Universitatea Tehnică a Moldovei

EVALUAREA RISCURILOR ŞI PROTECŢIA

POPULAŢIEI ŞI TERITORIILOR DE INUNDAŢII
PROVOCATE DE POSIBILA DISTRUGERE A
BARAJULUI LACULUI DE ACUMULARE
GHIDIGHICI

Student: Rotari Tudor

Conducător: Haritonov Svetlana

conf. univ. dr.

Chișinău - 2024
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII
MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultătea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul Inginerie Civilă și Geodezie

Admis la susţinere:
Şef departament ICG, conf. univ. dr.
________________ A. Taranenco
˝____˝ _________________ 2024

EVALUAREA RISCURILOR ŞI PROTECŢIA

POPILAŢIEI ŞI TERITORIILOR DE INUNDAŢII
PROVOCATE DE POSIBILA DISTRUGERE A
BARAJULUI LACULUI DE ACUMULARE
GHIDIGHICI

Teză de master

Student: Rotari Tudor,

grupa IAPC-2203M

Conducător: Haritonov Svetlana

conf. univ., dr.

Chișinău - 2024
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CONSTRUCȚII, GEODEZIE ȘI CADASTRU
DEPRTAMENTUL INGINERIE CIVILĂ ȘI GEODEZIE
PROGRAMUL DE STUDII INGINERIE ANTIINCENDII ȘI PROTECȚIE
CIVILĂ

AVIZ
la teza de master

Titlul: _ Evaluarea riscurilor şi protecţia popilaţiei şi teritoriilor de inundaţii provocate de_

posibila distrugere a barajului lacului de acumulare Ghidighici________________________

Studentul (a) Nume Prenume Rotari Tudor grupa__IAPC-2203M________________________

1. Actualitatea temei: având în vedere consecințele inundațiilor, multitudinea de factori
care le influențează, prezenta lucrare are ca temei definirea cadrului pentru orientarea coordonată,
intersectorială a tuturor acțiunilor, în vederea prevenirii și reducerii consecințelor inundațiilor
asupra activităților socio-economice, a vieții și sănătății oamenilor și a mediului. Lucrarea poate
contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea metodologiilor de evaluare a riscurilor în contextul
barajelor.
2. Caracteristica tezei de master: Teza este compusă din introducere, trei capitole, concluzii și
bibliografie, 70 pagini, 8 tabele, 13 figuri și 4 anexe.
3. Analiza prototipului: lucrarea după structură și conținut corespunde modelului recomandat.
Soluțiile adoptate prezintă interes și sunt practice.
4. Estimarea rezultatelor obţinute: este o abordare complexă teoretică și practică care se
evidențiază prin originalitate și evaluărea riscurilor, proiectarea măsurilor de protecție și prevenire
în cazul inudațiilor provocate de ruperea barajului lacului de acumulare.
5. Corectitudinea materialului expus: materialul este logic structurat și prezentat într-o manieră
științificăconform ghidului pentru elaborarea tezelor de master, conținutul corespunde
problematicii abordate, sursele bibliografice prezentate acoperă complect aria de cercetare.
6. Calitatea materialului grafic: tabelele, figurile, anexele sunt realizate, denumite și numerotate
în conformitate cu cerințele ghidului pentru elaborarea tezei de master.
7. Valoarea practică a tezei: lucrarea crează un cadru unitar și coerent de acțiune pentru
prevenirea și gestionarea situației de urgență declanșată în cazul unei inundații.
8. Observaţii şi recomandări: Se recomandă de continua cercetarea și activitățil legate de sporire a
securității la exploatarea obiectivelor ce prezintă pericol real de inundații.
9. Caracteristica studentului şi titlul conferit: masterandul Rotari Tudor a respectat graficul
consultațiilor, este format deja ca specialist, responsabil, sârguincios, cunoaște și poate adopta
soluții inginerești practice. Se recomandă conferirea titlului de master.

Lucrarea în forma electronică corespunde originalului prezentat către susținere publică.

Conducătorul tezei de master _ conf. univ., dr. Haritonov

Svetlana__________
(titlul ştiinţifico-didactic, titlul ştiinţific, semnătura, data, numele, prenumele)

2
3
 ADNOTARE
Numele şi prenumele autorului: Rotari Tudor
Denumirea tezei: Evaluarea riscurilor şi protecţia popilaţiei şi teritoriilor de inundaţii
provocate de posibila distrugere a barajului lacului de acumulare Ghidighici
Specialitatea/program de master: Inginerie Antiincendii și Proteție Civilă
Structura lucrării: lista abrevierilor, introducere, 3 capitole, concluzii, 70 pagini de
text, 30referinţe bibliografice.
Cuvinte cheie: inundație, risc, avertizare, situație exceptională, distrugere, lac de
acumulare, baraj, eliminare
Scopul lucrării: evaluarea riscului de inundare, ca urmare a distrugerii barajului lacului
de acumulare Ghidighici și elaborarea propunerilor de protecție împotriva imnundațiilor
Obiectivele lucrării:
- stabilirea cadrului conceptual;
- evaluarea riscului de inundaţii;
- estimarea situației inginerești posibile și calculul forțelor de eliminare a consecințelor
inundației;
- eaborarea măsurilor de protectie a populatiei și a teritoriului în situații excepționale;
- propunerea măsurilor de prevenire a inundațiilor.
Importanţa teoretică şi practică a lucrării: Teza poate aduce contribuții semnificative
la dezvoltarea cunoștințelor existente în domeniul evaluării riscurilor și protecției împotriva
inundațiilor asociate cu distrugerea barajelor prin aplicarea unor metode avansate și abordări
inovatoare, lucrarea poate contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea metodologiilor de evaluare a
riscurilor în contextul barajelor.Totodată poate aduce elemente de inovație în modul în care
riscurile asociate cu distrugerea barajului sunt înțelese și gestionate, aducând noi perspective și
abordări teoretice.
Lucrarea are un impact direct asupra siguranței populației locale prin identificarea și
gestionarea eficientă a riscurilor inundațiilor asociate distrugerii barajului.
Propunerile de măsuri și strategii de protecție pot fi integrate în planurile de urgență la nivel
local și național, contribuind la o gestionare mai eficientă a situațiilor de criză.
Teza poate servi ca exemplu de bune practici în domeniul evaluării riscurilor asociate cu
barajele și protecției împotriva inundațiilor.

4
 ANNOTATION
Name and surname of author: Rotari Tudor
The thesis title: Risk assessment and protection of the population and territories by the
floods resulting from the possible destruction of the dam of the Ghidighici resevoir
Specialty/master degree program: Fire Engineering and Civil Protection
Thesis structure: abbreviations list, introduction, 3 chapters, conclusions, 70 text pages,
30 bibliographic references.
Keywords: flood, risk, warning, emergency, destruction, reservoir, dam, disposal
The thesis purpose: the study of the evolution of the fire in a house and the calculation
of the forces and means necessary for its extinction
The thesis objectives:
- establishing the conceptual framework;
- flood risk assessment;
- estimation of the possible engineering situation and calculation of the forces to eliminate
the consequences of the flood;
- elaboration of measures to protect the population and the territory from exceptional
situations;
- proposing flood prevention measures.
Theoretical and practical importance of thesis: The thesis can make significant
contributions to the development of existing knowledge in the field of risk assessment and
flood protection associated with the destruction of dams by applying advanced methods and
innovative approaches, the paper can contribute to the development and improvement of risk
assessment methodologies in the context of dams. At the same time, it can bring elements of
innovation in the way risks associated with dam failure are understood and managed,
bringing new perspectives and theoretical approaches.
The work has a direct impact on the safety of the local population by identifying and
effectively managing the flood risks associated with dam failure.
Proposed protection measures and strategies can be integrated into emergency plans
at local and national level, contributing to a more efficient management of crisis situations.
The thesis can serve as an example of good practice in the field of risk assessment
associated with dams and flood protection.

5
 CUPRINS
ADNOTARE (REZUMAT) 4
LISTA ABREVIERILOR 7
INTRODUCERE 10
1 ANALIZA SITUAȚIUNILOR DE URGENȚĂ LEGATE DE 12
INUNDAȚIILE ZONELOR DE PE TERITORIUL REPUBLICII
MOLDOVA
1.1 Principalele caracteristici ale inundațiilor 12
1.2 Prezentare generală a lacului de acumulare Ghidighici 14
1.3 Acte juridice de reglementare, sarcini și principii de protecție civilă în 15
Republicii Moldova
1.4 Prevenirea și pregătirea împotriva inundațiilor 19
2 EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI DE INUNDAȚIE ÎN 31
RAIONALUL LACULUI DE ACUMULARE GHIDIGHICI
2.1 Metoda de evaluare a riscului de inundație 31
2.2 Obiective generale și specifice ale managementului riscului de 36
inundații
2.3 Concepte de gestionare a riscului la inundații 37
2.4 Acțiunile de protecție-intervenție 39
2.5 Măsuri de protecție în cazul producerii inundațiilor 40
3 CALCULUL FORȚELOR ȘI MIJLOACELOR PENTRU 43
ORGANIZAREA OPERAȚIUNILOR DE SALVARE DE URGENȚĂ
3.1 Caracteristicile lacului de acumulare Ghidighici 43
3.2 Evaluarea riscului de apariție a situațiilor de urgență ca urmare a 46
defectării barajului în lacul de acumulare Ghidighici
3.3 Selectarea celor mai semnificative măsuri preventive în situații de 47
urgență pe baza metodei analizei ierarhice
3.4 Calculul parametrilor de val ai unei străpungeri de structură hidraulică 57
pe lacul de acumulare Ghidighici
3.5 Calculul forțelor de salvare de urgență și a altor forțe de muncă urgente 64
în cazul unei posibile distrugeri a barajului lacului de acumulare
Ghidighici
CONCLUZII 69
BIBLIOGRAFIE 70
ANEXE 73
Anexa 1 Elaborarea procedurii standart de operare 74
Anexa 2 Fluxul informațional 80
Anexa 3 Acte pentru completare 81
Anexa 4 Flux informational 83

6
LISTA ABREVIERILOR
CSE RM – Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
CSE – Comisia pentru situații excepționale
CODR – Centrul operativ de dispecerat Republican al IGSU
CDSE – Centrul de dirijare în situații excepționale (asigură activitatea Comisiei pentru situații
excepționale a Republicii Moldova)
PDSE – Punctul de dirijare în situații excepționale (creat la nivel raion, municipiu, UTA Găgăuzia)
PDSEA – Punctul de dirijare în situații excepționale avansat (creat la necesitate în zona situației
excepționale)
PLDSE – Punctul local de dirijare în situații excepționale (creat la nivel primărie oral, sat, comună)
SE – Situație excepțională
PC – protecție civilă
APL – Administrația Publică Locală
PSO – Procedură standard de operare

7
 Noţiuni generale
unda de viitură – fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi
nivelurilor unui curs de apă, într-o prioadă de timp;
volumul viiturii – volumul total de apă scurs în râu în timpul viiturii;
timpul de propagare a undei de viitură – deplasarea undelor de viitură între două secţiuni
ale unui curs de apă;
zona potential inundabilă – cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cotă
inferioara nivelului maxim al viiturii;
zona inundabilă – zona care cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cotă
inferioara nivelului maxim al viiturii de calcul stabilit pentru regimul amenajat al scurgerii;
monitorizarea apelor - este o activitate de evaluare a caracteristicilor fizice ale apei.
reţeaua hidrologică - ansamblul de posturi şi staţii de măsurători şi observaţii hidrologice
situate într-o zonă dată (bazin hidrografic, regiune administrativă) astfel ca să permită studiul
regimului hidrologic.
post hidrologic - locaţie pe râu sau pe lacul de acumulare, care este echipat cu utilaj special
pentru executarea sistematică a observaţiilor hidrologice după un program sau metodică specială.
bazin hidrografic - reprezintă suprafaţa (arealul) de pe care un curs de apă, considerat ca
un sistem hidrografic (împreună cu toți afluenţii săi) se alimentează cu apă.
lac de acumulare - lac artificial realizat prin construirea unui baraj pe albia uni râu, în
scopul producerii de energie electrică şi compensării debitelor, pentru irigaţii, piscicultura,
transport, recreaţie etc.
corp de apă - în conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/E.C, prin
„corp de apă de suprafaţă" se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca:
râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.
debit de apă - cantitatea de apă care trece prin secţiunea activă a cursului într-o secundă.
Se măsoară în metri cubi și litri pe secundă (m3/, l/s);
nivelul apei - înălţimea unei suprafeţe de apă liberă deasupra unui plan de referinţă. Nivelul
apei în râu, lac, mare, ocean, înrtr-un anumit loc şi la o anumită dată şi oră, faţă de un plan fix
orizontal numit „ planul zero miră".
cantitate de precipitaţii - grosimea stratului de apă provenit din precipitaţiile solide sau
lichide căzute dintr-un interval de timp oarecare. Cantitatea de precipitaţii se măsoară cu
pluviometrul şi se exprimă în milimetri strat de apă.

8
 inundaţie - acoperirea cu apă a terenurilor învecinate unui curs de apă datorită creşterii
debitelor cursurilor de apă cauzate de topirea bruscă a zăpezii, creării barajelor în albie din
formaţiuni de gheaţă (zăpoare), precum şi a creşterii debitelor datorită ploilor abundente la orice
dată (sezon) din an.
fenomenele hidrologice periculoase- sunt asociate sau identificate cu acele procese şi
fenomene hidrologice prognozate care pot fi temporar periculoase pentru anumite activităţi.
fenomene hidrologice stihinice - se subînţeleg fenomenele şi procesele periculoase ale
naturii de provenienţă hidrologică de aşa amploare, care provoacă situaţii catastrofale şi se
caracterizează prin perturbarea bruscă a activităţii populaţiei, pierderilor materiale sau umane.
debit deversat - debitul care iese dintr-un lac de acumulare sau dintr-un curs de apă printr-
o deschidere sau loc de trecere, prin care se scurge.
debit afluent/aport de apă - apa care vine într-un acvifer, un curs de apă, un lac, un lac de
acumulare, etc.
nivelul normal de retenţie (NNR) - element al unui lac de acumulare corespunzător celei
mai ridicate cote a nivelului apei în lac, în cursul unei expluatări normale.
Viitura - este o creștere bruscă a debitului unei ape curgătoare, după o ploaie torențială,
după topirea zăpezilor sau după scurgerea bruscă a unor ghețari.
albie minora - suprafaţa de teren acoperită permanent sau temporar cu apă
albie majora - porţiunea de teren din valea unei căi naturale de apă peste care se revarsă apele
mari la ieşirea lor din albia minora.
dig de protecţie contra inundaţiilor – construcţie de pămînt amplasată de-a lungul unui
curs de apă cu destinaţia pentru a apăra de inundaţie o localitate sau o porţiune de teren;
distrugerea digului de protecţie contra inundaţiilor – pierderea integrităţii construcţiei
cauzate de forţă majoră, care a cauzat deteriorarea digului de protecţie contra inundaţiilor.

9
 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei cercetate. Având în vedere consecințele inundațiilor,
multitudinea de factori care le influențează, prezenta lucrare are ca temei definirea cadrului pentru
orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acțiunilor, în vederea prevenirii și reducerii
consecințelor inundațiilor asupra activităților socio-economice, a vieții și sănătății oamenilor și a
mediului.
Teritoriul Republicii Moldova este expus periodic fenomenului de precipitaţii intense. În
legătură cu aceasta, practic 1 /3 din teritoriul țării anual este inundat, generînd prejudicii morale şi
materiale considerabile. Inundaţiile semnificative pe fluviul Nistru şi rîul Prut, deseori cauzate de
intervenția umană, se caracterizează prin inundarea de suprafeţe extinse. Acest fapt s-a observat
în anii 1969, 1980, 2008, 2010 și 2020.
Dat fiind că majoritatea localităţilor Republicii Moldova sânt situate în văile cursurilor de
apă şi luncile râurilor, în perioada viiturilor sânt inundate în mare parte casele de locuit și
construcţiile sociale. Republica Moldova are o rețea densă de râuri, incluzând două râuri
transfrontaliere (râul Prut și fluviul Nistru) și un număr mare de râuri mici.
Inundațiile sânt un pericol natural semnificativ în Republica Moldova. Există lunci
inundabile pe râul Prut și fluviul Nistru, cele mai multe fiind protejate împotriva inundațiilor și
utilizate pentru agricultură.
Pe teritoriul țării sânt amenajate aproximativ 5000 de iazuri și lacuri de acumulare. Acestea
includ, pe râul Prut lacul de acumulare Costești-Stânca și pe fluviul Nistru, lacul de acumulare
Novodnestrovsc, inclusiv aproximativ 126 de lacuri de acumulare cu un volum mai mare de un
milion de metri cubi, acestea prezentând un risc suplimentar de inundații în cazul în care cedează
digurile de protecție.
Scopul acestei lucrări este de a asigura cunoașterea tuturor factorilor implicați, a sarcinilor
și atribuțiilor ce le revin privind prevenirea și reducerea riscurilor la inundații, pe timpul și după
apariția unei situații de urgență cauzată de inundații, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune
pentru prevenirea și gestionarea situației de urgență declanșată în perioada inundației.
Obiectivele elaborării te privind prevenirea și gestionarea inundațiilor sunt:
1. Asigurarea prevenirii riscului la inundații, prin evitarea manifestării acesteia, reducerea
frecvenței de producere și limitarea consecințelor.
2. Stabilirea concepției de intervenție în timpul situației de urgență.
3. Alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situației
de urgență.
10
 Luându-se în considerare evoluția și tendințele în producerea fenomenului de inundații și,
mai ales, consecințele acestui fenomen, a rezultat clar că se impun schimbări în modul de abordare
a problemei apărării împotriva inundațiilor, trecând de la formele defensive de acțiune la cele de
gestionare, de management al riscului la inundații
Aceasta este o lucrare de sinteză şi totalizare a informației privind apele de suprafață pentru
bazinele hidrografice Nistru, Dunare-Prut si Marea Neagra. În lucrare este descrisă atât evoluția
fenomenului de inundație cât și detaliile privind repartizarea apei în timp și spațiu, cit si geneza
fenomenelor hidrologice periculoase.
Scopul lucrării: studiul evoluției inundației în rezultatul distrugerii barajului lacului
de acumularre Ghidighici și calculul forțelor și mijloacelor necesare pentru lichidarea
inundației
Obiectivele lucrării:
- stabilirea cadrului conceptual;
- evaluarea riscului de inundaţii;
- estimarea situației inginerești posibile și calculul forțelor de eliminare a consecințelor
inundației;
- eaborarea măsurilor de protectie a populatiei și a teritoriului în situații excepționale;
- propunerea măsurilor de prevenire a inundațiilor.
Metode de cercetare:
- metode teoretice (anliza litereturii din domeniu);
- statistico-matematice (calculul forțelor și mijloacelor pentru intervenție în cazul
inundației).

