MIHAI VITEAZUL

( 1577 – 1601 )

În 1557 ( 1558 ) , se naşte Mihai Voievod, fiu al lui Pătraşcu cel Bun
şi al Doamnei Tudora.
-1583<februarie – martie>, Mihai Voievod se casătoreşte cu Doamna
Stanca din Izvoreni , văduva lui Dumitru postelnic din Văcăreşti ,îngropat în
pridvorul bisericii mănăstirii Stăneşti-Vâlcea .
-1584, se naşte Nicolae Pătraşcu Voievod , fiul lui Mihai Viteazul şi al
Doamnei Stanca (m.ante 7 septembrie 1627).
-1585, se naşte Domniţa Florica, fiica lui Mihai Viteazul şi a Doamnei
Stanca (m.ante 1629).
-1588 noiembrie 29, în hrisovul dat de Mihnea Turcitul pentru o ocină
la Plăviceni ne spune:,,Iar apoi jupânita Stanca i s-a întâmplat de a ramas
vaduvă şi boierul domniei sale Mihai ban a luat-o să-i fie jupâniţă.”
-1591 , Mihai Voievod construieşte biserica mănăstirii Mihai Voda
din Bucureşti, monument remarcabil al arhitecturii româneşti a secolului al
XVI –lea.
-1593 septembrie, Mihai Voievod este ales domn al Ţarii Româneşti
-1594 septembrie 13, răscoala antiotomană, simultan la Bucureşti şi la
Iaşi declanşarea atacului asupra cetăţilor turceşti de la Dunăre.
-1595 mai 20, se încheie tratatul de la Alba –Iulia , prin care
Sigismund Bathory este recunoscut de boieri ca suveran , Mihai Voievod a
avut obiecţii permanente.
-1595 august 13 , bătălia de la Călugăreni.
-1595 august 25 ,cancelarul polonez Ion Zamoyskiil numeşte pe
Ieremia Movilă domn al Moldovei.
-1595 octombrie 6-8 , bătălia de la Târgovişte.
-1595 octombrie 15-20 , bătălia de la Giurgiu în urma careia Ţara
Românească redevenea independentă.
-1595 decembrie 4 , domnul Moldovei Stefan Răzvan este executat..
-1597 septembrie 26 , Mihai Viteazul dă hrisov mamei sale Teodora
(,,cinstitei şi din inimă prea iubite mame a domniei mele , Doamna Teodora
“),prin care îi dăruieşte satele Studina , Mesteacănul, Studina Barbului,
Cruşevul,Frasinetul de Câmpie şi Studeniţa Hamciului.
-1598 aprilie 10 ,Sigismund Bathory renunţă la scaunul de suveran al
Transilvaniei , primind în schimb ducatele Appeln şi Ratibor din Austria.
 -1599 martie 29 , cardinalul Andrei Bathory ajunge principe al
Transilvaniei , dupa a doua abdicare a lui Sigismund Bathory.
-1599 octombrie 18-28 , batalia de la Şelimbăr .
-1599 noiembrie 12 , din ordinul lui Mihai Voievod se întocmeşte
,,Catastihul Ţării Ardealului de pre judeţe şi vămile şi ocnele”.
-1600 martie 13 , comisarii imperiali sunt primiţi în audienţă la
Braşov de către Mihai Voievod şi li se comunică hotărârea de a ocupa
Moldova.
-1600 mai 27, la Iaşi Mihai Voievod dă un hrisov prin care se
intitulează ,,Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.
-1600 iulie 20 -27 , Dieta de la Alba – Iulia.
-1600 septembrie 18, bătălia şi înfrângerea de la Mirăslău.

