HG - Camera Agricolă Națională

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E nr. ____
din 2024
Chișinău
Cu privire la aprobarea proiectului de lege

privind organizarea și funcționarea camerelor agricole
------------------------------------------------------------
Guvernul HOTĂRĂȘTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege

privind organizarea și funcționarea camerelor agricole.
Prim-ministru DORIN RECEAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
și industriei alimentare Vladimir BOLEA
Ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru
Y:\1.DRAN\003\2024\HOTARARI\7081\7081_redactat_ro.docx
3
Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
LEGE
privind organizarea și funcționarea camerelor agricole
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul și scopul legii

(1) Prezenta lege stabilește:
a) scopul și sarcinile camerelor agricole;
b) principiile și particularitățile de activitate ale camerelor agricole;
c) funcțiile și atribuțiile camerelor agricole;
d) modul de creare, organizare și funcționare a camerelor agricole;
e) normele privind organele de conducere ale camerelor agricole și
activitatea acestora;
f) aspectele privind finanțarea activității camerelor agricole.
(2) Scopul prezentei legi este:
a) asigurarea dezvoltării unui sistem instituțional agricol eficient și pertinent
pentru realizarea priorităților de dezvoltare a sectorului agricol și a mediului rural;
b) crearea unui cadru legal favorabil dezvoltării și funcționării sistemului
camerelor agricole în Republica Moldova în contextul aderării la Uniunea
Europeană;
c) susținerea dezvoltării comunității agricole și promovarea integrării
tehnologiilor noi, inovațiilor și bunelor practici în procesele agricole.
Articolul 2. Noțiuni principale

În sensul prezentei legi, se utilizează noțiunile definite în Legea nr. 71/2023
cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, precum și următoarele
noțiuni:
bune practici agricole – ansamblu de cunoștințe științifice și tehnice
accesibile fermierilor și altor participanți la activități agricole, care fiind însușite
și implementate corect contribuie la obținerea unei producții agricole calitative și
rentabile, precum și la protecția mediului, limitând consecințele ecologice nefaste
la nivel național, regional și local, pe termen scurt sau lung;
cameră agricolă – organizație profesională autonomă, apolitică și nonprofit,
cu statut de persoană juridică de drept public, creată cu scopul de a reprezenta și
de a proteja interesele fermierilor în dialogul cu autoritățile publice în procesul de
4
luare a deciziilor pe marginea politicii de dezvoltare a agriculturii și a mediului

rural și de a intensifica cooperarea intersectorială.
Articolul 3. Scopul și sarcinile camerelor agricole

(1) Camerele agricole au scopul de a consolida și de a promova un dialog
eficient și durabil al comunității agricole cu autoritățile publice, centrat pe
dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol și a mediului rural.
(2) Camerele agricole sunt organizații cu caracter consultativ în domeniul
lor de activitate, prin intermediul cărora este instituționalizat dialogul și
parteneriatul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul
agricol, precum şi dintre celelalte autorități ale administrației publice centrale şi
locale, pe domeniile lor de competență.
(3) Sarcinile camerelor agricole sunt:
a) susținerea și contribuirea la bunăstarea fermierilor, reprezentând
interesele acestora într-un mod echilibrat, ținând cont de diversitatea activităților
agricole, dimensiunea exploatațiilor agricole, amplasarea geografică și alte
caracteristici individuale ale membrilor săi;
b) facilitarea comunicării și colaborării între fermieri, creând o platformă
pentru schimbul de experiență și bune practici și încurajând dezvoltarea unui spirit
de comunitate și solidaritate între fermieri;
c) dezvoltarea capacităților fermierilor, ajutându-i să-și îmbunătățească
abilitățile, cunoștințele și competențele necesare pentru a-și gestiona eficient
exploatațiile agricole și pentru a absorbi fondurile disponibile pentru dezvoltarea
sectorului agricol;
d) promovarea și dezvoltarea parteneriatelor cu alte organizații și instituții
naționale și internaționale pentru a atinge obiective comune, în beneficiul
membrilor săi;
e) încurajarea și susținerea implementării unor practici agricole durabile și
prietenoase mediului, în vederea menținerii echilibrului dintre producție și
protecția resurselor naturale, reducerea impactului asupra mediului și asigurarea
unei agriculturi durabile;
f) contribuirea la dezvoltarea economiei rurale și la îmbunătățirea calității
vieții în comunitățile rurale;
g) sporirea rezilienței fermierilor față de efectele crizelor și riscurilor din
sectorul agricol, provocate de dezastre naturale, schimbări climatice, epidemii de
boli la plante sau animale etc.
Articolul 4. Principiile de activitate ale camerelor agricole

În activitatea lor, camerele agricole se vor conduce de următoarele principii:
a) independența în activitatea camerelor agricole – activitatea camerelor
agricole se desfășoară în mod liber, fiind interzisă orice imixtiune în activitatea
acestora din partea autorităților publice ori a persoanelor cu funcții de răspundere
din cadrul acestora;
5
b) abordarea de jos în sus – activitatea camerelor agricole rezidă în

implicarea și participarea activă a fermierilor și membrilor comunității agricole în
procesul de creare a camerelor agricole și, ulterior, de luare a deciziilor, astfel încât
nevoile, preocupările și experiențele acestora să fie plasate în centrul procesului
de planificare și dezvoltare;
c) transparența și responsabilitatea în activitatea camerelor agricole –
membrii camerelor agricole sunt în permanență informați despre procesul
decizional, activitatea și pozițiile luate de camera agricolă în raport cu alți
exponenți ai sectorului agricol, precum și despre modul de administrare a
mijloacelor financiare ale camerelor agricole;
d) imparțialitatea în activitatea camerelor agricole – camerele agricole își
desfășoară activitățile într-un mod obiectiv și echitabil, fără a favoriza sau a
discrimina anumiți membri în defavoarea altora, în vederea menținerii și sporirii
încrederii fermierilor, dar și a altor părți interesate, precum și pentru asigurarea
unui mediu transparent și corect în activitatea lor;
e) egalitatea și accesibilitatea – camerele agricole reprezintă interesele
membrilor acestora într-un mod egal, indiferent de dimensiunea exploatației
agricole deținută de aceștia sau de tipul de activitate agricolă, promovând
disponibilitatea și echitatea în accesul la serviciile, resursele și informațiile oferite
de camerele agricole;
f) colaborarea și cooperarea – prin activitatea lor, camerele agricole
încurajează și promovează colaborarea dintre fermieri, autorități publice și alte
părți interesate din sectorul agricol, angajându-se într-un dialog permanent și
deschis cu toți exponenții sectorului agricol, pentru a promova interesele
membrilor;
g) centrarea pe interesele membrilor camerelor agricole – în activitatea lor,
camerele agricole se ghidează de interesele membrilor acestora, acționând
exclusiv în beneficiul lor, reieșind din obiectivele și prioritățile de dezvoltare a
sectorului agricol și a mediului rural;
h) dezvoltarea durabilă – camerele agricole încurajează practicile agricole
durabile care protejează mediul, sporesc reziliența sectorului agricol la schimbările
climatice și contribuie la dezvoltarea economică și socială a comunităților
agricole.
Articolul 5. Arondarea teritorială a camerelor agricole

(1) Camerele agricole se constituie în două niveluri, fiind structurate în:
a) camere agricole regionale, organizate pe teritoriile identificate în baza
localităților din mediul rural, învecinate geografic și coezive din punctul de vedere
al activităților agricole desfășurate pe aceste teritorii;
b) Camera Agricolă Națională, constituită de camerele agricole regionale,
la nivel național, în vederea organizării și coordonării activității camerelor agricole
regionale și promovării intereselor membrilor lor în raport cu autoritățile publice,
instituțiile și organizațiile naționale și internaționale în domeniu.
6
(2) Arondarea teritorială a camerelor agricole regionale, precum și

localitatea atribuită pentru sediul acestora este prevăzută în anexă.
Articolul 6. Funcțiile camerelor agricole regionale

Camerele agricole regionale îndeplinesc următoarele funcții:
a) reprezintă și promovează interesele și drepturile membrilor acestora în
raport cu autoritățile publice, instituțiile și organizațiile naționale și internaționale;
b) sporesc capacitățile fermierilor, îmbunătățesc cunoștințele și abilitățile
necesare pentru gestionarea afacerilor agricole într-un mod eficient, sustenabil și
profitabil, promovează adoptarea de tehnologii avansate și practici agricole
durabile pentru a crește productivitatea și eficiența în sectorul agricol;
c) asigură accesul fermierilor la resursele necesare, inclusiv resursele
financiare, tehnologiile, inputurile agricole, programele de dezvoltare rurală și alte
facilități menite să sprijine creșterea și dezvoltarea sectorului agricol;
d) informează și asistă, oferind membrilor lor informații relevante și
actualizate cu privire la tehnologiile agricole, practicile inovatoare, piețele noi
pentru produsele agricole, programele de finanțare și subvenții, inclusiv asistență
tehnică și consiliere agricolă în vederea îmbunătățirii practicilor agricole și
creșterii competitivității;
e) promovează și facilitează accesul fermierilor la piețe, oferindu-le
posibilități pentru promovarea produselor agricole la nivel local, național sau
internațional, creând noi oportunități de afaceri agricole pentru membrii acestora.
Articolul 7. Atribuțiile camerelor agricole regionale

Camerele agricole regionale au următoarele atribuții:
a) desfășoară activități de popularizare și promovare a tehnologiilor noi prin
organizarea de loturi demonstrative, demonstrații practice, târguri, expoziții,
festivaluri, seminare, dezbateri și mese rotunde;
b) oferă servicii de formare și informare a membrilor acestora pentru a-i
sprijini în procesul de îmbunătățire a cunoștințelor și abilităților în domeniul
agricol, în funcție de necesitățile și oportunitățile existente;
c) promovează și susțin implementarea de către membrii acestora a bunelor
practici agricole;
d) acordă suport membrilor acestora în depunerea dosarelor pentru
accesarea subvențiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului
rural;
e) oferă asistență, consultanță și suport membrilor acestora pentru accesarea
fondurilor și programelor de finanțare și susținere a fermierilor, afacerilor agricole
și afacerilor dezvoltate în mediul rural;
f) contribuie la colectarea și sistematizarea informațiilor și datelor statistice
pe domeniile de activitate ale membrilor acestora;
g) alte atribuții, prevăzute de statutul camerelor agricole.
7
Capitolul II
MEMBRII CAMEREI AGRICOLE REGIONALE.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE LOR
Articolul 8. Calitatea de membru al camerei agricole regionale

(1) Membru al camerei agricole regionale este persoana juridică, indiferent
de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care practică activitate de
întreprinzător în domeniul agricol pe teritoriul Republicii Moldova și are sediul în
aria de activitate a camerei agricole regionale respective.
(2) Calitatea de membru al camerei agricole regionale este obținută prin
efectul prezentei legi de către persoana juridică menționată la alineatul (1) care
deține cu drept de proprietate sau coproprietate, posesie și folosință sau posesiune
cel puțin două hectare de teren agricol arabil sau cel puțin un hectar de teren ocupat
de culturi perene sau legume în câmp deschis, sau cel puțin 0,1 hectare de legume
pe teren protejat ori un număr de animale mai mare decât cel prevăzut de Legea
nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară pentru exploatațiile
nonprofesionale;
(3) Fermierul poate fi membru doar al unei camere agricole regionale.
(4) În cazul în care un teren sau bun agricol este folosit de o altă persoană
decât proprietarul, membru al camerei agricole devine persoana juridică ce
folosește terenul sau bunul, pe durata exercitării dreptului de folosință sau a
posesiunii.
(5) Calitatea de membru al camerei agricole regionale încetează în cazul în
care membrul camerei agricole nu mai întrunește condițiile prevăzute la
alineatul (2).
Articolul 9. Drepturile și obligațiile membrilor camerei agricole regionale

(1) Membrul camerei agricole regionale are dreptul:
a) să beneficieze de serviciile de consultanță și consiliere din partea camerei
agricole regionale, precum și de informația și suportul necesar activității
desfășurate;
b) să solicite și să primească informații;
c) să formuleze propuneri și subiecte de discuții la adunarea generală a
camerei agricole regionale;
d) să aleagă și să fie ales în organele de conducere ale camerei agricole
regionale și în calitate de reprezentant la adunarea generală a camerei agricole
regionale.
(2) Membrul camerei agricole beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de
legislație şi de statutul camerelor agricole.
(3) Membrul camerei agricole are următoarele obligații:
a) să execute prevederile prezentei legi, ale statutului camerei agricole,
regulamentelor și altor acte interne ale camerei agricole regionale;
8
b) să ofere camerei agricole al cărei membru este informațiile solicitate

privind activitatea sa și cu privire la suprafețele destinate producției, cantitățile
recoltate, capetele de animale deținute, volumul producției, vânzările directe și alte
informații cu caracter public;
c) să achite cotizația anuală de membru în mărimea și termenii prevăzuți de
statutul camerei agricole regionale al cărei membru este;
d) să participe și să se implice în activitatea camerei agricole.
Articolul 10. Reprezentanții membrilor camerei agricole regionale la

adunarea generală
(1) Ședința adunării generale a camerei agricole se desfășoară cu prezența
reprezentanților membrilor camerei agricole regionale.
(2) Durata mandatului reprezentanților membrilor camerei agricole este de
5 ani. Procedura de reprezentare și numărul reprezentanților la adunarea generală
a camerei agricole regionale se stabilesc în statutul acesteia.
(3) Fiecare reprezentant al membrilor camerei agricole regionale are un
supleant, desemnat în modul stabilit de statutul camerei agricole regionale, pentru
subrogarea la adunarea generală a reprezentantului absent sau retras.
Capitolul III
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CAMERELOR AGRICOLE
REGIONALE
Secțiunea 1
Statutul și înregistrarea camerei agricole regionale
Articolul 11. Statutul camerei agricole regionale

(1) Activitatea camerei agricole regionale se desfășoară în baza statutului
acesteia, aprobat la adunarea generală a camerei agricole respective.
(2) Statutul camerei agricole va conține următoarele prevederi obligatorii:
a) forma juridică de organizare;
b) denumirea și sediul camerei agricole regionale;
c) scopul constituirii camerei agricole regionale;
d) structura și competențele organelor de conducere, precum și modul de
alegere a acestora;
e) funcțiile și atribuțiile camerei agricole regionale;
f) drepturile, obligațiile și responsabilitățile membrilor camerei agricole
regionale;
g) modul de calculare și achitare a cotizației de membru;
h) procedura de convocare şi organizare a adunării generale, regulile privind
ședințele adunării generale, inclusiv dreptul de vot şi numărul membrilor necesari
pentru a fi prezenți pentru cvorum;
i) alte clauze ce nu contravin legislației.
9
Articolul 12. Înregistrarea camerei agricole regionale

(1) Camerele agricole regionale dobândesc personalitate juridică din
momentul înregistrării lor la Agenția Servicii Publice.
(2) Membrul consiliului camerei agricole regionale împuternicit depune
pentru înregistrarea camerei agricole regionale la Agenția Servicii Publice
următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat, semnată de membrul consiliului camerei agricole regionale
împuternicit prin procesul-verbal al adunării generale de constituire să reprezinte
camera agricolă respectivă în procesul înregistrării;
b) statutul camerei agricole regionale, semnat de către președintele ședinței
adunării generale, în două exemplare.
Secțiunea a 2-a
Organele de conducere ale camerei agricole regionale
Articolul 13. Organele de conducere ale camerei agricole regionale

(1) Organele de conducere ale camerei agricole regionale sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) directorul executiv.
(2) Camera agricolă regională poate crea și alte organe, comitete sau
comisii, considerate necesare în activitatea sa, în modul stabilit de statutul camerei
agricole.
(3) Structura, împuternicirile, drepturile și obligațiile organelor de
conducere ale camerei agricole regionale sunt stabilite de prezenta lege și statutul
acesteia.
Articolul 14. Adunarea generală a camerei agricole regionale

(1) Adunarea generală a camerei agricole regionale este organul suprem de
conducere al acesteia.
(2) De competența exclusivă a adunării generale ține:
a) aprobarea principalelor direcții în activitatea camerei agricole regionale;
b) aprobarea statutului și modificărilor la acesta;
c) alegerea și revocarea membrilor consiliului camerei agricole regionale în
modul prevăzut de statutul acesteia;
d) stabilirea mărimii cotizației de membru;
e) aprobarea bugetului anual al camerei agricole regionale și a modului de
utilizare a acestuia;
f) aprobarea dărilor de seamă financiare anuale, a rapoartelor cu privire la
venituri și cheltuieli, a raportului anual al consiliului și al directorului executiv;
g) alegerea reprezentanților pentru participare la Congresul Național al
Camerei Agricole Naționale, precum și a supleanților acestora;
10
h) adoptarea deciziei cu privire la contractarea de împrumuturi, credite sau

a altor angajamente financiare de către camerele agricole regionale, în
conformitate cu interesele acestora și modul prevăzut de statut;
i) adoptarea structurii și regulamentelor interne ale camerei agricole
regionale;
j) soluționarea altor chestiuni, conform statutului camerei agricole regionale
și pentru care este prevăzută aprobarea de către adunarea generală.
(3) Atribuțiile care țin de competenta exclusivă a adunării generale nu pot
fi delegate altor organe de conducere ale camerei agricole regionale.
(4) Hotărârile adunării generale sunt executorii pentru toți membrii camerei
agricole regionale și persoanele cu funcții de răspundere ale acestora.
Articolul 15. Convocarea adunării generale a camerei agricole regionale

(1) Adunarea generală a camerei agricole regionale se convoacă în ședință
ordinară, organizată o dată pe an, și extraordinară, la necesitate, în modul și
condițiile prevăzute de prezenta lege și de statutul camerei agricole regionale.
(2) Adunarea generală ordinară se convoacă prin decizia consiliului camerei
agricole regionale, în termen de două luni până la încheierea anului financiar.
(3) Adunarea generală extraordinară se convoacă prin decizia consiliului:
a) din inițiativa a cel puțin jumătate din membrii consiliului camerei agricole
regionale;
b) la cererea a cel puţin 10% din numărul total al membrilor camerei
agricole regionale.
(4) În cazul în care consiliul camerei agricole regionale nu a convocat
adunarea generală extraordinară în termen de 20 de zile de la data recepționării
solicitării în conformitate cu alineatul (3), adunarea generală se convoacă de către
membrii camerei agricole regionale, menționați la alineatul (3) litera b) sau de
către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în termen de cel mult 30 de
zile de la data solicitării convocării.
(5) Subiecții menționați la alineatele (3) și (4), în termen de cel puțin 10 zile
înainte de desfășurarea adunării generale extraordinare, informează, prin
modalitățile stabilite în statut, membrii camerei agricole despre convocarea
acesteia.
(6) Informația cu privire la convocarea adunării generale va conține data,
ora, locul desfășurării şi ordinea de zi, precum şi locul sau sursa unde se pot accesa
materialele necesare pentru ordinea de zi.
(7) Ordinea de zi a adunării generale se întocmeşte de către consiliul camerei
agricole, în modul prevăzut de statutul acesteia sau de către reprezentanții
subiecților prevăzuți la alineatul (4).
Articolul 16. Desfășurarea adunării generale a camerei agricole regionale

(1) Modul de desfășurare a adunării generale a camerei agricole regionale
se stabilește de prezenta lege și de statutul camerei agricole.
11
(2) Adunarea generală este deliberativă dacă la ea sunt prezenți mai mult de
jumătate din reprezentanții membrilor camerei agricole regionale. În caz contrar,
adunarea generală se convoacă repetat, însă nu mai devreme de 15 zile şi nu mai
târziu de 30 de zile de la data primei convocări.
(3) Adunarea generală convocată repetat este deliberativă dacă la ea sunt
prezenți cel puţin 1/3 din numărul total al reprezentanților membrilor camerei
agricole regionale.
(4) Hotărârile adunării generale sunt adoptate cu votul majorității celor
prezenți, iar cu votul a 2/3 din reprezentanții membrilor camerei agricole regionale
se adoptă hotărârile care vizează:
a) modificarea statutului camerei agricole regionale;
b) modificarea cotizației de membru și a modului de calculare și achitare a
acesteia;
c) alte situații prevăzute de statutul camerei agricole regionale.
Articolul 17. Procesul-verbal al adunării generale a camerei agricole

regionale
(1) Procesul-verbal al adunării generale a camerei agricole regionale se
întocmește pe parcursul desfășurării ședinței adunării generale, în cel puţin două
exemplare, în termen de 10 zile de la încheierea acesteia.
(2) Procesul-verbal al adunării generale a camerei agricole regionale va
conține informațiile specificate în statutul acesteia, la care se vor anexa:
a) decizia consiliului camerei agricole privind convocarea adunării generale
sau cererea membrilor camerei agricole, ce constituie cel puţin 10% din numărul
total al membrilor;
b) lista reprezentanților membrilor camerei agricole regionale desemnați
conform articolului 10;
c) alte documente prevăzute de statutul camerei agricole regionale.
(3) Fiecare exemplar al procesului-verbal al adunării generale este semnat
de președintele și secretarul adunării generale.
Articolul 18. Consiliul camerei agricole regionale

(1) Consiliul camerei agricole regionale este responsabil de funcționarea și
organizarea activității camerei agricole regionale în perioadele dintre adunările
generale.
(2) De competența exclusivă a consiliului țin:
a) asigurarea executării hotărârilor adunării generale, a bugetului și planului
de activitate a camerei agricole regionale;
b) adoptarea deciziilor privind convocarea adunării generale, întocmirea
ordinii de zi și organizarea propriu-zisă a acesteia;
c) aprobarea încheierii contractelor, acordurilor și a altor înțelegeri, conform
prevederilor statutului camerei agricole regionale;
12
d) aprobarea normativelor de retribuire a muncii pentru angajații camerei

agricole regionale;
e) avizarea și prezentarea spre examinare a proiectului de buget, a planului
de activitate și a raportului anual, precum și a altor documente la adunarea
generală;
f) prezentarea la adunarea generală a avizului său la raportul financiar anual
al camerei agricole regionale;
g) alte competențe atribuite de adunarea generală sau prevăzute de statutul
camerei agricole regionale.
Articolul 19. Componența consiliului camerei agricole regionale

(1) Consiliul camerei agricole regionale este ales la adunarea generală
pentru un termen de 4 ani, conform modului și procedurii prevăzute de statutul
camerei agricole.
(2) Numărul membrilor consiliului camerei agricole este stabilit în statut.
Membrii consiliului sunt aleși din rândul membrilor camerei agricole regionale.
(3) Fiecare membru al consiliului camerei agricole regionale acționează în
interesele camerei agricole regionale și declară orice interes personal, financiar
sau de altă natură care pot afecta interesele altor membri ai camerei agricole
regionale.
(4) Consiliul camerei agricole regionale alege un președinte şi un
vicepreședinte din rândul membrilor săi, pentru un mandat de 4 ani.
(5) Președintele consiliului camerei agricole regionale are următoarele
atribuţii:
a) convocă şi conduce şedinţele consiliului şi ale adunării generale;
b) reprezentă camera agricolă regională în raporturile cu persoanele terțe în
conformitate cu statutul;
c) semnează documentele oficiale în conformitate cu deciziile consiliului;
d) exercită alte atribuţii prevăzute de statutul camerei agricole regionale.
(6) Vicepreședintele exercită atribuţiile președintelui în cazul în care ultimul
se află în imposibilitate de exercitare a atribuţiilor din motive obiective.
(7) Președintele și vicepreședintele consiliului camerei agricole regionale
sunt din oficiu membri ai Consiliului Coordonator al Camerei Agricole Naționale.
Articolul 20. Exercitarea și încetarea mandatului de membru al consiliului

camerei agricole regionale
(1) Membrii consiliului camerei agricole regionale sunt persoane cu funcții
eligibile, neremunerate.
(2) Persoanele menționate la alineatul (1) au dreptul la rambursarea
cheltuielilor suportate în exercitarea atribuțiilor lor, în modul stabilit de statutul
camerei agricole.
(3) Mandatul membrului consiliului încetează înainte de termen în
următoarele cazuri:
13
a) încetarea calității de membru al camerei agricole;

b) renunțarea la mandat prin declarație scrisă;
c) revocarea prin hotărârea adunării generale, în cazul constatării unui
conflict de interese nedeclarat sau al absenţei nemotivate de la trei ședințe
planificate consecutive;
d) deces.
(4) În cazul în care o persoană cu funcţie eligibilă din cadrul camerei
agricole regionale este revocată de adunarea generală, în aceeași şedinţă a adunării
generale se alege o nouă persoană pentru funcţia rămasă vacantă. Dacă alegerea
eșuează, funcţia rămasă vacantă se suplinește la următoarea şedinţă a adunării
generale.
Articolul 21. Convocarea consiliului camerei agricole regionale

(1) Consiliul camerei agricole se convoacă în ședințe ordinare şi
extraordinare în modul și termenii prevăzuți de statutul camerei agricole.
(2) Şedinţele ordinare ale consiliului camerei agricole regionale se convoacă
trimestrial sau mai des, după necesitate.
(3) Şedinţa extraordinară a consiliului camerei agricole regionale este
convocată de președintele consiliului:
a) din iniţiativă proprie; sau
b) la cererea a cel puțin 1/3 din membrii consiliului; sau
c) la solicitarea reprezentanților camerei agricole regionale, care reprezintă
cel puţin 10% din numărul lor total al membrilor camerei agricole regionale.
(4) Şedinţele consiliului camerei agricole regionale sunt deliberative dacă la
acestea sunt prezenți 2/3 din membrii săi.
(5) Deciziile consiliului camerei agricole regionale sunt adoptate cu votul
majorității simple a membrilor prezenți.
(6) La şedinţele consiliului, fiecare membru are un vot. Transmiterea votului
de către un membru al consiliului către un alt membru sau către o parte terță nu
este permisă.
Articolul 22. Directorul executiv al camerei agricole regionale

