Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a

percheziţiei domiciliare

TACTICA EFECTUĂRII PERCHEZITIEI ; RIDICAREA DE

OBIECTE SI ÎNSCRISURI

CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA PERCHEZIŢIE

Pentru a putea fi folosite ca mijloace de probã în procesul penal,

obiectele ce conţin sau poartã urme ale infracţiunii, înscrisurile sau valorile
care constituie astfel de mijloace trebuie sã fie, nu numai descoperite şi
cercetate de organele de urmãrire penalã, dar şi pãstrate pânã la soluţionarea
cauzei.
Prin percheziţie înţelegem acel act procedural ce face parte din
activitatea de urmãrire penalã şi tacticã criminalisticã ―destinat cãutãrii şi
ridicãrii unor obiecte care conţin sau poartã urme ale unei infracţiuni, a
corpurilor delicte, a înscrisurilor, fie cunoscute,fie necunoscute organului
judiciar şi care pot servi la aflarea adevãrului.1
Clasificarea percheziţiilor: Percheziţia poate fi domiciliarã sau
corporalã.
A.) Percheziţia domiciliarã Conform prevederilor art.157
N.C.pr.pen. şi art.158 N.C.pr.pen. rezultã douã situaţii :
a) În prima situaţie percheziţia poate fi dispusã când :
- existã un înscris sau obiect care intereseazã urmãrirea penalã
sau judecată şi care se aflã în posesia unei persoane;
- organul judiciar a solicitat acel obiect sau înscris care poate
servi ca mijloc de probã;
-persoana tãgãduieşte existenţa sau deţinerea acestora.
Percheziţia poate fi dispusã doar dacã aceste condiţii sunt îndeplinite
cumulativ.
b) În a doua situaţie percheziţia poate fi dispusã dacã actul procedural
este necesar pentru descoperirea şi strângerea probelor. În raport de calitatea
persoanelor ce urmeazã a fi percheziţionate, legislaţia noastrã prevede şi alte
condiţii cu valoare de garanţii suplimentare, instituite în scopul evitãrii unor
acţiuni judiciare.
B.) Percheziţia corporalã Conform art.165 si art.166 N.C.P
r.Pen., care prevede condiţiile legale pentru dispunerea şi efectuarea
percheziţiei corporale, distingem douã situaţii :

1
Emilian Stancu,Tratat de Criminalistică,Ediţia a VI-a,Editura Universul Juridic,Bucureşti,2015.
Op.cit.,p.441.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

a) În prima situaţie percheziţia corporalã poate fi dispusã şi efectuatã

dacã:
- existã un înscris sau obiect care intereseazã urmãrirea penalã
sau judecata şi care se aflã în posesia unei persoane fizice sau
juridice;
- organul judiciar a solicitat acel obiect sau înscris care poate
servi ca mijloc de probã ;
- persoana fizicã tãgãduieşte existenţa ori deţinerea lui.
Percheziţia poate fi dispusã doar dacã aceste condiţii sunt îndeplinite
cumulativ.
b) În a doua situaţie percheziţia corporalã poate fi dispusã sau efectuatã
dacã actul procedural este necesar pentru descoperirea şi strângerea
probelor. În raport de calitatea persoanei ce urmeazã a fi percheziţionatã,
legislaţia în vigoare prevede şi alte condiţii, ce reprezintã mãsuri
suplimentare de protecţie, instituite în scopul evitãrii unor acţiuni judiciare
şicanatorii.
Tipologia percheziţiei - Unii autori de specialitate30, considerã
cã deşi clasificarea percheziţiilor din punct de vedere al legii procesual
penale se face în percheziţie domiciliarã şi corporalã, privite prin prisma
unor particularitãţi tactice de efectuare, percheziţiile domiciliarã şi corporalã
pot fi împãrţite în mai multe categorii. Astfel:
1. dupã natura locului în care este efectuatã, percheziţia se împarte în :
percheziţia locurilor deschise şi a locurilor închise sau a spaţiilor locuite fie
de o familie, fie de folosinţã comunã;
2. dupã numãrul de persoane la care urmeazã sã se facã percheziţia,
aceasta poate fi individualã sau de grup, situaţie întâlnitã frecvent în cazul
participaţiei;
3. dupã numãrul lor, percheziţiile mai pot fi clasificate în primare sau
repetate,ultima variantã fiind specificã împrejurãrilor în care rezultatele
primei percheziţii au fost negative sau condiţiile de efectuare au fost
improprii.

Alţi autori preferã un alt gen de clasificare a percheziţiilor

domiciliarã şi corporalã, dupã cum urmeazã :
1. dupã locul de efectuare, percheziţiile se împart în : percheziţii
corporale şi domiciliare;
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

