DANIELA JEDER

Conform lucrării:
TEORIA ŞI METODOLOGIA
CURRICULUMULUI -EDP

Abordări teoretice şi demersuri practice

(adaptare pentru programul de studii Conversie profesională USV)

Curs 5
 Capitolul 5

Trunchi comun – Curriculum de diferenţiere,

Curriculum la decizia şcolii (TC, CD, CDS)

Conţinuturi:
1. Oferta educaţională – de la obligatoriu la opţional şi facultativ
2. Curriculum nucleu /trunchi comun – curriculum de diferenţiere
– ofertă curriculară obligatorie
3. CDŞ - pentru învăţământul primar şi gimnazial
4. Tipuri de CDS întâlnite în învăţământul liceal
5. Elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale

Cuvinte şi expresii cheie:

trunchi comun, curriculum de specializare, curriculum la decizia şcolii,
curriculum elaborat în şcoală, disciplină opţională.

2
 1. Oferta educaţională – de la obligatoriu la opţional şi facultativ
Oferta educaţională este prezentată la nivelul trunchiului comun sau
curriculum-ului nucleu, curriculum-ului de diferenţiere şi curriculum-ului la
decizia şcolii (precizate în planul cadru de învăţământ).
Trunchiul comun sau curriculumul nucleu - reprezintă oferta curriculară
obligatorie, presupune activităţi comune pentru toţi elevii şi se parcurge în
numărul minim de ore precizat în planul- cadru, pentru fiecare disciplină şcolară.
Curriculum de diferenţiere – este specific nivelului de învăţământ liceal şi
constă din discipline obligatorii pentru anumite profiluri şi specializări. (exemplu
–Teoria şi metodologia curriculumului, Teoria educaţiei, Practica pedagogică-
pentru profilul pedagogic etc. )
Curriculum la decizia şcolii – reprezintă oferta educaţională propusă la
nivelul şcolii în conformitate cu nevoile şi interesele elevilor şi comunităţii locale;
este exprimat prin numărul de ore alocate în scopul elaborării şi derulării
propriului proiect curricular.
La nivelul Curriculumului Naţional precizează următoarele tipuri de curriculum:
curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii și curriculum diferenţiat.
În sprijinul unei mai bune înţelegeri a temei abordate, vom prezenta
succint componentele curriculumului, urmând ca într-un capitol
următor să intervenim cu detalieri.
- Curriculum Naţional pentru învăţământ obligatoriu - Cadru de Referinţă -
document de politică educaţională, cu rol de reglare a proceselor şi
produselor sistemului curricular.

- Planurile – cadru de învăţământ pentru clasele Pregatitoare – clasa a XII

a- documente care stabilesc ariile curriculare,
obiectele/disciplinele/modulele de studiu şi resursele de timp / plaja orară
(numărul minim şi maxim de ore) necesare abordării acestora.

- Programele şcolare, documente care stabilesc nota de prezentare,

competenţe generale, competenţe specificem exemple de activități de
învățare, conţinuturile învăţării precum şi sugestiile metodologice pentru
fiecare disciplină existentă în planurile – cadru de învăţământ;

3
 Manuale alternative – documente şi instrumente suport pentru profesori,
dar mai ales pentru elevi, organizare şi elaborate conform programelor şcolare.
- Auxiliare curriculare - ghiduri, norme metodologice şi materiale suport
pentru profesori şi elevi care prezintă şi explică condiţiile de aplicare şi
monitorizare ale procesului curricular.

2. Curriculum nucleu /trunchi comun – curriculum de diferenţiere –

ofertă curriculară obligatorie
- Curriculum-ul Reprezintă trunchiul comun şi indică materia obligatorie ce
nucleu/trunchi trebuie parcursă în numărul minim de ore stabilit în planul
comun cadru de învăţământ. Aşadar, la nivelul curriculum-ului
nucleu sunt precizate finalităţile şi conţinuturile obligatorii
pentru toţi elevii din toate şcolile româneşti; Totodată, acesta
este principalul reper pentru elaborarea probelor de evaluare
cu caracter naţional cum sunt, de exemplu, cele de
bacalaureat, asigurând astfel egalitatea de şanse tuturor
elevilor.

- Este reprezentat de oferta educaţională stabilită la nivel

central, prezentată printr-un grup/pachet de discipline
cu orele alocate acestora, care au statut de discipline
obligatorii; aceasta ofertă educaţională este diferenţiată
Curriculum diferenţiat pe profiluri şi specializări şi vine în întâmpinarea nevoii
elevilor de a se specializa. Exemplu de discipline ce
aparţin curriculumului diferenţiat – pentru filiera
vocaţională–profiul pedagogic: Introducere în
pedagogie şi teoria curriculumului; Teoria şi practica
instruirii şi evaluării, Didactici inovative în viziune
transdisciplinară, Managementul clasei de elevi,
Psihologia vârstelor etc.)

