Sunteți pe pagina 1din 11

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/303522096

IMPLICAŢIILE EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE CU PERSONALITATE JURIDICĂ ÎN


UTILIZAREA TERENURILOR AGRICOLE ÎN ROMÂNIA

Chapter · January 2016

CITATIONS READS

0 152

2 authors, including:

Ioan - Sebastian Brumă


Romanian Academy
52 PUBLICATIONS   14 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Rural Development Research Platform (RDRP) View project

RUBIZMO - Replicable business models for modern rural economies View project

All content following this page was uploaded by Ioan - Sebastian Brumă on 26 May 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


A 6-a ediţie a simpozionului internaţional

ECONOMIE AGRARĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ


REALITĂȚI ŞI PERSPECTIVE PENTRU ROMÂNIA

Organizator:

Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii


şi Dezvoltării Rurale

Noiembrie 2015
Bucureşti
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

IMPLICAŢIILE EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE CU


PERSONALITATE JURIDICĂ ÎN UTILIZAREA TERENURILOR
AGRICOLE ÎN ROMÂNIA

BRUMĂ IOAN SEBASTIAN1


BOHATEREŢ VALENTIN MIHAI2

Rezumat: Agricultura performantă nu se poate realiza decât în cadrul unor exploataţii agricole moderne, în general
exploataţii cu personalitate juridică, care, pe baza terenurilor proprietate privată proprii sau pe baza unor terenuri
arendate, concesionate sau închiriate, şi-au organizat exploataţii care răspund exigenţelor agrotehnice specifice tipului
de exploataţie. În acest context, Recensămintele Generale Agricole din 2002 şi 2010 ne aduc o serie de informaţii care
conturează modul în care exploataţiile agricole cu personalitate juridică se implică în utilizarea terenurilor agricole
din România. Sesizăm astfel grupări de exploataţii, pe clase de mărime a acestora, a căror structură de exploataţie este
influenţată de categoria de folosinţă a terenurilor utilizate şi de specificul geografic al zonei. De asemenea, sunt
remarcate evoluţii calitative în direcţia modificării mărimii medii a exploataţiei agricole cu personalitate juridică.
Studiul identifică tendinţele actuale şi de perspectivă în modificarea structurii de exploataţie a exploataţiilor agricole
cu personalitate juridică, ca efect al raportului direct existent între exploataţiile agricole fără personalitate juridică şi
exploataţiile agricole cu personalitate juridică în utilizarea terenurilor agricole din România.

Cuvinte cheie:exploataţii agricole cu personalitate juridică, mărimea medie a exploataţiei agricole, utilizarea
terenurilor, structuri de exploataţie

INTRODUCERE

Metamorfozarea structurilor agrare în România, după anul 1989, a atras după sine profunde
şi multiple schimbări în raportul existent între structurile de proprietate funciară şi structurile de
exploataţie agricole în funcţie de statutul juridic al acestora.
Înainte de anul 1989 suprafaţa agricolă a ţării era deţinută în proporţie de 29,7% de către
unităţi agricole de stat, revenind întreprinderilor agricole de stat 13,7%, în proporţie de 60,8% de
către cooperative agricole de producţie care lăsau în folosinţa gospodăriilor membrilor CAP 6,1%
din suprafaţa agricolă a ţării şi gospodăriile producătorilor particulari care deţineau doar 9,5% din
suprafaţa agricolă totală, suprafaţă care reprezenta, în drept, proprietatea funciară a ţăranilor
necolectivizaţi.
După anul 1989, prin aplicarea legilor funciare şi promovarea noilor structuri de exploatare
agricolă bazate în totalitate pe proprietatea privată a terenurilor agricole s-a ajuns în anul 2010 ca
exploataţiile agricole fără personalitate juridică să deţină 52,9% din suprafaţa totală a exploataţiilor
agricole din România, suprafaţa agricolă utilizată de acestea ridicându-se la 56%, iar diferenţa de
suprafaţă totală (47,1%) a exploataţiilor agricole sau suprafaţa agricolă utilizată (44,0%) să fie în
componenţa exploataţiilor agricole cu personalitate juridică.
În acest context, apariţia, dezvoltarea şi consolidarea exploataţiilor agricole cu
personalitate juridică dau contur dimensiunii calitative a agriculturii comerciale, în permanentă
dezvoltare, păstrând însă o relaţie cu totul specială cu exploataţiile agricole fără personalitate
juridică, care asigură, în continuare, protecţia socială a gospodăriilor ţărăneşti, dar care şi
alimentează, în continuă creştere, cu capital funciar deţinut sub diferite forme, exploataţiil agricole
cu personalitate juridică.
Aşadar, studierea evoluţiei şi perspectivei de dezvoltarea a exploataţiilor agricole cu
personalitate juridică conturează perspectiva valorificării din ce în ce mai eficientă a capitalului
funciar din agricultură, în condiţii de creştere a randamentelor la hectar şi a profitabilităţii.

