Prof. univ. dr. ing. ec. Laurenţiu MANEA Ş. L. dr. ing.

Camil TUDOR

CAROSERII ȘI STRUCTURI
PORTANTE

Student:Radu Bogdan-Iulian
Specializarea: Autovehicule
Rutiere
Forma de invatamant:IFR
An: 4

Constanta 2019
 PROIECTAREA CAROSERIILOR DE AUTOVEHICULE

Referenti: Acad.Prof.univ.DHC dr.ing.Gheorghe-Alexandru RADU

Prof.univ.dr.ing.Adriana-Teodora MANEA

ISBN 978-973-614-944-3
ISBN 978-973-614-945-0
 PROIECTAREA CAROSERIILOR DE AUTOVEHICULE

Această lucrare se adresează în egală măsură studenţilor Facultăţii de Inginerie Mecanică,

Industrială şi Maritimă a Universităţii “Ovidius” din Constanţa, ce urmează cursurile
programului de studiu Autovehicule rutiere la formele de învăţământ “cu frecvenţă” şi “cu
frecvenţă redusă” cât şi tuturor celor interesaţi de ingineria mecanică.
Lucrarea are ca scop familiarizarea studenţilor cu terminologia şi metodologia de
proiectare şi încercare a elementelor care compun caroseria şi structura de rezistenţă a
autovehiculelor, precum şi cu problemele specifice privind tipurile, soluţiile constructive şi
calculul cadrului caroseriilor.
De asemenea, prin utilizarea pachetelor de proiectare CAD/CFD studentul va fi
capabil să optimizeze funcţionarea unei caroserii din punct de vedere aerodinamic.
La finalul lucrării studenţii vor acumula o serie de competenţe profesionale referitoare
la:
 Identificarea şi descrierea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază utilizate în proiectarea
autovehiculelor, a subansamblurilor acestora şi a elementelor componente.
 Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea diferitelor soluţii constructive ale
autovehiculelor (automobile, autovehicule speciale, autovehicule pentru lucrări), ale
subansamblurilor acestora şi echipamentelor speciale.
 Conceperea soluţiilor constructive ale autovehiculelor, ale subansamblurilor acestora şi
echipamentelor speciale, prin aplicarea principiilor şi metodelor de bază din domeniul
ingineriei autovehiculelor.
 Proiectarea de soluţii constructive pentru autovehicule, subansambluri şi echipamente
speciale ale acestora, care să asigure îndeplinirea cerinţelor funcţionale şi protecţia mediului.

Autorii mulţumesc anticipat studenţilor beneficiari ai acestui „demers didactic” şi

aşteaptă cu interes sugestii şi propuneri de îmbunătăţire a materialului pus la dispoziţie.

Autorii

Constanţa, martie 2019

 CUPRINS

CAPITOLUL 1
Analiza modelelor similare temei de proiectare
1.1. Alegerea modelelor similare ........................................................
1.2. Analiza principalilor parametri exteriori .....................................
1.3. Analiza parametrilor masici ........................................................
1.4. Analiza parametrilor energetici ...................................................
1.5. Analiza particularităților constructive similare ...........................
1.6. Stabilirea tipului de autovehicul ce se va proiecta .......................
CAPITOLUL 2
Determinarea mărimi caracteristice ale autovehicului care sunt
necesare la proiecatrea sistemului sau subansamblului indicat în
temă
Studiul organizării generale și a formei cosntructive ale
2.1.
autovehicului impus prin temă ....................................................
2.1.1. Determinarea principalilor parametrii dimensionali și
masici precum și subansamblele acestuia ...................................
2.1.1.1. Determinarea principalilor parametri dimensionali
exteriori ........................................................................................
2.1.1.2. Determinarea principalilor parametri masici ..................
2.1.1.3. Determinarea parametrilor dimensionali și masici al
subansamblelor autovehicului ......................................................
2.1.2. Determinarea formei și a spațiului util inclusiv al postului
de conducere ................................................................................
2.1.2.1. Definirea spațiului pentru postul de conducere ..............

