STAREA PSIHOLOGICĂ DE BINE ÎN ŞCOALA DE ASTĂZI

PSYCHOLOGICAL WELL-BEING IN SCHOOL TODAY

Mariana BATOG
cercetător ştiinţific,
Institutul de Științe ale Educației,
doctorandă, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Abstract: This article analyzes the concept of psychological well-being, lists its structural
elements in the view of various researchers in the field of psychology, and reflects the problem of
psychological well-being in the school environment. Also mentioned are current studies and
research in this context, proposed ways to improve the psychological well-being of pupils and
teachers.
Key word: well-being, psychological well-being, structural components of well – being,
educational environment, studies and research.

Starea psihologică de bine se consideră a fi un criteriu universal de socializare favorabilă a

personalităţii, o condiţie şi o resursă a unui mediu școlar dezvoltativ, prietenos şi inclusiv. Starea
psihologică de bine în copilărie reprezintă fundamentul esenţial pentru sănătatea mentală la
maturitate. Experiență școală pozitivă a elevilor are un impact considerabil asupra formării
personalităţii tânărului şi a viitorului său, contribuind la conștientizarea propriei valori, la
consolidarea încrederii în sine, construirea unei imagini pozitive și realiste vizând propria
persoană. Mediul şcolar favorabil creează starea de fericire, sentimentul de apartenenţă, creşte
calitatea vieţii celor implicaţi în procesul educaţional [2].
Starea psihologică de bine sau bunăstarea psihologică constituie o premisă subiectivă în
pregătirea actorilor educaționali pentru a face faţă schimbărilor societale actuale şi noilor
realităţi. Promovarea stării de bine a copiilor şi adolescenților în mediul educaţional este o
prioritate, fiind larg acceptată ca un imperativ moral, or şi pragmatic al educaţiei. Starea
psihologică de bine influențează capacitatea elevilor de a beneficia de pe urma unei educații de
calitate și de a-și atinge întregul potențial școlar şi personal. Defavorizarea stării psihologice de
bine a copiilor şi adolescenţilor are un impact negativ asupra performanţelor şcolare,
productivităţii activităţilor realizate, poate genera adoptarea comportamentelor de adicţie pe
viitor şi afecta sănătatea mentală a beneficiarilor procesului educațional pe termen lung.
De asemenea, este de menţionat importanţa protejării şi menţinerii stării psihologice de
bine a cadrelor didactice, ce repercusionează direct sau indirect asupra bunăstării psihologice a
elevilor, dezvoltarea personalităţii lor, influenţează calitatea relaţiilor dintre elev - profesor,
motivația de învăţare a elevilor, starea lor emoţională în timpul evaluărilor şcolare şi asupra
rezultatelor şcolare. Astfel, menținerea şi consolidarea stării de bine în rândurile elevilor și

182
cadrelor didactice devine un subiect de importanţă majoră în mediul educaţional şi este frecvent
abordat de către specialiştii psihologi.
Extrapolând rezultatele studiilor psihologice recente, evidențiem câțiva indicatori al stării
de bine în școala de astăzi: rezultatele academice, interacțiunea elevului cu colegii și
profesorii/personalul instituției în general, învățarea activă și colaborativă, extinderea
experiențelor de învățare și mediul școlar suportiv [6, p.59]. Studiile promovate de UNICEF
împreună cu alte organizații, punctează dimensiunile ale stării de bine a copilului [4], ce
contribuie la realizarea stării generale de bine a copilului, pe care le prezentăm în Figura 1.

Figura 1. Dimensiuni ale stării de bine a copilului.

Revizuirea surselor bibliografice de specialitate, permit să afirmăm că noțiunea de stare de
bine include două tipuri principale: obiectivă - starea social-economică, resursele educaționale și
starea de sănătate; subiectivă - fericirea, percepția calității vieții și satisfacția în viață etc. Starea
subiectivă de bine, în accepţiunea psihologilor este definită ca fiind exprimarea trăirii unui nivel
înalt de sentimente şi emoţii pozitive, a unui nivel scăzut de afecte negative şi a unui grad sporit
de satisfacţie de propria viaţă [14].
În cadrul ştiinţei psihologice autohtone, starea de bine în varii aspecte a fost abordată în
cercetările experților în domeniul psihologiei moderne, printre care enumerăm:
● Negură I., doctor în psihologie (2014) – elucidează tematica optimizării stării de bine ca
problemă psihologică [9]. Astfel, un moderator important al efectelor elementelor
situaționale asupra stării de bine este dimensiunea de extraversiune/introversiune. S-a dovedit
că extraversiunea corelează pozitiv cu fericirea și, mai ales, cu afectivitatea pozitivă.
● Rusnac S. (2017), doctor în psihologie, conferenţiar universitar, ULIM – analizează starea
psihologic de bine a cadrelor didactice universitare în raport cu satisfacția lor profesională
[11].
● Pavlenko L. (2019), doctor în psihologie, conferenţiar universitar, UST – reflectă problema
asigurării stării de bine a cadrelor didactice – condiţie a calităţii activităţii profesionale [10].