4
Curriculum-ul la - Curriculum la decizia şcolii sau CDŞ este precizat în
decizia şcolii planul-cadru de învăţământ prin diferenţa dintre
numărul maxim şi minim de ore (stabilit pe săptămână,
şi an de studiu). Astfel, la nivelul şcolii se iau decizii în
legătură cu modul de utilizare a acestor ore din plaja
orară; în acest scop, şcoala poate opta pentru o variantă
de CDŞ, prezentându-şi oferta educaţională care este în
concordanţă cu interesele, cu nevoile elevilor şi
comunităţii locale.

3. CDŞ - pentru învăţământul primar şi gimnazial

Prezentăm mai jos variantele de CDŞ pentru care se poate opta în învăţământul
primar şi gimnazial:
1.curriculum -Această variantă de CDS presupune propunerea disciplinelor
elaborat în opţionale care să vină în întâmpinarea nevoilor elevilor şi
şcoală comunităţii locale. Se va putea opta pentru o variantă sau alta de
opţional, urmărindu-se anumite aspecte cum sunt cele referitoare la
resursele de care dispune şcoala, un anumit specific al şcolii sau
zonei, interesele de învăţare şi nevoile elevilor etc.
Curriculum elaborat în şcoală propune:
- Oferta naţională a disciplinelor opţionale; în acest sens vă
sugerăm să consultaţi site-ul Ministerului Educaţiei www.edu.ro
unde veţi găsi prezentate diverse programe pentru discipline
opţionale (care sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei),
ce pot fi consultate şi/sau preluate pentru a fi aplicate la clasă.
- Programele disciplinelor opţionale ofertate la nivel naţional sunt
exemple de bune practici, rezultate ale aplicării unor proiecte
naţionale etc.
- Oferta fiecărei unităţi de învăţământ cu privire la disciplinele
opţionale; programele disciplinelor opţionale sunt elaborate de
cadrele didactice ale şcolii.
Considerăm însă că exerciţiul proiectării programelor pentru
disciplinele de opţional este un câştig pentru fiecare profesor în parte
şi, cu siguranţă, şi pentru elevi, dacă ţinem cont de faptul că
profesorul cunoaşte potenţialul elevilor, interesele şi abilităţilor

5
 acestora și are capacitatea de a gândi şi oportunitatea de a propune
discipline mai adaptate şi mai bine construite în funcţie de aceste
detalii.

3.1 Variante de opţional pentru învăţământul primar şi gimnazial

Conformn Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, din
05.02.2021 Modificări (...), Referințe (1) Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
159 din 16 februarie 2021:

«Art. 2.
În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
curriculum, în sens larg, reprezintă ansamblul structurat al proceselor și al
experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar; în sens
restrâns, cuprinde ansamblul coerent al documentelor de tip reglator care descriu un
parcurs de învățare pe care școala îl oferă elevului;
curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ
și al programelor școlare din învățământul preuniversitar; acesta cuprinde un set de
documente care reglementează modalitățile prin care școala poate asigura atingerea
finalităților educaționale, astfel încât să ofere fiecărui elev șanse egale pentru
dezvoltarea personală și profesională, pentru inserția socială;
Art. 3. -
(1) Curriculumul la decizia școlii (CDS) constituie un segment al curriculumului
național, care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului
proiect curricular.
(2) Pentru învățământul profesional și tehnic, curriculumul la decizia școlii se numește
curriculum în dezvoltare locală (CDL), conform art. 65 alin. (5) din Legea educației
naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(3) CDL se organizează și se realizează conform unei metodologii specifice.

Art. 4. -
(1) CDS constituie o ofertă educațională care promovează trasee particulare de
învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, a
unor performanțe diferențiate, a nevoilor comunității locale.

