Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERINȚE FUNDAMENTALE LA
DOMENIUL 6 - COMUNITATE ȘI PARTENERIATE
I. CODUL EDUCAȚIEI
Orientările strategice statuate în aceste documente de politici trasează noi direcții, cum ar fi:
crearea unui sistem unitar, corelat și complex de educație a părinților pe plan național;
conceptualizarea și promovarea educației parentale la nivel de formare inițială și continua;
elaborarea și implementarea programelor de educație parentală. Strategia intersectorială de
dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.1106 din 3 octombrie 2016, stabilește direcțiile de dezvoltare a educației parentale,
ca formă specifică de intervenție specializată pentru organizarea unor programe de formare,
dezvoltare și consolidare a abilităților și competențelor parentale ale părinților/reprezentanților
legali/persoanelor în grija cărora se află copilul, precum și a viitorilor părinți.
18
În scopul transpunerii mecanismului intersectorial de colaborare în procesul educațional conform
Standardelor de competență profesională ale cadrelor didactice din învățămîntul general, cadrele
didactice au obligația să asigure relații de colaborare și respect cu familia și comunitatea, să
dezvolte parteneriate, antrenînd membrii familiei și ai comunității în eficientizarea procesului
educațional.
Participarea copiilor la luarea deciziilor este un drept fundamental, reflectat în Convenția ONU cu
privire la drepturile copilului. De aceea, încurajarea participării elevilor prin parteneriatul dintre
școală și comunitate constituie o premisă pentru educarea lor în vederea exercitării statului și
rolului de cetățean. Beneficiile participării elevilor la viața comunității se reflectă în: învățarea
procesul democratic al guvernării și guvernanței; observarea procesului decizional din comunitate
și exersarea adoptării deciziilor; identificarea problemelor din comunitate și a unor soluții de
rezolvare a acestora; dezvoltarea capacităților de cooperare cu autoritățile locale, pentru rezolvarea
problemelor comunității; dezvoltarea capacităților de evaluare a acțiunilor și programelor realizate
de instituțiile comunitare; consilierea și orientarea altor elevi care doresc să se implice activ în viața
comunității.
Un rol deosebit în acest context revine activităților de voluntariat. Conform Legii Voluntariatului
nr. 121 din 18 iunie 2010, Voluntariatul este participarea benevolă la oferirea de servicii,
cunoștințe și abilități sau la prestarea unor activități în domenii de utilitate publică, din proprie
inițiativă, a persoanei denumită voluntar (art.2)1.
Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010 (HG nr.158 din 12
martie 2012) stipulează Principalele obiective de implicare ale voluntarilor: 2
a. creșterea responsabilității civice, participării și interacțiunii în societate;
b. promovarea schimbării și dezvoltării prin identificarea și reacționarea la nevoile
comunității;
c. creșterea capacității organizațiilor de a realiza obiectivele stabilite și oferirea de
oportunități de dezvoltare și creștere pentru voluntari;
d. dezvoltarea unei societăți unitare prin integrare, includere socială, generarea de încredere
și solidaritate;
e. dezvoltarea capitalului social;
f. promovarea nediscriminării și a egalității șanselor.
Dezvoltarea spiritului civic activ și a voluntariatului reprezintă unul din obiectivele generale ale
Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile din Republica Moldova și a Planului de Acțiuni (2017–
2020)3.
1 LEGE Nr. 121 din 18.06.2010 VOLUNTARIATULUI. Aprobată de Parlamentul Republicii Moldova.
Publicat: 24.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 179-181, art Nr: 608 http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=336054
2 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342471
3 Strategia de Dezvoltare a Societăţii Civile din Republica Moldova şi Planul de Acţiuni (2017–2020)
http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=Vrb0G5tdGS8%3D&tabid=89&language=ro-RO
28
● creșterea legăturilor sociale și a coeziunii sociale;
38
● Regretabil, dar unii elevi (fete și băieți) (în special din localități rurale) au recunoscut
deschis că nimeni nu-i învață în școală de ce informație ar avea nevoie, unde poate fi găsită
informația necesară, cum să proceseze informația respectivă și din aceste considerente
ei/ele singuri nici nu prea știu de ce informație ar avea ei nevoie.
● Majoritatea elevilor/-elor dețin competențe modeste de înțelegere, accesare, prelucrare a
informațiilor referitoare la componentele sistemului educațional. Elevii sînt conștienți de
importanța prospectivă a lucrului cu informația și sînt (fete și băieți) motivați pentru a
achiziționa competențe în acest domeniu, însă, sistemul educațional nu le oferă suficiente
oportunități pentru realizarea acestor aspirații.
● Deși s-au elaborat produse/instrumente foarte utile și apreciate de acces operativ la
informațiile din sistemul educațional (site-uri, fișa școlii etc.) Ministerul Educației și
structurile subordonate nu au promovat suficient de bine aceste produse/instrumente și nu
au oferit suficiente oportunități ca elevii/-ele să-și dezvolte aspirații și competențe optime
de valorificare a acestor produse/instrumente.
● Elevii (fete și băieți) sînt interesați tot mai hotărît de informații ce reflectă performanțele
academice ale instituțiilor educaționale. Elevii (fete și băieți) sînt interesați în informații ce
ar plasa instituțiile educaționale într-un clasament al performanțelor menționate.
● Elevii/-ele solicită tot mai mult informații, care i-ar ajuta să ia decizii raționale referitoare
la alegerea viitoarei instituții în care să-și continue studiile. Astfel competiția dintre școli
devine tot mai accentuată. În viitorul apropiat nimeni nu va mai putea obliga elevul/-a să se
ducă la o anumită școală. Elevii/-ele se vor orienta spre școlile mai performante, mai
dinamice, mai vesele, mai competitive. Concurența va anihila instituțiile amorfe. Astfel,
școlile trebuie să se învețe să-și promoveze oferte atractive pentru elevi/-e, oferte care pot
fi construite în baza acestui studiu.
● Devine tot mai accentuată tendința elevilor/-elor de a avea acces la informații despre
cadrele didactice (bărbați și femei) atît la nivel profesional cît, și mai ales, la nivel de
personalitate performantă în societatea modernă. Este o nouă provocare atît pentru fiecare
instituție educațională cît și pentru fiecare cadru didactic. Cadrele didactice (bărbați și
femei) trebuie să se învețe să-și promoveze imaginea personală și cea profesională.
● Tot mai mulți elevi (fete și băieți) se informează despre performanțele și oportunităților din
domeniul educațional prin intermediul Internetului, a rețelelor de socializare. În acest
context tinerii/-ele ar prefera ca informația să fie mai bine amplasată și mai ușor de accesat.
Însă, școlile au prestații excesiv de modeste în valorificarea eficientă a oportunităților de
promovare prin intermediul rețelelor de socializare. Deseori informațiile plasate pe aceste
rețele de către școli au un caracter plictisitor, neatractiv pentru elevi/-e.
