Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”Rădăuţi

Data …………………..
Unitatea de învăţare – Spaţiul românesc şi politica de cruciadă târzie de
la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul.
Subiectul lecţiei- …………………………………………………
FIŞĂ DE LUCRU
I. Captarea atenției
 Asociați imaginea indicată cu realizarea politică corespunzătoare
și numiți personalitatea politică care face posibilă această realitate
II, Începutul domniei
• A fost ban de Mehedinţi, ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă,
conducător al tuturor celor trei ţări române
• Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou
naţional.
 Fiu a lui Pătrașcu Vodă, își cumpără domnia, la insistențele lui Sigismund Bathory, cu ajutorul unor
negustori greci și cămătari de la Constantinopol, a patriarhului de la Constantinopol și a rudelor din Constantinopol,
din rândul Cantacuzinilor .

III. Situaţia internaţională

1. Formarea Ligii Sfinte
State membre

2. Extinderea dominaţiei otomane în Europa

IV. Contextul intern
…………………………………………………………….. ……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. …………………………………………………………….
…………………………………………………………….. ……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. ……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. ……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. ……………………………………………………………..
……………………………………………………………..……………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………
V. Lupta antiotomană
 Integrarea  Valorificând
Țărilor Române în Liga conjunctura favorabilă creată de
Creștină a determinat nimicirea turcilor din București,
declanșarea răscoalei Mihai pornește o ofensivă
antiotomane, care izbucnește generală împotriva otomanilor,
în 13 noiembrie 1594 la îndreptându-se spre Dunăre,
București și care se soldează unde atacă cetățile turcești
cu suprimarea creditorilor (Giurgiu, Rusciuk, Hârșova,
levantini (turci) și a Silistra).
garnizoanei otomane.
 După victoriile asupra tătarilor și turcilor
(Putineiu, Stănești , Şerpăteşti - ianuarie 1595), Mihai Viteazul a
trecut Dunărea și a ars Rusciukul, provocând mari pierderi
otomanilor.
VI. Tratatul de la Alba-Iulia(20 mai 1595)
………………………………… ………………………………………
………………………………… ………………………………………
………………………………… ………………………………………
………………………………… ………………………………………
… .

………………………………………………… ……………………………………………………
………………………………………………… ……………………………………………………
………………………………………………… …………………………………………………….
………………………………………………… ……………………………………………………

VII. Evaluare secvențială

 Analizați prevederile Tratatului de la Alba-Iulia și formulați două consecințe generate de acesta pentru
Mihai Viteazul și pentru politica sa de cruciadă antiotomană.
…………………………………………………… ……………………………………………………
…………………………………………………… ……………………………………………………
……………………………………………………. …………………………………………………….
…………………………………………………… ……………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………….………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…
VIII. Bătăliile cu turcii de la Călugăreni
Bătălia de la Călugăreni
13/23 august 1595
 Cu o armată de circa 16.000 de oameni,
la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni
conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul îl
înfruntă pe Sinan Paşa la Călugăreni (13 / 23
august 1595), unde obține o victorie moderată.
 Mihai se retrage spre munți (la
Stoenești), unde așteaptă ajutorul lui Sigismund,
Sinan Pasa ocupând București și Targoviște.
 Polonezii intervin în Moldova și-l
înlătură pe Ștefan Răzvan, înlocuindu-l cu
Ieremia Movilă, adept al politicii tributare cu
Poarta.
IX. Evaluare secvențială
 Valorifică informațiile date și indică prin culori cauzele și consecințele bătăliei de la Călugăreni
Bătălia de la Giurgiu
15-20 octombrie 1595
 Mihai Viteazul reia ofensiva și reușește să elibereze, pe
rând, orașele Târgoviște și București (octombrie 1595), obțînând
apoi la Giurgiu o strălucită victorie
 A fost înlăturată suzeranitatea otomană și au fost curmate
intențiile Porții de a transforma Țara Românească și Moldova în
provincii turcești.
 Pierderile suferite în această campanie și distrugerile
provocate de ocupația otomană au adus Țara Românească în pragul
prăbușirii.
 Pentru evitarea unei crize de proporții, domnul pune în
aplicare așezământul sau legătura lui Mihai (1596), prin care
rumânii rămân pe moșia pe care se aflau, nemaiavând dreptul de a
se strămuta (legarea țăranilor de glie).

