PARTENERIAT SCOALA-COMUNITATE

Suport de curs

Formator,
Lucica Dumitrescu
Continuturi

 Participarea elevilor la viata scolii. O abordare institutionala

 Definirea comunităţii
 Procesul de investigare
 Construirea unui parteneriat

Participarea elevilor la viata scolii. O abordare institutionala

 Scoala este locul in care elevii si profesorii construiesc un mod de a trai impreuna.
 Viata scolii inseamna, mai mult decat a preda sau a invata ceea ce este cuprins in materiile din curriculum-inseamna pregatire pentru
viata.

Un pas important pe care scoala trebuie sa-l faca este acela de a construi in interiorul ei o adevarata comunitate:
 A impartasi aceleasi valori
 A avea aceleasi obiective
 A exista o sustinere reciproca
 A respecta munca si posibilitatile fiecaruia
 A dori sa obtii rezultate cat mai bune care sa se reflecte atat in performantele individuale, cat si la nivelul intregului grup de
membri
 Ganditi-va la scoala in care lucrati si incercati sa va raspundeti in ce masura se poate spune ca in interiorul ei s-a constituit o adevarata
comunitate, luand in considerare caracteristicile de mai jos:
 Intr-o comunitate fiecare membru are dreptul de a-si exprima opinia si a fi ascultat;
 Fiecare este responsabil pentru reusita sau nereusita comunitatii;
 Toti membrii comunitatii se ajuta reciproc pentru a rezolva diversele lor probleme;
 Comunitatea apartine tuturor si fiecaruia, lucru obiectivat in implicarea membrilor, in respectul si toleranta exprimate de acestia;
 Toate deciziile sunt luate prin acordul comun al membrilor comunitatii.
Construirea unei comunitati a scolii presupune:
 Interes pentru ceilalti
 Dorinta de a realiza ceva in comun prin contributia tuturor
 Stimularea initiativei.
A invata sa iti pese de comunitatea scolii este primul pas pentru a invata sa iti pese de comunitatea mai larga in care traiesti.

Proiectul clasei/scolii-o forma de stimulare si incurajare a participarii elevilor

Proiectul este
 un set de actiuni planificate pe o durata determinata de timp care urmaresc atingerea unor obiective
 un grup de activitati care trebuie realizate intr-o inlantuire logica, pentru a atinge un set de obiective prestabilite(conform acceptiunii
Comisiei Europene-1986)

Ce este învătarea bazată pe proiect?

Este un proces în care elevii
 investighează, descoperă, prelucrează informaţii despre o temă de real interes pentru ei, care are relevanţă atât pentru experienţa
lor de viaţă, cât şi pentru contextele vieţii cotidiene în care vor fi subiecţi
 sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea şi evaluarea activităţilor
 sunt puşi în situaţii practice în care sunt determinaţi să experimenteze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele
dobândite
 utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi de grup etc.
Este un produs care
 reflectă efortul individual şi de grup pentru atingerea anumitor obiective formulate şi de programă şi de către elevi împreună cu
cadrul didactic
 reprezintă expresia performanţei individuale şi a grupului
  constituie dovada implicării fiecărui elev şi a interesului pe care fiecare elev l-a manifestat pentru îmbunătăţirea unui parcurs
colectiv.

Rolul profesorului în învăţarea bazată pe proiect

 să fie un inventator de sarcini de învăţare stimulative
 să fie o resursă pentru elevi şi, ocazional, o soluţie pentru problemele care îi depăşesc pe elevi
 să fie un modelator al proceselor complexe de gândire
 să îi ajute pe elevi să lucreze
 să le ofere o structură iniţială pentru a facilita implicarea elevilor
 să ofere informaţii despre procesul de planificare, desfăşurare a proiectului
 să identifice punctele nevralgice ale planurilor şi să-I ajute pe elevi să găsească soluţii

Ce conţine proiectul clasei?

 Obiective,
 tema şi subtemele,
 locul de desfăşurare,
 Resurse umane, materiale si de timp
 forma de organizare,
 stabilirea sarcinilor, rolurilor,responsabilităţilor,
 calendarul proiectului,
 tipuri de produse,
 modalităţi de evaluare/autoevaluare

Cerinte:
 Proiectul sa raspunda unei teme propuse de elevi referitoare la viata scolii sau a comunitatii in care traiesc
 Elevii sa participe de la faza de elaborare a proiectului pana la cea de evaluare a lui
 Relatia dintre elevi si cadrele didactice sa fie una de parteneriat, copiii să fie parteneri în luarea deciziilor
 Proiectul sa ofere tuturor elevilor oportunitati egale de exprimare si de participare la activitati.
 să aibă un conţinut transdisciplinar
 să se bazeze pe învăţarea prin cooperare
 locul de desfăşurare a proiectului este de dorit să nu fie doar sala de clasă
 calendarul acţiunilor să fie cunoscut şi afişat în clasă
 resurse materiale să fie diversificate
 să se desfăşoare în paralel cu activităţile obişnuite
 durata să fie de cel puţin o săptămână şi cel mult trei luni (la clasele mai mari)
 produsele finale să fie expuse în clasă, şcoală
 părinţii să fie resursă

 să deţină un portofoliu (planul, calendarul, produse ale activitatii, comentarii şi să rămână la îndemâna lor)

Etapa de pregătire
Împreună, cadrul didactic şi elevii stabilesc:
 ce îşi propun prin realizarea acestui proiect
 ce temă va avea proiectul
 unde se vor desfăşura activităţile/acţiunile
 ce resurse materiale şi umane vor folosi
 cum vor fi grupaţi
 care este calendarul
 ce tipuri de produse vor fi realizate
 cum va fi realizată evaluarea (discuţii, analize pe bază de criterii, chestionare, prezentare orală, portofoliu etc.)

Etapa de realizare
 Elevii desfăşoară activităţile stabilite în etapa anterioară. Fiecare grup îşi organizează activitatea şi trece la fapte

 Etapa de evaluare
Se analizează rezultatele obţinute de grup, rezultatele proiectului, dar şi cuceririle elevilor
 Pentru cadrul didactic este important procesul, ce s-a întâmplat cu elevul pe parcursul proiectului
 Pentru elev este important produsul, pentru că acesta are nevoie de aprecierea efortului depus, aprecierea muncii lui
 Produsele obţinute trebuie afişate şi prezentate în momentul evaluării

In grupuri de câte 5-6, realizaţi un cvintet pornind de la cuvantul ,,proiect’’:

Regulile de întocmire a unui cvintet :
 1) primul vers format din cuvântul dat-substantiv
 2) al doilea vers, format din două cuvinte, care arata însuşirile substantivului
 3)al treilea vers format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale substantivului
  4) al patrulea vers format dintr-o propoziţie din patru cuvinte ce exprimă o afirmaţie esenţială despre
substantivul din primul vers
 5) al cincilea vers format dintr-un singur cuvânt care sintetizează ideea sau tema poeziei

Definirea comunităţii

 Cuvântul „comunitate” înseamnă de obicei un sat, un cartier .

 Comunitatea poate să însemne de asemenea un grup de oameni care au interese sau probleme comune si care doresc să le
împărtăşească.
 Un ansamblu de relatii sociale complexe.
 Orice grupare umană caracterizată printr-o unitate valorică a membrilor săi.

Metode de analiză a comunităţii

 Analiza SWOT
 Analiza PEST

1. Analiza PEST
Contextul politic ( P )
Contextul economic (E)
Contextul social ( S )
Contextul tehnologic ( T )

Analiza PEST

Contextul politic ( P )
 politica educationala propusa de scoala noastra este pe deplin în concordanta cu politica educationala nationala ;
 politica educationala de dupa 1989 este în deplin acord cu Reforma învatamântului din România si nu se refera la partidele politice care vin
si pleaca de la guvernare .

Contextul economic (E)

 Comuna Rîsca este o comunitate care dispune de resurse economice însemnate (teren agricol, fond forestier bogat , mica industrie .. etc. ) si
ofera conditii normale de educatie si instruire tuturor elevilor .
 Forta de munca este ocupata în diferite sectoare de : silvicultura , industrializarea lemnului , agricultura , cresterea animalelor , comert ,
mica industrie ...etc..
  Un numar mare de persoane sunt plecate la munci în strainatate (Italia, Grecia , Spania , .. ) .
 La nivelul comunei exista un numar mare de persoane care beneficiaza de ajutor social, conform legii, prin intermediul Primariei .

Contextul social ( S )
 La nivelul comunei rata somajului este mica, mult sub media pe tara .
 Majoritatea familiilor care au copii la scoala vad in educatie singurul mod de progres al societatii, realizarea profesionala si materiala a
cetateanului de mâine.
 Exista totusi si familii , într-un numar redus , care pun pe primul plan munca fizica si acestea folosesc copiii la diferite munci în gospodarie
( muncile agricole , cresterea animalelor .. ) acest lucru ducând la înregistrarea unui numar de absente din partea unor elevi .
Scoala nu este afectata de familii dezorganizate , numarul acestora fiind extrem de mic . În comuna exista minoritati etnice si deci exista
probleme în acest sens .

Contextul tehnologic ( T )
 Dotarea scolii noastre privind tehnologia moderna este foarte buna .
 Şcoala dispune de 11 calculatoare ce constituie dotarea cabinetului de informatica , 3 calculatoare aflate în dotarea serviciului secretariat ,
contabilitate si directiunie , 2 imprimante , 2 copiatoare moderne , 1 TV color , 1 videorecorder modern , cablu TV , telefon, conectare la
INTERNET

Analiza SWOT
Puncte tari
a ) Resurse materiale
- scoala dispune de 7 localuri ( unul aflat în reparatie capitala ) pentru desfasurarea procesului de invatamant în doua schimburi
- localurile în care se desfasoara învatamântul au sali de clasa spatioase , lambrisate, parchetate ,
- unele sali de clasa au si rol de cabinete , bine dotate : informatica , matematica , fizica – chimie , geografie , istorie , biologie .. etc..
- atelier de tîmplarie , dotat cu o masina de tîmplarie universala multifunctionala si multe alte utilitati ( freza , polizor , circular , abric , unelte de
tâmplarie.. ) pentru desfasurarea orelor de instruire practica a elevilor de la S.A.M .
- teren de sport asfaltat împrejmuit cu plase metalice si cu o dotare corespunzatoare .- sala de sport ( 100 m. p. ) cu o dotare buna pentru
desfasurarea orelor de educatie fizica în anotimpul friguros ;
- magazii pentru combustibil si alte materiale ;
- dotare cu : 14 calculatore Pentium , 2 imprimante , 2 copiatore moderne , 1 TV color , 1 videorecoder , cablu TV , conectare la INTERNET ,
telefon .. etc.. majoritatea achizitionate din fonduri extrabugetare .
- biblioteca scolara

b ) Resurse umane

Prescolari si elevi
- 212 - prescolari
- 293 - elevi în învatamântul primar
- 236 - elevi în învatamântul gimnazial
- 66 - elevi în învatamântul profesional si complementar
c ) Rezultate
 - rezultate foarte bune la examenul de capacitate ( 100 % pomov. în 2001, 98 % promov. în 2002 , 97 % promov. în 2003 – multi elevi cu
note peste 9,00 );
- toti elevii înscrisi pentu admitere au fost declarati reusiti , unii printre primii ;
- locul I pe tara , premii la concursuri judetene pe discipline , premii si diplome la diferite concursuri sportive si artistice ;
- cadre didactice care publica volume de proza , articole de specialitate si metodice în publicatii de nivel national , numeroase premii
obtinute de cadre didactice din partea unor edituri si reviste ;
- toti elevii de gimnaziu sunt initiati sa opereze pe calculator în cadrul disciplinelor optionale cu profesor calificat ;
- în scoala se editeaza revista scolii ,, Izvoare pentru suflet “

Puncte slabe ( W )
- slaba dotare cu mobilier si material didactic a unor unitati scolare si gradinite ;
- neexersarea unor competente manageriale de catre director (asistente la ore în nr. insuficient , lipsa controlului în anumite compartimente)
- slaba antrenare a unor cadre didactice în activitatea de perfectionare ;
- reticenta unor cadre didactice în aplicarea unor metode interactive de învatare cu elevii sau în desfasurarea unor activitati extracurriculare ;
- o parte din baza materiala este uzata fizic si moral ;
- lipsa spatiului pentru reorganizarea bibliotecii scolare şi a salii de lectura ;
- bibliotecara , plata cu ora
- absenta apei curente si implicit a autorizatiei de functionare

Oportunitati ( O )
- buna colaborare cu reprezentantii comunitatii locale ;
- conectarea scolii la INTERNET
- existenta unor conventii de colaborare si contracte de sponsorizare între scoala din Rîsca si diferite unitati productive ;
- implicarea Consiliului local în rezolvarea unor probleme administative ale scolii ;
- cresterea numarului de volume la biblioteca scolii ;

Amenintari ( T )
- statutul incert al pietei de munca ;
- scaderea prestatiei unor dascali si implicit al respectului comunitatii fata de acestia ;
- lipsa constanta a resurselor financiare necesare modernizarii scolilor si stimularii elevilor si profesorilor cu performante deosebite ;
- slaba implicare a unor parinti în actul educational ;
 - urgentarea finalizarii reconstructiei localului B al Scolii cu cl. I – VIII Nr. 1 Rîsca ;
- familii cu multi copii la scoala cu o stare materiala foarte slaba ;
- înregistrarea unui numar de elevi ( 3 ) care au abandonat scoala ;

Atributele comunităţii
 Similaritate culturală
 Interactiunea intensa între membrii grupului
 Similaritate de status între membrii grupului

 Fiecare şcoală este diferită şi are obligaţia să-şi găsească propria cale de a lucra eficient cu comunitatea din care face parte.
 Orice şcoală poate şi are nevoie să lucreze împreună cu comunitatea.