(2) CDS cuprinde discipline/domenii de studiu/module de pregătire opționale ofertate

la nivel național și/sau discipline/domenii de studiu/module de pregătire opționale
ofertate la nivelul unităților de învățământ, numite generic opționale.
Art. 5. -
Numărul de ore pe săptămână alocat pentru CDS este stabilit prin planul-cadru de
învățământ pentru fiecare nivel de învățământ și clasă, după caz, în funcție de filieră,
profil, specializare/calificare, și respectarea acestuia este obligatorie pentru toate
unitățile de învățământ cărora li se aplică acel plan- cadru.
Art. 6. -
(1) Oferta națională de CDS aprobată și promovată la nivel național cuprinde
discipline/domenii de studiu opționale relevante pentru toți elevii, în raport cu
finalitățile educaționale.
(2) Programele școlare ale disciplinelor/domeniilor de studiu promovate în oferta
națională de CDS pot fi propuse de: ministerul educației, instituții aflate în
subordonarea sau coordonarea ministerului educației, alte organizații și instituții cu
experiență în domeniul educației, inclusiv ca rezultat al dezvoltării sau pilotării în
proiecte educaționale de interes național.
(3) Programele școlare ale disciplinelor/domeniilor de studiu promovate în oferta
națională de CDS respectă criterii de calitate, precum: relevanță în raport cu prioritățile
de politică educațională (educație incluzivă, educație pentru dezvoltare durabilă,
educație pentru sănătate, educație pentru cetățenie democratică, cetățenie digitală etc.);
reflectarea unor teme de actualitate în raport cu profilul de formare al absolventului, cu
mediul social și profesional; complementaritate în raport cu oferta de trunchi comun
sau de curriculum diferențiat; caracter inovativ din perspectivă științifică sau
metodologică.
(4) Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu promovate în oferta
națională de CDS se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Art. 7.
(1) Opționalele ofertate la nivelul unității de învățământ au ca reper nevoile și interesele
de învățare ale elevilor, resursele umane și materiale ale școlii, contextul cultural, social
și economic local.
(2) Aprobarea proiectelor de programe școlare pentru opționalele incluse în oferta
unității de învățământ se face conform prevederilor prezentei metodologii.»

Sunt două variante de opţional pentru care se poate opta în învăţământul

primar, gimnazial și liceal:

Tipurile de Definiție: Caracteristici:

opționale
A. Opționale de aprofundare
- acel tip de opțional care are - nu necesită denumire și programă
ca scop realizarea unui nouă;
parcurs suplimentar pentru - se păstrează aceleași competențe
dezvoltarea competențelor specifice și aceleași conținuturi din
specifice prevăzute de programa școlară de trunchi comun;
programa școlară a unei - Se elaborează un document, anexă la
discipline de trunchi comun, programa școlară de trunchi comun,
prin noi activități de care cuprinde:
învățare. 1.Justificarea propunerii acestui tip
de opțional, pe baza unei analize de
nevoi realizate la nivelul clasei
respective;
 2.lista de noi activități de învățare
pentru dobândirea competențelor
specifice prevăzute de programa de
trunchi comun;
- Nu necesită rubrică nouă în
catalog; calificativele/notele și
absențele se trec în rubrica disciplinei
de trunchi comun
b) Opțional ca nouă disciplină/nou domeniu de studiu

b.1) Opțional acel tip de opțional care -necesită denumire și programă

ca nouă introduce o disciplină nouă școlară nouă;
disciplină față de cele incluse în
trunchiul comun sau în - programa școlară se elaborează
curriculum diferențiat sau respectând structura programelor de
introduce noi domenii/teme trunchi comun;
corespunzătoare unei
discipline din trunchiul - necesită rubrică nouă în catalog.
comun sau din curriculum
diferențiat ori le dezvoltă pe
cele existente.

b.2) Opțional acel tip de opțional structurat -necesită denumire și programă

integrat din perspectiva domeniilor de
cunoaștere, în jurul unei teme
integratoare pentru o anumită
arie curriculară sau pentru
mai multe arii curriculare
școlară nouă;
- programa școlară se elaborează
respectând structura programelor de
trunchi comun;
- necesită rubrică nouă în catalog.
 Elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale
5.1 Structura programei de opţional
Cum se elaborează o programă şcolară de opţional?
Programele pentru disciplinele opţionale trebuie să respecte o
anumită structură, asemănătoare programelor de trunchi comun:

9
 Astfel, se precizează elementele de identificare ale opţionalului, urmate de
structura opţionalului, cu unele particularizări în funcţie de nivelurile de
învăţământ (nivelul preşcolar, nivelul primar /nivelul gimnazial /liceal)
Titlul disciplinei propuse de către profesor (care trebuie să fie atractiv şi
incitant)
Numele propunătorului:
Clasa:
Tipul de opţional:
Disciplina/disciplinele sursă
Nr. de ore/săptămână (se regăseşte în planul cadru de învăţământ)
Durata pentru care se propune opţionalul: (se sugerează o perioadă de un
an)

