România interbelică.

1.Economie și societate

România Mare 1918 –suprafață: 295.000 km2 (de la 137.000)

-populație: 16 milioane (de la 7,2 mil)
-societate polarizată – diferențe între urban și rural; între zone
(prospere:Transilvania, Bucovina, Banat și sărace: Moldova, Dobrogea, Oltenia)
-provocări: integrarea provinciilor unite în 1918 și modernizarea prin reforme
Economia:
a) agricultura - ramura principală
-78% din populație
- reforma agrară 1921 (împroprietărirea a 1500 familii de țărani cu 3,5 mil ha)
- productivitate scăzută
b) industrie - în asceensiune: industria constructoare de mașini, chimică, electrotehnică, petrolieră
- crește populația urbană
- 10% din populație
- mari industriași: Nicolae Malaxa, Ion Gigurtu, Mociornița
c) criza economică 1929-1933:
- a afectat economia românească – declin
- falimente bancare, greve, șomaj
- refacere economică din 1934 – anul 1938 an de vârf al economiei românești

Aplicații:
1. Comparați prețurile și meseriile practicate în perioada interbelică (pag.101 din manual) cu cele din
zilele noastre și formulați un punct de vedere referitor la asemănări și deosebiri.
Q
Meseriile, salariile lor si preturile produselor din vremea interbelica sunt indeajuns de similare cu cele
prezente in ziua de astazi, desi sunt mai bine platite acum. Salariile de atunci erau acordate in functie de
importanta meseriei practicata, o functie foarte profitabila fiind functia de ministru cu un salariu de 30
400 lei. Cele mai prost platite meserii din perioada interbelica, la fel ca in ziua de azi, sunt cele care nu
necesitau studii superioare.
Preturile alimentelor din perioada interbelica erau foarte mari, avand preturi pe care multi oameni din
ziua de azi nu le-ar accepta
 -1-

2.Orașul – arhitectură modernă și tradiții rurale

1. Folosind manualul, imaginile din materialul ppt, identificați 3 caracteristici ale orașului interbelic
românesc.
- Arhitectura Art Deco, Bauhaus, neoromaneasca
- Mai multe fabrici si uzine
- Era o zona comerciala
2. In România interbelică existau 180 de localități urbane: 22 cu rang de municipiu și 158 cu rang de
comună urbană. Folosind manualul, dați exemple de municipii și comune urbane,. Care provincii
aveau cea mai mare dezvoltare urbană?
- municipii: Cluj, Brasov, Sibiu, Chisinau, Cernauti
- comune urbane: Baia Mare, Cahul, Calarasi, Mihaileni, Pascani etc
Cea mai dezvoltata provincie era Transilvania
3. Orașul interbelic avea 4 zone de funcționalitate. Completați tabelul cu alte informații (arhitectură,
transport, străzi,vestimentație, petrecerea timpului liber etc).
Zona Caracteristici

Zona centrală case înalte, bine îngrijite

tramvai electric

Numeroase magazine

Automobile

Strazi largi si iluminate

Mai multa siguranta

Vanzatori stradali

Zona periferică (mahala) Case joase, insalubre, mahalale

Strazi nepavate

Saracie

Case din chirpici

Nu erau birouri

Zona industrială Fabrici, depozite

Case ale muncitorilor

 Poluare

Mai putine locuinte

Zona agricolă Locuințe

Proprietăți ale particularilor și ale Primăriei

Terenuri agricole

4. Identificați deosebiri între zona centrală a Bucureștiului și zona periferică (mahala).

- In zona centrala erau interesele comerciale , zonele de lucru , trai de viata mai bun , arhitectura
complexa , cladiri inalte
- In zona periferica era un trai de viata scazut ,case joase neingrijite. Aici locuiau oameni cu stare
materiala precara

5. Explicați denumirea de „Micul Paris” dată Bucureștiului interbelic.

Arhitectura Bucurestiului arată ca cea regasita in Paris. Străzile din oraș erau de asemenea pavate ca în
orașul francez. Limba franceza a patruns in vorbirea de zi cu zi a bucurestenilor, iar vestimentația
acestora se asemana cu cea a parizienilor.

5. In perioada interbelică, în arhitectură apar stilurile Art Deco și neoromânesc. Pentru fiecare dintre
ele identificați cel puțin două caracteristici și două exemple de construcții.
a) Art Deco
- Caracteristici: volume geometrice, simetrie, linii drepte
- Exemple: Empire States Building; Chrysler Building

b) Neoromânesc
- Caracteristici: foișorul, arcatura trilobată, stâlpi de lemn, o tratare a cornișei ca o streașină
obișnuită a unei case țărănești, includerea acoperișului în imaginea fațadei ca element de
ornament, marchize sculptate din lemn, și folosirea țiglei de ceramică. Ornamente des
folosite sunt nodurile și frânghiile, coloanele răsucite, printr-o ceramică smălțuită policromă.
- Exemple: Biserica Amzei, Casa Gheorghe Petrascu

-2-