1
Brumă Ioan Sebastian, CS, Academia Română, Filiala Iaşi, ICES „Gh. Zane”, sebastianbruma@ices.acadiasi.ro
2
Bohatereţ Valentin-Mihai, CS gr. I, Academia Română, Filiala Iaşi, ICES „Gh. Zane”, bvmarfi@yahoo.com

115
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

MATERIAL ŞI METODĂ

Studiul se bazează pe informaţiile cifrice oferite de Recensămintele Generale Agricole din


România din anii 2002 şi 2010. S-au prelucrat doi indicatori relevanţi pentru exploataţiile agricole,
respectiv numărul exploataţiilor agricole şi suprafeţele totale de pe o exploataţie şi suprafeţele
agricole utilizate, în raport cu forma de organizare juridică a exploataţiilor, cu modul de deţinere a
terenurilor şi cu modul de utilizare a suprafeţelor agricole, judecate prin prisma claselor de mărime
a suprafeţelor totale a exploataţiilor sau a suprafeţelor agricole utilizate de acestea.
S-a utilizat, cu precădere, metoda analizei comparative, pe baza informaţiilor din cele două
surse de date, prin prisma abaterilor absolute şi relative şi a evoluţiei suprafeţelor medii a
exploataţiilor agricole cu personalitate juridică care permit conturarea, în scenarii diferite, a
evoluţiei acestora.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

În perioada 2002 – 2010 exploataţiile agricole cu personalitate juridică ca număr au crescut


de la 0,5% la 0,8% din numărul total al exploataţiilor agricole din România. Ca suprafaţă totală, au
scăzut uşor, de la 49,3% la 47,1% din suprafaţa totală deţinută de exploataţiile agricole, ca şi
suprafaţa agricolă utilizată de acestea, care a scăzut de la 44,7% la 44,0% din suprafaţa agricolă
utilizată la nivel naţional. Cadrul legislativ actual permite organizarea exploataţiilor agricole cu
personalitate juridică în mai multe tipuri de exploataţii (societăţi/asociaţii agricole, societăţi
comerciale, unităţi ale administraţiei publice, unităţi cooperatiste şi alte tipuri de unităţi), distribuite
pe profile de producţie vegetal, zootehnic sau mixte (tabelul 1.).

Tabelul 1 Exploataţii agricole cu personalitate juridică care utilizează


suprafeţe agricole şi deţin animale (nr.)

Profilul exploataţiei
Total, din care:
Specificare mixt vegetal zootehnic
2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010
Total, din care: 22.672 30.698 3.596 2.526 18.450 27.702 626 445
Societăţi/asociaţii agricole 2.261 1.381 333 138 1.891 1.232 37 11
Societăţi comerciale 6.138 16.500 1.416 1.436 4.290 14.649 432 390
Unităţi ale administraţiei publice 5.698 3.083 944 163 4.674 2.915 80 5
Unităţi cooperatiste 87 68 7 4 70 63 10 1
Alte tipuri 8.488 9.666 896 785 7.525 8.843 67 38
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010

Pe tipuri de unităţi, din punct de vedere numeric, creşterea cea mai semnificativă s-a
înregistrat la societăţile comerciale care au crescut în perioada 2002 – 2010 de la 6.138 la 16.500,
context în care celelalte tipuri de exploataţii agricole cu personalitate juridică au înregistrat scăderi
cu 39% la societăţi/asociaţii agricole şi cu 54,9% la unităţi ale administraţiei publice, unităţile
cooperatiste fiind total nesemnificative.
Este în creştere foarte puternică segmentul exploataţiilor agricole cu profil vegetal care în
perioada 2002 – 2010 au crescut de la 18,4 mii la 27,7 mii, în timp ce exploataţiile agricole cu profil
zootehnic au scăzut de la 626 la 445 unităţi, iar cele cu profil mixt de la 3,6 mii la 2,5 mii unităţi, cu
diferenţieri mari între formele de organizare, creşterea cea mai evidentă fiind în rândul societăţilor
comerciale cu profil agricol.
Ca potenţial funciar, în anul 2010, societăţile comerciale foloseau 54,1% din suprafaţa
agricolă utilizată de exploataţiile agricole cu personalitate juridică, unităţile administraţiei publice
utilizau 27,4%, societăţiile/asociaţiile agricole utilizau 9,4%, iar unităţile cooperatiste abia 0,1% din
suprafaţa agricolă utilizată (tabelul 2.)

