Cantecul de Leagan (Folclor)

https://biblioteca-digitala.
ro
GHIZELA SULIŢEANU
CÎNTECUL DE LEAGĂN
https://biblioteca-digitala.ro
INSTITUTE OF ETHNOLOGICAL ANO DIALECTOLOGICAL
RESEARCH
NATIONAL COLLECTION OF FOLKLORE
GHIZELA SULIŢEANU
THE LULLABY
\ \ (
' \ ~\~
( ' )
\._,
I~ \_;l;
\r\
\
I
ll
\
ROMANIAN MUSICAL PUBLISHING HOUSE

BUCHAREST, 1986
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ETNOLOGICE ŞI DIALECTOLOGICE
COLECŢIA NAŢIONALĂ DE FOLCLOR
GHIZELA SUL IŢEANU
CÎNTECUL
DE
LEAGĂN
EDITURA MUZICALĂ
··~·
Bucureşti, 1986 '•
COLECŢIA N Af1IONALĂ DE FOLCLOR s-a realizat pe bază
de contracte de cercetare §tiinţifică încheiate de INSTITUTUL
DE CERCETĂRI ETNOLOGICE SI DIALECTOLOGICE cu
COJ.tSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI ' SOQIALISTE. §"'
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROM.ANIA
PRIVIRE GENERALĂ SI LOCDL OCUPAT
'
DE CÎNTECELE DE LEAGĂN ÎN GRUPA FOLCLORDLDI
„PENTRU COPII".
„II creşteam cu picplu şi cu •clnleclh".

(mg. 4338 I. d.) Elena Stoian, 67 ani, jud. Brăila.
Printre realizările ultimelor lrei decenii ale etnomuzicologiei româ-

neşti, putem socoti şi conturarea ştiinţijkă a unor categorii folclorice
cu funcţionalităţi diferi.te, ţinînd de primii ani ai vieţii copilului. Avem
de a Jace cu 1tn folclor anume creat şi practicat pentru copil. Prin
prezenta lucrare 1 se poate afirma că este pentru prima dată în litera'-
tum i1<ternaţ.ională dP specialitate, cinel această grupă, pe care am de-
numit-o ca rep1czentînd folclorul „pentru copii·', a fost urmărită in
întregul său de manifestt:ire : funcţio1ială, muzicală şi poetică, drept o
entitate precis conturată a culturii populare. Cu acest prilej s-a evi-
denţiat prezenţa îmHi limbaj fc•lcloric muzical-poetic deosebit şi care
- folosind anume mijloace caracteristice de co~unicare - necesita un
studiu r.peciul.
Astfel, alături de celelalte ..::alegorii folclorice cunoscute ca repre-
zentînd manifestări ale diferitelor limbaje, ţinînd de folclorul tinPrilor
şi mati~•ilc:r, fie de acela al copiilor, a fost pusă în evidenţă şi o a
treia mare grupă 2, cuprinzind manifestări afective, adresate copil11/ai
de către acei ce-l au în grijă pînă în jurul virstei de trei-patru ani.
In cuprinsul fo~clorului rur.Lănesc întreagă această grupă ne-a
apărut deţinătoare a două categorii perfect distincte după funcţia
ca
principală pe care o îndeplinesc :
I) categoria cir,tecelor de lca~;,h1 cu roluJl de adormire a copi-
lului şi
II) categoria cîntecelor pe ca;:e le-am denumit „de jucat", avînd
rolul d0 înviorare a c0pilului. categor,ie cuprinzînd la rîndul ei
cîteva subcategorii, delimitate după diferitele funcţii deriiva1:e educativ-
a.rtistice îndeplinite atunci cînd copilul este treaz.
t. Prezentul studiu foloseşte şi o lucrare anterioară terminată conform ?la-

nului Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice în anul 1974. Intre timp
aceasta a fost completată pe intervalul de timp 1974-1982 atît cu noi culegeri ş~
transcrieri muzical-poetrce, cit şi cu tipologia literară şi alte diferite probleme ş1
operaţii necesare pregătirii pentru tipar.
2. Şi care nu figura nici printre categoriile folclorice enumărate în articolu_!
Corpus-ul folclorului românesc, de Mihai lPop, în R.E.F. tom 14, nr. :1, Bucureşti.
1969.
Studierea acestui material prea puţin cunoscut pînă de curînd 3,
ne-a putut cojeri, odatii, cu evidenţierea existenţei unei părţi într-ade-
văr mai reduse, dar nu mai puţi1~ însemnate din folclorul românesc,
şi posibilitatea de a dezvălui importanţa pe care acest repertoriu „pen-
tru cop.;i" o are în procesul de formare a percepţiei copilului, ca şi în
educaţia sa.
Pe această cale, s-au putut releva pe de o parte, acele elemente
morfologi.ce muzical-poetice de natură primară formate şi persistente
pînă în zilele noastre, în primele etape ale dezvoltării copilului, iar pe
de altă i;arte, valoarea deosebită pe care funcţionalitatea acestei grupe
. folclorice o reprezintă pentru evidenţierea existenţei acelei părţi a
fonduiui spiritual tradiţional româr;,esc. aflat pe primele trepte ale evo-
luţiei ontogenetice. Prin aceasta, ul'it categoria folclorică a cîntecelor
de leagăn, cit şi aceea a ciatecelor de jucat cu copilul mic, ne apar
e:rprimnte în limba3e foarte îndeaproape înrudite cu marea grupă a
f olcloru,i11i, deţinută de a~tădală de către copii 4 . Avem de a face cu
un proces de continuitate în dezvoltarea ontogenetică, prin care, odată
în plus, se poate atesta procesul de formare psihosomatică a copilului..
De asemeni, s-a putut obsen:a - prin compararea cu folclorul
altor ropoare - , nu doar rolul principal socio-psihologic al acestor
categorii .folclorice, dar şi o seamă de particularităti structurale dintre
care, dacă unele pot fi atribuite unui fond universal-uman, altele apar
ca spec:f ice patrirncniului cultural al poporului român. De altfel, pre-
tutindeni, şi în special la popoarele cu o puternică viaţă tradiţională,
cel~ âo11u categorii ale folclorului pentru copii prezintă o mare bogăţie
de date ce pot fi raportate tot atît de bine, prin funcţionalitate şi dife-
rite elemente ale structurii morfolo9ice, la folclorul întregii lumi, ca
şi al f iecăruz popor în parte. Categoriile folclorului pentru copii ne
apar fundamentate pe manifestări de natură psiho-fiziologică faţă de
care calitatea lor, de comunicare printr-un limbaj muzical-poetic spe-
ci_f ic. ne apare strîns corelată. A.flate în cuprinsul folclorului unei co-
lectivităţi, aceste categorii sint supuse acelora~i legi determinante, cnre
guvernează existenţa folclorului respectiv.
Cn toate acestea, dacă interpretarea materialului avut în studiu
ne-a putut releva într-adevăr multitudinea de aspecte comune pe care
existenţa Jolclorulai „pentru copii" le prezintă în cadrul întregului fol-
clor româr..csc, atlt funcţionaliiatea net diferenţiată a celor două cate-
gorii joldorice, în discuţie, cit şz structur:.i lor muzical-poetică, impun
o t rutare separată.
La rindul ei, natu.ra cîn'teceior de leagăn, diferită de a cea a „cîn-
tecelor de jicat" (fiecare în pa1·te reprezentînd o categorie folclorică
precis delimitată) a necesitat d.i.ferenţierea, cu toate că de foarte multe
3. Se poate afirma chiar că cea de a doua categon;e, aceea „de jucat" cu

copilul mic nu a fost deloc studiată ca atare, ci - dat fiind prezenţa ei de firească
continuitate în categoria reprezentînd folclorul practi.cat de către copii, pria pre·
luarPa, în primii trei-patru ani de viaţă, de ~a c~~ maturi -, materfalul respectiv
era încadrat de fiecare dată în categoria folclorului copiilor.
"· lncepind cu cei aflaţi în grupa de virstă imedtat urmă~oare primilor 2-3
ani de viaţă.
6
ori unele eiemente morfologice comune sau chiar însăşi operaţia de
culegere ne indicau o îmbinare nietodologică perfectă între preocu-
parea de adormire şi cea de jucat cu copilul mic.
Avem de a face cu două cateyorii folclorice pornite dintr-un ace-
laşi ~imţcimînt de dragoste şi gri}a faţă de copil, iar folosirea proce-
deel•jr nmd limbaj comun - dar adi:-cvai funcţionalităţilor respective - ,
îşi are aci rădăcinile, într-unul dintre cele mai profunde si general-
'1.Piane sentimente. Această asociere pare a evidenţia şi mai mult pre-
zenţa unui proces de continuilute şi de întrepătrundere între limba.iul
cîntecelor de leagăn şi acela al dntecr::lor de jucat, cea de a doua cate-
gorie f'iind practicată la numui, c:îleva luni după apariţia primei, înto-
vci.răşind-o un timp şi apoi depăşind-o ca durată cu aproximativ dni-
trei ani, pînă ce copilul a ajuns să-şi însuşească limbajul cu care a fost
treptat familkrizat, astfel incit sii-.~i poată începe realizarea unui reper-
toriu folclor!<' propriu.
Ca: <:goria cîntecelor de leagân, ce constituie obiectul lucrării ele
faţă cJeţ,ine însă o mai mare varietate tipologică muzicală şi implicit
modalităţi de exprimare mai evoluate decît categoria cîntecelor de joacii.
Faţă de cîntecele de leagăn înbă, aceste cîntece de jucat, reprezintă la
rindul lor o se!'mct de snbcategorii folclorice aparţinînd diferitelor
jocuri cu copilul mic. .;
Pe de altă parte, categoria cîniect:lor de joacă şi în care copilul
are o pa1ticipare activă, se deosebeşte de categoria cîntecului de lea-
găn pr!n însăşi funcţionalitatea de adormire a copilului, ce implică
„
firesc o atitudine pasivă din partea acestuia. Această situatie permi,te

cîntecnlui de leogiin o exprim.are în forme variate şi mult îmbogăţite,
prin totala libertate de gindire a celui ce leagănă copilul. Onomatoper>
şi formule muzical.-poetice tradi.ţior..ale se îmbină armonios în cuprinsul
cîntecului de leagăn cu imagini privind aspecte din viaţa copilului, iar
deseori uri. accent deosebit este piis de către cîntăreţ pe particularizarea
expresiei la starea sa psihica. Avem de a face czt una dintre cPle mei
interesante eatfgorii folclorice, a cure~ origine o putem situa la începu-
turile om.enirii.
In volmrrnl de faţă - axat doar pe cunoaşterea cîntecului de lea-
găn G - prezentarea materialului folcloric deţine un caracter mo'l'!.ogm-
fic, înţeiegîr~du.-se prin aceasta, în primul rînd, nu o selecţie cu valoare
de antologie. ci o înmănunchere µe cit posibil a tuturor tipurilor şi
variantelor găsite în folcltJrul muzical rnmânesc pînă în anul 1982
De asemenea, în studiul însoţitor s-a· căutat a se evidenţia, o dată
ev. principalele procese ale e:x:istenţei cintecului de leagăn, şi rezultatul
unot prime încercări de clasificare t{pologică a muzicii şi tex~elor, ca-
s. Urrnind difer.itele etape de virslă, de ha jocul de gîdilat ~i pa\p;1rc a cop;~

lului, jocul de săltare în braţe sau pe picioarele celui ce se joacă cu el, a copiilor
încă sugari, pînă fa jocurile cu faţa ori miinile copilului, s.au jocurile cu tendinţă
de dialog cu acesta.
6 . Categoria cîntecelor de joacă formează obiectul unui volum aparte. G ..c..;u.
liţeanu, Merge miţa pe perete, aflat în curs de definitivare.
pabilă a contribui la caracterizm·ea e::i::haustivă a acestei categorii
folclorice.
Studiul a fost împărţit pe şase capitole, fiecare în parte cu.prin-
zînd cite 'i.ln grup de probleme axate pe cite o problematică structurală
a lucrării. De fiecare dată s-a acordat un loc important şi prezentării
metodologiei folosite, atît în operaţia de culegere, cît şi în cea de stu-
diere. Aceasta s-a dovedit şi deosebit de utilă pentru aflarea caracte-
risticilor ci:ntecului de leagăn în întregul său privind deopotrivă func-
ţionalitatea, cîi şi structura morfologică poetico-muzicală.
Un accent deosc:.bit a fost pus asupra metodei experimentale folo-
site, cu foarte bune reznlta!e, atît în operaţia de culegere, cît şi în cea
de studiere. De asemenea relevăm, caracterul novator al înregistrărilor
in funcţionalitate, ce incepînd din anul 1961 7 au deschis pentru prima
dată dirumul unei cunoaşteri juste a modalităţilor de existenţă a cînte-
cului de lwgc'i.n.
Astfel, primul capitol are în vedere necesitatea delimitării no-
ţiunii cîntecului de leagăn pe baza funcţionalităţii îndeplinite şi a ma-
teriaiului avut în studiu cu aJutorul unei metodologii adecvate.
Funcţiunalitatea cîntccelor de leagăn ne dovedeşte o origine socio-
psihof i:::iolugică, ~.ituată probabil la nivelul primelor începuturi ale pro-
cesului de conştientizare umană, cu reminiscenţe mentinute pînă în zi-
lele noastre, inclu~iv prin valoarea deţinută de tradiţie în mentalitatea
practicantu.lui popular.
Pe l:,czc1 materialului avut in studiu şi a metodologiei aplicate,
am propus o definiţie a cîntecuhti de leagin, ţinînd seamă de faptul
ca m realitate există dow'i mari clase tipologice muzicale di.stincte :
clasa tipologică avînd melodica originară a cîntecului de leagăn, şi
clasa tipologică cu o melodică provenită din alte categori folclorice
Paralel c:E studierea muzicii însa, s-a luat în consideraţie şi specifici-
tatea textelor poetice respective.
Cel de al doilea capito1 cuprinde Analiza si p::i.rticula:itătile struc-
turii textului cîntecului de leagăn. Astfel în relaţia dintre funcţionali
tatea. de adnrmire şi mijloacele folosit~, găsim o seamă de procedee ale
structurii poetice prin care îşi găsesc exprimarea atît impulsurile kine-
stezice psihofiziologice ale legănatului, cit şi un conţinut literar spe-
cific. At~t versificaţia, cît şi prezenţa prozei ne apar în strînsă depen-
denţă în primul rînd de o exprirnare afectivă, fundamentată pe o ţesă
tură metrico-ritmică-muzicalizată specifică. Pe acest fond se pot axa
o multitudine de imagini artistice izvorîte din viaţa de fiecare zi şi
impulsionatf" de starea psihică şi gîndurile cîntăreţului.
Un al treilea capitol prezii1,tă Criteriile şi poffibilitatea de a se
înc..'€rca cielimitarea urlui sistem de clasificare tipologică a textelor.
Această probkmă este tratată pentru prima dată referitor la categoria
folclorică a cîntecelcr de leagăn. Ea s-a dovedit deosebit de dificilă
pe mlis~e& ce aci limbajul verbal se manifestă prin exprimări foarte
1. Cu prilejuJ. culegerii din VI/1961, în comuna Hunia, j_ Dolj, culeg. G. Su·

liţPanu.
8
diferite, de la cele de factură primară al onomatopeelor şi formulelor
de adormire, la imagini poetice simple, dar foarte concentrate, şi pînă
la tangenţa cu poetica mai evoluată aflată în alte categorii folclorice,
ca de pilda doina şi cintecul de fiecare zi.
In cel de al patrulea capitol se expun rezultatele privind Analiza
morfologică a structurii specifice muzicii. Analiza manifestării muzicale
ne evidenţiază - chiar mai puternic decît în manifestarea verbală
poetică, - , existenţa unui determinant psihofiziologic de natură. a.f ec-
tivă ce îşi a'ie rec.lizarea printr-un proces iniţial de muzicalizare a lim-
bajului verbal. Diferitele eleml:'Htc unele străvechi, iar altele mai noi,
reprezentînd anume sisteme ujlate in ~tructura morfologică a cîntecu-
lui de leagăn, îşi relevă apartenenţa la acest proces.
ln capitolul cinr:i se au în vedere cîntecele de leagăn cu melodii
provenite din afa1a repertoriului originar, precum şi criteriile de clasi-
ficare ale acestora. 1ntre grupa tipoloyică a cîntecelor de leagăn „ţ.iro
priu-zise" şi grupa tipologică a celor cu melodii originare în alie cate-
gorii .folclorice, se relevă de cele rnai multe ori o seamă de elemente
morfologice comune ce favorizează includerea acestora în categoria
cintecelor ele lqapăn. Procesul de adaptare ne apare supus prezenţei
unor partzcu laritaţi specifice exisienţei cintecului de leagăn, ca de pildă
diferite onomatopei şi .formule rle adormire, ce se integrează în me-
lodia .,străin!l.", pngătind-o pentru no11a ei funcţionalitate.
Dut fiind situaţia spec.:ială c.: aceslor cîntece denumite „ca la lea-
găn", ele m: necesitat o clasificare separată, în care s-a ţinut seama
atît de structura melodiilor „sfraine" raportate la melodica originară
a cin.tecului de l4!agăn, cît şi de structura textelor poetice a căror tema-
tică ne apare supusă în cea mai mare parte sistemului structurii tex-
telor caracteristice adormirii copiblui.
In capitolul şase, se încenrcă a se realiza tipdlogi:i cîntecului de
leagăn „propriu zis", ca şi adaptarea unui punct de vedere cornparativ.
Se urmiireşte ca odată cu comunicarea unor concluzii principale reca-
pitulative, şi cu încercarea de stabilire a tipurilor muzicale spec-~f ke
să se contureze specificitatea existenţei acestei categorii la poporul
român, dt şi explicarea elementelor comune cu cîntecele de leagăn ale
aUor popoare.
Dacă scopul iniţial al acestei lucrări a fost cercetarea pe cît posi-
bil exhaustivă a cîntecelor de leagăn aşa cum se găsesc în cuprinsul
folclorulu~ 10mcinesc, operaţiile de sistematizare a materialului avut în
studiu a'll fost f'llndamentate ele fiecare dată pe evidenţierea funcţio
nalităţilor r:aracteristice.
Astfel o seamă de date obţinute asupra structurii morfologice în
strînsă dependenţă de funcţiona!itu.te specifică a acestei categorii folclo-
rice ne-au condus către aflarea unor stadii mai vechi în evoluţia mu-
zicii şi 1~oeticii populare. Unele dintre aceste date - întărindu-ne at~~
tări anterioare - ca de pildă formarea sistemelor sonore şi de vers!-fi-
caţie de factură primară, au. putut fi chiar raportate cu o certitudine
în plus, la timţ.urile străvechi ale i7tccputurilor artei muzicii sau a celei
poetice. Apoi însăşi relevarea mijloacelor de exprimare poetico-muzi-
cală specifice. cu profundă detenninare socia-psihofiziologică, aveau să
ne releve v s<:amă de aspecte privind începuturi ale procesului de cre-
aţie, Jornie origine.re ale mesajului :leja conştientizat şi devenit de-acum
tradiţie folclorică.
Iar ci.acă în zilele noastre puteni îniîlni în cîntecul de leagăn o
relativ î''WTe varietate a straturilor slilistice, acestea nu sînt decît ex-
ponentele diferitelor etape de evoluţie, ce continuă să împlinească în
folclorul românesc contemporan una dintre cele mai interesante man'i-
f estări aflate în e::dstenţa sa.
CAPITOLUL I.
DESPRE FUNCŢIONALITATEA ŞI DEFINIŢIA NOŢIUNII

CINTECULUI DE LEAG'AN, MATERIALUL AVUT
,JN STUDIU ŞI METODOLOGIA FOLOSITA
I. DESPRE CARACTERUL NATIV AL FUNCTIONALITATII

CINTECliLlJI DE LEAGAN . .
Printre fo;:,1te puţinele categorii folclorice aflate în zi'lelc noastl'e

ca din~~t corespondente unei stări psihofiziologiice, se situează cîntecul
de leag[;.n. Izvorit din necesitatea ingrijirii cu dragoste a somnului copi-
lt!lui, cîntet:ul de leagăn este de fapt transpunerea umană a unui sen-
tilment vital de ocrotire, care, ca instinct poate fi întîlnit la toate vie-
ţuitoarele mai evoluate ale ~urnii.
Acest sentiment, despre care putem spune că depăşeşte chiar iuhi-
rea mamei, rare să reprezinte atitudinea întregii umanităţi de apărare
a copilului, căci oricît de străiai am fi faţă de un capi~ mic, plînsetul
lui va trezi în inoi dorinţa de a-l linişti şi ocroti cu afecţiune. Caracte-
rul sponta11 al acestei manifestări este relevat şi de Apostol Culea în
cartea sa Datini şi Muncă, atunci cind se exprimă limpede şi simplu :
„Şi (mama) începe legănatul, cu revărsarea dezmierdărilor în valuri de
dt~ioşii materne. Se pomeneşte depani:1d o fărîmă din cîntecul pe care
nu l-a învăţat de la nimeni, nu l-a ştiut mai înainte" 1.
Dar, aşa cum am menţionat mai înainte, nu numai mama prn·
cedează astfel, ci toţi acei cărora le este dat în seamă copilul : rade
sau prieteni, femei tinere, bălrîne, copii mai mari, iar uneori, chiar şi
bărbaţi 2 . Cu toţii, de multe ori fără a şii cînta vreun anume cîntec de
1. Culea Apostol D„ Datini si Muncă, voi. I, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1940,

p. 194. Un răspuns similar a fost obţinu\t şi de Ia tinăra mamă Elena Popov. 27 ani,
născută şi crescută :la oraş. „Nani. nani. mi-a venit aşa să spun„. îţi vine .aşa„
exaot ca dragostea de mamă pe care nu ai avut-o niciodată pină atunci, tot aşa
iţi vrne pe buze cintecu„." fişa text mg. 3981 (II) c, Bucureşti, cule~. G. Suliţe<inu,
I/1966.
2. De pildă. o execuţie deosebit de artistică a fost înregistrată pe magneto-
fon nr. 228 j, în 1953 de a.a Elisie Năprădea.n, 52 ani, din Buteasa - Maramureş
(ex. 465).
11
leagăn, se pomenesc a fredona indemnul caracteristic de : nani, nani,
sau lule, lule, sau haida, haida, sau alte formule şi onomatopee speci-
fice, pe sunete muzicale sau doar muzicalizate printr-o intonare
afectivă.
l .l. ln folclorul românesc, ca şi în folclorul tuturor popoarelor,
locul pe care î'l ocupă cîntecul de leagăn ne apare astfel strict depen-
dent de funcţionalitatea sa, situindu-se in grupa acelor categorii folclo-
rice ce îşj au originea în manifestări de ordin primar. El este practicat
din primele luni de la naştere şi pînă în jurul vîrstei de trei ani.
Rostul de a adormi capitul conferă cîntecului de leagăn un sens
unic şi delimitat net d~. celelalte categorii folcloI'lce. Prin aceasta el
capătă cahitatea unei specificităţi de existenţă şi evoluţi2, cu particu-
larităţi structurale reprezentative şi în strînsă depende1J1ţă de funcţio
nalitate îndeplinită.
l .:!. Da.toi ită atît a.restei funcţionalităţi, cit şi structurii sale de
natură psihofiziologică, cîntecul de leagăn s-a putut păstra pînă în zilele
noastre nu numai ca un procedeu încă frecvent de adormire a copilu-
lui, dar şi ir. diferite modalităţi de exprimare, de ~a cele mai native
tipuri aflate fi.a giranita dintre limbajul verbal şi cel muzical, şi pînă
la tipuri evoluate, precis conturate şi închegate în melodii de dntec.
1.3. întonării muzicalizate a diferitelor onomatopee specifice for-
mulelor de adormire, pe care le situăm pe prima treaptă a evoluţiei
cîntecului dP leagăn, ii atribuim nu numai prezenţa - în esenţa sa -
la români, dar şi pe o zonă geog,rafică mult mai largă. Ea pare să re-
prezinte embrianul celular situat la originea muzicii legănatului de
pretutindeni şi ulterior diversificată şi evoluată în melodii devenite în
timp caracteristice diferitelor popoare, sau chiar unor colectivităţi mai
reduse:'..
1.4. Această intonare specifică ne apare indisolubil dependentă de
prilejul adormirii copilului. rea!izîndu-se numai odată cu aceasta. Ea
este exprime.rea Ufllli impuls primar, viti.11, pe care ~-am denumit kine-
stezic-interoceptiv\ impulE: de natură organică într-o exteriorizare p:si-
hofizioiogică evidf:ntă, aşa cu;.n vom demonstra în capitulele următoare
de anali1:<i ,puetica ~i muzicală. Atrfoutu.l kinestezic interoceptiv, ca.re
poate fi observat doar la o atentă analiză a execuţiei metrico-ritmice
muzical-poetice din timpul adormirii copilului, se exteriorizează de cele
mai multe oi-i prin mişcările pe care c€l care adoarme copilu1 le face
cu cice~ta. Pie prin uşoare legănare sau săltare în brate, fie prin bătăi
cu palma în cuvertura cu ca1·e este acoperit copilul, fie prin mişcarea
picioarelor întin~e pe care este culcat copilul, fie pri.!l1 balansarea unor
leagăne <\nuIT'.e construite, regăsim tot atitea modalităţi de manifestare
kineskzict, <1 exteriorizării unui impuls funcţional primar.
3 . Astfel, dacă putem vorbi de un impuls iniţial psiho-fiziologic, general şi

etern valabil provenit din insăşi esenţa umană, mai putem totodată observa fecunda
~i diversa evoluţie a structw:i;i cintecului de leagăn în raport cu oondiţ1ile ~i par-
ticularităţile de existenţă social-istorică a colectiv,ităţti deţinătoare.
"· După L. Sherrington, interoceptorii sint o categorie de receptori a căror
excitaţie obişnuită provine din partea unor s.14'muli interni şi oari sint punctul de
plecare a reflexelor vegetative. P. Fraisse, Vocabulaire de la PsycholrHJit•. Presses
Universitaires de France, Paris, 1963.
12
2. INCER.CARE DE DEFI?\11RE A NOTIUNII CINTECULUI
DELEAGAN.
Existenţ.a funcţionalităţii cintecului de leagăn în care - aşa cum

vom arata în momentul analiz€i morfologice - predomină anumite
elemente co.racteristice şi prezente in mod obligatoriu în toate execu-
ţiile vocale clin timpul legănatului indiferent de originea melodiilor res-
pective. ne-a ridicat problema dacă avem de a face într-adevăr cu un
efect specific de adormire a cint~ct.dui de leagăn şi în ce constă această
funcţionalitate ?
2.1. Din operaţia de analiză a cintecelor de leagăn, s-au TE.J.iefat
cu claritate o seamă de elemc:nte morfologice asociate unor anumite
stiluri de execuţie. Acestea s-au dovedit a fi determinanţii principali
în îndeplinirea funcţionalităţii, şi totodată ca elemente structurale de-
venite spe.cifîce acestei categorii folclorice. Astfel găsim : anume fo1·-
mule metrico-ritmice, folosirea unor onomatopee, parlato-ul în foto-
naţii afective muzicalizate, melupeea, fredonarea, repetarea, interjec-
ţiile, formule specifice de îndemn la adormire, o anume ţesătură sonoră
a celulelor şi motivelor muzicale, tempo-ul, intensitatea ~i bineînţeles
practicarea mai mult sau mai pu\in puternică a legănatului. "· Toate
acestea constituie tot atîtia factori de influenţare psihofizică direct::\
alcătuind mesajul pe care practicantul il transmite copilului mic pen-
tru a-l adoJ:mi. Avem de a face cu un proces de întrepătrundere a tutu-
ror acestor mijloace expred-v·e ct: contribuie la realizarea unei atmos-
fere de linişte în jurul copilului, călăuzindu-l spre un somn odihnitor.
2.2. Un rol hotăritor in îndeplinirea funcţionalităţii de adormire
îl deţine c;,·earea prin aceste mijloace a unui stereotip dinamic ca
reacţie ref.lex condiţionată şi totodată de fundamentare a procesului
percepţiei copilului r; Acţiun..;a repetată a mijloacelor de adormire cre-
ează copilului - pe baza de natur~t biologică, a necesităţii somnului - ,
unul dintre primele forme-încep'...lturi d.= comunicare 1.
2.3. Funcţionalitatea cîntecului de leagăn este însă mult mai
<:omplexâ dt"cît simpla declanşare a ;:idormirii copilului. Ea reprezintă
.şi prima cale dE.: în;lesnire a form3.rii percepţiei copilului, privind cu-
noaşterea atit a unor limbaje muzicale şi verbale, cît şi a mediului
5. S-a p11tut observa cum rareori mişcarea este uniturmă in timpul legăna
tului. De obkei, cind co:rflul este nelini)tit şi plînge, se începe printr-U;'l legănat
puternic. viguros, aproape chiar brutal şi care se diminuează pe mă-;ur<l ce copi-
lul este pe cale să adoarmă, dar se revine la mişcarea iniţială de indaUi. ce <..cesta
'.îşi manifestă tendinţa de trezire. Alteori, cînd copilul este somnoros, estl' suficient
-ca să fip legănat încl'tişor şi aci clin ce în CL' mai slab pt>ntru a adormi curînd.
G Sul.iţeanu G., Psihologia Folclorului Muzical. Contribuţia psiholo~;ici la stu-
-dierca limbajului muzicii populare, Editura Academiei, Bucureşti, 1980, C<ip. II
Procesul fundamentării ps:iho~;ziologice a structurilor muzicale, p. 85-1 P'i.
7 . Şi putem spune - că în perioada respectivă de vîrstă -, de un nivel su-
iperior şi mai .cCl)mplet decit momentele hrăni1tului, respectiv ale suptului.
13
înconj urătm 8. Treptat, copilul este atras de inflexiunile melodioase ale
onomatopeelor şi· formulelor de ad.Jrmire către sezizarea muzicii. ·Mai
tîrziu, după aproape un an, începe să fie receptriv şi la cuviintele de
alintare ale cîntecului, prinzind !?l cu acest prilej noi noţiuni. Funcţia
~ucativă insă nu se opreşte aci. Ea continuă să contribuie a[ături de
celelalte acţiuni educative la forme.rea gînclirii copillului, pe măsură ce
posibilităţile de înţelegere ale acestuia cresc, astfel încît, spre sfîrşi
tul perioadei legănatului, el e8te pe deplin familiarizat cu dormitul
la ore i·egulate, ca sunetele muzicale şi cu limbajul verbal.
2A. In calitatea folclorică a noţiunii cîntecului de leagăn funcţio
naiitatea de adormire însă reprezinta factorul determinant. De aceea>.
înc:erca1·ea de definire a acestei categorii va trebui să aibă în vedere
ca clement dominant acele execuţii vocale, muzicale sau doar cu infle-
xiuni muzicalizate, practicate constant în cadrul unei anumite colecti-
vităţi ..::au chiar de către ·,m sir~gur individ ca membru al unei colecti-
vităţi .c;i a dfror structură poeticu-muzicală şi kinestezică, caracterizată .
printr-un sit:tem specific. poate determina adormirea copilului. Prin
apartenenţa sa la traditia folclorica :i colectivităţii, cîntecul de leagăn
implică ir.. ct..prinsul noţiunii sale şi elementul legic9 al determinării
social-istorice, care se reflectă in existenţa sa, mai puternic observabil
in limba;:ul verbal, mai estompat in cel muzicaiJ.. Faţă însă de alte cate- ,
gorii folclorice, noţiur.ea c:întecului de leagăn ne apare determinată şi.
s-upusă mai profund legii funcţionaiită\ii.
3. ICELATIA DINTRE FUi'4CTIONALITATEA ŞI STRUCTURA

ClNTECULUi DE LEAGAN
Vaci1 prin foncţionalitatea sa, cintecul de leagăn poate fi socotit_

printre primele mcinifestări folclorice apărute în colectivitatea umană,
8 . In acf'st Sf'ns am rf'alizat comunicările: „Le râle des «chansons pour

enfants„ dans le processus de formation de la perception musicale". la S.U.F.J.
(congresul folcloriştilor iugoslavi), ţinut la Herţeg-Novi, Muntenegru., R.S.F. Iugo-
slavia, în IX/1968 ; „ The role of the Follclo1•e Repertoriy fo.r Children in the For-
mat ion of 1\lusical Perception", la The IX-th International Congress of Anthropo-
logical and Ethnological sciences, Chicago, 1-8 sept. 1973, publicat în Resumes of
Contributions p. 123-124, nr. 1336, şi vol. Performing of Arts, Edilt. Mouton, 1980.
!'. ln complexul celor cinci leg;;. care determină şi guvernează întreaga exis-
tenţă a folclorului : 1) legea originii !?i existenţei sociaile; 2) legea funcţionalităţii ;
3) legea implicaţiei psihice ; 4) legea existenţei tradiţiei şi 5) legea transforrnăl.'U
inerente sau legea evoluţieL v. Psihologia folclorului muzical, op. cit. 3 vo1. teza·
de doctorat în ştiinţe psihologice, Bucureşti, 1974, partea a doua ; cap. V lncercare
cu ajutorul psihologiei de a se contura unele principii şi legi în etnomuzicologie
<:;i G. Suliţeanu : Ethnomusicology in the Socialist Republic of Romania. Some pre-
mises in thP problem of establishing Aspects, Principles and Laws of Ethnomusi-
cology", „FOLKLORE", vol. XIII, nr. 11, November 1972, Calcutta - India, p. 440-
451; G. Suliţeanu: „A problem of ethnomusicology: The Endeavour to Delimit
Principles and Laws", „Narodno Stvaralastvo", Music Academy, Belgrad, 1973,.
Volum omagial in onoarea Acad. Prof. Dr. C. Richtmann.
14
modalitc.tea sa de execuţie ne apare în strictă dependenţă de aceasta.
Datorită originii native a funcţionalităţii sale, cintecul de leagăn s-a
putut menţme în cuprinsul tr2..d.iţiei pină în zilele noastre, atît prin
mijloace de exprimare primare, cit şi prin altele mai dezvo1tate, însu-
şite în timp, putînd cuprinde - la un moment dat - şi tipuri muzi-
cale mult mai evoluate, preluate din alte categorii folclorice, ca de
pildă. cîntecul popular oontemporc.n „de fiecare zi". ln cel de al doilea
caz, înst., aflb.m şi prezenţa unor anume elemente morfologice carac-
teristice ~tructuiii cintecu1ui de leagim propriu-zis de factură arhaică.
3.1. Ccrcetă1'ile speciale JO intreprinse în uHimile două decenii, au
dovedit că faţă de procesul rapid ele transformare a folclorului petre-
cut în timpul nostru li, cintc·ct~l de leagăn a continuat să supravieţu
iască prin funcţionalitatea sa. In decursul diferitelor sale etape de evo-
Juţie au survc::nit firesc rn slruc..:t:.lra sa morfologică o "3eamă de schim-
bări, însă datorită functionalitătii u~1i \ er5al-umane, el şi-a putut păstra
1
o bună parte dintre caracte1~i-;tidlc sale structurale primare.

3.2. Avem de a face cu una dintre foarte puţinele categorii fol-
clorice cu o extEriorizare psihofiziologică specifică şi puternică, şi care
ne apare pe cit de simplă, pe atit de direct corespunzătoare unei comu-
nicări afective. Pentru îndeplinirea propriu zisa a funcţionalităţii,
aproape d'1 nu este nevoie de cuvinte. Sunetele, ritmul şi o mişcare
dt de uşoară a legănatului sini; suficiente a constitui exprimări ale
unui limbaJ cu totul aparte in raport cu celelalte categorii folclorice.
Din acest limbaj mai fac parte şi rJ serie de exprimări verbale de ase-
n1enea caracteristice şi cu a caror imbinare se formează ceea ce putem
numi. 5tructura mcriologică a cin tecului de le3.găn 12.
3.3. In ceea C€ priveşte execuţia acestei categorii, ea este reali-
:zată de obicei, ca şi în trecut, de către femeile rămase cu lucrul acasă
.şi astfel, in zilele noastre, mai mult de către bunici. Da r şi tinerele 1
mame ocupate cu munca în afaro. casei, firesc, îşi mai găsec timp
pentru ciezmierdatul şi adormitul L:Opilului. Şi de fiecare dată func-
ţionalitatea cîntecwui de leagăn în~uşită de căfre femei încă din timpul
copilăriei la legănatul păpuşii şi ci1iar a copiilor mai mici, ne apare
materializata în structuri muzical-poetice posibil a fi r.aportate Li dife-
rite etape de evoluţie. Cu toate acestea se poate observa predomi-
·narea exprirnărilor de factură primară psihofiziologiică a onomatopeelor
.şi formulelor de adormire.
3.4. Această situaţie se pcate observa de altfel, şi la oraş sau ori-
unde nu există un cîntec proprit.: zis de leagăn, cînd femeia este pusă
10. Incepînd din anul 19fi5, odată cu preocuparea pentru acele cat•'r~<>ni fol·
·clorice deţinătoare de materi1ale si!tuate la graniţa dintre lim_baj~ft muzical ~i c:r
verbal (de pildă : diferitele strigăte-semnale de muncă, bocetul m s1stem_ul de pr.~za·.
melopeică, anume subcategorii din repertor'ul folcloric practicat de catr 1
copu ~1
'
bineînţeles jocurile ~i cîntecele pnacticaite de către maturi pentru copii).