(1) Directorul executiv al camerei agricole regionale este numit în funcție
de către consiliu, pe bază de concurs, pentru un mandat de 4 ani, organizat în
modul stabilit de statutul camerei agricole regionale.
(2) Directorul executiv al camerei agricole regionale exercită următoarele
atribuții:
a) conduce activitatea camerei agricole regionale, în limitele prevăzute de
statutul camerei agricole regionale și cele stabilite în contractul de angajare;
b) reprezintă camera agricolă regională în raporturile juridice cu terții, în
limita împuternicirilor delegate de către consiliul camerei agricole;
c) implementează hotărârile adoptate de adunarea generală şi deciziile
consiliului;
14
d) încheie contracte necesare desfășurării activității camerei agricole;

e) elaborează şi prezintă consiliului camerei agricole regionale proiectele
planurilor de activitate, bugetele, rapoartele anuale privind activitatea camerei
agricole regionale, inclusiv rapoartele financiare, precum şi alte documente
relevante activității camerei agricole regionale sau solicitate de acesta;
f) asigură publicarea raportului anual cu privire la activitatea camerei
agricole regionale pe pagina web oficială a acesteia;
g) asigură colectarea integrală şi în termen a cotizațiilor de membru, în
conformitate cu prevederile statutului, hotărârilor adunării generale şi deciziilor
consiliului;
h) organizează activitatea personalului executiv al camerei agricole, ținând
cont de prevederile statutului camerei agricole, de organigrama şi statul de
personal, precum şi de deciziile consiliului;
i) angajează, promovează şi încetează raporturile de muncă cu personalul
executiv, stabilește atribuțiile de serviciu ale acestuia şi verifică modul în care
acestea sunt îndeplinite;
j) exercită alte competențe stabilite de adunarea generală sau de consiliul
camerei agricole.
(3) Directorul executiv prezintă rapoartele în fata consiliului camerei
agricole regionale şi participă la şedinţele acestuia la cererea consiliului, fără drept
de vot.
Articolul 23. Personalul executiv al camerei agricole regionale

(1) Personalul executiv este angajat în cadrul camerei agricole regionale de
către directorul executiv, în conformitate cu legislația muncii și regulamentele
interne, aprobate conform statutului camerei agricole regionale.
(2) Remunerarea personalului executiv al camerei agricole regionale se
efectuează în conformitate cu legislația muncii şi contractele individuale de
muncă.
Capitolul IV
CAMERA AGRICOLĂ NAȚIONALĂ
Articolul 24. Statutul și organele de conducere ale Camerei Agricole

Naționale
(1) Camera Agricolă Națională are statut de organizație profesională
nonprofit, cu patrimoniu și buget propriu.
(2) Organele de conducere ale Camerei Agricole Naționale sunt:
a) Congresul Național al Camerei Agricole Naționale;
b) Consiliul Coordonator al Camerei Agricole Naționale;
c) organul executiv.
15
Articolul 25. Congresul Național al Camerei Agricole Naționale

(1) Congresul Național al Camerei Agricole Naționale (în continuare –
Congresul Național) este organul suprem de conducere, care se convoacă prin
hotărârea Consiliului Coordonator o dată în an, în cazul ședințelor ordinare și, la
necesitate, în cazul ședințelor extraordinare, conform procedurii stabilite în
statutul Camerei Agricole Naționale.
(2) Consiliul Coordonator aprobă ordinea de zi, data și locul organizării
Congresului Național al Camerei Agricole Naționale cu cel puțin o lună înainte de
data desfășurării acestuia.
(3) La Congresul Național participă reprezentanții aleși în carul adunării
generală a camerelor agricole regionale în conformitate cu prezenta lege și statutul
Camerei Agricole Naționale. Hotărârea adunării generale a camerelor agricole
regionale privind desemnarea reprezentanților la Congresul Național va conține
numele acestora, modalitatea de consultare cu membrii camerelor agricole
regionale cu privire la chestiunile de pe ordinea de zi a Congresului Național,
precum și lista supleanților desemnați pentru subrogarea reprezentanților absenți.
(4) Fiecare cameră agricolă regională desemnează câte 7 reprezentanți la
Congresul Național.
(5) Președinții și vicepreședinții consiliului camerelor agricole regionale
sunt reprezentați din oficiu la Congresul Național.
(6) Congresul Național se consideră deliberativ dacă la el participă cel puțin
2/3 din reprezentanții a cel puțin 5 camere agricole regionale.
(7) În cazul lipsei cvorumului, Congresul Național se convoacă repetat în
cel mult 30 zile de la data stabilită inițial. În această situație, mandatele
reprezentanților la Congresul Național sunt prelungite până la următoarea ședință
a acestuia.
(8) Hotărârile Congresului Național se adoptă prin vot secret, cu majoritate
simplă a membrilor prezenți, în conformitate cu prevederile statutului Camerei
Agricole Naționale.
Articolul 26. Atribuțiile Congresului Național

Atribuțiile de bază ale Congresului Național sunt următoarele:
a) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare, ordinea de zi și
procedura de desfășurare a lucrărilor Congresului Național;
b) examinează raportul de activitate al Consiliului Coordonator al Camerei
Agricole Naționale și aprobă strategia și programul de activitate a Camerei
Agricole Naționale;
c) adoptă și modifică Statutul Camerei Agricole Naționale cu votul a cel
puțin 2/3 din reprezentanții prezenți;
d) aprobă mărimea cotizațiilor membrilor Camerei Agricole Naționale;
e) hotărăște asupra afilierii/retragerii Camerei Agricole Naționale la/din alte
organizații naționale și internaționale;
16
f) deleagă către Consiliul Coordonator anumite împuterniciri, pe care le

consideră oportune;
g) alte atribuții prevăzute de statutul Camerei Agricole Naționale.
Articolul 27. Consiliul Coordonator al Camerei Agricole Naționale

(1) Consiliul Coordonator al Camerei Agricole Naționale (în continuare –
Consiliul Coordonator) este constituit din președinții și vicepreședinții camerelor
agricole regionale.
(2) Consiliul Coordonator se întrunește în ședințe ordinare trimestriale și în
ședințe extraordinare, convocate la necesitate, conform prevederilor statutului
Camerei Agricole Naționale.
(3) Ședințele Consiliului Coordonator se consideră deliberative dacă la
acestea participă cel puțin 2/3 din membrii săi.
(4) În lipsa cvorumului, în termen de 15 zile de la data stabilită pentru
desfășurarea ședinței Consiliului Coordonator, se convoacă o nouă ședință a
acestuia, care este considerată deliberativă dacă la aceasta participă cel puțin
jumătate din numărul membrilor săi.
(5) Deciziile Consiliul Coordonator se adoptă cu votul majorității simple a
membrilor prezenți.
(6) Modul de organizare a ședințelor Consiliului Coordonator este
reglementat de statutul Camerei Agricole Naționale.
(7) Consiliul Coordonator alege un președinte și 3 vicepreședinți din rândul
membrilor săi, conform prevederilor statutului Camerei Agricole Naționale.
(8) Președintele Consiliului Coordonator este ales pe un mandat de 4 ani și
îndeplinește simultan funcția de președinte al Camerei Agricole Naționale.
(9) Atribuțiile președintelui Consiliului Coordonator sunt următoarele:
a) convoacă și prezidează ședințele Consiliului Coordonator și ale
Congresului Național;
b) reprezintă Camera Agricolă Națională în raport cu entitățile publice;
c) semnează contractele și alte acte, în conformitate cu împuternicirile
acordate de Consiliul Coordonator;
d) exercită alte atribuții prevăzute de statutul Camerei Agricole Naționale.
Articolul 28. Atribuțiile Consiliului Coordonator

Consiliul Coordonator are următoarele atribuții:
a) adoptă decizii cu privire la problemele generale privind activitatea
Camerei Agricole Naționale, stabilește strategia și programul de activitate ale
Camerei Agricole Naționale și le prezentă Congresului Național pentru aprobare;
b) aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale Consiliului
Coordonator și ale organului executiv al Camerei Agricole Naționale;
c) numește în funcție directorul organului executiv pentru un mandat de
5 ani, selectat prin concurs în modul stabilit de statutul Camerei Agricole
Naționale;
17
d) validează împuternicirile reprezentanților la Congresul Național;

e) adoptă și modifică bugetul anual al Camerei Agricole Naționale,
stabilește mărimea cotizației camerelor agricole regionale conform prevederilor
statutului Camerei Agricole Naționale;
f) administrează și dispune de bunurile Camerei Agricole Naționale;
g) gestionează fondurile Camerei Agricole Naționale ;
h) exercită alte atribuții prevăzute de statutul Camerei Agricole Naționale.
Articolul 29. Organul executiv al Camerei Agricole Naționale

(1) Organul executiv al Camerei Agricole Naționale asigură desfășurarea
activității curente a Camerei Agricole Naționale, în conformitate cu statutul
acesteia și regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de Consiliul
Coordonator.
(2) Directorul executiv asigură conducerea organului executiv și este numit
în funcție de către Consiliul Coordonator, pe bază de concurs.
(3) Directorul executiv exercită următoarele atribuții:
a) conduce activitatea Camerei Agricole Naționale, respectând prevederile
statutului Camerei Agricole Naționale şi ale contractului de angajare;
b) reprezintă Camera Agricolă Națională, în limitele mandatului delegat de
către Consiliul Coordonator;
c) implementează hotărârile adoptate de Congresul Național şi deciziile
Consiliului Coordonator;
d) organizează activitatea internă a Camerei Agricole Naționale, ținând cont
de prevederile statutului Camerei Agricole Naționale, de reglementările interne,
de organigrama şi statul de personal, precum şi de deciziile Consiliului
Coordonator;
e) angajează, promovează şi încetează raporturile de muncă cu personalul
executiv, stabilește atribuțiile de serviciu ale acestuia, precum şi verifică modul de
îndeplinire de către personal executiv a atribuțiilor de serviciu;
f) elaborează și prezintă Consiliului Coordonator proiectul planului de
activitate, bugetul, raportul anual şi alte documente aferente activității Camerei
Agricole Naționale sau solicitate de acesta;
g) asigură colectarea integrală şi în termen a cotizațiilor de membru şi a altor
plăti obligatorii în beneficiul Camerei Agricole Naționale, în conformitate cu
prevederile statutului, ale hotărârilor Congresului Național şi ale deciziilor
Consiliului Coordonator;
h) exercită alte atribuții stabilite de Congresul Național sau de Consiliul
Coordonator.
Articolul 30. Funcțiile Camerei Agricole Naționale

(1) Funcțiile de bază ale Camerei Agricole Naționale sunt următoarele:
a) coordonează activitatea camerelor agricole regionale;
18
b) reprezintă și promovează interesele și inițiativele camerelor agricole

regionale în raport cu toate autoritățile publice, alte instituții publice sau private
naționale sau internaționale;
c) elaborează și promovează propunerile de aprobare sau modificare a
cadrului de politici și legal relevante dezvoltării sectorului agricol și mediului
rural, inclusiv pe baza propunerilor camerelor agricole regionale;
d) elaborează și implementează programele și proiectele de dezvoltare a
abilităților și cunoștințelor membrilor săi menite să sporească capacitățile
acestora;
e) dezvoltă și stabilește parteneriate cu organizații sau instituții, naționale
sau internaționale, în vederea promovării și susținerii dezvoltării agriculturii și
comunităților rurale în beneficiul membrilor săi;
f) facilitează schimbul de bune practici și de experiență între camerele
agricole regionale, implementând bunele practici observate în alte regiuni sau țări
și adaptându-le la specificul local;
g) colaborează și cooperează cu structuri internaționale similare în vederea
dezvoltării sistemului camerelor agricole regionale;
h) creează condiții pentru activitatea camerelor agricole regionale și pentru
dezvoltarea capacităților acestora;
i) organizează activitatea de perfecționare profesională a personalului
camerelor agricole regionale;
j) organizează campanii și evenimente de promovare a produselor locale la
nivel național și internațional;
k) exercită alte atribuții prevăzute de statutul Camerei Agricole Naționale.
(2) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare poate delega realizarea
unor activități Camerei Agricole Naționale, în modul și condițiile stabilite de lege.
Articolul 31. Raporturile Camerei Agricole Naționale cu autoritățile

publice și alte entități
(1) Statul promovează colaborarea strânsă a autorităților publice cu Camera
Agricolă Națională în procesul de adoptare a deciziilor care pot viza drepturile și
interesele membrilor camerelor agricole regionale.
(2) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:
a) asigură consultarea obligatorie a opiniei Camerei Agricole Naționale la
elaborarea politicilor relevante dezvoltării sectorului agricol și a mediului rural, la
adoptarea altor decizii pe domeniile sale de competență care pot avea impact
asupra activității camerelor agricole regionale și a membrilor acestora;
b) include în componența colegiului Ministerului, consiliilor consultative,
comisiilor specializate etc., create pentru soluționarea unor chestiuni specifice, un
reprezentant al Camerei Agricole Naționale;
c) asigură coordonarea cu Camera Agricolă Națională a programelor de
dezvoltare a serviciilor de consiliere agricolă și rurală, a programelor de formare
19
a fermierilor, altor activități de consultanță a membrilor săi, în funcție de

necesitățile acestora;
d) promovează și facilitează parteneriate între Camera Agricolă Națională
și alte organizații, instituții, mediul de afaceri și alte părți interesate pentru
dezvoltarea sectorului agricol și a mediului rural.
(3) Camera Agricolă Națională creează condiții favorabile de integrare
sectorială a tuturor camerelor agricole regionale, asigurând fluxul continuu a
informației despre activitățile realizate și facilitând comunicarea acestora cu alte
entități și părți interesate naționale și internaționale, în beneficiul membrilor săi.
Capitolul V
FINANȚAREA ACTIVITĂȚII CAMERELOR AGRICOLE
Articolul 32. Finanțarea activității camerelor agricole

Activitatea camerelor agricole este finanțată din următoarele surse:
a) cotizația de membru al camerelor agricole;
b) serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost;
c) veniturile obținute din serviciile prestate non-membrilor camerelor
agricole;
d) donațiile și/sau sponsorizările, inclusiv din partea partenerilor de
dezvoltare;
e) alte surse neinterzise de lege.
Articolul 33. Cotizația de membru

(1) Membrii camerelor agricole achită o cotizație anuală de membru, la data
indicată în statutul camerelor agricole, utilizată de camerele agricole pentru a
susține activitatea lor și pentru a asigura costurile și cheltuielile de funcționare ale
acestora, precum și a Camerei Agricole Naționale.
(2) Mărimea și modalitatea de calculare a cotizației anuale de membru se
stabilește conform statutului camerei agricole.
(3) Camerele agricole pot diferenția mărimea cotizației achitată de membrii
săi, la stabilirea acesteia ținându-se cont de următoarele:
a) forma juridică de organizare;
b) cifra de afaceri;
c) tipul de cultură sau speciile de animale, precum și dimensiunea
exploatației agricole.
Articolul 34. Controlul activității financiare a camerelor agricole

(1) Activitatea financiară a camerelor agricole se supune auditului extern.
(2) Auditul se efectuează anual sau, în caz de necesitate:
a) la cererea a 1/3 din membri, în cazul camerelor agricole regionale;
b) la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliului Coordonator, în cazul
Camerei Agricole Naționale.
20
(3) Raportul de audit se aduce la cunoștința adunării generale a camerelor

agricole regionale, iar în cazul Camerei Agricole Naționale – Congresului
Național.
(4) Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul camerelor agricole sunt
obligate să pună la dispoziția auditorului documentele ce țin de verificarea
activității financiare.
Capitolul VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 35. Dispoziții finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Prin derogare de la articolul 15 alineatul (2), Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare va convoca adunarea generală a camelor agricole regionale
pentru alegerea organelor de conducere ale acestora.
21
Anexă
la Legea privind organizarea și
funcționarea camerelor agricole
Arondarea teritorială a camerelor agricole regionale
Nr. Denumirea Sediul Municipii/

crt. Raioanele arondate
1. Camera Agricolă Regională Mun. Chișinău mun. Chișinău, r. Ialoveni,
Chișinău mun. Strășeni, r. Criuleni,
r. Anenii Noi, r. Dubăsari
2. Camera Agricolă Regională Mun. Bălți mun. Bălți, r. Glodeni,
Bălți r. Rîșcani, r. Fălești,
r. Drochia, r. Sîngerei
3. Camera Agricolă Regională Mun. Hâncești mun. Hîncești, r. Cimișlia,
Hâncești r. Leova
4. Camera Agricolă Regională Or. Florești r. Florești, r. Soroca,
Florești r. Șoldănești
5. Camera Agricolă Regională Mun. Edineț mun. Edineț, r. Briceni,
Edineț r. Ocnița, r. Dondușeni
6. Camera Agricolă Regională Mun. Orhei mun. Orhei, r. Telenești,
Orhei r. Rezina
7. Camera Agricolă Regională Mun. Ungheni mun. Ungheni, r. Călărași,
Ungheni r. Nisporeni
8. Camera Agricolă Regională Mun. Cahul mun. Cahul, r. Taraclia,
Cahul r. Cantemir, r. Vulcănești
9. Camera Agricolă Regională Or. Căușeni r. Căușeni, r. Ștefan Vodă
Căușeni
10. Camera Agricolă Regională Mun. Comrat mun. Comrat,
Unitatea Teritorială Autonomă mun. Ceadîr-Lunga,
Găgăuzia r. Basarabeasca
NOTA INFORMATIVA
la proiectul Legii privind organizarea si functionarea camerelor agricole
1. Denumirea autorului $i dupa caz, a participantilor la elaborarea proiectului____________

Prezentul proiect este elaborat de catre Ministerul Agriculturii si Industrie! Alimentare, cu
suportul tehnic al Proiectului de Competitivitate si Rezilienta Rurala in Moldova, implementat cu
suportul financial* al USAID.__________________________________________________________
2. Conditiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ si finalitatile urmarite_____
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana ofera contextul potrivit
realizarii unui sir de reforme de ordin legislativ si institutional, necesare dezvoltarii si consolidarii
capacitatilor sectorului agricol autohton si plierii acestuia pe experienta si bunele practici UE in
partea ce tine de cre§terea competitivitapi sectorului agroalimentar, adaptarea practicilor agricole
la schimbarile climaterice, reducerea nivelului de saracie in mediul rural §i stimularea dezvoltarii
afacerilor agricole in mediul rural.
Astfel, atat cadrul de politic! national recent aprobat cum ar fi Strategia Nationala de
dezvoltare agricola si rurala pentru anii 2023-2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.
56/2023, precum si obiectivele Politicii agricole comune a Uniunii Europene, la care a fost aliniata
Strategia mentionata supra prevad intr-un mod univoc necesitatea sprijinirii fermierilor in vederea:
- imbunatatirii productivitatii agricole si a potentialului sectorului agricol, pentru o
aprovizionare stabila cu alimente la preturi accesibile;
- asigurarii unui trai decent, dar si oferirii bunastarii si conditiilor de trai mai bune in mediul
rural, precum si
- inlesnirii combaterii efectelor schimbarilor climatice si gestionarii durabile a resurselor
naturale.
In context, realizarea acestor actiuni relevante procesului de dezvoltare si valorificare a
potentialului sectorului agricol poate fi efectuata prin consolidarea institutionala a sectorului,
facilitarea unui dialog eficient intersectorial in procesul de elaborare si promovare a politicilor
agricole, dar si prin sporirea si imbunatatirea comunicarii si colaborarii intre insasi fermieri. In
acest sens, experienta alter state din UE a pus in evidenta rolul central pe care il au camerele
agricole in acest proces.
Analiza ampla a experientei alter state din Uniunea Europeana. precum Austria, Slovenia,
Polonia, etc. referitoare la organizarea si functionarea camerelor agricole, realizata de Ministerul
Agriculturii si Industrie! Alimentare, cu suportul Proiectului de Competitivitate si Rezilienta Rurala
in Moldova, finantat de USAID, a demonstrat reusita institutionalizarii camerelor agricole in tarile
mentionate, totodata relevand aspecte-cheie in organizarea lor, pasibile a fi transpuse de Republica
Moldova, in special fund mentionat modelul austriac. bazat pe „Principiul de jos in sus”.
Astfel, cu referire la Austria, conceptul de camere agricole exista de mai bine de 100 ani,
prima camera agricola fund infiintata in 1922 in landul Austria Inferioara, modelul austriac
presupunand urmatoarea structura (figural.):
- 9 camere agricole ale landurilor (Austria fiind divizata in 9 landuri federale), o parte din
ele avand create la nivel regional si camere agricole districtuale;
- Camera Agricola Austriaca, organizata la nivel national, cu oficiul in Viena.
Camera Agricola Austriaca
9 Camere Agricole ale landurilor federate Asociatia

Raiffeisen
W No Ob St S T K V Austria
Camere de fermieri districtuale (nivel regional)

I
resp birouri locale in B si K
1 t T T" 1
Comitete de fermieri locale
"III II
Membri ai Camerelor Agricole ale
landurilor
Figura 1. Modelul austriac de organizare a camerelor agricole
Principalele atributii ale camerelor agricole austriece sunt:

a) reprezentarea intereselor membrilor camerelor, inclusiv in raport cu alte autoritati si
institutii publice, in cadrul diferitor parteneriate sociale, create cu alte organizatii reprezentative,
etc;
b) promovare;
c) consiliere si consultanta, inclusiv prin organizarea activitatilor de pregatire si formare a
fermierilor, cursurilor, activitatilor de schimb de experienta, etc;
d) servicii, inclusiv contra plata.
Organele de conducere ale camerelor agricole austriece sunt adunarea generala, comitetul
de conducere (organul colegial de conducere), condus de presedinte si biroul camerelor, in calitate
de organ executiv, condus de director.
Camerele agricole austriece dispun de birouri de specialitate, a caror numar variaza de la o
camera la alta. si intreprinderi subordonate, cu atributii in diverse domenii aferente (de ex. Centre
de formare, centre specializate in producere - viticulture, horticulture, etc,).
Finantarea activitatii camerelor agricole se realizeaza din contul cotizatiei de membru,
subventiilor primite de la bugetui landului, subventiilor de la stat, obtinute din bugetui national,
subventiilor de la Uniunea Europeana, serviciilor de consultanta prestate contra cost.
Camera Agricola Austriaca este organizatia umbrela pentru celelalte 9 camere agricole
federale, creata pentru a:
a) reprezenta interesele sale, dar si a celor 9 camere federale in raport cu institutiile si cu
alte organizatii publice sau private nationale si internationale;
b) oferi suport si consultanta membrilor sai;
c) gestiona proiecte cu finantare europeana si internationala;
d) organiza activitati de formare si perfectionare a membrilor sai.______________________
Pe langa atributiile mentionate mai sus, Camera Agricola Austriaca joaca un rol important
in procesul de adoptare a politicii agricole atat la nivel national, cat si al UE, avand o influenta
puternica de lobby pe langa Consiliul de ministri ai statelor membre.
Interactiunea Camerei Agricole Austriece cu principalii factor! de decizie este prezentata
schematic in figura de mai jos (figura 2.):
Consiliul Comisia Parlamentul

European Europeana European
’TT
Grupuri de lucru » Comitete de administratie

ale Cons’liului
Comitete
Comitete PmidiulCOPA
Ministerul
AMA
CQBSUltaUVfe Giupe de Incru Deputati Landuri
Agi icultiirii
Camera Agricola Nationala a Austriei

Figura 2. Interactiunea Camerei Agricole Austriece cu factorii de decizie la nivel national $i al UE
Organele de conducere ale Camerei Agricole Austriece sunt presedintele Camerei, ales pe
un mandat de 4 ani, consiliul Camerei, a carui membri sunt Presedintele Camerei Agricole
Austriece, cei 9 presedinti ai camerelor agricole federale si 2 reprezentanti ai Asociatiei Raiffeisen,
adunarea generala, la care participa cate un reprezentant ai membrilor Camerei.
Activitatea camerelor agricole austriece este reglementata prin lege speciala, aprobata din
fiecare land federal:
1. Landul Carinthia - Legea privind Camera Agricola din Carinthia, nr. 127/1991;
2. Landul Styria - Legea privind camerele de agricultura si silvicultura din Styria, nr. 14/1970;
3. Landul Tirol - Legea privind reprezentarea profesionala in domeniul agriculturii si
silviculturii
in domeniul agriculturii si silviculturii (Camera de agricultura tiroleza si Camera de munca
agricola), nr. 72/2006;
4. Landul Salzburg - Legea privind Camera de agricultura din Salzburg, nr. 1/2000;
5. Landul Austria Inferioara - Legea privind Camera de Agricultura a Austriei Inferioare
(numar si an de aprobare neidentificat);
6. Landul Austria Superioara - Legea privind Camera Agricola a Austriei Superioare, nr.
55/1967;
7. Landul Vorarlberg - Legea privind infiintarea unei Camere de Agricultura pentru landul
Vorarlberg (Legea privind Camera de Agricultura), nr. 59/1995;
8. Landul Burgenland - Legea privind Camera de Agricultura din Burgenland, nr. 76/2002;
9. Landul Vienna - Legea privind infiintarea unei Camere de Agricultura pentru Viena,
nr. 28/1957.
Cu referire la Slovenia, camera agricola a fost creata in anul 2000, urmand “Principiul de
sus in jos" si organizata dupa modelul de mai jos (figura 3.):
- Oficiul central al Camerei din Ljubljana;
- 13 oficii regionale create pe intreg teritoriul Sloveniei;
- 60 filiale. ce functioneaza la nivel local.
8 INSTITUTE PENTRU Kmctijfko goRhrJ.i zj\odi