● Multe școli sînt încă inerte (sau puțin motivate) în a face transparentă propria activitate,
disemina succesele școlii, promova instituția educațională în comunitate și a pune la
dispoziție mai multe informații elevilor/-elor.
48
● Părinții/reprezentanții legali, care au un interes mai avansat pentru a alege un liceu mai
performant pentru copiii lor (în special cei care au copii în clasa a IX-a) nu prea au opțiuni
pentru realizarea studiilor comparative a școlilor.
● Încet dar sigur se amplifică interesul tot mai multor părinți/reprezentanți legali față de
informațiile referitoare la performanțele școlare ale instituțiilor în care învață copiii lor.
● Tot mai mulți părinți/reprezentanți legali devin interesați de ce oportunități oferă școala ca
absolvenții ei să devină mai competitivi în societatea modernă (nu numai sun aspectul
notelor bune la discipline, dar sub aspect de formare a unor competențe de real folos
copiilor).
● Părinții/reprezentanții legali vor mai multe informații despre cheltuirea banilor destinați
școlii. Se solicită o transparență mai mare asupra acestei componente. O solicitare aparte
este dedicată informației referitoare la cheltuirea banilor pentru alimentația copiilor. Mai
mult decît atît, părinții/reprezentanții legali vor să poată realiza studii comparative ale
cheltuirii banilor în diferite instituții educaționale asemănătoare, pentru a face o concluzie
despre calitatea managementului în școlile lor.
● Majoritatea părinților/reprezentanților legali folosesc canale tradiționale de acces la
informația referitoare la activitatea instituțiilor educaționale (adunări, panouri discuții cu
diriginții/-tele, cadrele didactice etc.), dar este în progres vizibil reorientarea preferințelor
părinților spre surse electronice de accesare a informației. Părinții mai tineri optează pentru
o prezență mai dinamică, atractivă, captivantă, interesantă, eficientă a școlilor pe rețelele de
socializare. În opinia părinților (mame și tați)școlile au rămas ancorate în stilul birocratic
de expunere a informațiilor. Chiar dacă se plasează informația despre școli pe rețele de
socializare, ea pare a fi mai mult un raport dogmatic decît un instrument de promovare.
● Majoritatea părinților/reprezentanților legali intervievați au menționat faptul că școlile
sînt inerte în promovarea propriilor activități, succese, și oportunități educaționale. Mai
mult decît atît, părinții/reprezentanții legali consideră o slăbiciune a școlii faptul că
instituțiile educaționale nu prea lucrează cu părinții/reprezentanții legali în dezvoltarea
competențelor de lucru cu informația referitoare la performanțele educaționale ale școlii.
Ca efect al acestei slăbiciuni, foarte mulți părinți/reprezentanți legali nici nu știu cum să
lucreze cu informația pusă la dispoziție de școală și nici nu sînt motivați să se implice mai
activ în procesele de modernizare a instituției educaționale.
PREZENTĂM/PROMOVĂM/DISEMINĂM SAU BA
STUDIU COMPARATIV A DOUĂ DESTINE
În America anilor 1850, oamenii nu ar fi pus piciorul într-un lift nici în ruptul capului. Știau că
dacă s-ar fi rupt cablul, era moarte sigură. Lumea prefera să urce pe scări. Elisha Otis a observat
această problemă și s-a gîndit că ar fi loc de o schimbare. Așa că, în anul 1854, a fost la Expoziția
Palatul de Cristal din New York cu noua sa invenție. Erau peste 3000 de participanți la acea
expoziție. Ca orice inventator, știa ca lumea va fi sceptică atunci cînd își va prezenta invenția. El își
dorea 2 lucruri: să comunice eficient și să cîștige încrederea oamenilor în noua sa invenție.
1. Otis, ca orișice om, aspira la o viață mai bună și era în căutarea a ceva, care să-i aducă
bunăstare, stabilitate financiară, recunoaștere.
2. Ce a observat Otis?
3. Ce s-a gîndit Otis?
58
4. Peste 3000 de participanți – ce ne spune acest număr? Trebuie să ai curaj/nebunie să ieși
(din anonimat) în fața a peste 3000 de participanți?
5. Ce știa Otis despre scepticismul oamenilor?
6. Ce își dorea Otis?
7. Înlocuim cuvîntul Otis cu „Manager școlar”. Ce credeți?
8. Ce va urma? Ce va face Otis? Cum vor reacționa beneficiarii?
Ajuns în expoziție, Otis a invitat o persoană să urce în liftul din mijlocul acelei săli imense. A luat
un topor în mînă și în timp ce liftul urca cu acea persoană, Otisa strigat ca să-l audă toată lumea:
– Doamnelor și domnilor, numele meu este Elisha Otis și am inventat sistemul de frînare pentru
lifturi! De acum înainte, veți fi în siguranță cînd urcați în lift.
1. Ce a făcut Otis cînd a ajuns la expoziție? Cum v-ați fi simțit Dvs. dacă a-ți fi fost persoana
invitată să se urce în lift? De ce totuși persoana a acceptat să se urce în lift?
2. Cum a strigat Otis? De ce a strigat și nu a vorbit în șoaptă?
3. Ce a strigat Otis? De ce a strigat el anume așa?
4. Ce conexiuni există între acest fragment și practica managerului școlar, care vrea să
militeze pentru modernizarea instituției? De cîte ori managerii școlari strigă să-i audă
toată lumea: „Numele meu este …… am venit cu o inovație de educațională și de acum
înainte…..”?
5. Ce va urmă? Cum vor reacționa participanții? Ce va face Otis? Va fi ușor de convins
participanții că invenția lui Otis le va aduce beneficii?
Bineînțeles, nimeni nu-l credea. Pentru că părea o idee nebunească la acea vreme. Otis a luat
toporul și a tăiat 2 corzi de cablu (din cele 3 existente). Mulțimea a încremenit. Liftul se susținea
doar într-un cablu. Otis a așteptat ca mulțimea să conștientizeze ce se întîmpla și apoi a folosit din
nou toporul. A tăiat unica și singura coardă în care se susținea liftul! Mulțimea era terifiată. Nu le
venea să creadă că liftul va cădea în gol sub ochii lor. Dar ceva s-a întîmplat…? După 3 metri, liftul
s-a oprit. Sistemul de frînare l-a blocat în cădere.
Evenimentul a fost mediatizat de toate ziarele locale și de atunci lumea și-a schimbat percepția
despre lifturi. Bineînțeles, Otis a devenit bogat și toată lumea a știut cine a fost înainte ca el să
moară. În prezent, vei găsi numele lui Otis scris aproape în fiecare lift în care intri.
1. Ce concluzii putem deduce noi (ca militanți pentru cauza școlii) din povestea de succes a
lui Otis?
Psihologia din spatele acestei povesti: în promovare, e nevoie să oferi elemente de credibilitate,
exemple, care dau potențialilor tăi clienți/-te ÎNCREDERE. Degeaba ai un produs nou dacă nu poți
dovedi pe loc că funcționează în avantajul clienților/-telor.