2. dupã temeiul legal, ele se împart în : 30 131 Emilian Stancu,

Op.cit.,p.442. - percheziţii efectuate în baza autorizaţiei emisã de procurorul
care supravegheazã activitatea organului de cercetare penalã;
- percheziţii efectuate în baza consimţãmântului scris al
persoanei percheziţionate;
- percheziţii efectuate în caz de infracţiune flagrantã;
3. dupã timpul de efectuare : percheziţii efectuate în timpul zilei şi
percheziţii efectuate în timpul nopţii;
4. dupã persoanele participante : percheziţii la care participã numai
organele de urmãrire penalã şi percheziţii la care participã şi alţi specialişti;
5. dupã numãrul persoanelor la care se efectueazã : percheziţii efectuate
la o singurã persoanã şi percheziţii efectuate la locuinţele mai multor
persoane.
Tactica efectuării percheziţiei cuprinde următoarele etape:
a.) Efectuarea percheziţiei în locurile închise;
b.) Deplasarea la locul percheziţiei;
c.) Intrarea la locul percheziţiei;
d.) Cercetarea clădirii: -cercetarea zidurilor sau a pereţilor; -cercetarea
altor elemente de construcţie; -căutarea sistematicã a obiectelor şi
mobilierului.
Mijloace de fixare a rezultatelor percheziţiei :
- Procesul-verbal este dupã cum am precizat principalul mijloc de
consemnare a rezultatelor unei percheziţii.
- Fotografia şi filmul judiciar sunt mijloace auxiliare de fixare a
rezultatelor percheziţiei, datoritã caracterului lor demonstrativ, au scopul de
a ilustra cu ajutorul imaginilor, partea descriptivã a procesului-verbal, de a
întregi şi uşura înţelegerea acestuia.
- Înregistrarea videomagneticã permite fixarea imaginilor de ansamblu,
ale obiectelor principale şi de detaliu. Oferã, ca şi filmul judiciar, avantajul
redãrii fidele, complete, în dinamismul lor, a principalelor momente pe care
le parcurge percheziţia efectuatã în cazurile ce prezintã un anumit grad de
complexitate31 .
- Desenul-schiţã va cuprinde locul percheziţiei, în întregime, indicându-
se punctele în care au fost descoperite obiectele sau înscrisurile, într-o
manierã asemãnãtoare schiţei efectuate cu ocazia cercetãrii locului faptei32 .
31 Emilian Stancu, Op.cit.,p.455, 32 Emilian Stancu, Op.cit.,p.456.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

DISPUNEREA
Sub raport procedural, percheziţia poate fi domiciliară sau
corporală.
Perchezitia domiciliară poate fi dispusă numai de judecător,
prin încheiere motivată. Potrivit art.100 C.P.P., în cursul urmăririi penale,
judecătorul dispune efectuarea percheziţiei domiciliare la cererea
procurorului,
In baza încheierii, judecătorul emite de îndată autorizaţia de
percheziţie. Aceasta poate fi folosită o singură dată.
Percheziţia domiciliară nu poate fi dispusă înainte de
începerea urmăririi penale.
Percheziţia corporală poate fi dispusă după caz de organul de
cercetare penală, de procuror sau judecător. Aceasta poate fi dispusă şi
efectuată şi înainte de începerea urmăririi penale.

EFECTUAREA PERCHEZIŢIEI
Percheziţia domiciliară dispusă în timpul urmăririi penale, se
efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală
În cursul judecăţii, instanţa poate proceda la efectuarea
percheziţiei numai cu ocazia unei cercetări locale, potrivit art.102 C.P.P.
Timpul de efectuare a percheziţiei domiciliare, precum şi
ridicarea de obiecte şi înscrisuri de către organele de cercetare penală este
între orele 06-20, iar celelalte ore numai în caz de infracţiune flagrantă, sau
când percheziţia urmează a se efectua într-un local public. Percheziţia
începută între orele 06-20 poate continua şi în cursul nopţii (art. 103 C.P.P.).

Persoanele şi obiectele căutate prin percheziţie pot fi clasificate,

indiferent de natura infracţiunii, în câteva mari categorii:
- obiecte care provin din infracţiune(bunurile sustrase,
falsurile,banii şi obiectele primite sau rezultate din infracţiune,s.a.)
- mijloace sau instrumentele destinate săvârşirii
infracţiunii(arme, instrumente de spargere, materiale necesare falsificării de
valori,etc.)
- obiecte care conţin sau poartă urmele infracţiunii
(îmbrăcămintea pătată de sânge, scrisorile de ameninţare, înscrisuri
falsificate,etc.)
- obiectele sau înscrisurile care nu sunt deţinute în mod legal
sau a căror cantitate depăşesc limita admisă, ori cele interzise la
deţinere(arme, muniţii, stupefiante,),
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

- persoanele care se sustrag de la urmărirea penală sau de la

executarea pedepsei, precum si cadavrele unor persoane dispărute,
- oricare alte obiecte sau înscrisuri de natură să servească la
stabilirea faptelor şi împrejurărilor unor cauze, inclusiv la identificarea
infractorului.

PREGĂTIREA PERCHEZIŢIEI

Stabilirea obiectivelor percheziţiei

Determinarea cu precizie a scopului percheziţiei se face în

funcţie de infracţiunea cercetată (omor,tâlhărie,furt, înşelăciune,trafic de
droguri,etc.)ceea ce presupune ca organul judiciar să aibă o reprezentare
suficient de clară asupra naturii obiectelor sau înscrisurilor căutate, a orice
poate reprezenta produs al faptelor investigate, ori care să fi fost folosit la
săvârşirea acesteia.
O percheziţie devine oportună numai în momentul în care există
presupuneri întemeiate că, într-un anumit loc, sau asupra unei persoane, se
vor găsi obiecte având legătură cu faptele sau împrejurările cauzei cercetare.
Neglijarea acestui aspect are, deseori , consecinţe destul de grave :
- pe de o parte, o percheziţie efectuată la”noroc” poate pune în
gardă pe cei implicaţi în săvârşirea infracţiunii;
- pe de altă parte, o percheziţie nejustificată poate fi interpretată
ca o încălcare a unor drepturi constituţionale, cum sunt inviolabilitatea
persoanei şi a domiciliului, deci o încălcare a libertăţilor şi a drepturilor
omului.
În formarea imaginii despre obiectele căutate, organul judiciar
este obligat să ţină seama, pe cât este cu putinţă, de caracteristicile lor
generale (formă, dimensiune, structură) de valoare şi mai ales, de
posibilitatea de ascundere, de distrugere rapidă, de fragmentare, etc.