183
● Furdui E., cercetător ştiinţific, IŞE – pune în evidenţă asigurarea stării de bine a copiilor cu
CES prin dezvoltarea creativității, în care sunt puse în valoare jocul, libertatea, artterapia,
armoniile cromatice, activitățile plastice [5, p.79].
● Turchină T., doctor în psihologie, conferențiar universitar, Platon C., doctor habilitat,
profesor universitar, Bolea Z., doctor în psihologie, conferențiar universitar, USM –
elaborează un studiu științific ce reflectă starea subiectivă de bine ca fiind un indicator al
calității vieţii [14, p.115]. De asemenea, se explicitează conceptul de bunăstarea emoţională
sau psihică ca indicator al calităţii vieţii, care poate fi ilustrată prin: fericire, mulţumire de
sine, sentimentul identităţii personale, evitare stresului excesiv, stima de sine, bogăţia vieţii
spirituale, sentimentul de siguranţă.
Concomitent, reprezentanții mediului academic din ţară promovează şi alte cercetări
ştiinţifice notabile, ce vizează starea de bine, reflectând tematici multiple cu aspecte pedagogice
şi psihologice, pe care le prezentăm în Figura 2.

Figura 2. Cercetări ştiinţifice actuale cu referire la starea de bine.

Demersurile ştiinţifice a dnei S. Rusnac, doctor în psihologie, conferenţiar universitar,
ULIM [11], vizează cercetarea stării de bine psihologic, care este abordată prin prisma a două
componente importante. Ambele componente sunt esențiale pentru persoană, contribuind la
dezvoltarea interesului de viață și de activitate, dezvoltarea unei poziții proactive. Acestea sunt
punctate în cele ce urmează: judecățile globale privind satisfacția de viață (componenta
cognitivă); trăirile, sentimentele legate de experiențele vieții și rolurile personale în cadrul lor
(componenta afectivă).
Starea de bine psihologic a cadrelor didactice universitare se prezintă ca fiind o condiție a
implicării și succesului profesional, care are o arie mult mai largă decât cea personală [11].
Astfel, este susţinută ideea conform căreia dezvoltarea obiectivelor profesionale influențează