2.1.2.2. Stabilirea dimensiunilor interioare habitaclului ..............

2.1.2.3. Stabilirea dimensiunilor compartimentului portbagaj ....
 Cuprins

2.1.3. Stabilirea formei si dimensiunei exterioare a

autovehiculului ............................................................................
2.1.4. Determinarea pozitiei centrului de masă a
autovehiculuilui ...........................................................................
2.1.4.1. Determinarea poziției centrului de greutate a
autovehicului atât la sarcină nulă cât și la sarcină utilă maximă .
2.1.4.2. Determinarea încărcării la punți și a parametrilor ce
definesc capacitatea de trecere .....................................................
2.1.4.3. Determinarea parametrilor de stabilitate longitudinală și
transversală ..................................................................................
2.1.5. Stabilirea dimensiunilor anvelopelor .................................
 TEMA DE PROIECTARE

Să se proiecteze caroseria unui autovehicul de tip Berlina,

echipat cu motor M.A.S, ce poate transporta 5 persoane și atinge o
viteză maximă de 230 km/h.
De asemenea, se va opta pentru o tracțiune totul față.
 CAPITOLUL I
1. Analiza modelelor similare temei de proiectare

1.1.Alegerea modelelor similare

Tabelul 1.1
Viteza maximă
Marcă Model Tipul Nr.Pers [km/h] Motor Tracțiune

Audi A4 B5 Berlina 5 231 1.8T Fata

Audi A4 B6 Berlina 5 236 1.8T Fata

Audi A4 B7 Berlina 5 228 1.8T Fata

Audi A6 C5 Berlina 5 230 1.8T Fata
Seat Toledo Berlina 5 200 1.8T Fata
Mk2
Seat Exeo Berlina 5 217 1.8T Fata

Skoda Octavia Berlina 5 211 1.8T Fata

Mk1
Skoda Superb Mk1 Berlina 5 216 1.8T Fata

Volkswagen Bora/Jetta Berlina 5 228 1.8T Fata

Volkswagen Passat Berlina 5 221 1.8T Fata

B5.5

În tabelul 1.1. putem observa că toate modelele au aceiasi caroserie (Berlina), același
număr de locuri (5), aceși tracțiune (totul față). Viteza maximă dată din temă este de 240
km/h, observăm ca toate autovehiculule variază în jurul acestei viteze înafar de modelul Audi
A4 B6 si Audi A4 B7 care au viteza maximă de 236, respective 231 km/h. Toate modelele
sunt echipate cu un M.A.S de 1.8T.

1.2. Analiza principalilor parametri exterior

Tabel 1.2
Ecartament Ecartament Garda
Lungime Lățime Înălțime Ampatament
Autovehicul Față Spate Sol
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
A4 B5 4479 1733 1415 1498 1479 2617 109
A4 B6 4548 1772 1428 1528 1526 2650 112
 A4 B7 4586 1772 1427 1522 1522 2648 120
A6 C5 4796 1810 1453 1540 1569 2759 123
TOLEDO 4439 1742 1436 1513 1492 2513 119
EXEO 4661 1772 1430 1522 1523 2642 135
OCTAVIA 4507 1731 1413 1516 1478 2520 137
MK1
SUPERB MK1 4803 1765 1469 1521 1514 2803 156
BORA/JETTA 4376 1735 1446 1513 1494 2519 120
PASSAT B5.5 4704 1745 1463 1498 1500 2703 144

Se observă în tabelul 1.2 că Principalele dimensiuni lungime, înălțime, lățime,

ampatament variază foarte puțin de la un model la altul Media de lungime este aproximativ
de 4589.9 mm. Cel mai lung model fiind Skoda Superb cu o lungime de 4803 mm iar cel mai
scurt este Volkswagen Bora/Jetta cu o lungime de 4376 mm. Lățimea maximă aparține tot
modelului Audi A6 C5, aceste având o valoare puțin mai mare decât celelalte modele.
Valoare cea mai mică aparține modelului Skoda Octavia MK1. În cazul înălțimii diferențele
de valoare sunt relative mai mici față de diferențele de valoare a lungimilor.