Cunoaşterea locului percheziţiei

În cazul locurilor închise, interesează adresa exactă (strada, nr.,

scara, etajul, apartamentul) particularităţile de construcţie, dispunerea şi
destinaţia încăperilor, a dependinţelor, eventualele modificări sau amenajări
făcute pe parcurs de locatari, amplasamentul uşilor, ferestrelor, posibilităţile
de intrare sau ieşire (căile de acces), altele decât cele obişnuite, persoanele
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

care domiciliază sau locuiesc temporar la adresa respectivă, vizitatorii

frecvenţi, vecinii, nr. de telefon şi altele. În cazul unei posibile percheziţii în
magazii, pivniţe, garaje, etc., se impune cu aceeaşi necesitate cunoaşterea lor
amănunţită. Un fapt deosebit de important este cunoaşterea spaţiilor folosite
în comun cu alte persoane, locuri unde trebuie să se extindă percheziţiile.
În cazul locurilor deschise, interesează: dispunerea, suprafaţa,
particularităţile topografice ale solului şi vegetaţiei, eventualele construcţii
aflate pe acest loc, destinaţia şi caracteristicile lor interioare, drumurile şi
căile de acces, modalitatea de delimitare (gard de scândură, sârmă,
beton,etc.) locurile sau grădinile cu care se învecinează persoanele cărora le
aparţin, folosesc sau îngrijesc locurile respective s.a.

Cunoaşterea persoanelor percheziţionate

Cunoaşterea persoanelor la care urmează să se efectueze

percheziţia şi în legătură cu care există indicii temeinice de participare la
activitatea infracţională este un alt aspect important ce trebuie avut în vedere
în cadrul pregătirii percheziţiei. De regulă, cunoaşterea se referă la
personalitatea,la gradul de cultură, profesiunea şi funcţia exercitată, viaţa de
familie, raporturile cu vecinii, relaţiile pe care le întreţine cu diverse alte
persoane,îndeosebi prietenii mai apropiaţi, pasiunile,muncile din gospodărie
pe care se pricepe să le facă, alte activităţi pe care le desfăşoară fără ca
aceasta să fie interpretată drept o imixtiune în viaţa intimă a persoanei.
Trebuie cunoscute, de asemenea şi persoanele care locuiesc cu
cel care va fi percheziţionat, indiferent de faptul dacă aceştia sunt membrii
de familie sau chiriaşi, precum şi rudele cu care întreţin relaţii strânse şi pe
care le frecventează mai des. Acest lucru se impune cu atât mai mult în
ipoteza existenţei unor presupuneri întemeiate că obiectele căutate pot fi
ascunse la rudele sau prietenii mai apropiaţi.

Stabilirea momentului efectuării percheziţiei

Prin specificul său, percheziţia este un act cu caracter inopinat

ce trebuie efectuat, de regulă, cu maximă operativitate.
În consecinţă, alegerea momentului propice percheziţiei, se face
în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, de necesitatea efectuării ei
în mod inopinat, cât mai operativ şi în condiţii de natură să asigure
descoperirea obiectelor sau mijloacelor materiale de probă pe care
anchetatorul se aşteaptă să le descopere.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

Pregătirea mijloacelor tehnice necesare efectuării

percheziţiei

Pentru efectuarea percheziţiei se apelează, de regulă, la aceleaşi

mijloace tehnico-ştiinţifice folosite în cercetarea la fata locului, majoritatea
dintre ele găsindu-se în trusele criminalistice universale sau în dotarea
laboratoarelor criminalistice mobile.
Sunt necesare surse de iluminare, truse de chei pentru
deschiderea uşilor, diverse unelte (ciocan,patent,şurubelniţă,leviere, lopată,
târnăcop, etc.).
Pentru descoperirea obiectelor ascunse este nevoie de sonde
metalice, stetoscoape, de sonde electromagnetice sau de magneţi puternici,
utilizaţi pentru scoaterea obiectelor metalice din fântâni, ape, curgătoare,
bălţi, latrine, etc.
Se apelează, totodată, la diferite tipuri de detectoare, cum sunt,
de pildă, cele de metale, cadavre, detectoarele cu ultraviolete. La nevoie, se
poate apela la aparate Roentgen portabile, utilizate în examinarea
interiorului unor corpuri, la examinarea cu ajutorul radiaţiilor gamma, dacă
există indicii că obiectele au fost ascunse în elemente de construcţii. Fireşte,
în cadrul mijloacelor tehnice, va fi inclusă şi aparatura de fotografiat, filmare
si înregistrare videomagnetică.

Formarea echipei care va efectua percheziţia

Organul judiciar care efectuează şi conduce percheziţia, în

funcţie de gradul de dificultate al acesteia, de mărimea locurilor sau
terenurilor percheziţionate, va trebui să formeze o echipă dintr-un număr
suficient de persoane care să-l ajute la căutarea obiectelor sau înscrisurilor,
precum şi în asigurarea pazei locului percheziţionat.
După natura cauzei o impune, în echipă vor fi incluşi specialişti
din diverse domenii (construcţii, electricitate, mecanică, petrochimie, etc.)
În ipoteza căutării de obiecte sau înscrisuri considerate secrete
de stat, precum şi a percheziţionării unor locuri supuse unui regim special,
trebuie să se aibă în vedere includerea în echipa de percheziţie, numai a
persoanelor care au acces în astfel de locuri, la datele secrete,cu respectarea
stricta a regulilor de confidenţialitate.
Potrivit prevederilor art.104 C.p.p., percheziţia se efectuează în
prezenta unor martori asistenţi, care trebuie selecţionaţi numai dintre
persoanele care nu au nici o legătură cu cei implicaţi în săvârşirea
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

infracţiunii şi nici un interes în cauză. Este contraindicat să se procedeze la

alegerea martorilor asistenţi dintre persoanele care se găsesc întâmplător la
faţa locului, mai ales că acestea pot fi chiar complici ai autorului infracţiunii.
La percheziţie va fi adusă şi persoana la care se efectuează
percheziţia, chiar dacă este reţinută sau arestată. Dacă acest lucru nu este
posibil, percheziţia domiciliară, ca şi ridicarea de obiecte sau înscrisuri se
face în prezenta unui reprezentant ori a unui membru al familiei, iar în lipsa
acestora, a unui vecin, având capacitatea de exerciţiu(art.104 C.p.p.,alin.4).
În prezent, la efectuarea percheziţiei poate participa şi apărătorul ales de
învinuit sau de inculpat. Este interzisă efectuarea în acelaşi timp a unor acte
de procedura cu inv./inc. reţinut sau arestat în aceeaşi cauza, care prin natura
lor l-ar împiedica să participe la percheziţie.