11. G. Suliţeanu, Les determinants et les caracteristiques dans l'~l<!pe a.ctuelle
.d'ci•olution du folklore musical roumain, comunioare la Cel de <il Xlil-lea Congrp~
„Savez Udruzenije Folklorista Jugoslavijf'",. Doyran - Macedonia, R.S.F. Jugoslavia
publicată în Zbornik Kongresa S.U.F ..J„ 19fifi, p. 429-441.
12. V. Analiza morfologică din cap. II, IV, V şi VI.
15
în situatia de a folosi îndemnul voca1 la adormire - aceleaşi incipiente
m·.Jrfologiice funcţionale din timpul legănah1lui prin exprimarea
spontană a aceloraşi onomatopee sau formule de adormire speaifice~
însoţite de nelipsita mişcare a legănatului caracteristic.
4. MAl EIUALUL FOLCLORIC
Relativ bogat, materialul folcloric, avut la dispoziţie, numărînd

peste 500 de piefe, precum şi varietatea sa tipologică reprezentînd dă.
ferite melodii provenite din diferite etape de evoluţie şi de il.a diferite
colectivităţi, ne-a oferit un excelent cimp de cunoaştere a procesului
existentei cintecului de leagăn la poporul român 13 . Cea mai mare parte
a acestui material însă este rezultatul unor culegeri întreprinse siste-
matic !n cadrul Institutului de Folclor dim Bucureşti, în vederea stu-
dierii problematicii acestei categorii folclorice. Cu!legerile anterioare au
fost socotite cu totul insuficiente, deoarece s-a observat că zone întregi
din ţară nu figurau, sau erau prezente cu material nesemnificativ :sau
redus, iar altele incomplet expl,Jrate. Apoi însuşi materialul, de cele
mai multe ori cules fragmentar pe cilindrii de fonograf pînă în anul
1950 14, nu putea fi concludent. La acestea se poate adăuga şi lipsa
de informaţii complementare. st.rict necesare urmăririi existenţei cîn-
tecului de leagăn sub toate aspectele sale.
De asemenea, unele exemple - dovedi,te ulterior - , veritabili
hibrizi 15, cit şi lipsa unui punct de vedere metodologic adecvat, puteau
lesne induce în eroare, estompînd realitatea şi ducind la concluzii.i
false 1".
·13. S-a mai avut în vedere atît materialul cules în mod special în vederea stu-
ti 1eri i act>stl•! catt>gorii la românii din zonele Banatului sîrbesc (P.A.S. Voivodina)·
şi Timoc-Gerdap. (..Portlle de Fier"). R.S.F. Iugoslavia. în dec- 1971, precum şi
citeva exemple arom.-lne c.•1Je5e de C. Hreazna, cercet2tor la I.C.E.D. specializal
în folclor ;,:romc"m.
ir.. Cele mai multe cîntece apar înregistf'ate pe o durată de un minut, maxi-
mum două ~i. mai ales, lipsite atît de onomatopee, cit şi de celelalte elemente ca-
r21ctPristicP. PL' drept cuvînt se poate afirma că folosirea ulterioară a magnetofonu-
lui şi a înregistrărilor, în funcţionalitate, a constituit un moment important in
metodologia culegerii şi .respectiv a· studierii folclorului.
15• Vădi't dubioase, ca de pildă fg. 7185 b, unde avem de a face cn un cintec-
olfr;;nuit, cunoscut, de fiecare zi „Nani, nani, pui băiat I Dece m-i te-ai supărat I
Ce...ai cerut şi nu ţi-am dat I etc., executat de către un grup de femei ; sau fg. 4478 b,
unde regăsim de asemeni cunoscllltul cîntec şi refren din zona Munteniei : „Ş-ai
nani, nani, puiul mamii" şi în care nici un element din execuţia propriu-zisă nu
ne indică funcţionalitatea cîntecului de leagăn. Cît despre prezenţa acestor versuri
cu sens de adormire, ele ne apar fidtive pentru categoria cintecelor de leagăn,
deoarece în cîntecele respective, apartenenţa aa funcţionalitatea cîntecelor de fie-
care zi le dă o cu totul altă semnificaţie.
16• Pină la realizarea, în 1969, a unui prim articol, ce-i drep.t amplu, privind
cintPcul de Jpagăn la poporul român, Importanţa funcţionalităţii şi aspectele sale
psihofiziologice în drterminarea unei categorii folclorice muzicale : Cîntecul de-
16
4.1. Ţinem însă să menţionăm că această categorie folclorică pma
nu demult neglijată în C€ea ce priveşte o tratare ştiinţifocă specială, a
fost deseori remarcată în scrierile folcloriştilor. Astfel, încă în urmă
cu un secol, fdldonistul şi muzicologul Theodor Burada publica în Al-
manahul Muzical un cîntec de leagăn n, pe care îl raporta destul de
concludent, la acele „neniae" - cîntece de leagăn menţionate de Ho-
raţiu în una dintre epistolele sale 18 • În aceeaşi perio2.dă şi folcloristul
Simion Florea Marian în volumul său Naşterea . la români rn, acordă
cîntecelor de [eagăn o importanţă deosebită în desfăşurarea manifestă
r:iL')r tradiţionale ce însoţesc primii ani ai copilului, însă din păcate nu
ne dă nici un exemplu muzical 20.
4.2. Abia în timpul nostru gasim cîntecul de leagăn cules şi înre-
gistrat - la inceput pe cilindrii de fonograf, apoi pe bandă de m3.gne-
tofon - , în întregul său de muzică şi text. Astfel, cea mai veche înre-
gistrare aflată în arhiva Institutului de Folclor este fonograma 942 b,
culeasă de muzicologul Achim Stoia, în Mohu, jud. Sibiu, în
anul 192~ 21 .
Pinii în prezent cîntecul de leagăn ne apare totuşi încă prea pu-
ţin consemnat din punct de vecicre mu:zical. Doar în cîteva dintre nu-
meroasele antologii de muzică populară românească din diferite zone
ale ţririi 22 , aflăm menţionată şi această categorie folclorică ce astfel
începe să constituie obiectul atenţiei unor cercetători, literaţi 23 sau
leagăn, v. secţia
de documentare a Uniunii Compozit01iilor şi Muzicolohil0r ctin
Bucureşti, cercetători mai puteau face afirmaţii despre inexistenţa cîn-
1970, unii
tecului de leagăn în unele zone ale ţării, sau despre execuţia specih:<"1. a acestuia
pe mc>lodica de bor.et în alte zone, sau despn· asimilan•a cu catpgoria cîntccelor
divertisment pentru copii.
11. Th. Burada, Almanah Muzical, Ia~i. 1876, II, p. 72. Cîntecul l"l'!->pPctiv a fost
inclus în colecţia noastră.
111, Horaţiu Epst. 1.1.62 ; Carmen 3, 28, 16 Phaedri 3. Prolog 10, a pud Th. Bu
rada, op. cit. p. 72, nota 3.
19• Marian S. Fl., Naşterea la Români, Bucureşti, 1882.
Ca de altfel şi P. Papahagi în Cîntecele de leagăn la mace•l,Jromrini, „ Re·
20.
vista Nouă", an V. (1892-1893), p. 350-351, care nu se ocupă insă decît de texte.
21 • fg. 942 b Maria A. Nica, 41 ani, culeg. Achim Stoia.
22. De pildă: Ursu Nic.: Cîntece şi Jocuri din Valea Almajului. Eriit. Muzi-
cală 1958 (două exemple) ; 200 cîntece şi doine, E.S.P.L.A., 1938, (opt exemple) ; Ni·
colae Ursu, Contribuţiuni Muzicale la monografia comunei Sîrbova (jud. Timiş-To·
rontal), 1938 (2 ex.) ; Constantin Zamfir, Victori:a Dosios, Elisabeta Moldoveanu·
Nestor, 132 Cîntece şi Jocuri din Năsăud, Editura Muzicală, Bucureşti, 1958 (5 ex.) ;
Traian Mîrza, Folclor Muzical din Bihor, Edit. Muzic., Bucureşti, 19 74 ( t ex.) ; Eli-
sabeta Moldoveanu, Folclor Muzical din Scorniceşti, Edit. Muz., Bucure~;V, llJ80 (2
ex.) ; Nelu Ionescu, Luci soare luci, Edit. Muzic., 1981 (11 ex.) ; Prichici C. şi Nico·
lescu V., Cîntece şi jocuri populare din Moldova, Editura Muzicală, 1963 (5 exem·
ple); Moldoveanu-Nestor E., Folclor Muzical din Buzău, Edit. Muz.'cală, 1972 (2
exemple) ; Cernea Eug,, Folclor Muzical din Sălaj, Baia-Ma.re, 1972 (1 exemplu)
23 . In afară de materialul notat şi muzical prezent în volumul lui Apost-01 D.
Culea, Datini şi Muncă, op. cit., inclus de altfel In colecţia noastr[1, au !11ai scris.
Ovidiu Papadima, „Aspecte ale realităţii oglindite în lirica populară ; ci~tecul _de
leagăn" in Revista de Fdlclor Nr. 3-4, tom V, 1960, p. 33-41 ; O. Papadima, Cm
tecul de leagăn în Istoria Literaturii Române, Edt.tura Academiei R.S.R., Bucureşti
1964, p_ 132-146 ; R. Niculescu, Contribuţii la cercetarea problem.J.ticii literare a
cîntecului de leagăn, „Revista de Etnografie şi Folclor", tom 15, nr. ~. p. 99-111,
Bucureşti, 1970.
2 - C• 310 17
etr.cmuzicologi ~", preocupaţi de astrl dată. de evidenţierea unor· particu-
larităţi de ordin poetic sau muzical a căror prezenţă la această cate-
gorie era jzbitoare.
4.3. Şi cercetătorii străini au început prin a fi relativ recent
pre0cupa \ i de această categ0rie folclorică, atraşi în primul rînd de
puterea funcţionalităţii ei şi a posibilHăţ.ilor multiple pe care ac-easta
le ofer:l studierii comparative ~.-.. Aceasta a stimulat probabil şi publi-
carea celor i 43 cîntece de leagan din diferite colţuri ale lumii, pe care
Dornthy Berliner Cc.:mmins le redă, ce-i drept cu acompaniament la
pian, ins{; într-o notare mulţumitoare a melodiei în aşa fel încît carac-
tel'Ul tipologic specific este nealterat :.Yi.
4.4. Pentru perioada actuală, însă, de cunoaştere a acestei cate-
gorii, cercetc"1torii ~imt din ce în ce mai mult nevoie". de a studia cu.
atenţie pre-;·enţa ei în f0lclorul fiecărui popor în parte. Resursele cu
caracter de unicitate suscită un interes deosebit, deopotrivă etnomuzi-
cologiei ş1 folclori<;ticii literci.re, şi se evidenţiază şi mai mult în mo-
mentul delimitării întregii problematici şi axării acesteia pe matenialul
oferit de către un singur popor. Realizar~.a, chiar mai puţin ampllă,
a unui astfd de studiu, ne poate da posibilitateH de a observa, odată
cu unele ('aracteristid morfologice şi tematice pe care le putem atribui
unui fonci gt=•n('>ral uman, şi acele particularităţi de apartenenţă speci-
fică la colectivitatea al cărei folclor îl avem în vedere. Din păcate însă,
studii c-are:: ~ă aibă în vedere cîntecul de leagăn în întregul său de
manifestare muzical .~i verbal, ~int încă foarte puţme. ,
AU1turi dE' cele citeva consider<:!nte psihologice generale, care deşi
expuse în H.l39 la modul oarecum empiric, ne dovedesc o dată în plus
d1"osebita acuit2.k ştiinţifică a lui George Breazul : „Se leagă două-trei
sunete, aşa cum ingînă păsările primăvara („.) se înfaripează cintecul
de leagE;11. Pentru a aţipi, copilul are nevoie de o uşoară legănare a
corpului, de line mişcări ritmice, co.re se şi reflectă în ritmul calm,
odihnitor, ce predispune la rc::verie şi somn („.). Ritmul acesta lin şi
liniştitor poate fi derivat din înseşi mişcările braţelor, alle copăiţei sau
kagănului. ca.dentat de necurmata grljă a mamei. O formulă introduc-
ti\'ă, una sau două silabe : nani, nani, lui, lui, lu-lea, luică-luică - ce
corespund cu expresiile mono sau bi-silabice din alte limbi („.), <:> as..::-
mcrn.-a formulă determină succesiunea metrică, de obicei ternaTă, i:im-
bică şi trohaică a dntecului („.).
~'•. Breazul G., Patrium Carmen in „Muzica Românească de azi", Bucureşti.

1939 ; E. Comişel, Cîntecul de leagăn, în Istoria Literatuq;i Române, vol. I., 1964
pg_ 174-180 ; IH. Kahane, De la cîntecul de leagăn la doină, Rev. de 8tnografie şi
Folclor, nr. :\ tom 10, 1965, p. 477-488 ; G. Suliţeanu, Importanţa func;ionalităţii şi
aspectele salP psihofiziologice în determinarea unei categorii folclorice muzicale
„Cîntecul ele leagăn", op. cit.
2.~. Bogatirev P., La chanson populai re du point de vue fonction1~el, în „ Tra-
vaur du Cercle Linguistique de Prague", an VI., 1936, p. 12 ; P. Col1ac„, Simili·
tucles entre les chants espagnols, hongrois, bulgares et georgiens, în .A.nnuari J\Iu-
sica I vol. X„ Barcelona, 1955; Lomax Alan. „Phonotactique du chrmt populaire",
în .. L'lwmme", Revue francaise d'anthropologie, janvier-avril, 1964, p. :-i-:1:1
~,;_ C'ommim Dorothy, Ber.liner „Lull;.:bil·~ o[ thc World ·', Randon Hou.>~, Inc.
N"«\\' York, 1967.
18
Pe acE:st nani-nani, lui sau lulea, se brodează nu numai elemen-
te!le ritmice, oi şi cele melodice care au să reflecte cît mai desăvîrşit
vraja de lingă odorul mamii, liniştea ad-ormitoare:, şoapta dezmierdă
toare : lirism temperat, dar concentrat, redat în intervale melodice
apropiate restrins€, sobre, modest;e despărţiri ale liniei melodiei de su-
netul central, gingaşe împletituri de ·viers românesc, contopite în po-
doaba citorva vf:.rsuri delicate, de o cuceritoare simplitate, dind un
cîntec de o negrăită distincţie expresivă, cîntecul de leagăn'', ::!7, se si-
tuează studiile mai aprofundate ale lui : Emilia Comişe1, din 1964 ::!8 şi
cel realizat de subsemnata intre anii 1964-1966 29, cu priv.ire la fol-
clorul românesc. La acestea se adaugă articolul lui Ramadan Sokoli,
publicat in 1969, pentru folclorul albanez :111 •
4.5. Faptul că la baza studiului de faţă ne-am propus ca princi-
piu criteriul ex:istenţei unei determinante psiho-fiziologice generatoare
şi călăuzitoare în creaţia şi ei;oluţia cîntecului de leagăn ca .fenomen
firesc uman şi diversificat între timp conform tradiţiei specifice a dife-
ritelor popoare ale lumii, ne-a uşurat in mare măsură cunoaşterea şi
înţelegerea problematicii pe o arie mult mai largă decît ne-o putea
oferi materialul consultat. De asemE:ni şi pentru folclorul românesc,
faptul că n12.terialul cules nu acopera in egală măsură cu o aceea:;,i fi-
delitate ide com:emnare fiecare dintre zonele folclorice ale ţării :ii, a
fost compensat prin însăşi natura structurii muzical-poetice a acestei
categorii. care - integrată prin toate procesele ei în specificul folcloric
românesc -- ne apare supusă unei evoluţii unitare pe aproape întreaga
suprafaiă a ţării. Astfel, categoria cîntecelor de leagăn şi-a putut do-
vedi apartenenţa nu numai la un fond străvechi general uman, dar mai
ales la o seamă de elemente ale structurilor muzical-poetice reprezen-
tative pentru specificul folcloric al fiecărei zone localizate, iar pr.in
acPstea la in~ăşi unritatea caracteristicu pentru întreg folclorul româ-
nesc.
!3. CRITERII METODOLOGICE PRIVIND CULEGEREA

ŞI STUDIEREA CINTECUL{jI DE LEAGĂN
Aparent simplă, problematica existenţei acestei categol'ii in fol-

clorul românesc s-a dovedit destul de complexă, încît a necesitat o cer-
21. George Hreazul „Patrium Carmen" op, cit. p. 119-124 (120-Ul).

28. E. CoIT!fsel, op. cit., nota 24.
29 • G. Suliţeanu op. cit., ibid. 24.
30. Ramadan Sokoli, Les Berceuses Albanaises, Bulletin de l'Institut de Mu
sique, tome XIII, '1969, p. 351-363.
31 • Dacă avem un materia!l oarecum suficient, din absolut toate zonele fol-
clorice, necesare pentru a acoperi cunoaşterea fenCY.menului în întreaga ţară, in
schimb proporţia este mai mare pentru acele zone unde in decursul ultimilor ani
au fost intreprinse mai multe culegeri, vizind cercetări speciale cu caracter JT1ono-
grafic complex.
19
cetare sistematică şi prin folosirea unei metodologii adecvate. Aceasta
a fost cu atît mari. necesar, cu cit materialllll. avut la dispoziţie iniţial
îri momentul cercetării avea în cca mai mare parte o serie de lacune
ce îi afectau destul de grav posibililatea de folasire. Nu se punea numai
problema completării lui prin noi cuJegeri în zone rămase necunoscute,
ci - din anume deficienţe de metodologie - multe dintre acestea nu
puteau oferi garanţia autenticitatii. De pildă, pentru această categorie
fclclcrică atit de puternic determinată psihofiziologic, o seamă dintre
practicantele respective se pare ca în momentul înregistrării se aflau
în situaţii artificiale datorită, .de unei atmosfere IIleprie'lnice cauzate
de către un auditoriu nereceptiv :l2 fie că - luate pe nepregătite -
ace<;tea nu-şi mai puteau aduce aminte de toate modalităţile de expri-
marr. vocală a legănatului :n ; Iic ca - duse pe ginduri sau ·neînţele
gî:nd prea bine dorinţa cercet&torului - , puteau interpreta, de pildă,
un veritabil bocet, în amintirea unicului băiat mort de copil mic 3", sau
- foarte frecvent - un cîntec oarecare, lipsit de onomatopeele spe-
cifice legiinatului : fie că efectiv nu au adormit niciodată copii, nea-
vind, ci doa!' au auzit pe altf' femei:;:;_ Deseori artificialitatea realizării
se reflecta şi prin execuţii fragmcnt;u-e, reduse la două pînă la cinci
rînduri, după care conchidea „gata ! ·' sau întreba culegătorul dacă „mai
tr~!Juie" să continue :in. Pe lingă tvate acestea mai trebUJiau realizate
şi unele culegeri speciale în ---~etlerea aflării unor procese - petrecute
în existenţa acestei categorii - , pentru care aveam doar unele premize
sau chiar simple presupuneri şi care necesitau a fi verificate.
5.1. Astfel, dintr-un început, se impunea realiirzarea unor noi cule-
ge ci, 1inîndu-se seamă în primul rind de funcţionalitatea acestei cate-
gorii fok1orice, astfel că : pentru momentul înregistrării, se crea am-
bianţa ·necesară liniştitoare şi ele intimitate 37 ; pentru realizarea cit mai
vcricidl s-a preferat înregistrarea chiar în timpul adormirii copilului,
~2 . In camera de înregistrare se pot afla persoane gaita de a lu:1 în rîs exe-

cuţia unui dntec d0 leagăn, ca şi a oricărei alte cal~egorii executate în ambianţi'
nl"potrivită. Astfel apar înregistrate chicoteli, sau chiar diferite intervenţii şi chiar
suflat de t0xt ! (ex. mg. 4233 I 1).
ti_ Aceasta se întîmplă de obicei în culegerile făcUite la repezeală si fără a
se ţine seann de condiţiile speciale de ordin funcţional. Astfel, de pild.i pe fi~
mg. 497 d culegătorul menţionează că tcxtUJl îi esl:e suflat practicantei de către
sora ei !
1
: '•. Este cazul culegerii fg. 14580 c, unde întilnirn o melodică de hocet, dar
la care de fapt nu găsim ca text după o strofă fredonată, decit versul caracter;;-:tic
de bocet „Dragu meu Zamfiru meu" şi atît !
: ''. mg. 497 d, menţionat mai înainte ca exemplu pentru necunoa~u-,rea textu-
1
lui şi putem presupune aproape cu certitudine, că nici melodia, deoarece influen-

ţată probabil de interesul manifestat dP către respectivii cercetătnri pentru cate-
goria de bocete, şi-a ales această melodie, precizind după execuţie, la întrebarea
culegătorulw asupra provenienţei melodiei : „ Melodia, cum îţi vine. Pă care nime-
reşti. care-ţ vine ... Te cînţ cin' iţ moare cineva" !
30 . De pildă. mg. 4015 (l)o, după execultarea unui fragment .Je ] rinduri. şi
mg. 4228 I d, după numai 2 rinduri !
:11 . S-a preferat înregistrarea personală fără prezenţa tehnicianului rnu a
altor persoane. Cînd totu.şi în anumite situaţii trebuiau toleraite în camer:i şi alte
perssane, acestea erau rugate să se ceonformeze unei ţinute serioase şi fără inter-
venţii.
iar atunci cirul se reconstituia execuţia - în lipsa copilului - , femeia
era rugată să interpreteze cit mai aproape de practica obişnuită ; pen-
tru pregătirea atmosferei şi unei cit mai complete realizări i se rea-
mintea femeii ·ca să ţină seama de elementele principale ale desfăşu
ra:u cintecului ··de leagăn : îndemnul la adormire, cintecul propriu-zis
(melodia specifică), diferitele unomatopei, şi intervenţiile parlato. S-a
aFlicat în toate aceste cazuri o metodologie fundamentată pe anumite
proc-E'dee ţ.inînd de metoda reconstituirii, îmbinată cu metoda observa-
ţiei directe şi cu aceea a anchetei.
5.2. In acelaşi timp s-au efectuat noi culegeri, urmărindu-'se aco-
pc.rirea int.regului teritoriu al ţârii, dat fiind caracterul monografic al
lucr·ării.
Adaptată la cerinţele studierii exhaustive a unei singure cate-
gorii folclorice, metoda monogrcfică a fost. aplicată, prin operaţiile ei
specifice de încercuire a fenom~nului în studiu sub toate aspectele
.existenţei sale. S-a avut în Vf~dere prin aceasta, nu numai frecvenţa
teritc.rialrl, ci şi legătura st.ructural-morfologică a materi~.lului eul~ cu
fondul folcloric muzical-poetic gene1·ul al fiecăreia dintre diferitele zone
.avute în vEdere.
5.3. Cu ajutorul metodei anchetei (chestionării) s-au realizat -
după un punctaj pregătit prealabil -·, răspunsuri la întrebări ca : a)
dacă femeia are copii ; b) dacă d leg.lnat şi copii străini ; c) perioada
.de legănare a copilului şi de ce depinde durata acesteia ; d) ce moda-
lităţi de exprimare cunoaşte (melodii, texte, formule de adormire, ono-
J• ·a.topei, irE.donări cu gura dt::!:.chisă sau închisă, parlato) şi fdloseşte
la adormirea copilului ; e) dacă aceste procedee sînt sp€cifice ador-
mfrii copilului ; f) dacă se put sau nu folosi orice fel de cîntece şi
texte ; de ce ? ; g) dacă ace::.lea diferă faţă de trecut sau faţă de alte
localităţi cunoscute ; h) dacă leagănă copilul în timpul adormirii şi
în ce moc~ : i) la cit timp copilul adoarme 7i de ce ar depinde aceasta ;
j) de la cine a preluat practica adormirii copfiului prin dntec.
În afară de aceste întrc.:b[1ri ~-a ţinut seamă ca în fişa personală
să figureze numărul, sexul şi virsta copiilor, iar pe fişele fiecărei exe-
cuţii în parte anume intrebări, pentru a SE' afla limitele improvizaţiei
:în cadrul procesului de creatic al cintecului de leagăn.
5.4. O importanţă deosebi tă a fost acordată metodei experimentale.
Gi·aţie ac2stei mdode, căreia i-am relevat prin studii speciale valoarea
în etnomuzicologie:.:~, s-au pulut verifica o seamă de premize intere-
sarite, nu numai plecîndu-se de la datc:le informative căpătate, prin veri-
ficarea celorlalte metode de culegere ~i studiere aplicate în problema
respectivă, dar s-au putut obţine şi unele rczulLate principale pentru stu-
dierea proceselor structurilor morfolugice muzical-poetice, precum şi a
38. Suliţeanu Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, „ Revista de

Etnografie şi Folclor", tom XV, nr. 5, p. 369-382 şi Psihologia Folclorului Muzical,
-0p. cit., 1974. Partea a doua : Premize privind procesul dC' C'Xistenţă a fenomenului
folcloric muzical. Despre principiile, legile şi metodele studierii sale şi, cap. TV.
Locul şi importanţa psihologiei în metodologia etnomuzicologiei, p. 171-264 ;
·G. Suliţeanu, The experimental method and some experiments utilized in the study
.of lullabies with the Roumanian people, în „Orbis Musicae", nr. 5, Tel-Aviv Uni-
.versity, p. 34-44, 1975-1976.
21
evoluţiei ncestora. Au fost utilizate toate cele trei modaJităţi de experi-
mente. ale acestei metode : experimentul de laborator, experimentull na-
tural şi experimenta ul. indin:ct, fie~are după. natura şi necesităţile pro-·
blemei urmadte .
. De pildă, un GXperiment ele laboru.tor a constatat în transcrierea
muzicală, cu .ajutorul unui generator de ton 39, a unui fragment dintr-un
dntec de leagăn executat în parlato cu intonaţii muzicalizate de ordin
afectiv. Dificultatea acest.Ei operaiii de transcriere muzicală în herţi,..
doar <lupa auz, m.-a fost foarte utilă pentru relevare.a pentru prima dată
a unei celule-emudonare muzica.le izvorîte din ~ntonarea afectivă a lim-
bajdui verbal, f>pecilică gem:zt.i cintee11lui de leagăn "0 •
:).3. Experimentul natural a fost folosit prin mai multe procedee .
.-\stfel,
a) pentru a se putea ob~e1·va felul in care melodiile provenite din
altt. ea tegurii foldorice se in Le:~rează în categoria cîntecului de leagăn,.
s-au inregisl1 at pc bandă de rnagnetufon de 1a o aceiaşi persoană, atît
execuţia cîntu:ului propriu-zis, in funcţia sa de cîntec obişnuit, cît şi
realizarea acestuia în funcţionalitatta. noii calităţi. De obicei, în astfel
de situa\ii, treeerea executantei de la o stare la alta şi în special în
momentul ăciormirii efective a unui copil, a produs şi viziibilele schim-
bări psiho-·!iz10lot;ice. Femeia se c:mcenlrează din ce în ce mai mult
asupra pr0cernlui de: adormir€ a copilului şi - părînd .a uita la un
moment dat de ope:~aţiq inregistrării sau în orice caz punînd-<> pe un
al doi:1ea plan - , ea îşi amplifică cintarea cu elementele morfologice-
specifice cîntecului de }('agăn, de la includerea unor onomatopei, for-
mule de adormire, pasagii vorbite, pîna la schimbarea ritmului. Dintre
excelentele experimente d<:: acest fd, cităm pe acela realizat cu tînăra
luana ~oapteş, de 31 ani, mama a pat:.·u copii între opt ani şi un an,
~i care ne-a dat una dintre cdt' mai artisti~e şi specifice piese ţesute·
în jurul unei foarte cunoscute melodii de joc „Jieneasca" " 1 pe care·
femeia o îndrăgise mult din timpul cind o cîntase înainte de căsărtorie
ca solistă a Cămir:ului Cultural.
b) Un alt experiment natural in aceeaşi problemă, a constat în
nE-C<.Yntizarea femeii respective, -- căreia de astă dată i se ceruse să.
cînte la libera ei alE:gere un cintee de leagăn - , de a avea în vedere
ir.cadrarea cit mai ver:idică in fuL1ctia legănatului, deci şi cu elementele-
caracteristice. Astfel pl..iteam inre~istra, fie un cîntec oarecare de obicei
dintre cele la modă în acel timp "2, fie chiar un cîntec de leagăn, însă
într-o execuţie recitată, artificială, lipsită ,de interpret.area afectivă,
funcţională. După aceasta, la cererea de a repeta cîntecul întocmai
1 :J<J_ Tip „Heterodina". marca ,,Zunoni", tip 3 G 12, mînuit de Radu Don •.
de la serviq;ul \tehnic al Institutului de Folclor.
40 . Realizat in 1965 şi comunicart odată cu alte experimente în studiul lmpor-
tanţa funcţionalităţii şi aspectele sale psihofiziologice în determinarea unei categorii"

folclorice muzicale : cîntecul de leagăn, op. cit.
"'· mg. 2825 b şi c, înreg. în comuna Vintileasa, satul Neculele, jud. Rimnicu-
Sărat, iure 1965.
"'.?. De obicei, femeilepreferă să execute la cererea culegătorului, cele Ibai:
îndrăgite cîntece al<' timpului lor, deşi acestea nu sînt singurele pe care Ie exe-
cută la legănat, ci primele cc> le vin în minte şi pe care doresc să şi le audă înre-
gjstratc
22
-ca în rn::.imentul lEgănatului real, 5e obţinea o piesă autentică, însoţită
<le toate atributele funcţionalitc.i.ţii cat~goriei. ·
Fa\[t de <'Xperimentul precedent în care femeia '.:'ra conştientă că
execută un cintec de fiecare zi, pe cart apoi îl adapta legănatului, în
-cazul de faţă ea executa cintccul conştientă de prima dată că el cores-
punde cererii culegătorului dt: a. interpreta un cîntec de leagăn, însă
la sugestic:1 acestuia de al interpreta în funcţionalitate, procesU'l de adap-
tare se dovedea a fi aidoma primului caz.
Datorită acestor experimente s-a putut dovedi că încadrarea mi-
-că1·ei melodii în functia leqă.natul11i necesit.ă lii.murirea prealabilă a exc-
·Cutantei, că se doreşte rn aceasta să interpre~eze cîntecul resper.tiv în-
tocmai ca la adormirea ::opilului şi cei nu ne interesează doar tipul
m1~;_ic:al-po<~:ic 1,:;_
5.6. E:r:perimentul indirect "" :1 fost utilizat în mai multe modaHtăti
pe un material deja existent.
Astfel de pildă :
a) însil~i consemnarea pe portativul muzica'} a sunetelor parlato
-0bişnuit notate doar metrico-ritmic, ::~ constituit prin n•le citeva tran-
scrieri realizate:, u foarte bună încercare de a se dovedi tendinţa de
mvz;_calizarE' a cuvintelor intunatf! afectiv în cadrul funcţionalităţii
dntccului de leagăn~~. ;
b) de asemeni şi toate înregistrările dovedite ca deficitare meto-
ddogic au putut fi privite ca ~xperiment~ indirecte în momentul des-
-copeiirii cauzei deficienţei respfctive ; sau
c) oper<!ţia de consemnare a metronomului pe parcursul unei
€X(.C'Ui,ii de largă desfăşurare în îuncţiona1itate a unui cîntec de leagăn
pentru a se putea observa prezE::nţ:.i unei variaţii de tempo la o înre-
gidra.re reluată.
CaractE rfatica tuturor mijloacelor folosite în experimentul indi-
rect este că, deşi au în VE.·dere fenomE>ne deja existente. acestea nu
sînt supuse operaţiei respective dec:ît experimental pentru a dovedi
-e~d~tenta unui am.:mit proces sau fenomen.
5.7. Cu caracte1· experimental a fost socotit'! şi operaţia de cule-
gere a cîntecului de leagăn în <?xecutia fetiţelor mici întrP f si 11 ani.
Afirmatiile făcute de unele femei, că încă de mici obişnuiau să-şi
adoarmă păpusa cu cir.tec de leagăn "'i, cit 0i practica observată pe viu
" 3 . Astfel de cazuri deficitare sînt foarte frecvente nu numai printre culege-
r.Je aflate în arhiv1a Institutului nostru, dar avem motive serioase sil afirmăm că
~i în toate culegerile din lume, unde se obhnuieşlte execuţLa la le~:'in~:t şi :1 altoi
cintece din afara categoriei.
""· Experimentul Jndi.rect rPprezintă pentru noi operaţia experimPn 1.nl:'i reali-
'Z'ltă pe un material clare deşi se prezintă C:3 un veritabil experim„nt. nu a fost
tindit sne<ia'l în acest scop. fie că în acel timp metodologia Ptn'Jmuzirnlogiei se
afla în zorii ei, fie că iniţial s-a urmăriit un scop difer~t. P.~iholo9ia folc!unLlui mu·
zical op. cit. cap. VI. p. 221.
""· Un foarte hun exem~lu ni-l oferă alărturarea celor două feluri dl' nol"lre ale
exemplului mg. 1048 l.[-1 S" ~ · (, • _
"G. „De legănat înveţi de mi1că. Mai ai şi păpuşe, şi cum aU7i yr> f~mP1lP_ h_a-
trine sau pe mama, zici şi tu ... în joacă" - Maria Vandor,. 27 ~- Bla1cl . .1_u9. Sibiu~
culeg. G. Suliţeanu, 22.11.1968 mg. 3417 (V) n; sau .... ,Şi crnd 1eram cfJp1la de ma
jucam cu păpuŞa făcută din ştiulete dă porumb, tot ~tiam de-acum s-· • a~orm"
Georgeta Purcărea, 64 a. Stanca-Stăncuţa, jud. Brăila, culeg. G. Sul1ţeanu b.VI HJ?:l
2,3
în jocul f etiţe~or, ne-au atestat prezenţa unei continuităţi a acestei
manifestări în ·cunoaşterea folclorică incă cu mulrt timp înainte de-
practicarea propriu-zisă în situa~ii reale.
între execuţia îndeplinită la adormirea copilu!l.ui şi aceea imita-
tivă pentru „adormirea" păpuşii, s-au observat unele diferenţe de
natL~ră func1,ională. Fetiţele mici - aşa cum se poate observa şi din
materialul ciat i!1 volum - , au redat intr-adevăr cu f:iJdelitate modali-
tăţile expresive, respectiv : tipul muzical, formulele de adormire şi
chiar onomatopeele, însă în mai mică măsură, textul.
5.S. Metoda comparatii:u a ocupat de asemeni un loc important
în metodologia aplicată ce:-cetaril muzicii cîntecului de leagăn.
Putem cbiar spune că, dat0rită fenomenului apercepţiei pe care
il cuprinde şi la care apelează în permar..cnţă, ea a fost impliciit sub-
inţeleasă şi in ·:elclalte metode aplicate.
Un rol special ir.să, l-a avut în operaţia de evidenţiere a parti-
cularit[1ţilor ~ pecifice funcţiei legănatului şi exprimării melodiei speci-
fice a c:intecului de 1eagăn, ca :;;i în aceea a diferenţierii acesteia de
mE:.'lodiile prnvenite clin alte categoi"ii folclorice. Totodată cu ajutorul
cunoaşterii proceselor petrecute Îi1 evoluţia structurii muzical-poetice
a cîntecului dE: leagăn, metoda comparativă a evidenţiat posibilitatea
incf-1 c8sii unei prime operaţii de pt:riodizare tipologică.
Pe df' altă parte, aplico.rea metodei comparative a dat rezultate
deosebite şi în domeniul lărgirii ariei de cunoru:;tere către celelalte
ramuri ale poporului român :;;i de asemenea spre alte pop-0are.
5.9. Au mai fost folosite ~i altE: două procedee cu caracter meto-
dolc•gic -comparativ"' : I. Metodu corelării rezultatelor cercetării mai.
111ultor fenomene în vederea caracterizării unui singur fenomen, pentru
e:..;:i:licarea diferitel01· strud..iri ale cintecului de leagăn dependente de
diferitele 5isteme morfologice componente.
II. 1\1etoda cercetării comple:re a unvi stadiu mai vechi, prin lăr
giu a investigaţiilor şi asupra 1mor alte fenomene, adiacente sau nu-
mai tangenţiale, doar aparent deosebile, a constat în compararea cu
anumite elemEnte morfologice sau procese prezente în alte categorii
foldnrice. Prin ::i.ceasta s-au putut evidenţia unele elemente comune
dovedite ca arhaice şi în alte categorii folclorice, şi care îşi atestă
astfel o aceeaşi ci.partenent3 la un strat folcloric mai vechi şi in tre-
cut, acoperind probabil o zonă mult mai [argă.
5. 1O. Mai ţinem să menţionăm folosirea metodei psihologice sau
psihofiziologice liH, prin care s-a căutat a se evidenţia atit procesul psi-
"1. Menţionate pentru prima dată drept principn de studiere în lucrarea per·
sonală : Probleme de metodologie în culegerea şi studierea muzicii dansurilor popu-
lare din Muscel, Rev. de Etn. şi Folclor, tom XI, nr. 5, 1965, p. 503-:;rn Ulterior
au fost prezentate pe larg în studiul Psihologia Folclorului Muzical, op. cit. cap. VI,
p. 254-255.
" 8 • Menţionată şi tratată pentru prima dată în Psihologia Fo!c. Muzical op.
ci't. cap. VI, p. 261-264. Specificitatea acestei metode 'COnstă în următoarele ope-
raţii : a) delimitarea laturii psihologice a fenomenului cercetart; ; b) realizarea după
caz a unor chestionare, experimente, comparări, grafii, etc„ prin c'lre să se evi·
24
hofiziologic declanşat de funcţionalitatea cîntecului de leagăn, cit şi
el«:·mEntele p1iin care structura morfologică a acestuia, poate corespunde
acestei funcţionalităţi LITl calitatea ei de activitate umană.
Aplicarea acestei metode a evidenţiat în mod deosebit şi cu totul
pozitiv fată de alte metode, eUementek şi mai ales conţinutul general-
uman, cuprins în existenţa cintecului dt: leagăn. Referirea la introspec-
ţie "9, pe care această metodă o favoriz~ază, a contribuit la înţelegerea
prcceselor de improvizaţie şi de creaţie, ca şi la îmbunătăţirea meto-
dologiei de cul('gere prin luarea in considerare, permanent, a concep-
ţiei executantei respective cu pi-ivire la această categorie folclorică şi,
de asemeni, prin urmărirea cu di::·osebită grijă a creării unui di.mat cit
mai favorabil culegerii.
5.11. O ultimă observaţie de ordin metodologic are în vedere fap-
tu[ că dintr-un început, md.tc::rialul de studiu a fost împărţit în două
·grupe mari după criter,iul naturii muzicii : grupă cuprinzînd piesele cu
melodica exclusivă a cîntecului de leagăn, denumită ca atare, şi o gru-
pă cuprinzînd piese cu melodica provenită din alte categorii folclorice,
pe care am denumit-o „ca la leagăn" ;·, 11 •
Menţionăm că în timp ce cintecelt: de leagăn propriu-zise au fost
supuse integral operaţiei de analiză muzical-poetică a fiecărui ele-
ment, aspect şi proces în parte, la grupa cintecelor „ca la leagăn", deci
cu provenienţa în alte c:itegorii fulclurice, au fost supuse analizei doar
acele particularităţi, ce au pruentat tangenţe cu structura şi funcţio
nalitatea specifică cîntecului de lc.:c..gan .-, 1• De pildă, sistemele sonore nu
au fcst specificate dtcît la grupa cintecelor originare de leagăn. în
schimb, onomatopeele, îndemnunk la adormire şi formule'le metrico-
ritniice speciiicE acesteia, au fost luate în consideraţie si la grupa cîn-
tecelor „ca la leagăn". Şi in ce priveşte textul, la cîntecele „ca la lea-
găn" nu a fost analizat decit în măsura prezenţei caracteristicilor spe-
-cifice cîntecului de leagăn, fiind lăsate deoparte textele cîntecelor pro-
venite din alte C"ategorii şi cărnra li s-a consemnat doar tematica în
cadrul indExului rEspectiv.
denţieze procesul acestei laturi ; c) folosirea unei aparaturi necesare urmărit~q unor
procese psihofiziologice ; d) referirea La procesele psihologice adecvate prin apela-
rea la diferitele ramuri ale psihologici şi e) permanenta legătură interrelaţională
cu funcţionalitatea faptului folcloric.
49. Metodă psihologică de obser\"arc a fc>nomcnPlor prin raportare la cunoaş
terea proprie.
50. Datorită faptului că melodica respectiv~i continuă să existe şi în catego-
ria fololorică donatoare, cu funcţionaliltatea (~i implicit texitul) specific acestuia.
Denumirea a fost dată pentru pl'ima oară în anul 19:'!2 cu prilejul unei culegeri în
cadrul Institutului de Folclor din Bucureşti, culeg. G. Suliţeanu.
st. Pal.'lte dintre acestea deşi ne apar ca elemente morfologice comun~ şi altor
<!ategorii folclorice, au necesitat totuşi a fi luate în consideraţie, deoarece sînt ca-
racterislt.ce şi pentru cintecul de leagăn, mai ales prin asocierea cu alte> elemente
specifice acestei categorii. De pildă, formula de cadenţă finală pe treptele 3-1 sau
4-1, ş.i a sunetului ultim repeltat de mai multe ori, elemente ce reprezintă un anume
stadiu arhaic de evoluţie a muzicii populare
Z5
6. ALTE .1\SPECTE METODOLOGICE ŢININD DE INTERPRETAREA
MATEIUALlJLl;J CULES
în legătU!ră cu prezenţa ~rupei cintecelor „ca la leagăn", mai

p·Jtem afirma că, dacă în cele peste J00 de exemple utilizate în lucra-
rea de faţă, aceasta ocupă mai mult de jumătate, totuşi, nu ne aflăm
în faţa imaginii unei proporţii reale. Această situaţie aparent pairado-
xală. este motivată de faptul, constatat, că melodia specifică a cîntec'..l-
lui de ]eagfai. prin am.:IT'ite tipuri nu întîmplător cele mai arhaice - ,
este comună F€ntru întreg poporul român. Prin aceasta, ponderea pre-
zenţei ~.t ructurilor tipologice spedfice cîntecului de lec>.găn !le apare nu
numai echilibrz,tă, dar depăc;;ită cu mult în favoarea acestuia. Avem de
a face cu ~1cele slruch:ri izvorîte din însăşi functionalit::ltea a~estei ca-
teg01·ii şi fundamentate: pe o modalitate de exprimare iniţial, ~eneral
umană. la r!ndt:l t'i d~vcnită în timp - prin anumite caracteristici -
specifică diieritEI w rnpoar-e. Or, aceste structuri sînt existente şi m
zilele noastre lcttcnt !n toate zo!!cle ţării, chiar dacă la prima cunoştinţ~
şi cen~re a \Te11nui cerc~·tător f12meia îi va cînta un cîntec .,cn la lea--
găn'·, preluat dintr-un cîntec modern de fiecare zi. Aceeaşi femeie
însa 11 va putea cu sigun.'1\Cl e:":eculc.1 ~i un cîntec cie leagan origin:?..r,,,
pe:·ntru că în~ii l-3. -;:tiut r~' acesta. si upui pentru că de fapt m1 l-a
părăsit niciodată. deo3rece de~eori în timpul adormirii copilului ea l-a.
exect.:.tat singu1· sau printre alte cînkce, poate fără a-i ac•Jfda vreo-
atenţie şi apreciere l'stetică speciRlă. ci doar simţ.indu-i nativ utilit<-ltea_
În fa\a aparatului de înrcgisi.ran~ însă. şi a unei persoane E'trăine, ea
va prefera întotdeauna să cînte unul din cîntecele pe care într-adevăr
le intercalează Î'1 prc>.ctica adormirii copilului şi care i se par mai
frumo&.1se, fiind preluate din categoria cîntecelor de fiecare zi.
6.1. Dintre cclp cîteva astfel de e~~emple special culese din dife-
rite zone ale ţării î:i vederea evidenţierii acestui fenomen, vom reda
în acPastă parte a lucrării, 9e acelea culese de la Maria Sas, de 53 ani~
din Kegreşti, zona folclorică 1)aş din Maramureş 52 Astfel, aC€astă fe-
meie - foarte bună c-unoscătoare :.l cîntecului şi stilului muzica:1 spe-
cific maramureşan - , la cen.rea ce1-cetătorului de a executa un cin-
tec de leagăn. r,e··a dat ca un prim răspuns un cîntec axat pe o melo-
dică de tranziţie, între melodica cîntecelor de fiecare zi ale zonei ~·es
pective ~i o melodică de cîntcc \ini11d prin anumite elemente morfolo-·
gice, de categoria doinei maramureşene. (Mg. 813 e). După aceasta
însă, la intrebarea cercetaturului dacă foloseşte şi o melodică mai
veche, „din bătrîni'', ne-a rPd:.lt un cîntec de leagăn cu melodica apar-
ţinînd stratului recitativ-melopeic de structură or:iginară (mg. 813 f.).
Şi în sfîrşit, ne-a mai cînL11t unul pe melodica spe6fică a doinei mar.1-
"~. Maria Sas, :1:3 a., din Negreşti-Oaş - Maramureş, culeg. G. Suliţeanu, la:
Bucureştr, ln mai 1952.
26
nmreşene - ca i-eacţie la interesul n ostru pentru cîntecele „din bă
-t:rîni" şi pentru doină în special ;» 1 , melodie care de altfel se folosea
h ecvent şi la adormirea copiilor.
Ex . 1
(mg. 813 t) ~
~- )=
# 4~!I@Qfij. FJtilff1Ji f ~1 ;.r
11€) J.
I I J,I st' ,
i_ _ pu- h1 m a -m 1 , !:! Nu -ma:,p 1- n1 -; a -du r-mn1 ,
s m__ J'i=192 _ -: -::;:: __ -r:=t - -=i

t&=B~~lî~#~~~w -~~~
b
~I ~> >~ ~ > - > • ·. > -

c -a -pu ' dJ - c;:i t -i sl 1r - n 1 A_ a - a - a
~
ii=·138
„ „ =t l
MJ' Jl I J1 J1I i l J1IJj t

:;;;;ll
"î
I! etc .
> >
-{.. Jo cu t i - ne d-oj YOr - b i
Ex. l
: mg.813 ~) ( ji = 210
)
ţ Ji JSJ)dJ !Jî J1illJtJ ; Ji J1 ; !Ji J 1 1 qg I

Că ma - ma te -o le - gă - r. a, - Ma - ma ta tf o :e giJ. - na, _
Din pk1 - c1or t~-o le · ga - na - t!:!, Di n gu - ră t~- o b !e- s tB - ma - f f!.,
Ex . 3
<( mg . 814 c )Jl=304 ) 1'
(
ţ=# · J]a~~~;_~~V~_. .wi_~~~~I

~ Haj :şi Lf u 1/u lj u pu- j u ma-mi, dz î ~i L1u lju lju pu .Ju rr-,a - mi - Z
_fl!
~
_JJ
+--+--i~~~1=âf4#=l-#~:-J~
~> >
J--=;~~ > > >
dz / pu- i ma -m i , OzÎ pu -i ma - m i. " "'-
5:1. Femeii.a a f.ost adusă l a Buc:wre<;;ti p e n tru a s e fa ce î nreg i s trări de do i n ă