1.3. Analiza parametrilor masici

Tabel 1.3
Masă Masă Masă
Autovehicul Propie Utilă Totală
kg kg kg
A4 B5 1260 550 1810
A4 B6 1395 550 1945
A4 B7 1390 550 1940
A6 C5 1430 550 1980
TOLEDO 1305 515 1820
EXEO 1400 560 1960
OCTAVIA MK1 1375 555 1930
SUPERB MK1 1363 652 2015
BORA/JETTA 1435 405 1840
PASSAT B5.5 1280 550 1830

În tabelul de mai sus putem observa că cel mai ușor model este Audi A4 B5 cu masă
propie de 1260 kg. Iar cel mai greu model este Volkswagen Bora/Jetta cu o masă de 1435 kg.
Modelul Skoda Superb poate transporta o sarcina maximă de 652 de kg.
 1.4. Analiza parametrilor energetici
Tabel 1.4
Turatie Turatie
Putere Cuplu Puterea
Maxima Putere Maxim Specifica
Autovehicul Maxima Cuplu Maxim
[kw] [rot/min] [N/m] [rot/min] [KW/kg]
A4 B5 134 5500 235 1950 0.0740
A4 B6 141 5700 240 1950 0.0725
A4 B7 121 5700 225 1950 0.0624
A6 C5 111 5700 210 1750 0.0561
TOLEDO 134 5500 235 1950 0.0736
EXEO 111 5700 210 1750 0.0566
OCTAVIA 111 5700 210 1750 0.0575
MK1
SUPERB MK1 111 5700 210 1750 0.0551
BORA/JETTA 134 5500 235 1950 0.0728
PASSAT B5.5 126 5900 225 1950 0.0689

Puterea specifică este un parametru ce ne ajută la definitivarea unor idei despre

caracteristicile dinamice ale automobilului și poate fi calculată cu formula de mai jos.
P KW
Pspecifica ;[ ]
mtotala kg

unde : 𝑃=𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚ă; 𝑚𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă=𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă 𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖

În tabelul 1.4. se poate observa că odată cu creșterea masei totale a autovehiculelor,

constructorii au echipat autovehiculele cu motoare care au putere și cuplu pe măsura masei
totale, fapt ce se poate vedea și în tabelul 1.4, cu precizarea că dintre autovehiculele Audi A4
B5 are cea mai mare putere specifică.
 1.5. Analiza particularităților constructive similare

Tabelul 1.5
Nr. Consum Cap.
Cilindreea cilindri mixt rezerov Acceleratie Autonomie
Autovehicul Combustibil
0-100 km
cm^3 Dispunere [l/100km] [litri] [s] km/h
A4 B5 1781 4 in linie benzina 8 62 8 775
A4 B6 1781 4 in linie benzina 8.2 70 8.2 854
A4 B7 1781 4 in linie benzina 8.3 70 8.6 843
A6 C5 1781 4 in linie benzina 8.4 70 9.7 833
TOLEDO 1781 4 in linie benzina 8.1 55 8 679
EXEO 1781 4 in linie benzina 7.9 70 9.3 886
OCTAVIA MK1 1781 4 in linie benzina 8 63 9.1 788
SUPERB MK1 1781 4 in linie benzina 8.3 62 9.5 747
BORA/JETTA 1781 4 in linie benzina 8.6 55 8.2 640
PASSAT B5.5 1781 4 in linie benzina 8.3 62 9.2 747

Din tabelul 1.5 se observa ca autoturismul Audi A4 B5 are cea mai buna acceleratie 0-
100, iar modelul cu cea mai buna autonomie este Seat Exeo, avand o autonomie de 972km.
Consumul de combustibil variază de la un motor la altul, astfel autoturismul marca
Seat Exeo are consumul de combustibil cel mai bun. Modelul este echipat cu un motor 1.8T
pe benzină, standard ecologic EURO 5, cu volum al rezervorului de 70l.
Modele cu rezervoarele cele mai mici sunt Volkswagen Bora/Jetta si Seat Toledo, de
55 l, motorul cu care este echipat fiind un motor 1.8T Benzina.

1.6. Stabilirea tipului de autovehicul ce se va proiecta.

In urma analizei si comparatiei celor 10 autovehicule de mai sus, se va proiecta un

autovehicul tip berlina clasa mica, echipat cu un motor M.A.S, ce poate transporta 5
persoane, ce poate atinge o viteza maxima de 230km/h.Deasemenea se va opta pentru o
tractiune totul fata.

CAPITOLUL II
Determinarea mărimi caracteristice ale autovehicului care sunt necesare la
proiecatrea sistemului sau subansamblului indicat în temă.

2.1. Studiul organizării generale și a formei cosntructive ale

autovehicului impus prin temă.

2.1.1. Determinarea principalilor parametrii dimensionali și masici precum

și subansamblele acestuia.