REGULI TACTICE DE EFECTUARE A PERCHEZIŢIEI

Faţă de importanţa percheziţiei pentru aflarea adevărului, este

evidentă necesitatea urmăririi de către organul judiciar a unei conduite
tactice, potrivit unor reguli generale, comune tuturor acestor acte
procedurale:
a) Examinarea minuţioasă şi observarea permanentă
b) Menţinerea stabilităţi atenţiei
c) Adaptarea rapidă la situaţii concrete întâlnite la faţa locului,
dublate de mobilitatea gândirii în interpretarea datelor obţinute pe parcursul
percheziţiei.
d) Percheziţia necesită multă perseverenţă, calm şi răbdare

Psihologia persoanei percheziţionate oferă elemente deosebit de

semnificative pentru orientarea cercetării, elemente pe care organul judiciar
trebuie să le aibă în permanenţă în vedere, întrucât, dacă sunt valorificate cu
pricepere, pot contribui direct la reuşita percheziţiei.
Principalele manifestări somatice şi viscerale determinate de
stările de tensiune psihică, manifestări ce pot fi sesizate direct de către cel
care face percheziţia sunt următoarele.
-De reglarea respiraţiei şi a emisiei vocale, de răguşirea însoţită
de scăderea salivaţiei, de mişcarea neregulată a”mărului lui Adam”.
-Modificarea activităţii cardiovasculare, manifestată printre
altele prin congestionare sau paloare, tipice emoţiei
-Crisparea, schimbarea expresiei normale a feţei, efectuarea de
mişcări, de gesturi sau acţiuni nefireşti.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

-Modificarea timpului de reacţie, individul răspunzând cu

întârziere iar alteori precipitat la întrebările care au încărcătură afectogenă.
Asemenea manifestări diferă de la individ la individ, ceea ce
justifică cu atât mai mult, cunoaşterea sa încă înaintea percheziţiei.

Sunt persoane care afişează mult calm şi indiferentă, până în

momentul în care organul de urmărire penală se apropie de locul de
ascundere a corpului delict, când încep să se agite, să vorbească inutil şi să
atragă atenţia în altă parte. Alte persoane reacţionează invers, fiind volubile
şi aparent destinse, până în momentul critic, când devin brusc tăcute.
Unii protestează sau susţin că percheziţia nu are rost, ei fiind
nişte oameni cinstiţi, onorabili, susţinere ce se poate amplifica pe măsură ce
anchetatorul se apropie de locul în care se găsesc obiectele sau înscrisurile
căutate. Protestele fac referire frecventă la”încălcarea drepturilor omului”
cunoscându-se sensibilitatea unor anchetatori la asemenea argument

Deplasarea şi intrarea la locul percheziţiei

Deplasarea la locul percheziţiei trebuie pregătită cu multă

atenţie pentru a se asigura caracterul inopinat al acţiunii, astfel încât
persoana percheziţionată să fie abordată prin surprindere, fără a i se da timp
să înlăture obiectele sau înscrisurile vizate de către organul judiciar, ori să
dispară de la domiciliu.
Maşina cu care se deplasează membrii echipei nu va fi oprită în
dreptul intrării în imobilul în care se va face percheziţia, ci la o distantă mai
mare.
La percheziţiile efectuate în blocurile cu multe etaje, liftul va fi
oprit cu un etaj mai sus sau mai jos de palierul la care se află amplasat
apartamentul, preferabil fiind ca o parte din membrii echipei să vină pe
scară, desigur în măsura posibilităţilor şi fără a forma un grup compact.
Este de la sine înţeles că, înainte de pătrundere, vor fi luate
măsurile necesare de pază a intrărilor, de înlăturare a oricăror posibilităţi de
părăsire a locului percheziţiei.

Intrarea la locul percheziţiei se face potrivit particularităţilor

fiecărui caz în parte. De regulă, se sună sau se bate la uşă, membrii echipei
aşezându-se astfel încât prin vizor ori fereastră să nu fie observată decât o
singură persoană. Dacă în casă sau apartament locuiesc mai multe familii,
este indicat să se sune la familia la care nu se face percheziţie.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

În împrejurările în care uşa nu va fi deschisă, datorită refuzului

persoanei sau faptul că nu este nimeni în casă, se procedează diversificat.

Dacă organul judiciar nu sesizează nici o mişcare în locuinţă, va

trebui să se informeze la vecini dacă persoanele căutate sunt sau nu în casă şi
ce ştiu despre ele. Asemenea situaţii pot fi evitate, prin obţinerea de date
bine verificate cu privire la programul de activitate al celor percheziţionaţi,
asupra modului lor de viaţă.
În eventualitatea în care nu este nimeni în casă, se procedează
la deschiderea uşii în prezenta unui reprezentant al persoanei
percheziţionate,a unui vecin având capacitatea de exerciţiu, a responsabilului
asociaţiei de locatari sau a unui delegat al primăriei.