FOMDATO;*. AGRICULTURA
OFICIUL CENTRAL
LJUBLJANA SI SILVICULTURA
58 angajati
• -; '
Celje, Kranj, Ljubljana, Maribor,
Murska Sobota, Nova Gorica,
Novo mesto, PtuJ
674 angajafi
INSTITUTUL PENTRU
13 oficii regionale
CERTIFICARI SILVICE
INSTITUTUL PENTRU
60 filiale CONTROL $1 CERTIFICARE IN
AGRICULTURA $1 SILVICULTURA
Figura 3. Modelul Sloveniei de organizare a camerelor agricole
Principalele atributii ale camerei agricole din Slovenia sunt:

a) reprezentarea intereselor membrilor sai, inclusiv in diverse comitete, comisii. etc. prin
coordonarea dintre autoritatile publice si membrii sai pe diferite subiecte si asistenta si consiliere
pe diverse probleme - de ordin economic, social, financial', etc;
b) consultanta si form are pe diferite domenii (producere, tehnologii, aspecte de mediu, etc,
asistenta in aplicarea la diverse proiecte, fonduri de fmantare, plati, diverse masuri de sprijin
acordate de UE;
c) promovare, precum si informare a membrilor privind organizarea diferitor activitati de
interes public (evenimente publice, expozitii, targuri, etc.).
in Slovenia, activitatea camerelor agricole este realizata din contul bugetului de stat (in
proportie de 57% din bugetui anual al camerelor), a cotizadilor de membru si a serviciilor prestate.
Atal Oficiul central al Camerei agricole, cat si oficiile regionale sunt conduse de adunarea
generala a membrilor. la care participa reprezentantii membrilor camerei agricole, consiliul
director, in calitate de organ colegial de conducere, constituit din 20 de membri, presedintele
Camerei, ales din randul membrilor consiliului director si directorul.
Sistemul Camerei Agricole in Slovenia mai include si o serie de institute, la care Camera
este fie fondator, fie co-fondator, acestea avand atributii in domenii aferente activitatii Camerei,
precum si Serviciul public de consiliere agricola, care ofera atat servicii publice de
consultanta/gratuite, cat si servicii cu plata.
Crearea si organizarea activitatii Camerei Agricole in Slovenia este reglementata de Legea
privind Camera agriculturii si silviculturii din Slovenia, ZKGZ din 1999.
Astfel, chiar daca sunt diferite ca abordare si mod de constituire, modele analizate au relevat
rolul camerelor agricole in dezvoltarea si consolidarea capacitatilor fermierilor, reprezentarea si
promovarea intereselor acestora in raport cu alte institutii, inclusiv din cadrul UE, in procesul de
adoptare si implementare a politicilor agricole, fund parte indispensabila a procesului de luare a
deciziilor de interes major pentru fermieri, fiind extrem de utile in procesul de absorbtie a
fondurilor disponibile pentru agricultura si dezvoltare rurala, dar si in cel de facilitare a cooperarii
intersectoriale.
Aprobarea proiectului sus-mentionat este prevazuta in Planul de actiuni al Guvernului
pentru anul 2023. aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2023, la capitolul 4. Agricultura si
Industrie alimentara, actiunea 4.46, care urmeaza a fi realizata in trimestrul IV, 2023.___________
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea
legislafiei nationale cu legislatia Uniunii Europene
Proiectul nu con tine norme privind armonizarea legislatiei nationale cu legislatia Uniunii
Europene._____________________________________
4. Principalele prevederi ale proiectului §i evidentierea elementelor noi
Proiectul Legii privind organizarea si functionarea camerelor agricole are drept scop:
a) asigurarea dezvoltarii unui sistem institutional agricol eficient si pertinent realizarii prioritatilor
de dezvoltare a sectorului agricol si a mediului rural;
b) crearea unui cadru legal favorabil dezvoltarii si functionarii sistemului camerelor agricole in
Republica Moldova in contextul asocierii la Uniunea Europeana;
c) sustinerea dezvoltarii comunitatii agricole si promovarea integrarii tehnologiilor noi, inovatiilor
si bunelor practici in procesele agricole.
Necesitatea crearii organizatiilor profesionale a fermierilor, care se creeaza cu scopul de a
consolida si promova un dialog eficient si durabil a comunitatii agricole cu autoritatile publice,
central pe dezvoltarea sustenabila a sectorului agricol si a mediului rural, este conditionata de mai
multi factori, inclusiv de:
1) interesele comune ale fermierilor. Astfel, prin intermediul camerei agricole, fermierii
pot colabora pentru a aborda problemele specifice lor. cum ar fi accesul la resurse, reglementarile
existente, etc;
2) accesul la resurse si informatii. camerele agricole oferind fermierilor acces la resurse
si informatii necesare pentru imbunatatirea practicilor agricole si a rezultatelor lor, facilitand
schimbul de cunostinte si experience intre membri camerelor agricole, inclusiv la programe de
instruire si finantare;
3) puterea colectiva, astfel fermierii obtinand mai multa influenta in negocierile cu
factorii de decizie si alti parteneri de dialog.
Astfel, in vederea atingerii scopului propus, proiectul de lege prevede:
a) scopul si sarcinile camerelor agricole;
b) principiile si particularitatile de activitate ale camerelor agricole;
c) functiile si atributiile camerelor agricole;
d) modul de creare. organizare si functionare a camerelor agricole;
e) norme privind organele de conducere ale camerelor agricole si activitatea acestora;
0 aspecte privind finantarea activitatii camerelor agricole.
Potrivit proiectului de lege, in Republica Moldova camerele agricole urmeaza a fi constituite
in dona nivele, model bazat pe „Principiul de jos in sus” si structurat in:
a) camere agricole regionale, organizate in cadrul teritoriilor identificate in baza localitatilor
din mediul rural, invecinate geografic si coezive din punct de vedere al activitatilor agricole
desfasurate pe aceste teritorii;
b) Camera Agricola Nationala, constituita in vederea promovarii si reprezentarii intereselor
acestora si coordonarii activitatii lor la nivel central.
Potrivit proiectului de lege, membrii camerelor agricole regionale sunt persoanele juridice,
indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, care practica activitate de
intreprinzator, desfasoara activitate agricola pe teritoriul Republicii Moldova si are domiciliu/sediu
in aria de activitate a camerei agricole regionale respective.
Astfel, calitatea de membru al camerei agricole regionale este obtinuta cu titlu imperativ,
prin efectul legii respective, de catre fermierul care detine cu drept de proprietate sau posesie si
folosinta cel putin 2 hectare de teren agricol arabil §i/sau cel putin 1 hectar de teren ocupat de
culturi perene sau legume in camp deschis, sau cel putin 0,1 hectare de legume pe teren protejat ori
un numar de animale mai mare decat cel prevazut de Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitara
veterinara pentru exploatatiile nonprofesionale, inclusiv cel ce intruneste criteriile stabilite prin
Legea nr. 71/2023 cu privire la subventionarea in agricultura si mediul rural pentru fermierul micro,
mic, mijlociu si mare.
Caracterul imperativ al normei, care prevede obligativitatea calitatii de membru al camerei
agricole, pentru fermierii care intrunesc conditiile sus-mentionate nu este contrara jurisprudentei
Curtii Constitutionale si CEDO. In acest context, mentionam Hotarirea Curtii Constitutionale nr.
13/2015 pentru controlul constitutionalitatii Legii nr. 261 din 1 noiembrie 2013 cu privire la
Colegiul Medicilor din Republica Moldova, care a retinut la considerentul 48 ,,ca prin lege pot fi
instituite organizatii profesionale, investite cu competente ale statului, care nu pot fi echivalate cu
asociatii obstesti.” Totodata. la punctul 60 si 61, Curtea subliniaza ca „Comisia europeana a admis
ca, in general, libertatea de asociere implica libertatea de a nu se asocia sau de a nu adera la o
asociatie, cu exceptia asociatiilor de drept public. Prin urmare, ordinele profesionale, care sunt
institutii de drept public, reglementate de lege §i urmarind scopuri de interes general, nu constituie
o asociatie in sensul art. 11 din Conventie (Cauza X vs Olanda, Decizia Comisiei Europene din 1
martie 1983) (...). 61. Personalitatea juridica a ordinelor profesionale se acorda prin lege. Un ordin
profesional reune§te tofi membrii unei profesii, aderarea fiind obligatorie, fiecare ordin incluzdnd
obligatoriu toate persoanele abilitate sd exercite profesia. Ordinul profesional nu rezulta dintr-o
asociere libera.”
Proiectul de lege prevede si modul de organizare/constituire a camerelor agricole regionale,
precum si a Camerei Agricole Nationale, norme privind organele de conducere a camerelor agricole
si atributiile acestora. Astfel, conform acestora modelul de organizare a camerelor agricole in
Republica Moldova va fi unul hibrid, in sensul in care pe de o parte - statul, prin intermediul
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare va facilita procesul de creare si institutionalizare
a camerelor agricole regionale, iar pe de alia parte - odata create, camerele agricole vor avea
independenta si autonomic totala in activitatea sa, ba mai mult, conform prevederilor proiectului
in cauza, unul din principiile de care se vor ghida camerele agricole va fi cel al independentei in
activitatea camerelor agricole, potrivit caruia activitatea camerelor agricole se desfasoara in mod
liber, fiind interzisa orice imixtiune in activitatea acestora din partea autoritatilor publice ori a
persoanelor cu functii de raspundere din cadrul acestora.
Schematic, sistemul camerelor agricole prevazut a fi creat in conformitate cu proiectul de
lege in cauza este prezentat in figura de mai jos (Figura 4.).
SISTEMUL CAMERELOR AGRICOLE IN REPUBLICA MOLDOVA
Delegotii - alefi Io
adunorec generals a
Congresul National al I CAR (cate 7 din partec

| fiecSrei comere) +
Camerei Agricole Nationale
I presedintii si
(90 delegaji) ] viceprefedinfii CAR (2<
i
I
CAMERA AGRICOLA NATIONALA i
i
I
Centrul de Consiliere Consiliul Coordonator al Camerei I Presedintii $i
Agricola «;i Rurala I
Agricole Nationale vtcepie^edinfd
(21 membri) I camerelor agricole
I
I I regionale ♦ 1
I reprezentant al MA
A
* t t t t t t t
i
i
CAC CAP CAR CAO CAR CAR CAR CAR CAR LAR
CTrruu
I
BiIO iiSnreui fkxppi fdirwrl Orhf. Uij/br’* Cahuf Cjinwa UTA
tUE.4U.-U i
*
I
I
I
I
I
I
I
1 I
Membrii camerelor agricole regionale

fermlerul care de tine cu drept de proprietate. arendi. posesle sau cu alt drept de foloslntf cel putin 2 hectare de teren agrlcol arabil a/sau cel putin 1 hectar de teren
ocupatde cultur I perene sau legume in camp deschis. sauO.l hectar ede legumepe teren pratejatori cel putin xcapete debovinesauxcapete de porcine, xcapete
de ovlne/caprine Jl Induslvcare intruneste critemle stabillte pnn Legea nr. 71/2023 pentru fermlerul micro, mk, mijtoclu si mare
_______________________ Figura 4. Modelul sistemului camerelor agricole in Republica Moldova_________________

5. Fundamentarea economic-financiara_______________________________________________
Asigurarea organizarii si functionarii camerelor agricole va fi realizata din contul cotizatiilor
de membru, care vor fi achitate anual, in mod obligatoriu, de catre membrii camerelor agricole,
care obtin aceasta calitate in conditiile art. 8, alin. (2) din proiectul de lege respectiv.
Astfel, potrivit art. 32 din proiect, membrii camerelor agricole vor achita cotizatia anuaia de
membru, la data indicata in statutul camerelor agricole, utilizata de camerele agricole pentru a
sustine activitatea lor si pentru a asigura costurile si cheltuielile de functionare ale acestora, precum
si a Camerei Agricole Nationale.
Totodata, camerele agricole pot diferentia marimea cotizatiei achitata de membrii sai, la
stabilirea acesteia tinandu-se cont de:
a) forma juridica de organizare - intreprinzator individual, cooperativa agricola, etc, fiecare
categoric avand fixata suma cotizatiei specifica acesteia;
b) cifra de afaceri, reiesind din categoriile fermierilor prevazute la articolul 3, alin. (1) din
Legca nr. 71/2023 cu privire la subventionarea in agricultura si mediul rural;
______c) tipul de culture sau speciile de animate, precum si dimensiunea exploatatiei agricole.
6. Modul de incorporare a actului in cadrul normativ in vigoare_________________________
Proiectul nu prevede adoptarea unor acte normative de modificarea a cadrului normativ
existent. ______________________________________________
7. Avizarea $i consultarea publica a proiectului________________________________________
In scopul asigurarii transparentei procesului decizional, prevazuta de Legea nr. 239/2008,
anuntul privind initierea procesului de elaborare a proiectului de lege privind organizarea si
functionarea camerelor agricole a fost plasat pe pagina oficiala a Ministerului Agriculturii si
Industriei Alimentare la compartimentul „Transparenta decizionala’'
(https://maia.gov.md/ro/contem/proie cte-dc-documcnte) si pe site-ul particip.gov.md.
(https://particip.gov.md/ro/document/stages/anunt-privind-initierea-elaborarii-proiectului-de-
lege-privind-organizarea-si-functionarea-camerelor-agricole/l 1163).
Mai mult, in vederea consultarii prealabile a conceptului de creare a camerelor agricole in
Republica Moldova au fost organizate o serie de sedinte si dezbateri cu reprezentanti ai sectorului
asociativ din agricultura. care s-au expus pe marginea acestuia, si ulterior, au participat in procesul
de elaborare a proiectului de lege nominalizat, inclusiv in cadrul unui grup de lucru, instituit in
acest sens prin ordinul Ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 58 din 03.07.2023, cu
includerea in componenta acestuia a reprezentantilor asociatiilor ramurale ,.Moldova-Fruct”,
..Pomusoarele Moldovei”, Asociatiei fermierilor producatori de lapte, Federatiei Nationale a
Fermierilor, Federatiei Agricultorilor din Republica Moldova, ai Directiei Agricultura si
Alimentatie, Stefan Voda, ai Agentiei de Interventie si Plati pentru Agricultura._______________
8. Constatarile expertizei anticoruptie________________________________________________
Proiectul de lege a fost supus expertizei anticoruptie in cadrul procesului de expertizare,
avizare si consultare publica, in conditiile art. 35 al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele
normative, care a fost efectuata de catre Centrul National Anticoruptie.
Informatia privind rezultatele expertizei anticoruptie, prezentata prin raportul nr.
ELO23/9335 din 22.12.2023 a fost inclusa in sinteza obiectiilor si propunerilor/recomandarilor la
proiectul de lege.______________________________________________________________ ______
9. Constatarile expertizei de compatibilitate __________________________________
______ Nu este aplicabil.______________________________________________________________
10. Constatarile expertizei juridice
Proiectul a fost supus expertizei juridice. Obiectiile si propunerile au fost luate in
considerare la definitivarea proiectului de lege si au fost incluse in sinteza obiectiilor si
propunerilor.________________________________________________________________________
11. Constatarile alter expertize
Proiectul Legii a fost prezentat spre examinare grupului de lucru pentru reglementarea
activitatii de intreprinzator, care a examinat proiectul de lege, insotit de Analiza Impactului de
Reglementare in sedinta din 17.10.2023 (proces-verbal nr. 39).
Urmare a obiectiilor si recomandarilor prezentare in opinia expertului si de catre membrii
grupului de lucru, s-a decis sustinerea analizei impactului cu conditia luarii in considerare a
obiectiilor si recomandarilor (9 - sustin cu conditia luarii in considerare a obiectiilor si
recomandarilor; 5 - nu se sustine; 1 - se sustine).
Secretar General al Ministerului Sergiu G RCIU
Ex. Vasilii Dogolari

Tel : 0(22)204526
SINTEZA
obiecțiilor și propunerilor (recomandărilor), urmare a reavizării,
la proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole
(număr unic 937/MAIA/2023)
Participantul la avizare Conținutul obiecției/ Argumentarea

