale a Târnavei Mici, la cca 8 km de
sat, se află o aşezare din a doua epocă a fierului, cu val de apărare. După un sondaj efectuat
în 1948 de K. Horedt, între 1992-1994 au fost efectuate aici săpături sistematice de către
V. Vasiliev. Poate de aici provin nişte vârfuri de lănci de fier de caracter celtic, din a doua
epocă a fierului, date ca găsite pe "Cetate".
7. În 1924 a fost descoperit în "Nederschten Auen" un mormânt cu inventar de
caracter scitic format dintr-o urnă, două brăţări de bronz, o rotiţă de bronz, o mărgea
albastră de sticlă, două mărgele galbene (Mz. Sibiu, I O, 225).
8. La sud-vest de gară, pe o dâlmă ridicată deasupra luncii, s-a indentificat o aşezare
din epoca Latene (sec. 111-11 î.e.n.), reprezentată prin resturi de locuinţe (bordeie) şi ceramică
celtică şi dacică.
9. La vest de sat, în partea stângă a şoselei Tîmăveni - Blaj, pe prima terasă a râului
182
Tîmava Mică, s-au identificat fragmente ceramice romane.
10. În vatra satului, cu prilejul săpării unei gropi de var, în august 1979, au ieşit la
iveală fragmente ceramice feudale timpurii şi oase de animale.
11. Din puncte neprecizate provin: a) un topor de piatră perforat şi un ciocan de
aramă contemporane probabil cu aşezarea aparţinând culturii Petreşti; b) un celt mic de
bronz (Mz. Mediaş) două celturi de bronz, dintre care unul reprezentând un decor unghiular
(Mz. Sibiu) şi o brăţară de aur cu crestături de corp, toate de la sfârşitul epocii bronzului;
c) unne aparţinând culturii Noua; d) un vârf de lance din fier şi două fragmente din străchini
lucrate cu roata (Mz. şcolii), un vârf de lance din fier (Mz. Tg. Mureş). Un alt vârf de lance
în Mz. Sibiu. Este posibil ca toate aceste materiale să provină din acelaşi punct şi să fi
aparţinut unor monninte celtice distruse, datându-se în Latene C.
1-4. lnfonna1ii M. Bllijan; I. Paul, Petreşti, 114, nr. 47.

S. K. Horedt, MBBM, 9-10, 1944, 109; lnfonnatii K. Horedt, l.H. Crişan, MemCD, 110, nr. 48.
6. V. Pârvan, Getica. 514 (ii); M. Roska,, Rep, 272, nr. 200; K. Horedt, MBBM. 9-10, 1944, 109; id,
Studii. I, 1949, 143; id, SC/V, I, 1950, 126; lnf. V. Vasiliev.
7. K. Horedt, A/SC. 4, 1941-43, 175-6 (ii).
8-10. lnfonnatii M. Blăjan.
11. a) M. Blăjan, C. Tatai-Baltă, Apulum, 16, 1978, 15 (il);b) lnformatie M. Petrescu-Dimbovita, H. Schroller,
Nachrichten der deutschen Antropologischen Gesellschaft, 2. 1927, 57 sqq; M. Roska, Rep, 272, nr. 200; id, Kăzl,
4, 1944, 70, 71, 129; D. Popescu, Materiale, 2, 1956, 224 (ii); M. Rusu, Dacia, 7, 1963, 208; id, Sargetia, 4, 1966,
37, nr. 130; c) T. Soroceanu,ActaMN, 9, 1973, 500; d) I. H. Crişan,Sargetia, 10, 1973, 63, nr. 70.
183. ŞPĂLNACA, corn. Hopârta.
1. În cariera "La Nisip'', în partea de sud a satului, s-a găsit în 1967 un topor de
piatră perforat (Mz. Aiud).
2. În hotarul nord-estic, pe terasa numită "Fîntîna lui Şimon" au fost identificate
(periegheză M. Blăjan) fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Criş, ceramică
din epoca bronzului, hallstattiană, prefeudală şi feudală timpurie.
3. La est de sat, în partea dreaptă a pârâului Şugud, au fost aflate fragmente ceramice
neolitice aparţinând culturii Criş, schelete umane şi ceramică postromană.
4. Pe terasa stângă a pârâului Şugud s-au găsit fragmente ceranice eneolitice apar-
ţinând culturii Petreşti, culturii Coţofeni, Wietenberg şi bucăţi din topoare de piatră. Tot
aici, în 1967, s-a descoperit ceramică hallstattiană şi o brăţară de bronz cu nodozităţi din
sec. 11-1 î.e.n. S-au aflat substrucţii din epoca romană, o aşezare şi un cimitir cu 14 monninte
romane de incineraţie. De aici provin cărămizi cu ştampila Leg. XIII Gemina (CIL, III,
1629, I; 8064, I, q), ceramică romană, printre care şi fragmente de vase ştampilate,
fragmente de sticlă, greutăţi de plasă, un topor de fier cu tăiş orizontal, o lamă de cuţit şi o
daltă de fier (Mz. Aiud), care ar indica o mică aşezare romană.
5. În grădinile din sat, amplasate pe ambele maluri ale pârâului ce străbate localitatea,
au fost culese fragmente ceramice Coţofeni, romane, prefeudale şi feudale timpurii.
6. În anul 1881, la locul numit "Podae", pe proprietatrea locuitorului I. Podar, s-a
găsit într-un vas mare de lut un depozit de bronzuri compus din 120 piese: bălţi, seceri,
brăţări, o sabie, turte de bronz etc. Depozitul datează de la începutul epocii fierului (Hallstatt
183
B 1). O parte a depozitului şi un fragment din vasul de lut se află în MIC ( 1161-1206, 6635-
6693), iar altă parte a Mz. Aiud (83-147).
7. În 27 august 1887, aproape de punctul precedent (la cca 1000 paşi), lângă
confluenţa pârâului Silvaş cu valea Şamughi, la locul numit "La Dudău", pe pământul lui
Mafiei Nandrea, într-o groapă adâncă de 0,50 m şi lată de 1, 1O m s-a găsit un mare depozit
de obiecte de bronz, cântărind cca 1000-1200 kg. Inventarul acestui depozit este compus
din: seceri, celturi, lame de fierăstrău, lame şi mânere de săbii, cuţite, vârfuri de lănci,
topoare, dălţi, zăbale, brăţări, coliere, ace de podoabă, aplici de diferite forme, plăci de
centură, ornamentate sau neornamentate, fragmente de vase de bronz, fibule, turte de bronz
etc. Depozitul se datează în perioada Hallstatt A1• Obiectele din acest depozit sunt dispersate
în diferite muzee sau colecţii particulare ca: MIC (47 buc.); Mz. Deva (6 buc.); Mz. Aiud
(131 buc.), Mz. Budapesta (I 058 buc.); MIR (530 buc.); Mz. Alba Iulia, Mz. Sibiu, Mz.
Sf. Gheorghe, colecţia M. Kerekes, colecţia Reiner. De asemenea, obiectele achiziţionate
de Mz. din GOteborg provin din acest depozit, nu din cel de la Uioara.
8. În hotarul co- ~,~
munei, fără precizări /.
topografice, se semna-
lează: a) un topor de ~
fier din prima epocă a ~
fierului ; b) o brăţară de
bronz de tip celtic,
ornamentată cu mici
proeminenţe, din a
două epocă a fierului
(Mz. Aiud).
9. La marginea
vestică a satului se sem-
nalează fragmente cera-
mice hallstattiene şi o
aşezare dacică de sec. I
î.e .n.- I e.n.
10. Pe tarasa "La Ţîclu" , situată la SV de sat, se semnalează o aşezare romană cu
resturi de fundaţie, ţigle, cărămizi, râşniţe , ceramică .
11. La 3,5 km E de sat, în punctul "Cărămizi", o periegheză efectuată de M. Blăjan,
în 1983, a dus la depistarea unor fragmente ceramice hallstattiană şi romane.
I. M. Blăjan , C. Tatai-Baltă, Apulwn. 16, 1978, 15.

2. lnf. M. Blăjan ; F. Draşovean , Apulum. 19, 1981 , p. 35 .
3. lnf. M. Blăjan : D. Protase, A111ohlonii, 74-75, 124-125.
4. K. Herepey, AFM. 211, 52; B. Csemi, AFM, 211 , 141 , 545; G. Teglăs, Klio. 10, 1910, 504. V.
Christescu, Ist.mii, 170; Informat ie M. Blăjan ; D. Protase,Aulohlonii, 74-75; H. Ciugudean, Apulum. 17, 1979,
79 (ii); E. Stoicovici, M. Blăjan , Marisia, 9, 1979, 110-111 (ii).
S. lnf. M. Blăjan .
6. G. Teglăs, 07TE. 12, 1887, 83; AE. 8, 1888, 73; Zs. Reiner, Ai:. 8. 1888. I 0-25 (ii): id, Ai:. 12.
1892. 406-407: M. Roska, Rep, 111 , nr. 19: M. Rusu. Dacia, 7. 1963, 209; A. Alexandrescu. Dacia, I O, 1966,
128-129, 134-135, 173, 184, nr. 208; M. Petrescu-Dîmbovita. DBR. 135-136 (ii).
7. G. Teglăs, ErdM1iz. 4, 1887. 331-334: id, 07TE, 13, 1888, 73-74: F. MUiler. HVSL. 11. 1888. 6-8;
184
G. Tocilescu, DosMNA, 1888, nr. 41, 34-35; G. Teglâs, AE. 12, 1892, 406-7; O. Helm, ZJE, 27, 1895, 762-768
(analiza bronzului); J. Hampei, AE. 16, 1896, 281; id, Bronzkor. pi. 144-150; K. Herepey, B. Csemi, AFM, 21
I, 41-53, 88-90, 120, 552-5 (ii); H. Schmidt, ZjE. 36, 1904, 410; I. Marţian, Rep, 672; V. Pârvan, Getica. 295,
313, 315, 316, 327-8, 331, 378, 395, 399, 400, 409-10, 414, 431-3, n. 2. 434-5, n. I, 447, 450, 550, 677, 690,
756, 761, 763, 766, 770 (ii); V. G. Childe, Danube. 389; I. Nestor, Stand. 123; id, PZ, 26, 1935, 43; H.
Dumitrescu, Dacia, 5-6, 1935-6, 195-225 (ii); M. Roska, Mannus. 24, 1932, 545; id, ESA. 12. 1938, 156: id.
Rep, 112-3. N. Aberg, Chronologie, 5. 38 (ii); D. Popescu, Bronzezeit. 108; G. Merhart, BonnerJahrb. 147,
1942, 3 n. 2; S. Gallus, T. Horvath, DissPann. 2, 9, 16, 34 (ii); I. Berciu, Apulum. I, 1939-42, 27; J. Harmatta,
AE. 1946-8, 127-8 (ii); D. Berciu. SC/V. I, 2, 1950, 62. 67; V. Canarache. SC/V, 2. 1-2, 1950, 87; M. Rusu,
Dacia. 7, 1963, 208; E. Comşa, SC/V, 15, 1964, 128-129; A. Aricescu, SC/V, 16, 1965, 23, n. 18, 25, 34; M.
Rusu. Sargetia, 4, 1966. 37, nr. 131; A. Alexandrescu, Dacia. 10, 1966. 126, 131-132, 166, 171, 183-184; M.
Petrescu-Dimbovita, DBR. 108-112 (ii).
8. a-b) M. Roska, Rep, 113; id, Koz/. 1944, 59, 43.
9-11. lnf M. Bllljan.
184. ŞPRING. (Spring).
I. Între Spring şi Draşov s-a găsit inscripţia romană CIL, III, 6263.
2. Pe "Dealul Carpinilor" s-a descoperit (1977) un tezaur format din 50 de monede
de argint romane (emise între anii 136 şi 15 î.e.n.), ascuns într-un vas de lut.
1. C. Gooss, Chronik, 111; B. Csemi, AFM. 2-1, 483, 550; D. Tudor, Oraşe, 141; TIR, L 34, 105.
2. V. Pavel, Apulum. 16. 1978, 91-101 (ii).
185. ŞUGAG.
Pe teritoriul localităţii s-a găsit o piatră cu tăişul puţin arcuit, datând de la sfârşitul
epocii neolitice (Mz. Deva).
lnformatie O. Floca.
186. TĂRTĂRIA, corn. Săliştea.
I. Lângă halta C.F.R. Tărtăria, pe prima terasă a Mureşului, pe locul numit "Gura
Luncii", se află o importantă aşezare neolitică, cu mai multe nivele de locuire aparţinând
culturilor Turdaş şi Petreşti. Primele săpături au fost efectuate de K. Horedt, între 1942-
1943, urmate de cele ale lui N. Vlassa din 1961 şi I. Paul, I. Al. Aldea şi H. Ciugudean din
1989. Nivelul inferior, aparţinând culturii Vinca-Turdaş, este caracterizat prin locuinţe de
tip bordei, aici fiind descoperită şi o groapă de cult din cuprinsul căreia provin cele 3
tăbliţe de lut cu semne grafice, asociate cu idoli şi brăţări de Spondylus. Nivelul Petreşti
este caracterizat prin locuinţe de suprafaţă, având podeaua formată din bolovani de râu.
Locuirea neolitică este urmată de un nivel Coţofeni timpuriu, distrus însă în mare parte de
lucrările agricole. ln stratul deranjat de arături au mai fost găsite, în diverse puncte ale
aşezării, fragmente ceramice aparţinând bronzului timpuriu, culturii Wietenberg,
Hallstattului mijlociu (cultura Basarabi) şi feudalismului timpuriu (sec.XI-XII). Cu ocazia
185
unor cercetări de suprafaţă în anul 1988, din
arătură au fost culese oase umane calcinate,
teaca din fier a unui pumnal încovoiat, două
fragmente de psalii din fier şi o atârnătoare
de la teaca unei spade, reprezentând resturile
unui monnânt de incineraţie din sec. 11-1 î.e.n.
Cu aceeaşi ocazie, dintr-un alt punct al
aşezării a fost descoperit un celt din fier
hallstattian. (MIC şi Mz. Alba Iulia.).
2. Deasupra cantonului, pe a doua
terasă a Mureşului, dincolo de şoseaua
naţională, se află un platou, mărginit spre sud
de malul abrupt al unui pârâu, numit din
această cauză "Valea Rea''. Pe acest platou
este semnalată o aşezare Coţofeni, în care
au fost găsite şi o serie de fragmente ceramice
ce par să indice o locuire ulterioară,
aparţinând bronzului timpuriu (Mz. Alba
Iulia).
3. Spre vest de cantonul C.F.R„ cu
ocazia modificării traseului şoselei naţionale,
s-au descoperit unne arheologice aparţinând
mai multor epoci: a) peste o mică vale, unde
începea terasamentul noului drum, au fost
găsite resturi de locuire aparţinând culturii
Basarabi; b) în dreptul cantonului, în taluzul
şoselei , au fost găsite 4 schelete în poziţie chircită, având ca inventar funerar ceşti cu
butoni de tip Noua; c) lângă noul terasament, spre N, a fost găsită o pereche de pinteni din
epoca feudală timpurie (sec.X) (MIC).
4. Pe terasa vecină cu cea pe care se află aşezarea neolitică, în partea dreaptă a căii
ferate, a fost descoperită accidental în 1983 o imitaţie din argint după o monedă republicană
romană (col. Lic. nr. 4 Alba Iulia).
I. E. Orosz, ErdMuz, 25, 1908, 259; M. Roska, Rep, 21 , nr. 77; id, Koz/. 3, 1943, 63, nr. 2; K. Horedt.
Apulum, 3, 1946-1948, 44-55 (ii); D. Popescu, Bronzezeil. 23; VI. Dumitrescu. IstRom, I, 1960, 70; E. Comşa,
Dacia. I, 1957, 72; id, SC/V, 8, 1957, 44; N. Vlassa, SCIV, 12, 1961 , 22 ; SC/V, 13, 1962. 204; SC/V, 13, 1962,
204; Dacia, 6, 1962, 517; Dacia, 7, 1963. 485-494 (ii); NTr, 28-34 (ii); I. Paul , Forschungen , 6, 1963 , 130;
SC/V, 14, 1963, 231; I. Paul, RevMuz. 2, 1965, 295; Cultura. 10, 19, ·1945; E. Comşa, SC/V, 16, 1965, 645 ; N.
Vlassa, ActaMN, 3, 1966, 16-17. 20, 22; id, ActaMN. 4. 1967. 403-423 ; id. ActaMN, 7. 1970, 13; E. Comşa.
OmD, 99; D. Berciu, Contribuţii, 23-25 ; E. Comşa. Boian, 243 ; H. Daicoviciu, N. Vlassa, IC. 14-15; H.
Ciugudean, PZ, 66, I, 1991 , 111. (ii); D. şi H. Ciugudean, Ephemeris Napocensis, 3, 1993, 77-79 (ii);
2. D. şi I. Berciu, Apulum, 3, 1946-1948, 29-33 (ii);
3. K. Horedt, Apulum, 3, 1946-1948, 55-57 (ii); D. Berciu, /stRom , I, 152; M. Comşa, /stRom, I, 744;
id, Dacia, 4. 1960, 421 , nr. 107; id Dacia, 7, 1963, 437; Al. Vulpe, Dacia, 9, 1965, 132; T. Soroceanu,
ActaMN, 10, 1973, 500; H. Ciugudean, Apulum, 14, 1976, 15, (ii); Al. Vulpe, Dacia, 30. 1986, 66; M. Gumă,
Civi/izatia. 233.
4. lnf. V. Moga.
186
187. TĂTÎRLAUA, corn. Cetatea de Baltă.
De aici provine o statuetă romană de bronz, reprezentând pe zeul Mercur (Mz.

Sibiu, 6295).
M. J. Ackner, AVSL, 4, 1851, 25; id,JCC, 1856, 20; J. F. Neigebaur, Dacien, 292; C. Gooss, Chronik,
113; I. Rep, 678; TIR, L 35, 71.
Marţian ,
I.
188. TĂU, corn. Roşia de Secaş.
I. În 1953, în grădina casei lui I. Sârbu, cu ocazia săpării făntânii, s-a găsit un molar
de mamut. În acelaşi punct se semnalează şi fragmente ceramice cu datare neprecizată.
2. Pe un promontoriu situat între Lacul de Sus şi Lacul de Jos sunt menţionate
monninte din epoca fierului cu vase. Un vas cu buton pe toartă (cultura Noua) se află şi în
col. Colegiului din Tg. Mureş.
3. Pe locul numit "Lăcuţ- Puşcărie", situat la cca 2,5 km SV de sat, se află o întinsă
aşezare Petreşti . Au fost identificate (periegheză I. Aldea, 1967) unne de locuinţe, ceramică
pictată şi nepictată.
4. La cca 3 km de sat, pe terasele unei văi, se semnalează.
5. Vestigii arheologice, fără precizări.
I. lnf. M. Blăjan .
2. AE. 30, 1910, 354; M. Roska, Rep, 180, nr. 215.
3. I. Paul, Petreşti, 143, nr. 40.
4. lnf. M. Blăjan .
189. TĂUŢI, (Tăuţ), corn . Meteş.
I. Pe teritoriul satului, fără precizări topografice, se semnalează: a) unne de aşezări

aparţinândculturii Coţofeni şi Wietenberg ((Mz. Alba Julia); b) resturi de cultură din a
doua epocă a fierului. ~ ~~ - ·
2. Pe dealul "Piatra Sf. Mihail" un
presupus turn roman este în realitate o 1 ,~~~~~~~~~~
fortificaţie feudală (sec. XIII-XVI). Sub ~~~~~~~
stratul medieval a fost identificat în 1961
un strat de cultură de tip Coţofeni.
3. În viile din jurul ruinelor mânăs- , ._,_, ."'--
tirii din sec. XIII-XIV şi în alte locuri s-
au găsit cărămizi, ţigle şi fragmente de ~„~W/.J.~~~~~~~~.wt~Af'l~'Affi~
ceramică romană (Mz. Alba Iulia). Cele ·
două inscripţii din zidul mânăstirii (Cil,
III , 1223, 1312) au fost aduse de la
187
Ampelum sau Apulum.
4. Pe dealul "Dumbrava'', în stângaAmpoiului, se află urmele .drumului şi ale unui
turn din epoca romană.
J. H. Schroller, St.u.Kz, 75, n. 43 ; M. Roska, Koz/, I, 1941 , 87; id, Rep, 292, nr. 79; B. Csemi, AFM.
211 , 120.
2-3. J. BenkO, Transsilvania, I, 548, 550; Fr. X. Hene, Beitrdge, 85 ; M. J. Ackner, JCC, 1856, 15 ; C.
Gooss, Chronik, 116; E. A. Bielz, JSK V. 20-21. B. Csemi, AFM, 211 , 141 , 152-3, 473-4, 551 ; Dacia, 6, 1962,
258, nr. 111 ; SC/V, 13, 1962, I , 214; TIR, L 34, 110; Gh. Anghel, Fortificaţii, 180-189.
4. lnfonnatii Gh. Anghel.
190. TEIUŞ.
1. O aşezare neolitică aparţinând culturii Turdaş a fost localizată pe terenul fostei