116
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

Tabelul 2 Exploataţii agricole cu personalitate juridică, suprafaţa agricolă utilizată şi


suprafaţa agricolă utilizată ce revine pe o exploataţie

Exploataţii Suprafaţa medie


Exploataţii agricole care au Suprafaţa agricolă agricolă utilizată
Specificaţie agricole total (nr.) utilizat suprafaţă utilizată (mii ha.) pe o exploataţie
agricolă (nr.) (ha.)

2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010


Total, din care: 22.672 30.698 22.046 30.228 6.222,0 5.856,5 274,43 190,78
Societăţi/asociaţii agricole 2.261 1.381 2.224 1.370 975,6 550,9 431,47 398,90
Societăţi comerciale 6.138 16.500 5.706 16.085 2.168,8 3.171,1 353,34 244,51
Unităţi ale administraţiei publice 5.698 3.083 5.618 3.078 2.867,4 1.604,5 503,22 667,66
Unităţi cooperatiste 87 68 77 67 2,4 8,2 27,19 120,24
Alte tipuri 8.488 9.666 8.421 9.628 207,9 521,8 24,49 53,98
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010

Ca expresie a evoluţiei exploataţiei agricole cu personalitate juridică, prin coroborarea


numărului şi a suprafeţelor agricole utilizate, în perioada 2002 – 2010, se constată scăderea
suprafeţei agricole medii utilizate pe total exploataţii de la 274 la 191 hectare, cu scăderi la
societăţi/asociaţii agricole de la 431 la 398 hectare şi la societăţi comerciale de la 363 la 245 hectare
şi cu creşteri la unităţile administraţiei publice de la 503 la 668 hectare, iar la unităţile cooperatiste
de la 24 la 120 hectare.
Analiza devine şi mai interesantă atunci când studiul coboară asupra evoluţiilor
comparative dintre diferite clase de mărime a exploataţiilor agricole cu personalitate juridică, pe
tipuri diferite de organizare (Anexa 1.).
Numeric, în anul 2010 societăţile comerciale care reprezintă 53,6% din numărul total de
exploataţii agricole cu personalitate juridică, se grupau ca pondere în clasa de mărime sub 10
hectare în proporţie de 48,1%, iar clasa de mărime peste 100 de hectare grupa 31,7% din exploataţii,
restul exploataţiilor fiind distribuite pe celelalte grupe de mărime.
Din punct de vedere al exploataţiei agricole, în anul 2010, societăţile comerciale deţineau
44,6% din suprafaţa totală a exploataţiilor agricole cu personalitate juridică, fiind distribuite pe
clase de mărime a suprafeţei agricole utilizată în proporţie de 95,3% în clasa de mărime peste 100
de hectare, fapt ce denotă tendinţa evidentă spre exploataţii mari, uşor mecanizabile, cu potenţial de
producţie ridicat şi cu profitabilitate mărită.
Unităţile administraţiei publice, deşi numeric au o pondere relativ redusă, (10,1%),
utilizează 29,7% din suprafaţa agricolă totală, fapt care, pe de o parte, arată dimensiunea capitalului
funciar al administraţiei publice, iar pe de altă parte evidenţiază proporţia suprafeţelor agricole fără
utilizare comercială.
Din punct de vedere a modului de deţinere a terenurilor, în perioada 2002 – 2010, s-au
produs mutaţii semnificative în sensul în care suprafaţa agricolă utilizată în proprietate a scăzut de
la 2,8 milioane hectare la 2,4 milioane hectare, în timp ce suprafaţa arendată a crescut de la 0,7 mil.
hectare la 2,7 mil. hectare, fenomen care arată raporturi în mişcare evidentă între proprietarii de
teren şi utilizatorii acestuia, segmentul proprietari şi în acelaşi timp utilizatori având şanse de
creştere ca expresie a consolidării exploataţiei agricole şi de mărire a interesului privind
transformarea capitalului funciar într-o premiză a profitului în agricultură (Anexa 2).
În total exploataţiile agricole cu personalitate juridică evidenţiază o creştere numerică şi ca
suprafaţă agricolă utilizată la toate clasele de mărime, evidenţiind faptul că doar la clasa 5 – 10
hectare numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 8%, iar ca suprafaţă agricolă utilizată se remarcă
scăderea doar la clasa de mărime peste 100 de hectare cu un procent de 8%, influenţând scăderea
suprafeţei agricole utilizate cu 6% (tabelul 3).

