UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

MASTER MANAGEMENT EDUCAȚIONAL - ANUL II

DISCIPLINA: PARTENERIAT ȘCOALĂ – COMUNITATE ÎN EDUCAȚIE
TEMA 1: PARTENERIATELE EDUCAȚIONALE
TEMA 2: „ANALIZA SWOT ȘI IDENTIFICAREA UNUI PARTENERIAT
ÎN FUNCȚIE DE NEVOI”

CONF. DR. CRÎNGANU NICOLETA

STUDENT MASTERAND: ZOTA GEORGIANA

SESIUNEA DE EVALUARE: IANUARIE 2019

MASTER MANAGEMENT EDUCAȚIONAL - ANUL II
STUDENT MASTERAND: ZOTA GEORGIANA
DISCIPLINA: PARTENERIAT ȘCOALĂ – COMUNITATE ÎN EDUCAȚIE
SESIUNEA DE EVALUARE: ian 2019

PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL – ȘCOALĂ-COMUNITATE

Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează
împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.
În practica şcolară există mai multe expresii destinate parteneriatului educaţional: acord de
parteneriat, acord-cadru de parteneriat pentru educaţie, parteneriat de colaborare, protocol de
colaborare, protocol de parteneriat, contract de parteneriat, parteneriat de colaborare instituţională,
proiect de parteneriat şi altele.
Un parteneriat reuşit implică: identificarea scopurilor, intereselor comune, utile partenerilor şi
comunităţii; găsirea modului optim pentru realizarea scopului propus; organizarea şi conducerea
resurselor disponibile pentru a atinge scopul propus; identificarea competenţelor persoanelor implicate
în aceste proiecte pentru a le putea folosi la maximum; combinarea eficientă a atitudinilor, abordărilor
şi tehnicilor diferite care se pot aplica diferitelor sarcini; utilizarea cu succes a schimbării în folosul
instituţiei.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni
educative între factorii educaţionali. Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul
educaţional.
Parteneriatul educaţional se realizează între:
◦ instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate;
◦agenţii educaţionali: copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme
educaţionale (psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi);
◦ membrii ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici,
factori de decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.);
◦ influenţele educative exercitate la anumite momente asupra copilului;
◦ programele de creştere, îngrijire şi educare a copilului;
 Părinţii, copiii şi comunităţile se influenţează puternic unii pe alţii. Mediul în care trăiesc poate
sprijini sau poate încetini dezvoltarea lor. La educarea copilului contribuie, atât școala, cât și familia
şi comunitatea. De aceea este important un parteneriat educaţional între acești trei factori.
Parteneriatul între şcoală şi familie implică părinţii şi personalul şcolii sau instituţia familiei şi
cea a şcolii prin reprezentanţii pe care fiecare şi-i deleagă pentru a-şi face cunoscute interesele şi
nevoile, drepturile şi responsabilităţile, pentru a negocia în procesul luării deciziilor cu privire la tot
ce ţine de educaţie.
Perspectiva partenerială asupra relaţiei şcoală-familie oferă părinţilor posibilitatea de a se
implica activ în luarea deciziilor educaţionale (decizii referitoare la activităţi extraşcolare, la
modificarea orarului, la stabilirea disciplinelor opţionale). Dar, mai întâi, sunt necesare şi activităţi de
educare a părinţilor prin intermediul şcolii. Nu este posibil parteneriat şcoală-familie fără educaţia
părinţilor, cum nu putem vorbi de educaţia părinţilor în lipsa colaborării acestora cu şcoala. De aceea,
atragerea lor ca parteneri în actul educaţiei, valorificarea potenţialului educativ al familiei şi
coordonarea eforturilor şcolii şi familiei către obiective comune sunt ţinte către care trebuie să tindă
orice sistem de educaţie.
Şcoala, singura instituţie care îşi propune planificat şi organizat să sprijine dezvoltarea
individului prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ, simte tot
mai mult nevoia să realizeze un parteneriat activ cu familia şi comunitatea în care se dezvoltă copilul.
Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării tuturor factorilor educaționali.
În acest sens, vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor
dintre părinţi, elevi, profesor şi comunitate.
Comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare al elevului. Prin
caracteristicile ei, poate susţine interesele şcolii. Fiecare şcoală devine ,,o comunitate a celor ce
învaţă”, în condiţiile propriului său plan de îmbunătăţire continuă a predării, învăţării şi disciplinei.
Toţi elevii săi se străduiesc şi fac progrese în direcţia atingerii standardelor dorite, fiind ajutaţi de
părinţi, cadre didactice şi alţi parteneri implicaţi. Şcolile şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia,
evaluarea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, implicarea părinţilor şi a oamenilor de afaceri,
astfel încât fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca parte a unui sistem, care sprijină toţi elevii pentru
a-şi atinge obiectivele.
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale, este o comunitate care acţionează
conştient în folosul tuturor membrilor săi.
Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câteva forme de relaţionare necesare. Astfel,
trebuie respectate cele patru condiţii de realizare ale acestui proces: comunicare,
coordonare, cooperare şi în final, parteneriat. Aceste condiții sunt importante pentru decizia privind
tipul de relaţionare pe care se poate miza, pentru un anumit partener din cadrul comunităţii.
Biserica poate contribui ca factor important la cultivarea trăsăturilor morale pozitive:
acceptarea diversităţii, respect, dragoste pentru semeni. Date fiind importanţa şi respectul manifestat
de membrii unei comunităţi faţă de biserică este recomandabil să folosim intervenţia şi suportul oferit
de aceasta în transmiterea unor mesaje către comunitate.
Autorităţile locale, oferă grădiniţelor şi şcolilor sprijin concretizat prin fonduri, resurse
materiale, facilitarea obţinerii unor resurse financiare extrabugetare.
Acţiunile în care autoritatea locală poate interveni sunt: asigurarea unor resurse materiale şi
financiare pentru grădiniţe şi şcoli; asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor într-
un spaţiu sigur şi confortabil (utilităţi, amenajarea spaţiilor de joacă); facilitarea unor donaţii
şi sponsorizări în bunuri materiale; alocarea unor spaţii la dispoziţia unităţilor de învăţământ din
localitate; colaborare în organizarea de activităţi culturale şi sportive.
Agenţii economici - reprezentă actori importanţi pe piaţa muncii în viitor.
Pentru a atrage un agent economic instituţia trebuie să cunoască: agenţii economici aflaţi în
proximitatea unităţii de învăţământ; tipul de servicii sau produse pe care agentul economic le poate
oferi grădiniţei sau şcolii ca partener; setul de nevoi pe care agenţii economici le pot formula;
modalităţi de sensibilizare şi atragere a agenţilor economici etc.
Toţi agenţii economici sau persoanele fizice care au răspuns, într-un fel sau altul, solicitărilor
grădiniţei, trebuie menţionaţi de fiecare dată când se iveşte ocazia în cadrul întâlnirilor cu părinţii, în
cadrul diverselor manifestări organizate de autorităţile locale, în interviuri sau în diverse rapoarte de
activitate.
Mass-media - Ziarele, revistele, radioul, televiziunea şi Internetul sunt canale care, prin
informaţiile difuzate satisfac o nevoie fundamentală a omului modern: informarea. Aceste canale de
comunicare realizează mai mult decât o informare. Ele influenţează, orientează şi dirijează opinia
publică, interesele şi motivaţiile oamenilor, conştiinţele chiar dincolo de propria voinţă. Indiferent de
proiectul educaţional al unei instituţii de învăţământ, mass-media trebuie să fie un partener constant
prin care activităţile să fie cunoscute şi recunoscute în comunitate.
Organizaţiile Nonguvernamentale au fost şi sunt în permanenţă factori activi în reţelele
educaţionale contribuind cu programele lor la susţinerea drepturilor copiilor, tinerilor, adolescenţilor,
la promovarea egalităţii şanselor educaţionale, la educarea şi consilierea familiei, la atragerea de
fonduri financiare şi materiale, la promovarea imaginii grădiniţelor şi şcolilor, la formarea de
formatori, mediatori, cadre didactice, la facilitarea unor parteneriate interne şi externe, la dezvoltarea
unor reţele comunitare precum şi la analizarea unor nevoi comunitare.
 Instituţiile de cultură - Este importantă atragerea instituţiilor culturale spre promovarea
specificului comunităţii prin publicarea unor materiale didactice privitoare la istoria şi cultura grupului
respectiv. Se pot organiza parteneriate cu centre culturale pentru copii şi familiile acestora, iar în cadrul
acestora copiii pot studia şi îşi pot dezvolta abilităţile şi talentele, şi unde pot deveni conştienţi de
drepturile lor.
Poliţia - Proiectele de parteneriat educaţional cu Poliţia au ca argument educaţia copiilor pentru
cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili. Prin acţiunile desfăşurate
în acest sens, copiii îşi însuşesc concepte cheie: libertate, justiţie, egalitate, solidaritate, cunosc modul
de funcţionare a instituţiilor democratice, înţeleg rolul drepturilor omului în viaţa cotidiană, sunt puşi
în diferite situaţii de a-i respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria
persoană şi pe ceilalţi. Poliţia rutieră, familiarizează copiii cu regulile de circulaţie pentru pietoni cu
aplicarea zilnică a celor însuşite pe parcursul derulării acestor proiecte educaţionale.
Şcoala este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat sprijinirea dezvoltării
individului prin procesele de instruire şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ. O şcoală
eficientă este partenera elevului, de aceea este important să atragă în procesul didactic toate resursele
educative ale societăţii, pe care le identifică, le implică şi le foloseşte activ (familie, comunitate).
Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară, dar este o datorie a şcolii să ajungă la
comunitate, să încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice.
 ANALIZA SWOT ȘI IDENTIFICAREA UNUI PARTENERIAT
ÎN FUNCȚIE DE NEVOI”