11
 1 ANALIZA SITUAȚIUNILOR DE URGENȚĂ LEGATE DE
INUNDAȚIILE ZONELOR DE PE TERITORIUL REPUBLICII
MOLDOVA

1.1 Principalele caracteristici ale inundațiilor

Apariția fenomenului de inundații este o influențată de factorii climaterici şi de construcţia

geologică şi pedologică a bazinelor hidrografice ale corpurilor de apă, dimensiunile şi forma
bazinelor de apă şi a luncilor, vegetaţia, relieful, precum și de factorii antropogeni. În pofida
faptului că există un sistem complex de construcții hidrotehnice de protecție a localităților de
inundații, pagubele provocate de aceste calamităţi naturale cresc din an în an, iar consecinţele
inundațiilor poartă deseori un caracter catastrofal. Gradul de expunere a Republicii Moldova la
inundații constituie mai mult de 40%, iar în unele regiuni ale țării acesta ajunge până la 70-80%.
Inundaţiile reprezintă un fenomen periculos cel mai larg răspândit pe Pământ cu numeroase
pierderi de vieţi omeneşti şi cu pagube materiale de mari proporţii [3].
Cauzele naturale care provoacă inundaţiile sunt legate de pătrunderea în albii a unor
cantităţi mari de apă provenită din ploi, topirea bruscă a zăpezii şi a gheţarilor montani, din
alimentarea din pânzele subterane de apă şi din bararea văilor, prin alunecări de teren şi prin
zăpoare de gheaţă, urmate uneori de ruperea barajelor. Republica Moldova se află într-o regiune
fizico-geografică frecvent supusă inundaţiilor.
Inundaţiile de origine naturală sunt de două categorii: condiţionate de apele mari de
primăvară şi de viiturile pluviale.
Viiturile pluviale sunt condiţionate de precipitaţiile abundente în perioada caldă a anului.
În Moldova factorul principal care contribuie la formarea viiturilor pluviale şi ulterior inundaţiilor
atât în râurile mici, cât şi în cele mari, sunt ploile torenţiale abundente, care au loc, de obicei, în
perioada mai-august. Precipitaţiile torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad în luna iulie
(aproximativ 40%, în iunie 36,5% şi în august 15,7%) [9].
Se ştie că 90 la sută din debitele acestor două râuri se formează în afara teritoriului
republicii, în munţii Carpaţi (Ucraina). Ploile torenţiale (aversele de ploaie) puternice şi foarte
puternice căzute pe teritoriul Republicii Moldova se caracterizează prin cantitate mare de apă
căzută într-un timp foarte scurt. Ca rezultat are loc ridicarea bruscă a nivelului apei în râurile mici
şi cursurile temporare, precum şi inundaţii rapide cu consecinţe grave.

12
 Bazinele hidrografice din Republica Moldova
În unele sectoare ale albiei rîului Prut și fluviului Nistru, capacitatea de trecere a cursului
apei abundente este insuficientă din cauza procesului alunecărilor de teren.
Activizarea procesului de alunecări duce la îngustarea și ridicarea fundului albiei, la
revărsarea apelor abundente pe luncă. Astfel de situații au avut loc în lunca râului Prut în zonele
localităților Bărboieni, Frăsinești (r-nul Hîncești 1973), în stația de cale ferată Petrești, Taxobeni,
Unțești (r-nul Ungheni 1980, 1981) și în zona Mălăiești (r-nul Criuleni 1912, 1970, 1981) (fig.1.1).
După viiturile semnificative din anii 1991 şi 1994 în bazinele râurilor Răut, Ciornaia şi Călmăţui,
care au luat viaţa a 50 de oameni şi au cauzat prejudiciul economic ţării în mărime de 1678,9 mil.
lei, Guvernul a aprobat Schema de protecţiei a localităţilor din Republica Moldova împotriva
inundaţiilor (Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 13 octombrie 2000) [7].

Figura 1.1 Bazinele hidrografice din Republica Moldova

13
 Scopul principal al schemei a constituit evaluarea cauzelor inundării localităţilor, a
consecințelor inundației, elaborarea măsurilor tehnico-inginereşti de protecţie a localităţilor
împotriva inundaţiilor, determinarea costului şi eficienţa economică a măsurilor stabilite. Ca
urmare a examinării tuturor localităţilor, lacurilor şi construcţiilor hidrotehnice cu risc eminent de
inundații, examinării lucrărilor tehnico-inginereşti realizate în bazinele cursurilor de apă s-a
constatat că în zonele cu pericol de inundaţii sînt amplasate 659 de localităţi care numără 32 267
de case de locuit cu o populaţie de circa 103,3 mii locuitori [5].

1.2 Prezentare generală a lacului de acumulare Ghidighici

Lacul de acumulare de pe rîul Bîc din raionul Strășeni este situat în apropierea
orăşelului Vatra (fostul Ghidighici). Este cel de-al patrulea ca mărime lac de acumulare din Republica
Moldova după cele de la Costeşti, Dubăsari și Cuciurgan (malul stîng).
Barajul este construit din pămînt, întărit cu beton armat. Deversorul este cu golire de fund,
există, de asemenea, şi un baraj deversor, evacuator de viitură din beton [8].
Lacul de acumulare a fost construit la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea. Umplerea lui
a început în primăvara anului 1962 şi a durat pînă în primăvara anului următor (1963). Este situat în
valea rîului Bîc între satul Bucovăţ și orășelul Vatra. Distanţa de la barajul lacului de acumulare pînă la
Chișinău e de 12 km.
Lacul de acumulare a fost creat pentru irigarea terenurilor arabile, piscicultură, reglarea nivelului
apei rîului Bîc. El a devenit şi zonă de odihnă pentru locuitorii Chișinăului. De-a lungul malurilor lacului
de acumulare trec autostrada Chișinău-Ungheni și linia de cale ferată Chișinău-Ungheni-Ocniţa care în
anii ’60 ai secolului al XX-lea au fost reconstruite și modernizate substanțial. Şoseaua veche trecea
anterior pe fundul lacului de acumulare, cea nouă a fost construită mult mai sus [4].
La scurt timp după construirea lacului de acumulare a început crearea zonei de agrement, în
special pe malul drept al acesteia. Suprafaţa zonei în cauză e de 1000 de hectare, din care 124 de hectare
sînt spaţii verzi. A fost plantat parcul, amenajată plaja publică cu Stație de Salvare, Stația de bărci,
puncte pentru alimentaţie, atracţii pentru copii şi maturi. Aici funcţionau cîteva pensiuni turistice şi case
de odihnă, lucrau puncte de închiriere. Pe malul stîng se aflau două sanatorii pentru copii, staţia de cale
ferată „Romaşca”.
Totodată, lacul de acumulare s-a aflat, în mod constant, sub monitorizare, au fost luate măsuri
de aspirare a nămolului. Dragele din golfuleţul de lîngă baraj lucrau pe parcursul întregului an. Însă deja
către mijlocul anilor ’80 volumul lacului de acumulare s-a redus cu o treime din cauza înnămolirii.

14
 Rezervorul de acumulare a apei se află în lunca inundabilă a rîului Bîc, la 10 km de
municipiu.
Lungimea rezervorului este de 7,9 km (potrivit proiectului);
Lăţimea - 1,7 km (potrivit proiectului);
Adîncimea - 4-7 m (potrivit proiectului);
Suprafaţa apei - 8,4 km2 potrivit proiectului);
Volumul apei în rezervorul de acumulare - 33,8 mln m3 (potrivit proiectului);
Înălţimea nivelului apei deasupra Mării Baltice este de 56,2 m (nivel normal de retenţie).
Trebuie de menţionat că în anul 1985 a fost stabilit gradul de înnămolire a rezervorului,
care a constituit 27% in volumul rezervorului. La momentul actual se presupune că gradul de
înnămolire constituie aproximativ 50%.
În amonte rezervorului de apă Ghidighici sunt amplasate 41 de bazine de reţinere a apei cu
suprafaţă de 322,18 ha şi volum de 6,11 mln m3, ruperea malurilor acestor lacuri va conduce la
ridicarea nivelului apei cu 60 cm [5].
Barajul
Rezervorul de acumulare a apei dispune de baraj din pămînt (corpul este din sol argilo-
nisipos).
Lungimea barajului este de 1,37 km;
Lăţimea crestei barajului (cota de 59.00 deasupra nivelului Mării Baltice) este de 7 m;
Unghiul pantei superioare constituie raportul 1:3;
Unghiul pantei inferioare constituie raportul 1:2,5.
Taluzul amonte este consolidat cu plăci de beton armat, taluzul din aval este gazonat.
La cota de 56,2 m deasupra nivelului Mării Baltice este instalat un dispozitiv de evacuare
apei, calculat pentru debitul de apă de 200 m3/sec.
Evacuatorul de fund este instalat la cota de 49,1 m deasupra nivelului Mării Baltice, este
executat din două ţevi metalice cu dm 800 mm, capacitatea de trecere este de 5,6-6,1 m3/sec.

1.3 Acte juridice de reglementare, sarcini și principii de protecție civilă în Republicii

Moldova

Protecţia civilă a Republicii Moldova reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni, întreprinse

pe scara întregului stat pe timp de pace şi de război în vederea asigurării protecţiei populaţiei şi

15
proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor,
epizootiilor, epidemiilor, incendiilor, precum şi în cazul aplicării mijloacelor de distrugere în masă.
Principiile protecţiei civile Protecţia Civilă în Republica Moldova se organizează conform
principiului teritorial de producţie în corespundere cu organizarea administrativ-teritorială a
republicii, care, la rândul său, cuprinde toate ramurile economiei naţionale. Organizarea Protecţiei
Civile poartă un caracter obligatoriu [1].
Principii de protecție civilă în Republica Moldova
Principiul teritorial se organizează în toate localităţile republicii (municipii, oraşe,
sectoare, raioane, sate), în corespundere cu Legea nr. 764 – XV din 27.12.2001 privind organizarea
administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
Principiul de producţie se organizează în fiecare minister, departament, agenţie, obiect al
economiei naţionale.
Principiul legalităţii stă la baza unui stat democratic şi de drept. În linii mari, principiul
legalităţii declară supremaţia legii în toate sectoarele vieţii obşteşti, strict respectată de către toţi
cetăţenii.
Principiul egalităţii – principiu potrivit căruia tuturor oamenilor, statelor sau naţiunilor li
se recunosc aceleaşi drepturi şi li se impun aceleaşi îndatoriri, prevăzute de drept. ,,Fiecare individ
are dreptul la viaţă, la libertate şi la siguranţă personală” – stipulează art. 3 din Declaraţia
universală a drepturilor omului.
Principiul responsabilităţii presupune obligaţia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a
da socoteală de ceva. Responsabilitatea presupune asumarea răspunderii faţă de anumite acţiuni
întreprinse.
Principiul operativităţii – principiu potrivit căruia organele Protecţiei Civile trebuie să
activeze prompt şi în mod urgent, astfel încât să asigure depistarea şi salvarea sinistraţilor,
acordarea ajutorului medical, diminuarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, precum şi
prevenirea declanşării dezastrelor atât de provenienţă naturală, cât şi tehnogenă, de a mobiliza
autorităţile în cauză la prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale
[2].
Misiunile principale ale protecţiei civile:
 protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale în condiţiile situaţiilor excepţionale;
 executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor
excepţionale şi la lichidarea consecinţelor acestora;

16
  organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei
naţionale, forţelor Protecţiei Civile pentru desfăşurarea acţiunilor în cazul apariţiei
pericolului situaţiilor excepţionale şi în condiţiile lor;

Pentru îndeplinirea misiunilor sus numite Protecţia Civilă organizează şi efectuează

următoarele măsuri:
 organizarea forţelor necesare, capabile să asigure protecţia populaţiei şi a bunurilor
materiale în condiţiile situaţiilor excepţionale, înzestrarea lor tehnico-materială şi
pregătirea specială, menţinerea acestora în stare permanentă de pregătire pentru acţiuni în
condiţiile situaţiilor excepţionale;
 crearea şi menţinerea în stare permanentă de pregătire a sistemelor de comandă, înştiinţare
şi comunicaţii, organizarea controlului şi supravegherii situaţiei radioactive, chimice,
bacteriologice şi antiincendiare pe teritoriul republicii;
 acumularea fondului necesar de edificii de protecţiei a populaţiei, menţinerea în stare
permanentă de pregătire pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului; •acumularea şi
păstrarea în siguranţă a mijloacelor de protecţie, produselor alimentare şi medicamentelor,
mijloacelor tehnico – materiale, financiare şi de altă natură, surselor autonome de
aprovizionare cu energie electrică şi cu apă, prevăzute pentru situaţii excepţionale;
 protejarea surselor de apă şi a sistemelor de aprovizionare cu apă, produselor alimentare şi
materiei prime alimentară, furagelor, animalelor domestice şi plantelor de contaminare
radioactivă, chimică şi bacteriologică, iar a mediului înconjurător de poluare cu aceste
substanţe;
 pregătirea din timp a evacuării, iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit, evacuarea
populaţiei şi bunurilor materiale din zonele periculoase;
 înştiinţarea organelor de conducere şi a populaţiei republicii despre pericolul sau apariţia
situaţiilor excepţionale, aducerea în stare de pregătire completă a forţelor şi mijloacelor
protecţiei civile şi conducerea acţiunilor acestora în executarea lucrărilor de salvare şi a
altor lucrării urgente;
 acordarea ajutorului multilateral sinistraţilor;
 antrenarea unităţilor economice în acţiunile de prevenire şi lichidare a urmărilor situaţiilor
excepţionale;
 efectuarea controlului asupra executării măsurilor de profilaxie, menite să preîntâmpine
sau să diminueze probabilitatea apariţiei situaţiilor excepţionale şi să reducă proporţiile
17
 acestora, să sporească securitatea şi stabilitatea funcţionării tuturor ramurilor şi
obiectivelor economiei naţionale [13];
 asigurarea securităţii antiincendiare a obiectivelor economiei naţionale a populaţiei şi
stingerea incendiilor;
 organizarea şi efectuarea instruirii lucrătorilor unităţilor economice şi cetăţenilor privitor
procedeelor de apărare şi acţiunile în condiţiile situaţiilor excepţionale.

Acte juridice de reglementare

1. Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, nr. 93 din 05.04.2007.
2. Legea cu privire la protecţia civilă, nr. 271 din 09.11.1994 [1].
3. Legea apelor, nr. 272 din 23.12.2011.
4. Legea cu privire la zonele şi fâșiile de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, nr.440
din 27.04.1995.
5. Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General
pentru Situații de Urgență, nr.137 din 27.02.2019.
6. Hotărârea Guvernului cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM, nr.1340
din 04.12.2001.
7. Hotărârea cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din Republica
Moldova împotriva inundațiilor, nr.1030 din 13.10.2000.
8. Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind digurile de protecţie contra
inundațiilor, nr.433 din 18.06.2012
9. Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea riscurilor de
inundaţii, nr. 887 din 11.11.2013.
10. Hotărârea cu privire la măsurile de protecţie a localităţilor situate în zonele expuse
inundațiilor catastrofale, nr.664 din 12.10.1992.
11. Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de elaborare şi de revizuire
a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, nr. 866 din 01.11.2013.
12. Hotărârea cu privire la aprobarea Concepției reformei sistemului național de gestionare,
prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor, nr. 590 din 21.06.2018.
13. Hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de
acumulare/iazurilor, nr. 977 din 16.08.2016.
14. Acordul între Republica Moldova și Guvernul României privind cooperarea pentru
protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării, precum și ajutorul reciproc în

18
 cazul producerii dezastrelor, semnat la Iași la 03 martie 2012, (ratificat prin Legea nr. 196
din 12.07.2012).
15. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind
colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru, semnat
la Roma la 29 noiembrie 2012, aprobat prin Hotărîrea nr. 42 din 15 ianuarie 2013.
16. Directiva Cadru 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în
domeniul apei.
17. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

1.4 Prevenirea și pregătirea împotriva inundațiilor

Prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor reprezintă un concept și un proces

ce se derulează pe termen lung, care începe anterior apariției dezastrului și este direcționat spre
reducerea pagubelor produse de inundațiile viitoare. Tehnic vorbind, nu există risc la inundații
care să nu poată fi diminuat prin măsuri inginerești (măsuri structurale), costul fiind însă elementul
hotărâtor. Acest proces furnizează informații utile și populației cum anume să conviețuiască
rațional cu inundațiile.
Măsurile de prevenire a efectelor se referă mai ales la măsurile nestructurale și ele sunt
alcătuite din planuri de măsuri pregătitoare (planuri de apărare), măsuri de răspuns, măsuri
legislative, de finanțare, de evaluare a impactului, de reconstrucție și reabilitare; aceste măsuri
contribuie direct la reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor [29].
Ordinea în care sunt aplicate măsurile de prevenire a efectelor inundațiilor este de primă
importanță. O succesiune ideală începe cu dezvoltarea conștientizării populației, care conduce
către crearea voinței politice, urmată de elaborarea și promovarea legilor și reglementărilor, iar
apoi pe locul al doilea ar fi propunerile de măsuri de reducere a riscului și, în final, educația și
instruirea. Ultima acțiune ar fi crearea sistemului de asigurări în scopul de a împărți costul
pagubelor potențiale ale marilor inundații pe o perioadă lungă de timp, la un număr mare de
proprietăți și persoane asigurate. Alte acțiuni de diminuare includ reducerea vulnerabilității fizice,
reducerea vulnerabilității economiei și consolidarea structurii sociale a comunității. Aceste acțiuni
pot fi luate la nivel individual, comunitar sau la nivel de stat. Organizațiile neguvernamentale,
voluntarii și organizațiile socioculturale pot juca, de asemenea, un rol important [24].

19
 Acţiunile preventive de prevenire (de protecţie şi de pregătire) sunt concentrate spre
prevenirea/diminuarea pagubelor potenţiale generate de inundaţii prin:
- interzicerea construirii de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în
zonele potenţial inundabile, cu prezentarea în documentaţiile de urbanism a datelor privind
efectele inundaţiilor anterioare;
- realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea
planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri, introducerea
sistemelor de asigurări etc.);
- identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii de pe
teritoriul unităţii administrativ – teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism
general şi prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea şi
atenuarea riscului la inundaţii, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor;
- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii;
- întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor
cursurilor de apă;
- execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor şi
podeţelor existente;
- comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului ei de
a acţiona în situaţii de urgenţă;
- unul din cele mai bune instrumente de regularizare a folosirii terenurilor în zonele de risc
poate fi un program flexibil de asigurare contra inundaţiilor, care ar combina atât asigurarea
obligatoare, cât şi cea benevolă [12].
Principiul de bază ar fi următorul: în cazul utilizării raţionale, din punct de vedere a riscului
inundaţiilor, a terenurilor, persoana asigurată va primi o compensare mai impunătoare, decât în
cazul ignorării recomandaţiilor şi normelor respective;
- reducerea la minimum a activităţilor gospodăreşti care pot intensifica inundaţiile
(defrişarea pădurilor de ex.), la fel şi promovarea măsurilor îndreptate spre crearea condiţiilor de
minimalizare a scurgerii.
În afară de aceasta, pe teritoriile cu risc de inundaţii pot fi efectuate doar acele activităţi
gospodăreşti, care în cazul inundării vor suferi pierderi minimale;
- transferarea întreprinderilor şi construcţiilor valoroase din zonele localităţilor cu pericol
de inundaţie în zonele neafectate de inundaţii;

20
 - crearea serviciilor operative de urgenţă pentru lichidarea situaţiilor catastrofale. Cetăţenii
care locuiesc în zone inundabile au datoria de a se implica în activitati de gestionare a situatiilor
de urgenta generate de inundatii, prin:
- acceptarea faptului că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri;
- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscului la inundaţii la locuinţe şi anexe
gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;
- respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi în
gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi refacerea în cazul
producerii inundaţiilor;
- participarea ca voluntari la acţiunile de salvare – evacuare a populaţiei afectate de
inundaţii, precum şi la acţiunile de refacere;
- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea inundaţiilor [19].
Apărarea împotriva inundațiilor înseamnă:
 măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie;
 măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase
cu urmări deosebit de grave;
 realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile [8].
Etapele apărării împotriva inundațiilor:
 alarmare;
 declanşarea dezastrului;
 intervenţia;
 reabilitarea facilităţilor economico-sociale afectate;
 dezvoltarea societăţii (prevenire a dezastrelor);
 pregatire (protecţie împotriva dezastrelor) pentru limitarea efectelor dezastrelor
 măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Scopurile apărării împotriva inundațiilor
 reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile;
 asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor [10].