68
Acum, hai să vedem un exemplu negativ din istorie. Gîndește-te la cum a comunicat inginerul
Nicola Tesla cînd a inventat modul de obținere stabilă a curentului electric alternativ (care stă la
baza întregii tehnologii contemporane). Nicicum. A murit în obscuritate – sărac și necunoscut.
Nimeni nu a știut cu adevărat că el este în spatele acestei invenții fenomenale. Majoritatea
oamenilor știau că Thomas Edison a inventat becul electric și, în mod eronat, curentul electric. De
ce? Pentru că Thomas Edison (deși nu avea studii) a știut să comunice acest lucru mai bine! Edison
a fost o personalitate destul de discutabilă din punct de vedere deontologic (el nu i-a plătit lui Tesla,
care era angajatul lui, nici un cent pentru invenție), dar mînuia destul de bine tehnicile de
persuasiune (deși, deseori, în scopuri manipulative).
1. Ce concluzii putem deduce noi (ca militanți pentru cauza școlii) din situația în care s-a
pomenit Tesla?
2. Persuasiunea funcționează cînd: ……..?
Elisha Otis nu numai că a inventat liftul cu sistem de frînare, dar, spre deosebire de Nicola Tesla, a
știut cum să convingă lumea că produsul său este necesar, util și sigur. Ca și încheiere, dacă ar fi să
reții un singur lucru: Ecuația persuasiunii funcționează cel mai bine cînd:
a. ai un produs inovativ;
b. ai dovezi incontestabile, care dovedesc beneficiile produsului tău;
c. aceste dovezi sînt prezentate convingător potențialilor beneficiari/-e, factorilor de decizie,
partenerilor.
http://www.lorand.biz/consultanta-afaceri/cum-sa-faci-o-prezentare-persuasiva-la-mama-soacra-
ecuatia-comunicarii-persuasive/
78
8. Fortificarea statutul școlii ca promotor al inovațiilor și lider al schimbărilor pozitive în
comunitate;
9. Sporirea gradului de percepere pozitivă a școlii în comunitate;
10. Justificarea în fața opiniei publice că bugetul oferit instituției se valorifică în scopuri
constructive;
11. Stimularea motivației constituenților comunitari (inclusiv a factorilor de decizie, agențiilor
economici, ONG-urilor) de a se implica mai activ în activități de susținere a eforturilor
educaționale ale instituției;
12. Diversificarea parteneriatelor și sporirea șanselor pentru obținerea finanțărilor în cadrul
diferitor proiecte;
13. Accelerarea încheierii tranzacțiilor, contractelor cu potențialii clienți/-te sau parteneri;
14. Influențarea liderilor de opinie (inclusiv mass media), care devin generatori de tendințe în
consumul ofertelor educaționale;
15. Acumularea datelor care vor fi utilizate pentru înviorarea ciclurilor de viață a ofertelor
educaționale;
16. Anihilarea efectelor ce duc la diminuarea interesului constituenților comunitari față de
instituția educațională;
17. Neutralizarea informațiilor defavorabile ce se răspîndesc, mai ales, prin zvonuri;
18. Repoziționarea imaginii sau a utilității unor produse sau servicii cu probleme în trecut;
19. Îmbunătățirea imaginii managerilor școlari (bărbați și femei) în comunitate;
20. Sporirea competitivității echipei manageriale în dezvoltarea și livrarea activităților de
promovare;
21. Amplificarea scorurilor obținute de către managerii școlari (bărbați și femei) în perioadele
de evaluare și de atestare profesională.
1. Campanii de promovare;
2. Publicitate audio, video, imprimată;
3. Rețele de socializare (Facebook, Youtube, Skype etc.);
4. Rețele electronice de comunicare;
5. Prin telefon;
6. Site-ul/Blogul instituției;
7. Întruniri profesionale;
8. Activități de promovare în cadrul consiliilor locale;
9. Promovarea prin mass media (audio, video, imprimată, electronică);
10. Promovarea prin intermediul broșurilor, pliantelor, cărților;
11. Promovarea prin intermediul expozițiilor mobile;
12. Manifestații, evenimente școlare;
13. Celebrări ale succeselor;
14. Promovarea în cadrul schimburilor de experiență;
15. Etc.
Promovarea trebuie:
1. Să fie în concordanță cu nevoile, aspirațiile destinatarilor promovării (NOI – LOR);
2. Să propună consumatorului/-oarelor un avantaj clar, cuantificat în beneficii reale pentru
ei/ele;
3. Să ofere posibilitatea de valorificare de noi oportunități pentru destinatari;
4. Să propună un conținut convingător, simplu, ușor de comunicat, ușor de perceput și ușor de
memorat de către destinatari;
5. Să fie credibilă în fața actualilor și potențialilor consumatori;
88
6. Să conțină exemple de succes ale celor care au beneficiat deja de ofertele instituției;
7. Să informeze dar și să educe destinatarii;
8. Să emoționeze, dar să influențeze și să convingă destinatarul să achiziționeze oferta
instituției;
9. Să propună conținut și strategii originale, deosebite în mod calitativ de alte activități
similare de promovare;
10. Să fie compatibilă cu viziunea, misiunea și obiectivele instituției iar oferta promovată să fie
realizabilă;
11. Să corespundă normelor deontologice și non-discriminatorii;
12. Să fie generatoare de rezultate (să aducă noi clienți/-te, parteneri, susținători, simpatizanți,
promotori etc.).
„Pentru a da o existență publică unei activități, unei idei sau unui produs, nu este suficient doar ca
aceste elemente să existe, trebuie ca ele să fie și cunoscute... O informație (oricît de valoroasă ar fi
ea) care nu este promovată, împărtășită celorlalți, pur și simplu nu există!”
Bernard Dagenais (teoretician marcant în comunicare și relații publice)
98
pliculețul de șampon primit pe gratis, potențialul consumator va fi încîntat de calitatea lui și
o să-l cumpere din magazin. Firmele care vînd ochelari oferă consultații gratuite pentru
stabilirea dioptriei. Există psihologi/-oage, antrenori/-oare sportivi/-e, consultanți/-te și
instructori/-oare auto care oferă „prima ședința gratuit”. Adeseori, oamenii care au primit
ceva pe gratis se simt oarecum îndatorați să cumpere și varianta plătită a produsului sau
serviciului – mai ales dacă au fost mulțumiți de ceea ce au experimentat! Astfel și școala
poate dezvolta pentru ofertele de promovare anumite elemente, care să fie valorificate de
beneficiari ca aceștia, ulterior, să dorească să achiziționeze întreaga ofertă a instituției.