184
satisfacția în muncă și starea de bine psihologic, implicarea personală, autonomia în activitate,
amplificarea posibilităților de control al ambianței, împărtășirea așteptărilor, scopurilor personale
concordante cu cele organizaționale, devine o condiție a performanței.
În cadrul Conferinței pentru cadrele didactice cu genericul „Tehnologia face diferența”,
desfășurate recent de către Centrul Național de Inovații Digitaleîn Educație „Clasa Viitorului”
(2021) a fost abordată problema stării de bine a elevilor în perioada pandemiei COVID 19. În
acest context, expertul în psihologie şi specialistul în sănătatea mentală D. Stănculeanu, a
remarcat faptul că obiectivul important al procesului de instruire la distanţă în perioada
pandemică este păstrarea sănătăţii emoționale, confortului emoţional, echilibrului emoţional al
elevilor, care ulterior pot ajuta la recuperarea achizițiilor academice [12]. Un copil sănătos poate
recupera informaţia rapid, iar un copil bombardat psihologic, anxios şi stresat va face faţă cu
greu situaţiei.
Este de evidenţiat relevanţa studiului coordonat şi realizat de UNICE, cu titlul
Învățământul și situația COVID-19 în Republica Moldova: Transformată în oportunitate, criza
învățământului poate conduce la dezvoltarea unui sistem educațional mai rezistent (2020), care
accentuează semnificaţia elaborării şi implementării „Strategiei sectorului educației pentru anii
2021- 2030”, ce constituie o oportunitate excelentă de a crea un sistem de învățământ mai
rezistent, operativ și eficient, capabil să reacționeze în mod eficient la crize şi să asigure starea de
bine a actorilor educaționali în şcoală [7]. Bunăstarea psihologică a elevilor, profesorilor și
părinților trebuie să fie în centrul atenției. Nu există suficient sprijin psihologic și psihosocial
pentru copii și tineri, precum și pentru profesori și părinți, pentru a reacționa la incertitudinile
privind viitorul şi frica de necunoscut. Este necesar să fie create mecanisme pentru extinderea şi
lărgirea unor astfel de activități, pentru a garanta o acoperire amplă, nu doar a celor considerați în
mod tradiţional a fi în categoriile cu risc înalt, dar și a populaţiei în ansamblu.
Experiențele internaționale în domeniu ne demonstrează (exemplul Finlandei), că starea de
bine a elevilor constituie o grijă a tuturor actorilor educaționali și se regăsește în curriculum
[Apud 3, p.83]. Profesorii din învățământ primar dau prioritate în egală măsură bunăstării,
fericirii și progresului academic al elevilor. De asemenea, este constituită o echipă profesionistă,
ce include mai mulţi specialişti, coordonată de directorul şcolii, echipă ce este responsabilă de
prevenirea şi monitorizarea bunăstării emoţionale a elevilor în şcoală.
Sunt de apreciat inițiativele din instituţiile educaționale europene ce sprijină dezvoltarea şi
ascensiunea stării de bine în şcoli. De exemplu „Schools for Health in Europe” este o rețea de 45
de țări membre, din regiunea europeană, axată pe integrarea inițiativelor de promovare a sănătății
în școli în politicilor din domeniul educației europene [13]. MiSP (Mindfulness in Schools
Project) este o organizație caritabilă britanică axată pe promovarea rezistenței și stării de bine a
185
tinerilor prin intermediul conștiinței depline în școli. MiSP a format deja peste 3.200 de profesori
pentru a promova metodologia conștiinței depline în școli. Conform unui studiu, copiii care au
participat la programul de conștiință deplină au semnalat mai puține simptome de depresie, un
nivel mai scăzut al stresului și o stare de bine mai mare.
În opinia O. Draguţă, doar în condiţiile unei culturi şcolare solide, în care grija faţă de
starea emoţională şi socială a elevului, încurajarea, managementul stresului, tolerarea şi
discutarea greşelilor devin o preocupare la fel de importantă ca şi dezvoltarea cognitivă, elevii
vor trăi un sentiment de satisfacţie, vor deprinde competenţa de a învăţa pe parcursul vieţii, vor
înfrunta provocările, vor adopta atitudini şi comportamente sănătoase față de sine şi de ceilalți
[3, p.84].
S. Taylor şi J. Brown (1999) în lucrările sale remarcă faptul, că iluziile pozitive despre sine
indică factorii favorizanţi ai sănătăţii mentale şi sunt argumentate cu studii empirice, rolurile
credinţelor optimiste despre sine în sporirea fericirii, a mulţumirii, a capacităţii de a avea grijă de
ceilalţi şi de a desfăşura o muncă productivă şi creativă, toate acestea fiind acceptate de diverşi
autori ca elemente ale sănătăţii mentale [Apud 8, p.20].
Psihologii practicieni recomandă varii modalităţi pentru menţinerea şi facilitarea stării
psihologice de bine. Printre cele cu efect pe termen scurt pot fi enumerate: muzica, filmele