Dacă se constată că, totuşi, este cineva în locuinţă sau în

încăpere, se va trece la forţarea uşii, după ce în prealabil s-a atras atenţia
asupra acestei măsuri, precum şi asupra calităţii organului care efectuează
percheziţia.
Raportat la cerinţa tactică a pătrunderii rapide la locul
percheziţiei, organul de urmărire penală este nevoit să se adapteze la fiecare
caz în parte. În situaţiile deosebite, când din datele existente la dosar sau din
materialul informativ obţinut în vederea pregătirii percheziţiei, rezultă că ne
aflăm în faţa unor indivizi periculoşi, a unor recidivişti, etc. se va proceda la
pătrunderea forţată, fără întârziere, la locul percheziţiei.
Întreaga operaţie de pătrundere la locul percheziţiei se face în
prezenta martorilor asistenţi invitaţi să participe la efectuarea percheziţiei.

Primele măsuri luate la locul percheziţiei

După intrarea la locul percheziţiei, cel care conduce echipa îşi

va prezenta legitimaţia şi să prezinte autorizaţia dată de judecător (art.104
C.p.p.).
Înainte de începerea percheziţiei propriu-zise, se impune luarea
unor măsuri cu caracter preliminar, cum sunt :
- inspectarea rapidă, a întregului loc de percheziţionat,
îndeosebi a WC-urilor, sobelor, maşinilor de gătit, tuburilor de aruncat
gunoiul şi, în general, a oricărei instalaţii ce ar putea fi folosită în vederea
distrugerii obiectelor sau înscrisurilor căutate,
- luarea măsurilor de contracarare a oricărei acţiuni violente,
încercări de sinucidere,
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

- strângerea tuturor persoanelor găsite la locul percheziţiei într-

o singură încăpere sau într-un spaţiu limitat, inclusiv a celor care dorm, în
afara copiilor mici si a bolnavilor,

Persoanele întâlnite la locul supus percheziţiei domiciliare vor

fi legitimate şi întrebate în ce calitate sau scop se află în acel loc. Într-un
mod asemănător se procedează si cu persoanele care vin după începerea
percheziţiei.
În funcţie de natura faptei, ca si de particularităţile obiectelor
căutate, se poate recurge la o percheziţie corporală a persoanelor găsite la
locul percheziţiei.
- studierea atentă şi familiarizarea cu locul ce va fi
percheziţionat
- organizarea percheziţiei propriu-zise
În cadrul primelor măsuri luate după intrarea la faţa locului,
dacă este cazul, vor fi completate măsurile destinate blocării intrărilor şi
ieşirilor. De asemenea, vor fi puse sub control alte posibilităţi de comunicare
cu exteriorul, cum ar fi, de pildă, telefonul, soneriile, interfoanele,
eventualele staţii radio.

Reguli tactice aplicate în efectuarea percheziţiei propriu-zise

Reguli de bază ale percheziţiei domiciliare :

- percheziţia se efectuează cu minuţiozitate
- percheziţia se desfăşoară metodic, sistematic
- va fi observat în permanentă comportamentul persoanei
percheziţionate
- percheziţia trebuie efectuată în strictă conformitate cu
prevederile legii
Şeful echipei de percheziţie va impune o atmosferă de calm, de
obiectivitate, dirijând cu competentă activitatea membrilor echipei, pentru
evitarea unor atitudini sau operaţii abuzive, de genul intimidării persoanelor
percheziţionate, al distrugerii şi degradării unor obiecte, răvăşirii inutile a
încăperii.
Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia percheziţiei, se face
potrivit prevederilor art.105 C.p.p. si art.109 C.p.p.
O problemă importantă rămâne totuşi, determinarea exactă a
criteriilor după care se stabileşte”legătura cu fapta”, astfel încât să nu fie
întârziate cercetările. Fără a ne opri asupra obiectelor mijloc sau produs al
infracţiunii, referitor la care nu se poate face nici o discuţie, considerăm
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

că,în această categorie mai pot fi incluse (în anumite limite) şi alte obiecte.
Avem în vedere, îndeosebi, obiectele ce pot oferi indicii cu privire la
circumstanţele în care a fost pregătită şi săvârşită infracţiunea şi la
persoanele care au participat sau cunosc ceva despre faptă. De pildă, pot fi
ridicate agende de telefon, fotografii, desene, însemnări, corespondentă s.a.

Fixarea rezultatelor percheziţiei

Potrivit prevederilor art.108 C.p.p. despre efectuarea

percheziţiei, ca şi despre ridicarea de obiecte sau de înscrisuri, se întocmeşte
un proces-verbal. Alături de procesul-verbal, ca mijloace tehnice auxiliare de
fixare a rezultatelor percheziţiei, se mai foloseşte fotografierea, înregistrarea
video-magnetică, filmarea şi, atunci când este necesar, se execută schiţe sau
desene ale locului percheziţiei.
Procesul verbal este principalul mijloc de consemnare a
rezultatelor unei percheziţii. El va trebui să cuprindă, în primul rând,
menţiunile prevederilor art.91 C.p.p. cum sunt: data şi locul de încheiere,
numele şi calitatea celui care îl încheie, datele de identificare ale martorilor
asistenţi şi ale persoanelor la care se referă procesul-verbal, descrierea celor
constatate şi a măsurilor luate,etc. De asemenea, procesul verbal va mai
trebui să cuprindă în plus, menţiunea referitoare la locul, timpul şi condiţiile
în care au fost descoperite şi ridicate obiectele şi înscrisurile, enumerarea şi
descrierea lor amănunţită, pentru a putea fi recunoscute. Totodată se vor face
menţiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, precum şi despre acelea
care au fost lăsate în păstrare (art.108 C.p.p., alin.2 si 3).