2. Legea contrastului. Se referă la percepție: doua obiecte diferite par și mai diferite dacă sînt
plasate unul lîngă celălalt. Această lege ne spune, de fapt, că dacă alăturăm două produse
sau servicii în mintea cuiva, în timp sau în spațiu, acea persoană va începe să identifice mult
mai clar deosebirile și nu va alege neapărat cel mai ieftin produs, dar cu siguranță VA
ALEGE UNUL. Această lege este frecvent aplicată de toți comercianții. De exemplu un
agent imobiliar păstrează mereu în ofertă 2-3 apartamente oribile la preturi umflate, pe care
le prezintă clienților la prima lor vizita. După ce văd aceste dezastre, casa pe care într-
adevăr vrea să o vîndă agentul imobiliar li se pare minunată cumpărătorilor. În dezvoltarea
activităților de promovare, managerii școlari pot plasa oportunități de comparare a
situațiilor care erau pînă la implementarea inovației educaționale și după implementarea
inovației respective. Astfel, prin comparare, constituenții comunitari pot aprecia mai bine
esența și beneficiile inovației propuse de școală.
3. Legea asocierii. Spune că tindem să apreciem produse sau servicii susținute de oameni pe
care îi apreciem sau îi simpatizăm. O lege utilizată extrem de des de către oamenii de
publicitate, care folosesc în reclame persoane cunoscute în diferite domenii ale vieții
economico-sociale (chiar dacă nu au nicio legătură cu produsul căruia îi este adresat spotul
publicitar). În politică, actori/actrițe, sportivi/-e, oameni de știință sînt considerați
„achiziții” foarte importante pentru partidele în care intră deoarece ei aduc un plus de
imagine pentru că partidul respectiv se asociază cu imaginea vedetei. Astfel, școala poate
atrage în echipa de promovare diferite personalități sau vedete locale, care să militeze
pentru cauza comună. De asemenea, școala trebuie să devină un „brand” local, care să fie
preluat (conform legii asocierii) de către alți parteneri, beneficiari.
4. Legea penuriei. Apreciem la o valoare mai ridicată lucrurile despre care percepem că se
găsesc în cantitate limitată. Obiectele și oportunitățile devin mai dezirabile atunci cînd sînt
mai puțin accesibile. E suficient sa ne amintim de formulări de tipul „Atenție, stocul este
limitat!” sau „oferta valabila pînă la epuizarea stocului”. La teleshopping prezentatorul
mereu ne avertizează: „doar cei care suna in primele 30 de minute vor primi cele 5 cadouri
la un preț special”. Și școala ar putea dezvolta oportunități (pentru beneficiari și pentru
factorii de decizie) care i-ar motiva să se implice în valorificarea ofertei educaționale a
instituției.
108
comunitate, este mare probabilitatea că și alți cetățeni vor dori să se implice în activitățile
instituției, deoarece acest fapt este considerat deja ca ceva de prestigiu (o modă).
…
…
O 2.1 Plasarea informațiilor despre Liderul / Informația plasată pe rețele
b oferta școlii pe rețele de lidera echipei de socializare (link-urile
i socializare (Facebook, Youtube de postărilor)
e etc.) promovare
c 2.2 Transmiterea produselor Liderul Produsele promoționale
t promoționale prin email sau /lidera expediate destinatarilor
i poșta tradițională către grupurile echipei de
v țintă stabilite promovare
u 2.3 Activități de promovare prin Liderul Mostrele de produse expuse
118
l intermediul mass mediei lidera / în mass media (articole,
2 echipei de copiile electronice a
. promovare reportajelor audio sau
R video)
e 2.4 Activități interactive de Liderul 1. Designul activităților;
a promovare (manifestații școlare, /lidera 2. Documente
l activități stradale, echipei de confirmative ale
i promovare; realizării activităților;
z managerii 3. Evaluări ale
a școlari participanților la
r activități
e 2.5 Monitorizarea progreselor în Liderul Deciziile deduse din
a realizarea campaniei de lidera echipei activitățile de monitorizare
promovare a ofertei școlii de fixate în procesele verbale
… promovare; ale consiliilor de
… Managerii administrație
școlari
2.6 Evaluarea impactului Liderul Concluzii și decizii
campaniei de promovare a lidera / prospective deduse din
ofertei educaționale inovative a echipei de evaluarea impactului
școlii promovare campaniei de promovare
2.7 Evaluarea impactului Managerii Concluzii și decizii
activităților de diseminare a școlari prospective deduse din
succeselor și bunelor practici în (femei și evaluarea impactului
promovarea ofertei școlii bărbați) activităților de diseminare
O 3.1 Diseminarea succeselor 1.06 – Liderul/ -a Link-urile postărilor
b realizate în dezvoltarea și 1.10 echipei de
i realizarea campaniei de promovare
e promovare prin rețelele de
c socializare
t 3.2 Prezentarea informației la 1.08 – Managerii Produsele prezentate în
i reuniunile profesionale, 1.10 școlari(femei cadrul reuniunilor
v schimburile de experiență ale și bărbați) ,
u managerilor școlari și ale Liderul /-
l cadrelor didactice. aechipei de
3 promovare
. 3.3 Prezentarea informației la 1.09 – Managerii Produsele prezentate în
D ședințele consiliilor APL de 1.10 școlari cadrul ședințelor consiliilor
i diferite nivele (femei și
s bărbați)
e 3.4 Prezentarea informației în Ocazional Colaboratorii Produsele prezentate în
m cadrul reuniunilor internaționale instituției și cadrul reuniunilor
i partenerii
n implicați
a
r
e
a
…
.
128
PLANUL DE ACTIVITATE/OPERAȚIONAL
AL COMISIEI PENTRU PROMOVAREA IMAGINII UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÎNT
(model)
138
# Activități pentru realizarea Perioada Responsabili Produse de monitorizat
obiectivelor
Obi 1.1 Formarea echipei
ecti
vul 1.2 Atelier de planificare
1.
Preg 1.3 Armonizarea în produse și
ătire strategii
a
… 1.4 Oficializarea contractelor
…
Obi 2.1
ecti 2.2
vul 2.3
2. 2.4
Real 2.5
izar 2.6
ea
…
…
Obi 3.1
ecti 3.2
vul 3.3
3. 3.4
Dise
min
area
….
148
DINAMICA ACTIVITĂȚILOR DIN DOMENIUL PROMOVĂRII
DEVOLTARE
Evaluar
Identificarea necesităților de
promovare
TIMP
158
DISEMINAREA ÎN PRACTICA MANAGERIALĂ EDUCAȚIONALĂ
Diseminarea este un proces intenționat, bine planificat, competent structurat și eficient realizat de
comunicare, de distribuire către utilizatorii externi a informațiilor despre succesele, practicile
pozitive, performanțele obținute de instituție în realizarea misiunii sale. Pot fi evidențiate
următoarele categorii de valori specifice diseminării:
● Diseminarea are o semnificativă valoare socială, deoarece ea este destinată unei game
impresionante de beneficiari, parteneri, potențiali utilizatori de informații etc. Astfel,
arealul valorilor pozitive este în extindere. Diseminarea contribuie la armonizarea relațiilor
între diferite categorii de actori familiarizați cu implementarea inovației, la fortificarea
parteneriatelor existente și la inițierea altora.