De ce trebuie să implicăm comunitatea?

Şcolile care atrag comunitatea în activitatea pe care o desfăşoară cred că există beneficii atât pentru şcoală, cât şi pentru elevi.
 Un studiu efectuat pe un lot de 200 de şcoli din Marea Britanie a raportat faptul că implicarea familiilor şi comunităţilor în acele şcoli a
avut un impact pozitiv asupra rezultatelor la învăţătură ale elevilor, asupra frecvenţei şi comportamentului acestora. Procesul educaţional
şi cel de învăţare s-au îmbunătăţit, deoarece şcoala a început să fie considerată mai mult ca un centru şi un sprijin pentru comunitatea în
întregul ei, şi nu doar un loc în care elevii îşi însuşesc cunoştinţe.
În cele mai multe ţări din Europa, precum şi din restul lumii, cooperarea între agenţii la nivelul şcolii reprezintă, de câţiva ani, o practică de lucru
curentă, deoarece colaborarea şi împărtăşirea informaţiilor s-a dovedit, în toate cazurile, că:
 Oferă beneficii pentru educaţia copiilor şi tinerilor;
 Sporeşte substanţial securitatea copiilor şi tinerilor;
 Sporeşte substanţial calitatea vieţii copiilor şi tinerilor;
 Creşte eficienţa muncii tuturor celor interesaţi.

Caracteristicile şcolii care colaborează cu comunitatea

 Înţelege colaborarea ca modalitate de creştere a performanţei şcolare.

 Construieşte parteneriate cu organizaţii care au un rol în educaţia copiilor.
 Contribuie la crearea comunităţilor umane care învaţă pe tot parcursul vieţii, oferind oportunităţi de dezvoltare personală.
 Încurajează părinţii să devină parteneri în actul de învăţare.
  Încurajează toţi factorii educaţionali să devină participanţi activi în ridicarea standardelor educaţionale.
 Oferă oportunităţi de învăţare permanentă membrilor comunităţii.
 Plasează aspectele comunitare pe o poziţie privilegiată în curriculum.
 Foloseşte orice prilej să extindă accesul şi implicarea.
 Pune la dispoziţie facilităţi pentru activităţile comunitare.
 Contribuie la construirea parteneriatelor şi la dezvoltarea comunităţii.

De ce este nevoie de o şcoală comunitară ?

Pentru
 Consultarea structurilor comunitare în elaborarea planului de dezvoltare instituţională şi a ofertei curriculare;
 Responsabilizarea şi implicarea comunităţii (în special a părinţilor) în educaţia copiilor;
Pentru
 Valorificarea şi utilizarea resurselor comunitare în curriculum, în special CDŞ;
 Iniţierea şi implementarea unor proiecte de dezvoltare comunitară etc.

Cum funcţionează o şcoală comunitară?

 Curriculum-ul cuprinde şi activităţi care se bazează pe situaţii reale din comunitate.
 Comunitatea reprezintă o resursă pentru învăţare.
 Membrii comunităţii se implică în desfăşurarea activităţilor şcolii.
 Şcoala este o instituţie în care toată lumea învaţă – profesorii lucrează în echipă cu elevii şi cu membrii comunităţii.
 Toţi membrii comunităţii sunt potenţiali elevi.
 Şcoala cooperează cu diverse organizaţii pentru a furniza persoanelor din comunitate servicii educaţionale, culturale, de recreere.

Ce urmăreşte şcoala comunitară?

 dezvoltarea spiritului comunitar şi a competenţelor civice,
 formarea unor buni locuitori ai comunităţii cărora să le pese de comunitatea în care trăiesc şi care să contribuie la creşterea calităţii vieţii.
Când se desfăşoară activităţile
 Pe tot parcursul zilei, săptămânii, anului (cu respectarea programului şcolar )

Care sunt tipurile de activităţi?

 Educaţionale,
 Cultural-artistice,
  Sportive,
 De caritate,
 Ecologice,
 Voluntariat etc.

De ce să-i implicăm pe părinţi în viaţa şcolii?

• În toate cazurile, implicarea s-a dovedit benefică pentru educaţia copiilor;
• Părinţii care primesc sprijin şi sunt formaţi de către şcoală induc rezultate mai bune decât aceia care nu urmează acelaşi proces;
• Rezultatele se menţin în ciclul primar şi cel gimnazial deopotrivă;

Implicarea formală şi informală; Cheia participării la educaţie

Implicarea informală poate însemna:

 Părintele vine la şcoală să discute despre progresul copilului său
 Participă la o activitatea organizată de şcoală, cum ar fi un concert
 Acţionează ca voluntar la clasă
 Acţionează ca voluntar la organizarea unui eveniment

Implicarea formală
 Implicarea formală înseamnă participarea la activităţile unui grup de lucru din şcoală sau comitet la nivelul căruia se iau decizii care
privesc şcoala, cum ar fi:
 Consiliul părinţilor
 Consiliul de Administraţie
Un grup de lucru din şcoală care se ocupă de diverse aspecte cum ar fi, de exemplu, întreţinerea clădirii
Cum putem implica părinţii în procesul oficial de luare a deciziilor
Provocarea: Cum îi putem implica eficient pe părinţi pentru a ne asigura că opiniile acestora şi ale comunităţii se reflectă în deciziile pe
care le luăm.

Găsiţi mai jos o serie de posibilităţi de implicare formală a părinţilor în activităţile şcolii

1. Consiliul de Administraţie Trebuie să fie implicaţi mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii, nu doar unul singur.

2. Consiliile părinţilor În majoritatea şcolilor, nu în toate însă, consiliile părinţilor sunt formate din câte 3 reprezentanţi ai părinţilor pe clasă, din
care 1 este ales şi în consiliul şcolii, din care mai fac parte directorul şi cadrele didactice.
3. Grupurile de lucru ale autorilor de curriculum
Un număr redus de şcoli din România au apelat la Grupul de lucru comunitar sau la Grupul de lucru al autorilor de curriculum pentru a dezvolta
parteneriate cu comunitatea locală în vederea elaborării curriculum-ului la decizia şcolii.

4. Grupurile de lucru
Unele şcoli folosesc expertiza părinţilor sau a altor membri ai comunităţii pentru a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. De exemplu, o
şcoală a încercat să elaboreze o politică de transport, pentru a rezolva problemele copiilor care nu puteau ajunge la şcoală; părinţii şi membrii
comunităţii au fost implicaţi în analiza şi rezolvarea cazului. Unul dintre părinţi lucra în domeniul transporturilor şi a sugerat mai multe moduri de
rezolvare a problemelor ivite în acest sector. Grupurile de lucru de acest gen – activând pe perioade de timp mai lungi sau mai scurte – pot suplini
lipsa de capacitate şcolii şi pot, de asemenea, să ofere mai multe perspective asupra unei probleme.

Vă sfătuim să încercaţi: Un exerciţiu de formare cu cadrele didactice din şcoala dumneavoastră

Consiliul de Administraţie şi consiliile părinţilor există deja, dar, în multe şcoli, reprezentarea părinţilor şi a comunităţii nu este adecvată. Acest
scurt exerciţiu poate ajuta cadrele didactice să vadă cum să-i facă pe aceşti reprezentanţi să se simtă confortabil pentru a contribui eficient la
dezvoltarea şcolară.

Crearea unui mediu incluziv

Scop
Identificarea factorilor care îi ajută pe oameni să se implice în întâlnirile formale şi a
factorilor care îi împiedică să facă acest lucru; identificarea modalităţilor prin care
factorii de sprijin pot fi incluşi în programele de parteneriat, odată cu îndepărtarea
factorilor de stopare.

Timp necesar: 30 de minute

Materiale: Coală de flip chart & pixuri (sau tablă & cretă)

Organizare
• Împărţiţi grupul în grupuri mai mici, de exemplu în grupuri de câte 4 persoane
• Daţi-i fiecărui grup o coală de flip chart pe care apar două coloane. Una are titlul
„Ce mă ajută să mă simt implicat’” şi cealaltă „Ce mă împiedică să mă simt
implicat”.
• Rugaţi-i pe toţi participanţii să se gândească la grupurile în care sunt implicaţi în
vreun fel. Fiecare grup ar trebui să întocmească o listă de factori „ajutători” şi
factori de „stopare”, plecând de la experienţa participanţilor. Această listă trebui
 să includă motivele pentru care oamenii se alătură sau nu anumitor grupuri, dar,
mai ales, de ce sunt capabili să contribuie şi să simtă că aparţin unor grupuri şi faţă
de altele să manifeste rezistenţă.
Grupurile ar trebui să se asigure că fiecare membru al grupurilor mici contribuie la
acest exerciţiu, rugând fiecare participant să noteze, pe rând, câte o idee în fiecare
coloană, până când se epuizează toate ideile.
• 15 minute alocate acestui exerciţiu
• După 15 minute, adresaţi-vă grupului reunit şi rugaţi-i pe participanţi să
întocmească o listă a grupurilor formale reprezentate în şcoală; acestea trebuie să
fie grupurile responsabile cu luarea deciziilor. 1 minut este suficient pentru
această discuţie.
• Treceţi lista pe o coală de flip chart
• Refaceţi grupurile mici şi daţi-le încă două coli de flip chart – una intitulată „ Cum
putem fi siguri că factorii de sprijin sunt disponibili” şi cealaltă „Cum putem fi
siguri că factorii de stopare sunt înlăturaţi”. (20 min)
• După 20 de minute, reuniţi grupul pentru feedback şi discuţii. Redactaţi o listă
completă a ideilor înscrise pe cele 4 coli de flip chart.
• Luaţi fiecare idee pe rând şi cântăriţi cum poate introdusă în agenda de lucru a
şedinţelor şcolare.

Reflecţie & acţiune

Recapitulaţi participarea părinţilor şi comunităţii în forurile oficiale din şcoala dumneavoastră. Sunteţi de părere că sunt reprezentate toate
segmentele comunităţii?
Există căi prin care să vă asiguraţi că sunteţi la curent cu opiniile grupurilor marginalizate sau dezavantajate şi că le aveţi în vedere atunci când
luaţi decizii?

Cum putem implica părinţii informal?

Cum îi implicăm pe părinţi, astfel încât aceştia să se simtă valorizaţi şi utili şi să contribuim la creşterea calităţii învăţării?

Practici folosite de diferite şcoli:

Implicarea părinţilor în procesul de monitorizare a educaţiei elevilor

Serile părinţilor sau zilele de evaluare în care sunt implicaţi părinţi, cadre didactice şi elevi. Discuţii asupra progresului elevilor şi stabilirea
următoarelor ţinte.

Ajutor acordat elevilor acasă

Sprijin la efectuarea temelor. Sprijinul poate însemna ajutor propriu-zis sau crearea unui mediu propice în care elevul să poată munci.