în v ederea re a liz ă rii unUJi disa.
27
6.2. CEci, dacă ne-am Li limitat la o chestionare de suprafaţă cu
siguranţă că ne-am fi a!les doar cu unul dintre ultimele tipuri şi astfel
ne-ar fi lipsit tocmai primul exemplu. pe care îl socotim foarte impor-
tant pentru melodica sa, specifică a cintecului de leagăn.
In afară de aceasta - <;;i aşa cum s-a întîmplat în multe dintre
culegerile din trecut - se put€a rărnine cu certitudinea că tipul cules
'=Ste singurul cunoscut şi ca atare unicul reprezentativ pentru zona fol-
dlorică a Maramureşului, omiţîndu-se posibilitatea existenţei şi a altor
tipud, la fel de reprezentative pentru zonă, doar că aparţineau unor
alte etape de evolutie.
6.3. Posibilitatea - ob5ervată în timpul nostru - , de coexis-
tenţă a mai multor tipuri muzicale, reprezentînd fiecare o anume eta-
pă în dczvoltarC'a cîntecului dl: kagan la o anume colectivitat€, se
pare că rf'prezimă un proces mai vechi. Ne putem închipui că femeia,
în intimitatea gindurilor ce se desfaşoară, în voie în timpul legăna
tului, putea a.lege odce melodie dorea să cînte şi pe care o adapta
spor..tan la 1uncţionaiitat-c:a legănatului. Astfel alături de tipul primar,
de structur5 psihofiziologică specifică, izvorît organic din modalitatea
muzicală a adcrmirii copilului într-o etapă timpurie de formare a
limbajului muzical, au putut evolua - odată cu dezvoltarea concepţiei
muzicale - . şi <Jte tipuri, he născute din tipul arhaic, specific cate-
goriei cintecului de leagăn. fie prin adaptarea tmor alte melodii, de-
provenienţă străină acestuia.
Faptul că melodiile dovedite mai noi în timp nu au îndepărtat
pe cele primcu:e, se datorează tocmai structurii originare a acestor
melodii străvechi aparţinind celei mai strict funcţionale realizări mu-
zicale a categoriei in cauză.
6.4. S-a putut in schimb observa tendinţa de dispariţie în timp a
melodiaor prov0nite din afara categoriei cîntecului de leagăn. Toate
a~este rn0lodii, noi intrate, caµ~tă atributul unei variabile, dependente-
într-adevcir în primul rînd de funcţionalitatea pe care urmează a o
îndeplini. dar şi de gustul şi libera alegere a cîntăreţei respective. Ori,
această ultimă condiţie le face vulnerabile dispariţ.iei, posibil cu prima
şi pînă la - cel mult, - , a treia gene!'"aţie deţinătoare ''".
6.5. Din convm·birile avute cu practicantele cîntecului de leagăn,.
a reieşit caracterul strict personal al conţinutu'lui tematic literar şi
mumcal, precum şi a mijloacelor folo::.ite. Totodată însă, a reieşit şi
prdunda legătură conştientă cu factorul tradiţional deţinut de către·
întreaga colectivitate din care .femeia lăcea parte.
Aproape legic, primul răspuns privitor la modalitatea muzical-
verLală a adormirii copilului e:ra legat de amintirea mamei, a bunicii„
sa 11 a altor femei din sat. Abia la irn;istarea dacă acestea foloseau ace-
leaşi vorbe sau aceeci.şi melodie. apăreau răspunsurile diferenţi.1te. intre
apurtul individual - prin posibilitatea de particularizare a textului,.
Y.. Rareori mai multe generaţi.i, iar aceasta - după cum vom trata în cap
V, Cintecul de leagăn cu melodii provenite din alte categorii folclorice, - depen-
dent de locul ocupat de tipul muzical respedlv in folclorul întregii colectivităţi_
28
sau a meJodiei - , şi modalităţi!.€ .aparţinînd tradiţiei folclorice a colec-
tivităţii, ne-a apărut un proces puternic de inte~-oondiţionare, între
acestea aflîndu-se ca un prim factor, valenţa funcţionalităţii.
6.6. Cintf-clll dE: leagăn se afli:i printre puţinele categorii folclorice
supLse - 1ntr-o mai strinsă dependenţă - , unei exprimări psihofizi.o-
lcgice exteriorizate. Prin ace,:ista, insăşi problematica ne-a apărut mai
complexă decît a altor categorii folcl()rice, necesitînd nu numai o me-
todcl<;gie specială dar şi o mult mai largă analiză a proceselor existen-
ţei structurilor şi substructurilur ~ale morfologice.
6. 7. Transcrierea în întregime a pieselor înregistrate a permis -.
în spl'Cia!l la exemplele cult:se iP funcţionalitate -, să se urmărească
nu numai modalităţile reale şi caracteristice ale exprimării cîntect1lui
de lea~ăn, dar totodată şi o seamă de paTticularităţi lin.gvistice ce
atr:stă prezenţa unor trar..sformări. Astfel, alături de anume particule
dr~ completm·e sila bi că de factură zonală, ca de pildă : u, re, le, i,
ataşate la sfîrşitul ultimului cuvînt al versului, deseori se pot. întîlni
chiar în cuprinsul unui aceluiaş text, cuvinte. fie a["ticulate şi nearti-
culate, ca de plidă .,puiul" $i „puiu". fie pronunţate diferit ca de ex.
„~ă" şi ,.se" : ,.mukă'' şi „maic?i·' : „maică" şi „n1amă" : „ani" şi
„nani" sau şi „hani·' ; ,.aidi'' şi ,.haidi" sau şi „haide" ; ,Juli" şi ,,lule",
etc. sau, femeia ne-a precizat în'linte de cîntare, că „să spune 'lale' şi
'nani', iar in momentul cîntatului a pronunţat de fiecare dată „la:U"
şi nu .Jale" '"'. sau .,spunEm 'Haide<.t' im· respectiva femeie cînta
„A idea" iii\ etc.
6.8. Fentru scrierea textelor au fost utilizate unele semne fone-
tice internaţionale, comparate, considerate ca suficiente pentru redarea
principalelor particul3.["ităti lingvistice zonale. Dir. motive tipografice
însă, doar textul cartografiat aflat sub muzică a putut beneficia de
o notare fonetică ex.actă, astfel încît din păcate se pot 0bserva unele
diferenţe între acesta şi scrierea celui tipărit.
6.9. :!\latm·ialul muzical însă - mai favorizat şi de posibildtatea
cartografierii - , ne reprezintă documentul autentic. Cîntecul de lea-
găn ne apare astfel consemnat in în tcegul său de text şi muzică şi
de asemenea cu variantele şi variaţiile principale. Iar dacă scopul lu-
crării nu Este acela de a prezenta doar o antologie cu cele mai fru-
mcase piese, ci de a lămuri procesul existenţei cîntecului de leagăn în
fGlcloru:l românesc, ceea ce implică fire.:.c. şi unele piese mai puţin reu-
şite, se descoperă in schimb o mare bogăţie de aspecte tipologice aflate
la diferite nivele de evoluţie şi structură, aspecte apte să corespundă
uneia dintre cele mai complexe problematici aflate în cuprinsu'l etno-
muzicologiei.
6.10. De asemenea, redarea alăturri de text a unorra dintre informa-
ţiile obţinute m momentul cule~erii, a urmărit să prezinte importanta
metodologică deosebită acordată factorului uman deţinător. Astfel], une-
55. mg. 4340 I a, ex. Rada Pană, 76 a., 1975, Polizeşti, Stăncuţa, j. Brăila. Inte-
resant este faptul că aci figurează ~i pronun\arc>a „lalie" care s-ar putea situa între
„ lale" şi „la li".
56. mg. 4144 II i, ex. Manda Prodan, 44 a., Gropeni, j. Brăila, 1972.
ori prin exprim:"iri simple sau chiar stîngace, iar altrori pline de înţe
lepciune, ne este descoperită profunzimea funcţionalităţii acestei cale-
gorii folclorie:e „pentru copii", resfrîntă asupra vieţii maturului.
Tratarec. sEparată pe capitule speciale, a texrtului şi muzicii, a
fost la rindul ei folosită doar ca un procedeu metodologic necesar uşu
rării cunoa~tErii mijloacelor respective de exprimare, droarece, în irea-
tatc:, acestea sint atit de organic întrepătrunse, încît s-ar fi putut alege
şi prccedeul de a se analiza pe rind fiecare element morfologic în
ambtle ipostaze. Dat fiind însă atît faptul că o seamă de observaţii
importante s~: r-eferă la fenomene ce privesc însăşi originea şi proce-
sele evoluţ.iei celor două limbaje, cel verbal şi cel muzical, cît şi fap-
tul că fiecare dintre acestea ne reprezintă cîte un sistem bine definit
al unor elemente specifice, s-a ales calea unei tratări succesive.
În capjtolele urrnătoart::: vom mai căuta, ca - odată cu analiza-
rea conţinutului literar şi a muzicii - . să prezentăm şi unele dintre
rnc,dalităţile metodologice aplicate unor probleme, speciale, astfel încît,
toate .afirmaiiile făcute în această parte a lucrării, să poată fi dovedite
ca extrase din felul în care ~-a mţeles studierea acestei categorii fol-
clorice.
CAPITOLllL II.
ANALIZA ŞI PARTICULARITAŢILE STRUCTURII

TEXTULUI CINTECULUI DE LEAGAN
1. CONTL'RAREA PROBLEMATICU ŞI INŢELESUL NOTIUNII

DE TEXT AL ClNTECULUI DE LEAGAN
Dacă ~tudierea mijloac-c:lor de exprimare ale textului cîntecului

de leagăn ne-a of~rit - odaW. cu e·v·idenţierca unor.a dintre cele mai
interesante aspecte ale manifestării limbajului verbal - , şi prilejul
de a observa existenţa unei strînse co1·esponderi_ţe on.e;mare dintre
acesta şi limbajul muzical. urmărirea lor s~parată în cadrul însăşi al
sistemului noţiunii cîntecului de leagăn. ne-a apăn1t c:J. strict nec~s::i1 ă
ln structura cintecului cie leagăn, felul în care se asociază diftritek
ekmente componente muzicale şi poetice. ca şi interdependenta aces-
tcra în organizarea întregului, ne-au relevat un veriitabil şi specific
sistem 1. În componenţa '.lcestuia însiJ., prezenta celor două limbaje,
şi-au dezvăluit iiecare în parte, caracteristici independente şi specifice
ale elementelor şi proceselor compmwnte, obligîndu-ne prin aceasta tlc
a le considera la rîndul lor ca. sisteme diferite.
i.1. Deoarece în acest capitul nE vom rezuma doar la tratarea
pt.rtii lilerar-e ca sistem spt-:cific, \'om avea în vedere frei probleme
princ.ipale '. tematica, compunea.ţ.i m.orJclogică, şi corespondenţa textu-
lui verbal c'k ::!.Tecuţia muziculă. (wu intonarea muzicalizată), ca ele-
ment de legă.tură structur.ală cu celcllalt sistem principal reprezentat
prin partea rnuzicală.
în fiecare dintre aceste situaţii textul a fost privit în înţelesul
de manifestare vocală aflată la diferite nivele de organizare, de la ono-
matopei si fredonări, la cm:inte închegate în propoziţiuni reprezen-
tînd imagini artistice cu conţinut narativ.
1• Tratarea cîntecului de leagăn ce reprezint<"1 un sistem specific ne·<! apărut
astfel ca o rezultantă a operaţiilor de 1analiză ~i :;-1•n1~eză la care an fost supuse

principalele elemente de text şi muzi·că, aflate în componenţa int0gra!{1 a structurii
:11
1.2. Observarea dezvoltării ideii tematice în toarte felurile sale de
mc..nifestare, ne-a permis şi încercarea de a delimita anumite etape de
evoluţie petrecute in existenţa cintecului de leagăn. Acestea ne-au
apărut în 5trînsă dependenţa de însăşi evoluţia gîndirii şi a posibili-
t:3.ţii de exprimare artistică. S-au putut contura astfel trei mari etape.
I. O etapă originară în manifestare pre-verbală-muzicală, în care
au putut lua naşteire onomatopeele specifice cîntecului de leagăn ;
II. O etapă ulterioară în care apar in procesul de formare al lim-
bajului verbal şi caracteristicile forrnule de adormire, în timp ce şi
muzica incepe a se forma în conştiinţa colectivităţii.
III. O etapă oe poate fi deja atribuită apariţiei versului prcpriu-
zis, aci izvorît din metrico-ritmica formulelor de adormire şi ţinînd de
un stadiu ai. gir.dirii în imagini foarte concentrate posibil a fi mate-
rializate pe cite unul sau două versuri bi-tri şi tetrasilabice.
Acestor trei mari etape le-au putut urma altele, din ce în ce
mai evoluate, materializate prin sisteme de versificaţie şi melodii per-
fect 1nchegate, pe măsură ce se producea din ce în ce mai mult apro-
pierea de prn-::edeele cîntecelur obişnuite.
1.3. Ceea ce conferă cintecului de leagăn cea mai importantă ca-
racteris'cică a existenţei sale în cuprinsul folclorului românesc este
clservan:'a pregnanţei cu care se mariifestă şi în zilele noastre primele
tre~ etap~· de evoluţie şi coexisten~a acestora cu cele mai evoluate
forme.
Pe acei:istă cale. aflăm situată pe primul plan al semnificaţiei ţi
riînd de limbajul verbal, însăşi funcţionalitatea acestei categorii folclo-
rice. Aceasta acordă astfel diferitelor modalităţi de exprimare vocală
într-adevăr o valoare egală de comunicare, dar faţă de care primează
.'lcele elemente vocale inrlispensabil"? funcţiei adormirii copilului, aflate
în primele etape de evolutie.
2. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA PARTICULARITAŢILOR CONŢI

NUTULUI TEMATICII LITERARE IN CONCEPŢl'\
PRACTICA~TILOR
Unul dintre principalele rezultate ale metodologiei folosite în ope-

raţia de culegtre a cîntkcului de leagăn îl corustituie, aflare.a însăşi a
ccncepţiei practicanţilor respectivi referitoare la existenţa sa. Au puiut
fi m,tfel atestate alături de conturarea valorii funcţionale şi alte aspecte
privind de astă dată conţinutul ,tematic în diferitele sale forme de
exprimare.
2.1. În ceea ce priveşte tematica, faptul că funcţionalitatea cir.te-
culm de leagăn îi conferă acestuia o desfăşurare mai lairgă în timp,
limitată doar de adormirea copilului, e?. ne apa.re refativ bogat3 prin
posibilităţile de varine şi mai alles, favorabilă improvizaţiei. Şi acest
fenomen est€ de .altf0l sezizat de prdcticantele respective prin afirmaţii
32
ca : „Poţi să-i cinţi ce-i cinta, numa. să nu-ncetezi. Cum încetezi, nv,m.a
ce-l auzi cum drîie (scînceşte) ... •5i-atunci trebuie să-i cînti" 2; sau
,,jOt aşa zici ... Nv. te opreşti decît cîn<i vezi că înlâde oki s( doarme" :1•
De aitf el, şi în itextele cintecului însuşi pot apărea versu~i cu acelaşi
sens, ca de pildă : „Raia haiCI haia ha/leu atîta ti-oi hori/ Pînă tu îi
ad 11 nai" ". ·
2 2. În principiu, la legănat femeia poate spune orice texte î;
trec prin minte, deoarece, pe bună dreptate a sezizat şi literatul Piotr
Bogatirev, că la virsta primelor luni copilu1l „nu e capabil să le pri-
CPapă" ~•. De aceea, ea poate cinta în mare parte gînduri şi sentimente
1·eaduse tangenţ.ial ~n momentele de preocupare asupra copilului, dar
care sînt deseori departe de înţelegerea lui.
Cu toate acE'stea, dc!'i la încPput copilul este într-3clevăr atras mai
mult prin intonatiile pline de afectivitate ale onomatopeelor, ale for-
mulelor de ad;Jrmire şi ale muzicii, pe măsură cc creşte şi este familia-
rizat cu limbajul verbal. el devine capctbil de a înielege din ce în ce
mai ('O!nplE:t mesajele legate de ambiant::i. existenţei sale.
Trebaie iinut seamă îns?. c..le faptul că tendinţa copilului nu este
de a asc:..1ha rînkcul, ci de a dormi. astfel încît alături de gîndurile pni-
vincl dintarea şi viitoruq copilului. femeia poate trece la alte tex,te sau
cîntece din rE·pE·rtoriul rnn!uri1oc. Pe primul plan insă, rămîne textul
iniţial, specific categoriei cîntecului de leagăn la care de altfel cel pre-
ocupat dt. adc..r-mirea copilului revine ori de cîte ori acesta manifestă
reiuzul de a adormi.
2.3. PrGcedeul improviza~iei a fost semnalat ca unul dintre pro-
cesele cu caracter de Uer,e în desfăşurarea părţii lite1 are a acestei cate-
gorii folcloricE' la poporul român. 6
Toţi acei ce s-au preocupat de cercetarea cîntecului de leagăn,
au fcst irnpresionc:iţi de conţinutul liric de o înalt;\ măi2strie artistică
şi - a~a cum sezizEază şi Ovidiu Pc:ipadima --, ,.cu o surprinzătoare
putPrc de oglindire a unor aspectie ale vieţii familiarle şi sodale'·. /
Acee:.stă afirmaţie care se poate referi şi la alte 2ategorii folclorice şi
in special la cîntecuil de fiecare zi, tr·ebuie delimitată privitor la cîntecul
de lec,,găn. Aci, chiar cînd avC'm de a face cu veritabile creaţii, ele nu
se petrec d€cît în cadrul unui acelaşi proces de improvizaţie.
!:..ceasta deoar"ce mobilitatea C3.racterului variat chiar de la o
executie la alta ii acordă c3litatea improvizaţiei de mom'2nt, cu totul
lipsită de v.reo intenţionalitate de creatie.
2• Fişa mg. 4255 o, Marina Poienariu, 60 a., Corbi, j. Argeş, culeg. G. Suliţeanu,
19.V.1973.
3. Fişa mg. 28,28 1, Mira Profir~ 74 ani, satul Dodeşti, ;. Vaslui, ruleg. ·.:r. Su-
litcanu 24.VIl.1965.
• 4 • F. A. 989.9, Ileana Dunca, 27 a., corn. Ieud, j. Mm'<ll11ureş, cule!'. E. Popo-
v,'.ci, 17.V.1950.
5. Bogatirev P., La chanson populaire du point du vue fonctionnel, în Travaux
du cercle linguistique de Prague, VI, 1936, p. 12, apud R. Niculescu, op. cit. p. 107.
6. Ghizela Suliţeanu, Les implications psychologiques dans la stru.cture du
processus de Z'improvisation dans le folklore roumain, Yearbook of Jnternntional
Folk Music Council, nr. 8/1977.
7 Ovidiu Papadima, Aspecte ale realităţii ... op. cit. p. 41.
3-c. 310 33
2.4. Pentru existenţa cintecului de leagăn, considerăm că procesul
de impro':izatie este mai important decît cel al creaţiei propriu-zise.
în timo ce p~ntru cîntecul de leagăn procedeul improvizaţiei folose.-:;te
în cl:a - mai mare parte elemente tradiţionale şi caracteristice colectivi-
tăţii respective, pe care femeia le m1ni.1ieşte în voie, procesul de crea-
ţie prezintă mai mult caracterele unui proces particular, în care ele--
menlul nou S(: poate releva, dar aceasta nu reprezintă o condiţie de
exislcn\d. a categoriei.
2.5. Pe de altă parte, dacă despre procedeul imprcvi.zaţi2i putem
spune ca t:ste general întîlnit în cîntecu1 de leagăn din întreaga ţară,_
nu tot aceeaşi afirmaţie o putem face pentru procesul de creaţie pr,J-
priu-zis. Acesta nu prezintă aceeaşi intensitate, ci este dependent dr
aptitudinea artistică a femeii, dar mai ales de stadiul de creaţie al
zonei folclorice respective ~. De pildă, în zonele : M~ramureş şi Oaş, unde
şi astă;-.i procesul de crec.tie se prezintă ca un fenomen de masă, putind
fi pr:1ctic:at de c1ricine şi in toate ce:.tegor!ile folclorice unde esk~ a'.:lmis„
textd~ cintecdor dr_· leag~~n sint aproape toate particularizate la mo-
ment.t· din viaţa personală a femeii. In majoritatea celorlalte zone pro-
cesul de c1·eaţie ne apare de obicei incbs fragmentar şi sporadic în
proce:.ul improvi:zc.tiei.
2.6. Indeper.dent însă de punctul de vedl"re al cercetătorului, toate
fomeile îsi consideră execuţiile cîntecu1lui de leagăn drept creaţii perso-
nale, cu prea puţine elemente de tl"xt comune i::u al alt0r femei. Prin
recunoaşterea preluării cîntecului de leagăn, de la .1~te femei mai în
vîrst..1, ele ~:i.u în vedere melodia, onomatopeele şi formulele de ador-
mire. de fapt. elementele indispensabile funcţionalităţii. Foarte frecvent
ele afirmă, de ţildă : „leu am pu.s vorbelP.. Viersu ie bătr1nesc". fi
2.7. Cit de~!Jre textul poetic propriu-zis al cîntecului de Ueagăn,
fiecare femeie îl coP.sideră c!·eaţ!a ei pentru copilul pe care-l adoarme.
Şi aci apar afirmaţi~ ca : ,.Ziceai r.e-ti gine in gînd, şi nu.mai atunci
poţi spune, cînd legeni kiar ... Nu să-nvaţă de la nimini. Iti g'inr> in
minre ce trebuie să faci numa să-l stîmperi să dormă". '°
Şi cum o.r putea fi altfel diu moment cP lui i se adresează, deseori
numindu-l chiar in cîntec. ca de exemplu : „Haida liulin puiuli I Zu-
grăuif-aş r„umili I Intr-n .floare di 1:>r.stan I La Antonica-n tulpan", tJ:
iar toate cuvintele le simte izvorÎJnd din fiinţa ei ? Ne aflăm în plil1ă
concepţie populară a cînt.2.reţuki populcr privind cîntecele :sale, înti'irită
~i mai mult - ii:. cazul cînt~cnlui de leagăn - , prin procesul de im-
provizaţie de care Iiecci.Te femeie este conştientă în felul ei.
f\. G. Suliţeanu, Cîntecele ele colindat româneşti şi cîntecele de jrJc aromâne.-

studiu manuscris aflat la secţia de Documentare a Uniunii Compozitorilor şi Mu-
zicologilor din R. S. România, Bucureşti, 1954, în care se arată dependenţa crea-
ţiei; individuale de prezenţa procesului de creaţie ca fenomen de masă în anumite
zone ale ţării, fenomen în trecut mult mai intins.
!•. Fh;a text mg, 42S8 h Marina Poienariu, 60 a., Corbi j. Arge'?, culeg. G. Su
I iţ0anu, 19.V.1973.
• Fişa •trxt mg. 3419 (I) g, Ina Rău, 62 a., Blăjel,j.Sibiu, culeg. G. Su.liţeanu..
111
24.Il.1968.
• Fişa text mg. 4032 II r, Raveca Mihăilă Savu, 71 a., Bilca, j. Suceava, cu-
11
leg. G. Subţeanu, 4.IX.1971.
34
2.8. Foarte rarele cazuri în c::ire s-a putut observa că femeile au
introdus in cintecuJl de leagăn fragmente de texte a căror structură nu
-era populară, 12, preluÎlndu-le din diferite tipărituri, au prezentat de
asemenea fenomenul de particularizare prin încadrarea acestora în cin-
tatul tradiţional. Interesant este faptul că două din cele şase femei
ne-au răspuns cu precizie, indicîndu-ne versurile noi 13 _ De pildă, des-
pre textul : „Hai udor, hai păsărică I Dor' ş-adormi fă1·ă de frică I C-o
să z:ină moş cuminte I Să te-aline tă te culce I Ş-o .sd -ţi cîntec-nceti-
~5or / Nani 1~.ani puişor I Căci mama te-o legăna I Şi ti-o spune ţi-i-aşa
I Vino cnrcii, de mi-l c·nlcă I Şi tu peşte, dă mi-l creşte'·, (mg. 1631 1)
femeia ne-a informat îr: legătură cu primele şase versuri : „Am mai
luat şi ieu începutd dinh·-o ca1 te".
2.!I. Un loc aparte îl ccup.-, intervenţiile în proză şi care .apar spo-
. radic în timpul de~fă7urării adorinirii copilului. De a$tu dată avem Ide
.a face cu limbajul verbal cotidian, folosit ca o înt2rire a cintccului de
leagăn, în cuprinsul căruia îşi face apariţia. Prezenţa sa sporadică pare
-s~ depindă atît de temperamentul şi starea psihică de moment (nerăb
dare, tristeţe, dorin~a de dialogare. etc.), a cellli ce adoarme e<:>pillul,
cît şi de posibilitatea de receptare a copilului, care din diferite motive
(indispoziţie, distrru-e, etc.), adoarme mai greu.
F'ără a face parte efectJv din morfologia cîntecului de leagi{n pro-
priu-zis, e:;..·.primarea în proză odată realizată, nu mai poate fi omisă
din structura cîntecului respe::tiv, deoarece în acel moment ea işi are
rolul bine motivat în functionalitatea adormirii copilului.
3. ALTE ASPECTE ALE CONŢINUTULUI TEMATIC
Din analizarea tematicii literare s-au mai. putut evidenţia o seamă

de aspecie privind nu doar diferitele modalităţi de exprimare, ci şi
felul în c2.re imaginile poetice se pot materializa.
Pe de altă parte. s-a putut observa cum - sub impulsul funcţio
nalilaiii - textul cîntec:ului d~ leagăn şi-a putut menţine pînă în
zilele noastre structuri de factură primară alături de cele mai noi, ofe-
rindu-ne - poate cu mai muJtă claritate decît alte categorii folclortlce
- , posibilitatea de a se urmări diferitele stadii de evoluţie.
3.1. În tematica literară se pot deosebi cinci modalităţi de expri-
mare constituind tot atîteci. grupe. aproape complet distincte intre ele :
a) onomatopeea şi fredonarea ;
b) formulE:le - îndemn la adormire :
c) grupa privind inYocarea vietăţilor înconjurătoare cu ca:e copi-
lul se va familiariza mai întîi (eurcă, raţă, cioară, gîscă, pisică, peşte,
·etc.) :
12. mg. 1631 1 ; 2421 h ; 4492 b ; 4011 (II) h ; mg. 3468 (II) g ; F. A. 6545.
13 . v.fişele text mg. 2421 h ; 4492 b.
35
d.) }Jroiecte de viitor, prom1smni, grijile mamei, 1\ despre diferite
indeletniciri, pEtrececi, etc. şi
c) grupa cîntecelor obişnuite, adapfate prin asociaţie de idei la
starea su1letec:,sc:ă a celei ce-l adoarme : tristde şi bucurie, prin cîntec.e
de inf'trăinare, dragoste, cîn tece de joc, etc. DintcE aceste cinci grupe,
primele patru reprezintă texte adrese.te exclusiv copilului, a patra grupă
prive~te deopotrivă pe copil, dai· şi pr2o::upărilţ .femeii ce-l adoarme,
în iimp ce grupa a cincea cup:·inde texte, ţinind în exclusivitate de rerier-
toriul r11aturilor. Între aceste grupe în.;;ă, nu există nici un fel de gra-
niţe, ci ele se pot întrepătn:;1de în mod firesc, doar că, penLru e'\istenţa
cîntt::cului de leagăn este neapărat necesară prezenţa textului cel puţin
a uneia dintre primele grupe, în timp ce elemen:tele de text din
cea de a cincea F;rupă sau :·hiar dintr-a patra, pot lipsi.
::1.2. O altă parriculadt?.te a temf'.ticii t2xtului o reprellintă moda-
litatea d€ redare a contin11tului de idei. Astfel se poate semn:1la. pre-
zenţa vc1·sului cu cor,ţinut independent şi cu rimă interioară la emistih~
ca de pildă „Hai tli curcii I rle mi-l culcă", structura de factură gene-
ratoare, ce urmează a fi analizată în special în cuprinsul acestui capi-
tol, ca i·epre;entativ~l pentru sisi:>~mul <le versificaţie de patru -silabe 1".
De asen1.e:·ni, găsim asocierea comtantă a unui vers cu altele prin
modalitatea de prelungire a unei imagini poetice pe douit - mai rar,
trei - versuri - , ca de pildă : „Culcă-mi-te mititel I Şi te scoală mri-
ricel" sau „Să te duci cu oile I Pe coasta cu fragile" H sau ,.Să te duci
cn oile I PP toate vîrfurile , Ca să paşti oiţele'' 11 , sau „Haida liuli11 nui
di µc.:;ti I Cin' te-ar pz:te marnu r:re.~ti / Să-i .faşi treabă cu nadejdi" 18„
etc.
3.3 Prelungirea imaginii poetice pe patru, sau chiar mai multe
vcrsL<Ii -- fenomen întillnit la acele femei care sînt mai mult influen-
ta ~e de cînteccle de fiecare zi - ne indică depăşirea deja 3. impr.;_w: -
z:::.~iei c2t1c> n1 proces de creaţie relativ mai nou in timp. De pildă=
,,AJua puiuţ de cioară I Că s-o dus mama la şcna!ă I Nu s-o dus să nu.
mai viie I Că s-o dus să-nveţe-a scrie" l!t sau „Haida liuliu pui di pe.'Jti
Ci11' te-a 7_:1<î<'a mama cre.i;ti I Ca .sii ti văd crescut mari I Să am cu.
şinz luc?·are I Că slujba străinului I Ca şi umbra .~pinului I Da slujbuţa
H. A2i ne referf m ~i la ideile de blestemare a copilului de către mamă, pre-

zente în unele eîntece dP leagăn ~i izvorîte din sărăcia, singurătat.~a ~i neputinţa
fizică a mamei de a-~i alăpta copilul. „Ie blestem di mamă, cind ii necăjită, eind
o lasă bărbatu ... Cind n-art> mîncare hi blă.<;.tămă copilu", precizează Amali'.1 Bun-
gărdean, de tiO ani, pentru a moti\"a prezenţa în încheierea cîntecului Pi de lr'agăn.
a versurilor : Luli'e Iulie cu mama I Mince-ţi şerpi carnea Jta I Cum îmi minei tu
viaţa I Sugă-ţi şărpi sîngele I Cum îmi sugi tu ţîţili I Cum îmi minei tu zilili" (mg.
61 r.), text comun de altfel ~i cunoscutei balade „Şarpele". Culeg. G. Suliţeanu_
1''· In cadrul căruia aYem de a face de fapt cu două versuri tetrasilahif'P
16 • Fişa text mg. 4259 n, l\larin'.1 Poienariu, GO a., Cor~', j. Arge'?, culeg. · }. Su-
liţeanu, 21.V.1973.
11. Fişa text mg. 4255 o, id.
18. Fişa teJGt 4035 (I) j, Zamfira lui Petru Puha, 62 a., Bika, j. Snce3Y:t, culeg.
G. Suliţeanu, 5.X.1971.
. 19 • Fişa text mg. 4128 g, Lucreţia Horţ, 20 ani, Groşii-Tibleşului - Suciu de
Sus, Maramureş, ~uleg. Tib. J\IPxandru ~i L. Georgescu.
36
di la tine i Tocme~ti inima-n mini·' 20, sau „Hai lui lui băiatului J Hai
lui ii.,i că tată rw-i I Ciici tatăl băiatului I Ie sluga-mpăratului I Da
mi-i sbgă pe simbrie I Şi-i trei ani ele cătănie'' n. „. ne plasează direct
în fJl'OCesul cie creaţie al categoriei cîntecelor de fiecare 7.i. Se poate
afirma că to3 Le aceste procedee pot fi întîlnite şi în alte categol'il :ol-
clorice. Cu toate acestea imaginile poetice din cadrul cîntecului de lc.t-
găn ne' apar specifice acestuia, prin apartenenţa lor tematid - cu
toate implicaţiile 1·e~pcctive - , la funcţionalitatea acestei c:.:itegorii.
3.4. Se pare că în cîntecul de leagăn, etapele ultt.:'rioare, preZl'n Lr•i
onomatopeelqr ~i a formulelor de adormire - respectiv odat{1- cu apa-
ri\.~<:> \'er5ificaţiei -. au u·m<:.t o apariţie mai tirzie decit în alte cate-
gorii folclurke şi in mare p~u-te influenţată de acestea. Putem presu-
pu;1e cCt dat fiiinct funcţiornilitatea adormirii copilului ce poate fi satis-
făcută :;;i doar cu onomatopee sau fredo~ăJi - . ap;:niti<>. în cîntecul
de leagăn a unei tematici exprimate prin versuri sau proză mdopPic:"i, a
necesitat e:xisten1a - în cadnil colectivităţii - , a unei vieţi sociale mai
de~~vol~ate. în cart: o seamă de alte categorji folclorice înd0plineau deja
funcţii social-normative 5i estetice bine definite.
3.5. 1n tExte se mci.i poate ohs<:'rva ah5enţa metaforei atît de des
întîln.ită ca prim vers în alte categorii folclorice şi în special în acc2a
a cîntecelor de fi2care zi. În cîr::.tecul de leagăn. ma:-iiera de :.ldn•<>are
directă, aproape imperJ.tivă, pare a înlătura formule, aci socotite de
p1·isos. f;i1 uaţil: pe care o r0g5..sim şi în alte categ01·ii folclorice cu un
puternic conţinvt narativ. ca de pildă balada şi bocetul.
3.6. Ca o specificitate a~roape legică a cîntecului de le:igăn, ne
apare folosirea totdeauna în narare. a prezentului şi viitornlui, foarte
rar a trecutull'.i. Di•n m::i.krialul 8.vut la dispozitie. una dintt·e înregis-
trări a putut constitui un bun e:;periment indirect în această problemă.
Tîn;'.'ira femeie şi-a început cîntecul adresîndu-se ca de obicei copilului,
însă probaMl ciin ca1.1za emoţiei, ea a folosit timpul trecut. Pe parcurs,
intrind in atmosfera funcţ.ionalităţii adormirii copilului, s-a oprit, con-
tinuind - dup.:'t o rnid p2uz:1 -,să-şi execute cîntecul repetînd textul,
însă de asta dE,tă la viitor, în concordanţă cu execuţia reală 22 .
3.7. Tematica textului de leagăn ne apare astfel fundamentată pe
o seumă de procedee, ce cu toat§. \·:irietatea lor au în vedere pe pr.im
p1ar. func~ionailitatea de adormire a copilului.
Ca parte dintr-un sistem ~perific. ea se organizează liber pe :
onomatopei, fredonări. formule-îndf'mn la adormire, şi textul versifi-
cat propriu-zis. Printre acestea deseori apar ir.tercalatc porţiuni de
20. Fişa text mg. 4031 f, Ana Brăilean, 74 a„ Bilca, j. Sucem·1, 2.X.1971. cu-
leg_ G. Suliţeanu.
2 '. Fişa ltext mg. 3713 I, Maria Bărdaş, 4!l a., comuna Mihai Vitea7ul, Mureş,
X/1969. culeg. I. Herţea.
22 . FiŞa text mg. 3986 b (R) Ileana Bodea, 27 a., Sîrbi, Budeş~i, Maramureş.
Culeg. M. Kahane şi B. Krader, 26.VIl.1971. Astfel, în prima parte femei'l a cîntat :
„ ... Dimineaţa m-am sculat I Şi frumos ti-am îmbrăoat I Haia haia puiu mamii I
Şi pă faţă ti~am spălat I ~l lapte d:in kiept ţ-am dat I etc. După o pauză îns.:i. a
continuat repetînd coirect !textul : „ Ta'i Mariucă nu mai plinge I Că mamuca ţi-a
lua I Haia haia puiu mami I Şi frumos ti-a îmbrăca I Şi lapte din kiept ţ-a
da I etc
37
proza, din necesitatea femeii de a se adresa mai direct copilului, fie
penli·u a-l dcjeni, frie din simpla plăcere de a-l simţi mai aproape de
înţdegerea ei, din moment ce-i vorbeşte în ilii.mbajul cotidia!l.
Cu totul sporadic mai pot apă..T"€a - necondiţionate de sistem - ,
unele versur:i cu caracter de ref:ren :!'.~, formule de început 24, anacruze,
interJectii 2·-·, îmbogăţind execuţia. respectivă prin contribuţii personale,
dar o.parţinînd de obkei unei interpretări influenţate de alte categorii
folclorice.
-t lJESPRE ONOMATOPEE
C parte ir1semnată a tematicii - şi pe care o putem soooti cu

pn:<:~enţ,a de ordin general, prin marea ei frecvenţă - , o constituie
cele două mijloace poetice princip3.le în functionalitatea categoriei cîn-
tec'2lor de lE agăn şi anume : onomatopeea şi formv,la de îndemn la
ad.o;·mzre. Acf'~te mijloace, cărora le atribuim o egală valoare in func-
ţio~1aiitatea c'dor:miJrii. reprezint;'! in realitate fiecare în parte, o mani-
f eslăre independentă. Atît execuţia o:i.omatopeei, cît şi aceea a formulei
de admmil'e. pot. singure semnifica funcţia de adormire a copil.ului.
Ele si.nt însă, de cele mai multe ori. incluse !Separat, ~au împreună, în
difel'itele tipuri tematice pe care astfel le înveşmîntează şi mai mult
în specificit~tea cîntecului de leagăn.
~. 1. Onomatopeea. prezentă în cin tecul de rreagăn, constă intr-o
exprimare jucăuşe, imitativă şi insinuantă, adresată copilului. Ea ne
aparl' in intregime subordonată unei porniri emoţionale de dragoste
faţă de copil, material.rizată în expresii ca: „ulll... lea", „olll... lea",
„llL.lea", (produse prin mişcarrea rapidă a limbii înainte şi înapoi peste
bu·~a sup(:doară) : ,,grrr... qa"' (sunet gutural) ; „nga" ; „rrr... " (pro-
dusa prin mişcarea rapidă în:iinte si înapoi a Uimbii pe cerul gurii) ;
,,Ptriu, ptriu" : „a, a, a ... " ; „ş ş ş ş", etc. Aceste reminiscenţe ale unui
limbaj p1·e-verbal par a apartinP. unei etape primare în evoluţia cin-.
tecului d<> leagăn, cînd posibil ca singure să fi îndeplinit funcţia ador-
mirii copilului.
23 . DC> pildă. refrenul întHnit în cintecul de leagăn mg. 4100 (V) p. cules dP
Eilis. Moldoveanu-Nestor la Alexandria - Bucureşti, în ,iulie 1965 : „ Domnul sfînt I
Vegraveia pe pămint I Neaua ninge, nu-l aţfn.ge I Vintul bate nu răzbate I Miti-
telu-nfă)ăţelu I Cu scutec de bumbăcelu", ne apare prelluat dintr-o colindă.
21i. De obicei mici fragmente în proză, ca de pildă indemnul „Haidi hait"
executat înaintea cintecului de leagăn fg. 10.291 c - Mila Popescu, Mîneciu Pă
mînteni, jud. Prahova, 12.VIII.1946.
25• Provenite din stilul de execuţie al categorrei cîntecelor, se mai disting şi
interjecţii introductive alP rindului muzical, unele de natură independentă, pe sila-
bele ,.nă", „ai", „hei", „da", iar a'ltele dependente de început1.lll cuvintului, pe sila-
bele „n", „şi ", „da", „dar", adăugate uneori chiar şi interjecţiei "in<lepen<.lerite cu
rol introductiv.
31
4.2. Deşi pma m prezent nu s-a acordat o atenţie specială pre-
zenţei în dPtecul de leagăn a acestui element tematic expresiv, ono-
matopeea s-a dovedit că deţine în cuprinsul acestuia o seamă de &tri-
bute ce merită a fi luate în con.sideratie. De pildă, nu toat2 onomato-
peele pre~intă o ac<'iaşi semnificaţie. Ele apar în diferite momente ;.1JC'
adormirii ccptlului şi apro:.:tp~ fiecare în parte cu un rol bine motivat.
ln primul rînd. onomatopeea se execută totdeaur.a la un oarec.a.re
timp dnpil începer<'a cînteculuJ de leagăn. Dependent de Slituaţie, apar
ca onomatepci, atu!1oi cbd copi.llul nu este încă adormit. de niklă ·
„ull-l1::a" i,.c:;u .,nga-c.", sau ,,rrr-ra", sau ,.grr-ga." ;;au „ptriu". At-.1nci
cind ccpilul ţine de-acum ochii închişi, clpare onomatopeea „a a a", iar
atunci cînid copilul d>?ja doarme.. spre sfîrşitul cîntecului, apare ono-
matopeea „.~şş„. ".
Diferenţ.ierea apare şi ca intensitate, ultlimele două fiind execu-
tate din ce în ce mai scăzut pînă la un pianissimo aproape impercep-
tibil.
4.3. Supusă analizei. manifes1:area acestor onomatopei îşi dovedeşte
pe lingă o preL..enţă bine definită în desfăşurarea vocală a legănatulu~,
şi o structură metrico-ritmic:\ 5i muzicală b!ne consclidată.
Cu toată apa1Hia kJr spontană, ele depind de obicei, d,2 o stare
de bun:i dispozitie a femeii, ce astfel îşi găse~te exprimarea ef<.1ziunii
de ocrotire 26 .
Dintre toatt- modalită;.ile de expresie ale tematicii cîntecului de
leagăr., onon:atopEea ne apare r<:>alizarea cea mai intimă. Ea nu este
execuwta în faţa culeg:ltorului dec:ît dup:i o perfedă înţelegere şi posi-
bilitate a femeii de a se situa in ambi3nta reală a adormirii copillului.
Altfel, ea ar rămîne cu tai.ul necunoscută; aşa cum de fapt a ş~i lipsit
din majoritatea cule.v;erilcr realizate în trecut.
4.4. Mai ţinem să semnală.m particulal'itatC':-t, că o anume onoma-
topee se prezintă ca practicati=i mai mult în cadrul unor colectivităţi,
iar o alta pentru altele. De asemeni, că unele au u circulaţie gencr::l.l<l.
în timp ce aJltde se prezint:l limitate la :mumite zone folclOII"ice. Nu
ne-am ocupat în special de aceast:l probl2mi=i, însă din datele obţinute
pîn.1 !n prezent, putem afirma că onomatope12le „a., a, a"„.„ull-lea" şi
„ş ş ş" ne apar la modul general pe \Ură, si la II'Omânii din afara gra-
nitelor ţărH 2î, în timp ce, de pildă, onomatopee'le „nqrz"„. sau „ptriu,
ptri·u," f;e prezintă c?.. specifice pentru centrul şi sudul TransHvaniei 23 •
4.5. Structura acestor onomatopei denotă - aşa cum vom avea
ocazi& să ob::;ervăm în capitolul crmsacr.at, analizei muzicalle - , anume
pulsaţii metr:ico-ritmicE, cît şi anume celui::- pre-muzkale sau muzicale,
26. Posibil, că în timpurile îndepărtate ~i femeia sit fi avut o stare de mai

mare linişte şi concentrare asupra acţiWlii de adormire a copilului, astfel incit "tt
se poată realiza şi o mai largă folosire a onomatopc-t•i.
21. De pildă şi la irOmânii din zona Timocului aflată în R. P. Bulgaria si
R.F.S. Iugoslavia.
28• Altele nu au mai putut fi realizate, materialul avut la dispoziţie fiind pre;:i
redus. Cit despre prezenţa acestei onomatopee în comuna Corbi din jud. Arge~
(Muntenia), aceasta se datorează apartenenţei oq'.ginare ;:i locuitorilor veniţi în
urmă cu peste trei veacuri din sudul Transilvaniei.
-39
ce ii reclamă apartenenţa la componentele morfologice caracteristice ca-
tegoriei folclorice în care se află. De pildă, supusă metronomizăiri~ uni-
tăţii de timp, onematop€ea va prezenta unele formule metrico-lritmi'Ce
ce vor co1·espunde sistemului întregului din care face parte, fenomen
ce ne indică provenier..ţa acest()ra dintr-o schemă profund stereotipizată
psinufizialogic ce stăpîneşte execuţia muzicii şi textului respectiv.
4-6. O ultimă observaţie pe care ţinem s-o facem asupra onom:=i-
topLei în aCE&~tă parte a analizei părţii poetice, are în vedere reali-
zarea şi durato ei. Se c:videnţiază astfel utilizarea ei prin procedeul
repetarii pe o dura~ă liberă, fluctuantă. echivalentă cu cel puţiri du-
rata unui vers.
Adupta1ă la situaţia de mome~t şi dependentă de fantezia impro-
,-L:dtorică a feme:h, onomatopeea pnate ev0ntual lipsi din operaţia ador-
mirii copilului, după cum poate lipsi însuşi c!ntecul de leagăn. In cu-
JWin~ul in!':>a al tradiţiei şi al existenţei cîntecului de leag5.n, onomato-
pe•.'a rf,mîne să constituie: nu numai cea m::ij veche manUestare. dar şi
un.1 dintre cele mai inter e.:;ante reminiscenţe ale unei manifestări psi..1lo-
fr~iolog1ce: primare.
G. FORMUL;\ DE INDEMN LA ADORMIRE
Aceasla constituie de asemenea una dintre manifes·tările străvechi

ale ci:lkcului de leagăn, existenti'i jn zilele noastre. Sub diferite expri-
n1.;u i,. ca d e p1'ld~a ·. „ N ani." , ;,a"ua 1.. ;, , „ b uz"' , „,,ai
i. 'd a " , ,, h aia
. ",
,.~·le··, .,lulea·', .,li11liu", ,):uilvi", ,.Zale", „lali'', eic., ele: abundă în poe-
tica marii majorităţi a cîntecelor de leagăn din întreaga ţară.
S!JrE· deosebire de onomatopei, prezenţa ei :=t incitat interesul cer-
celăt<Filor care au remarc::it-o şi au căutat să descifreze semantica
diferitclu1· ei denumiri. Dintre aceşti<J, Radu Nicul<:.:$CU, Î!1 studiul asu-
pra cînteculu: de leagăn 2!', ne dă o va!oroas:l sinteză a acestor cerce-
tări, cf:.rnra vom încerca să le adăugăm cîteva observaţii pe oaza posi-
bi ~i taţii pe care am avut-o de a considera fenomenu[ în cadrul între-
f.tdui srtU de manifestare poetică şi muzicală.
5.1. Am ţinut ca să denumim noţiunea cu termenul de ,,formulă
de adormire", iar nu acela de„refren", folosit pînă în prezent, de către
cercelu 1ori, dcoarec(;, supusă analizei, atît valoarea, cit şi sensul f unc-
ţional al acesteia, în cB.dr ul structurii cîntecului de ]eagăn, ne apare
deosebite faţă de acele ale refrenului. Astfel i se relevă caracteru~ total!
i,1dependent de restul textului folosit în cadrul unui cîntec de leagăn,
prin -ci.ceea că ea singUiră poate declanşa adormirea copilului. Natura <"'i
prima!·ă, pe care o situăm pe prima treaptă a evoluţiei folosirii cuvin-
tului in clintE:cul de leagăn, şi cuvintul însu~i, pe care diferiţii. cerce-
tători l-au explicat -ca reprezentînd acţiunea de adormire sau '.legănare,
'.!! 1• Radu Niculescu, op. cit.
40
ii atribuie calitatea de c:<istenţă autoncmă şi chiar de generatoare
a cîntecelor apărut€ ulterior.
5.2. De asemenea, şi faptul că - spre deosebire de refrenul propriu-
zis --, formula de adorm.ire ne apare prin repetare, în diferite ipostaze,
nu numai ca o prezenţă inconstantă în economia cîntecului, dar si ca
parte a unui vers. Ea poate apărea ca hemistih anterior sau posterior
în c0mbin&ţie cu alte cuvinte, sau ca simplu cuvînt în cadrul unui v~
obi:;muit, iar aci putînd ocupa diferite locuri de început, mijloc sau
fimJ. In sfirşit, pi: economia unui vers întreq sau - întocmai formei
sale străvechi - , ea se poate desfăşura fie sir!gu~·ă, Le însotită d 2 ot10-
maLcpei, pe întu.•gvl parcurs al adormirii copilului.
5.3. Se mai poate o'b:erva cum formula de adormire constituie
mai totdeauna încl'putu·1 cîr.h:cului de le::igi'i.n şi este aproape obligato-
riu p1·ezer.tă - înt0cm2.i u•1oi· onomatopei - . in momentele acute ale
acţiunii adormirii, atunci cînd copilul se află încă în faza de veghe.
Astfd, ea ape.re şi în părţile de proză ce sînt intercalate în execuiia
c:întecului de kagăn, c1 un îndemn firesc la adormire, indiferent de
conlinutul textului respectiv.
Toate acEs~e caract2rizări ne relevă stattitul independent şi prin-
cipal în ma:1ikstarca func:ţio~alit.iţii cîntecului de lea,~3n pentru care
termenul de refren ne-a apărut incomplet. iar cel de formulă de :d.1 li'-
mire mai adE rvat.
54. Probk:rnek privitc~ll'e la existenţa formulei de adormire au
av'...IL în vedere pin:1 în prezent frec\renţa şi etimologi:t expresiilor ei.
Pentru o mai i:iun:l înţelegere a observaţiilor noast~ tinem să redăm
re1~ultntele ir1 c:i<·e~:~ sens, comunic~te în lucrarea lui Radu Niculescu :
„Repertoriul cintecelor C.e leagăn românesc uze~ză, în egală rnilsmă,
deşi cu prefel'inţe $i nuc.nţ5.ri zonale, ;.:i_tît de refrenul caracteristic cîn-
tec-wlui de leagăn al popoarelor slave şi germanice (reprndu;; sub varian-
tele ,JHlc". „l1.!li", .,l11i", etr .. rt::::spectiv ,Jiu", . .lea", ,_lll"), împrumutat
!'i de la slavii răsăriteni ~i de la slavii sudici =10 • d:1l' întrebuinţat cu ma-
;~ima irecventii numai î~ Transilvania <;i în l\tioldova de nord şi cen-
trafa, cii şi de refrenul p1·op1 iu cîntccclor de leagăn ale mediteraneeni-
Jor (greci, albari·:::'.i. italieni, spanioli. portughezi) sub invariantul „nani"
(in Oltenia, Muntt:nia Moldova. num~~i cu totul sporadic în Tram: il 1 '.'.1- 1
nia ~i Banal). Originea .;::fertivă n 2c'2stoL' cuuinte rc1mîne obscură. Dic-