● Diseminarea are o valoare academică deoarece schimbul de opinii referitor la
implementarea anumitor inovații poate genera oportunități pentru inițierea diferitor studii
academice referitoare la eficientizarea ulterioară a diferitor domenii.
● Diseminarea are o valoare managerială deoarece contribuie la promovarea inovațiilor
referitoare la practica, știința și arta managerială. Fiecare inovație managerială este o bună
sursă de diseminare, iar fiecare diseminare este o modalitate de identificare a
oportunităților de eficientizare a managementului.
● Diseminarea are o valoare economică (direct sau indirect), deoarece poate deschide
oportunități pentru valorificarea unor noi surse de resurse. Diseminarea poate fi privită și
ca instrument de marketing pentru instituții. Diseminarea poate influența pozitiv și gradul
de competitivitate a produselor/serviciilor instituției, sporind astfel cererea pentru ele.
● Diseminarea are valoare educativă deoarece ea contribuie la formarea de noi atitudini, care
pot genera tendințe de dezvoltare personală și profesională a oamenilor.
● Diseminarea are și valoare democratică deoarece asigură transparența implementării
inovațiilor. Astfel sporește și credibilitatea instituției atît pe plan intern cît și pe plan extern.
● Diseminarea are valoare prospectivă deoarece ea deschide noi orizonturi, noi viziuni pentru
instituție.
● Diseminarea poate fi folosită ca strategie complementară în activități de advocacy.
168
● încurajarea altora să accepte valorile instituției și să implementeze la ei bunele practici;
● Ideal ar fi să diseminăm informația către cît mai multe persoane (juridice și fizice) posibile;
● Etc.
Cine va disemina:
● Se recomandă ca în instituție să fie constituită o structură responsabilă de diseminarea
succeselor și bunelor practici.
● Atragem mai multe persoane (beneficiari/-e, parteneri voluntari/-e etc.) în procesele de
diseminare. Caracterul participativ al diseminării sporește calitatea acesteia, extinde aria de
interes, numărul de potențiali utilizatori, impactul posibil, contribuie la minimizarea
riscurilor, reduce tensiunile între parteneri, personal, beneficiari, comunitate.
Ce vom disemina:
● Orice succes sau bune practici realizate în cadrul instituției educaționale pot fi subiecte ale
diseminării.
178
● identificarea oportunităților de extindere a ariilor și a destinatarilor diseminării;
188
● accesibilitatea informației;
● există probabilitatea ca mesajul să fie perceput sau interpretat eronat de anumiți destinatari;
● diseminările se pot confrunta cu speculații nefondate ale unor „binevoitori" sau opozanți
permanenți;
● unele surse mass-media (care sînt în căutarea subiectelor „fierbinți") pot returna sensul
informației într-o direcție puțin favorabilă instituției;
● de asemenea, se poate întîmpla ca reprezentanții mass-media care au venit pentru a reflecta
un eveniment vor fi atrași cu totul de alte fenomene, evenimente (un potențial scandal,
potențiali cîrcotași nemulțumiți de ceea ce s-a realizat, intervievarea unor persoane care nu
au nici o atribuție la cele realizate etc.), și astfel intenția nobilă de a prezenta realizările
instituției se poate transforma într-o realitate ce aduce confuzii, prejudicii sau deservicii
instituției în cauză;
● feedback ineficient sau neadecvat obținut de la destinatarii diseminării;
198
● prelucrarea neadecvată a feedbackului respectiv;
În pofida acestor riscuri, diseminarea este o activitate de succes absolut necesară pentru practica
managerială.
De obicei, instituțiile educaționale sînt instituții cu un grad mai avansat de conservatorism, care nu
se schimbă ușor numai în baza unor recomandări pur teoretice. Din aceste considerente cercetătorii
din domeniul managementului educațional sînt într-o continuă căutare a unor noi și variate modele
de management educațional, care ar satisface aspirațiile tot mai pretențioase ale practicienilor din
domeniu. În ultimul timp au căpătat o extindere și o aplicare tot mai consistentă așa modele
manageriale ca “Managementul situațional” și “Managementul transformațional”. Managementul
situațional orientează managerii spre abordarea specifică a situațiilor din domeniu. Deciziile
manageriale, conform acestui model, trebuie să fie derivate din situațiile create la moment și nu să
se axeze pe niște principii depășite sau excesiv de rigide. Pentru promovarea schimbărilor de
calitate în instituțiile educaționale, managementul situațional a derivat în mai multe componente
printre care este și “Managementul transformațional”. Ambele aceste modele plasează un puternic
accent pe reliefarea colaborării între diferite categorii de actori sociali în gestionarea eficientă a
instituțiilor educaționale. Treptat din aceste două modele se cristalizează un alt model managerial –
“Managementul participativ”. Conceptul cheie al acestui curent este “COLABORAREA” iar
scopul major constă în stimularea implicării active a membrilor comunității în managementul
instituției educaționale. Deviza acestui model ar fi – “O educație performantă pentru copiii
comunității noastre prin implicarea activă a noastră în activitatea instituției educaționale”.
208
● Promovarea activă a produselor educaționale comune pentru a fi solicitate de actorii
comunitari;
● Promovarea imaginii pozitive a școlii și a partenerilor ca și ansamblu funcțional eficient;
218
Modelul managementului participativ nici pe departe nu este un model lipsit de riscuri. Uneori în
sistem apar tensiuni între diferite puncte de vedere, este greu de ajuns la consens, alteori este greu
de identificat persoanele competente pentru a li se delega responsabilități solicitate de problema ce
urmează a fi soluționată, uneori apar conflicte de interese, uneori cadrele didactice (bărbați și
femei) nu prea doresc să se implice în altfel de activități decît cele didactice, uneori procesul este
excesiv de cronofag și epuizant etc.
Cele mai mari riscuri de eșec al practicilor respective este atunci cînd membrii echipelor de
inițiativă nu dețin competențele necesare pentru a motiva și a mobiliza membrii comunităților să se
implice în soluționarea problemelor educaționale. În special acest lucru este dramatic în negocierile
cu potențialii parteneri, deoarece în aceste cazuri se amplifică riscurile de insuficiență a resurselor
necesare pentru soluționarea problemei și ca efect, pierderea încrederii oamenilor că problemele
pot fi soluționate prin aplicarea modelului respectiv. Aceste efecte negative pot avea repercusiuni
dramatice asupra comunității educaționale și asupra carierei profesionale a managerilor. Mai mult
decît atît va fi zdruncinată ideea în posibilitatea dirijării democratice a instituției educaționale și
este posibil ca cetățenii vor opta pentru revenirea la vechile modele de dirijare autoritaristă.