(expertizare)/ propunerii (recomandării) autorului proiectului
consultare publică
Ministerul Finanțelor La indicația Cancelariei de Stat nr. 18-69-11656 din 06 Se acceptă
07/5-03/2506/1772 din noiembrie 2023, aferentă avizării proiectului de hotărâre
30.11.2023 privind aprobarea proiectului de lege privind organizarea și
funcționarea camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023),
autor - Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare,
Ministerul Finanțelor, prin prisma domeniilor de competență,
comunică.
Proiectul de lege stabilește modul de creare, organizare și
funcționare a camerelor agricole. Acestea din urmă vor fi
constituite de către fermieri cu scopul de a reprezenta și
promova interesele acestora, prin oferirea de consultații,
formare și asistență în aplicarea la diverse fonduri dar și pentru
promovarea produselor acestora
Lit. d) din articolul 34, urmează a fi examinată prin prisma Se acceptă. Prevederea cu privire la finanțarea
prevederilor art.4) din Legea 71/2023 cu privire la camerelor agricole din contul subvențiilor de stat
subvenționarea în agricultură și mediul rural, dacă are dreptul a fost exclusă.
sau nu, persoana juridică care nu practică nemijlocit activitățile
agricole la subvenții de stat.
Totodată, atât nota informativă cât și analiza impactului ce Se acceptă. Crearea camerelor agricole nu va
însoțesc proiectul vizat nu prevede impactul economico- avea impact asupra bugetului de stat, întrucît
financiar asupra bugetului de stat, făcând-se referințe doar la activitatea acestora va fi susținută financiar, în
finanțarea activității camerelor agricole din cotizațiile de special, din cotizațiile membrilor acestora.
membru. Astfel, în cazul în care norma menționată va fi
argumentată și vă rămâne în proiectul legii, compartimentul
“Fundamentarea economico-financiară” din nota informativă,
urmează să corespundă cerințelor art.30 al Legii nr.100/2017 cu
privire la actele normative, și anume descrierea impactului
economico-financiar, cu indicarea cheltuielilor (bugetare și
nebugetare), necesare pentru implementarea prevederilor
noului act normativ și, după caz a veniturilor generate de noile
reglementări. Similar, analiza impactului urmează a fi revizuită,
deoarece aceasta nu descrie riscurile de constrângere bugetară
și măsurile de diminuare a acestora, iar în tabelul pentru
identificarea impacturilor nu este indicat impactul negativ
asupra cheltuielilor bugetare. Suplimentar, autorul actului
normativ va aduce claritate dacă pentru acoperirea costurilor
estimate în cazul dat, sunt prevăzute alocații bugetare în Legea
bugetului de stat anuală, inclusiv se va descrie corelarea
proiectului vizat cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru
anii 2024-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
408/2023.
Subsidiar, privind afirmația din AIR, precum că „Guvernul, de Se acceptă. Textul a fost exclus.
comun cu autoritățile publice locale (APL), urmează să
identifice spațiile necesare pentru sediul camerelor agricole
regionale, cu acordarea lor în locațiune cu titlu gratuit”,
comunicăm că APL deține autonomie decizională, conform
art.3 din Legea 436/2006 privind administrația publică locală și
urmează să decidă asupra formei de dare în folosință (prin
comodat sau locațiune, etc.) spații necesare pentru activitatea
camerelor agricole. Totodată, prevederea respectivă nu poate fi
o normă obligatorie, atunci când domeniul respectiv nu ține de
competența proprie a autorităților publice locale conform
prevederilor art.4 al Legii 435/2006 privind descentralizarea
administrativă, iar autoritățile publice locale pot acorda spații
doar în limita posibilităților
Ministerul Finanțelor La articolul 34, lit. d) se va exclude. Afirmația adusă de către Se acceptă.
(Nr. 07/5-09/16369 din autorul proiectului în Sinteza obiecțiilor și propunerilor, nu Proiectul de lege a fost redactat conform
20.12.2023) prezintă un argument probat. Mai mult, acordarea sprijinului obiecției expuse.
financiar și material de către stat organizațiilor necomerciale, se
reglementează de către Legea nr. 86/2020 privind organizațiile
necomerciale.
Concomitent se menționează, că în contextul planificării și Se acceptă
executării bugetelor, subvențiile reprezintă plăți achitate
entităților producătoare sau prestatoare de servicii, cu scopul de
a influența procesul de producere sau prețurile de livrare și nici
de cum, pentru promovarea produselor acestora.
Suplimentar, dat fiind faptul că proiectul a fost ajustat în Se acceptă
vederea excluderii necesității identificării spațiilor necesare
pentru sediul camerelor agricole, se necesită ajustarea Analizei
Impactului de Reglementare, prin excluderea ultimului aliniat
din pct.5.
Ministerul Dezvoltării Conform principiilor de constituire și funcționare, statuate la Se acceptă. Proiectul de lege a fost redactat
Economice și art.3 din Legea nr.86/2020 cu privire la organizațiile conform obiecției expuse.
Digitalizării necomerciale, „organizația necomercială se constituie
(Nr.03-3780 din benevol”. Or, în speță acest principiu este fentat prin caracterul
04.12.2023) asocierii obligatorii care reiese din prevederile art. 8, alin (1) și
alin. (2) lit. a) din proiect, care este completat de obligația
achitării de către membru a cotizației anuale obligatorii stabilite
la art. 9 alin. (3) litera d) al și art. 35. Mai mult, această
obligativitate de contribuție financiară este contrară unei
asocieri benevole.
Subsidiar, atenționăm asupra faptului că proiectul nu prevede Se acceptă. Apartenența la camera agricolă, în
(i) o procedură privind renunțarea la statutul de membru pentru calitate de organizație profesională este
cei care sunt impuși prin lege să se asocieze, fiind prevăzută obligatorie.
doar „excluderea celor care au obținut statutul de membru în
condițiile art.8, alin. (2), lit. b)”, adică realmente benevol, dar și
nici (ii) o procedură prin care să se asigure colectarea
cotizațiilor de membru.
Cu titlu de recomandare, în contextul digitalizării proceselor Se ia act.
economice, inclusiv și celor operaționale de orice nivel,
considerăm imperios prevederea posibilității convocării și
desfășurării reuniunilor Adunării generale a camerelor agricole
regionale în format on-line sau hibrid, în cazul imposibilității
participării fizice a membrilor. Suplimentar, se va reconsidera
și modalitatea de semnare a Proceselor-verbale și altor
documente oficiale emise.
Ministerul Dezvoltării Cu referire la proiectul definitivat de hotărâre privind aprobarea Se acceptă. Statutul camere agricole a fost
Economice și proiectului de lege privind organizarea și funcționarea modificată în organizație profesională.
Digitalizării camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023), reieșind din
nr. 03-3992 din competențele funcționale, comunicăm următoarele.
19.12.2023 Conform principiilor de constituire și funcționare, statuate la
art.3 din Legea nr.86/2020 cu privire la organizațiile
necomerciale, „organizația necomercială se constituie
benevol”. Or, în speță acest principiu este fentat prin caracterul
asocierii obligatorii care reiese din prevederile art. 8, alin (1) și
alin. (2) lit. a) din proiect, care este completat de obligația
achitării de către membru a cotizației anuale obligatorii stabilite
la art. 9 alin. (3) litera d) al și art. 35. Mai mult, această
obligativitate de contribuție financiară este contrară unei
asocieri benevole.
Subsidiar, atenționăm asupra faptului că proiectul nu prevede Se acceptă. Din proiect au fost excluse
(i) o procedură privind renunțarea la statutul de membru pentru prevederile cu privire la apartenența benevolă la
cei care sunt impuși prin lege să se asocieze, fiind prevăzută camera agricolă. Colectarea cotizațiilor de
doar „excluderea celor care au obținut statutul de membru în membru se va asigura prin caracterul executoriu
condițiile art.8, alin. (2), lit. b)”, adică realmente benevol, dar și al actelor emise de camerele agricole, care vor fi
nici (ii) o procedură prin care să se asigure colectarea persoane juridice de drept public.
cotizațiilor de membru.
Prin urmare, etalăm riscul ca prevederile menționate, dar și tot Se acceptă.
scopul legii propuse să fie compromis. În cazul în care, nu vor
fi identificate soluții de depășire a celor menționate supra,
vedem plauzibilă introducerea unor prevederi în legislația
fiscală care să confere caracter deductibil cotizației de membru.
Ministerul Urmare examinării proiectului de lege privind organizarea și Se acceptă.
Infrastructurii și funcționarea camerelor agricole, nr. unic 937/MAIA/2023, în
Dezvoltării Regionale limita competențelor funcționale, comunicăm următoarele.
Nr. 21-5935 din La nota informativă, recomandăm revizuirea acesteia respectînd
21.11.2023 structura consacrată la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 100/2017
cu privire la actele normative.
Subsecvent, în vederea asigurării plenitudinii suportului Se acceptă
informativ și reflectării sensului exact al proiectului actului
normativ, inclusiv sub aspectul respectării etapelor de legiferare
la elaborarea acestuia, în Compartimentul 11 ,,Constatările altor
expertize” se vor include concluziile Grupului de lucru al
Comisiei de stat pentru reglementarea activității de
întreprinzător referitoare la examinarea analizei impactului de
reglementare la proiect din cadrul ședinței din 17 octombrie
2023. Ori, potrivit Anexei nr. 1 la Legea precitată, în cazul
proiectelor de acte normative ce se referă la reglementarea
activității de întreprinzător, în Compartimentul 11 ,,Constatările
altor expertize” din Nota informativă se indică concluziile
grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător privind expertiza efectuată.
Ministerul Urmare examinării proiectului de lege privind organizarea și Se acceptă.
Infrastructurii și
funcționarea camerelor agricole, număr unic 937/MAIA/2023,
Dezvoltării Regionale remis în procedură regulamentară de avizare repetată,
nr. 21-6389 din
constatăm faptul că, potrivit Sintezei obiecțiilor și propunerilor
14.12.2023 (recomandărilor) la proiect, autorul menționează despre
acceptarea propunerilor Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale, expuse prin scrisoarea nr. 21- 5935 din
21.11.2023, dar de facto Nota informativă nu a fost completată
cu compartimentul nr.11, care ar urma să conțină concluzia
Grupului de Lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător referitor la expertiza efectuată
Cancelaria de Stat Referitor la proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea Se acceptă
nr. 29-69-12493 din 28 proiectului de lege privind organizarea și funcționarea
noiembrie 2023 camerelor agricole (num. unic: 937 /MAIA/2023), în limita
competențelor funcționale, propunem: - completarea alin.(1)
din art.1 cu reglementarea ce privește scopul și sarcina
camerelor agricole, având în vedere că art.3 reglementează acest
subiect. De asemenea consecutivitatea reglementărilor
prevăzute la alin.(1) se va corela cu reglementările stabilite în
proiectul de lege;
- completarea definiției „camera agricolă” de la art.2, după Se acceptă, dar în contextul modificării statutului
cuvîntul „fermieri” cu cuvîntul „benevol”, în contextul alin.(1) camerei agricole în organizații profesionale
din art.2 și 3 al Legii nr. 86/2020 cu privire la organizațiile apartenența la care este obligatorie, după
necomerciale, care stabilesc caracterul benevol al constituirii avizarea proiectului, cuvîntul „benevol” inserat
unei asociații; în textul proiectului a fost exclus.
- substituirea la alin.(2) din art.3 a cuvîntului „organizații” cu Se acceptă parțial. Cuvîntul „obligatoriu” a fost
cuvîntul „asociații”, iar cuvîntul „obligatoriu” se va exclude, în exclus.
scopul corelării cu definiția camerei agricole prevăzute la art.2.
De asemenea, stabilirea caracterului obligatoriu al consultării
din partea unei asociații instituite pe principii benevole a
fermierilor nu este corectă, ori parteneriatele dintre fermieri și
autorități care urmează să fie asigurate de camerele agricole
regionale se construiesc prin dialog;
- substituirea la lit. a) alin.(1) art.7 a cuvintelor „serviciilor Se acceptă. Litera a), din redacția inițială a
desconcentrate în teritoriu” cu cuvintele „serviciilor publice proiectului, a fost exclusă.
desconcentrate în teritoriu ale ministerelor, altor autorități
administrative centrale”, pentru conformare prevederilor art.31
din Legea nr.98/2012 privind administrația publică centrală de
specialitate
- excluderea la alin.(1) din art.8 a cuvintelor „lit. a)”, deoarece Se acceptă.
art.2 din proiect nu conține o astfel de reglementare
- completarea lit. b) al alin.(5) din art.8 după cuvîntul Se acceptă. Litera b) a fost exclusă.
„solicitată” cu cuvintele „ieșirea din componența camerei
agricole”, pentru excluderea ambiguităților
-substituirea la alin.(1) al art.10 a cuvîntului „ținută” cu cuvîntul Se acceptă. Alineatul (1) a fost expus în redacție
„organizată”, în scopul respectării regulilor de tehnică nouă, în baza propunerii Ministerului Justiției.
legislativă
- revizuirea alin.(3) din art.11, în scopul asigurării respectării Se acceptă. Articolul 11 a fost exclus din textul
principiilor enunțate la lit. a), b) din art.4, care stabilesc că proiectului.
camerele agricole activează în mod liber și rezidă în implicarea
și participarea activă a fermierilor și membrilor comunității
agricole în procesul de creare a camerelor agricole și de luare a
deciziilor corespunzătoare, fiind totodată interzisă orice
imixtiune din partea autorităților publice.
În aceiași ordine de idei, menționăm că camera agricolă Se acceptă. Articolul 11 a fost exclus din textul
conform art.2 din proiect este o asociație apolitică, respectiv proiectului.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, urmează a fi
exclus din procesul decizional, inclusiv la crearea grupurilor de
inițiativă, ori conform prevederilor lit. a) alin.(1) al art.12
decizia de creare a camerei agricole regionale revine Adunării
generale de constituire a camerelor agricole, corespunzător
acestui organ de conducere îi va aparține și dreptul de a aproba
componența grupului de inițiativă;
- excluderea lit. f) din alin. (4) al art.11, în contextul Se acceptă. Articolul 11 a fost exclus din textul
argumentelor de mai sus; proiectului.
- completarea alin.(1) al art.12 cu reglementarea ce vizează Se acceptă. Articolul 12 din redacția inițială a
aprobarea de către Adunarea generală de constituire a proiectului, a fost exclus din textul proiectului.
componenței grupului de inițiativă pentru constituirea
camerelor agricole, conform argumentelor de mai sus;
- substituirea la alin.(5) din art.12 a cuvîntului „spre avizare” cu Se acceptă. Articolul 12 din redacția inițială a
cuvintele „spre informare”, în contextul argumentelor de mai proiectului, a fost exclus din textul proiectului.
sus. Totodată, în scopul respectării principiilor de transparență
în activitatea camerelor agricole, Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare urmează a fi informat despre deciziile
luate pe marginea creării camerelor agricole regionale;
- substituirea la lit. i) din alin.(2) al art.13 a cuvintelor „ținere” Se acceptă parțial. Cuvîntul „ținere” a fost
cu cuvîntul „desfășurării” substituit cu cuvîntul „organizare”
- reformularea alin.(2) din art.14 (devenit articolul 12 – n.a.) Se acceptă.
prin excluderea Ministerului Agriculturii și Industriei
Alimentare din procesul de înregistrare a camerei agricole, în
contextul argumentelor de mai sus;
- excluderea lit. d) din alin.(2) al art.14 (devenit articolul 12 – Se acceptă.
n.a.), în contextul argumentelor de mai sus și care rezultă din
acordarea drepturilor depline asociației de a-și gestiona de sine
stătător acțiunile fără careva coordonări din partea autorităților
publice;
- substituirea la alin.(4) al art.21 (devenit articolul 19 – n.a.) a Se acceptă.
cifrei „5” cu cifra „4”, având în vedere că mandatul consiliului
conform alin.(1) este de 4 ani, respectiv mandatul președintelui
și vicepreședintelui urmează să fie valabil pe durata activității
consiliului;
- concretizarea la lit. c) al alin.(3) din art.24 (devenit articolul Se acceptă parțial. Conflictele de interese vor fi
20 – n.a.) a situațiilor ce constituie conflict de interese stabilite în statutul camerei agricole.
nedeclarat pentru care mandatul membrului consiliului poate
înceta. Totodată, având în vedere că reglementările prevăzute la
lit. a), b), c) și d) din aliniatul respectiv vizează situațiile când
mandatul poate înceta înainte de termen, se va completa
corespunzător la alin.(3) după cuvîntul „încetează” cu cuvintele
„înainte de termen”;
- concretizarea la alin.(6) din art. 29 (devenit articolul 27 – n.a.)
Se acceptă. Articolul 26, care reglementează
cine aprobă statutul Camerei Agricole Naționale atribuțiile Congresului Național a fost completat
cu atribuția acestuia de a aproba statutul Camerei
Agricole Naționale (lit. c)).
- revizuirea alin.(2) din art.35 (devenit articolul 33 – n.a.), Se acceptă.
pentru conformare alin.(1), (2) lit. g) al art.13 din proiect,
inclusiv art.8 alin.(2) din Legea nr.86/2020, astfel mărimea și
modalitatea de calculare a cotizației anuale de membru a
camerei agricole regionale se va stabili prin statutul camerei
agricole elaborat conform modelului stabilit de Guvern și
aprobat de adunarea generală de constituire;
- revizuirea alin.(3) din art.37 ce privește sarcina Guvernului de Se acceptă.
a identifica spațiile necesare pentru sediul camerelor agricole
regionale și acordarea lor în comodat, în contextul elucidării
cine anume se face responsabil de acțiunea respectivă.
Totodată, din punct de vedere instituțional, camerele agricole
regionale sunt organizații private, nesubordonate funcțional nici
unei autorități publice, respectiv nu este cazul implicării
Guvernului în procesul identificării spațiului pentru sediile
acestora;
- excluderea art.38 ce vizează formarea în termen de 1 lună din Se acceptă.
data intrării în vigoare a prezentei hotărâri a grupurilor de
inițiativă pentru constituirea camerelor agricole și
recomandarea către autoritățile publice locale de nivelul al
doilea de a-și optimiza subdiviziunile sale responsabile de
agricultură și dezvoltare rurală în contextul creării camerelor
agricole regionale.
În această ordine de idei, reiterăm argumentele de mai sus vis-
a-vis de principiul benevol de constituire a asociațiilor și
reglementările stabilite prin art.11 alin.(1) și art.12 alin. (1) lit.
a) din proiect, inclusiv faptului că statutul subdiviziunilor
autorităților publice locale responsabile de agricultură și
dezvoltare rurală și sarcinile realizate de acestea diferă esențial
de statutul și sarcinile camerelor agricole regionale, respectiv
optimizarea subdiviziunilor în cauză pe motiv de creare a
camerelor agricole este conceptual incorectă.
- excluderea art.39, deoarece sarcina Guvernului privind Se acceptă.
modificarea cadrului normativ conex în scopul asigurării
realizării legii, se regăsește la art.37 alin.(2);
De asemenea, proiectul urmează a fi analizat în corelare cu Nu se acceptă. A se vedea argumentarea la
reglementările și competențele atribuite Instituției publice obiecția Camerei de Comerț și Industrie.
„Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, conform
Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.538/2023,
în scopul asigurării, după caz, a excluderii dublării de
competențe
Cancelaria de Stat Corelarea reglementărilor prevăzute la alin.(1) cu Se acceptă.
reglementările stabilite în proiectul de lege;
(Nr. 29 - 69 - 13090 din Completarea definiției „camera agricolă” de la art.2, după Se acceptă, dar în contextul modificării statutului
14.12.2023) cuvîntul „fermieri” cu cuvîntul „benevol”, în contextul alin.(1) camerei agricole în organizații profesionale
din art.2 și 3 al Legii nr.86/2020 cu privire la organizațiile apartenența la care este obligatorie, după
necomerciale, care stabilesc caracterul benevol al constituirii avizarea proiectului, cuvîntul „benevol” inserat
unei asociații; în textul proiectului a fost exclus.
Substituirea la lit. b) din alin.(1) al art.12 a textului „alin.(4)”, Se acceptă. Articolul 11 și 12 au fost excluse din
cu textul „alin.(3)”; textul proiectului.
Substituirea la alin.(7) din art.12 a cuvîntului „spre avizare” cu Se acceptă. Articolul 12 a fost exclus.
cuvintele „spre informare”. Totodată, în scopul respectării
principiilor de transparență în activitatea camerelor agricole,
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmează a fi
informat despre deciziile luate pe marginea creării camerelor
agricole regionale;
Substituirea la alin.(4) al art.21 (devenit articolul 19 – n.a.) a Se acceptă.
cifrei „5” cu cifra „4”, având în vedere că mandatul consiliului
conform alin.(1) este de 4 ani, respectiv mandatul președintelui
și vicepreședintelui urmează să fie valabil pe durata activității
consiliului.
Relevăm pe această cale, că asigurarea continuității activității
camerelor agricole, în condițiile expirării mandatului consiliului
va fi exercitat de către președinte și vicepreședinte, temporar,
până la alegerea persoanelor care vor ocupa funcțiile respective.
În acest sens se vor include reglementările de rigoare în
proiectul de lege.
Concretizarea la lit. c) al alin.(3) din art.24 ( devenit articolul Se acceptă. Se acceptă parțial. Conflictele de
19 – n.a.) a situațiilor ce constituie conflict de interese interese vor fi stabilite în statutul camerei
nedeclarat pentru care mandatul membrului consiliului poate agricole.
înceta. În această ordine de idei, mai întâi este necesar de
reglementat care sunt situațiile de incompatibilitate pe care
membrii consiliului nu pot să le încalce, ulterior se vor stabili
restricțiile corespunzătoare.
Substituirea la alin.(2) al art.35 a textului „(lit. g)” cu textul „(lit. Se acceptă.
i)”;
Reconsiderarea la alin.(1) din art.38 a caracterului obligatoriu Se acceptă/
ce vizează formarea în termen de 1 lună din data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri a grupurilor de inițiativă pentru
constituirea camerelor agricole, în contextul respectării
principiului autonom de constituire a asociațiilor, conform
reglementărilor stabilite prin art.11 alin.(1) și art.12 alin. (1) lit.
a) din proiect.
De asemenea, în Nota informativă se va ajusta mențiunea de la Se acceptă.
compartimentul 4 privind statutul camerelor agricole ca Proiectul de lege a fost redactat conform
organizații consultative obligatorii. Totodată mențiunea de la obiecției expuse
compartimentul 5 privind stabilirea de către Guvern a mărimii
și modalității de stabilire a cotizațiilor, se va ajusta la
prevederile art.16 alin.(2) lit. d) din proiect, care atribuie această
competență Adunării generale.
Cancelaria de Stat Se restituie proiectul de hotărâre al Guvernului “Privind Nu se acceptă.
(Nr. 31/03-06-13550 din aprobarea proiectului de lege privind organizarea și Cauza invocată este neîntemeiată cauza invocată,
27.12.2023) funcționarea camerelor agricole” pentru conformare la deoarece proiectul Hotărârii de Guvern
prevederile art. 34, alin. (4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la menționat supra a fost examinat de către Comisia
actele normative și la pct. 11, subpct. 3) din Metodologia de de stat pentru reglementarea activității de
analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor întreprinzător și susținut în cadrul ședinței
de acte normative, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Grupului de lucru al Comisia de stat pentru
23/2019. reglementarea activității de întreprinzător din
17.10.2023, cu condiția luării în considerare a
obiecțiilor și recomandărilor expuse la proiectul
în cauză (procesul verbal nr. 39 din 17.10.2023).
În context, inclusiv reieșind din prevedere
subpct. 4) al pct. 11 din Metodologia de analiză
a impactului în procesul de fundamentare a
proiectelor de acte normative, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 23/2019, proiectul în
cauză și documentul de analiză a impactului au
fost perfecționate în urma avizărilor, expertizării
şi consultărilor publice și propus pentru
promovare şi aprobare în modul prevăzut de
legislația în vigoare.
Suplimentar, sub aspect conceptual, semnalăm că statutul și Nu se acceptă obiecția.
modul de constituire al camerelor agricole, conform Atât în context național, cît și internațional,
prevederilor proiectului nu cadrează cu principiile de există atît norme, cît și practici care susțin o
reglementare a activității organizațiilor necomerciale, statuate asemenea abordare, și anume:
la art. 3 din Legea nr. 86/2020, potrivit cărora organizația 1) la nivel național:
necomercială se constituie benevol și nimeni nu poate fi - prevederile Legii nr. 187/2022 cu privire la
constrâns să fondeze organizații necomerciale, să devină condominiu, care la art. 21, alin. (1) prevede
membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat pentru că expres că toţi proprietarii dintr-un condominiu
a fondat, pentru că este sa nu este membru al unei organizații sunt membri, prin efectul prezentei legi, ai
necomerciale. Persoanele se pot asocia fărăa fi obligate să-și aceleiași asociații de proprietari din
înregistreze organizația. condominiu;
- prevederile Legii nr. 393/1999 cu privire la
Camera de Comerț și Industrie, care la art. 9, alin.
(1) prevede că persoanele juridice înregistrate în
Republica Moldova în calitate de subiecţi ai
activităţii de întreprinzător în domeniul
comerţului, industriei, transporturilor,
construcţiilor şi prestării serviciilor, cu excepția
persoanelor prevăzute la alin.(2) din articolul
respectiv, sînt membri ai Camerei în mod
obligatoriu;
- prevederile Legii nr. 121/2020 privind
organizarea și exercitarea profesiei de medic
veterinar, care la art. 15, alin. (1) prevede expres
că toți medicii veterinari din Republica Moldova
fac parte din Colegiul medicilor veterinari, în
condițiile legii în cauză. Colegiul reprezintă o
organizație profesională autonomă, apolitică şi
nonprofit, cu statut de persoană juridică de drept
public.
2) pe plan internațional:
- legislația Austriei privind crearea și
funcționarea camerelor agricole austriece, unde
fiecare land (regiune) are lege separată prin care
reglementează funcționarea camerelor agricole
pe teritoriul acestuia (9 landuri în total). Legile
respective prevăd în mod univoc, că prevederile
lor se extind asupra persoanelor fizice și juridice
(membri ai Camerei), care sunt proprietarii,
uzufructuarii și locatarii exploatațiilor agricole și
forestiere situate pe teritoriul landului respectiv,
ai terenurilor utilizate în scopuri agricole și
forestiere, persoane care desfășoară ca ocupație
principală agricultura și silvicultura pe cont
propriu;
- Legea privind Camera pentru Agriculturii și
Silvicultură din Slovenia (Monitorul Oficial al
Republicii Slovenia, nr. 69/04- UPB1, 26/08,
7/09, 36/20 – ZIUPKGP), care prevede calitatea
de membri obligatorii ai camerei a persoanelor
fizice și juridice cu statut de unitate agricolă,
piscicolă sau forestieră, drept ansamblu
economic format din instalații economice dotate
cu echipamente în care se desfășoară oricare
dintre activitățile agricole sau silvice, împreună
cu locuința și terenul agricol sau forestier aferent,
indiferent de forma de organizare, precum și
unitățile agricole sau forestiere care includ, de
asemenea, unitățile economice, adică unitățile
economice sau instalațiile dotate cu echipamente
necesare pentru desfășurarea unei anumite
activități economice, care prelucrează în
principal produse proprii sau produse proprii ale
unității agricole sau forestiere principale
(denumite în continuare: subinstalații), precum și
unitățile economice care produc sau întrețin
echipamente destinate în principal nevoilor
unității agricole sau forestiere principale. Legea
în cauză prevede și calitatea de membri voluntari.
- Legea Nr. CXXVI privind Camera pentru
Agricultură, Alimente și Dezvoltare Rurală,
adoptată de Parlamentul Ungariei, care prevede
că toți fermierii (inclusiv persoane fizice) și
business-urile active din sectorul agricol au
obligația de a deveni membri ai camerei
respective, această prevedere aplicându-se și
industriei de procesare (147417185.pdf (SECURED)
(core.ac.uk)).
De asemenea, prin prisma competențelor prevăzute de art. 7 din Se acceptă.

Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, se consideră necesar Proiectul a fost redactat prin excluderea
dea fi revizuite și atribuțiile stabilite Guvernului prin proiectul prevederilor respective din textul acestuia.
de lege, or Guvernul nu are competențe de a aproba statutul
camerelor agricole, modul de calculare și achitarea a cotizației
de membru, de a constitui grupuri de inițiativă.
Concomitent, este de remarcat și asupra faptului că proiectul Se acceptă.
conține și deficiențe de ordin tehnico-legislativ, care urmează a Proiectul a fost redactat în conformitate cu
fi revizuite prin excluderea trimiterilor la puncte inexistente. obiecția expusă.
Adițional, este necesar de a fi ajustat proiectul de lege și prin
prisma propunerilor/recomandărilor autorităților acceptate sau
parțial acceptate de autor conform sintezei, dar neintegrate.
Complimentar, dosarul nu conține sinteza asupra expertizei Se ia act.