ferme MUiier. S-au găsit fragmente ceramice cu ornamentaţie incizată, precum şi câteva
unelte de piatră. Aici s-au mai găsit un topor de piatră şi fragmente ceramice, aparţinând
culturii Coţofeni .
2. În valea Geoagiului, la intrarea în Teiuş a fost găsit un vas cu decor textil de la
începutul epocii bronzului.
3. Pe teritoriul oraşului , în puncte neprecizate, au fost găsite: a) două topoare de
aramă cu câte două tăişuri ; b) fragmente ceramice Wietenberg din epoca bronzului;
c) urme dacice, din a doua
epocă a fierului. Confirmări
şi precizări lipsesc; prin 1900
s-a descoperit un tezaur de
monede de tipul Filip II (17
în Mz. Budapesta, una în Col.
Dess. 307); d) un tezaur de
denari , care continuă din
timpul republicii , până în
timpul imperiului în sec. li
e.n., din care 27 au ajuns în
Mz. Budapesta.
4. La marginea de est
a localităţii , în zona graj-
durilor fostului CAP, pe locul
" Sub Drum'', săpăturile exe-
cutate în 1961 au scos la
iveală şase morminte cu
schelete şi ceramică apar-
ţinând culturii Noua de la
sfârşitul epocii bronzului.
5. Pe "Cetăţuie", spre
S de comună, ·s-au executat
188
în 1938 (M. Moga), în 1949 (K. Horedt), în 1969 şi 1972 (V. Vasiliev) săpături, cu care
ocazie s-a descoperit un cimitir cu morminte din patru epoci diferite: a) primul grup îl
formează mormintele de inhumaţie în poziţie ghemuită, orientate cu capul spre răsărit şi
având ca inventar vase cu toarte butonate. Cimitirul aparţine culturii Noua de la sfârşitul
epocii bronzului; b) un alt grup de şase morminte de inhumaţie, cu inventar destul de variat
(cercei cu capete conice, vase bitronconice, vârf de lance fier, akinakes, vârfuri de săgeţi
scitice de bronz, aplică în formă de rozetă, o aplică cruciformă de tolbă, în stil animalier
scitic, oase de cal şi ofrandă de carne, aparţine grupului scitic din Hallstatt-ul târziu); c)
mo1minte de incineraţie din prima vârstă a fierului; d) un complex de morminte avare
timpurii, cu inventar specific acestora (scări, zăbale, cercei şi pandantive de argint), precum
şi înmormântări cu cal etc. (între care şi vase de factură slavă din sec. VII şi VIII). Material
în MIC, Mz. Alba Iulia (3585).
6. La capătul de Sal localităţii, aproape de cimitirul din epoca feudală, s-au găsit
urme şi o necropolă romană.
7. Biserica reformată, iniţial o bazilică cu trei nave, după plastica decorativă se
încadrează în ultimul deceniu al sec. XIII.
I. M. Woszinsky. ETTK. 20. 1904. 29; id. Agyagm, 29; I. Andrieşescu. Conlribu/ii. 16; H. Schroller.
S1.11.K::. 15 şi 29 n.; M. Roska. AE. 1936. 80; id. Ko=f. I, 1941. 82; 1943. 77. 58; lnforma)ic R. Vulpe.
2. H. Ciugudean. Ap11/11m. 23. 1986, 81 (ii).
3. M. Much. K11pfer::ei1. 61: MCC. 12. 1886. Beibl. p. 59: J. Hampei. AE. 22. 1903. 426; G. Teglăs,
Ai:. 33. 1913, 306; A. Vulpe. AX1e li, 32. nr. 77 (ii); D. Popescu, Bron;:e::eit. 29 şi nr. 4; B. Csemi. AFM. 211.
120; K. Horedt, Dacia, 4. 1960. 114; T. Soroceanu, ActaMN. 10. 1973. 500; O. Gohl, NK. I, 1902. 49; C.
Moisil. BSN. 17. 1922, 59; R. Forrer. Ke/1N11m. 2, 20; K. Pink. Miin;:priig1mg, 36. 147, nr. 368; Ai:. 2. 1882,
154; M. Roska. Rep, 293. nr. 93; TIR. L 34. 11 O; D. Protase, Contif1uitatea. 88. 97-102: I. Winkler. FI. 3. 1974.
169; T. Bader. SCN. 6, 1975. 174; C. Preda. MGD. 121. nr. 32, 417.
4. SC/V, 13, I. 1962, 206; Dacia, 6. 1962. 520. nr. 45; I. Berciu. Al. Popa. Apulum. 5, 1965. 39-50; T.
Soroceanu, ActaMN. 10. 1973. 500.
5. C. Daicoviciu. TransAnt. 21 O; I. Ncstor. RevRonmHist. 4, 1950. 7; K. Horedt. SC/V. I, I, 1950,
125-126; 2. 2. 1951, 205 (ii); m. Părducz, ActaArch. 2. 1952. 143; 4. 1954. 57; K. Horedl, Materiale. l, 1953.
800-804. 811-812 (ii}; id. SC/I'. 7. 1956, 3-4, 393-406; id, Con1rib11f1i. 104-105; SC/I'. 9. 1958. I. 15. 22, 24.
32; M. Comşa, SC/I'. I O. 1959, 71: D. Berciu. /s/Rom. I. 158; K. Horedt. /s/Rom. I. 722; V. Vasiliev. Marisia,
5. 1975. 53-54 (ii); id. Sciţii. 14.33. 34. 37. 44. 46-48. 53-55 (ii).
6. TIR. L, 34. 1968. 11 O. s.v. Teiuş cu bibliografia mai veche.
7. V Vătăşianu. IAF. I. 1959. 117-118.
191. TELEAC (Teleacuri), corn. Ciugud, aparţinând or. Alba Iulia.
1. Lângă "Dâmbul Lobonţului", cu ocazia săpăturilor din anii 1978-1987 în marea

aşezare hallsattiană, au fost adunate din arătură fragmente ceramice aparţinând culturii
Coţofeni (faza III), care indică existenţa unei mici aşezări în acest punct.
2. Pe dealul situat la NE de sat, ocupând o suprafaţă de cca. 30 ha., se află una
dintre cele mai mari aşezări fortificate hallstattiene de pe teritoriul României. Pe teritoriul
aşezării sunt cuprinse următoarele toponime: "Faţa Gruşetului" în zona de N şi NE;
"Hârburi" în zona centrală; "Jidovarul" în colţul SE al fortificaţiei; "Dâmbul Popii" şi
"Dâmbul Lobonţului" pe latura de S. Primele periegheze sunt efectuate de I. Mitrofan în
1953, determinate de unele materiale descoperite accidental, ele fiind urmate, între 1959-
189
1960, de săpăturile sistematice efectuate de K. Horedt, L Berciu şi Al. Popa. Noi săpături
de amploare sunt întreprinse timp de un deceniu (1978-1987) de către un colectiv format
din V. Vasiliev, I. Al. Aldea şi H. Ciugudean, care reuşesc să elucideze, în linii mari,
evoluţia culturală şi cronologică a aşezării, ca şi etapele sale de fortificare. S-a putut astfel
stabili că aşezarea are trei nivele principale de locuire (I-III), care acoperă perioada Ha. B.
I - Ha. B. 3/inceput de Ha. C. În nivelul I, datat cu precădere în Ha. B. I, au fost descoperite
doar obiecte de podoabă din bronz, cele din fier lipsind cu desăvârşire. În această etapă,
caracterizată prin vasele cu proeminenţe hipertrofiate, goale în interior, ca şi prin străchinile
invazate, cu caneluri radiale în interior, aşezarea pare să fi fost nefortificată (au fost
descoperite locuinţe sub prima fază de construcţie a valului-parapet). Nivelul li de locuire
este contemporan cu prima fază a fortificaţiei, el fiind datat în Ha. B. 2-B. 3, atât printr-o
serie de importuri ceramice de tip Gomea-Kalakaca, cât şi prin câteva piese din metal din
bronz (fibule, vârfuri de săgeţi), tot acum apărând şi primele piese din fier. Cât priveşte
nivelul III, când are loc o refacere a valului·-parapet, acesta marchează o spectaculoasă
creştere a cantităţii obiectelor din fier (topoare cu aripioare, topoare bipene, pumnale şi
cuţite), tot acum flicându-şi apa- / .- '- · ~ · \ .; ·
riţia, alături de formele şi orna- ( · , '· J~~~
mentele ceramice tradiţionale , ' ' \ \"
ceramica de factură Basarabi . }tifi~~
timpurie, într-o proporţie foarte ·'l'll,O . · lt~ll\1!"0ii'Ii
.. • __.1·~11,
redusă. Acest ultim niyel a fost ~„rC- ·0 • ,,,?"-'
datat în Ha. B. 3 - Ha. C, propu- ' )' „ / ·- ·
nându-se chiar prelungirea sa până • ~-.,,-~;j
la începutul Ha. D., ipoteză neac- „,.5 ' --· r'·,,4~(~~~~~
ceptată însă de toţi autorii săpăturii .//_lf!UM~~~~
(Mz. Alba Iulia).
3. În punctul numit "Altă
Soarte", situat la ieşirea din sat, în
dreapta şoselei Teleac - Hăpria, au
fost descoperite, cu ocazia con-
struirii drumului, două căni bitron-
conice, un vârf de lance îndoit
ritual şi o sabie scurtă, curbată ,
ambele din fier, aparţinând unor morminte de incineraţie dacice, datând din sec. 11-1 î.e.n.
Tot în această zonă, cu ocazia construirii unor case noi , în anii 1981-1982, au fost găsite
fragmente de vase dacice, precum şi un vas bitronconic, lucrat la roată, de factură celtică
(Mz. Alba Iulia).
I. V. Vasiliev. I. Al. Aldea. H. Ciugudean. Civilizaţia dacică limp11rie in aria inlracarpalică a României.
Conlribuţii arheologice: aşe=areafor/ificală de la Teleac. Cluj-Napoca. 1991. 77.
2. D. Berciu. Is1Rom. I. 1960, 145; K. Horedt. Prob/Muz. 182; SC/V. 11. I. 160. 185, nr. 30; Dacia. 4,
1960. 579. nr. 31: SC/V. 12. I. 1961. 138, nr. 45 ; Dacia,5. 1961 , 572. nr. 48; Al. Vulpe, SC/ V. 13. 2. 1962.
320; id, Dacia, 25. 1981. 403 ; id, Dacia. 30. 1986. 66; K. Horedt. Symposium :w Problemen der Jiingeren
Hallslallzeil in Mit1ele11ropa (Smolenice 1970), Bratislava, 1974. 205-228: K. Horedt. I. Berciu. Al. Popa,
Maleria/e , 8. 1862. 353-358 ; N. Lupu. Forscl11111gen. 7, 2. 1964. 143: I. Berciu. Al. Popa. Apu/11111, 5. 1965. 71-
91: I. Berciu, Al. Popa, Cellicum, 6. 1962, 5-25 ; Al. Popa. I. Berciu, Dacia. 8. 1964, I 00; Şt. Ferenczi, ActaMN.
190
I, 1964, 67; 4, 1967, 20; I. Mitrofan, ActaMN, 4, 1967, 431-437 (ii); S. Morintz, A/11ta, 2/1 , 1970, 59; A.
Lâszl6, SC/VA , 26, I. 1975, 22, nr. 17; id ActaArch, 29, 1977, 1-2, 56 (ii); V. Vasiliev, I. Aldea, H. Ciugudean,
Dacia, 23, 1979, 367, nr. 118; V. Vasiliev. I. Aldea, H. Ciugudean, Materiale , XV, 155-159 (ii); H. Cigudean,
Apulum, 17, 1979, 79, 85 (ii); id, Ap11l11m, 18, 1980, 61-65 (ii); V. Vasiliev, Scitii. 23. 24, 90, 126; id, ActaMN,
20, 1983, 45-54; id, ActaMN, 22-23, 1986, 80-90(il); V. Vasiliev. I. Aldea. ActaMN. 21 . 1984, 49-61 ; V.Vasiliev.
I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizatia dacică timpurie în aria intracarpatică a României. Contrib11tii
arheologice: aşezareafortificată de la Te leac, Cluj-Napoca 1991 ; M. Gumă. Civilizaţia primei epoci afierol11i
în sud-vestul României. Bucureşti. 1993. 183, 190-191.
3. V. Moga, Apulum, 20, 1982. 87-91 (ii); inf. I. Al. Aldea.
192. TIBRU, corn. Cricău.
1. Pe dealul "Măgura" s-au descoperit: fragmente ceramice aparţinând culturii

Coţofeni; în 1938 un tezaur monetar din care s-au putut achiziţiona 145 denari romani
republicani datând dintre anii 150-1 Oî.e.n. (MIC şi Mz. Alba Iulia); tot aici s-au descoperit
monumente de piatră, vase, ţigle şi statuete din epoca romană .
2. La S de sat, pe locul "Rît", în apropierea drumului care duce spre Cricău (v.
această localitate), s-au descoperit în 1877 ruinele unor clădiri presupuse a fi aparţinut
unui castru, dar mai probabil
unei vil/a rustica, Aici s-au găsit
cărămizi cu ştampila Leg. XIII
Gemina, inscripţii (Cil, III ,
7744, 7745, 7816), numeroase
obiecte romane, un altar votiv,
un relief roman (ambele în Mz.
Alba Iulia) , un vîrf de lance ,'l'\\\~'-'- ·u.'I.
(MIC, 984), tuburi de canalizare
şi materiale de construcţie.
3. Pe malurile văii Tibru-
lui se găsesc ţigle , cărămizi şi
ceramică romană .
4. Dintr-un loc nepre- ~ ~
cizat provin morminte de înhu-~~~- ·
maţie romană, din inventarul ~ ~ -
cărora s-au recuperat două ~
monede de bronz imperiale (una ~~
de la Traian). ~(C~
I. B. Csem1., AFM, 2/ 1, I 2O; ~ ~
M. Macrea - I. Berciu„ Apulum. I. 1939-1942, 169-202 (ii); C. Daicoviciu, Dacia, 7-8, 1937- 1940, 317: B.
Mitrea, EDR. 10, 1945, 110: Informaţie M. Macrea; B. Mitrea. Z. Szekely, Materiale. 2, 1956, 680, nr. 22: N .
Lupu , J NG. 17, 1967, 118: J. Winkler, J NG. 17, 1979, 111-128 (il).
2. J. F. Neigebaur. Dacien. 169; M. J. Ackner, JCC. 1856, 21 ; K. Torma. AEM, 2/1, 141 , 476 (ii): I.
Marţian , Urme. 22 : C. Daicoviciu, Dacia. 7-8, 1937-40, 3 17: M. Macrea -1. Berciu, Ap11/11m. I, 1939-42, 163 :
TIR. L 34. 111.
3-4. Informaţii Gh . Anghel.
191
193. TIUR, sat component al or. Blaj.
I. De pe teritoriul localităţii se semnalează oase de Equus primigenius (Mz. Aiud).

2. De pe terenul din faţa bisericii reformate provine un topor de amfibolit, perforat,
neolitic târziu (col. particulară).
3. În punctul "Obîrşia" s-a aflat un topor din riolit, atribuit culturii Coţofeni (Mz.
Blaj, 1272).
4. În zona carierei de nisip, în 1972 s-au cules fragmente ceramice Coţofeni şi
Schneckenberg din epoca bronzului, împreună cu unelte litice, săgeţi de piatră, măciucă de
piatră, fusaiole, o săpăligă de corn de cerb.
5. Pe dealul dintre Tiur şi Izvoarele, într-o lutărie, desupra unei vii, au fost identificate
"patru grupe de oase din schelete umane", care reprezintă, probabil, tot atâtea morminte.
Au fost recuperate dintr-un mormânt un craniu, fragment de strachină. opt fragmente de
verigi de fier, un inel de buclă cu capete conice, cochilie Kauri, mărgică de pastă caolinoasă
etc. Descoperirea indică patru(?) morminte scitice. de inhumaţie, datând din sec VI î.e.n.
6. Dintr-un loc neprecizat provine un mic obiect din bronz, de factură romană (MIC,
6108).
1-4. C. Tatai-Baltă, Apulum, 11. 1973, 697. nr. 3-5 (ii); M. Blăjan. C. Tatai-Baltă, Apulum. 16. 1978,
15 (ii): inf M. Blăjan.
!'i. V. Vasiliev. Marisia. 8. 1978, 753-758 (ii): id, Sciţii. 150. nr. 87.
6. T. Cipariu. AFI. 1869. 242 AE. I. 1869. 125-126; I MarJian. Reµ, 71.
194. TURDAŞ, corn. Hopîrta.
I. Pe promontoriul numit "La Guşata'', situat la cca 300 m spre vest de biserică,
mărginit de "Pârâul Măzărelelor" şi de "Pârâul Viilor", cu ocazia unui sondaj efectuat de
M. Blăjan, s-a descoperit o aşezare eneolitică aparţinând culturii Petreşti. Tot aici s-au
găsit fragmente ceramice Wietenberg (Mz. Aiud, 13711-13729).
2. În punctul numit "La Biserică" şi pe malul stâng al "Pârâului Vâlcele" s-a
descoperit o aşezare eneolitică de tip Petreşti şi un nivel de locuire Coţofeni.
3. Cu ocazia săpării unui mormânt în cimitirul actual, la 18 februarie 1984, s-a
secţionat un bordei eneolitic aparţinând culturii Petreşti, situat la 1,20 m adâncime. Au fost
descoperite fragmente ceramice, chirpici şi un fragment dintr-un topor de piatră.
4. La vest de sat, în punctul numit "Sub Pădure", s-a identificat o aşezare Coţofeni
şi s-au descoperit fragmente ceramice dacice din sec. 11-1 î.e.n. precum şi o brăţară de
bronz cu nodozităţi.
5. La poalele dealului numit "Coasta furcilor", situat la vest de sat s-au descoperit
urmele unei aşezări locuite succesiv din eneolitic până în epoca Latene. Aici este cunoscută
o aşezare dacică din sec. 11-1 î.e.n.
6. În vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, apoi
culturii Wietenberg precum şi vestigii din epoca romană (ţigle, ceramică terra sigillata etc.).
7. La cca 2 km spre nord-vest de sat, pe dealul numit "Coasta Viilor", s-a identificat
192
o aşezare de tip Coţofeni. Tot
aici, în 1962, întâmplător s-a
descoperit un mormânt celtic de
incineraţie, din inventarul căru
ia se cunosc: patru brăţări (una
cu nodozităţi şi capete în formă
de pecete), un colan şi un
pandantiv perforat, toate de
bronz, ce se datează în Latene
B (sec. IV î.e.n.). Pe acelaşi deal
s-au descoperit urmele unei
aşezări dacice din sec. li î.e.n.
8. La cca 4 km spre sud-
est de sat, pe terasele văii
"Alghiori" s-a descoper.it o
aşezare din epoca bronzului
(cultura Wietenberg) şi una din
epoca romană. Tot aici, în 1967, s-a găsit o sabie de fier din sec. Xlll-XIV (Mz. Alba Iulia).
9. La cca 3 km nord-est de sat şi la cca I km de şoseaua Ocna Mureş - Fărău, pe
partea nordică a dealului numit "Clocita" s-a identificat şi în pa11e dezvelit un cimitir de
incineraţie . Se cunosc 18 morminte. dintre care 14 sunt cu urnă iar 4 cu resturile cinerare
depuse în groapă. Urnele sunt modelate cu mâna ori la roata înceată sau rapidă. în formă de
borcan, lipsite de capac, cu fundul plat, decorate cu linii orizontale şi val. Au fost descoperite
cuţitaşe de fier şi un vârf de săgeată, tot de fier. Cimitirul este de tip Mediaş, datat în sec.
VIII e.n . şi a fost atribuit slavilor.
IO. În punctul " Vîlcele" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca feudală (sec.
IX-XIV e.n.).
I. M. Blăjan, ActaMN. 12, 1975, 35-42 (ii): I. Paul.Petreşti. 145. nr. 57: N. Boroffka Wietenberg, 86, nr. 474.
2. M. Blăjan , ActaMN. 12, 1975. 35-42 (ii): M. Blăjan . C. Tatai-Ba ltă. Apulu111. 16. 1978. 15. 33 (ii):
I. Paul. Petreşti. 146. nr. 58.
3. lnformatii M. Blăjan .
4. M. Blăjan . StUBB. 2. 1972, I 7-19 (ii): M. Blăjan . C. Tatai-Baltă, Apulu111. 16, 1978. I 5. 33 (ii).
S. M. Blăjan StUBB, 2, I 972. 17, şi urm .: id, Apulu111. 11 , I 973. 751 şi n. 19.
6. M. Blăjan Apulum. I I. I 973, 743-753 (ii): M. Blăjan , C. Tatai-Baltă. Apulu111. 16. 1978. I 5. 33 (ii).
7. M. Blăjan . StUBB. 2. 1972. 11-17 (ii): I. H. Crişan. Sargetia. I O. 1973. 46-47. 64. nr. 76: M. Blăjan .
C. Tatai-Baltă. Apulum. 16. 1978. 15 . 33 (ii).
8. M. Blăjan , Apulum. 10. 1972. 730-731 (ii): id. Apulum. I I, 1973. 751. 754 (ii): N. Boroflka.
Wietenberg, 86. nr. 475 .
9. M. Blăjan , Apulum. I O. 1972, 727-730 (ii): I. Hi ca, M. Blăjan , ActaMN. I O. I 973. 641-652 (ii).
10. M. Blăjan , Apulum. I O, 1972, 731-733 (ii).
195. ŢELNA, com. !ghiu.
I. La sud-vest de sat pe malul pârâului "Trăuaş", în punctul "La Copaci" s-a