2.1.1.1. Determinarea principalilor parametri dimensionali exteriori.

1)Calculul mediei valorilor cunoscute de la modelele similare:

N ms

∑ xj
X= j=1
Nms

xj-este valoarea cunoscuta de la modelul j

Nms-reprezinta numarul de la modelele similare

a)Determinarea lungimii totale:

10

∑ Laj
l am= j=1
10
l 4479+4548+4586+4796+4439+4661+4507+ 4803+ 4376+ 4704
am= =4589,9 mm
10

b)Determinarea latimii totale

10

∑ lj
j=1
l am
10
1733+1772+1772+1810+1742+1772+1731+ 1765+ 1735+1745
l am =1757.7 mm
10
c)Determinarea inaltimii totale:
10

∑ Hj
H m = j=1
10
H 1415+1428+1427+1453+1436+1430+1455+1469+ 1446+1463 `
m= =1442.2mm
10
d)Determinarea ampatamentului:
10

∑ Lj
Lm= j=1
10
L 2617+2650+2648+2759+2513+2642+2520+2803+ 2519+2726
m= =2639.7mm
10
e)Determinarea ecartamentului fata:
 10

∑ C1 j =
C 1m = j=1
10
1498+1528+1522+ 1540+1513+1522+ 1516+1521+1513+1498
=1517.1 mm
10

f)Determinarea ecartamentului spate:

10

∑ C2 j =
j=1
C 2m =
10
1479+ 1526+1522+1569+1492+ 1523+1478+1514+1494 +1500
=1509.7 mm
10
g)Determinarea consolei față:
10

∑ C1 j
j=1
C 1m =
10
842+ 856+854+ 790+855+842+899+ 888+784+832
C 1m = =844.2 mm
10
h) Determinarea consolei spate:
10

∑ C2 j
j=1
C 2m =
10
864+872+859+ 800+861+851+899+890+790+ 852
C 2m = =853.8 mm
10
i)Determinarea gărzii de sol:
10

∑ hsj = 109+ 112+ 120+ 123+119+135+137+156+120+ 144 =127.5 mm

¿
j=1
10
10

2)Calculul abaterii mediei pătratice a valorilor:

√
Nms

∑ ( xj−x )2 ,unde :x-este valoarea cunoscuta la modelul j

j=1
Ns−1
Xj-valoarea medie calculata

a)Calculul abaterii medie patratice a lungimii totale:

Sla =147 mm
b)Calculul abaterii medie patratice a lațimii totale:
Sl=25 mm
c)Calculul abaterii medie pătratice a înălțimii totale:
S H =18 mm
d)Calculul mediei pătratice a ampatamentului:
S L=100 mm
e)Calculul medie pătratice a ecartamentului față:
S E 1=13 mm
f)Calculul medie pătratice a ecartamentului spate:
S E 2=27 mm
g)Calculul mediei pătratice a consolei față:
SC 1=5 mm
h)Calculul mediei pătratice a consolei spate:
SC 2=23.42 mm
i)Calculul mediei pătratice a gărzii de sol:
Shs =15 mm

3)Calculul coeficientului de variație al valorilor parametrilor respectivi:

Sx
C VX= 100
x

a)Calculul coeficienților de variație al lungimilor:

S 147
C v = la 100= 100=3,202%
la
l am 4589,9
b) )Calculul coeficienților de variație al lațimilor:
Sl 25
C v = 100= 100=1,422%
l
lm 1758
c) Calculul coeficienților de variație al înălțiilor:
S Ha 18
100= 100=1.248 %
Hm 1442
d)Calculul coeficienților de variație a ampatamentelor :
SL 100
100= 100=3.8 %
Lm 2637
e) Calculul coeficienților de variație a ecartamentelor față:
0.84 %
f) Calculul coeficienților de variație al ecartamentelor spate:
1.81 %
g) Calculul coeficienților de variație al consolei față:
Sc 1 5
Cv = 100= 100=0.63 %
C1
C1m 844
h) Calculul coeficienților de variație al consolei spate:
SC 2 23.42
Cv = 100= 100=2.74 %
C2
C1m 854
i) Calculul coeficienților de variație al garzii de sol:
11.75 %

4.Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru lungimea totală:

de controlat

¿ Unde k=Nms-1,în care t se alege din tabel→ t=¿2,766

 ( )
Sx Sx
lx= x−t , x +t
√ N ms √ N ms
a)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru lungimea totală:

147
¿
√10
→|4507−4589,9|<¿ 128,9→ 82,9<128.9

( )
S la Sla
l la = l a−ta , l a+ t =( 4589,9−128.9 ; 4589,9+128.9 )
√ N ms √ N ms
¿ ( 4461 ; 4718.8 )
b)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru lățimea totală:
¿
→|1731−1757,7|< 21,86→ 26,7<21,86

( )
S Sl
l l= l a−ta l , l a +t =( 1757,7−21,86 ; 1757,7+21,86 )
√ N ms √ N ms
=( 1735.84 ; 1779,56 )
c) Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru înălțimea
totală:
¿
→|1413−1442,2|<15,74 → 29,2¿ 15,74

( )
SH SH
l h= H−t , l a +t = (1442,2−15,74 ;1442,2+15,74)
√ N ms √ N ms
=( 1426,46 , 1457,74 )

d) Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru ampatament:

¿
|2500−2639,7|<87,46 → 139,7<87,46

( )
SL SL
l L = L−t , L+t =(2639,7−87,46 ; 2639,7+87,46)
√ N ms √ N ms
=( 2552,24 ; 2727,16 )
e) Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru ecartament
față:
¿
|1500−1517,1|<11,37 →17,1¿11,37

( )
SE1 SE1
l E 1= E 1−t , E 1+t
√ N ms √ N ms
=(1505,73 ; 1528.47)

f)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru ecartament

spate:
¿
→|1478−1509,7|<23,61→ 31,7<23,61
( 1478 ; 1541,4 )
g) Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru consolă față:
¿
→|1003−844,2|< 4,37 →158,8< 4,37

( )
SC 1 SC 1
l C 1= C 1−t , C 1+t
√ N ms √ N ms
=( 844,2−4,37 ; 844,2+4,37 )
=( 839.83 ; 848,57 )
h)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru consolă spate:
¿
→|1004−853,8|<20,48 →150,2<20,48

( )
SC 2 SC 2
l C 2= C 2−t , C 1+t
√ N ms √ N ms
=( 833,32 ;874,28 )
i)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru garda de sol:
15
|h s h s |<2,766 10
qles m
√
→|137−127,5|<13,12→ 9,5<13,12

( )
Shs Shs
l hs= C 2−t , C 1+t
√ N ms √ N ms
=( 114,38 ;140,62 )
S a folosit metoda intervalului de încredere și s au ales următoarele valori pentru
autoturismul ce va fi proiectat:
-Lățimea:1731
-Lungimea:4507
-Înălțimea:1413
-Ampatament:2500
-Ecartament față:1500
-Ecartament spate:1487
-Consolă față:1003
-Consola spate:1004
-Garda de sol:137

2.1.1.2Determinarea principalilor parametri masici.

Masa totala maximă calculată a autovehiculului este dată de expresia:

ma=m0 + mu
1)Calculul mediei valorilor cunoscute ,de la modelele similare:
Folosind formula:
N ms

∑ xj
X= j =1 ,xj-este valoarea cunoscută de la modelul j.
N ms
N ms -reprezintă numărul de modele similare .
a)Determinarea masei proprii:
6

∑ m0 j
j=1
m0 =
m
10
 1260+1395+1390+1430+1305+1400+1375+1363+1435+1280
= 10
=1363.3kg
b)Determinarea mesei totale:
6

∑ mt j = 1810+1945+1940+1980+1820+1960+1930+2015+1840+1830 =1907kg
mt =
j=1
10
m
10
2)Calculul abaterii mediei pătratice a valorilor:
Folosind formula:

√∑
N ms

S x= ¿¿¿¿
j=1
a)Calculul abaterii mediei pătratice a masei proprii:
So =¿120.12kg
b)Calculul abaterii mediei pătratice a mesei totale:
Sm =126.93 kg
t

3)Calculul coeficientului de variație al valorilor parametrului respectiv:

Folosind formula
Sm 120.12
Cv = 100= 0
100=8.81 %
m0
m0 1363.3
m

a)Calculul coeficientului de variație a masei totale:

Sm 126.93
Cv = 100= t
100=6.65 %
mt
mm 1907t

4)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității

S
|x ales−x|<t ( P ; k ) x
√ N ms
k= N ms−1 ,∈care t se alegedin tabel →t=2,766

( )
Sx S
l x = x−t , x +t x
√ N ms √ N ms
a)Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru masa proprie
120.12
|m0 −m0 |<2,766 10
ales
√ m