1.4.1 Prevenirea inundaţiilor

Prevenirea inundaţiilor se poate asigura prin:

21
 - realizarea unor suprafeţe bine populate cu vegetaţie în bazinul râurilor, care conduc, pe
de o parte, la o bună absorţie a umidităţii în exces a terenurilor de luncă, iar pe de altă parte, la
crearea unui sol poros care poate absorbi o cantitate de apă;
- amenajarea de terase şi culturi pe pante care barează şi diminuează forţa viiturilor, având
acelaşi efect ca măsurile enumerate la punctul anterior;
- regularizarea cursurilor de apă prin crearea de poldere, prin reţinerea creşterilor de nivel
pe timpul şi din cauza ploilor torenţiale sau a căderilor masive de precipitaţii în sezonul de iarnă;
- folosirea bazinelor de expansiune a creşterilor de nivel. În acest scop se construiesc diguri
care flanchează albia cursurilor de apă cu pericol de inundaţii de-a lungul zonelor de inundabilitate.
- evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în
zonele potenţial inundabile, cu prezentarea în documentaţiile de urbanism a datelor privind
efectele inundaţiilor anterioare;
- adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii;
- promovarea unor practici adecvate de utilizarea teritoriilor şi a terenurilor agricole şi
silvice;
- aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori
industriale să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora;
- realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor;
- realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea
planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; întroducerea
sistemelor de asigurări etc.);
- realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din
afluenţii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau
prin topirea zăpezilor etc. Aceste lucrări pot fi acţiuni de împădurire sau reâmpădurire a
versanţilor, crearea unor tipuri de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea
apelor de pe versanţi, construirea unor baraje de reţinere pe fundul văilor [26];
- identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii de pe
teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general
şi prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea
riscului la inundaţii, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor [17];
- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii;
- întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor
cursurilor de apă;
22
 - executarea lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor şi
podeţelor existente;
- nu se vor amplasa în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie, noi obiective
economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora;
- comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului ei de
a acţiona în situaţii de urgenţă.
Punctele de strangulare a cursurilor de apă se suprimă prin urmatoarele metode:
 amenajarea optimă a profilurilor podurilor;
 amenajarea de cheiuri pentru lărgirea cursurilor de apă în punctele de debit maxim;
 adancirea optimă a cursurilor de apă, în punctele critice de debit;
 crearea de canale secundare pentru evacuarea apei în exces;
 pastrarea ,,braţelor oarbe” ale cursurilor de apă;
 asigurarea unui control permanent al evoluţiei creşterii nivelului apei [15].

1.4.2 Măsuri de prevenire şi protecţie

Sisteme existente de avertizare - alarmare si de răspuns la inundaţii.
Prevenirea populaţiei şi protecţia acesteia şi a bunurilor materiale în condiţiile calamităţilor
naturale şi ecologice, inclusiv a inundaţiilor, se asigură printr-un ansamblu de măsuri [21].
O măsură de bază este înştiinţare despre pericolul sau apariţia situaţiilor excepţionale.
Acesta se efectuează prin intermediul sistemelor de înştiinţare al protecţiei civile.
Principiile de gestionare a situaţiilor de urgenţă:
a) prognoză şi avertizare;
b) responsabilitatea pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de către Guvern;
c) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii
similare;
d) transparenţa activităţilor desfăşurate în situaţii de urgenţă, astfel încât să nu ducă la
deteriorarea efectelor obţinute;
e) activităţi continue şi periodice cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă de la nivelul
autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice
centrale;
f) cooperarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

23
 Elementele-cheie de protecţie împotriva inundaţiilor este gestionarea riscurilor și reducerea
riscului la inundaţii, care implică patru etape de acţiune [28]:
- monitorizarea,
- prognoza şi prevenirea,
- avertizarea şi răspunsul la inundaţii prin eliminarea consecinţelor.
Crearea, modernizarea (perfecţionarea, reconstrucţia) şi menţinerea în stare de pregătire
permanentă pentru punerea în funcţiune a sistemelor de înştiinţare ale protecţiei civile reprezintă
o parte componentă a măsurilor de protecţie civilă, desfăşurate în cadrul autorităţilor de toate
nivelele.
Instrumentele moderne de înştiinţare permite populaţiei să recepţioneze informaţia în timp
util şi să reacţioneze corespunzător (mesaje, mesaje vocale, email etc.). Pentru a dezvolta aceste
deprinderi este necesară organizarea periodică de exerciţii de pregătire a populaţiei privind modul
de manifestare în caz de inundaţii în zonele cu risc înalt [20].
În general, inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea
fenomenului până la propagarea în zonele inundabile (din aval de baraje sau diguri), sau a
declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp
pentru avertizare şi alarmare. Există posibilitatea realizării unor măsuri de prevenire şi protecţie
[30].
Orice persoana poate fi în pericol în caz de inundaţii. Experienţa evenimentelor anterioare
a dovedit că cei care s-au pregatit şi au cunoscut regulile de comportare în caz de inundaţii au
putut acţiona corect, salvandu-şi familia, propriile bunuri, fiind în acelaşi timp în măsură să
acorde un ajutor eficient celor din preajmă [5].

1.4.3 Aspecte pentru informarea populației

Pentru realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie în caz de inundaţii, populaţia trebuie
să cunoască urmatoarele aspecte:
- zonele care pot fi afectate de inundaţii;
- amploarea pe care o pot avea inundaţiile, în zonele declarate zone inundabile;
- gradul în care locuinţă (gospodaria) proprie poate fi afectată de inundaţii;
- locurile şi condiţiile de realizare a acţiunilor de protecţie personală (şi, dacă este
posibil, a bunurilor materiale);
- locurile şi condiţiile în care urmează a se desfăşura o evacuare temporară;
- sistemele şi semnalele de înştiinţare-alarmare.
24
 În caz de inundaţii, structurile profesionişte/voluntare/private actionează sistemele de
alarmare (sirenele electrice, electronice, cu abur, mobile) în timp util.
- parasiţi locuinţa şi îndreptaţi-vă către locurile lipsite de pericol, stabilite din timp
de normalitate;
- la părăsirea locuinţei intrerupeţi alimentarea cu electricitate, apă şi gaze;
- nu luaţi din locuinţă decât lucrurile strict necesare şi obiectele de valoare, pentru a
nu îngreuna operaţiile de evacuare;
- evacuaţi animalele din gospodărie, pe cele din fermele zootehnice, în afara zonei de
pericol;
- daca aţi fost surprins de inundaţie, urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei
(etaj, pod, acoperiş);
- acționaţi cu calm, incercând să păstraţi şi calmul celor din jur;
- aşteptaţi calm intervenţia formaţiunilor de salvare [7].

1.4.4 Sisteme de înștiințare

Inundaţiile sunt fenomene hidrologice periculoase produse prin acumulări de apă care nu
pot fi preluate de cursurile normale. Forţa de agresiune şi puterea de distrugere datorită inundaţiilor
se manifestă prin doua mecanisme:
a) produse prin unda de șoc a valului iniţial (unda de viitură); enormă ca forţă şi relativ de
scurtă durată. Valul dispune de o forţă de distrugere foarte mare ,,spălând’’ orice obstacol aflat în
calea sa (construcţii, poduri, rambleuri de cale ferată etc). Înălţimea şi volumul viiturii sunt factori
determinanţi atât pentru timpul de deplasare al acesteia, cât şi pentru distrugerile provocate. Acest
tip de viitură se produce cu precădere în cazul ruperilor de baraje şi diguri, fenomen ce antrenează
după sine eliberarea în aval a unei mari cantităţi de apă, cu presiune sporită datorită faptului că
ruperile de baraje se produc, în general, pe distanţe destul de mici [22].
b) apa acumulată care nu se poate scurge într-un ritm normal de-a lungul vechiului curs de
apă. Acest tip de inundaţii se datorează căderilor mari de precipitaţii (ploaie sau zăpadă) și/sau
dezapezirilor bruşte.
În aceste condiţii nu se pot lua măsuri directe de prevenire a cauzelor care pot provoaca
inundaţiile, dar se poate acţiona asupra unor factori secundari care pot limita efectele.
Crearea, modernizarea (perfecţionarea, reconstrucţia) şi menţinerea în stare de pregătire
permanentă pentru punerea în funcţiune a sistemelor de înştiinţare ale protecţiei civile reprezintă
o parte componentă a măsurilor de protecţie civilă, desfăşurate în cadrul autorităţilor de toate
25
nivelele. Instrumentele moderne de înştiinţare permite populaţiei să recepţioneze informaţia în
timp util şi să reacţioneze corespunzător (mesaje, mesaje vocale, email etc.). Pentru a dezvolta
aceste deprinderi este necesară organizarea periodică de exerciţii de pregătire a populaţiei privind
modul de manifestare în caz de inundaţii în zonele cu risc înalt la inundaţii.

1.4.5 Înștiințarea, atenționarea și avertizarea

Codificarea atenţionărilor/avertizărilor hidrologice
În anul 2010 în Republica Moldova a fost creat un sistem naţional de avertizări privind
fenomenele hidrometeorologice periculoase, utilizând coduri internaţionale de 4 culori în
conformitate cu standardele europene. (www.meteo.md). Iar din 2017, Republica Moldova a
aderat la comunitatea europeană Meteoalarm în calitate de membru al EUMETNET [9].
Fenomenele atenţionărilor/avertizărilor hidrologice sunt următoarele
- creşteri înseminate de niveluri şi debite de apă (inundaţii, viituri)
- fenomene hidrologice periculoase imediate (scurgeri importante de pe versanţi, torenţi,
pâraie, râuri mici, inclusive pe râuri necadastrate)
- creşteri artificiale de niveluri datorate evoluţiei fenomenelor de iarnă (curgeri de sloiuri,
poduri de gheţă, ingramadiri de gheţuri (zăpoare)

Descrierea Fenomenelor atenţionărilor/avertizărilor hidrologice periculoase pe culori:

Verde – nu sunt prognozate fenomene hidrologice periculoase
Galben – Există posibilitatea de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, care nu
conduc la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere
şi/sau expuse la inundaţii.
Depăşirea COTEI DE ATENŢIE
Cota de atenție: nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp
relativ scurt, în care se pot organiza acțiuni de apărare sau evacuare.
Portocaliu - Există posibilitatea producerii viiturilor generatoare şi revărsări majore, care
pot avea impact semnificativ asupra activității comunităţilor, siguranţei persoanelor și a
bunurilor.
Depăşire COTEI DE INUNDAŢIE.
Cota de inundație: nivelul la care începe inundarea primului obiectiv.
Rosu - Există posibilitatea de producere a viiturilor catastrofale. Este ameninţată direct
viața persoanelor, cât și siguranța bunurilor.

26
 Depăşire COTEI DE PERICOL.
Cota de pericol: nivelul la depășirea căruia se aplica masuri deosebite de evacuare a
populaţiei şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi exploatarea
construcțiilor hidrotehnice în regim special.

Fenomenele ce pot apărea în timpul inundațiilor sunt:

- curenţi în lungul taluzului exterior al digurilor şi anafoare (curenţi verticali) ce se formează
în preajma acestora;
- bătăi de valuri - care destramă şi spală taluzul exterior al digului;
- infiltraţii, înmuieri şi alunecări ale digurilor;
- scurgeri prin corpul digurilor;
- infiltraţii prin fundaţii, scurgeri pe sub dig, apariţia grifoanelor şi prăbuşirea solului;
- depăşirea coronamentului;
- infiltraţii pe lângă şi prin lucrări de artă (subtraversări, podeţe , etc) şi prăbuşirea acestora;
- defecţiuni în corpul digurilor: breşe, şei;
- îngrămădiri sau poduri de gheaţă în zona podurilor sau coturilor albiilor.

Acestea se pot evita prin spargerea gheţii cu greutăţi şi dirijarea gheţurilor în zonele
strangulate. Toate aceste acţiuni distructive ale apei, dacă nu sunt combătute la timp, pot provoca
ruperea digurilor. Pentru a împiedica producerea degradărilor la lucrările de apărare sau a opri
desfăşurarea progresivă a procesului de distrugere a apei este necesar să se executelucrări de
intervenţie (fig. 1.2) [10].
Gestionarea inundațiilor (fig.1.3)
Principalele activități ale gestionării riscului la inundații constau din:
Activități preventive (de prevenire, de protecție și de pregătire)
Aceste acțiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor generate de inundații
la nivelul bazinelor hidrografice în vederea revenire la o stare de echilibru a unui grup sau individ,
care a fost afectat de un dezastru (inundație) prin măsuri integrate:
- evitarea construcției de locuințe și de obiective sociale, culturale și/sau economice în
zonele potențial inundabile;
- realizarea de măsuri structurale de protecție (baraje, diguri, consolidări de maluri, zone
umede etc.);

27
 - realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, introducerea
sistemelor de asigurări, sisteme de avertizare/alarmare, etc.);
- identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii
realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor;
- promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor cu referire la terenurile
agricole și silvice, respectiv prin evitarea dezgolirii solurilor, împădurirea terenurilor degradate;
- modernizarea/îmbunatățirea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare pentru cazuri
de inundații;
- întreținerea infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor și a albiilor
cursurilor de apă;
- execuția lucrărilor de protecție a albiilor râurilor în zona podurilor și podețelor existente;
- comunicarea cu populația și educarea ei în privința riscului la inundații și a modului ei
de a acționa în situații de urgență [11].

Figura 1.2 Exemplu de abordare vizând prevenirea inundațiilor în aval

1. Sat inundat în amonte;
2. Diguri noi care protejează satul în amonte, dar care generează inundații în satul din aval;
3. Dig nou, completat cu polder, care protejează ambele sate, în amonte și în aval.

28
 Activități de management operativ (intervenție) (managementul situațiilor de urgență) ce
se întreprind în timpul desfășurării fenomenului de inundații:
- colectarea datelor în timp real, validarea și crearea sistemelor pentru informare operativă;
- detectarea posibilității formării viiturilor și a inundațiilor probabile;
- prognozarea evoluției și propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;
- avertizarea autorităților și a populației asupra întinderii, severității și a timpului de
apariție a inundațiilor;
- organizarea și acțiuni de răspuns ale autorităților și ale populației pentru situații de
urgență;
- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) pentru intervenția operativă;
- mobilizarea resurselor, activarea instituțiilor operaționale, etc.;
- adaptarea la caracteristicile estimate ale evenimentelor hidrologice, respectarea
regulamentelor de exploatare.
Activități ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundații:
- satisfacerea necesităților imediate ale populației afectate de dezastru și revenirea la viața
normală;
- reconstrucția clădirilor avariate, a infrastructurilor și a celor din sistemul de protecție
împotriva inundațiilor;
- revizuirea activităților de management al inundațiilor în vederea îmbunătățirii procesului
de planificare a intervenției pentru a face față unor evenimente viitoare în zona afectată, precum
și în alte zone;
- evaluarea zonelor de vulnerabilitate și de risc după fiecare viitură istorică [18].
Puncte-cheie de gestionare a inundațiilor
Principiile de gestionare a inundațiilor sânt:
1. dezvoltarea durabilă, semnifică faptul că trebuie adoptate astfel de acțiuni încât impactul
inundațiilor să fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic și social;
2. abordarea strategică, astfel încât să poată fi luate în considerare eventualele schimbări
posibile în frecvența și vulnerabilitatea la inundații;
3. abordarea bazinală a problemei inundațiilor în concordanță cu prevederile Directivei
2000/60/CE și ale Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
4. abordarea interdisciplinară a problemei inundațiilor; toate aspectele relevante ale
gestionării apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor și
dezvoltării urbane;
29
 5. principiul precauției, măsurile de protecție împotriva nu trebuie să compromită situați
în amonte sau în aval;
6. principiul solidarității, potrivit căruia măsurile din amonte nu trebuie să crească riscul
pentru zona din aval;
7. menținerea unui echilibru între măsurile și acțiunile preventive, cele de răspuns și cele
de reconstrucție după trecerea fenomenului de inundații,

Figura 1.3 Exemplu de gestionare coordonată a inundațiilor la nivel de bazin hidrografic

8. aplicarea celor mai bune practici privind măsurile preventive împotriva inundațiilor, de
protecție și diminuare a efectelor lor,
9. cooperarea în reducerea riscului la inundații în condițiile reglementărilor internaționale
privind râurile transfrontiere;
10. simplitatea și transparența: diminuarea riscului producerii de victime omenești și a
pagubelor generate de inundații, prin implicarea populației, a școlii, a bisericii, precum și a mass-
mediei [14].