117
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

Tabelul 3 Evoluţia exploataţiilor agricole cu personalitate juridică în funcţie de


numărul de exploataţii şi suprafaţa agricolă utilizată, pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate,
în perioada 2002 – 2010

Modificări Modificări
Suprafaţa medie utilizată pe
Clasa de Valori absolute relative absolute
Anul exploataţie (ha.)
mărime 2010/2002 2010-2002
număr hectare număr hectare număr hectare 2002 2010
2002 568 27
sub 0,1 1,33 1,46 188 12 0,05 0,05
2010 756 40
2002 1.110 194
0,1 - 0,3 1,88 1,96 982 186 0,17 0,18
2010 2.092 381
2002 627 235
0,3 - 0,5 1,92 1,96 574 226 0,37 0,38
2010 1.201 461
2002 947 629
0,5 - 1 2,03 2,08 976 680 0,66 0,68
2010 1.923 1.310
2002 1.288 1.687
1-2 1,73 1,80 945 1.345 1,31 1,36
2010 2.233 3.032
2002 2.874 9.341
2-5 1,23 1,23 647 2.110 3,25 3,25
2010 3.521 11.451
2002 3.166 19.763
5-10 0,92 1,00 -248 -77 6,24 6,75
2010 2.918 19.686
2002 1.455 17.883
10-20 1,45 1,59 655 10.597 12,29 13,50
2010 2.110 28.480
2002 446 10.667
20-30 2,11 2,14 497 12.141 23,92 24,19
2010 943 22.809
2002 500 19.154
30-50 2,27 2,32 636 25.336 38,31 39,16
2010 1.136 44.490
2002 1.091 77.109
50-100 1,78 1,84 850 64.979 70,68 73,20
2010 1.941 142.089
2002 7.974 6.065.259
peste 100 1,19 0,92 1.480 -482.986 760,63 590,47
2010 9.454 5.582.273
2002 22.046 6.221.952
TOTAL 1,37 0,94 8.182 -365.445 282,23 193,74
2010 30.228 5.856.506
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010
Atât numeric cât şi ca suprafaţă, creşterile cele mai puternice se regăsesc în clasele de
mărime 0,1 – 0,3; 0,3 – 0,5; 0,5 – 1 ha; 1 – 2 ha, creşteri care sugerează dezvoltarea exploataţiilor
agricole non-vegetale cu deschidere pentru organizări de exploataţii, prestări servicii, prelucrări şi
chiar sere şi grădinărit. Cu creşteri se evidenţiază şi segmentul de clase de mărime 20 – 30 ha, 30 –
50 ha şi 50 – 100 ha ca efect al dezvoltării şi consolidării tipului de exploataţii agricole mici între 25
şi 75 hectare, ponderea cea mai ridicată fiind reprezentată de clasa peste 100 hectare în care, deşi
suprafaţa agricolă utilizată medie pe exploataţie a scăzut în opt ani de la 760 hectare la 590 hectare,
această clasă utilizează în anul 2010 un procent de 95,3% din suprafaţa agricolă utilizată totală de
exploataţiile agricole cu personalitate juridică. Deşi numeric această clasă reprezintă cca. o treime
din numărul total de exploataţii, suprafaţa medie utilizată pe o exploataţie cu personalitate juridică
este potenţată, deşi scade pe total de la 282 la 194 hectare în anul 2010.
Deci, evoluţia exploataţiilor agricole cu personalitate juridică pe clase de mărime a
suprafeţei agricole utilizate oglindesc două tendinţe evidente de dezvoltare şi consolidare din punct
de vedere numeric şi ca suprafaţă agricolă utilizată a claselor de mărimi mici, 0,1 – 2 hectare şi a
claselor de mărime medie 30 – 100 de hectare, în timp ce exploataţiile peste 100 de hectare, deşi
cresc ca număr, suprafaţa utilizată de acestea scade ca expresie a stagnării creşterii suprafeţei medii
a exploataţiei, dar cu tendinţă de consolidare prin prisma îmbunătăţirii raportului dintre suprafaţa
terenului în proprietate şi suprafeţele terenurilor arendate (figura 1 şi figura 2).

