Ministerul Educației și Cercetării

Colegiul Tehnic „Apulum”

Alba-Iulia

Proiect de certificare a calificării absolvenților învățământului liceal

Filiera tehnologică- nivel 4

Clasificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ȘI CERA

Îndrumător: Absolve

Profesor: Crișan Cristina Aurelia Demyan Larisa

Maistru instructor: Borz Anica

Clasa a XII-a B

1
Tema proiectului: Tehnologia de fabricare a produsului de
tip bibelou “FECIOARA MARIA”

2
 Cuprins

Argument ........................................................ ………………………….......................pag. 1

Fișa Tehnologică..................................................................................................... ......pag. 2

Cap. I: Descrierea procesului tehnologic ........................................ ………………....pag. 7

Cap .II: Prepararea barbotinei de turnare .............................................. ……………..pag. 9

Cap.III:Fasonarea produsului „Fecioara Maria” ..........................................................pag. 11

Cap.IV:Uscarea produsului „Fecioara Maria”...................................................... ........pag. 14

Cap.V:Glazurarea prin imersie a produsului „Fecioara Maria”.…...............................pag. 16

Cap. VI: Arderea produsului „Fecioara Maria”... ……................................................ pag. 18

Cap .VII: Decorarea produsului „Fecioara Maria”................................................. .... .pag. 22

Cap .VIII: Sănătatea şi securitatea muncii ......................................................... ……….pag. 26

Bibliografie

Anexe

3
 ARGUMENT

Industria ceramică, ramură importantă a economiei noastre naționale, produce astăzi,

alături de obiecte de artă și uz casnic, o mare varietate de piese tehnice, de o deosebită
complexitate. Datorită unor performanțe deosebite, materialele ceramice au pătruns, practic în
toate industriile, înlocuind cu succes material tradiționale sau contribuind la realizarea unor
produse complexe.
Primele produse ceramice realizate au avut la bază argilă, care umezită putea fi
modelată, iar prin uscare și ardere devenea rezistentă. Această artă a apărut independent, în
mai multe puncte ale lumii.
Masei ceramice inițiale, i s-a adus, cu trecerea anilor, modificări, care au condus la
realizarea unor produse cu calități superioare. Astfel, în China, ,,țara porțelanurilor albastre”,
cuvântul țî, adică porțelan, apare în cărți în anul 2250 î.e.n. Articole din porțelan au fost
create doar în timpul dinastiei Tang, când China avea 20 de manufacturi.
În anii următori se aduc îmbunătățiri calității produselor de porțelan și în secolele XIV
și XV, industria porțelanului cunoaște în China un deosebit avânt.
Porțelanul chinezesc pătrunde în Europa abia în anul 1298, în urma expediției lui
Marco Polo.

Produsele ceramice- reprezintă o categorie de produse finite obținute prin arderea

la temperaturi ridicate a unui amestec de materii prime silicioase (SiO2) și argiloase.
Natura materialului ceramic (montmorillonitul) reprezintă unul din factorii esențiali
care diferențiază materialele ceramice între ele.
Pentru obținerea produselor ceramice materiile prime suportă o serie de transformări
fizico-chimice în cadrul operațiilor tehnologice. Operațiile în succesiunea lor logică alcătuiesc
fluxul tehnologic.
Pentru acest proiect am ales ca temă tehnologia de fabricare a produsului de tip
bibelou “ Fecioara Maria”. Materiile prime aduse la finețea și puritatea dorită sunt dozate
conform unei rețete de fabricație. Cu ajutorul ustensilelor se prepară masa ceramică (barbotina
de turnare), adică amestecul omogen de materii prime.
Pentru realizarea produsului, masa ceramică barbotina pentru turnare trece prin mai
multe operații tehnologice respectând schema procesului tehnologic de fabricare a produsului
care se regăsește în anexa 1.

4
 FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
Bibelou de porțelan
„FECIOARA MARIA”

Condiții tehnice :
1. Greutatea – 300 g
2. Aspect – articolul se prezintă glazurat, ars și decorat cu săruri și coloranți ceramici
conform pozei.

5
Nr.
crt. Denumirea operației Materii prime/masa Scule și dispozitive Particularități
ceramică tehnice

 pentru realizarea  timpul de

produsului s-a formare a
folosit o forma peretelui
de ipsos din: ceramic este
-un capac ,baza de 6-7
A. Fasonarea si 4 șticluri minute;
-barbotina de laterale;  grosimea
a. turnare  cuțit; peretelui
- prin turnarea în  cană pentru ceramic e de
forme de ipsos cu turnat barbotină; 3-4 mm;
răsturnare  recipient pentru  timpul de
colectarea răsturnare
surplusului de pâna la
barbotină; scoaterea din
forma de
ipsos este de
1–1,5 h;
 se taie cu
cuțitul
surplusul de
la orificile de
turnare;
 se scoate din
forma de
ipsos și se
așează pe un
suport plan;

 cuțit  se elimină
 burete bavurile cu
 pensulă cuțitul și se
Retușarea bavurilor retușează cu
b. buretele
umed, cu
multă atenție
pentru a nu
se retușa din
relieful