Pentru învăţământul primar si gimnazial

 Argument
Competenţe specifice  Activităţi de învăţare

 Lista de conţinuturi

 Modalităţi de evaluare

 Bibliografie

Pentru învăţământul liceal

 Argument
 Competenţe specifice  Unităţi de conţinut

Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Bibliografie

Ghidurile metodologice pentru disciplinele de învăţământ, editate de

Ministerul Educaţiei, precizează o serie de amănunte cu privire la

10
modalitatea de redactare a programei de opţional. Am extras în aces sens
următoarele:
În locul Notei de prezentare pe care o întîlnim în cadrul programei
disciplinei de trunchi comun, în programa disciplinei de opţional este
specificat Argumentul; acesta trebuie să se extindă pe o jumătate de pagină
sau o pagină şi să se concentreze asupra motivelor care susţin parcurgea
disciplinei – în mod special pe interesele, nevoile elevilor, ale comunităţii
locale, dar şi pe formarea şi dezvoltarea unor competenţe valoroase pentru
cei care învaţă, interiorizarea unor valori, dezvoltarea unor interese etc.
Finalităţile:
Se vor propune competenţele generale doar dacă disciplina este
proiectată pe o perioadă mai mare de un an. Altfel, se formulează doar
competenţe specifice. În cazul opţionalelor propuse pe mai mulţi ani, se vor
elabora programe pentru fiecare an în parte şi se vor indica finalităţile astfel
încât să se observe evoluţia /progresia pe fiecare etapă.
Competenţele specifice
Acestea se vor elabora conform celor din programele disciplinelor
sursă/ de trunchi comun, dar nu le vor relua, pentru că, aşa cum am precizat
deja, reluările nu fac decât să aprofundeze ceea ce este propus la nivelul
programei școlare, or opţionalul urmăreşte îmbogăţirea, dezvoltarea,
evoluţia în diverse planuri: cognitiv, atitudinal, volitiv.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale ale
disciplinei/disciplinelor sursă, sunt construite pentru un an de studiu şi se
formulează utilizând infinitivul lung (utilizarea.. aplicarea...etc.); aceste
competenţe sunt însoţite de unităţi de conţinut în cazul programelor pentru
liceu.
Lista de conţinuturi/unităţi de conţinut cuprinde temele, subtemele,
informaţiile care vor sprijini realizarea / formarea competenţelor propuse;
toate acestea sunt de fapt mijloace de formare.
În cazul învăţământului primar și gimnazial se indică modalităţile de
evaluare utilizate, se menţionează instrumentele care sunt propuse în cadrul
opţionalului (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect
etc.). Acestea nu trebuie detaliate, ci doar indicate.
În cazul programelor de liceu se indică sugestiile metodologice – ca şi
în programele de trunchi comun, cuprind recomandări cu privire la
metodologia utilizată pentru aplicarea opţionalului (aspecte ce se referă la
activităţile de predare, învăţare şi evaluare, modalităţi de desfăşurare a
lecţiilor, metode adecvate parcurgerii unor teme, activităţi de învăţare,
construirea anumitor tipuri de strategii, utilizarea instrumentelor

11
multimedia în cadrul activităţilor, construirea unor situaţii de învăţare, de
evaluare etc.)
În programele de opţional pentru gimnaziu şi liceu – trebuie specificate
valorile şi atitudinile urmărite a fi formate /interiorizate în cadrul
opţionalului.
Programele de opţional trebuie să conţină şi bibliografia (unde sunt
indicate materialele/lucrările consultate pentru elaborarea programei
şcolare de opţional şi cursului aferent).

5.2 Listă de verificare a CDŞ

Competenţele generale Sunt aceleaşi cu ale programelor de

Competenţele specifice sunt:
Conţinuturile sunt:
trunchi comun ?
- Fundamentează competenţele
specifice?
- Sunt precizate doar dacă opționalul
este gândit pentru mai mulți ani?
- în număr corespunzător?
- corelate cu tema opţionalului?
- adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevului?
- unice (sau se repetă sub diferite forme)?
- altele decât în programa de trunchi comun ?
- corelate cu competenţele specifice?
- altele, decât cele în programa de trunchi
comun?
- resursă cuprinzătoare pentru competenţe
specifice?
- organizat articulat, sistematic?
- astfel încât să se cumuleze şi să permită
progresul?
- entităţi esenţiale, fără contradicţii?
- posibil de învăţat , adaptate la experienţa
elevului?
- adecvate intereselor, nevoilor prezente şi
viitoare ale elevului?

Activităţile de învăţare: - duc la dezvoltarea competenţelor propuse?