Voluntari pentru activităţile din şcoală

Părinţii vin la şcoală să ajute, de exemplu să-i ajute pe copii să citească, să ajute la ore sau să distribuie pachetele de masă.

Participarea la evenimentele şcolare

Părinţii vin să asiste la concertele şcolare, piese de teatru sau alte evenimente similare. Unele şcoli din România organizează multe astfel de
evenimente, dar altele prea puţine.

Educaţie la cerere
Unele ore de curs, cum ar fi cele de limbi străine sau părţi ale curriculum-ului la decizia şcolii, pot prezenta interes şi pentru părinţi, nu numai
pentru copiii acestora; unora dintre părinţi le face plăcere să participe la ore alături de elevi. Alternativ, pot exista cursuri dedicate special
părinţilor sau altor membri ai comunităţii; ore de limbi străine, de pictură sau desen sau dedicate studiului diferitelor culturi, cum ar fi cultura
romani. Unele şcoli din România organizează cursuri de predare a citit-scrisului pentru părinţi şi comunitate.

Servicii pentru comunitate

Şcolile îşi pot suplimenta orele de activitate şi extinde serviciile (asigurarea de săli sau alte facilităţi) pentru grupurile provenind din comunitate şi
pot organiza activităţi comunitare sau pot facilita asigurarea serviciilor sociale în parteneriat cu ONG-uri şi/sau alte instituţii de stat.

Vă sfătuim să încercaţi: Luaţi măsuri pentru a-i implica pe părinţi

Iată câteva idei practice şi posibilităţi de a întări legătura familie-şcoală, plecând de la ceea ce faceţi deja.

Luaţi măsuri pentru a-i implica pe părinţi

 Implicarea părinţilor în coordonarea şi organizarea serilor pentru părinţi

 Elaborarea unor broşuri pentru părinţi şi elevi despre tranziţia de la un ciclu de şcolarizare la următorul
 O activitate despre perioada de tranziţie în şcolile primare
 Includerea responsabilităţii pentru programul de Sprijin pentru Părinţi în fişa postului cadrelor didactice
 Un program pentru sesiunile de sprijin pentru părinţi
 Acordarea de sprijin la efectuarea temelor pentru elevi
 Examenele naţionale: ce face fiul/fiica dumneavoastră în clasa a VIII-a
 Producerea broşurii Cum vă puteţi ajuta copilul
 Producerea unei broşuri informative pentru elevi şi părinţi.
Din ‘Successful Schools’ (1998) Community Education Development Council

Iată ce a întreprins o clasă pentru a-i implica pe părinţi în timpul primilor 4 ani de şcoală

Şcoala Apaczai Csere Janos, Cluj-Napoca

 2-3 şedinţe cu părinţii pe semestru

 Copiii au plecat în excursii la care au fost invitaţi şi părinţii
 A existat câte o zi a porţilor deschise în fiecare semestru, când părinţii au putut veni la şcoală şi asista la lecţii
 La sfârşitul semestrului, părinţii au fost chemaţi la şcoală pentru a-şi petrece după-amiaza jucându-se cu copiii, uitându-se la filme de
desene animate, asistând şi participând la meciuri de fotbal sau volei
 La sfârşitul clasei a IV-a, părinţii şi copiii au primit un cadou frumos (la despărţirea copiilor de învăţător/învăţătoare) – un CD pe care copiii au
fost înregistraţi în timp ce povesteau un eveniment interesat din cei patru ani de şcoală, cel care i-a impresionat cel mai tare şi o selecţie de
fotografii făcute în timpul excursiilor şi serbărilor şcolare din aceeaşi perioadă.

Cum elaborăm rapoartele către părinţi?

Cum ne asigurăm că raportăm asupra progresului elevilor într-un mod prin care să câştigăm sprijinul activ al părinţilor şi să-i motivăm
pe copii să înveţe?

Rapoartele scrise
Rapoartele şcolare reprezintă un mod extrem de important de comunicare cu părinţii, oferindu-le acestora informaţii specifice care îi vor face să
înţeleagă mai bine cum se descurcă copiii lor şi cum îi pot ajuta să progreseze. Totuşi, cercetările arată că părinţii cred uneori că rapoartele şcolare
sunt prea generale iar sistemul de evaluare confuz.

Iată ce spun părinţii că aşteaptă de la rapoartele şcolare …

 O imagine completă a copilului lor ce poate fi înţeleasă şi o listă a achiziţiilor acestora

 Rapoarte mai frecvente şi nu doar o dată pe an
 Rapoarte care stabilesc obiectivele şi descriu modalitatea de atingere a acestora
 Ajută elevii să se autoevalueze
 Echilibru între încurajare şi sinceritate
 Informaţie detaliată, şi nu generală
 Informaţii despre abilităţile de învăţare şi competenţele pe care elevii trebuie să le deţină
 Mai mult feedback formativ despre progresul înregistrat şi despre următorii paşi
 Idei practice despre cum îşi pot ajuta copiii să se compare cu alţi elevi de aceeaşi vârstă şi din aceeaşi şcoală
 Posibilitatea de a discuta despre raport cu cadrele didactice.

Vă sfătuim să încercaţi: 1 Introduceţi carnetul de mesaje

Acesta este un carnet folosit zilnic pentru a transmite informaţia de la profesor către părinţi şi viceversa. Poate fi utilizat pentru a transmite
informaţii cu privire la:
• Evenimente speciale organizate de şcoală
• Teme
• Lucruri bune pe care le-a făcut copilul
• Mici temeri sau întrebări

Profesorul şi părintele ar trebui să semneze paginile, pentru a semnala că au citit mesajele.

Cum putem organiza şedinţe eficiente cu părinţii?

Cum putem dezvolta un spirit de încredere şi onestitate în întâlnirile noastre pentru a obţine rezultate pozitive?

1. Cum poate parteneriatul cu părinţii să înceteze chiar înainte de a începe. Posibile probleme ale întâlnirilor

Din diverse motive, multora dintre părinţi li se pare foarte dificil să menţină contactul cu şcoala copiilor lor. În vreme ce multe familii au o viaţă
dificilă, părinţii lucrând pământul sau având mai multe slujbe, alţii, deseori din cauza propriilor abilităţi educaţionale limitate, nu au încrederea
necesară pentru a lua contact cu şcoala şi a sprijini educaţia copiilor lor.

Pe de altă parte, multe şcoli oferă posibilităţi limitate de a stabili un astfel de contact. Acestea nu sunt de multe ori conştiente de faptul că există
familii cu mulţi copii şi se bazează, poate, mult prea mult pe scrisorile formale, pe mesajele trimise acasă sau pe şedinţele cu părinţii.
Întâlnirile frecvente între profesori şi elevi pentru a discuta progresul individual al elevilor – şi deseori cu participarea elevilor înşişi – ilustrează
multe dintre problemele implicate de crearea unui parteneriat eficace între şcoli şi familii. Deşi astfel de întâlniri intră în descrierea activităţii
principale a şcolii, fiind privite de toată lumea ca o oportunitate majoră, experienţa de facto se dovedeşte a fi dezamăgitoare şi frustrantă pentru
toată lumea – elevi, părinţi şi cadre didactice. Studiile arată faptul că părinţii consideră serile dedicate lor ca fiind frustrante şi neproductive.
Aceste întâlniri nu sunt, de cele mai multe ori, luate în serios, nu sunt analizate sau monitorizate în mod sistematic şi devin rareori punctul focal al
formărilor sau altor evenimente de dezvoltare profesională şi şcolară. Totuşi, ele rămân elementul cheie în orice parteneriat cu părinţii în vederea
sporirii performanţelor elevilor.

Pe de altă parte, un număr tot mai mare de şcoli încearcă să dezvolte forme prietenoase de comunicare cu părinţii, pentru a le permite familiilor şi
şcolilor să aibă un schimb real de informaţii şi să fie mai înţelegători unii faţă de alţii. Părinţii au nevoie să vadă că au loc schimbări ca urmare a
contribuţiei lor. Atunci vor simţi că fac parte dintr-un proces.

2. Ce putem face? Câteva principii de urmat pentru a avea întâlniri eficiente

Există suficiente probe care ne demonstrează că părinţii cred că întâlnirile cu profesorii copiilor lor au fost eficiente atunci când:

 Este timp suficient pentru un dialog real – nu doar un monolog în care profesorii le comunică părinţilor anumite lucruri.

 Întâlnirile au loc într-un cadru bine definit. Întâlnirea poate fi, de obicei, intensificată printr-o discuţie care subliniază:
nevoia unei recapitulări a ceea ce a fost obţinut
importanţa luării în considerare a opiniilor elevilor înşişi.

 Întâlnirile pornesc de la probe accesibile privind progresul copiilor, comportamentului şi achiziţiilor acestora. Probele pot fi:
o selecţie din lucrările elevului
o copie a unui raport recent
informaţii extrase din carnetul de mesaje.

 Toţi partenerii părăsesc întâlnirea cunoscând care sunt ţintele aprobate, ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să se facă şi când vor face
împreună următoarea analiză a situaţiei.

Vă sfătuim să încercaţi: Întâlnirile/şedinţele cu părinţii unei clase

Şedinţele cu părinţii unei clase implică relativ puţini participanţi şi se axează pe probleme care-i interesează în mod direct pe părinţi. Totuşi, unii
părinţi – mai ales aceia care nu au încredere în ei înşişi şi în şcoală – sunt temători în legătură cu participarea şi se întreabă dacă preocupările lor
specifice vor fi puse în discuţie şi ascultate. Cadrele didactice trebuie să examineze mai multe moduri de implicare, pentru a se asigura că aportul
părinţilor este binevenit şi primeşte răspuns. Iată câteva idei de coordonare a unei şedinţe cu părinţii unei clase:
 Asiguraţi-vă că toţi părinţii au aflat de şedinţe – prin scrisori şi mesaje trimise prin copii (şi, dacă este posibil, prin telefon)
 Aranjaţi întâlnirile astfel încât să se încadreze în programul părinţilor
 Ţineţi întâlnirile în afara şcolii, dacă acest lucru vă e de ajutor – de exemplu, la Căminul cultural
 Încurajaţi-i pe părinţi să-şi invite prietenii, familia sau membri ai grupurilor comunitare, dacă acest lucru le este de folos
 Coordonarea şi organizarea şedinţelor trebuie să fie făcută în parteneriat; de exemplu, prin rotarea rolurilor de preşedinte şi de secretar – pentru
ca şedinţele să nu fie dominate de un singur grup de părinţi
 Aflaţi care sunt preocupările părinţilor şi alocaţi timp chestiunile pe care doresc ei să le aducă în discuţie
 Asiguraţi-vă că rezultatele discuţiilor din timpul şedinţelor sunt ulterior comunicate şi celorlaţi reprezentanţi ai cadrelor didactice, mai ales
conducerii
 Dacă va fi cazul, invitaţi şi alte cadre didactice să participe la întâlniri, pentru a răspunde la întrebări şi a lămuri diverse probleme.
 Transformaţi întâlnirile în experienţe pozitive; de exemplu, puteţi începe întrebându-i pe părinţi – „Povestiţi-mi despre talentele, preocupările
copilului dumneavoastră pe care aţi vrea să le cunosc şi eu” – părinţii se vor simţi astfel implicaţi mai mult şi valorizaţi.
Un moment evident necesar pentru organizarea şedinţelor cu părinţii unei clase îl constituie trecerea spre nivelul secundar inferior, când implicarea
părinţilor poate fi foarte utilă.

Lista de verificare pentru părinţii care se pregătesc pentru o întâlnire cu profesorii copiilor lor

Următoarea listă de indicatori vă poate arăta cum să vă pregătiţi pentru serile părinţilor oragnizate la şcoală şi la alte întâlniri cu profesorii
copilului dumneavoastră. Amintiţi-vă că întâlnirile cu părinţii sunt organizate pentru că profesorii vor exact acelaşi lucru – cel mai bun traseu
şcolar posibil pentru copilul dumneavostră. Profesorii nu trebuie priviţi ca o ameninţare, ci ca una dintre cele mai bune surse de informare oneste
despre cum se descurcă copilul în toate aspectele vieţii şcolare şi despre cum poate fi sprijinit să evolueze.

Folosiţi lista pentru a identifica ariile în care puteţi interveni pentru a profita la maxim în urma unei întâlniri. Dacă puteţi bifa toate secţiunile din
lista de mai jos, puteţi fi încrezător că procedaţi corect. .