Cu privire la modul de redactare a procesului-verbal, dată

fiind calitatea sa de mijloc de probă, atragem atenţia asupra necesităţii
consemnării cât mai exacte, clare şi precise a celor constatate din momentul
pătrunderii la locul percheziţiei şi până la terminarea acesteia.
Descrierea obiectivelor şi înscrisurilor descoperite, a
ascunzătorilor sau locurilor în care au fost găsite, trebuie să se facă riguros
exact, fără a se omite nici o caracteristică generală sau particulară
(dimensiune,formă, culoare, marcă, serie, urme specifice de folosire, etc.).
Necesitatea descrierii amănunţite a acestor caracteristici este dovedită în
practică, unii învinuiţi sau inculpaţi susţinând, ulterior că obiectivele au fost
introduse la locul percheziţiei fără ştirea lor. Astfel, cu ocazia unei
percheziţii, a fost descoperit un plic cu droguri, ascuns în cutia de scrisori
fixată la uşa de la intrare în locuinţă. În instanţă, inculpatul a încercat să
susţină că plicul a fost introdus de o persoană străină, ca să-l compromită.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

Procesul-verbal de percheziţie se face în mai multe exemplare,o

copie a acestuia lăsându-se persoanei la care s-a făcut percheziţia, ori
reprezentantului acesteia, a unui membru al familiei, celor cu care locuieşte
sau unui vecin şi, dacă este cazul, custodelui.

Fixarea prin fotografiere este un procedeu tehnic deosebit de

valoros nu atât prin caracterul său ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea şi
precizia cu care sunt redate caracteristicile obiectelor, precum şi a
ascunzătorilor în care au fost descoperite.
Înregistrarea pe bandă videomagnetică, ca şi filmarea, sunt
modalităţi tehnice de fixare a rezultatelor percheziţiei (care se dovedesc
superioare fotografierii) modalităţi devenite, în prezent, aproape
indispensabile surprinderii de secvenţe, de momente cheie ale unor
percheziţii dificile, efectuate în cazuri deosebite, complexe.
Desenul-schiţă va cuprinde locul percheziţiei, în întregime,
indicându-se punctele în care au fost descoperite obiectele sau înscrisurile,
într-o manieră asemănătoare schiţei efectuate cu ocazia cercetării la faţa
locului.

PERCHEZIŢIA CORPORALA

Percheziţia corporală, după cum se cunoaşte, este destinată

căutării de obiecte şi de înscrisuri aflate asupra unei persoane. Potrivit
prevederilor art. 106. C pro. pen. , ea se efectuează de către organul judiciar
care a dispus-o, cu respectarea dispoziţiilor art.104 C.pr.pen. alin.1 sau de
persoana desemnata de acest organ. Percheziţia corporală se face numai de
către o persoana de acelaşi sex cu persoana percheziţionată. Ea are un
caracter distinct, efectuându-se în multe împrejurări, separat de alte acte
procedurale, însă este făcută frecvent şi cu ocazia percheziţiei domiciliare
sau a arestării. Percheziţia corporală, în calitatea sa de act de urmărire
penală, nu trebuie confundată cu acte cum ar fi, de exemplu, controlul vamal
efectuat la punctele de trecere a frontierei de stat ori în locurile supuse unui
regim special.

Datorită particularităţilor, ca şi metodele de efectuare, din punct

de vedere tactic criminalistic, percheziţia persoanei este împărţită,
convenţional, în percheziţia îmbrăcămintei şi percheziţia corpului.
Percheziţia preliminară sumară este destinată preîntâmpinării
unei acţiuni violente a persoanei percheziţionate ceea ce presupune, în
primul rând, dezarmarea acesteia, respectiv verificarea împrejurării dacă are
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

sau nu asupra sa o armă albă sau de foc, precum şi orice alte obiecte sau
substanţe ce ar putea pune în pericol organul judiciar, permiţând celui
percheziţionat să fugă.
Tactic, trebuie să se procedeze astfel încât persoana să fie pusă
în imposibilitatea de a reacţiona. Pentru aceasta, cel percheziţionat va fi
aşezat cu faţa la perete, la o distanţă de cel puţin un metru, în funcţie de
înălţimea sa. In continuare, i se cere să ridice mâinile deasupra capului, să se
sprijine de perete şi să desfacă picioarele.

Se cercetează, pe rând, partea dreapta şi stângă a corpului,

organul de urmărire penală, aşezându-se într-o poziţie laterală şi punând un
picior în faţa piciorului din partea corpului cercetată. Acest procedeu permite
dezechilibrarea rapida a celui percheziţionat, în ipoteza unei încercări de
atac. In cazul infractorilor periculoşi, cunoscuţi sau bănuiţi că pot reacţiona
violent, percheziţia se va face cu o singură mână, în mana cealaltă fiind
ţinută arma.
Percheziţia amănunţită se efectuează de sus în jos, începând cu
obiectele de pe cap (pălărie, căciulă, şapcă). In continuare, se cercetează
spatele, porţiunile de sub braţe, mâinile de la umăr până la degete, pieptul.
Vor fi verificate picioarele prin interior si exterior, până la gleznă, precum şi
manşetele pantalonilor, ciorapii (în care deseori se introduc obiecte mici,
bani, cuţite etc.), iar la urma pantofii. Cercetarea se face şi prin palpare
fermă, prin strângerea porţiunilor de îmbrăcăminte mai groasă (umeri,
revere, manşete) întrucât, la o simpla pipăire, obiectele subţiri inclusiv
metalice, pot trece deseori nesesizate. De asemenea , vor fi golite toate
buzunarele, verificându-se dacă îmbrăcămintea nu are şi buzunare secrete,
organul de urmărire penală ridicând nu numai eventuale arme descoperite, ci
şi obiectele sau înscrisurile găsite, în acest mod, evitându-se o posibilă
încercare de aruncare a lor.