Centrului Național Anticorupție care este una obligatorie. Mai Recomandările raportului de expertiză au fost
mult ca atât potrivit expertizei, se constată necesitatea revizuirii
integrate în sinteza obiecțiilor și propunerilor
prevederilor, inclusiv a conceptului proiectului în ce privește (recomandărilor), urmare a reavizării, la
modul și gradul de implicare a autorităților administrației proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea
publice centrale în procesul de constituire și funcționare a proiectului de lege privind organizarea și
camerelor agricole, examinată prin prisma prevederilor Legii nr. funcționarea camerelor agricole, iar proiectul
86/2020, misiunii și statutului organizației necomerciale în respectiv – redactat conform celor expuse în
raport cu autoritățile publice. raportul de expertiză (Nr. ELO23/9335 din
22.12.2023).
Cît privește nota informativă la proiectul de lege, este de Nu se acceptă obiecția.
menționat că aceasta nu conține argumente referitoare la Atât în context național, cît și internațional,
necesitatea admiterii unei derogări de la principiul libertății de există atît norme, cît și practici care susțin o
asociere, conform dispozițiilor art. 41 din Constituție. asemenea abordare, și anume:
1) la nivel național:
condominiu, care la art. 21, alin. (1) prevede
expres că toţi proprietarii dintr-un condominiu
sunt membri, prin efectul prezentei legi, ai
aceleiași asociații de proprietari din
condominiu;
Camera de Comerț și Industrie, care la art. 9, alin.
(1) prevede că persoanele juridice înregistrate în
Republica Moldova în calitate de subiecţi ai
activităţii de întreprinzător în domeniul
comerţului, industriei, transporturilor,
construcţiilor şi prestării serviciilor, cu excepția
persoanelor prevăzute la alin.(2) din articolul
respectiv, sînt membri ai Camerei în mod
obligatoriu;
- prevederile Legii nr. 121/2020 privind
organizarea și exercitarea profesiei de medic
veterinar, care la art. 15, alin. (1) prevede expres
că toți medicii veterinari din Republica Moldova
fac parte din Colegiul medicilor veterinari, în
condițiile legii în cauză. Colegiul reprezintă o
organizație profesională autonomă, apolitică şi
nonprofit, cu statut de persoană juridică de drept
public.
2) pe plan internațional:
- legislația Austriei privind crearea și
funcționarea camerelor agricole austriece, unde
fiecare land (regiune) are lege separată prin care
reglementează funcționarea camerelor agricole
pe teritoriul acestuia (9 landuri în total). Legile
respective prevăd în mod univoc, că prevederile
lor se extind asupra persoanelor fizice și juridice
(membri ai Camerei), care sunt proprietarii,
uzufructuarii și locatarii exploatațiilor agricole și
forestiere situate pe teritoriul landului respectiv,
ai terenurilor utilizate în scopuri agricole și
forestiere, persoane care desfășoară ca ocupație
principală agricultura și silvicultura pe cont
propriu;
- Legea privind Camera pentru Agriculturii și
Silvicultură din Slovenia (Monitorul Oficial al
Republicii Slovenia, nr. 69/04- UPB1, 26/08,
7/09, 36/20 – ZIUPKGP), care prevede calitatea
de membri obligatorii ai camerei a persoanelor
fizice și juridice cu statut de unitate agricolă,
piscicolă sau forestieră, drept ansamblu
economic format din instalații economice dotate
cu echipamente în care se desfășoară oricare
dintre activitățile agricole sau silvice, împreună
cu locuința și terenul agricol sau forestier aferent,
indiferent de forma de organizare, precum și
unitățile agricole sau forestiere care includ, de
asemenea, unitățile economice, adică unitățile
economice sau instalațiile dotate cu echipamente
necesare pentru desfășurarea unei anumite
activități economice, care prelucrează în
principal produse proprii sau produse proprii ale
unității agricole sau forestiere principale
(denumite în continuare: subinstalații), precum și
unitățile economice care produc sau întrețin
echipamente destinate în principal nevoilor
unității agricole sau forestiere principale. Legea
în cauză prevede și calitatea de membri voluntari.
- Legea Nr. CXXVI privind Camera pentru
Agricultură, Alimente și Dezvoltare Rurală,
adoptată de Parlamentul Ungariei, care prevede
că toți fermierii (inclusiv persoane fizice) și
business-urile active din sectorul agricol au
obligația de a deveni membri ai camerei
respective, această prevedere aplicându-se și
industriei de procesare (147417185.pdf (SECURED)
(core.ac.uk)).
Cancelaria de Stat nr. Urmare a examinării proiectului de lege privind organizarea și Se acceptă. În contextul ședinței on-line din 15
31/03-69-1248 din 2 funcționarea camerelor agricole (NU 937/MAIA/2023), în februarie 2024 cu reprezentanții Camerei
februarie 2024 limita competențelor funcționale, comunicăm următoarele. Agricole a Austriei Inferioare, noțiunea de
Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea camerelor „cameră agricolă” a fost redactată în sensul
agricole impune prin derogare de la prevederile art. 3, alin. (1) indicării că aceasta reprezintă o organizație
din Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale profesională cu statut de persoană juridică de
obținerea, în mod obligatoriu a calității de membru al camerei drept public.
agricole. În acest context, menționăm Hotărîrea Curții
Deși dreptul la libera asociere nu este unul absolut, ci unul Constituționale nr. 13/2015 pentru controlul
relativ, autorul urmează să vină cu suficiente argumente constituționalității Legii nr. 261 din 1 noiembrie
justificative privind derogarea propusă, or restrângerea trebuie 2013 cu privire la Colegiul Medicilor din
să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate Republica Moldova, care a reținut la
atinge existența dreptului sau a libertății. considerentul 48 „că prin lege pot fi instituite
De asemenea, proiectul intercalează atât elemente ale unei organizații profesionale, învestite cu competențe
asociații obștești, cât și elemente de exercitare a prerogativei de ale statului, care nu pot fi echivalate cu asociații
putere publică în actul de reglementare a asociației create de obștești.” Totodată, la punctul 60 și 61, Curtea
fermieri. Spre exemplu, atribuirea în competența Ministerului subliniază că „Comisia europeană a admis că, în
Agriculturii și Industriei Alimentare a prerogativei de a aproba general, libertatea de asociere implică libertatea
procedura de formare a grupurilor de inițiativă responsabile de de a nu se asocia sau de a nu adera la o asociație,
constituirea camerelor agricole regionale, de avizare a cu excepția asociațiilor de drept public. Prin
procesului-verbal al adunării generale de constituire a camerei urmare, ordinele profesionale, care sunt instituții
agricole și de delegare a reprezentantului său în Consiliul de drept public, reglementate de lege şi urmărind
Coordonator al Camerei Agricole Naționale. scopuri de interes general, nu constituie o
asociație în sensul art.11 din Convenție (Cauza
X vs Olanda, Decizia Comisiei Europene din 1
martie 1983) (...). 61. Personalitatea juridică a
ordinelor profesionale se acordă prin lege. Un
ordin profesional reuneşte toţi membrii unei
profesii, aderarea fiind obligatorie, fiecare
ordin incluzând obligatoriu toate persoanele
abilitate să exercite profesia. Ordinul
profesional nu rezultă dintr-o asociere liberă.”
Totodată, se consideră necesar reexaminarea normelor de la art. Nu se acceptă. În contextul în care camerele
11, 12, 29, 32 alin.(2), prin care autoritățile administrației agricole vor avea statut de persoane juridice de
publice centrale pot delega unele funcții Camerei Agricole drept public, delegarea unor activități nu este
Naționale, în modul și condițiile stabilite de Guvern, precum și contrară acestui statut.
a alin.(2) de la art. 37, care impune în sarcina Guvernului
reglementarea relațiilor juridice ce țin de activitatea unei
organizații necomerciale
Concomitent, prevederile lit. h) alin. (2) al art. 23 stabilesc, că Se acceptă. Textul „altor plăți obligatorii” a fost
directorul executiv al camerelor agricole regionale asigură exclus.
colectarea deplină şi în termen a cotizațiilor de membru şi a
altor plăţi obligatorii în folosul camerelor agricole, în
conformitate cu prevederile statutului, hotărârilor adunării
generale şi ale deciziilor consiliului. Astfel, se remarcă existența
unei discordanțe cu art. 34 din proiect care nu prevede ”alte plăți
obligatorii” pentru finanțarea camerelor agricole.
Suplimentar, se impune reexaminarea prevederilor art. 38 din Se acceptă.
proiect prin prisma reglementărilor prevăzute de art. 48 din
Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, potrivit
cărora dispozițiile tranzitorii ale actului normativ cuprind
măsurile ce se instituie cu privire la continuarea raporturilor
juridice născute în temeiul vechilor reglementări care urmează
a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ
Agenția Servicii Publice Agenţia Servicii Publice a examinat în limita competenței Articolul 11 din redacția inițială a fost exclus.
Nr. 01/2020 din funcționale proiectul de Lege privind organizarea și
27.11.2023 funcționarea camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023),
parvenit pentru avizare de la Cancelaria de Stat (nr.18-69-11656
din 06.11.23) și propune următoarele.
Articolul 11 alin.(1), pentru precizare și evitarea eventualelor
ambiguități, după cuvintele „sunt înregistraţi/înregistrate” de
completat cu cuvintele „cu sediul”.
Articolul 12 de completat cu prevederi referitoare la Articolul 12 din redacția inițială a fost exclus.
„desemnarea administratorului interimar până la organizarea şi
desfăşurarea concursului”. Potrivit art. 177 alin. (1) al Codului
civil persoana juridică îşi exercită, de la data constituirii,
drepturile şi obligaţiile prin administrator.
Articolul 14: - alin. (2) lit.a) după cuvintele „cererea de Se acceptă.
înregistrare” de completat cu textul „conform modelului
aprobat de organul înregistrării de stat”; - de completat cu alin.
(3) cu următorul cuprins: „(3) Prevederile Legii nr.220/2007
privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali se aplică la înregistrarea camerelor
agricole în măsura în care acestea nu contravin prezentei legi”.
Agenția Servicii Publice Agenţia Servicii Publice a examinat în limita competenței Se acceptă/
(Nr. 01/2199 din funcționale proiectul definitivat al Legii privind organizarea și
20.12.2023 funcționarea camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023),
parvenit de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
(nr.21-02/3870 din 11.12.2023) și dat fiind faptul că propunerile
și obiecțiile ASP expuse anterior au fost acceptate integral, alte
propuneri și obiecții nu sunt.
Agenția Proprietății Urmare demersului Cancelariei de Stat nr. 18-69-11656 din 6 Se acceptă
Publice noiembrie 2023, Agenția Proprietății Publice a examinat
nr. 05-03-7443 din proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege
20.11.2023 privind organizarea și funcționarea camerelor agricole (număr
unic 937/MAIA/2023), autor - Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare și, în limita competențelor funcționale,
comunică următoarele.
La articolul 8 alineatul (1), se propune substituirea textului “art.
2” cu textul “alin. 2”, ca fiind indicat eronat.
Totodată, reieșind din faptul că, analiza impactului de Se acceptă. În contextul avizului Cancelariei de
reglementare a proiectului prevede că, Guvernul, de comun cu stat prevederile de la articolul 37 alineatul (3) au
autoritățile administrației publice locale, urmează să identifice fost excluse.
spațiile necesare pentru sediul camerelor agricole regionale,
considerăm oportun completarea articolului 37 alineatul (3) din
proiect, după cuvântul “Guvernul” cu textul “, de comun cu
autoritățile administrației publice locale, ”. Or, ținând cont de
faptul că autoritățile publice centrale nu dețin spațiu suficient în
bunuri ale domeniului privat al statului aplasate de teritoriul
Republicii Moldova, prevederea respectivă va asigura
identificarea spațiilor libere și în bunurile imobile din
proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.
De asemenea, la articolul 37 alineatul (1), se propune Se acceptă
completarea la final cu cuvintele “în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”.
Agenția Proprietății Urmare demersului Ministerului Agriculturii și Industriei Se acceptă
Publice Alimentare nr. 21- 02/3870 din 11.12.2023, Agenția Proprietății
Nr.05-04- 7997 din Publice a examinat repetat proiectul de hotărâre a Guvernului
13.12.2023 privind aprobarea proiectului de lege privind organizarea și
funcționarea camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023)
și, în limita competențelor funcționale, comunică lipsa de
obiecții și propuneri.
Congresul Autorităților Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a Se acceptă
Locale din Moldova examinat adresarea Cancelariei de Stat nr. 18-69-11656 din
346 din 23 noiembrie 06.11.2023, privind avizarea proiectului hotărârii Guvernului
2023 pentru aprobarea proiectului de lege privind organizarea și
funcționarea camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023).
La art. 32 (devenit articolul 30 – n.a.) (Funcțiile Camerei
Agricole Naționale (1) Funcțiile de bază ale Camerei Agricole
Naționale sunt următoarele: c) elaborarea și promovarea
propunerilor de aprobare sau modificare a cadrului de politici și
legal relevante dezvoltării sectorului agricol și mediului rural,
în baza propunerilor camerelor agricole regionale) după
cuvintele „mediului rural” se propune completarea cu textul „,
inclusiv”, or Camera Agricolă Națională va promova și din
propria inițiativă aceste politici și interese sectoriale, nu doar la
propunerile camerelor agricole regionale.
La art. 33 alin. (1) (Statul promovează colaborarea strînsă a Se acceptă.
autorităților publice cu Camera Agricolă Națională în procesul
de adoptare a deciziilor, ce pot viza (2) drepturile și interesele
membrilor camerelor agricole regionale) urmează a fi exclusă
cifra „(2)”, cu anularea trecerii părții de enunț din rând nou
(corectarea erorii).
Susținem adoptarea proiectului de hotărâre, cu luarea în
considerație a propunerii și observației menționate.
Congresul Autorităților Congresul Autorităților Locale din Moldova a examinat Se accptă.
Locale din Moldova adresarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr.
(Nr. 383 din 19.12.2023) 21-02/3870 din 11.12.2023, privind avizarea repetată a
proiectului definitivat al hotărârii Guvernului pentru aprobarea
proiectului de lege privind organizarea și funcționarea
camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023), și comunică
lipsa obiecțiilor și propunerilor la proiectul în cauză, cu excepția
observației de corectare a ortografiei cuvântului „sânt”
Direcția principală Изучив Проект Закона, разработанный Министерством Se acceptă.
complexului сельского хозяйства и пищевой промышленности
Agroindustrial Республики Молдова по вопросам организации и
Găgăuziei деятельности сельскохозяйственных бюро
nr. 03-14/371-580 din №937/MAIA/2023, Главное управление
16.11.2023 Агропромышленного Комплекса АТО Гагаузия сообщает,
что изменений и дополнений не имеет.
Camera de Comerț și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a Se acceptă. În contextul ședinței on-line din 15
Industrie RM), vă asigură de înalta sa considerație și, urmare examinării februarie 2024 cu reprezentanții Camerei
nr. 824-03/17 din repetate a proiectului legii privind organizarea și funcționarea Agricole a Austriei Inferioare, proiectul a fost
13.11.2023 camerelor agricole, comunică următoarele. În cadrul consultării supus unei redacții conceptuale. Astfel, cameră
primare a proiectului de lege sus-menționat CCI a RM a agricolă a fost definită drept organizație
semnalat mai multe neconcordanțe cu legislația în vigoare, profesională cu statut de persoană juridică de
solicitând retragerea proiectului pentru o revizuire conceptuală. drept public, dar nu o organizație obștească.
De menționat, că fiind examinat în cadrul Grupului de lucru al
Comisiei de stat pentru reglementarea activității de
întreprinzător, în analiza impactului de reglementare elaborată
de autorii proiectului, expertul Secretariatului Evaluării
Impactului de Reglementare a indicat asupra mai multor
contradicții cu cerințele și rigorile Metodologiei de Analiză a
Impactului și a dat aviz negativ acesteia. Reieșind din faptul că
autorii nu au ținut cont de obiecțiile CCI a RM și a grupului de
lucru AIR, reiterăm poziția anterioară (scr.793-01/17 din
26.10.2023) pe marginea proiectului de lege după cum urmează.
CCI a RM, în calitate de organizație nonguvernamentală, Se acceptă. În contextul definirii camerelor
autonomă și independentă, înființată în conformitate cu Legea agricole în calitate de organizații profesionale,
393/1999 susține eforturile autorităților în vederea sprijinirii menționăm că prin Hotărîrea Curții
întreprinzătorilor din domeniul agroalimentar și, în special, în Constituționale nr. 13/2015 pentru controlul
dezvoltarea unor mecanisme de reprezentare a intereselor constituționalității Legii nr. 261 din 1 noiembrie
fermierilor în relațiile cu instituțiile statului. De asemenea, 2013 cu privire la Colegiul Medicilor din
susținem dezvoltarea sistemului de consultanța agricolă care Republica Moldova, s-a reținut la considerentul
devine necesar din perspectivă accesării de către Republica 48 că „prin lege pot fi instituite organizații
Moldova a instrumentelor financiare și fondurilor europene profesionale, învestite cu competențe ale statului,
pentru agricultură, prin consolidarea structurilor (asociații, care nu pot fi echivalate cu asociații obștești.”
ONG-uri, etc.) existente, care susțin la nivel regional Totodată, la punctul 60 și 61, Curtea subliniază
dezvoltarea agricultorilor. că „Comisia europeană a admis că, în general,
Cu toate acestea, atingerea obiectivelor susmenționate prin libertatea de asociere implică libertatea de a nu
crearea 10 camere agricole regionale și a unei camere agricole se asocia sau de a nu adera la o asociație, cu
naționale, conform proiectului de lege elaborat de Ministerul excepția asociațiilor de drept public. Prin urmare,
Agriculturii și Industrie Alimentare o considerăm inoportună. ordinele profesionale, care sunt instituții de drept
Promovarea unei astfel de inițiative, pune sub semnul întrebării public, reglementate de lege şi urmărind scopuri
mecanismele și platformele actuale de dialog public-privat, și de interes general, nu constituie o asociație în
totodată vine în contradicție cu principiile de reglementare a sensul art.11 din Convenție (Cauza X vs Olanda,
activității organizațiilor necomerciale. Decizia Comisiei Europene din 1 martie 1983)
De menționat că Legea Nr. 86/ 2020 prevede expres că (...). 61. Personalitatea juridică a ordinelor
organizațiile necomerciale se constituie benevol, nimeni nu profesionale se acordă prin lege. Un ordin
poate fi constrâns să devină membru al unei asociații obștești, profesional reuneşte toţi membrii unei profesii,
precum și că organizațiile necomerciale sunt libere să își aderarea fiind obligatorie, fiecare ordin
stabilească structura internă, scopurile și activitățile proprii, incluzând obligatoriu toate persoanele abilitate
inclusiv formarea și structura bugetelor. să exercite profesia. Ordinul profesional nu
rezultă dintr-o asociere liberă.”
Cu toate acestea, proiectul de lege prevede imixtiune directă a Se acceptă. Articolul 11 și 12 care reglementau
statului în crearea camerelor, în special prin aprobarea de către atribuțiile grupului de inițiativă privind
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a componenței constituirea camerelor agricole și sarcinile
grupurilor de inițiativă responsabile de elaborarea listei adunării generale de constituire au fost excluse
potențialilor membri ai Camerei și prin organizarea alegerii din proiect.
reprezentanților la adunarea generală. Totodată, proiectul de
lege prevede aprobarea de către Minister a documentelor
privind constituirea Camerei, a listei membrilor, identificarea
de către Guvern a spațiilor necesare pentru sediul camerelor
agricole regionale, cu acordarea lor în locațiune cu titlu gratuit,
dar și optimizarea subdiviziunilor regionale responsabile de
agricultură și dezvoltare rurală.
Astfel, statutul acestor camere, care conform proiectului sunt Se acceptă. A se vedea comentariile la obiecția de
asociații nonprofit și apolitice, precum și modul de creare a mai sus.
acestora prin obligativitatea calității de membru pentru mai
multe categorii de fermieri, nu corelează cu principiile de
constituire și de funcționare a asociațiilor, stabilite în Legea Nr.
86/ 2020 cu privire la organizațiile necomerciale, precum și cu
principiul independenței camerelor agricole prevăzut de însuși
proiectul de lege vizat.
De asemenea, contrar principiilor de bază de reglementare a Se acceptă. Prevederile ce reglementau stabilirea
activității asociațiilor obștești, proiectul prevede că Guvernul de către Guvern a mărimii și modalității de
stabilește mărimea și modalitatea de calculare a cotizației de calcularea a cotizației au fost excluse din
membru, iar autoritățile publice centrale pot delega unele funcții proiectul. Modul de calculare și achitarea a
Camerei Agricole Naționale în modul stabilit de Guvern, fără a cotizației de membru, precum și mărimea
oferi careva claritate privind scopul urmărit prin această norma cotizației se va stabili de Adunarea generală a
generală. camerei agricole regionale și de către Congresul
Național, în cazul Camerei Naționale Agricole. A
se vederea articolele articolul 11 alineatul (2)
litera g), articolul 14 alineatul (2) litera d) și
articolul 26 litera d).
Cu referire la funcțiile camerelor agricole regionale, constatăm Nu se acceptă. Or, serviciile de consultanță
că în mare măsură acestea dublează competențele Instituției prestate de Instituția Public „Centrul de
Publice Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, creată recent Consiliere Agricolă și Rurală” reiese din
prin Hotărârea Guvernului 538/2023. Astfel, conform Hotărârii Articolul 15 al Regulamentului (UE) 2021/2115
Guvernului menționate, Centrul are misiunea de a asigura de stabilire a normelor privind sprijinul pentru
dezvoltarea unor servicii de consiliere agricolă și rurală planurile strategice care urmează a fi elaborate de
orientate spre nevoile fermierilor care să le faciliteze accesul la statele membre în cadrul politicii agricole
informații tehnico-economice, financiare, manageriale, precum comune (planurile strategice PAC) și finanțate de
și la programe de formare și de dezvoltare rurală. Fondul european de garantare agricolă (FEGA)
Totodată, sarcinile camerelor agricole, conform proiectului legii și de Fondul european agricol pentru dezvoltare
propus spre examinare, sunt practic identice Centrului de rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor
Consiliere Agricolă și Rurală și cuprind printre altele (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013,
dezvoltarea capacităților fermierilor, pentru a face față stabilește că „Statele membre includ în planurile
provocărilor din sectorul agricol și de a crește capacitatea lor strategice PAC un sistem de furnizare de
acestora de absorbție a fondurilor disponibile în acest sens. servicii pentru consilierea fermierilor și a altor
Conform HG 538/2023, de atribuțiile Centrului ține în special beneficiari ai sprijinului PAC în ceea ce privește
acordarea serviciilor de consiliere tehnico-economice, gestionarea terenurilor și gestionarea fermelor
financiare și manageriale pentru fermieri; organizarea (denumite în continuare „servicii de consiliere
programelor de formare a fermierilor, facilitarea parteneriatelor agricolă”). Statele membre se pot baza pe
sistemele existente.” Din acest text se deduce,
între mediul de afaceri/asociații/federații, instituții de obligativitatea statelor de asigura servicii de
învățământ și/sau instituții din domeniile cercetării și inovării. consiliere.
La rândul său camere agricole vor duplica aceste atribuții, Pe cînd serviciile de consultanță acordate de
exercitând funcții identice și anume: ”oferă consultanță cu către camerele agricole reiese din caracterul de
caracter tehnologic, economic, de marketing și comercializare, organizație profesională a acestora, care sunt
în funcție de necesitățile membrilor; oferă servicii de formare și chemate să dezvolte capacităților membrilor săi.
informare a membrilor pentru ai sprijini în îmbunătățirea De asemenea, subliniem că beneficiari ai
cunoștințelor și abilităților în domeniul agricol; oferă asistență, serviciilor de consultanță prestate de serviciul de
consultanță și suport fermierilor în accesarea fondurilor și extensiune nu se limitează doar la fermieri, ci și
programelor de finanțare; colaborează cu instituțiile de la alți beneficiari ai Politicii agricole, cum ar fi
consiliere agricolă, de învățământ și de cercetare agricolă.” autoritățile publice locale, întreprinzătorii
Ținem să menționăm, că crearea mai multor instituții cu aceleași individuali (non-agricoli), etc.
funcții denotă lipsa unei abordări sistemice în domeniu care va Totodată, după adoptarea legii, unele prevederi
genera complexitate administrativă și costuri suplimentare ale Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală
pentru bugetul public, în special ținând cont de faptul că se vor care dublează atribuțiile camerelor agricole vor fi
replica activitățile de instruire a producătorilor agricoli și revizuite.
promovare a produselor agricole în cadrul expozițiilor de nivel
local, național și internațional, care sunt organizate cu succes
atât de CCI a RM, cât și de asociațiile de afaceri profesioniste.
Practica statelor-membre a UE în acest domeniu, este variată și Se acceptă. Fără a reitera cele menționate mai
fiecare țară europeană și-a construit propriul sistem în funcție sus, preciză că în textul proiectului s-a stabilit că
de structura instituțională, statutul organizațiilor obștești și de camerele agricole sunt persoane juridice de drept
consultanța, sursele de finanțare, nevoile și așteptările public, ceea ce determină aplicarea Codului
fermierilor. administrativ față de actele individuale emise de
Un exemplu este cel al României, care pe parcursul anilor a avut cameră (stabilirea mărimii cotizației), în special,
mai multe încercări de creare a structurilor de stat și a celor atragem atenția asupra caracterului executoriu al
private în domeniu. În anul 1998 cu suportul fondurilor acestora și posibilitatea emiterii mandatului de
Comisiei Europene a fost creată Agenția Națională pentru executare (a se vedea articolul 177 din Codul
Consultanță Agricolă (ANCA) menită să asigure interacțiune administrativ).
între ceilalți actori care acordau servicii de consultanță. Apoi au
urmat mai multe reforme care au dus la centralizarea iar ulterior
la decentralizarea subdiviziunilor consiliilor județene
responsabile de agricultura.
Ulterior, în anul 2009 se înființează Camerele Agricole Județene
(CAJ) prin reorganizarea Oficiilor Județene pentru Consultanță
Agricolă (OJCA) din subordinea consiliilor județene. Legea
Camerelor Agricole nr. 283/2010 a preluat modelul francez de
organizare, unde camerele agricole sunt instituții publice,
finanțate din fonduri publice (dintr-o taxa pe terenuri, subvenții
și contracte cu autorități locale) și asigură informarea,
consultanța și instruirea fermierilor. Legea Camerelor Agricole
din România a preluat modelul francez de funcționare, însă nu
și sistemul de finanțare, ceea ce a determinat formarea unei serii
de blocaje care au condus la o nouă schimbare legislativă în anul
2013, care a acordat Camerelor statut de utilitate publică, pentru
a putea fi finanțate din bugetul de stat. Însă nici aceste schimbări
nu au asigurat funcționalitatea acestora
Doar în 14 județe din 41, există câte două camere agricole: una,
care provine din fosta OJCA și una privată, însă din lipsă de
finanțare, noile camere private nu desfășoară activități de
consultanță agricolă. În anul 2020 în România a fost aprobată
Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară,
piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală care însă nu a fost
promulgată și a fost declarată neconstituțională în ansamblul
său. Printre argumente enunțate de Curtea Constituțională a
României se menționează neclaritatea referitoare la natura
juridică a camerelor, atribuțiile acestora care nu erau corelate cu
atribuțiile ce decurg din statutul lor ca asociație, lipsa
prevederilor clare privind funcțiile care pot fi delegate
camerelor precum și caracterul lor consultativ obligatoriu în
domeniul lor de activitate (de menționat că prevederi similare
acestui proiect se regăsesc și în proiectul legii privind
organizarea și funcționarea camerelor agricole în RM).
Reieșind din cele expuse, considerăm că crearea unor asociații Nu se acceptă. Or, proiectul a fost modificat
de antreprenori prin impunere generează impredictibilitate și conceptul, iar camerele agricole au fost definite
neclaritate pentru toți actorii implicați. Totodată, crearea drept organizații profesionale. De altfel,
instituțiilor publice concomitent cu cele private care dețin observăm că în prezent Legea nr. 393/1999 cu
funcții identice pe fundalul insuficienței capacităților privire la Camera de Comerț și Industrie o
instituționale și a resurselor financiare, reprezintă o abordare
definește drept o organizație
necoerentă și o duplicare a eforturilor. nonguvernamentală, iar prin prisma articolului
Totodată, considerăm că intențiile nobile ale autorităților 9 alineatul (1) din aceeași lege care stabilește
publice de a consolida capacitățile fermierilor pot fi obligativitatea de membru al Camerei a unor
implementate cu succes prin fortificarea instituțiilor statului la subiecți de drept, se poate pune problema
nivel central și local, responsabile de sectorul agroalimentar și constituționalității a însăși Camerei de Comerț și
valorificarea rolului asociațiilor existente. Industrie.
În temeiul celor relatate reiterăm opinia de retragere a
proiectului de lege și ajustarea acestuia urmare consultărilor cu
toate părțile interesate în vederea identificării unor instrumente
funcționale, capabile să consolideze sectorul agroalimentar.
Camera de Comerț și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a Elaborarea proiectului de lege cu privire la
Industrie RM), prezintă salutul său și, urmare examinării repetate a organizarea și funcționarea camerelor agricole
(Nr. 952-03/17 din proiectului legii privind organizarea și funcționarea camerelor este condiționată de necesitatea executării
15.12.2023) agricole (numărul unic 937/MAIA/2023), comunică Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul
următoarele. 2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
90/2023, care la capitolul 4. Agricultură și
Proiectul de lege în redacția propusă, prevede implicarea directă industrie alimentară, în cadrul acțiunii 4.46,
a statului în crearea și organizarea activității acestei organizații prevede aprobarea de către Guvern a proiectului
definite prin proiect ca organizație apolitică și implică costuri de lege privind crearea și funcționarea camerelor
suplimentare bugetare, fără a fi justificate prin analiza agricole, acțiune necesară a fi executată în
impactului economic și financiar, solicitată expres în avizele trimestrul IV, 2023.
Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor, Cancelariei de Stat Totodată, precondițiile care au impus
precum și a experților Secretariatului Evaluării Impactului de elaborarea proiectului respectiv de lege rezidă în
Reglementare. necesitatea:
- creșterii și consolidării capacităților de
Imixtiunea directă a statului în crearea camerelor, este în mod absorbție de către fermieri a noilor tehnologii, a
special remarcată prin aprobarea de către Guvern a modului de instrumentelor disponibile, precum și a
constituire a grupurilor de inițiative (autorii propun aprobarea fondurilor de sprijin destinate dezvoltării
componenței acestor grupuri precum și, consultarea actelor de agriculturii, mediului rural și a infrastructurii
constituire și a listei membrilor de către Ministerul Agriculturii aferente afacerilor agricole;
și Industriei Alimentare). - sporirii gradului de pregătire a sectorului
agricol de procesele aferente parcursului de
Cu referire la funcțiile camerelor agricole regionale, constatăm aderare la Uniunea Europeană, prin transpunerea
că, în mare măsură, acestea dublează competențele Instituției celor mai reușite modele de organizare
Publice Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, creată recent structurală în sectorul agricol, care să asigure o
prin Hotărârea Guvernului 538/2023. Astfel, conform Hotărârii cooperare și un dialog permanent dintre factorii
Guvernului menționate, Centrul are misiunea de a asigura de decizie și fermieri;
dezvoltarea unor servicii de consiliere agricolă și rurală - sporirii rezilienței sectorului agricol, prin
orientate spre nevoile fermierilor care să le faciliteze accesul la creșterea nivelului de pregătire și cunoaștere a
informații tehnico-economice, financiare, manageriale, precum fermierilor, prin asigurarea accesului acestora la
și la programe de formare și de dezvoltare rurală. servicii de consultanță, consiliere agricolă și
formare continuă, care să-i sprijine în procesul de
Totodată, sarcinile camerelor agricole, conform proiectului legii adoptare a practicilor noi și inovative, dar și a
propus spre examinare, sunt practic identice Centrului de cerințelor legale, la care urmează să se
Consiliere Agricolă și Rurală și cuprind printre altele conformeze odată cu transpunerea graduală a
dezvoltarea capacităților fermierilor, pentru a face față legislației UE în cea națională;
- asigurării unui nivel de trai mai bun în zonele
provocărilor din sectorul agricol și de a crește capacitatea rurale, prin asigurarea populației rurale cu locuri
acestora de absorbție a fondurilor disponibile în acest sens. de muncă, și respectiv – sporirea veniturilor
acesteia, diversificarea ocupațiilor în mediul
Conform HG 538/2023, de atribuțiile Centrului ține în special rural, dar și oferirea accesului la servicii de
acordarea serviciilor de consiliere tehnico-economice, consultanță agricolă, schimb de cunoștințe și
financiare și manageriale pentru fermieri; organizarea formare în domeniul agricol.
programelor de formare a fermierilor, facilitarea Este important de remarcat că procesul de
parteneriatelor între mediul de afaceri/asociații/federații, aderare a Republicii Moldova la Uniunea
instituții de învățământ și/sau instituții din domeniile cercetării Europeană implică perpetuarea unor practici
și inovării. sustenabile de guvernanță și organizare a
sectorului agricol, axate pe un dialog permanent
La rândul său camere agricole vor duplica aceste atribuții, și continuu dintre toți exponenții comunității
exercitând funcții identice și anume: ”oferă consultanță cu agricole, iar lipsa verigii de comunicare dintre
caracter tehnologic, economic, de marketing și comercializare, fermieri și sectorul public poate crea în
în funcție de necesitățile membrilor; oferă servicii de formare continuare deficiențe în procesul de adoptare a
și informare a membrilor pentru ai sprijini în îmbunătățirea deciziilor ce vizează interesele fermierilor,
cunoștințelor și abilităților în domeniul agricol; oferă asistență, afectând astfel atât calitatea politicilor publice
consultanță și suport fermierilor în accesarea fondurilor și aprobate, dar și procesul de implementare a
programelor de finanțare; colaborează cu instituțiile de acestora.
consiliere agricolă, de învățământ și de cercetare agricolă.” În acest sens, experiența mai multor state-
membre ale UE, precum Austria, cu experiența
Ținem să menționăm, că crearea mai multor instituții cu aceleași de peste 100 ani de funcționare a camerelor
funcții denotă lipsa unei abordări sistemice în domeniu, care va agricole, Germania, Lituania sau Slovenia, unde
genera complexitate administrativă și costuri suplimentare camerele agricole funcționează mai bine de 20 de
pentru bugetul public, în special ținând cont de faptul că se vor ani, demonstrează eficiența și utilitatea
replica activitățile de instruire a producătorilor agricoli și camerelor agricole în procesul de adoptare a
promovare a produselor agricole în cadrul expozițiilor de nivel deciziilor și de promovare a intereselor
local, național și internațional, care sunt organizate cu succes fermierilor în raport cu statul și instituțiile sale,
atât de CCI a RM, cât și de asociațiile de afaceri profesioniste. dar și faptul că fondurile europene, disponibile
pentru dezvoltarea sectorului agricol au fost
Practica statelor-membre a UE în acest domeniu, este variată și utilizate într-un mod mai eficient și rațional,
fiecare țară europeană și-a construit propriul sistem în funcție datorită suportului tehnic și informativ oferit de
de structura instituțională, statutul organizațiilor obștești și de camerele agricole fermierilor, în special în partea
consultanța, sursele de finanțare, nevoile și așteptările ce ține de accesarea fondurilor europene
fermierilor. Un exemplu este cel al României, care pe parcursul disponibile pentru dezvoltarea sectorului agricol
anilor a avut mai multe încercări de creare a structurilor de stat și a mediului rural.
și a celor private în domeniu care au eșuat. Astfel, este evident că procesul de aderare a
Republicii Moldova la Uniunea Europeană
necesită o atitudine mai judicioasă și dedicată în
În anul 2020 în România a fost aprobată Lege privind camerele partea ce ține de pregătirea sectorului agricol de
pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, noile politici, cerințe, reforme structurale, dar și
silvicultură și dezvoltare rurală care însă nu a fost promulgată de instrumente, inclusiv financiare, care vor fi
și a fost declarată neconstituțională în ansamblul său. Printre necesare a fi implementare pentru a demonstra
argumentele enunțate de Curtea Constituțională a României se aproximarea acestuia de sistemul agricol
menționează neclaritatea referitoare la natura juridică a comunitar.
camerelor, atribuțiile acestora care nu erau corelate cu atribuțiile Mai mult, odată cu aderarea Republicii
ce decurg din statutul lor ca asociație, lipsa prevederilor clare Moldova la Uniunea Europeană, susținerea
privind funcțiile care pot fi delegate camerelor precum și donatorilor și partenerilor de dezvoltare nu va
caracterul lor consultativ obligatoriu în domeniul lor de mai fi accesibilă, iar gradul de absorbție a
activitate (de menționat că prevederi similare acestui proiect se oportunităților, inclusiv financiare, oferite de
regăsesc și în proiectul legii privind organizarea și funcționarea integrarea în Uniunea Europeană va depinde
camerelor agricole în RM). direct de modul de pregătire a sectorului agricol
Reieșind din cele expuse, considerăm că crearea unor de procesul de integrare. În acest sens, este și mai
asociații de antreprenori prin impunere generează vehementă preluarea și asimilarea cît mai rapidă
impredictibilitate și neclaritate pentru toți actorii implicați. a tuturor practicilor și experiențelor împărtășite
Totodată, crearea instituțiilor publice concomitent cu cele de statele-membre în acest sens și transpunerea
private care dețin funcții identice pe fundalul insuficienței acestora în sistemul agricol autohton.
capacităților instituționale și a resurselor financiare, reprezintă
o abordare necoerentă și o duplicare a eforturilor.
CCI a RM reiterează poziția anterioară (scr.793-01/17 din
26.10.2023) pe marginea proiectului de lege și, reieșind din
faptul că autorii nu au ținut cont de obiecțiile conceptuale ale
CCI a RM și a autorităților publice susmenționate, solicităm
respectuos revizuirea conceptuală a inițiativei Ministerului
Agriculturii și Industriei Alimentare. În temeiul celor relatate,
reiterăm opinia de retragere a proiectului de lege în vederea
identificării unor instrumente realmente funcționale, capabile să
consolideze sectorul agroalimentar.
Ministerul Justiției Cu referire la proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea Se acceptă