CHIPUL LUMINOS AL LUI MIHAI VITEAZUL ÎN

ISTORIE , SIMBOL AL UNITĂŢII NAŢIONALE

,,Septembrie 1593 –august 1601 : nici opt ani ...Şi ce noian de fapte
cutezate Şi măreţe , ce răscolire a istoriei...
De mirare este cum s-au înfăptuit într-un timp aşa de scurt. Parcă toate
forţele poporului , de veacuri adormite în adâncuri de durere şi manie,s-au
vanjolit în acei ani, ca o furtună pe toata aria pământului românesc. Şi
furtuna asta înnoitoare , proaspătă binefăcătoare s-a întruchipat într-un
mănunchi de oameni ,în frunte cu Mihai Vodă..
Într-un mănunchi de oameni şi paloşul lor , grăind în numele
poporului şi întruchipându-i gândurile de libertate. Un mănunchi de
cutezători porniţi să spargă zăgazurile şi fruntările şi să cureţe pentru o clipa
măcar, pământul şi văzduhul de iasmele cele rău mirositoare ale nedreptăţii
şi împilării otomane.
Dumnezeu a fost cu Mihai Viteazul peste tot în gând, în luptă şi
suferinţă , luându-l la El ca pe un sfânt.
Faptele au explodat dintr-o dată în 1595 şi vreme de 6 ani s-au
năpustit în conştiinţa contemporanilor şi în paginile cronicilor copleşindu-le
cu eroismul cu suferinţele , cu tragedia şi lumina măreţiei lor.
Cu firea lui pătimaşă , nerăbdătoare totdeauna înaripată de marele vis
al independenţei tării, Mihai şi-a trăit viaţa ca o adevărată revărsare de foc,
ca o dezlănţuire de furtună .
Pe cei descoperiţi vicleni sau nepricepţti îi săgeta cu fulgerul furiei lui de om mare
, de o totală sinceritate.
Suflarea aprinsă a mâniei lui a speriat pe muţti ,îndeosebi pe turci.
 Puternica personalitate a lui Mihai Vodă a purtat pecetea epocii în care a trăit
.Voievodul român a condus un stat feudal . Oricum în anul 1600,Mihai Viteazul era
personalitatea cea mai puternică şi mai multilaterală nu numai de pe plaiurile româneşti,
ci din întreaga Europă .
Înfruntând zeci şi zeci de interese contrare, de intrigi şi viclenie, de trădări aşa de
crâncene, caracteristice acelui veac. Mihai Viteazul a gândit adânc şi temeinic , ca un
filozof, ca un vizionar revărsat în politica şi în lupta cu paloşul. Dar mai ales a înfăptuit
cu putere , cu o rugaciune, cu sinceritate, cu un curaj şi devotament total şi uimitor,
luând-o înaintea tuturor adversarilor.
Istoria numără pe degete personalităţile care au închinat armonios şi genial
gândirea politică şi concepţiile militare cu tălmăcirea , valoarea spiritului uman.Tocmai
pentru că vremurile i s-au arătat aşa de potrivnice, Mihai a fost nu numai viteaz ,ci şi
mare.Dar poate a fost aşa pentru că vremea lui l-a vitregit. Si l-a vitregit pentru că vedea
mai departe decât contemporanii. De aceea gândirea şi faptele lui au luminat viaţa
poporului român secole, de atunci încoace. Şi lumina asta nu se va stinge niciodată.
Faptele lui au contribuit nespus de mult la naşterea conştiinţei naţionale la români.
In 1848, de pilda, numele lui reprezenta simbolul unitaţii românesti şi al
independenţei.
Rolul şi pilda oferite de Mihai Viteazul, s-a văzut în 1918,când s-a săvârşit unirea
nationala.
În jertfa de la Turda stă, ca o dovadă în plus ,că în istorie n-a înflorit nici un gând
şi nici o faptă de seamă fără un sacrificiu pe masura lor”.

( Prof.Dr.istorie Gheorghe Dumitraşcu )

SCRISOARE CĂTRE MIHAI VITEAZUL

( Fragment )

Coboară Doamne de pe cal în iarbă Rămâi precum îţi este vitejia,

Ca să te odihnesti măcar un pic, Ne dă tiparul sacrelor culori,
Imperiile-n încep să fiarbă Arată cum e Daco-România
Dar nimeni nu te-ajută cu nimic. Şi după aceea poţi să mergi să mori.