- pot fi organizate efectiv? Cum?
- presupun activitatea nemijlocită a elevului?
- permit învăţarea în cooperare?

12

Respectarea structurii
standard a programei
III. Elemente de calitate
- conţin referiri la utilizarea resurselor
materiale?
Argument
Competenţe specifice
Exemple de activități de învățare
Conţinuturi,
Evaluare
Bibligrafie
Respectarea particularităţilor de vârstă ale
elevilor
Concordanţă cu etosul şcolii, cu interesele
elevilor şi cu nevoile comunităţii
Conţinutul argumentului
Oportunitatea opţionalului
Realismul în raport cu resursele disponibile
Corelarea competenţelor cu conţinuturile
Corelarea competenţelor cu situaţiile de
învăţare propuse la sugestii metodologice
Adecvarea modalităţilor de evaluare la
demersul didactic propus

5.3 Paşii proiectării unei programe pentru o disciplină opţională

Realizarea unei programe pentru o disciplină opţională implică mai întâi
consultarea planului-cadru de învăţământ, programa sau programele disciplinelor
sursă, manualele, dar şi alte surse bibliografice.
Pasul 1. Se realizează o analiză de nevoi ale elevilor, apoi o analiză
a oportunităţilor educaţionale la nivelul comunităţii locale.
Pasul 2. Elaborarea programei şcolare pentru disciplina opţională:
a . Elaborarea machetei programei de opţional cu elementele
specifice nivelurilor şcolare

Structura programei de opţional

pentru învăţământul primar,
gimnazial și liceal

13
 Nota de prezentare
Competențe generale
Competenţe Exemple de
specifice activităţi de învăţare
Conţinuturi ale învăţării

Sugestii metodologice
Bibliografie

b. formularea notei de prezentare tinând cont de aspectele ce motivează

parcurgerea opţionalului, importanţa studierii temelor propuse, formarea
competenţelor, interiorizarea valorilor, formarea atitudinilor etc.
( vezi modelul programelor disciplinelor de trunchi comun)
b. precizarea competenţelor generale ce se preiau din programele
disciplinelor sursă/de trunchi comun
c. formularea competenţelor specifice (acestea se formulează pentru o
perioadă de un an de studiu şi trebuie să derive din competenţele
generale ale disciplinelor sursă)
d. în programele pentru învăţământul primar fiecare competență
specifică este însoţit de exemple de activităţi de învăţare, apoi sunt
precizate conţinuturile;

e.elaborarea sugestiilor metodologice.

f.precizarea bibliografiei
definitivarea programei disciplinei propuse

Pasul 3. Elaborarea materialului suport pentru derularea disciplinei de

opţional.

5.4 Etape în elaborarea şi aprobarea Curriculumului la Decizia Şcolii

Legea Educaţiei Naţionale din ianuarie 2011, prevede o serie de etape
pentru elaborarea şi aprobarea curriculumului la decizia şcolii:
14
 a. Fundamentarea propunerilor privind curriculumul la decizia şcolii prin:
-realizarea unei analize de nevoi, la nivelul elevilor înscrişi în şcoală,
-realizarea unei analize de oportunităţi educaţionale, la
nivelul contextului socio-economic local
Acestea se realizează de către echipa managerială a şcolii şi de către
membrii comisiilor metodice;
b. Formularea de către cadrele didactice de propuneri privind curriculumul
la decizia şcolii prin consultarea consiliului elevilor, părinţilor elevilor; se
realizează o analiză a resurselor necesare aplicării acestora. Acestea includ
prezentarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice şi a
conţinuturilor vizate în raport cu numărul de ore solicitate.
În acest proces sunt implicate cadrele didactice, Consiliul elevilor şi
părinţii .
c. Stabilirea ofertei curriculumului la decizia şcolii – de către Consiliul
de administraţie şi Comisia pentru curriculum.
d. Avizarea ofertei de CDŞ de către Consiliul profesoral
e. Prezentarea ofertei de CDŞ, elevilor şi părinţilor elevilor, la nivelul
învăţământului primar, gimnazial şi liceal. Exprimarea în scris de către
părinţii elevilor din învăţământul primar şi gimnazial a opţiunilor privind
curriculumul la decizia şcolii care urmează să fie studiat în anul şcolar
următor. Exprimarea în scris de către elevii din învăţământul liceal a opţiunilor
privind curriculumului la decizia şcolii care urmează să fie studiat în anul
şcolar următor. În această etapă sunt implicaţi diriginţii claselor, profesorii
care propun opţionalele, elevii şi părinţii acestora.
f. Centralizarea opţiunilor privind curriculumul la decizia şcolii exprimate
de elevi şi/sau părinţii acestora. Se implică diriginţii.
g. Definitivarea, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru fiecare clasă, a
opţionalelor care urmează să fie studiate de către elevi în anul şcolar următor.
De această activitate răspund diriginţii şi Comisia pentru curriculum.
h. Informarea inspectoratelor şcolare cu privire la opţionalele care se derulează
la nivelul fiecărei clase dintr-o şcoală pe parcursul anului şcolar respectiv. Sunt
implicate aşadar şi inspectoratele şcolare.
i. Elaborarea programelor şcolare pentru opţionale de către profesorii
propunători.
j. Aprobarea programelor şcolare pentru opţionale de către Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ. (vezi Legea Educaţiei Naţionale 2011)