nr. 04/2-10338 din proiectului de lege privind organizarea și funcționarea
23.11.2023 camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023), comunicăm
următoarele. Potrivit notei informative, proiectul este elaborat
în scopul asigurării unui sistem instituțional agricol eficient și
pertinent realizării priorităților de dezvoltare a sectorului
agricol și a mediului rural, prin crearea unui cadru legal
favorabil dezvoltării și funcționării sistemului camerelor
agricole în Republica Moldova în contextul asocierii la Uniunea
Europeană (UE). Conceptul camerelor agricole are la bază
principiul autogestionării fermierilor, astfel încât 10 camere
agricole regionale și una națională vor fi constituite și
administrate în exclusivitate de către fermieri, cu scopul de
reprezentare și promovare a intereselor acestora, prin oferirea
suportului, prin consultanță, formare și asistență în aplicarea la
diverse proiecte, fonduri, programe și măsuri de sprijin oferite
de UE, dar și pentru promovarea produselor acestora.
În context, sub aspect conceptual, semnalăm că statutul și
modul de constituire al camerelor agricole, prevăzute în proiect,
nu cadrează cu principiile de reglementare a activității
organizațiilor necomerciale, statuate la art. 3 din Legea nr.
86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, în temeiul
cărora organizația necomercială se constituie benevol. Nimeni
nu poate fi constrâns să fondeze organizații necomerciale, să
devină membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat
pentru că a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei
organizații necomerciale. În acest sens, atenționăm că
prevederea de la art. 8 alin. (2) din proiectul legii speciale, în
conformitate cu care „calitatea de membru al camerei agricole
regionale este obținută cu titlu imperativ prin efectul prezentei
legi” urmează a fi revizuită prin prisma normei din legea
generală or, proiectul actului normativ trebuie corelat cu
prevederile actelor normative de acelaşi nivel cu care se află în
conexiune. Ținând cont că persoana devine membru al
asociației în mod benevol, deducem că și cotizațiile anuale de
membru se achită benevol, acestea constituind surse de venit ale
asociației care sunt achitate doar de membri.
Totodată, prezintă neclaritate statutul camerelor agricole în
raport cu statutul altor structuri, constituite conform legislației
în vigoare în scopul apărării drepturilor şi intereselor
profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi
individuale ale membrilor lor (spre exemplu, sindicate). Un alt
aspect problematic identificat îl constituie reglementările prin
care autoritățile publice intervin în activitatea camerelor
agricole, prin numirea de către Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare a membrilor Grupului de inițiativă
responsabili pentru crearea acestor camere, avizarea listelor
membrilor a acestor camere, prin aprobarea de către Guvern a
cotizației de membru camerei agricole ș.a. Prin astfel de
reglementări normative s-ar încălca principiul independenței și
libertății în stabilirea structurii interne, scopurilor și activităților
proprii pentru o organizație necomercială.
Drept urmare, proiectul se va revedea conceptual, luând în
considerare aspectele evocate
Concomitent, cu referire la textul propriu-zis al proiectului, Se acceptă.
menționăm următoarele observații:
La proiectul hotărârii Guvernului: În conformitate cu art. 42
alin. (4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative,
dacă se modifică un singur act normativ, în denumirea noului
act se indică numărul, anul şi denumirea integrală a actului
normativ modificat. Ținând cont că prin proiectul legii se
modifică art. 10 alin. (8) din Legea nr. 121/2007 privind
administrarea și deetatizarea proprietății publice, în denumire la
proiectul hotărârii Guvernului și în cuprinsul hotărârii se va
indica actul normativ care se propune a fi modificat
La proiectul legii: 1. La art. 3 alin. (2), expresia „caracter Se acceptă
consultativ obligatoriu” în raport cu camerele agricole este una
contradictorie și nu poate fi acceptată în formula propusă, iar
cuvintele „autorități și instituții ale administrației publice
centrale și locale” se vor revizui, având în vedere că instituțiile
nu sunt ale administrației publice centrale și locale. Instituţiile
publice pot fi din sfera de competenţă a ministerului și pot avea
o anumită autoritate publică în calitate de fondator (a se vedea
art. 32 din Legea nr. 98/2012 privind administraţia publică
centrală de specialitate) sau instituțiile publice pot fi în
subordinea consiliului local (a se vedea Legea nr. 436/2006
privind administrația publică locală).
2. În conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. d) din Legea nr. Se acceptă
100/2017 cu privire la actele normative, aceleaşi noţiuni se
exprimă prin aceiaşi termeni. Prin urmare, la art. 3 alin. (3) lit.
b), noțiunile „fermieri” și „agricultori” se vor uniformiza.
3. La art. 7: Art. 7 este constituit din un singur alineat, prin Se acceptă
urmare, acesta nu se va numerota (obiecție valabilă și la art. 34).
2) Ținând cont de prevederile Legii nr. 436/2006 privind Se acceptă.
administrația publică locală, la alin. (1) lit. a), noțiunea
„autorităților publice locale” se vor substitui cu noțiunea
„autorităților administrației publice locale”.
4. La art. 8 alin. (1), se va revizui referința la condițiile Se acceptă
prevăzute la art. 2 lit. a) or, art. 2 nu are lit. a). Totodată, la
redactarea acestui articol se va ține cont de aspectele menționate
mai sus.
5. La art. 11 alin. (4) lit. d), cuvintele „paginii web” se vor Se acceptă. Articolul 11 din redacția inițială a
substitui cu cuvintele „paginii web oficiale” astfel cum este fost exclus
indicat în Regulamentul cu privire la site-urile web oficiale ale
autorităților și instituțiilor publice și la cerințele minime privind
profilurile de socializare ale acestora, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 728/2023
6. Dispoziția de la art. 12 alin. (5) din proiect se va revizui prin Se acceptă. Articolul 12 din redacția inițială a
prisma art. 12 alin. (8) din Legea nr. 86/2020, în conformitate fost exclus.
cu care procesul-verbal al ședinței de constituire conține în mod
obligatoriu date despre alegerea organelor de conducere și de
control, date privind desemnarea persoanei împuternicită să
reprezinte organizația necomercială în procesul înregistrării,
informații cu privire la sediul organizației, date de contact,
inclusiv adresa electronică. Procesul-verbal al ședinței de
constituire a asociației obștești prevede mărimea cotizației de
membru. Ținând cont de prevederea legală enunțată, dispoziția
de la art. 12 alin. (5) se va ajusta corespunzător. Totodată,
menționăm că în conformitate cu art. 12 alin. (5) din Legea nr.
86/2020, statutul asociației obștești se aprobă de către adunarea
generală a fondatorilor, fiind semnat de către toți fondatorii la
momentul constituiri. Prin urmare, cuvintele „statutul camerei
agricole” va fi succedat de cuvintele „aprobat de adunarea
generală a fondatorilor”.
7. La art. 13: Se acceptă.
1) Dispozițiile de la art. 13 alin. (2) din proiect care indică ce
prevederi trebuie să conțină statutul se vor revizui prin prisma
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 86/2020 care conțin mențiuni
privind forma juridică de organizare, procedura de constituire,
reorganizare și încetare a activității
2) La alin. (2) lit. k), din sintagma „legislației în vigoare” se vor Se acceptă.
exclude cuvintele „în vigoare” ca fiind inutile. Regula generală
este că referințele la actele normative reprezintă referințe la
legislația în vigoare și doar pentru excepțiile de la regulă se va
specifica dacă este vorba despre legislația aplicabilă la un
anumit moment
8. La art. 14 alin. (2) lit. d), se va ține cont că, unele persoane Se acceptă. Litera d) din redacția inițială a fost
fizice, în virtutea anumitor circumstanțe de ordin personal şi/sau exclusă.
religios, au renunţat la numărul de identificare de stat și dețin
buletine de identitate provizorii, fără IDNP.
9. La art. 17 alin. (4), se va revizui referința la alin. (3) lit. c), Se acceptă.
or, alin. (3) nu are lit. c).
1) În conformitate cu art. 18 alin. (4) din Legea nr. 86/2020,
ședința organului suprem de conducere este deliberativă dacă la
ea participă mai mult de jumătate din membrii săi. Ținând cont
de prevederea legală enunțată, la alin. (2), textul „cel puțin 50%
din numărul total al reprezentanților membrilor camerei
agricole regionale” se va substitui cu cuvintele „mai mult de
jumătate din membrii săi”
2) În conformitate cu art. 18 alin. (7) din Legea nr. 86/2020, Se acceptă. Textul cu privire la posibilitatea
hotărârea cu privire la reorganizarea sau lichidarea benevolă a lichidării camerei agricole a fost exclusă prin
asociației obștești și a fundației se ia cu cel puțin 2/3 din voturi. prisma modificării statutului acesteia.
Având în vedere prevederea legală enunțată, dispoziția de la
alin. (4) se va completa cu mențiuni în acest sens
11. La art. 19 alin. (4), considerăm oportun ca procesul-verbal Nu se acceptă. Or, aceasta nu este practic avînd
al adunării generale să fie semnat și de membrii adunării în vedere numărul participanților la adunarea
generale (obiecție valabilă și la art. 22 alin. (7)). generală.
12. La art. 23: 1) Ținând cont de prevederile art. 19 alin. (3) din Se acceptă.
Legea nr. 86/2020, în conformitate cu care administratorul
întocmește anual raportul cu privire la activitatea organizației
necomerciale și îl transmite organelor de conducere în modul
prevăzut de statut, asigură publicarea raportului anual cu privire
la activitatea organizației necomerciale, alin. (2) se va completa
cu mențiuni în acest sens
2) Termenul „entitate” este mai larg și include inclusiv instituții Se acceptă.
și organizații. Prin urmare, la alin. (2) lit. f), termenul „instituții
și organizații” se va substitui cu termenul „entități”
3) La alin. (2) lit. h), cuvântul „prevederile” este indicat de două Se acceptă.
ori, prin urmare, cuvântul indicat în mod repetat se va exclude.
13. La art. 29 alin. (5), din sintagma „15 zile calendaristice” se Se acceptă.
va exclude cuvântul „calendaristice” ca fiind inutil,
reprezentând regula generală de calculare a termenului. În
actele normative se specifică tipul perioadei doar în cazul în
care termenul în care urmează a fi îndeplinite anumite acțiuni
se calculează diferit decât cel general
14. Ținând cont de prevederile Legii nr. 98/2012 privind Se acceptă
administrația publică centrală de specialitate, la art. 32 alin. (2),
cuvintele „autoritățile publice centrale” se vor substitui cu
cuvintele „autoritățile administrației publice centrale”.
15. Dispozițiile de la art. 33 alin. (1) și (2) se vor indica într-un Se acceptă.
singur alineat, în vederea redactării acestora.
16. La art. 35, alin. (3) lit. b), textul „articolul 3 alin. (1)” se va Se acceptă.
substitui cu textul „art. 4 alin. (1)” or, categoriile fermierilor
sunt prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 71/2023 cu privire
la subvenționarea în agricultură și mediul rural
17. La art. 36 alin. (4), cuvântul „membrii” se va exclude, Se acceptă.
deoarece este indicat eronat.
18. La art. 37: 1) La alin. (1), subliniem că formularea „intră în Se acceptă
vigoare după 3 luni” este defectuoasă, fiind necesar a se
substitui cuvântul „după” cu cuvintele „la expirarea a”.
Cuvântul „publicării” va fi succedat de cuvintele „în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova” (obiecție valabilă și la alin. (2)).
2) La alin. (2), liniile se vor exclude deoarece nu sunt Se acceptă
caracteristice actelor normative
3) Potrivit alin. (3), Guvernul va identifica spațiile necesare Se acceptă. Alineatul (3) a fost exclus.
pentru sediul camerelor agricole regionale, cu acordarea lor în
comodat. Cu privire la prevederea enunțată, menționăm că
ținând cont că camerele agricole constituie o asociație,
adoptarea unei norme derogatorii va constitui un precedent
periculos pentru alte organizații necomerciale să solicite
aplicarea aceluiași tratament și față de ei, prin acordarea
înlesnirilor comparabile. Adițional, se va ține cont că,
exceptarea frecventă de la normele legislaţiei în vigoare nu
reprezintă un remediu oportun pentru susţinerea unor sau altor
categorii de subiecţi, motiv pentru care propunem examinarea
opțiunii alocării sprijinului financiar sau material astfel cum
este indicat la art. 5 din Legea nr. 86/2020.
19. În conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. i) din Legea nr. Se acceptă.
100/2017, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau
termeni se poate face numai după explicarea acestora în text, la
prima folosire. Prin urmare, la art. 38 alin. (2), abrevierea
„UTA” se va substitui cu denumirea completă (obiecție valabilă
și la poziția zece din Anexa la lege)
20. Ținând cont de obiecția expusă la art. 37 alin. (3), se va Se acceptă.
reexamina art. 39 din proiect, prin care se propune completarea
art. 10 alin. (8) din Legea nr. 121/2007 privind administrarea și
deetatizarea proprietății publice cu lit. f), prin care să fie
permisă înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat
persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a
bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii
administrativ-teritoriale destinate creării și funcționării
camerelor agricole.
21. La Anexă, ținând cont de prevederile art. 8 din Legea nr. Se acceptă.
764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a
Republicii Moldova, menționăm că statutul de municipiu nu se
atribuie doar mun. Chișinău și Bălți, prin urmare, în coloanele
a treia și a patra se va menționa statut de municipiu la toate
orașele indicate. În acest sens, se va corecta și denumirea
coloanei a patra din tabel
Ministerul Justiției 1. La art. 8.
(Nr. 04/2-11234 din 1) În conformitate cu art. 51 alin. (3), (5) și (6) din Legea nr. Se acceptă.
20.12.2023) 100/2017 cu privire la actele normative, articolele se ordonează Proiectul de lege a fost redactat conform
consecutiv, după numere, exprimate, de regulă, prin cifre arabe, obiecției expuse.
începând cu primul şi terminând cu ultimul. Articolul poate fi
divizat în alienate. Alineatele sunt însemnate succesiv cu
numere ordinare, exprimate prin cifre arabe, luate între
paranteze rotunde. Alineatul poate fi divizat în litere, care sunt
însemnate succesiv cu litere latine mici, urmate de o paranteză.
În cazul unei structuri complexe a actului normativ, alineatul
poate fi divizat mai întâi în puncte însemnate cu numere
ordinare, exprimate prin cifre arabe, urmate de o paranteză. La
rândul lor, punctele pot fi divizate în litere, însemnate succesiv
cu litere latine mici, urmate de o paranteză. Ținând cont de
prevederea legală enunțată, la art. 8 alin. (1), textul „alin. 2” lit.
a)” se va substitui cu ,,textul alin. 2 lit. a).”
2. 2) Având în vedere aspectele evocate din punct de vedere
conceptual, dispoziția de la alin. (2) lit. a), se va revizui integral,
în special, cuvintele „cu titlu imperativ, prin efectul prezentei
legi”, care urmează a fi excluse.
În avizul nr. 04/2-10338 din 23.11.2023, Ministerul Justiției a Se acceptă parțial.
menționat că statutul și modul de constituire al camerelor Proiectul de lege a fost redactat conform
agricole, prevăzute în proiect, nu cadrează cu principiile de obiecției expuse.
reglementare a activității organizațiilor necomerciale, statuate
la art. 3 din Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile
necomerciale, în temeiul cărora organizația necomercială se
constituie benevol. Nimeni nu poate fi constrâns să fondeze
organizații necomerciale, să devină membru al unei asociații
obștești sau să fie sancționat pentru că a fondat, pentru că este
sau nu este membru al unei organizații necomerciale. Prin
urmare, a fost înaintată propunerea ca prevederea de la art. 8
alin. (2) din proiectul legii speciale, în conformitate cu care
„calitatea de membru al camerei agricole regionale este obținută
cu titlu imperativ prin efectul prezentei legi” să fie revizuită prin
prisma normei din legea generală or, proiectul actului normativ
trebuie corelat cu prevederile actelor normative de acelaşi nivel
cu care se află în conexiune.
Pornind de la prevederile constituționale, se consideră Se acceptă parțial.

inacceptabilă imixtiunea autorităților publice în activitatea Proiectul de lege a fost redactat conform
organizațiilor necomerciale. Cadrul juridic existent (Legea nr. obiecției expuse.
86/2020) nu prevede posibilitatea ca o autoritate publică să
impună calitate de membru în cadrul unei organizații
necomerciale, deoarece aceasta ar contraveni principiului
constituirii benevole, mai mult asemenea prevederi ar pune
fermierii în condiții inegale față de alți antreprenori. Dreptul la
libera asociere rezultă direct din dispozițiile art. 41 din
Constituție. Stipulările art. 8 alin. (2) lit. a) din proiectul legii,
prin care calitatea de membru al camerei agricole este obținută
cu titlu imperativ aduc atingere dreptului cetățenilor la libera
asociere și prin urmare vin în contradicție cu prevederile
Constituției.
Un alt aspect problematic identificat îl constituie reglementarea Se acceptă.

de la art. 29 alin. (1) prin care Consiliul Coordonator al Camerei Proiectul de lege a fost redactat conform
Agricole Naționale este constituit din un reprezentant al obiecției expuse.
Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, desemnat
prin ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare. În
acest sens, reiterăm că autoritățile publice nu pot interveni în
activitatea camerelor agricole, prin participarea la adoptarea
deciziilor pe marginea problemelor generale privind activitatea
Camerei Agricole Naționale, numirea în funcție a directorului
organului executiv, ș.a. Prin astfel de reglementări normative s-
ar încălca principiul independenței și libertății în stabilirea
structurii interne, scopurilor și activităților proprii pentru o
organizație necomercială.

1) La alin. (1) lit. b), textul „art. 11 alin. (4)” se va substitui cu Proiectul de lege a fost redactat conform
textul „art.11 alin. (3)” or, prevederi cu privire la elaborarea obiecției expuse.
listei membrilor camerei agricole regionale sunt indicate la art.
11 alin. (3).
2) Potrivit art. 12 alin. (9) din Legea nr. 86/2020, procesul-
verbal al ședinței de constituire a asociației obștești prevede
mărimea cotizației de membru. Ținând cont de prevederea
legală enunțată, dispoziția de la art. 12 alin. (5) din proiect se va
completa cu mențiuni în acest sens.
3) La alin. (7), cuvântul „este” se va exclude ca fiind excedent.
Totodată, atenționăm că alin. (7) este numerotat eronat, urmând
după alin. (5).
3. La art. 17 alin. (3), cuvintele „de către consiliu” se vor Se acceptă.