6
 produsului;

 rafturi perfect  „Fecioara

plane Maria ” se
așează pe raft
pentru uscare
în poziție
„bază”;
 rafturile să
nu fie
deteriorate;
 culoarea
produsului
B. Uscarea naturală uscat sa fie
albă;

 sărurile să nu
 pensulă de aibă
mărime mare concentrație
-săruri de din păr de prea mare
culoare: bej, gri, veveriță astfel încât
negru,albastru, nuanța de
verde,marmorat sare să se
apropie cât
mai mult de o
culare
naturală;
 pensula să fie
cât mai lată
pentru a
acoperi
C. Decorarea cu săruri suprafețe
mari cu
săruri;
 produsul să
fie foarte
bine uscat
pentru a
putea absorbi
sărurile și
pentru a
penetra în
acesta
 se decorează
produsul
Fecioara
Maria;
- plăci  nișă pentru  produsul se
refractare desprăfurea arde în
plăcilor; poziție
7
 - suporți  cuptor cameră dreaptă;
cu gaz;  durata de
ardere 4-5
ore;
D. Arderea biscuitului
 temperatura
de ardere este
de 750-780◦C

 bandă de pluș  desprăfuirea

 magneți produsului cu
permaenți aer
comprimat;
 densimetru
 îndepărtarea
 bazin de eventualelor
-glazura albă glazurare urme de
grăsime prin
spălare cu apă
călduță sau alți
solvenți ;
 modul de
glazurare: se
E. Glazurarea prinde pasărea
semifabricatului prin flamingo cu
ambele mâini
imersie cu un deget de
la mâna stângă
pe cap și cu 3
degete de la
mâna dreaptă
în partea de
jos;
 se introduce în
baia de glazură
cu partea
laterală pentru
câteva secunde
și se scoate cu
capul în sus în
poziție
dreaptă.

- coloranți:  pensule de  coloranții se

verde, negru, mărimi diferite amestecă cu
rosu,auriu din păr de terpinol și
veveriță ulei de
F. Decorarea cu coloranți colofoniu;
 pensulele să
fie de mărimi
diferite
pentru fiecare
detaliu a
produsului;

8
  după operația
de decorare
urmează
arderea
decorului

- plăci  cuptor tip  produsele se

refractare cameră cu gaz încarcă cât
- suporți  vagonet mai ergoomic
G. Arderea decorului  suporți  temperatura
de ardere
fiind 800 ◦C

9
 CAPITOLUL I - Descrierea procesului tehnologic de realizare a
produsului de tip bibelou „Fecioara Maria”

În tehnologia de fabricare a porțelanului de menaj și decorative se aplică două variante

de fabricare:
- varianta tradițională
- varianta modernă

Pentru produsul „Fecioara Maria” s-a folosit varianta tradițională, aceasta constă
în parcurgerea a două etape de ardere:
- arderea I (biscuitarea)
- arderea a II-a (arderea glazurii)

Materiile prime -sunt substanțe naturale sau sintetice, organice sau anorganice care
printr-o serie de transformări fizico-chimice ce au loc pe parcursul unui proces thenologic
ajung sub forma unui produs finit.

Masa ceramică -reprezintă amestecul omogen format din materii prime solide și apă.
Masa ceramică utilizată pentru obținerea produsului pasărea flamingo este barbotina de
turnare .
Tipuri de masă ceramice:
- barbotina de turnare;
- barbotina termo-plastică;
- pasta plastică;
- pasta semi-uscată;
- pulberea ceramică.

Barbotina de turnare -reprezintă o suspensie apoasă formată dintr-un amestec

omogen de materii prime solide (caolin, feldspast, nisip cuarțos) și apă.

Fasonarea -este operația tehnologică prin care sub acțiunea unei forțe, masa ceramică
primește forma și dimensiunile dorite, pe care și-o menține și după încetarea acțiunii forței
respective.
Pentru fasonarea produselor de menaj și decorative pot fi aplicate următoarele procedee de
fasonare a barbotinei de turnare:
- turnarea în forme de ipsos cu răsturnare și turnarea în forme de ipsos cu umplere.
Procedeeul de fasonare folosit pentru fasonarea produsului este turnarea cu
răsturnare și modelarea manuală a pastei.

10
 Uscarea- reprezită operația tehnologică care constă în eliminarea parțială a apei din
semifabricatul fasonat sub acțiunea unui agent de uscare.
Rolul uscării:
- crește rezistența mecanică a semifabricatului
- contracția la uscare

Retușarea- reprezintă operația tehnologică de îndepărtare a bavurilor și a surplusului

de pastă plastică.

Arderea- reprezintă tratamentul termic realizat cu scopul de a provoca în masa ceramică

transformările fizico-chimice care să conducă la obținerea caracteristicilor dorite pentru
produsul finit.
Rolul arderii:
ARDEREA I – rol: formarea ciobului și creșterea rezistenței mecanice.
ARDEREA a II-a – rol: topirea și fixarea glazurii.

Glazurarea- reprezintă operația tehnologică prin care pe suprafața semifabricatului se

aplică un strat subțire de glazură care va fi fixat printr-o ardere la temperaturi înalte. Prin
prepararea glazurii se înțelege măcinarea și omogenizarea componenților sub o formă
potrivită procedeului ales de aplicare.
ARDEREA I -se realizează la temeparura de 800◦C timp de 4 ore.
ARDEREA a II-a se realizează la temperatura de 1360 ◦C timp de 8 ore.
Arderea a II-a reprezintă etapa tehnologică de ardere a decorului de pe glazură, în timpul
arderii culorile se topesc și se leagă cu glazura.

Pentru produsul ,,Fecioara Maria” se folosește glazura crudă, metoda de glazurare

folosită este imersia (scufundare).
Rolul glazurii:
- mărește rezistența la agenții chimici;
- permite o întreținere mai ușoară a semifabricatului;
- reduce permeabilitatea a apei și a gazelor;
- îmbunătățirea aspectului estetic al semifabricatului ca urmare a luciului;
imprimat de către glazură;
- mascarea în anumite condiții a culorii nedorite a semifabricatului.