Din cauza potențialelor riscuri cu care se pot confrunta managerii în promovarea modelelor de
management participativ se poate afirma că acest model nici pe departe nu poate fi un model care
poate fi aplicat sub formă de amatorism sau sub formă amuzament sau o simplă tatonare a
varietăților de invenții doctrinare. Din aceste considerente, este rațional ca managerii ce ar
intenționa să implementeze un astfel de model în instituție să urmeze un profesionist curs de
formare managerială.
Ce poate
oferi
instituției
educațional
e?
Angajator/-oare
Ce așteaptă
de la
instituția
educațional
ă?
Ce pot oferi
instituției
educațional
e?
228
ONG –urile
Ce așteaptă
de la
instituția
educațional
ă?
Ce pot oferi
instituției
educațional
e?
ȘCOLILE:
1. Să fie „VII” și pline de elevi/-e și părinți (mama și tata) activi;
2. Să presteze servicii educaționale cu adevărat solicitate de cetățeni;
3. Să vină cu oferte reciproc avantajoase de colaborare cu APL și nu numai să solicite suport
din partea APL.
4. Să ajute APL în sensibilizarea populației pentru a se implica în activități de importanță
comunitară.
5. Să fie active în promovarea succeselor și a bunelor practici în colaborarea cu APL.
6. Să aducă și alți donatori în raion/comunitate.
7. Să promoveze producția și serviciile agenților economici locali, care contribuie la
fortificarea bugetului local;
8. Să ajute APL în promovarea imaginii APL, inițiativelor APL, activităților APL.
9. Să invite APL la diverse programe de formare profesională și/sau de schimb de experiență
în care sînt implicate instituțiile educaționale.
10. Colaboratorii instituțiilor educaționale să devină mai competitivi, să dezvolte și să
promoveze activ oferte educaționale moderne, atractive pentru actorii comunitari astfel ca
membrii comunității să nu fie nevoiți să părăsească localitatea pentru o instituție
educațională mai bună.
11. Etc.
238
6. Să permită organizarea expozițiilor periodice de produse a angajatorilor/-oarelor în
instituția educațională;
7. Să contribuie la identificarea de noi parteneri pentru angajatorii/-oarele;
8. Parteneriatele trebuie să fie reciproc avantajoase – ambele părți să ofere ceva, ambele părți
să primească beneficii. Să nu se întîmple ca școlile numai să ceară beneficii de la
angajatorii/-oarele, dar să nu ofere nimic angajatorilor/-oarelor;
9. Etc.
248
CE BENEFICII POT OFERI ANGAJATORII/-OARELE PENTRU O MODERNIZARE
PERFORMANTĂ A ȘCOLII
258
4. Clarificați care sînt prioritățile și aspirațiile majore ale viitorilor parteneri (inclusiv
interesul și atitudinile lor față de dezvoltarea comunitară).
5. Clarificați care este motivația partenerilor de a se implica în proiectul pe care intenționați
să-l propuneți. Ce beneficii, avantaje concrete pot aștepta partenerii de la colaborarea cu
instituția educațională?
6. Stabiliți ce puteți dvs. oferi partenerilor pentru ca aceștia să fie motivați să sprijine cu
multă pasiune și dăruire instituția educațională.
7. Stabiliți cine vă poate ajuta să-i atrageți pe potențialii parteneri de partea voastră. Apelați la
ajutorul acestor persoane pentru a deschide mai ușor calea către parteneriatul deziderat.
8. Dezvoltați un succint mesaj constructiv, care ar motiva potențialii parteneri să inițieze
negocierile în vederea stabilirii unui parteneriat durabil. Evitați frazeologia vagă (sprijin,
susținere, receptivitate, interes, bani, mărinimie, bunăvoință, implicare, materiale de
construcție, transport etc.);
9. Dezvoltați strategiile de negociere a condițiilor de parteneriat. Stabiliți viziunea,
obiectivele, activitățile majore, resursele care vor fi valorificate în cadrul parteneriatului,
modalitățile de informare reciprocă. Planificași asumarea de responsabilități reciproce.
10. Aplicați cu multă diplomație și insistență strategiile de negociere.
11. Stabiliți acorduri (formale sau informale) foarte clare referitoare la responsabilitățile și
obligațiile reciproce. Nu Trișați!
12. Lucrați împreună pentru realizarea obiectivelor propuse.
13. Monitorizați și evaluați progresele obținute.
14. Dezvoltați planul de asigurare a durabilității parteneriatului.
15. Celebrați împreună succesele obținute și spuneți lumii întregi despre ele!
268
● Lipsesc descrieri de ordin pozitiv, constructivist, ce ar da posibilitate evaluatorului să vadă
un grup de persoane motivate, pro active, creative, competente, capabile să se organizeze
și să gestioneze cu succes un proiect internațional
● Descrierile au un caracter global, e greu să-ți dai seama ce legătură are toată descrierea cu
ideea de proiect lansată de donator
● Se fac declarații nefondate sau se aduc informații neargumentate
● Uneori se recurge la descrieri ambigui după care nu se vede „chipul real” al aspirantului.
Amalgamul de combinații stilistice, metaforice, epitetice creează mai multe confuzii decît
clarități
278
• Nu sînt analizate (sau sînt analizate superficial) riscurile cu care se poate confrunta echipa
la implementarea proiectului
• Nu sînt stabilite mecanisme de prevenire sau de minimizare a riscurilor de proiect
288
• Cum se va păstra și cum se va exploata infrastructura renovată în cadrul proiectului?
• Ce se intenționează să se întreprindă pentru a oferi un design modern spațiilor adiacente
obiectului renovat în cadrul proiectului?
• In ce mod va continua procedura de renovare a altor obiecte de infrastructură din
comunitate?
• Cum se vor implica ulterior membrii grupului în programe de formare continuă
• Cum se vor folosi competențele achiziționate de membrii grupului pentru formarea
continuă și pentru implicarea altor membri ai comunității?
• Cum se vor folosi competențele membrilor grupului pentru promovarea noilor schimbări
pozitive în comunitate?
• Cum vor construi în instituții culturi organizaționale proactive
• Cum vor fi diseminate succesele grupului?
• Cum va continua să se realizeze principiul de incluziune?
• Toți elevii și toate elevele din Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din satul Codreni sînt
limitați în dreptul de a realiza o educație modernă în condiții igienice adecvate
(temperatură, aerisire etc.) deoarece comunitatea nu se poate mobiliza pentru a identifica și
acumula resursele necesare pentru modernizarea sistemului de încălzire a instituției
respective.
• La 100 de elevi/-e din satul Plopeni li se încalcă dreptul la o alimentare cu apă potabilă de
calitate din cauză din cauza posibilităților reduse ale APL de a finaliza sistemul de
aprovizionare cu apă potabilă a școlii.
• 20 de cadre didactice din gimnaziul „Perspectiva” din satul Vișinari sînt limitați în
oportunități de a participa la reuniunea profesională a inovatorilor din domeniul
educațional din cauza lipsei în bugetul local a resurselor pentru deplasarea cadrelor
didactice la reuniuni profesionale.