descoperit o aşezare locuită în perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (cultura
193
Coţofeni) suprapusă de o aşezare din epoca bronzului (cultura Wietenberg) (Sondaje I.
Aldea, 1967). Tot aici s-a găsit o aplică crucifonnă de tolbă din bronz, ornamentată în stil
animalier, de caracter scitic ce se datează în sec. VI î.e.n. (Mz. Alba Iulia, inv. P. 6228).
2. În punctul "Pe Coastă", lângă pârâul Săriteu din vestul satului, pe un platou, în
1967, s-au făcut sondaje într-o aşezare locuită de purtătorii culturii Coţofeni şi Wietenberg,
ocazie cu care s-au descoperit fragmente ceramice, unelte de os şi o statuetă antropomorfă.
S-au descoperit şi fragmente de ceramică dacică şi romană. Pe acelaşi platou, în punctul
numit "Carieră", se menţionează un altar de piatră nefinisat şi fragmente de coloană ce
provin, probabil dintr-un atelier roman de pietrărie.
3. a) La nord. de sat, î~ punctul numit "Rupturi" s-au cules fragmente ceramice
aparţinând culturilor Coţofeni şi Wietenberg, precum şi fragmente de ceramică dacică şi
romană. b) Tot aici a fost identificată o necropolă tumulară, numărând cca. 8-9 tumuli, cu
mantaua din bolovani de calcar.
4. La est de sat, în punctul "Părăuţi", s-au descoperit vestigii din: epoca bronzului
(cultura Wietenberg), fragmente de cărămizi romane şi fragmente de terra sigillata precum
şi urme din sec. X-XI.
5. Tot la est de sat, pe "Dealul Morii" s-au identificat urme de locuire din perioada
de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (cultura Coţofeni).
6. În vatra satului, în punctul "Gruiul Morii", la sud de pârâul Trăuaş, s-a descoperit
ceramică aparţinând culturii Wietenberg. O jumătate dintr-un castron aparţinând aceleaşi
culturi s-a găsit în grădina lui Trifan Emilian.
7. Pe un promontoriu dominant, situat la cca. 5 km spre nord-vest de sat, cu ocazia
unui sondaj, s-au identificat trei nivele de iocuire: unul din perioada de trecere spre epoca
bronzului (cultura Coţofeni), unul din epoca bronzului (cultura Wietenberg) şi unul dacic
din epoca Latene.
8. Fragmente de ceramică aparţinând culturii Coţofeni s-au descoperit în punctul
"Făgeţel" şi la "Spitalul de vite", situat deasupra satului.
9. În punctul "Pe Râpe", la nord-vest de sat, s-a identificat o aşezare din epoca
bronzului (cultura Wietenberg).
IO. La NV de sat, în dreptul drumului tăiat în stâncă, la movilele de hotar, pe
"Vârful Pietrii Tăiate", într-un loc dominant, s-a descoperit o staţiune aparţinând culturii
Coţofeni. Recunoaştere I. Berciu, 1943 şi sondaj I. Aldea, 1967 (Mz. Alba Iulia).
11. Aproape de sat, spre NV. pe locul numit "Litău", punct de unde începe pârâiaşul
Săriteului, la liziera pădurii, se află o aşezare cu urme foarte slabe aparţinând culturilor
Coţofeni şi Wietenberg. Recunoaştere I. Berciu, 1943 şi sondaj I. Aldea, 1967 (Mz. Alba
Iulia).
12. Pe un bot de terasă. cuprins între valea Ţelnii şi valea Săriteului, chiar în vatra
satului, se află o aşezare întinsă din epoca bronzului, în mare parte spălată de ape, prezentând
fragmente ceramice aparţinând culturii Wietenberg. Săpături I. Berciu-D. Berciu, 1943
(Mz. Alba Iulia).
13. a) La 6 km. NV de sat, sub Munţii "Piatra Stâncii", "Piatra Alba" şi "Piatra
Gugului", la răspântia a trei drumuri de care ce duc către locurile "Brădeţel", "Sârboaia"
şi "Plaiu", cu vedere largă spre valea Mureşului, pe locul "Gugu" (1276 m altitudine) se
află o aşezare cu bogate resturi ceramice de la mijlocul epocii bronzului, aparţinând culturii
194
Wietenberg. Săpături I. Berciu, 1943 (Mz. Alba Iulia). Pe lângă resturile din epoca bronzului
s-au găsit şi câteva fragmente ceramice din epoca romană şi altele, ornate cu valuri, feu-
dal-timpurii; b) În apropiere de aşezare, la punctul numit "Sălăsele", au fost identificaţi
mai mulţi tumuli aplatizaţi, cu mantaua din bolovani de calcar.
14. Din locuri neprecizate din preajma satului provin: a) patru celturi de bronz de
la sfârşitul epocii bronzului (MIC, Mz. Aiud); b) urme de cultură dacică din a doua epocă
a fierului, neprecizate; c) este amintită o carieră romană de calcar.
I. V. Moga. I. Al. Aldea. Marisia. 5. 1975. 48; V. Vasiliev. V. Moga. Apulum, 20, 1982. 75-80.
2-5. V. Moga., I. Al. Aldea. Marisia. 5. 1975. 46-47.
J. b) H. Ciugudean. Apulum. 32. 1995. 27.
6.1. Berciu. Materiale, 4. 1957. 357; TIR. L 34. 110; V. Moga. I. Al. Aldea. Marisia. 5. 1975. 48.
7-9. V. Moga, I. Al. Aldea. Marisia, 5. 1975, 46-47 şi infonnaJii I. Al. Aldea.
11 -IJ. a) I. Berciu. Apulum. I. 1939-42. 26; id. RT. 10. 1-2. 1944. 133; O. Berciu-1. Berciu. Apulum.
2. 1943-45, 25-27. 51-53 (ii); O. Berciu. SC/V. I. 2, 1950. 60; V. Moga. I. Al. Aldea. Marisia. 5. 1975. 45-46;
b) H. Ciugudean.Apu/rim. 32. 1995. 27-28.
14. M. Roska. Rep. 52. nr. 5 (aminteşte încă opt celturi din Mz. Budapesta. cu indicaţia bibliografica
greşită); lnfonnaJie M. Petrescu Dâmboviţa; B. Csemi. AFM. 211. 120; M. Rusu. Dacia. 7. 1963, 209; A.
Aricescu. SC/V. 16. I. 1965. 29; V. Wollmann, Sargetia. I O. 1973. 115.
196. VIOARA DE JOS (Ciunga), aparţine or. Ocna Mureş.
t. Pe teritoriul localităţii, fără precizări topografice, se semnalează: a) aşezări din

epoca neolitică, epoca bronzului şi a doua epocă a fierului; b) un topor de piatră şi fragmente
ceramice aparţinând culturii Basarabi (Mz. Aiud, inv. 6286, 6291).
2. În punctul numit "Grui" s-a descoperit întâmplător un celt de bronz din Hallstatt
B şi un fragment dintr-un pumnal de gresie aparţinând culturii Wietenberg din epoca
bronzului. Cu ocazia unui sondaj făcut în acest punct s-a descoperit o locuinţă eneolitică
aparţinând culturii Petreşti, ceramică de tip Coţofeni, un semibordei din epoca bronzului
(cultura Wietenberg) şi un nivel de locuire din sec. VIII-IX e.n. Între anii 1984-1986 au
fost executate în această aşezare săpături sistematice de către H. Ciugudean şi I. Hica,
descoperindu-se bogate urme de locuire aparţinând culturilor Petreşti, Coţofeni,
Wietenberg, Noua, Hallstattului timpuriu şi mijlociu şi perioadei prefeudale (sec. VIII).
3. În vatra localităţii, pe ambele părţi ale str. Vânătorilor, s-au descoperit materiale
aparţinând culturii Coţofeni şi din epoca bronzului (cultura Wietenberg). În aceaşi zonă s-
au făcut descoperiri ce par să aparţină epocii hallstattiene şi romane.
4. Pe "Valea Orăzlecii" s-au descoperit vestigii din epocile neolitică, bronzului,
dacică şi romană.
5. În locul numit "Hotonfa" s-au descoperit: un fragment dintr-un altar de lut din neoliticul
timpuriu, fragmente ceramice dacice (sec. li î.e.n. - I e.n.), fragmente ceramice romane şi medievale.
6. Pe locul numit "Gura Fânaţelor", aproape de intersecţia drumurilor spre Silivaş şi
Hopârta s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, din epoca bronzului şi din epoca dacică.
7. În punctul "Gropile Dării", situat între "Dealul Hotonfei" şi "Dealul Dosului",
în punctul numit "ltardeu", există numeroase gropi cu adâncime de cca. 2-2,5m. Pe ambele
părţi ale "Căii Găunoase" şi pe strada Vânătorilor la 3 m adâncime s-au observat gropi.
Despre toate acestea se presupune că ar fi urme ale unor exploatări miniere antice.
195
8. În locul numit "ltardeu, La
Pârloage", pe arătură , se găsesc
fragmente ceramice. În 1963, I.
Mitrofan a descoperit aici 42 mor-
minte de incineraţie ce tăceau parte
dintr-un cimitir biritual din sec. Vlll-
IX. În anii 1984-1985, I. Hica şi H.
Ciugudean au reluat cercetările în
acest punct, descoperind alte câteva
morminte de incineraţie din sec. VIII,
precum şi urme de locuire ale culturii
Wietenberg, un mormânt de inci-
neraţie în urnă, aparţinând aceleaşi
culturi şi o locuinţă hallstattiană .
9. În punctul "Pârloage" s-au
descoperit materiale neolitice, din
epoca bronzului (cultura Wieten-
berg) şi hallstattiene timpurii.
10. Pe păşunea " ltardeu" a
fost identificată o întinsă aşezare
hal lstattiană .
11. În punctul " Via lui
Bogdan " a fost identificată o -
aşezare dacică din Latene 11.
12. În punctul "Bora" şi punctul "Orăslaci", situate la 2 km sud de fostul sat, cu ocazia
perieghezei lui !. Mitrofan din 1963 s-a identificat o întinsă aşezare dacică din epoca romană
extinsă pe cca. 8 ha. Tot aici s-au descoperit fragmente ceramice neolitice şi hallstattiene.
13. De pe ogoarele fostului CAP, ing. agronom Avram Petru a cules şi donat
muzeului din Aiud ceramică neolitică, Coţofeni, din epoca bronzului (culturile Wietenberg
şi Noua) şi hallstattiană.
I. K. Herepey. AFM, 211. 52: B. Cserni , AFM, 211. 120; b) H. Ciugudean. Apulum. 14. 1976, 14 (ii).
2. H. Ciugudean. Apulum. 16. 1978. 48-50 (ii); I. Al. Aldea. H. Ciugudean. Apulum. 25. 1988. 79-81
(ii); H. Ciugudean. PZ, 66. I. 1991. 111 (ii); id. Apulum. 31. 1994. 70-71 (ii).
3-7, 9- 11. Gh. Lazarovici. N. Cristea. ActaMN. 16. 1979, 431-446.
8. lnformaţii I. Mitrofan: H. Ciugudean. Apu/11111. 26. 1990. 72 (ii).
11 . ActaMN. I. 1964. 353 .
12. ActaMN. I. 1964. 353 : I. H. Crişan . Ceramica, 259; D. Protase. Continuitatea. 31. nr. 9 (ii): TIR.L
34. 48: D. Tudor. Oraşe. 205: M. Macrea. Via ia. 149: I. Mitrofan. ActaMN. 9. 1972. 145 şi urm .
13. Informaţii M. Takăcs .
197. VIOARA DE SUS, aparţine oraşului Ocna Mureş .
I. Fără precizări topografice se semnalează ca provenind de pe teritoriul localităţii

următoarele obiecte: a) un topor de piatră din epoca neolitică (MIC); b) fragmente ceramice
196
dacice şi monede romane; c) şase vase, dintre care unele roşii, lucrate cu mâna, altele
cenuşii, lucrate cu roata, din sec. IV (Mz. Aiud, 3368-3373).
2. În aria cimitirului ortodox, cu ocazia unei periegheze a lui M. Blăjan, din 1976,
s-au cules de la suprafaţă fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Starcevo-Criş,
faza li B.
3. Pe prima terasă a Mureşului, la locul numit "Livadea", la E de "Podul din Vale",
de peste râul "Comet", între şoseaua Uioara-Noşlac şi apa Mureşului , se află urmele unei
aşezări neolitice cu ceramică pictată de tip Petreşti. Materialul în MIC. Pe aceeaşi terasă,
spre Noşlac, se află o altă aşezare din prima epocă a fierului şi una din sec. V-VI e.n. iar la
marginea terasei se află cimitirul ultimei aşezări, cu morminte de înhumaţie (material în
MIC).
4. a) Între Uioara de Sus şi Şpălnaca, pe pământul lui Gheorghe Vig, s-a găsit în
primăvara anului 1909 un mare depozit de bronz, în greutate totală de I . I 00 kg. Depozitul
a fost descoperit de proprietarul terenului la arat, pe panta uşor înclinată a dealului. Depozitul
a fost achiziţionat integral de MIC (câteva piese luate ca "amintire" de notabilităţile care
au asistat la achiziţionarea depozitului au fost predate ulterior MIC). În literatura arheologică
se face deseori confuzie între depozitul acesta şi cel de la Şpălnaca, descoperit în 1887.
Realitatea este că sunt două depozite găsite în locuri şi împrejurări diferite (vezi Şpălnaca) .
Cele două depozite, fiind descoperite în locuri foarte aproape unul de altul - I km - ar putea
aparţine aceluiaşi atelier. Depozitul de la Uioara de Sus cuprinde: seceri (peste I OOO bucăţi),
celturi, topoare de luptă cu disc şi spin, topoare şi târnăcoape cu aripioare, securi plate în
formă de dălţi, cu gaură de înmănuşare , săbii cu peduncul simplu sau mâner plin, pumnale
şi cuţite, vârfuri de lănci şi săgeţi, zăbale şi piese de harnaşament, lame de fierăstrău,
fragmente de situlă şi vase de bronz ornamentate cu caneluri, cu puncte incizate sau în
relief, mânere de vase, uneori cu capete în formă de pasăre, falere şi aplici de centură ,
ornamentate cu motive alcătuite din puncte adâncite, aplici conice tutuliforme sau rotunde,
fragmentele unei roţi solare, brăţări , coliere, inele, spirale de sârmă, fibule , ace de podoabă,
o mare cantitate de tu11e şi reziduuri de turnare etc. Inventarul depozitului aparţine fără
îndoială unui atelier de turnătorie din ultima fază a epocii bronzului , (Hallstatt A). Există
însă ş i piese mai vechi. Majoritatea obiectelor sunt uzate sau rupte, ceea ce constituie un
197
indiciu că ele erau obţinute în schimbul sării care se exploata probabil în localitate; b) un
cimitir de incineraţie a fost identificat de Şt. Kovacs prin săpături efectuate în jurul punctului
de descoperire a depozitului. S-au cercetat 14 morminte cu inventar foarte sărac, alcătuit
din urne fragmentare, câteva ceşti, mărgele de os, două inele de tâmplă din bronz, o aplică
de fier şi două cuţite de fier. Cimitirul, pe baza inventarului se datează în sec. VI-V î.e.n.
5. La cca 2 km SE de locul descoperirii depozitului, spre comuna Heria, la locul
numit "Cetate", se află o aşezare care, după materialul ceramic cules de la suprafaţă, este
contemporană cu depozitul de bronzuri.
6. În 1971, cu ocazia construirii blocurilor de locuinţe din partea de sud-est a
localităţii, la I m adâncime s-a descoperit o vatră de foc şi fragmente ceramice prefeudale
(Mz. Aiud).
7. În grădina castelului, precum şi în grădinile din marginea de est a localităţii, s-a
identificat o aşezare feudal timpurie şi medievală (sec. XII-XVII).
8. Partea de vest a bisericii reformate. un turn şi tribuna, aparţin stilului romanic
târziu din sec. XIII.
I. lnformaJie M. Rusu: b) B. Cserni. AFM. 2/1. 141. 540: I. Winkler.SCN. 2. 1958. 401. nr. 20: c) K.
Horedt. SC/I', 6. 3-4. 1955. 676.
2. F. Draşoveanu. Ap11/11m. 19, 1981. 35.
3. C. Daicoviciu. Dacia. 7-8. 1937-40. 318 (ii): lnformaJie M. Rusu.
4. B. Posta. ErdMii=Evk. 1909, 36: A. Buday. DolgS=, 21926, 219 sqq: I. Nestor,Stand, 123: N. Âberg.
Chronologie, 5. 39. 53, 55 (ii): M. Roska, ESA. 12, 1938. 156: id, Rep. 91. nr. 87: H. Dumitrescu. Dacia, 5-6.
1935-36. 1951 L. Franz. WPZ. 9, 1922. 67 alirmă greşit că piesele din Mz. Goteborg (Suedia) sunt de la Uioara
de Sus, când de fapt ele provin din depozitul de la Şpălnaca; M. Petrescu-Dîmbovita,/stRom, I, 1960, 147; M.
Rusu. Dacia, 7, 1963, 208: id. Sargetia. 4. 1966, :iii. nr. 143: id. OmD. 489. 490. 491: A. Aricescu, SC/I'. 16,
I. 1965. 25. 26: AD. Alexandrescu, Dacia. 10. 1966, 126. 131-132. 166. 170-171. 180: T. Bader, StCom Satu
Mare. 1975, 30: M. Petrescu-Dimbovita. DBR. 114-117 (ii). b) M. Roska. PZ. I, 1909, 407: id. Dolg, 1913.
241. 247: id. Rep. 91. nr. 87: V. Pârvan, Getica, 352: I. H. Crişan, Dacia, 9. 1965. 133-145: D. Popescu. sc11·.
18. 2. 1967. 334; V. Vasiliev. Marisia, 9. 1979. 46.
5. lnforrnaJie M. Rusu.
6. lnforrnafie M. Takâcs.
7. Informat ie M. Blăjan.
8. B. Orbân . .'i=l!kelyfold. 5. I 04-109.
198. UNGUREI, corn. Roşia de Secaş.
I. În marginea unei păduri de pe teritoriul comunei s-a descoperit întâmplător la

1878 fragmentul unui topor eneolitic de aramă cu un singur tăiş (Mz. Aiud).
2. Pe locul numit "În Groapă" (probabil pe valea unui pârâu). s-au găsit: cioburi, un
nucleu de silex, un răzuitor, un fragment de măciucă şi alte unelte de piatră, fusaiole şi
greutăţi de lut din epoca bronzului. Tot de acolo provine un pandantiv de bronz cu trei
aripi din prima epocă a fierului (Mz. Sibiu), de asemenea arcul unei fibule cu piciorul
îndoit, sec. III-IV (Mz. Sibiu, 12099).
3. Din puncte neprecizate de pe teritoriul comunei provin: a) un fragment de celt de
bronz de la sfârşitul epocii bronzului (Mz. Sibiu, 1661 ); b) un fragment de seceră de bronz
de la sfârşitul epocii bronzului, o brăţără de bronz de tip "scitic", din prima epocă a fierului,
cu capetele conice (Mz. Sibiu); c) un fragment de vas dacic, din a doua epocă a fierului;
198
d) o tetradrahmă macedoneană de argint de la Alexandru cel Mare (col. lic. german Sibiu)
şi doi denari romani republicani de argint (col. fostului gimnaziu evanghelic Sighişoara),
toate trei monedele fiind salvate dintr-un tezaur monetar descoperit aici la sfârşitul sec.
XVIII şi ulterior topit; e) un vas cenuşiu, bombat, cu cca 200 monede de argint de la
Constantius li, din sec. IV, descoperit în 1854.
4. În hotarul comunei s-au găsit ţigle romane şi un leu sculptat în piatră. De aici
provine şi un inel de argint cu medalion, de factură barbarizantă (Mz. Sibiu). Aşezarea
romană continuă şi în sec. IV e.n.
I. G. Teglâs, AE, 8, I 888, 122-4 (ii): M. Roska, Ko=I, 2, 1942, 36, nr. 62: D. Popescu, Bronzezeit, 29,
nr. 4 şi 37; A. Vulpe, Ă"xte li, 53. nr. 243 (ii).
2. G. D. Teutsch, K VSL. 15. I 892, 116: H. Schroller. St.u.Kz, 74: K. Horedt, MAGW, 70, 1940, 286:
id. A/SC, 4, 1941-43, 163.
J. a) Informaţie K. Horedt: b) I. Nestor.Stand. 143: D. Popescu, Transilvania, 74, 1943. 219: K.
Horedt.A/SC,4.1941-1943.170:id,MBBM.9-10.1944.109(il);c)K. Horedt.A/SC.4.1941-43, 107:d)M.
J. Ackner. MCC, 7. 1862. 163. 222: Program Hermannstadt. 1866/1867. 29: C. Gooss. Chronik, 222: id,
AVSL. 14, 1877. 73: G. Tocilescu. Dacia, 854, 856: T. Ortvay. TemesvT6rt, 341-342: I. Marţian, Rep. 716: O.
Gohl, NK, 21-22, 1922-1923, 6: C. Moisil. BSN, 18, 1923, 91: V. Pârvan. Getica. 610; M. Roska, Rep, 97, nr.
28: B. Mitrea, EDR, 10. 1945, 49, 107: I. Winkler,JNG, 17, 1967, 155, 161: e) M. J. Ackner, MCC, I, 1856,
156; M. Macrea, A/SC, 3. 1936-40. 301: K. Horedt, Contribuţii, 38; JstRom, I. 621: B. Mitrea. SCN, J. 1960.
579: D. Protase, Continuitatea, 170-171; C. Preda, SC/VA, 26. 1975. 483.
4. C. Gooss. Chronik, 76; B. Cserni, AFM. 211. 141. 541: I. Martian, Rep. 716; TIR, L 34, 115: M.
Macrea, Viaţa, 472.
199. UNIREA (Vinţu de Sus, contopit cu Vereşmort).
t. Pe teritoriul comunei, fără precizări topografice, s-au descoperit: a) un vas de