Lista indicatorilor pentru părinţi

Mă pregătesc pentru şedinţă
• Citesc notele cu atenţie
• Iau notiţe în cazul în care doresc să discut ceva anume cu un profesor
• Pregătesc o scurtă listă cu întrebările pe care vreau să le pun
• Discut cu copilul meu, pentru a afla dacă are vreo întrebare pe care să o
lămuresc eu la şcoală
Profit la maxim de pe urma întâlnirii
• Fac efortul să ajung la timp
• Ascult cu atenţie şi încerc să nu iau excesiv apărarea copilului meu
• Dacă mă supără vreun comentariu, încerc să nu las să se vadă acest lucru
în comprtamentul meu
• Întreb cum pot să-mi ajut copilul
• Iau notiţe
• Vorbesc cu directorul şcolii sau cu un alt reprezentant al conducerii, dacă
vreau să lămuresc ceva
• Profit de ocazie şi vorbesc cu ceilalţi părinţi şi cu profesorii despre chestiuni
legate de şcoală
După şedinţă
• Îmi laud copilul pentru comentariile pozitive, asta înainte de a trece la
observaţiile negative
• Discut cu copilul orice chestiune apărută în urma şedinţei, cât mai repede
după încheierea acesteia
• Încerc să aplic imediat orice strategie stabilită
• Dacă profesorul a promis să lămurească o problemă, îi dau timp să
acţioneze, înainte de a contacta şcoala din nou
• Dacă problemele nu se lămuresc, merg mai departe pentru a le rezolva

4.5 Ce înseamnă Acordul între şcoală şi familie?

Stabilirea responsabilităţilor noastre comune ca părinţi şi cadre didactice, pentru a asigura cea mai bună educaţie pentru copiii noştri şi
pentru a ne clarifica aşteptările unii faţă de ceilalţi.

Acordul între familie-şcoală este o idee pe care multe şcoli o găsesc eficientă. Acordurile între şcoală-familie pot forma baza unor întâlniri cu
părinţii eficiente, deoarece stabilesc punctul de plecare între şcoală, elev şi părinţi privind obligaţiile tuturor celor trei părţi, în efortul de
maximizare a calităţii experienţei şcolare a elevului. Ele reprezintă o bază sănătoasă pentru întâlniri eficiente cu părinţii, deoarece furnizează un
punct de referinţă. În Marea Britanie, şcolile trebuie, conform legii, să aibă un acord şcoală-familie . Toţi părinţii sunt rugaţi să semneze acordul,
arătând astfel că îl înţeleg şi sunt de acord cu el, elevii fiind, adeseori, rugaţi să-l semneze şi ei. Totuşi, semnarea unui acord nu trebuie să fie
neapărat condiţia de înscriere la şcoală.

Un Acord între şcoală-familie ar trebui să precizeze:

 Obiectivele şi valorile şcolii
 Responsabilităţile şcolii şi ale părinţilor (inclusiv cele referitoare la prezenţa copiilor, la comportamentul şi temele acestora)
 Ce aşteaptă şcoala de la elevii săi.

Acordurile conturează politicile şcolii referitoare la:

 Educaţia standard pe care elevii şi părinţii au dreptul să o aştepte
 Etosul şcolii
 Aşteptările referitoare la prezenţă
 Politicile şi procedurile referitoare la disciplină
 Politicile referitoare la teme
 Canalele de comunicare între şcoală şi părinţi
 Procedurile de înaintare a plângerilor

Acordurile funcţionează cel mai bine dacă sunt:

 Un produs al discuţiilor sincere între toate părţile interesate, inclusiv elevii
 Echilibrate, corecte şi imparţiale
 Agreate şi nu impuse
 Introduse ca parte a abordării întregii şcolii de a lucra cu părinţii
 Clare şi cu înţeles pentru părinţi; este important să se obţină tonul şi stilul adecvat, astfel încât toate părţile implicate să ştie ce se aşteaptă de
la ele
 Realizabile, fără detalii excedentare şi permisive faţă de diferitele medii familiale şi domestice
 Frecvent revizuite.

Vă sfătuim să încercaţi: Elaborarea unui acord între familie şi şcoală

1. Utilizaţi o abordare ce se bazează pe colaborare

Cele mai valoroase acorduri sunt acelea care au fost elaborate în colaborare, printr-un proces de participare şi în care transpare înţelegerea reală şi
sentimentul de proprietate asupra ideilor. Ideile pot fi generate la adunarea unui grup de discuţii a părinţilor şi cadrelor didactice. Uneori, întîlnirile
separate între părinţi şi cadrele didactice pot facilita discuţii oneste, mai deschise.

2. Acordul trebuie să fie aprobat de Comitetul de Părinţi şi de Consiliul de Administraţie.

Atunci când este aprobată ultima variantă pentru conţinutul contractului, aceasta poate fi finalizată în cadrul unei întâlniri generale viitoare. Odată
ce aţi trecut prin procesul de consultare şi elaborare, puteţi produce ceva asemănător documentului de mai jos.

Model de acord între familie şi şcoală

N.B. O copie a regulamentului şcolii şi a codului de practici ale cadrelor didactice trebuie să fie anexat acestui acord.
Eu/Noi mă angajez/ne angajăm la următoarele pentru a Eu/Noi mă angajez/ne angajăm la următoarele pentru a
sprijini pe deplin şcoala în efortul ei de a-mi / a ne educa sprijini pe deplin educaţia copilului dumneavoastră …
copilul …
• Voi participa la viaţa şcolii • Voi motiva copiii să înveţe
• Mă voi asigura că fiul meu / fiica mea merge la şcoală • Voi prezenta clar ce li se cere elevilor să facă
şi este punctual(ă) • Voi acorda sprijin suplimentar indivizilor şi grupurilor de
• Voi informa şcoala în ziua în care copilul absentează elevi, atunci când este cazul
• Voi informa şcoala, cu încredere, în legătură cu orice • Îi voi trata pe toţi elevii la fel
problemă emoţională sau psihică pe care o are copilul, • Voi vorbi şi mă voi purta respectuos faţă de elevi
 pentru ca să poată fi luate măsurile necesare
• Voi monitoriza efectuarea temelor şi voi da ajutor
dacă va fi nevoie, completând zilnic agenda de lucru a
copilului
• Îl voi asculta zilnic pe copilul meu citind
• Voi insista ca fiul meu / fiica mea să respecte regulile
şcolii
• Mă voi asigura că fiul meu / fiica mea îşi face orele de
somn înainte de şcoală
• Le voi permite copiilor să pună întrebări pentru a-şi
clarifica înţelegerea
• Voi folosi o gamă variată de stiluri de predare pentru a
menţine interesul elevilor
• Voi oferi elevilor activităţi de dezvoltare a unei game
largi de abilităţi
• Voi oferi oportunităţi de învăţare prin cooperare şi de
învăţare în grup
• Voi oferi elevilor posibilitatea de a lucra independent
• Voi respecta tot timpul confidenţialitatea

Pentru şcoală

Pentru părinţi şi tutori • Semnătură …

Semnătură …

Instrumente pentru elaborarea unui acord între familie şi şcoală-1

Tabelul de mai jos poate fi folosit la şedinţele cadrelor didactice pentru a etala aşteptările lor faţă de părinţi. Vă rugăm să observaţi că lista de mai
jos este dată drept exemplu. Formatul poate fi generat şi în timpul şedinţei, înregistrând ideile participanţilor.

Ce vor cadrele didactice de la părinţi?

În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din răspunsurile posibile la întrebarea. „Ce aţi
vrea să facă părinţii elevilor dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin învăţarea copiilor
lor?”

Completaţi coloana din dreapta cu un număr care arată care sunt sentimentele cărora le
acordaţi o importanţă mai mare. Scrieţi 1 pentru răspunsul pe care îl valorizaţi ca fiind cel
mai important, apoi 2 pentru al doilea în ierarhie şi aşa mai departe. Puteţi adăuga pe
ultimul rând orice răspuns suplimentar pe care vreţi să îl daţi.
Ce aţi vrea să facă părinţii elevilor dumneavoastră pentru a sprijini
pe deplin învăţarea copiilor lor? Ordinea
A Să-şi trimită copiii la şcoală
B Să se asigure că sunt punctuali la şcoală
C Să se asigure că sunt în pat devreme în timpul săptămânii, astfel încât să
doarmă suficient înainte de o zi de şcoală
D Să le verifice zilnic tema
E Să sprijine regulamentul şcolii
F Să solicite zilnic copiilor să citească cu voce tare
G Să reducă numărul de ore petrecute în faţa televizorului
H Să participe la şedinţele cu părinţii
I Să sprijine activităţile de strângere de fonduri ale şcolii
J Să informeze imediat şcoala dacă li se îmbolnăveşte copilul
K Să ceară acordul şcolii înainte de o perioadă de absentare
L Să informeze şcoala în legătură cu orice problemă de ordin emoţional /
psihic pe care o întâmpină copilul, pentru ca să poată fi luate măsurile
necesare

Ce alte răspunsuri aţi mai vrea să daţi?

Instrumente pentru elaborarea unui acord între familie şi şcoală - 2

Tabelul de mai jos poate fi folosit la şedinţele cu părinţii pentru a etala aşteptările lor faţă de profesori. Vă rugăm să observaţi că lista de mai jos
este dată drept exemplu. Formatul poate fi generat şi în timpul şedinţei, înregistrând ideile participanţilor.

Ce vor părinţii de la cadrele didactice?

În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din răspunsurile posibile la întrebarea: „Ce aţi
vrea să facă profesorul copilului dumneavoastră pentru a sprijini pe deplin învăţarea
acestuia?”

Completaţi coloana din dreapta cu un număr care arată care sunt sentimentele cărora le
acordaţi o importanţă mai mare. Scrieţi 1 pentru răspunsul pe care îl apreciaţi ca fiind cel
mai important, apoi 2 pentru al doilea în ierarhie şi aşa mai departe. Puteţi adăuga pe
ultimul rând orice răspuns suplimentar pe care vreţi să îl daţi.
# Ce aţi vrea să facă profesorul copilului dumneavostră pentru a Ordinea
 sprijini pe deplin învăţarea acestuia?
A Acordaţi-le ajutor suplimentar, atunci când întâmpină dificultăţi la
înţelegerea propriei munci
B Permiteţi-le să pună întrebări
C Vorbiţi-le cu respect
D Încurajaţi-le creativitatea
E Daţi-le posibilitatea să înveţe un sport
F Trataţi toţi elevii într-o manieră egală şi corectă
G Acordaţi ajutor suplimentar înainte de examene
H Oferiţi-le elevilor activităţi de dezvoltare a unei game largi de abilităţi
I Motivaţi copiii să înveţe
J Oferiţi oportunităţi de învăţare prin cooperare şi în grup
K Oferiţi-le elevilor posibilitatea de a lucra independent
L Respectaţi tot timpul confideţialitatea celor implicaţi
M Prezentaţi clar ce li se cere elevilor să facă

Ce alte răspunsuri aţi putea da la întrebarea de mai sus?

Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să facă progrese la şcoală?

Cum putem lucra cu părinţii pentru a îmbunătăţii acumulările elevilor?
Cum ne asigurăm că furnizăm părinţilor informaţiile şi ocaziile pentru a ne ajuta pe noi toţi să devenim parteneri în procesul de învăţare
al copiilor lor ?

1. Ce ştim unii despre ceilalţi?

 Ştim ceea ce gândesc părinţii despre şcoală?

 Îi întrebăm ce gândesc?

Ce este important pentru părinţi? Ce este important pentru membrii comunităţii? Ce ne spun ei nouă?
Ce este important pentru noi? Când le spunem părinţilor acest lucru?
Cum procedăm cu părinţii pentru ca aceştia să contribuie la atingerea scopurilor şcolii?

2. Încurajăm părinţii să-şi ajute copiii să înveţe:

 Vorbindu-le despre curriculum

 Acordându-le mai mult de zece minute pe an
 Vorbind cu ei despre perspectivele de viitor ale copilului lor
 Oferind scurte cursuri pentru părinţii care doresc să-şi susţină copiii, de exemplu « ajutor la teme », « ţine pasul cu copiii ».

