SLIDE 2

Familia lui era una înstărită și de aceea el a beneficiat de o educație și a

fost expus cărților încă de la o vârstă fragedă.
SLIDE 3
El a fost preocupat de această tehnologie de tipărit, așa că a decis să
lucreze singur, crezând că el este mai bun decât rivalii săi. A căutat un loc
unde să nu-l cunoască nimeni și astfel a găsit o clădire ruinată în
Strasbourg, unde și-a început activitatea într-o cameră pe care a
transformat-o într-un atelier secret.
El lucra zile în șir în atelier, iar asta a început să-i facă pe vecini să fie
suspicioși, însă lui nu-i păsa prea mult.
Dar cum experimentele lui nu prea aveau succes(venitul era strâns), a fost
nevoit să se mute în orașul său natal, unde l-a întâlnit pe Johann Fust, un
bijutier bogat care i-a împrumutat bani.
SLIDE 4
Iar astfel, el a conceput un nou proces de tipărire.
Inițial, ca toți ceilalți interesați de tipărire, el a încercat să folosească litere
din lemn, doar că acestea nu imprimau destul de bine cerneala pe hârtie,
așa că lui Gutenberg i-a venit o idee care avea să schimbe procesul de
creare a cărților.
Bazându-se pe cunoștințele sale de prelucrare a metalelor, el a creat un bat
de metal cu o literă sculptată la un capăt.
Aceasta a fost imprimată într-o bară de cupru, creând o matrice. Matricea
era umplută cu metal topit și astfel a produs o bucată de tipar, care putea fi
folosită de mai multe ori, spre deosebire de un bloc de lemn.
Pentru a se crea o pagină cu text, caracterele erau așezate pe o placă
mobilă în ordinea dorită.
Textul era apoi pictat cu un amestec de cerneală și ulei cu ajutorul unor
bile din piele de câine (pentru că nu avea pori) umplute cu lână, iar
mânerul era din lemn.
După ce cerneala fusese aplicată, pe tip se așeza o coală de hârtie umedă
pentru că ținea mai bine cerneala, apoi placa superioară, pe care era
așezată hârtia, se cobora, iar apoi era presată.

SLIDE 6
Munca lui Gutenberg începea să dea roade, însă nerăbdarea lui Fust nu mai
avea limite.
El voia să-și vadă invenția dând roade foarte repede, ceea ce l-a făcut să se
certe cu Gutenberg, acuzându-l că îi cheltuie banii și nu face progrese.
În cele din urmă, Fust l-a dat în judecată pe inventator și a câștigat
procesul, Gutenberg fiind nevoit să-i plătească o sumă mare de bani, ceea
ce l-a determinat să și vândă chiar și unele unelte.
Cu toate că nu mai avea prea mulți bani, a reușit să-și mențină un mic
atelier, unde a și tipărit prima Biblie în 1456 în orașul Bamberg.
Biblia a apărut în două volume, fiecare având 300 de pagini, cu
aproximativ 42 de pasaje pe pagină.
Astăzi, există doar 22 de exemplare tipărite pe hârtie ale Bibliei lui
Gutenberg, alături de 7 exemplare cu pagini din piele special prelucrată.
9 ani mai târziu (1465), arhiepiscopul Adolph von Nassau i-a recunoscut
invenția și i-a acordat titlul de Hofmann (domn al curții) și i-a oferit o
bursă anuală. Cu toate acestea, trei ani mai târziu, Gutenberg a murit în
sărăcie.
SLIDE 8
De asemenea, tiparul a sugerat conceptul de mașinării care iau locul
muncii umane și produc un produs uniform, procesul fiind mai puțin
costisitor.