Decorarea- reprezintă operația tehnologică prin care pe suprafața semifabricatului se

aplică un material de decorare (săruri, coloranți, decalcomani), care va fi fixat printr-o ardere
suplimentară numită arderea decorului.
Produsul ,,Fecioara Maria” a fost decorat cu ajutorul sărurilor și a coloranților.
Arderea a III-a are loc la 800 oC timp de 4 ore.

11
 CAPITOLUL II – Prepararea barbotinei de turnare

Barbotina de turnare – reprezintă o suspensie apoasă formată dintr-un amestec de

materii prime solide și apă.
În general, porțelanul de menaj și decorativ intră în categoria porțelanului feldspastic,
tare, ceea ce înseamnă că la fabricarea sa se utilizează o masă ceramică de natură feldspatică.
Matreriile prime principale utilizate în compoziția masei ceramice, de obicei, sunt:
- caolin 50 % materie primă plastică;
- feldspat 25 %, materie primă neplastică, cu rol de fondant ceea ce înseamnă că se
utilizează pentru a reduce temperatura de formare a topiturii în timpul arderii, ceea ce
va permite reducerea porozității semifabricatului ars;
- nisip cuarțos 25 %, materie primă neplastică, cu rol de degresant, ceea ce înseamnă
că se utilizează pentru a reduce plasticitatea și pentru a îmbunătății proprietățiile după
uscare și condițiile de desfășurare.
Materiile prime auxiliare se încadrează în intervalul de 1 – 2 % din compoziția masei
ceramice și se alege în funcție de tipul de masă ceramică care se prepară.
Pe lângă acestea, fluiditatea barbotinei de turnare se corectează cu ajutorul fluidifianților.
Pentru pregătirea și transformarea materiilor prime în barbotină se parcurg următoarele
operații:
- dozarea;
- măcinarea umedă;
- delaierea;
- sitarea;
- deferizarea;
- omogenizarea;
- deshidratarea prin filtrare;
- transportul barbotinei.
Tratarea operațiilor tehnologice pe larg se găsesc în anexa 5.

12
 Controlul calității barbotinei de turnare

Din cauza unor defecte apărute la prepararea masei ceramice, pentru ,,Fecioara Maria”
, pot apărea unele defecte care pot dăuna produselor fasonate sau pot evita formarea peretelui
ceramic.

Defecte care apar la prepararea barbotinei de turnare și cauze: ,,Fecioara Maria”

Nr. Denumirea defectului Cauze
crt.
1. Fluiditate necorespunzătoare Dozarea incorectă a materiilor prime, a apei și a
fluidifianților.
2. Barbotină impurificată Nerealizarea corectă a operațiilor de sitare și
deferizare.
3. Tixotropie necorespunzătoare Dozarea incorectă a materiilor prime plastice și a
materiilor prime neplastice.

13
 CAPITOLUL III – Fasonarea produsului de tip bibelou
,,Fecioara Maria”

Fasonarea -este operația tehnologică care prin acțiunea unei forțe exterioare masa
ceramică primește forma și dimensiunile dorite.
Pentru fasonarea prin turnare în formele de ipsos avem nevoie de barbotina de turnare
și de formele de ipsos.
Barbotina utilizată la fasonarea prin turnare trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
- să fie fluidă pentru a permite o curgere ușoară în fir continuu astfel încât să pătrundă
în toate detaliile formei;
- să aibă un conținut minim de apă;
- pentru a se evita uzarea rapidă a formei de ipsos și pentru a permite formarea peretelui
ceramic într-un timp cât mai scurt;
- să nu fie tixotropă pentru a se evita formarea valurilor pe suprafața semifabricatului
și respectiv formarea unui perete ceramic prea gros;
- să nu conțină particule de materii prime cu granulația prea fină pentru a se evita
fisurarea și crăparea semifabricatului pe parcursul uscării;
- să nu sedimenteze.

Formele de ipsos -sunt tipare poroase care au proprietatea de a absorbii apa, ceea
ce permite formarea peretelui ceramic.
Procedeele de fasonare pentru barbotina de turnare sunt:
- turnarea cu răsturnare
- turnarea cu umplere.
Produsul de tip bibelou ,,Fecioara Maria” s-a realizat cu o forma de ipsos..
Forma de ipsos este formată din capac, bază si 4 șticluri laterale.
Fasonarea produsului ,,Fecioara Maria” s-a realizat prin turnarea barbotinei cu
răsturnare.

14
 Forma de ipsos utilizată la turnarea cu răsturnare, trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
- să fie formată dintr-un număr cât mai redus de șticluri pentru a permite asamblarea și
dezasamblarea cât mai ușoară a formei;
- știclurile formei trebuie să se îmbine perfect, pentru a se evita formarea unor bavuri
pronunțate;

- știclurile formei să nu se îmbine sub formă de unghiuri ascuțite pentru a se evita

fisurarea semifabricatelor formate;
- oglinda formei să absoarbă ușor și uniform apa din barbotină, pentru a permite
formarea peretelui ceramic într-un timp cât mai scurt și o grosime uniformă;
- oglinda să nu fie uzată pentru a se evita zgârieturile și rugozitățile pe suprafața
semifabricatelor;
- formele de ipsos să fie ușoare pentru a se permite o manipulare ușoară a lor;
- formele de ipsos să fie rezistente la acțiunea apei pentru a avea un ciclu de utilizare cât
mai îndelungat;
- formele de ipsos să aibă rezistență mecanică.

Etapele de lucru care se parcurg pentru realizarea produsului

1) Pregătirea formei de ipsos

- Dezasamblarea formei;
- Verificarea oglinzii și curățarea știclurilor;
- Asamblarea formei de ipsos.