optimiste sau de comedie, poveştile cu final fericit, activităţile la aer curat. Evenimentele
pozitive din viaţă, în special cele cu referire la relaţiile sociale,conectarea socială, la activităţile
în care sunt implicaţi sau cele de la locul de muncă, cele al petrecerii timpului liber sunt cu efecte
mai durabile, cu condiţia ca să fie practicate cât mai intens şi mai frecvent.
În concluzie remarcăm următoarele idei: consolidarea şi favorizarea stării psihologice de
bine în şcoala de astăzi este indispensabilă și actuală [1]. Astfel, subliniem necesitatea dezvoltării
competenţelor socioafective a actorilor educaţionali pentru a face faţă situaţiilor complicate şi
situaţiilor generatoare de stres; accentuăm importanţa comunicării eficiente şi calitative,
conectării cu ceilalţi, interactivităţii, încurajării, stimei de sine și a motivației - componente
esenţiale pentru asigurarea stării psihologice de bine a elevilor şi cadrelor didactice în şcoala de
astăzi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Batog, M. Problemele afective ale elevilor din instituțiile de învățământ general: opinii și
constatări. În: Cercetări privind asigurarea activităţii psihologice în sistemul de învățământ
general din Republica Moldova. Monografie colectivă / O. Paladi, A. Potâng [coord.]. Chișinău:
CEP USM, 2021. pp.109-124. ISBN 978-9975-152-16-7.
2. Cojocea, M.; Petcu, I.; Milăşan, A. Starea de bine a profesorilor și elevilor: resurse, impact și
idei practice. Bucureşti: Asociația EDUMI, 2021. 376 p. ISBN: 978-973-0-34588-9.
186
3. Draguţa, O. Starea de bine a elevului de azi – succesul și sănătatea adultului de mâine. În:
Revista Didactica Pro…, revistă de teorie şi practică educaţională, 2018, nr.4-5(110-111).
ISSN: 1810-6455.
4. Evaluarea stării de bine a copilului în şcoală 2017-2019. Coord. Irimie S. Bucureşti:
Ministerul Sănătăţii, Institutul Național de Sănătate Publică, 2019. 29 p. [Accesat 17.05.2022].
Disponibil: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/Sinteza-stare-de-bine-in-
scoala-2019.pdf
5. Furdui, E. Asigurarea stării de bine la copii cu cerințe educative speciale prin dezvoltarea
creativității. În: Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială, 2019, nr.4 (57), p.79-85.
ISSN: 1857-0224.
6. Goraş - Postică, V. Pledoarii pentru starea de bine a elevului și a profesorului în școală. În:
Şcoala modernă: provocări şi oportunităţi. Materialele Conferinţei Ştiinţifice internaţionale, 5-7
noiembrie, 2015. Chişinău: Cavaioli SRL, IŞE, 2015, p.58-61. ISBN: 978-9975-48-100-7.
7. Învățământul în situația COVID - 19 în Republica Moldova: Transformată în oportunitate,
criza învățământului poate conduce la dezvoltarea unui sistem educațional mai rezistent”.
UNICEF Moldova. 2020. [Accesat 15.03.2022]. Disponibil:
https://www.unicef.org/moldova/rapoarte/%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2
ntu
8. Muntele Hendreş, D. Starea subiectivă de bine între predictori şi efecte. [Accesat
12.04.2022]. Disponibil:https://www.psih.uaic.ro/anale-psih/wp-
content/uploads/sites/10/2021/01/7.-Starea-subiectiv%C4%83-de-bine-%C3%AEntre-predictori-
%C5%9Fi-efecte.pdf
9. Negură, I. Optimizarea stării de bine ca problemă psihologică. În: Formarea competențelor de
rezolvare a problemelor psihologice în procesul instruirii inițiale și continue a psihologilor.
Chişinău [sn]: UPS „I. Creangă”, 2014, p.14-56. ISBN: 978-9975-46-211-2.
10. Pavlenko, L. Asigurarea stării de bine a cadrelor didactice – condiţie a calităţii activităţii
profesionale. În: Materialele Conferinţei Republicane a Cadrelor Didactice. Vol. IV. Chişinău:
ed. Universităţii de Stat din Tiraspol, 2019, p.95-102. ISBN: 978-9975-76-269-4.
11. Rusnac, S. Cercetarea stării psihologic de bine: metodologie şi rezultate. În: Materialele
Colocviului ştiinţific internaţional „Psihologia socială în secolul XXI: provocări, tendinţe,
perspective”, din 4-5 mai 2017. Chişinău: ULIM, 2017, p.101-115. ISBN: 978-9975-3168-4-2.
12. Stănculeanu, D. Cum facem faţă presiunilor în perioada pandemică. 2021. [Accesat
18.05.2022]. Disponibil: https://www.clasaviitorului.md/starea-de-bine-a-elevilor-in-perioada-
pandemiei-covid/

187
13. Starea de bine: idei pentru școli mai sănătoase, incluzive și mai fericite. 2017. [Accesat
21.05.2022]. Disponibil:https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/latest/practices/well-
being-ideas-for-healthie.htm
14. Turchină, T.; Bolea, Z.; Platon, C. Starea subiectivă de bine – semnificaţii şi implicaţii.
În: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale Educaţiei), 2012, nr.5(55), p.115-118. ISSN
1857-2103 /ISSNe 2345-1025.

188