ţionarele se mărginesc sa indice pentru „lul" şi respectivele-i derivate
doar seriile, foarte mondene, de variante naţionale, su.~erînd prudent
posibila Grigine onc.matopeică ~i menţionînd eventual, între altele,
forma verbală sanscrită „Jolati" = „se mişcă încoace şi încolo" 31 •
„La fel în cazul lui ·«nani», fie declarat vag ·«Vncahulă ·expresiv>.
gre;:ică şi romanică, fie n:produs, simplu, în seria diverselor vari.ante
idiomatice, fie pus, fără comentarii, în paralel cu latinescu „naer.i;1~
care între multe alte sensuri, îl are şi pe acela de «cîntec de leagăn,,_
Jo. Cf. Dicţionarul limbii române, .tom II, partea II~a, fasc. III, Bucure~'.i
1948, apud R. Niculescu, op. cit. nota 10, p. 103.
31. Cf. Fr. Miklosic, Etymologisches Worterbuch derr slawischcn Sprac11en
Vdena, 1886; Webster's Third New Jnternational Dictionary, Londra, 1961, upud
R. Niculescu op. cit., nota 12, p. 11.04.
-11
„În schimb - cum remarca deja Haşdeu :: 2 - specific cîntecului
de leagăn române.se este refrenul de tip ,,abua", „bua", „bui", ciircu-
lant in toată Transilvania, în Banat, Maramureş, nordul Moldovei, ab-
se:rit in restu] Moldovei, în Muntenia c;i Oltenia" 3:1.
:i.S. Graţie mE-1odn1ogici folosite şi a înregistrărilor de hrgă des-
făşurare i11 rrwnifestarea funcţionalităţii, s-au putut obţine şi citeva
date noi . ..:\dciugate constatărilor celorlalţi cercetători, acestea au căutat
să contribuie, fie doar rJrin noi atestări ale datelor deja cunosct;.te, fie
prin relevarE-a unor noi aspecte.
Lăsînd l~ (J parte pe cde cunoscute, vom menţiona în continuare
doc.r pe acek·c:· mai putin avute în v2derc, sau total necunoscute pînă
în prezent.
5.6. DE:Ca.rece c.:onsicierăm că formula de adormire reprezintă o
eta;,J~. :primară c... apariţki cuvîntului în structura cînteculu:i de [eagă..'P].
din iolclorul unei entităţi etnice - fie ea un popor sau o colectivitate
mi::l.i restrinsă ·-, doar cu foarte mare greutate si precis documentată,
a; putea fi socotită drept un împrumut. PrczeP..ţ.a ei în zillele noastre
la mai multe dintre popoarele lumii, un21e:„,situate chiar la mari depăr
tări, r1e poctf. mai curînd condvce către luarec în consideraţie a unor
perioade istorice străvechi c 11terioare formării popoarPlor actuale, de
lu. ~m·e se ne fi rămas unele elemente arhaZcc. Dintre to'lte elementele
poetice c01nponente ale cîntecului de leagăn, forrnula de adormire -
întocmai expresiei psihofiziologice a onomai.opeei -·. nP apare cel mai
g,,.•'ll supusă schimbării la nivelul unui împrumut. Şi de c!Ceea, poate
ma~ mult decît alte categorii folclorice, dar întocmai bocetului de pildă,
prezenţa unt:i anume formule de adormire in cîntecul de il€agăn, îi
dă '.?.cestuia puterea motivării lui la apartenenţ.a unui popor.
5.7. Apariţia unui împrwnut, poate fi raportată la o dată cu mult
mai nouă în timp şi doar în cadrul unui aceluiaşi popor, fie ca o in-
fluenţă interzonală produsă prin diferite :niscări şi contopiri de popu-
lalie, fie ca o modă datorită mijloacelor contemporane de difuzare a
folcloruiui, în special prin radio şi televiziune.
De fiecare dată însă, în desfă5urarea spontană a t.::~ntecului efectiv
la adormireCl unui ('()pil, formula nouă ne-a ap<'irut delimitată de cea
\'echt. Şi de r.~emcnea atunci dnd a .fost întrebată, femeia ne-a putut
indic.3 formula mai nou:'\." :!t,. ·
5.8. Se paire că, pe m8.sură ce cîntecul de leagăn va fi mai bine
cunoscut, şi problema repartizării formulei de ado:rmire pe grupe de
popoare şi totodată pe unele zone folclorice în ca,drul peporului român,
va moi putea fi completat~. Insăsi cercetările etimolog.iei cuvifn.1elor
componente ak diferitelor formule pot astfel suferi atestări sub noi
n B. P. Haşdeu, EtyTTU>logicum Magnum Romaniae, tom II, Bucureşti, 1887,

Addenda. col. III, apud R. Niculescu, opt. ciit. nota l:J, p. '104.
~: 1 • Radu Nicul~u. op. cilt., p. 103-104.
:Vi. De pildă: „Păi s.ă mai spunt' şi „lulea" şi „nani", da m:ii mul~ „lulea".
Maria Precup, 69 a., Leşu, j. Năsăud, fişa text mg. 3922 d, culeg. G. Suliţeanu.
Bucureşti, XII/1970; sau „Spunem şi nani şi lule.... Din hătriri.' să spune „Juli" -
Eva Coman, 60 a., Dumitra, j. Alba, VII. 1970, culeg. G. Suliţeanu.
42
aspecte, sau infirmări. Credem că este nece&'U' a semnala foarte pe
scurt în economia 0.ucrării de faţă. de pildă, că, pentru formula „bui"
cu derivatele sale „abua", „bua", B. P. Hasdeu pare să aibă dreptate
dml o explică în legătură cu albanezul „bui" = a adormi 35, poate
tracu-iliricul, am îndră.zni să spunem dacă ne gîndim la străvechii lo-
cuitori ai peninsulei balcanice, şi la strămoşii poporului romiln. Mai
puţm. insă îi vedem preluarea din latina tîrzie drept „buare" = a bea,
pe motivul că unele femei îşi adorm copii dindu-le să sugă :iG.
în concepţia p0pufară însă, observăm Cil (ormula îşi revendică mai
curînd SE:nsul dE- dormit, în versuri ca de pildă : „Ab 1 tă-te .. pi.li de ci-
oara i Pînă mini dimineciuară /" sau ,,Abuă-te pui de buhă I Pînă mini
în dalbo ziuă" ; :~ 7 sau .,Culcă-te puiE buniki ... că bunica tf' buie I Bui
copilu .,.,-:.ami, bui I ... Că copilu-i micuţ tare I Buină tu ev, buie I Dacă-l
bui iel cnşte more I Bui bui bui bui", ftc. 38 .
5.9. Lăsînd la o p::irte formula „nani", avută în vedere în special
de catre cE-rcf'tători ::!i, dar care e întîlnită sporadic şi sub forma deri-
vată de „narui" 111 ; şi „nano·' 'il, ne vom opri puţin asupra formulei de
tip „L.Lle", „luliu", .,liul2", „liuiiu", „liultti", „lui lui", ,,lulea", căreia
cercE.tările noa..<::.tre îi mai pot Gidi'lu?,a formL"le de ,.lulu", „lula", „lali",
şi ,,le.ie". Formula „lulu" am. cules-o la românii din Timocul iugoslav,
singură sau alături de formula „nani" în VC'rsuri ca : „Lulu, lulu, puiu
micu." sau „Nani nad, ln lu lu" "1• Ea ne apare îndeaproape înrudită
şi cu acee~ c.flată Ş! la ramura aromân~1 a românilor din Balcani, con-
semnr.tă de Puicle Papahagi în versuri ca : „Nani nani lulu la I Vinlu
soniu.m di ni lulia·' '.::. Prezenţa <.:>i la românii din Banat în zona folclo-
rică Valea Almajului "". în versuri de factură independentă, ca : „Lulll
lulu iul'..l lie-re" sau „L11lu cu. liaganu" "'. ne atestă vechimea ei.
Formula lula ne-a apărut frecvent !n cîntccul de leagăn cules in
cornuna BlflJel, jud. Sibiu, unde găsim ca vers de începui „Lul2a lulea
:i:;_ B. P. Haşdeu, Etymologicwn ... op. cit.

36. L. Gherghiu, Abua, bua, bui, în „Cercetări de lingvistică", 111/1958, Nr. 1,
p. 259-261, apud R. Niculescu, op. cit. p. 104, nota 16.
37. ms. 620 A. F. Cluj, p. 50, Bonţ - Cluj, apud R. Niculescu, op. cit. p. 106.
38. Fişa text mg. 3119 (I) g, Ina Rău, 62 a„ Blăiel - Sibiu, cule.;:. G. SuHţeanu
24.11.1968.
:m. Căreia diferitele dicţionare îi atribuie o origine greacă şi romanică, fără
a ţine seama şi de prezenţa formule'.i - îndeaproape înrudite -, „ nenne" la po-
poarele turcice de pildă.
" 0 • mg. 4259 m. Ex. Marina Poienariu, 60 a., Corbi, j. Argeş, 1973.
41 • fg. 10967 b Ex. Fkxrj.ţa Lucaci (ţigancă), Covăsinţi, j. Arad, l!H9, incit s-m
puit.ea să fie o exprimare a colectivităţii ţigăneşti din localitatea respectivă. în orice

caz lipsa de alte date informative ne-a impus luarea în consideraţie a acestei for-
mule cu rezerva necesară.
" 2. Fişa text mg. 4084 (R) d - Mileva a lu Petrovici, 56 a„ T~r::h.;a Veche -
Timoc, Iugoslavia. Culeg. G. Suliţeanu, 21.XII.1970.
" 3 • P. Papahagi, Cîntecele de leagăn la mJ.::ecluru:n:î11i, ,. Revista nouă", an
V, 1892-1893, p. 350-351, apud R. Niculescu, op. cit. p. 107 ~i Pericle Papahagi,
Din literatura poporană a aromânilor, 1900, p. 2.
" 4 . mg. 1048 d, Maria Imbrescu, 57 a., Borlovemi Vechi, j. Caraş, l'l;lcg.
G. Suliţeanu, III/1957.
45• Apostol D. Culea, DatiTlli şi Muncă, voi. I, p. 2J4, notat de Nic. Ursu.
43
cf)r;ilu", în timp cc pe tot parcursul ne apa~· vef'surile ca: „Lula lula
puia mami"; sau ,,Lula l>ila copilu" ; s:tu „Face cnpilu i11 ~u la" 1ori.
În :>:o.na Năs5ud inUlnim particula ,,lu" c:i final de vers, re::pectiv
rînd muzical"'·
Formula lul1, pc care o consicierăm mai aproap2 de formula ,,lali",
::i. fost cukasă îr:.tr-un sat di!1 judeţ:..~l Brăiila. alături de f.J::-mul'.?le „lule'"
şi „nani". Acelasi vers ne ap::"lrl? ·cu formula pronunLq_tă cînd lnl<'. cî.nrl
luli. ca de pildă : „Haide haide lule lule" şi „Haide haide Zuli luli" "~
.Nu putem pivi formulc.. „ltlli" ca pe o adantare a form:..irrei „lule"
- soculiL{ de cercelători c:1 specifică pE>ntrn Tnm"iilvania şi Moldova
centralii ~i de nor:d - la un specific muntenesc al judetului Brăila, de-
oarece avem afirm2ţi3 unei femei dintr-unul dintre judetele tran.silvă
nc112, bune păstrătoa~·c de folclor : „Spun2m "·i nani şi lu!e. Din bătrîni
sfi sp~me lu1i" "''. Pre:-'.enţa forr.lllUei .. Zuli" în MuntePia ne mai este
atestatt, şi de cîrJecul dE: lea_găn cules la Gura Te2hii. în jud. Buzău,
unde o intilnim şi sin~nră. :·epftată pe lungimeJ. unui vers ;,o_
Formula „lali" a fost c'.lleasă pină în prezent doar în i1_H·lptul
Bdila. fie în ffpetarc pe un întreg rînd muzical (eccnomia metrică a·
un'...!i vc~rs). ca .lu1i lali lali la", fie cu forrnub-î 11rlemn „Haidea lali lali
la". fi"' ca hemistih îr..tr-un vi::rs ind0pendcnt „Lflli loli pviu mami" !ll.
Ni s-ci părut deosehit d(' interesant fantul că femeia în informa-
tiile date ir:a:ntea înregistr;1rii. ne-a sDerificHt că atît mama, dt şi
soacre... ei, fol<\.<>-eau formula „lale lale". In timpul execuţiei înregistrate
îns:ă. ca a pronunţat fo permanentă lali .5i nu lale. Fenomenu[ se cere
'- crifical, insă pr.ezent:". formulei lali este cert~. flinrl exc>cut:ită muzical,
în ti1ap ce expresia de Zale s-ar pute~ datora fi? întrebării cerretăto
~·ului d::ică se fclo~Eşt.E- la adormit formula ,.Zîllc" sa~1 „nani" 52 , fie
pronunţării ur-Ei forme str;3-vechi. ţinînCI c e limbajul verbal, în timp
1
ce „luli" s-a1· datorc. ·~ntf'rpretării muzical~~. fatt tot CR o formulă stră
vec:1e readusă la [UDrc>.fat!'t rl.e executia muzi.cală :.:1.
5 10. De o deosebită importantă, ins~. se dovedeşte pY·ezenta for-
mulei lali în cîntecele de leagăn ale ramurei aromfme a poporului ro-
mân. Deşi cercetătorul Pericle Papahagi evidenţi2.ză în coment3.riul sc'i. 1_1
'••i. Fisa textr mg. 3420 (V) f. Ana Gritu. 6'.l a., BLijd, juri. Sibiu. cule.C!. G. Su-
liteanu II/Hl68.
•
10
1. mg. 2586 (V) g, Saveta Bîrte, Parva, jud. I~ă.;;ând, culei~. R Nicuh's-·u. VII/
1%1, transcr. G. Suliţeanu.
'•H. Fisa text miz. 4.1.19 I o - Floarea Mciroşv. -H ;1, Cuza-Vodc"1, jud. Br'lila.
VI/Hl73. culeg G. Suliţeanu.
· 49_ Fi<;a te-xt mg. 383.5 t (V), EYa Coman, 60 a .. Dumitra, iUd. Alba, culeg.
G. Sulite;inu. VTJ/Hl70.
' °· Fişa text mg. 3148 (R) h. Ioana Bad<>a, 18 a., culeg. G. Suliţeanu, VII1Hl66.
'• 1. Fisa teXi'. miz 4.140 (I) a si b, Rada Pană, 76 a P'.>li.7.e·.;ti-Stăncuta, .i. Brăila,
culeg. r.. Suliţeanu, VI .'JCl7J.
"~. L:i care s-:i obţinut răspunsul că „Să sonn~ ._; lcilP si nani". !mii nici
una dintre aceste două nu au apărut în cele două e·<~cutii înr'.'C(is1rnte Do'.lr h
insistenţ;:i noastră, care era formula din bătrlni, ~e111eh a răspuns .. Tot ru lale
spune si ele" (mama şi soacra ei).
"~. întocmai multor cuvinte şi particularităţi lingvistice dispărute din lim-
bajul v0rbal. dar păstrate în memoria 1:rad.iţiei si readm:p în momentul interrre-
tării muzicale.
44
·despre cînte.cul de leagan la această ramură balcanică, doar formulele
de adormire „luZ11, l:J.ilui, lala şi nani", într-unul din textele publrl.cate
în actiaşi lucrare, găsim : „Stîmarie doarmeni-l I nani nani nani na /
;„.
1ali Lu.li lal~ la
5-11. De asemenea, gas1m formulele Zale şi lali şi la românii din
zona Banat aflată în P.A.S. Voivodina (R. S. F. Iugoslavia) şi care
deţin în foldlorul lor c seamă de elemente arhai-::-e românesti ;,;,_ Aoeste
fl?rrnule apar uneori al~1turi de fc:·mulele lule şi lala. ln ~ceastă zonă
r~înti1nim formula lnli ~i c:t verb, ca de pildă în următoarele propo-
;;iţiuni aflate într-un cînt~c rl.e icag(rn în execu~ie melopeizată : „Haide
rrwica, punie fc..ta sâ să falie, sn. cloarmie", sau ,,Aidge maica să vadă,
c11 ·ri 1~iai să le.li ia";,:;.
5.12. Îr.tilnirea formulelor lale şi lali în cui:rinsul unei aceleiaşi
·execuţii, pare să-şi găsească dezlegarea p1·in referire la o eventuali=t
<H'jgine comună într-o pronunţarr: d~alectală cu înmuierea consoanei
aşa cum se poate observa din e:-:emplul prec~d0nt. Astfel cuvîntul Zale
pronunţaL lalie ar putea fi la 01·igine?. formulei ln.U.
5.13. Aceste ultime formule p·~ care le putem pune în legătură
cu formulele lali „,, :;;i lale. frecvente la mult:: dintre popo:trele Indiei „-;
ne conduc cătr-e :ltestarea si pc această cale, a intcrprctf\rii ct imolo~ice
pe care lVliklosic - Rşa cum s-a arătat mai înair..te - . o riii <" 1
refer.1re la cuvîn1 ul sanscrit ,Jolati" = se mişcă înc0ac:e si încolo;' 5!J.
Însă, tot în acest sem, d,~ ..legăn:1re", ţinem să menţionăm pre-
zenţa verbului a se Zidea, în graii.11 cîntecelo1· populare bătrineşti ale
românilor din P.A.S. Voivodina (R. S. F. Iugoslavia). în vcnmi ca :
,_Păsări or cîntat I Brazii. s·or liticat" t>f', sau ca :
.,.\.7intu nu! bura I Şaica să lni<-a I Dă talaj izbitr• / Dă ţărmuri ln1oită" 61 .
Astfe·l, prezenţa lui ,.lali şi lnl('" la pop0rul mm:m. pus{\ in lc~:'i
tliră şi cu toak celel?..lte formule originare în rădăcina ,,lul", nr.:- poate
""· PC'riclc> PapahQfJi, Din litC'ratura poporan<! u . \ r1;1n.<inilnr. EJOO, p. I. Cîn-

tec cules de la bătrîna Tana H::igigogu, Xitoli\·aJ, Sal•m~·~. CrecL1. ='l":11'.· :i.ani
n'iculu / N'iculu. muşatulu; I Vinu somn an cîlar ' <.;: n'i <'1tl~i n·iculu t N'icu'u
-;i scumhulu; / Culcă-l somnu. culcă-n'il I Stîmîric doarmi-n'-i-1 I Nani nani na I
L_ali lali la 1r' la (Nani nani micuţul I Micuţul, frunuwl I Vin J s1l!1ll1 ri1lare I Ca
-.:i-mi adormi micuţul ' Micuţul ~i scumpul I Culcii-1 snmnule, culră-r:i.i-l I Sfintă
1\larie adoarme-mi-I I Nani nani nani na I Lali lali lali la).
:,:•. Fenomen de altfel constatat la toate ramu,·d,~ poporului rom;in aflate în
afara graniţelor ţării.
'"'· Colecţia G. Suliţeanu, mg. I. z. ex. lVfa~i'a Popr•\', 71 ani, ori:;. Delibl:tt:i,
P:A.s. Voivodina, Iugoslavia, culeg. G. Suliţeanu. 9 s·~pt 1081.
~i. Commis Be-rliner Dorn~hy, Lullabies of ih'.' H'orU, ·:p. cit. .,La!i Krsha-
1:ude" cîn•ec de leagăn din Punjab, partea de sud a Ind'0i. p '.!'.!'.1-221.
:o1<. Cuprilejul unei călătorii de studii în India, în Oet. 19î2, am putut cu-
:e>ge în diferite st:lte, ma.i multe cîntece de leagăn ( u formulele re.'>,l·c~tin~ dr~ ;irlot·-
!lfire. Astfel, pentru sud ne apare ca specific[1 form111·1 „bJi·', iar pr'ntru tol r0'-
:u\ Indiei formub ,.lale".
:"' v. nota :H.
1' 0 • Din balada ~Mioriţa" din corn. Ovcc>a, P.A.S. Voivodina, ex . .'\UrC'l Săcă
·i:icea. 70 ani, culeg. Trandafi.r .rurjovan, 24.I.197-1. lr'.111S''l'i~ rle G ..'->uliţ 1 ·.m~.1 la
No,·i-Sad, (P.A.S. Voi\·odina). VII/19T1.
Iii_ Din halada .,...Şaica" {hid.
apărea astăzi posibil, ca una dintre reminiscentele provenite dintr-un
1
substrat indoeuropean 62 din timpurile îndepărtate ale istorie:i protoro-

mâne timpurii.
5.14. Putem presupune că formulele de tip „lule", „Zuli", „lulu",
„lali", „liuliu", etc., puteau să fi avut în trecut la poporul român o·
frecve:.nţă mult mai mare. Si faţă de celelalte formule ,,abua" sau
,.na~1.i'", cu cc::re dEseori apar împreună, continutul lor deţine, în unele·
zone din Transilvania şi o nuanţă diferită a sensului prin aceea că
formulele de tip lule apar în conce::>tia pradicantelor şi ca reprezen-
tante ale unui prezumtiv verb „a lului", pentru înţelesul de adormire·
?. copilului prin cintecul de leagăn. Pe aceeaşi cale el apare astfel si în
versurile cîntecului de lea~ăn. De pildă : .• Alule-te pui micuţ I Alul2-te-
-~i te-abuă" G:l; sau „Aliule-te cu ma.male" 6" etc.
6. ANUME KEL..\ ŢII 11\'TRE ONOMATOPEE ŞI FORMULA

DF. ADORMIRE
Anali.i:zarea onomatopeelor şi formulelor de adormire ne ofe!"ă posi-

bilitatea de a observa existenţa între ele a unei legături de ordin gene-
tic. Privite în ansamblul executiei lor muzical-poetice şi raportate la:
stadii diferite de> evolutie a cintecului de leagăn în dezvoltarea gîndirii,
ele ne apar la un acelaşi grad de f uncţion3.litate, însă nu şi de expri-
mare verbală.
Pe acea~tă cale însă, putem pr2supune că onomatopeele au putut
da nadere - într-o pedoarlă de stăpînire a hmbajuQui \'erbal - , la
anume fo:mu1e preluate din cuvinte monosilabice prin repetare, şi bi-
silabice, aprcpiate ca sens (de adormire sau legănar~) şi morfologice,
dindu-le funcţia de indemn la ::i.dormire.
6.1. Putem astfel observa că onomatopeea „ulll-lea" a putut fa-
voriza apaîiţia tut11ror formulel~r d'2 tip „lule". De altfel, însăşi rea-
lizarea act>stei onomatopee este cunoscută în concepţia populară s•J b
denumirt-a de ,Juluit".
G.2. Onomatop1~ea „aa ... ' µare .:;ă fi înlesnit prezenţa formulelor
de tip „ai", ,,haia", ~,haie", ,.aida", ,.ha.ida", ,,oia", „hoja", precum şi
posibil a forrr.delor de tip „ani", ,,nani", şi „abu", „bui bui".
Acest fenomen ne apare mai pregnant decît în cazul onomatopeei
„nlil-1.ea" prir. frecventa însoţire in cadrul unui aceluiaşi text a for-
62 . Un eventual studiu ar putea gas1 şi o apropier~ ctimologi~ă şi funcţional

folclorică intre cuvintul „ladi" = mire, întîlnit m cintecele de nuntă din India,..
~i „lado", refren astăzi dispărut din cîntecul mires1i 11 poporul român şi con-;em-
nat doar în două culegeri din Moldova
,;_ Hşa text mg. 4299 (V) v. Leonica Cucura, 4':i 01. Iteu .\fare, jud. Bihor,.
culeg. M. Kahane şi L. Georgescu, Vl/1973.
64. Fişa mg. 4228 I. c. Parasca Sferlea, 65 a., Alp:zr1:a, jud. Bihor, cule6. M. Ka-
hane şi L. Georgescu.
46
mulelor respEctive. De pildă, gas1m pe un vers doar „a a a a a a a"
-urmat de versul „Abu atu abu n" rn; ; sau urmat de : „a a aina, aina
·naina" ; 66 sau de · „Ani, ani, cu mama I Hani nani c11 mama !„. Aini
aini cn uwma I Naini n.ai, riaini ne I ... Ani a ani a" 67 .
6.3. Nu r:E-a :lpărut întîmplătoare nici alăturarea lui „hani" de
„narii", pe care o întîlnim în mai mu!lte cîntece de lea~ăn din Mur.te-
nia şi Moldova, după cum nici aceea de „aina-naina" sau ,,aini-naini".
Mai curînd, ele ne pot indica -- întocmai celorla:lte asocieri de formule
- . anumite procese petrecut.e în evoluţia lingvistică a cîntecului de lea-
:ţ?;ăn la poporul român.
C..4. Îmbir_area preferenţială dintre anume onomatc·pee cu anu-
mite formule de adormirf' poate constitui şi un bun argument pe!'ltru
acei cercetători, care în frunte cu psihologul vV. \Vundt, atribuie ono-
mat0peei rolul de element pdmar (Urs<:hăpfnng) ~ituat Ua originea cre-
-erii limbajului verbal Ci8 • Această teorie pare să fi fost însă însuşită şi
<le S€xtil Puşcariu în momentul cind studiază „Despre onomatopei în
bnba. română" 69 . Extinderea cunoaşterii proceselor existenţei acestui
-element asupra cîntecului de lea.găn aflat în folclorul românesc, cu im-
plic~ţiile infle>:iiuni\lor muzicale primare pe care le deţine, contribuie
~a 0 dovadă în plus la atec:;tarea valorii ei de factor generator într-o
~taµă timpurie a formării limhii vorbite.
6.5. O particularitate a formulei de adormire o constituie şi pul-
·saţiile ei de r.o.tură p~ihcfr~iologică, atît prin stl"'..lcturn. ei bi-silab1că 70 ,
dt şi prin preferinţa pe care o manifestă pentru dublarea ei, ct'f'in-
-du-ne a-cea dipodie de natură hemistihică din cuprinsul unui vers. n-,
altfol, repetarea formulei ne apG.re ~i ea ca .:-i candiţie indispensabilă
'îndeplinirii functionallitătii de adormire.
6.6. Un proces similar cu cel al formulei de adormire ni-l pre-
„zintă fenomenul de frt>donare pe silabele : .;na" ,,nai", sau „Za". Spre
· -0.eosEbire însă de onomatopee şi de formulele de adormire, acestea nu
:apar niciodată singure în procesul adormh·ii. Ele insotesc întotdeauna
·celelalte părţi principale ale cintecului de 1leagăn şi îşi denotă aparte-
~:e.;1ia - în cazurile cînd nu sînt asociate unui cintec de fiecare zi - .
la formula de adormire fol0sită în cîntecul respectiv. De exemplu,
fredonarea p€: „la" ne-a apărut în textele unde predomină formula
-..1.ali", iar fredonărik pe ,,na" sau pe ,,nai", de fiecare dată le~ate de
lormula de tip ,,nani".
• mg. 422~1 II h. E''a Pop, 70 a„ Vîrciorog, .l. Bihor, cukg. M. Kc1hane si

65
·L. Georgescu, 1.X.1972.
6
~. mg. 4030 (II) e. Anghelina Savu, 66 a„ Bika, j. Suce:ivil, rnleg. G. Suli-
1;eanu. 30.IX.1971.
h•. mg. 2828 (R) l, Mi~a Profir, 74 a„ Dodeş~i. jud. V3slui, cule~. G. Suli-
ţeanu VIl/1965.
1
'R. W. Wundt, Volkerpsyohologiq, I. Bd., I. Teii, Leipzi~. 1Q04. p. :307.
. f.!l. Sextil Puşcariu, Din perspectiva Dicţionarului, în „Dacoromania", Bulc-
tmul ·:Muzeului Limbii Române", anul 1920-1921, Cluj, ]!121, p /~>
10
. In capitolul afectat analizei muzicale, vom putea observa cum însflsi for-
-mula „ bui", aparent monosilabică, în momentul execuţiei se> dovedPşte a cuprinde
-O.ouă pulsaţii metrico-ritmice şi muzicalP.
47
Frec:ionareci. :se realize:lză de obicei prin repetarea sHabei ['espec-
ti ve pe unul sau mai multe rînduri muzicale şi pare să reprezinte un
moment de repaus ÎP. acţiunea de improV'î.Z"atie a textului.
7. FOHMULA CU CAI~ACTER DE INVOCARE
Se situeaz2 şi e:l, alcHuri de onomatopee şi de formula de ador-

mire, ca. un elEment dt:> ascmenf'a specific cîntecelor de leagăn. Ea
repi·t-zintă o Entitate posibil a fi cGracterizată dupi conţinutul ei poe-
tic, crgan.izarea sintaxei, structura sistematici a versificaţiei, caracte-
rul indepu.dent şi frecventa, fenomC'nul de auto-îmbinare, ca şi locul
pe c~m: îl ocupă în rap0rt cu restul . textului aflat în execuţia
i·cst:ecti vă.
7 .I. Continutul poetic :1 1 formulei pe care am denumit-rJ „cu ca-
1
ractE::r cic lnvcc:a.re·· dat'.ll'ită ţaptuh!.i că se desfăşoară pe baza unei

singure mot:vaţii principale, aceea a solicitării unei viet:)ţi anume Ui0
e3 ~mima!, pasăre, pc_şh:. etc.). cu scopul de a contribui prin diferite
acţiuni, dintre cek afectate îngrijirii copilului (mingîiere, hrană, dor-
mit), la liniştirea 5i ad6~Ti1irea a~estuia-
De tipul „Vino raţă de-l răsfaţă" sau „Hai tu peşte r!.e. mi-l creşte",
sau „Haida curcă Ol" mi-1 cul.:.:ă", ele par a cort>spunde şi unei acţiuni
educative, constituind un prim cmbct al copilului cu lumea anjmalc·-
lor şi păsJsilor de casă pe care le va cunoClstc mai tîrziu.
î.2. Forml:la cu car::icter de in•.roc::lre se compune dintr-o propo-
ziiiu.r.e concisă şi independentă în cuprinsul căreia prima jumătate cu-
prinde apelul, completat în cea de a doua jumătate cu indicarea ac-
~iunii ce urmea7ă a fi înd0plinită.
7.3. Structura versific::1ţiei este doar aparent octosilabică, deoare-
ce iJ1 re&litak ea ţine de sistemul tetrasiilabic, astfel îndt av-em de a
face cu două vf··rsuri d~ cî!e patru silabe cu potrivirea rimei !(asonan-
t ei) pe ultimele do 1.1ă sibbe. Şi prin aceasta ca detine o caracteristică în
~fruc\ ura c\ntecului de ~eagăn.
7.1. ,\tribut ul de independenţă pe cRre îl deţine îi acordă formu-
]r.:_>i po~!bilitatea de a se afla în voi12 în ocice parte a itextului cîntecului
resp2ctiY şi chic1r -- întocmai oncmatopeei şi formulei de adormire - .
de .a constitui sing~l!"ă un tip ;>pecific de text. Prin aceasta, formula
cu cDracte.r de invocare este relativ tot atît de frecventă ca şi onoma-
topeea şi formda de adormire, deşi se p::i.re că reprezintă cu toată ve-
chimea ei. o apariţie mai nouă faţă de acestea.
i .5. O altă caracteristică o reprezintă fenomenul pe care l-am
denumit „de autoîmbinare cu alte formule similare", constitU!ind o
vcr.~tabilă suită de invocări cu motiYaţiile respective.
În aC'€st mod, în jocul incintător al schimbării imaginilor poetice
tradiţ.ior..ale, deseori cea care adnarme copdilul poate introduce şi imagini
48
noi construite după tiparul cunoscut, ca de pildă : „Tn cal breaz mi-l
fă viteaz" 71 sau „Porumbiel fi1-l sprintenel I Vin c1~rc1Jn şi mi-l fă
'Bani T'u lăstun dă-i suflet bun", etc.
o. COMPONENTELE 1VIORFOLOGICE ALE MIJLOACELOR

.
EXPRESIVE, LITERARE SI SISTEMATICA VERSIFICA TIEJ
,
A.ceastă problemă reprezintă cea de a doua latură importantă

aflată în sistE"mul poetic al cîntecelor de leagăn. Din mu[tiplEle aspecte
pe care o analiză morfologkă a textului ni le poate oferi, au fost alese
doar acele aspecte care au în vedere elementele pl"iIH::ip:lle şi totodată
generale ale versificaţiei
existente în cîntecul de lea.gc;m.
Funcţionalitatea, vechimea, c:t şi tendinţ::l manifc>stă mai conser-
vatoare a acestuia incomparabil cu aHe categorii folclorice, au consti-
tuit un foarte prie}nic cîmp de menţinere pînEt în zilele no::tstre a unor
fen0mcne morfologice mai vechi. Totodată, însă, s-a putut observa cum
aceslea au constituit, în 1i.mp, a:'l:.a de generare şi sus tinere a elemente-
lor nni noi apărute în struct1.11a morfologică a cîntecului de lecigăn.
Cea mai mcff€ parte a aspt:ctelor morfologice urmărite nu ne apar
ca specif1ce cîntc~ului de leagăn, deoarece ele - incadrîndu-se în struc-
tura generală a textelor folclorice ale poporului român - urmează
difer·itele Etape din evoluţia expdmă...rii po2ticei populare. Felul însă in
care ele apar în cadrul cînt::c1.1lui de leagăn. ne evidenţiază. p2 C:•~ ,J
parte o seamă de procese într-adev.<'ir generale, însă importante, iar
pe de altă parte procedeul prin care aceste3. pot corespunde tematicii
în cup1·insul întregului si~tem poetic.
~. l. Conţinutul cîntecului de leagăn ne apare structurat pe o
sclxmc) -versificată. El se încadrea:ză astfel în poetica versificată a fol-
clorului muzical românesc nu fără a-şi revendica specificit::itea catc.~.;
riei folclorfoe pe care o reprezintă. Pentru cîntccul de leagăn - wc·1
cum vom prezenta în capitolul an:11izei muzicale - . versificc1ţici repre-
zin i:a în r<::alJiltate o pulsaţie mdricc-r~tmică de natură psihofi7iolo14ică
a cJ.rei cadenţare şi ale c3rei accente specifice par a c0Ldvc2 întreaga
organizare a tE:xtului.
8.2. Texitu:l nu cunoaşte organizarea strofic:i.. El ne apare predo-
minat de libertatea implicată de acţiunea adormi.Iii cooilului. astk1 c~1
în µcrmanenţă ponte fi fragmentat de apariţia spontană ~i neregulată
a uner onomatopE-e, fredonări. formule de adormire, sau părţi de proză
interpretate parlato, sau uşor melopcizate. Preze!lta :lcestor'.l pare c;;"i
s<>grnenteze desfăşurarea text ului pe cicluri de idei ce pot cuprinde
un număr variat de versuri, dependent de fantezb interpretei.
fi.3. Potrivirea versurilor - spre deosebire de cazul altor cate-
gorii folclord.oe - se realizează in special pe baza rimei - după caz
11. Apostol D. Culea, op. cit., p. 212.
4-c. 310 19
şi mai rar - , la două, trei versuri prin utilizarea acelleiaşi silabe finale.
Acest procedeu este favorizat în cîntecul de 'leagăn, graţie pOOli.bi1ită~ii
de mînuire liberă a formulelor de adormire şi a onomatopeelor. Vehi-
cubrea liberă a acestora, cit şi caracterul lor independ2nt, a mai dat
na~tere in versificaţie la două aspecte :
o) prefelinţa în sunetul final de vers mai mult pentru vocala
i, şi
l;) posibilitatea prezenţei unor versuri singulare \lipsite de vreo
afinitate de rimă, ca de pildă : „Bui mama, bui bui bui, bui , bui I
Culct-te copile culcă I Bui bui bui bui I Că mama te leagănă I Bui bui
bu.i b'lli / Hai tu. luică, de mi-l culcă I Bui bn? bui bui" 72, etc. Astfel,
asonanta atît de caracteristică cîntecululi. popular, apare aci destul de
rar, 11eimpunîndu-se în mod necesar.
8.4. Versificaţia ne apare delimitată în mai multe tipuri-sisteme,
după numărul de silabe componente ale versurilor respective. Se evi-
denţiază astfel : versul de patru silabe, versul de şapte silabe şi versul
de opt-şapte silabe.
Structura acestora pare să ne indice apartenenţa la diferite stadii
de eYoluţie ale versificaţiei populare, reprezentînd tot atîtea sisteme
de versificaţiP conturate în timp. Prin aceasta, încercăm pentru prima
dată să relevăm ansamblului de elemente morfologice literare coexis-
tente în interdependenţă şi reprezentînd un întreg specific, atributul
de sbtem ;:1_
Şi - aşa cum a reieşit din analiza materialului avut la dispozi-
ţie - , în C'Voluţia versificaţiei cîntecului de leagăn apar uneori mai
multe sistf'me aflate într-o strînsă legătură de continuitate.
8.5. Versul În sistemul de patru silabe, reprezintă unul dintre
straturile arhaice ale poeticei populare.
El p<>ate fi găsit şi în alt2 categorii folclorice, însă ne apare caraie-
teristic în cinkcul de leagăn, nu numai prin asocierea sa doar cu un
singur vers similar, ci mai ales, prin imaginile poetice specifice atri-
buite pînă în prezent doar folclorului românesc 7".
Astfel, putem întîlni cu uşoare variaţii zonale, însă pe intreaga
întindC're a ţării, versul tetrasilabic de tipul :
„Hai tu peşte / De mi-l creşte;
;)'i t n miţă I De-i dă ţîţî ;
Vin tu somn.ne I De-l adoarme;
Vin tu dulcă I De mi-l culcă;
Vin tu raţă I De·l ia-n braţă;
Şi tu gîie I De-1 mingîie ;
Hai tu luică / De mi-l culcă', etc.
i~. mg. 3420 I. 1 : Ana Vandor, 64 a., Blăjel, jud. Sib:u, culei.!. G. Suliţe<:onu,
11/1968.
i • Intocmai domeniului muzical, unde nu numai forma, dar şi diferite c le-
3
mente morfologice au putut fi delimitate ca repre.wnt!nd ~isteme diferite ţinînd

de anumilte stadii de evoluţie.
~". Radu Niculescu în studiul său se ocupă în sp~~i.:il de conţinu~ul acestor
versUJfJ;. pe care - comparindu-le cu imaginile p·Jet1c·~ ale altor popoare:' -. îl
găs~te .ca specific poporului român. op. cit., p. 104.
50
Aceste versuri cu caracter de invocare şi care sînt caracteristice
cîntecului de leagăn din folclorul românesc, atît prin imaginile poetice,
cit şi prin procedeul de asociere între ele formînd diferite se:rii, nu sînt
însă singurele deţinătoare ale sistemului de versificaţie de patru silabe.
8.6. Acest vers a fost intenpretat pînă în prezent ca parte emisti-
hică a unui vers de opt silabe, datorită probabil încadrării sale în cu-
prinsul unui text predominat de sistemul versificaţiei de opt silabe.
Cu toate acestea se poate observa natura sa independentă ~i anteri-
oară versului de opt silabe, nu numai prin legătura cu prezenţa sa în
folclorul copiiilor, ci şi prin prezenţa în cîntecul de leagăn şi a altor
versuri decît de tipul celor de mai înainte, de pildă : „Să fi mare I Să
creşti tare' sau :,Huia haia I Mică baia / Cuculica I Fată mict:!' 7:; ; sau
mai ales prin osatura metrico-ritmică devenită caracteristică formulelor
de adormire a onomatopeelor.
8.7. Natura psihofiziologică a acestora a avut darul de a p2stra
pînă în zilele noastre dubla ipulsaţie a unui timp ritmic primar dovedit
€a existent în folclorul copiilor şi al cîntecelor JJentru copii '"'·
Deoarece despre felul în care acest timp ritmic primar se tr;Jduce
în osatura metrico-ritmică a cîntecelor de leagăn se va trata în capi-
tolul de analiză muzicală, aci vom consemna doar faptul că el de~ine
calitatea de a fi divizat bi-silabic, corespunzînd astfel unei duble pul-
saţii de ordin kinestezic, manifestată în momentul interpretării func-
ţional€. Putem afirma că în cuprinsul structurii versificaţiei „ timpul
ritmic primar" pare să-şi aibă corespondenţa directă în piciorul metric.
Faţa d€ ace~ta, „timpul ritmic primar" ne înfăţ.işează acccntu3rea aspec-
tului funcţional al versificahei cîntecuilui de leagăn într-o interpretare
afecl;ivă mu:ci.calizată.
Astfel, în sistemul versifacaţiei de patru silabe, se relevă exis-
teaţa a dci timpi primari, deţinînd fiecare cite două silabe şi consti-
tuind, prin aceasta, însăşi schema caracteristică a repetării formulelor
de adormire sau a onomatopeelor, „nani, nani", „lul2, lu le", „aa
aa'', etc.
8.8. Aceste formule însă se asociază frecvent prin continHarca
ideii cu un alt vers de patru silabe, formînd specificele versuri de ti-
pul : „Aidi nani I Puiu mamii" ; „Lali lali I Puiu mamii" ; ,,Liule mama/
.5i mi-l culcă", „Haida lulea cu mama"; „Nani, nani I Puiu 8tuni", etc.,
în care formula de adorl!lire poate însă să şi preceadă un vers, c:i de
pildă : „Puiu mamii, Nani nani".
În acest fel mai putem găsi asociate fie onomatopee cu formule
de adormire, ca de ex. ,,aa, aa, ani nani", fie formule diferite între
ele, ca : „Haidi. haidi I Liule liule" sau ,Nani nai I Lule lul?", etc.
75_ Njcolaie Ursu: Folclor din Valea Almajului, op. cit. nr. 168.
76. G. Suliţeanu: "Kinestezia şi ritmica folclo"al1~i copiilor. Contribuţia psi-
hologiei fn studierea folclorului comparat". Revista de Etnngr. <:>i Folclor Nr. 3/19.)8,
p. 211-227 ; "La valeur d'un temps r1.ythmique phmaire dans le processu<; de la
perception musicale des enfants", Zbornik Kongre:;.'l SU.F.J., Porec, Ljublijana,
Rad. XVII, 1970, p. 467-474; "The role of the Foi.lclurc Repertory for Children
in the formation of musical perception", IX-th Internatir.„zal Com;rcss of Anthro-
pological and Ethnological Sciences, Chicago, sept. In;J, Resumt'.•s of Contribu-
1f.ons, p. 123-124, Jl.I[". 1336.
51
8.9. Ca o reminisC'entă a sistemului de versificaţie de patru silabe,
ne apare -identificarea acestui vers, de astă dată în calitate de emistih
al sist€mellor de versificatie mai ev'.)luate, ce cuprind V<~rsul de şapte
sClu opt silabe. In cadrul aceston Pl constituie de obic(·i primul emistih
in versuri specifice ca : „ Nani nani cu mama, sau Lufo lu le puiŞor, etc.
După cum îns[1 vom putea observa mai dcp:'l.rte, el va continua
să cxi.:>te c.:a -emistih subînţelc.s în aceste sisteme. în cuprinsul versurilor
mai dezvoltate şi cu o structură specifică acestora.
Astfel, versul de patru silabe în noua s'l calitate de emistih, \a
p'.Jtca fi detect2.t cu destulă usurinţa în :
a) tipul versuh1i <lin sistemu[ versificaţiei octo45ibbice, realizat
pr;n dublarea sa (-H-~ silabe) :
b) tipul versu1ui d1:1 s'.skmul versifica\i?i hepbsi!abice obţinut
prin asocierea sa cu un emistih de trei silabe (4+3 silabe) ;
c) tipul Vfrsului clin sisternui versificaţiei he'\·asilabice cuprinzînd
d~z\·oll«rca prir.. d11l-:hrca primei celule (-1 (2) 2 silabe). +
8.rn. Toak ac(·ste tip1~ri-sisteme put fi rf'găslte la diferite nivele·
de frecventă şi în alte categorii folclorice româneşti. Tinem să preci- ·
zăm însă, că privite în timp. de par a se situ:1 d~ipă sistemul versifica- ·
\ici de patru silabP în ordinea dezvoltării venind : versificatie ·de s~c;e
.silabe, mai ra~· întîlnită în zilele noastre şi do3r în categorii folclorice
rcDn't:<::ntînd c.nurn(· strah 1 r1 mai vechi ; apoi versific~1ţia de ~apte'
si10be. c:l re~r€-7entantă i·elativ p\1ternică, a llf'Ui sistem specific i 7 , şi
vusific<lUa de cpt s~hbe. aceasta detinind în timpul nostru, cea mai
m.,rc circL'laţie.
"9. :\SPECTE ALE SISTEMUi.Ui DE VERSIFICAŢIE HEPTASILABICA
Deoc~rccc s.istPmu1 versului de npt silabe a fost îndelung în aten-