Formularea scopului
Scopul reprezintă ceea ce își propune grupul să fie bine realizat la sfîrșitul implementării
proiectului. Scopul va avea două componente: a) Componenta de transformare fizică și b)
Componenta de transformare umană. Se recomandă ca scopul să fie expus într-o formă foarte clară
și rațional de succintă.
Exemplu:
„Implementarea în Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din Codreni a unei culturi
organizaționale participative prin implicarea activă, competentă și responsabilă a
membrilor comunității în realizarea lucrărilor de renovare a sistemului de încălzire din
instituție, care vor fi realizate în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017”.
Formularea obiectivelor:
Exemple:
a. Asigurarea în instituție a condițiilor standard de confort formativ prin punerea în funcțiune
autorizată a noului sistem de încălzire a școlii pînă pe data de 31 octombrie 2016.
b. Dezvoltarea la membrii grupului de inițiativă (20 de persoane) a competențelor favorabile
pentru implementarea în instituție a unei moderne culturi organizaționale participative prin
298
implicarea acestora în 10 traininguri, oferite de către formatorii/-oarele ABCD, în perioada
2016 – 2017.
c. Fortificarea procesului de democratizare a comunității educaționale prin oficializarea
noului statut al liceului (fundamentat pe principiile culturii organizaționale participative),
pînă la 01 septembrie 2017.
● Este considerată a patra putere în stat, deci, are o anumită putere și o anumită influență;
Regretabil dar mass media devine tot mai consumistă din cauza cererii oamenilor. "Nu mai
este vorba despre a ști ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac oamenii cu mass-
media" Bertrand, J. C.
308
OBSTACOLE ÎN CONSTRUIREA RELAȚIILOR EFICIENTE CU MASS MEDIA:
● Managerii școlarii sînt puțin persuasivi în relația cu mass media, chiar dacă au subiecte
interesante.
● Managerii școlari au anxietăți, frustrări și emoții în a iniția colaborări cu jurnaliștii.
● Fiți persistent, s-ar putea să aveți nevoie de mai multe tentative pentru a contacta un/o
jurnalist/-a;
● Fii pregătit să accepți și faptul că istoria de succes dezvoltată de managerul școlara, va
apărea în mass media cu numele de autor al jurnalistului/-stei sau redactorului/-oarei.
318
EXEMPLE DE PROIECTE EDUCAȚIONALE
În continuare sînt prezentate cîteva modele de proiecte educaționale privind dezvoltarea
parteneriatului școală-familie-comunitate4
ANEXA 1:
MODELE ȘI PRACTICI DE INIȚIERE A PARTENERIATELOR
EDUCAȚIONALE
Scrisoare de inițiere a unui parteneriat
Directorului Liceului „……”
Stimate director,
Noi, Instituția de învățămînt Liceul Teoretic ”….” din ... ne dorim să încheiem un parteneriat
educațional cu școala Dvs prin care să împărtășim reciproc valorile culturale și tradițiile neamului.
Pentru un bun start în demararea acestui parteneriat vă propunem telefoanele de contact ale
noastre și Vă invităm la activitățile festive cu ocazia sărbătorilor de primăvară, care se vor
desfășura în cadrul proiectului educațional „Arta va salva lumea” în perioada 1-8 martie, 2018
Determinarea detaliilor de deplasare le vom efectua electronic
Cu deosebită considerație
Conducerea liceului...
Director //
Coordonator de proiect___________
Profesorul responsabil de contact /.../
Site-ul liceului
E-mail:
Se atașează Acordul de parteneriat
1. Școala se angajează:
328
▪ să asigure spațiul, cadrul organizatoric și logistic pentru desfășurarea procesului
educațional în condiții legale;
▪ să ofere servicii educaționale de calitate elaborate de Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, pentru fiecare nivel de studiu sau treaptă de școlarizare;
▪ să asigure securitatea și siguranța elevilor pe perioada prezenței acestora în incinta și
spațiul școlar, precum si în deplasările organizate de unitatea de învățămînt;
▪ să coopereze cu toate instituțiile și structurile de ale căror servicii beneficiază școala și
de care depinde bunul mers al procesului de învățămînt;
▪ să dea dovadă de respect și considerație în relațiile cu elevii și părinții acestora /
reprezentanții lor legali;
▪ să nu desfășoare acțiuni care să afecteze imaginea publică a elevului, viața intimă,
privată și familială a acestuia;
▪ să trateze cu profesionalism și responsabilitate orice situație specială legată de
educația elevului;
▪ să stabilească, de comun acord cu părinții, calendarul întîlnirilor periodice;
▪ să analizeze și să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau părinților referitoare
la rele practici în școală;
▪ să solicite implicarea părinților în stabilirea disciplinelor opționale de examen și să
stabilească nomenclatorul activităților extra curriculare în funcție de solicitările
beneficiarilor;
▪ să recompenseze / sancționeze, obiectiv și echitabil, rezultatele și conduita elevilor;
▪ să explice clar toate prevederile prezentului contract celorlalte două părți semnatare.
338
▪ să asigure frecvența zilnică și ținuta decentă a elevului la ore, conform
Regulamentului de ordine interioară, orarului și să informeze școala de îndată ce se
impune absența elevului de la ore;
▪ să informeze școala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătățirea
situației școlare / sociale a elevului;
▪ să dea curs solicitării conducerii instituției de învățămînt, ori de cîte ori este necesar,
de a se lua măsuri cu privire la conduita sau situația școlară a elevului;
▪ să se prezinte la școală, cel puțin de două ori pe semestru, pentru a discuta cu
dirigintele situația școlară a elevului;
▪ să îi asigure copilului, la domiciliu, condiții decente de învățare;
3. Elevul se angajează:
▪ să respecte școala, însemnele și personalul acesteia, precum și pe colegii săi;
348
III. Durata acordului: prezentul acord se încheie pe durata școlarizării elevului în unitatea de
învățămînt.
Director,
________________
358
ANEXA 2
PROIECT EDUCAȚIONAL: „SĂPTĂMÎNA INTERNAȚIONALĂ A
EDUCAȚIEI FINANCIARE"
Ce este Săptămîna Internațională a Educației Financiare?
Săptămîna Internațională a Educației Financiare este o inițiativă internaționala civică, bazată pe
parteneriate atît public-private, cît și de liberă asociere a societății civice și instituțiilor private
responsabile social care înțeleg importanța Educației Financiare în societatea contemporană.
În aceeași perioadă, vor fi identificate resursele disponibile - atît resursele de expertiză, spațiu și
timp, cît și resursele umane și financiare care pot fi alocate proiectelor și activităților. Intențiile
părților vor fi stabilite în scrisori de intenție, care vor ajuta mult la conjugarea efortului partenerilor
din diferite domenii.