Percheziţia obiectelor de îmbrăcăminte presupune verificarea în

parte a fiecărei piese din care este formată, a lenjeriei şi a încălţămintei, la
nevoie, acestea putând fi scoase de pe corpul persoanei. Dezbrăcarea este
necesară atât pentru faptul ca permite o verificare minuţioasă a
îmbrăcămintei cat şi pentru posibilitatea percheziţionării separate a corpului.
Cu ocazia dezbrăcării este posibilă, totodată, descoperirea eventualelor
obiecte atârnate sau înfăşurate în jurul corpului. La îmbrăcăminte se verifica
căptuşeala, cusăturile, buzunarele, gulerele, vatelina de la umeri, ţesăturile
interioare de la piept, de care pot fi lipite înscrisurile, valută etc., greu de
sesizat la o simpla pipăire. Dacă se consideră necesar, îmbrăcămintea poate
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

fi descusută, atât cât să permită verificarea interioara. La încălţăminte se

verifică căptuşeala, branţurile, talpa, tocurile ce pot fi transformate în
ascunzători de obiecte mici, în special bijuterii sau valută. Aceeaşi atenţie va
fi acordată obiectelor aflate curent asupra unei persoane: portmonee, curele
de pantofi, ceasuri, brichete, tabachere, agende, tocuri de ochelari, diverse
articole de papetărie, podoabă etc.

Servietele, poşetele, geamantanele s.a., vor fi cercetate

amănunţit, atât ele ca atare (interesând căptuşeala, mânerele, eventuale
funduri duble, ornamentele), cât şi conţinutul lor care este deosebit de
divers. Si în acest caz, posibilităţile de ascundere sunt nenumărate. De pildă,
frecvent sunt utilizate ca ascunzători tuburile de pastă de dinţi sau ras,
obiectele de cosmetica din trusele de machiaj, de bărbierit, spray-urile ,
cutiile cu medicamente, instrumente muzicale, umbrele, bastoane etc.
Percheziţia corpului ca atare se efectuează, după cum am
menţionat, de către o persoana de acelaşi sex cu persoana percheziţionată, la
nevoie, apelându-se la sprijinul medicului. Principala modalitate de
ascundere o reprezintă introducerea obiectelor în orificiile naturale, iar
câteodată, chiar înghiţirea obiectelor, mai ales dacă pot fi eliminate cu
uşurinţă . faţă de aceste modalităţi, se va cere medicului, să verifice, în
primul rând, orificiile naturale, iar după aceea se va recurge la examenul
radiologic.

Totodată, vor fi cercetate şi protezele de mâini, de picioare,

inclusiv cele dentare, alte dispozitive sau aparate medicale, aflate asupra
persoanei (corsete, centuri pentru hernie, aparate auditive etc.)
Precizăm că şi animalele de apartament (câini, pisici) care
însoţesc persoanele percheziţionate trebuie sa li se facă un control, dacă este
cazul, indici ca ar putea fi folosite în scop criminal, întrucât acestea pot fi
folosite pentru ascunderea de obiecte, recurgându-se inclusiv la operaţii de
introducere sub piele a înscrisurilor sau obiectelor plate, de mărime mica.
Consemnarea rezultatelor percheziţiei persoanei se face
potrivit regulilor de mai sus, atât prin procesul-verbal, cât şi prin fixarea lor
cu ajutorul fotografiei sau înregistrării video. Ele vor fi însoţite şi de o
declaraţie luată imediat persoanei.

PERCHEZIŢIA ELECTRONICĂ
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

Activităţile de percheziţionare a sistemelor informatice şi

suporturilor de stocare a datelor informatice sunt efectuate de regulă de
specialiştii din cadrul compartimentului de specialitate din Serviciul de
Combatere a Criminalităţii Informatice de la nivelul D.G.C.C.O. la care pot
apela şi poliţiştii de la celelalte formaţiuni de poliţie judiciară. Pentru aceste
activităţi se mai poate apela şi la specialişti de la S.R.I. sau D.G.I.P.I.
Aceasta activitate se realizează cu respectarea aceloraşi reguli
stabilite de Codul de Procedură Penală pentru percheziţia domiciliară, care
se completează cu prevederile Legii nr.161/2003 privind prevenirea şi
combaterea criminalităţii informatice, titlul III,art.56.

Procedura ridicării sistemelor informatice este următoarea:

Etapa 1: închiderea sistemului. Dacă sistemul a fost găsit
închis în momentul pătrunderii investigatorilor, nu trebuie sub nici un motiv
pornit. Se va proceda în continuare trecând la celelalte etape. Dacă sistemul
a fost găsit deschis, el trebuie închis pentru a se putea proceda la ridicarea
lui. Pentru închiderea sistemului se pot folosi următoarele procedee:
 deconectarea de la alimentarea cu energie electrică;
 închiderea conform procedurii normale.

Prima alternativă este de preferat în cazul în care investigatorul

nu are cunoştinţe de informatică. Unele calculatoare dispun de surse de
alimentare neîntreruptibile (UPS). În acest caz, pe lângă deconectarea de la
sistemul de alimentare cu energie electrică, trebuie oprit şi acest sistem.
Deconectarea nu va produce, în cele mai multe cazuri, pierderea de
date, dar poate provoca ştergerea unor informaţii relevante, cum ar fi
fişierele temporare, care se pot pierde în cadrul procesului normal de
închidere a calculatorului.
Cea de-a doua alternativă este de preferat atunci când
calculatorul este conectat în reţea sau atunci când investigatorul este asistat
de o persoană ce are cunoştinţe asupra modului de funcţionare a sistemului
respectiv, precum şi asupra procedurilor ce sunt folosite pentru închiderea
lui.

Etapa a 2-a: etichetarea componentelor. În cazul în care se

impune dezasamblarea, fiecare componentă a sistemului trebuie etichetată
înainte de modificarea configuraţiei în vederea ridicării probelor. În cazul
cablurilor, se etichetează atât cablul, cât şi suporturile de unde a fost
debranşat. În cazul existentei unor suporturi care nu au conectate cabluri,
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

este recomandabil ca să fie etichetate „neocupat”. Se poate realiza şi o schiţă

a componentelor, cu precizarea simbolurilor folosite pentru etichetare.