3. Cât de mult îi implicăm, cu adevărat, pe părinţi în educarea copiilor lor?

Reuşim să îi identificăm pe elevii cu potenţial de dezvoltare, dar aflaţi în situaţie de risc din motiv de:
 Excluziune?
 Comportament neadecvat?
 Absenteism?
 Hărţuire?
 Lipsa concentrării?
 Lipsa susţinerii familiale?
 Lipsa aspiraţiilor/aşteptărilor?

Cum pot părinţii să-şi sprijine copilul şcolar?

Cum putem să-i ajutăm pe părinţi să înţeleagă cum pot oferi un mediu familial adecvat în timpul carierei şcolare?

Lista de recomandări pentru susţinerea copilului şcolar

Îmi ajut copilul să fie pregătit pentru şcoală în fiecare zi. Eu sau alţi membri ai
familiei noastre:
• Avem tot timpul la îndemână un exemplar al orarului copilului
• Ne asigurăm că are echipamentul necesar pentru ziua următoare
• Ne facem timp pentru a discuta cu copilul despre ziua de şcoală
 • Ne asigurăm că primim scrisori de la şcoală
• Anunţăm şcoala cât mai curând posibil dacă copilul nu va fi
prezent
Copilul meu:
• Îşi face ghiozdanul în seara precedentă
Îmi monitorizez copilul în privinţa folosirii televizorului şi a aparatului video.
Eu sau membri ai familiei mele:
• Limitez timpul în care copilul are voie să se uite la televizor sau să joace
jocuri video
• Am alte activităţi cu copilul nostru cum ar fi: ne jucăm, vorbim, ne plimbăm
etc.
• Când ne uităm la televizor, discutăm programele împreună
Îmi încurajez copilul să meargă la bibliotecă, dacă este posibil.
Copilul nostru:
• Merge la biblioteca şcolii
• Merge la alte biblioteci (dacă există) sau împarte cărţi cu alţi copii
Eu sau membri ai familiei noastre:
• Controlăm dacă copilul nostru foloseşte biblioteca în mod corect
• Folosim noi înşine bibliotecile (dacă este posibil)
Încurajez învăţarea activă a copilului meu. Eu sau membri ai familiei noastre:
• Încurajăm copilul să pună întrebări despre lume
• Ascultăm întrebările lui şi le discutăm
• Îl ducem pe copilul nostru să viziteze locuri interesante şi le discutăm
• Ştim întotdeauna unde este copilul nostru şi ce face
Copilul nostru:
• Face sport,
• Îşi petrece timpul cu prietenii,
• Cântă la un instrument muzical, dansează sau cântă
• Foloseşte Internetul pentru a afla informaţii (dacă e disponibil)
Îmi încurajez copilul să fie responsabil şi să lucreze independent. Eu sau
membri ai familiei noastre:
• Ne încurajăm copilul să fie independent şi să facă lucruri pentru sine
• Decidem nişte reguli acasă şi le punem în practică cu consecvenţă şi în mod
cinstit.
• Ne asigurăm că respectă regulile şcolii
• Îi reproşăm dacă încalcă regulile
 • Îi dăm răspunderi în casă, dar ne asigurăm că acestea nu se suprapun cu
activitatea şcolară
Copilul nostru:
• Are responsabilităţi în casă potrivite cu vârsta lui
Ajut şcoala copilului meu. Eu:
• Particip în mod regulat la şedinţele cu părinţii
• Particip la alegerile pentru membrii Comitetului de Părinţi
Eu sau membri ai familiei noastre:
• Susţinem activităţile şi funcţiile şcolii
• Răspundem pozitiv la cererile care vin din partea şcolii
• Ne oferim voluntar pentru proiectele şcolii

Cum pot ajuta părinţii la efectuarea temelor?

Cum îi putem sprijini pe părinţi să înţeleagă cum îşi pot ajuta copilul în modul cel mai eficient la tema pentru acasă?

Tema pentru acasă şi studiul acasă pot oferi o oportunitate excelentă pentru părinţi să devină implicaţi activ în procesul de învăţare al copilului
lor, dându-le acestora o idee despre activitatea şcolii. Şcolile pot face mult pentru a-i ajuta pe părinţi să se implice în tema pentru acasă şi învăţatul
de acasă:

 Fiind conştienţi şi sensibili faţă de moştenirea familială a copiilor şi, luând toate acestea în considerare, modelând atât natura cerinţelor temei
pentru acasă cât şi resursele care sunt cerute pentru finalizarea lor

 Oferind o abordare pozitivă şi alternative constructive pentru copiii care au nevoie de susţinere specială pentru a-i face să lucreze bine. Aceasta
ar putea implica resurse sau o zonă special amenajată pentru efectuarea temei pentru acasă. De exemplu, cluburile pentru teme au avut o
influenţă pozitivă atât asupra atitudinilor copiilor cât şi asupra calităţii temei.

Sunt lucruri pe care părinţii trebuie şi doresc să le cunoască pentru a putea încuraja, susţine şi, unde este potrivit, ajuta pe copiii lor la teme. Acest
lucru devine mai problematic, desigur, pe măsură ce copiii cresc, temele lor devin mai avansate şi ei doresc să fie mai independenţi.

Iată câteva idei despre felul în care şcolile îi pot ajuta pe părinţi să-şi ajute copiii la învăţătură:

 Daţi părinţilor informaţii într-un limbaj accesibil despre:

 Programul de lucru al copilului
Abordările şcolii vis-à-vis de metodele de învăţare/predare potrivit curriculumului
Felul în care îşi pot sprijini copilul acasă.
 Asiguraţi-vă că fiecare subiect este legat de sistemul oficial de raportare prin:
Analizarea progreselor copilului la serile părinţilor
Carnetul de note al copilului.
 Organizaţi ateliere de lucru pentru a încuraja implicarea practică a părinţilor şi susţinerea în zone-cheie, cum ar fi matematica, scheme
de citire în doi/individual, IT&C, Ştiinţe.
 Discuţii periodice pe teme specifice legate de muncă
 Asiguraţi-vă că implicarea părintească în învăţarea copiilor este un subiect recunoscut al activităţii personalului didactic şi dezvoltării
profesionale (de exemplu, ghid pentru cadrele didactice, recapitulare şi discuţii în cadrul întâlnirilor de catedră, activităţi de formare).
 Elaboraţi o politică de efectuare a temei pentru acasă bazată pe un contract negociat între profesori, părinţi şi elevi. Întăriţi această politică
printr-un carnet de mesaje, a cărui eficienţă să fie revăzută în mod regulat.
Vă sfătuim să încercaţi: 1. Planurile de studiu şi jurnale de acasă

Planurile de studiu şi jurnale de acasă sunt o altă cale de implicare a părinţilor în activitatea de învăţare a copiilor lor şi un ajutor valoros pentru
elev.

Unele şcoli au tipărit pentru fiecare elev un Plan de Studiu destul de sofisticat care conţine un jurnal pentru anul şcolar în care sunt marcate datele
testelor, vacanţele, data examinării elevului etc. Jurnalul este folosit de elev pentru a-şi înregistra toate temele făcute acasă şi acestea sunt semnate
la sfârşitul fiecărei săptămâni de părinte şi de învăţătorul clasei pentru a marca finalizarea temelor. Planul mai conţine unele lucruri cum ar fi
orarul, cuvinte-cheie pentru ştiinţe etc.

O alternativă simplă este Jurnalul temei de acasă – un caiet simplu unde sunt înregistrate temele şi ‘jurnalul’ este semnat la sfârşitul fiecărei
săptămâni de părinte şi de învăţătorul clasei pentru a marca completarea acestuia.

Lista de recomandări legate de participarea părinţilor la efectuarea temelor

Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (ca aceea de mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri.

Pentru
Lista depărinţi …
recomandări pentru părinţi în vederea efectuării temelor de către copiii
şcolari
ÎiLista
arăt de mai joscă
copilului văeu
arată cum consider
însumi vă puteţi ajuta
tema copiii
de casăcu importantă
tema pentru acasă. Discutaţi cu
copilul tot ce aveţi de gând să faceţi în această direcţie. Cercetările arată că dacă
părinţiimeu:
Copilul exercită prea multă presiune asupra copilului, îl împiedică pe copil să
gândească.
• Are oÎncercaţi
perioadă să transformaţi
regulată pentruefectuarea
efectuareatemei
temelorîntr-o activitate
acasă de zi
în fiecare rutină, parte a
oricărei zile comune de lucru. Găsiţi un loc liniştit
• Are foile, cărţile, creioanele şi alte lucruri necesare unde puteţi face acest lucru.
Dacă
• locuinţa
Are un loc dumneavoastră
bine luminat este gălăgioasă,
şi liniştit unde săpoate aveţi o rudă sau un cunoscut sau
studieze
vecin unde copilul poate merge să îşi resolve temele de casă. Puteţi discuta acest
Euaspect în cadrulaicomunităţii
sau membri şi împreună puteţi găsi un loc comod şi potrivit unde mai
familiei mele:
mulţi copii se pot
• Expunem adunaloc
într-un să vizibil
rezolveorarul
teme.şi temele copilului
Utilizaţi lista de verificare pentru a identifica aspecte de îmbunătăţit legat de
• Ne asigurăm că nu este deranjat când lucrează
rezolvarea temei. Dacă reuşiţi să bifaţi toate enunţurile, puteţi fi sigur că acordaţi
• Închidem televizorul în locul în care lucrează
copilului tot sprijinul de care are nevoie. Dacă vă îngrijorează aspecte legate de temele
Îicopilului,
monitorizez temacu profesorii copilului.
discutaţi
Copilul meu:
• Îmi spune ce temă are în fiecare zi
• Are un caiet de comunicare părinte /învăţător (Jurnalul de teme)
• Îşi finalizează munca la timp
Eu sau membri ai familiei mele:
• Verificăm când începe şi îşi termină temele
• Completăm caietul de comunicare părinte /învăţător în mod regulat
• Citim comentariile învăţătorului privind temele
• Ne încurajăm copilul să ia scurte pauze dacă este obosit
Îi ofer înfrumare şi sprijin copiIului meu când îşi face temele
Eu sau membri ai familiei mele:
• Ne ajutăm copilul să fie organizat
• Vorbim cu copilul nostru despre cerinţele temei
• Controlăm dacă le-a înţeles

Copilul nostru
• Cere ajutor uneori, dar îşi finalizează temele singur
Vorbesc cu profesorii să rezolve problemele privind temele
Eu sau membri ai familiei mele:
• Discutăm proceduri de teme cu profesorul la întâlnirile cu părinţii
• Vorbim cu profesorul dacă sunt probleme

Cum îi putem ajuta pe părinţi să înţeleagă cum îşi pot susţine copilul în timpul perioadei de examene

Vă sfătuim să încercaţi: Oferiţi părinţilor o listă de recomandări (ca cea de mai jos) care poate fi prezentată la întâlniri.

