BĂRBATUL DEALULUI

,, Tata mare al meu a luptat în războiul mondial, Nicule, împotriva rusilor, în frig și suferință,
nestiind cu cine se bate alături, ba nici limba nemțiilor sau cea ungurească, dar ți-o spun eu drept,
om mai curajos ca el nu am mai auzit niciodată, poate la tine în desenele ălea japoneze... ” asta
mi-a spus prima dată maică mea când am întrebat-o despre eroul familiei noastre.

În eseul de față, o să vă dezvăluiesc rolul familiei mele în Cel de al Doilea Război Mondial,
inclusiv eroul nostru care este menționat de fiecare dată când se pune vorba trectului neamului,
aceste momente de vorbire când suntem toți fiind totuși rare din cauza despărțirii sociale și
împrăștiării cu motive econmice în alte părți ale lumii. Dar acest lucru nu împiedică
comemorarea omului care ne uneste pe toți, Dumitru Ciocârlan.

Familia mea se împarte în două ramuri/trei ramuri (cea de a treia ramură neefind atât de
importantă pentru conflictul războiului), primele două fiind din partea mamei mele, neamul
Armăsescu și neamul Ciocârlan, iar cea secundară, a tatălui, adică neamul Gherghina. Primele
datări ale familiei noastre sunt încă din secolul al XIX-lea, mai exact anul 1893, printr-un act de
cumpărare a unei mori din Tomșani, făcându-și apariția neamul Armăsescu în regiune, numindu-
se un anumit ,, Armăsescu Vasile,, , persoană de care nu am putut să obțin mai multe informații,
în afară că el avea o crescătorie de porci care cel mai probabil i-a adus posibilitatea financiară de
a face invenstiție în această moară de vânt.

Armăsestii au crescut prin profitul investițiilor lor, precum înreținerea unui mini han, a cărui
nume rămâne controversat, maică mea și taică meo zicând că se numea ,, La Domnești” dar alte
cunostințe de familie, adică persoane foarte în vârstă din zona Tomșaniului, ziceau că se numea ,,
Pufoaica Agățată ”, oricum cum s-o fi numit, lumea venea pentru țuica și vișinata făcută din
propiile livezi ale neamului, de aici putând să ne dăm seama că familia Armăsescu a avut intuiție
prin folosirea zonei geografie de deal jos a zonei Tomșanului, specific pomiculturii.
Acest ,,business” împreună și cu joagărul pe apă, au obținut și o putere politică în regiune,
devenind primari a comunei Tomșani.

Să vedem și ce se întâmpla în contextul politic a întregii Românii (aflând anii prin cunoasterea
anului nașterii bunicului Armăescu Vintilă, 1927), că totuși pare tot roz și fericit