15
 Putem trage concluzia că "formatorii trebuie să fie interesaţi în a învăţa dintr-
o varietate de surse despre cum şi-ar putea îmbunătăţi predarea. Aceştia realizează
că curriculum-ul are nevoie să conţină diferite modalităţi de a încuraja (elevii n.n)
studenţii să înveţe, dar, în acelaşi timp, trebuie să ţină cont că există o varietate
de stiluri de învăţare şi să încerce să se plieze într-o măsură cât mai mare pe
acestea." ( Monica Turturean, 2009, p. 188)

Opționalul în învățământul preșcolar:

ACTIVITĂŢILE OPŢIONALE intră tot în categoria activităţilor de

învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul
zilnic al copilului în grădiniţă.
Conform documentului SUPORT PENTRU EXPLICITAREA ȘI ÎNȚELEGEREA UNOR CONCEPTE ȘI
INSTRUMENTE CU CARE OPEREAZĂ CURRICULUMUL PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE:

„Procedura de selecție a activităților opționale prevede ca acestea să fie alese în

anul școlar anterior, pentru anul școlar viitor și prevede etape și termene clare
pentru: elaborarea a minimum 2-3 miniprograme de opționale de către cadrul
didactic, prezentarea acestora în ședințele cu părinții, alegerea de către părinți a
opționalului potrivit pentru copil, aprobarea acestora de către Consiliul de
Administrație al instituției școlare, transmiterea tabelelor cu opționalele propuse
pentru anul școlar viitor către I.S.J., în vederea avizării acestora de către
inspectorul de specialitate și definitivarea ofertei curriculare a instituției pentru
anul școlar viitor.

Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se acordă o plajă orară

de 0-1 activitate/săptămână. Activităţile opţionale intră în categoria
activităţilor de învăţare, respectiv a celor pentru dezvoltare personală şi se
includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Programa unei activităţi
opţionale poate fi elaborată de educatoare şi, în acest caz, va fi avizată de
inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă din oferta de programe opționale
avizate de MEN sau de ISJ.
Activităţile opţionale se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în
vigoare. Cadrele didactice care desfăşoară activităţi opţionale au libertatea de a-
şi alege ziua, în funcţie de programul stabilit, timpul afectat fiind cel destinat
activităţilor cu preşcolarii, în funcţie de vârsta copiilor şi specificul grupei.
Activităţile opţionale au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile şi
abilităţile copiilor.

Precizări privind procedura de selecţie a activităţilor opţionale

16
 Selecţia activităţilor opţionale se face în conformitate cu Calendarul elaborat
de IŞJ şi transmis în unităţile de învăţământ, acesta având la bază documente
emise de MEN (ROFUIP, altele), dar şi cu Procedura operaţională elaborată la
nivelul instituţiei de învăţământ. Calendarul cuprinde activităţi, etape,
responsabilităţi şi documente necesare a fi întocmite care se constituie în dovezi
(procese-verbale, proiecte de miniprograme, fişe de avizare, tabele
centralizatoare, acorduri scrise ale părinților și chestionare completate de părinți
și cadrele didactice etc.). Parcurgerea activităţilor din calendar/procedură se face
într-o perioadă stabilită şi previzionează oferta de opţionale pentru următorul an
şcolar.