tipul "oală de lapte", aparţinând culturii Bodrogkeresztur (MIC); b) un sestertius (?)de la
Traian, un denar de Severus Alexander şi o monedă de bronz foarte tocită (Antoninus?).
2. În punctul "Dealul Cămării" la intrarea în sat, în partea dreaptă a şoselei s-au
făcut descoperiri aparţinând culturilor: Coţofeni, Wietenberg, Hallstatt, evul mediu timpuriu
(sec. XI-XIII) şi s-a dezvelit un semibordei aparţinând culturii Coţofeni, în care s-a găsit
ceramică şi doi idoli antropomorfi (Mz. Alba Iulia şi Mz. Aiud).
3. La 0,5 km sud de sat, în punctul numit "Jidovină", situat pe terasa a doua a
Mureşului, uşor înclinată spre est, au fost identificate urme de locuire de la sfârşitul epocii
neolitice (culturii Coţofeni), epoca bronzului (cultura Wietenberg), epoca romană, perioada
prefeudală şi feudală timpurie. În partea dreaptă a şoselei, pe un promontoriu şi în pereţii
abrupţi ai acestuia dinspre sud-est s-au aflat fragmente ceramice neolitice (?), din epoca
bronzului, Hallstatt şi feudale timpurii. În aceeaşi arie se semnalează porţiuni de cranii
umane provenite din mormintele de inhumaţie ale unui cimitir existent în acest loc, dar
răvăşit în ultimii ani în timpul lucrărilor de excavare.
4. La marginea nord-vestică a satului, pe terasa dreaptă a pârâului care străbate
aşezarea actuală s-au găsit fragmente ceramice Coţofeni.
5. La VNV de sat, în grădinile caselor amplasate pe locul numit "Medieş", se găsesc
pe arătură fragmente ceramice de tip Coţofeni, hallstattiene, romane, prefeudale şi medievale
(sec. XIII-XIV).
199
6. În vatra satului, în timpul săpării fundaţiei şcolii (noiembrie 1976) s-au descoperit,
la 1,60 m adâncime, fragmente de vase neolitice şi feudale timpurii.
7. Cu ocazia săpării unei gropi pentru amplasarea unui stâlp al liniei de înaltă tensiune,
în faţa porţii lui Gh. Maier din str. Călăraşilor, nr. 31, au fost scoase la iveală, de la 1,40 m
adâncime, un toporaş în formă de daltă din neolitic şi ceramică din Hallstattul mijlociu
(cultura Basarabi). ·
8. În partea de hotar numită "Liki" s-a descoperit un denar de Ia Clodius Albinus
(?).
9. Aşezare romană pe malul drept al Mureşului , pe drumul Apulum - Potaissa. Unii
autori cred că aici era vechea localitate Salinae. S-a presupus şi existenţa unui castru, dar
n-a fost identificat pe teren. Bogat material arheologic descoperit întâmplător şi cu ocazia
cercetărilor tăcute de Neigebaur (1847). La N de comună, în partea de hotar "Valea Lichii",
urmele unei întinse aşezări romane: urme de construcţi i , cărămizi cu ştamp i la l eg. V.
Mac. (CIL, III , 1630 h), ţigle de acope r iş , bucăţi de olane din lut ars, fragmente de vase de
culoare cenuşie şi roşie, un drug de aur, fragment de fibulă de aur, arme şi monede imperiale
printre care una cu legenda Provincia Dacia, an I. Inscripţiile, socotite de unii autori
(Neigebaur, Csemi; Beninger) ca provenind de la Unirea, sunt de la Vinţu de Jos, Războieni
Cetate, U ioara şi Decea.
10. Drumul roman care venea de la Apulum se bifurca aici, o ramură ducând spre
Potaissa, alta trecând pe lângă ruinele de la " Valea Lichii", urca pe Mureş spre
Brîncoveneşt i .
11. a) Pe malul drept al Mureşulu i s-a descoperit un cimitir din prima jumătate a
sec. VII. În 1914 M. Roska a săpat 17 morminte în care a găsit ca inventar obiecte de fier
(săbii, umbo, vârfuri de lănci şi de săgeţi , cuţite, plăci), de bronz (catarame, plăci de centură,
cercei), două vase şi un denar din sec. III e.n. (MIC, II. 9780-9895). Întrebuinţarea crucii
ca simbol creştin şi faptul că din inventarul funerar fac parte şi arme deosebesc cimitirul de
I
I
I
200
celelalte cimitire prefeudale din Transilvania; b) Tot cu ocazia săpăturii s-au găsit fragmente
ceramice şi o turtă de bronz, aparţinând culturii Wietenberg (epoca bronzului).
12. În hotarul comunei s-a descoperit o mică verigă de metal, o fibulă de aur, o bară
de aur şi alte antichităţi din epoca prefeudală.
13. La SV de comună, lângă şoseaua naţională, pe o terasă se află o cetate de pământ,
"Cetatea Jidovilor", cu un val de pământ triunghiular, dintr-o epocă neprecizată.
I. a) N. Vlassa, SC/V, 15, 1964, 359; id, NTr, 64 (ii); b) I. Winkler, A. Hopârtean, CN, I, 1978, 22.
2. H. Ciugudean, Apulum, 21, 1983, 49-52; lnf. M. Blajan.
3-7. lnfonnatii M. Blajan.
8. I. Winkler, A. Hopânean, CN. I, 1978, 22.
9. J. F. Neigebaur. Dacien, 194-195; M. J. Ackner,JCC, 1856, 21; B. Orban, Szeke/yfo/d, 5, 90, 95; C.
Gooss, Programm Schiissburg, 1873-74; id, Chronik, 273-274; G. Teglăs, ETTK, 14, 1889, 24; A. Bielz,JSKV,
18, 1898, 71; B. Csemi, AFM, 211. 141, 480-81, 540-41; I. Marţian, Rep, 744; V. Christescu, Ist.mii, 173, 173;
TIR, L 34, 115; D. Tudor. Oraşe, 206; I. Winkler. SCN. 5, 1971. 154, nr. 64; I. Winkler, A. Hopârtean, CN, I,
1978, 22-23.
10. K. Tonna, Adalek, 20; C. Gooss, AEM. I, 1877, 30; I. Teglăs, AE, 33, 1913, 59; V. Christescu,
Via/a ec„ 102. 3, 103, nr. 2; id, Ist.mii, 107, 109.
li. a) M. Roska, Germania, 18, 1934, 123-130 (ii); N. Fettich, ArchHung, 18, 1936, 81 (ii); 31, 1951,
132, 173 (ii); H. Schroller, St.11.Kz, 75 (ii); K. Horedt, Unter~11chungen, 100-104; I. Nestor,SC/V, 10, 1959, 53;
/stRom, I, 623; Z. Szekely, SC/V, 13. 1962, 47; G. Bako. SC/V, 24, 4,1973, 643; K. Horedt. Dacia. 21, 1977,
261-263 (ii), 264, 267 (ii); I. Bona, ActaArch, 31, 1979, 1-2, 12, 15-16, 19; b) M. Roska, Em/ekkonyvSzNM, 29
(ii}; id, Rep. 167, nr. 122.
12. B. Orban. Szeke/yfold, 5, 95; B. Posta, ErdMuzEvk, 1911, 47.
13. J. F. Neigebaur. Dacien. 195; L. Kovari, Erdreg, 65; B. Orban. Szeke/yfo/d, 5, 102-103.
200. V ALEA CIUCULUI, corn. Noşlac.
1. Pe "Dealul Ursului" se află o aşezare datând din prima perioadă de tranziţie spre
epoca bronzului, conţinând material caracteristic culturii Coţofeni (Mz. Aiud, 1833-83).
S-au descoperit fragmente ceramice şi un fragment de topor din piatră şlefuită.
2. Pe culmea dealului "Borzeş" s-au descoperit fragmente ceramice, de factură
grosolană. Epoca neprecizată.
I. K. Herepey, AFM, 211. 52; I. Marţian, Rep, 180; M. Roska, Koz/, I, 1941, 69; id. Rep, 159, nr. 88.
2. B. Orban. Szekelyfold, 5, 67.
VALEA DOSULUI, azi Izvorul Ampoiului, or. Zlatna. Vezi acolo.
201. V ALEA GOBLll, corn. Vinţu de Jos.
t. Pe malul drept al Mureşului, în punctul numit "Câmpul Goblii", se află o aşezare

preistorică, amintită în literatură fie în hotarul Vurpărului, fie al Vinţului. Probabil este
aceeaşi cu aşezarea de la "Tormatelep", menţionată de M.Roska. S-au descoperit aici unelte
din silex şi obsidian, securi de piatră lustruite şi perforate, fragmente de vase neolitice de
201
tip Turdaş, precum şi ceramică decorată cu
"boabe de linte" , aparţinând culturii .
Coţofeni (MIC). Tot de aici ar putea proveni
şi vasele din epoca bronzului, atribuite de
H.Schroller culturii Wietenberg.
I. A. Wilke, ZjE, 38, 1906, 13-14 (ii); K.

Herepey, AFM, 2/1 , 50-55, 83, 92 (ii); H. Schmidt.
ZjE. 35, 1903, 446-447; M. Wosinsk-y, AE, 1904, 214;
id, ETTK, 20, 1904, 27 ; id, Agyagm, 27-28; H.
Schroller, St.u.Kz, 31 (ii); 75 ; I. Nestor, Stand. 75 ;
M. Roska, AE, 1934, 151 (ii}; 1936. 75; id, Rep, 22,
nr. 86 şi 46, nr. 167; id, Koz/. I, 1941. 48 (ii); 3,
1943, 63, 6 (ii); K. Horedt, WPZ, 28, 1941. 92-93.
202. VALEA LUNGĂ.
În colecţia şcolii generale se păstrează două greutăţi de lut, conice, de la războiul de

ţesut, şi
o cană atribuită culturii Petreşti din eneolitic, precum şi fragmente ceramice romane,
toate provenind de pe teritoriul satului .
lnf. M. Blăjan .
203. VALEA MICĂ, sat aparţinător oraşului Zlatna.
Pe locul numit "Şupelniţă'', cu ocazia exploatării unei cariere de calcar, a fost parţiar
distrusăo aşezare aparţinând culturii Coţofeni (faza III), din care a fost recuperat un bogat
material ceramic şi litic.
I. T. Lipovan, Apulum, 20, 1982, 10-13 (ii).
204. V ALEA SASULUI, corn, Şona .
1. La marginea vestică a satului s-au cules din arătură fragmente ceramice sporadice
din cultura Coţofeni.
2. În vecinătatea cimitirului şi a bisericii s-au aflat fragmente ceramice din epoca
bronzului (Mz. Alba Iulia).
3. Pe terasa numită "În Broagă", aflată la 1,5 - 2 km sud-est de sat, s-au identificat
pe arătură fragmente ceramice din epoca bronzului, Hallstattul timpuriu, epoca romană şi
feudală timpurie, răspândite pe o suprafaţă de câteva hectare.
4. Din vatra satului provin două monede: a) un as de bronz emis Ia Roma de L.
Cornelius Cin na, între anii 169-158 î.e.n. sau 150-133 î.e.n.; b) un antoninian de argint de
la Otacilia Severa, emis la Roma între anii 246-248, descoperite de Mircea Bui.a (Bucureşti).
202
1-.4. lnfonnaţii M. Blăjan .
205. V AMA SEACĂ, corn. Hopîrta.
Pe terasa din partea stângă a pâraului Şomaghia, în vecinătatea "Drumului cu Plopi",

au fost depistate, în 1967, fragmente de vase din epoca bronzului şi o aşezare hallstattiană.
lnfonnaţie M. Blăjan.
206. VĂLENI, corn. Meteş .
Cu ocazia efectuării unor lucrări de reparaţii la linia ferată, în zona cantonului, s-au
descoperit, la 2,50 m adâncime, bucăţi de chirpic şi fragmente ceramice cenuşii şi brun-
negricioase, cu pastă fină nisipoasă, lucrate cu mâna şi la roată, din faza clasică a culturii
dacice (sec. I î.e.n. - I e.n.; Mz. Alba Iulia).
lnf. M. Blăjan .
207. VĂLIŞOARA, corn. Livezile.
1. În apropiere de sat, în peştera "Bogzuţa", s-a găsit un răzuitor de gresie opalizată,

atribuit ipotetic epocii paleolitice, împreună cu oase de urs de peşteră. Tot acolo s-au găsit
203
şi fragmente ceramice din epoca bronzului (Mz. Aiud, 2275, 2296).
2. De pe teritoriul satului, din locuri neprecizate, provin: a) aşchii de unelte neolitice
de silex; b) o măciucă sferoidală de piatră dură, găurită incomplet, datând din neolitic sau
din epoca bronzului (în fosta col. S. Reiner, Alba Iulia); c) un vas de lut cu două toarte,
epoca nedeterminată (Mz. Budapesta); d) un capăt de brăţară de argint dacică, din a doua
epocă a fierului (Mz. Budapesta).
3. Pe locul numit "Gruiul Daru.lui", lângă drumul ce duce de la Aiud la Rimetea, se
află patru tumuli cercetaţi în 1887 de S. Fenichel. Unul a fost săpat în întregime, iar prin
ceilalţi s-au practicat şanţuri. Turnului, săpat în întregime, avea o formă alungită de 27 m
lungime, 10,5 m lăţime şi 2,90 m înălţime . În interior prezenta două straturi boltite de
piatră, cel inferior era alcătuit din pietre mici, celălalt era compus din blocuri mari. Între
cele . două învelişuri de pietre s-au găsit oseminte umane împrăştiate , provenind de la vreo
cinci schelete. Sub stratul inferior, format din pietre mici, s-a dat peste un schelet chircit de
copil, cu craniul dolicocefal, având lângă craniu o ceaşcă de lut. La 0,50 m sub acest
schelet s-au descoperit alte două schelete chircite, orientafe cu capul spre N şi având, de
asemenea, lângă cap, câte o ceaşcă de lut. În mâna dreaptă a unuia din aceste schelete se
afla un "vârf de piatră şlefuită" . În masa tumulului s-au constatat fragmente ceramice de tip
Coţofeni şi o daltă de piatră. Se mai menţionează şi "vase cu picior ornate cu triunghiuri
incîse" (Mz. Aiud, 2420-2242). Turnului aparţine începutului epocii bronzului.
4. S. Fenichel a săpat, în acelaşi an, pe locul numit "La Strunga" un alt turnul, în al
cărui colţde NE a descoperit un schelet chircit, culcat pe o parte, cu capul spre NE.
Mormântul se afla de asemenea sub două învelişuri de piatră ca acelea din tumulii de la
punctul precedent. Lângă schelet s-au găsit două vase mici de lut, un nucleu de jasp, o
204
piatră de frecat de calcar, oase de animale, cenuşă şi cărbuni de lemn. Turnu lui aparţine de
asemenea începutului epocii bronzului.
5. În locurile numite "Pleaşa Peşterii" şi "Cornu" s-au găsit fragmente ceramice
ornate cu linii şi puncte incizate, două figurine feminine, un topor de piatră, o daltă de
cupru, toate datând din epoca eneolitică, precum şi fragmente ceramice şi un fragment
dintr-o seceră de bronz din epoca bronzului, şi un cuţit de fier din prima epocă a fierului
(Mz. Aiud, 762-819, 3295).
6. Într-o peşteră de la stânca numită"Între Pietre" s-a constatat o aşezare cu fragmente
ceramice aparţinând culturii Coţofeni. Pe terenul din faţa locului precedent, până la stânca
numită "Piatra Morii", s-au constatat fragmente ceramice similare (Mz. Aiud).
7. În peştera "Puculea" s-au descoperit fragmente ceramice decorate cu linii şi puncte
incizate şi cu boabe de linte, de tip Coţofeni şi un topor de piatră cu tăişul drept şi cu
perforare~ incompletă, din epoca eneolitică sau începutul epocii bronzului (Mz. Aiud, 2297-
2316).
8. Într-o peşteră neprecizată, eventual una din cele pomenite la punctele 6 sau 7, G.
Teglăs a găsit, în anul 1881, un fragment de vas. Din acelaşi loc şi alte fragmente ceramice
datând din epoca bronzului au fost culese ulterior de Herepey.
9. Pe partea stângă a dealului Bogza este un loc numit "Cetate".
I. M. Roska, Rep, 101, nr. 15.

2. a) I. Andrieşescu, Contribuţii. 35; b) G. Teglăs, AE, 8, 1888, 420; M. Roska, Rep, I OI, nr. 15; c) J.
Hampei. AE, 23, 1903, 433; d) M. Roska, Rep, 102, nr. 15.
3. S. Fenichel, AE, 11, 1891, 65-66; E. Orosz, AE, 22, 1902, 176, M. Wosinsky, Agyagm, 32; G.
Gă.rdonyi, AE, 34, 1914, 386-387; M. Roska, Kezik6nyv, 2, 350; id, Rep, 101-102, nr. 15; I. Banner, DolgSz, 3,
1927, 17, 36, 76, 99; I. Nestor, PZ, 23, 1932, 368; H. Schroller, St.11.Kz, 74, pi. 29; H. Ciugudean, Apulum, 32,
1995, 28 (ii).
4. S. Fenichel,AE, 11, 1891, 65~; I. Banner,DolgSz, 3, 1927, 17, 36, 76, 99; H. Ciugudean, Apulum, 1995, 28.
S. M. Roska, ESA, 12, 1938, 156; id, Rep, 101-102, nr. 15; H. Ciugudean, Apulum, 17. 1979, 85 (ii)
6. G. Teglăs, OTTE. 12, 1887, 81; I. Marţian, Rep, 727; D. Berciu, R. Arhivelor. 5/1, 66; M. Roska,
Rep, 101,nr. 15.
7.1. Nestor, PZ, 23, 1932. 368; M. Roska, Rep, 102, nr. 15.
8. G. Teglăs. AE, 8, 1888, 420.
9. B. Orbăn, Szekelyf6ld, 5, 239-242; M. Roska, Rep, I Ol, nr. 15.
208. VESEUŞ (Văsăuş), corn. Jidvei.
De aici provine un opaiţ roman (Mz. Sibiu, 4785).
209. VIDOLM, corn. Ocoliş.
1. Urme de spălarea aurului din epoca romană, lângă râul Arieş, observate de G.
Teglăs, care a achiziţionat de aici o secure romană de fier.
2. Din puncte neprecizate provin monede romane din sec. 11-111.
I. I. Teglăs, Ms, R. Monsterberg-J. Oehler,JOAI. 5, 1902, Bbl. 104; D. Tudor, Oraşe. 202; TIR, L 34, 118.
2. I. Winkler, -A. Hopârtean, CN, I, 1978, 23.
205
210. VIDRA (Vidra de Jos).
Pe ambele laturi ale Arieşului sunt numeroase movile şi gropi, probabil urme de
spălare a aurului din epoca romană.
M. J. Ackner, JCC, 1856, 19; G. Popa-Lisseanu. Romanica. 213; I. Martian, Rep, 739; V. Christescu,
Viaţa ec., 13; M. Roska, Rep, 22, nr. 8; D. Tudor, Oraşe, 202; TIR, L 34, 118.
211. VINEREA, aparţine oraşului Cugir.
1. La E de sat, pe malul drept al pârâului Cugirului, pe coasta de S a unui deal pe

care se văd ruinele unei biserici din perioada feudală, s-au constatat resturile unei aşezări
preistorice (recunoaştere I. Marţian). S-au găsit: un vârf de săgeată de jasp, fragmente de
silex şi fragmente ceramice grosolane, negre sau roşcate, lipsite de ornamente. Unele
fragmente ceramice provenite din localitate, probabil din această aşezare, au fost identificate
ca aparţinând epocii bronzului (MIC).
2. Pe locul "La Balastieră" au fost descoperite accidental două topoare de cupru cu
braţele în cruce (Col. fostei Case a Pionerilor Cugir).
3. La locul "Zăvoi - Fânaţele Hirizii" s-au găsit 4 vase întregi aparţinând unui
mormânt al culturii Noua.
4. În Râul Mare în 1903 s-a găsit un fragment dintr-o placă ornamentată ( 18 x 9 cm)
din epoca romană (probabil fragment de umbo); reprezintă în cadru la dreapta un leu în
mers (emblema Legiunii XIII Gemina), iar la stânga, în medalion, un cap de femeie cu
bonetă frigiană (poate zeiţa Minerva), (Mz. Deva, 23789).
I. I. Martian,AE, 24, 1904, 358; id, Rep, 741; I. Andrieşescu,Conlribuţii, 35; O.V. Rosetti, Urbanismul,
1932, 5-6, 186; M. Roska, Rep, 85, nr. 25.
2. lnformatii I. Andritoiu.
3.1. Andrifoiu, TD, 7, 1986, 32, 34 (ii). idem, Civilizaţia, 126, nr. 116 (ii).
4. G. Teglăs, MKE, 8, 1914, 206-208 (ii); D. Tudor, Oraşe, 9, 135-136; TIR, L 34, 120; I. Winkler- M.
D. LazAr, Sargelia. 13, 267-276 (ii).
212. VINGARD, corn. Şpring.
1. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) un ciocan neolitic de

