MANAGEMENT.

PROBLEME REZOLVATE
1. METODA MATRICEI
Problema 1: Să presupunem că un om de afaceri vrea să investească 10 milioane
de lei într-o nouă afacere. El a identificat trei alternative posibile:
- o companie pentru producerea de mase plastice;
- o companie pentru producerea de piese auto;
- o companie pentru producerea de încuietori Yale.
Din cauză ca valoarea probabilă a fiecărei alternative depinde de schimbările pe
termen scurt din economie, în special inflaţia, el decide să folosească metoda matricei.
El estimează că probabilitatea unei inflaţii înalte este de 0,70 şi probabilitatea unei
inflaţii joase este de 0,30. De asemenea, estimează probabilitatea recuperării fiecărei
investiţii în ambele situaţii probabile. In ce companie va face acest om de afaceri
investiţia?
Rezolvare:
[milioane lei]
Tipul investiţiei Inflaţie joasă Inflaţie înaltă
Probabilitat Profit Probabilitate Profit
e
Fabrica de mase plastice -5 25
Fabrica de piese auto 0,3 45 0,7 -7,5
Fabrica de încuietori Yale 15 12,5

Valorile probabile ale profitului vor fi:

Fabrica de mase plastice P1 = 0,3*(-5)+0,7* 25 = 16 mil. lei
Fabrica de piese auto P2 = 0,3*45 +0,7*(-7,5) = 8,25 mil. lei
Fabrica de încuietori P3 = 0,3*15 +0,7*12,5 = 13,2 mil. lei
Yale 5

Investiţia in fabrica de mase plastice are cea mai mare valoare probabilă a
profitului.

Problema 2: După completarea spaţiilor goale, aplicaţi metoda tabloului de

decizie pentru determinarea variantei optime de investire.

Tipul investiţiei Inflaţie joasă ………………………..

P…………. ………… ……………. Profit
Fabrica de binale 20 5
Fabrica de cutii de viteze ……. 30 0,3 -1
Fabrica de prelate 20 10
Rezolvare:
[milioane lei]
Tipul investiţiei Inflaţie joasă Inflaţie înaltă
Probabilitate Profit Probabilitate Profit
Fabrica de binale 20 5
Fabrica de cutii de viteze 0,7 30 0,3 -1
Fabrica de prelate 20 10

Valorile probabile ale profitului vor fi:

Fabrica de binale P1 = 0,7*(20)+0,3*(5) = 15,5 mil. lei
Fabrica de cutii de viteze P2 = 0,7*(30)+0,3*(-1) = 20,7 mil. lei
Fabrica de prelate P3 = 0,7*(20)+0,3*(10) = 17 mil. lei

1
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Investiţia in fabrica de cutii de viteze are cea mai mare valoare probabilă a
profitului.

Problema 3: Un investitor are patru alternative de decizie conform tabelului

alăturat. Completaţi tabelul şi alegeţi varianta optimă în funcţie de profitul obţinut în
condiţii de risc şi în condiţii de inflaţie înaltă şi joasă.

Tipul investiţiei Inflaţie joasă ………………………..

………… ………… ……………. Profit
.
Unitate de reparaţii auto …….. ……..
Unitate de injecţii mase …….. ……..
plastice ……. …….
Tipografie ziare …….. ……..
Unitate articole de feronerie …….. ……..

Rezolvare:
[milioane lei]
Tipul investiţiei Inflaţie joasă Inflaţie înaltă
Probabilitate Profit Probabilitate Profit
Unitate de reparaţii auto 25 -10
Unitate de injecţii mase 20 10
plastice 0,4 0,6
Tipografie ziare 15 20
Unitate articole de feronerie -5 30

Valorile probabile ale profitului vor fi:

Unitate de reparaţii auto P1 = 0,4*(25)+0,6*(-10) = 4 mil. lei
Unitate de injecţii mase P2 = 0,4*(20)+0,6*(10) = 14 mil. lei
plastice
Tipografie ziare P3 = 0,4*(15)+0,6*(20) = 18 mil. lei
Unitate articole de feronerie P4 = 0,4*(-5)+0,6*(30) = 16 mil. lei
Investiţia in tipografia de ziare are cea mai mare valoare probabilă a profitului.