Asează-te în ierburi şi cutează Ne trebuie această amintire

S-adormi tu altfel decât pe cal Am fi orfani de-a pururi fără ea ,
Suflarea ţării este toată trează De-am pierde tot, dar ca un fir din tine
Cocoşii-n zori te strigă în Ardeal De faci acum vom reclădi cândva.

( Adrian Păunescu )

ANUL 1600 ŞI MIHAI VITEAZUL

CELE TREI ŢĂRI ROMÂNE UNA-S O ŢARĂ
ELIBERAREA TRANSILVANIEI

Chiar de la început, Sigismund Bathory Astfel în două state , Mihai domn era
Ura personalitatea măreaţă a lui Mihai În Ţara Românească şi-n Transilvania
Privea piezişi cu multă manie Însuşi sultanul turc, îl recunoştea
Prestigiul cucerit, de Mihai , în bătălie Trimite steag ca stăpân şi-n Transilvania.

Ţara Românească simţea primejdia La 2 mai 1600, Mihai trece prin Oituz în Trotuşi
Jur împrejur, o-nconjura turcimea Şi prin Siret spre Bacău,cucereşte iarăşi,
Boierii potrivnici lui Mihai, de asemenea Cetatea Neamţ şi Suceava, fără să lupte
Ameninţa cu forţa ,se prevestea furtuna. De unde Ieremia Movilă, înspăimântat fuge.

Viaţa şi libertatea lui Mihai, era Se-nchide Ieremia Movilă la Hotin

În mare primejdie, deci el, judeca Cetate întărită, pazită de hapsân
Numai unind tus-treile ţări mici Mihai zdrobeşte trupele polone
Românii pot dura, trăi uniţi. Şi-n pământ polon, Ieremia fuge.

Atunci el trce armata prin Buzău Mihai cucereşte Hotinul cu armata sa

Altă armată-n sus ,pe al Oltului defileu Urmând de alte cetăţi, a se ocupa
Voind să se ajungă astfel la Sibiu Soroca ,Tighina, Cetatea Albă şi Chilia,
Spre a se uni, cât înca nu-i târziu. Ismail Selimbăr în lupte vitejia..

La 4 octombrie 1599, Mihai Viteazul La 25 mai 1600, Mihai intra în Iaşi

Intra în Braşov, cu mare alai Si da de veste tuturor, celor inaintaşi
Se uneşte cu trupele secuilor răsculaţi Dă veste lumii, cum, că-ntotdeauna
Aşa s-a dat mâna , peste Carpaţi. Duşmanul românismului, e semiluna

Urmează apoi drumul spre Făgăraş Declară cu glas dumnezeiesc, prima oară
Se uneşte la Tălmaci, pe acel făgaş Că cele trei ţări româneşti, una-s o ţară
Cu armata Buzeştilor, deci se putea ,,Io Mihai Vodă, domn al Ţării Româneşti,
Pe Bathory, Mihai , a-l înfrunta. Al Ardealului şi Moldovei”

Pe dealurile din Şelimbăr, fu Se săvârşea , în anul 1600,cu adevărat

Pe nobilari, Mihai, strălucit îi bătu Unirea Ţărilor Române, într-un singur stat
Însuşi Gaşpar Korniş, este luat prizonier Mihai Viteazul cu sabia, cu mintea-i luminată
Andrei Bathory, fuge ruşinos, stingher, Putu în suflet cu bunul Dumnezeu,să le unească.

Astfel domniaBathorestilor se prăbuşeşte

Şi Transilvania, răsuflă româneşte
Faima şi gloria lui Mihai creşte
Intră victorios în Alba –Iulia.
Matei T.Călin- Colonel în rezervă

CRIMA DE LA TURDA

Uciderea lui Mihai Viteazul de grupul de mercenari valoni conduşi de căpitanul

Jacques Beauri, din ordinul renegatului general albanez , Gheorghe Basta( 9/19 august
1601 )
Tabăra obosită , la Turda aştepta
Oastea dupa atâtea lupte, se odihnea.
In 9 august 1601, grea întristare.
S-a zguduit lumea , de-aşa oroare.

Basta cu trei sute de valoni ai săi

Înconjurând tainic , cortul lui Mihai.
Voievodul, crezând curat că vor ceva,
Ieşi zâmbind , întrebându-i aşa:

,,-Bine –aţi venit voinicilor, vitejilor”!

