Fișe de lectură(refăcute)

POPA TANDA:
 INFORMAȚII GENERALE:
o AUTOR: Ioan Slavici;
o ALTE OPERE ALE AUTORULUI: Romanul ”Mara”, Nuvela
”Moara norocului”;
o TITLUL OPEREI: Popa Tanda(numele/porecla unui preot);
o TIPUL TEXTULUI: Text narativ;

 INFORMAȚII DESPRE CONȚINUTUL LUCRĂRII:

o TEMA OPEREI: Viața din mediul rural;
o TIMPUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Nu se specifică exact în
text. Se obțin totuși informații despre durata acțiunii, în
jur de 10 ani;
o LOCUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Satul Sărăceni;
o PERSONAJELE:
 Preotul Trandafir(Popa Tanda) – personaj principal;
 Preoteasa și copiii – personaje secundare;
 Locuitorii satului Sărăceni;
o DESCRIEREA PERSONAJULUI PRINCIPAL: Preotul Trandafir
era un om serios, fericit, muncitor cu planuri de viitor și
organizat, deși câteodată putea părea judecător;
o NARATORUL: Ioan Slavici;
o PRINCIPALELE EVEIMENTE ALE ÎNTÂMPLĂRII: Preotul
Trandafir este alungat de către sătenii satului Butucani și
adus în Săraceni. Odată ajuns observă lenevia oamenilor
satului și condițiile insuportabile în care aceștia trăiau. Își
propune să facă o schimbare și să-i obișnuiască pe oameni
cu munca și îngrijirea, dar de fiecare dată când încearcă,
sătenii se prefac ascultători, iar în timp se reîntorc la
 vechiile obiceiuri. În final Popa Tanda, așa cum a fost
poreclit preotul Trandafir de către poporeni le dă exemplu
oamenilor de roadele muncii și construiește împreună cu
aceștia un sat de toată mândria;
o MODURI DE EXPUNERE FOLOSITE:
 Dialogul: ”—Muiere, scoală!”;
 Narațiunea: “În cea dintâi duminică, părintele
Trandafir ține o predică înaintea oamenilor ce s-au
adunat în număr mare ca să vadă pe popa cel nou.”;
 Descrierea: “Unde se întâlnesc drumurile, la
împreunarea celor două văi, pe Răpița, este o moară,
lângă Răpița este o rugă, lângă ruga este o fântână,
iar lângă fântână sunt opt paltini frumoși.”;
o SEMNIFICAȚIA GENERALĂ A TEXTULUI: Prin puterea
exemplului, oamenii sunt influențați;
o CITATE PREFERATE:
 “Marcu Florii Cucului era om sfătos. Îi plăcea să stea
de vorbă cu popa.”;
 “Ziua sfintelor Rusalii astă data a fost zi bună.”;
o NOTE DE LECTURĂ:
 Opera mi-a trezit sentimente de reușită;
 Ceea ce impresionează este determinarea lui Popa
Tanda;
 Surpinzător este momentul în care Popa Tanda se
decide să își îmbunătățească propria locuință în loc
să îi convingă pe ceilalți să se îngrijească de casa lor;
 Demn de admirat este fragmentul în care Popa
Tanda își construiește grajd și curte;
 Am admirat corectitudinea episcopului;
 Am fost curios când Popa Tanda s-a mutat în
Sărăceni;
 Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că aș
putea experimenta traiul oamenilor de atunci;
  Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că
nu aș privilegia de avantajele timpurilor modern;

MOARA LUI CĂLIFAR:

 INFORMAȚII GENERALE:
o AUTOR: Gala Galaction;
o ALTE OPERE ALE AUTORULUI: Bisericuța din Răzoare;
o TITLUL OPEREI: Moara lui Călifar(o proprietate deținută de
cineva);
o TIPUL TEXTULUI: Text narativ;

