Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Inginerie
Autovehicule Rutiere
2
4.6 Performantele la franare............................................................................40
4.7 Echilibrul rotii franate...............................................................................41
4.8 Parametrii capacitatii de franare................................................................42
4.9 Determinarea spatiului de franare..............................................................43
4.10 Determinarea timpului de franare............................................................43
4.11 Repartizarea fortelor de franare intre puntile autovehiculului.................45
Bibliografia........................................................................................................47
3
1.Alegerea parametrilor principali si organizarea generala
1.1 Studiul solutiilor similare
Pentru proiectarea unui nou tip de autovehicul, tinand cont de anumite date impuse, prin
tema, care precizeaza anumite particularitati legate de performantele si destinatia acestuia, avem
nevoie, in primul rand, sa se gaseasca un numar cat mai mare de solutii constructive, care exista
in prezent, avand caracteristici similare cu cele ale autovehiculului cerut. Pentru fiecare categorie
de autovehicule exista in literatura de specialitate informatii legate de organizarea generala a
autovehiculului, organizarea transmisiei, modul de dispunere a puntii motoare si a motorului,
tipul sistemelor de directie si franare, tipul suspensiei si dimensiuni geometrice cum ar fi:
greutate utila si proprie, latime, lungime, inaltime, ampatamentul, ecatamentul, etc.
Avand in vedere toate aceste informatii si aspectele privind tendintele de dezvoltare
caracteristice pentru fiecare tip de autovehicul cercetata, se pot stabili, la inceput, unele date care,
prin comparare, sunt absolut necesare pentru a realiza calculul de predimensionare, cum ar fi:
dimensiunile geometrice, organizarea generala, greutatea autovehiculului si repartizare sa pe
punti, alegerea rotilor si determinarea razei de rulare.
La solutia 4×4 cu tranctiune integrala, dispunerea motorului se face in partea din fata, iar
antrenarea puntii se face prin componentele transmisiei distribuite de-a lungul axei longitudinale
a autovehiculului. Solutia initiala dezvoltata pentru vehicule cu capacitate marita de trecere,
prezinta avantajul distribuirii puterii la toate rotiile autovehiculului astfel ameliorandu-se
calitatile de tractiune, mai ales in teren accidentat/greu, unde se reduce riscul patinarii rotiilor.
De asemenea, la franarea cu motorul, fortele de franare se distribuie pe toate rotiile
autovehiculului, ceea ce ofera un avantaj la franarea pe cai alunecoase.
4
Mazda Peugeot Kia Volvo Subaru Skoda Nissan Mercede
CX-30 2008 Sportage XC40 Forester Yeti s-Benz
Qashqai
GLA
5
6
7
In continuare se prezinta imagini cu vehiculele din tabel:
8
9
10
1.2 Alegerea principalelor dimensiuni geometrice si de masa
Autovehiculul este un vehicul autopropulsat care se poate deplasa pe un drum sau pe un
traseu neamenajat, fiind echipat cu roti, cu senile, cu patine sau cu perna de aer. Autovehiculul
pe roti este autovehiculul suspendat elastic pe cel putin trei roti si serveste pentru transportul
persoanelor si a bunurilor, pentru tractarea unor autovehicule fara mijloace proprii de propulsie si
pentru efectuarea de servicii speciale. Automobilul este un autovehicul pe roti carosate.
Autovehiculele destinate pentru transportul de persoane se numesc autoturisme, cand au
o capacitate de maxim opt locuri, autobuze cand au capacitate mai mare de opt locuri si
automobile de performanta cand se urmareste realizarea unor performante.
Amenajarea generala a autovehiculului de proiectat se adopta in urma studiului solutiilor
similare de organizare generala a altor autoturisme si al datelor impuse prin tema de proiectare .
11
Dimensiuni geometrice
Avand in vedere aceste concluzii, cunoscand datele impuse prin tema de proiect si tinand
cont de tendintele actuale din constuctia de autovehicule, am adoptat principalele dimensiuni de
masa si dimensiuni geometrice pentru un autoturism tot-teren, 5 locuri si viteza maxima de 190
km/h.
12
Lungimea automobilului (La): reprezinta distanta dintre doua plane perpendiculare pe planul
longitudinal de simetrie al automobilului si tangenta la acesta in punctele extreme din fata si din
spate. Toate elementele din fata sau din spate ale automobilului sunt incluse in aceste doua plane.