2) Pregătirea barbotinei

- Agitare
- Sitare
- Agitare
Pentru turnarea barbotinei cu răsturnare avem următoarele etape de lucru:
- Turnarea barbotinei în interiorul formei de ipsos se face în fir continuu pentru a
permite evacuarea aerului;
- Menținerea barbotinei în interiorul formei de ipsos timp de 3-7 minute, până când se
formează peretele ceramic cu grosimea dorită;

Răsturnarea surplusului de barbotină din formă se face astfel:

- La început forma este înclinată la 45º și abia atunci când s-a format bine peretele
ceramic forma este răsturnată în totalitate; cu menținerea formei în poziția răsturnată
timp de 1-1,5 h în funcție de mărimea formei;
- Aducerea formei de ipsos în poziția inițială;
- Uscarea semifabricatului în interiorul formei de ipsos;
- Îndepărtarea dopului de pastă, pus în orificiu, preretușarea semifabricatului fasonat;
15
 - Dezasamblarea formei:
- capac;
- bază;
- șticluri laterale.
- Scoaterea semifabricatului fasonat din forma de ipsos;
- Retușarea semifabricatului fasonat cu ajutorul unui cuțit ceramic și cu un burete umed.

Retușarea -reprezintă operația tehnologică care constă în remedierea unor defecte care apar
în urma operației de fasonare.

Controlul calităţii semifabricatului fasonat

Calitatea semifabricatelor fasonate prin turnare în forma de ipsos este influenţată direct de:
- calitatea barbotinei de turnare;
- calitatea formei de lucru;
- respectarea regimului de lucru.

Nerespectarea următoarelor condiţii determină apariţia defectelor din următorul tabel:

Nr. Denumire defect Cauze
crt.
Bavuri • uzarea formei de ipsos;
1. • neîmbinarea perfectă a şticlurilor.
Fisuri, crăpături • şticlurile formei de ipsos au fost îmbinate în unghiuri
ascuţite;
• porozitatea formei de ipsos a fost prea mare;
2. • conţinutul de apă din barbotină a fost prea mare;
• manipularea greşită a semifabricatului la scoaterea
din formă.
3. Valuri • turnarea barbotinei în formă nu s-a făcut în fir continuu;
• barbotina a avut o tixotropie prea mare.
4. Goluri de aer în • nedezaerarea barbotinei după turnarea în formă.
peretele ceramic
5. Zgârieturi şi • oglinda formei nu a fost curăţată înainte de utilizare.
rugozităţi
6. Grosimea • nerespectarea timpului de formare a peretelui ceramic;
necorespunzătoare a • porozitatea formei de ipsos a fost prea mare sau prea
peretelui ceramic mică;
• barbotina utilizată nu a avut consistenţa dorită.
7. Grosimea • porozitatea formei de ipsos a fost diferită în anumite
neuniformă a porţiuni.
peretelui ceramic

16
 CAPITOLUL IV - Uscarea produsului de tip bibelou
„Fecioara Maria”

Uscarea- reprezintă operația tehnologică care constă în eliminarea parțială a apei din
semifabricatul fasonat în vederea prelucrării lui ulterioare.
Există două metode de uscare:
- metoda manuala
- metoda artificială, când se folosesc uscătoarele
Uscarea semifabricatului fasonat se face natural.
Uscarea naturală- se bazează pe menținerea semifabricatului fasonat în spații special
amenajate la temperatura mediului ambiant, pană când se ajunge la umiditatea dorită.
Agentul de uscare -poate fi aerul din încăperea respectivă sau gazele de ardere recuperate din
zona cuptorului.
În atelierul din școală semifabricatul fasonat se usucă prin menținerea lui într-o încăpere la
temperatura camerei; semifabricatul fiind așezat pe o planșă dreaptă pentru a se evita
deformarea lui.
Condiții de uscare:
- umiditatea agentului de uscare să fie redusă și constantă;
- între semifabricate să se lase spații libere pentru a permite păstrarea agentului de
uscare pe toata suprafața semifabricatului;
- altă condiție este la agentul de uscare:să cadă perpendicular pe suprafața
semifabricatului.

Controlul calității semifabricatului uscat

Calitatea semifabricatelor uscate depinde foarte mult de următorii factori:
• caracteristicile materiilor prime şi a masei ceramice utilizate în compoziţia
semifabricatului;
• respectarea regimului de uscare (temperatura, umiditatea, viteza, debit, direcţia agentului
de uscare);
• respectarea condiţiilor de încărcare a semifabricatelor în vederea uscării.

17
 Defecte la uscare:

Nr. Denumire defect Cauze

crt.
1.  viteza de uscare a fost prea mare;
 temperatura de uscare a fost prea mare;
 umiditatea inițială a semifabricatului a fost
Fisuri și crăpături prea mare;
 existența golurilor de aer în peretele
ceramic;
 granulometria materiilor prime utilizate în
compoziția semifabricatului a fost foarte
fină.
2. Fisuri în forma literei ,,S”  montarea greșită sau uzarea avansată a
presei melc vacuum
3. Deformarea semifabricatului  așezarea semifabricatului pe suprafețe
deformate;
 manipularea necorespunzătoare a
semifabricatului înainte de uscare.
4. Uscarea neuniformă  direcția agentului de uscare nu a fost
perpendicular pe suprafața semifabricatului;
 nu au fost lăsate spații libere între
semifabricate pe parcursul uscării;
5. Umiditatea finală prea mare  durata de uscare nu a fost corespunzătoare;
 umiditatea inițială a materiilor prime a fost
mare.