→|1287−1363.3|<105,06 →76,3<105,06

( )
S S
l m 0= x−t m 0 , x+ t x
√ N ms √ N ms
=( 1258,24 ; 1468,9 )
b) Determinarea intervalului de încredere pe baza inegalității pentru masa totală:
126.93
|mt −mt |<2,766 √10
ales m

→|1810−1907|<111,02→ 97<128.52

( )
S mt S mt
l mt = x−t , x +t =¿(1795,98; 2018,02)
√ N ms √ N ms
Luând în considerare tabelul 2.1 și faptul că autovehiculul proiectat face parte din clasa
mare ,am ales masele autovehicului:
- Masa proprie ( m0 ) −1287 kg
- Masa totală( mt )−1810 kg
 - De unde rezultă o masa utilă( mu ) −523 kg

2.1.1.3. Determinarea parametrilor dimensionali și masici al

subansamblelor autovehicului

Se va face procentual din masa propie a autovehicului stabilită anterior (1375 kg).
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 2.1.1.3

Tabelul 2.1.1.3
Nr. criteriu Denumirea Pondere Masa
1 Motor-transmisie 16.5 226.875
2 Rezervor comb. plin 3.2 44
3 Sistem de evacuare 1.8 24.75
4 Punte fata 7.17 98.5875
5 Punte spate 5.02 69.025
6 Sist. de directie 1.8 24.75
7 Inst electrica + bat acc. 1.8 24.75
8 Roti 5.3 72.875
9 Caroserie, usi, gemuri 51.3 705.375
10 scaun sofer+scaun pasager 2.15 29.5625
11 bancheta spate + spatar 1.8 24.75
roata de rezerva +alte
12 echipamente 1.08 14.85
13 Radiator 1.08 14.85
14 Sofer   75
    100 1450

2.1.2. Determinarea formei și a spațiului util inclusiv al postului de

conducere

Dimensiunile segmentelor ls si lt sunt prezentate in tab 2.1.2.1:

Tabel. 2.1.2.1
Tipodimensiunea 10 50 90
manechinului
[%]
ls [mm] 390 417 444
 lt [mm] 408 432 456

Valorile medii recomandate unghiurilor α, β, γ, δ sunt prezentate in tabelul urmator:

Tab 2.1.2.1. Valorile medii recomandate ale unghiurilor

Unghiul [⁰] Dimensiunile limita [mm] Dimensiunile alese [mm]

α 20-30 25

Β 60-110 100

Γ 80-170 120

Δ 75-130 100

2.1.2.2. Stabilirea dimensiunilor interioare habitaclului

Tabel.2.1.2.2. Limitele de modificare ale postului de conducere

Nr.Crt. Dimensiunea Limita de Valoare aleasa
modificare
1 Unghiul de inclinare spre înapoi, β [°] 9 ... 33 30
2 Distanța verticală de la punctul R la punctul 130 ... 320 250
calcâiului, Hz [mm]
3 Cursa orizontala a punctului, R [mm] min 130 600
4 Diametrul volanului, D [mm] 330 ... 600 550
5 Unghiul de înclinare a volanului, α [°] 10 ... 70 60
6 Distanța orizontală între centrul volanului și 660 ... 152 480
punctul călcâiului, Wx [mm]
7 Distanța verticală între centrul volanului și 530 ... 838 800
punctul călcâiului, Wz [mm]

Pentru autoturismul proiectat se va alege:

-L48=110mm
- L50 = 843 mm.
DIMENSIUNI
MANECHIN CATIA V5
Alegerea se bazează pe dezideratul de a realiza un autoturism care să asigure spațiu
suficient pentru pasageri și pentru bagajele acestora.
In partea de sub banchetă, podeaua nu trebuie să se gaseascaă la o distanță mai mică
de 100 mm față de partea superioară a pernei sub greutatea pasagerului.
Lungimea pernei banchetei din spate va avea 430 mm, iar contactul realizat intre
spatarul acesteia si spinarea pasagerilor va fi de 550 mm.
Distanta transversală dintre coatele pasagerilor și portiere trebuie să fie de minim 100
mm și este aceeași ca și cea adoptata pentru conducatorul auto (155 mm).