Problema 4: Apelând la metoda tabloului de decizie (a matricei de decizie)

completaţi spaţiile din tabel şi selectaţi varianta optimă de investire din cele 4
existentept un investitor având în vedere profitul obţinut şi condiţiile de inflaţie.
Tipul investiţiei Inflaţie înaltă Inflaţie joasă
…………. ………… ……………. ……
Carmangerie …….. ……..
Fabrică de bere …….. ……..
0,2 …….
Fabrică de panificaţie …….. ……..
Restaurant …….. ……..
Rezolvare:
[milioane lei]
Tipul investiţiei Inflaţie înaltă Inflaţie joasă
Probabilitate Cost Probabilitate Cost
Carmangerie 25 10
Fabrică de bere 20 10
0,2 0,8
Fabrică de panificaţie 15 20
Restaurant 5 30

2
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Valorile probabile ale profitului vor fi:
Carmangerie P1 = 0,2*25+0,8*10 = 13 mil. lei
Fabrică de bere P2 = 0,2*20+0,8*10 = 12 mil. lei
Fabrică de panificaţie P3 = 0,2*15+0,8*20 = 19 mil. lei
Restaurant P4 = 0,2*5+0,8*30 = 25 mil. lei
Investiţia in fabrica de bere are cea mai mică valoare probabilă a costului.

3
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
2. METODA RAMIFICATIEI (A ARBORELUI DE DECIZIE)

Metoda care poate fi aplicată la luarea deciziei în condițiile unui volum mare de
informații este metoda arborelui de decizie. Această metodă grafică ajută la analizarea
tuturor posibilităților ce apar la luarea deciziei în condiții de risc.
Mai precis arborele de decizie a fost creat pentru probleme în care întâlnim secvențe de
decizii în care fiecare dintre acestea are un număr de rezultate în urma implementării,
iar posibilitatea ca acestea să se realizeze este cunoscută sau poate fi estimată. Un
arbore de decizie poate fi construit prin analizarea evenimentelor și prin reprezentarea
posibilităților de decizie acolo unde sunt două sau mai multe posibilități. Această
metodă arată modalitățile în care poate să evolueze viitorul. Fiecare ramură a arborelui
de decizie este o combinație de posibilități și evenimente care pot să apară.
Pentru a putea avea control în această metodă trebuie să includem doar deciziile și
evenimentele importante.
ETAPE ÎN CONSTRUIREA ȘI ANALIZA ARBORELUI DE DECIZIE

1. Construirea diagramei arborelui de decizie

- Identificarea tuturor nodurilor de decizie și secvența în care acestea au loc.
- Identificarea deciziilor alternative pentru fiecare nod de decizie
- Identificarea evenimentelor aleatoare care pot avea loc după fiecare decizie.
- Elaborarea diagramei de decizie care să prezinte secvențele de decizie cât și
evenimentele aleatoare.
2. Estimarea
- Estimarea probabilității fiecărui rezultat posibil a fiecărui eveniment aleator
- Estimarea consecințelor fiecărui rezultat posibil și a fiecărei alternative de decizie
3. Evaluarea și selecția
- Calcularea valorii estimate a fiecărei alternative de decizie
- Alegerea alternativei de decizie care oferă cea mai atractivă valoare estimată.

REGULI ÎN CONSTRUCŢIA UNUI ARBORE DE DECIZIE

● Toate alternativele îşi au originea într-un nod de decizie pentru un eveniment
specific
(Nu amestecaţi niciodată alternative şi evenimente!)
● Alternativele asociate fiecărui eveniment (nod de stare) trebuie să se excludă
reciproc
● Suma probabilităţilor tuturor alternativelor luate în considerare la un nod de stare
va fi egală cu 1.
● Construcţia începe întotdeauna din stânga, alegerea deciziei optime se va face
ca urmare a rezolvării metodei, începând din partea dreaptă a arborelui.
● Nodul de decizie se reprezintă printr-un pătrat
● Nodul de stare se simbolizează printr-un cerc şi evidenţiază posibilităţile ce pot
să apară după ce a fost făcută alegerea.
● Din fiecare nod de decizie se reprezintă toate deciziile care pot fi luate în acel
punct.Fiecare ramură de decizie se oprește ăntr-un cerc care indică nodul de
stare. Din fiecare nod de stare ies alternativele care pot să apară.
●

4
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Problema 1: O companie producătoare de glucoză doreşte începerea livrărilor
produselor ei şi pe pieţele externe, însă capacitatea de producţie îi permite livrarea,
pentru început numai pe o singură piaţă. Conducerea companiei dorește să evalueze
oportunitatea intrării pe piețele din două ţări: Rusia şi Germania. În oricare din
alternativele alese, vânzările ar putea să aibă loc într-o perspectivă optimistă (vânzări
înalte) şi într-una pesimistă (vânzări joase), aceste perspective fiind date de
probabilităţile 0,8 şi 0,2 pentru Germania şi, respectiv, 0,6 şi 0,4 pentru Rusia.
În Germania profitul aşteptat în urma unor vânzări înalte este de 40 milioane u.m,
iar în cazul unor vânzări joase doar 6 milioane u.m., pe când în Rusia vânzările înalte
aduc un profit asteptat de 50 milioane u.m., iar cele joase de 12 milioane u.m.
În ţara în care se va realiza un profit aşteptat mai mare, compania ar putea utiliza
veniturile obţinute pentru :
- creşterea livrărilor;
- construirea unei fabrici în acea ţară;
- începerea livrărilor şi în cealaltă ţară.
Rezolvare:
Datorită profitului aşteptat mai mare în Rusia, aceasta va fi ţara în care
compania va investi prima dată.