 INFORMAȚII DESPRE CONȚINUTUL LUCRĂRII:

o TEMA OPEREI: Vrăjitoria;
o TIMPUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Nu se specifică exact în
text;
o LOCUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Moara lui Călifar, Casa
moșiei Rovin;
o PERSONAJELE:
 Stoicea – personaj principal;
 Moș Călifar – personaj principal;
 Tecla, boierul Rovin – personaje secundare;
o DESCRIEREA PERSONAJULUI PRINCIPAL: Personajul
principal, Stoicea, este un sătean sărac, orfan și nevoit să
muncească din loc în loc, curajos și ajutător;
o NARATORUL: Gala Galaction;
o PRINCIPALELE EVEIMENTE ALE ÎNTÂMPLĂRII: Săteanul
Stoicea observă că nu are nimic de pierdut, neavând
familie și pe cineva drag, așa că își încearcă norocul și
pornește către moara lui Călifar, despre care se spunea că
este om blestemat, pentru a se procopsi. Ajuns acolo
adoarme sub vraja moșului Călifar și visează cum o
 salvează pe Tecla, fiica boierului Rovin și ajunge la casă
boierească căsătorit cu aceasta, iar într-o zi casa este
invadată de Tătari. În urma acelui eveniment se trezește și
află, în cele din urmă, că moșul Călifar era blestemat;
o MODURI DE EXPUNERE FOLOSITE:
 Dialogul: ”—Ține atunci!”;
 Narațiunea: “În sfârșit își cunoscu ciomagul rezemat
în scară, își simți obrajii uzi, și-și strânse mințile-i
trîntite de calul Necuratului.”
 Descrierea: “Și zilele lui Stoicea treceau voioase,
pline, limpezi, dar repezi ca unda pârâului de munte
și ca visul.”;
o SEMNIFICAȚIA GENERALĂ A TEXTULUI: Încrederea în
vrăjitorie este prăpăstioasă;
o CITATE PREFERATE:
 “Dar într-o zi intră în curtea lui Stoicea, pe un cal în
spume, un vătășel, din partea lui socru-său, boierul
Rovin.”;
 “-Ce pomană ți-ai face! Sunt trei sute de ani de când
port în oase o viață blestemată, șisunt afurisit să nu
pot să mor decât omorât.”;
o NOTE DE LECTURĂ:
 Opera mi-a trezit sentimente de mister;
 Ceea ce impresionează este curajul lui Stoicea;
 Surpinzător este momentul în care Stoicea reușește
să o salveze pe Tecla de la urs;
 Demn de admirat este fragmentul în care decide să
plece spre moara lui Călifar;
 Am admirat generozitatea boierului Rovin;
 Am fost curios când Stoicea s-a trezit din somn;
 Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că aș
putea vizita moara lui Călifar;
  Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că
Tătarii ar putea invada oricând țara;

INOCENȚII:
 INFORMAȚII GENERALE:
o AUTOR: Ioana Pârvulescu;
o ALTE OPERE ALE AUTORULUI: Alfabetul doamnelor, Viața
începe vineri;
o TITLUL OPEREI: INOCENȚII(o însușire a unor persoane,
inocența);
o TIPUL TEXTULUI: Text narativ;

 INFORMAȚII DESPRE CONȚINUTUL LUCRĂRII:

o TEMA OPEREI: Copilăria;
o TIMPUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: În jurul anilor 60;
o LOCUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Tampa, strada Sfântul
Ioan;
o PERSONAJELE:
 Ana – personaj principal;
 Matei – personaj principal;
 Dina – personaj principal;
 Doru – personaj principal;
 Ceilalți membrii ai familiei – personaje secundare;
o DESCRIEREA PERSONAJULUI PRINCIPAL: Ana, personajul
principal al romanului Inocenții este o fetiță curioasă,
energetică, copilăroasă și atașată;
o NARATORUL: Ana, personajul principal;
o PRINCIPALELE EVEIMENTE ALE ÎNTÂMPLĂRII: Ana, alături
de fratele și verișorii săi, experimentează numeroșii ani ai
copilăriei, trece prin adaptările impuse de timp și participă
la peripețiile copilărești.
o MODURI DE EXPUNERE FOLOSITE:
 Dialogul: ”—Cum te cheamă!”;
 Narațiunea: “Într-o zi, la sfârșit de februarie, cu banii
cusuți bine în izmene, Willi a plecat ca și cum s-ar fi
dus până în sat și, ca întodeauna, și-a spus numărul
la poartă și l-a văzut scris cu cretă pe tăbliță, 260.”
 Descrierea: “Scrinul se află și acum la parter, între
cele două ferestre. Televizorul a dispărut. Toate
sertarele sunt descuiate și nu conțin nimic ieșit din
comun. Tabloul de deasupra lui, care în copilărie nu-
mi plăcea, e deosebit de frumos pentru ochii mei de
azi.”;
o SEMNIFICAȚIA GENERALĂ A TEXTULUI: Anii copilăriei sunt
printer cei mai frumoși ai vieții.;
o CITATE PREFERATE:
 “În copilărie transformam toate cărțile citite în
viață.”;
 “-Atunci, pentru prima dată în viața mea, am strigat
”Ajutoor!” cu speranța nebunească să mă audă
careva. Dar nu era nimeni p-acolo. Am fost sigur că
mă înec…”;
o NOTE DE LECTURĂ:
 Opera mi-a trezit sentimente de nostalgie;
 Ceea ce impresionează este inocența Anei, care
pentru vremurile în care trăim, la acea vârstă, este o
adevărată evidențiere;
 Surpinzător este momentul în care Ana și-a uitat
nould ghiozdan pe Tâmpa;
 Demn de admirat este fragmentul în care Matei
povestește cu atâta credibilitate cum a participat la o
misiune de spionaj împreună cu Michael;
 Am admirat curajul Anei;
  Am fost curios când familia s-a întâlnit cu Michael pe
Tâmpa;
 Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că aș
putea vizita orașul Brașov și traiul oamenilor de
acolo în acea vreme;
 Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că
perioada comunistă nu m-ar fi avantajat;

