Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Învățământul secundar superior oferă absolvenţilor învăţământului obligatoriu (gimnaziu și ciclul

inferior al liceului, respectiv, ai învățământului profesional) posibilitatea de a se specializa în diverse
domenii - teoretice, profesionale şi vocaţionale.

Absolvenţii învățământului profesional/profesional dual dobândesc cunoştinţe, deprinderi şi

competenţe preponderent pentru ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel
3, 4 şi 5, conform Cadrului Naţional al Calificărilor. Totodată, absolvenţii de învăţământ profesional,
inclusiv dual, pot continua studiile în învăţământul liceal.

Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a

Curriculumului naţional. Acesta descrie aşteptările exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului
primar, al învăţământului obligatoriu şi al învăţământului preuniversitar, prin raportare la: cerinţele
exprimate în Legea educaţiei naţionale, nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în alte
documente de politică educaţională şi în studii de specialitate; finalităţile învăţământului;
caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
Potrivit Legii educaţiei naţionale, nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, este necesar ca
întregul proces de predare-învăţare-evaluare să fie orientat de construirea competenţelor cheie.

Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe formarea competenţelor

cheie. Curriculumul naţional pentru învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi
diversificarea acestor competenţe. Pornind de la această premisă, profilul de formare al absolventului
de învăţământ preuniversitar este structurat pe baza a 8 competenţe cheie:

comunicare în limba maternă

comunicare în limbi străine
competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
competenţă digitală
a învăţa să înveţi
competenţe sociale şi civice
spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
sensibilizare şi exprimare culturală.

Pentru învăţământul profesional şi pentru învăţământul liceal tehnic şi vocaţional,

curriculumul se centrează pe dobândirea rezultatelor învăţării. Rezultatele învăţării sunt exprimate în
termeni de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite pe parcursul diferitelor situaţii de învăţare şi sunt
definite în funcţie de specializare sau calificare. Rezultatele învăţării sunt descrise prin standardele de
pregătire profesională care, la rândul lor, sunt elaborate pe baza standardelor ocupaţionale în vigoare.
În curriculumul pentru învăţământul profesional şi tehnic şi pentru cel vocaţional, competenţele cheie
sunt integrate în unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate.

Planurile-cadru pentru învăţământul preuniversitar sunt elaborate pentru fiecare nivel de învăţământ
de către instituţiile şi organismele abilitate ale MECS, conform Metodologiei privind elaborarea şi
aprobarea curriculumului şcolar – planuri cadru de învăţământ şi programe şcolare
[1] (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei nr. 3593/2014). În ceea ce priveşte specializarea
studiilor, structura învăţământului secundar superior este următoarea:

Liceu (ciclul inferior şi ciclul superior) este organizat în trei filiere de studiu - teoretic,
tehnologic şi vocaţional, divizate în profiluri şi specializări:

Filiera Teoretic:
Profil Real: 2 Specializări (Matematică-informatică; Ştiinţe ale naturii).
Profil Uman: 2 Specializări (Filologie; Ştiinţe sociale).
Filiera Tehnologic:
Profil Tehnic, 11 Specializări.
Profil: Servicii, 3 Specializări.
Profil: Resurse naturale şi protecţia mediului, 5 Specializări.
Filiera Vocaţional:
Profil: Militar, 3 Specializări.
Profil: Teologic, 10 Specializări.
Profil: Sportiv, 54 Specializări (discipline sportive).
Profil: Arte, 5 Specializări.
Profil: Pedagogic, 5 Specializări.

Pregătirea prin învăţământul professional şi tehnic se realizează pe baza standardelor de pregătire

profesională aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Standardele sunt propuse de
Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi sunt elaborate în urma
consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza
standardelor ocupaţionale aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Standardele de
pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu
există standarde ocupaţionale actualizate.

Curriculum, discipline de studiu, număr de ore

Conţinutul învăţământului pentru nivelul secundar este stabilit în Curriculumul Naţional Curriculum
Național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din
învăţământul preuniersitar.

Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu obligatorii şi opţionale,

precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.

Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din

învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului
Educaţiei Naționale. Ele sunt aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei.

Planurile-cadru din învăţământul secundar grupează disciplinele de studiu pe şapte arii

curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie
fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu opţionale se elaborează la nivelul unităţilor

de învăţământ. Sunt consultați: Consiliul Profesoral, Consiliul Consultativ al Elevilor, structurile
asociative ale părinţilor, precum şi a reprezentanţii comunităţii locale. Programele şcolare sunt
aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se
stabileşte prin planurile-cadru. Sunt respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi al
echităţii, cât şi principiul relevanţei şi al descentralizării.

Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi
evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
respectiv.Profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea
elevilor capabili de performanţe superioare.

Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele

componente:

trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi
alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil
curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de
anul de studii, filieră, profil, specializare
curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare
proprii fiecărei unităţi de învăţământ.

Curriculum la decizia școlii se constituie atât din opționale ofertate la nivelul unității de învățământ
cât și din opționale la nivel național (aprobate prin Ordin al Ministrului Educației).