substitui cu cuvintele „prin decizia consiliului”, iar la art. 17 Proiectul de lege a fost redactat conform
alin. (4), cuvântul „adunarea” va fi succedat de cuvântul obiecției expuse.
„generală”.
4. La art. 32 alin. (1) lit. e), cuvântul„ instituții” va fi Se acceptă.
succedat de cuvintele „publice sau private” astfel cum este Proiectul de lege a fost redactat conform
indicat la art. 32 alin. (1) lit. b). obiecției expuse.
5. La art. 35 alin. (2), se va revizui referința la art. 13 alin. Se acceptă.
(2) lit. g), or, la elementul structural menționat nu este indicată Proiectul de lege a fost redactat conform
mărimea și modalitatea de calculare a cotizației anuale de obiecției expuse.
membru.
6.La art. 38, cuvintele „Unitatea Teritorială Autonomă Se acceptă.
Găgăuzia” se vor substitui cu cuvintele „Unității Teritoriale Proiectul de lege a fost redactat conform
Autonome Găgăuzia” or, în redacția actuală, cuvintele enunțate obiecției expuse.
nu se integrează armonios în text.
La Anexa Legii: Se acceptă.
1. La coloana a treia, în rândurile 4 și 9 se va indica statutul Proiectul de lege a fost redactat conform
unităților administrativ-teritoriale (obiecție valabilă și la obiecției expuse.
coloana a patra).
2. La denumirea coloanei a patra, cuvântul „Raioane” va fi
precedat de textul
„Municipii”.
3. Ținând cont de prevederile art. 8 din Legea nr. 764/2001
privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii
Moldova, menționăm că statutul de municipiu se atribuie și
orașului Strășeni și Ceadîr-Lunga. Prin urmare, în referința la
orașele enunțate se va indica acest statut.
Ministerul Justiției Cu referire la proiectul definitivat al legii privind organizarea și Se acceptă. În contextul ședinței on-line din 15
nr. 04/2-955 din 01 funcționarea camerelor agricole (număr unic 937/MAIA/2023), februarie 2024 cu reprezentanții Camerei
februarie 2024 comunicăm următoarele. Din punct de vedere conceptual: În Agricole a Austriei Inferioare, noțiunea de
nota informativă la proiectul de lege sunt indicate următoarele „cameră agricolă” a fost redactată în sensul
argumente ce ar justifica conceptul dezvoltat prin inițiativa indicării că aceasta reprezintă o organizație
legislativă lansată: profesională cu statut de persoană juridică de
- caracterul imperativ al normei care prevede obligativitatea drept public.
calității de membru al camerei agricole pentru fermieri este În acest context, menționăm Hotărîrea Curții
pasibil a fi realizat prin intermediul unei derogări de la Constituționale nr. 13/2015 pentru controlul
prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 86/2020 cu privire la constituționalității Legii nr. 261 din 1 noiembrie
organizațiile necomerciale, și este impus de necesitatea 2013 cu privire la Colegiul Medicilor din
încorporării tuturor fermierilor, care întrunesc condițiile cerute Republica Moldova, care a reținut la
de lege; considerentul 48 „că prin lege pot fi instituite
- în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (11) din Legea nr. organizații profesionale, învestite cu competențe
86/2020, statul poate interveni în activitatea organizațiilor ale statului, care nu pot fi echivalate cu asociații
necomerciale doar dacă aceasta constituie o măsură necesară obștești.” Totodată, la punctul 60 și 61, Curtea
într-o societate democratică pentru a asigura securitatea subliniază că „Comisia europeană a admis că, în
națională, siguranța publică, apărarea ordinii sau prevenirea general, libertatea de asociere implică libertatea
infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și de a nu se asocia sau de a nu adera la o
libertăților altora; asociație, cu excepția asociațiilor de drept
- în speță, necesitatea intervenirii statului în activitatea public. Prin urmare, ordinele profesionale, care
organizațiilor necomerciale prin crearea camerelor agricole, se sunt instituții de drept public, reglementate de
justifică prin creșterea rezilienței fermierilor, consolidarea lege şi urmărind scopuri de interes general, nu
acestora și crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea și constituie o asociație în sensul art.11 din
racordarea lor la cele mai noi tendințe, garantând în consecință Convenție (Cauza X vs Olanda, Decizia
securitatea alimentară a statului; Comisiei Europene din 1 martie 1983) (...). 61.
- această derogare poate fi percepută drept o „limitate a libertății Personalitatea juridică a ordinelor profesionale
de asociere”, însă beneficiile de care vor profita fermierii pe se acordă prin lege. Un ordin profesional
seama apartenenței lor la camera agricolă sunt în măsură să reuneşte toţi membrii unei profesii, aderarea
„compenseze” efectul normei respective. fiind obligatorie, fiecare ordin incluzând
În esență, se observă că prin prezentul proiect de act normativ obligatoriu toate persoanele abilitate să
se intenționează a se deroga de la regula libertății persoanei de exercite profesia. Ordinul profesional nu rezultă
a se asocia. Consemnăm că dreptul la libertatea de asociere nu dintr-o asociere liberă.”
este unul absolut, ci unul relativ. Prin urmare, de la acesta se
poate deroga. Totuși, precizăm că orice ingerință în dreptul la
libertatea de asociere trebuie să urmărească cel puțin unul dintre
scopurile legitime prevăzute la § 2 art. 11 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului: securitatea națională sau
siguranța publică, apărarea ordinii sau prevenirea infracțiunilor,
protejarea sănătății sau a moralei, și protecția drepturilor și
libertăților altora. În principiu, același lucru este statuat la art. 5
alin. (11) din Legea nr. 86/2020 (fapt reținut chiar de autorul
proiectului în cuprinsul notei informative).
De asemenea, consemnăm că, în conformitate cu art. 54 alin. (1)
din Constituție, în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi
care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului şi cetățeanului. Exerciţiul drepturilor
şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim
recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în
interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării
economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii
tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor,
libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării
informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi
imparţialităţii justiţiei. Restrângerea trebuie să fie proporţională
cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa
dreptului sau a libertăţii.
De menționat că excepțiile de la libertatea de asociere trebuie
interpretate în sens restrâns, astfel încât enumerarea lor să fie
strict exhaustivă și definiția acestor excepții să fie în mod
necesar restrictivă (Sidiropoulos și alții împotriva Greciei,
1998, § 38).
În nota informativă la proiectul de act normativ sunt inserate
insuficiente motive/argumente care să justifice ingerința
statului în dreptul la libertatea de asociere.
Subliniem că, atât art. 11 § 1 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului statuează că, orice persoană are dreptul la
libertate de asociere, câr și Declarația Universală a Drepturilor
Omului la art. 20 prevede că orice persoană are dreptul la
libertatea de întrunire şi asociere paşnică. Astfel, nimeni nu
poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.
De menționat că, în corespundere cu art. 11 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului libertatea de asociere include
un drept de asociere negativ, altfel spus dreptul de a nu fi
constrâns la afilierea la o asociaţie. Art. 11 vizează în esenţă să
protejeze individul împotriva oricărei ingerinţe arbitrare a
puterilor publice în exercitarea drepturilor pe care le consacră.
În avizul nr. 04/2-11234 din 20.12.2023, Ministerul Justiției a
menționat că statutul și modul de constituire al camerelor
agricole, așa cum este prevăzut în proiect, nu cadrează cu
principiile de reglementare a activității organizațiilor
necomerciale, statuate la art. 3 din Legea nr. 86/2020 cu privire
la organizațiile necomerciale, în temeiul cărora organizația
necomercială se constituie benevol. Nimeni nu poate fi
constrâns să fondeze organizații necomerciale, să devină
membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat pentru că
a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizații
necomerciale. Prin urmare, în acel aviz Ministerul Justiției a
înaintat propunerea ca prevederea de la art. 8 alin. (2) din
proiectul legii speciale, în conformitate cu care „calitatea de
membru al camerei agricole regionale este obținută cu titlu
imperativ prin efectul prezentei legi” să fie revizuită prin prisma
normei din legea generală, i.e. prin prisma Legii nr. 86/2020, or,
proiectul actului normativ trebuie corelat cu prevederile actelor
normative de acelaşi nivel cu care se află în conexiune.
Pornind de la prevederile constituționale, se consideră
inacceptabilă imixtiunea autorităților publice în activitatea
organizațiilor necomerciale. Cadrul juridic existent (Legea nr.
86/2020) nu prevede posibilitatea ca o autoritate publică să
impună calitatea de membru în cadrul unei organizații
necomerciale, deoarece aceasta ar contraveni principiului
constituirii benevole. Mai mult, asemenea prevederi ar pune
fermierii în condiții inegale față de alți antreprenori.
Norma care stabilește obținerea calității de membru al camerei
agricole, în mod imperativ, contravine conceptului de
organizație necomercială în care calitatea de membru se obține
pe baza principiilor benevole și nu prin efectul legii.
Având în vedere aspectele evocate, din punct de vedere
conceptual, Ministerul Justiției, în avizul sus-indicat, a
recomandat ca dispoziția de la art. 8 alin. (2) lit. a) să fie
revizuită integral, în special, să fie excluse cuvintele „în mod
obligatoriu, prin efectul prezentei legi”. Deși autorul proiectului
a acceptat obiecția enunțată, în proiectul definitivat, alin. (2) din
articolul menționat a fost completat cu mențiuni privind
derogarea de la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 86/2020.
Totodată, sesizăm că derogarea enunțată nu are fundamentare
legală, întrucât argumentele din nota informativă aduse în
susținerea acestei derogări sunt insuficiente. Atât timp cât
costurile financiare sunt impuse membrilor unei organizații
necomerciale, aceștia nu pot fi constrânși să devină membri ai
unei asemenea organizații sau să fie sancționați pentru că nu
sunt membri ai unei atare organizații necomerciale.
Toate acestea demonstrează că autorul proiectului nu a probat
faptul trecerii testului de proporționalitate a normelor în
discuție. Mai exact, autorul proiectului nu a adus suficiente
argumente că ingerința în dreptul la libertatea de asociere este
necesară, i.e. că există un raport rezonabil de proporționalitate
între mijloacele folosite și scopul vizat.
Adițional, menționăm că legislația națională nu atribuie
ministerelor dreptul de a crea organizații necomerciale în scopul
dezvoltării sectorului agricol la care se face referință în lege. Or,
potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 86/2020 autoritățile și
instituțiile publice, întreprinderile de stat și municipale nu pot
constitui organizații necomerciale și nu pot deveni membri ai
asociațiilor obștești.
Curtea Constituțională în jurisprudența sa a menționat că Se acceptă. La articolul 29 alineatul (1), textul
pornind de la prevederile constituţionale, se consideră „, precum și un reprezentant al Ministerului
inacceptabilă imixtiunea organelor de stat şi a persoanelor cu Agriculturii și Industriei Alimentare, desemnat
funcţii de răspundere în activitatea asociaţiilor obşteşti, prin ordinul ministrului agriculturii și industriei
exceptând cazurile prevăzute de lege, după cum este alimentare” a fost exclus.
inacceptabil şi amestecul asociaţiilor obşteşti în activitatea
organelor de stat şi a persoanelor cu funcţii de răspundere
(Hotărârea Curții Constituționale nr. 28/1996).
Potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg, elementele de
care trebuie să se țină seama pentru a stabili dacă o asociație
trebuie considerată privată sau publică sunt: dacă a fost
înființată de persoane particulare sau de legiuitor; dacă face
parte integrantă din structurile statului; dacă a fost învestită cu
competențe administrative, de reglementare și disciplinare; și
dacă urmărește un scop de interes general.
În context, un aspect problematic identificat îl constituie
reglementarea de la art. 29 alin. (1) prin care Consiliul
Coordonator al Camerei Agricole Naționale este constituit din
un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Industriei
Alimentare, desemnat prin ordinul ministrului agriculturii și
industriei alimentare.
În acest sens, în avizul său anterior, Ministerul Justiției a
menționat că autoritățile publice nu pot interveni în activitatea
camerelor agricole, prin participarea la adoptarea deciziilor pe
marginea problemelor generale privind activitatea Camerei
Agricole Naționale, numirea în funcție a directorului organului
executiv ș.a. Prin astfel de reglementări normative s-ar încălca
principiul independenței și libertății în stabilirea structurii
interne, a scopurilor și activităților proprii unei organizații
necomerciale.
Deși autorul proiectului a acceptat obiecția enunțată, modificări
în acest sens nu au fost efectuate, prin urmare, obiecția se
menține.
Suplimentar, cu privire la mențiunea din Analiza impactului de Se acceptă. În contextul ședinței on-line din 15
reglementare privind apartenența la o organizație profesională februarie 2024 cu reprezentanții Camerei
pentru unii fermieri (care nu sunt membri ai vreunei asociații Agricole a Austriei Inferioare, noțiunea de
sectoriale sau profesionale), camera agricolă fiind unica „cameră agricolă” a fost redactată în sensul
organizație care le va prezenta și apăra interesele, dar și indicării că aceasta reprezintă o organizație
drepturile în raport cu alte organizații, instituții publice și profesională cu statut de persoană juridică de
private, dar și autorități publice, menționăm că Curtea drept public, dar nu o organizație obștească.
Constituțională a reținut că prin lege pot fi instituite organizaţii
profesionale, învestite cu competenţe ale statului, care nu pot fi
echivalate cu asociațiile obștești (Hotărârea Curții
Constituționale nr. 13/2015 (instituirea Colegiului Medicilor), §
48).
Organele profesionale instituite prin lege nu pot fi considerate
asociații în sensul dreptului la asociere, or, legislatorul le-a
înzestrat cu statut de organizație profesionala, atribuindu-le
prerogative de interes public (Hotărârea Curții Constituționale
13/2015 (instituirea Colegiului Medicilor), § 59).
Comisia Europeană a admis că, în general, libertatea de asociere
implică libertatea de a nu se asocia sau de a nu adera la o
asociație, cu excepția asociațiilor de drept public.
Camerele agricole nu reprezintă o organizație profesională a
fermierilor, prin urmare ministerul nu poate institui camera
agricolă atribuindu-i calificativul de organizație profesională
cărora să le delege anumite competențe din domeniul agricol.
Curtea Constituțională în jurisprudența sa a menționat că nu
poate reține alegațiile care echivalează statutul organizațiilor
profesionale instituite prin lege în anumite domenii cu cel al
organizațiilor obștești care activează pe segmente specifice (
Hotărârea Curții Constituționale nr. 13/2014 § 58).
Ținând cont că, după competență camerele agricole nu sunt
investite cu atribuții care țin în mod exclusiv de competența
unui organ profesional, camerele agricole nu pot fi echivalate
cu organ profesional cu statut de instituție publică.
În ceea ce privește art. 21 alin. (1) din Legea nr. 187/2022 cu
privire la condominiu, menționăm că la baza asocierii în
condominiu este bunul comun (Hotărârea Curții Constituționale
nr. 20/2016 (calitatea de membru al asociaţie, de coproprietari
în condominiu), § 64).
Prin constituirea asociaţiilor de coproprietari în condominiu
legislatorul a urmărit scopul de a proteja unele interese de ordin
general. Or, administrarea şi gestionarea în bune condiţii a
proprietăţii comune nu se poate realiza decât în cadrul unei
structuri asociative. Prin urmare, impunerea creării asociaţiilor
de coproprietari prin lege nu este un scop în sine, dar este o cale
de asigurare a procesului de întreţinere a blocurilor locative
pentru interesul comun al tuturor coproprietarilor (Hotărârea
Curții Constituționale 20/2016 (calitatea de membru al
asociaţiei de coproprietari în condominiu), § 66).
În concluzie, așa cum reiese din practica Curții Europene, o
instituție de drept public, înființată de legiuitor nu este o
asociație în sensul art. 11. În mod similar, asociațiile
profesionale și organismele legate de ocuparea forței de muncă
nu intră în sfera de aplicare a art. 11. De regulă, obiectivul
acestor organisme, instituite prin lege, este acela de a
reglementa și promova profesiile pe care le reprezintă,
exercitând totodată funcții importante de drept public, pentru
protecția publicului. Prin urmare, acestea nu pot fi comparate cu
asociațiile de drept privat sau cu sindicatele, dar fac parte
integrantă din structurile statului.
Totodată, Ministerul Justiției a menționat că, ținând cont că
persoana devine membru al asociației în mod benevol, se
deduce ideea că și cotizațiile anuale de membru se achită
benevol, acestea constituind surse de venit ale asociației care
sunt achitate doar de membri. Remarcăm că, urmare adoptării
proiectului în formula propusă de autor, cotizațiile de membru
riscă să fie transformate în datorii, care vor fi executate silit
(eventual din motiv că persoanele nu vor cunoaște că au fost
incluse în calitate de membri ai camerei agricole).
Adițional, subliniem că, deși potrivit art. 2 din proiect camerele Se acceptă. Din perspectiva că camerele agricole
agricole se constituie de fermieri, proiectul enumeră exhaustiv sunt organizații profesionale de dreptul public ale
camerele agricole care urmează a fi constituite. Astfel, deși căror statut este stabilit de către Parlamentului
aparent fermierii ar avea discreția de a crea camere agricole, Republicii Moldova se justifică fixarea prin lege
prin art. 5 și anexă de fapt fermierii sunt limitați. Totodată, nu a numărului camerelor agricole care se
este clară situația în care nu se vor forma grupele de inițiativă și organizează regional.
nu se va convoca adunarea generală în vederea constituirii Experiența organizării și convocării de către
camerelor agricole, or, așa cum am menționat în prezentul aviz, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
autoritățile publice nu pot interveni în activitatea asociațiilor a Congresului Colegiului Medicilor Veterinari
obștești. din Moldova, indică riscul scăzut să se realizeze
ipoteza menționată de autorul avizului.
Din punct de vedere redacțional: 1. La art. 1 alin. (1) lit. e) se Se acceptă.
va revizui obiectul legii, or, organele de conducere și de control,
modul de numire, competența și durata mandatului acestora se
indică în statutul organizației necomerciale (a se vedea art. 12
alin. (2) din Legea nr. 86/2020). În acest context, din proiect se
vor exclude prevederile ce țin de statut
2. La art. 1 alin. (2) lit. b) întru corectitudinea redactării se va Se acceptă. Cuvîntul „asocierii” a fost substituit
face referință la aderarea Republicii Moldova la Uniunea cu cuvîntul „aderării”
Europeană.
3. La art. 2 propunem ca alineatul introductiv să fie formulat Se acceptă
după cum urmează: „În sensul prezentei legi se utilizează
noțiunile definite în Legea nr. 71/2023 cu privire la
subvenționarea în agricultură și mediul rural, precum și
următoarele noțiuni:”. În acest context, din conținutul art. 2 se
vor exclude noțiunile definite în respectiva lege
4. La art. 6 lit. a) remarcăm că promovarea politicilor agricole Se acceptă.
ține de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și nu
poate fi atribuită asociațiilor obștești. Respectivii subiecți pot fi
antrenați în procesul de elaborare a eventualelor proiecte de acte
normative. Adițional, se va exclude dublarea art. 6 lit. a) și d)
cu art. 7 lit. a), b) și i).
5. La art. 7 lit. a), textul „instituții, organizații” se vor exclude, În contextul obiecției de la articolul 6, litera a)
or, termenul „entități” cuprinde inclusiv instituții și organizații de la articolul 7, în redacția avizată, a fost
(obiecție valabilă și în denumirea art. 33, art. 33 alin. (3)) exclusă
6. La art. 7 lit. d) se va revedea atribuția camerelor agricole de În contextul obiecției de la articolul 6, litera d)
a asigură asistență tehnică și de specialitate, economică și de la articolul 7, în redacția avizată a fost
managerială persoanelor fizice și juridice (care nu sunt membrii exclusă.
camerei agricole) care desfășoară activități conexe sectorului
agricol în mediul rural, acest aspect fiind în dezacord cu
conceptul creării respectivelor asociații. Persoanele fizice sau
juridice, altele decât fermierul, care desfășoară activități conexe
sectorului agricol din mediul rural vor putea fi asistate de
camerele agricole doar în condițiile deținerii calității de
membru în temeiul art. 8 din proiect. Adițional, se va determina
care activități se vor considera „conexe sectorului agricol
7. Art. 8 necesită a fi reanalizat pentru a putea determina cu Se acceptă.
exactitate persoanele care vor putea avea calitatea de membru
în camerele agricole. În contextul în care se menționează
persoanele fizice care dețin în proprietate sau posesie și
folosință cel puțin 2 hectare de teren agricol arabil şi/sau cel
puțin 1 hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în
câmp deschis, sau cel puțin 0,1 hectare de legume pe teren
protejat ori un număr de animale mai mare decât cel prevăzut
de Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară
pentru exploatațiile nonprofesionale, se poate interpreta că toate
persoanele fizice care dețin în proprietate cel puțin 2 hectare de
teren agricol (eventual loturi pe lângă casă), ar deveni în temeiul
legii membrii camerelor agricole. În cazul în care intenția a fost
de a include gospodăriile țărănești, remarcăm că, respectivele
urmează să dețină statut de persoane juridice.
8. La art. 8 alin. (3) se va examina situația în care persoana fizică
Nu se acceptă. Potrivit articolului 8 alineatul (1)
deține terenuri agricole în mai multe regiuni și ar avea nevoie din proiectul de Lege este stabilit că membrul al
de suportul altei camere agricole decât ce a cărui membru este. camerei agricole regionale este persoana fizică
Totodată, nu este necesară referința la fermier în contextul în sau juridică (...) care își are domiciliu/sediu în
care se face referință la persoane fizice și juridice prevăzute la aria de activitate a camerei agricole regionale
alin. (2) lit. b) respective. Prin urmare, chiar dacă în ipoteza că
un membru deține terenuri în mai multe regiuni,
acesta va fi membru doar al camerei agricole în
care își are domiciliul, prin urmare doar de la
aceasta poate obține suport.
9. Art. 8 alin. (5) se va reexamina pornind de la faptul că pot fi Se acceptă. Prevederile cu privire la apartenența
persoane care au obținut calitatea de membru în mod benevol, benevolă a membrilor camerelor agricole a fost
însă ulterior se încadrează în categoria celor care sunt membri exclusă din textul proiectului.
în temeiul legii.
11. Art. 10 alin. (2) este conceptual greșit, deoarece aprobarea Se acceptă. Textul „în modul și în condițiile
statutului nu poate preceda constituirea camerei agricole. Astfel, prevăzute de statutul camerei agricole
nu poate fi reglementată de statut convocarea adunării de regionale” s-a exclus.
constituire a camerei agricole.
12. La art. 11 alin. (1) remarcăm că termenul „sediu” se aplică Se acceptă. Articolul 11 alineatul (1) a fost
doar persoanelor juridice, în cazul persoanelor fizice fiind vorba modificat prin completarea cu referința la
de domiciliu. articolul 8 alineatul (1) și excluderea textului „și
care sunt înregistrați/înregistrate cu sediul în
localitatea, care intră în componența teritoriului
arondat camerei agricole regionale respective”,
întrucît acest din urmă text îl reproduce pe cel
de la articolul 8 alineatul (1).
13. La art. 11 alin. (2), menționăm că camerele agricole Nu se acceptă. Din perspectiva că statutul
constituie organizații necomerciale de drept privat, prin urmare camerelor agricole a fost schimbat în persoane
formarea grupului de inițiativă separat pentru fiecare cameră juridice de drept public, se justifică participarea
agricolă regională nu poate fi constituită conform unei Ministerului la constituirea camerelor agricole.
proceduri aprobate de Ministerul Agriculturii și Industriei Totodată, subliniem că procedura menționată nu
Alimentare se referă la constituirea camerelor agricole dar
la constituirea grupurilor de inițiativă.
14. La art. 11 alin. (3) se va analiza modul de implementare a Se acceptă de principiu. Lista se va perfecta în
normei și anume, cum grupul de inițiativă va identifica baza datelor prezentate de la ASP cu privire la
potențialii membri ai camerei agricole, datele privind proprietarii terenurilor agricole din teritoriul
proprietarii sau deținătorii terenurilor agricole fiind cu caracter arondat viitoarei camerei agricole. Or, datele din
personal. Acest aspect este unul foarte important, deoarece de Registrul bunurilor imobile sunt publice.
el depinde convocarea adunării generale și stabilirea
caracterului deliberativ al acesteia.
15. La art. 12 alin. (1) lit. b) și art. 16 alin. (2) lit. g) se va Se acceptă. Din articolul 12, alineatul (1) litera
examina atribuția adunării generale de a aproba lista membrilor b) și articolul 16 alineatul (2) lit. g) s-a exclus.
camerei agricole. Astfel, se deduce ideea că în lipsa unei astfel
de aprobări, persoanele care au obținut calitatea de 8 membru în
temeiul legii nu vor deține această calitate. Mai mult, nu este
judicios a stabili obligativitatea calității de membru și
concomitent a prevedea aprobarea acestui statut.
16. La art. 12 alin. (2)-(4) se va revedea referința la membri, or, Se acceptă.
până la constituirea camerei agricole vorbim de potențialii
membri (termenul utilizat la art. 11 din proiect)
17. Cerința indicată la art. 12 alin. (6) din proiectul legii privind Se acceptă.
avizarea de către Ministerul Agriculturii și Industriei
Alimentare a procesului-verbal al adunării generale constituie o
îngrădire a dreptului la libera asociere, or, legea nu permite un
control preliminar asupra exercitării acestui drept.
18.La art. 13 alin. (2) cerințele față de statut se vor conforma la Se acceptă de principiu, dar avînd în vedere că
prevederile din Legea nr. 86/2020. statutul camerelor agricole a fost schimbat în
persoană juridică de drept public, prevederile
Legii nr. 86/2020 devin inaplicabile. Prin
urmare, structura statutului camerelor agricole
poate fi alta decît structura statutului
organizațiilor neguvernamentale.
19. Deși la art. 14 alin. (4) se face referință la fondatorii camerei Se acceptă. La articolul 14 cuvîntul „fondator” a
agricole, în proiect lipsesc prevederi în acest sens. Astfel, se va fost substituit cu textul „președintele ședinței
determina cine va putea avea calitatea de fondator a camerei adunării generale de constituire”
agricole.
20. La art. 14 alin. (2) lit. e) nu este clară cerința prezentării Se acceptă. Litera e) a fost exclusă.
informației privind beneficiarul efectiv/beneficiarii efectivi ai
camerei agricole.
21. Dispoziția de la art. 14 alin. (3) se va exclude ca fiind Se acceptă.
excedentă, or, prevederile acesteia rezultă din art. 3 din Legea
nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice
și a întreprinzătorilor individuali.
22. La art. 16 alin. (2) lit. d) se consideră inutilă stabilirea limitei Se acceptă. Textul „ în limitele cuantumului
cuantumului cotizației de membru în statut, deoarece atât prevăzut de statutul camerelor agricole
statutul, cât și mărimea cotizației de membru se aprobă de regionale” a fost exclus.
adunarea generală.
23. La art. 16 alin. (2) lit. i) opțiunea fondării societăților Se acceptă. Textul „adoptarea deciziei cu privire
comerciale de către camerele agricole este în dezacord cu la crearea sau participarea la crearea societăților
scopul creării acestor asociații, motiv pentru care necesită a fi comerciale, reorganizarea sau lichidarea
revizuită. acestora, în conformitate cu prevederile Codului
civil și a statutului camerelor agricole
regionale” s-a exclus.
24. Dispozițiile de la art. 16 alin. (4) din proiectul legii cu Se acceptă.
privire la modul de adoptare a hotărârilor adunării generale
contravin dispozițiilor de la art. 18 alin. (4), or, potrivit art. 16
normele privind modul de adoptare a hotărârilor vor fi incluse
în statutul camerelor agricole regionale, iar art. 18 indică în lege
numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârilor.
25. Art. 17 alin. (2) nu este corelat cu art. 16 alin. (2) care Se acceptă.
prevede aprobarea de adunarea generală a bugetului anual și a
modului de utilizare a acestuia. Astfel, bugetul camerei
regionale urmează a fi aprobat până la finele anului dar nu după
încheierea anului financiar.
26.Art. 17 alin. (5) propunem să se precizeze că informarea Se acceptă
membrilor va avea loc prin modalitățile prevăzute în statut.
27. La art. 21 nu se consideră judicioasă stabilirea unui număr Se acceptă
atât de mare de membri ai Consiliului camerei care este un
organ de conducere. Astfel, în primul rând, vor putea fi cazuri
când din insuficiența membrilor nu vor putea fi alese atâtea
persoane în Consiliu, sau nu vor fi doritori de a fi membrii
Consiliului, iar în al doilea rând vor putea fi create blocaje
pentru convocarea și luarea deciziilor. Propunem să se lase la
discreția membrilor camerelor agricole determinarea numărului
membrilor Consiliului camerei.
28.La art. 21 alin. (5) lit. b), cuvântul „relațiile” se va substitui Se acceptă
cu cuvântul „raporturile”.
29. La art. 23 alin. (2) lit. f), se va preciza unde se va publica Se acceptă
raportul anual cu privire la activitatea camerei agricole.
30. La Capitolul IV nu este clar determinată ierarhia dintre Nu se acceptă. Or, caracterul ierarhic la Camerei
Camera agricolă Națională și camerele agricole regionale, Agricole Naționale este subliniat prin articolul
finanțarea, precum și calitatea de membru în respectivul. Astfel, 26 alineatul (1) potrivit căruia „Camera
deși la art. 30 lit. e) se face referință la bugetul separat al Agricolă Națională se creează la nivel național
Camerei Agricole Naționale și aprobarea mărimii cotizației de în vederea organizării și coordonării activității
membru, în proiect lipsesc prevederi la acest aspect camerelor agricole regionale”
31. La art. 27 alin. (8), se va revizui referința la Consiliul Se acceptă.
Național deoarece pare să fie greșită
32. La art. 34 remarcăm că, în măsura în care nu s-a precizat Se acceptă. Modalitatea de finanțare a Camerei
tipul camerei agricole (națională sau regională) articolul se va Agricole Naționale este stabilită la articolul 35
aplica tuturor camerelor agricole, însă nu toate modalitățile de alineatul (1) potrivit căruia „Membrii camerelor
finanțare ar fi aplicabile Camerei Agricole Naționale. agricole achită o cotizație anuală de membru, la
data indicată în statutul camerelor agricole,
utilizată de camerele agricole pentru a susține
activitatea (...) Camerei Agricole Naționale”
33. În parafa de aprobare a anexei se va indica actul normativ al Se acceptă
cărui element constitutiv este.
34. În partea ce ține de denumirea organizațiilor necomerciale Se acceptă
indicată în anexă, remarcăm că, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea
nr. 86/2020 organizația necomercială își desfășoară activitatea
sub o denumire care trebuie să conțină: a) forma juridică de
organizare, după caz: „Asociația Obștească”, „Fundația”,
„Instituția Privată”; b) denumirea propriu-zisă
Ministerul Justiției 1. La art. 2 noțiunea „cameră agricolă” se vor exclude cuvintele Se acceptă.
nr. 04/2-1881 din „de fermieri”, or, camerele agricole se instituie prin lege.
28.02.2024 2. La art.7, literele nu sunt enumerate în ordine consecutivă, or, Se acceptă.
lit. a) urmează a fi succedată de lit. b) (obiecție similară și la art.
12 alin. (2), art. 14 alin. (2), art. 22 alin. (2), art. 30 alin. (2), art.
32).
3. Prevederea de la art. 8 alin. (3) este similară cu prevederea de Se acceptă. De la articolul 9 alineatul (3) litera
la art. 9 alin. (3) lit. b), prin urmare, propunem excluderea b) s-a exclus.
acesteia
4. La art. 9 alin. (1) lit. b) sintagma „date în acest sens” este Se acceptă. Text „date în acest sens” a fost
lipsită de previzibilitate, motiv pentru care se va revizui. exclus.
5. La art. 10 alin. (1), propunem următoarea redacție: „(1) Se acceptă.
Ședința Adunării Generale a camerei agricole se desfășoară cu
prezența reprezentanților membrilor camerei agricole
regionale”.
6. La art. 11 alin. (1) și art. 12 alin. (2) lit. c), cuvintele „de Se acceptă.
constituire” se vor exclude, or, camerele agricole se instituie
prin lege, iar organul de conducere care urmează să aprobe
statutul și ulterioarele modificări la acesta este adunarea
generală.
7. La art. 14 alin. (2) lit. i) opțiunea fondării societăților Se acceptă.
comerciale de către camerele agricole este în dezacord cu
scopul creării organizațiilor profesionale, motiv pentru care
necesită a fi exclusă.
8. La art. 15 se vor revizui alin. (4), (5) și (7) pentru a reflecta Se acceptă.
și situația convocării adunării generale de către cel puțin 10%
din numărul total al membrilor camerei agricole. Astfel, în cazul
în care consiliul camerei agricole nu convoacă adunarea
generală la solicitarea membrilor camerei, toate acțiunile ce țin
de convocarea adunării generale urmează a fi desfășurate de
ultimii.
9. La art. 17 alin. (2) lit. b), se vor uniformiza trimiterile la De principiu se acceptă, dar dorim să subliniem
articole, alineate sau litere. Astfel, în textul proiectului normei că pentru actualizarea automată a trimiterilor la
se vor utiliza abrevierile acestora (obiecție valabilă și la art. 33 articole, autorul proiectului a utilizat funcția
alin. (2), art. 35 alin. (2)). „Cross-reference” (referințe încrucișate) a
radactorului de documente Microsoft Office,
care la actulizare, restabilește textul „semnului
de carte”, adică inserează din nou textul
„Articolul” scris pe lung. În redacția finală a
proiectului, referințele vor fi excluse, ceea ce va
permite păstrarea abrevierilor.
10. La art. 17 alin. (2) lit. c) și d) remarcăm că, ordinea de zi și Se acceptă. Literele menționate au fost excluse
luările de cuvânt la adunarea generală se indică în procesul-
verbal al adunării și nu reprezintă documente separate. În cazul
lit. d) ar putea fi anexate la proces-verbal declarațiile și opiniile
separate care au fost prezentate în formă scrisă.
11. La art. 18 alin. (2) lit. e) se va revedea atribuția Consiliului Se acceptă.
camerei agricole de a elabora planul de activitate, rapoartele
anuale și alte documente în contextul în care potrivit art. 22 alin.
(2) lit. e) atribuția respectivă este pusă în sarcina directorului
executiv. Propunem să se indice că Consiliul coordonează
respectivele documente.
12. La art. 22: Se acceptă
1) La alin. (2) lit. f) cuvintele „pagina web” se vor substitui cu
cuvintele „pagina web oficială” în conformitate cu terminologia
din legislație.
2) Ținând cont de prevederile Codului muncii, la alin. (2) lit. k) Se acceptă.
(n.a. - după redactare devinit litera i)), se va revizui expresia
„desface raporturile” or, codul operează cu termenul „încetarea
raporturilor de muncă” (obiecție valabilă și la art. 29 alin. (3)
lit. e)).
13. La art. 25 alin. (3), cuvântul „delegare” se va substitui cu Se acceptă.
cuvântul „desemnare” (obiecție similară și la alin. (4)).
14. Art. 25 alin. (7) se va preciza că hotărârile Congresului Se acceptă.
Național se adoptă cu votul majorității simple a membrilor
prezenți. Totodată, pentru a respecta succesiunea expunerilor,
propunem ca alineatul în cauză să vie expus după alineatul ce
prevede reconvocarea Congresului Național (propunere
valabilă și pentru art. 27 alin. (4))
15. La art. 26 propunem să se stabilească competența Se acceptă.
Congresului Național de a aproba mărimea cotizației de
membru.
16. La art. 33 alin. (2) atragem atenția că articolul la care s-a Se acceptă.
făcut trimitere se referă la modul de calculare și achitare a
cotizației de membru la camerele agricole regionale, pe când
art. 33 se referă și la Camera Agricolă Națională. Prin urmare,
propunem să se facă trimitere la statutul camerei agricole.
17. La Capitolul VI remarcăm că respectivul fiind un element De principiu se acceptă, dar excluzînd capitolul
de structură complex, nu poate fi constituit dintr-un singur VI, textul articolul va deveni parte al Capitolul
articol. V care cuprinde articolele ce țin de finanțarea.
Pe de altă parte, Legea nr. 100/2017 cu privire
la actele normative, stabilește că momentul
intrării în vigoare se inserează în dispoziții
finale.
18.La art. 35 alin. (2) se va preciza că este vorba de Ministerul Se acceptă.
Agriculturii și Industriei Alimentare.
Centrul Național Textul proiectului nu corespunde tehnicii legislative şi
Anticorupție (nr. normative, în conținutul proiectului fiind identificate formulǎri Se acceptă.
ELO23/9335) ambigue capabile se afecteze implementarea corespunzǎtoare a Proiectul de lege a fost redactat conform
dispozițiilor proiectului. Analiza detaliatǎ este prezentatǎ la obiecției expuse.
compartimentul III al raportului.
Articolul 8. Se acceptă.
Se constatǎ cǎ prevederile articolului se contrazic reciproc, fapt Proiectul de lege a fost redactat prin modificarea
ce poate duce la interpretǎri distincte și eronate despre cine definiției de „cameră agricolă”, în care s-a
poate sau nu poate fi membru al asociației. precizat că aceasta este o organizație
Totodatǎ, modul de obținere a calitǎții de membru cu titlu profesională cu statut de persoană juridică de
imperativ, adicǎ obligatoriu, contravine statutului entitǎții și drept public.
dispozițiilor art. 3 alin.(1) din Legea nr. 86/2020 cu privire la În acest context, menționăm Hotărîrea Curții
organizațiile necomerciale, unde se stabileçte cǎ „Organizaţia Constituționale nr. 13/2015 pentru controlul
necomercială se constituie benevol. Nimeni nu poate fi constituționalității Legii nr. 261 din 1 noiembrie
constrâns să fondeze organizaţii necomerciale, să devină 2013 cu privire la Colegiul Medicilor din
membru al unei asociaţii obşteşti sau să fie sancţionat pentru că Republica Moldova, care a reținut la
a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizaţii considerentul 48 că „că prin lege pot fi instituite
necomerciale.” organizații profesionale, învestite cu competențe
Suplimentar, se denotǎ cǎ în textul proiectului nu este stipulat ale statului, care nu pot fi echivalate cu asociații
care sunt consecințele în cazul în care persoana refuzǎ sǎ devinǎ obștești.” Totodată, la punctul 60 și 61, Curtea
membru, în contextul art.8 alin.(2) lit.a) și nu dorește sǎ achite subliniază că „Comisia europeană a admis că, în
cotizații în acest sens, or la art.3 alin.(1) din Legea prenotatǎ se general, libertatea de asociere implică libertatea
stabilește cǎ nimeni nu poate fi constrâns sǎ devinǎ membru și de a nu se asocia sau de a nu adera la o asociație,
nimeni nu poate fi sancționat cǎ nu este membru al unei cu excepția asociațiilor de drept public. Prin
organizații necomerciale. urmare, ordinele profesionale, care sunt instituții
Respectiv, nu este clar care vor fi acțiunile în cazul în care de drept public, reglementate de lege şi urmărind
fermierul este obligat să devinǎ membru al camerei agricole, scopuri de interes general, nu constituie o
însă acesta refuză sǎ achite cotizațiile, or consimțământul său asociație în sensul art.11 din Convenție (Cauza
nu a fost valorificat și nu exprimă dorința acestuia de a face X vs Olanda, Decizia Comisiei Europene din 1
parte din organizație. martie 1983) (...). 61. Personalitatea juridică a
În acest sens, subliniem cǎ omisiunea legiuitorului de a ordinelor profesionale se acordă prin lege. Un
reglementa aspecte ale relațiilor sociale, existența cărora rezultă ordin profesional reuneşte toţi membrii unei
din realitatea obiectivă sau din alte prevederi ale aceluiaşi act profesii, aderarea fiind obligatorie, fiecare
sunt susceptibile sǎ creeze incertitudini referitor la acțiunile ce ordin incluzând obligatoriu toate persoanele
urmeazǎ a fi interprinse, îndeosebi cele referitoare la abilitate să exercite profesia. Ordinul
mecanismele de realizare a drepturilor, de îndeplinire a profesional nu rezultă dintr-o asociere liberă.”
obligaţiilor, situaţii în care autoritǎţile responsabile de
executarea legii respective se pot prevala de aceastǎ deficienţǎ
pentru a comite abuzuri.
Articolul 11. [...] Se acceptă.
Normele precizate se contrazic în privința chestiunilor discutate Proiectul de lege a fost redactat conform
sau ce urmeazǎ a fi aprobate la adunarea generalǎ de constituire, obiecției expuse.
fiind stabilit cǎ în procesul-verbal al adunǎrii se menționeazǎ
despre includerea datelor despre alegerea organelor de control.
Cu toate acestea, în conținutul proiectului nu se stipuleazǎ nimic
despre careva organe de control, mod de constituire,
componență, atribuții sau drepturi.
Totodatǎ, se relevǎ cǎ potrivit art.12 alin.(2) lit.e) din Legea
nr.86/2020, se stabilește cǎ în statutul organizației necomerciale
se indică care sunt organele de conducere şi de control, modul
de numire, competenţa şi durata mandatului acestora, fapt ce
nu se regǎseçte la art.13 alin.(2) din proiect, fiind indicată decât
mențiunea cu privire la structura çi competențele organelor de
conducere.
Prin urmare, se contureazǎ necesitatea uniformizării normelor
și reglementării modului de constituire și sarcinilor organelor de
control, or în lipsa acestor dispoziții se oferǎ posibilitatea
interpretărilor çi dezvoltării practicilor proprii și neuniforme.
Art.11 alin.(3) și art.12 alin.(7), art.29 alin.(1) Se acceptă.

