STILUL BAROC

Cuvantul baroc vine din limba spaniola: este numele unei perle asimetrice,
gasita in scoici cu cochilie informa. "Arta Contrareformei, baroca, a fost
asemuita cu aceasta scoica stramba, asimetrica". Contrastand cu formele simple,
armonioase ale Renasterii,

Barocul tinde spre monumental, spre grandios, spre tot ce poate

impresiona. Epitetele exagerat, declamatoriu sunt potrivite epocii. Lipsa de
sobrietate si exagerarile au împins arta pe calea conventionalismului si au
indepartat-o de viaţă. Personajul baroc, in idealul sau uman, pare nefiresc, cu
gesturi teatrale, cu miscari si expresii agitate, elemente regasite in ornamentatie,
mobilier, costum. El reprezinta fiinta superioara prin har divin, distanta si
inaccesibila. Bineinteles, toate acestea erau apanajul clasei conducatoare, al
curtii regale.

In Franta, in imensa sala tapetata in oglinzi a Palatului Versaille, Louis

XIV se "ridica" pe verticala deasupra curtenilor, datorita pantofilor cu talpi si
tocuri inalte, datorita imensei peruci "care-i facea un cap leonin, iar pe
orizontala ocupa un loc mare in spatiu prin gesturile largi subliniate de
mansetele late si de bratul sprijinit, eventual, de un baston".

Arta baroca s-a dezvoltat cu precadere in Apusul si in Centrul Europei in

secolul al XVII-lea, ca reactie la Reforma. Urbanistica a luat avant, artele
decorative au inflorit, interioarele au devenit din ce in ce mai somptuoase iar
sculptura s-a bucurat de o pretuire deosebita. "S-au facut basoreliefuri si statui
numeroase de bronz, marmura alba si stuc". Barocul impune luxul si abuzurile
ornamentale (la mobila, tapiterie, podoabe). Motivele complicate si
intortocheate: ghirlande, palmete, frunze, flori provin de la curtea lui Louis XIV
si creeaza o moda preluata, apoi, in restul Europei, chiar daca nu aveau valoare
artistica, fiind lipsite de originalitate (majoritatea importate dupa decorurile
romane, ale Renasterii, sau ale artei orientale).

Secolul XVII, marcat de viziunea austera a bisericii catolice aduce

unduirea valurilor si a coloanelor pe fatadele si altarele tratate scenografic dar si
pe mobilele excesiv sculptate. Costumul baroc transmite vizual cu aceeasi
sobrietate efecte scenografice de clar-obscur (accentuarea portretului prin
gulerele albe ale costumului negru masculin, culminând prin
supradimensionarea costumului-carapace feminin de la curtea Spaniei).

UNIVERSITATEA DE ARTA SI DESIGN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ARTE PLASTICE
DE LA COSTUMUL PURTAT LA SPATIUL COSTUMAT
Teza de doctorat
Coordonator stiintific:
Prof. univ. dr. Gheorghe ARION
Doctorand:
Asist. Univ. Alina Maria BOT
Cluj–Napoca 2008