Pentru părinţi
F: O listă de recomandări pentru părinţii copiilor care se află în prag de examene
Lista
Îmi ajutdecopilul
mai jossăvărepete
arată cum puteţi
pentru să vă ajutaţi copilul în timpul perioadei de
examene
examene. Când se apropie examenele, copiii şi părinţii sunt mai agitaţi. Încercaţi
să fiţi vessel şi pozitiv. Cel mai important lucru de ţinut minte este că oricât de
Înuşoare
perioada recapitulării, copilul meu:
sau grele să fie examenele, întotdeauna vă veţi susţine copilul.
• Are un orar pentru recapitulare astfel încât recapitularea să nu fie lăsată pe
ultimul
Utilizaţi moment
lista de mai jos pentru a identifica felul în care vă puteţi ajuta copilul.
• reuşiţi
Dacă Are foile, cărţile,
să bifaţi creioanele
toate şi alte
enunţurile din lucruri necesare
listă, puteţi fo sigur că faceţi tot posibilul
• Are un loc de învăţat bine luminat şi liniştit
să vă sprijiniţi copilul. Dacă sunteţi îngrijorat în continuare, discutaţi cu profesorii
• Uneori îşi invită colegi de clasă pentru a învăţa împreună
copilului.
• Are parte de destulă mâncare, somn şi relaxare

Eu sau membri ai familiei mele:

• Expunem într-un loc vizibil în casă orarul de recapitulare al copilului
• Monitorizăm recapitularea copilului nostru
• Ne asigurăm că nu este deranjat când lucrează
• Oprim televizorul când lucrează
• Ne lăudăm copilul ori de câte ori recapitulează
• Îi aducem băuturi sau gustări în timp ce recapitulează
• Organizăm activităţi amuzante de recapitulare, cum ar fi jocuri de “cine ştie,
câştigă”
• Îi oferim mici recompense după şedinţele de recapitulare
• Ne ajutăm copilul căutând informaţii despre subiectele de examen în
enciclopedii sau pe Internet
Îmi susţin copilul în timpul examenelor
În perioada examenelor, copilul meu:
• Se asigură că şi-a împachetat în ghiozdan tot ce este necesar în seara
dinaintea examenului
• Pleacă la examen la timp

În timpul examenelor, eu sau membri ai familiei mele:

• Încercăm să fim veseli şi să avem o atitudine pozitivă tot timpul
• Oferim felurile de mâncare favorite în zilele examenelor
• Îl ascultăm pe copilul nostru după examen, dar nu îl forţăm să spună totul
despre examen
Nu fac niciodată nimic în timpul examenelor care ar putea deteriora încrederea
copilului meu

Eu sau membri ai familiei mele:

• Nu ne comparăm niciodată copilul cu altcineva care se descurcă mai bine
decât el
• Nu îi spunem niciodată copilului nostru că ne-a dezamăgit
• Nu ne pierdem niciodată răbdarea când recapitulăm cu copilul nostru
• Nu comparăm niciodată copilul nostru cu ceea ce am făcut noi la vârsta lui
• Nu ne forţăm niciodată copilul să înveţe dacă ştim că este obosit

Cum planificăm implicarea comunităţii?

 Cum pregătim politicile şi strategiile de implicare?
 Cum evaluăm nivelul actual de participare?
 Cum ne putem dezvolta propriul program de participare?
 Cum evaluăm programul nostru de participare?

Cum pregătim politicile şi strategiile de implicare?

Elaborarea unei politici şi a unei strategii de participare este importantă, deoarece:
 Demonstrează că lucrul cu părinţii este o trăsătură principală a politicii generale a şcolii
 Clarifică ce se aşteaptă de la fiecare şi ce se poate obţine
 Furnizează puncte de referinţă care asigură coerenţa activităţilor referitoare la implicarea părinţilor şi a comunităţii
  Stimulează în eforturile de creştere a participării, oferind un cadru adecvat de măsurare a realizărilor şi de revizuire a acţiunilor
 Asigură baza de pornire pentru generalizarea măsurilor de încurajare a participării la nivelul întregii şcoli

Stabiliţi cine va fi implicat în elaborarea unei politici şi a unei strategii de participare

Directorul şcolii va trebui să conducă şi să administreze procesele de:

 Analiză a activităţilor curente ale şcolii;
 Centralizare a opiniilor factorilor interesaţi despre ceea ce trebuie să se întâmple în viitor;
 Dezvoltare în şcoală a un mediu incluziv care facilitează implicarea părinţilor şi a membrilor comunităţii;
 Elaborare a unei politici şcolare de participare;
 Elaborare a planului anual de activităţi;
 Formare continuă corespunzătoare a cadrelor didactice.

Cadrele didactice au un rol important de jucat în participare. Aceştia vor trebui:

 Să introducă teme de acasă interesante care presupun colaborarea elevilor cu părinţii lor;
 Să organizeze ateliere despre curriculum pentru părinţi;
 Să organizeze seri tematice pentru părinţi;
 Să vină în întâmpinarea preocupărilor părinţilor legate de educaţia copiilor lor.

Înfiinţaţi o echipă de acţiune pentru parteneriatul cu părinţii şi comunitatea

Echipa de acţiune pentru participarea comunităţii ar tebui să includă cadre didactice, administratori şcolari, părinţi, membri ai comunităţii
şi, la ciclul gimnazial, elevi. Echipa de acţiune ar trebui să fie responsabilă pentru organizarea şi implementarea activităţilor de implicare a
comunităţii.

Cum evaluăm nivelul actual de participare?

Elaborarea listelor de indicatori de autoevaluare privind participarea comunităţii

Exemple de liste de indicatori care au fost elaborate de diferite şcoli.

Exemplul 1 Întărirea participării
 Pentru înlesnirea participării, conducerea şcolii acţionează responsabil şi activ
 Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare şcolară
 O persoană cu vechime din personalul şcolii deţine responsabilitatea pentru legăturile dintre familie-şcoală şi comunitate
  Avem o politică eficientă de colaborare cu părinţii şi familiile
 Consiliul de Administraţie este în mod activ interesat de componenta participării
 Îmbunătăţirea participării constituie un punct pe agenda de lucru a întâlnirilor la care participă membrii personalului didactic
 Participarea constituie un subiect cu care noii membri ai personalului didactic trebuie să se familiarizeze
 Participarea părinţilor şi a comunităţii stă în centrul activităţilor
 Oferim posibilitatea părinţilor şi membrilor comunităţii de a beneficia de oportunităţi de învăţare
Exemplul 2: Şcoala noastră …
 Face ca toţi părinţii şi toate familiile să se simtă binevenite şi lucrează susţinut pentru a construi şi întreţine relaţii strânse şi dialoguri
productive
 Acţionează permanent pentru a încuraja implicarea tuturor părinţilor în activitatea de învăţare a copiilor lor, atât la şcoală, cât şi acasă
 Oferă o gamă largă de oportunităţi pentru părinţi şi membrii comunităţii de a-şi spune punctul de vedere, de a fi o parte activă a vieţii şcolii
 Manifestă sensibilitate şi acordă sprijin, indiferent de mediul de provenienţă, nevoile şi circumstanţele în care se găsesc elevii şi familiile
acestora
 Este parte integrantă şi membru entuziast al comunităţii în care este situatăÎ
 Işi revizuieşte activitatea împreună cu părinţii şi familiile, aceasta fiind o trăsătură importantă a activităţii sale curente şi un element major
în procesul de dezvoltare şcolară

Cum evaluăm nivelul actual de participare?

Elaborarea indicatorilor de eficacitate
Indicator:
 Şcoala este primitoare faţă de vizitatori şi nou-veniţi.
Probe cantitative:
 Numărul de vizite programate sau inopinate ale părinţilor.
 Vizite din partea membrilor comunităţii/comunităţii de afaceri care nu sunt părinţi.
 Prezenţa la diverse evenimente pentru părinţi.
Probe calitative:
 „Îndrăzneala” părinţilor de a face vizite/de a trece pe la şcoală.
 Natura limbajului în care se elaborează anunţurile şcolii şi posterele.
 Oportunităţi pentru oameni de a face sugestii şi de a explora posibilităţi de colaborare.
Metode/instrumente:
 Însemnări în cartea de onoare a şcolii.
 Cutii pentru sugestii.
 Chestionare „Primele impresii” pentru elevii nou-înscrişi.

Lista de control pentru o şcoală ce încurajează parteneriatul cu părinţii

 Practică o politică ce reglementează o relaţie cu părinţii bazată pe încredere şi colaborare.
 Consultă şi implică părinţii în luarea deciziilor majore ale şcolii.
 Publică materiale despre şcoală pentru uzul părinţilor.
 Îi informează pe părinţi despre:
 Ce se întâmplă în şcoală, realizând un buletin informativ lunar/semestrial;
 Progresul copiilor lor;
 Direcţii majore ale schimbării / reformei în educaţie.
 Stabileşte acorduri / înţelegeri / contracte scrise cu părinţii care stipulează responsabilităţi reciproce în educaţia copiilor.
 Realizează întâlniri cu părinţii în care îi încurajează să pună întrebări şi să-şi asume responsabilităţi în clasă / în şcoală.
 Organizează întâlniri cu grupuri mici de părinţi cu probleme, interese sau opţiuni comune.
 Oferă posibilitatea unor întâlniri individuale de 10-15 minute lunar pentru părinţii fiecărui copil.
 A amenajat un spaţiu unde părinţii se pot întâlni pentru diferite activităţi.
 A organizat un Centru de resurse pentru părinţi care oferă materiale informative specifice, cărţi, casete video, ambient pentru discuţii şi
întâlniri etc.
 Ajută părinţii cu sfaturi privind rolul lor în educaţie, comunicarea cu copilul, sprijin în pregătirea lecţiilor, recompense-sancţiuni etc.
 Implică părinţii în organizarea unor activităţi extraclasă: serbări, vizite, proiecte comunitare etc.
 Solicită sprijinul părinţilor în realizarea unor lucrări administrativ-gospodăreşti;
 Organizează întâlniri / seri comune părinţi-copii;
 Utilizează chestionare prin care caută să afle de la părinţi opinii în legătură cu modul în care funcţionează şcoala.
 A creat o bază de date cu privire la meseriile, talentele speciale şi preocupările deosebite ale părinţilor în vederea folosirii lor în activitatea
de sprijinire a şcolii;
 Educatorii abordează o atitudine deschisă şi reflexivă în relaţia cu familia;
 Organizează activităţi care să intereseze minoritatea etnică;
 Promovează principiul egalităţii şanselor în activităţile şcolii;
 Respectă drepturile tuturor copiilor, indiferent de statutul social al părinţilor, etnie, sex etc.
 Dă feed-back părinţilor prin mesaje scrise, telefon etc.
 Trimite scrisori de mulţumire / apreciere părinţilor care s-au remarcat în diferite acţiuni;
 Creează oportunităţi pentru întâlniri informale cu / între părinţi;
 Menţionează în rapoartele de activitate numele părinţilor care au sprijinit şcoala;
 Dau posibilitatea părinţilor să – şi exprime opiniile în revista / site-ul şcolii;
 A amenajat în holul şcolii un panou al părinţilor pe care sunt afişate regulile şcolii, buletinul informativ al şcolii, opiniile părinţilor;
 A amplasat în şcoală o cutie poştală pentru sugestii ale părinţilor;
 A afişat materiale informative despre şcoală / activităţi specifice în locurile de acces;
 Permite accesul părinţilor în bibliotecă şi în laboratorul de informatică;
  Organizează cursuri / programe interactive pentru părinţi pe diferite teme / comportamente adecvate, respectarea drepturilor copiilor,
educaţia pentru sănătate etc.
 Iniţiază şi derulează programe de ajutorare a familiilor aflate în dificultate;
 Organizează zile ale porţilor deschise pentru părinţi şi membri ai comunităţii – în astfel de zile părinţii asistă la lecţii, participă la diferite
activităţi ale şcolii etc.
 Toate cadrele didactice sunt convinse că implicarea familiei asigură progresul fiecărui copil al şcolii.
Cum ne putem dezvolta propriul program de participare?
Cum vrem să ne îmbunătăţim activitatea privind componenta de asigurare a participării comunităţii, folosind evaluarea şi analiza situaţiei în
care ne aflam acum.

Elaborarea propriei strategii de participare

Următorul pas este transformarea politicii de participare într-o strategie de participare. Luam fiecare articol al politicii de participare şi
specificam cum intenţionam să îl punem în practică.
Cu alte cuvinte:
 Ce acţiune va avea loc
 Cine este responsabil să verifice dacă aceasta are loc sau nu
 Cine va fi implicat în desfăşurarea acţiunii

Experienţa şi cercetările efectuate au arătat că un Plan anual de acţiune duce la cele mai bune programe de participare.
 Fisa de activitate

Cum evaluăm programul nostru de participare?

Titlul activită ţ
 De exemplu, dacă doriţi să fiţi mai primitori faţă de părinţi şi membrii comunităţii, puteţi înregistra numărul lunar de vizitatori şi puteţi
vedea dacă cifra se îmbunătăţeşte, odată cu aplicarea strategiei.
 Dacă doriţi să aveţi relaţii bune cu noii părinţii şi noile familii, administraţi-le un chestionar pentru a afla ce sentimente au faţă de şcoală.
  Dacă doriţi să ajutaţi elevii în perioada de tranziţie dintre ciclurile şcolare, urmăriţi atent evoluţia acestora şi a părinţilor lor, pentru a vedea
ce a mers bine şi ce nu.

 Dacă nu există îmbunătăţiri, e bine să vă revizuiţi strategia şi să vedeţi unde greşiţi.

 Dacă stabiliţi o ţintă şi o atingeţi prea repede, nu e cumva aceasta prea puţin ambiţioasă? – Se poate şi mai bine?