118
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor din Recensămintele Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor din Recensămintele
Generale Agricole din anii 2002 şi 2010 Generale Agricole din anii 2002 şi 2010
Figura 1. Evoluţia numărului exploataţiilor agricole cu Figura 2. Evoluţia suprafeţelor agricole utilizate în
personalitate juridică care au utilizat suprafeţe agricole, exploataţiilor agricole cu personalitate juridică, în
din România, în periada 2002 - 2010 România, în periada 2002 - 2010
Un alt aspect foarte important, apanaj a exploataţiilor agricole mari, îl constituie evoluţia
categoriilor de folosinţă a terenurilor din cadrul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică. Se
remarcă fapltul că suprafaţa arabilă cu ponderea cea mai ridicată se află în clasele de mărime 50 –
100 hectarea, în medie pe total exploataţii ponderea acestei folosinţe crescând de la 46,0% la
48,5%, în scădere accentuată la păşuni şi fâneţe naturale de la 38,1% la 29,8%, culturilor perene
revenindu-le în anul 2010 între 4,1% şi 5,3% în clasele de mărime sub 100 ha (Anexele 3 şi 4).
Dar problema cea mai stringentă în utilizarea suprafeţelor agricole o reprezintă suprafaţa
agricolă neutilizată. La nivel naţional, în perioada 2002 – 2010, aceasta a crescut de la 1.777,3 mii
ha la 2.388,9 mii ha, cu diferenţieri pe exploataţii agricole fără personalitate juridică (creşteri de la
745,8 mii ha la 857,8 mii ha.) şi pe exploataţii agricole cu personalitate juridică (creşteri de la
1.031,5 mii ha la 1.531,1 mii ha.). În valoare absolută creşterea suprafeţei agricole neutilizate în
perioada 2002 – 2010 îi revine în proporţie de 18,3% exploataţiilor agricole fără personalitate
juridică şi în proporţie de 81,7% exploataţiilor agricole cu personalitate juridică, cumulând în anul
2010 cca. 35,9% din suprafaţa agricolă neutilizată în exploataţiile agricole fără personalitate
juridică, iar diferenţa de 64,11% din suprafaţă regăsindu-se în administrarea exploataţiilor agricole
cu personalitate juridică.
Judecarea acestui aspect ne poate duce la câteva suspiciuni de dificultăţi sau rele practici în
agricultură, dintre care amintim: a) 15,2% din suprafaţa agricolă a ţării nu permite obţinerea unui
prag de profit zero care măcar ar menţine reproducţia simplă a capitalurilor agricole; b) ponderea
suprafeţei agricole neutilizate în exploataţiile agricole cu personalitate juridică este mai mare
(20,7%) ca efect al costurilor de exploataţie mai ridicate; c) rezerva de suprafaţă agricolă neutilizată
poate să constituie spaţii de manevră nelegale în obţinerea suplimentară a unor ajutoare financiare
care nu diminuează costurile ci măresc direct profitul; d) existenţa unui procent ridicat a suprafeţei
agricole neutilizate arată în fond limitele exploataţiei agricole reale, care în viitor se vor limita strict
la suprafaţa agricolă utilizată, diferenţa reprezentată de suprafeţa agricolă neutilzată urmând a fi
returnată proprietarilor de drept sau în cazul unui potenţial de producţie agricolă scăzut, constatat
prin studii agrochimice şi pedologice adecvate să se afluească către utilizări nonagricole cu
precădere silvicultură şi fonduri lacustre.
Paradoxal, există însă şi terenuri agricole cu potenţial agricol ridicat care nu sunt utilizate
ca expresie a unor carenţe instituţionale flagrante cam ar fi: inexistenţa unei pieţe agricole adecvate
realităţilor din teritoriu, subfinanţarea cheltuielilor de explataţie, mişcarea lentă a capitalurilor
funciare, carenţe grave în finanţarea investiţiilor, lipsa micii mecanizări, deficienţe multiple în
serviciile agricole ş.a.
Evoluţia exploataţiilor agricole cu personaliate juridică ne arată importanţa agriculturii
mari, de tip comercial, practicată în ferme mari care permit organizarea corespunzătoare a
exploataţiei, mecanizarea complexă a proceselor tehnologice şi aplicarea adjuvantelor specifice
agriculturii moderne, eficiente şi profitabile.