Sarcina de prezentare a procesului-verbal al adunării generale Proiectul de lege a fost redactat conform
însoțit de decizia de creare a camerei agricole, statutului obiecției expuse.
camerei și listei membrilor, pentru avizare de cǎtre Ministerul
Agriculturii și Industriei Alimentare, se consideră a fi excesivă,
or potrivit art. 11 alin. (3) lit. d) din proiect se stabilește cǎ
grupul de inițiativă are responsabilitatea consultării
documentelor ce urmează a fi aprobate la adunarea generală de
constituire, inclusiv cu Ministerul Agriculturii și Industriei
Alimentare.
Prin urmare, nu este clară necesitatea de transmitere

suplimentară a documentelor menționate la art.12 alin.(7) din
proiect.
Mai mult, potrivit prevederii de la art.13 alin.(1) din proiect

stabilește cǎ modelul statutului camerelor agricole regionale va
fi aprobat de Guvern. Respectiv, se constată că avizarea
suplimentară a statutului nu este necesară, or în cazul
prevederilor proiectului se stabilește încălcarea principiilor
stabilite în Legea nr. 86/2020, unde la art.3 alin.(2) se stabilește
cǎ „Organizaţia necomercială este liberă să îşi stabilească
structura internă, scopurile şi activităţile proprii, în condiţiile
legii.”.
Astfel, analizând norma stipulată la art.12 alin.(7) din proiect,

se denotă ingerința autorităților publice centrale în organizarea
și funcționarea camerei agricole.
În acest sens, nu excludem necesitatea implicării statului în

modul de funcționare a organizațiilor necomerciale, însă
această implicare nu trebuie sǎ afecteze scopul pentru care a fost
creată organizația, çi anume reprezentarea, protejarea çi
promovarea intereselor fermierilor în dialogul cu autoritățile
publice în procesul de luare a deciziilor pe marginea politicii de
dezvoltare a agriculturii çi mediului rural. Or în cazul implicării
exagerate a statului, în alte situații decât cele menționate la art.5
alin.(10) și (11) din Legea nr. 86/2020, rolul de reprezentare a
intereselor statului se diminuează, prevalând intenția
autorităților publice de a controla çi limita independența
camerelor agricole, contrar principiilor stipulate în proiect la
art.4
„independența în activitatea camerelor agricole”.
Art.16 (2) lit.g) și art.20 (2) lit.c) Se acceptă.

Din conținutul normelor prezentate supra se constatǎ stabilirea Proiectul de lege a fost redactat conform
concomitentǎ a competenței de aprobare a noilor membri ai obiecției expuse.
camerelor agricole regionale, de cǎtre adunarea generalǎ și
consiliul camerelor agricole, fapt ce va crea confuzii la
implementarea corespunzǎtoare a normei.
Atribuţiile paralele creeazǎ riscul de apariţie a conflictului de

competenţǎ între organele de conducere investite cu atribuţii
paralele sau a declinǎrii competenţelor de cǎtre ambele entitǎți
responsabile.
Art.21 Se acceptă.
Potrivit normei de la art.21 alin.(1) din proiect se stabilește cǎ Proiectul de lege a fost redactat conform
Consiliul camerelor agricole regionale este ales pentru o obiecției expuse.
perioadǎ de 4 ani, însă termenul mandatului președintelui și
vicepreședintelui Consiliului se stabilește pentru 5 ani.
Raționamentul stabilirii termenilor distincți pentru organele de
conducere a consiliului çi termenul pentru care a fost ales
consiliul camerelor nu este clar, or analizând norma de la art.21
alin.(4) se constatǎ cǎ fiecare consiliu nou numit îçi alege un
președinte și vicepreședinte care săi conducă activitatea.
Prin urmare, se relevă că mandatul organelor de conducere

trebuie sǎ fie identic cu termenul pentru care este ales consiliul
camerelor agricole, astfel încât sǎ fie asigurată
reprezentativitatea membrilor camerei agricole regionale.
Suplimentar, la art.21 alin.(3) se formulează în mod confuz

promovarea de cǎtre membrii consiliului a intereselor camerei
agricole din care face parte, or art.21 stabilește componența
consiliului camerelor regionale, nefiind stipulată în proiect
constituirea altor tipuri de asociații, cum ar fi camerele agricole
locale, ar cǎror reprezentați sǎ facǎ parte din camera agricolǎ
regionalǎ. Respectiv, nu este clar în favoarea cǎror interese
trebuie sǎ acționeze membrii consiliului camerelor agricole
regionale, aceastǎ normǎ fiind mai degrabǎ relevantǎ în cazul
Consiliului Coordonator al Camerei Agricole Naționale, care
este constituit din reprezentanții camerelor agricole regionale.
Art.22 Se acceptă.
Potrivit normelor sus-citate consiliul se convoacă în ședințe Proiectul de lege a fost redactat conform
ordinare și extraordinare, însă la alin.(2) se stabilește în mod obiecției expuse.
echivoc periodicitatea organizării ședințelor ordinare, or
semnificația lexemului „ordinar” reprezintă desfășurarea în
mod obișnuit, regulat, la un anumit interval de timp a ședințelor,
în timp ce sintagma „după necesitate” poate fi utilizată în cazul
convocării ședințelor extraordinare.
Prin urmare, se stabilește necesitatea de revizuire a termenului

de convocare a ședințelor ordinare, în vederea respectării
rigorilor de elaborarea a actelor normative statuate la art.54 din
Legea nr.100/2017.
Art.24 Se acceptă.
În conținutul normei se stabilește situațiile de încetare a Proiectul de lege a fost redactat conform
mandatului membrilor consiliului, la lit. c) fiind precizată obiecției expuse.
revocarea în cazul absențelor nemotivate la ședințele planificate
ale consiliului. Problema intervine în cazul necesității de
interpretare a normei, care sunt considerate ședințe planificate,
or ședințele extraordinare se planifică și ele în momentul
survenirii necesității de convocare a ședințelor. Prin urmare, se
conturează necesitatea de utilizarea uniformă a termenilor,
astfel încât să se evite interpretările eronate.
Art.36 Se acceptă.
Potrivit art.36 privind controlul activității financiare a Proiectul de lege a fost redactat conform
camerelor agricole, se stabilește că activitatea financiară a obiecției expuse.
camerelor agricole va fi supusă auditului extern. Însă din
conținutul alin.(2) nu este clar când auditul se va realiza, anual
sau la necesitate. Astfel, se constată că norma este interpretabilă
și discreționară, întrucât intervine libertatea subiecților
responsabili de a amâna procedura de auditare, selectând
varianta convenabilă prescrisă în normă, de a realiza auditul
extern „în caz de necesitate”.
Problema este că promovarea unei norme de realizare a

auditului extern al activității financiare pentru organizații
necomerciale, fără a specifica clar momentul efectuării acestuia,
poate genera mai multe riscuri, cum ar fi:
- ambiguitatea și interpretarea normei, organizațiile pot
interpreta diferit momentul realizării auditului, respectiv
promovând practici neuniforme și potențiale neînțelegeri între
între organizații și autorități;
- lipsa de conformitate din partea organizațiilor, or ambiguitatea
normei oferă posibilitatea de a nu realiza auditul la timp sau să
amâne realizarea acestuia nejustificat;
- ineficiența în monitorizare și existența riscurilor
financiare/fraude neidentificate la timp, astfel diminuând din
credibilitatea çi transparența organizației.
Prin urmare, se relevă necesitatea stabilirii clare a frecvenței de

realizare a auditurilor, astfel încât să asigure un nivel consistent
de conformitate și transparență în cadrul organizațiilor
necomerciale.
În acest sens, se subliniază că potrivit art.17 din Legea

nr.86/2020, se stabilește că „(3) Pentru exercitarea controlului
asupra gestiunii organizației necomerciale și a activității
administratorului, organul suprem de conducere poate desemna
unul sau mai mulți cenzori sau decide ca activitatea organizației
necomerciale sǎ fie auditată anual de către un auditor extern, în
modul prevăzut de statut.”
Art.32 alin.(2) Se acceptă.

Norma cu privire la posibilitatea delegării unor funcții Camerei Proiectul de lege a fost redactat conform
Agricole Naționale, în lipsa menționării despre ce funcții este obiecției expuse.
vorba, oferă actului normativ un caracter ambiguu.
Subliniem cǎ, un cadru legal vag permite autorităților

administrației publice centrale de a utiliza aceste ambiguități
pentru promovarea intereselor sale, care pot să nu coincidă cu
scopul și obiectivele organizației necomerciale, or potrivit
proiectului de lege Camera Agricolă Națională se constituie
pentru reprezentarea și protejarea intereselor fermierilor în
dialogul cu autoritǎțile publice în procesul de luare a deciziilor
pe marginea politicii de dezvoltare a agriculturii și mediului
rural, conducându-se de principiile independenței în activitatea
camerelor agricole, fiind interzisă orice imixtiune în activitatea
acestora din partea autorităților publice ori a persoanelor cu
funcții de răspundere din cadrul acestora (art. 4 lit.a) din
proiect).
Totodată, potrivit Legii nr.86/2020, la art.5 alin. (10) çi (11) se

stabilește cǎ „Statul poate institui reguli pentru organizaţiile
necomerciale în vederea prevenirii şi combaterii spălării
banilor şi finanţării terorismului doar în măsura în care aceste
reguli sunt conforme standardelor internaţionale în domeniul
drepturilor omului. (11) Statul poate interveni în activitatea
organizaţiilor necomerciale doar dacă aceasta constituie o
măsură necesară într-o societate democratică pentru a asigura
securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii sau
prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a
drepturilor şi libertăţilor altora.”
Prin urmare, se considerǎ necesar a stabili în proiect domeniile
în care autoritǎțile administrației publice centrale poate delega
funcții organizației comerciale, cu respectarea prevederilor
Legii nr.86/2020, or în caz contrar, delegarea altor sarcini decât
cele necesare pentru asigurarea securitǎții naţionale, siguranţei
publice, apǎrǎrii ordinii sau prevenirii infracţiunilor, protecţiei
sǎnǎtǎţii, a moralei, a drepturilor şi libertǎţilor cetǎțenilor, se
considerǎ a fi imixtiune în activitatea organizației necomerciale,
astfel compromițând misiunea çi scopul pentru care a fost
constituitǎ.
Proiectul de act normativ reglementarea modului de constituire Se acceptă.
çi funcționare a camerelor agricole, în proiectul de lege fiind Proiectul de lege a fost redactat conform
stabilite norme privind modul de creare, organizare çi obiecției expuse.
funcționare a camerelor agricole, principiile çi particularitǎțile
de activitate ale acestora.
În procesul de promovare a proiectului de decizie rigorile de
asigurare a transparenței decizionale statuate în Legea
nr.239/2008 au fost respectate de cǎtre autor, fiind asigurat
accesul pǎrților interesate la proiect, cu stabilirea unui termen
optim pentru recepționarea recomandǎrilor.
Urmare a examinǎrii prevederilor proiectului, în conținutul
acestuia au fost identificate multiple discrepanțe în ce priveçte
scopul çi rolul constituirii camerelor agricole, în calitate de
organizație necomercialǎ creatǎ în vederea reprezentǎrii,
protejǎrii çi promovǎrii intereselor fermierilor în dialog cu
autoritǎțile administrației publice centrale, în raport cu
dispozițiile Legii nr. 86/2020 ce reglementeazǎ principiile de
constituire çi de funcționare a organizațiilor necomericale, or
imixtiunea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în
procesul de constituire și funcționare a camerelor agricole
contravine principiului independenței în activitate, propagat
inclusiv în conținutul proiectului de lege examinat.
Totodatǎ, în proiect au fost identificate norme contradictorii
dintre prevederile interne ale acestuia, precum și cu
reglementǎrile Legii nr.86/2020 cu privire la organizațiile
necomerciale, în ce priveçte subiecții care pot avea calitatea de
membru al camerelor agricole; implicarea autoritǎților
administrației publice centrale în modul de constituire çi
funcționare a camerelor agricole; dubarea competențelor
adunǎrii generale a camerelor agricole regionale și consilului
camerelor agricole regionale; precum çi realizarea auditului
extern asupra activitǎții financiare a camerelor agricole.
Notificǎm cǎ, nu excludem necesitatea implicǎrii statului în
modul de funcționare a organizațiilor necomerciale, însǎ aceastǎ
implicare nu trebuie sǎ afecteze scopul pentru care a fost creatǎ
organizația, și anume reprezentarea, protejarea çi promovarea
intereselor fermierilor în dialogul cu autoritǎțile publice în
procesul de luare a deciziilor pe marginea politicii de dezvoltare
a agriculturii çi mediului rural. Or, în cazul implicǎrii exagerate
a statului, în alte situații decât cele menționate la art.5 alin.(10)
çi (11) din Legea nr.86/2020, rolul de reprezentare a intereselor
statului se diminueazǎ, prevalând intenția autoritǎților publice
de a controla çi limita independența camerelor agricole, contrar
principiilor stipulate în proiect la art.4 „independența în
activitatea camerelor agricole”.
În consecință, se relevǎ necesitatea revizuirii prevederilor,
inclusiv a conceptului proiectului în ce privește modul și gradul
de implicare a autorităților administrației publice centrale în
procesul de constituire çi funcționare a camerelor agricole,
examinată prin prisma prevederilor Legii nr.86/2020, misiunii
și statutului organizației necomerciale în raport cu autoritățile
publice.
Viceprim-ministru,
Ministru agriculturii și
industriei alimentare Vladimir BOLEA

HG - Camera Agricolă Națională

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HG - Camera Agricolă Națională

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Cu privire la aprobarea proiectului de lege

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege

Prim-ministru DORIN RECEAN

Ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul 1. Obiectul și scopul legii

Articolul 2. Noțiuni principale

luare a deciziilor pe marginea politicii de dezvoltare a agriculturii și a mediului

Articolul 3. Scopul și sarcinile camerelor agricole

Articolul 4. Principiile de activitate ale camerelor agricole

b) abordarea de jos în sus – activitatea camerelor agricole rezidă în

Articolul 5. Arondarea teritorială a camerelor agricole

(2) Arondarea teritorială a camerelor agricole regionale, precum și

Articolul 6. Funcțiile camerelor agricole regionale

Articolul 7. Atribuțiile camerelor agricole regionale

Articolul 8. Calitatea de membru al camerei agricole regionale

Articolul 9. Drepturile și obligațiile membrilor camerei agricole regionale

b) să ofere camerei agricole al cărei membru este informațiile solicitate

Articolul 10. Reprezentanții membrilor camerei agricole regionale la

Articolul 11. Statutul camerei agricole regionale

Articolul 12. Înregistrarea camerei agricole regionale

Articolul 13. Organele de conducere ale camerei agricole regionale

Articolul 14. Adunarea generală a camerei agricole regionale

h) adoptarea deciziei cu privire la contractarea de împrumuturi, credite sau

Articolul 15. Convocarea adunării generale a camerei agricole regionale

Articolul 16. Desfășurarea adunării generale a camerei agricole regionale

Articolul 17. Procesul-verbal al adunării generale a camerei agricole

Articolul 18. Consiliul camerei agricole regionale

d) aprobarea normativelor de retribuire a muncii pentru angajații camerei

Articolul 19. Componența consiliului camerei agricole regionale

Articolul 20. Exercitarea și încetarea mandatului de membru al consiliului

a) încetarea calității de membru al camerei agricole;

Articolul 21. Convocarea consiliului camerei agricole regionale

Articolul 22. Directorul executiv al camerei agricole regionale

d) încheie contracte necesare desfășurării activității camerei agricole;

Articolul 23. Personalul executiv al camerei agricole regionale

Articolul 24. Statutul și organele de conducere ale Camerei Agricole

Articolul 25. Congresul Național al Camerei Agricole Naționale

Articolul 26. Atribuțiile Congresului Național

f) deleagă către Consiliul Coordonator anumite împuterniciri, pe care le

Articolul 27. Consiliul Coordonator al Camerei Agricole Naționale

Articolul 28. Atribuțiile Consiliului Coordonator

d) validează împuternicirile reprezentanților la Congresul Național;

Articolul 29. Organul executiv al Camerei Agricole Naționale

Articolul 30. Funcțiile Camerei Agricole Naționale

b) reprezintă și promovează interesele și inițiativele camerelor agricole

Articolul 31. Raporturile Camerei Agricole Naționale cu autoritățile

a fermierilor, altor activități de consultanță a membrilor săi, în funcție de

Articolul 32. Finanțarea activității camerelor agricole

Articolul 33. Cotizația de membru

Articolul 34. Controlul activității financiare a camerelor agricole

(3) Raportul de audit se aduce la cunoștința adunării generale a camerelor

Articolul 35. Dispoziții finale

Arondarea teritorială a camerelor agricole regionale

Nr. Denumirea Sediul Municipii/

1. Denumirea autorului $i dupa caz, a participantilor la elaborarea proiectului____________

9 Camere Agricole ale landurilor federate Asociatia

Camere de fermieri districtuale (nivel regional)

Figura 1. Modelul austriac de organizare a camerelor agricole

Principalele atributii ale camerelor agricole austriece sunt:

Consiliul Comisia Parlamentul

_______ Figura 4. Modelul sistemului camerelor agricole in Republica Moldova_