30
 2 EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI DE INUNDAȚIE ÎN
RAIONALUL LACULUI DE ACUMULARE GHIDIGHICI

2.1 Metoda de evaluare a riscului de inundații

În baza evaluării preliminare a riscului de inundații s-au propus două obiective majore: pe
de o parte identificarea și cartarea (cartografierea) arealelor cu risc înalt, mediu și scăzut la
inundații, iar pe de altă parte calcularea pagubelor [24].
În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272/2011, Regulamentului cu privire la
gestionarea riscului de inundații, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 887/2013 și Concepției
reformei sistemului național de gestionare, prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 590/2018, pentru asigurarea eficientă a gestionării riscului
de inundații au fost stabilite două categorii de obiective de management: obiective generale și
obiective specifice.
Conceptul de risc la inundaţii a fost abordat ca o combinaţie dintre probabilitatea de
manifestare a inundaţiei şi consecinţele acesteia:
(Riscul la inundaţii) = (Probabilitatea de manifestare a inundaţiei) x (consecinţele
inundării)
Astfel, cu cât mai mari sunt consecinţele, cu atât mai mare va fi riscul la inundaţii. Ca bază,
au servit 12 indicatori de risc la inundaţii care au fost clasificaţi în trei categorii de impact:
I) asupra populaţiei: (1) numărul de personae afectate, (2) numărul de persoane afectate
puternic, (3) numărul de persoane afectate foarte puternic, (4) numărul de puncte de aprovizionare
cu apă, (5) lungimea infrastructurii cheie inundate (căi rutiere, căi ferate);
II) asupra economiei: (1) pagubele pentru ariile rezidenţiale, (2) pagubele pentru ariile non-
rezidenţiale, (3) pagubele aduse agriculturii;
III) asupra mediului: (1) extinderea siturilor de mediu inundate, (2) numărul de situri de
patrimoniu inundate, (3) numărul de surse de poluare inundate, (4) extinderea surselor de poluare
difuze [16].
Obiectivele managementului al riscului de inundaţii.
În definirea obiectivelor generale pentru gestionarea riscului de inundații s-a ținut cont de
abordările și cerințele prezentate în actele normative naționale, dar și proiectele implementate pe

31
teritoriul Republicii Moldova. Astfel, au fost identificate 2 obiective generale și 6 obiective
specifice:
1. Reducerea și prevenirea riscului de inundații asupra populației, terenurilor agricole și
elementelor de infrastructură. Obiectivele specifice asociate prezentului obiectiv acoperă activități
la nivel de district care ar contribui la reducerea riscului de inundații.
a) Evitarea riscurilor la inundații prin consolidarea infrastructurii de protecție împotriva
inundațiilor;
b) Prevenirea riscurilor la inundații prin asigurarea securității populației și a terenurilor
agricole aflate în zonele de risc;
c) Reducerea riscurilor la inundații prin minimizarea numărului de populație expusă
riscului, precum și a pierderilor economice și de mediu;
d) Creșterea rezilienței populației și mediului față de riscul de inundații;
2. Creșterea capacităților instituționale în domeniul gestionării resurselor de apă.
Obiectivele specifice asociate prezentului obiectiv includ în mare parte activități bazate pe
implementare de măsuri non-structurale, precum, prognoză, pregătire și activități de răspuns și
revenire după manifestarea inundației.
a) Asigurarea suportului instituțional prin asistență tehnică în scopul minimizării
impactului riscului de inundații;
b) Actualizarea actelor normative în domeniul inundațiilor la nivel național și
transfrontalier.
Măsurile de restabilire includ:
- reabilitarea amenajărilor structurale existente, prin: supraânălţarea digurilor;
recondiţionarea barajelor; decolmatarea canalelor și a lacurilor de acumulare;
- refacerea lucrărilor avariate de uzură normală, precum şi de viiturile torenţiale a căror
asigurare a fost sub cea dimensionată;
- asigurarea unei pante de scurgere mai rapidă a apelor din precipitaţii care stagnează în
zonele depresionare către reţeaua de canale, debuşee şi rigole;
- împădurirea terenurilor degradate care reprezinta sursă masivă de aluviuni, în bazinele
hidrografice torenţiale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;
- împădurirea terasamentelor;

32
 De asemenea, se recomandă:
- reducerea efectelor negative ale inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi terestre,
astfel, trebuie rezolvată problema fenomenelor asociate inundaţiilor: băltiri, eroziuni de soluri,
alunecări de teren, poluării;
- descurajarea lucrărilor de drenaje, a apărărilor de mal, a consolidărilor de mal, a
indiguirilor care formează un obstacol în calea scurgerii naturale pe cursurile de apă şi care nu
protejează zone dens populate;
- informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inundaţii, prin publicarea unor
informaţii transparente, uşor de înteles şi a unor hărţi de risc uşor de interpretat, astfel încât
publicul să conştientizeze riscul posibil.
Măsurile esenţiale de protecție a mediului de efectele negative ale inundaţiilor cuprind:
1) împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie,
amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale/gestionarea despăduririlor;
2) împădurirea zonelor de formare a viiturilor, exploatarea judicioasă a pădurilor existente
şi realizarea de noi suprafeţe împădurite pentru reducerea debitelor maxime;
3) măsuri de refacere a biodiversităţii în zonele îndiguite;
4) măsuri de reducere sau compensare a efectelor semnificative asupra mediului.
Toate măsurile prevăzute vor crea un mediu de viaţă sănătos pentru populaţie, cu
respectarea normelor şi a reglementărilor de mediu.
Componentele principale ale riscului de inundații
Riscul la inundații implică componente specifice, întrucât este legat de amenințarea
inundațiilor și are caracteristici distincte. Componentele principale ale riscului la inundații includ:
1. Amenințare la inundații:
Amenințarea la inundații se referă la probabilitatea sau frecvența cu care pot apărea
inundații într-o anumită zonă geografică. Aceasta poate varia în funcție de climă, topografie,
gradul de urbanizare, sistemul de gestionare a apelor și alte factori.
2. Vulnerabilitate la inundații:
Vulnerabilitatea la inundații se referă la gradul de expunere și susceptibilitate a
comunităților, clădirilor și infrastructurii la inundații. Aceasta poate varia în funcție de calitatea
construcțiilor, nivelurile de protecție, infrastructura de evacuare și măsurile de prevenire a
inundațiilor.
3. Impactul inundațiilor:

33
 Impactul inundațiilor se referă la efectele negative și pierderile materiale sau umane
cauzate de inundații. Acesta poate include distrugerea locuințelor, pierderile de vieți, daunele la
infrastructură, perturbarea serviciilor publice, impactul asupra mediului și pierderile economice.
4. Probabilitatea inundațiilor:
Probabilitatea inundațiilor se referă la probabilitatea ca o inundație să aibă loc într-o
anumită perioadă de timp. Aceasta poate fi influențată de factori precum precipitațiile, nivelul apei
în râuri și în zona de coastă, topografia, modificările climatice și alți factori specifici zonei.
5. Gestionarea riscului la inundații:
Gestionarea riscului la inundații implică identificarea și evaluarea amenințărilor de
inundații, implementarea măsurilor de reducere a vulnerabilității, pregătirea pentru inundații
(evacuare, stocare de urgență etc.) și monitorizarea constantă a situației meteo. De asemenea, poate
include construirea de baraje, diguri, canale de scurgere și alte măsuri de control al apelor.
6. Avertizare timpurie:
Avertizarea timpurie este o componentă cheie în gestionarea riscului la inundații. Sistemele
de avertizare timpurie furnizează informații despre amenințarea iminentă de inundații, permițând
oamenilor să reacționeze rapid și să se protejeze.
7. Planuri de gestionare a inundațiilor:
Comunitățile afectate de inundații ar trebui să aibă planuri de gestionare a inundațiilor în
loc pentru a gestiona eficient situațiile de urgență. Aceste planuri pot include evacuarea populației,
stocarea de provizii de urgență, identificarea zonelor sigure și resursele de intervenție în caz de
inundații.
8. Educația și conștientizarea publică:
Educația și conștientizarea publică joacă un rol crucial în reducerea riscului la inundații.
Informarea oamenilor cu privire la riscurile inundațiilor și modul de pregătire și reacție adecvată
este esențială pentru protecția comunităților.
Gestionarea riscului la inundații implică abordarea integrată a acestor componente pentru
a minimiza impactul negativ al inundațiilor asupra oamenilor, proprietăților și mediului.
Principii de politică cheie pentru reducerea riscurilor
Reducerea riscurilor este un proces important în protecția comunităților, organizațiilor și
indivizilor de amenințări și dezastre. Există câteva principii de politică cheie și abordări
fundamentale în gestionarea și reducerea riscurilor:
1. Prevenția (Prevention)

34
 Principiul prevenirii se concentrează pe luarea de măsuri pentru a preveni sau reduce
riscurile înainte ca acestea să se materializeze. Aceasta poate implica investiții în măsuri
preventive, cum ar fi construcția de baraje sau protecții împotriva inundațiilor, sau punerea în
aplicare a măsurilor de securitate cibernetică pentru a preveni atacurile cibernetice.
2. Pregătirea (Preparedness)
Pregătirea se referă la dezvoltarea capacităților de a reacționa rapid și eficient în fața
riscurilor și dezastrelor. Acest principiu implică crearea de planuri de acțiune, instruirea
personalului și organizarea exercițiilor de simulare pentru a fi pregătit pentru orice eveniment
neașteptat.
3. Reziliența (Resilience)
Reziliența se concentrează pe capacitatea de a rezista și de a se recupera rapid după un
eveniment sau o situație de risc. Aceasta implică luarea de măsuri pentru a minimiza impactul
riscurilor și pentru a asigura o recuperare rapidă și eficientă.
4. Mitigarea riscurilor (Risk Mitigation)
Mitigarea riscurilor presupune luarea de măsuri pentru a reduce probabilitatea sau impactul
unui eveniment de risc. Acest lucru poate include investiții în infrastructură de protecție,
îmbunătățirea regulamentelor de construcție sau implementarea măsurilor de siguranță.
Abordări ale reducerii riscurilor:
1. Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor implică identificarea, analiza și evaluarea riscurilor potențiale. Acest
proces ajută la identificarea priorităților și la dezvoltarea unui plan de gestionare a riscurilor
adecvat.
2. Abordarea bazată pe cunoaștere
Abordarea bazată pe cunoaștere implică colectarea și utilizarea datelor și informațiilor
pentru a înțelege riscurile și pentru a lua decizii informate.
3. Implicarea comunității
Implicarea comunității este esențială în gestionarea riscurilor, deoarece comunitățile
afectate de riscuri sunt adesea cele mai bine informate despre nevoile lor. Consultarea și
colaborarea cu comunitățile afectate sunt importante în dezvoltarea soluțiilor eficiente.
4. Gestionarea adaptivă
Gestionarea adaptivă implică ajustarea constantă a strategiilor de reducere a riscurilor pe
baza noilor informații și schimbărilor din mediul de risc.
5. Abordarea integrată
35
 Reducerea riscurilor trebuie să fie o abordare integrată care implică colaborarea între
diferite părți interesate, cum ar fi guvernele, organizațiile non-guvernamentale, sectorul privat și
comunitățile. Această abordare poate asigura o gestionare mai eficientă a riscurilor [23].
Aceste principii și abordări pot varia în funcție de contextul specific, dar sunt fundamentale
în orice efort de reducere a riscurilor, indiferent dacă este vorba de gestionarea riscurilor în afaceri,
securitate cibernetică sau protecția împotriva dezastrelor naturale.

2.2 Obiective generale și specifice ale managementului riscului de inundații

Obiectivele generale și specifice ale managementului riscului de inundații sunt stabilite

pentru a minimiza impactul inundațiilor asupra comunităților și a mediului înconjurător. Aceste
obiective variază în funcție de specificul fiecărui plan sau strategie de management al riscului de
inundații. În general, obiectivele pot include:
Obiective Generale:
Protejarea vieții umane: Asigurarea siguranței cetățenilor și a lucrătorilor prin identificarea
și gestionarea riscurilor de inundații.
Protecția proprietăților și a infrastructurii critice: Minimizarea daunelor materiale și
economice cauzate de inundații, inclusiv protejarea clădirilor, drumurilor, podurilor și altor
facilități critice.
Protejarea mediului înconjurător: Menținerea și protejarea ecosistemelor, resurselor
naturale și biodiversității în fața riscului de inundații.
Îmbunătățirea rezilienței comunităților: Dezvoltarea capacității comunităților de a face față
și de a se recupera rapid după evenimente de inundații.
Promovarea dezvoltării durabile: Integrarea managementului riscului de inundații în
procesele de planificare urbană și dezvoltare, astfel încât să se reducă impactul inundațiilor asupra
comunităților.
Obiective Specifice:
Evaluarea și identificarea riscurilor: Realizarea evaluărilor periodice ale riscurilor de
inundații pentru a identifica zonele vulnerabile și a stabili măsuri specifice de gestionare a acestora.
Dezvoltarea și implementarea sistemelor de avertizare timpurie: Asigurarea unei alerte și
avertizări eficiente a populației în cazul unei iminente inundații.
Implementarea măsurilor de prevenire și protecție: Construcția și întreținerea barajelor,
digurilor, canalelor și altor infrastructuri pentru a reduce riscul de inundații.
36
 Elaborarea de planuri de evacuare și intervenție inclusiv si proceduri stabdarte de operare:
Dezvoltarea și testarea planurilor de evacuare și intervenție pentru a asigura o răspuns eficient și
organizat în timpul inundațiilor.
Conservarea terenurilor umede și a zonelor de retentie a apei: Protejarea și restaurarea
zonelor umede și a altor medii naturale care pot contribui la reducerea riscului de inundații.
Educația și conștientizarea comunității: Informarea comunităților despre riscurile de
inundații și promovarea măsurilor individuale de protecție.
Colaborarea între diferitele autorități: Asigurarea unei coordonări eficiente între autoritățile
locale, regionale și naționale în gestionarea riscurilor de inundații.
Monitorizarea și actualizarea continuă a planurilor: Evaluarea regulată a eficacității
măsurilor implementate și ajustarea planurilor de gestionare a riscurilor în funcție de schimbările
condițiilor și a amenințărilor.
Prin implementarea acestor obiective, managementul riscului de inundații poate contribui
la reducerea vulnerabilității comunităților și la protejarea mediului înconjurător.

2.3 Concepte de gestionare a riscului la inundaţii

Conceptele de gestionare a riscului la inundaţii sînt:

1. inundațiile constituie fenomene naturale care au existat și vor continua să existe. Ele
sunt consecința unor fenomene climatologice aflate sub influența condițiilor geologice,
geomorfologice, de relief, de sol și de vegetație [25];
2. societatea umană este tot mai vulnerabilă la dezastre naturale, activitățile antropice și
influența omului asupra proceselor naturale producând puternice modificări în toate bazinele
hidrografice;
3. conviețuirea cu inundațiile ține seama de faptul că prevenirea inundațiilor nu se poate
limita doar la evenimentele cu frecvență medie și mare de apariție, că trebuie avute în vedere și
evenimentele rare;
4. este necesară abordarea fenomenului de inundații, luându-se în considerare întregul
bazin hidrografic;
5.măsurile nestructurale (zonarea teritoriului, prognoza viiturilor și avertizarea în caz de
inundații, managementul situațiilor de urgență și măsurile postinundație) prin atenuarea efectului
inundațiilor tind a fi potențial mai eficiente ca soluții durabile pe termen lung pentru problemele

37
apei și cele adiacente ei și ele trebuie intensificate în special în vederea reducerii vulnerabilității
vieților umane, a bunurilor și a proprietății;
6. măsurile structurale (lucrări de apărare) rămân elemente importante în prevenirea și
protecția inundațiilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor privind conservarea naturii și
amenajarea teritoriului; aceste măsuri trebuie orientate prioritar spre protecția vieții și sănătății
umane și a siguranței, a proprietății și a bunurilor;
7. deoarece nu există protecție absolută împotriva inundațiilor; ca urmare, se poate asigura
doar un anumit grad de apărare împotriva inundațiilor;
8. toți cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundațiilor trebuie să completeze
măsurile generale, luându-și propriile precauții;
9. restaurarea zonelor naturale inundabile în scopul reactivării capacității zonelor umede și
a luncilor inundabile de a reține apa și de a diminua impactul inundațiilor, respectiv păstrarea
zonelor inundabile actuale, cu vulnerabilitate scăzută, pentru atenuarea naturală a undelor de
viitură;
10. adaptarea utilizării luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie să se
adopte acțiuni și măsuri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente inundațiilor: ridicarea
pânzei freatice, distrugerea rețelelor de canalizare, eroziune, depuneri masive de sedimente,
alunecări de teren, etc.;
11. în zonele expuse riscului la inundații trebuie adoptate asemenea măsuri care să conducă
la reducerea posibilelor efecte adverse ale inundațiilor asupra ecosistemelor terestre și acvatice;
12. creșterea eficacității prognozelor și avertizărilor hidrologice în caz de inundații
constituie una dintre măsurile nestructurale care asigură diminuarea eficace a pagubelor produse
de inundații prin îmbunătățirea preciziei și creșterea timpului de anticipare. Măsurile
premergătoare specifice de alarmare, salvare și de securitate trebuie planificate și implementate la
toate nivelurile, inclusiv la nivelul populației, prin realizarea unor acțiuni de informare regulată și
acțiuni continue de educație;
13. solidaritatea umană și precauția sunt esențiale pentru a nu transfera problemele de
gestionare a apelor dintr-o regiune în alta. Prevenirea efectelor inundațiilor trebuie să se bazeze pe
principiile precauției;
14. este obligatorie existența unui sistem de compensare, care să ajute victimele dezastrelor
provocate de inundații să își refacă baza economică și condițiile de viață într-un timp cât mai scurt;
Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii:

38
 - ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi
revenirea la viaţa normală;
- reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor;
- revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea îmbunătăţirii procesului
de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată, precum
şi în alte zone;
- activităţi de conştientizare a populaţiei situate în zonele inundabile şi factorilor de decizie
la nivel local şi niveluri superioare, privind:
- mărimea riscului de inundaţie;
Pagubele potenţiale;
- pericolul pierderilor de vieţi omeneşti;
- modurile de intervenţie şi de apărare;
- mijloacele şi metodele de atenuare a efectelor inundaţiei după producerea evenimentului;
- informarea şi educarea populaţiei în problemele inundaţiilor de către autorităţile cu
atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii prin
elaborarea ghidurilor, îndrumarelor, afişelor ce vor cuprinde informaţii asupra cauzelor producerii
inundaţiilor, a modalităţilor de prevenire a acestora, precum şi a acţiunilor de protecţie şi
intervenţie individuală şi de grup.
Concomitent, populaţia trebuie învăţată cum să se comporte înainte de inundaţii, în timpul
acestora, în timpul evacuării şi după trecerea fenomenului.

2.4 Acţiunile de protecţie – intervenţie

Intervenţia reprezintă ansamblul unitar şi coerent al acţiunilor de gestionare a situaţiilor

de urgenţă şi participare la restabilirea stării de normalitate.
Acţiunile de intervenţie prezintă unele particularităţi determinate, în special, de:
a) natura, amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă;
b) locul şi situaţia concretă în care se acţionează;
c) capacitatea de intervenţie a unităţilor, subunităţilor, a serviciilor voluntare şi private
pentru situaţii de urgenţă;
d) caracteristicile terenului şi ale obiectivului;

39
 e) timpul, anotimpul şi starea vremii; gradul de pericol pentru personal şi tehnica din
dotare;
f) natura, caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate şi a celor
din imediata vecinătate.
Forţele de intervenţie specializate acţionează în domeniul lor de competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi
transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale
de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea
populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de
urgenţă;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea şi /sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru
protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente
serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu
responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de
producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de
clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare
de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri careconţin gaze toxice,
explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu
mijloacele din dotare.
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate
prin lege pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă.

2.5 Măsuri de protecţie în cazul producerii inundaţiilor

După declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave se vor lua următoarele măsuri
operative urgente de intervenţie:
a) detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile;
b) prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;

40
 c) avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de
apariţie al inundaţiilor;
d) organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de
urgenţă;
e) asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel teritorial pentru intervenţia
operativă;
f) activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.
Pentru recuperarea şi reabilitarea ulterioară se vor lua unele măsuri de intervenţie
ulterioară:
a) ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi
revenirea la viaţa normală;
b) reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor;
c) revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea îmbunătăţirii procesului
de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată, precum
şi în alte zone.
Reguli de comportare a cetăţenilor înainte, pe timpul şi după inundaţii
- respectarea cu stricteţe a dispoziţiilor şi regulilor de comportare precizate cu conducerea
operaţiunilor de salvare, coordonarea punctelor de evacuare;
- acordarea atenţiei la asigurarea unor condiţii minime de igienă personală si colectivă;
evitând crearea unor focare de epidemie;
- aflarea în locuinţele afectate de dezastru numai cu avizul personalului Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă.

