SPIRU HARET

-referat matematica-

Elev:Caval Alexia
Profesor îndrumător:Fakih Laurance
Clasa:a X-a B Matematica-Informatică
Liceul Teoretic Little London

1
Cuprins:

Originea.Studiile

Activitatea didactica și academică

Ultimii ani din viață

Biografie

2
Originea. Studiile

Spiru Haret s-a născut în data de 15 noiembrie 1851 la Iași și a decedat in data de 17
decembrie 1912 la București. A fost un matematiciam,astronom si pedagog român de origine
armeană, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al
educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române.
A învățat la Dorohoi,Iași, apoi, în septembrie 1862 a intrat ca bursier la Colegiul Sfântul Sava
din București, unde a petrecut cinci ani din șapte ca intern.

La Sorbona a studiat matematica și fizica. Tot la Paris, a obținut un doctorat în

matematică.Spiru Haret a fost primul român care a obținut un doctotrat la Paris.

A profesat până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând
prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris și
București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor
sociale.

In calitate de ministru a condus reforma învățământului. Prin circularele sale repetate, a

determinat sporirea localurilor de școală: între 1897 - 1910 s-au ridicat în toată țara 2.343 de
școli, dintre care 1.980 cât timp Haret a fost ministru.

Ajuns la cârma Ministerului Educației – pe atunci Ministerul Instrucțiunii Publice – la 1897,

Spiru Haret a întâlnit un mediu prea puțin propice învățării: 78% dintre români erau analfabeți
funcțional conform ulteriorului Recensământ, de la 1899. În urma celor 3 mandate ale sale, toate

3
în guvernele liberale (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), procentele care indicau
analfabetismul au început să scadă. La Recensământul din 1912, erau cu 17% mai puțin români
care nu știau să scrie și să citească. Și astăzi ne confruntăm cu probleme din vremea lui Haret în
învățământ, în special în zona rurală, un mediu căruia acesta i-a acordat atenție sporită.
Conform raportului național publicat în mai pe Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea
Performanţelor Şcolare, la nivel național, 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional.
Revenind însă la Haret, schimbarea înfăptuită de acesta s-a realizat printr-o abordare de jos în
sus, vizând reformarea învățământului în întregimea sa, de la cel primar la cel universitar. Una
dintre cele mai cunoscute măsuri adoptate de acesta a fost „curba lui Haret”, pe fondul crizei
financiare în care se afla România la 1901, prin care salariile erau reduse în așa fel încât cei cu
lefuri mai mici să fie mai puțin afectați. Tot el este și cel care a introdus examenul de admitere la
facultate, după ce a decis reducerea anilor de liceu la 3, dar și introducerea unei ore pe săptămână
de gimnastică.

4
Activitatea didactică şi academică

Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din București, la Facultatea de Științe, Secția
fizico-matematici, mecanica rațională, din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele
Haret a fost numit profesor la anul preparator , predând trigonometria,geometria analitica,plana
și în spațiu până în 1885.

Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, din
1881 până în 1890.

Pentru a da învăţătorilor o pregătire mai adecvată, Haret a reorganizat şcolile normale.

Introduce în cadrul lor lucrările practice.În 1903, ridica numărul anilor de studiu de la 5
la 6 ani, ceea ce a rămas după sine o schimbare importantă a programelor. Pentru nevoia
de informare a învăţătorilor a creat Biblioteca pedagogică în cadrul căreia a tiparit
traduceri din literatura pedagogică. Examenul de capacitate au fost reorganizate,
înlăturându-se probele pur teoretice, care constatau doar calitatea brută de cunoştinţe pe
care le poseda candidatul. În locul lor s-au introdus probe practice. Haret a făcut tot ceea
ce era posibil petru a da învăţământului normal direcţia cea mai potrivită acelui timp,
nevoilor naţionale, economice şi sociale româneşti.
După perioada studiilor, Spiru Haret a dat mijloace învăţătorilor să-şi construiască o
stare morală şi material pentru înfiinţarea gospodăriilor lor.

La toate Congresele, Spiru Haret era nelipsit şi îşi nota în carnetul său orice idee bună
care putea fi luată în seamă. Se declara colaboratorul lor, al învăţătorilor, nu şeful lor.
În 1904, el a înființat Școala superioară de arhitectură .Tot Haret a creat şi Comisia
istorică a României, la 20 februarie 1910. Ea urma să publice ediţii de cronici, de
documente interne, de cronici străine în legătură cu ţările străine în legătură cu ţările
române, vechi documente literare. Ministerul a înzestrat-o cu 25 000 lei anual.
Spiru Haret nu dezarmează şi, folosind suma de 25 000 lei, înfiinţează comisia prin
decizie ministerială, la 23 mai 1909, numind ca membri pe I. Bogdan, D. Onciul, I.
Bianu, C. Giurescu. D. Russo. Primul era preşedinte, iar Al. Lepedatu secretar. În
ianuarie 1910, ministru revine cu proiectul de lege si de data aceasta trece. Istoriografia
româna s-a ales astfel cu o instituţie extrem de folositoare care a funcţionat până în 1938,
editând Buletinul comisiunii istorice a României.

5
Ultimii ani din viață

Spiru Haret, care suferea de mai multă vreme de cancer intestinal, a intrat într-o fază
mai gravă a bolii sale, care avea să-l ducă, în Decembrie, în mormânt. Timp de opt luni
de zile boala a avut diferite faze. Însă nu se întrevedea totuşi sfârşitul atât de apropiat.
În ziua de 16 Decembrie, starea boalei înrăutăţindu-se simţitor, în urma unui consiliu
medical ţinut s’a hotărât internarea suferindului într’un sanatoriu, Spiru Haret fiind de
îndată transportat la sanatoriul Gerota a doua zi”, scria, la dispariția savantului, presa
bucureșteană, relatând cu amănunte circumstanțele decesului.
Luni a fost operat şi se părea la început că intervenţia medicală va avea consecinţe
fericite. Survine însă o nouă astupare a intestinului în urma căreia întreg organismul este
intoxicat, orice nouă intervenţiune nemaifiind în stare să salveze pe bolnav. Nici nu i se
mai face vreo operaţie, şi marţi noaptea Haret este transportat acasă la el. Pe drum însă,
moare, din cauză că nici nu mai putea respire.

La locuinţa sa din strada Verde, corpul lui Spiru Haret a fost aşezat pe un catafalc, urmând ca
în zilele următoare să aibă loc pelerinajul, şi într’adevăr a fost un adevărat pelerinaj. Rude, amici
politici, prieteni personali, printre care găsim pe Al. Marghiloman, C. Stere, I. G. Duca,

6
Mârzescu, prof. Minovici, până şi regele Ferdinand, pe atunci principe, au venit să vadă pentru
ultima oară pe omul şcoalei. Regele Carol şi Regina Elisabeta au trimis câte o scrisoare de
condoleanţe soției lui Spiru Haret, doanna Ana Haret. S’au depus coroane peste coroane, şi
nenumărate au fost semnele de simpatie şi admiraţie pentru cel ce fusese animatorul culturalizării
poporului

7
Biografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret#Lectur
%C4%83_suplimentar%C4%83

https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Spiru_Haret

https://www.fsespiruharet.ro/despre-spiru-haret/

https://www.salvaticopiii.ro/Afla-mai-multe/Noutati/Spiru-Haret
%2C-ministrul-educatiei-care-a-revolution

https://dosaresecrete.ro/spiru-haret-omul-scoalei/