'tia tuturor c2.rcct:'itorilor literaţi şi etnomuzicologi care s-au ocupat
i:ndeaprovpe cu studierea versului p()pttlar românesc. studiindu....:; atit
tinul structurii de patru plus patru silabe. cit şi cel al structurii· de
dn('i pluc; trei ~ilabe. k ce~e două forme ale lor S'.1cotitP --i>C~a1·0krtirr·
(cnrnplele) şi c2t2.lectice <incomplete, cu cca de a opta silab8. etlidată), 7 ~
77_ Gh;zela Suliţeanu: Asupra unui sistem cj,e i:t?r.,i[icaţi» h:•ptasilobkii. în

"folclorul muz;cal românesc. Anuarul Institutului d~ CPrcc>1ftri Eln:>JugicP 'ii Dia-
lectologice. Seria A. Comunicări la Sesiunea Ştiinţifică, VII, 1979, pg_ 205-220
·şi Studii de muzicologie, nr. 19, Edit. Muzicală, Bucureşti, 1985, p. 157-192.
1
~. Ţinem să menţionăm în această problemJ. pe Con"t. Briiiloiu. care în
pecial prin lucrarea sa „ Versul popular românesc cîntat. în OPERE Yol. T. Edi-
tura Muzicală, Bucureşti, 1967, p. Vi-118 (după „ Le vers popula irc 1'(,1lmaiti
chante". „Revue des Etudes Roumaines", II, Paris, 1957), aduce o contribuţie
fundamenta1ă la cunoaşterea structurii versificaţiei din folclorul muzical românesc .
.152
iar versul de şase silabe nu est~ caracteristic ctntecului de leagăn, i!I
.atenţia ne este atrasă în primul :rînd de e:xistenţa versului de şaµk
silabe ca structură indeptmrlcntă. Evidenţierea acestuia ca aparţn11r1J
unui sistem, a fost fundamentată atîl pe caracteristicile s'11e, cit şi prin
cqmpairaţie cu ~istemul versului de opt sHab2 fată de care 5-a dovedit
61 reprezintă o entifatc diferită. aptă însă de a fi supusă u!'lor o.celeaşi
prccese şi astfel de a d~'l inc at-;ibutul de sistem. întocm~~i celui octo-
silabic. ·
9.1. Spre deoscb'.rc de versul de 5apte silabe afht în stare cata-
l<>ciică în sistemul versific~1tiei de opt silabe si pc care îl gas1m mai
mult în •texte şi me!0di! anropiate ca <;tructură de alte categorii folclo-
rice şi în spE:cia~ în aceea a cintec~·lui de fiecare zi, cu o poetică şi
o muzică mai evoluate. versul de c-apte silabe, ca sist<:.'m ap:irtc, nu
arc nevoie de nici un fel de completare. El ne apare în structura sa
.de patru plus trei silabe, complEt realizat. poetic st muzic.:>.l, fără a mai
mu.nifesla tendinţa de amplificare.
De pildă : :-1o
Ex 4
( fg 7953î) '
(~= 200'
~ J; J. I J1 J. I)l J.
Hai - da l'u - fiu, PU! de Comn, leu te l"'.a-_qan. s.:; ',".a - dorm.
„Pmă dimineaţa dormi Cin,1l zorile or zori I Şi puiuţu s-a trezi,

1
·etc. ; sau - de ciserne!1i pe o melodie specifică - v~rsurilc :
„Culca mi-te rPititel Şi te scoală măricel I Sil te dttci cu oile I
Pe cîmpu cu florile I Să te duci cu bobocei I Pe cimpu c11 ghiocei I
Să te duci cu mieluşei I Pe cimpu c1~ brPbenei /" 81
sau:
„I-Iaidi ani cu mama 1 Ca mCTmC! te-a legăna I Ţîţâ bună că ţi-a
da". &2_
'!
1 Versul de ~asp silabe 1w ;1parP constitutiv c! );•r în dou,-1 dn'f'c" ;11 c{1ror
text eS:~e însă vizibil preluat din cărţi, probabil ma:rn'l~·~ de q·oa!C1. Astfel, în tex-
:tul cintecului executat de El. Olaru, 38 ani. din Ailw„li. jwi t\J".l!f''i ·;i cule~ dP
·G. Suliţc>anu. 16.VI. 1962, găsim !Clltemanţa de 5--G "il,1he: Hai lui lui lui !t•,' I
Dormi miculC' dormi I Cel mai dulce somn I Dormi pină ir. z11ri 1 Dn~ul meu fe-
cior / A răsărit luna I Acum noapte bună I Dormi ,,·1 dorm si ieu I Lînr~~'i p;itul
tău I Doarme şi pisica I Doarme şi Lolica / Buna c;-1'.el1•.;;{ I Doarme Jîn.l!ă 1l'if' I
la mult te păzeşte I ş.: m-i te iub~le I Iar de su;; din c~r t Te păzeşte-un înge-
rel / !) (Mg. 4011 (R) h.
Celălalt texlt executat dC' Mina Nica, 49 Rni, d:n C'1c:11!n-Y1·ll',~. jud Bih'lr,
.a fost cules de M. Kahane şi L. GeorgPscu, 17.VI.1971 şi este axat în întregime pe
versUii de ~ase silabC': .. Nani nan.i nani / Pui~orul mrn1i I Te-ai culcat intr-una I
Să te culci ~-acuma I Vine somnul duke I Capu 3ă t.i-! cu!<'r> I Nrini wrni n'lni I
PUl'şoru mami (mg. 2421 h). Ambele femei insf1 au 'tfirm<it c~1 ~tiu dnte~Ple de ICI
mamele lor.
80 . Mina Seferov.ici, Scheia, iud. Suceava, cui~~- E. Comi~<'l, XI 'l~r>CJ, trans.
·G. Suliţeanu.
81 • Apostol D. Culea, op. cit. p. 203.
82. mg. 2827 (I) f, Catrina G. Stoica, 66 ani, Dodeşti, j. Vaslui, culeg. G. Suli-
ţeanu, VIl/1965.
53
In cîntecul de leagăn exemple de acest fel sînt numeroa~e şi ne·
descoperă noi atestări despre existenţa unui fond mai vechi al struc-
turii versificaţiei populare.
9.2. Sistemul hertasilabic de versificaţie a fost urmărit pînă în.
prezent la poporul român şi în alte categorii folclorice ca balada 83, co-
linda şi bocetul~", repertoriul copiilor, cîntecele de jucat cu copiluL
mic'c.:;\ precum şi folclorul popoa1·elor, turc şi t.ătair Hli. De fiecare dată
d şi-a dovedit aceeaşi putere de independenţă, precum şi apartenenţa
la un strat folcloric :nai vechL
9.J. Faţă de ~istC'mul versificat de opt silabe, caracterizat in pri-
mul rînd prin vt:rsul cu conţinut complet pe întinderea celor opt silabe,
<;\':nd posibilitatea de a dcsfăşur:i exprimarea ideii pe cuprinsul între-
gului v.ers, ca de pildă : ,,Culcă-te puinle dragă I Să meargă mamarn
ogradii / Să-ţi aducă floricele / Să te jocu maică cu ele", 87 etc., siste-
mul versificat de şapte silabe detine un vers cu continut ci.xat pe o
~c~emă lexicală riguros delimitată emistihic, a.şa cum s-a arătat mai
înainte.
9.4. Ca o formă mai veche a sistemului octosilabic, putem g:i.3i si
aci o structură unistihică, în care cuvintele componente ale versului
pot fi împărţite în patru plus patru silabe. Fără a ne afla în sistemul
1c tr::i.silabic semnalat ma,i înainte, această modailitate îşi rew~nd.idi
totuşi o strinsă legătrn·ă cu acesta, ca reprezentînd o etapă mai dezvol-
tai:ă genuată prin procedeul repetărij schemei primare de patru silabe,..
de astă dată îns:1 într-o exprimare mai largă a ideii poetice respective.
De pi1dă, faţă de versUl·ile .. Ha·! tu raţ.ii I De-l răsfaţă", avem v.a-suri
ca · „Ş-apoi ha ia ptti.~oarG. I Pină-i creşte mărişoară", ~ al căror sens
independent necesită desfăsurarea tot pe dou§. versuri, însă amplifi-
cate la dublul celor două din ~istemul tetrasilabic.
9.5. ln 2mbPJe ac2ste cazuri, prezenţa versului de şapte silabe
poate fi într-adevăr rczulfatul -- aşa cum s-a semnalct deseori şi chiar
f!..1. Ghizela Suliţeanu, Folclor m.uzical din judeţul Brăila. Balnda sau cintecur
bătrînc>sc. Centrul de îndrumare a Creaţiei Populare <;;i a Mio;cării Artistice de Mase·
a judeţului Brăila, 1980.
M. G. Suliţeanu,
Sistemul a fost semnalat pentru prima dată în 1954, în stu-
diul : "Cintecele de joc aromâne şi colindele româneşti", op. cit. apoi în „Bocetele·
din Muntenia. Despre existenţa unui sistem de proză melopeică în folclorul mu-
zical". Ms. 125 pg. dact„ 120 melodii, lucrare terminată ir? 1967 si aflată în Biblio-
teca Uniunii Compozito:rilor din R.S. România, Bucure.;:;ti, din 1971 ; „Elementul na-
rativ şi aspectul muzical în cintecele funebre alr! rom1inilor ~i .~irbilor din zoncc
Porţile de Fier (Gerda.p)", comunicare prezentaită la Simpozionul Româno-SL:rb, Pan-
cevo, Iugoslavia, 1972, (34 pg. dact., 10 ex. muzicale), idem Uniunea Compozitorilor,
1974, etc.
ss. Ghizela SUliţeanu, Cîntecele de jucat cu copilul mic. volum ms. Bucureşti,
1975, „Merge miţa pe perete".
86• G. Suliţeanu, Introducere în culegerea şi stwli<!~·ea folclorului muzicnl al
tătarilor dobrogeni. Revista de Fc,lclor Nr. 6, 1964, p. 341-352 ; Elemente a·rhaice
în folclorul muzical al turcilor din Ad.a.-Kaleh, ms. aflat la Secţia de Documentare,
şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din R. s. România, 19î5.
87 . Mg. 93 g., Nona Sfnziana, 51 a., i8oşorod, jud. Huned1Jara, culeg. O. Bîrlea
şi E. Comişel, 3.111.1951.
88 • F. A. 9899, Irreana Du.nea, 27 a„ Ieud - Maramure~, culeg. E. Popovlci„
17.V.1951.
54
,ger.eralizat - , al unei incnmplt-tc acoperiri a sch~mei de opt silabe,
Jiind necesară completarea de ordin catalectic cu o silabă a u1timului
picior metric. H!J Putem presupune astfel, că versul de saptP. silabe cu
originea într-un sistem propriu şi căruia - după cvm vom prezenta
în capitolul următor - , ii corespunde şi o schemă metrico-muzkală
.:3pec:ifică, în momentul potrivirii pc schema metrico-muzicală a siste-
mului octosilabic, va simţi firesc necesitatea completării.
9.6. Ţinem însă să semnalăm şi fenomenu1i invers, acela al eli-
dării ultimei sHabe dintr-un vet s de oot silabe. Reducerea ol cestuia la
şapte si:labe, parE: să ne evidenţieze posibile reminiscenţe dintr-un sis-
tem poetico-muzkal mai vechi. Ne punem întrebarea dacă această eli-
da.ix: nu poate ['ep:rezenta un stRdiu de fluctuatie, de tranzit poetico-
muzkal într-o perior.dă de c0C'xistenţă a ambdor tipuri. '1"
9.7. Tot ca o perioadă de trecere poate fi socotită 5i apariţia feno-
menului elidării în sistemul vcrsificatiei tetrasilabice. Putem presupune
că în momentul încadrtl.rii vcrs 1_1rH01· de tipul „Hai tu luică I De mi-l
culcă", specifice cintecului de leagăn românesc, într-un text predomi-
nat de sistemul versificaţiei de şapte silabe, în care m~i găsim modali-
tat-~a elidării ultimei s.ilalw. si ~cesta se va supun.~ trari.sf ormării res-
pedi-v-e, dev2nind de pildă „Hai tu luică, de mi-l culc"'.
9.8. Proporţional. si~k'mul dE şapte sil<tbe acopera m:ijoflitartea
cîntecelor de leagăn. Uneoi·i îrisă îl putem găsi într-un acelaşi text
:alături de versul de opt silabe, fie dominînd~1-l, fie lăsîndu-se dominat
de acesta. De cele mai multe ori însă, prezenţa versuh1i aparţinînd sis-
iemului octosilabic. va indica influe~ţa muzicrzlă a 3ltoi· categorii fol-
clc['ice pentru care acesta constituie în zilele noastre sistemul princi-
pal. De pildă, într-un text de leagăn cu versificaţia caracteristică, exe-
<:>utat insă pe o melodie de cil" tec obişnuit, femeia după puţin timp,
influenţată de versurile cîntecului respectiv, le preia şi le adaptează.
Astfel găsim versurile din sistemul de opt silabe... „Cucule pană gal-
benă" {preluat din cintecul respectiv) la care adaugă : ,,Jeu mă culc
tu mi-l leagănu I Şi mi-l leaqănă frumos I Să nu-l dai cli11. leagă.n jos",
ca după formuna de adormire repetată traditional, să introdtică, în con-
tinuarea ideii iniţiale preluate din cîntec, versunile : „Cucule ochiu ţ de
peşle / leu mi-l culc tll mi-l trezeşte", !lt etc.
sn. Teoria versificaţiei folclorului românesc acordă fundamentarea versului de

opt silabe pe patru picioare metricf', fiecare purtă to~· a cite d )U;'i sila!Je. Pe această
ba7.ă s-a socotit pină în pre7.ent de fjecare dată ver~ul dQ şapte silabe, ca o stn1c-
tură catalectică, deci incompletă a sistemului octosilabic. !n această problemă însă,
găsim prezenţa unor aceiaşi timpi ritmici primari" a căror pulsaţie poate suporta
mai multe sisteme de versiificaţie după posibilitalPa de divimre metrico-ritmică a
valorii unităţii de •timp la care este referit. v. G. Suliţeanu, .A;;ttpra unui ·dstem ele
versificaţie heptasilabic, op. cit.
oo. De altfel în cuprinsul aceluiaşi dntec întîlni111 frecvent alătur3te versu-
rile de opt silabe 'cu cele de ş.apte silabe, în timp .:e tipul muzical nu pare să păr
tinească pe Ill'ci unul. După cum vom. putea obsNv:.i îns:1 în rapitolul rezervat ana-
lizei muzicale, melodiile ţinînd de straturile mai vc>rhi au posibilitatea de lărgire
~i adaptare la ltoate sistemele de versificaţie apăru~c uit.Prior.
'9t. mg. 2189 g. Maria Maniţiu, 36 a., Reciu, jud. Hunedoara, culeg. G. Suli-
ţeanu, 2.VD1962.
55
9.9. S-a p'..ttut observa cum deseori ş1 m cîntecele cu o melodică
structurată pe sistemul versificat de opt silabe, prezenţa. versurilor din
sistemul de şapte silabe nu necesită vreo silabă de compl'=tare, ci
ultimele sunt'-te muzicale se contopesc într-o c~htlă melismatică. De
pildă, in exempl 1 1l următor găsim o astfel de melocUe de cintec obiş
nuit din repertoriul maramureşean, melodie pe caire femeia şi-a axat
textul cintecului ei de le3găn cu priceperea de creaţie specifică.
· - ( ex. J- ).
zono.. 'I"'
Ex.. 5
~--::-+-
~~ --=-=-v~ - ~ f
;trl.
- -
T~
-
-ţ-~--
ţ- ... -
'
--l -
Pt. .
.,, ~1 crr.-~î~ mă - r, - sca - · .3 Pi - ni-1 c.-e · ~t~ mă - r1 - soa - ră.
În c·on~i1 1 tl<ll'e. textul ne p1 czintă o îmbina!"e îr.tr2 versificci_ţia în:

sistemul de ~apte silabe cu cel de opt sJabc şi în care se poate observa
p'.·cdomrn:lrea primului sistem.
,.... Câ m:zma mere la moară Pînă mi.ini diminetică .
."-'; ţi-a (ace scorcrjoară. Şi noaptea nu te scula
S~i poţi creşte mă ri.~oară. c i-i cam greu a leorfoa.
Şi dacă m-ai asculta Ş-apei he.ia pui de cuc
Şi bomboane li-oi lna.
leu te legăn şi mă duc
Hma haia pui d( goangrl. Mii. duc pfnă la con~um
C1i mama mere le. hnldă.
Ca să-ţi cumpăr un costum,
Şi mă duc a secc>ro Haine bune şi fci.lonse
„)'i pita de griu ţi-o~ .frr.'
Ca sa arăţi mai fn..:moasă.
Sa te pul vedea umblîn.d
Haia haia pui ele cerb
S1i m~i .1cc altu pă rînd.
len cu tine mă dcsmierd.
Câ mama fără de prunci
j '. co nucu fără Tll'CÎ. S-a pui itaia puiu mamii.
.';-a.pai lwia puiule Ilaia haia haia ha
Dragul mami drarule. le11 atita ţi-oi hori
Ş·-apui h·iia puiulică Plna ce te-oi adcrmi".
3.10 În fp1ijir.ul reliefării ~.istemului versificaţiei de şapte silabe„
ne vpare şi schema met-ic0-ritmică a onomatopeelor. Astfel, dP-d aces-
tea apar în structura vusHicaţici ele dovedesc ap!'oape legic - prin
m~rea lor frecver..tă - anartenenta la sistemul heptasilabic, chiar :;;i
atunci cîr.d se află. în c~pri.nsul unui sistem octosillabic de versificaţie . .JJ
92. F. A. 9899, Ileana Dunca, 27 a., leud - Maramureş, culeg. E. P1)p.w,1ct,

17.V.1951.
93. Acest aspect este evidenţiat cu mai multă claritate în momentul execuţiei
muzicale sau muzicaliza.te, aşa cwn va fi preuntat în capitolul afretat nmJlizeil
structumi.i muzicale.
56
De asemenea, şi atunci cînd apar intercalate în cuprinsul prozei. fJe
.astă dată avem de a face C'.1 o vădită reminiscenţă a unui strat mrti
vechi cu profunde ·implicaţii psihofiziologice.
10. ASPECfE ALE PREZEl\TEI PROZEI SI RELATL\ DINTRE

ACESTEA 51 VERSIFICAflA CINTECULUI DE LEAGAN
Alături de sistemele de versificc1tie avute în vedere, mai fac

parte din desfă~urarea CÎ!1tecului d2 leagă!"! şi alte patru modalităti
de exprimaire a t~xtului. De astă datfl îns{1, ele ne dove~1esc prove-
nienţa în sistemul prozei, detinind pregnant, caracteristicile acesteia.
Ele se incadrrnză în formele exprcsi vc ale limbajului cotidian folosind
insă structuri. diferite cu o mai mare apropiere de sistemele de ver-
:sificaţie.
10.1. O modalitate constă în apariţia unor scurte p;:opoziţiuni de
întindere inegală si cc>.re, pr-intr-o int~rpretare afectivă ne evidenţiază
·O intonare melopcizată. Consemnarea acestora pe portativul muzical
ne indică o execuţie :>flată la graniţa dintre limbc>.jul verbal şi cel mu-
zical. Texte, ca de pildă : .A cu muma I A cu mămica I Cncă cu mă
-mica I Amu cu tu;a cucă ' Uite c:ă mintenaş dormi I Ad6 mînuţa
aice I şi pupi mămica ie I .4., Ni cPcrim noi amîndouă", !Vi etc„ şi în carr-e
întîlnim şi onomatopee sau formule cie adormire, ne conduc către afla-
rea unei manifestări premuzicale din existenţa cîntecului de l~agăn.
10.2. O altă rnodallbte constă în împletirea acestor propoziţiuni
cu scurte pasaje în execut ie de :lstJ. da tă muzicală .'l formulelor de
<:tdormire introduse. De pirrdă : „Să creşti mare, ieşti primul băiat I
1v11H 1 nani I Te <:re.';(tc: mama ca pe-o flnare I nani nani nani I S'te
_foca mama mare I Să 'rr<erq cn tine la horă". !l;
10.3. Uneori, pe melodi:1 cîntecului di::! le:igăn apa:- cîntate cie ase-
rnc;1ea scurte propoziţiuni d12 întindere inegală, însă, mai aproape de
structura ver!>ificaţi'2i şi de asemenea cuprinzînd alături de formulele
<le adormire şi versurile tradiţionale specifice, ca de pildă :
nNani nani C'l. mama Mama-ţi face pdpu.5ică, să te iaci
Liule iiule mamG liu.lr Mama-ti face de mîncare
Şî-ai tu miţi, Mama te duce ta
Ş-i dă ţîţi. Mama te plimbă.
„5i tu soamne Muma-ţi face jv cărie
De-l adoarme Ta~i tlt cu mama
Taci tu cu mama Fă tu nani
. . . .„ te 'Jli
N ani nani, pviu mam·i , e .. .
Ta.ci tu, nani cu mama
w. Mg. 4228 g, Para.<>ca Sfirlea, 65 rni, .'\lparea jud. Bihor, cule~. M. Kaliane
·şiL. Georgescu, X/1972. . .
9 ;;. Mg. 2825 (R) c. - Ioana Noapteş, 31 a., Vintileasa-Necutde, iud. H.1mmc:u-
Sărat, culeg. Gr. Suliţeanu, VII/1965.
9u. Mg. 3840 (R) u - Anghelina Marcu, 65 a., Dumitra, jud. Alba, culeg.
G. Suliţeanu, 5/VIII/1970.
57
10.4. Cea de a p::itra modalitate cofl.stă în uti>lizarea textelGr în de-
plină proză executate în parlato :;i de obicei cu propozHiuni ceva mai
lungi, ca de pildă : ,.Culcă-te Miricuţă, că trebui să plec afară la vacă". 97
10.5. PrFzenta prozei în textul cînteculu[ de leagăn se prezintă însă
oare;.cum înrudită cu structur::t versific2.ţiei. Componenţa silabică a pro-
poziţ.iunilor ~i în special 3 celor de întindere mai mică, ne prezintă o
organizare metrico-ritm1C'ă asem<'inăto::tre structurii versurilor. Chiar şi
în propoziţiunile ce depă5esc 7-8 silabe, se poate ob~erva ~um in
componenţa intc1·nă se pot delimita substructurile jdeative apărute pe
diferitele porţiuni sih<bice, ca de pildă în exemplul precedent unde
găsim propoziţiunea de 18 silabe posibile a fi descompusă pe propo-
+
ziţiuni reduse i E.prezentînd 7 ~;) 6 sibbe. '~"
10.6. SprE: deosebire de text11l versificat, cel în proză - întocmai
onomatopeelor si formulelor de adormire - , nu apare în momentul
dictatului sau scrierii excclitantei popnlare. Dar ca şi acestea, textul în
proză reprezin1ă parteil cea mai intimă şi spontană a comuni.cării în
acţiunea de adormire a copilului.
Şi dacă p1'€zenţa prozei nu este neapărat necesară ba chiar -
mai mult decît toate celelalte forme d.e manifestare - , poate lipsi„
apariţia ei com;tituje o verigă în plus 3. felului în care maturul doreşte
să realizeze şi prin acest mijloc o cale de înţelegere cu copilul.
10.7. Prin funeţionalitateH lor, toate cele patru manife,;tări ale
prozei ne ap&1· integrate - alături de celelalte elemente - . în siste--
mU! texlului cîntecuhii dp leagăn. Privit2 însă comparativ ele ne con-
duc către timpuri mai îndep:~irtate şi pc.r a ne demonstra o strinsă le-
gătură intre stl'uctur3 prozei şi aceea a versificaţiei c')ntribuind priD
aceasta cu noi date la p1·oblema hrudinii lor genetice. !l!I
Mg. 2825 u (A), Ioana Noapteş, 31 a., cit.

!i7.
!18 •
In acest sens s-au realizat experimente cu foarte bune rezultate în proble-
matica bocetului în sistemul de proză melopeică ( J. G. Suliţeanu op . ..:it., 1969), iar
mai înainte (1965) cu privire la legătUJra dintre structura versificaţiei dnturilor dl'n.
eposul tătar Shora-B;__itîr cu partea de proză în cuprinsul cărora se af1Z1. v. G. Suli--
ţeanu, Eposul Şoro-Batîr la tătarii din Dobrogea, R.E.F. tom XV, nr. 4, Bucu-
reşti, 1970, p. 263-289.
99 . Demonstrată şi lămurită printr-o metodologie adecvată, în existenţa tex-
telor de bocet, v. G. suliţeanu: „Metoda experimentală în etnomuzicologie·', Re-

vista de Etnografie şi Folclor", nr. 5, 1969, p. 369-38::: ; .,Bocetele din .'\1untenia.
Despre existenţa unui sistem de proză melopeică in _foldoml muzical". Aflată la
Biblioteca Uniunii Compozitorilor din R.S.R„ Bucureşti, 1971 ; The traditional sys-
tem of melopeic prose of the Funeral Songs recit,d by the Jewish Wome11 uf the-
Socialist Republic of Roman ia", vol. III. Folklore Research Center Studie.';, He-
brew Universilty of Jerusalem, 1972, p. 291-350 şi Psi!wiu<Jia Folclorului 1Huzical.
Contribuţia psihologiei la studierea limbajului mu..?icii populare. Edit. Academiei!
R.S.R.. Bucureşti, 1980.
58
11. CORESPONDENŢA TEXTULUI CU EXECUTIA MUZICALA
SAU INTONAREA MUZICALIZATĂ
Aceasta constituie cel de-al treilea aspect princi:pal al problema-

ticii existenţei textului cintecului de leagăn.
In despărţirea artificială, din necesităti metodologice, pe carr-e am
făcut-o în stedif'rea cîntecuJui de [eagăn, de a analiza separat textul
·şi muzica, desE:ori au fost inelusf' intr--o parte sau alta, a$peotele pe
·care fenomenul respectiv le prezintă în întregul său. Unele proce'3e
nu pot fi înţelese decît astfel şi de aceea ne-am văzut obligaţi ca pe
parcurs şi în încheierea acestui c3.pitol, să mai avem în vedere două
fenomene : legătm·a text-muzică şi prezenţa accentului.
11.1. DPoarece problema legăturii dintre text şi mu?ică a fost
deseori atinsă în cuprinsul ::lcestui capitol şi ea nu va putea fi înţe
leasă pe deplin decît în momentul analizei muzicale, cînd vom reveni
asnpra unor aspecte aile textului şi le vom completa cu datele oferite
de studierea muzicii ; în această oarte vom mai adăuga doar un aspect :
absolut de fiecaire dată, de la textele executate în proză melopeică şi
pînă la cele propriu-zis muzicale, prezenţa muzicii în structura textului
dntecului de leagăn :ire un caracter legic. Niciodată funcţionalitatea
.şi deci însăşi definirea categ0riei nu va putea fi împlinită doar prin
reci tarea textullu:i oricît de artistice ar fi imaginile poetice sau oricit ar
fi folosite onomatopee şi formule de adormire. De îndată însă ce aces-
tea vor fi d.nterpretate afectiv şi funct:ional - aşa cum s-a arătat mai
'înainte - , vot" apare spontan şi in.tonaţiile muzicale sau muzicailizate
definitorii.
11.2. Accentul ne conduce de fiecare dată către luarea în consi-
de1i·aţie a limbetjului verhal, ca determinant în procesul înlănţuirii din-
tre metrica şi ritmic::>. intonăl"ii sunetelor. Accentele ap::ir astfel mai
fr0cvent în sistemul parlato unde pot prezenta diferite ::tspecte după
locul pe care îfl ocupă Îl'.. economia textului. Se maa poate df' asemenea,
observa. r.um prezenţa accentului implică şi o schimbare a intonării,
care' ne relevă în acest fel mai puternic conţinutul afectiv al mesajului.
11.3. Dacă în cuprinsul unei melodii accentele par a evidenţia o
întiietate a continutului textului, în m0mentul unei execu~ii de proză
·sau versificate în funcţionalitatea cintecului d•! leagăn, schimbarea intona-
ţiei produsă de ele, aceasta va da totdeauna naştere la anumite infU.e-
xiuni - mai mult sau mai putin - muzic.:i.le.
J1.4. De obicei. car::tcteristic prozodiei limbii romfmc. accentele
sh1t organizate, afectînd prima silab§. a piciorului metri-.: ~;i dovedind
o intensitate normală, aproape impercEptibilă.
In cazul de faţă, însă, avem ele a face cu accente de natură afec-
tivă, dEterminate de o interpretare individuală şi particulclxizcit5 ::i. tex-
tului respectiv, în care accentul este mult mai puternic. ::ivî11:::l Jiberta-
tea de a apare în locuri diferite, după simţămîntul şi libera interpre-
-;.tare a executantei.
59
De asemenea, mai putem găsi şi în cad1·ul aceluiaşi tex~ fenomenu!
de accentuare difui'că a silabelor, ca de pild3, ultima silabă a versului
de patru silabe : „C- 1 in poale lai I Plin ne mălai" ; sau pc ~1Jtima silabă
a versului de şC1.se sifabe : „Să-ţ dea ţîţa ţî-ţe". 11111
11.5. C€.le cîteva texte cu lL'Se d~ la rnmânii originari din penin-
sula Balcanică şi prezente în volumd de faţă ne •'Jferă, nu doar ele-
mente lir.gvistice interesante, dar şi o ui:::nitoare a;emănare cu struc-
tura cintecului de leagăn aflc\t la romanii cie la nordul Dunării. Onoma-
topee. fo~·mulde de ado1·mire. f<..'rmulel2 cu caracter de incantaţie, ca
şi întreaga stn!ctu1·:'t tem3tică. ne dovedesc apartenenţa la un acelaşi.
străvechi fond folcloric implantat în viaţa tradiţională a poporului ro-
mJ.n ~i a ramv1·iJo!' s~le balcanic<'.
11.6. Astfel. pe baza îr.trcgului material avut la dispoziţie, ana-
li7a structurii textului ne-a evidenţiat o seamă de procese cu caracter
legic petrecute· în cnprinsul str'.1ct~irilor unor sisteme. lii.'rivite în an-
sJ.rr:.blu. acestea ar pute~ reprezenta virtual un macro-s.istcm complex
al textului cîntEcului de l~agări. rom~nesc, şi de as~me!1ea premize
valabile pentn; o eve!1tuală realizare a !Tlod~lării lui. Pe moment însă.
analizarea unor prncese petrecute în diferite etape de evol~ţ.ie a tex-
tului cinlecului de leagăn. ne-a condus către reliefarea unor sisteme
ale elementt=lcr componente, posibil, a fi raport::>.te la specifkitatea
întregului folclc.r r·,r.-1âP.esc. JOI
Pornind de la rezultate~e obţinvte din analiza textului, vom în-
cerca să realizăm în capitolul iJrm~tor o primă clasificare cu ca1·acter
tipologic în scopul de a întări nu doar strinsa interdependenţă, dove-
dită organică, dinfrc text şi muzică, dar ~i de a încerca o sistematizare
a straturilor stilistice apărute în evoluţia părtii literare a cîritecului de·
leagăn. Fundamentate pc n:itura psihofiziologică a manifest3r~i cîntP-
cului de leagăn, aceste a~nec.:te se rdlectâ cu multă daritate prin cores-
ponden~a e']ementelor de te:"<t în structura muzicală.
100. Mg. 1048 1 - Maria Jmbrescu 51 a., Boerlo\•enii Vechi, jud. Car.iş, culeg_
G. Sulfţeanu. V/1957.
10 1• Aşa cum va reieşi şi din capitolul IV privind •istematica mrJl'fologiei
muzicale.
60
C.1\PITOLUL III.
PREMIZE PENTRU O CLASIFICARE TIPOLOGICĂ

DE FACTURA COMPOZITIONALA
'
A TEXTELOR
CINTECELOR DE LEAGĂN
1. CONTLRAREA PBOBLEMYI'ICII PRIVIND MATEI~TALUL

~\ VUT lN STUDIU
Locul dE·O~ebit pe c::ire îl de\in~1

în fqlc~orul rornârn:sc ·;tructur?i
morfologică şi existenţa funcţională
a cînkcului de leagăn, parC' să
necesite o trate.re tipolcgică speda1ă. În cuprinsul accskia. tc-.::tul în-
tocmai muzicii, se prezintă - datorită în primul i·înd functionalil ~~'.ii
a~estei categorii folcloricl~ -. conturat pc o ~eam:'l de elemente a căror
luare în constderaţie poate i-e'leva :10i aspecte privind aci tipolo~ia
folclorului literar.
Tratarea tipologică separată a L~xtului de aceea a muzicii, ne-a
apărut astfel impusă, nu doar de medalitătile diferite de e"".primare ale
acesfo.ra, ci şi de n~cesitatea de a se urm:lr·i felul în care s2 poate
realiza o dublă tipologic în vederc::i mui aceluiaşi scop, evidf'nţiindu-se
1
ş1 pe această cale procesul de interr-:'bţie dintre text şi muzică. Pentru

acC'asţa, de primă im!)ortanţă s-a dm edit luarea în ::onsi::lerare a asoec-
telor morfologice oferite de execu tia cîntecl'.lui de leagăn cules in
funcţionalitatea sa.
1.1. Cu toată aparenta simplihte a mijloacelor muzicale poetice
folosite, capabilă a induc:e în eroar'~ pc cei ce ar considera cîntecul
de leagăn de imp01·tanţf1 minoră !n problem~tic?. tipologiei literare, în
r;'alitate avem de a face cu o categorie folclorică a cărei "tructură - -
fundamentată pe procesele de improvizaţie şi creaţie - . se dovedeşte
a fi deosebit de complexă.
In ciuda putinelor mijloace de e'<primare, acestea deţin calitatea
de a se constitui în multiple tipuri, fenomen evidenţiat încă în m·mă
61
·cu pesle un decEniu privitor la partea muzicală a cîntecului de
leagăn. 1
La aC€asta se poate adăuga şi faptul, c:ă în zilele noastre convie-
ţuiesc laolaltă în folclorul românesc exponenţ.i ai diferitelor stadii par-
curse de cîntf'cu[ de leagăn, pe care tipologia trebuie să k aibă în
vedere, cuprinzînd, de la exponentele primare de vădită exprimare
psihofiziologică vocală în care pair a fi contopite limbajele muzical şi
,·erbal intr-un nucleu generator - , 5i pînă la veritabi'lele cîntece deja
periect închegate poetic şi muzical.
1.2. Operaţia de clasificare a textelor dntecu.lui de leagăn pe cri-
terii tipologi~ reprezintă nu numai o nou3. problemă în literatura
internaţionailă de specialitate, da:· şi o contribuţie la lărgirea cimpului
de investigare prin reliefarea unor aspecte mai puţin sau chiar de loc
cunoscute pin~ în prezent. Aceasta a fost jniţial concepută după nor-
mele:: metodologice ale cataloagelor tipologice literare pr~ vi!'ld domeniul
basmelor şi acel al liricii populare, realizate în cadrul sectorulu:i lite-
rar c;,l Institutului de C<'!·r:ct5r! Etnn1ogiC€ şi Diale~tologice din Bucu-
re:>ti :!. În momE:ntul aplicării însă, acec.sta s-a dovedit ca insuficientă
faţ~ de cerinţek specificităţii .:;tn1cbrii textului dntecului de :leagăn.
Alt~ elcml::nte, ce nu erau prev:'lzute în tipologiile realizate pină in
prezent. se ce~·eau a fi luate in consideraţie.
1.3. Pentru prima dată a tr'2buit să se ţină seama, în afară de
motivel~ literare de factură general§., ţinînd de conţinutul tematic pro-
priu zis, :: şi de alt~· elemente, în parte privind morfologia specificii a
cîntecului de a( agăn. i?.r în r-c<rte rcprezcntînd anume procese de exis-
tenţă ale CI.Cesteia. /\stfel s-au mai avut în vedere şi :
a) fundamentare\ originii primelor etape ale evoluţiei textului pe
impulsionări psiho-fi?iolog1ce izvorîi:e din afectivitatea exprimată în
fuucţional!Latea adormirii copiluLii ;
b) onomatopeea ~:i f:·edona;·e::!. ca reprezentînd elemente ale unei
etape preverbak ;
c) formulele de ci.dormi1·e, ca exponente ale unor reminiscente
lingvistice străvechi ;
d) formule'.le de invocare cc işi au originea într-o conCEpţie ar-
haică privind cre::;terea copilului :
e) geneirarea formulelc•r de adotrmire din onomatopee ;
f) contur&n·a sistemelor de ver.:;ificaţie ca izvorînd din metrica
formulelor de adormire axate pe versificaţia tetrasilabică ;
'· G. Suliţeanu, Importanţa funcţionalităţii ... op. cit.