Dupa retragerea apelor, în anumite zone pericolul persistă. În această situaţie trebuie să
cunoaşteţi că:
- drumurile pot fi închise din cauza distrugerilor sau a faptului că sunt încă acoperite de ape,
sau au fost plasate diguri pentru protecţie. În acest caz, alegeţi alt drum;
- ascultaţi în permanenţă emisiunile postului naţional de radio pentru a fi la curent cu
evoluţia evenimentelor, starea drumurilor accesibile, şi eventualele măsuri de luat în caz
că se impune evacuarea zonei (rute de evacuare, puncte de adunare etc.);

Daca este strict necesar să circulaţi în zona inundată, ţineţi cont de urmatoarele
considerente:
41
- rămaneţi în permanenţă pe teren ferm. Apa care bălteşte poate prezenta riscul de
electrocutare (daca există cabluri inundate);
- inundaţiile pot cauza modificări ale zonelor cunoscute, prin afectarea drumurilor de acces,
a potecilor sau pot ascunde aluviuni ce devin foarte alunecoase. În aceste cazuri circulaţi
cu atenţie sporită;
- fiti prudenţi!. În orice moment se pot declansa inundaţii secundare prin scurgerea apei din
zonă. Fiţi atenţi şi recepţionaţi informările şi avertizările salvatorilor care conduc
operaţiunile la nivel local.

42
 3 CALCULUL FORȚELOR ȘI MIJLOACELOR PENTRU
ORGANIZAREA OPERAȚIUNILOR DE SALVARE DE URGENȚĂ

3.1 Caracteristicile lacului de acumulare Ghidighici

Lacul Ghidighici este amplasat pe cursul de apă natural - r. Bâc, în amonte la nord de or.
Vatra, mun. Chişinău, este întins pe direcția de la nord-vest spre sud-est, barajul căruia se află în
nemijlocită apropiere de intravilanul localității Vatra. Distanţa de la barajul lacului de acumulare
pînă la intravilanul mun. Chişinău.constiuie 12 km. Barajul lacului se află la 73 km de la gura de
vărsare a r. Bâc în fl. Nistru. Gura de intrare în lac se află la 74 km de la izvorul rîului. Sursa de
alimentare a lacului de acumulare Ghidighici, conform proiectului, are un character mixt şi se
constituie din apele provenite din râul Bâc, care se alimentează predominant din scurgerile de
suprafață formate din apele meteorice de pe o suprafață de 878 km2 apele freatice, apele care se
varsă nemijlocit în lac din r. Cojuşna şi r. Sireți (tab.3.1).

Tabelul 3.1
Caracteristica lacului de acumulare Ghidighici

Lacul de Anul construirii Rîul Volumul total, Suprafaţa de apă, Adîncimea

acumulare milioane м3 km2 lîngă dig, м
Ghidighici 1963 Bîc 40 8,0 9,9

Rezervorul de acumulare a apei este construit în anul 1962 după proiectul elaborat de
Institutul de Proiectări “Moldghiprovodhoz”. La momentul dat rezervorul se află la balanţa
Agenţiei de Stat „Apele Moldovei”.
Rezervorul este destinat, în fond, pentru:
- protecţia împotriva inundării a teritoriilor de luncă inundabilă a rîului Bîc, prin
regularizarea debitului de apă;
- irigarea terenurilor în valea rîului Bîc;
- treceri sanitare.
Rezervorul de acumulare a apei se află în lunca inundabilă a rîului Bîc, la 10 km de
municipiu.
Lungimea rezervorului este de 7,9 km (potrivit proiectului);
43
 Lăţimea - 1,7 km (potrivit proiectului);
Adîncimea - 4-7 m (potrivit proiectului);
Suprafaţa apei - 8,4 km2 (potrivit proiectului);
Volumul apei în rezervorul de acumulare - 33,8 mln m3 (potrivit proiectului);
Înălţimea nivelului apei deasupra Mării Baltice este de 56,2 m (nivel normal de retenţie).
Trebuie de menţionat că în anul 1985 a fost stabilit gradul de înnămolire a rezervorului,
care a constituit 27% in volumul rezervorului. La momentul actual se presupune că gradul de
înnămolire constituie aproximativ 50%.
Lacul recepționează râuri şi râulețe de pe o suprafață de 835 km².
În amonte rezervorului de apă Ghidighici sunt amplasate 41 de bazine de reţinere a apei cu
suprafaţă de 322,18 ha şi volum de 6,11 mln m3, ruperea malurilor acestor lacuri va conduce la
ridicarea nivelului apei cu 60 cm.

Figura 3.1 Barajul lacului de acumulare

Barajul
Rezervorul de acumulare a apei dispune de baraj din pămînt (corpul este din sol argilo-
nisipos).
Lungimea barajului este de 1,37 km;

44
 Lăţimea crestei barajului (cota de 59.00 deasupra nivelului Mării Baltice) este de 7 m;
Unghiul pantei superioare constituie raportul 1:3;
Unghiul pantei inferioare constituie raportul 1:2,5.
Taluzul amonte este consolidat cu plăci de beton armat, taluzul din aval este gazonat.
La cota de 56,2 m deasupra nivelului Mării Baltice este instalat un dispozitiv de evacuare
apei, calculat pentru debitul de apă de 200 m3/sec.
Evacuatorul de fund este instalat la cota de 49,1 m deasupra nivelului Mării Baltice, este
executat din două ţevi metalice cu dm 800 mm, capacitatea de trecere este de 5,6-6,1 m3/sec.
Posibile consecinţe în urma distrugerii barajului
Distrugerea barajului este posibilă în urma:
- actelor de terorism;
- aplicarea pe baraj a mijloacelor de distrugere;
- seismului;
- viiturilor catastrofale şi ploilor torenţiale de lungă durată, cînd afluenţa depăşeşte
capacitatea de trecere a evacuatorului apei (205 m3/sec).
În acest caz se poate de aşteptat ruperea barajului cu lungimea pe creastă aproximativ de
120 m. Debitul de apă în urma rupturii barajului va constitui circa 2500 m3/sec.
În cazul ruperii bruşte a barajului se va porni o scurgere de viitură puternică, care va depăşi
de cîteva ori atît după valoarea de calcul, cît şi după nivelurile viiturilor obişnuite în m. Chişinău.
Scurgerile distructive vor avea viteză excesivă de 3,5-4 m/sec.
Albia rîului Bîc, în starea lui actuală, nu este capabilă să permită trecerea volumului de apă
acumulat şi drept consecinţă are loc inundarea catastrofală, ce va genera distrugerea concomitentă
a întreprinderilor, obiectelor gospodăriei comunale, podurilor, liniilor energetice, de comunicaţii
şi a altor obiecte situate în zona expusă inundării.
Conform Hotărîrii Guvernului nr. 664 din 12.10.1992 „Cu privire la măsurile de protecţie
a localităţilor situate în zonele expuse inundaţiilor catastrofale”, se prognozează următorii
(tab.3.2).
În zona de inundaţie se vor afla 2086 de case de locuit şi 75 obiective economice.
Conform datelor recente, lacul de acumulare Vatra deţine un volum total de 27,6 mln. m³
de apă faţă de 40 mln. m³ iniţial şi o suprafaţă a oglinzii apei de 680 ha faţă de 900 ha la proiectare.
Stratul de aluviuni de fund (mîluri) la momentul dat constituie în medie 1,8 m.

45
 Tabelul 3.2
Indici ai inundaţiei în cazul ruperii barajului

Durata (ore-min) de la ruperea Gradul de Cota Creşterea

Denumirea apelor pînă la inundaţie a maximă a nivelului
localităţii începutul atingerea sfârşitul localităţilor, nivelului apelor după
creşterii nivelului viiturii % apelor după rupere, m
nivelului maxim rupere
(MSB)
or. Vatra 0-05 0-15 9-20 27 52,8 4,9
or. Chişinău 0-25 1-00 10-30 6 42,8 3,5-2,9

3.2 Evaluarea riscului de apariție a situațiilor de urgență ca urmare a distrugerii

barajului a lacului de acumulare Ghidighici

Evaluarea riscului de apariție a situațiilor de urgență ca urmare a distrugerii barajului în

Lacul de acumulare Ghidighici reprezintă o componentă esențială în gestionarea securității
hidrotehnice și abordeză aspecte specifice legate de probabilitatea și impactul potențial al distrugerii
barajului, evidențiind următoarele subiecte (fig.3.2, 3.3, 3.4): [27]

Figura 3.2 Zona inundării mun. Chişinău în cazul spargerii barajului lacului de
acumulare Ghidighici

46
 Figura 3.3. Harta riscurilor posibilelor inundații cu o probalbilitate de 0.1 %

Figura 3.4. Harta riscurilor posibilelor inundații

3.3 Selectarea celor mai semnificative măsuri preventive în situații de urgență pe baza
metodei analizei ierarhice

Conform metodei de analiză ierarhică (MAI), pentru a selecta cele mai semnificative
măsuri preventive, este necesar să se construiască o ierarhie a sarcinii care trebuie rezolvată. În

47
urma analizei, s-a arătat că ierarhia ar consta din trei niveluri.
La primul (cel mai înalt) nivel al ierarhiei, este prezentat obiectivul general.
La al doilea nivel al ierarhiei sunt criteriile, adică regulile de selecție a activităților.
La al treilea nivel al ierarhiei, există alternative.
Scopul acestui studiu este de a selecta cele mai semnificative măsuri preventive.
Criteriile de selecție a celor mai semnificative măsuri preventive au fost definite după cum
urmează: timpul; eficiență; cost.
Ca alternative, vom lua în considerare măsurile preventive pe termen mediu și lung
selectate din planul foii de parcurs.
Structura ierarhică pentru selecțieа cele mai semnificative măsuri preventive; Prezentat în
figura 3.5.

Selectarea celor mai semnificative măsuri

Nivelul 1

preventive
Criteriu
Nivelul 2

Î1 Î2 Î3
Evenimente
Nivelul 3

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8

Figura 3.5 Selectarea celor mai importante măsuri preventive

Nivelul 1: Scopul constă în selectarea celor mai semnificative măsuri preventive;

Nivelul 2: Criterii:
K1 – criteriul de timp (timpul evenimentelor);
K2 – criteriu de eficiență (caracterizează efectul benefic al măsurilor luate);

48
 K3 – criteriul costului (costurile monetare ale desfășurării activităților).
Nivelul 3:
Alternative selectabile:
A1: Măsuripentru terasamentul teritoriilor din așezări;
A2: Reglarea și drenarea apelor de suprafață din aria protejată;
A3: Lucrări de curățare a fundului sub poduri;
A4: Amenajarea de cariere suplimentare în apropierea zonelor potențial predispuse la
inundații;
A5: Studiul stării drumurilor supuse inundațiilor;
A6: Utilizarea materialelor de construcție locale (pietriș, nisip, piatră spartă), blocuri de
beton pentru construcția barajelor temporare;
A7: Lucrări de curățare și protecție a malurilor râurilor, canalelor și colectoarelor;
A8: Îndreptarea, dragarea, lărgirea și curățarea albiilor râurilor.
În a doua etapă, după reprezentarea ierarhică a sarcinii, determinăm prioritățile criteriilor.
În MAI, există o scară de importanță relativă pentru traducerea judecăților verbale ale experților
în valori numerice. Această scară este prezentată în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3
Scala importanței relative

Intensitate,
Definiții Explicație
importanță
Contribuția egală a celor două
1 Importanță egală
activități la obiectiv
Experienta si judecata dau o
3 Superioritate moderată a unuia față de celălalt usoara superioritate unei activitati
fata de alta
Experiența și judecata dau o
5 Superioritate substanțială sau puternică superioritate puternică unei
activități față de alta
Un tip de activitate are o
7 Superioritate semnificativă superioritate atât de puternică
încât devine practic semnificativă
Dovada superiorității unui tip de
9 Superioritate foarte puternică activitate față de altul este
confirmată cel mai puternic
2, 4, 6, 8 Solutii intermediare intre doua hotarari adiacente.
Inversele Dacă, atunci când comparăm un tip de activitate cu
numerelor altul, unul dintre numerele de mai sus (de exemplu, aplicat într-un caz de compromis
de mai sus 3), atunci când comparăm al doilea tip de activitate
cu primul, vom obține valoarea inversă (adică 1/3)
49
 Care dintre criteriile date este mai important în raport cu celelalte criterii în selectarea celor
mai semnificative măsuri preventive?
Pe baza rezultatelor comparării criteriilor de evaluare date între ele, compilăm o matrice de
comparații perechi pentru nivelul 2 al ierarhiei (tab. 3.4):
Tabelul 3.4
Matrice de comparație pe perechi pentru nivelul ierarhic 2

Scop Î1 Î2 Î3
Î1 1 2 1/3
Î2 ½ 1 3
Î3 3 1/3 1

După determinarea valorilor comparațiilor subiective pereche (judecăți) ale experților,

determinăm valoarea relativă (greutatea) fiecărui criteriu prin calcularea vectorului nenormalizat
W i (i = 1,2,3, ..., n) conform formulei 3.1:
𝑛 𝑊 𝑊 𝑊
𝑊𝑊𝑖 = √𝑊𝑖 ∙ 𝑊𝑖 ∙ … ∙ 𝑊 𝑖 (3.1)
1 2 𝑛

1
W1  3 1 2   0.222;
3

1
W2  3 1 3  3 0,5 1 3  0,5;
2
3 1
𝑊3 = √3 ⋅ 3 ⋅ 1 = 3√3 ⋅ 0,333 ⋅ 1 = 0,333;

Numerele obținute trebuie normalizate, pentru care determinăm factorul de normalizare

r conform formulei 3.2:

𝑟 = 𝑊𝑖 +. . +𝑊𝑛 (3.2)

r  W1  W2  W3  0,222  0,5  0,333  1,055 .

Apoi, normalizând valorile obținute ale W i, determinăm vectorii prioritari qi pentru fiecare
dintre criteriile selectate conform formulei 3.3:
𝑊𝑖
𝑞𝑖 = (3.3)
𝑟

W1 0, 222
q1    0, 210;
r 1, 055
W2 0,5
q2    0, 473;
r 1, 055

50
 W3 0,333
q3    0,315;
r 1, 055

În conformitate cu indicatorii calculați, vom construi direcțiile efectuate de departament

atunci când alegem cele mai semnificative măsuri preventive în situații de urgență:
1. Timpul (K1, 𝒒𝟏 = 0,210);
2. Eficiență (K2, 𝒒𝟐 = 0,473);
3. Costul (K3, 𝒒𝟑 = 0, 315).
Prin analogie, se calculează gradul de semnificație al activităților desfășurate pentru fiecare
și pentru setul de criterii. Să stabilim semnificația măsurilor în raport cu criteriul K1. Să facem o
matrice de comparații pe perechi (tab. 3.5).
Tabelul 3.5
Relevanța activităților în raport cu criteriul K1

Î1 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8
A1 1 5 3 1/3 1/5 3 1/3 1/5
A2 ½ 1 1/3 1/5 1/5 1/3 1/3 1/5
A3 1/3 3 1 1/3 1/5 3 1/3 1/5
A4 3 5 4 1 1/3 3 5 6
A5 3 5 4 3 1 2 1/3 1/3
A6 1/3 3 2 1/3 1/4 1 1/3 1/5
A7 3 5 4 3 1/3 4 1 1/3
A8 4 5 4 3 1/3 4 3 1

După determinarea valorilor comparațiilor subiective pereche ale experților, determinăm

valoarea relativă a fiecărei măsuri calculând W i (i = 1,2,3, ..., n) conform formulei 3.1

1 1 1 1
W11  8 1 5  3    3    0.024 ;
3 5 3 5
8 1 1 1 1 1 1 1
𝑊12 = √2 ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 5 = 0.00014;

1 1 1 1 1
W13  8  3 1   3    0.013 ;
3 3 5 3 5
8 1
𝑊14 = √3 ⋅ 5 ⋅ 4 ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 6 = 0.224;
8 1 1
𝑊15 = √3 ⋅ 5 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 3 = 4.990;

51
 1 1 1 1 1
W16  8  3  2   1   0.001 ;
3 3 4 3 5
8 1 1
𝑊17 = √3 ⋅ 5 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 1 ⋅ 3 = 9.980;

1
W18  8 4  5  4  3   4  3 1  119.8 ;
3

Numerele obținute trebuie normalizate, pentru care determinăm factorul de normalizare r

conform formulei 3.2

r  W11  W12  W13  W14  W15  W16  W17  W18 
0, 024  0, 00014  0, 013  0, 224  4,990  0, 001  9,980  119,8  135, 03
Apoi, normalizând valorile obținute ale W i, determinăm vectorii prioritari qi pentru fiecare
dintre criteriile selectate conform formulei 3.3
W11 0, 024
q11    0, 0001 ;
r 135, 03
W12 0, 00014
q12    0, 0000037 ;
r 135, 03
W13 0, 013
q13    0, 000096 ;
r 135, 03
W14 0, 224
q14    0, 0016 ;
r 135, 03
W15 0, 024
q15    0, 036 ;
r 135, 03
W16 0, 001
q16    0, 0000074 ;
r 135, 03
W17 9, 980
q17    0, 073 ;
r 135, 03
W18 119,8
q18    0,887 ;
r 135, 03

Să stabilim semnificația măsurilor în raport cu criteriul K2. Să compilăm o matrice

decomparații pe perechi (tab. 3.6).
După determinarea valorilor comparațiilor subiective pereche (judecăți) ale experților,
determinăm valoarea relativă (greutatea) fiecărui criteriu prin calcularea vectorului
nenormalizatWi(i = 1,2,3,...,n) conform formulei 2.1

52
 1 1 1
W21  8 1 3  4   2  3    0.108 ;
5 3 5
1 1 1 1 1 1
W22  8 1 3       8.1 ;
3 3 4 3 5 6

1 1 1 1 1 1
W23  8  3 1      0.0007 ;
3 4 5 3 5 7
8 1 1 1
𝑊24 = √3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 5 = 0.135;
8 1 1 1
𝑊25 = √3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 3 ⋅ 1 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 4 = 0.675;

1 1 1 1 1
W26  8  3  2   1   0.033 ;
3 4 3 2 4
8 1 1
𝑊27 = √3 ⋅ 4 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 1 ⋅ 4 = 1.35;

1
W28  8 2  3  4  2   2  2 1  7.2 ;
3
Tabelul 3.6
Începerea activităților în raport cu criteriul K2

Î2 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8
A1 1 3 4 1/5 2 3 1/3 1/5
A2 1/3 1 3 1/3 1/4 1/3 1/5 1/6
A3 1/3 3 1 1/4 1/5 1/3 1/5 1/7
A4 3 4 5 1 1/3 3 1/3 1/5
A5 3 4 5 1/3 1 4 1/3 1/4
A6 1/3 3 2 1/4 1/3 1 1/2 1/4
A7 3 4 2 2 1/3 3 1 1/4
A8 2 3 4 2 1/3 2 2 1

Numerele obținute trebuie normalizate, pentru care determinăm factorul de normalizare r

conform formulei 3.2:

r  W21  W22  W23  W24  W25  W26  W27  W28 
0,108  8,1  0, 0007  0,135  0, 675  0, 033  1,35  7, 2  17, 608
Apoi, normalizând valorile obținute ale W i, determinăm vectorii prioritari qi pentru fiecare
dintre criteriile selectate conform formulei 3.3:
53
 W21 0,108
q21    0, 006 ;
r 17, 608
W 8,1
q22  22   0, 46 ;
r 17, 608
W 0, 0007
q23  23   0, 0000397 ;
r 17, 608
W 0,135
q24  24   0, 007 ;
r 17, 608
W 0, 675
q25  25   0, 038 ;
r 17, 608
W 0, 001
q26  26   0, 001 ;
r 17, 608
W 1, 35
q27  27   0, 076 ;
r 17, 608
W 7, 2
q28  28   0, 409 ;
r 17, 608