2.1.3. Stabilirea formei si dimensiunei exterioare a autovehiculului

Motorul va fi plasat transversal, la fel ca la majoritatea modelelor etalon, având

ambreiajul in stânga motorului, iar schimbatorul de viteze in continuarea
ambreiajului.Rezervorul se va pozitiona deasupra puntii din spate, sub bancheta pasagerilor
din spate, departe de compartimentul motorului, din motive de sigurantă. Roata de rezervă
se va pozitiona în consola spate, în continuarea rezervorului, sub compartimentul
portbagajului, creând astfel o încarcare suplimentară pe puntea din spate.

2.1.4. Determinarea pozitiei centrului de masă a autovehiculuilui

2.1.4.1. Determinarea poziției centrului de greutate a autovehicului atât la
sarcină nulă cât și la sarcină utilă maximă

Determinarea centrului de greutate al autovehicului se va face atât la încărcare nulă

câtşi la încărcare utilă maximă constructivă.
Coordonatele centrului de greutate al automobilului sunt date de relaţiile:
 N

∑ x j∗m j
- Coordonata pe x: x g = j=1Ns [ mm ]
∑ mj
j=1

Ns

∑ zj∗mj
- Coordonata pe z: z g = j=1Ns [ mm ]
∑ mj
j=1
a) Determinarea centrului de greutate al automobilului la încărcare nulă.

Tabelul 2.4.1. Masele componentelor principale și pozițiile centrelor de greutate ale

acestora când autovehiculul este gol.
Tabelul 2.4.1

Nr. Denumire mj xj zj zjmj

Pondere xjmj
crt subansamblu [kg] [mm] [mm] [mm*kg]

[%] [mm*kg]
Motor –
1
transmisie 16.5 226.875 -421 526 -95514.38 119336.25
Rezervor de
2
combustibil plin 3.2 44 2258 608 99,352.00 26752
Sistem de
3
evacuare 1.8 24.75 184 335 4,554.00 8291.25
4 Punte faţă
7.17 98.5875 0 315 - 31055.0625
1
5 Punte spate
5.02 69.025 2528 313 74,495.20 21604.825
Sistem de
6
direcţie 1.8 24.75 171 550 4,232.25 13612.5
Instalaţia
electrică şi
7
bateria de
acumulator 1.8 24.75 -52 805 -1287.00 19923.75
8 Roţi fata
2.65 36.4375 0 315 - 11477.8125
9 Roti spate
2.65 36.4375 2528 313 92,114.00 11404.9375
Caroserie, uşi şi 1,0
10
geamuri 51.3 705.375 1457 721 27,731.38 508575.375
Scaun
11 conducător auto
şi scaun pasager 2.15 29.5625 1300 452 38,431.25 13362.25
Banchetă spate şi
12
spătar 1.8 24.75 2227 519 55,118.25 12845.25
Roată rezervă şi
13
echipament 1.08 14.85 2864 546 8108.1
 auxiliar 42,530.40
(1
14 Radiator
1.08 14.85 -776 480 1,523.60) 7128
15 Șofer
75 1250 600 93,750.00 45000
1,52 858,477.3
Σ 100 1,450 3,983.75 6

Coordonatele centrului de greutate al automobilului neîncărcat sunt:

- XG0 – 1,051.02

- ZG0 – 592.053

j) Determinarea centrului de greutate al automobilului la încărcare maximă.

Tabelul 2.4.2. Masele componentelor principale și pozițiile centrelor de greutate ale

acestora când automobilul este complet încărcat.
Tabelul 2.4.2
Nr. Denumire Pondere xj zj xjmj zjmj
mj [kg]
crt subansamblu [%] [mm] [mm] [mm*kg] [mm*kg]
Motor –
1
transmisie 16.5 226.875 -421 502 -95514.375 113891.25
Rezervor de
2
combustibil plin 3.2 44 2258 586 99352 25784
Sistem de
3
evacuare 1.8 24.75 184 335 4554 8291.25
4 Punte faţă 7.17 98.5875 0 315 0 31055.0625
5 Punte spate 5.02 69.025 2528 313 174495.2 21604.825
Sistem de
6
direcţie 1.8 24.75 171 550 4232.25 13612.5
Instalaţia
electrică şi
7
bateria de
acumulator 1.8 24.75 -52 700 -1287 17325
8 Roţi fata 2.65 36.4375 0 315 0 11477.8125
9 Roti spate 2.65 36.4375 2528 313 92114 11404.9375
Caroserie, uşi şi
10
geamuri 51.3 705.375 1457 721 1027731.375 508575.375
Scaun
11 conducător auto
şi scaun pasager 2.15 29.5625 1300 452 38431.25 13362.25
Banchetă spate
12
şi spătar 1.8 24.75 2227 519 55118.25 12845.25
Roată rezervă şi
13 echipament
auxiliar 1.08 14.85 2864 546 42530.4 8108.1
14 Radiator 1.08 14.85 -776 480 -11523.6 7128
 15 Sofer - 75 1250 600 93750 45000
16 Pasager Față - 75 1250 600 93750 45000
17 Pasageri Spate - 225 2506 605 563850 136125
18 Bagaje - 40 2869 644 114760 25760
Σ 100 1790 2296343.75 1056350.613