Etapa a 3-a: protejarea la modificare. Toate suporturile

magnetice de stocare a datelor trebuie protejate împotriva modificării
conţinutului lor. Unele tipuri de hard disk-uri au contacte speciale care
realizează protejarea la scriere. În cazul dischetelor, protejarea se va face
prin mutarea martorului de permitere a modificărilor în poziţia „închis”.
Etapa a 4-a: ridicarea propriu-zisă. Ridicarea probelor trebuie
făcută cu multă grijă, evitându-se orice avariere a componentelor. Este
recomandabilă împachetarea componentelor în ambalajul original, dacă
acesta poate fi găsit, sau în ambalaj special ce asigură protecţia electrostatică
a acestora. De asemenea, toate suporturile magnetice de stocare a datelor
vor fi ambalate si sigilate în aşa fel încât accesul la ele să nu fie permis
până la desfacerea în laborator.

În timpul percheziţiei, dacă suspectul este prezent, organul de

urmărire penală trebuie să împiedice orice apropiere a acestuia de sistemul
informatic mai ales dacă suspectul are pregătire superioară în domeniul
informatic, acesta putând altera voit datele aflate pe calculatorul său, fără ca
investigatorii să poată sesiza acest lucru. Calculatorul suspectului poate
conţine unele comenzi ce pot produce pierderea datelor, comenzi ce pot fi
mascate sub numele unor comenzi uzuale ale sistemului de operare folosit.
Dacă suspectul insistă să ajute investigatorii în procesul de închidere a
calculatorului sau în procesul de ridicare a componentelor sistemului, aceştia
pot cere suspectului să le descrie operaţiunile pe care acesta doreşte să le
execute, şi chiar să le scrie pe hârtie. Investigatorii nu vor urma indicaţiile
suspectului, ci le vor remite experţilor ce efectuează analiza probelor. Astfel,
aceştia vor putea fi avertizaţi de eventualele capcane introduse de suspect.

Transportarea probelor reţinute trebuie făcută cu multă grijă,

având în vedere fragilitatea lor. Este necesar să fie luate precauţii legate de
protejarea de şocuri fizice, umiditate, căldură şi, mai ales, de influenţa
undelor electromagnetice. În legătură cu acest din urmă aspect, trebuie
evitată plasarea echipamentelor în apropierea surselor de radiaţii
electromagnetice, cum ar fi aparate de fax, copiatoare, staţii radio, telefoane
celulare. Este recomandabilă măsurarea cu instrumente speciale a câmpului
electromagnetic în spatiile unde sunt depozitate echipamentele ridicate.

Reguli referitoare la modul de efectuare:

Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

a. Se verifică autorizaţia de percheziţie în sistem informatic, în

ceea ce priveşte autoritatea emitentă, perioada de valabilitate şi sistemele
informatice şi /sau respectiv mediile de stocare a datelor la care se face
referinţă în cuprinsul acesteia;
b. Se verifică asigurarea prezenţei martorilor asistenţi şi a
persoanei de la care s-a ridicat sistemul informatic de percheziţionat. În
situaţia în care persoana în cauză nu este prezentă şi nu este cercetată în stare
de arest preventiv, se verifică existenţa procesului-verbal de citare pentru
prezentarea la data şi locul de efectuare a percheziţiei în sistem informatic,
iar în cazul în care persoana în cauză este în stare de arest preventiv sau
detenţie, este necesară asigurarea prezenţei acesteia la locul de desfăşurare a
percheziţiei în sistem informatic, cu escortă.

c. În situaţia în care persoana în cauză este asistată de apărător,

acestuia i se va aduce la cunoştinţă data şi locul efectuării percheziţiei în
sistem informatic, iar în măsura în care apărătorul va fi de acord, va fi
prezent pe timpul percheziţiei în sistem informatic.
d. După verificarea îndeplinirii condiţiilor de mai sus, se vor
prezenta persoanelor de fată autorizaţia de percheziţie în sistem informatic şi
sistemul informatic de percheziţionat, pentru verificarea integrităţii
sigiliului.
e. Persoana în cauză va fi întrebată dacă pe sistemul informatic
ce urmează a fi percheziţionat există date sau informaţii interzise la deţinere
conform legii sau care ar putea interesa dosarul, iar în cazul în care
răspunsul este afirmativ, i se va solicita să indice verbal locaţia în care aceste
date există.

Asigurarea integrităţii datelor informatice

Se verifică integritatea sigiliului aplicat sistemului informatic

sau mediului de stocare a datelor ce urmează a fi percheziţionat, după care
acesta se desigilează;
Percheziţia în sistem informatic se va efectua folosindu-se
aplicaţii informatice dedicate şi asigurându-se protejarea la scriere a datelor
de pe mediul ce urmează a fi percheziţionat, atât prin dispozitive speciale
("writeblockers") cât şi în funcţie de caracteristicile mediului respectiv.
Mediile de stocare a datelor se vor manevra cu atenţie,
prevenindu-se expunerea acestora la câmpuri electromagnetice puternice,
şocuri, contactul cu lichide etc.
Tichirel Constatin Reguli tactice de efectuare a
percheziţiei domiciliare

În situaţia în care prin autorizaţia de percheziţie se dispune

efectuarea percheziţiei cu efectuarea de copii, copierea datelor de pe mediul
de stocare în cauză se va efectua, de asemenea, folosindu-se aplicaţii
informatice dedicate pentru efectuarea de percheziţii în sistem informatic.

Rezultatele percheziţiei electronice vor fi consemnate intr-un

proces verbal asemănător ca modalitate de întocmire cu cel de percheziţie
domiciliară.