Bătălia de la Călugăreni
Cauze Consecințe

Creșterea tributului Tratatul de la Alba-Iulia Înlăturarea suzeranității otomane

Legarea țăranilor de glie Mihai pierde tronul Țării Intențiile Porții de a transforma
Românești Țara Românească și Moldova în
Aderarea la Liga Sfântă pașalâcuri eșuează.
X. Pacea cu turcii (1597)
 În schimbul acceptării suzeranitățîi otomane și plății tributului, diminuat semnificativ, Poarta recunoștea
domnia pe viață pentru Mihai.
Evaluare secvențală ………………………………………………………..
 Valorificați cunoștințele dobândite anterior ………………………………………………………..
și formulați două cauze ale încheierii păcii cu turcii.
……………………………………………………….
……………………………………………………….

XI. Tratatul de prietenie cu împăratul Rudolf al II-lea la Mănăstirea Dealu (30 mai/ 9iunie 1598)
Prevederi Consecințe
 Prin acest tratat, împăratul Austriei ii  Această dublă suzeranitate, otomană și
recunoștea domnia ereditară și ii promitea un ajutor imperială, semnifică, practic, emanciparea lui Mihai
financiar pentru întreținerea a 5.000 de lefegii de consecințele tratatului din 20 mai 1595, reașezând
(mercenari) în vederea îndepărtării turcilor din raporturile dintre Mihai și Sigismund Bathory pe
Transilvania, Țara Românească și din părțile picior de egalitate.
Ungariei.
XII. Evaluare secvențială
 Formulați două asemănări și două deosebiri între Tratatele încheiate de Mihai cu Sigismund
Bathory și Rudolf al II-lea, între acestea și pacea încheiată cu turcii.
……………………………………………………… …………………………………………………………
……………………………………………………... …………………………………………………………
……………………………………………………… …………………………………………………………
……………………………………………………… …………………………………………………………
……………………………………………………… …………………………………………………………
…………………………………………………… …………………………………………………………
……………………………………………………… …………………………………………………………
……………………………………………………… …………………………………………………………
XII. Evaluare finală
 Citiți sursa și răspundeți la întrebări.
,, Se ştie cu câtă energie şi cu ce rezultate strălucite a fost dezlănţuită lupta împotriva puterii otomane (de către
Mihai Viteazul); era însă uşor de văzut că ea nu se putea susţine numai cu oastea şi mijloacele Ţării Româneşti[...]
Alianţa cu Transilvania era o necesitate politică de neînlăturat: ea trebuia concretizată într-un tratat formal şi urma să
capete aspectul unei subordonări a celor două principate româneşti faţă de principele ardelean, care dispunea de o
necontestată superioritate în bani, în oameni şi în legături diplomatice. În acest scop a plecat la Alba-Iulia o solie
munteană în frunte cu mitropolitul Eftimie şi principalii boieri[…].”
( Gh. Brătianu, despre perioada domniei lui Mihai Viteazul)
1. Menționați, pe baza sursei, o cauză a încheierii Tratatului de la Alba-Iulia.
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
2. Precizați statutul politic al Țării Românești după semnarea acestui tratat și selectați din sursă informația
care face referire la acesta.
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………….
3. Formulați o consecință generată de acest tratat pentru Țara Românească.
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………….
4. Prezentați o deosebire a politicii de cruciadă promovată de voievozii români în sec. al XIV-lea- al XVI-lea.
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”Rădăuţi Data …………………..
Unitatea de învăţare – Spaţiul românesc şi politica de cruciadă târzie de la
Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul.
Subiectul lecţiei- …………………………………………………
FIŞĂ DE LUCRU
I. Cauzele unirii
 În vara anului 1599 se contura un nou raport de forţe în spaţiul românesc care au compromis cruciada
antiotomană şi Liga Sfântă.
 În Transilvania, Sigismund Bathory renunţă  Prin urmare, se consolida poziţia Poloniei,
la tron în favoarea vărului său, cardinalul Andrei care controla şi Moldova prin Ieremia Movilă şi
Bathory, ataşat politicii polone şi adept al relaţiilor uneltea cu acesta la îndepărtarea şi înlocuirea lui
tributare cu Poarta. Mihai cu Simion Movilă.