~. C. Bărbulescu, Catalogul poveştilor populare româneşti, RE.F. tom. V, nr.
1-2, Bucureşti, 1960, p. 59-74 ; Radu Niculescu, Privire critică asupra unor pro-
cedee actuale de sistematizare si clasificare a liricii populare româneşti, in R.E.F.
tom_ 14, nr. 3, 1969, p. 207-223 ; Ligia Georgescu, Distribuţia - analiza distribu-
ţională. premiza pentru o metodă de clasificare a liricii populare româneşti, R.E.F.
tom. 18, nr. 2, 1973, p. 101-116ţ; Sabina Ispas şi Doina Truţă, Propuneri pentru.
catalogul liricii orale, R.E.F. tom 19, nr. 2, 1974, p. 113-152.
· • Aşa eum au fost preconizate în cataloagele tipologice deja cunoscute.
1
62
g) natura profund improvizato1ică a exorimClrii cîntecului de
leagăn ; ·
h) delimritarea onomatopeei şi a formulelor de adormire ca sec-
venţe principale cu caracter independent pentru realizarea func-
ţională ;
i) prezenţa proces!1,1ui de creatie ;
j) procesu] de întrepătrundere între mdive ~i chiar de contopire
într-o etapă mai evolu:itf\ - , a dezvoltării corn::epţiei artistice ;
k) unitatea indi,soluhilă de exprimare muzical-poetică, textul fiind
legic redat în versiunea sa autentic, doar pe structuri muzicale sau
premuzicale (muzirnb:ate) ;
1) nece!'itatea luă 1rii în considernre tipologir.ă a fiecărc:i execuW
în întregul e~ de manifestare şi nu doar a s<"cvenţelor motivice sau a
altor elemente de text :
m) relevarea structurilor specifice cîntec11lui de leagăn.
1.4. Fc.ţă d~ prezenta în cintecu] d~ leagăn c;;i a unor dntece pro-
venite din alte categorii. folclorice şi în special din cea a cîntece1or
de fiecare zi, se relevă faptul că această situatie afectează mai mult
tipologia muzicală decît tipologia kxtului. Muzica se dovedeşte firesc
a fi mai UŞOlr adapta bilă şi, de altfel, melodiile stn\ine, n~ apar selec-
ţionate de către cîntăreţul respectiv pe criteriul unor clemente morfo-
logice comune melodjei. specifice cîntecului de leagăn. "
În schimb, prea putine texte şi în gener'.11 doci.r ~ele cu u::iele
deficienţe de cuJegt're, se dovedesc a aparţine în întregime altor cate-
gorii. Astfel, textul străin este aproape întotdeauna întîllnit, însoţit
de formule de adormire şi onomatopee. deseori şi cu intervenţii ver-
bale în proză, caracteris1ice.
1.5. Dificuatatea impusă de naturn materialului avut în studiu
ne-a indreptăţit ca, pe de o parte, să căutăm a alege o cale de clasifi-
care tipologică mai corespunzătoare. i~r pe de altă parte aceasta să fie
r~alizată pentru moment do::u· cu rol de încercare fără rretenţia găs:irii
unt::i soluţii d12finitive. De altfol, însuşi felul în c:ll'e indicii tipologici
au fost plasaţi pe diferitele tabele cu r.aracter de catalog, ca şi ordo-
na.rea întregului material pe grupe structurale:. nu :t urrn:5rit decît să
experimenteze o seci.mă de premize pr€'gătitoare unui cataUog tipologic
propriu-zis, posibil însă cu valoare internaţională prin capacitatea sa
de a fi deschis către cuprinderea datelor folclorului ~i altor popoare.
1.6. Se mai poate observa că problem?..tic'..l clasificării tipologice
a textelor prezintă o seamă de :.:iSpeC'1e id2ntice cu ace'=a ?. clasificării
părţii muzicale La baza amînd0ura găsim firesc aceleaşi principii de
lucru p2 măsură ce avem de a face cu o categorie folclorică în care
textul şi muzica reprezintă o unitate de existenţă inseparabili\ şi carac-
terilstică.
"· Aşa cum se va arăta în cap. V.
63
·) PlUNCIPII, CRITERII SI NORME DE CLASIFICARE TIPOLOGICĂ.
SPRE O TIPOLOGIE DE FACTURĂ COMPOZIŢIONALA
În studiile etnomuzicologice anterioare privind cîntecul de lea-

găn in folclorul românesc, operatb de cla<.iificare a texte'lor apărea
clo::· schiţată, prin an::tlizarea morfologică a textului sub aspectul con-
ţinutului Lematic, precum şi a structurii versificaţiei. 5 Texttele au fost
supuse astfel unei prime ordonări cu valoare de sistematizare, prin
aceea, că erau împărţite tipologic pE: două mari grupe :
I. texte E'pecifice cîntecului de leagăn, şi
II. texte provenind din alte cate~orii folclorice.
i\cestor grupe le erau subînţelese - fără a fi consemn2.te în mod
si:;ecial - . p1·ezenţa 0!1om3topeei şi a formulei de adormi re, ca ele- 1
mri: Lc: ii1dispcr.sabile funcţionalitătii cintecului de lec.găn aflat în fol-

clc 1·ul ! om~mesc. Se poate ?.firma că în ci.cest sens drumul spre tipolo-
gi~ r~{rlii muzicr,le se ::i.fla într-un stadiu mt.~lt mai avansat, de vreme
ce a.ce<.tsla fusese de.~::i. realizată ca urmare a unor amănunţjte analize
morfolc1g!c:e.
N( \'c ia unei clasifidi 1 ·i mai riguroase. a determinat ca cercetarea
1
tipc..logi6t u texttilui să se fundamenteze de astă dată şi pe alte cri-

terii dec: L (c_:;-catic::i tratat:?. la nivelul foarte larg 31 subiectului. Speci-
ficitatea strnct L'rii eh tecului de lectgăn necesit:.l rn într-o viitoare ope-
raţie de clasificue ;1 tcxtehr, să se tină seamci. :::itît de sistematica ele-
mentelor cornpoP-e!1tf'. cît si de cca a î!1tregi.1lui oe aYea si'i constituie
oe altfel întocmai pf1rti i mu:dcale, unitatea de bR.ză a tipo1ogizării. Se
rcl~vau criterH cc riucn11 deopotrivă cătrf' direcţLl de aflare a bazei
teoretice cu vc.loarc de principii. ca şi către o aplicare prin intermediul
unor norme bine derinitc. c~1 carnct..:r metodologic.
2.1. Încercarea de co'.1tPr~<!''2 a unor principii '2ăF\uzitoare în tipo-
logia cintecului de leagăn a fost stimulată de însăşi :.specificitatea struc-
turii muzical-ţoE:tice a acestuia. Acestea !'eprezif'tă motivarea metodei
dr lucru conform unor premize teoretice prevăzute cu norme de rea-
lizare practică la nivelul materialului avut în studiu) privind fie partea
textului, fie partea muzicală 6 . Valoarea lor de a constitui baza -tipolo-
giei cînkcului de leagăn ne apare întărita de posibilitatea de cuprindere
a tuturor aspectelor care necesită a fi luate în consideraţie.
I. J->rindpiul fundamentării tipologiei pe materialul cules în func-
ţionalitate.
II. Principiul alegerii unor elemente cu caracter mobil şi relat-iv,
socotite ca hot.ărîtoare pentru determinarea profilului tipologic. Carnete-
~. G. Suliţeanu, Importanţa funcţionalităţii şi aspectele sale psihofiziologice

in determinarea unei categorii folclorice : Cîntecul de leagăn op. cit. şi Cîntecul
de leagăn în folclorul românesc, ms. I.C.E.D. 1974. Ţinem să menţionăm însă, că
pînă la acestea în nici unul dintre studiile celorlalţi cercetători literaţi sau muzico-
logi. nu ~e indică vreo preocupare şi pentru tipologia textelor cîntecelor de leagăn.
1;. \'. Capit. VI.
64
rul mobil şi relativ se referă la posibilitatea ca aceste elemente să-şi
poată schimba ponderea de la un grup tipologic la altul, după locul şi
frecvenţa pe care le deţin în structura acestora.
III. Principiul privind implicarea modalităţii improvizatorice cu
valoare de creaţie; ne apare pe primul plan în considerarea tipologică, c2
punct central de radiaţie către celelalte principii de tipologizare. Dato-
rită procedeului improvizatoric, încercarea de tipologizare a cîntecului
de leagăn care - poate mai mult decît alte categorii folclorice bazate
pe improvizaţie - se prezintă într-un stadiu mai arhaic - , a necesitat
o tratare metodologică specială.
IV. Principiul de abordare generativă a tipologiei, indică luarea
în consideraţie a materialului ca reprezentînd diferite etape de evoluţie,
şi de aci .ordonarea tipurilor de la simplu la complex cu evidenţierea
punctelor de legătură.
V. Principiul tipologi.?ării cîntecului de leagăn în calitatea sa de
întreg şi nu docir prin părţile sale componente.
VI. Principiul de referire la o tipologie generală a folclorului româ-
nesc în cuphnsul căreia cîntecul de leagăn să se poată încadra ~i faţă
de care putem afirma că ar putea să constituie o verigă principală.
2.2. Rolul determinant pe care aceste principii îl au în afirmarea
criteriilor formulate mai înainte la punctul 1.3., se caracterizează prin
acestea în yeritabile norme cu scop metodologic. Astfel, o seamă de ta-
bele-catalog, reprezentînd elementele caracteristice cîntecului de leagăn
şi cuprinzîn<l anume indici cu valoare normativă au putut constitui Ya-
loroai:;e puncte de referinţă în operaţia de tipologizare. Operaţia finală
însă, cea mai importantă, o constituie colaţionarea - pe baza <1ccstor
tabele normative - , a elementelor componente într-o singură formulă,
pentru a se putea obţine imaginea completă a fiecărei piese . în parte în
întregul structurii sale compoziţionale.
2.3. Adoptarea şi pentru problematica tipologizării textelor, a mo-
dalităţii de tratare a materialului în întregul desfăşurării verbale - aşa
cum s-a procedat în studiile anterioare pentru partea muzicală - , ne-a
fost întărită de cunoaşterea teoriei tipologiei compoziţionale preconizate
de Dumitru Caracostea în studiul Tipologia Folclorului 7, în care o găsim
şi excelent sintetizată în capitolul de încheiere postum, de către Ovidiu
Bîrlea, intitulat Tipologia compoziţională 8 . Faţă de celelalte lucrări pri-
vind tipologia folclorului literar, aci atenţia ne-a fost atrasă de luarea
în com.ideraţie a întregului şi totodată de redare a procesului său com-
poziţional privind elementele motivice componente. Se afirmă că este
mai puţin important „dacă vom denumi un cîntec prin versul iniţial sau
printr-o imagine relevantă. Ce are importanţă este denumirea grupului
din care face parte", iar mai departe : „Greşeala marilor specialişti
străini (... ) este că s-au mărginit la un anume motiv, fie la o speţă' dată
şi n-au privit totalitatea (... )". „ln probleme de clasificare nimic mai gre-
·1•
Dumitru Caracostea, Ovidiu Bîrlea, Tipologia Folclorului, Minerva, Bucu-
reşti, 1971.
• Dumitru Caracostea, O. Bîrlea, Adaos : Tipologia compoziţională, în Tipolo-
11
gia Folclorului, op. cit. p. 321-345.
5-c.JIO
65
sit decît să ocolim dificultăţile, siluind materialul să intre procustian îrt
tipuri voite, nu impuse de natura materialului 9 ".\
2.4. În capitolul concluziv, Ovidiu Bîrlea sintetizează teoria tipolo-
giei compoziţionale a lui Dumitru Caracostea relevîndu-i trăsăturile' de-
sistem şi de întregire a celorlalte feluri de tipologii. „Folosul urn'i atari
tipologii nu c numai acela de a pune ordine şi, în consecinţă, de a vedea
mai clar în atelierul complicat al compoziţiei operelor folclorice, nici
numai acela de C! îmbogăţi teoria literară, respectiv muzicală, cu noi mo-
dalităţi de orînduire a nucleelor şablonarde care capătă un anumit înţe
les în contextul intregului, a subiectului ca atare. O tipologie compozi--
ţională e menită să arunce lumina necesară şi în probleme legate de cla-
sificarea unor tipuri sau chiar motive în cadrul tipologiilor tematice HI".
2.5. Putem afirma că interesul pentru teoria tipologiei compoziţio-
nale ne-a fost atras în mod special de importanţa pe care aceasta o con-
feră procesului de improvizaţie caracteristic pentru o seamă de categorii
folclorice, locului ocupat în cadrul acestuia de fenomenul repetiţiei, ne--
CC'sităţii c unoac;;tC"rii structurii integrale, nu doar a părţilor componente„
precum ~i po~ibilităţii deschise cîntecului de leagăn de a cuprinde în
tipologia sa alături de alte motive caracteristice, şi cele trei elemente fun-
damentale : onom;1topeea, formula de adormire şi formula cu caracter
de invocare_ Toate aceste trăsături ne lasă să întrezărim şi posibilitatea
luării în consideraţie pentru prima dată în cadrul unui sistem tipologic-
a ceea ce Ovidiu Bîrlea ţine să precizeze prin „a privi realitatea oglin-
dită în varianta cu ochii creatorului şi interpretului ei talentat 11 ".
2.6. Pentru lucrarea de faţă calea aleasă a fost de a încerca apli-
carea practică a sistemului tipologiei compoziţionale printr-o modalitate-
dC' analiză a structurii tematice. În acest -fel s-au putut reliefa in cu-
prinsul întregului textului cîntecului de leagăn, odată cu elemente!~
componC'nte ~i procesul îmbinării dintre acestea în diferite structuri„
posibil a fi atribuite cu rol de arhetip, tip, subtip sau variantă şi de ase-
menf'a a fi rc1portate la anume nivele de stratificare stilistică.
3. DESPRE ELEMENTELE A VUTE lN VEDERE ŞI METODA

DE CLASIFICARE TIPOLOGICA PE BAZE COMPOZIŢIONALE
În opc·r;1ţia clasificării tipologice de factură compoziţională, dacă

PlementC'IP <Wllt(' în vedere au fost în special de natură morfologică,
altele au putut reprezenta şi anume procese specifice necesar a fi luate-
in considC'raţie. De pildă, onomatopeele şi procesul de îmbinare între-
acested, sau dintre acestea ~i formulele de adormire ; sau dezvoltarea
motivelor clC' la un singur vers, către amplificarea acţiunii respective pe-
~·. Ibidem ... op. cit'. p. 20. 2:i. 52.

111 •
Ibidem, up. cit. p. :i21 ;
11 . I bidl'm p. :l-13.
66
mai multe versuri; sau caracterul independent şi mobil al elementelor
motivice graţie căruia variaţiile puteau interveni în procesul improviza-
ţiei chiar la repetarea imediată a cîntecului de către aceeaşi persoană ;
sau faptul, deosebit de important pentru cîntecul de leagăn, că şi cea
mai mică unitate a sa, respectiv onomatopeea, poate îndeplini chiar şi
singură funcţionalitatea adormirii, etc.
Alături de acestea am ţinut să consemnăm şi sistemul de versifi-
caţie, ca şi intervenţiile vorbite în meniel"a muzicalizată impusă de afec-
tivitatea interpretării, elemente de asemenea caracteristice cintecului
·.de leagăn.
Dacă acestea au fost condiţiont1.fi/t impuse metodologiei de către
mo.terialul CE: urma să fie supus clasiftcării, firesc metoda de lucru a
căutat să le corespundă. Ea s-a materializat astfel prin consemnarea
elem€ntelor după anumite norme pe diferite tabele, în sc.1pul de a se
evidenţia structura compoziţională morfologică şi funcţhnnlă a mate-
rialului.
3.1. Metoda de clasificare tipologică pe baze compoziţionale, ini-
ţiată spre a corespunde specificităţii cîntecului de leagăn, cuprinde
astfel o seamă de procedee, în parte prduate din experienţa C€rcetăto
rilor tipologiei literare, în pal"te ca unul dintre principalele rezultate
ale cunoaşterii etnomuzicologice pdvind fenomenul în întregul său de
manifestare. În momentul de faţ.ă se ponte afirma despre metoda pre-
zentată că face parte dintre metodele realizate, "retroactiv", pe parcursul
căutării unei căi mai potrivite de clasificare tipologică, iar nu „antici-
pat", gata spre a fi aplicată. De aci şi valoarea ei de încercare cu carac-
ter experimental în vederea atestării, prin premize, a unei eventuale
tipologii posibil capabilă a învinge difi~ultăţile puse de o categoric
folclorică a cărei structură deosebită o situează 02recum în afara tipo-
logiilor cunoscute.
3.2. Metodologic s-a trecut la realizarea a cinci op€raţi~. ce repre-
zhtă pe de o parte etapele cerute de aplicarea metodei de clasificare
tipclogică pe baze compoziţionale, iar pe de altă parte însăşi el~mentele
şi procesele principale avute în vedere şi a căror considerarE: tipologică
neC€sită a fi astfel pregătită. Pe aceasti:t cale, s-a trecut de la simpla
sortare a fiecărei piese in întregul ei, pe criteriile oarecum generale
ale primei operat.ii, la consemnarea separată pPin indicii .~i tabelele
speciale, a elemer..telor componente, către ultima operaţie privind rea-
lizarea tabelului ~ipologic în care piesele reapar în intregU1l lor, de
astă dată figurînd sub diferite formule ce le acordă, prin indicii res-
pectivi, apartenenţa la un anume t!p.
3.3. Prima operaţie a constat în împărţirea întregului material
in şapte grupp mari, după natura şi frecvenţa elementelor morfologice
caract€ristice cîntecului de leagăn : onomatopee, formule de adormire
şi formule de invocare, ca şi după calitatea de unitate independentă
sau de fragment a textului respecti~1.
I. Grupa predominată de onomatopee sau de formu1le de ador-
mire, precum şi de îmbinare dintre acestea, în timp c~ oricare alt text
poate chiar lipsi. În cuprir.sul acf'stei grupe piesele au fost ordonate
la rîndul lor după natura on0matcpeei sau a formulei de adormire. in
67
cadrul acestei grupe au fost trecute si acele piese în care 3e observă
apariţia incipientă a unei diversificări ţinîrrd de astă dată de conţi
nutul tematic de-acum narativ. (Ex. 1-71l).
II. Grupa tematică ce cuprinde f<'rmul2 cu caracter de invocare·
a unor vietăţi sau fenomene in '.Tcdert>a ado1·mirii copilulU'.i, însoţite sau
nu, de onomatopeE şi formule de adormke.
Şi in această grupă piesele sîni ordonate de la cele în care for-
mula de invocare poate fi asociată doar cu onomatopee şi formule de
adormire, la grupa de cintece mai complexe în care primează proce-
sul de îmbinare a formulelor cu caracter de invocare cu diferite alte-
mot:ive tematice. (Ex. 77-195).
III. Grupa cintecelor socoti~2 fragmente de text prin intinderea
redusă a motivului şi care, tipologic, poate fi raportată la toate cele--
lalte grup~. (Ex. 19fl-226).
IV. Grupa execuţiilor cu tematică diferită şi predominată de ex_:_
primarEa liberă în proză şi versiîicaţie.
Aci textele au fc<>t grupate dupR natura onornatop€{'Î, sau a for-
mulei de adormire. De plldă : „A.aa", „b1iie", „haida", etc. (Ex. ,327-
25-l).
V. Grupa cî11tecelor cu ~ematica diferită, amplificată, din care
lipseşte formula de Gdormire. In~pînd cu această grupă, avem de a
face cu procedeul de includere într-o aceeaşi execuţie a mai multor
moLve.
însă şi aci. atît onomatopP.2k cît şi formulele de adormire trebu-
ie subînţelese. (Ex. 255-267).
VI. Grupa cîntecelor clasificatE: în subgrup2 după natura formu-
lei de adormi1-e, unică s~u pr·ednminantă şi care deţine o tematică mai
bogată fată de grupa întîia. {Ex. 268-406).
a ) S u b grupa d e t ip 1 " _. „ l ad
. ,, l u.e 1'" , ,)ale", „liuliu". „luilui'', „lulu'"
~pre „dui dui", ,.dud't.J. ".
b) Subgrupa de:> tip „haic.'', hairla".
c) Subgrupa de tip „nani".
d) Subg1·upa de tip •. ahua".
VII. Grupa cîntecelor reprezentată prin fragmente sau texte întregi
provenite din alte categorH folclorice. (Ex. 407-441).
Mobilitatea procesului improvi'l.atoric caracteristic existentei cin-
tecelor de leagăn, determină ca această primă împărţire să fie doar un:
procedeu de lL;c:ru. fi'iră a se ave::t de a face cu girupe şi subgrupe fixe.
De altft 1, între acestea există. de cele mai mu[te ori, întrepătrun
deri, incit deşi orînduirea materialului a urmărit încadrarea pe grupe,
această operc!ţie nu a putut fi r2alizată c~t rigurozitate. Fa a fost foarte
necesară insă, pentru o r.rim:l np•::>raţie de sistematizare.
Pe de altă parte, în cadrul acest~i prime operaţii, absolut fiecare
text a fost privit ca un întreg, rezultat al unei execuţii perfect inde-
pendente, dat fiind specificit0terl existentei în tipologfa cîntecului de
leagăn, a formelnr rc~use, pîr!:1 !c-: exorirnarea prin onomatopee.
De a8emer.j, fiecărui text i-a fost acordată posibilibteci. virtuală'.
(~uiJ!n\eleasă) de a se putt·:1 amplJ.;ific:::. p;in inchJd.erca, după caz, a
onomatopeei ş1 ci formulei df:' adormire, ca şi a mai multor motive, sau
68
asocieri cu alte texte. Această operaţie, ce nu apare în -cadrul redac-
tării tipulogice propriu-zise, deUne rolul important de a pregăti pnn
fundamentare teoretică si practicii operaţiile următoare ~e reprezintă
prin diferite tabele însă~i consemnarea tipologică.
3.4. A doua operaţie a fost realizarea unui tabel cu indici de
referinţă motivico-tematice Ja titluri, cor.semnate prin literele mari ale
alfabetullu:i latin :'i privind de astă ciată conţinutul de idei. (v. tabelul
de referinţă al tipologiei textelor}. De pildă :
A. = onomatopee;
B. = formule de adormire (de origine onomatopeică) ;
C. = formule cu cc>.raciter de invocare ;
F. = proiof.'Cte privinci c.'{'lpilul, etc.
a~a cum se poate urmări pe ta!J(>lul respec~iv aflat în Micul catalog -
indice tematic rlat în lucrare ca ::i.nexă la pe.rtea de prezentare a rtex-
telor. Cele cîteva litere necompletate constituie locurile libere apte
a include pe viitor şi alte elemente decît c~le prevăzute.
Scopul aC'estui tabel-catalog, este pe de o parte de a centraliza
toate elementele motivice aflate in compnziţia cîntecullui de leagăn,
hr pe de altă parte. de a se putea facf' trimiteri către tabelele respec-
tive speciale ale acestnra. ce constituie obiectul operatiei imediat
următoare.
3.5. A treia operaţie o constituie realizarea codificată a tabelelor
speciale de referinţă privind fi.>care dintre element€le motivice aflate
în primul tabE:l cu caracter general. Acestea deţin c:i indice genetic
litera mare a c-.lfabetului latin, aşa cum figurează in tabelul operaţiei
precedente, iar cu cifre etrabe siL.iate în dreapta literei respective, a
fost consemnat tipul de manifestare. Pentru tabelele onomatopeelor, al
fonnuldor de ad0rmire şi al celor cu caractei· d2 invocare, s-a mers
mai in amănunt, consemnîndu-se în continuare, după caz, cu literele
mici ale nlfabetului b.tin subtipuri generate din tipul respectiv, iar
mai departe ct' cifre romane. posibilele variaţii.
Din păcate însă., consemnarea variantelor în cadrul tipologiei, ca
şi a variantelcr- c~lorl<>.lte motive tematice, r.u a fost prevăzută a fi
codificată sistematic în această orimă etapă a cercetării, ea neintrînd
în economia lucrării de faţă_ Aceasta însă va putea fi cu uşurinţă rea-
lizată pe viitcr prin colaţionarea motivelor tematice înrudite, prezente
de altfel în tabelel2 rcsnect!ve şi codificare<>. Im· ca at::i.rc după siste-
mul tipologiilcr tematice in v~goare.
In schimb au fost prevăzute trimiteri încrucisat~. în momentul
cînd dezvoltarea unui motiv s-ci resfrînt asupra altvia, uneori chiar
asociindu-se cu acesta. De pi[d;i : formula d'3 incitare la somn de tip
„Nani nani puiul mamii", aflată în tabelul respectiv ca D. 1, se poate
amplifica în asociue cu motivul ,.Dormi acu cît e<Jti mai m.icl Să creşti
mare şi voinic", aşa cum poate fi găsit pe tabelul K privind diferite
situaţii in legătură cu adormirea copilului, devenind un motiv mai mare
sub indicele K 7. De asemenea la cîntecele cu mai multe motive înru-
dite şi ţinînd de o aceiaşi categorie motivică, s-a recurs, pentru econo-
mie de spaţiu, la înc;umarea acestora sub o singură cifră.
69
Şi alteori, cînd şirul de indici, de astă dată diferiti. este relativ
prea lung, s-a recurs la litera mare N căreia i se adaugă. un număr de
ordine printr-o cifră arabă.
Pentru moment au fost realizate 22 de tabele tipologice dintre
care, cîte unul pen l>u onomatopee, formule de adormire şi respectiv
formule de ir..vocare, 14 tabele atribuite celorlalte motive tematice, apoi
un tabel privind aEocierea de motive (N ), un tabel priviP..d sistemele
de versificaţif' (W). eventurile refrene (V), apoi diferitele manifestări
în proză (P), sau recitate melopeic, prezente de obicei în desfăşurarea
funcţională a cîntecului de leagăn. Toate acestea au fost trecute în
llucrarca de faţ.ă înaintea m2.terialului de texte după tabelul general.
3.6. Cca de a patra operaţie reprezintă de fapt codificarea tipolo-
gică propriu-zisă. Aci fiecărui exemplu i se consemnează pe un tabel
cu funcţia şi de sumar al textelor. toţi indicii părtilor componente cu-
prinşi într-o singură formulă care devine astfel schema structurii com-
poziţio1iale a cîntecului respecti-v. Decodarea ei va duce atit la recon-
stituin:a conţinutului de idei, cit şi implicit către indicarea elementelor
comune şi posibilitatea de apropiere tipologică sau de netă diferenţiere
între diferi te le cin te ce.
3. 7. Operaţia (a cincea) finală, a constat în extragerea pe baza for-
mu 'tc: i compo,:iţionak a profilul11i tipologic al fi,ecăinti text, odată cu
găsirea locului ccupat în tipologia cîntecului de leagăn după raportctirea
ac•!sluia la atributele de clasă tipologică, tip, subtip şi variantă. Şi
această operaţie apare îr.tr-o rubrică soecici.lă pe acelaşi tabel cu funcţie
tipologică şi totcdată de suma!· al textelor. (V. sumarul şi structura
compoziţională a textelor).
I. Clasa tipologică, codificată pe tabelul tipologic prin cifre ro-
mane, reprezintă pentru cîntecul de leagăn un element virtual de refe-
rire cu caracter de arhetip. Ea deţine o valoare mai curînd de grupare
~. unor tipuri îr.deaproape înrudite - grupare posibil a avea o origine
comună, dccit de a semnifica un anume mode'l originar generator.
DC'pl·ndent d<' conţinutul tematic al textului însă, clasa tipologică
se poak întruchipa şi printr-un exE.:mplu unicat atunci cind avem un
singu1· tip lipsit de variante sau subtipuri, ca de pildă exemplul nr. 1,
axat doar pe onomatopee, căruia i s-a atribuit apartenenţa la clasa
tipologică I sau, aflat 18. polul upus dasa tipologică XLVI reprez.entată
prir. exemplul nr. 3So de natură livTesc contemporană. Fără a avea o
aceeaşi importanţă pentru tipologia ci!1tecului de leagăn, acest fel de
Pxemple se situe;:iză Yirtual pe o aceeaşi poziţie comparativă privind po-
sibilitatea ele generare a tipurilor, chiar dacă între ele găsim o distanţă
foarte mare' în timp pe parcursul căreia s-au desfăşurat mai multe etape
de C'Yoluţie n·prezentînd eventual şi milenii.
Dc.torită modului de existenţă a structurii specifice cîntecului de
kagăn, şi criteriile stabilirii claselor tipologice şi tipurilor a necesitat
- aşa cum s-a arătat mai înainte - , o tratare specială. Se poate
observa cum căl:tarea clasei tipc•logiice ne conduce către prima operaţie
a tipologizălii în care cnomatopeei, formulei de adormire şi fonnulei
cu caracter de invocare, 1i se acordă o importanţă deosebită, ca ele-
mente' de natură strict funcţională pentru această categorie folclorică
70
străveche. Şi doar acolo unde acestea lipsesc, locul clasei tipologice
este substituit de motivul tematic principal, socotit astfel după conţi
nutul său mai 2rhaic 5i mai general faţă de altele ca de pildă „Şi te
culca mititel I Ca ~·ă te sec.li mări.cel" sau „Culcă-mi-te dragă cu.ZCă /
Pinii mîne la dziucii", etc.
II. Tipul îşi poate dovedi apartenenţa la c clasă tipologică prin
acele elemente compozition1le de factura mai v·2che socotite a fi pro·-
venit din aceasta. Pentru cîntecul de leagăn şi tipul pare însă a deţinP
un caracter virtual. datorită procesului de practică improvizatorică. Aci
vom avea ca fir călăuzitor, alături de Plementelf' generice atribuitP
mai înainte clasei tipologice, cu rol de apartenenţă comună, şi elemen-
tele deosEbitoare ce îşi au rolul br de a-i defini de astă dată indivi-
dualitatea tipologică.
Un loc important îl ocupii afirmarea a cite unui nnu motiv, ca
de exemplu cel pr!vind rrofesiunea copilului cind va fi mare, sau iubi-
rea şi dorinţei de apăr~n· a ţării, etc. În tabeh!l tipdlogic, tipt.:l ne va
apare indicat prin dfra arabă situată în dreapta cifrei romane 2 clasei
tipologice din can:· fae:e parte.
III. Varianta se prezi11tă. în tipologh cîntecului de leagăn, cu o
nuanţă aparent paradoxală. Ea pare să cor.stituie singurul elemcr:t pe
care îl putem considera stabil tocmai datorită caracterului mobil acor-
dat acestei noţiuni. Pentru cîntecol de leagăn s-a putut df.monstra cum
procesul improvin1t01 ic face ca fiecare -?xecuţie să poată reprezenta o
variantă, chiar cînd avem de a face cu o repetare imediată de către
aceeaşi persoană. Fată c~e tipul căreia îi este atribuită. ea trebuie să
cuprindă principalele imagini poetice :i~e acestuia.
Indicată prin litera mi.că a ;ilfabttului latin, atFtsată grupului clasă
tipologică-tip, ea constituie în realitate unitatea de bază capabilă a-l
reprezenta după caz, în m:J.sura în care ne aflăm în faţa unui singur
exemplu.
IntroducerEa unor imagini r,oi. fie ele cit de reduse·, îndreaptă
execuţia respE:ctivă mai curînd către cali.tatea de subtip, la rîndul său
posibil a genera noi var ian te.
De cele mai multe ori însă subtipul ne apare estompat, înlocuJt
cu tipul de cere aparţine şi num~1i rareori execuţia respectivă se va
îndrepta către o .cristalizare independent:=i. În subtip elementul nou ne
apare determinat de acelaşi impuls al procesului improvizaţiei, incit nu
ne poate oferi garant.ia n~ei stabilităţi generatoare de variar:.te. Astfel,
pentru moment, subtipul nu ne va apare 12 ielimitat în tabelul-sumar
al textelor cintecului de le.:tgăn, fiir.d subînteles de fiecan~ dată prin-
tr~ potenţele tipului.
3.8. Din parcurgerea tabelului tipclogic se po.3.te observ2. cum cele
441 texte codifd.cate se încadrează în 55 de dase tipologice cu ~:27 dP
tipuri. Prin'tre acestea însă figurează şi clasa-tip de natură specială,
1
~.
Cu siguranţă, o viitoare operaţie de tipologizare a textf'lor (·întccului de
leagăn, în care se va da o mai mare atenţie şi elementelor stilistice, va avea în
vedere şi delimitarea subtipurilor odată cu ordonarea pe teme mai specializate a
motivelor tematice.
il
cu nr. 55, cu cele 30 de tipuri ale sale (ex 427-457). Deţinînd o tema-
tici! foarte diversă provenită din afara cîntecului de leagăn şi prin
aceasta fără a putea avea calitatea unei clase tipologice propriu-zise
întreagă aceB.stă grupă a fost totuşi trecută sub acelaşi indice de clasă,
datorită faptu]ui că fiecare dintre tipurile incluse aci reprezintă în
realitate acelaşi proces similar în momentul adaptării la funcţionalitatea
ado1 mirii copilului. În momentul execuţiei, acestea îşi capătă adau-
surile caracl;eriftice cînteculu: de leagăn, astfel încît pe primul plan
de considerart: tipologică se situează procesul de adaptare, în timp ce
tematica străină a cintecului rămîne să aparţină categoriei foklorice de
provenienţă, şi irespec:tiv tipclogiei acesteia.
3.9. Numărul relativ mare al claselor tipologice 5i tipurilor aflat.e
în cîntecul de leagăn pare :.i .se datora în primul rînd existenţei impro-
vizatorice. Lei aceasta se poate adăuga şi faptul că în timpul nostru
pt.tE:m afla cintece provenind din diferitele etape de evoluţie, de la
mai.11festările de factură primară pn:~verbală de exprimare, psihofizio-
gic axate doar pe onomatopee, şi pînă la adevărate cr-~aţii ce dovedesc
o concepţie poetică avansată. Şi în privinţa tipologiei textului, ca şi
în <1ce1:.a a muzicii, se poate remarca faptul, că bogăţia claselor tipolo-
gin şi tipurilcr n~ indică un material căruia funcţionalitatea soci.al-
psihologică i-a prilejuit existenta in forme compoziţionale foarte con-
centrate, dar totodată cu valoarea unor unităţi perfect independente.
-!. PREMIZE PENTRU INCLUDEREA TABELELOR-CATALOG ALE

METODEI TJPOLOGIEI COMP07IŢIONALE IN CATAJ. . OAGELE
GENERALE DE TIPOLOGIE TEMATICA
Încucarea de a realiza o dasificare tipologică de factură compo-

ziiională impune cercetătoru~ui cP se ocupă pentru prima dată de o
anume categod(: folclorică iniţiE:r-ea unor tabele de referinţă cu :rol de
cat:.ilog, apte îns;l a corespunde din1:r-un înc~put, tutuiror -::elor ce vor
folosi clasificarea respectivă. Aplicarea teoriei tipologiei compoziţionale
ap;irţinind lui D1...anitru Caracostea asupra textelor cîntecului de leagăn,
ne-a mai putut dovE:di odată în plus utilitatea tipologiei motivului te-
matic, a~a cum este ea realizată pentru diferite alte caitegorii folclorice
in cadrul sectorului de folclor literar al Institutului din Bucureşti. Faţă
de aceasta îr.să, tipologia pe baze compoziţionale pare să reprezinte o
etapă superioară prin posibilitatea de a se evidenţia procedeele com-
poziţionale cupl'inse în desfăşurarea textelor, ca şi prin relevarea carac-
teristicilor unor sisteme de compoziţie ale unor categorii folclorice, ca
d~ pildă, în cazul de faţă cîntecull d~ leagăn.
Mc~oda expusă atestă pentru cîntecul de leagăn existenţa unui
întreg eşafodaj compoziţional constituit - cu toată vari~tatea şi liber-
tatea acordată de procesul improvizaţiei - , într-un veritabil sistem.
La ncest început de drum rezultatei~ obţinute cer firesc a fi comple-
72
tate pe măsură ce acestea vor fi aplicate îndeosebi de către specialiştii
literaţi 1J.
4.1. Folosirea tabelelor de referinţă ce alcătuiesc micul-catalog in-
diC'e tematic anexat lucrării ar putea să suplinească pe viitor operaţiile IT
III .ale metodei. Pentru moment însă el nu reprezintă decît un catalog
motivic, cu caracter deschis, apt a include eventual~ noi elemente, ca
şi diferite alte combinaţii de text. Pentru operaţia de clasificare tipo-
logică pe baze compoziţionale, doar aceste tabele-catalog de referinţă
tematică rămîn ca un procedeu de luorn într-adevăr indispensabil, însă
insuficient.
'1.2. Avir.du-~e în vedere observaţiile celor ce întocmai ca Dumi-
tru Caracostea, au simţit nevoia de a depăşi caracten1l de inventar
al acestor tabele-cata1og şi de a urmări procesul de creaţie al cate-
goriei folclorice în cauză, metoda de clasificar= tipologică pe baze com-
poziţionale di.;ce, pI"in realizarea etapei sRle finale, la o seamă de rezul-
tate depă5ind chiar scopul iniţial. Astfel, ne-a apărut posibiliitatea de
descriere a strc.tificărilor stilistke, tipurile obţinurte putînd fi raportate
la anume perioade, aflate în evoluţia textului cîntecului de leagăn.
4.3. De a&emene:1. decodarea formulei compoziţionale, reprezen-
tînd structura unui tip, ca 5i compar-:trea ei cu formula variantelor sau
a celorlalte tipuri, ne poate indica elementele compczitionale principale
aflate în textul cîntecului de leagăn, cu modalităţile lor d2 existenţă
şi cu stadiul de evdluţie pe care-l reprezintă. Totodartă, ne sînt relevate
şi condiţiile morfologice ce necesită a fi îndeplinite de t2xtele prove-
nitt din alte catEgorH folclorice - pentru a fi acceptat? -, inclusiv
legătura de idei dintre :lC<:sten şi tematica specific;) dntecului de
leagăn.
4.4. Un foarte bun exemplu de rezultat oarec:um tangenţial al
metodei folosite şi e:are prin importaHţa lui 3e cere menţionat, l-a con-
sLl.tuit atestarea evoluţiei morfologiei textului şi a sistemelor de vers.i-
iicaţie. Fără a constitui obiectivul principal al metodei, consemnarea
prnzei şi a versificaţiei ne-a putut descoperi. de pildă, puternica afir-
mare a sistemului tetrasilabic, precum şi rolul lui în generarea siste-
mului octosilabic (VIJl.1) în momentul cînd concepţia poetică a nece-
sitat o. exprimare mai largă. F3ţă de structura acestuia s-a putut releva
însă ca o etapă mai nouă, prezenţa caracteristică a sistemului octosila-
bic, predominant în textele aparţinînd categoriei cîn~celor de fiecar.e
zi de factură modernă'"· Corespunzător şi stadiului mai evoluat al
muzicii respective, aici nici sistemul octosifa.bic de versificaţi€ nu mai
suferă împărţirea emistihică, n.iC'i tipul muzical nu va deţine o struc-
u. De pildă, se poate prevedea îmbogăţirea metodei printr-o mai riguroasă

sistematizare a tematicii in cadrul diferitelor elemente componente, cit şi prin
anume trimiteri încrucişate, capabile a indica, după caz, punctele de întrepătrun
dere între acestea. Pe de altă parte, includerea textelor lipsite de muzică aflate în
diferite publicaţii ·ra trebui realizată cu rezerva respectivă.
14. Faţă de care introducerea elementelor de text specifice cîntecului de
leagăn se diferenţiază fie prin structura versificaţiei octosilabice de natură tetra-
silabică, consemnată prin indicele VIII 1, fie prin cea ţinind de sistemul hepta-
silabic.
73
tură dipodică. In această- problemă atestarea prin inter-mediul motive-
lm· compoziţionale ale textului aflate în toate cele trei ipostaze (VII.,
VIII 1., VIII.) a putut fi revelatoare. ,;,
4.5. Locul important ocupat de către realizarea tabeleilor-catalog
în metodologia clasificării tipologice pe baze compoziţionale, constă
astfel şi in atributul de verificare şi atestare a rezul~atelor analizei
textului ce a comtituit obiectul ccipitolului precedent. De astă dată
şi prin clasificai·ea tipologică compoziţionali=i s-au putut reliefa prin-
cipa:lele caractoristici -ale textului cîntecului de leagăn, ca rezultat de
foctlliă experimentală privind în-trepătrtmderca tuturor operaţiilor de
studiere· in vederea -.aeelui3$i scop, in cazwl de' faţă- cunoaşte!'e.3 pr-oce-
sElor existenţei textului cântecului de 1-e:igăn.
4.6. Ţinem în.să să semnalăm cîteva dificulităţi întimpinate în
această primă etapă de lucru, prin realizarea acestui Mic catalog indice-
tematic aflat în prezenta lucrare.
Pe de o parte se -poate - observa - tendinţa de apropiere -tematică'
intre unele motive ce figurează PE' 1-:abele diferi.te. Ace:\Stă •situaţie se
datorează înst;şi conţinutului - în r~n.litate foarte concentrat al texte-
lor cintecelor de leagăn - poshbil a fi reduse la mai puţine teme dedt
cele consemnate. ca de pildă. înrudirea dintre tema .,Promisiuni copi-
1ului" ·(tabelul E) si tem::i „Er.oiecte privind copilul" ~(tabelul F), sau
între tema ,JndE-mmire - chemare la ct~lcare" {tabelul D) şi tema
„Alintare şi îndemnare la adormire (tabelul G), etc.
S-a ales totuşi modalitatea unei mai accentuate diversificări -
uneori doar de nuanţă a unui aceluiaşi sens - . pentru a se putea mai
bine pătrunde în procesul de creaţif'.
Pe de altă part.e, şi diferHele motive aflate în cadrul unui tabel-
t'c'matic nu au fost - pentru moment - colaţionate riguros pe ideile
respective, şi <wdonate ca atare. Această deficienţă va putea fi însă
lesne remediată, odată cu definire~ ~i eventual publicarea separată
a catalogului, ca instM..1ment general de luoru.
Tot astfel ·-pentru unele motive - s-a simţit necesitaten de a
fi redate într-un cadru lărgit după cnz către (versul) motivull precedent
~a..i către cel următor, pentru a se evidenţia şi legătura de idei cu
acestea, ca dr: pildă · Nani nani plip11.~ică (G) I Că mama te-a legănat /
Din guriţâ ţi-a cîntal (K).
De asemEnea, într-o viitoare etapă de cerce~are a tematicii tex-
telor, s-ar putea trece şi la subdivizarea difer:itelor tabele-'tematice
după im3.ginilt- poetice în care este redatii irleec. respectivă, opcr.aţie
deja realizată în celelalte cataloage indice-tematice Jiiterare. Tot astfel.
pentru prezenta în catalog, atît a tabelului cu diferitele modalităţi d~
intervenţii în proză (P.), cît şi cel al versificaţiei (W), elemente ce ţin
de moriologic şi nu de tematică, s-ar putea găsi şi alţi indici. Figu-
1 '. O situaţie similară ne-a relevat şi atestarea predominării sistemului de

versificaţie heptasilabică, precum şi a inexistenţei în cîntecul de leag{m, a sis-
temului hexasilabic.
74
rarea totuşi a acestor tabele în catalog, ne-a apărut pentru moment
mai eficientă f6
4. 7. Cu toate acestea se poate Clfirma că operaţb de clasifican..i·
tipologică a textelor lasă să se întrevadă încă de pc acum rezultate
mult mai bogate decît cele comunicate în prezentul capitol, şi care s-ar
putea încadra ca obiect al unui studiu aparte. Dinh'e acestea ţinem să
n:ai menţionăm totuşi, că unul dintre rezult:ttele directe ale abordării
materialului folcloric după criteriul ~enerator, permite să se înlrevadă
posibilitatea ca sistemul tipologiei pe baze cornpoziţion:lle aplicat asu-
pra cintecului de leagăn, să.-i pcată acorda acestuia şi rolul de verigă
într-o viitoare ti.pofogie generală a f alcloruhli românesc, împlinindu-se
prin aceasta şi dezideratul i!"liţiatorului acestui proiect, valorosul literat
Dumitru Caracostl?'a.
w. O altă greutate a constituit-o şi introducerea în ultimul moment a unor