Să stabilim semnificația măsurilor în raport cu criteriul K3. Să compilăm o matrice

decomparații pe perechi (tab. 3.7).
Tabelul 3.7
Relevanța activităților în raport cu criteriul K3

Î3 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8
A1 1 1/2 1/3 3 2 3 4 5
A2 3 1 2 1/3 3 2 4 6
A3 1/2 1/2 1 1/3 1/4 1/2 1/4 1/5
A4 1/2 1/3 ½ 1 4 3 5 6
A5 2 1/3 1/3 1/2 1 1/4 1/3 1/4
A6 1/2 1/3 ¼ 2 1/2 1 1/2 3
A7 1/3 1/4 ½ 1/2 1/3 3 1 2
A8 1/2 1/4 1/3 1/2 1/2 2 3 1

După determinarea valorilor comparațiilor subiective pereche (judecăți) ale experților,

determinăm valoarea relativă (greutatea) fiecărui criteriu prin calcularea vectorului nenormalizat
W i (i = 1,2,3, ..., n) conform formulei 3.1:

1 1
W31  8 1   3  2  3  4  5  6.75 ;
2 3
8 1
𝑊32 = √3 ⋅ 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ 6 = 32.4;

54
 1 1 1 1 1 1 1
W33  8  1      5.86 ;
2 2 3 4 2 4 5
1 1 1
W34  8   1  4  3  5  6  3.37 ;
2 3 2

1 1 1 1 1
W35  8 2    1 4    0.0002 ;
3 3 2 3 4
1 1 1 1 1
W36  8    2  1  3  0.007 ;
2 3 4 2 2
1 1 1 1 1
W37  8      3 1 2  0.004 ;
3 4 2 2 3

1 1 1 1 1
W38  8      2  3 1  0.007 ;
2 4 3 2 2

Numerele obținute trebuie normalizate, pentru care determinăm factorul de normalizare r

conform formulei 3.2:

r  W31  W32  W33  W34  W35  W36  W37  W38 
6,75  32, 4  5,86  3,37  0,0002  0,007  0,004  0,007  48, 4
Apoi, normalizând valorile obținute ale W i, determinăm vectorii prioritari qi pentru fiecare
dintre criteriile selectate conform formulei 3.3:
W31 6, 75
q31    0,139 ;
r 48, 4
W32 32, 4
q32    0, 669 ;
r 48, 4
W33 5,86
q33    0,121 ;
r 48, 4
W34 3,37
q34    0, 069 ;
r 48, 4
W35 0, 0002
q35    0, 0000041 ;
r 48, 4
W36 0, 007
q36    0, 0001 ;
r 48, 4
W37 0, 004
q37    0, 000083 ;
r 48, 4

55
 W38 0, 007
q38    0, 0001 ;
r 48, 4

Acum, să definim importanța măsurilor preventive, luând în considerare toate cele trei
 q11q21q31   0, 0001 0,006 0,139 
   
 q12 q22 q32   0,0000037 0,46 0,669 
 q13 q23 q33   0,000096 0,0000397 0,121 
   q1     0, 210 
 q14 q24 q34     0, 0016 0, 007 0, 069    0, 473  
 q q q    q2    0, 036 0, 038 0, 0000041  
 15 25 35   q3     0,315 
 q16 q26 q36   0, 0000074 0, 001 0, 0001 
   0, 073 0, 076 0, 000083 
 q17 q27 q37   
q q q 
 18 28 38   0,887 0, 409 0, 0001 
criterii.
 (0, 0001 0, 210)  (0, 006  0, 473)  (0,139  0,315)   0, 045 
   
 (0, 0000037  0, 210)  (0, 46  0, 473)  (0, 669  0,315)   0, 427 
 (0, 000096  0, 210)  (0, 0000397  0, 473)  (0,121 0,315)   0, 038 
   
 (0, 0016  0, 210)  (0, 007  0, 473)  (0, 069  0,315)    0, 024 
 (0, 036  0, 210)  (0, 038  0, 473)  (0, 0000041 0,315)   0, 024 
   
 (0, 0000074  0, 210)  (0, 001 0, 473)  (0, 0001 0,315)   0, 0004 
 (0, 073  0, 210)  (0, 076  0, 473)  (0, 000083  0,315)   0, 05 
   
 (0,887  0, 210)  (0, 409  0, 473)  (0, 0001  0,315)   0,379 
Pe baza rezultatelor obținute în urma calculelor, vom construi măsuri prioritare:
1. Măsuripentru terasamentul teritoriilor în așezări (A1, 𝒒𝟒,𝟏 =0,427);
2. Reglarea și drenarea apelor de suprafață din aria protejată (A2, 𝒒𝟒.𝟐 = 0,379);
3. Curățarea fundului sub poduri (A4, 𝒒𝟒,𝟒 = 0,05);
4. amenajarea unor cariere suplimentare în apropierea zonelor potențial predispuse la
inundații; (A5, 𝒒𝟒,𝟓 = 0,045);
5. Studiul stării drumurilor inundate (A3, 𝒒𝟒,𝟑 =0,038);
6. Utilizarea materialelor de construcție locale (pietriș, nisip, piatră spartă), blocuri de
beton pentru construcția barajelor temporare (A7, 𝒒𝟒,𝟕 = 0,024);
7. Curățarea și protecția malurilor râurilor, canalelor și colectoarelor (A6, 𝒒𝟒,𝟔 =
0,024);
8. Lucrări de îndreptare, dragare, lărgire și curățare a albiilor râurilor (A8,
𝒒𝟒,𝟖 =0,0004).

56
 3.4 Calculul parametrilor de undă în caz de distrugere a barajului
Calculul forțelor va fi efectuat pe baza manualului "Protecția inginerească a populației și
teritoriilor": – Partea 3. Prognozarea situației inginerești în situații de urgență. Tutorial. Sub
redacția generală a lui Tarabayev Y.N. – Khimki: AGZ EMERCOM Rossii, 2011
Principalele structuri hidraulice, a căror distrugere duce la accidente hidrodinamice, includ
baraje, construcții hidrotehnice. Inundațiile catastrofale, care sunt o consecință a unui accident
hidrodinamic, constau în inundarea rapidă a zonei de către un val de apă. Amploarea consecințelor
accidentelor hidrodinamice depinde de parametrii și starea tehnică a complexului hidrotehnic,
natura și gradul de cedare a barajului, volumul rezervelor de apă din rezervor, caracteristicile
valului de descoperire și inundațiilor catastrofale, terenul, sezonul și ora din zi a incidentului și
mulți alți factori.
Principalii factori dăunători ai inundațiilor catastrofale sunt: valul de descoperire (înălțimea
valurilor, viteza de mișcare) și durata inundațiilor.
Un val de descoperire este un val format în partea din față a unui curent de apă care se
grăbește în breșă, care, de regulă, are o înălțime semnificativă a creastei și a vitezei de mișcare și
are o mare forță distructivă.
Un val de descoperire, din punct de vedere hidraulic, este un val de deplasare, care, spre
deosebire de undele de vânt care apar pe suprafețele corpurilor mari de apă, are capacitatea de a
transporta mase semnificative de apă în direcția mișcării sale. Prin urmare, un val de descoperire
ar trebui să fie gândit ca o masă definită de apă care se deplasează în jos pe un râu și își schimbă
continuu forma, dimensiunea și viteza. Schematic, secțiunea longitudinală a unui astfel de val
format este prezentată în figura 3.6, 3.7.

Створ разрушенного гидроузла

Расчетная форма волны прорыва

Действительная форма волны прорыва

Фронт волны h - nivelul apei menajere din
Vгр
râu;
Hв

HV– înălțimea valului;

H

Vхв

V ср.р. H este înălțimea fluxului.

h

Зона спада уровней воды в реке Зона подъема

уровней воды
в реке

Figura 3.6 Secțiunea longitudinală schematică a undei de rupere [30]

57
 Începutul valului se numește frontul valului, care, deplasându-se cu viteză mare, se mișcă
înainte. Frontul valurilor poate fi foarte abrupt atunci când se deplasează valuri mari în zone
apropiate de complexul hidroelectric distrus și relativ blând la distanțe mari de complexul
hidroelectric.
Zona celei mai mari înălțimi a valului se numește creasta valului, care de obicei se mișcă
mai lent decât partea din față. Sfârșitul valului, coada valului, se mișcă și mai lent. Datorită
diferenței de viteză a acestor trei puncte caracteristice, valul se întinde treptat de-a lungul lungimii
râului, respectiv scăzând înălțimea acestuia și crescând durata trecerii sale. În același timp, în
funcție de înălțimea valului și de pantele râului în diferite secțiuni, precum și de forma și
rugozitatea inegală a canalului și a luncii, poate exista o anumită accelerare temporară a mișcării
crestei, cu "înclinarea" valului, adică cu o scurtare relativă a zonei de ridicare comparativ cu zona
de declin.
Deoarece valul de descoperire este principalul factor dăunător în distrugerea unei structuri
hidraulice, pentru a determina situația inginerească, este necesar să se determine parametrii săi:
înălțimea valului - (Nin), adâncimea de curgere - (H), viteza de mișcare și timpul de atingere a
diferitelor puncte caracteristice ale valului (față, creastă, coadă) la aliniamentele de proiectare
situate pe râul de sub complexul hidroelectric (Vfr, Vgr, Vxv și tfr, tgy, txb), precum și durata trecerii
undelor prin secțiunile specificate - (T), egală cu suma timpului de creștere a nivelurilor (T sub) și
a timpului de scădere (Tsp) sau diferența dintre (t xv, t, tgy). Coeficientul de rugozitate al râului H,
care este preluat din tabelul 3.8.
La calcularea parametrilor undei de rupere, se fac următoarele ipoteze:
- distrugerea uzinei de apă sau a unei părți a acesteia are loc instantaneu;
- gradul de distrugere a frontului de presiune (linia structurilor) care susține capul
complexului hidroelectric este luat ca procent (sau în fracțiuni) din lungimea sa de-a lungul
marginii apei din rezervor. În cazul defecțiunilor parțiale, se consideră că încălcarea se
formează singură și se află în cel mai adânc punct;
- adâncimea breșei este considerată a ajunge la fundul rezervorului;
- modificarea decalajului în timp nu este luată în considerare, forma și dimensiunea acestuia
sunt presupuse a fi constante;
- forțele inerțiale nu sunt luate în considerare la determinarea timpului de golire a
rezervorului, adică se consideră că nivelul apei din rezervor în timpul golirii acestuia
rămâne orizontal tot timpul;

58
 - albia râului și valea râului inundate în timpul trecerii valului de descoperire sunt
schematizate;
- lungimea râului este considerată a fi formată din secțiuni cu lățimi, adâncimi, pante și
rugozitate omogene (secțiuni calculate);
- se presupune că rugozitatea albiei râului și a luncii inundabile este medie pentru întreaga
secțiune și secțiunea de proiectare și nu depinde de adâncimea umplerii văii râului;

parametrii principali ai undei de rupere sunt calculați de-a lungul axei dinamice a fluxului.

Tabelul 3.8
Coeficienții de rugozitate ai cursurilor de apă naturale

Nr. Caracteristicile albiei râului și ale luncii inundabile h

1. Albiile naturale ale râurilor în condiții favorabile. 0,025
Paturi relativ curate de cursuri de apă simple permanente în condiții normale. Paturile
2.
pământului de fluxuri periodice în condiții relativ favorabile. 0,040
Albiile râurilor mari și mijlocii sunt în mod semnificativ înfundate. Fluxuri periodice
3. cu o cantitate mare de sedimente. Luncile râurilor mari și mijlocii sunt relativ
dezvoltate, acoperite cu o cantitate normală de iarbă și arbuști. 0,050
Paturile cursurilor de apă periodice sunt puternic înfundate și înfășurate. Luncile slab
4.
dezvoltate, paturile cu pietriș de tip montan. 0,067
Secțiuni transversale neregulate ale albiei râului, suprafața neuniformă a albiei râului,
5. 0,100
lunci largi.
6. Luncile largi cu spații moarte foarte mari, cu depresiuni locale - lacuri etc. 0,150
7. Fluxurile de resturi, luncile îndepărtate îngroșate cu pădure. 0,2
Note:
1. Pe măsură ce adâncimea apei din râu crește, coeficientul de rugozitate "h" scade de obicei atunci când luncile sunt
de lățime medie.
2. În condiții de iarnă, în prezența gheții, coeficientul de rugozitate "h" este puțin mai mare decât vara.

M=1 M=1,25 M=1,25

A D A D A D

B C B C B C
N N N

M=1,75 M=2 M=2,5

A D A D A D

B C B C B C
N N N

Figura 3.7 Forma secțiunii transversale a albiei [ 30]

59
 Figura 3.8 Schema de numărarea secțiunii fluviului [30]

Tabelul 3.9
Viteza medie a undei de rupere, km/h

Caracteristicile albiei râului și ale luncii inundabile i=0,01 i=0,001 i=0,0001

Pe râuri cu luncile largi 4-8 1-3 0,5 - 1
Pe râuri șerpuitoare cu lunci stâncoase îngroșate sau
8 - 14 3-8 1-2
inegale, cu lărgirea și îngustarea luncii inundabile
Pe râuri bine dezvoltate, cu lunci înguste și medii, fără
14 - 20 8 - 12 2-5
rezistențe mari
Pe râuri ușor șerpuitoare, cu maluri abrupte și lunci
24 - 18 12 - 16 5 - 10
înguste

 parametrii valului de descoperire pe 45 km de secțiunea râului și construiesc un grafic al

mișcării sale;
 timpul în care este posibilă evacuarea populației din așezarea K, dacă se află la o distanță
de 30 km de complexul hidroelectric și timpul de utilizare pentru evacuarea unui pod de
lemn situat la o distanță de 35 km de complexul hidroelectric;
 natura distrugerii în așezare;
 momentul începerii operațiunilor de salvare cu utilizarea ambarcațiunilor cu o viteză
admisibilă pentru utilizare la o viteză a debitului râului mai mică de 1 m/s și a
echipamentelor neplutitoare;
 limitele posibilelor inundații.

Parametrii principali ai undei de spargere (eliberare), acceptați în calculele inginerești,

sunt:
Hri – înălțimea valurilor în aliniament i - m, m;
Tfi este momentul atingerii frontului de undă din momentul distrugerii structurii de la
alinierea complexului hidroelectric la aliniamentul i, oră;
60
 Tri este momentul atingerii crestei valului din momentul distrugerii structurii de la
alinierea complexului hidroelectric la aliniamentul i, ora;
Txi este timpul cozii valurilor din momentul distrugerii structurii de la alinierea
complexului hidroelectric la aliniamentul i, oră;
Pentru a evalua impactul valului de descoperire (eliberare), în calcule sunt utilizate și
următoarele caracteristici ale inundării zonei:
Hi este adâncimea maximă de inundare în aliniamentul i-m, m;
Bi este lățimea maximă de inundare în aliniamentul i-m, m;
Vi este viteza de curgere la adâncimea maximă de inundație în secțiunea i, m/s;
Ti este durata inundațiilor în aliniamentul i-m, ore.
Pentru a calcula parametrii valului de descoperire și caracteristicile inundațiilor din zonă,
sunt stabilite mai întâi datele inițiale pentru rezervor și complexul hidroelectric, precum și pentru
râul din aval de baraj. În același timp, lungimea râului este împărțită în secțiuni de proiectare, care
sunt limitate de secțiunile de proiectare.
Un număr mai mare de secțiuni calculate face posibilă determinarea zonei de inundare a
teritoriului cu o fiabilitate mai mare.
Algoritmul pentru rezolvarea problemei calculării parametrilor valului de descoperire și
a caracteristicilor inundării zonei într-o formă simplificată este următorul:
Datele inițiale pentru calcularea parametrilor undei de rupere sunt:
volumul rezervorului – W = 225 milioane m3;
lățimea rezervorului în fața barajului – Bi = 937 m;
adâncimea lacului de acumulare din fața uzinei de apă – H=19 m;
adâncimea râului sub baraj – hb = 8 m;
viteza de curgere – Vb = 1 m/s;
forma (secțiunea transversală) a văii în aliniamentul complexului hidroelectric este
parabolică;
caracteristici morfologice – râul este plat, cu o albie bine dezvoltată, luncile sunt înguste,
pe alocuri medii, fără rezistențe mari;
versantul râului: pe tronsonul: L1 = 0 -25 km i = 0,0012; L 2 = 25 - 45 км i = 0,001.
Parametrii valului de descoperire pe cei 45 km ai secțiunii râului
Decizie.
În conformitate cu datele inițiale, secțiunea râului este împărțită în două secțiuni de
proiectare și trei secțiuni.
61
 Tronsoane: primul L1 = 25 km (i=0,001);

secundă L 2 = 20 km (i=0,0005).
Aliniamente: I – tronson al barajului distrus;
II – între secțiile 1 și 2;
III – la sfârșitul celei de-a doua secțiuni.
1) Calcularea parametrilor undei de rupere.
1.1) Determinați parametrii valului de descoperire în alinierea distrugerii complete a
complexului hidroelectric (gama I).
Înălțimea undei de rupere conform formulei 1 este:
HcI = 0,6H – hb = 0,619 – 6 = 5,4 m (2,1) 
Conform formulei 2, timpul de trecere a valului de descoperire prin locul barajului distrus
(timpul golirii complete a rezervorului) va fi:
Wв  A
T1=; (2.2)
3600  µ  Bi  H H

𝑊в ∗ А 255 × 106 × 2
T1 = = ≈ 1.46ч
3600 ∗ μ ∗ 𝐵𝑖 ∗ 𝐻 2 √𝐻 3600 × 1,25 × 937 × 192 √19
unde Win este volumul rezervorului (255 milioane metri cubi);
A este coeficientul de curbură al rezervorului (pentru calculul aproximativ, se presupune
că este egal cu 2);
Bi este lățimea rezervorului din fața barajului;
μ este un parametru care caracterizează forma albiei râului (cu o formă parabolică a
canalului și a luncii inundabile în 1 aliniament μ = 1,25).
1.2. Determinați datele de bază ale mișcării undei de rupere în secțiunea I.
Conform datelor inițiale și tabelului (un râu cu un canal bine dezvoltat, cu lunci înguste
fără rezistență mare, cu o pantă de fund de i = 0,001), viteza medie a valului în prima secțiune este
V1 = 12 km/h.
L1
t1= (2.3)
V1
L1 25
t1 =   2,09часа
V1 12

1.3. Se determină parametrii undei de rupere în aliniamentul II.

62
 Pentru a determina înălțimea valului de descoperire în aliniamentul II, găsim valoarea
raportului dintre timpul în care valul ajunge la aliniamentul II () și momentul golirii complete a
rezervorului (T t 1 1):
𝑡1 2.09
= 1.46 = 1.43 (2.4)
𝑇1

În conformitate cu datele, folosind metoda interpolării, determinăm raportul dintre

înălțimile undelor de rupere în aliniamentul II și în aliniamentul I – 0,55. Astfel, înălțimea undei
de rupere în alinierea II va fi:
HвII = 0,55H вI = 0,55· 7,5 = 2, 97 м. (2.5)
Pentru a determina timpul de trecere a valului de descoperire prin intervalul II, folosim
valoarea raportului dintre timpul în care valul ajunge la alinierea II () și timpul golirii complete a
rezervorului (T 1) - 1.1 și datele. Astfel, raportul dintre timpul de trecere a valului de descoperire
prin gama II și timpul t 1 golirii complete a rezervorului (T 1) va fi de 2, 05 și, în consecință, timpul
de trecere a valului de descoperire prin intervalul II va fi:
TII = 2,05 * Т I = 2,05 * 22,5 = 3 ч (2,6)
1.4. Determinați datele principale ale mișcării undei de rupere în a doua secțiune.
Conform datelor inițiale (râu cu un canal bine dezvoltat, cu luncile înguste fără rezistență
mare, cu o pantă de fund de i=0,0005), viteza medie a valului în prima secțiune este V2 = 6,5 km/h.
L2 20
t2=  t1   2,09  3,76ч (2.7)
V2 6,5
1.5. Determinați datele principale ale mișcării undei de rupere în aliniamentul III.
Pentru a determina înălțimea undei de rupere în aliniamentul III, găsim valoarea raportului
dintre timpul în care unda ajunge la aliniamentul III () și suma timpului în care unda ajunge la
aliniamentul II () și timpul de trecere a undei de rupere prin aliniamentul II (): t 2 t 1 TII
𝑡2 3.76
= 3+2.09 = 0.73 ч (2.8)
𝑇𝐼𝐼 + 𝑡1

În conformitate cu datele, folosind metoda interpolării, determinăm raportul dintre

înălțimile undelor de rupere în alinierea III și în alinierea II – 0,6. Astfel, înălțimea undei de rupere
în alinierea III va fi:
HвIII = 0,6 H вII  = 0,6 2,97 = 1,77 м (2.9) 
Pentru a determina timpul de trecere a undei de rupere prin aliniamentul III (ТIII), folosim
valoarea raportului dintre timpul undei și aliniamentul III () la suma timpului în care unda ajunge
la aliniamentul II () și timpul de trecere a undei de rupere prin aliniamentul II () – 0,55 și datele.
Astfel, raportul dintre timpul de trecere a undei de rupere prin gama III și timpul de trecere a undei

63
de rupere prin gama II () va fi de 1, 6 și, în consecință, timpul de trecere a undei de rupere prin
gama III va fi: t 2 t 1 TII TII
TIII = 1,6 Т II = 1,6  3 = 4,8 ч (2,10) 
Astfel:
A) Parametrii valului de descoperire în alinierea complexului hidroelectric distrus:
înălțimea valului de descoperireH вI = 5,4 m;
timpul de golire completă a rezervorului T 1 = 1,46 h.
B) Date privind mișcarea undei de rupere în prima secțiune și parametrii săi în a doua
aliniere:
timpul în care unda ajunge la aliniamentul II t1 = 2,09 h;
înălțimea undei de rupere Hla II = 2,97 m;
Timpul trecerii undei prin intervalul II TII = 3 ore.
C) Date privind mișcarea undei de rupere în a doua secțiune și parametrii săi în alinierea
III:
timpul pentru ca unda de rupere să ajungă la aliniamentul III t2 = 3,76 ore;
înălțimea undelor de rupere Hpână la III = 1,77 m;
Timpul trecerii undei prin intervalul III TIII = 4, 8 ore.