piatră,un ornament din bronz (epoca bronzului sau Hallstatt) şi fragmente ceramice romane
(Mz. Aiud, 5000-5009); b) un cuţit de gresie şi patru topoare de piatră, dintre care două
perforate, datând din epoca bronzului; c) ceramică dacică din epoca Latene, printre care
un vas cu picior (Mz. Sebeş); d) un vârf de săgeată de fier, considerat de V. Pârvan ca
datând din a doua epocă a fierului, dar aparţinând, probabil, epocii migraţiilor; e) ruinele
unei cetăţi dintr-o epocă neprecizată; t) un "val de pămâmt" care merge în direcţia Ocna
Sibiului, spre E. Necercetat, epoca neprecizată.
2. În curtea Şcolii Generale şi în cea de la sud de şcoală s-au descoperit unnele unei
206
aşezări din epoca bronzului aparţinând culturii Wietenberg, suprapusă de una din epoca
feudală.
I. a) lnformatii M. Takăcs; b) Program Muhlbach, 1864/1865, 34; 1865/66, 53; C. Gooss, Chronik,
62; G. Tocilescu, Dacia,?, 782; G. Teghis, OITE, 12, 1887, 77; B. Csemi, AFM, 211,"557; I. Andrieşescu,
Contribuţie, 33; I. Maqian, Rep, 742; M. Roska, Rep, 304, nr. 79; c) B. Csemi, AFM, 211, 120; K. Horedt,
A/SC, 4, 1941-43, 172; I. H. Crişan, Ceramica, 279, nr. 33/a; d) V. Pârvan, Getica, 515 (ii); K. Horedt, A/SC,
4, 1941-43, 172 (ii); M. Roska, Rep, 305, nr. 79; id, Kozl, 4, 1944; e) J. Konyoki - G. Nagy, Kozepkori varak,
279; Arhiva Com.Mon. Ist., mapa 31; t) I. Maqian, AE, 23, 1903, 285; MaMii, 2, 108.
2. lnformatii I. Aldea.
213. VINŢU DE JOS.
1. a) În râpa terasei dinspre Sibişeni, spre pod, s-a descoperit, cu prilejul construirii
căii ferate, un topor din piatră (MIC). Cu aceeaşi ocazie s-a găsit şi un molar de mamut; b)
In 1995, în aceeiaşi zonă, cu ocazia modernizării şoselei naţionale Sebeş-Deva, a fost
parţial distrus un bordei de epocă Latene, conţinând ceramică dacică şi celtică fragmentară,
o mărgea din pastă de sticlă şi un vârf de săgeată(?) din fier (Mz.Alba Iulia).
2. In punctul numit "Baia", situat în stânga căii ferate Alba Iulia-Vinţu de Jos, a fost
descoperit, cu ocazia exploatării balastului, un sceptru zoomorf din piatră, datând probabil
de la sfârşitul neoliticului (Mz.Alba Iulia).
3. Pe terasa amintită la punctul precedent, numită de localnici "Deasupra satului",
s-au descoperit, în diverse zone: a) aşezare şi cimitir biritual, aparţinând culturii Wietenberg.
Cimitirul cuprindea 43 de monninte, dintre care 39 de incineraţie, cu resturile cinerare
depuse în vase-urne, acoperite cu străchini sau vase mai mici, două de inhumaţie în poziţie
chircită, având ca inventar funerar 2 vase întregi şi unul fragmentar şi două înmonnântări
de cranii (săpături I.Paul, 1962, Mz.Sibiu); b) aşezare cu materiale aparţinând neoliticului,
epocii bronzului (culturile Wietenberg şi Noua), primei epoci a fierului (cultura Basarabi),
şi epocii romane ( descoperiri accidentale şi săpături I.Paul, I.Andriţoiu 1994-1995,
Univ.Alba Iulia); c) aşezare medievală timpurie (sec.XII) şi două monninte de inhumaţie,
orientate E-V, fără inventar.
4. a) La cca. 2,5 km. spre N-E de sat. pe terasa din partea stângă a şoselei ce duce
spre Alba Iulia, în faţa staţiei de pompare a gazului metan, s-a identificat o aşezare din care
s-au adunat materiale aparţinând culturilor Wietenberg, Noua, Hallstatt, epocii dacice şi
romane; b) Tot aici, cu ocazia construirii staţiei de pompare, au fost descoperite două vase
de lut aparţinând culturii Noua, ce făceau parte, probabil, din inventarul unor monninte
(Mz.Alba Iulia).
5. Din locuri neprecizate de pe teritoriul comunei provin: a) topor de aramă cu
braţele în cruce (MIC); b) topor de aramă cu un singur tăiş (Mz.Aiud); c) topor de bronz;
d) depozit de bronzuri, fonnat din: două brăţări, două torques-uri şi un pandantiv, datând
din Hallstatt C (Mz.Tg.Mureş); e) fragment de dolium dacic (fosta col. Teleki din Gorneşti);
f) ceaşcă dacică (Mz.Tg.Mureş); g) monedă romană din argint, din perioada republicană
(Mz.Budapesta); h) două coliere, o verigă de păr, o brăţară deschisă, toate de argint,
aparţinând unui inventar funerar din sec.XI (Mz.Aiud); i) inel de bronz, având gravat pe
placă un cap de animal, epocă nedetenninată (Mz.Sibiu, 2016); j) cuptor de ars ceramică,
207
epocă neprecizată.
6. Pe locul numit "Lisca", situat la S-E de fostul sat Sibişeni, a fost descoperită o
aşezare cu un singur strat de cultură, aparţinând culturii Noua (săpături I.Paul, 1962).
7. În hotarul dintre Vinţu de Jos şi Pianu de Sus, la locul numit"Conul Chişcheşului",
s-a descoperit accidental în 1962 un depoziţ datând din Hallstatt C, cuprinzând 25 de
obiecte, depuse într-un vas de lut (o fibulă-ochelari , 11 brătări întregi şi fragmentare cu
capete deschise, două brătări spiralice, o faleră, 4 coliere torsionate, o verigă decorată, un
fragment de psalie, cu o verigă pentru frâu şi un lanţ ornamental , toate din bronz, la care se
mai adaugă 3 piese din fier: o daltă, un celt şi un topor cu aripioare (Mz.Alba Iulia, 5895-
5919).
8. Nu departe de punctul precedent, la cca.2,5-3 km . spre E de sat, pe locul numit
"Groape", a fost descoperit în anul 1984, cu ocazia desfundării terenului pentru o plantaţie
pomicolă, un alt depozit cuprinzând 23 de obiecte din bronz şi fier: 9 fibule-ochelari, o
fibulă cu nodozităţi , un pandantiv(?) în formă de ochelari, o faleră, un disc concav, un inel
de buclă plurispiralic, 4 brăţări întregi sau fragmentare, toate din bronz, la care se adaugă
o zăbală , un vârf de lance sau pumnal şi două inele fragmentare din fier. Depozitul se
208
datează tot în Hallstatt C.
9. Pe locul numit "Râtul Mare" se semnalează, fără precizări, fragmente ceramice
preistorice.
10. Pe teritoriul fostului sat Sibişeni s-au constatat: a) unnele unei aşezări romane;
b) fragmente ceramice din sec.XI-XIII.
11. La vărsarea pârâului Pianului în Mureş sunt semnalate unnele unei aşezări
romane. Din această zonă, ca şi din alte puncte aflate pe raza localităţii, provin numeroase
materiale de epocă romană: statui, reliefuri (Mz.Sibiu, 1826-1827), altare votive şi inscripţii
(CIL, III, 7798=6264, 14473, 7782, I 133), cărămizi ale Leg. XIII Gemina (CIL, III,
8064= 1629), amulete şi alte obiecte mărunte (Mz.Alba Iulia), capul unei statuete de teracotă
(MIC, 4257), fragment dintr-o inscripţie cu o listă de nume, probabil militari din Leg.XIII
Gemina (Mz.Sebeş).
12. Pe ambele maluri ale Mureşului au fost observate unne ale drumului roman.
13. a) Pe dealul cu vii de deasupra gării s-au găsit cărămizi şi fragmente ceramice
romane, un fragment de inscripţie funerară (Mz.Sibiu), un sfinx funerar şi un capitel de
coloană; b) In 1986, în aceeiaşi zonă, pe locul numit "După Gară", au apărut unne de
substrucţii şi fragmente ceramice, precum şi un medalion funerar, având în nişa cochilifonnă
portretul unui bărbat matur (Mz.Alba Iulia).
14. La construirea liniei ferate, s-au descoperit monede romane din aur, argint şi
una de bronz de la Filip Arabul.
15. lntr-un loc situat între sat şi "Valea Rea", s-a descoperit un altar de mannură,
reprezentându-i pe Bacchus şi Ceres.
16. Pe "Dealul Comorii" au fost semnalate unne de edificii romane, dar toponimul
respectiv nu este cunoscut în hotarul actual al comunei.
17. Intre Vinţ şi Oarda de Jos s-au găsit numeroase resturi de monumente romane
(coloane, blocuri cioplite etc.). lnfonnaţiile se referă probabil la aşezarea situată în faţa
staţiei de gaz metan (vezi pct.4).
18. In raza comunei Vinţu de Jos se presupune existenţa unor instalaţii pentru spălarea
aurului din epoca romană, fără a se face însă precizări. Probabil este vorba despre exploatările
aurifere din hotarul comunei învecinate, Pianu de Sus.
19. In cartierul "Ceangăi" a fost cercetată o aşezare feudală din sec.XII (săpături
Th. Năgler, 1967-1968).
20. Biserica refonnată, aflată lângă Mureş, în apropierea castelului Martinuzzi, a
fost iniţial o basilică cu trei nave, construită în sec.Xlll, căreia i s-a adăugat un cor gotic
pentagonal în sec.XIV.
21. In curtea castelului Martinuzzi, au fost descoperite substrucţiile unui complex
monastic dominican din sec. XIV-XVI (săpături A.A.Rusu, 1991-1995).
I. a) C. Gooss. Chronik. 21 O: A. Koch. ErdMU=Evk. 5. 1876. 135: G. Tocilescu, Dacia, 780; G. Teghis.
OTTE. 12. 1887. 64; M. Roska. Kbkrinyv. I. 303: id. Rep, 22, nr. 86.
J. a) I. Andritoiu, Civili=alia. 32 (ii): N. Borotlka, Wietenberg. 75. nr. 389 (ii); b) SC/I'. 14, 1963. 455;
Al. Vulpe. Dacia, 9. 1965. 132: SC/I'. 14. 1963, 455. 19, 1968, 680: informatii. I. Paul, I. Andri)oiu: c) informatii
M. Simina.
4. a) lnformatii M. Simina; b) I. Andritoiu, Civili=atia. 64. 126. nr. 118 (localizarea descoperirii este
partial greşita) (ii)
209
5. a) M. Roska, Koz/, 2, 1942, nr. 7; id, Rep, 22, nr. 86; D. Popescu, Bronzezeil, 29 (ii); b) G. Teglăs,
AE, 8, 1888, 124 (ii); 12, 1892, 407: id. HunyadvmTOrt. I, 13 (ii); K. Herepey, AFM. 2/ 1, 85 (ii); D. Berciu.
Apulum, I, 1939-1942, 55-56 (ii); M. Roska. Koz/, 2, 1942, 26; id, Rep. 22, nr. 86; c) I. Marţian . Rep, 743 ; D.
Popescu, Dacia, 7-8, 1937-1940, 196; M. Roska, Rep, 22, nr. 86; d) M. Roska. Rep, 46, nr. 167 ; M. Rusu.
Dacia, 7, 1963, 210; A. Lăszl6, ActaArch, 29, 1977, 1-2, 62; e) M. Roska, Rep, 22, nr. 86: t) I. H. Crişan.
SCŞC/11}, 6, 1955, 147, nr. 83 : g) M. Roska, Rep, 22, nr. 86; I. Glodariu, RCD, 296, nr. 344: h-i) G. Teglăs,
OrrE, 12, 1887, 64; G. Nagy.A E, 33, 1913, 272; M. Roska, E/Sz, 4, 1927, 264;j) M. J. Ackner.JCC, 1856. 14:
I. Berciu, Ap11/um,, 3, 1946-1948, 180.
6.1. Andriţoiu , Civi/izaJia, 64, 124. nr. 94.
7. A. Popa, I. Berciu, Dacia, 8, 1964. 87-100 (ii); id. Apulum. 5. 1965. 51-70 (ii).
8. I. Al. Aldea, H. Ciugudean,Ap11/11m, 24, 1987, 79-89 (ii); id, Bronzejunde a11s R11mănien (bearbeitet
von I. Sorocean11), PAS, I O, Berlin 1995, 213-218 (ii).
9. G. Teglăs, OrrE, 12, 1887, 64.
IO. a) B. Csemi, AFM, 211 , 141 ; b)Gh. Anghel.Ap11/um, 7/1 , 1968, 480, nota4.
11. J. BenkO, Transsilvania, I, 549: M. J. Ackner, JCC. 1856, 14: 2, 1857. 84: C. Gooss, AVSL. 12,
1874, 170; id. Chronik, 265 : F. Studnicka, AEM. 8. i 884, 34; Fr. Cumont, Textes el mon. 2, 313, nr. 195, fig .
171; M. Csâki, Skizzen, 62; C. Tomma, AE, 15, 1895. 374: B. Cserni, ArE, 10, 1899, 68: id, AFM. 2/ 1, 141.
539; HTRTE, 13, 1902, 122; 14, 1903-1904, 161-162: J. Hampei , AE, 31 , 1911 , 236: I. Marţian. Rep, 743: V.
Christescu, Viaţa ec .. 103; id, Ist. mii.. 106. 108: S. Ferri, Arte romana, 303 (ii); D. Tudor. Oraşe. 135: V.
Wolmann , ActaMN, 7, 1970, 166-169, 172 (ii).
12. TIR.L 34.
13. a) A. Ferenczi.AE, 32, 1912, 92-93: I. Russu. StCom. 12, 1965, 208 (ii): M. Bărbulescu, Sargelia,
13, 1977, 237: b) V. Moga, RMM, 2, 1988, 49-50 (ii).
14-15. E. Bacsilla. KK. 1867. nr. 96, 408: MP, 1867, nr. 42. 173 .
16. G. Teglăs , FO/dKO=I, 19, 1891. 85 .
17. M. J. Ackner, JCC, 1856. 14; I. Bcrciu, Ap11/11m,-3. 1946- 1948, 180.
18. S. Râk6czy, BKL, 39, 1906, 479: B. Cserni, AFM. 211 , 539.
19. Th. Năgler, Ap11/11111, 8, 1970, 29-40 (ii).
20. I. Şerban , Apu/11m, 11 . 1973, 301-31 O (ii).
21. Informaţii A. A. Rusu.
214. VURPĂR, corn. Vinţu de Jos.
1. Pe malul Mureşului, în dreptul bisericii catolice, s-au identificat în 1952 urmele

unei aşezări din prima epocă a fierului : vetre de foc şi gropi cu fragmente ceramice (Mz.laşi).
În aceleaşi râpe ale Mureşului au fost găsite fragmente de "urne" din epoca fierului.
2. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) topor de melaphir, atribuit
culturii Coţofeni (Mz.Aiud); b) ceaşcă dacică (Mz.Aiud); c) substrucţii de ziduri de epocă
romană, un mithraeum, o stelă fune-
rară, statui, inscripţii funerare (CIL,
III, 1230), obiecte din sticlă şi bronz
(MIC, 1.6435), precum şi urmele unui
drum roman.
3. Pe malul drept al Mureşului,
pe un pinten de deal numit "Ze-
bemic", se găseşte o cetate feudală
cu un zid de incintă, şanţ şi val (225 x
20-55 m.), ale cărei începuturi da-
tează de la mijlocul sec. XIII.
210
I. lnforma1ie I. H. Crişan şi A. Florescu.
2. a) M. Roska. Ko=I. I. 1941. 54; id. Rep. 46. nr. 167; b) I. H. Crişan. SCŞC/uj. 6. 1955. 147. nr. 86;
c) M. J. Ackner. JCC, 2. 1857. 84; C. Gooss. Chronik. 269; id. AEM, I. 1877, 114; P. Kirăly. Apulum. 206,
240-241. 245; id, Dacia. 31; B. Cserni. AFM. 211. 141. 485-486. 496. 539; MaMii. 2. 96: A. Hekler. MKE. 4.
1910. 18; I. Martian. Rep. 750; V. Christescu. l'ia!O ec„ 102-103; id, Ist.mii. 107; B. P6sta. Otmutato. 32. .
3. Gh. Anghel. Apulum. 11. 1973. 293-300 (ii); id, Fortificaţii. 192-196.
21S. ZLATNA (Ampelum).
I. Din puncte neprecizate de pe teritoriul localităţii provin: a) o ceaşcă neolitică

(MIC); b) un celt de bronz de la sfârşitul epocii bronzului (Mz. Sibiu); c) un celt de bronz
de tip transilvănean (Mz. Alba Iulia); d) fără precizări topografice se semnalează la Zlatna
o aşezare din epoca bronzului; e) un topor din cupru de tip Pătulele.
2. La nord de oraşul Zlatna, la poalele Muntelui Dim bău, pe terasele din jurul stâncii
"Colţul lui Blaj", a fost descoperită o aşezare aparţinând culturii Coţofeni III, peste care se
suprapune un nivel Schneckenberg (?).Materialul recuperat constă din fragmente ceramice,
unelte din os şi o figurină zoomorfă.
3. Pe "Măgura Dudaşului", cu ocazia construirii coşului de evacuare a gazelor, a
fost parţial distrusă o aşezare de la începutul epocii bronzului. Săpături de salvare întreprinse
în 1993 de H. Ciugudean au dus la recuperarea unui bogat material ceramic (Mz. Alba
Iulia).
4. Pe un deal de la E de Zlatna, la o adâncime de 0,50 - 0,70 m, s-a descoperit, în
1900, un depozit de bronzuri conţinând două brăţări, două fragmente de brăţări, o sânnă
de bronz, două fragmente de ace, trei securi plate şi un fragment de aplică circulară plată.
5. În locul numit "Gura Ampeliznii" s-a găsit un depozit de bronzuri. din care trei
celturi, două securi cu aripi şi două vârfuri de lănci au ajuns la Mz. Budapesta. Probabil tot
la acest depozit se referă încă un celt şi un vârf de lance, date ca provenind din Zlatna şi
păstrate în Mz. Budapesta. Localizarea descoperirii e nesigură, din cauza numelui "Gura
Ampeliznii", ce pare a fi o confuzie cu numele "Gura Ampoiţei" (Ampoiţa), o localitate
situată la peste 20 km E de Zlatna şi în care se află o staţiune preistorică, vezi Ampoiţa,jud.
Alba.
6. La locul numit "Făguleţ", situat la sud de Uzina metalo-chimică, s-a descoperit
în 1958 un depozit de la sfârşitul epocii bronzului, încadrat de unii cercetători în categoria
Cincu-Suseni. Depozitul conţine 5 celturi, 2 fragmente de celturi, un ciocan de cupru, un
fragment de sabie, 4 fragmente de seceri. 2 vârfuri de lănci, fragmente de fibule de tip
"pasmanterie" etc. (Mz. Alba lulia,.4393-441 O).
7. Pe muntele "Jidovul" au fost semnalate unnele unei cetăţi dacice. Pe locul indicat
nu există însă nici o fortificaţie.
8. Pentru cimitirul de mineri din epoca romană de pe înălţimile "Corabia" şi "Boteş"
vezi art. Bucium.
9. În epoca romană exista la Zlatna o importantă localitate numităAmpe/um sau
Ampeium (de origine dacică), centrul zonei miniere din Munţii Apuseni, reşedinţa
administraţiei exploatărilor aurifere ale Daciei (CIL, III, 1311-12 etc.); nu e probabil ca
211
centrul mineritului din Dacia să fi fost în primii ani ai ocupaţiei romane în altă localitate, v.
Aiud şi, ipotetic, punct vamal. Întinderea mare a ruinelor şi bogăţia materialului arheologic
de la Ampelum arată că aici a fost un centru urban foarte populat, în primul rând de colonişti,
mineri şi aparţinătorii lor, funcţionari din aparatul administrativ roman, lucrători, negustori
etc„ originari din Dalmaţia, Grecia, Asia Mică etc.; numeroşi erau sclavii şi liberţii (dintre
care unii pun monumente şi inscripţii), alături de populaţia autohtonă. Datorită importanţei
sale economice şi comerciale (în primul rând centru aurifer), Ampe/um e ridicat la rangul
de municipium pe la a. 200 (sub Septimius Severus). Inscripţiile atestă şi elemente militare.
ceea ce arată că pentru apărare şi siguranţă staţionau aici detaşamente mai mici din legiunea
XIII Geminade laApu/um(CIL, III, 1317-18) sau din formaţia auxiliarăNumerus Mauron1m
Hisp. (CIL, III, 1294). a. Ruinele oraşului daco-roman Ampe/um, semnalate încă în sec.
XVI, au fost identificate la E de Zlatna, pe valea Ampoiului, întinzându-se (inclusiv
cimitirele) mult spre E, pe o distanţă de câţiva km, de la uzinele actuale până la poalele
dealului "Jidovu" şi "Pătrângeni"; chiar în interiorul acestui sat, unde s-au găsit inscripţii şi
sarcofage etc; exista de fapt o singură localitate romană mai întinsă, între actuala Zlatna şi
Pătrîngeni, nu două aşezări deosebite (cum ar părea să rezulte din informaţiile bibliografice
mai vechi). Numeroase ziduri şi substrucţii de clădiri au fost remarcate pe o întindere mare
de teren, încă din sec. XVIII (la 1717 se vedeau ziduri înalte), fiind în multe puncte vizibile
şi azi. De aici provine majoritatea (dacă nu totalitatea) materialului arheologic din epoca
romană cunoscut de la Zlatna şi Pătrângeni, material care este foarte abundent şi variat;
piese arhitectonice şi material de zidărie, monumente sculpturale, cărămizi, dintre care
unele ştampilate (militare LEG XIII G, şi civile, Marcus Opelius Adiutor etc.), multe
monumente epigrafice (90 de inscriptii votive, onorare, funerare, CIL, III, 1278-1337,
7832-46, 8065, 8076, 12563), ceramică variată (MIC, Mz. Alba Iulia) opaiţe de lut (Mz.
Alba Iulia, 4221, 4225, MIC, 5826, 5829, 5898-9), vase de bronz, sticlă, tuburi de apeduct,
obiecte de uz casnic, de podoabă, monede; remarcabilă este descoperirea, la marginea
Zlatnei (a. 1900) a cinci vase de bronz (MIC), iar în altă groapă a diferite obiecte, mai ales
ceramică, obiecte care erau (cum arată două inscripţii) în legătură cu un sanctuar al zeiţei
Fortuna Salutaris; de asemenea, din alt loc provine o statuetă de sfinx; b) alte vase romane
sau medievale, unele piriforme s-au descoperit în 1981 cu prilejul construirii localului
Auto Service. c) Tot în ultimii ani s-a descoperit într-un sarcofag de cărămidă, deranjat, un
vas de bronz (oinochoe). d) Vase piriforme pentru prepararea mercurului s-au descoperit
şi în punctul "Viitori", la cotul Zănoagei şi pe pâraiele Ghiţu Mitului şi Mătiuşi; e) La
"Chiliagrui", sub numele "Jidovu", în hotarul Pătrângenilor, S. Olea a făcut săpături, scoţând
din ruine de clădiri (probabil un sanctuar) o inscripţie a lui Aesculapius şi un fragment de
altar cu inscripţie; f) la locul "În Luncă" s-au descoperit trei altare votive, dedicate lui
1.0.M. Dolichenus, Silvanus Domesticus, Fortuna Redux şi Genius numeri.
10. La locul "Troian", la V de oraş, pe drumul spre Abrud, s-ar fi găsit la începutul
sec. XIX pietre cu inscripţie.
11. Pe versantul NV al muntelui Breaza, la 4 km V de comună, între cotele 890 şi
887, în apropierea cătunului lncăeşti, pe la începutul văii "Feredeului", a existat o colonie
minieră, de o întindere redusă. Pe teritoriul amintit s-au găsit cărămizi şi ţigle romane,
precum şi urmele unui rezervor de apă, de formă triunghiulară, împreună cu urme de
corrugae. Pe la începutul sec. XX. la colţul de Sal lacului rezervor s-a găsit o inscripţie
212
romană pe un bloc de gresie,
probabil altar votiv, care a @J
fost grav avariat ulterior I
I
(MIC). I
I
12. Alte exploatări / I
miniere nu s-au identificat în '.

I
imediata apropiere a Zlat- /
I
nei; ele se aflau în munţii de

la V (A Imaşu Mare, Stănija)
şi N, pe muntele "Corabia"
şi "Boteş" (vezi articolul
Bucium, jud. Alba).
13. Despre un monu-
~ CI
ment funerar roman, găsit 'b I
probabil aici, se presupune ci\
că ar fi fost refolosit la
începutul epocii prefeudale
s • I
I
I
I
(sec. IV), ceea ce ar explica