II. Unificarea politică

Unirea Transilvaniei Unirea Moldovei
 ,,Planul dacic” a fost gândit de Mihai Viteazul ca o  În mai 1600, politică ostilă a lui
acţiune antiotomană, care a fost acceptat de împăratul Rudolf al Ieremia Movilă, instigat de Polonia, l-a
II-lea . determinat pe Mihai să întreprindă o
 Lupta de la Șelimbăr (18 octombrie 1599), unde l-a expediție în Moldova
înfrânt pe Andrei Bathory, a făcut din domnitor stăpânul • După o campanie fulgerătoare(3
Transilvaniei . săptămâni), neîntâmpinând rezistență prea
 Mihai își face intrarea triumfală în Alba-Iulia la 1 mare la cetatea Sucevei, țara i s-a supus.
noiembrie 1599, unde este aclamat ca principe al Transilvaniei. • Într-un document din 27 mai
 În această calitate, a înfiinţat Mitropolia Ortodoxă de la 1600, el se intitula "domn al Țării
Alba-Iulia și a urmărit îmbunătăţirea situaţiei românilor de aici. Românești și Ardealului și a toată țară
Moldovei".
III. Evaluare secvențială
Valorificați cunoștințele anterioare și formulați câte o consecință a unirii pentru, Polonia
Austria, Imperiul Otoman și nobilimea maghiară din Transilvania.

Polonia Imperiul Otoman

………………………………………………………… ……………………………………………………………
………………………………………………………… ……………………………………………………………
………………………………………………………… ……………………………………………………………
…..

Austria nobilimea maghiară

………………………………………………………… ……………………………………………………………
………………………………………………………… ……………………………………………………………
………………………………………………………… ………………………………………………………..
…..
IV. Destrămarea unirii
• Nobilimea maghiară din Transilvania, ostilă  La tronul Transilvaniei revine Sigismund
unei supremaţii româneşti, s-a alăturat generalului Bathory şi prin intermediul acestuia, influenţa
Gheorghe Basta şi 1-a învins pe Mihai Viteazul la polono-otomană se instalează în acest spaţiu.
Mirăslău (18 septembrie 1600).
 Trupele poloneze conduse de Jan Zamoyski, continuându-şi înaintarea în Ţara Românească, îl înfrâng
pe Mihai la Bucov şi Curtea de Argeş(25 nov. 1600), ridicându-l domn pe Simion Movilă.
 În această situație extremă, Mihai Viteazul  Mihai se întoarce şi sprijinit de generalul
pleacă, în decembrie 1600, la Praga, în speranța că Gh. Basta, obţine împotriva principelui Sigismund
Rudolf al II-lea îl va ajută să își recapete domnia (în Bathory , victoria de la Guruslău (3/13 august 1601).
virtutea acordului încheiat în 1598).
  Mihai este ucis pe Câmpia Turzii (9/19 august 1601) de mercenarii valoni, din ordinul lui Basta.
Evaluare finală
Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect.
 Sultanul în timpul căruia Imperiul Otoman ajunge la apogeul expansiunii sale a fost:
Mahomed al II-lea; b) Soliman Magnificul; c) Mahomed I; d) Baiazid al II-lea;
 Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în cetatea Alba-Iulia la:
a) 28 octombrie 1599 ; b) 1 nov. 1598; c) 1 nov. 1599; d) 21 martie 1600;
 Mihai Viteazul s-a aliat cu împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg prin tratatul semnat în anul 1598 la:
a) M-rea Trei Ierarhi; b) Alba-Iulia; c) M-rea Dealu; d) Giurgiu;
 Din Liga Sfântă, nu a făcut parte:
a) Statul papal; b) Imperiul habsburgic; c) Polonia; d) Spania;

Analizaţi conţinutul celor două enunţuri şi marcaţi cu:

 dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
 dacă ambele enunţuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală;
 dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
 dacă primul enunţ este fals, iar al doilea adevărat.
 Încă de la începutul domniei sale, Mihai Viteazul aderă la Liga Sfântă. În anul 1597, Mihai
Viteazul a încheiat pace cu otomanii, obţinând din partea sultanului recunoaşterea domniei pe viaţă.
 În sec. al XVI-lea, situaţia internaţională a Ţărilor Române a fost influenţată în mod direct de
lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic pentru dominaţie în Europa Centrală. Din iniţiativa
papei Pius al II-lea, Habsburgii iniţiază Liga Sfântă.
 Prin tratatul de la Alba-Iulia, Mihai Viteazul recunoştea suzeranitatea princepelui Andrei
Bathory. După înfrângerea armatelor turco-tătare (venite să-l mazilească pe domn) la Putineiu, Stăneşti şi
Serpăteşti (ianuarie 1595) sunt eliberate Rusciuc, Silistra şi Brăila.
 Unirea de la 1600, realizată de Mihai Viteazul, a constituit un model pentru generaţiile viitoare.
În sec. al XVII-lea, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen dorea crearea unui ,, regat al Daciei” sub
conducerea sa, având şi acordul Habsburgilor.