Max (PA, PB)= Max(33,2; 34,8) = 34,8 mil. u.m.

●
Problema 2: O companie doreşte achiziţionarea unui utilaj necesar în procesul
său de producţie. Această achiziţie poate fi realizată prin cumpărarea unui utilaj nou cu
plata integrală, cumpărarea unui utilaj folosit sau cumpărarea unui utilaj nou în leasing.

5
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE

Rezolvare:

MIN (PA, PB, PC) = MIN (1400, 680, 600) = 600$

●

6
 MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Problema 3: O firmă îşi propune lansarea unui nou produs pe piaţă. Succesul
acestei acţiuni depinde de existenţa pe piaţă a altor produse similare realizate în
competiţie, posibilitate estimată la 70% cât şi de preţurile la care acest produs există pe
piaţă şi cel la care firma reuşeşte să îl realizeze.
Se cunosc profiturile pe care le poate realiza firma pentru fiecare preţ pe care
aceasta îl poate fixa, raportându-se la preţurile concurenţei, cât şi estimări ale
posibilităţilor preţurilor pe care le poate stabili concurenţa ca urmare a lansării
produsului de către firmă.
Preţul stabilit Preţ concurenţă Preţ concurenţă Preţ Profit in
de firmă scăzut (Sc) mediu (Mc) concurenţă condiţiile lipsei
ridicat (Rc) concurenţei
Probab Profit Probabi Profit Proba Profit
ilitate firmă litate firmă bilitat firmă
e
Scăzut (S) 0,75 25 0,15 40 0,10 45 55
Mediu (M) 0,20 35 0,70 45 0,10 50 75
Ridicat (R) 0,10 15 0,30 25 0,6 54 90

Rezolvare:

0
Pentru nodul B valoarea aşteptată a profitului este:
B= 0,75*25+0,15*40+0,10*45=29,25 mil. u.m.
Pentru nodul C valoarea aşteptată a profitului este:
C= 0,20*35+0,70*45+0,10*50=43,5 mil. u.m.

7
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Pentru nodul D valoarea aşteptată a profitului este:
D= 0,10*15+0,30*25+0,60*54=41,4 mil. u.m.
Punctul 2 este punct de decizie, astfel încât dacă există competiţie trebuie să se aleagă maximul
dintre punctele B,C,D; iar dacă nu există competiţie trebuie să se aleagă profitul maxim aşteptat.

Simbolul „pătrat” semnifică moment de decizie (nodul de decizie), iar „cercul” arată
alternativele care pot să apară (nodul de stare)

În punctul 2 de decizie, dacă există concurenţă:

max(B,C,D)=43,5 mil. u.m. (adoptăm un preţ mediu, indiferent de preţul concurenţei)
În punctul 2 de decizie, dacă NU există concurenţă:
max(55,75,90)=90 mil. u.m. (adoptăm un preţ ridicat)
Valoarea aşteptată a deciziei „lansăm produsul” (ramura A) va fi:
A=0,7*43,5+90*0,30=57 mil. u.m.
Decizia este aceea de a lansa produsul la un preţ mediu dacă există concurenţă când se va
obţine un profit aşteptat de 43,5 mil. u.m. sau de a vinde produsul la preţ ridicat dacă nu
există competiţie.

●
Problema 4: Aplicaţi metoda arborelui de decizie la alegerea variantei optime
pentru fabricarea de elemente prefabricate pentru construcţii pe o linie de fabricaţie
mare (M) sau pe o linie de fabricaţie mică (m). Definiţi nodul de decizie şi nodul de
stare, completaţi spaţiile goale, determinaţi varianta optimă şi faceţi trei propuneri
pentru secvenţa a doua de decizie.

Rezolvare:
Nodul de decizie= punctul (momentul) originii tuturor alternativelor de decizie.
(momentul luării deciziilor)
Nodul de stare= arată alternativele care pot să apară; alternativele asociate
unui eveniment trebuie să se excludă reciproc. Suma probabilităţilor alternativelor
trebuie să fie întotdeauna 1.