De regulă, activitatea de selecţie a opţionalelor debutează cu colectarea

propunerilor venite dinspre cadrele didactice, în cadrul comisiei metodice,
ţinându-se cont de pregătirea de specialitate, înclinaţii, aptitudini ale cadrelor
didactice dar şi de nevoile copiilor şi dorinţele părinţilor, de baza materială
existentă în grădiniţă, de specificul local și/sau de alte criterii. Propunerile
cadrelor didactice sunt centralizate de comisia pentru curriculum în „Oferta de
opţionale” aceasta fiind supusă validării Consiliului profesoral. Cadrele didactice
informează părinţii despre „oferta de opţionale”, colectează opţiunile acestora, cu
ajutorul unor instrumente specifice (chestionar, interviu), astfel oferta fiind
îmbogăţită şi cu propunerile părinţilor. După definitivarea ofertei de activităţi
opţionale, cadrele didactice elaborează proiecte de miniprograme pentru
opţionalele precizate în ofertă, acestea fiind evaluate în cadrul comisiei pentru
curriculum. Avizarea unui opţional se face de către conducerea instituţiei.
Miniprogramele însoţite de fişele de avizare sunt supuse avizării inspectorului de
specialitate şi aprobării inspectorului general adjunct din cadrul IŞJ. Tabelul
centralizator cuprinzând activităţile opţionale stabilite a se desfăşura într-un an
şcolar/semestru, aprobat de CA şi de IŞJ, face dovada existenţei curriculumului la
decizia grădiniţei.

La începutul anului şcolar, în primele două săptămâni, în cadrul adunărilor

generale, părinţii selectează din oferta aprobată opţionalul la care doresc să
participe copiii lor. Activităţile opţionale selectate sunt aprobate în Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ.“

17
 Structura orientativă a
programei pentru activitatatea opţională în învățământul preșcolar

Denumirea opţionalului
Numele cadrului didactic
Nivelul/grupa
Numărul de activităţi/săptămână
Durata opţionalului
Tipul opţionalului
Argument
Domeniul/domeniile de dezvoltare
Dimensiuni ale dezvoltării (pentru fiecare domeniu de dezvoltare)
Comportamente vizate/de urmărit (pentru fiecare dimensiune de
dezvoltare)
Planificarea calendaristică a activităţilor

Dimensiunea 1
Conţinutul Comportamente Activităţi de Strategii/
învăţării vizate învăţare / Tema indicatori de
Mijloc de evaluare
realizare

Dimensiunea 2

Bibliografe

Precizare:
Ministerul Educației oferă o listă cu propuneri de programe de opțional –
pe care profesorii o pot consulta și de unde își pot alege discipline pe care să le
parcurgă la clasă.
Căutați pe site-ul binecunoscut: www.ise.ro;
- intrați la Programe școlare învățământ primar,
- apoi selectați Curriculum la Decizia Școlii și veți găsi programele
următoarelor discipline opționale.

18
- Activitati transdisciplinare_clasele I si a II-a

- Consiliere si orientare_clasele I - a IV-a_a V-a - a VIII-a

- Creeaza-ti mediul, clasele a III-a - a IV-a, a V-a - a VII-a

- Cultura si traditii aromane_clasele I - a IV-a

- DE-A ARHITECTURA. Educaţie pentru arhitectură

şi mediu construit_3-4
- Educatie ecologica si de protectie a
mediului_ prescolar_primar_gimnazial
- Educatie europeana_ primar
- Educatie financiara - clasele III, IV

- Educatie pentru sanatate_clasele I - a XII-a

- Educatie pentru societate – cls. preg., I, II

- Filosofie pentru copii - clasele III, IV

- Limba ebraica 1_clasele a III-a - a IV-a

- Limba si literatura maghiara_clasele I - a IV-a

- Mai_intai_caracterul_inv primar.pdf

- Matematica si stiinte in societatea cunoasterii_inv primar si

secundar.pdf
- Pregatiti pentru viata_Clasele 0-IV_opt.pdf

- Sah_inv primar.pdf
- Educatie pentru prevenirea riscului rutier primar

- Joc si miscare_clasa pregatitoare_clasele I si a II-a

19
 Recapitulare:
Trunchiul comun (TC) sau curriculumul
nucleu
- se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregătire obligatorii.
Trunchiul comun:
CDS pentru învăţământul primar şi
gimnazial
- Curriculum la decizia școlii
-opţional la nivelul disciplinei

-reprezintă numărul minim de ore prevăzut -opţional la nivelul ariei curriculare

în plaja orară a unei discipline.; -opţional la nivelul a două sau mai
-oferă egalitate de şanse tuturor elevilor din multe arii curriculare - integrat sau
sistemul de învăţământ public; cross curricular

-reprezintă singurul reper pentru evaluări

externe (ex. examenele de bacalaureat);
Curriculum de diferenţiere /de
specializare
În planurile–cadru pentru învăţământul
liceal se regăseşte, pe lângă TC şi CDS, şi
CD – Curriculum diferenţiat sau de
specializare=discipline care sunt obligatorii
doar pentru anumite filiere, profiluri,
specializări.
Curriculum la decizia şcolii (CDS) Structura programelor de opţional
Pentru învăţământul primar și gimnazial:
Nota de
prezentare
Competențe
Conform Legii Naţionale a Educaţiei, ian. generale
2011:
Competențe Exemple
CDŞ se constituie atât din pachete specifice de activităţi de învăţare
disciplinare opţionale oferite la nivel
naţional, regional şi local, cât şi din pachete Conţinuturi
disciplinare opţionale ofertate la nivelul Sugestii metodologice
unităţii de învăţământ.
Bibliografie
Curriculumul la decizia şcolii se stabileşte
de către consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ ca urmare a consultării
elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor
disponibile.