I. CURRICULUM
PUNCTE TARI  PUNCTE SLABE
 Şcoala dispune de documente curriculare  Oferta CDS, in cazuri izolate, nu prezintă
oficiale: planuri-cadru, programe şcolare, o continuitate pe mai mulți ani de studiu.
metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi
standarde de evaluare.
 Curriculum la decizia şcolii diversificat, care
ţine cont de dorinţele eleviilor, baza materială şi
încadrare;
 Preocupari în direcţia predării cunoştinţelor
prin introducerea softului educaţional;
 Surse informaţionale bogate: manuale,
auxiliare didactice, bibliotecă, internet,
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Majoritatea părinţilor colaborează cu cadrele  Nu toţi elevii au posibilitatea să-ţi
didactice în vederea procurării de auxiliare. procure auxiliare şcolare;
 Oferta mare de auxiliare didactice permite o  Existenţa unor necorelaţii între
selecţie riguroasă în vederea achiziţionării. programele şcolare de la învăţământul primar
 Creşterea exigenţei părinţilor faţă de cu cele de la învăţământul gimnazial;
serviciile pe care le oferă şcoala, disponibilitatea  Starea fizică precară a manualelor la
acestora la colaborare unele obiecte.

II.RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Personal didactic titular calificat,  Conservatorism în utilizarea metodelor
majoritatea cu gradul didactic; activ-participative de predare-învăţare-
 Personal didactic auxiliar bine evaluare la ciclul gimnazial;
pregatit la toate compartimentele;  Valorificarea insuficientă a datelor
 Personal nedidactic constiincios si obţinute în urma monitorizării şi controlului
disciplinat; activităţii didactice
  Elevi dotaţi pentru activitatea de
performanţă;
 Participarea cadrelor didactice la
cursuri de formare pe o tematica diversă;
 Cadrele didactice au abilităţi în
domeniul IT şi preocupări pentru predarea
lecţiilor asistată pe calculator.
OPORTUNITĂŢI
 Legislaţia muncii permite angajarea  Fluctuaţia personalului didactic suplinitor;
de către şcoală a personalului calificat
pentru compartimentele deficitare;
 Părinţi care solicită şi manifestă
interes pentru o pregătire de calitate;
 Număr mare de solicitări de
înmatriculare din alte sectoare ale
municipiului;
 Alocarea unei sume importante de la
bugetul de stat pentru formarea continuă a  Ponderea semnificatică a elevilor de etnie
cadrelor didactice.
III. RESURSE MARTERIALE
PUNCTE TARI
 Şcoala dispune de un local nou, spaţios,
amenajat cu toate utilităţile necesare;
 Şcoala deţine autorizaţie de funcţionare;
 Baza materială bună în continuă
modernizare;
 Realizarea de venituri extrabugetare din
închirieri de spaţii, donaţii şi sponsorizări;
 Şcoala dispune de o bază didactică bună,
înnoita permanent prin eforturi proprii, de
manuale, auxiliare didactice;
 Conectarea la Internet.
AMENINŢĂRI
 Scăderea numărului de copii din
circumscripţie creaza probleme de încadrare
cu personalul didactic.
 Creşterea numărului de elevi proveniţi din
familii monoparentale sau din familii
emigrate în ţările UE;
 Lipsa de timp a părinţilor conduce la o slabă
implicare a familiei în viaţa şcolii.
romă (neșcolarizarea fetelor).
PUNCTE SLABE
 Lipsa unei evidenţe si a unui control în
vederea recuperării pagubelor realizate de
către elevi;
 Unele cadre didactice nu îşi asumă
responsabilitatea gestionării şi întreţinerii
bunurilor din sala de clasă;
 Lipsa unui proiect cu finanţare externă;
 Utilizarea incorectă a utilităţilor de către
elevi.
 OPORTUNITĂŢI AMENINTARI
 Descentralizarea finanţării şi autonomia Bugetul limitat al comunităţii locale faţă de
instituţională permit o gestionare mai eficientă a nevoile şcolii.
fondurilor;
 Solicitările de închiriere a spaţiilor şcolare în
condiţii avantajoase pentru şcoală;
 Alocarea de catre Primarie a fondurilor financiare
necesare în vederea asigurării de condiţii materiale
decente;
 Programe naţionale de dotări cu material didactic
pentru laboratoare şi sala de sport şi cu carte
şcolară pentru bibliotecă.