Dar ei erau salbaticia jivinelor.
Pe Mihai cu cruzime au spintecat
Capul de pe umeri, apoi i-au retezat.

Aşa muri cel mai viteaz domnitor

Cel mai falnic român eliberator
Cel ce cu sabia lui sfântă, dumnezeiască
Putu trei ţări române să unească.

Asasinul odios, generalul Basta

A pus pofta lui de mărire, în oroarea
Dezvăluindu-şi caracterul şi cruzimea
Îl spânzura şi pe Banul Mihalcea.

Un om de omenie –n repezeală
Folosindu-se atunci, de-nvălmaşală
Ia capul lui Mihai cu grijă sacră
Ducându-l la Târgovişte, acasă.

Capul lui Mihai, la Mănăstirea Dealului

Din Târgovişte cu mila Domnului
Sub lespedea de piatra , cerne lacrimi de durere
Ne-a rămas de-a pururea avere.

Au fost săpate cuvinte îndurerate

Ce amintesc de-un Domnitor, de-un frate
De-un sfânt ,îinnobilat cu prisosinţă
Cu dragoste de neam şi de credinţă

Si este scris, precum v-am zis:

,,Aici , zace cinstitul şi răposatul

Capului creştin , marele,
Voievod,ce-au fost domn Ţării Româneşti,
Al Ardealului şi Moldovei.
 Cinstitul trup , zace în Campia Turdei...”

CĂLIN T MATEI-POEME

CEA DE PE URMĂ NOAPTE

A LUI MIHAI CEL MARE

Ca un glob de aur luna strălucea

Şi pe-o vale verde oştile dormea;
Dar pe-un varf de munte sta Mihai la masă
Şi pe dalba-i mână fruntea lui se lasă;
Stă în capul mesei între căpitani
Şi recheamă dulce tinerii săi ani.
Viaţa noastră trece ca suava rouă
Când speranţa dulce ne surâde nouă.
Astfel astă dată viaţa lor cura;
Cugetele triste nu-i mai tulbura;
Luna vărsa raze dulci şi argintoase;
Austrul le sufla coamele pletoase;
Căpitanii toarnă prin pahare vin
Şi în sănătatea lui Mihai închin.
Dar Mihai se scoală şi le mulţumeşte
Si, luând paharul , astfel le vorbeşte:
-Nu vă urez viaţă , căpitanii mei!
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!
Ce e viaţa noastră, în sclavie oare?
Noapte fără stele,ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul şi-a trăi mai vor
Merită să-l poarte spre ruşinea lor!
Sufleul lor nu e mai presus de fierul
Ce le-ncinge braţul, iau de martur cerul!
Dar românul nu va câmpuri fără flori,
Zile lungi şi triste fără sărbători.
Astfel e vulturul ce pe piscuri zboară:
,,Aripile taie-i , că ar vrea să moară!
Astfel e românul şi român sunt eu
Şi sub jugul barbar nu plec capul meu”

DIMITRIE BOLINTINEANU

Mai jos vă prezentăm câteva imagini cu primul domnitor român , care a unit cele
trei ţări române : Moldova ,Transilvania şi Ţara Românească, MIHAI VITEAZUL:
Domnitorul Mihai Viteazul:

Sigiliul lui Mihai Viteazul:

Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni:

Mănăstirea Dealul de la Târgoviste ,unde a fost dus capul lui Mihai Viteazul:
Mihai Viteazul-statuie ecvestră:
Catedrala Reîntregirii-Alba-Iulia:

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia:

Mihai Viteazul-domnul tuturor românilor:

BIBLIOGRAFIE: ,,Povestiri istorice-Dumitru Almaş
,,Rădăcinile noastre eterne-Matei T.Călin -Editura Offsetcolor
Rm.Vâlcea-2008

MATERIAL REALIZAT DE :

ÎNV. BUICĂ TUDOR

ÎNV. BUICĂ NICOLINA

Şcoala cu cls I-VIII Prundeni-Vâlcea