20
- În cadrul Curriculumului naţional, CDS
are o pondere de:

- 20% în planurile cadru de la învăţământul

obligatoriu;
- 30% în planurile-cadru de la nivel liceal.

Curriculum la decizia şcolii – exprimă

liberatea de decizie la nivelul şcolii şi oferă
experienţe de învăţare adaptate într-o
manieră flexibilă nevoilor elevilor şi
comunităţii locale.

Teme de reflecţie:
1. Analizaţi principiile curriculumului centrat pe elev prezentate mai jos şi
identificaţi modalităţi de aplicare în practica şcolară:
«Principii ale curriculumului centrat pe elev:
-să propună contexte instrucţionale în care învăţarea elevilor să fie activă (elevul
este implicat în rezolvarea de sarcini şi probleme reale),contextuală (cunoştinţele
noi se construiesc pornind de la baza existentă de cunoştinţe a elevului), socială
(promovează cooperarea şi colaborarea între elevi) şi responsabilă (elevul are
posibilitatea de a alege şi este responsabil pentru propria în învăţare);
-să vizeze structurarea situaţiilor de învăţare efectivă în care vor fi angrenaţi
elevii, acţiune ce reclamă cu necesitate prefigurarea experienţelor de învăţare pe
care le vor parcurge aceştia. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare nu o mai
constituie doar structurile cunoaşterii/culturii, ci şi trebuinţele, interesele,
aspiraţiile celor care sunt beneficiarii educaţiei, iar în organizarea învăţării
contează nu numai ce se învaţă, ci şi cum, respectiv, în ce moduri se învaţă, ce
strategii de învăţare utilizează.
-să susţină centrarea prioritară pe procesele mentale, pe dezvoltarea capacităţilor
şi a competenţelor cognitive ale elevilor şi mai puţin pe rezultatele învăţării
(derivate din simpla receptare a conţinuturilor) se impune. O modalitate de
realizare a acestui deziderat constă în crearea unor situaţii de învăţare, utilizarea
unor strategii de instruire care să implice participarea directă a elevului la
rezolvarea problemelor/situaţiilor în contexte reale sau simulate.

21
-să susţină elevii în dezvoltarea capacităţilor de tip metacognitiv (ex. capacitatea
de a învăţa să înveţi), aceste capacităţi fiind esenţiale pentru optimizarea
comportamentului inteligent al elevilor;
-să vizeze dezvoltarea de competenţe transversale la elevi, precum: rezolvarea de
probleme, strategiile de învăţare, deprinderile interpersonale şi sociale,
deprinderile de comunicare, deprinderile de utilizare eficientă a resurselor,
competenţe care devin centrale pentru dezvoltarea pe termen lung a elevilor şi
integrarea lor profesională cât mai eficientă.
-să se adapteze nivelurilor de dezvoltare cognitivă ale elevilor.»
(Dan Potolea, 2012, Ghid, Proiectarea modulară a programelor şcolare, p.45)

Sarcină de lucru:
- Propuneți o programă de opțional pentru o clasă din învățământul primar.

Bibliografie:
- Elena Bălan, Angela Teşileanu, Angela Chiriţescu şi ceilalţi, 2011,
Didactica specializată şi abilitare curriculară, Ministerul Educaţiei
Cercetării Tineretui şi Sportului;
- Rodica Niculescu, 2010, Curriculum între continuitate şi provocare,
Universitatea Universităţii Transilvania din Braşov.
- Ion Negreţ Dobridor, 2008, Teoria generală a curriculumului, Editura
Polirom, Iaşi.
- Sorin Cristea, 2008, Curriculum pedagogic, Vol. I, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
- Monica Turturean, 2009, Formatorul de nivel universitar-un profil al
competenţelor, Editura Sedcom Libris, Iaşi.
- Dan Potolea, 2012, Ghid, Proiectarea modulară a programelor şcolare
(format electronic)

22
Anexe:

23