3.5 Calculul forțelor de salvare de urgență și a altor forțe de muncă urgente în

cazul unei posibile distrugeri a barajului lacului de acumulare Ghidighici

Calcularea unităților de salvare

N zrr = N zrr zhz + Nzrr rn (3.11)
unde Nzrr este numărul total de unități de recunoaștere fluvială;
Nzrrzhz – numărul de legături de recunoaștere fluvială pentru organizarea recunoașterii
zonei rezidențiale urbane inundate;
Nzrrrn este numărul de legături de recunoaștere fluvială pentru organizarea recunoașterii
direcțiilor fluviale;
8,4  S зат
гз
n
Nzrr zhz
=  kc  k (3.12)
T  n C
гз 2 гз
unde, este zona zonei rezidențiale urbane inundate, km S зат . =10; S зат
n – количество смен. n=2

64
 T este durata recunoașterii. Accept T=4
nls – numărul personalului unității de recunoaștere fluvială, persoane; (nhp = 4 persoane);
kc este coeficientul de timp al zilei (kс = 1, 5);
k p este coeficientul condițiilor meteorologice (k p = 1, 25);

гз ∗ 𝑛
8,4∗ 𝑆зат 8,4∗10∗2
Nзрржз= ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 19,68 ≈ 20 звеньев
T ∗ 𝑛лс 4∗4
0,28 L зат n
зрр 
N рн kс kп (3.13)
T n лс
unde, 0,28 este intensitatea forței de muncă de recunoaștere de 1 km din direcția râului,
om-ore/km;
L зат– протяженностьзатопления, км. Lзат=45
0,28 L зат n
зрр 
N рн kс kп (3.14)
T n лс
𝑝н 0,28∗ 𝐿зат ∗ 𝑛 0.28∗45∗2
𝑁з𝑝𝑝 = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 2.9 ≈ 3 Legătură
T ∗ 𝑛лс 4∗4

2. Forțe de recunoaștere aeriană (bazate pe echipajul elicopterului)

0,013  S зат  n
зрр 
N вр kп (3.15)
T n лс
гз ∗ 𝑛
0,013∗ 𝑆зат 0,013∗100∗2
𝐵𝑝
𝑁з𝑝𝑝 = ∗ 𝑘п = ∗ 1,25 = 0,2 ≈ 1 legătură
T ∗ 𝑛лс 4∗4

unde, 0,013 este intensitatea forței de muncă de recunoaștere de către echipajul

elicopterului de 1 km2 din zona inundată, om/km2.
N зрр = N зрр жз + N зрр рн = 20 + 3 = 23 formațiuni (3.16)
3 Determinarea forțelor pentru protecția ordinii publice (pe ambarcațiuni)

Nrооп= 0,0033 Nzatr, групп ООП; (3.17)

unde 0,0033 este numărul de grupe HHP necesare pentru o persoană aflată în zona
inundabilă, buc./persoană;
Nzatr este numărul populației urbane din zona inundabilă, oameni
Nrооп= 0,0033*5800 = 20 групп.
4. Forțe de salvare directă a populației urbane capturate în zona inundabilă (pe
ambarcațiuni)
Nсг r = 0,0033 Nzatr, (3.18)
unde Ncgr este numărul grupurilor de salvare;
Nсгr = 0,0033*5800 = 20 групп

65
 Operațiuni de recuperare de urgență efectuate în cazul străpungerii unui baraj în
rezervorul Ghidighici
Având în vedere natura situației de urgență și condițiile care împiedică aceste lucrări,
trebuie remarcat faptul că lucrările de recuperare de urgență vor fi efectuate după scăderea
nivelului apei, dar nu mai mult de 5 zile.
1. Determinarea forțelor de recuperare ale liniilor electrice principale
лэп
375 l раз N н.п.
зат n
N лэп
атк  kc kп (3.19)
Т n лс
лэп
375 l раз N н.п.
зат n 375 2 6 2
N лэп
атк  kc kп  1,5 1,25  7,85  8 echipe
Т n лс 86 25

unde, A.T.C. – echipe de recuperare de urgență;

лэп
N атк – numărul echipelor tehnice de urgență pentru reabilitarea liniilor electrice;
375 – intensitatea forței de muncă pentru reabilitarea a 1 km de linii electrice distruse, ore-
om;
лэп
l раз – lungimea liniilor electrice distruse pe o așezare inundată (liniile electrice LRaz 1,5 -
лэп
2,5 km/zat.n.p.). Accept = 2; l раз

N н.п. н.п.
зат – numărul de așezări inundate. Accept = N зат 6;

n = 2 – количество смен;
n ls – numărul unei echipe tehnice de urgență (nls = 25 persoane);
T este timpul operațiunilor de recuperare de urgență. În timp de pace, aceste lucrări se
desfășoară timp de până la 5 zile; luăm T = 86 ore;
2. Determinarea forțelor de recuperare a principalelor linii de comunicații prin cablu:
лс
100 l раз N н.п.
зат n
N кс  kc kп (3.20)
Т n лс
лс ∗ 𝑁н.п. ∗ 𝑛
100∗ 𝑙раз зат 100∗1,8∗6∗2
𝑁кс = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 2 A.T.K.
T ∗ 𝑛лс 86∗25
лс
unde l раз este lungimea liniilor de comunicații prin cablu distruse per așezare inundată
лс
(1,2... 1,8 km). Luați = 1,8; l раз

T este timpul operațiunilor de recuperare de urgență. Luați T = 86 de ore.

3. Determinarea forțelor de intervenție în caz de urgență pe rețelele de utilități și
energie ale teritoriului inundat al orașului:
66
 a) În rețelele electrice:
эс
3 N ав n
N эс
атк  kc k п (2.21)
Т n лс
эс ∗ 𝑛
3∗ 𝑁ав 3∗18∗2
эс
𝑁атк = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 0,35 ≈ 1 A.T.K.
T ∗ 𝑛лс 24∗24
эс
N ав  1,75 Sгзат  1,75 10  17,5 ≈ 18 Aw/km2
эс
unde N ав este numărul de accidente pe rețelele electrice;
n = 2 – количество смен;
1,75 – numărul de accidente pe rețelele electrice pe 1 km2 din partea inundată a orașului,
AV/km2;
n ls – numărul unei echipe tehnice de urgență (nls = 24 persoane);
T este momentul operațiunilor de recuperare de urgență. Acceptăm T = 24h;
3 – intensitatea forței de muncă de lichidare a unui accident (om-ore);
b) privind rețelele de alimentare cu apă:
30 N вод n
атк 
N вод ав
kc kп (3.22)
Т n лс
вод
вод 30∗ 𝑁ав ∗ 𝑛 30∗13∗2
𝑁атк = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 2,4 ≈ 3 A.T.K.
T ∗ 𝑛лс 24∗25

ав  1,25
unde, av/ N вод Sгзат  1,25 10  12,5 ≈ 13 km2

nhp – numărul unei echipe tehnice de urgență (25 persoane); 

N вод
ав – numărul de accidente pe rețelele de alimentare cu apă;

T este momentul operațiunilor de recuperare de urgență. Acceptăm T = 24h;

c) pe rețelele de canalizare:
30 N кан n
атк 
N кан ав
kc kп (3.23)
Т n лс
кан ∗ 𝑛
30∗ 𝑁ав 30∗13∗2
кан
𝑁атк = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 2,4 ≈ 3 A.T.K.
T ∗ 𝑛лс 24∗25

ав  1,25
N кан Sгзат  1,25 10  12,5 ≈ 13 Aw/km2

d) privind rețelele de termoficare:

30 N автс n
тс
N атк  kc kп (3.24)
Т n лс
тс ∗ 𝑛
30∗ 𝑁ав 30∗8∗2
тс
𝑁атк = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 1,5 ≈ 2 A.T.K.
T ∗ 𝑛лс 24∗25

67
 тс
N ав  0,75 Sгзат  0,75 10  7,5 ≈ 8 Aw/km2

4. Determinarea forțelor pentru restaurarea și construirea barajelor de protecție:

2,5 Lдраз n
N дамб
двк  kc kп (3.25)
Т n лс
д
дамб 2,5∗ 𝐿раз ∗ 𝑛 2,5∗14∗2
𝑁двк = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 0,16 ≈ 1 D.V.K.
T ∗ 𝑛лс 24∗35

unde, este numărul echipelor de recuperare a drumurilor (n N дамб

двк hp = 35 persoane);

2.5 – intensitatea forței de muncă de construcție a 1 metru liniar de baraj, om-h;

Lдраз – durata restaurării (construcției de baraje noi), p.m.
д
În funcție de condiție, = 200 metri liniari (adică ruperea barajului); L раз

T este momentul operațiunilor de recuperare de urgență. Acceptăm T = 24h;

5. Determinarea forțelor pentru reconstrucția drumurilor distruse

300 Lдор
раз n
двк 
N дор kc kп (3.26)
Т n лс
дор
дор 300∗ 𝐿раз ∗ 𝑛 300∗42∗5
𝑁двк = ∗ 𝑘𝑐 𝑘п = ∗ 1,5 ∗ 1,25 = 16,6 ≈ 17 D.V.K.
T ∗ 𝑛лс 86∗35

unde, Ndvkdor este numărul echipelor de recuperare a drumurilor (nhp = 35 persoane);

Lдор
раз – lungimea drumurilor distruse, km

раз  5
Lдор зат  5 6  30 kilometru
N н.п.

300 – intensitatea forței de muncă pentru restaurarea a 1 metru liniar de drum, om-h;
T este momentul operațiunilor de recuperare de urgență. Acceptăm T=86h.

68
 CONCLUZII
Inundaţiile pot fi prevăzute, cu excepţia celor instantanee, care se manifestă similar
spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este procedat, de obicei, de interval mare de
prevenire. În funcţie de amploarea lor, inundaţiile pot distruge imobile, poduri şi recolte, pot ucide
oameni, animale domestice şi fauna. Inundaţiile produse în ultimii ani şi consecinţele ce le-au
urmat, au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de
management al riscului la inundaţii, abordare în care conştientizarea şi implicarea comunităţilor
umane au un rol esențial în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor. Această
abordare este astăzi generală şi este aceea care a deschis calea spre a face faţă provocărilor viitoare
prin întroducerea unor noi concept cum sunt mai mult spaţiu pentru râuri sau convieţuirea cu
viiturile şi mai ales prin asimilarea conceptului dezvoltării durabile în managementul riscului la
inundaţii.
Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor reprezintă obiectivele centrale.
Apare necesitatea de a efectua lucrări, care includ construirea de poldere, dragarea şi
stabilizarea albiilor râurilor, realizarea unei hărţi privind pericolul şi riscurile de inundaţii și
instlarea noilor sisteme de alarmă, care îi avertizează cu 3-4 ore înainte pe cei din zonele de risc
ale bazinului hidrografic.
Pentru prevenirea inundațiilor și limitarea pagubelor sunt necesare eforturi susţinute în ceea
ce înseamnă managementul riscului la inundatii în toate cele trei faze caracteristice, şi anume:
determinarea (identificarea şi estimarea), evaluarea şi controlul riscului (soluţii şi planuri de
diminuare sau de combatere).
Evaluarea riscurilor la inundatii urmeaza să fie revizuite şi adaptate pentru a ţine seama de
efectele schimbărilor climatice şi de intensitatea şi frecvenţa inundaţiilor pe termen lung.
Datele de calcul reprezintă justificarea pentru luarea unei decizii de a efectua un set de
măsuri care trebuie luate în cazul unei amenințări și al apariției unor situații de urgență.
Rezultatele calculului fac posibilă prezicerea eficientă a apariției forței distructive a valului
de descoperire, determinarea creșterii nivelului apei și dimensiunea zonei inundabile, timpul de
acțiune al acestor factori și, pe această bază, planificarea în avans a protecției populației și a
teritoriului, comunicații importante de transport ale zonelor inundabile.

69
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea privind protecția civilă nr.271-XIII din 1994;

2. Regulamentul de serviciu al pompierilor şi salvatorilor nr. 277 din 1 decembrie 2004;
3. Regulamentul privind acţiunile pompierilor şi salvatorilor la lichidarea consecinţelor
situaţiilor excepționale nr. 266 din 10 noiembrie 2004;
4. "Floods: Hazards of Surface and Groundwater Systems" Autor: I. M. Mason, David
M. Hanbury
5. Manualul Operațional privind prevenirea și gestionarea inundațiilor în bazinele
hidrografice Nistru, Dunărea-Prut și Marea Neagră(IGSU)
6. Regulament cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare
şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de
situaţii excepţionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2010;
7. Strategia Naţională a Republicii Moldova de gestionare a riscului dezastrelor 2013 –
2020, Chişinău, Martie,2013, 33 pag.
8. Apostol I., "Evaluarea vulnerabilităţii localităţilor Republicii Moldova, către situaţiile
excepţionale (inundaţii, subinundaţii,
9. Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul
Hidrografic Argeş – Vedea. Bucureşti
10. Salaru Gh. Boian I. Serenco L. Bejenaru G. Moldovanu N. Evaluarea inundaţiilor
catastrofale din vara anului 2010 pe teritoriul Republicii Moldova. // Revista Mediul
Ambiant, nr.5 (53), Chişinău, 2010, pag. 1-6. 4
11. Mельничук О., Паводки и наводнения на реках Молдовы. Академия наук
Республики Молдова Институт Экологии и Географии, Кишинев, 2012, 233 стр.
12. Viniciuc Anatolie, Vieru Dmitrii, Radiola Nicolai. Istoria apărării împotriva
incendiilor și protecţiei civile pe teritoriul Republicii Moldova: (monografie) – Ed. 1-
a. – Chișinău : S. n., 2021 (Taicom SRL).
13. Pagina oficială a Republicii Moldova în Wikipedia
14. Учебно-методическое пособие «Единая государственная система
предупреждения и ликвидации чрезвычайных ситуаций (РСЧС)»
15. «Инженерная защита населения и территорий»: – Часть 3. Прогнозирование
инженерной обстановки в чрезвычайных ситуациях. Учебное пособие. Под
общей редакцией Тарабаева Ю.Н. – Химки: АГЗ МЧС России, 2011 г.
70
16. СНиП 11-50-74 «Класс капитальности постоянных гидротехнических
сооружений»
17. СП 104.13330.2016 Свод правил. Инженерная защита территории от затопления
и подтопления Актуализированная редакция СНиП 2.06.15-85 Дата введения
2017-06-17
18. Bolt B.A., W.L. Horn, G.A. Macdonald, R.F. Scott. (1977) Geological Hazards.
Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 440 p. [The book represents the
scientific analysis of earthquakes, tsunami, volcano eruptions, avalanches, landslides,
and floods origination. The measures of possible protection against the natural
hazards are discussed.]
19. Friedman D.G. (1975) Computer Simulation in Natural Hazard Assessment.
Monograph, issued by the Program on Technology, Environment and Man, Institute
of Behavioral science, University of Colorado (NSF-RE-E-75-002). [The monograph
gives the result of a comprehensive analysis of various aspect of flood hazard
assessment, including an estimate of loss potential, human adjustment to floods,
simulation technique of flood impact and loss induced by it.]
20. Geography, Resources, and Environment. (1986) Volume I. Selected Writings of
Gilbert F. White. Edited by Robert W. Kates and Ian Burton. The University of
Chicago Press, Chicago and London, 471 p. [The broad range of theoretical and
practical issues related to the role of perception and decision making in water resource
management, human adjustment to floods are discussed in different papers of the
publication.]
21. Kayastha S.L. and Yadav R.P. (1980) Flood Hazard in Lower Ganga-Ghagra Plain
(U.P.) India: A Study in Perception and Impact on Socio-Economic Development.
National Geographical Journal of India, Vol. 26, Parts 1 and 2, pp. 19-28.
22. Mandych, A.F., Flood control for specific types of flood, Department of Physical
Geography and Land Use, Institute of Geography, Moscow, Russia, Natural
Disasters, VOL. II,
23. Nevada Division of Water Planning, Water Words Dictionary,
http://www.state.nv.us/cnr/ndwp.home.htp. [Accessed in April 2000. This is a
detailed dictionary of water related terms including definition of flood that is currently
in wide use.]