PARTENERIATUL COMUNITAR
Ce este parteneriatul?
Procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.

Ce înseamnă un partener bun

Un partener bun este acela care:
 doreste ca parteneriatul sa aiba succes
 cauta solutii castigatoare pentru ambele parti
 este deschis si clar in ceea ce priveste scopurile sale
 asculta cu atentie si ofera replici in cazul aparitiei altor puncte de vedere
 este pregatit sa aiba încredere
 este integru si actioneaza în consecinta
 isi duce eficient la bun sfarsit sarcinile si responsabilitatile
 ii respecta pe ceilalti si le respecta contributiile
 nu este pregatit sa „ascunda dificultatile sub covor „
 poate fi flexibil, dar isi mentine concentrarea, respectand directia principala
 intelege cum partenerii depind unii de ceilalti
 isi conduce colegii urmarind ideea sprijinirii colaborarii
Cum poate contribui comunitatea la curriculum-ul la decizia şcolii?
Cum putem folosi cel mai bine resursele comunităţii pentru a face curriculumul mai relevant şi mai interesant pentru elevi?

În multe ţări, şi în unele şcoli din România, comunitatea a fost folosită ca resursă care contribuie la dezvoltarea curriculumului.

În unele aspecte ale educaţiei din România, Guvernul a fost foarte activ în dezvoltarea unui proces educaţional nou care conectează educaţia din
şcoli cu viaţa elevilor aşa cum o trăiesc ei în comunităţile lor. Întregul curiculum al formării profesionale din România a fost reproiectat pentru a
aduce predarea pe aceeaşi linie cu necesităţile industriei şi afacerilor locale şi cu experienţa de viaţă a elevilor. Tot mai multe şcoli vor urma acest

ŞCO
model şi vor iniţia programme educaţioanale din ce în ce mai relevante pentru experienţele de viaţă ale elevilor. Un curriculum care caută să lege
educaţia de viaţa elevilor este o cale diferită de lucru, dar una la care cei mai mulţi profesori se pot adapta cu uşurinţă.

Dezvoltarea unui curriculum local bazat pe proiect

Iată aici o listă posibilă a caracteristicilor /activităţilor comunităţii – puteţi adapta aceasta la propria dumneavoastră zonă. Iar aici aveţi o listă cu
disciplinele şcolare – dacă sunt prea multe pentru numărul de grupe, atunci faceţi o selecţie.

Subiecte comunitare Materii şcolare

Femei  Geografie  Educaţie religioasă
Istorie locală  Istorie  Matematică
Vârstnici  Fizică  Educaţie fizică
Ocuparea forţei de muncă  Chimie  Muzică
Muzică locală  Engleză  Arte
Transport local
 Limbo străine  Limba şi literatura română
Educaţie
Sănătate  Educaţie tehnologică
Povestiri  Biologie
Cultură locală

Modalităţi în care pot fi abordate acele teme în activitatea comunităţii. Iată un exemplu:

ISTORIE LOCALĂ
Literatură română  Oraşul /satul/ regiunea în literatură
Engleză  Regiunea în literatura engleză
 Versiuni englezeşti ale literaturii turistice
 Publicaţi englezeşti care fac publicitate oraşului / regiunii pentru
dezvoltare economică / investiţii interne
 Aspecte ale istoriie locale de scris în engleză
Matematică  Desenaţi la scară o hartă / un plan al satului / împrejurimilor
 Numărul tipurilor de case, unităţilor locative şi distribuirea lor la
populaţie
Limba română  Povestirea istoriilor locale
 Scrieţi o istorie a satului / zonei
Chimie  Calitatea apei
 Poluarea
 Analiza solului
 Afaceri bazate pe procese chimice
 Procese industriale

PROGRAMA CURSULUI OPŢIONAL „DEZVOLTARE COMUNITARĂ”

Opţional la nivelul mai multor discipline

Propunător: Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară
În anul 2000 Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară a iniţiat un program intitulat Şcoala Comunitară Activă, program menit să
stimuleze gradul de implicare al şcolii în viaţa comunităţii în calitate de actor activ în promovarea civismului şi stimularea participării
responsabile a oamenilor la viaţa comunităţii locale.

Argumente pentru o şcoală comunitară

A. Rezultatele şcolare şi personale ale elevilor cresc dacă şcoala cooperează cu comunitatea:
• Oferirea de activităţi extracurriculare elevilor stimulează creşterea încrederii în sine;
• Copiii şi tinerii sunt motivaţi de modele de adulţi care apreciază învăţarea;
• Învăţarea eficientă este posibilă atunci când în procesul de învăţare al elevilor sunt atraşi şi familiile şi membrii
comunităţii;
B. Prin cooperarea cu ceilalţi actori sociali ai comunităţii, şcoala utilizează eficient şi la maxim resursele locale:
• Comunitatea locală aduce contribuţii importante în curricula şcolii;
• Parteneriatul cu instituţii şi grupuri locale facilitează comunicarea, schimbul de informaţii şi sprijin pentru rezolvarea
problemelor comunităţii;
C. Elevii de azi ai şcolii devin adulţi care pot contribui la dezvoltarea comunităţii, iar şcoala are un rol hotărâtor în educaţia unor
generaţii cu simţ civic.

Principii de bază

 Accentul pus pe formarea de atitudini civice. Atât curricula elaborată cât şi cluburile/cercurile de dezvoltare comunitară au ca
principal obiectiv formarea de atitudini civice puternice (gândire strategică, analiza critică constructivă, cultivarea sentimentului
responsabilităţii, ataşament faţă de comunitate etc.)
 Educaţia civică are ca principal scop întărirea comportamentelor civice. Or, cum civismul se manifestă în cea mai mare parte la
nivelul comunităţii locale, toate activităţile desfăşurate atât la nivel formal cât şi informal sunt orientate către construirea unei
legături puternice cu comunitatea locală.

O şcoală comunitară activă şi deschisă către comunitate presupune:

 O şcoală în care cadrele didactice înţeleg că educaţia nu se limitează la copii şi la programele şcolare de învăţământ ci şi la
programe educative în afara orelor, dar şi la programe destinate celorlalţi membri ai comunităţii;
 O şcoală care foloseşte resursele materiale şi umane de care dispune pentru a oferi programe şi servicii către toţi membrii
comunităţii dincolo de educaţia formală oferită elevilor de clasă;
 O şcoală care dezvoltă programe şi servicii destinate comunităţii răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate;
 O şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai comunităţii şi alte instituţii locale) pentru iniţierea de acţiuni de interes public sau
pentru programe de educaţie a membrilor comunităţii.
Disciplina optională „Dezvoltare comunitară” pune accent pe metode activ-participative de implicare a elevilor, multe acţiuni se
desfăşoara în afara şcolii - în comunitate - acţiuni cu impact comunitar (eg. acţiuni ecologice, care au atras atenţia autorităţilor locale
legat de amenajarea unui loc special depozitării gunoiului; colaborarea şcolii cu Primăria pentru organizarea unor sărbători locale
tradiţionale; rezolvarea unor mici probleme locale, amenajarea unor spaţii de joacă etc).

Disciplina opţională propusă la nivelul şcolii vine în întâmpinarea ofertei educaţionale pe care o şcoală poate să o facă; este o
disciplină care se poate adapta în funcţie de specificul local al fiecărei şcoli

Impactul cursului opţional « Dezvoltare comunitară »:

 a schimbat modul de gândire şi de percepţie al profesorilor care s-au implicat în program, legat de actul educaţional din interiorul
şi exteriorul şcolii. Alături de profesorii implicaţi efectiv au venit şi alţi colegi din şcoală, încep schimbările de mentalitate;
 s-a creat conştiinţa faptului că şcoala este a comunităţii şi că este pusă în slujba ei - o instituţie adaptată nevoilor şi cerinţelor
comunităţii;
 calitatea relaţiilor dintre cei implicaţi în actul educaţional s-a îmbunătăţit atât la nivel intern (în interiorul şcolii) şi extern (în afara
şcolii - mai ales relaţia şcoală-părinţi (comunitate), şcoală-instituţii publice;
 Copiii au curajul de a lua atitudine faţă de unele aspecte din şcoală şi comunitate;
 Copiii au conştiinţa că trebuie să facă ceva pentru satul în care trăiesc şi învaţă, au devenit mândri că trăiesc acolo şi că pot face
ceva pentru locul, şcoala unde învaţă;
 Copiii au căpătat încredere în ei, au devenit importanţi în şcoală şi în comunitate – lucru posibil ca urmare a organizării unor
activităţi unde au fost văzuţi de membrii comunităţii, li s-au dat responsabilităţi pe care le-au îndeplinit foarte conştiincios şi bine,
au participat la conferinţe de presă, au dat interviuri la posturile de radio şi TV locale – au devenit cunoscuţi, au reprezentat
comunităţile;
 S-a conturat ideea şi dorinţa pentru unii copii de a fi lideri;
 Copiii au devenit modele pentru adulţii din comunitate: sunt mult mai organizaţi şi responsabili în ceea ce fac, pot să se analizeze,
să se evalueze, chiar monitorizează activităţile ce se desfăşoara în şcoală;

Rezultate:

 Elevilor le pasă de viaţa comunităţii. Acest program a construit o identitate comunitară puternică, bazată în primul rând pe
cunoaşterea istoriei şi culturii locale şi asigură o continuitate între bătrâni şi copii.
 Întărirea spiritului comunitar care este primul pas în dezvoltarea unei comunităţi.
 Elevii se simt responsabili pentru îmbunătăţirea vieţii în comunitate; elevii sunt motivaţi pentru a depăşi paternalismul şi
pasivitatea proprii unor comunităţi conservatoare. S-a format o cultură dinamică bazată pe inovare şi căutarea permanentă de
soluţii;
 Elevii se simt capabili pentru derularea de mici acţiuni comunitare; ei au devenit conştienţi de faptul că pentru marea
majoritate a problemelor cu care se confruntă o comunitate există soluţii locale, realizabile de către membrii comunităţii fără nici o
intervenţie din afară. Mai mult decât atât, aceştia pot iniţia colaborări şi atrage intervenţii externe.
CURRICULUMUL CURSULUI « DEZVOLTARE CURRICULARA »

ARGUMENT
Curriculum opţional Dezvoltare comunitară este propus de Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară (A.R.D.C.) ca opţional la
nivelul mai multor arii curriculare.
Dezvoltarea unei democraţii stabile depinde de cultura politică a cetăţenilor. O cultură civică implică internalizarea sistemului politic
în cunoătinţele, sentimentele şi judecăţile cetăţenilor. Actuala situaţie critică a economiei româneşti şi sărăcia generalizată ce îi
afectează pe români sunt cauzate de lipsa participării civice şi de capitalul social scăzut. Cea mai eficientă cale de a-l reconstrui este
educarea tinerei generaţii din şcoli, în spiritual valorilor specifice unui capital social dezvoltat (încrederea socială,
reciprocitatea generalizată, asociabilitatea spontană, solidaritatea organică, participarea civică).
Privite din perspective continuării reformei în învăţământul românesc, activităţile de dezvoltare comunitară pot contribui la o
dezvoltare armonioasă, socială, economică şi ecologică a comunităţilor, acestea fiind capabile să-şi identifice, analizeze şi rezolve
problemele cu care se confruntă, devenind astfel parteneri activi şi puternici ai activităţii educative la nivel local.
Considerăm că implicarea cadrelor didactice în actul facilitării comunitare este un proces care va duce la mobilizarea resurselor
existente latent în orice comunitate. Prin acţiunile specifice din şcoală şi din afara ei, cadrele didactice împreuna cu elevii pot oferi
exemple şi modele care vor transforma o comunitate pasivă într-una organizată, activă, cu conştiinţă civică, cu putere de influenţă în
societate

OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţilor de receptare/identificare şi de investigare a problemelor comunităţii.
2. Implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin participarea la activităţile acesteia.
3. Însuşirea de către elevi a unui set de valori civice ce stau la baza unui capital social dezvoltat.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor de receptare/identificare şi de investigare a problemelor comunităţii.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului de studiu elevulPe parcursul anului de studiu se

va fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
1.1 să identifice dirijat/nedirijat - exerciţii de observare, de analiză,
problemele din comunitate; interpretare, completarea unor fişe de
observaţii şi însemnări sumare;
1.2. să investigheze problemele din - folosirea unor monografii, hărţi, interviuri,
comunitate: tabele, observaţii directe în teren;
1.3. să exploreze posibilităţi de - vizite la unităţi economice, consultarea unor
remediere/soluţionare a problemelor ghiduri, colecţii mass-media, organizarea şi
comunităţii; participarea la întâlniri publice;

2. Implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin participarea la activităţile acesteia.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului de studiu elevul Pe parcursul anului de studiu se

va fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
2.1. să-şi exprime opinii personale în - dialoguri elev-elev, elev-profesor, elevi-
aprecierea unor situaţii cu conţinut autorităţi locale, oameni de afaceri etc.;
civic din comunitate; - întâlniri publice în şcoală şi în afara ei;
- elaborarea de pliante, foi volante, reviste
şcolare sau ale comunităţii, afişe, postere;
- susţinerea unor dialoguri provocate
reale/imaginare cu factori de răspundere din
comunitate (joc de rol, studii de caz);
2.2. să manifeste iniţiative în relaţiile - redactarea unor scrisori;
interpersonale şi în grupuri de lucru; - elaborarea unui proiect;
- realizarea unor socio-drame, jocuri de rol;
organizarea unor întâlniri publice;
- susţinerea unor concursuri;
2.3. să contribuie la dezvoltarea - elaborarea unor planuri, miniproiecte;
comunităţii prin propunerea unor - activităţi practice de întreţinere a unor locuri
strategii care vor duce la rezolvarea de agrement, pajişti , rezervaţii naturale etc.;
unei probleme comunitare;
2.4. să capete deprinderi de evaluare - însemnări sumare, raport de activitate,
corectă a soluţionării unei probleme comentarea situaţiei din teren, elaborarea unor
comunitare; socio-drame;
- realizarea de pliante, reviste, afişe;
- redactarea unor poveşti de succes din
comunitate
 3. Însuşirea de către elevi a unui set de valori civice ce stau la baza unui capital social dezvoltat

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului de studiu elevul Pe parcursul anului de studiu se

va fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
3.1. să demonstreze un - întâlniri cu veterani de război;
comportament civic în spirit comunitar - ajutor oferit celor cu probleme sociale;
(iniţiativă, încredere socială, - culegerea unor texte de la bătrânii satului;
reciprocitate generalizată, - organizarea unor acţiuni la care să participe
asociabilitate spontană, solidaritate şcoala, biserica, poliţia, dispensarul, consiliul
organică, participare civică); local, unităţile economice, comunitatea,
comitetul de părinţi al şcolii etc.;
- rezolvarea unui caz social din şcoală (ajutor
oferit unui coleg)
3.2. să demonstreze motivaţia şi - organizarea si participarea la intalniri publice
dorinţa de a participa la acţiuni menite in scoala si in afara ei (ex. Consiliul Local);
să dezvolte durabil o comunitate; - implicarea in actiuni de valorificare a
traditiilor si obiceiurilor locale;
- plantarea si intretinerea spatiilor verzi;
3.3. să manifeste interes şi grijă faţă - vizite la obiective economice din comunitate;
de comunitatea în care trăieşte; - înregistrarea unor date referitoare la agenţii
poluanţi locali;
- activităţi de sensibilizare a locuitorilor pentru
păstrarea unui mediu nepoluat;
- organizarea de activităţi la care să participe
întreaga comunitate pentru întreţinerea
obiectivelor de interes comunitar;
-construirea de mesaje; apel, anunţ etc.;

Lista de conţinuturi

Comunităţi umane
I.1. Comunitatea umană (definiţie, istoric, tipuri)
I.2. Comunitatea locală - cunoaşterea vecinătăţii
I.3. Satul – cadrul de existenţă a comunităţii rurale
Puterea publică
II.1. Puterea publică, puterea locală
II.2. Votul şi votarea
II.3. Administraţia locală
- primarul
- consiliul local
Capitalul socialal
III.1. Ce este capitalul social?
III.2. Evaluarea capitalului social
III.3. Creşterea capitalului social
Dezvoltarea locală
IV.1. Creşterea economică şi dezvoltarea umană
IV.2. Dezvoltarea durabilă
IV.3. Dezvoltarea comunitară
Comunicarea
V.1.Stiluri personale de comunicare şi blocaje
V.2. Organizarea întâlnirilor publice
V.3. Interviul şi abordarea pozitivă
Planificarea şi evaluarea activităţilor
VI.1. Probleme şi interese strategice
VI.2. Elemente de planificare strategică
VI.3. Evaluarea activităţilor
Rezolvarea conflictelor

VII.1.Conflictele
- cauze
- tipuri
VII.2. Principii de abordare a conflictelor
VII.3. Paşi şi etape în rezolvarea unui conflict

VII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor

METODELE SPECIFICE
Având în vedere caracterul civic-aplicativ al acestei discipline, accentul în predarea conţinuturilor va cădea pe metodele activ-

participative, respectiv pe activităţile din afar şcolii:

 întâlniri cu bătranii satului pentru cunoaşterea istoricului comunităţii

 Vizite în sat pentru întocmirea fişelor de observaţie a vecinătăţilor
 Culegerea de date despre sat de la instituţiile locale
 Alegerea consiliului clasei
 Vizita la Consiliul Local
 Acordarea unui premiu pentru cea mai bună idee de creştere a capitalului social local de către un juriu format din reprezentanţi ai
comunităţii
 Culegerea de poveşti de succes din comunitate
 Reprezentarea mediului comunicaţional individual
 Întreprinderea unor acţiuni care să se constituie în mesaje pozitive către comunitate
 Observarea şi analizarea unei şedinţe publice (cu părinţii)
 Realizarea de interviuri în comunitate
 Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei probleme/nevoi locale) de către un juriu format din oficialităţi
locale
 Cercetarea evoluţiei unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasă.
 Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasă/şcoală.

5. Bibliografie:
1) Acland, Andrew Floyer, Perfect Skills and Abilities (Bucureşti: Editura Naţional, 1998).
2) Almond, Gabriel & Verba, Sidney, The Civic Culture. Political Attitudes and Democracy in Five Nations (Bucureşti, Editura DU
Style, 1996)
3) Boudon, Raymond, Effets pervers et ordre social, (Bucureşti: Eurosong&Book, 1998).
4) Boudon, Raymond (coord.), Traite de sociologie (Bucureşti: Humanitas, 1997).
5) Constantinescu, Virgiliu & staff, Sociologie: manual pentru clasa a X-a (Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1991)
6) Fukuyama, Francis, Trust: The social virtues and the creation of prosperity (New York: Free Press, 1996).
7) Goldin, Claudia& Katz, F.Lawrence, Human Capital and Social Capital: the Rise of Secondary Schooling in America, 1910 to 1940
(Cambridge: National Bureau of Economic Research, Working Paper 6439, March 1998)
8) Lallement, Michel, Histoire des idees sociologiques, de Parsons aux Contemporains (Bucureşti: Antet, 1998).
9) Lelord, Francois & Andre, Cristophe, Comment comporterons avec les personalites difficiles, (Bucureşti: Editura 3, 1999).
10) Putnam, Robert, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy
11) Putnam, Robert D: The Prosperous Community: Social Capital and Public Life", The American Prospect no. 13 (Spring, 1993).
12) Social Capital Initiative Working Paper No. 1, The Initiative on Defining, Monitoring and Measuring Social Capital (The World
Bank, April 1998).
13) Stanton, Nicki, Communication (Bucureşti: Ştiinţă & Tehnică, 1995)
14) Vanoye, Francis, Travailler en groupe (Paris: Hatier, 1976).
15) The World Bank Staff, The World Development Report 1996 (Oxford University Press, 1996)

Cum cooperăm cu alte instituţii pentru a garanta cele mai bune rezultate pentru elevii noştri?

Colaborarea cu instituţii/ONG-uri – rolul şcolii

Gama instituţiilor care pot fi implicate în şcoli este foarte largă; aproape toate aspectele vieţii şcolare şi educaţiei şi bunăstării copilului vor
beneficia de abordarea multi-instituţională care reuneşte o varietate de aptitudini, idei şi resurse, într-un mod coordonat şi unificat. Este mai mult
decât probabil că iniţiativa de a lucra într-un asemenea mod va trebui să vină de la şcoală, deoarece dintre toate instituţiile, şcoala lucrează cel mai
intens şi mai mult cu copiii. Nevoile şcolii şi nevoile copiilor nu sunt doar nevoi legitime, dar colaborarea cu şcoala va satisface şi obiectivele
organizaţiilor şi instituţiilor co-acţionare. De exemplu: implicarea firmelor private în şcoli va asista sectorul privat să dezvolte o forţă de muncă
locală calificată, care astfel au beneficii semnificative de pe urma colaborării cu şcoala.
Colaborarea cu alte instituţii nu este întotdeauna uşoară – unii răspund pozitiv, alţii nu. Este parte a rolului şcolii să ajungă la comunitate,
să încurajeze şi să convingă organizaţiile să se implice; uneori, oamenii vor rezista din cauza a ceea ce văd ca graniţe profesionale. Acest lucru nu
se întâmplă în ţările în care această abordare concertată este percepută ca cea mai bună practică profesională mai degrabă decât ca o intruziune în
experienţa unor categorii profesionale. Aici inspectoratul şcolar judeţean va trebui să acţioneze la nivelul directorilor acestor instituţii pentru a
îndepărta acest tip de rezistenţă.

Cine poate fi implicat? Cum pot fi implicaţi?

Fiecare şcoală va avea propriile sale priorităţi, dar iată câteva idei.

Activitate Instituţii, organizaţii care pot fi

implicate
‘Conferinţele de caz’ obişnuite care să asiste Servicii sociale
copiii vulnerabili (copii care arată stare de stres Protecţia copilului
sau care au probleme de comportament în şcoală Poliţia
ca rezultat al problemelor din afara şcolii), într-o Biserica
manieră coordonată pentru a garanta că elevul Părintele
primeşte îngrijire profesională la cel mai înalt Mediatorul şcolar
standard.
Desfăşurarea unui program de activităţi Cluburile şi asociaţiile sportive
extracurriculare pentru elevi pentru a le lărgi aria ONG-urile
de cunoaştere, abilităţile şi aptitudinile. Grupurile comunitare
Convenţii şi sfaturi pentru carieră care să asiste Afacerile private
elevii să-şi aleagă o carieră potrivită într-o CJAPP / AJOFM
manieră informată. Şedinţe regulate în clasă în
care oamenii de afaceri vin să discute despre
ramura economică în care sunt implicaţi şi
tipurile de lucrări şi ocupaţii care există în
ramura respectivă.
Program de formare continuă pentru cadrele CCD
didactice pentru a analiza şi rezolva problemele ONG-uri
cu care se confruntă şcoala. Orice organizaţie care acţionează
în domeniul specific subiectului
cursului de formare
Livrarea curriculumului naţional prin implicarea Agenţii publice
instituţiilor în predarea lecţiilor legate de Afaceri private
obiectul de activitate al acestora (de exemplu, ONG-uri
agenţie de turism sau department de planning
într-o lecţie de geografie sau un reprezentant al
unei ramuri industriale într-o lecţie de chimie sau
un expert universitar într-o lecţie de istorie pe
subiecte specfice)
Abordarea locală a curriculumului naţional. De ONG-uri
exemplu, ca parte a curriculumului de geografie, Grupuri comunitare
elevii pot afla structura şi istoria populaţiei locale Afaceri private
ocupate dacă şcoala invită reprezentanţi ai Autoritatea locală
industriei locale şi a afacerilor, universitatea
locală şi / sau şcoala de ucenici şi reprezentanţi
ai autorităţilor locale (departamentele de
planificare şi dezvoltare).

Structura unui proiect de parteneriat-portofoliu

 Denumire
 Tipul proiectului
 Initiatori
 Mesaj
 Aplicantul
  Argument-justificarea proiectului de parteneriat
 Scop
 Obiective
 Durata
 Grup ţintă
 Beneficiari
 Parteneri
 Resurse umane, materiale, temporale
 Rezultate aşteptate
 Produse
 Evaluare
 Plan de activitaţi
 Buget
Protocol de parteneriat

Tema

Realizati un proiect educativ de parteneriat, respectand structura de mai sus. Daca

parteneriatul s-a desfasurat sau este in derulare, puteti prezenta si dovezi ale
desfasurarii activitatilor.