119
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

CONCLUZII

Exploataţiile agricole cu personalitate juridică reprezintă coloana vertebrală a agriculturii


româneşti. Studiul implicaţiei acestora în utilizarea terenurilor agricole din Românie, prin prisma
Recensămintelor Generale Agricole din anii 2002 şi 2010, permite formularea următoarelor
concluzii:
- exploataţiile agricole cu personalitate juridică formează mediul de afaceri concurenţial
din agricultura românească;
- deşi ponderea numerică a acesteia este încă redusă, suprafaţa agricolă utilizată acoperă
aproape jumătate din patrimoniul funciar agricol al ţării;
- se evidenţiază centrul de greutate al societăţilor comerciale cu profil agricol care
utilizează peste 54% din suprafaţa exploataţiilor cu personalitate juridică, importanţa
societăţilor/asociaţiilor agricole fiind în scădere, iar a unităţilor cooperatiste total nesemnificative;
- sunt evidente tendinţele de dezvoltare a fermelor cu profil vegetal, în timp ce producţia
zootehnică este în scădere, devenind strict specializată, practicată doar în entităţi economice cu
mare putere financiară;
- unităţile administraţiei publice blochează un important capital funciar a cărui eficienţă
este necesar să se dezvolte pe componenta socială şi dezvoltare spaţială şi mai puţin în componenta
economică;
- se evidenţiază trei categorii de clase de mărime a exploataţiilor agricole cu tendinţe de
dezvoltare în clasele de mărime 0,1 – 2 ha, de consolidare în clasele de mărime 20 – 100 ha şi de
stagnare şi uşoară remisie în clasa de mărime peste 100 ha. Mărimea medie a exploataţiei agricole
cu personalitate juridică are tendinţă de scădere, semnificativă fiind scăderea în cazul societăţilor
comerciale, în perioada 2002 – 2010, de la 353 ha la 245 ha;
- cea mai relevantă tendinţă de scădere a dimensiunii medii este în cazul exploataţiilor
agricole cu personalitate juridică din clasa de mărime peste 100 ha, de la 761 ha în anul 2002 la 590
ha în anul 2010;
- tendinţa de dezvoltare şi de consolidare a exploataţiilor agricole cu personalitate juridică
se evidenţiază prin modificarea raportului în binomul teren în proprietate şi teren în arendă, care în
anul 2010 reprezenta 85,4% din capitalul funciar, gradul de consolidare accentuându-se prin
creşterea categoriei de proprietari care îşi utilizează terenul în regie proprie sau care îl menţin în
exploataţie mandatând utilizarea acestuia;
- exploataţiile agricole cu personalitate juridică nu sunt în contradicţie sau în concurenţă
cu exploataţiile agricole fără personalitate juridică, întrucât importanţa funcţiei economice şi a
funcţiei sociale se prioritizează după tipul de exploataţie, acestea urmând să coexiste foarte mult
timp de acum înainte, având în vedere însă faptul că cele două funcţii nu sunt disjuncte, ci se
prioritizează diferit.
- pe viitor, funcţia socială în cadrul exploataţiei agricole cu personalitate juridică se va
dezvolta, ajutând complementar dezvoltarea funcţiei economice în cadrul exploataţiilor agricole cu
personalitate juridică;
- exploataţiile agricole cu personalitate juridică constituie componenta de bază în
dezvoltarea agriculturii mari, de tip comercial, concurente, eficiente şi profitabile, iar exploataţiile
agricole fără personalitate juridică vor constitui componenta de bază în dezvoltarea agriculturii
mici, de tip familial, dar cu performanţe în creştere prin intensificare, diversificare, eficientizare şi
profitabilitate, în condiţii zonale şi locale specifice specializate.
Aşadar, considerăm existenţa unor premise reale de dezvoltare şi consolidare a
exploataţiilor agricole cu personalitate juridică în România, care nu se poate realiza decât în
concordanţă cu raporturi economice şi sociale corespunzătoare, normale, cu exploataţiile agricole
fără personalitate juridică, care va avea ca scop, în final, şi consolidarea şi modernizarea
gospodăriei ţărăneşti tradiţionale.

120
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

BIBLIOGARAFIE

a. Bohatereţ V. M., Brumă I. S. (2014). Mutaţii regionale în structura exploataţiilor agricole din
România în perioada 2002-2010 în Perspectivele agriculturii şi dezvoltării rurale prin prisma noii
Politici Agricole Comune 2014 – 2020, Editura Academiei Române, Bucureşti
b. Tanasă, L. (2015). Lanțuri logistice agroalimentare scurte sustenabile pentru dezvoltarea inovativă a
turismului și a comunităților rurale din țările emergente. In Crizele şi pieţele emergente, Haller, A.P.
& Dămăceanu, R.C. (Ed.), Editura Pro Universitaria, Bucureşti
c. *** 1990. Anuarul Statistic al României, CNS, Bucureşti.
d. *** 2004. Recensământul General Agricol 2002, Vol. 1. Date generale, INS, Bucureşti.
e. *** 2008. Regulamentul CE 1166/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anchetele
structurale în agricultură şi ancheta privind metodele de producţie agricolă.
f. *** 2012. Recensământul General Agricol 2010, Vol. 1. Rezultate la nivel naţional, INS, Bucureşti.