8
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE

Pentru nodul A valoarea aşteptată a profitului este:

A= 0,7*50+0,3*30=44 mil. u.m.
Pentru nodul B valoarea aşteptată a profitului este:
B= 0,4*20+0,6*10=14 mil. u.m.
Punctul 1 este punct de decizie, astfel încât în funcţie de profitul aşteptat trebuie să se aleagă
între a fabrica pe o linie de producţie mare (M) sau mică (m).
Datele trecute cu albastru sunt date ca model pentru aplicarea metodei.
În funcţie de valorile din figură vom alege o linie de fabricaţie mare (M).
Pentru punctul 2 de decizie putem propune:
- deschiderea unui magazin în zona cu cele mai mari cereri;
- asocierea cu firme de renume din domeniul construcţiilor care să folosească
materialele oferite de noi;
- asocierea cu firme de renume din domeniul vânzărilor de materiale de construcţii.
●
Problema 5: Aplicaţi metoda arborelui de decizie pentru o firmă producătoare de
porţelan.
a) Explicaţi semnificaţia simbolurilor şi completaţi schema cu valori.
b) Calculaţi valorile probabile şi alegeţi varianta optimă.
c) Propuneţi alte trei decizii care pot fi luate în secvenţa a doua de decizie.

Rezolvare:

9
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Nodul de decizie= punctul (momentul) originii tuturor alternativelor de decizie.
(momentul luării deciziilor)
Nodul de stare= arată alternativele care pot să apară; alternativele asociate
unui eveniment trebuie să se excludă reciproc. Suma probabilităţilor alternativelor
trebuie să fie întotdeauna 1.

Pentru nodul A valoarea aşteptată a profitului este:

A= 0,4*50+0,6*30=38 mil. u.m.
Pentru nodul B valoarea aşteptată a profitului este:
B= 0,7*30+0,3*25=28,5 mil. u.m.
Punctul 1 este punct de decizie, astfel încât în funcţie de profitul aşteptat ar trebui să ne extindem
şi pe pieţele externe.
(Atenţie: culoarea albastra arată ceea ce trebuie sa inventaţi voi)
Pentru punctul 2 de decizie putem propune:
- Lansarea pe piaţă (atât internă cât şi externă) a unui nou produs;
- Pătrunderea pe noi pieţe externe;
- Creşterea producţiei cu 30% anual.

10
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Cum să crești numărul de turiști care vin în oraș?
Sunt luate în considerare două strategii alternative. În primul rând, pot fi utilizate
mijloacele tradiționale ca reclame, pliante etc. și ar costa 100.000 USD. Comunitatea
estimează că numărul de turiști va crește cu 5% (200 000 USD venituri adăugate) cu
probabilitate 80% și o creștere cu 25% (300 000 USD venituri adăugate) cu
probabilitate 20%.
Alternativ, comunitatea poate opta pentru programul Capitală Culturală
Europeană; costul aplicației este estimat la 250.000 USD. Șansele de succes sunt de
40%. În cazul în care comunitatea nu reușește să promoveze corespunzător programul,
numărul de turiști va crește doar cu 2% (100 000 USD venituri adăugate). În cazul în
care programul are succes, numărul turiștilor poate crește cu 30% (300 000 USD
venituri adăugate) situație estimată ca având o probabilitate de 25% sau cu 60% (1 000
000 USD venituri adăugate) probabilitatea estimată a evenimentului fiind de 75%.

Soft utilizat : http://www.silverdecisions.pl/

Alte surse bibliografice:

- Exemple de aplicatii care utilizează metoda arborelui de decizie:
https://github.com/SilverDecisions/SilverDecisions/wiki/Gallery
- https://en.wikipedia.org/wiki/Decision_tree
-

11
MANAGEMENT. PROBLEME REZOLVATE
Descrierea problemei deciziei:
Administrația publică (AP) dorește să investească într-un program de
conștientizare a importanței vaccinărilor. Deoarece campania va fi subvenționată de
guvern (30%) și industria farmaceutică (70%), AP se concentrează mai degrabă pe
creșterea raportului de conștientizare a imunizării decât pe cost, atunci când se iau în
considerare diferite alternative (valoarea subvenției depinde de rezultatul său potențial).

AP poate solicita o subvenție mare pentru a începe o campanie socială

costisitoare, care ar ajunge la un grup țintă și, prin urmare, le-ar crește gradul de
conștientizare a imunizării cu aproximativ 30% - 35%. Alternativ, AP poate combina o
campanie socială mai ieftină cu o ușoară modificare a programului educațional. Acest
scenariu este puțin mai complicat și consumă mult timp, dar poate fi și mai eficient.
Probabilitatea de a ajunge la grupul țintă aici este estimată la 80%: dacă grupul țintă
este atins, campania are succes și raportul ar trebui să crească cu aproximativ 20%-
40%. În caz contrar, creșterea ar fi de maximum 10%. Într-un astfel de caz, AP poate
solicita suplimentar ajutor organizațiilor neguvernamentale, deoarece acestea au fost
destul de populare recent, astfel încât ar putea crește un pic raportul. Problema este că
AP nu știe dacă ONG-ul ar fi dispus să ajute - șansele sunt estimate la 50:50. Dacă
ONG-ul decide să ajute la campanie, raportul ar trebui să crească cu 30%-40%.

12