Tipuri de opționale

Opţional ca disciplină nouă

introduce un obiect de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun şi/sau în
curriculumul diferenţiat pentru un anumit profil/pentru o anumită specializare.
presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe şcolare,
precum și abordarea de noi competenţe specifice/ obiective de referinţă şi noi
conţinuturi.
Opţional integrat
introduce, ca obiect de studiu, o nouă disciplină, structurată în jurul unei teme
integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.
presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe şcolare,
precum și abordarea de:
noi competenţe specifice/ obiective de referinţă – integrative
noi conţinuturi – interdisciplinare. Noutatea este definită faţă de programele şcolare
ale disciplinelor de trunchi comun.

Activităţi de predare-învăţare organizate pe grupe separate cu minimum 10 elevi se pot organiza în

următoarele situaţii:

activităţi organizate în cadrul curriculumului la decizia şcolii şi/ sau activităţi extracurriculare
studiul intensiv al unei limbi moderne
studiul limbilor moderne pentru clase bilingve
studiul intensiv al informaticii.

Pentru învăţământul profesional, liceal, filiera tehnologică, planurile-cadru cuprind următoarele

componente:

trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline/ module de
pregătire, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate calificările profesionale din cadrul unui
 domeniu/profil
curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de
anul de studii, domeniu/profil, calificare profesională
curriculum în dezvoltare locală, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei
curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ. Oferta este realizată în parteneriat cu agenţi
economici, pentru a asigura cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la
cerinţele pieţei muncii locale.

Programa şcolară este un document curricular reglator care conţine oferta educaţională a unui
anumit domeniu disciplinar sau a unui domeniu de cunoaştere în concordanţă cu statutul pe care
acesta îl are în planul-cadru de.

Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul secundar superior sunt

elaborate de comisii naţionale de specialitate, sub coordonarea ştiinţifică a unor experţi în curriculum.
Comisiile naţionale de specialitate sunt formate din cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi
superior, din inspectori şi din specialişti . În urma dezbaterilor publice, planurile-cadru de învăţământ
şi programele şcolare sunt aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei. Ele deven documente
normative obligatorii pentru întregul sistem naţional de învăţământ.

În învăţământul cu predare în limba română, elevii aparţinând minorităţilor naţionale pot studia, la
cerere, disciplina limba şi literatura maternă. Disciplina are acelaşi număr de ore şi aceeaşi poziţie în
planul cadru de învăţământ ca şi disciplina limba şi literatura română.

În învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în planul-cadru corespunzător filierei,

profilului şi specializării/ domeniului de pregătire se include, în aria curriculară limbă şi comunicare,
disciplina limba şi literatura maternă.Disciplina are acelaşi număr de ore şi aceeaşi poziţie ca şi
pentru disciplina limba şi literatura română.

Pentru filierele teoretică şi vocaţională, în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat sunt cuprinse
alocările orare corespunzătoare tuturor disciplinelor de învăţământ care se studiază în mod
obligatoriu în cadrul unei specializări.

Metode şi materiale didactice

Metodele didactice sunt alese astfel încât să conducă la atingerea finalităţilor propuse pentru nivelul
educaţional, la realizarea obiectivelor propuse pentru fiecare disciplină. Ele trebuie să corespundă
particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor.

Cadrul didactic este responsabil de alegerea metodelor. Sunt luate în considerare structura clasei,
materialele didactice existente în şcoală şi sunt urmate orientările metodologice oferite în
Curriculumul Naţional şi materialele publicate pentru cadre didactice.

În timpul lecţiilor, managementul clasei este în întregime în responsabilitatea cadrului didactic.

Cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii , pe grupe sau individual –
în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

Programul de predare-învăţare individual poate fi organizat numai în cadrul activităţilor de după

cursuri şi părinţii trebuie în mod obişnuit să suporte costurile necesare.

Referitor la metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni generale: metode
bazate pe comunicare orală, metode de învățare și explorare prin descoperire, metode interactive
centrate pe elev, pregătire practică.
La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema de casă pentru ora
următoare. Tema de casă solicită rezolvarea unor exerciţii, realizarea unor eseuri sau activităţi etc.
alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii . În unele cazuri elevii sunt de asemenea
solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice – cum ar fi măsurători, observaţii,
mici proiecte practice etc. La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul
în care s-a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze. Ministerul Educaţiei
Națíonale recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casă să se ţină cont de
nevoia tinerilor de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative.

Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare precizează că pot fi

utilizate la clasă numai manualele şcolare şi materiale auxiliare aprobate de Ministerul Educaţiei
Naționale. În funcţie de nivelul elevilor, fiecare cadru didactic stabileşte şi recomandă la începutul
anului şcolar manualul pentru fiecare disciplină.

Materiale tipărite pot fi achiziţionate de biblioteca unităţii de învăţământ sau pot fi recomandate de
cadrul didactic şi achiziţionate de elevi.

Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de predare-învăţare a fost puternic

impulsionată de informatizarea învăţământului.

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/teaching-and-learning-general-upper-secondary-educatio
n-49_ro

Links
[1] http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2014/08/Metodologie-Curriculum.pdf