Latimea automobilului (l): reprezinta distanta dintre doua plane paralele cu planul longitudinal
de simetrie al vehiculului tangente la acestea de o parte si de alta. Toate organele laterale ale
vehiculului fixate rigid, cu exceptia oglinzilor retrovizoare sunt cuprinse intre aceste plane.
Inaltimea automobilului (h): reprezinta distanta dintre planul de sprijin si un plan orizontal
tangent la partea cea mai de sus a vehiculului pregatit de plecare in cursa fara incarcatura utila,
cu pneurile unflate la presiune corespunzatoare masei totale maxime admise.
Ampatamentul (L): reprezinta distanta dintre perpendicularele coborate pe planul longitudinal de
simetrie al vehiculului corespunzatoare la doua roti consecutive situate de aceiasi parte a
vehiculului.
Ecartamentul (E): reprezinta distanta dintre centrele punctelor de contact ale pneurilor cu solul.
Consola fata-spate (C1, C2): reprezinta distanta de la punctul extrem din fata respectiv spate al
vehiculului, pana la planul vertical care trece prin centrul rotii din fata respectiv spate.
Garda la sol (hf): reprezinta inaltimea maxima a unui dreptunghi al carui plan este perpendicular
pe planul longitudinal de simetrie al vehiculului, care imparte acest dreptunghi in doua parti
egale. Dreptunghiul ar trebui sa se poata deplasa sub vehicul fara sa atinga vreun punct al
acestuia.
Greutatea autovehicului este un parametru important la proiectare si reprezinta suma greutatii
tuturor mecanismelor si agregatelor din constructia acestuia precum si greutatea incarcaturii.
In cazul autovehiculelor, se recomanda alegerea greutatii propri in funcie de greutatiile
autovehiculelor de tip similar si de asemenea avand in vedere tendintele de dezvoltare care
vizeaza utilizarea unor solutii constructive si materiale cu mase proprii reduse, astfel ca se
creeaza premisa reducerii maselor proprii.
13
Astfel in urma studiului solutiilor similare masa proprie a automobilului de proiectat se adopta:
𝑚0=1750𝑘𝑔
Masa autovehiculului (𝑚𝑎) face parte din parametri generali si reprezinta suma dintre masa utila
(𝑚𝑢) si masa proprie (𝑚𝑝 ).
Prin tema de proectat masa utila a autovehiculului (𝑚𝑢) este de 1500 kg.
𝑚𝑎=𝑚𝑢 + 𝑚0=1750+1500=3250 𝑘𝑔
Cu ajutorul maselor determinate mai sus, putem determina greutatea autovehicului (𝐺𝑎 ),
greutatea utila (𝐺𝑢) si greutatea proprie (𝐺0 ) cu relatiile:
𝐺𝑎=𝑚𝑎 ⋅10=3250 ⋅10=32500 N
Masa autovehiculului este considerata in centrul de greutate situat in planul vertical, ce trece prin
axa longitudinala de simetrie a autovehiculului. Pozitia centrului de masa se apreciaza prin
coordonatele longitudinale a si b si inaltimea hg conform STAS 6926/2-78.
Alegerea pozitiei centrului de masa se poate face prin mai multe variante cum ar fi:
a) Utilizarea valorilor in concordanta cu valorile coordonatelor centrului de masa al
autoturismelor considerate in studiul solutiilor similare.
b) Utilizarea de valori medii dupa date oferite de literatura de specialitate.
c) Determinarea analitica a coordonatelor centrului de masa.
𝑎
Utilizand valori medii din literatura de specialitate se adopta parametrul
=0.45 pentru un
𝐿
autovehicul gol, unde L- ampatamentul autovehiculului.
14
Din relatia anterioara va rezulta urmatoarea distanta:
𝑎=𝐿⋅ 0.45=2450 ⋅0.45=1102 𝑚𝑚
Stiind ca 𝐿− 𝑎=𝑏 ⇒ 𝑏=2450− 1102=1348𝑚𝑚,unde a si b sunt coordonatele axei
longitudinale
Cu ajutorul coordonatelor longitudinale (a,b) gasite anterior se poate determina greutatea pe
puntea din fata si spate a autovehiculului cu urmatoarea relatie:
𝐺 𝑎 ⋅𝑏 32500 ⋅1348
𝐺 1= = =17881 𝑁
𝐿 2450
𝐺𝑎 ⋅𝑎 32500 ⋅1102
𝐺 2= = =14618 𝑁
𝐿 2450
h𝑔
Inaltimea hg se determina prin aceeasi metoda stiind ca raportul: =0.35 de unde va rezulta
𝐿
inaltimea h𝑔=0.35 ⋅2450=857 𝑚𝑚.