piese noi (culese sau publicate în anii 1981-1982, cind prezenta lucrare era deacum
încheiată). Or, refacerea numerotării întregului material şi pe multiple. tabele a
constituit operaţie „gigant" realizată pentru moment doar pentru materialul mu-
zical. Pentru texte s-a păstrat numerotarea veche, piesele noi fiind la locul tipo-
logic potrivit însă sub un acelaşi număr cu cel al uneia dintre piesele vccirw !ji
diferenţiat de aceasta printr-o cifră romană. De aceea chiar dacă avem ele a face
cu un tip diferit indicele tipologic va fi elementul diferenţiator şi nu numărul
de ordine.
... ...
' .>
C.\PITOLUI. IV.
ANALIZA ŞI PARTICULARITAŢILE
STRUCTURII MUZICII
1. COl\TURAREA PROBLEMATICII
ParticularităţiJe limbajului muzical 1, vocal de a fi supus unei

evoluţii mai lente ck>cît limbajul verbal, cît 5i de a se putea manifesta
independent de acesta, doar prin fredonare cu gura închisă, sau pe
diferite silabe lipsite de înţeles repetate uniform, i-a creat în decursul
timpulU!i o existenţă diferit3 de ace€a a textului.
Pe de altă parte, funcţionalitatea căpătată in diferite categorii
folclorice, a impus limbaju1ui muzical - pe măsură ce evoluţia cat€-
goriei o cerea - , o corespondenţă structurală cu textul respectiv, fără
de care nu se putea realiza complet. Astfel, în categorb. cîntecului de
leagăn, limbajul muzical - întocmai poeticii - , s-a putut cristaliza
într- un sistem muzical supus l~gic unor norme impuse de procesele
existenţd structurii morfologice, in cuprinsul căr~ia elemente1e com-
ponent€ puteau ireprczenta l.:i.. rindul lor apartenenţa b diferite sisteme
r.1Uzicale spec.:ifice naturii c:-Jementului în cauz:'i.
Spre deosebire ir.să de sistemul poetic, sistemul muzical ne-a apă
rut mai complex, datorită atît nati1rii mijloacelor sah~ specifice de
exprimare, cit şi unei mult mai bogate varietăţi a aspectelor structurii.
ln si.stemul muzical al cintecului de leagăn ap3.r incluse ca elc-
mE.nte fundame;1tu.le : materia sonoră, organizarea metrico-ritmică a
1 . Pentru prima oară definit ca limbaj al muzicii populare în lucrarea teză
de doctorat, 1974 ; Psihologia Folclorului Muzical„. op. cit. Partea a treia, Psihologia
structurii folclorului muzical. Procese psihofiziologice privind geneza şi existenţa
limbajului muzicii populare p. 265-547; Cap. III. Gindirea şi unele premize în
constituirea limbajului muzicii, p. 389-453 „limbajul muzical constă în procesul
evolutiv de exprimare vocală şi instrumentală, avînd originea psihofiziologică co-
mună cu aceea a limbajului verbal, însă realizat prin mijloace muzicale în struc-
turi şi sisteme specifice, pentru a reflecta în mod expresiv mesaje psiho-sociale
individuale şi colective", p. 403, vol. II. V. Teza de doctorat, op. cito. şi publicat în
Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1980, p. 115.
76.
.acesteia şi forma tipului muzical. Analiza.rea acestora ca procesE'.! de
-co~xistenţă şi evoluţie, va reliefa - , odată cu fenomene comune şi
altor categorii fdlclorice româneşti, sau cîntecelor de leagăn ale 'altor
popoare -,' acele particularităti conform cărora în cuprinsul cîntecelor
de leagăn mu:t.ica îşi poate re\•endica realizarea unui sistem propriu.
. 1.1. Datorită funcţion~1ităţii ei specifice, în categoria cîntecului de
leagăn, muzica deţine locul principal în procesul de coexistenţă şi de
interidependenţă cu poetica. Analiza părţii muzicale ne-a evictenţiat
·lriginea pbhofiz10log1că a manifestării, exteriorizată pînă în
zilele noas-
tre prin mijkace epecifice, supuse fiecare unor anume sisteme apărute
in timp şi concretiz3te în diferite structuri. D~ .aceea, problematica
.a:i.ab::ei muzicale a avut în vedere. pe lingă studierea elementelor mor-
folugice muzicale în diferitele lor etape d~ dezvoltare, şi felul în care
acestea s-au putut închPga în structuri reprezentative pentru perioada
respectivă.
1.2. Din studierea întregului material avut la dispoziţie, s-au putut
ubserva - ca prezente în ex~c:.Jţia pentru adormirea copilului -, ur-
matoarele modalităţi :
I. manifestările pre-muzicaie alf' onomatopeelor ~i intonaţiilor
.afective ale prozei sau versific1ţit i ;
II. manifestările muzicale redate prin cîntece aflate la diferito
nivele privind originea şi specificitatea structurii lor.
Grupei manifest:\rilor muzic-,le îi aparţin cîntecul de leagăn ori„
ginar, cu o melodică specifică, deja. pe deplin conturată muzical, ca
.şi cîntecul pe care l-am denumit „ca la leci.găn", provenit din atle cate-
gorii fdlclorice, deci cu structuri predominate de particularităţile siste-
melor muzicale respective.
1.3. Toat€ modalităţile de exprimare observate par a demonstra
şi drumul evoluţiei concepţiei muzicale a practicanţilor, pe care cînte-
-cul de leagăn - cu tC'ată funcţionalitatea sa de natură primară - , a
fosi. obligat să-l urmeze. O seamă de ek~mente aflate în melod·ca spe-
cifică a cîntecElor de leagăn. ne -au putut astfel oferi - ca rl'miniscenţe
.ale unei perioc.de arhaice - , un bogat cîmp de cercetare în spinoasa
problemă a origir.ii şi evoluţiei muzicii populare.
1.4. Totdeodată deJ.imitarea cintec<:·lor mai ~voluate şi îndeosebi
a felului în care au fost supu8e adaptării melodiile pr'.W·?nite din sis-
i„me străine, ne-au evidenţiat nu numai o pvternică afirm:ire a unor
demente străvechi, dar mai ales faptul - a?arent par3.dcxal - , că
această categorie pare să se fi arătat de mai multă vreme foarte recep-
tivă primirii dementului nnu.
S-au putut distinge astfel două căi principale de introducere i1
nou.lui în partea muzicală : a) calea unei cvobţti sponta11e a mij l0acelor
1
-morfologice aflate sub influenţa întregului repertoriu muzical cunoscut

·d~ către colectivitatea respectivă şi b) cale3. introduc0ni del\berate a
unor melodii întregi provenite din ac(st repertoriu, de astă dată după
gustul persoanei care adcarme copilul.
1.5. Faţă de muzica altor categorii folclorice, în cîntocul d~ i'eagan
·coexistenţa elementelor vechi aiături de cele noi ne apare mult mai
wizibilă. PuterE-a de afirmare a acestora nu este însă egală. Ea se dove-
deşte a ii dependentă de elementul analizat. De pildă, dacă în materia.
5(,noră transformările pot aVE3 lrc pînă la înlocuirea vechiului sistem,
iar ritmul nt~ va putea fi înlocuit decît cu struc~uri îndeaproape înru-
dite, în desfăşurarea întregii rn::tnifestări schimbările nu vor putea fi
niciodată esenţiale dc<torită puternicului proces de intercondiţionare
funcţională întrE:. elementele morfologice participante.
1.6. În capitolele de faţă s-au avut în vedere doar acele realizări
muzicale şi pre-muzicale specifice categoriei cîntecului de· leagăn, nu_
şi melodiile provenit~ dfo alte catrgorii folclorice 2, sa.u diferit€ creaţii
.livreşti in stil popular3.
Au fost în5ă luate în consideraţie cele patru cîntece de leagăn
executate de fetiţe „pentru adormirea păpuşii 4 • Redarea cu destulă.
~·idelitate a mdodiei caracteristice, a permis ca acestea să fie încadrate
- cu rezerv~ cuvenită -, în rinduJ manifestărilor specifice, ca tipuri
cunoscute şi reprezentative pentru zonele de care ţin.
1.7. Pe parcursul anc>.lizei morfologi.~e s-a încercat să se delimiteze-
- în existenţa cîntecului de leagăn - elementele principale de cele
mai puţin importante. atH dt;pă criteriul rdlului deţinut în funcţionali
tatea adormirii copilului, cit şi după locul pe care îl ocupă in struc-
tura tipologică. Această împărţire, necesară din punct de vedere meto..:
dologic, nu core~punde însă existenţei reale a cîntecului d·~ leagăn, in
cuprinsul căruia toate elementele morfologice evoluează într-un proces.
complex de strictă şi legică interdependenţă.
1.8. O atenţie deosebită a fost acordată elementelor morfo.Jogice
comune şi altor cat~gorii folclorice. Prezenţa acestor elemente în struc-
tura cintecelor de kagăn a putut fi raportat..;:'\, fie ca reprezentînd un
element structural Qdginar din fondul arhaic-primar al zonei folclorice·
respecLive şi dE:ci firesc a face parte din mai multe categorii folclorice,
fie ca preluat dintr-o aHă cat~gorie folclorică, procedeu pe care îl soco-
tim mai nou.
1.9. Datorită specificului exprimării muzicale, operaţia de analiză
va urma o 01·dine diferită de aceea a p:lrţii de text. Astfel, nu se va
începe cu dementele cele mai specifice, ci contrar, cu cele mai gene-
rale, insă strjct Esenţiale pentru în1;elegel'e.:i. C€lorlalte elemente ccnsti-
tu Live ale sistemului. De asernE:ni, se vor urmări, într-o viziune uni-
taru, părţille componente ale dntecului de leagăn, respectiv : onomato-
pee, formulele de adormire şi cîntecul propriu-zis, deoarece acestea au
fost luate în consideraţie cu fiecare dintre elementele si procesele mor-
fologice şi de fiec::tre d~tă sub alt aspect al uneia şi aceleiaşi expri-
mări. în acest sens, o!·dinea analizării muzicale, după materialul con-ţ
~. Cărora le este afectat capitolul V.

:1. Cele citeva melodii presupuse a fi create „în stil popular" sau posibil „po-
trivite" de culegător, au fost trecute separat, intre grupa cintecelor de leagăn şi
aceea a cintecelor provenite din alte categorii folclorice.
''. mg. 3187 (II) K şi mg. 3189 (II) d, Mariana Enache, 6 ani, Nereju, jud. Foc-
~ani, culeg. A. Vicol, 28.XIl.1966 ; mg. 4353 (II) o, Liliana Ciuplea, 11 ani şi mg_
4353 (11) p., Vasilica Mocanu, 11 ani, comuna Gropeni, jud. Brăila, culeg. G. Su-
ii ţeanu, 24.XII.1973.
78
:stituti'V şi organizarea sa, va f; : sunetul şi sistemele sonore muzicale,
_(orna şi sistemele f ormc:i arhitect.onice şi ritmul .~i shtemPle ritmice,
.cu implicaţii în prezf'nţa sau r1u, a măsurii.
2. SUNETUL ŞI SISTEMELE SONOnE MUZICALE. DE LA

EXPRIMAREA PREMl!ZIC..'\LA LA CEA MUZICALA. FOI.OSIREA
EXPERIMENTULUI. ROLUL CEI.ULELOR FUNDAMENTALE IN
FORMAREA SCARILOR ŞI SISTEMELOR SOl\ORE
Sunetul muzical, cu toate ci\. reprezintă mijlocul fundamental şi

totodată cel mai general uman, al mvzicii, ne ap2re particulariz3t in
<:întecul de leagăn sub dHerite asp€cte. Substanţa sistemelor muzicale
-comună cu cec. a folclorului a1lt0r popoare, s:.u1 şi cu cea a altor cate-
~orii folclorice ale folclorului romanesc, ne poat~ indica înti·-adevăr
.anume etape comune de evoluHe în existenţa· muzicii. Felul în care
această substanţă este însă folosită în organizarea formei ca modalita-
tea de exprimare, poate constitui, la fiecare popor în parte, o anume
.specifidtate a categ0riei cîntecului de leagăn.
Materialul sonor supus analizei ne indică mijiloacele 3onore fala-
.site într-o interesantă ierarhie de .a~pecte, de la o exprin1are premu-
zicală către exprimarea muzicalii. de l;, un sistem incipient, spre siste-
1118 deja închegate, premodale şi modale.
2.1. Datoi-ită naturii sale psiho-fiziologice, cîntecul de leagăn cu ....
prinde o seamă de elemente (semnalate pînă ?.cum in celelalte capitole),
al caror cu.ractEr oarecum indep~nder.t se manifest:'i şi prin sonorita-
tea intonaţiei. Astf{'ll, onomatopeele, părţile de vorbire în p;:oză sau
vers, deseori şi formulele c:!e adormire, ne apar într-o eYprimare dec-
tiv3. muzicalizată aflată h granit:i dintre limbaj•J] verbal '>i ~el muzical.
Frezenia frecventă a a'2esfora in cîntec:ul de leagăn, -· deseori imbi-
11ate cu execuiii muzicale - . n€-a oferit posibilitatea de a observa
cîteva perioade primare de evolutie în existenţ3. s 1metului muzical la
baza cărora n€-a apărut implicat procesul de conştientizare a fenomE-
n~J:ui muzical. Putem astfel presupune :
I. Pericc:c~a p1·ezcnţ.ei unor 5UnPtf' d·:> sti-uctură premuzicală s, a'.
căror execuţie nu l'Stc constientizată cR muzica, iar emit~~·ea lor cu
totul liberă nu pare a se 8Upune vreunui sistem. Este cazul unor exe-
:'. Prin sunet premuzical, înţelegem intonarea muzicalizată mai aproape de

·su:-:r~tele cuvîntului şi care. oricit de mult s-ar asocia cu alte sunct·c· prcrnuzicalc
sau chiar muzicale. el va apare mai aproape de vorbire dPcît d0 muzică. In plus,
su:'.r'telor prcmuzicale nu le atribuim apartenenţa la un proces de conştientizare a
m•Jzidi. ele fiind executate spontan, impulsionate de o interpretare arcctivă şi lip-
sit·· d(' vreo intenţie de execuţie muzicală din partea persoanei rcspl'ctin"
79
6
cuţii în padato a · prozei, ca de pildă notar ea · cu titlu experimental a
fr azei' :
Ex . 6
(mg . 4063 I b)
(' •
SdlJ . „ , · ~
:..·ctr.;i .~n-" 1·1 i l
-f~x.--bfH(-~J)~:·~
~~
l"---'--i"-
lt -~--~
P.._
:ff x~b~~~:,;~
J i _J)-ttfl#~
Ji~
~if-s'-~»~
· ---->,_-=+§-#~-'::=tt-x:ţ--_=::3 ___
: Jr-r--j-.:i-'-skv'-'~~~-~-_:_·_
__________ · - ---~
--- ·-
Lju- lfu - te tu cu ba - ba, ţu - cu - termaj-c a ta
Ace astă pe r i oa d ă mai poat e fi ca ract e d z at ă prin frecvenţa · inter-

valului .. semit onic,- prl n ~-un con tur oscilant urmînd fidel lintonaţiile
a fective ale vor biri i şi ·de aisem en E:a priil' -lipsa unui sunet central. In
cîntecul de l eagă n nic i o dată ace astă peri o adă nu poate fi repre zentată.':
sin gură , - ci d oar în asociere cu eleme n te ţinînd de perioa::le le urmă
toare .
II. P erioada p re-m uzica lă pr op r iu-ZlSa, reprezentînd deja incipient
te ndiri ţa sp:r e or gan izare într-un sistem 7. Această perioadă aparţine încă
etapei preceden te prin lipsa d'e co nş tiE:ntiz are a sunetului muzical, însă
este strîns legată de p erioada m u zicală următoare, prin faptul că sune-
tele ne apar or gan izate pe interr-vale asemănăto are acesteia, doar cel
i ntona ţia ţi n e în c ă de emisiunea limbaj ului verbal. De pildă , îmbinată
cu el€me n te din p r ima perio a dă (ex. 7 a) sau apar te (ex. 7 b.c.).
Ex . 7
a .- ( mg.4 231 a I)
_ţ:®@JfJ:fil§Viii@@=IJiWOH . ~~ ' 21L-_-__

A!;lll _ _ _ _ leii _ _ _ _ _ leii _ _ _ _ _ lf a, pu - ju ma - mi
Ha- di _ Lu - ci - cu - ta
. lu mâ - mi - ca
c. -
> > >

Vi - na cur-c a di mj-o culc' ; Ha.j- d i na - n i c u ma - m1 - ca
• Cu toată marea dificultate a notării muzicale a limbajului verbal, s-au

6
realizat cîteva astfel de transcrieri pentru a se putea urmări tocmai procesul de-
l eg ăt u ră între limbajul verbal şi cel muzical.
7 . Pe baza repetării şi probabil a· creării unor prime stereotipuri dinamice î n.
exec u ţ ia cîntecului de leagăn.
80
Se observi\. cum schema tipului muzical al cîntecului de leagăn ne
indică preferinţa pentru formarea intervalelor de terţă mică şi cvart2.
perfectă în cuprinsul celulei cu mers descendent, ca de altfel şi a
.secund€i mari.
Importar,ţa deosebită pe care repetarea constantă a acestQr inter-
vale o deţine pentru conturarea lor într-o viitoare etapă deja muzicală,
precum şi marea lor frecventă la toate popoarele lumii, ne-a permis
să le putem raporta la o perioadă pre-muzicci.lă de natură psihofizio-
logică .izvorîtă din insăşi starea afectivă ce însoţeşte acţiunea adormiirii
copilului. Se poate observa la exemplele atribuite acestei perioade.-cum
sunetele folosite la adormirea copHului încep a se cristaliza în ceh;lc
incipiente fundamentate pe anume sunete cu o mai mare putere de
afirmare decît ctlelalte.
Pentru a se verifica prezenţa incipienţilor muzicali în tJasajele
considerate pînă în urmă cu aproape două decenii ca parlato şi repre-
zentînd astfel doar limbajul verbal fiind consemnate grafic ca 2te>re )-/.
s-a realizat următorul experiment.
Cu ajutorul unui generator de ton tip „Heterodina" s-a încercaL
notarea spectrului de f1 ecvenţă !i şi transpunerea pe portativul muzical
a unui fragment reprezentînc:f formula de adormire executată într-un
i::til conturat ca parlato-muzicalizat ll'. încercarea de a nota astfel mu-
zical interpretarea muzicalizată a cuvintelor respective, ne-a evidenţiat
pre:zenţa unui embrion celular cu contur descendent, pe un interval
de terţă mică, în mers pe trepte alătvrnte de un ton, cu ,Junecare pe
semitonul următor. Or, nu întîmplător această celulă, căreia îi vom
demonstra puterEa generatoare atun:::i cînd vom analiza ~1skmc1e for-
mei, a fost considerată printre pi imele intervale apărute în procesul
de conştientizare a sunetelor muzkale 11 . Pe această cale, intervalele
de secundă mare şi terţă mică în direcţia descendentă i•ar a sta şi la
baza formării sistemelor sonore din etapele următoare. Apariţia în cu-
prinsul transcrierii cu caracter experiment:l!l a oscilării unor sum~te, ne
indică - întocmai sunetului finai de rînd executat în pariato
strînsa apart~nţă la un stadiu încă pre-muzical.
11.Printr-o notare doar metrico-ritmică, nu şi a înălţimii sau a vreunei infle-

xiuni melismatice.
11 • Experimentul a fost realizat în laboratorul tehnic al Institutului de Etno-
grafie şi Folclor din Bucureşti, în iulie 1965, cu ajutorul colegului tehnician

Radu Don.
10. Deosebit de pariato în execuţie melopeică, unde întîlnim sunetul muzical
deja bine conturat.
u. Suliţeanu G., „The Role of the Folklore Repertory for Children in the
Jormation of musical perception", IX-th International Congress of Anthropological
and Ethnological Sciences, Chicago, IX/1973, op. cit ...
8 - c• 310 81~
Ex. 8
(mg . 2925 a ) ( ~= 212)
' not.rN p•rl•to }>

>
J· ii ·J. )>
>
J. )>
>
J. "'~
Na - ni na - n.i cu fe ti ta
440
3 4
no~rP• rnPc•niQ În Hz.
85,333
·~
ii J.
>
J. )> J. 1 i>
>
· i>~
Na - n i cu fe tf - ta
4~ „~
~
)> ].
>
)> J. ji
> •
J.
Lu - /~~ lu - /ea
384 384
\
41
320 .
. 85,33)
Intre notarea muzicală ş i consemnarea mecamca a lunecării inter-

valului semitonic, apar unele diferenţe sesizate cu ajutorul conSiemnării
ultimei, însă d e care nu s- a putut ţine seama în n·:>tarea muzicală a
acestui exemplu. Este posibil c.1., de pildă, - asa cum s-au notat pe
diagramă - , intervRlele dintre 342 ş i 330 H şi între 3·11 şi 320 H ,
să oonstiLuie o partic uhritate a limbajului premuzical. Aceasta ne apare
verosimil cu atît mai mult, cl~ cît în foarte multe execuţii de acest
fel lunecarea a paire cu un semiton mai sus (deci de la sol se trece la
fa diez, iar nu spre fa natilral) de :isemenea cu un contur mai precis
în notarea mu z icală , cum se poate obs0rva într-unul .din ţre exemplele
p recedente (mg. -1231 II. 1). Ţi.:nînd seamă şi de faptul oă acestea, nu
sînt î ncă exe cuţii muzicale, fenomenul ne apar0 firesc.
III. Cea de a treia perioad ă ne apare caracterizată printr-o expri-
mare muziicală bine definită, în carf' sunetele d ovedesc o execuţie con-
82
ştientizată ş1 mcep a se organiza în decursul timpu[ui în sisteme clife-
rite. Spre deosebire de perioadele anterioare, aci sunetul nu numai că
deţine atributele calităţii sale mu7.icale, dar, datorită at!t acest.ora eît
şi iuricţionalităţij cîntecului de leagăn, el ne apare c:~ un coin.po~ent
al unei melodii conştjentizate ca atare n, în <:uprinsul căreia se dove-
deşte· de acum ca exponent al unui sistem sonor muzical.
2.2. Rolul celulelor fundamentale în formarea scărilor si sisteme-.
lor sonore. k 0pe'raţia de extragere a scărilor muzicale din' melodiile
specifice categoriei cîntecului de leagăn s-a ţinut seama d2 rolul!. pe
care sunetele îl deţ.in în cuprinsul melodiei. Cu acest prilej în.să, s-a
mai putut observa şi preferinţa asocierii unor sunete formînd anumite
intervale, precum şi o anume directivare fie ascendentă .fie descen-
dentă a acestora.
S-au evidenţiat Ci::t intervale caracteristice mE:lodiilor specificE: c~1-
tegoriei : secunda mare descendentă ; terţa mică descendentă, iar une-
ori doar în final de rînd muzical, ascendentă ; terţa mare descendentă ;
cvarta perfectă descendentă şi uneori, în final de rind muzical, ascen-
dentă, şi mai puţin cvinta perfectă care poat2 apărea caracteristic as-
cendentă sau deS<.:endentă, la sfirşitul rîndurilor muzic:llle.
2.3. Legitatea apar+,ener.ţei î~să a scărilor muzicale avute în ve-
dere la anum€ sisteme sonore, cit şi dispunerea organică a intervalelor
pe anumite sunete, ne-au doH:dit încă odată posibilitatea de a le ra-
porta pe acestea la di.ferite etape originare ale evolutiei muzicii popu-
lare 13. lncercînd a le pbsa ~ o scar5. muzicală virtuală aleasă clin
punct de vedere metoddlogic, unitară per.tru întreaga muzică popu-
lară 1", vom avea alături de prime intervale şi totodată nuclee celulart
generatoare (9a) diferite muta.ţii şi combir..Rţji al~ acestora I!\ în postură
preferenţial descendentă, iar uneori, b cadenţe, posibil a;;;cendentă.
(v. ex. 9b. c.).
2.4. In tabelul scărilor muzicale ni se conturează aproape toate
sistemele soncre întîlnite în muzica populară, de la cele premodan.e 16
pină la cele pentatonice si modale.
n. Aceasta reprezintă şi o caracteristică a întregii muzici popul~1re în cu-

prinsul căreia procesul de conştientizare a muzicii se poate referi numai la întreaga
melodie nu şi la sunetele componente.
13 • G. Suliţeanu, „Premize pentru studiul originii unor sisteme sonore premo-
d.ale în raport direct cu formarea şi evoluţia percepţiei muzicale. Rolul procesului

de stereotipie dinamică. Febr. 1973. (1980) ... op. cit. Partea I-a Psihologia structurii
folclorului muzical. Procese psihofiziologice privind geneza şi existrnţa limbajului
muzicii populare ; p. 35-224.
. g. Preconizată de H. Riemann în Folkloristische Tonalitătsstudien, I. Leip-
zig, 1916, apoi tratată de C. Brăiloiu în Sur une melodie russe, Opere vol. I., Bucu-
reşti, 1963, p. 5-62 şi ulterior de P. Carp în Notarea relativă a melodiilor populare
pe baza integrării lor într-un sistem organic, „Revista de Folclor", tom V, nr. 1-2,
Bucureşti, 1960, p. 7-24 şi Ghizela Suliţeanu, Criterii psihologice în definirea unui
sistem de clasificare a muzicii populare „Despre procesele de transpoziţie şi de sub-
stituire", „R.E.F." tom 24, nr. 2, p. 205-218, 1979.
1
~. G. Suliţeanu, Psihologia Folclorului Muzical (1980) op. cit. Partea I-a cap.
lV. Unele observaţii psihologice priVind structura limbajului muzicii populare. Sin-
taxa şi diferitele sisteme morfologice, p. 156-224.
ii;. Urmărite în ambele ipostaze de structuri cordice şi tonice.
S3
In cuprinsul melodiilor însă, de cele mai multe ori întîZnim -
dependent de structura formei -. o asociere a mai multor linii melodice
reprezentînd uneori tot atîtea sisteme ce devin astfel 'parte integrantă
i.nt:r-un întreg ce reprezintă t0toC:ată - prin complexitatea structurii - ;
sistemul cel mai e·.:oluat " · De pildă, în scara muzicală a melodiei mg.·
4144 n II. se reliefează ca incluse într-un si.3 tem de trecere prepen-·
tatunic-modal, rînduri muzicale aparţin1nd sistemelor premodak : bi, tri
şi tetra cordice, precum şi unuia de tip trito:Ric 'ex. 9-c).
Ex. 9
1Ex . 10 TABELUL SCARI LOR SI

I
CADENTELOR
I
MUZICALE
~· . M #* qI
( 2) (15)
~~- ~
"'="" "'="" "'="" "'="""'=""
8
l 11 Q"~gqx : I f: ~$/-z li g ş„ I tijS Ix X
Ix I(
11.tfi li~ ~11 )(
( 23 , 24 ) (13) (10) (16) (17)
"'x=""
11 •
• #•
( 1) (12) (B)
~I a
.11~11
"'=""
(9 ) (11) (31)
(26) (27) (30)
. Teori e pre zentată pentru prima dată în Psih. Folc. Muzical, op. c it . Avem
17
de a face cu un proces de afirmare a sun etelor principale ale s istemelor repreien-

tînd stadiile anterioare de evoluţie .
. 84
~
-- t":'\ t":'\ t":'\ t":'\
~' o t--:r--!._ t":'\ t":'\ ~ t":'\ ~ t":'\
G ~ § llEi--;;;:;; li~ ~;;;-; li· li q, li ~ llBQEj#. li
(45) (44) (46) ( 49) ( 55) --J
85
( 39 ) ( 21 5 ) ( 17 5 ) (17 3 )
„... ..
(52 ) ~ (1 66 ) ( 170 ) t 216 )
lli~I:
r ·- - -- - t7'- t7'-
( 66 ) ( 96 )
li • 'L~ 0 ·&:Ef 3l
1240 )
86
I"':\ I"':\ I"':\
1 = '' Q #• ~ ;) li f ,z:t~p?;z
- .____, 0
( 62) (156 ) (153)
( 182)
.*e•r I"':\
~
( 119)
t:'I
#• ~z
__,
~r
r;-.
1:5
I"':\
~ #•
( 118)
I"':\
i ~
I"':\
l e 'E ~·
·: 27C J
e
I"':\
!\Ol
__,
~
87
( 2 37) --' ( 121 -122 )
.t
•. t.J
?
L
t:'>
•@il:a_ •
t:'>
{i17)
t:'>
!(ii {)
( 219) ( 38) { 200) (203 )
5~ a
11-.: 53 ;"
( 244 ) (24 1 )
, -i ~ ·.. ,
i 152)
......., ..
~ · · ~~. t:'>t:'> 6 ~ t:'>
& I" QM#x qs : I ~ li ;JiEii§f: Î
( 273) - ~ ___ .. . . U51 l - ---....
88
$=~~
~ -- --~-- -_;tl~~~ ~
~ ~
(22 2 ) (221) (197)
!! (224)
(200 )
89
.. . .....
~
~ •[o~ ::i
r-
"="' "="' "="' "="'
(255)
'Sfi;§±; r: ~ #• • q•
(256)
~
'' ~ q• i r.
~~ ~
- ~;--- ~
11'2~~~~~
11·~. [
- -- --=~
( 25" ) ( 259) - ( 248)
"="' "="' "="' "="'

~
~ #„ • g• • ,,
? o \\ ;;, #· li ~ e
• 6---
e #• ; I;
~ ~
( 260) (261)
"" "" ?Eii;j

~
~1!'3 ~ 1· ' .
~~ 1 ~ ~ ~ ~
,t tF 1
( 2581 ( 2231
1 ·Z o ;!; e #" :!]

( 186) ( 234) (126,127, 161, 163, 164}
t:"·
"="' "="' "="' "="' "="' "="'
~z
"="'
li? • 11° • ,, ll'DG
e
2
( 162 )
o
(1 29)
'' fl
e
(268)
lei
(250)
'' bd
( 190) ( 64) (1 60' 226, 227) ( 165)
( 251 ) ( 269) (270)
2.5. Odată cu parcurgerea diferitelor stadii în evoluţ ia m elodicii

cintecului de leagăn , se realizează o amplificare a mijloacelor sonore ale
sistemelor p rimare, fie prin expansiunea superioară sau inferi oară a
acestora, fie pri~ umplerea unor sisteme de structură tonică 18 .
Un 2ori asistăm fa acest proces chiar în cuprinsul unei aceleiac;i
melodii, ca de pildă, în exemplul m g. 1995 h. unde în primele două
18
. In care avem în vedere şi sistemul penta tonic.
90
strofe gasrm un sistem pentacordic de origină prepentatonică (tetrato-
nkă III), 19 iar începînd de la strofa a treia, prezenţa unui nou sunet,
produs, prin ('Xtensia supedoară. n e duce spre un nou ~.istem, de astă
.dată sextacordic (ex. J 1 a, b).
Cu prisosinţă se relevă acest fone:rnen în momentul analizării va-
riantelor unui tip muzical. Se m ai pD,a te obs2rva nu numai procesul de
a rnplifi-care, dar şi de transformare a structurii interne, ca d e pildă,
variantele rng . HH~3 g şi 1983 e , exec utate de către aceeaşi persoană.
•( ex. 11 c-d).
E)(. 11
d
I":"\
I•
:
«>
"CJI I)
•
De ast ă de.tă găsim în prima variantă ( 1983 g) ,_m s istem sonor
prem odal de 1tiţ' pentacordic, fundamentat pe o str u ctmă tetratonică
lII, cu cad e n ţe le pe treptele 1 (f inab ) şi -1 (cezura) , în c~t p ri nsul unei
:forma ţii cu caracter minor.
În cea de a doua var iantă (1 983 e) ne aflăm dej a într-:un sis·t em
:modal de formaţie eoli c ă ş i în care procesele d e expans iune s up er ioară
au putut duce către o nouă calitate a sunetelor. Cadenţa finală acordă
:întîietate celei d e a doua trepte din străvechiul si:;;tem t e tratonic evoluat 1
1ntre timp şi într·-un sistem pentat onic. în care probabil ci't s- a produs
.schimbarea c a litativ ă spre o structur ă major -min oră, în momentul cînd
finala a rămas sfabi1ită pe treapta a d ou a a scării muzicale în calitate d e
i:I eapta întîia a no ului mod muzical, în timp ce treap ta întiia a acestei
:Sc?ri a căp ătat în noua formaţie calitatea de subton.
2.6. Din tabelul sci'irilor mu zica le ni se m ai evi d enţiază predomina-
rea sistemelor premodale p r imare d e do u ă - trei sunete, ce n e apar s ub-
î n ţelese şi în sietemele premodale m ai evoluate. Aci le p utem regăsi nu
numai alcătuind nucleele m elodice p1-;incipale şi car.acteristice, dar şi cu
·O anume vale.are cadenţial ă. Astfel, ca o reminisce nţ ă a atributu~ui d e
independenţă a sur.et elor din sisteme}(' premodale origin11re -- de a
putE:a deţin e atît ro1ul de ca d€nţă finci.l ă. cît ş i pe cel ide ce n z u ră - , se
poate observe. posibHita tea d e p erSlisteniă a acestora şi în modurile mai
1
·evoluate, d eseori constituind veritabi!i piloni în desf ăc;; u rare a melodiilor

-respective.
2.î . întocmai tuturor melodiilor de factur~ străvech e şi formă li-
beră şi în cîntecul d e leagăn ~s un etul d e ca den ţă finală se poate produce
ub două aspecte caracteristice. Fl poate apărea uneori abia la sfir-
rn. Aşa cum a u fost con siderate d e C. Br~i iloi u în „Sur un e m elod ie russe",
i n Musique Russe II, Presses Universitaires d e France, Paris, 1953, Opere I , Editura
Muzicală, a Uniunii Compozitorilor şi Mu zicologilor d in R. S. R omânia, Bucu-
;reş ti , 1967, p . 307- 339.
91
şitul strofei sau perioadei muzicale, :>o după cum - în această postură
- , se poate repeta odată sau de mai multe ori, constituind un feno-
men pe care 11-c.m denumit „finala repetată" :.!L şi asupra căruia se va
reveni la analiza formei muzicale.
Toate cele citeva observaţ.ii .făcute asupra sunetului şi sistemelor
sonore ca par te a sistemului muzical al cîr.tecului de leagăn, îşi vor
căpb.ta o ate5tare in plus în momentul analizei formei şi sistemelor ei.
ln cuprinsul acesteia elementul sonor mt~zic~l contribuie - ce-i drept
fundamenta1 - , la modelarea procesului de creaţie.
3. FORMA. ASPECTE (,ENERALE ŞI METODOLOGICE. DESPRE

CELULA MUZICALA. N.'\ŞTEREA ~I ROl.UL MOTIVUi.Ui MUZICAL
IN ECONOMIA FORMEI. ORGANIZARE~ FUNCŢIONALA
A MOTIVuLUI
Al doilEa element import<mt în analiza sistemului mu7.ical al

cîntecului de leagăn îl reprezintă .forma. Fnrma este expresia cu carac-
t~r legic, pe e:cire asocierea organizată a sunetelor muzicale şi îmbi-
narea dintre difer!te feluri de manif estarC' vocală o realizează ca spe-
cific acestei categorii foklmice. Prin conţinutul structurii ei, forma
constituie în rEalitate un ~1t aspect ;:il întregului sonor, a cărui analiză
a necesitat doar din punct de vedere metodologic o tratare parţială.
În decursul timpului 5i forma - întocmai sunetului şi ritmului
muzical - . s-a conturat în am.:mite structuri a căror existenţă legică
şi-a putut dovPdi ap:u-tenenta la diferite sisteme, fiecare în parte pu-
tînd reprezenta o anumită etapă de evoluţie a cîntecului de leagăn.
3.1. 1n decursuU unei evoluţii de milenii, s-a putut ca de la o
formă incipientă a unui prim sist~m - ce putea semnifica chiar pe:ri-
oada premuzicală însăşi, aflată la granit:i dir..tre 11imbaiul ve:bal şi cel
muzical - , să se închege, pînă în zilele noastre, o serie de sisteme ale
formei din ce în ce mai dezvoltate, pînă sp1·e cîntece cu o linie melo-
dică amplă şi complexă, de nat1Jra cînt<:cului de fiecare zi. De la sis-
teme primare, înde2proape cores1xmdcnte ale unei determinări psiho-
fizice. în care se evidenţiază celll'1ele unui parlato melopeizat. către
sistemele mai evoluate, cu trei ~i chi<lr patru rînduri muzicale diferite ;
;m_ Spre deosebire de repetarea constantă şi structura oarecum fixă a strofei

muzicale, perioada reprezintă o grupare de înhndere liberă şi inconstant;:\ a rîn-
durilor muzicale.
21 . G. Suliţeanu. „La formule de la finale repetee dans le folkZore mu~ical des
peuples roumain et jougoslaves", comunicare la Cel de al XVI-iea Congres al Aso-
ciaţiei Folcloriştilor jugoslavi „Savez Uclruzenje Folklorist Yugoslavije" tinut în:
Mctohia Kosova, la Prizren, sept. 1967. ' ·
92
de la ambitusu! restrîns al unei secunde mari s3u terţe m1c1, c,ri mari.
sau cvarte pnfecte, către expansiunea pină la octavă sau nonă, avem
de a face cu exponente directe ale măiestriei artistice 5i ale concepţiei
practicantelo:- cintecului de leagăn de-a lungul timpului. FaptuJl că în
zilele noastre aceeaşi femeie poate executa la adormirea copilului, ală
t-uri de melodii în sisteme prima["<' ale formei, şi altele mult mai evo-l
Im.te, chiar prduate diD. rc:>pcrtoriull m0ctern al cînt~celor de fiecare zi,
denotă că în concepţia muzic:i.lă avansatf1 a femeii pred0mină - impul-
siPnate de funcţion'.l1ibte si, cu tnată apar{'n~a lor latenţă - , formele
primare, psihofiziologice.
3.2. Fenomenul coexistenţei in cuprinsul categori~i cintecului de
leagăn a tuturor acf'stor manif€stări Ce l";;i pot dovedi în zilele noastre
~partenenţa la diferite sistf~mc, respectiv etape de evoluţie, şi pP co,rc
l-am raportat mai înainte la însăşi funcţionalitatec>. acestei c3tegorii ne-a
dat pos1bilitatea de a observa şi comparativ c::lracteristicile fi€cărui sis-
tem in parte. Acf'stc?. ne-au apărui în existenta lor reală şi :r.u prin
vreo reconstituire sau pre~upunere.
3.3. Metoda de a culege cîntecul de lea~ăn chia!"" în momentul am-
bianţei şi functionalităţii sale, ne-a putut dezvălui :un proces real ~i
de i--elativ lur.gă c:hirată, în c<>.re apăre:rn spont3n, indiferent de tipul
rnelodtc, o seamă de părţi componente ale formei, care, în alte nnditii
de ct.:.legere, deseori c>.u lipsit. Oncmatopee, fl:ednnări, părti de proză
sau versuri în intonaţii muzicC1Jizatc, sau însec;;i formule de adormire,
puteau fi astfel estnmpC1.te şi într-adevăr, acestea nu figurenă în cea
mai marc parte a materialului cules pîr..ă în prezent, atît la romani.,
cit şi la alte popori.re. Insă dacă toate acestea aparţin formei Î!1 execu-
ţia reală a cintecului de leagăn, în operaţi::\ de comp'.'lrare ele au putut
fi totu~i subîntelese şi la acele pie~e din c11pri.nsul cărora lipseau în
momentul înregistr5rii_ Astfel ;;i ac0stc cîntece au putut fi analizate
ca tip muzical şi încadrate în „;stemele rcspect!ve ale formei.
3.4. Poate mai pregnant decît în alte categorii folclorice muz;c'"''"
în cintecul de leagăn forma, privită în întregul ei, ne evidenţiază o
desfăşurare liberă si impr0vizatorică mmînd proces~! funcţional. Privită
:;:ub aspectul tipu'lui muzical. se mai poate observa însă şi o oc:.recare
dependenţă a acestuia de forma limbaiului verbal în structura formei
găsjm un puternk gr::i.d de intcrdeper.rlcnţ:l originar§. între manifes-
tarea muzicală şi cPa verbală. Astfel n0 apare m1 num3i o stl'ictă cores-
pondenţă cu ir:tonarea metrico-ritmică ::>. cuvir.telor, dar ~i cu organiza:
rea acestora în textul respectiv, dezvăluindu-ne o structură predominant
cdulară sau mntivică, în conformitate cu eta:ia mai veche sau mai
not.:.ă pe care aceasta o reprezintă.
3.5. Regăsim realizarea m·1zicală .~ străvechit.:.lui sistem de versi-
ficaţie pe patru silabe în structurc1 sistemPlor mai evoluate pe al căror
emistih se suprapune: perfect.
Deosebit de important însă pentru cunoaşterea etapl'lor primare
din evoluţia formei muzicii popul~re ne apare embrionul celular bisi-
labic în xealizarea organică muzicală a formulelor de adormire a copi-
lului. După cum s-a demo:r..strat în capitolul precedent, aceasta ne con-
93
duce către germenele uneia dintre principalele celule muzicaile, genera-
toare a întregii melodici specifice cintecului. de leagăn.
3.6. Analiza morfologică a structurii formei a fost realizată ur-
rnînd diferitele posibilit8.ti de exprimare : celulă, motiv, propoziţiune,
frazil. perioadă, privite sub principalele lor aspecte. În acest mod s-a
putut demonstra, odată cu existenţa unei legături genetice, şi feG.ul cum
aceste elemente au putut lua naştere si au evoluat, ducînd pe parcurs
la închegarea ~nor structuri specifice. La rindul ei, modalitatea de exis-
tt>nţă a acestor structuri ne-a condus c2tre aflarea, în cuprinsul siste-
mului generail caracteristic cîntecului de leagăn, şi a altor sisteme ţinind
de astit dată de evoluţia întregului complex muzkal la care se pot re-
feri - întocmai sisteme1or sonore - , toate categoriile muzicii populare.
3.7. Celula muzieal3 reprezintă emhrionul formei cîr:tecubi de
Jeagăn într-o manieră de existenţă total deosebită faţă de alte cate-
gorii folclorice muzicale. Ea se ;::aracterizează prin corespondenţa ei
organică cu celula bisibbică a textului, sau mai bine zis a pulsaţiei
psihofiziolog~ce implicată în activitatea adormirii copilului. Ea ne apare
astfel indisolubil dependentă de acţiunea adormirii si corespunde unui
impuls primar vital, de natură k.inestezico-interoceptivă '..! 2• Datorită
acestui impuls primcir c0 izvorăşte din atitudinea afe~tivă necesitată de
însăşi prnctica adormirii c.:0pilului, apariţia celulei ocupă - ca şi în
alte categorii folclorice, ca de pildă în bocete sau strigăte 23 - , un loc
~pecial atît in desfăşurarea formei, cit şi ca realizare son0ră.
3.8. Axată re două silabe, - mai rar, pe trei - , celula muzicală
~ste cea care. prir1 simplitatea componenţei ei sonore şi prin repetarea
aproape uniformă, p(•ate şi singură imprima cîntecului de [eagăn acea
monotonie favorabilă Eni~tirii. Avem de a face cu prima treaptă a
ev8luţiei formei cîntecului de lf~găn regăsit§. -· datorită culegerilor sis-
tematice întn.-prinse !'1. ultimii ani - . pe întreaga întindere a ţării.
Putem chiar &firma, c5. datorită naturii ei psihofiziologice ea este pre-
z1•ntă, în esenţă. la toate p:-:;:ioarele lumii. Depăşind ţări şi eontinente
ea reprezintă embrionul cdul.11· posibil :.=l fi situat la originea muzicii
cintecelor de 1leag3n de pret 1_~tinaeni, ult~rior f!resc p&ticularizată prin
prezenţa din ce în ce mai pn'gnanlc'i a limbajulv.i verbal, atît în foldo-
rul românesc, <ît şi în cel J.l a1to1· d~fel"ite popoare.
3.9. Celula muzicală bisilabică se situează la baza caraderului
melopeic, ia1· in cintecd de leagCm ca v:i apare pe întreg parcursuG.
evoluţiei pînf1 în cele mai evohwte sisteme, ori de cîte ori necesitatea
~~. Vezi Cap. I. nota 4.