71
24. Opportunities and drawbacks of mobile flood protection systems/ Baerbel Koppe and
Birgitt Brinkmann. Institute for Sustainable Use of Natural Resources and
Infrastructure Development (ISRI), Leuphana University Lueneburg,
Scharnhorststrasse 1, 21335 Lueneburg, Germany.
25. Zhang Shougong. (2000) Catastrophic Flood Disaster in 1998 and the post factum
Ecological and Environmental Reconstruction in China. http://fas-
www.harvard.edu/~asiactr/fs_zhang2.htm. [Accessed on July 2, 2000.The article
contains a comprehensive description of the event and its consequences.]
26. https://moldova-map.md/#/viewer/openlayers/154 Zone de risc natural Management
and Technical Assistance suport to Moldova flood protection project (TA2001038
MD EST) (vizitat 11.11.2023);
27. https://www.moldovenii.md/md/section/330/content/9966 , (vizitat 15.11.2023);
28. https://www.aquamec.rc/?yclid=2500461208821832434 , (vizitat 23.11.2023);
29. https://vlast.kz/tags/pavodki/?page=3 , (vizitat 09.12. 2023);
30. https://www.citywindsor.ca/residents/emergencyandcrimeprevention/Emergency-
Preparedness/Floods/Documents/Windsor-Residential-Guide-to-Flood-Prevention-
and-Recovery.pdf , (vizitat 14.12.2023).

72
ANEXE

73
 Anexa 1 Elaborarea procedurii standart de operare

APROB COORDONAT
Preşedintele Comisiei pentru situaţii Vicepreședintele Comisiei pentru
Situații

“____”___________________2024 “____”___________________2024

PROCEDURA STANDART DE OPERARE

a acumulării factorilor de decizie pentru prevenirea și/sau gestionarea unei situații de urgență în
caz de ruperea digului de protecție la lacul de acumulare „Ghidighici” din orașul Vatra mun.
Chișinău

CONŢINUTUL PROCEDURII
1. SCOP:
a) Stabilirea unui set unitar de activităţi, care se desfăşoară de către factorii de decizie a
sectorului în cazul primirii informației privind pericolul sau ruperea digului de protecție la Lacul
de acumulare „Ghidighici” din orașul Vatra mun. Chișinău
b) stabilirea acțiunilor și etapelor de intervenție a forțelor și mijloacelor necesare la întru
lichidarea consecițelor create în caz de rupere a digului, sau altor acțiuni pentru prevenirea și/sau
deminuarea riscurilor.

2. DOMENIU DE APLICARE:
Procedura se aplică în cazul primirii înștiințării despre pericolul ruperii digului de protecție
sau ruperii (creării unei breșe) digului de protecție la Lacul de acumulare „Ghidighici” orașul Vatra
mun. Chișinău și măsurilor de lichidare a consecințelor.

3. REFERINŢE NORMATIVE:
1) Legea nr. 271-III din 9 noiembrie 1994 „cu privire la protecţia civilă”;
2) Legea nr.764-XV din 27.12.2001 “privind organizarea administrativ – teritorială a
Republicii Moldova”;
3) Legea nr. 436 din 28.12.2006 „privind administraţia publică locală”;
4) Legea nr. 93-XVI din 05.04.2007 „ Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă”;
5) Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1340 din 04 decembrie 2001 „Cu privire
la Comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova”;
6) Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1076 din 16 noiembrie 2010 „Cu privire
la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în
domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale”;
7) Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1048 din 06.10.2005 “Pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la organizarea sistemului de înştiinţare şi transmisiuni în caz de pericol
sau de apariţie a situaţiilor excepţionale”;
8) Hotărârea Guvernului nr. 249 din 20.06.1996 „Pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile”;
74
 9) Hotărârea Guvernului nr. 803 din 01.08.2018 „Cu privire la Centrul de dirijare în situații
excepționale al Cimisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și structurile de
asigurare a activității altor comisii pentru situații excepționale”;
10) Hotărârea Guvernului nr.977 din 16.08.2016 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-
tip de exploatare a lacurilor de acunulare/iazurilor”;
11) Directiva nr.136 d din 05 mai 2015 a Vicepreşedintelui CSE a RM „Cu privire la
identificarea şi evaluarea situaţiilor excepţionale posibile la nivel de raion, municipiu, UTA
Găgăuzia”
12) Ordinul comun nr.11/21 din 26 ianuarie 2017, al Ministerului Afacerilor Interne şi
Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor cu privire la aprobarea Ghidului privind
întreţinerea drumurilor publice pe timp de iarnă;
13) Dispoziţia Departamentului Situaţii Excepţionale nr.56 din 04.09.2003/ Dispoziția
Președintelui raionului de creare a echipei Punctului de dirijare;
14) Alte acte legislative şi normative după caz.

4. DESCRIEREA
PROCEDURII:

Nr. Notă/
Activitatea Executor
Termen
Măsuri întreprinse pentru gestionarea unei situații de urgență la pericol sau ruperea digului de protecție la
lacul de acumulare „Ghidighici” orașul Vatra mun. Chișinău.
În caz de pericol de rupere a digului
A. Transmiterea informației:

Recepționarea informației/inștiințării Permanent La

despre pericolul de rupere a digului de primirea
- Preluarea apelului de către
protecție la lacul de acumulare „Ghidighici” avertizării de
Serviciul Național Unic pentru
din orașul Vatra mun. Chișinău pericol a ruperii
Apeluri de Urgență 112;
1. digului de
- Recepționarea apelului de protecție la lacul
către Serviciul Operativ DSE de acumulare
mun. Chișinău „Ghidighici” din
or. Vatra
Informarea și transmiterea informației Imediat
către:
- șefului DSE mun. Chișinău;
- Comandantului DSP Buiucani și Serviciul Operativ DSE mun.
2.
Primarului or. Vatra, pretorii sectoarelor Chișinău
Buiucani, Ciocana, Centru, Rîșcani, Botanica
- altor instituții abilitate și factorilor de
decizie.
Informarea Preşedintelui Comisiei La primirea
pentru situaţii excepţionale (CSE) a mun. avertizării de
Chișinău, despre pericolul de rupere a digului pericol a ruperii
de protecție. (Informația va conține date digului de
3. Șef DSE mun. Chișinău
operative despre situația la moment și cea protecție la lacul
prognozată, condițiile de apariție a acestuia; de acumulare
locul și intensitatea fenomenului; direcția de „Ghidighici” din
or. Vatra

75
 deplasare, alte informații utile și specifice în
cazul dat).
-Înaintarea propunerii de a convoca
ședința extraordinară a CSE (dacă siuația o
impune).
Înştiinţarea asupra iminenţei ruperii
4. digului:
-populației din localitate, în special acele Președintele CSE a localității Vatra La decizia
sectoare, familii care se află în zona posibilă de și președinții CSE a sectoarelor preşedintelui CSE
inundare (Centru, Buiucani,Rîșcani,Ciocana,
Botanica)
Precizarea situaţiei posibile în urma ruperii La primirea
digului de protecție prin prisma Planului PC avertizării de
și SE la capitolul inundației a sectoarelor din pericol a ruperii
mun. Chișinău și a „Analizei situaţiilor digului de
Președintele CSE a mun. Chișinău
5. excepţionale posibile la nivelul municipiului protecție la lacul
și impactul asupra populației”, aprobat de de acumulare
Președintele CSE Primăria Vatra și „Ghidighici” or.
informarea Președintelui CSE sec. Mun. Vatra
Chișinău
Activarea parţială a Punctului de dirijare în -//-
Președintele CSE mun.Chișinău
situaţii excepţionale (PDSE) cu stabilirea
6.
componenţei acestuia și organizarea
procesului de acumulare a informaţiei.
Pregătirea forţelor şi mijloacelor pentru Președintele CSE a localității La decizia
intervenție (la necesitate). Vatra, președintele CSE a preşedintelui CSE
sectorului Buiucani, mun.Chișinău
Comandantul DSP Buiucani ,șef
7. a DSE mun. Chișinău,
(președinții sectoarelor
Centru,Rîșcani,Ciocana,
Botanica la necesitate)

Înștiințarea membrilor CSE a La decizia

mun.Chișinău conform schemei de preşedintelui CSE
8. înștiințare (Anexa 1) Preşedintele CSE a mun. Chișinău

Convocarea ședinței extraordinare a La decizia

Comisiei pentru situații excepționale (dacă preşedintelui
situația o impune) și analiza situației posibile, CSE
9. Preşedintele CSE a mun. Chișinău
măsurile necesare pentru lichidarea
consecințelor, rezerva de forțe și mijloace,
etc.
Aprobarea Deciziei CSE cu măsurile ce După
necesită a fi întreprinse și transmiterea desfășurarea
Secretarul Comisiei pentru situații
10. deciziei către toate structurile cu atribuții de Comisiei pentru
excepționale mun. Chișinău
gestionare a situației create. situații
excepționale

76
 Desfășurarea lucrărilor de prevenire, Formațiunile din or. Vatra, forțele Conform situației
precum și a intervențiilor în cazul primirii și mijloacele a DSP create
11.
apelurilor de urgență, conform pct.1 a Anexei Buiucani,Centru,Rîșcani,Ciocana,
nr.2 la PSO Botanica a DSE mun. Chișinău
În caz de declanşare a situaţiilor de
B urgenţă sau excepţionale
Continuarea desfăşurării lucrărilor de Formațiunile din or. Vatra, forțele În dependență de
prevenire, intervenţie și lichidare a și mijloacele a DSP situația reală în
12. consecințelor, conform pct. 2 Anexei nr.2 la Buiucani,Centru,Rîșcani,Ciocana, teren
PSO Botanica a DSE mun. Chișinău
Activarea totală a Punctului de dirijare La propunerea
în situaţii excepţionale şi asigurarea Șeful Punctului de dirijare a mun. Președintelui
conducerii continue cu forţele DSE mun. Chișinău CSE mun.
13. Chișinău, antrenate în procesul de lichidare a Chișinău
consecințelor situației create.

Desfășurarea activităților prevăzute în Permanent

Planul protecţiei civile în situaţii
excepţionale la ruperea digului de protecție la
lacul de acumulare „Ghidighici” din or. Vatra CSE mun. Chișinău
;
Organizarea multilaterală a activităţilor
de cercetare, căutare-salvare, evacuare,
punerea la dispoziţie şi organizarea de
14. adăposturi (locurilor de cazare), amenajarea
taberei pentru sinistraţi, etc., şi altor măsuri
de protecţie civilă;
Asigurarea procesului de acumulare a
informaţiei, analiza informaţiei operative,
actualizarea acesteia şi a măsurilor pentru
gestionare a cazurilor ce nu pot fi rezolvate
cu forţele proprii

Desfăşurarea şedinţelor Comisiei pentru După caz

situaţii excepţionale: Preşedintele mun. Chișinău
- analiza situaţiei în teritoriu;
-măsurile întreprinse pentru gestionarea
situaţiei;
- existenţa de forţe şi mijloace, etc. şi
15.
luarea deciziilor ce se impun pentru
continuarea procesului de lichidare a
consecinţelor situaţiilor excepţionale,
implicarea forţelor şi mijloacelor
suplimentare, asigurarea lucrărilor, solicitare
de asistenţă (dacă situaţia impune)
Întocmirea comunicatelor de presă şi Conform
informarea periodică a populaţiei despre periodicității care
16. măsurile de securitate, inclusiv şi despre alte Secretarul CSE a mun. Chișinău se va stabili
tipuri de situații, care se pot produce ca
urmare a consecințelor.

77
 Asigurarea centralizării informaţiilor şi Punctul de dirijare în situaţii Permanent
17. rapoartelor operative şi întocmirea notei excepţionale mun. Chișinău
informative generale.
Informarea Preşedintelui Comisiei Conform
pentru situaţii excepţionale a mun. Chișinău periodicităţii
despre situația creată pe teritoriul or. Vatra, Șeful Punctului de dirijare mun. stabilite
18.
sec. Buiucanш despre producerea Chișinău
evenimentului, consecinţele, forţe implicate,
activităţi desfăşurate, etc.
Estimarea necesarului de forțe și Conform situației
mijloace suplimentare pentru desfășurarea Președintelele CSE a mun. reale în teren
lucrărilor de intervenție și lichidare a Chișinău prin Punctul de dirijare
19. consecințelor la solicitarea Președintelui
CSE a mun. Chișinău de la CSE a Republicii
Moldova (la necesitate).
Constituirea în apropiere de zona ruperii La propunerea
digului de protecție la lacul de acumulare președintelui CSE
„Ghidighici” orașul Vatra mun. Chișinău a mun. Chișinău
Comisia pentru situații
Punctului de dirijare (PDSEA), format din
20. excepționale, prin intermediul
reprezentanţii instituţiilor implicare în
PDSEA
procesul de lichidare a consecințelor şi
organizarea conlucrării cu Comisiile pentru
situaţii excepţionale mun. Chișinău
Conducerea permanentă cu procesul de Comisia pentru situații Permanent
21. lichidare a consecințelor și organizarea excepționale mun. Chișinău prin
desfășurării lucrărilor de intervenție. intermediul PDSEA
Executarea indicaţiilor primite de la La primirea
23. Comisia pentru situaţii excepţionale a mun. PDSEA indicaţiilor
Chișinău respective
Organizarea activităţii comisiilor de La primirea
Preşedintele CSE a mun.
24. evaluare a prejudiciului indicaţiilor
Chișinău
respective

5. RESPONSABILITĂŢILE angajaţilor care utilizează procedura:

a. aplică prevederile Procedurii, reieşind din situaţia concretă;
b. propun ori de câte ori este necesară actualizarea Procedurii, în funcţie de ameliorarea situaţiei;
c. aplică prevederile actelor normative în vigoare, care reglementează activităţile desfăşurate pe timpul
intervenţiei;
d. respectă termenile de desfăşurare a activităţilor specificate;
e. înaintează propuneri de actualizare, completare și modificare a Procedurii, în vederea eficientizării
procesului de gestionare a situației excepționale.

6. DISPOZIŢII FINALE
a. Procedura se aduce la cunoştinţa membrilor CSE a mun. Chișinău contra semnătură.
b. Procedura se actualizează ori de câte ori este necesară;
c. Procedura se coordonează de către Șeful DSE mun. Chișinău și se aplică o dată cu aprobarea acesteia
de către Președintele CSE mun. Chișinău.

7. ANEXE:
Anexa 1 – Schema de înștiințare;

78
Anexa 2 – Fluxul informațional pentru organizarea procesului de acumulare și transmitere a informației
privind consecințele SE;
Anexa 3 - lista de repartizare a procedurii;
Anexa 3 – lista revizuirilor a procedurii.

8. ABREVIERI:
CSE RM – Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
CSE – Comisia pentru situații excepționale
CODR – Centrul operativ de dispecerat Republican al IGSU
CDSE – Centrul de dirijare în situații excepționale (asigură activitatea Comisiei pentru situații excepționale
a Republicii Moldova)
PDSE – Punctul de dirijare în situații excepționale (creat la nivel raion, municipiu, UTA Găgăuzia)
PDSEA – Punctul de dirijare în situații excepționale avansat (creat la necesitate în zona situației
excepționale)
PLDSE – Punctul local de dirijare în situații excepționale (creat la nivel primărie oral, sat, comună)
SE – Situație excepțională
PC – protecție civilă
APL – administrația publică locală
PSO – Procedură standard de operare

Comandant DSP Buiucani

al DSE mun.Chișinău
locotenent-colonel al s/intern Mircea RĂCILĂ

Coordonat:

Șef al Serviciului PI al
DSE mun. Chișinău
Locotenent colonel al s/intern Vitalie MIRON

Șef al Secției SPMC al

DSE mun. Chișinău
Locotenent colonel al s/intern Igor CERICI

79
 Anexa 2

Fluxul informațional

Tabelul A 2.1
Informație privind organizarea procesului de acumulare și transmitere a informației
privind consecințele SE.

Nr. Situația Acțiunile Executării Notă

Excepțională
(tipul)
În caz de pericol:
1. Factorilor de -aducerea în stare de pregătire CSE a mun.
decizie pentru a formațiunilor pentru alichida Chișinău
prevenirea și procesul de rupere a digului de
gestionarea unei protecție la la lacul de
situații de urgență la acumulare „Ghidighici” orașul
ruperea digului de Vatra.
protecție la lacul de - înștiințarea obiectivelor și
acumulare populației despre pericolul
„Ghidighici” din apariției pericolului la digul de
orașul Vatra mun. protecție la lacul de acumulare
Chișinău „Ghidighici” orașul Vatra.
- aducerea în stare de pregătire
a formațiunilor mun. Chișinău.
- încetarea lucrărilor de teren
adiacente.
-limitarea ieșirii transportului
auto.
În caz de declanșare:
2. Factorilor de -încetarea lucrărilor la CSE a mun.
decizie pentru obiective și terenul adiacent; Chișinău
prevenirea și -informarea populației despre
gestionarea unei modul de comportament și
situații de urgență la măsurile de securitate;
ruperea digului de -antrenarea formațiunilor către
protecție la lacul de lucrările de lichidare a
acumulare consecințelor în urma ruperii
„Ghidighici” din digului de protecție la lacul de
orașul Vatra mun. acumulare „Ghidighici”;
Chișinău -asigurarea stabilă cu energie
electrică, instituțiilor
preșcolare și școlare
(generalizarea la necesitate)
-acordarea primului ajutar
medical persoanelor sinistrate.

80
 Anexa 3
Acte pentru completare

Tabelul A3.1

L I S T A de repartizare a procedurii

Nr. Gradul Funcţia Numele, Data când a Semnătura Notă

crt. special prenumele fost adusă la
(dacă există) cunoştinţă

Tabelul A3.2
LISTA REVIZUIRILOR PROCEDURII

Nr. Ce se Cauza modificării Data Data cînd a Notă

crt. modifică intrării în fost adusă la
vigoare cunoştinţă

A3.1 Fișa bazinului de apă

Localitatea orașul Vatra

Denumirea bazinului de apă Lacul de acumulare „Ghidighici”
1.Proprietar (fizică, juridică) Persoana juridică
- Denumirea organizației Agenţia Proprietăți Publice
- Numele, prenumele proprietarului Agenţia Proprietăți Publice
- Codul fiscal 1006601001090
- Telefon fix 022229960
- Telefon mobil ____________
- Email office@app.gov.md

2. Gestionar persoana (fizică, juridică) Persoanaă juridică

- Denumirea organizației Î.S. Sistemul de Gospodărire a Apelor “Nistru-Centru”
- Numele, prenumele proprietarului Î.S. Sistemul de Gospodărire a Apelor „Nistru-Centru”
- Codul fiscal 1009600011707
- Telefon fix 022471601
- Telefon mobil 069010412
81
- Email sganistru-centru@gmail.com

3. Date tehnice
- Suprafața (oglinzii de apă), ha 838,5 ha
- Adîncimea (maximă), m 8 m
- Volumul de apă, m3 400 m3
- Caracteristica barajului pămînt cu piatră
-Starea barajului satisfăcătoare (verificat 2021)
- Starea tehnică a evacuatorului satisfăcătoare (verificat 2021)
- Prezența centurii de stuf (%) 80 %
- Tipul evacuatorului de apă de fund

4. Date privind securitatea

- Existența stației de salvare pe apă 2 stații de salvare
- Tipul de plajă neamenajat
- Prevăzut cu pază Serviciul de Pază
- Telefon fix, mobil 079584152

5. Caracteristica zonei posibile de inundații

- Total suprafață aproximativ 14200 ha
- Numărul de case 2086
- Numărul persoanelor aproximativ 130 mii
-Obiective economice 75

82
 Anexa 4
Flux informational

Schema A4.1 Organizarea procesului de înștiințare în caz de inundații

83
2

Schema A4.2 Organizarea procesului de acumulare și transmitere a informației

privind consecințele inundației

84