Anexa 1
Plan general de desfășurare
„Cîștigă mai mult, cheltuiește mai puțin”
Pregătirile organizatorice
Partenerii sociali ce și-au anunțat interesul, împreună cu grupul coordonator vor identifica
proiectele și activitățile în care sînt interesate cît și resursele disponibile. Vorbind de resurse
înțelegem atît resursele de expertiză, competență, spațiu, timp, cît și resursele umane și financiare
ce pot fi alocate proiectelor și activităților alese.
Intențiile părților vor fi stipulate în planuri de activitate concrete și certe, care vor contribui mult în
conjugarea eforturilor diferitor parteneri din diferite domenii în desfășurarea activităților.
I zi
Ziua Ușilor deschise a partenerilor sociali
Este stabilită organizarea Zilei Ușilor Deschise la Banca Națională, care va fi vizitată de elevi și
părinți din diferite scoli. În această zi credem că este util ca și alți parteneri să facă cunoștință unii
cu alții. Colaboratorii instituțiilor financiare să viziteze școlile, să facă cunoștință cu profesorii și
elevii, să le povestească elevilor despre activitatea instituției, despre evenimentele ce se vor
desfășura cu suportul instituției. Dacă este posibil, și acest lucru nu ar perturba activitatea
instituției, copiii însoțiți de către diriginții de clasă pot face vizite în instituții.
368
● Conștientizarea faptului că banca este un partener pentru activitățile sale în viață;
Activitățile care se propun pentru realizare în instituții de învățămînt trebuie să fie însoțite și de un
proiect didactic corespunzător. În anexa nr.2, poate fi găsita descrierea mai multor activități de
acest gen, pentru care deja sînt elaborate proiecte didactice și este aprobată valoarea lor educativă.
Ziua Finală
Organizarea Conferinței dedicate Educației financiare. Conferința se va desfășura în două secțiuni.
Prima secțiune, cea profesională, va fi destinată partenerilor sociali cu participarea persoanelor de
răspundere din sistemul financiar și educațional, corpului de experți din domeniu, reprezentanți a
societății civile și mass-media. În cadrul acestei secțiuni va fi realizată retrospectiva activităților
precedente, și se vor stabili intențiile partenerilor sociali pentru perioada următoare.
A doua secțiune va fi secțiunea festiva, la care corpului profesional se vor alătura și copiii, care vor
fi menționați și premiați pentru cele mai bune activități, idei, proiecte, realizări.
Anexa 2
Partenerul tău financiar
Activitățile de educație financiară a elevilor organizate în cadrul Săptămînii Internaționale de
Educație financiară au ca scop formarea unei culturi financiare în rîndul elevilor, astfel încît acestea
să conștientizeze beneficiile unei educației financiare pentru activitățile de zi cu zi.
● Explicarea rolului banului ca măsura unui lucru util ce se cîștigă prin autoorganizare, efort
și inteligență.
378
Familiarizarea elevilor cu instrumentul bancar: cec de plată
Pe parcursul Săptămînii Internaționale a Educației Financiare, elevii vor acumula puncte, pentru
acțiuni clar definite de personalul didactic cu acordul băncii. Profesorul le va acorda elevilor un
punctaj care va fi structurat ierarhic. Primii 10-15 elevi din această ierarhie vor primi un „cec
virtual” pe care Banca X îl va onora în prezența părinților copilului ori la sediul băncii, ori în
colectivul școlar.
● Explicarea rolului banului ca măsura unui lucru util ce se cîștigă prin autoorganizare, efort
și inteligență.
Forma de organizare și conținutul concursului poate varia, spre exemplu cel mai bun slogan de
promovare a unui anumit produs financiar.
Scopul educativ:
● Alfabetizarea elevilor în domeniul financiar;
Scopul educativ:
388
● Alfabetizarea elevilor în domeniul financiar;
398
ANEXA 3
PROIECTE EDUCAȚIONALE ÎN DOMENIUL VOLUNTARIATULUI
Proiect educațional: Ne pasă de cei mai triști ca noi!
Nevoia/problema identificată: În localitatea X un număr de Y persoane în etate se simt singuri și
părăsiți și duc un mod de viață sub limita sărăciei.
Obiective specifice:
● Sensibilizarea elevilor și a membrilor comunității cu privire la problemele cu care se
confruntă persoanele în etate din localitate;
● Educarea la elevi a atitudinii de sprijin și empatie pentru persoanele aflate în dificultate;
Parteneri:
● Biserica
● Membri ai comunității;
● Asociația părinților.
Durata: 1 lună (de exemplu, proiectul poate fi finalizat în preajma sărbătorilor Pascale)
Resurse umane: elevi, preotul din localitate, cadre didactice, părinți.
Materiale: hîrtie A4, markere, filme foto, casetă video, computer, copiator, imprimantă, material
PAL pentru confecționarea panoului publicitar, var, cornier, material săditor, produse alimentare,
pungi plastic.
Rezultate așteptate:
- Realizarea unui panou publicitar;
- Pliante și alte materiale informative de sensibilizare a elevilor și a membrilor comunității
cu privire la problemele unor persoane în etate și la importanța solidarității;
- Ajutorarea a X persoane nevoiașe din comunitate.
- Dezvoltarea personală, în baza valorilor moral-creștine, a X elevi din școală.
Plan de activități
408
materiale publicitare pentru din comunitate cornier, markere
popularizarea proiectului (panou
publicitar, pliante, postere,
fluturași etc.)
3. Identificarea a X persoane în 2 zile Localitatea X
etate din comunitate care
necesită ajutor
4. Campania „Nouă ne pasă!” – de 5 zile Localitatea X Film foto, var,
implicare a elevilor în material săditor,
activitățile gospodărești, pentru caseta video
ajutorarea persoanelor
identificate
5. Tîrgul de Paști – vinderea unor 1 zi Curtea Biserici Produse
obiecte, produse alimentare din localitate alimentare,
specifice sărbătorii de Paști, obiecte
confecționate/pregătite de elevi confecționate de
la școală/împreună cu părinții, elevi
prilej cu care se colectează
donațiile pentru persoanele
nevoiașe
6. Distribuirea de către preot și 1 zi Localitatea X Colete cu produse
elevi a coletelor de Paști alimentare
persoanelor nevoiașe
7. Evaluarea finală – realizarea 5 zile Școala Hîrtie,
portofoliului proiectului; imprimantă,
chestionare; interviuri. calculator,
copiator.
● Pliante;
● Afișe;
● etc.
Evaluarea proiectului:
1. Portofoliul proiectului;
2. Interviuri;
3. Observarea sistematică;
4. Chestionare de evaluare la finalul proiectului.
5. Fișe de autoevaluare.
418
g) Rezultate așteptate
h) Planul de activități:
Activități Responsabili Resurse Termene
i) Diseminarea proiectului
j) Evaluarea proiectului
k) Durabilitatea proiectului.
428
BIBLIOGRAFIE
438