18
 CAPITOLUL V – Glazurarea produsului de tip bibelou
„Fecioara Maria”

Glazurarea- este operația tehnologică care constă în depunerea unui strat subțire și
transparent de glazură pe suprafața semifabricatelor; care va fi fixată printr-o ardere la
temperatura de 1360oC .

Glazura -în stare crudă este o suspensie apoasă, iar în stare arsă se prezintă sub forma
unui strat lucios, sticlos, neted, transparent care acoperă suprafața produselor ceramice.
Pentru produsele de menaj și decorative se pot aplica următoarele procedee de glazurare:
- glazurarea prin imersie;
- glazurarea prin pulverizare;
- glazurarea în perdea-jet.
Pentru produsul ,,Fecioara Maria” s-a folosit glazurarea prin imersie.
Prepararea glazurii se bazează în principal pe măcinarea și omogenizarea materiilor
prime în morile cu bile.
Procesul tehnologic de preparare a glazurii diferă în funcție de tipul de glazură care se prepară
(crudă și fritată).
Pentru produsul ,, Fecioara Maria” am folosit glazura crudă a cărei schemă se găsește în
anexa 4.
Pentru produsele ceramice de menaj și decorative, cel mai des se utilizează glazura de tip
feldspatic, ceea ce înseamnă că materiile prime sunt:
- caolin;
- feldspat;
- nisip.
Materiile auxiliare sunt:
- Stabilizanții: - au rolul de a reduce gradul de sedimentare al glazurii.
- Aderanții: - au rolul de a permite o bună fixare a stratului de glazură pe suprafața
semifabricatului.
- Coloranții: - rol: se utilizează atunci când se dorește să se lucreze cu o glazură
colorată.
- Apa

19
 Etapele de lucru în vederea glazurării produsului

1) Pregătirea semifabricatului în vederea glazurării:

- se desprăfuiește semifabricatul;
- se degresează suprafețele care conțin urme de grăsime;
- se verifică calitatea glazurii;
- unele semifabricate trebuie date cu parafină pe anumite porțiuni pe care nu vrem să
aplicăm glazura.
2) Pregătirea glazurii:
- agitare;
- sitare;
- deferizare;
- agitare;
- verificarea consistenței glazurii.
3) Glazurarea propriu-zisă:
- procedeeul de depunere a glazurii prin imersie constă în introducerea întregului produs
în suspensia de glazură;
- scoaterea suprafeței de sprijin a semifabricatului într-o poziție care să permită
scurgerea surplusului de glazură;
- ștergerea suprafeței de sprijin a semifabricatului prin trecerea acesteia pe deasupra
unui burete care să fie în permanență umezit cu apă curată;
- corectarea cu pesula a lipsei de glazură de pe suprafața semifabricatului.

Controlul calității semifabricatului după glazurare

Majoritatea defectelor care sunt determinate fie de utilizarea unei glazuri necorespunzătoare,
fie de nerespectarea regulilor referitoare la glazurare sunt vizibile numai dupa arderea
glazurii.
După glazurarea propriu-zisă pot apărea următoarele defecte:
Nr. Denumire defect Cauze
ctr.
1.  manipularea neîngrijită a
Lipsa de glazură semifabricatului în timpul glazurării;
 existența pe suprafața
semifabricatului a unor urme de
grăsime;
2. Urme de glazură pe suprafața de sprijin  nu s-a realizat ștergerea de glazură
a semifabricatului după glazurare.

20
 CAPITOLUL VI – Arderea produsului de tip bibelou
„Fecioara Maria”

Arderea -este un tratamentul termic realizat cu scopul de a provoca în masa ceramică

transformările fizico-chimice care să conducă la obținerea caracteristicilor dorite pentru
produsul finit.

Arderea produselor ceramice se desfăşoară în două etape:

- arderea biscuitului are loc între 700- 900º C;
- arderea glazurii are loc între 1350- 1450º C.

Arderea I (biscuitarea):

- temperatura de ardere din cuptor este de 800º C

- durata de ardere a semifabricatului este de 4 ore
- tipul de cuptor: cuptor tip cameră cu funcţionaare periodică încălzit cu combustibil
gazos şi cu vatră mobilă
- atmosfera de ardere: trebuie să fie naturală sau slab oxidantă. Prezenţa atmosferei
reducătoare va avea influenţă negativă asupra calităţii semifabricatului ars,
determinând afumarea acestuia

Reguli de încălzire a plăcilor:

- plăcile refractare trebuie să fie date cu alumină, trebuie să fie desprăfuite, trebuie să
fie perfect plane şi să nu prezinte fisuri;
- produsele se încarcă unul lângă altul fără a se atinge, dar nu este voie ca un produs să
fie aşezat la îmbinarea dintre două plăci deoarece se poate deforma;
- în cazul produselor mai complexe se folosesc suporţi pentru ca produsul să nu se
deformeze

Arderea a II- a (arderea glazurii):

- temperatura de ardere din cuptor este de 1360º C

- durata de ardere a produsului este de 8 ore
- tipul de cuptor: cuptor de tip cameră cu funcţionare periodică încălzită cu combustibil
gazos şi cu vatră mobilă
- atmosfera de ardere: trebuie să fie prezente toate cele trei tipuri de atmosfere în
următoarea ordine: la început atmosfera oxidantă, urmată de o zonă în care atmosfera
trebuie să fie neutră, iar la finalul zonei de ardere atmosfera trebuie să fie reducătoare.
Scopul arderii a II- a a produselor ceramice este producerea unui strat aderent şi strălucitor de
glazură pe suprafaţa ciobului. Glazura dă produselor vitrificate şi nevitrificate o suprafaţă
foarte netedă, strălucitoare, cu mare duritate.