Rotile de automobil sunt alcatuite dintr-o janta metalica, pe care se monteaza o anvelopa
de cauciuc in interiorul caruia se afla o camera cu aer comprimat, uneori lipsind aceasta.
Rigiditatea anvelopei este data de raportul dintre cresterea fortei care actioneaza asupra pneului
si deformatia determinata de aceasta crestere. Rigiditatea depinde de materialul anvelopei, de
constructia ei, de presiunea interioara a aerului din pneu si de duritatea suprafetei de sprijin.
Alegerea tipului de pneuri este conditionata de mai multi factori cum ar fi, viteza maxima
transmisa prin tema de proiect, si greutarea ce revine rotilor din spate si fata. Functie de greutatea
repartizata puntilor se poate determina masa ce revine unui pneu folosind relatiile:
Pentru pneurile din puntea fata:
𝐺1 1788.1
𝐺𝑝 1= = =894.05 𝑑𝑎𝑁
2 2
Pentru pneurile din punte spate:
𝐺2 1461.8
𝐺 𝑝 2= = =365.45 𝑑𝑎𝑁
𝑛 4
Unde n=2/4 in functie de numarul de pneuri ale puntii.
15
Pentru asigurarea unei bune confortabilitati puntea fata trebuie sa fie caracterizata de o
elasticitate mai mare decat puntea spate. La obtinerea elasticitatii puntii fata contribuie si
utilizarea presiunii interioare a aerului din pneu mai mica in fata decat in spate.
Prin reducerea presiunii pneurilor pe puntea din fata, se reduce rigiditatea laterala a
pneului, astfel ca prin sporirea deviatiilor laterale se favorizeaza imprimarea unui caracter
constructiv de subvirare, caracterizat de tendinta de autostabilizare pe traiectoria rectilinie.
Se adopta 𝜆=0.945
16
caracteristicile si destinatia autovehiculului, a cauzelor fizice pentru fortele de rezistenta ce
actioneaza asupra autovehiculului.
17
Folosind relatia: 𝑅𝑟 = 𝑓 ⋅𝐺𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝛼 si adoptand coeficientul rezistentei la rulare 𝑓 din
diagrama, 𝑓 =0.017 , pentru o cale de rulare inclinata (𝛼=17 °) asfaltata, in stare buna rezulta:
𝑅𝑟 =cos 17 ⋅0.017 ⋅32500=0.96 ⋅552.5=530.4 𝑁
18
2.2 Rezistenta aerului
Rezistenta aerului ( 𝑅𝑎) reprezinta interactiunea, dupa directia deplasarii, dintre aerul in
repaus si autovehiculul in miscare rectilinie. Ea este o forta cu actiune permanenta de sens opus
sensului de deplasare a automobilului.
Cauzele fizice ale rezistentei aerului sunt: repartitia inegala a presiunilor pe partea din fata
si din spate a caroseriei, frecarea dintre aer si suprafetele pe langa care are loc curgerea acestuia,
energia consumata pentru turbionarea aerului si rezistenta curentilor exteriori folositi pentru
racirea diferitelor organe si pentru ventilarea caroseriei.
19
Pentru calculul rezistentei aerului voi folosi relatia:
1
𝑅𝑎= ⋅ 𝜌 ⋅𝐶 𝑥 ⋅ 𝐴⋅𝑣 ❑2❑
2
−3 𝑁
Unde: 𝜌 - densitatea aerului; pentru condiţii atmosferice standard 𝑝=101.33 ⋅10 2 si
𝑚
𝑘𝑔
𝑇 =288 ° 𝐾 ⇒ 𝜌=1.226 3
𝑚
𝐶 𝑥 - coeficientul de rezistenta al aerului;
20
2.3 Rezistenta la panta
Aceasta forta este o forta rezistenta la urcarea rampelor si o forta activa la coborarea
pantelor.
Pentru urmatoarele calcule vom considera ca 𝛼=20 °
𝑅 𝑃 =32500 ⋅0.341854=11110.255 𝑁
21
2.4 Rezistenta la demarare
Regimurile tranzitorii ale miscarii automobilului sunt caracterizate de sporiri ale vitezei si
reduceri ale vitezei. Rezistenta la demarare ( 𝑅 𝑑) este o forta de rezistenta ce se manifesta in
regimul de miscare accelerata a autovehiculului.