incizarea ulterioară a unei
cruci pe corpul delfinului
înfăţişat pe latura îngustă a
I
pietrei. \
\
14. De pe teritoriul
oraşului Zlatna se mai sem- ~
..; ze.ATNA
nalează, în ultimii ani, o (~
seamă de descoperiri for- X~
tuite cum ar fi : un fragment '~r 'j\ .,./
de arhitravă decorată cu '~ \U _.' - -
capul lui Ammon bucraniu /
şi un cap de meduză (str. T. Vladimirescu, nr. 79), o secure de fier cu gaură de înmănuşare,
sec. II-III e.n., capitele, coloane, monede şi diferite monumente cu caracter funerar sau
votiv, precum şi un mortarium de lut cu ştampila producătorului Alexander Domitianus, un
fragment de cărămidă ce are cu inscripţia A VRELI , o alta cu ştampila LEG XIII GEM . De
asemenea, semnalăm un alt fragment de cărămidă ce poartă inscripţia MOAD precum şi un
sarcofag de cărămidă şi fragmente de stelă funerară în locul numit "Grui", iar în partea de
hotar denumită " Dîrloage", urme de construcţii romane. În 1976 s-a descoperit unaureus
de la Nero. Mai menţionăm şi o carieră romană de gresie cuarţitică pe dealul "Jilbold" la 5
km de Z.latna.
I S. În anul 1984 au fost întreprinse săpături arheologice de salvare, în partea de
sud-est a localităţii, unde urmau să fie construite noi secţii ale uziÎlei metalurgice. Într-o
zonă situată între râul Ampoi şi şoseaua Alba Iulia - Câmpeni, au fost descoperite fundaţiile
mai multor clădiri de epocă romană şi cuptoare pentru ars ceramică, ce făceau parte dintr-
o officina particulara.
16. În perioada 1970-1990 colecţionarul I. T. Lipovan a salvat numeroase şi variate
213
materiale de epocă romană (monumente epigrafice şi sculpturale, ceramică, opaiţe şi statuete,
monede etc), toate provenind din diverse puncte ale localităţii antice Ampelum.
17. De pe raza localităţii se mai semnalează trei monede imperiale romane: Traian
(I 03-111, sestertius), Marcus Aurelius ( 161-180, denar), Philippus I (sestertius,
neidentificabile), păstrate în colecţia şcolii generale din Zlatna.
I. a) M. Roska, Rep, 309. nr. 6: b) Informatic K. Horedt: c) M. Rusu.Sargetia. 4. 1966, 38. nr. 154: d)
K. Herepey, AFM, 2/1. 52: e) A. Yulpe,AXte/, 38, nr. 97 (ii).
2.1. T. Lipovan, Ap11/11m. 21, p. 28-47 (ii).
3. lnformaJie H. Ciugudean.
4. A. Konyoki. AE. I O. 1890. 95-96: 8. Cserni. AFM. 2/1. 557-8: M. Petrescu-Dîmbovi1a. DBR. 152.
S. M. Roska. Rep. 309. nr. 6; M. Petrescu-Dîmbovifa, DBR. 125 (ii).
6. M. Rusu, Dacia, 7, 1963, 208: I. Berciu -Al. Popa. Ap11/um, 6. 1967. 73-77: A.D. Alexandrescu.
Dacia. I O, 1966. 134-135. 175-176, nr. 78: M. Petrescu-DimboviJa. DBR. 119 (ii).
7. L. Kovări, Erd.ep, 24: id. Erd.reg. 53: E. A. Bielz. JSVK. 19. 1899. 20: M. Roska. Rep, 309. nr. 6:
lnforma1ie I. Ferenczi şi R. Vulpe.
9. a. F. Fasching, Dacia, 45, 60: J. Benko, Transilvania. I. 22. 549-50: J. F. Neigebaur. Dacien, 172,
182: M. J. Ackner,JCC, 1856, 15-16: Benndorf-Hirschfold, MCC. 18. 1873. 330: C. Gooss. Chronik. 99. I. 28:
G. Teglăs, ErdM1i::, 1888. 226-245: id, BKL. 23. 1890, 92. 99. 11 O, 35. 1902. 43-44, 37, 1904, 798-80 I: id,
F6/dK6::1. 20, 1890. 184-6. id. AE. 22. 1902. 7-12: id. Klio. 10. 1910, 500: J. Jung. Fasten. 131. 8. Csemi.
AFM. 2/1, 141. 152-3. 552: id, ATE. 12. 1902. 139-40: S. Răk6czy. BKL. 39. 1906. 472; G. Balia. udMu::.
1907, 52-55: S. Ferenczi, AE. 31. 1911. 375, :12. 1912. 92: A. Buday. ErdM1l=l'and. 12 .. L9H. t50-16 l: Dt1/g,
7/1. 1916. 43-67: 712, 71-78: I. Martian. Rep. 499. 760; V. Christescu. Viaţaec:„ J.J. 24. 39. J l}-ţ. 122-3: id,
Ist.mii. 74. 85. I 09, 11 O, 117, 198: C. Daicoviciu, Dacia, 7-8. 1937-40,. 304: J. Novăk. Ko::I, 2. 1942, 232-45:
3, 1943, 134-9: J. Szilăgyi, Teglabelyegek. 33: Informaţie R. Vulpe: M. Macrea. SC/V. 8, 1957, 222: I. I.
Russu, Materiale, 6. 1959, 886-889. nr. 24-25 (ii): D. Protase. SC/V. 11. 1960. 329: /stRom. I. 416. 454: N.
Gostar. ArhMold, I. 1961, 164. nr. 219. 221: Al. Popa. Ap11l11m. 4, 1961, 271-272: N. Lupu, Forschungen, 6,
1963. 239: I. I. Russu, ActaMN. I, 1964. 479: V. Wollmann. Ap11l11m. 5. 1965. 591-592: H. Daicoviciu.
Ap11l11m. 711. 1968, 340, nr. 17-18: C. Pop. ActaMi\'. 6. 1969. 531 (ii): M. Macrea. Viaţa. 87. 186. /DR. 111/3.
1984. 280-374. 367: b-d) V. Moga. R. Pop, ActaMN, 15. 213-218: inf. I. T. Lipovan: e) N. lgna.C11/t11I. 92;
lnformaJie R. Vulpe: O Al. Popa. I. Berciu. R. Pop. Ap11/11m, 711. 1968. 401-411 (ii): Al. Popa, Le c11/te de
Jupiter Dolichenus. Leiden. 1978. 11-15: K. Z. Angyal - L. Balla.ActaDebrecen. 8. 1972. 93-94: /DR. I. 37.
39, 40, 42, 43. 47: A. Rusu, Sargetia. 10. 1973, 396.
JO. ACMIT. I. 1926-8, 185.
li. S. Ferenczi, AE, 31, 1911. 374-5; V. Christescu. Viaţa ec„ 12, 19: TIR. L 34. 28.
13. A. Buday, Do/g, 7. 1916. 46; C. Daicoviciu. A/SC, 2. 1933-35, 206 (ii): /stRom, 618: V Wollmann
-1. T. Lipovan. Potaissa, 3, 1982. 89-105; M. Macrea. Viaţa. 471. 477.
14. V. Wollmann, R. Grecu. Ap11/11m, 10, 107-113 (ii): V. Wollmann - I. T. Lipovan, Potaissa, 3,
1982, 89-165: C. Pop. CiVilta. 155-156, E 9: Informatic I. T. Lipovan: B. Mitrea.Dacia, 22. 1978, 367, nr. 81;
C. L. Balu1a. Apu/11m. 15, 1977. 245-247 (ii): V. Wollmann. Sargetia. I O, 1973. 113: V. Pavel. BSNR (1976-
1980), nr. 124-128. 171-172.
15.AI. Popa, V. Moga. R. Ciobanu, Ap11l11m. 23. 1986, 107-117: V. Moga, RCRF. Timişoara, 1994,:
Munţii Apuseni, I, Oradea.
16. I. T. Lipovan, Sargetia. 16-17, 1982/1983, 227-233; Sargelia, 18-19. 1984/1985, 141-147; A/fA.
26.Cluj, 1983/1984.311-320.ActaMN, 1985/1986,519sq .. Tibisc11m.1988.181-186;SC/VA. l.43.1992.63-
69: SC/VA. 2, 43, 1992, 179-199; Apul11m. 31, 1994, 227-240.
17. V. Suciu, Apulum. 31, 1994. 123-130 (ii).
214
INDICELE LOCALITĂŢILOR
A B
Abrud (Abrudbanya, Altenberg. Gross-Schlatten), Baia de Arieş (Ofenbâia. Offenbânya, Aranyos-

Abrudbânya = Abrud. bânya. Offenburg).
Acmar = Acmariu, Balăzsfalva = Blaj.
Acmariu (Acmar, Akmâr), Ballendorf= Balomiru de Câmp.
Balomir = Balomiru de Câmp,
Aiud (Nagyenyed, Enyed. Grossenyed, Strassburg Balomiru de Câmp,
am Mieresch), Brucla Băcăinti (Bokajafalu, Bokajalfalu, Bokaj).
Aiudul de Sus (Feleiud. Felenyed), Băgău (Magyarbag6).
Akmâr = Acmariu. Bălcaciu (Bolkâcs, Bulkesch),
Alba (Alba de Jos, Als6fehervârmegye). Becze = Beta.
Alba de Jos= Alba. Bedeleu = Izvoarele.
Alba Iulia (Gyulafehervăr, Karlsburg), Apulum. Bedello = Izvoarele.
Albac (Albak, FehervCllgy). Benden = Biia.
Albâk = Albac. Benedic = Benic.
Albumus Maior = Roşia Montană. Benic (Benedic. Magyarborosbenedek. Borosbenedek),
Alecuş (Elekes). · Berghin (Berghiu. Berve. Blutroth),
Alkenyer = Şibot. Berghiu = Berghin.
Allerheiligen = Mesentia. Berve = Berghin.
Almaşu de Mijloc (Kozepalmăs). BessenyCl = Secăşel.
Almaşu Mare (Negyalmâs). Beşineu = Secăşel.
Als6cs6ra = Cioara. Bethlenszentmikl6s = Sînmiclăuş.
Als6cs6ra =Săliştea, Beta (Becze).
Als6fehervărmegye =Alba. Biia (Magyarbenye, Benden),
Als6fllged = Ciugudu de Jos, Bimbaum = Ghirbom.
Als6gald = Gaida de Jos. Bistra (Bisztra).
Als6karăcsonyfalva = Crăciunelu de Jos. Bisztra = Bistra.
Als6orb6 = Gîrbova de Jos. Blaj (Balăzsfalva. Blassendorf),
Als6piân = Pianu de Jos. Blandiana (Blîndiana. Cima. Kama. Maros-Kama),
Als6szolcsva = Sălciua de Jos. Blassendorf= Blaj.
Als6tatârlaka = Tărtăria, Blîndiana = Blandiana.
Als6văradja = Oarda de Jos, Blutroth = Berghin.
Als6vidra = Vidra. Bokaj = Băcăin\i,
Altenburg =Abrud, Bokajafalu = Băcăin\i,
Alvinc = Vin\u de Jos. Bokajalfalu = Băcăin\i,
Ampelum = Zlatna. Bokajfelfalu =Ceru Băcăin\i,
Ampoita (Ompolyics. Kisompoly). Boldogfalva = Sîntămărie.
Apulum =Alba Iulia. Bolgârcserged = Cergu Mic,
Aranyosbânya = Baia de Arieş, Bolkăcs = Bălcaciu.
Aranyosfci = Scărişoara. Borberek = Vurpăr,
Aranyosszohodol = Sohodol. Borosbenedek = Benic.
Asinip (Asszonynepe, Frauenvolk). Borosbocsârd = Bucerdea Vinoasă.
Asszonynepe = Asinip, Boroskrakk6 = Cricău,
Avram Iancu (Vidra de Sus. Felsovidra). Bors6mezo = lnuri.
215
Botschard = Bucerdea Grînoasă, Cîlnic (Kelnek, Kelling),
Boz (Buzd, Busendorf, Bussd), Cîmpeni (Topânfalva),
Bradest = Brădeşti. Cima = Blandiana.
Bradeşti (Bradest), Colibi (Szekăs),
Brucla =Aiud, Colteşti (Sîngeorgiu-Trascaului, Trascau Sîngior-
Bucerdea Grînoasă (Buzăsbocsărd. Botschard). giu, Torock6szentgytirgy),
Bucerdea Vinoasa (Bucerdea Vinoasa Româna, Conta= Cunta,
Borosbocsărd, Magyarborosbocsărd), Coma (Koma, Szarvaspatak).
Bucerdea Vinoasa Româna= Bucerdea Vinoasa, Coşlar = Coşlariu.
Bucium (Bucsony). Coşlariu (Coşlar. Koslârd).
Bucsony = Bucium, Craiva (Kirălypataka),
Bulkesch = Balcaciu. Crăciunelu de Jos (Als6karâcsonyfalva).
Burgberg = Vurpar, Crăciunelu de Sus (Felsokarăcsonyfalva.
Busendorf = Boz, Kilkillltikarăcsony fa Iva. Olâhkarăcsony falva).
Bussd = Boz, Cricău (Boroskrakk6. Krakk6),
Buzăsbocsărd = Bucerdea Grînoasă, Csăklya = Celea.
Buzd = Boz. Csak6 = Cicau,
Cseb = Cib,
c Csib = Cib.
Csombord = Ciumbrud,
Cacova = Livezile, Csongva = Ciunga,
Cacova = Dumbrava, Cs6ra = Cioara.
Cacova (Vlădhăza, Urhăza, Kăkova). Csufud = Ciufud,
Captalan = Captalan, Cucerdea = Lunca Mureşului.
Căpîlna (Kăpolna, Sebeskâpolna). Cudgir = Cugir.
Captalan (Captalan, Maroskăptalan, Kăptalan), Cugir (Cudgir, Kudzsir).
Căpud (Muraş-Căpud, Magyarkapud. Kapud). Cunta (Conta. Konca),
Celna =Teina, Curmătura,
Cenade (Szăszcsanăd. Scholten). Cut (Kutfalva. Kokl).
Cergău Mare (Cerghidul Mare. Magyarcserged,
Nagycserged, Gross-Schergied), D
Cergău Mic (Cerghidul Mic, Cerghizăl, Bolgârcserged.
Kiscserged. Kleinschergied. Schergied). Daia Română (Olâhdâlya),
Cerghidul Mare= Cergau Mare. Decea (Decea Mureşului. Marosdecse),
Cerghidul Mic= Cergău Mic, Decea Mureşului = Decea.
Cerghizal = Cergau Mic, Demeterpataka = Dumitra.
Ceru Băcăinti (Bokajfelfalu), Deutschbek =Valea Sasului.
Cetatea de Balta (Kiikilllovăr, Kokelburg). Deutsch-Pian = Pianu de Jos.
Cetea (Csăklya), Di6d = Stremt.
Chişfalau = Miceşti, Di6mal = Geomal,
Chrapundorf= lghiu, Dombăr = Drîmbar.
Cib (Cibu, Cseb. Csib), Donnersmarkt = Mănărade,
Cicău (Csăk6). Doştat (Hosszutelka, Thorstadt).
Cioara (Cs6ra, Als6cs6ra, Krllkendort) =Săliştea, Drass6 = Draşov.
Cislei (Cisteiul Român. Clâhesesztve). Draşov (Drass6).
Cisteiu de Mureş (Magyarcsesztve). Drîmbar (Drîmbariu. Drombăr. Dombăr),
Cisteiul Român = Cislei. Drîmbariu = Drîmbar.
Ciuciu = Stîna de Mureş, Drombăr = Drîmbar.
Ciufud (Csufud) = Izvoarele, Dumbrava (Cacova, Marga).
Ciugud (Maroscsilged), Dumbrava (Limba. Lombfalva).
Ciugudu de Jos (Ciugudul de Jos, Alsofiiged). Dumitra (Demeterpataka).
Ciugudul de Jos = Ciugudu de Jos.
Ciugudu de Sus (Felsofilged), E
Ciuguzel (Fugad).
Ciumbrud (Csombord), Elekes = Alecuş,
Ciunga = Uioara de Jos, Enyed =Aiud,
216
Enyedszentkirăly = Sîncrai, Gîrbova de Sus (Felsoorb6),
Glod (Glod),
F GI6d=Glod,
Glogovăt = Glogovet,
Faisz = Feisa, Glogovet (Glogovăt. Kisgalg6e),
Făget (Olăhbiikkos), Goldmarkt = Zlatna.
Fărău (Magyarforr6), Grossenyed =Aiud,
Fehe1volgy = Albac, Gross-Sehergied = Cergău Mare.
Feisa (Faisz, Kilkilllofaysz). Gross-Schlatten =Abrud.
Feldioara= Războieni Cetate. Gura Arieşului (Vaidasig. Vajdaszeg).
Feldioara-Războieni = Războieni Cetate. Gyertiănos =Vălişoara.
Feldioara-Războieni (Szekelyfoldvăr). Gyulafehervăr =Alba Iulia.
Feleiud = Aiudul de Sus,
Felenyed = Aiudul de Sus, H
Felgyogy = Geoagiu de Sus.
Falkenyer =Vinerea, Hăporton = Hopirta.
FelsofUged = Ciugudu de Sus, Hari = Heria.
Felsogald = Gaida de Sus, Hăpria (Olăhherepe).
Felsokarăcsonyfalva = Crăciunelu de Sus. Heidendorf = Seeăşel.
Felsomarosujvăr = Uioara de Sus. _Henig (Henningfălva, Henningdorf. Rangeldorf),
Felsomarosvăradja = Oarda de Sus. Henningdorf= Henig.
Felsoorb6 = Gîrbova de Sus. Henningfălva = Henig.
Felsopiăn = Pianu de Sus. Haria (Hiria. Hari).
Felsopodsăga = Poşaga de Sus, Hiria = Heria.
Felsoszolcsva = Săleiua de Sus. Hopirta (Hăporton).
Felsotatărlaka = Tătîrlaua. Hosszutelke = Doştat.
Felsoujvăr = Uioara de Sus. Hususău =Valea Lungă.
Felsovăradja =Oarda de Sus.
Felsovidra =Avram Iancu.
Felvine = Unirea.
Fenes = Feneş. lclod (Kisik6d. Miklud).
Feneş (Fenes). lgenpataka = lghiel.
Frauenvolk = Asinip. lghiel (lgenpataka).
Fugad = Ciuguzel. lghiu (Magyarigen. Charapundorf).
lnakfalva = lnoe.
G lnoe (lnakfalva).
lnuri (Bors6mezo).
Galaţi. lspănlaka = Spălnaca.
Gaida de Jos, (Als6găld). Izvoarele (Bedeleu. Bedello),
Gaida de Sus (Felsogăld). Izvoarele (Ciufud. Csufud),
Gabud = Găbud, Izvorul Ampoiului (Valea Dosului. Valea Doszului.
Găbod = Găbud. Nagyompoly).
Găbud (Gabud. Găbod).
Geoagiu de Sus (Felgyogy),
Geomal (Gi6măl. Di6măl),
Gergelyfăja = Ungurei, Întregalde.
Gergesehdorf= Ungurei.
Gartianoş = Vălişoara,
Gyertyănos = Vălişoara,
Ghirbom (Ghirbom, Olăhgorb6, Olăhgirb6. Jidvei (Jidveiu, Zsidve, Seiden),
Bimbaum). Jidveiu = Jidvei.
Giomal = Geomal.
Girbom = Ghirbom, K
Gimbaş (Marosgombăs).
Gîrbova (Szeszorb6. Unwegen. Urbigen). Kăkova = Cacova,
Gîrbova de Jos (Als6orb6). Kăkova = Livezile.
217
Kăpolna = Căpîlna, Lupşa (Nagylupsa),
Kăptalan = Căptălan, Lupu.
Kapud = Căpud,
Karlsburg =Alba Iulia. M
Kama = Blandiana.
Kelling = Cîlnic, Magyarbag6 = Băgău.
Klenek = Cîlnic, Magyarbenye = Biia.
Keresztenyalmăs = Almaşu Mic, Magyarborosbenedek = Benic.
Kirălypataka = Craiva, Magyarborosbocsărd = Bucerdea Vinoasă,
Kisapahida = Păgida, Magyarcserged = Cergău Mare.
Kiscserged = Cergău Mic, Magyarcsesztve = Cisteiu de Mureş.
Kisfalud = Miceşti. Magyarforr6 = Fărău,
Kisgolg6c = Glogoveţ, Magyaringen = lghiu.
Kisik6d = lclod. Magyarkapud = Căpud.
Kismindszent = Mesentia. Magyarlapăd = Lopadea Nouă.
Kisompolyica = Ampoiţa. Magyarpetrifalva = Petrisat,
Kiss6lymos = Soimuş, Magyars6lymos = Soimuş,
Kleinmilhlbach = Sebeşel. Magyarszentbenedek = Sînbenedic.
Kleinschlatten = Zlatna, Marga = Dumbrava.
Kleinschergied = Cergău Mic. Maroscsics = Stîna de Mureş.
Klosdorf = Sînmiclăuş. Maroscsucs =Valea Ciucului.
Kokelburg = Cetatea de Baltă. Maroscsiiged = Ciugud,
Kokt =Cut, Marosdecse = Decea.
Konca = Cunţa, Marosdombăs = Gîmbaş.
Koma=Coma. Maros-Kama = Blandiana,
Koslărd = Coşlariu, Maroskăptalan = Căptalan.
Kozepalmăs = Almaşu de Mijloc, Marosnagylak = Noşlac.
Krakk6 = Cricău. Marosormenyes =Ormeniş,
Krăhendorf= Săliştea, Marosszentbenedek = Sîntbenedic,
Kriihendorf= Cioara, Marosszentimre = Sîntimbru,
Kudzsir = Cugir. Marosszentkirăly = Sîncrai,
Kilkiillofajsz = Feisa. Marosujvăr = Ocna Mureş.
Kiikiillokarăcsonyfalva
= Crăciunelu de Sus. Marosvăradja =Oarda de Jos.
Kiikiillovăr
=Cetatea de Baltă. Măgina (Muzsnahăza, Muzsina).
Kutfalva = Cut. Măhaceniz.
Mănărade (Monora, Donnersmarkt),
L Mătăcina.
Medveş (Nagymedves),
Lancrăm ( Lămkerek. Langendort). Megykerc!k = Meşcreac,
Langendorf = Lancrăm. Merita (Meritti) = Mereteu.
Langenthal =Valea Lungă. Mesentea (Mindszent, Kismindszent. Allerheiligen).
Lemkerek = Lancrăm, Meşcreac (Megykerek).
Laz (Szebeslez). Meritti =Merita.
Limba = Dumbrava. Metesd = Meteş,
Livezile (Cacova. Vlădhăza. Orhăza. Kăkova). Meteş (Varniţa. Metesd),
Lombfalva = Dumbrava, Miceşti (Chişfalău, Kisfalud, Ompolykisfalud),
Lombfalva = Limba = Dumbrava, Michelsdorfbei Kokelburg = Veseuş,
Lopadea Nouă (Lopadea Ungurească. Magyar- Micoşlaca (Mikoslaka),
lapăd). Mihalţ (Mihălczfalva).
Lopadea Română= Lopadea Veche. Mihălczfalva =Mihalţ,
Lopadea Ungureasca = Lopadea Nouă, Miklud = lclod.
Lopadea Veche (Lopadea Română, Olăhlapăd. Mikoslaka = Micoşlaca,
Romănlapăd), Mik6szilvăs = Silivaş.
Lunca Meteşului Mindszent = Mesentia,
Lunca Mureşului (Cucerdea, Szekelykocsărd). Mirăslău (Mirislau. Miriszl6).
Lunca Tîmavei (Spini, Szpin). Mirislău = Mirăslau.
218
Miriszl6 = Miraslau. Olăhherepe = Hăpria,
Mişca, Olăhkarăcsonyfalva = Craciunelu de Sus.
Modo Ieşti, Olâhlapăd = Lopadea Veche,
Monora = Mănarade, Olăhszilvăs = Silivaş.
Muraş-Capud = Capud, Olăhtordos = Turdaş,
Muzsina = Magina, Ompolyica = Ampoiţa.
Muzsnahâza = Magina, Ompolykisfalud = Miceşti,
Miihlbach = Sebeş. Ompolykovesd = Pătrîngeni,
Ormeniş (Ormenyes, Marosomenyes).
N Oregyhăz = Straja,
Ormenyes = Ormeniş.
Nagyalmăs =A Imaşu Mare,
Nagycserged = Cergau Mare, p
Nagyenyed =Aiud,
Nagylak = Noşlac. Pănăd = Pănade,
Nagylupsa =Lupşa, Păclişa = Pîclişa.
Nagymedves = Medveş, Pagida (Kissapahida) =Aiud,
Nagyampoly =Valea Dosului, Panade (Pănâd),
Naşlac = Noşlac, Pătrîngeni (Petringcni. Patrînjeni, Patrunjeni.
Nâdastia = Nadăştia, Petrozsân, Ompolykovesd).
Nădăjdia = Nădăştia, Pătrînjeni = Patrîngeni.
Nădăştia (Nădăjdia. Nâdastia). Patrunjeni = Patrîngeni.
Neagra (Pîrîul, Nyâgra), Pecalka = Peţelca.
Neagra= Poiana Vadului. Peterfalva = Petreşti,
Neudorf= Rădeşti. Petersdorf = Petreşti.
Noşlac (Naşlac. Nagylak. Marosnagylak). Petreşti (Petrifalau, Peterfalva. Petersdorf).
Noul Săsesc = Rădeşti. Petri fa Iau = Petreş li.
Nyăgra =Neagra. Petrifalau = Petrisat,
Nyăgra = Poiana Vadului, Petrisat (PetrifaUlu, Magyarpetrifalvo),
Nyirmezo = Poiana Aiudului. Petrozsân = Pătrîngeni.
Peţelca (Pecalka).
o Pianu de Jos (Als6piăn. Deutsch-Pian).
Pianu Român = Pianu de Sus.
Oarda, Pianu de Sus (Pianu Român, Felsopiăn. Oberpian,
Oarda de Jos. (Als6văradja, Marosvăradja), Rumănisch Pian),
Oarda de Sus (Felsomarosvăradja, Felsovăradja), Pîclişa (Paclişa. Poklos).
Oberpian = Pianu de Sus, Pîraul =Neagra= Poiana Vadului.
Obrăzsa = Obreja, Poiana = Poieni.
Obreja (Obrăzsa). Poiana Aiudului (Nyirmezo ).
Ocna Mureş (Ocna-Mureşului. Uioara, Uioara de Poiana Ampoiului.
Mureş, Marosujvăr). Poieni (Poiana).
Ocna-Mureşului= Ocna Mureş. Poklos = Pîclişa.
Ocoliş (Ocolişu Mare). Poşaga de Sus. (Felstlpodsăga).
Ocolişu Mare= Ocoliş. Presaca (Presaca de Secaş, Szekăspreszăka).
Odverem. Presaca de Secaş = Presaca.
Ofenbăia = Baia de Arieş,
Offenbăya = Baia de Arieş, R
Offenburg =Baia de Arieş,
Ohaba, Rangeldorf = Henig.
Oiejdea (Oieşdea, Vajasd). Rătsch = Reciu,
Oieşdea = Oiejdea, Rachita (Rekitta).
Olăhbiikkos = Făget. Radeşti (Timpăhaza. Noul Sasesc. Neudorl).
Olăhcsesztve = Cislei, Rahau (Reho. Reichau, Reichenau).
Olâhdalya = Daia Româna, Razboieni-Cetate (Feldioara. Feldioara-Razboieni,
Olăhgirb6 = Ghirbom, SzekelyfOldvăr),
Olăhgorb6 = Ghirbom. Reciu (Szebenrecse. Recse. Rlltsch).
219
Recse = Reciu, Sincraiul Mureşului = Sincrai,
Reho = Răhău, Singiorgiu Trascăului = Colţeşti.
Reichau = Răhău, Sinmiclăuş (Bethlenszentmikl6s. Klosdorf),
Reichenau = Răhău, Sinta Mărie = Sintămărie.
Rekitta = Răchita, Sintana de Mureş (Ciuciu. Maroscsics).
Remete = Rimet, Sintămărie (Sfintă Măria. Boldogfalva),
Ribitana (Valea), Sintimbru (Marosszentimre. Szentimre),
Rimetea (Trascău, Torock6), Sohodol (Szohodol, Aranyosszohodol).
Rimel (Rimeţi, Remele). S6spatak = Şeuşa,
Rimeti = Rimel, Spini (Szpin) = Lunca Tîmavei.
Romănlopăd = Lopadea Veche. Spring = Şpring.
Roşia = Roşia Montană. Straja (0regyhaz),
Roşia Montană (Roşia. Verespatak. Alburnus Strassburg am Mieresch =Aiud.
Maior), Stremt (Di6d).
Roşia de Secaş (Szekesveresegyhăza, Verese- Sugăg = Şugag,
gyhâza), Szancsal = Sincel.
Rumilmanisch Pian = Pianu de Sus, Szarakszo = Sărăcsău.
Szârazvămtanya = Vama Seacă.
s Szărtos = Sartăş,
Szăszcsand = Cenade
Salzbach = Şeuşa, Szâszcs6r = Săsciori,
Sastschor = Săsciori. SzăsznagyvesszOd = Veseuş.
Sărd = Şard, Szăszorb6 = Girbova.
Sartăş (Szârtas). Szăszsebes = Sebeş.
Sălciua de Jos (Als6szolcsva, Szolcsis). Szăszvolgy = Valea Sasului,
Sălciua de Sus (Felsoszolcsvar. Szolcsva), Szebenrecse = Reciu,
Săliştea (Cioara. Als6cs6ra, Kr:!.hendorf), Sebeslăz = Laz,
Sărăcsău (Szarakszo ). Szekăs = Colibi.
Săsciori (Szăszcs6r, Sastschor), Szekesbessenyo = Secăşel,
Scărişoara (Aranyostb). Szekăspreszaka = Presaca.
Schergied = Cergău Mic. SzekelyfOldvăr = Feldioara-Războieni.
Scholten = Cenade. Szekelyfoldvăr =Războieni-Cetate.
SchOnau = Şona, Szekelykocsărd =Lunca Arieşului,
Sebeschel = Sebeşel. Szekesveresegyhăza = Roşia de Secaş.
Sebeshely = Sebeşel, Szelistra =Selişte,
Sebeskăpolna = Căpîlna. Szentimre = Sintimbru,
Sebeş (Sebeş-Alba. Sebeşul Săsesc. Sebişul Săsesc, Szepmezo = Şona.
Szăszsebes. Milhlbach), Szohodol = Sohodol.
Sebeş-Alba = Sebeş, Szolcsia = Sălciua de Jos.
Sebeşel (Sebişel, Sebcshely. Sebeschel. Szolcsva = Sălciua de Sus.
Kleinmilhlbach),
Sebeşul Săsesc = Sebeş. ş
Sebişul Săsesc = Sebeş,
Secăşel (Beşineu. Bessenyo. Szekăsbessenyo) Şard (Sărd),
Seiden = Jidvei. Şebişel = Sebeşel,
Selişte (Szelistja), Şeuşa (S6spatak, Salzbach),
Sibisăn = Sibişeni, Şibot (Alkennyer),
Sibişani = Sibişeni, Şilea.
Sibişeni (Sibişani, Sibisăn). Şona (Szepmezo. Schonsu),
Silivaş (Mik6szilvăs, Olâhszilvăs), Şpillnaca (Şpălnaca. Şpîlnaca, lspănlaka),
Sinbenedic (Marosszentbenedek. Magyarszen- Şpănlaca = Şpălnaca,
tbenedek). Şpring (Spring).
Sincel (Szancsal), Şugag (Sugăg).
Sincrai (Sincraiu. Sincraiul Mureşului, Maross-
zentkirăly. Enyedszentkirâly), T
Sincraiu = Sincrai,
220
Tartaria = Tărtăria, Valea Dosului =Izvorul Ampoiului,
Tatârlaka = Tătirlaua, Valea-Doszuluj =Valea Dosului,
Tărtăria (Tartaria, Als6tatâr;aka), Valea Golbii,
Tătirlaua (Tatârlaka, Felslltatârlaka), Valea Mănăstirii,
Tău (T6hât, Weierdorf), Valea Sasului (Szâs<zvlllgy, Deutschbek),
Tăul = Tăuţi, Valea Lungă (Hususău, Langhenthal),
Tăuţi (Tăul, T6tfalud), Vama Seacă (Szârazvâmtanya),
Teiuş (Tllvis), Varniţa= Meteş.
Teleac (Teleacuri), Văleni,
Teleacuri = Teleac. Vălişoara (Valea Cărpiniş, Gertianos, Torock6-
Thorstadt = Doştat, gyertyânos, Gyertyânos).
Tibor = Tibru. Veresegyhâza = Roşia de Secaş,
Tibru (Tibor), Vereşmort = Unirea,
Tiur, Verespatak =Roşia Montană,
Tiuri = Tiur. Văsăuş = Veseuş,
Timpăhaza = Rădeşti. Veseuş (Văsăuş. Szâsznagyvesszlld, Michelsdorf
T6hât =Tău, bei Kokelburg),
Topânfalva = Cîmpeni, Vidaly = Vidolm.
Torock6 = Rimetea, Vidolm (Vidaly),
Torock6gyertyânos =Vălişoara. Vidra (Vidra de Jos. Als6vidra).
Torock6szentgyorgy = Colţeşti. Vidra de Jos= Vidra,
T6tfalud =Tăuţi. Vidra de Sus= Avram Iancu,
Tovis =Teiuş, Vinerea (Felkenyer),
Trascău Singeorgiu = Col\eşti, Vingard (Vingârd. Weingarten. Weingartskirchen).
Trascău = Rimetea, Vingârd = Vingard,
Turdaş (Turdaşul Român. Olâhtordos), Vinţu de Jos (Alvinc, Winz, Untervintz, Winzen-
Turdaşul Român= Turdaş, dorf).
Tiir = Tiur. Vinţu de Sus = Unirea,
Vlâdhâza = Cacova.
T Vlâdhâza = Livezile.
Vurpăr (Borberek, Burgberg),
Ţelna (Celna).
w
u
Weierdorf= Tău.
Uioara =Ocna Mureş, Weingarten = Vingard.
Uioara de Jos (Ciunga. Csongva), Weingartskirchen = Vingard.
Uioara de Mureş= Ocna Mureş, Winz = Vinţu de Jos.
Uioara de Sus (Felsoujvâr. Felsllmarosujvâr). Winzendorf = Vinţu de Jos.
Ungurei (Gergelyfâja, Gergeschdorf),
Unirea (Vintul de Sus. Felvinc). z
Untervinz = Vinţu de Jos.
Unwegen = Girbova, Zalatna = Zlatna,
Urbigen = Girbova, Zlatna (Zalatna, Goldmarkt, Kleinschlatten,
Urhâza = Livezile, Ampelum),
Urhâza = Cacova. Zsidva = Jidvei.
Vaidasig =Gura Arieşului.