IV.RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Colaborarea cu Primaria, Politia municipului, Număr mic de proiecte de parteneriat cu şcoli
Politia sanitara, Pompierii, Oficiu pentru protectia din municipiu şi din ţară;
consumatorului;  Inconsecvenţa în promovarea imaginii şcolii în
 Colaborare bună cu preoţii Bisericii Sf. Mina; comunitate.
 Colaborare cu Teatru“Carabuş” şi cu Biblioteca
Judeţeană “Panait Istrati”;
 Relaţii de parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al
Părinţilor;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Paletă largă de oferte pentru proiectele de  Timpul limitat al părinţilor conduce la o
parteneriat; slabă implicare a acestora în viaţa şcolii;
 Asistenţă de specialitate în realizarea de proiecte  Perceperea eronată de către o parte a
de parteneriat; comunităţii a problematicii vaste din
 Suport din partea părinţilor privind realizările şi activitatea şcolii.
performanţele şcolii;
 Deschiderea spre colaborare a instituţiilor şi
organizaţiilor din comunitatea locală.
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA

INSTITUŢIA ORGANIZATOARE:
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „NEDELCU CHERCEA”
STR. DEVA, NR. 11, BRĂILA

PROIECT EDUCAŢIONAL

I. TITLUL PROIECTULUI
„ÎMPREUNĂ ÎN DIVERSITATE”

II. ORGANIZATORI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „NEDELCU CHERCEA”, BRĂILA
III. PARTENER
BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ,,PANAIT ISTRATI”, BRĂILA
IV. COLABORATORI
MUZEUL DE ISTORIE ,,CAROL I” BRĂILA

V. DURATA PROIECTULUI
Ianuarie – iunie 2019
VI. DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOPUL PROIECTULUI
Proiectul a fost iniţiat din necesitatea cunoaşterii obiceiurilor, a muzicii şi dansurilor
specifice fiecărei culturi precum şi a cultivării toleranţei între etnii, ştiut fiind faptul că, România
este un model al interculturalităţii şi a convieţuirii paşnice între toate culturile.
Recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a celorlalte
culturi.
Colaborare şcolii cu instituţiile implicate în vederea realizării scopului propus.

OBIECTIVELE PROIECTULUI
- educarea şi formarea interculturală a copiilor;
- pregătirea copiilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate;
- necesitatea cunoaşterii valorilor culturale ale diferitelor etnii;
- satisfacerea unor nevoi comunitare specifice educaţiei;
BENEFICIARI
- grupul ţintă: - elevii claselor V - VIII de la Şcoala Gimnazială „Nedelcu Chercea”
- elevii din invăţământul gimnazial , părinţii
- cadre didactice
- instituţiile partenere şi colaboratoare în proiect
ECHIPA DE PROIECT
- coordonatori proiect: învăţător, profesori, bibliotecar, muzeograf;
RESURSELE PROIECTULUI
Resurse umane: echipa de proiect, elevi, părinţi
Resurse materiale: spaţiile de învăţământ din şcoală
spaţiul Secţiei de Istorie
calculator, aparat foto, videproiector, diplome, premii, costume populare
Resurse financiare : asociaţia de părinţi a şcolii.

VII. ACTIVITĂŢILE DESFĂȘURATE

“ Împreună în diversitate” – cunoaşterea etniei existente în școala noastră
Vizită la bibliotecă
Joc de rol: De-a bucătarii
Expoziție de bucate tradiționale specifice etnie rome:
Vizionare CD-uri cu diferite dansuri româneşti, țigănești
Cântece
Desen:
- Prietenul meu
Parada costumelor reprezentative pentru români și romi.
VIII. REZULTATELE PROIECTULUI
- editarea unui CD/DVD cu momentele semnificative ale activităţilor desfăşurate în timpul
proiectului
- afişe ale proiectului, postere, 30 diplome
IX. EVALUAREA PROIECTULUI
- interpretarea rezultatelor chestionarelor pentru a cunoaşte impactul proiectului asupra
grupului ţintă
- realizarea unei sesiuni de referate cu tema ,,multiculturalității”
- acordarea diplomelor pentru elevii implicaţi în proiect