Ca urmare a legaturilor cinematice determinate in lantul cinematic al transmisiei dintre
motor si rotile motoare, sporirea vitezei de translatie a autovehiculului se obtine prin sporirea
vitezelor unghiulare de rotatie ale elementelor transmisiei si rotilor. Masa autovehiculului
in miscare de translatie capata o acceleratie liniara, iar piesele aflate in miscare de rotatie,
acceleratii unghiulare.
Influenta asupra inertiei in translatie a pieselor aflate in rotatie se face printr-un
coeficient 𝛿, numit coeficientul de influenta a maselor aflate in miscare de rotatie.
Rezistenta la demarare este astfel data de relatia :
𝑑𝑣
𝑅 𝑑=𝛿⋅𝑚 𝑎 ⋅
𝑑𝑡
Unde: 𝑚𝑎- masa autoturismului;
𝛿- coeficientul de influenta al maselor aflate in miscare de rotatie;
𝑑𝑣
=𝑎- acceleratia miscarii de translatie a autovehiculului;
𝑑𝑡
Pentru a calcula rezistenta la demarare trebuie sa se stie marimea coeficientului de
influenta a maselor aflate in miscare de rotaţie.
22
𝛿=1.04+ 0.0025(𝑖𝑘 ⋅𝑖0)❑2❑ cu 𝑖𝑘- raportul de transmisie in treapta k, 𝑖𝑘=2.92 si 𝑖𝑜- raportul de
transmitere al transmisiei principale, 𝑖𝑜=3.15 .
𝑚
Vom considera ca acceleratia maxima in treapta I este 𝑎=3 2
𝑠
𝑅 𝑑=1.25 ⋅3 ⋅3250=12202 𝑁
Unde: 𝐹 𝑡 =𝐹 𝑅 − 𝑓 ⋅𝐺𝑟 =𝐹 𝑅 − 𝑅𝑟 ; 𝑅𝑟 = 𝑓 ⋅ 𝑍 𝑟
𝑀𝑅
Unde: 𝐹 𝑅 =
𝑟𝑑
2 𝐺𝑎 𝑑𝑣
𝐹 𝑅 =𝑓 ⋅ 𝐺𝑎 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+ 𝐺𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝛼+𝑘 ⋅ 𝐴⋅𝑣 + 𝛿 ⋅
𝑔 𝑑𝑡
23
Forme particulare
a) Din conditia realizarii vitezei maxime pe o cale orizontala in stare buna se obtine forma:
1 2
𝐹 𝑅𝑣𝑚𝑎𝑥=𝐺𝑎 ⋅ 𝑓 + ⋅ 𝜌 ⋅𝐶 𝑥 ⋅ 𝐴⋅𝑣 𝑚𝑎𝑥
2
𝐹 𝑅𝑣𝑚𝑎𝑥=1859.5 𝑁
b) Pornire de pe loc si/sau urcarea pantei maxime. In acest caz ecuatia generala de miscare se
va scrie sub forma particulara:
𝑑𝑣
𝐹 𝑅𝑎 1 𝑚𝑎𝑥=𝐺𝑎 ⋅ 𝑓 +𝑚𝑎 ⋅ 𝛿 =12675 𝑁
𝑑𝑡
c) Urcarea pantei maxime. Corespunzator conditiilor formulate anterior, coeficientul
rezistentei specifice a caii capata forma:
𝐹 𝑅𝑚𝑎𝑥 =𝐺 𝑎 ⋅𝜓𝑚𝑎𝑥 =32500 ⋅0.356=11570 𝑁
3. Calculul de tractiune
Tractiunea reprezinta actiunea care produce deplasarea unui vehicul, se poate realiza prin
tragere cu ajutorul unei forte exterioare, sau in cazul acesta fiind un vehicul autopropulsat, forta
care va produce deplasarea vine de la motorul autovehiculului. Asadar pornind de la motorul
termic impus prin tema de proiectare si avand in vedere faptul ca acesta trebuie sa aiba
capabilitatea sa invinga toate rezistentele calculate anterior si sa realizeze performantele dorite,
se vor calcula parametrii de tractiune ai automobilului, si anume: puterea maxima 𝑃 𝑚𝑎𝑥 respectiv
turatia de putere maxima a motorului 𝑛𝑝 , cuplul maxim 𝑀 𝑚𝑎𝑥 cu turatia aferenta acestuia 𝑛 𝑀 .
Se defineste si consumul specific minim de carburant 𝑐 𝑒𝑚𝑖𝑛, si turatia economica numita 𝑛𝑒𝑐 .