Anexa 1 Exploataţii agricole cu personalitate juridică şi suprafaţa agricolă totală a exploataţiei agricole, pe clase de
mărime a suprafeţei totale
sub 10 ha 10 - 30 ha 30 - 50 ha 50-100 ha peste 100 ha total
Specificaţie
2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010
Total nr., din care: 10.222 13.877 2.436 3.524 748 1.302 1.088 1.876 8.178 10.022 22.672 30.601
Societăţi/asociaţii agricole 177 114 119 78 71 65 217 147 1.677 972 2.261 1.376
Societăţi comerciale 1.729 7.903 498 1.462 258 666 577 1.175 3.076 5.209 6.138 16.415
Unităţi ale admin. publice 2.161 292 319 128 110 84 146 162 2.962 2.415 5.698 3.081
Unităţi cooperatiste 68 38 7 2 2 0 2 2 8 26 87 68
Alte tipuri 6.087 5.530 1.493 1.854 307 487 146 390 455 1.400 8.488 9.661
Total mii ha., din care: 32,4 37,0 37,2 59,6 28,3 50,6 76,6 136,4 7.079,0 7.103,9 7.253,5 7.387,6
Societăţi/asociaţii agricole 0,5 0,4 2,3 1,5 2,7 2,6 15,4 10,9 965,7 558,7 986,6 574,1
Societăţi comerciale 3,7 15,6 9,0 26,2 10,0 26,2 40,3 85,4 2.186,8 3.144,4 2.249,8 3.297,8
Unităţi ale adminin. publice 4,8 0,7 5,3 2,3 4,3 3,3 10,7 12,2 3.548,3 2.173,5 3.573,4 2.192,1
Unităţi cooperatiste 0,1 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,2 0,2 7,3 8,1 7,7 8,4
Alte tipuri 23,3 20,2 20,6 29,6 11,3 18,5 10,0 27,8 370,9 1.219,2 436,1 1.315,3
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010

Anexa 2 Exploataţii agricole cu personalitate juridică şi suprafaţa agricolă utilizată, pe clase de mărime a suprafeţei
utilizate şi după modul de deţinere
sub 10 ha 10 - 30 ha 30 - 50 ha 50-100 ha peste 100 ha total
Modul de deţinere
2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010
Total nr., din care: 10.212 14.839 2.436 3.343 748 1.315 1.088 2.335 6.727 12.066 22.662 33.898
în proprietate 9.308 13.901 1.894 2.538 454 744 349 1.107 3.425 4.955 15.430 23.245
în concesiune 82 230 21 82 12 66 22 112 157 629 294 1.119
în arendă 72 346 159 529 119 393 328 890 1,452 4.972 2.130 7.130
în parte 9 38 21 34 12 23 34 31 170 227 246 353
utilizat cu titlu gratuit 188 187 20 77 4 31 4 61 29 275 245 631
alte moduri de deţinere 553 137 321 83 147 58 351 134 2.945 1.008 4.317 1.420
Total mii ha., din care: 31,9 36,3 28,5 51,3 19,1 44,5 77,1 142,2 6.065,1 5.582,3 6.222,1 5.856,6
în proprietate 29,3 33,7 19,1 38,9 8,4 25,7 24,2 65,7 2.762,4 2.186,3 2.843,5 2.350,3
în concesiune 0,1 0,5 0,3 1,1 0,3 2,1 1,4 6,4 147,1 315,2 149,3 325,3
în arendă 0,4 1,4 3,0 9,0 4,6 13,9 23,2 59,3 639,9 2.566,6 671,2 2.650,2
în parte 0,0 0,1 0,4 0,4 0,5 0,4 2,4 1,2 87,0 56,1 90,3 58,2
utilizat cu titlu gratuit 0,4 0,3 0,3 0,9 0,1 0,8 0,3 2,6 18,1 75,3 19,2 79,9
alte moduri de deţinere 1,7 0,3 5,4 1,0 5,2 1,6 25,6 7,0 2.410,6 382,8 2.448,6 392,7
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010