21
 Reguli de încărcare a produsului

- plăcile refractare trebuie desprăfuite, trebuie să fie perfect plane, să nu prezinte fisuri
şi se radominează
- produsele se încarcă la distanţă unul de celălalt pentru a se evita lipirea în timpul
topirii glazurii.
Regulile de ardere dintr- un cuptor sunt definite de următorii parametrii:
- temperatura de ardere

- durata de ardere

- atmosfera de ardere

Durata de ardere- reprezintă intervalul de timp cuprins între începutul încălzirii cuptorului
şi sfârşitul răcirii acestuia

Supraarderea -reprezintă depăşirea temperaturii şi duratei de ardere.

Subarderea -reprezintă neatingerea temperaturii şi duratei de ardere.

Temperatura de ardere- reprezintă temperatura maximă atinsă în timpul arderii.

La arderea I:
- subarderea determină fie obţinerea unor semifabricate cu rezistenţă mecanică redusă, fie
deformarea acestora;
- supraarderea determină fie fisurarea semifabricatului, fie porozitatea semifabricatului ars
este mică
La arderea a II –a :
- atât subarderea cât şi supraarderea determină formarea unei glazuri fără luciu
- atmosfera de ardere indică compoziţia gazelor de ardere din cuptor ( O2, CO, CO2 ).
La arderea I -atmosfera de ardere trebuie să fie neutră sau oxidantă. Prezenţa atmosferei
de ardere reducătoare va avea influenţă negativă asupra calităţii semifabricatului ars
determinând afumarea acestuia.
La arderea a II-a -trebuie să fie prezente toate cele trei tipuri de atmosfere de ardere în
următoarea ordine: la început atmosfera oxidantă, urmată de o zonă în care atmosfera trebuie
să fie neutră, iar la finalul zonei de ardere atmosfera trebuie să fie reducătoare. Nerespectarea
acestei reguli nu va permite reducerea Fe +3 la Fe+2 ceea ce va determina în final obţinerea
unor semifabricate cu grad de alb redus.
Diagrama de ardere- reprezintă un grafic în care se înregistrează evoluţia temperaturii pe
parcursul duratei de ardere.
Orice diagramă de ardere, convenţional, este împărţită în trei zone de temperatură:
 Zona de încălzire;
 Zona de ardere, această zonă cuprinde trei sub zone:
- sub zona oxidantă
- sub zona neutră
- sub zona reducatoare
 Zona de răcire.

22
 Controlul calităţii aplicat pe parcursul arderii

În timpul arderii este impotrant să se verifice:

- temperatura de ardere, utilizând termocuplul
- atmosfera de ardere, utilizând aparatul Orsat
- presiunea gazelor din cuptor, utilizând tubul „U”
După arderea biscuitului a produselor se constată defectele datorită conducerii
necorespunzătoare a procesului de ardere, cât şi de nerespectarea parametrilor tehnologici
stabiliţi pentru fazele anterioare de lucru.

Defecte după arderea I

Nr. Denumirea defectului Cauze

crt.

1. Rezistenţa mecanică redusă • supraarderea semifabricatelor.

2. Fisuri şi crăpături • manipularea neîngrijită a semifabricatului în
timpul încărcării şi descărcării din cuptor;
• supraarderea semifabricatului.
3. Deformarea • plăcile utilizate pentru încărcare nu au fost
semifabricatului perfect
plane;
• aşezarea semifabricatului pe două plăci;
• umiditatea prea mare a semifabricatelor înainte
de
ardere.
4. Afumarea • atmosfera de ardere reducătoare;

23
 Defecte după arderea a II- a

Nr. Denumire defect Cauze

crt .
1. Grad de alb redus • nu s- a format atmosfera reducătoare la finalul etapei
de
ardere a glazurii ;
• utilizarea în compoziţia glazurii a unor materii prime
de
calitate inferioară.
2. Puncte de fier • nu s- a realizat deferizarea masei ceramice şi a glazurii.
3. Coajă de portocală • nedesprăfuirea semifabricatelor înainte de glazurare;
• porozitate necorespunzătoare a semifabricatelor înainte
de glazurare.
4. Scurgerea glazurii • nerealizarea acordului ciob-glazură.
de pe suprafaţa
semifabricatului
5. Harişarea • nerealizarea acordului ciob-glazură, tensiunea
superficială a glazurii a fost prea mare.
6. Glazură fără luciu • supraarderea sau subarderea glazurii.
7. Lipirea produselor • nu s- a îndepărtat complet glazura de pe suprafaţa de
pe placa refractară sprijin a semifabricatelor;
• neradominarea plăcii refractare înainte de utilizarea ei
în
procesul de ardere.
8. Urme de carborund • neradominarea plăcii refractare;
• uzura excesivă a plăcii refractare.
9. Fisuri şi crăpături • manipularea neîngrijită a semifabricatului în timpul
încărcării lor în cuptor;
• nerespectarea condiţiei de umiditate atunci când s- au
realizat produse cu lipituri;
10. Aspect rugos • nedesprăfuirea semifabricatelor înainte de glazurare .

24
 CAPITOLUL VII – Decorarea produsului de tip bibelou
„Fecioara Maria”

Decorarea- reprezintă operația tehnologică prin care, pe suprafaţa semifabricatelor se

aplică un material de decorare care va fi fixat printr-o ardere suplimentară, numită arderea
decorului.
Procedeele ce pot fi folosite la decorare, sunt urmatoarele:
- decorarea prin pictură

- decorarea cu benzi şi linii

- decorarea prin pulverizare

- decorarea cu decalcomanii

- decorarea prin ştampilare

Decorarea prin pictură- constă în realizarea modelelor decorative dorite ca urmare a

aplicării manuale, cu pensula, a diferitelor materiale de decorare pe suprafaţa produselor.