Parametrii transmisiei sunt randamentul acesteia 𝜂𝑡 , rapoartele de transmitere 𝑖𝐶𝑉 din cutia de
viteze si din transmisia principala 𝑖0 . Prin intermediul acestor parametri automobilul de proiectat
trebuie sa aiba capacitatea de a realiza performantele impuse de tema de proiectare si apropiate
sau chiar superioare vehiculelor similare.
Pierderile in transmisie sunt suma pierderilor in fiecare organ al transmisiei. Randamentul total al
transmisiei este dat de relatia:
𝜂𝑡 =𝜂𝐶𝑉 ⋅ 𝜂𝑇𝐿 ⋅𝜂 0
24
Unde: 𝜂𝐶𝑉 - randamentul cutiei de viteze =0.97-0.98 (in priza directa)/=0.94-0.95 (in celelalte
trepte);
𝜂𝑇𝐿- randamentul transmisiei longitudinale =0.990-0.995;
Am adoptat:𝜂𝑡 =0.88
25
Coeficientii relatiei se definesc astfel : Pentru evaluarea caracteristicii exterioare in mod
analitic se folosesc relatiile :
𝑛 𝑛 𝑛
P(n)¿ 𝑃 𝑚𝑎𝑥[𝛼 + 𝛽 ( )❑2❑+𝛾 ( )❑3❑] si M(n)=9550 𝑃 ( 𝑛 )
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛
Unde: M(n) – momentul funcţie de turaţie .
Coeficienţii relaţiei se definesc astfel :
3 − 4 ⋅𝑐𝑒 2⋅ 𝑐𝑒 1 3− 𝑐𝑒
𝛼= ; 𝛽= ; 𝛾=− ; 𝑐𝑎=
2 ⋅1− 𝑐𝑒 2⋅1 −𝑐𝑒 2⋅1 −𝑐𝑒 2
𝑛𝑀
Unde: 𝑐𝑒= este coeficientul de elasticitate al motorului
𝑛𝑝
𝑀 𝑚𝑎𝑥
𝑐𝑎= este coeficientul de adaptabilitate al motorului
𝑀𝑝
[ ( ) ( )]
2 3
𝑛 𝑛 𝑛
𝑃 𝑀 =𝑃 𝑚𝑎𝑥 𝛼 𝑀 + 𝛽 𝑀 +𝛾 𝑀 ;
𝑛𝑃 𝑛𝑃 𝑛𝑃
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 80
𝑃 𝑚𝑎𝑥 = = =119 𝑘𝑤
( ) ( )
2 3 2 3
𝑛𝑀 𝑛 𝑛 0.88 ⋅0.55+ 1.22⋅0.55 −1.11⋅ 0.55
𝛼 + 𝛽 𝑀 +𝛾 𝑀
𝑛𝑃 𝑛𝑃 𝑛𝑃
𝑃𝑛 119
M(n)=9550 =9550⋅ =210
𝑛 5400
26
3.3 Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei
27
c) cand viteza = 0, rezulta o forta la roata infinita. Ca urmare, la viteze mici, limita este data
de aderenta rotilor cu cale, definita cu relaţia:
𝐹 𝑅𝑚𝑎𝑥 ≤ 𝐹 𝑅 =𝜑 ⋅ 𝐺𝑎𝑑
Unde:𝜑=0.8coeficient de aderenta;
𝐺𝑎𝑑 = greutate aderenta, respectiv greutatea ce revine in conditii de demaraj rotilor
motoare.
Valoarea maxima a raportului de transmitere 𝑖𝑡𝑚𝑎𝑥 se obtine cand este cuplata prima
treapta a cutiei de viteze, in acest caz autovehiculul poate sa urce panta maxima si are capacitatea
de acceleratie maxima la pornirea din loc. Raportul de transmitere maxim se calculeaza cu
relaţia:
𝜑 ⋅𝐺𝑎𝑑 ⋅𝑟 𝑑
𝑖𝑡𝑚𝑎𝑥 ≤ =9.21
𝑀 𝑚𝑎𝑥 ⋅𝜂𝑡
𝜋 𝑛𝑚𝑎𝑥
𝑖𝑡𝑚𝑖𝑛 = ⋅𝑟 𝑟 ⋅ =4.37
30 𝑣 𝑚𝑎𝑥
28
Cunoscand raportul de transmitere 𝑖𝑡𝑚𝑎𝑥 cat si 𝑖𝑡𝑚𝑖𝑛 se poate determina raportul de transmitere
𝑖𝑡𝑚𝑖𝑛:
29