Vajasd = Oiejdea,
Vajdaszeg =Gura Arieşului,
Valea= Ribiţana,
Valea Aiudelului,
Valea Cărpiniş= Vălişoara,
Valea Dosului (Valea-Doszuluj. Nagyompoly).
221
INDICE .PE EPOCI
Pentru a uşura munca celor care se interesează numai de o anumită perioadă sau
cultură, în indice am grupat descoperirile în unnătoarea succesiune: I. Paleolitic; li. Neolitic
fără precizări, după care unnează cele aparţinând diferitelor culturi (aici au fost incluse atât
descoperirile eneolitice cât şi cele din perioada de tranziţie la epoca bronzului); III. Epoca
bronzului fără precizări, apoi descoperirile grupate pe diferite culturi; IV. Hailstatt fără
precizări şi descoperiri aparţinând culturii Basarabi; V. Latene, în care au fost grupate
descoperirile de această epocă până la cucerirea romană; VI Epoca romană, în care am
cuprins atât descoperirile romane cât şi pe cele dacice ce se datează de la 106 e.n. până la
părăsirea Daciei în timpul lui Aurelian; VII. Secolele IV-X e.n„ în care sunt cuprinse
descoperirile din această perioadă aparţinând autohtonilor sau popoarelor în migraţie; vm.
Secolele XI-XIII e.n., în care au fost grupate descoperirile aparţinând feudalismului timpuriu.
I. Paleolitic Mănărade,
Mihalţ,
Tău(?), Mirăslău,
Tiur (?), Ocna Mureş,
Vălişoara(?), Odverem,
Ohaba,
li. Neolitic Oiejdea,
Păgida,
Alba Iulia, Petrisat,
Bălcaciu, Poiana Aiudului,
Berghin, Răchita,
Beţa, Rădeşti,Rrăhău,
Blaj, Reciu,
Bucerdea Grînoasă, Răhău,
Cenade, Rimetea,
Cergău Mare, Roşia Montană,
Cetea, Sărăcsău,
Cistei, Sebeş,
Ciuguzel, Sebeşel,
Cîlnic, Sîncel,
Colţeşti, Sîncrai,
Cugir, Sîmniclăuş,
Cunnătura, Sîntimbru,
Dec ea, Stremţ,
Gîrbova, Ş ard,
Hopîrta, Tiur,
lnuri, U ioara de Jos,
Izvoarele (fost Ciufud), Uioara de Sus,
Lancrăm, Ungurei,
Livezile, Unirea,
222
Vingard, Petreşti,
Vinţu de Jos. Pianu de Jos,
Răhău,
II. a. Cultura Criş Reciu,
Sebeş,
Balomiru de Cîmp, Sîntimbru,
Cut, Tărtăria,
Dumitra, Teiuş,
Gaida de Jos, Valea Goblii,
Ghirbom, Yinţu de Jos.
Lancrăm,
Lopadea Nouă, II. e. Cultura Precucuteni
Lopadea Veche,
Lunca Tîmavei, Alba Iulia,
Noşlac, Ciuguzel,
Petreşti, Cîlnic,
Sebeş, Măgura,
Sîntimbru, Mihalţ,
Straja, Păgida,
Şpălnaca, Petreşti,
Uioara de Sus. Sîntimbru,
Tărtăria,
II. b. Cultura ceramicii liniare
II. f. Cultura Petreşti,
Alba Iulia,
Petreşti, Aiudul de Sus,
lărtăria. Alba lutla,
Asin ip,
II. c. Cultura Tisa Berghin,
Cetatea de Baltă,
Blandiana, Ciuguzel,
Cîlnic (?) Ciumbrud,
Cîlnic,
11. d. Cultura Vinca-Turdaş Crăciunelul de Jos,
Oaia Română,
Alba Iulia, Draşov,
Balomiru de Cîmp, Dumbrava,
Căpud, Feisa,
Ciumbrud, Ghirbom,
Cîlnic, Gîrbova,
Oaia Română, Lopadea Veche,
Dumbrava, Lunca Tîmavei,
Ghirbom, Mihalţ,
Gîrbova, Noşlac,
Gura Arieşului, Obreja,
Jidvei, Petreşti,
Mihalţ, Peţelca,
Noşlac, Pianu de Jos,
223
Răhău, Bucerdea Vinoasă,
Războieni-Cetate, Căpâlna,
Săsciori, Căptălan,
Sebeş, Căpud,
Sebeşel, Cenade,
Silivaş, Cergău Mare,
Sîncel, Cergău Mic,
Sîntimbru, Cetatea de Baltă,
Şona, Cetea,
Şpălnaca, Cib,
Tărtăria, Cicău,
Tău, Cisteiu de Mureş,
Turdaş, Cîlnic,
U ioara de Jos, Co Iţeşti,
U ioara de Sus, Crai va,
Valea Goblii, Crăciunelu de Jos,
Valea Lungă. Cricău,
Oaia Română,
II. g. Complexul torţilor pastilate Draşov.
(Cheile Turzii - Herculane) Dumitra.
Feneş,
Ampoiţa Galaţi,
Gaida de Jos,
II. h. Cultura Bodrogkeresztur Ghirbom,
Gîrbova de Sus,
Răhău, Glod,
Sebeş, Glogoveţ,
Unirea. Hăpria,
Heria,
II. i. Cultura Decea Mureşului Hopârta,
lghiel,
De cea, lnuri,
Meşcreac, Izvoarele (fost Bedeleu),
Şard. Laz,
Livezile,
II. j. Cultura Coţofeni (perioada de Lopadea Veche,
tranziţiela epoca bronzului) Lunca Mureşului,
Lunca Meteşului,
Aiud, Lunca Tîmavei,
Alba Iulia, Mănărade,
Ampoiţa, Meşcreac,
Asin ip, Meteş,
Băcăinţi, Miceşti,
Băgău, Micoşlaca,
Berghin, Mihalţ,
Bi ia, Noşlac,
Blaj, Ocna Mureş,
Blandiana, Oiejdea,
224
Pănade, Zlatna.
Pătrînjeni,
Păgida, III. Epoca bronzului
Petreşti,
Petrisat, Abrud,
Pianu de Jos, Acmariu,
Pianu de Sus, Aiud,
Poiana Aiudului, Aiudul de Sus,
Poiana Ampoiului, Alba Iulia,
Pre saca, Ampoiţa,
Răchita, Asin ip,
Rădeşti, Băgău,
Răhău, Berghin,
Războieni-Cetate, Bi ia,
Reciu, Blaj,
Rîmetea, Blandiana,
Rîmet, Boz,
Sălciua de Jos, Bucerdea Grînoasă,
Săliştea, Bucium,
Sărăcsău, Căpud,
Sebeş, Cete a,
Sebeşel, Cib,
Secăşel, Ciuguzel,
Sînmiclăuş, Ciumbrud,
Sîntimbru, Cîlnic,
Sohodol, Co Iţeşti,
Stîna de Mureş, Cugir,
Straja, De cea,
Şard, Dumbrava,
Şi bot, Dumitra,
Şoimuş, Făget,
Şona, Geoagiu de Sus,
Şpălnaca, Geomal,
Tărtăria, Gîrbova de Jos,
Tăuţi, Gîrbova de Sus,
Teiuş, Hopîrta,
Te leac, lghiel,
Tibru, !ghiu,
Tiur, lnuri,
Turdaş, Izvoarele (fost Ciufud),
Ţelna, Livezile,
Uioara de Jos, Lopadea Nouă,
Unirea, Meşcreac,
Valea Ciucului, Mihalţ,
Valea Sasului, Mirăslău,
Vălişoara, Modo Ieşti,
Vintu de Jos, Noşlac,
Vurpăr, Ocna Mureş,
225
Peţelca, Oaia Română,
Pianu de Jos, Dumitra,
Pianu de Sus, Gaida de Jos,
Poiana Aiudului, Ghirbom,
Răchita, Gura Arieşului,
Rădeşti, Hăpria,
Răhău, Heria,
Rimetea, lghiel,
Rîmeţ, lghiu,
Roşia de Secaş, Lancrăm,
Roşia Montană, Livezile,
Sălciua de Jos, Lopadea Nouă,
Sălciua de Sus, Lunca Mureşului,
Săsciori, Lunca Tîmavei,
Sebeş, Măhăceni,
Sebeşel, Meşcreac,
Sîncrai, Mirăslău,
Sînmiclăuş, Noşlac,
Stremţ, Obreja,
Ş ard, Oiejdea,
Şona, Ormeniş,
Şoimuş, Petreşti,
Şpălnaca, Pianu de Jos,
Uioara de Jos, Piatra Craivii,
Uioara de Sus, Poiana Aiudului,
Ungurei, Rîmeţ,
Unirea, Săliştea,
Valea Sasului, Sebeş,
Vălişoara, Sîntimbru,
Vama Seacă, Straja,
Vingard, Şard,
Vinţu de Jos, Şi bot,
Zlatna, Şpălnaca,
Tăuţi,
III. a. Cultura Wietenberg Teiuş,
Turdaş,
Aiud, Ţelna,
Alba Iulia, Uioara de Jos,
Ampoiţa, Unirea,
Băgău, Vingard,
Blandiana, Vinţu de Jos.
Bucerdea Vinoasă,
Cetea, III. b. Cultura Noua
Cicău,
Ciumbrud, Aiud,
Cricău, Aiudul de Sus,
Cugir, Alba Iulia,
Cut, Băgău,
226
Blaj, Hopîrta,
Gîmbaş, !ghiu,
Lopadea Veche, Jidvei,
Obreja, Lancrăm,
Ormeniş, Livezile,
Petreşti, Lopadea Nouă,
Sebeş, Lunca Tîmavei,
Ş o na, Lupu,
Tărtăria, Medveş,
Tău, Meşcreac,
Teiuş, Miceşti,
U it>ara de Jos, Mirăslău,
Vinţu de Jos. Noşlac,
Obreja,
IV. Ha/lstatt Ocna Mureş,
Ormeniş,
Abrud, Păgida,
Aiud, Pănade,
Aiudul de Sus, Peţelca,
Alba Iulia, Pianu de Jos,
Asin ip, Pianu de Sus,
Bălcaciu, Pîclişa,
Ben ic, Poşaga de Sus,
Berghin, Rădeşti,
Bi ia, Războieni-Cetate,
Blaj, Rîmeţ,
Blandiana, Săliştea,
Cenade, Sebeş,
Cergău Mic, Silivaş,
Cetatea de Baltă, Sîncel,
Cetea, Sîncrai,
Cicău, Sîntimbru,
Cisteiu de Mureş, Straja,
Ciugud, Stremţ,
Ciumbrud, Şard,
Crăciunelul de Jos, Şilea,
Cugir, Şoimuş,
Cut, Şona,
Oaia Română, Şpălnaca,
Decea, Tău,
Dumbrava, Teiuş,
Găbud, Te leac,
Ghirbom, Tiur,
Gîmbaş, Ţelna,
Gîrbova, U ioara de Jos,
Gîrbova de Sus, U ioara de Sus,
Gura Arieşului, Ungurei,
Hăpria, Unirea,
227
Valea Sasului, Cergău Mare,
Vama Seacă, Cergău Mic,
Vălişoara, Cetatea de Baltă,
Vinţu de Jos, Cetea,
Vurpăr, Cicău,
Zlatna, Ciugud,
Ciuguzel,
IV. a. Cultura Basarabi Cimbrud,
Cîlnic,
Aiud, Colibi,
Alba Iulia, Colţeşti,
Berghin, Crai va,
Cicău, Cricău,
Dumbrava, Cugir,
Noşlac, Cut,
Mirăslău, Daia Română,
Obreja, De cea,
Pianu de Jos, Doştat,
Rădeşti, Draşov,
Răhău, Dumbrava,
Sebeş, Fărău,
Silivaş, Gaida de Jos,
Sînmiclăuş, Geoagiu de Sus,
Straja, Ghirbom,
Şona, Gîrbova,
Tărtăria, Gîrbova de Sus,
Te leac, Hă pria,
U ioara de Jos, Heria,
Unirea, Ighiu,
Vinţu de Jos, lnuri,
Izvorul Ampoiului,
V. Latene Jidvei,
Lancrăm,
Acmariu, Lopadea Nouă,
Aiud, Lopadea Veche,
Aiudul de Sus, Lunca Mureşului,
Alba Iulia, Lunca Timavei,
Asin ip, Lupu,
Ben ic, Mănărade,
Berghin, Mătăcina,
Bi ia, Medveş,
Blaj, Meşcreac,
Blandiana, Micoşlaca,
Boz, Mirăslău,
Bucium, Nădăştia,
Căpilna, Noşlac,
Căptălan, Oarda,
Cenade, Ocna Mureş,
228
Oiejdea,
Păgida, VI. Epoca romană
Pănade,
Petreşti, Abrud,
Peţelca, Aiud,
Pianu de Jos, Aiudul de Sus,
Pianu de Sus, Alba Iulia,
Pîclişa, Al bac,
Poiana Aiudului, Alecuş,
Poşaga de Sus, Almaşu Mare,
Rădeşti, Ampoiţa,
Răhău, Asin ip,
Rimetea, Avram Iancu,
Rîrileţ, Baia de Arieş,
Roşia Montană, Băcăinţi,
Sartăş, Bălcaciu,
Săliştea, Ben ic,
Sărăcsău, Berghin,
Săsciori, Beţa,
Sebeş, Bistra,
Sebeşel, Blaj,
Silivaş, Blandiana,
Sîncel, Boz,
Sîntămărie, Bucerdea Vinoasă,
Stîna de Mureş, Bucium,
Straja, Căptălan,
Stremţ, Căpud,
Ş ard, Cenade,
Şeuşa, Ceru Băcăinţi
Ş o na, Cetatea de Baltă,
Şpălnaca, Cetea,
Şpring, Cib,
Tăuţi, Cicău,
Teiuş, Cistei,
Te leac, Cisteiu de Mureş,
Tibru, Ciugud,
Turdaş, Ciugudu de Jos,
Ţelna, Ciugudu de Sus,
Uioara de Jos, Ciuguzel,
Uioi.tra de Sus, Ciumbrud,
Ungurei, Cîlnic,
Valea Sasului, Cîmpeni,
Văleni, Colibi,
Vălişoara, Coma,
Vingard, Coşlariu,
Vinţu de Jos, Crăciunelu de Sus,
Vurpăr, Cricău,
Zlatna, Cugir,
229
Cunţa, Pănade,
Cut, Pătrîngeni,
Daia Română, Petreşti,
Dec ea, Petrisat,
Doştat, Peţelca,
Drîmbar, Pianu de Jos,
Dumbrava, Pianu de Sus,
Feneş, Pîclişa,
Gaida de Jos, Poiana Vadului,
Gaida de Sus, Rădeşti,
Geoagiu de Sus, Răhău,
Geomal, Războieni-Cetate,
Ghirbom, Reciu,
Gîmbaş, Rimetea,
Gîrbova, Rîmeţ,
Gîrbova de Sus, Roşia Montană,
Glogoveţ, Sartăş,
Hă pria, Sălciua de Jos,
Henig, Sălciua de Sus,
Heria, Săliştea,
Hopîrta, Săsciori,
le Iod, Scărişoara,
Ighiel, Sebeş,
lghiu, Sebeşel,
Inuri, Secăşel,
Izvorul Ampoiului, Silivaş,
Jidvei, Sîncel,
Lancrăm, Sîncrai,
Livezile, Sînmiclăuş,
Lopadea Veche, Sîntămărie,
Lunca Mureşului, Sîntimbru,
Lunca Tîmavei, Straja,
Lupşa, Stremţ,
Mănărade, Şard,
Mesentea, Şeuşa,
Meşcreac, Şi bot,
Miceşti, Şoimuş,
Micoşlaca, Şona,
Mihalţ, Şpălnaca,
Mirăslău, Şpring,
Noşlac, Tătîrlaua,
Oarda, Tăuţi,
Obreja, Teiuş,
Ocna Mureş, Tibru,
Ocoliş, Tiur,
Ohaba, Turdaş,
Oiejdea, Ţelna,
Ormeniş, Uioara·de Jos,
230
Uioara de Sus, Meşcreac,
Ungurei, Mihalţ,
Unirea, Noşlac,
Valea Lungă, Obreja,
Valea Mănăstirii, Ocna Mureş,
Valea Sasului, Ormeniş,
Veseuş, Păgida,
Vido Im, Petrisat,
Vidra, Pianu de Jos,
Vinerea, Pianu de Sus,
Vingard, Rădeşti,
Vinţu de Jos, Răhău,
Vurpăr, Rîmeţ,
Zlatna, Roşia de Secaş,
Săliştea,
VII. Secolele IV-XIII Sebeş,
Silivaş,
Abrud, Sînbenedic,
Aiud, Sîncel,
Aiudul de Sus, Sîncrai,
Alba Iulia, Sînmiclăuş,
Asin ip, Straja,
Berghin, Stremţ,
Bi ia, Şilea,
Blaj, Şona,
Blandiana, Spălnaca,
Cetatea de Baltă Tărtăria,
Cetea, Teiuş,
Cicău, Turdaş,
Ciumbrud, Ţelna,
Cîlnic, Uioara de Jos,
Cugir, Uioara de Sus,
Cut, Ungurei,
Oaia Română, Unirea,
Feisa, Vin gard,
Ghirbom, Vinţu de Jos,
Gîmbaş,
Gura Arieşului, VIII. Secolele X-XIII
Hăpria,
Heria, Aiud,
Hopîrta, Alba Iulia,
lnoc, Alecuş,
Jidvei, Asin ip,
Lancrăm, Băcăinţi,
Lopadea Nouă, Ben ic,
Lopadea Veche, Berghin,
Lunca Mureşului, Beţa,
Lunca Tîmavei, Bi ia,
231
Blaj, Straja,
Cetatea de Baltă, Stremţ,
Cetea, Ş ard,
Cib, Şi bot,
Cicău, Şpălnaca,
Ciugud, Tăuţi,
Ciugudu de Sus, Teiuş,
Ciumbrud, Turdaş,
Cîlnic, Uioara de Jos,
Colţeşti, Uioara de Sus,
Cricău, Unirea,
Cugir, Valea Sasului,
Cut, Vinţu de Jos,
Oaia Română, Vurpăr.
Dumbrava,
Ghirbom,
Gîmbaş,
Gîrbova,
Gîrbova de Jos,
Henig,
Hopîrta,
Izvoarele (fost Bedeleu),
Lancrăm,
Laz,
Lopadea Nouă,
Lopadea Veche,
Lunca Mureşului,
Lupşa,
Mirăslău,
Noşlac,
Oiejdea,
Petreşti,
Petrisat,
Pianu de Jos,
Pîclişa,
Poiana Aiudului,
Rădeşti,
Reciu,
Rimetea,
Săsciori,
Sebeş,
Sebeşel,
Secăşel,
Silivaş,
Sincel,
Sîncrai,
Sinm iclăuş,
Sin timbru,
232
EXPLICAŢIA PLANŞELOR
PI. 1. Ceramică şi unelte neolitice aparţinând culturii Turdaş de la Alba Iulia ( 1-6, I O-
l I) şi Dumbrava (7-9); tăbliţe de lut cu semne pictografice de la Tărtăria ( 12-14 );
idol de la Petreşti ( 15) şi vase aparţinând culturii Petreşti de la Ghirbom ( 16-17).
PI. 2. Vase pictate de la Pianu de Jos aparţinând culturii Petreşti (apud I. Paul).
PI. 3. Ceramică (1-2, 5-11) şi idoli antropomorfi (3-4) de la Unirea aparţinând culturii
Coţofeni (apud H. Ciugudean).
PI. 4. Obiecte descoperite în cimitirul din epoca timpurie a bronzului de la Ampoiţa -
"Peret" (apud H. Ciugudean).
PI. 5. Vase aparţinând culturii Wietenberg descoperite în cimitirul de incineraţie de la
Sibişeni (apud N. Boroffka).
PI. 6. Topoare din bronz aparţinând depozitului de la Ighiel (apud Al. Vulpe).
PI. 7. Vase aparţinând culturii Wietenberg de la Alba Iulia ( 1-3), Obreja (4-6) şi Băgău
(7) (apud N. Boroffka).
PI. 8. Piese din cupru şi bronz descoperite la: Ghirbom (I, 7), Ighiel (2), Sîntimbru (3),
Ciugud (4), Ghirbom (5), Blandiana (6, 11 ), Lancrăm (8), Dumitra (9), Bucerdea
Vinoasă (I O), Pîclişa ( 12) (apud I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. 9. Ceramică şi obiecte din os aparţinând culturii Noua, descoperite la Sebeş (I, 6-
21) şi Vinerea (2-5) (apud I. Andriţoiu).
PI. IO. Vase ceramice, idol zoomorf şi obiecte din fier şi bronz descoperite în aşezarea
hallstattiană de la Teleac (apud V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. I I. Piese din depozitul Vinţu de Jos III (apud I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. 12. Piese din depozitul Vinţu de Jos III (apud I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. 13. Vase aparţinând culturii Basarabi descoperite la Alba Iulia (apud H. Ciugudean)
PI. 14. Ceramică şi obiecte din metal provenind din mormintele scitice de la Blaj (I, 3, 4,
IO, 11 ), Ciumbrud (2, 5, 6, 9,), Teiuş (8), Ţelna (7) şi Aiud ( 12, 13, 14)(apud V.
Vasiliev).
PI. 15. Fragmentdin zidul cetăţii dacice de laCraiva(l); planul cetăţii dacice de la Căpîlna
(2); planul turnului-locuinţă de la Căpîlna (apud I. Glodariu, V. Moga).
PI. 16. Depozitul de unelte dacice din fier de la Căpîlna (apud V. Moga).
PI. 17. Tezaurul de obiecte dacice din argint de la Lupu (apud I. Glodariu, V. Moga).
PI. 18. Tezaurul de obiecte dacice din argint de la Lupu (apud I. Glodariu, V. Moga).
PI. 19. Porta principalis dextra a castrului roman de la Apvlvm -Alba Iulia (I); planul
233
săpăturilor din 1992 de la Palatul Apor (2) (apud V. Moga).
PI. 20. Profile stratigrafice pe latura de nord a castrului legiunii XIII Gemina (apud V.
Moga).
PI. 21. Ştampile ale
legiunii XIII Gemina pe materialul tegular descoperit în zona Palatului
Apor (apud V. Moga).
PI. 22. Colonia Avrelia Apvlensis: planul oraşului antic Alba Iulia - Partoş (apud Al.
Diaconescu, I. Pi so).
PI. 23. Planul săpăturilor arheologice de la Alba Iulia - Partoş (I); monumente epigrafice
romane descoperite recent la Alba Iulia (apud V. Moga).
PI. 24. Ceramică romană de la Alba Iulia ( 1-7); emblema legiunii XIII Gemina pe o
placă de bronz de la Vinerea (apud V. Moga).
PI. 25. Fragmente de terra sigillata descoperite la Apvlvm (apud O. lsac, CI. Băluţă).
PI. 26. Cataramă de bronz de tip Sucidava (I), opaiţe de lut (2-4) şi piatră de inel cu
caracter paleocreştin de la Alba Iulia (sec. IV-VI) (apud Gh. Anghel).
PI. 27. Obiecte din cimitirul feudal-timpuriu de la Ghirbom ( 1-12) (apud I. Al. Aldea, E.
Staicovici, M. Blăjan); inventarul unui mormânt avar de la Măgina ( 13-19) (apud
H. Ciugudean).
PI. 28. Vase din cimitirul feudal timpuriu de la Blandi11na (apud Gh. Anghel, H.
Ciugudean).
PI. 29. Harta descoperirilor neolitice de pe teritoriul jud. Alba (numerele localităţilor
corespund celor din textul repertoriului).
PI. 30. Harta ciescoperirilor din perioada de tranziţie - cultura Coţofeni (•)şi din epoca
bronzului (.Â.) de pe teritoriul jud. Alba.
PI. 31. Harta descoperirilor din epoca fierului de pe teritoriul jud. Alba: Hallstatt ('f);
Latene (•).
PI. 32. Harta descoperirilor din perioada romană (sec. li-III) de pe teritoriul jud. Alba.
PI. 33. Harta descoperirilor din perioada sec.IV-XIII de pe teritoriul jud. Alba.
234
EXPLENATION OF PLATES
PI. 1. Neolithic pottery and bone tools belonging to Vinta-Turdaş culture from Alba
Iulia ( 1-6, I 0-11) and Dumbrava (7-9); clay tablets with pictographic signs from
Tărtăria ( 12-14 ); clay idol from Petreşti ( 15), and pottery belonging to the Petreşti
culture from Ghirbom ( 16-17).
PI. 2. Painted pottery belonging to the Petreşti culture from Pianu de Jos (apud I. Paul).
PI. 3. Pottery (I -2, 5- I I) and clay idols (3-4) from Unirea, belonging to the Coţofeni
culture (apud H. Ciugudean).
PI. 4. Grave-goods discovered in the Early Bronze Age cemetery from Ampoiţa
"Peret"(apud H. Ciugudean).
PI. 5. Pottery belonging to the Wietenberg culture discovered in the cremation cem-
etery from Sibişeni (apud N. Boroffka).
PI. 6. Bronze axes from the lghiel hoard (apud A. Vulpe).
PI. 7. Wietenberg-type pottery from Alba Iulia ( 1-3), Obreja (4-6) and Băgău (7J (apud
N. Boroffka).
PI. 8. Copper and bronze objects found at: Ghirbom (I, 7), lghiel (2), Sîntimbru (3),
Ciugud (4), Ghirbom (5), Blandiana (6, I I), Lancrăm (8), Dumitra (9), Bucerdea
Vinoasă (10), Pîclişa (12) (apud I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. 9. Pottery and bone objects belonging to the Noua culture, discovered at Sebeş (I,
6-21) and Vinerea (2-5) (apud I. Andriţoiu).
PI. 10. Pottery, zoomorphic idol and bronze and iron objects discovered in the Hallstatt
hillfort from Teleac (apud V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. 11. The hoard Vinţu de Jos III (apud I. Al. Aldea, H. Ciugudea).
PI. 12. The hoard Vinţu de Jos III (apud I. Al. Aldea, H. Ciugudean).
PI. 13. Basarabi-type pottery from Alba Iulia (apud H. Ciugudean).
PI. 14. Pottery and metal objects discovered in the Skythian graves from Blaj (I, 3, 4,
10, I I), Ciumbrud (2, 5, 6, 9), Teiuş (8), Ţelna (7) and Aiud (12-14) (apud V.
Vasiliev).
PI. 15. The wall of the Dacian citadel from Crai va (I); the plan of the Dacian citadel
from Căpîlna (2); the plan ofthe tower from Căpîlna (3) (apud I. Glodariu, V.
Moga).
PI. 16. The hoard of Dacian iron tools from Căpîlna (apud V. Moga).
PI. 17. The Dacian silver treasure from Lupu (apud I. Glodariu, V. Moga).
PI. 18. The Dacian silver treasure from Lupu (apud I. Glodariu, V. Moga).
235
PI. 19. Porta prlncipalis dextra of the Roman castrum from Apvlvm ·Alba Iulia (I); the
plan ofthc excavations near the Apor palace in 1992 (2) (apud V. Moga).
PI. :20. Stratigraphical protiles on the Northern part of the c.:astrum of XIII Gemina le·
gion (apud V. Moga).
PI. :21. Stamps of the XIII Gemina legion on bricks discovercd in the castrum of Albo
Iulia (apud V. Moga).
PI. 2:2. The plan ofthe ancicnt town of Colonia Avrelta Apvlensis, located in Alba Iulia·
"Partoş" (apud Al. Diaconescu, I. Piso).
PI. 23. The plan ofthe archncologica1 excavations from Alba lulia-"Partoş"( I); Roman
monuments recently discovcred in Alba Iulia (apud V. Moga).
PI. :24. Roman pottery from Alba Iulia (I· 7); the sign of Xlll Gemina leg ion on a bronze
plaque from Vinerea (apud V. Moga).
PI. 2S. Fragments of terra sigillata found at Apvlvm (apud D. lsac, CI. Bllluta).
PI. :26. Bronze buckle of Sucidava·type (I), clay lamps (2·4) and ring stonc of Christian
character from Alba Iulia (IVth • Vlth ccntury).
PI. :27. Grave·goods (I· 12) found in the Early Middle Age cemetery from Ghirbom (apud
I. Al. Aldea, E. Stoicovici, M. BUljan); grave-goods of an Avarie burial from
M!gina ( 13-19) (apud H. Ciugudean).
PI. 28. Pottery discovered in thc Enrly Middle Age ccmetery from Blandiana (apud Gh.
Anghel, H. Ciugudean).
PI. 29. The map ofNeolithic dlscovcries on the tcrritory of Alba district (the numbers of
localities are the same with thc oncs used in the text).
PI. 30. The map of the discoveries from the transitional period· Coţofeni culture (•)
and the Bronze Age (~ on thc tcrritory of Alba district.
PI. 31. The map ofthe discoveries from the lron Age on the territory of Alba district:
Hallstatt C.-i; Lat~ne <•).
PI. 32. The map of Roman discoveries (the ll"d·lll'd ccnturies) on the territory of Alba
district.
PI. 33. The map of the discoveries from the IV"'-Xll1 1h ccnturies on the territory of Alba
district.
236
CUPRINS
Introducere ......... ............................................................................................... 5