Materialele de decorare se pot aplica:

- pe suprafeţe foarte bine uscate

- pe suprafeţe biscuitate
- pe suprafeţe arse şi glazurate.

În cazul produsului „Fecioara Maria" decorarea a fost făcută cu coloranți ceramici și

săruri.
Rolul decorării:
• îmbunătăţirea calităţii comerciale a produsului;
• mascarea unor defecte minore (puncte de fier de dimensiuni mici, grad de alb redus, etc).
Pentru decorarea produsului „Fecioara Maria” am folosit decorarea cu coloranți ceramici
și săruri.

25
 Ustensilele folosite la decorarea produsului
„Fecioara Maria”

-cuţitele şi spatulele sunt destinate strângerii culorii pe paletă, mărunţirii şi zdrobirii

bulgărilor de culori sau la frecarea micilor cantităţi de culoare cu uleiuri potrivite decorării;
- pensule: pentru pictură sunt mai scurte şi mai bogate în păr şi servesc la întinderea culori
pe suprafeţe mai mult sau mai puţin mari;
- vase pentru terebentină şi diluant;
- stative de recipiente pentru prepararea culorilor;
- masa decoratorului este o masă obişnuită la care se adaptează o planşetă care în timpul
lucrului se ţine orizontal, iar în rest se rabate;
- paletele sunt plăci de sticlă sau porţelan care servesc la susţinerea culorilor sau
preparatelor în timpul decorării;
- rola prevăzută cu ştampilă;
- spatula;
- ştampila ( simplă sau rolă );
- aparat pentru trasat rânduri;
- pistol pentru pulverizare;
- maşină pentru sitografiat.
Culorile de sub glazură se aplică pe produse crude sau biscuitate, încă neglazurate.
După aplicarea lor, urmează glazurarea şi arderea de formare a ciobului. Sărurile rămân cu
un strat intermediar între ciob şi glazură, fiind protejat de glazură. Decorul obţinut cu astfel
de culori este foarte rezistent, imposibil de deteriorat la solicitări mecanice sau fizice.
Aplicarea culorilor este foarte dificilă din pricina absorbţiei prea mari a biscutului.
Defectele de decorare nu pot fi şterse, deoarece culoarea pătrunde în profunzime în biscuit.
Produsele decorate cu săruri se ard la temperaturi de 700 - 900º C, pentru obţinerea oxizilor.
La glazurare, oxizi nu pot fi antrenaţi de apa din glazură şi produsul rămâne colorat numai pe
o mică adâncime, în secţiune. În caz contrar, sărurile se solubilizează în apa glazurii care le
transportă prin toată secţiunea biscuitului şi produsul apare pătat pe ambele părţi.
Etapele de lucru:

1) Pregătirea produselor pentru decorare:

- produsele trebuie curăţate, degresate;

- verificarea calităţii semifabricatului;
- temperatura produselor trebuie să fie aproximativ egală cu temperatura mediului
înconjurător.

2) Pregătirea materialelor de decorare:

- colorantul sub formă de praf este omogenizat pe o paletă de sticlă cu ajutorul

clorofoniului şi a terebentinei, în modul următor: 35 – 40 % clorofoniu se topeşte într-
un vas emailat pe plita electrică şi se adaugă apoi în porţiuni mici, agitând continuu cu
60 – 65 % terebentină; amestecul se fierbe câteva minute pentru mărirea vâscozităţii.
Terebentina fixează colorantul, iar clorofoniul îi dă luciu.

26
 - excesul de terebentină este cauza curgerii colorantului, iar excesul de benzină
determină uscarea foarte rapidă a culorii în timpul lucrului.

3) Decorarea propriu-zisă: - colorantul este aplicat cu ajutorul pensulei pe produs, pe

zonele care vrem să le acoperim.
Pentru decorarea produsului „Fecioara Maria” am utilizat ca materiale de decorare:

- coloranti ceramici de culoare : rosu, verde, , negru, auriu.

- săruri de culoare: bej, gri, marmorat, verde,albastru,negru.

1) Retuşarea decorului:

O mare importanţă trebuie acordată culorii, căreia i se cer următoarele însuşiri:

- să se înglobeze uşor între firele de păr ale pensulei;
- să se scurgă uniform din pensulă;
- să adere bine la produs, într- un strat continuu;
- să se usuce într- un timp potrivit, aproximativ 15 minute.
-
2) Arderea decorului:

- temperatura de ardere din cuptor este de 800º C;

- durata de ardere a produsului este de 5 ore;
- tipul de cuptor: cuptor de tip cameră cu funcţionare periodică încălzit cu combustibil
gazos şi cu vatră mobilă.
-
3) Reguli de încărcare a produsului:

- produsele se încarcă la distanţă unul de celălalt pentru a se evita lipirea produselor în

timpul arderii coloranţilor;
- plăcile refractare trebuie să fie date cu alumină, trebuie să fie desprăfuite, să fie perfect
plane şi să nu prezinte fisuri.

27
 Controlul calităţii aplicat la decorarea prin pictură

Exemple de defecte la decorarea prin pictură:

Nr. Denumire defect Cauze

crt.
1. • existenţa unor pete de grăsimi pe suprafaţa care
Decor incomplet trebuie decorată;
• uscarea prea rapidă a colorantului datorită
nerespectării calităţii de terebentină utilizată în
compoziţia peretelui.
2. Prelingerea • fluiditatea prea mare a colorantului ca urmarea a
colorantului nerespectării reţetei de preparare.
(nerespectarea
conturului decorului)
3. Harişarea/exfolierea • nerespectarea acordului dintre materialul de
decorare şi suport pe care s-a aplicat.
4. Aspect rugos • nedesprăfuirea semifabricatului înainte de decorare.
5. Decor neclar • supraarderea sau subarderea decorului;
• aplicarea colorantului într-un strat prea subţire.