Coordonatele centrului de greutate al automobilului încărcat sunt :

XG0 – 1,282.874

ZG0 – 590.140

2.1.4.2. Determinarea încărcării la punți și a parametrilor ce definesc capacitatea de

trecere

Încărcările statice la cele două punți corespunzătoare celor două situații de încărcare
sunt:

1) Pentru autovehiculul cu sarcină utilă nulă:

b0 L−x g
G01= G 0 = m0∗g=¿ 4,137 N
L L

a0 xg 0
G02= ∗G 0 = ∗m0∗g = 9,352 N
L L

2) Pentru autovehiculul cu sarcină utilă maximă.

b L−x g
G11= ∗Ga= ∗m t∗g=2,912N
L L

a x
G22= ∗Ga= g ∗mt∗g = 16,022 N
L L

2.1.4.3. Determinarea parametrilor de stabilitate longitudinală și transversală

 Automobilul proiectat va avea caracteristicile de stabilitate date în tabelul 2.1.4.3.
Tabelul 2.1.4.3.
Parametru Valoare recomandată Valoare aleasă

Garda la sol [mm] 90-120 110

Unghiul de atac [0] 10-20 12
Unghiul de degajare [0] 15-20 16

2.1.5. Stabilirea dimensiunilor anvelopelor

Pneul reprezintă partea elastică a roții și este format din anvelopa și camera de
aer.Pentru alegerea pneurilor este necesar să cunoaștem încărcarea statică pe pneu
corespunzatoare sarcinii utile maxime calculate.

Gj
Z pj =
N pnj

Aplicând formula de mai sus pentru puntea față obținem:

G1
Zp1= = 145.58
2

Respectiv pentru puntea spate obținem:

G2
Zp2= = 801.09
2

Capacitatea portantă necesară a pneului (definită ca fiind incarcarea radială maximă

suportata de acesta ) va fi:
( maxZ pj )
Q p nec =
kz

Unde kz = 0,9 pentru autoturisme

Max(145,58 ; 801,09)=801,09
Din cataloage de firma,norme sau standarde se alege pneul cu capacitatea portanta:

( maxZ pj ) 801.09
Q p nec = = = 890.10
kz 0.9

Unde k z = 0.9

Q p nec ≥ Q p nec cât mai aproape de Q p nec

 Deci o anevelopă cu indicile de sarcină 82.
Raza de rulare se calculeaza cu relatia: rr = λ ∙ r0
- λ – coeficient de deformare a pneului;
- λ = 0,930 … 0,935 pentru pneuri de joasă presiune;
- λ = 0,945 … 0,950 pentru pneuri de înaltă presiune.

Pentru pneul autovehiculului de proiectat se alege valoarea λ = 0,930.

Având impusa prin tema viteza maxima Vmax = 230km/h se alege o anvelopă cu un
indice a cărui valoare a vitezei este mai mare sau egala cu V max , respectiv V. Acest indice
oferă pneului o viteza maxima Vmax,p = 240[km/h].

Raza liberă r0 se obtine cu relația:

r 0 =0.5 Du(mm)

Valoarea razei statice,rs,in cazul anvelopelor radiale se obține cu formula:

r r =1.04 rs

Tabelul 2.1.5
Diametrul Raza Raza Raza Presiunea Viteza
Simbolizare Lățimea exterior liberă statică de aerului maximă
anvelopa secțiunii Du r0 rs rulare pa Vmax
Bu [mm] [mm] [mm] rr [bar]
[km/h]
[mm] [mm]

Spate 205 654 327 293,94 306 2.3 240

205/55R16

Fata 205 654 327 293,94 306 2.3 240

205/55R16