Foreward ........................................................................................................... 7
Abreviaţii bibliografice ..................................................................................... 9
Localităţile cu descoperiri arheologice............................................................. 19
Indicele localităţilor .......................................................................................... 215
Indice pe epoci .................................................................................................. 222
Explicaţia planşelor .......................................................................................... 233
Explenation ofplates ........................................................................................ 235
Planşe ................................................................................................................ 239
237
JIJJI
ID
.
.
\17
PI. I.
239
240
7
-- -,
·I I
I
"",..~I
... ... „ .......

',
..'
I
Pl.3.
241
,,·....,,.~:... '
~-~-~- "\\
\ \
I I
I I
I I
I I
I I
, I
I
e:~
l?)--~
8
~1! ~
-~·
10
••
PI. 4.
242
PI. 5.
243
.
.
• ...
PI. 6.
244
PI. 7.
245
'
'
'
'
.
1
10
PI. 8.
246
,~~();.,
1 ,
\'
~
'
. ' 1
I
„r
. ;
21 .
PI. 9.
247
--- ---!\ -----
Pl.10.
248
o
~
I I
PI. l I.
249
A I
.
" 3
13
.~ •
I
14
PI. 12.
250
5
PI. 13.
251
w
ID
.rn
PI. 14.
252
2
PI. 15.
253
I O I 2 3 • 5 6 7 8 9 cm
O I 2 3 ~
~+;~
I 5 6 7 8 cm
I O 1 z 3 4 5 6 7 & 9cm
PI. 16.
254
PI. 17.
255
)
__ )
PI. 18.
256
• ' •• „
2 1-2~3![]
PI. 19.
257
ALBA IULIA
S Ul profil d• Sud
n::;;::::=::i---L--l.-(,~~-i1:4~::i:J- u"1TA IUYATft:I JIOUlUJ

CAS1C~
O 20 t. 0 60 9J IOOc'"
ALBA IULIA
PAL.c.T APOR
S IU Profil de ... u1
'
[III ,[2] .c.n :.:~.J ~tE ,f.:=J
,IE:) .IT!2] .iTD ; ~· ,~1
~~~J - ~;J ~~
2 „!ITJ
Pl. 20.
258
~I l~tz;u~. : . ( 1~~ ·
· ~~l~(g~ (UG~Jtoo~Q
~-v~u~
YE~~
W~ul ~arm el[) c
PI. 21.
259
PI. 22.
260
2 3
261
262
PI. 25.
263
1
Pl.26.
264
nîi1 o-~
ll_Llj ,<), ' .
a--·,, .· --
''
':
\ \
. .r=il.
·9·; .
' -·
.
li.....&
. ·o,rr ·•.· .,.

rn -
to
. • Q
PL 27.
265
Pl.28.
266
Pl.29.
267
Pl.30.
268
PI. 31.
269
PI. 32.
270
JUDEJUL ALBA
I I 4 I I 11ai.
dv""'""
c.-·~!c
u \." /
J u o E l '-. ,
I
cblii....
lhl!tettbi51111
/.Q \) ...
CrllifW dt -'11111'
•
.... ,
./ .....
.... _.'
PI. 33.
271
Tehnoredactare computerizată:
S.C. INFOPRESS S.R.L. -Alba Iulia
Tel. 058/830523
Tehnoredactor: ing. Ioan Ciortea
Tiparul executat la
ALBA PRINT - Petreşti

Repertoriul Arheologic Judetul Alba Bma 02 1995

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repertoriul Arheologic Judetul Alba Bma 02 1995

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS

VASILE MOGA HORIA CIUGUDEAN

Orice corespondentă se va adresa: Toute correspondance sera envoyee â

VASILE MOGA HORIA CIUGUDEAN

În finalul acestor rânduri introductive dorim să aducem şi pe această cale un omagiu

N. Aberg, Cronologie N. Aberg. Bronzezeitliche undfriiheisenzeitliche Chronologie,

1. De pe teritoriul localităţii provine o brăţară de aur cu capetele în formă de semilună

2. ACMARIU, corn. Blandiana.

I. Pe terasa situată în partea estică a oraşului, ce se înaltă cu 16 m. faţă de strada

4. AIUDUL DE SUS, localitate componentă a oraşului Aiud.

I. La ieşirea din localitate, spre Măgina, la 0,5 km . distanţă, în partea stângă a

I. V. Lazăr, Apulum, 15, 1977, 613-616 (ii).

ALBA (fostul judeţ Alba).

Din locuri necunoscute se semnalează următoarele descoperiri:

G. Teglăs, UR. 9, 1889. 330; TIR.L 34. 26.

Pe teritoriul oraşului numeroasele descoperiri arheologice se eşalonează aproape

distruse sistematic în cursul secolelor, fii nd utilizate ca material de construcţie la l ucrări le

Principalele zone arheologice ale oraşului Alba Julia.

7. ALECUŞ, corn. Şona.

I. Pe platoul numit "Voevoda", aflat la marginea estică a satului, în partea stângă a

I. De pe teritoriul satului, fliră a se cunoaşte locul descoperirii, se semnalează ciocane

I. lnformatie R. Vulpe; Al. Popa. Apulum. 4. 1961. 269.

9. ALMAŞU DE MIJLOC, corn. Almaşu Mare.

1. În apropiere de sat s-au aflat fragmente ceramice, probabil, preistorice. Alte

I. G. Teglăs. HTRTE. 2. 1881-1883. 90: 6. 1889-1890. 115.

IO. AMPOIŢA, corn. Meteş.

între 6 şi 13 m. Inventarele funerare sunt extrem de sărăcăcioase, ele constând de obicei

11. ASINIP, corn : Lopadea Nouă.

12. AVRAM IANCU (Vidra de Sus).

13. BAIA DE ARIEŞ.

14. BALOMIRU DE CÎMP, corn. Şibot.

I. În punctul "Gura Văii Cioarei" se află o aşezare neolitică cu un singur nivel de

15. BĂCĂINŢI, corn. Şibot.

16. BĂGĂU, corn. Lopadea Nouă.

I. De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin mai multe descoperiri:

I. a-1) M. Wosinsky. Agyagm. 29. pi. V, 10, 11 ;

17. BĂLCAC(U, corn. Jidvei.

18. BENIC, corn. Gaida de Jos.

I. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) cca. 50 de topoare de

20. BEŢA, corn. Lopadea Nouă.

I. De pe "Dealul Beţei" provine un topor de cupru, eneolitic, cu braţele în cruce

21. BllA, corn. Şona.

1. La est de sat, pe platoul dealului "Streaja", s-a depistat o aşezare aparţinând

I. M. Blăjan - C. Tatai Balta. in Apulum. 16. 1978. p. 13. nr. 9 (ii).

1. Lângă sat au fost identificate urme de spălarea aurului şi obiecte de minerit

BISTRA (fosta plasă) vezi articolul Sebeş (fosta plasă).

I. Pe o terasă a dealului "La Peri" se semnalează o aşezare preistorică cu fragmente

24. BLANDIANA ( Blândiana, Cârna).

1. Pe malul stâng al Mureşului, în locul numit "La Brod", săpăturile arheologice

25. BOZ, corn. Doştat.

1. a) De pe teritoriul satului provine un topor de cupru cu tăişurile încrucişate de la

BRĂDEŞTI (cătun) vezi Râmeţ.

26. BUCERDEA GRÂNOASĂ, corn. Crăciunelu de Jos.

27. BUCERDEA VINOASĂ (Bucerdea Vinoasă Română),com . Ighiu.

l.D. Popescu,RevM11z. l.2.1964.191 ; SC/V, 15 . 1964, 556.

CACOV A, azi Livezile, vezi acolo.

29. CĂPÂLNA, corn. Săsciori.

I. Pe "Vârful Ştezii" s-a identificat o aşezare din perioada de trecere de la eneolitic

cu un şanţ şi două valuri de pământ. . . . . ... . c;.() \

Valul exterior are în spatele lui un şanţ ,-'

terior. Intrarea în cetate se făcea pe

30. CĂPT ĂLAN (Captalan), corn. Noşlac.

Pe teritoriul satului, fără precizări topografice, se semnalează: a) urmele unei aşezări