CAPITOLUL VIII - Sănătatea şi securitatea muncii

28
 Personalul din domeniul ceramic este obligat să respecte următoarele măsuri de protecţie a
muncii în ateliere, cum ar fi:
• purtarea echipamentului de lucru şi a încălţămintei este obligatorie;
• cuţitul tehnologic se ţine pe masă nu în buzunarul halatului;
• se interzice aruncarea pe jos a barbotinei sau a glazurii fiind pericol de accidentare prin
alunecare;
• atelierul trebuie iluminat şi ventilat astfel încât să asigure condiţii normale de muncă;
• pesonalul este obligat să cunoască părţile componente şi modul de funcţionare al
utilajelor;
• se interzice acţionarea tabloului de comandă la cuptorul de ardere şi intrarea în ţarcul
cuptorului de ardere nesupravegheat;
• se interzice folosirea utilajelor defecte;
• se interzice schimbarea becurilor, neoanelor şi a prizelor de către elevi;
• elevii sunt obligaţi să vină la activitatea practică în deplină capacitate de muncă, să nu
fie obosiţi sau în stare de ebrietate.

29
 Bibliografie

• Baiau G. Tehnologia materialelor de construcţii; E.D.P-

Bucureşti, 1990
Dinescu A.

• Bărbulescu A. Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Ed.

Tehnica,
Cionta N. Bucureşti, 1985
Ciontea N.
Todoran I.

• Banra V. Tehnologia fabricării şi prelucrării materialelor

ceramice,
Gangan L. E.D.P. Bucureşti, 1985
Surdeanu L.

• Banra V. Utilajul şi tehnologia produselor de ceramică fină,

cls. a XII - a
Gangan L. şi a XI – a E.D.P – Bucureşti, 1981
Surdeanu L.

• Enache M. Lucrări de laborator la tehnologia ceramică. I.P-

Bucureşti,
1979

30
 Anexa nr. 1

Schema procesului tehnologic de fabricare a produsului

Materii prime

Prepararea maselor ceramice

Fasonarea

Uscarea

Arderea I (arderea biscuitului)

Glazurarea

Arderea a II-a (arderea glazurii)

Decorarea

Arderea a III-a (arderea decorului)

CTC

Ambalare și livrare

31
 Anexa nr.2

Schema tehnologică de obținere a barbotinei de turnare

Caolin Feldspat Nisip cuarțos

Dozare gravimetrică Dozare Dozare gravimetrică

Măcinare umedă

Sitare

Deferizare

Barbotină de turnare

32
Anexa nr. 3

33
 Anexa nr. 4
Schema tehnologică de obținere a glazurii crude

Materii prime insolubile in apă

Dozare

Măcinare umedă și omogenizare

Verificarea fineței de măcinare
Înainte de descărcare
Sitare

Deferizare

Verificare consistenței glazurii

Glazură crudă

34
 Anexa nr.5
Operatii tehnologice
Nr. Denumirea Definiția Rolul Utilajul de
crt. operației operației Bază
Reprezintă -Pentru a
operația respecta cu
tehnologică prin precizie -Cântare
care se măsoară cantitățile automate și
1. Dozarea cantitățile din indicate de rețetă semiautomate
fiecare materie -Pentru a asigura -Dozatorul
primă,pe baza o alimentare Banda
unei rețete de constantă și
fabricație optimă cu
materia primă,a
utilajelor.
Reprezintă
operația
tehnologică prin
care sub acțiunea -Obținerea
unei forte se granulometriei -Moara cu bile
2. Măcinarea reduce dorite
umedă dimensiunile -Îmbunătățirea
granulelor de proprietăților
materie primă amestecului
până la valori
mai mici de 1mm
Reprezintă
operația
tehnologică care
constă in -Obtinerea fineței
3. desfacerea de măcinare -Delaiorul cu
Delaierea materiei prime în dorită pentru elice
apă sub agitare suspensia
continuă până respectivă
când se ajunge la
o suspensie
Reprezintă -Îndepărtarea
operația granulelor care
tehnologică prin nu corespund
care sub acțiunea d.p.d.v.
4. unor granulometric -Sita vibratoare
Sitarea forțe,granulele de -Obținerea unor sau sita simplă
materie primă amestecuri
sunt grupate pe omogene d.p.d.v.
fracțiuni granulometric

35
 granulometrice
Reprezintă -Obținerea -Baterie cu
5. operația gradului de alb magneți
Deferizarea tehnologică prin dorit -Electromagneți
care se -Evitarea -Magneți
îndepărtează apariției permanenți
compușii cu fer punctelor de fier
din amestec
Reprezintă
operația
tehnologică prin -Permite
6. care obținerea masei
Omogenizare componentele ceramice dorite -Agitator cu elice
rețetei de
fabricație se
amestecă în
vederea obținerii
unui amestec
Reprezintă -Îmbunătățirea
operația condițiilor de
tehnologică care prelucrare a
7. Deshidratarea constă în amestecului
prin filtrare eliminarea -Permite
parțiala a apei transofrmarea
dintr-o suspensie suspensiei în apă -Presă filtru
cu ajutorul unei
suprafețe poroase
numită pânză
-Asigură -Conducte
8. Transportul transportul -Pompă cu
supsensiei suspensiei de la membrană
un utilaj la altul
și de la o secție la
alta

36