CUM E LUMEA:
 INFORMAȚII GENERALE:
o AUTOR: Veronica D. Niculescu;
o ALTE OPERE ALE AUTORULUI: Adeb, Orchestra portocalie;
o TITLUL OPEREI: Cum e lumea(sugerează comportamentul
oamenilor din jur);
o TIPUL TEXTULUI: Text narativ;

 INFORMAȚII DESPRE CONȚINUTUL LUCRĂRII:

o TEMA OPEREI: Iubirea față de natură;
o TIMPUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Începe într-o dimineață
și continuă în timpul zilei;
o LOCUL DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII: Sibiu;
o PERSONAJELE:
 Bianca – personaj principal;
 Mara Dumitrescu – personaj principal;
 Mama Marei – personaj secundar;
 Persoanele din jur – personaje secundare;
o DESCRIEREA PERSONAJULUI PRINCIPAL: Mara Dumitrescu,
o fată iubitoare, umană, bună și iubitoare față de natură.
o NARATORUL: Autorul;
o PRINCIPALELE EVEIMENTE ALE ÎNTÂMPLĂRII: Ursul Bianca
evadează de la grădina zoologică din Sibiu cu ajutorul
“Îngrijitorii bune” și explorează orașul.
Între timp, Mara Dumitrescu, în ciuda avertizărilor
primate de la mama ei despre ursul din oraș, pleacă în
grabă spre clădirea tribunalului. Ajunsă acolo, este
avertizată de oameni în scopul ca Bianca să nu o rănească.
Vânătorii orașului ajung la tribunal în momentul perfect,
dar Mara nu permite uciderea ursului, îl protejează cu
propriul corp și convinge oamenii să aleagă o altă soluție.
o MODURI DE EXPUNERE FOLOSITE:
 Dialogul: ”—Ursul!”;
 Narațiunea: “Din câteva salturi a și ajuns lângă el. Se
pune cu tot trupul ei subțirel în fața animalului.”
 Descrierea: “Bianca are acum șapte luni, e mai mare
decât câinii cu care vin oamenii în vizită la zoo, știe
să se urce în copacul din cușcă și are ghearele lungi
cât degetele unui copilaș.”;
o SEMNIFICAȚIA GENERALĂ A TEXTULUI: Animalele ttrebuie
protejate și brutalitatea oamenilor diminuată.;
o CITATE PREFERATE:
 “-Ursul!”;
 “O pală puternică de vânt străbate brusc curtea. Un
pocnet și pietrele din pavaj se înroșesc într-o clipă”;
o NOTE DE LECTURĂ:
 Opera mi-a trezit sentimente de dreptate;
 Ceea ce impresionează este îndrăzneala Marei de a
se pune în fața ursului;
 Surpinzător este momentul în care Bianca reușește
să scape de la grădina zoologică;
 Demn de admirat este fragmentul în care animalul
explorează orașul cu atât de mult interes;
 Am admirat curajul Marei;
 Am fost curios când Mara Dumitrescu s-a așezat în
fața Biancăi;
 Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că
perioada de timp nu ar fi la mare distanță de cea
actuală și, de asemenea, aș putea cunoaște
personajele ;