121
Economie Agrară și Dezvoltare Rurală - Realități și Perspective pentru România

Anexa 3 Evoluţia structurii numărului de exploataţii agricole cu personalitate juridică,


pe clase de mărime a suprafeţei utilizate şi pe categorii de folosinţă

Pășuni și Suprafața
Grădini Culturi Total suprafață
Clase de mărime Teren arabil fânețe agricolă Alte suprafețe Total
familiare permanente agricolă utilizată
naturale neutilizată
2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010
sub 10 ha 73,7 63,8 5,2 0 37,1 44,6 8,7 10,4 95,0 97,6 10,5 8,0 75,2 55,7 100,0
10-30 ha 84,6 77,5 6,2 0 45,9 53,6 11,5 14,8 98,3 99,1 13,2 17,1 72,2 72,4 100,0
30-50 ha 82,1 72,9 5,5 0 45,6 54,0 14,7 13,6 99,2 99,5 12,4 13,5 67,9 68,2 100,0
50-100 ha 86,5 72,6 1,3 0 28,0 45,4 11,9 11,4 99,3 99,8 9,3 10,9 46,6 41,8 100,0
peste 100 ha 77,1 67,1 0,7 0 47,7 51,9 10,8 8,3 99,9 100,0 14,9 14,5 59,8 58,8 100,0
total 77,0 67,4 3,5 0 41,7 48,5 10,1 10,4 97,5 98,8 12,4 11,6 67,7 58,3 100,0
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010
Anexa 4 Evoluţia structurii suprafeţelor totale a exploataţiilor agricole cu personalitate juridică,
pe clase de mărime a suprafeţei utilizate şi pe categorii de folosinţă

Suprafața
Grădini Pășuni și fânețe Culturi Total suprafață
Clase de mărime Teren arabil agricolă Alte suprafețe3) Total
familiare1) naturale permanente2) agricolă utilizată
neutilizată
2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010 2002 2010
sub 10 ha 57,8 51,6 0,1 0,0 22,1 27,7 2,6 4,1 82,6 83,4 1,9 4,4 15,4 12,2 100,0
10-30 ha 55,1 48,6 0,0 0,0 20,0 28,4 3,3 5,0 78,3 82,0 1,6 5,8 20,1 12,2 100,0
30-50 ha 50,0 48,4 0,0 0,0 14,5 28,1 4,7 5,3 69,2 81,8 1,3 3,6 29,5 14,5 100,0
50-100 ha 72,1 58,2 0,0 0,0 15,2 29,0 4,8 4,5 92,1 91,6 0,9 2,7 7,0 5,7 100,0
peste 100 ha 45,6 48,3 0,0 0,0 38,6 29,8 1,6 0,9 85,8 79,0 1,5 3,5 12,7 3,4 100,0
total 46,0 48,5 0,0 0,0 38,1 29,8 1,6 1,0 85,8 79,3 1,5 3,5 12,7 3,7 100,0
Sursa: calculaţii proprii pe baza datelor din Recensămintele Generale Agricole din anii 2002 şi 2010
1) grădina familială - suprafaţă, de cel mult 15 ari, destinată obţinerii produselor agricole, în principal pentru consumul propriu al membrilor exploataţiei agricole fără personalitate juridică. Grădina
familială este, în general, separată de restul suprafeţei agricole , fiind recunoscută ca atare. Numai ocazional surplusul de produse agricole, care provin de pe această suprafaţă, este destinat vânzării
(RGA 2010, Vol I, Glosar, pag. 294, INS, Bucureşti)
2) culturi permanente – culturile care ocupă terenul pentru o perioadă cât mai îndelungată şi de la care se obţin producţii mai mulţi ani la rând, culturi pe care nu se practică un sistem de rotaţie, altele
decât păşunile permanente. Culturile permanente cuprind suprafeţele ocupate cu plantaţii pomicole, arbuştii fructiferi, plantaţii viticole, pepiniere pomicole, pepiniere viticole şi forestiere ( cu excepţia
celor forestiere necomerciale, care se includ la suprafeţe forestiere) şi plante pentru împletituri (RGA 2010, Vol I, Glosar, pag. 293, INS, Bucureşti).
3) în categoria de folosinţă „Alte suprafeţe” sunt cuprinse: suprafeţele împădurite, inclusiv crângurile în sistem de rotaţie pe termen scurt, suprafeţele ocupate cu clădiri, curţi, drumuri, cariere, teren
pietros, stufăriş, precum şi heleșteie, iazuri şi bălţi

122

View publication stats