:!J. In ambele aceste categorii folclorice predomină de asemenea impulsuri
psihofiziologice puternice. ln prima categorie acestea sînt determinate de o stare
afccl'ivă întocmai cîntecului de leagăn, în timp ce în strigăte ne apare dependent
de funcţionalitatea lor, fie o anunţare impetuoasă ca în strigătele de stradă, v.
G. Suliţeanu, Din strigătele muncitorilor, meşteşugarilor, vînzătorilor ambulanţi.
Unele premise în procesul legăturii dintre cuvînt şi muzică, Rev. de Folclor nr.
1-2, 1960, p. 75-113 ; fie ca un imbold la activitatea de muncă, v. G. Suliţeanu,
„Kommandoruf e bei der Forstarbeit. Ihre Bedeutung fi.ir die Musikethnologische
Forschung", în Deutsches Jahrbuch fi.ir Volkskunde, I. Teil, Berlin, 1969, p. 66-85.
94
funcţionalităţii o va cere. Ea poate f.i astfel prez e ntă oriunde în cupr.i.n-
sul manifestării muzica1e res!Jective, de la onomatQpee ş i formule de
adormire, pînă la tipuri mai d~zvoltate, în care natura ei primară o
implică.
3.10. Anc>. lizată în cadrul formării sistemelor sonore, .::eluila muzi-
cală ne relev;;. pentru cînte-.:ul de leagăn , caracterul ei descendent, pe
care îl considerăm impdmat unor întregi tipuri muzical e din fondul
mai vechi. Tot de acest fond ţine şi prezen ţa , în calitate de cadenţe la
ce z ură ş i fim1le, a unor celule ce se c arae:tel'izează d e astă dată prin
mersul lor ascE:r:dent. SE' pare că p e ntru stratu1 cel mai vechi, aceste
celule puteau ccnstitui finalul oric:'trui rind mu zical, si de obicei unicul,
aflat într-o prlmă organizare a formei cintecului d 8 leagăn :
Ex . 12
Ulterioir ace a stă celulă ascendentă cu rol ca denţial a putut ră mîn c

doar ca cezură , locul final fiind din ce în ce mai frecvent o.cupat d e
celula descendentă, care va contribui ş i în acPst fel la î nt ărirea sune-
tului prim al sistemului sonoir respectdv.
3.11 . Ca o etapă mai n o uă în s ti uctura cî n tec ului d e leagăn , ce-
lula ascender, tă n e poate apare chiar la începutul cîntecului, sau al
unor motive muzicale cUn cuprinsul tipului muzical. A proape de fie-
care dată însă o găsim în prezenţa unor celul8 cu m ers d escendent,
fenomen ce ne apare ca o condiţie esenţială a me lodicii cîntecului de
leagăn chiar şi pentru cele mai 12v ~1lu ate mo d a lităţi d e conturrare a
f_armei.
.
3.12. La analiza sistemelor s{1n01re s-a arătat calitat2a ac€stor ce-

lule de a ne indica totodată şi pilonii sonori principali :!:J ai unej struc-
turi premodale a căror pondere put er nică se reflectă pîn ă în zilele
noa~tre . Urmărindu-le evoluţia, se poate observa cum meandrele va-
riate ale existE:nţei 1lor, respectiv varia~iile ritmico-melodire şi în spe-
cial cliferirlele CJ$oei-eri , devin in rea·J itate generatoare ale cri•staliză r ii
no ului.
însăşi .prezenţa celulelor ~1sce nd e nt e dii: cuprinsul cîntecului de
leagăn pare a r.e transmite as tăzi urmele unei astfel de întreceri în
cadrul unui proces de schimbare a fonctionalităţii celor dou ă sunete
principale din componenţa c€ilulei primare. De pHd ă
Ex. l3
~-~; t 0 ol-~o zj
~-~;~-~;~-~
1'•.Vezi paragraful 2, 3.
25 . Aceştii
piloni se evidenţiază - d eş i de multe ori laten t - , ş i în cel m a i
mel/'smati.c sau evolualt stil de execuţie, reprezentîntl de fiecare d a t ă în cup rin sul
formei , ceea ce numim schema melodi că.
95
3.13. Drumul dezvoltării muzicii cîntecului de leagăn, reflectat in
~tr uctura compoziţionaH\. a formei, a dus la depăşirea etapei de desfă
ş urare a melodiei compuse dintr-o singură · celulă bitonală sau bicor-
d i că , repetart:ă i nvariabil, către o nouă eta pă, în care asistăm la ten-
dinţa de asode-J·e a celulelor primare. Această îmbogăţire a sursei so-
nore constituie deja un drum deschis c ătre conturarea unei unităţi
mai complexe ale form €i : motivu l muzical. De pildă :
E x 14
~ '' ol
o
Constitui te d in celule cu un puternic caracter indepenctent, aceste

motive incipiente încep a se afirma într -o prezenţă unică, !'epetaltă, în
cupr insul unE:i melodii.
3.14. Putem atribui unui .stadiu ult12rior asocierea dintre celule
ascende nte ş i descendente, creînd de ast ă d ată un motiv muzical cu
un contur muzic.al bine definit şi independeii:t. De pildă :
Ex . 15
l! ~u
~ ~
I i a
olo o I I o I li SdU a oi o o
Felul în ca re se generează a tît asoci erea celor dou ă celule pri-

mare, cît ş i tendi n ţa de asocier e din tre o c elulă asce nden tă şi una des-
c e ndentă. din nt:cesitatea une i noi mo dalităţi de ex pr imare, apoi spe-
cularea prin acE: le :lş i mi jloc1ce a motivului nou ast fel creat, au putut
-C(i nstHui spi rala unei ev olu t ii permanente, fundamentată pe sprijinirea
elementului ncu p e cel e deja aflr:tte în etapele trecute.
Asis tă m la o transforma·re a structurii melodicii cîntecului de lea-
găn din cea constitutiv cehilară, intr- o struc t u ră ceLLLar-moti:v ică. 26
Aceasta la rîndul ei ne apare pe parcursul evolu ţi'2 i , ca supu să schim-
bării calităţii, de venind cu timpu~ o structură motivică , fundamentată
de astă dată pe unitatea m ai comple xă a motivului muzi:ioal.
3.15. Astfel procesul de cre'3. ţie al motivitlui muzical, de str uctură
dip odică a putut îmbogăţi cu mult cîntecul de lea,gă n semnalînd tot-
od ată şi t r ecE:rea rn întT-o nouă calitat~ comp ozi ţională . Experimental
s-a incercat rEelabor.areci. unei melodii de tip celular primar, de p~ldă :
2G. Acest proces a fost semnalat în timpul .;;tud ierii mut.bi dansurilo:r pop u-
lare din Muscell, între anii 1954-1962, astfel încît noţiunea d e ~tructură celul ar-
mot.ivică figurează pentru pn'. ma dată şi <:a sistem a l formei muzicale în stud iul
G. Su liţeanu, Muzica dansurilor populare din M u sce l - Argeş, Editura Muzicală.
Bucureşti, 1976, p. 70-71 şi 136 (nota 1). Ţinem să menţinn:im insă, că această lu-
1
cr are, terminată în 1962, concentrată în 1965, a văzut lumina t iparului a bia în anul
1976, astfel încît între 1965-1976 a purt:ut fi ·consul tat<i b cadr ul Institutului de Etno-
grafie şi Folclor.
96
Ex . 16
~v j _: EFifrI\;)~ =!I
L1'
la care, - pri n schimbarea mersului. primei celule - , s-a putut realiza
motivul muzical în care se resimte încă puternic rezonanţa indepen-
denţei celula;r e, chiar dacă prin acest p rocedeu el ne apare m ai precis
structurat :
3.16. Dependent d e structura 10r, motivele pot fi împrăţite în

d·ouă ca tegorii :
a) motive în cuprinsul cărora celullele bisilabice ş:-au păstrai o
oarecare independen ţă (ex . 17 a) : ş i
b) m otive îr. cuprinsul c?.rora celulele - datorită con ţ inutului
melismatic şi d es făşurării ritmico- mE'lodice --. par a- şi fi pierdut cali-
tatea de indep€ndenţă :
Ex 17
Prima situ aţie ne ap'.lre caracteristi c ă pentru tipurile melodice mai

vechi, de structură ar h ai că , în timp ce a doua situaţie este specifică
unei melodici mai evduate, de obicei prove nită di n alte categorii fol-
clorice şi în special din cea a cîntecului de fiecare zi.
3.17. Un- alt aspect ni-l oferă locul p e care motivul muzical îl
ocupă in economia formei. Spre deosebire ele categoriile .folclorice cu
o muzică mai dezvoltată , în care găsim motive muzicale specializate
pentru lccu:rile de început, mijloc sau final, în m elodiille caracteriSJtice
cîntecului de leagăn, nu găsim motive pentru care rolul d e început
sau median să fie delimitat, ci doar motive rămase a fi structurate
pentru wlu• de caclentă dintr-o etapă ulteri oară de evoluti e . Acieasta
parc a se datora puternice ~ pr ezenţe a structurii celular e, ca ş i nece-
sităţii funcţicnale a repetării m otivulU!i. muzical ce astfel poate ocupa
şi locul median.
3.18. De o deosebită importanţă ne apar însă motivele cadenţiale :
de cezură şi finale . Pentru majoritatea melodiilor de tip vechi si în
specfal pentru acele ce se desfăşoară <loar p e o singură celulă muzi-
cală, s-a putut constata absenţa unei formule specifice> cezurii. La
ac~ste melodii găsim drept ca denţă doar motivul d e structură ceO.ulară
7- c. 310 97
a ca d enţe i finale ş i uneori , nici acesta deosebit de r·est, întreaga melo-
die desfăşurîndu-se numai pe C"2le d ouă sau trei .;;unete princdpale 27
(de ex. mg. 1078 d , pe trepte1le 3-1 ; mg. 1048 c, p r; treptele 4-1 ;
mg. 2U27 f, pe trep tele 3-2-1 ; fg. 9969 d, pe treptele 5-4-3--
VII, etc.).
Apariţia motivului de cezură se ca racteri zea ză p rin direcţia sa
ascendentă pe treptele muzicale: 1-3: 1-4-3 ; 3-1-4 ; 4-3-4 ~
5--4-7-4 ; 3-4-3 ; 3-4-5 : 4-3-5 ; 3-5 ; 5-4- .3 ; VII-3 ;
VlI-1-4-3.
Ni se evi denţiază frecvenţa cezurii pe treptele 3 si 4 (mai rar pe
tre&pta 5-a şi .a VII-a), realizată ascendent pornindu-se de la treptele-
1,3 sau VII, iar uneori descendenl, de la t r eapta 5--a. Astfel cele mai
fr ecvente ş i sp<::cific<:: fc r mule motiviC'O-celulare d e cezu r i 9rezente în.
cîntecu:l de leagăn ne indică o structură arhaică. De p Hdă :
ex . '. 8
~~ 8 13 f - „_A C p 20~ . fq 972 3 : t , . fg 6477a mq 19950
~-O~r g t~~~~~=Wr--
' "Qjj-~~i
0
~ ~. . > ~- - ~ .
3 -- 5 3 -- 4 ;_ _ j (5) 3 5 1 ~- j 3 - <
s
O.se 1308 Ic f q 9723 ( A C. p. 210
41! '-....!./'
i J jj *' '1: '; ~ 1Jlj. '! JS)1)J l
v:: 1- - 3# 'li .' f - - , J
3.19. - Cadenţa fin:::ilă tipi c2. oentru cîntecul de le3găn se reali-

zează printT-un motiv speci al pe care l-am denumit cu ani în urmă.
m otiv ul „fi r.alei repe tate " 28 . Aceast8 formulă cadenţială cu rol final
d C! s trofă sau p e rioad ă pare a fj caracteristică pentru unul dintre stra-
t u rile cele mai vechi ~ile muz~ cii populare. Prezenţa acestei formule şi
în cîntecul de l e ag ăn 2 i altor popoare, unele chiar mult î ndep ărtate 29
n e a testă vechimea ei, iar persistenţa ei pînă în zi.1lele noastre pare a
se datora rolului funcţio:!l. a l, p~ihofizi ologic , d2 relaxai·e. Stabilitatea
s on o ră oferită de repetarea sunetului final - deseori de mai mult.e-
ori - , ş i a unti mului sunet tinut m a i mult, pare să cuprindă într-adevăr
un co nţinu t em o ţional de linişti r e. Î11săşi i nsist e nţa .pe treapta întîia a.
s iste mului s on or r espectiv, după un mE:>rs descendent încheind o melo-
die des fă ş u r.a t ă de obLOE'i pe un material sonor redus, duce către crea-
r ea unor c ond iţii d ~ desti ndere.
Comp o n e n ţ::1 fo rmtllei „fin a lei . rep ~tate'" se caracte rizează prin-
tr-un interv al d e tN t ă mică sau cvartă perfectă în mers descendent,.
Cu f u ncţ ia rapor t a t ă de fr ecare d a t ă la sjstem el_e so nore r e sp ~~c tive .

2 7•
P entr u pri m a d a t ă a fos t se mn a l a tă în cîntecul funebr u din Valea Alm a -
28.
j ulUJi ş i c omuni cată în s tudiul G. Su llţe anu , Cînte 1; ei !! <le joc ar omune ş i colin de le
r omâneş ti, op cit. Ulter ior ob s er va ţi a a fosit l ă rgită ş i c ătre alte ca tegorii folcl oric e·
afla te în folcl orul mu zica ,! n.· omânesc ş i acel a l un ·.Jr popoare balc:mice , fiind rist-
fel comuni cată S1U b t itlul „La formul e d e la finale r ·i pc~ t ci e dans le folklor e mu ~ icdl
d es p euples roumain et you aoslav es", op. cit
29 De pi ldă , în Peru şi Indi a. v . Dorothy Co m min.; : Lullabies of th e W or l d „
op. cit.
98
pe trepte1e 3-1, sau respeMiv ·4-1, urmat d e repetarea sunetului final
(1) . Acest tip de cadenţ ă finală prezint ă d e pildă, următoarele aspecte
{uneori variate ritmic) .
Ex . 19
a.
3-1 3 ~ 1 3 --1 4-1 4-3-1
1g 10 281 c rrq l.035 (I) j
J)i li Ji413 I} ;w> ~ I;>\, I;ţ--'tj

. ...
i; ' 1
r ti{ l
I' ) ' ~·
4 - -- - . 4 -- 1
Sub influEnţa ti.Ţ)urilor d e c a denţă şi a motivelo r muzicale speci-

fice categoriei cîntecelor de fiecar e zi, drumull desc ~ nd e nt spre treapta
întîia este uneori luat prin subton, ca de pildă :
4. STRUCTURA DE SISTEM A FORMEI ŞI SUBSISTEMELE UNI-

BI-TR]{ ŞI TETRA PROP~ÎŢIONALE . ASPECTE ALE CONTURULUI
MUZICAL
Ca elemente morfologi.ce a le cîntecului d e leagăn, atit celula, cit

:şi moti vul muzical ne apar organizate în întregul unui cîntec sub
diferite modaJităţi ce reprez:inlă fiecare în parte, anume etape de
dezvoltare în evoluţia structurii formei. Totodată, însă aceste structuri,
dovedit e deosebite îl\ timp, ne indic ă - printr-o anumită legitate a
-existenţei elementelor componente - ap arte nen ţa la diferite sisteme
ale formei.
Analizîndu-se forma sub aspectul d e sistem, ni se relevă în pri-
mul rind existE:nţa unui sistem general ş i labil ce reprezint ă mo dalita-
t ea de exprimare liberă :i .c liferitelor părţi ale exe cuţi ~ i c'intecului
·de leagăn în momentul îndeplinirii funcţionalităţii sail.e. Acest sistem,
·Ce reprezi ntă forma întregii ma nifF~ st ari, este general- valabil pentru
întreaga categorie a cîntecului de leagă n , · constituind ş i unul dint re
principalele caracteristici 3le acestei cat egorii folc'lorice. în cupr insul
acestui sistem însă, pot evolua o seri€ de di îerite subsisteme 30 ale for-
30. In depen d enţă de Slistemul general ş i specifk al form ei categorie i resp ec-
tiv e. Menţionăm că foo_-ma cin tecului popula r a fost tratată pentru prima d ată (a
a'{înd o s'i.stematică a sa concretizată în mai multe ::;i stem e şi s ubsist eme. in luc rarea
P SJi_hologia Foklo.rnlui Muzical, op. ciit. 1974.
99
mei muzicii cîntecului de leagăn, rlupă calitatea elementelor morfolo-
gice componente şi după felul in care acestea sînt ·:>rganizate. De astă.
dară însă, aceste subsibteme nu ne mai apar specifice dntecul;1i de lea-
g;\n, ci - întocmai sistemel0l' so11ore - , pri_n apartenenţa .;;i la alte
categorii folclorice, repr-?zintc'\. mai curînd diferite etape în evoluţia for-
mei muzicii ·ţopulare în ge!'lEre.
4.1. Datorită inregistr:lrilor realizate în fu11cţionalitatea adormirii
copilului, s-a putut observa nu numai apariţia unor clemente ale formE'i
cîntecului de leagăn neînregistrnk pînă h acea rlată, ca : onomatope-
ele, intonarea muzicalizată a fragmentelor de text -:;i introducerea unor
părh de prcză, dar ~i cum acestea se impletesc cu melodica propriu-
7isă a cîntecului de leagc"m. Numai prezenţa acestora, do:lr în parte sau
totală, poate atribui formei calitatea de sistem g·2neral şi specific cîn-
tecului de kagăn.
În cee3 ce priveşte forma, aceste elemente sînt suficiente pentru
a include şi ol'ice altă melodie din afara categoriei - aflate în grupa
mclodi ilor „ca la leagă:r. ·· ca nespecifice - , în forma caracteristică a
cîntEcului de ~eagăn.
Pentru a sc observa mai bine procesul real al funcţionării siste-
m'..llui formei specifice categoriei, excmplifkăm prin schem:i a două
înregistrări în desfă~u:are. Primd. reprezintă. felul de execuţie al une1
melodii tipice, i~.r cea de a doua, adaptarea unui cintec de joc. Astfel
c:'\cmplul mg. 25rJ9 f. Hunia - jvd. Dolj. cuprind~ :
I = Cîntecul de l<"agăn propriu-zis avînd forma axată pe patru
rînduri muzicale conţinind două propoziţiuni A şi B, de structură celu-
lară, repetate fiecare c:îte odată, iar ultima· l·epetarc a lui B fiind va-
riată la cadenţ3.. Astfel avem :
//:.j,,_:// (c:+a+a+a); B (a-t-b+c+b); B var. cad. (a+b....:... c l-c)

5-3 .~-1
II = On(1matopeL'a ,.al!l . . " executată cu sunete premuzicale pe două
rînduri :
;n = Fot rr.vla-îndemn h :::idormire ,,lulea" pe trei rînduri muzicale ;
I'J = Onomatopeea „a!lll...'' pe două .rînduri pr-emuziicale ;
V = Melodia întreagă a cîntecului dP leagăn (tipul mefodic) ;
VI = Versuri muzicnlizat~. pe două rînduri ;
VII = Onomatopeea ,.alll„." pe două rînduri ;
VJII = Fragment din cîntec rep!·ezentînct rîndul A ;
IX = Ononrntopec, etc.
CPl de al doilea cxemph.t se axează pe cunoscutul cîntec de joc
, ..Jieneasca „, pe nre tînăra iemc:ie îl ad:iptează cu măiestrie formei şi
funcţionalităţii cîn~€cului de lerl~ăn.
Mg. 2825 c (II), Neculele - Vinti!easa, jttd. Rîmnicu-Sărat :
I = Fragment din cîntec rcprezentînd rîndul A ;
II = Formula de adormire „nani" pe un rînd ;
III = Urmare cîntf·c pe două rinciuri : A B ;
IV = Formula „nani" pe un rind ;
V= Proza:
100
VI = Formula „nani" pe un rînd ;
Vll = Cîntec, fragment, rîndul A ;
VIII = Formula .,nani" pc 1 112 rînd (8-:-4 silabe) ;
IX = Fragment. dntec rîndurile A B ;
X = FormuJa ,,nani·' pe douc."i rînduri ;
XI = Fragment, urmare eînkc pe rîndurile C B ;
XII = Formula ,,nani" pe patru rînduri ;
XIII = Proza :
XIV = Formula ,.na"'li" pe 1112 rînd ;
XV = Pruz::t:
XVI == Fonnub „nani" pc jumăt:lte de rind (4 sil.) ;
XVII = Proza :
XVIII = Formula ,,ncmi" pe două rînduri ;
XIX = Proza;
XX = Formulu .,1w'1i'' pt.: un rind ;
XXI = Proza ;
XXII =-= Formula ,.nani'' pe un l'ind ;
XXIII =-= Proza :
XXIV = Fc·rmub "nani", na'' (şas(• sib.be) ;
XXV= Proza:
XXVI = Formula ,,nani" pe un rînd (opt silabe) ;
X.XVII Fragment cîntec rîndul A, fredonat pe silaba „na" ;
XXVIII Formula .. nani" pe patru dnduri :
XXIX Onomatopee3. ,,.';s" în executia muzicalizată si încheierea in
pianis.~·imo a cîrctecului, copilul fiind deja adormit.
Astfel de c>Xf:cutii. reale, constituie adevărata formă a cintecului
de leagăn. în cupri!1sd acesteia se pot afla tiruri muzicale, ţinînd de
astă dată de dife1·ite sul.Jsisteme ale forme:, deoarece privesc nu în-
treaga desH:şurare, ci doar structura tipului respectiv.
4.2. Subsi~krnul formei unipropoziţionale, cuprinde o singură
propoziţiune A, repetată uneori v:'lri::i.t la cadenţă. Melodiile aflate în
acest subsistEm deţin un pregnant r.aracter melopeic datotită simplită
ţii, repetării si monotoniei mi~loacelor expresive. ln cadrul acestui sub-
sistem găis.im ·
a) Tipu.1 primai· de structură celulară (bisilabică), conţinînd o sb-
gură celulă muzicală nerepetată uniform pe întreg parcursul execuţiei
A (de pildă : mg. 4146 (II 1.).
b) Tipul primar, deosebit <le primul tip prin pre?enţa unei noi
celule cu rol de c3dentă finală A Av::i.r. cad : (de ex. mg. 3488 (I) m).
c) Tipul primar conţinînd cite o nouă celulă la cezură şi cadenţa
finală ; A Avar. cad. (de ex. mg. 4144 (Il), n).
d) Tipul vechi, de structură motivico-celulară, variat la cadenţă
(de ex. fg. 9723 c).
e) Tipul mai evoluat t?::itre melodica de cîntec de fiecare zi, cu
motivul în propoziţiune, însă a r:!ărui repetare uniformă ne dă acelaş
caracter melopeic (de ex. mg. 3157 (I) 1).
4.3. Sub~jstemul formei bi-propoziţionale, cuprinde două rîncluri
muzicale (p~opoziţ.iuni) diferit0, A. B. şi reprezintă cu deosebită clari-
un
tate un stadiu de evoluţie al primului subsistem. Şi aci regăsim carac-
terul melopeic din subsistemul precedent, cu deosebirea că melodica·
ne apare mai dezvoltată. ln acest subsistem se află două feluri de me-
lodii : tipuri de melodii în care propoz,iţiunea B îşi are originea vădită
în :\ (de ex. fg. 1663 g), si tipuri l.n care propoziţiunea B este cu totul
d'2osebită (de ex· mg 2827 f).
O grupă aparte, însă foarte puţin frecventă, o constituie melodi-
ile în care B are structura poetică şi muzicală a unui refren (de ex.
fg 2762 b). Astfel forma se prezintă : A. Avar. cad. (Tefa'en pe şase
silabe) : A var. cad. B (<le ex. 4238 I!l II, cu B refren pe 5 silabe fre-
donale).
Ca o reminiscenţă a stilului liber de execuţie specific cintecului
de leagăn, în subsi~temele uni :;.i bi-propoziţionale, se observă frecvent
repetarea şi orînduirea liberă a propoziţiunilor. De pildă A B B B vair.
cad. (de ex. mg 4333 t (P).
În subsisiE-mele mai evoluate se va afirma însă din ce în ce mai
puternic tendinţa către o cristali7are a melodiei în structuri strofJJce.
4.4. Subsi~temul formei tri-propoziţionale, cuprinde melodiile cu
trei rînduri muzicale (propoziţiuni) diferite, A B C. El ne apare ca un
nrJu stadiu în procesul de evoluţie a cîntecului de leagăn, păstrînd in
mare parte E:lEmentele morfologice străvechi, îmbinate cu altele noi.
Exisi€nţa acestui subsistem, ca şi a celorlalte următoare, reprezintă
deja o concepţie muzicală mai avansată, aptă să închege cele cîteva
elemente morfologice - cu Yădite r!ldăcini în formele primaTe - , în-
tr-o unitate stilistică mai dezvoltată, asemănătoare şi poate chiar sub
influenţa cîntecelor de fiecare zi.
În acest subsistem al formei se încadrează u1mătoarele tipuri :
a) Tipul care mai păstrează caract€rul melopeic, cuprinzînd o me-
lllJică puţin dezvoltată şi inrudiri vizibile între cele trei rînduri melo-
dice. Aci întîlnim frecvent organizarea jnternă celulară bi-silabică (de
ex. fg. 10612 b).
b) TipLil cu melodica rl.czvoltată, în care A şi B prezintă înrudiri
1...eiulare, iar C-ul este deosebit. Uneori, alături de structura motivic-
di.podicr"i, de obkei caracteristică pentru propoziţiunea C, găsim şi irin-
':lun de structură celulară, reprezentînd de obicei A sau B (de pildă
ex. mg. 624 ] ).
c) Tipul c.u mE:lodica dezvoltată utilizînd motive muzicale de fac-
tur~1 mai nouă ~i cu o structură fo"3.rte apropiată de cea a categoriei
cintecelor de fiecare zi. (De ex. F.A. 968). În acest tip cele trei pro-
poziţiuni ccmponente pot apărea complet deosebit între ele.
Cu toată forma mai amplă şi mai evoluată decît a celorlalte sub-
sisteme, şi aci orînduirea propoziţiunilor se supune procesului improvi-
zatoric, d<ttorită căruia propoziţiunile ne apar mînuite liber sau strofi-
zc.te în aşa fel incit cel puţin una dinb'e propoziţiuni revine constant
in cadrul strofei următoare. De pildă, întîlnim forma A B C B var. cad.
(F ..i\. 6545), 3au - într-o formă liberă - de pildă A B C C var. cad. li
B 'dr. ca.d. li A B /i · C C var. caid. : /.' etc. (mg. 3777 d II).
4.5. Sub~istemul formei tetra-propoziţionale cu patru rînduri mu-
7icale (propozitinni diferite) A B C D, se caracterizează prin libertatea
102
mînuirii propoziţiunilor şi se pare că reprezintă o etapă de tranzit în
evoluţia cîntecului de leagăn, către o formă încă neprecis conturată.
Ceea ce se poate observa în organizarea propoziţiunrlor este însă strîn-
sa apartenenţă la subsistemul ti:'i-propoziţfonal, p:nin aceea că în mod
constant, unitatea stilistică a ciclului muzical nu depăşeşte trei propo-
ziţiuni .diferite. De liec:ire dată noua pr0poziţiune elimină cîite una din-
tre cele vechi.
În acest subsistem se încadrează o serie de tipuri muzicale evo-
luate din mek dica regională a unor categorii de formă liberă, ca de
1
pildă ex. mg. 1987 o, re<"lizat sub puternica influenţă a doinei local2.
Fo.a.rte rar în 1îlnim în ~1cest subsistem forma strofică A B C D
constantă. ca de pildă ex. mg. 3713 e (I), e, de altfel cu melodica rlc
structură celulară şi specifică pentru cîntecul de leagăn, însă a cărui
formă, relativ amplă, o apropie de aceea a cîntecelor de fiecare zi.
4.6. Uneori, în timpul adormirii copilullui, femeia poate îmbina
spontan într-o singud'\ ~ti-uc:tură două sau trei melodii, a căror repe-
tare relativ constantă duce la amplificarea cu mu[t a formei cîntecului
rLlpectiv, nou improvizrt. Acest proced?u pare a ţine mai mult de
sistemul general al fermei cîntecului de leagăn şi nu de vreun sub-
sistem special. în schimb, melodiile componente îşi denotă apartenenţa
la diferitele subsisteme respective.
Aceste cîntece astfel amplificate ne prezintă însă o st.iuctură mor-
foJogică provenită din cîntece de leagăn aparţinînd fondului primar
şi se irealizează în momentul î1apliriirii funcţionale, ele putînd varia
- pînă la totcila diferenţ.iere - . de la o execuţie la alta. Astfel, de la
o singură femeie s-au putut culPge trei piese, dintre care două melodii,
deşi înrudite între de se prezi!1tă ca perfect independente. De altfel,
la cea de a tn:ia înregistral'e (ii. 2827 a), femeia a executat doar una
dintre cele două melodii.
Înrudirea se poate observa d;itorilă elementelor morfologice carac-
teristice comune tipurilor muzicale ale cîntecului de leagăn. fapt ce
concură pentru o asamblare pedectii {de pildă disc 522 a II şi F.A.
3722). Totdeodată însă, ~iec::tre dintn· cele două melodii (tipuri muzi-
cale) pot fo întîlnite m3i mult st:par.at, fiind cu uşurinţă recunoscute ca
tipuri muzicalf' independente.
Ţinem să spE.cifkăm ::ă deosebim aces~ proces, în care două tipuri
muzicale - aci specifice cintecul'.li de leagăn - , se îmbină organic
într-o structură mai amplă cu posibilităţ.i de repetare identică sau
v::triată, de procEdet;l în care mai multe cîntece se pot continua unul
pe celălalt după bunul plac al practicantei si după timpul necesitat de
adormirea copilului. Acest ultin"l. pr0cedeu apare relativ fr~cvent, însă
doar în timpul execuţiei foncţionale ..i cup1inde de obicei mai multe
melodii şi texte preluate din categoria cînt!?celor de fiecare zi.
4.7. Un ultim <ispect al formei il pmintă direcţia predominantă
a conturului muzical, care în dntecul de lea.~ăn se manifestă în trei
modalităţi di~tincte, dependente de stadiul de evoluţie muzicală din
care fac parte.
I. Contur, de factură descendentă, reprezentativ ?entru stratul -:.'.r:l
mai vechi, dominat dr. celulele descendente.
103
II. Conturul '.lscendent-descendent, reprezentativ pentru stratul
mai nou, în care prezenţa la începutul propoziţiunilor muzicale a unei
ceiule ascendente, ş1 c>. motivelor muzicale dipodice cuprinzînd această
celulă, au putut du~ la schimbări hot:lrîtoare.
III. Conturul predominant ascendent reprezintă faza cea mai evo-
luată. Ea se caracterizează prin prez2nţa la începutul fiecărei propo-
ziţiuni a unei celule sau a unui motiv ascendent, precum şi printr-<>
ciesfaşurare pe un ambitu<; mai larg. Şi acesta se rezolvă descendent,
însa după CE: descrie o curbă mult mai amplă decît în cazurile prece-
dente.
j. RITMUL, SISTE~'IUL GIUSTO l'ARLA'I'O ŞI MASURA. PREZENŢA

RELAŢIA DINTRE METRICA ŞI
0
.,TIMPULUI RITMIC PRI1\L.\R •
RIT::\11. FENO;\'IENPL CARACTERISTIC DE REPETARE. CELULA ŞI

MOTIVUL METRICO-lUTMIC. M~SURA
Prin metrică şi ritm 3.flăm aspectele pe care le oferă analizei. cea

mai importantă componentă a cîntecului de leagăn : însă5i pulsaţia
organica. p.:.ihofiziologică, a funcţiona!lităţii acestei categorii. J<'elul
car<1 cteristic în care această pulsaţie d~ ordin funcţional se traduce în
celule şi motive ritmice, constituie o trăsătură specifică a cîntecu'lui de
leagăn, total diferită de a altor categorii folclorice.
5.1. Ritmui detine în cîntecul de leagăn rolul de element decfr,iv
in adormirea copilului, fie că estE sau nu însoţit de vreo legănare a
acl'stuia. El ne apare ca un impuls primar determinat de necesitatea
ad1Jrmirii copilului intr-o ambianţă de dragoste şi ocrotire. Operaţia
de analizare 2 ritmull~i ne-a dat pril€jul să putem observa alături de
unele caracte1·istici generale, şi pe cele particulare cîntecului de l€agăn.
5.2. întocmai repertoriului deţinut el~ către copiii mici, sau al
cintecelor di\ ertisment pentru copii, ş1 în cîntecele de leagăn se evi-
denţiază, la baza evoluţiei ritmului, existenţa „timpului ritmic pri-
mar". :ll Avem de a face şi in acest caz cu un acelaşi impuls de natUTă
psil10fiziologică determinat de o activitate, căruia i-am atribuit valoa-
rea de pătrime (sau pătrime cu punct, în context ritmic ternar), cu
posibilităţi de divizare după necesităţ.ile de execuţie vocală. l'~cest
timp ritmic primar se rdevă în cîntecul de leagăn prin corespondenţa
sa perfectă cu piciorul metric - unitate la rîndul ei primară şi divi-
zibilă -. şi cu accentuarea naturală a acestuia. 'Dimpul ritmic primar
rep1·ezintă o vnitate perfect independentă, iar prin pulsaţia sa, poate
fi prezent fie siingur, repetat în mod organizat în măsură, fie repetat
libn, ~a infinit.
:it. SPmnalat şi studiat pentru prima dată în :irticolul G. Suliţeanu, Kinestezia

şi rit mica folclorului copiilor, op. cit.
104
In dntecul de leagăn valoarea unităţili timpului rirtlmi.c ' primar
se poate prezenta - într-un stadiu mai înaintat al evoluţiei :râi'tmice -
şi ca dcfrne, sau ca pătrime ou punct atunci cînd celiU!la constirtu-
tivă deţine aspectul punctat, fie d e natură iambică (optirne-
pătrime cu punct), fie de natură troh aică (pătrime cu punct-o ptime).
Relevarea existen ţei feno m enului „timpului ritmic pri mar" ne a testă
şi faptul că în cîntecul de ~eagăn, metrica, ritmul ş i s unetul muzical
se supra pun r;erfect , conducîndu-ne spre afl area unei aceleiaşi surse
generatoare : psih ofiziologicul uman .
5.3. Leg~tura interdependenfa dint re metri că şi ritm, dintre lim-
l:iajul verbal şi cel muzical, a reie-?it de fiecare d ată cînd an3J.dza urmă
n :a vre unul dintre componentele cîntecului de neagăn. 3tît ale textulu i
cit ş i ale m uzicii. Experimen tal, s- au av ut în vedere : notarea ritm 1co-
metrică a prozei pe p :-i rt a l ivu l muzical. c:-i ş i a vers urilor executa te
mu zicalizat cu intonaţii de naturti aftctivă, precum şi notarea mecanică
a formulei de a dorm ire, prin notarea frecvenţei ei în Hz, ritmico-
rnetric ş i muzical. ::2 P e ace3stă cale s- a că pă tat confirm area ex istenţei
unor celule ritrr.ice principRle în de sfaş u rarea cîntecului de leagăn , d e
factură troh akă, i a mbic ~\ şi pirică, toto dată revelatoare pentru proce-
sul de i nter rl ependentă între m et rică şi ritmul muzical.
În execuţia cîntecului d e leagăn se poate observa cum celula r it-
mi că este rn entinută in ~oate modalităţile d e exprim are versificată , fie
ca intonare prop riu-zis, muzicalEi, fie doar muzicalizată afectiv, în ono-
m atopee sau for mule de adormir e.
De p ildă. ca în exemplu l următor , fragment m g . 2599 f .
Ex . 20
Ji= 152 ( mg . 2599 f l l":'i
._~J];J. I;ClJ. 1 h4Q91~W 111il4Jlf#4f)iJJJ I@,J) "' i

::> > > > > > >
Na -ni na-n i pu-ju _ _ ma -m i , Na -ni_ na-ni _ ~1 n â - ni - .tă ,
Cui - că m i-te_ re - fi -ta ' Cut- c ă - m 1-te _ re -
J = 84 ( )i=252) >
>
, - > > > >
- > >
Al,! - III. at,J - li/ .. . au -/// .. . al} - 111 • • „ Ay -11/ ... au - //[ - . - iii/- III .. - ua ·'
J,=152
'.'
> > >
~ ~~
X
I
Na - ni na -
I
ni p u -1u ma -mi . Cui - ca - m1 - te mi - ti - tr: I ,
32 Pre zentat p e la rg în paragraful 2.1.
105
5.4. Pulsaţia „timpulni ritmic primar' se simte puternic în exe-
cu ţ ia diferiitelor onomatopee sau chiar a unor formule de adormire r ea-
li zate în tilul amplu melismatic. De pildă :
Ex. 21
ii"'" 'iAJ~~tt14&_.
oii/ _ _ _ _ . _ _ _ _ _
_1__ lîlJ
_ _ _
"t ţ{
<_:a 341 7 I nn
§ ~ţ=J~_1_ii{Q_1AfJ_~ijSJ;ţ#/]_! ? ~ ~
rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr
(1 3 420 I ml
-t C]tf •*itr ,~ rrr-~* rrr •rrr71 '

Bu - - - -- - - - - - - - - - - - - - -
( mg. 4233 I o )
4$@4i4©~@?5"=*
A. ------------~
5.5. P r in pulsaţ ia "timpului ribnic primar se mai poate observa

şi pu te rea de a firmat'€ a ~ ndepencien ţei sistemului versificaţiei de şapte
s ilabe. în astfel de cazuri, pulsaţiile apar subînţelese în un0matopeele
sau fre d o nările e x ecutate în dntecui I'E'.specti v. De pildă :
Ex. 22
~ III ___ III .. /I/_ .• III . . I/I .. _ le .
;)'°'~9
~ ţdJ. l~J• :I1ti· I~ l·
A - a, a_a, a_a • ·
l:
1
4231 111
~ ~1~1ifig111f H
Auit/,. . . . III,_ . _ . . III, - . _ l~a.
5.6. U n a d in tre caract eristicile .funcţionale principale ale cîntecu-

1u i d e leag ă n , c ons t ă în fenome nul de repetare - de obicei pe întreg
p arcu rsu l m ekd iei - , a unei singure celule ritmice.
În melo diile d E fact u ră mai e vu.luată , celula bisilabică este înlo-
c ui t ă cu m otiv ul m etri co- ritinic ciip 0dic, de asemeni r epeta t p e întregul
cîn tec .
5. 7. Uneori se poate observa procesul de transform[!re a celulei
r itmice chia r în cuprinsul aceleia:;;i melodii . Se pare că aceasta se dato-
106
rează, într-o pd.mă fază, influenţei unor accente proventite !dintr-o inter-
pretare afectivă de moment, astfel încît accentuarea unuia dintre pi-
cioarele metrice ale unei celule axate pe două unităţi egale (fie piric~
pe optimi, fie spondaice pe pătrimi), poate duce, după caz, la prelun-
girea sau scurtarea unui picior metric. De pildă , mg. 813 f, din care
redăm un fragment al transcrierii ri1 tmice. Putem observa procesul
alternării dintre celula l->inară şi cea ternară, totul petrecîndu-se de-a
lungul repetării aceluiaşi rînd muzical :
Ex. 23
b.
.--
I
Tot pe această cale se mai poate produce ş i transformar ea -

prin oscilarea unei celule de două optimi sau optime -pătrime spre
optime-pătrime cu punct (ex. mg. 2825 a II - sau - s ub inflven ţa
limbajului verbal - , apariţia trioletului prin transformare.a unor celule
de ordin ternar sau binar. În ac e astă ultimă problemă , transcrierea me-
trico-ritmică o. părţjlor de proză ne-& oferit un exceJ.ent material pen-
tru reliefarea mai pregnantă a deosebirilor ş i totodată a înrudir ii m e-
trico-ritmice dintre limbajul verbal şi cel muzical. Un exemplu foa nte
bun ni-l oferă propoziţiunea execl!tată în parlato (mg. 44·91 i) la în -
chei-erea unui cîntec cu celule predominante de tip ternar. 3:3 (ex. 24).
Ell. 24 ( mq . 4491 I )
,P:f J' i> :f ji J.i :{ Ji

Şi lap-te din .ti - !Î t1-a dat
j. :t
să rr.ă-nin ~~!
· . 33. După
o desfăşurare irelat iv de lungă durată , în cîn tată p ro ba bil că a reuş it
să adoarmă copilul, buniica în încheiere îl sărută zc,om ot o:.;, fapt dup ă care a cesta
reîncepe să plin.gă !Partea finială însă d e pnoză, d e~ i e x e c utată sponta n, n e e:pa.re·
structural ca o continuare a celulei iterniare de astă da t â în interpretare v erban t1~.
silabică.
107
5.8. Al2tur.:. de c:Plu]a bisihbică iambkă de structură ternară, a
cărei mare frecvenţă în cîntecul de leagăn a fost semnalată încă de
George Breazul, :Vi ţinem ·să atragem atenţia asupra prezenţei tipului
iambic într-un ritm punctat, optime-pătrime cu punct, de asemenea
cu u marc frecv.enţă în cîntecul de leagăn. Această celulă nP apare per-
fect contu.rată în cîntecul de leu~f:m ~a deţinătoare a patru pulsaţii in-
terioc..re uşor sezizable, deseori r)rczentîndu-se ca o structură uşor me-
lismatică, în formaţia ritmică de optime-pătrime legată cu o opt.me.
5.9. O celulă ritmică rle asemem caracteristică pentru manifestă-
1·il :: metrico-1·itmice mai vechi ale muzidi cîntecului de leagăn - deşi
nu c-..1 o a~a de mare frecvenţă ca celuh iambică - , este celula cu
picioare metrice egale. de structură pirică (atunci cî11d este axată pe
optimi ca unitate de timp). sau mai rar, spondaică (atunci cînd este
ax..ită pe pătrimi >ea unitate de ti.:np). :"·
5.10. Mai puţin frecvt'ntă, '?Î ca un pro~~~cteu ritmic mai nou în
timp, ne apare celula d€ tip trohaic, fie în structura de pătrime-optime,
îie în cea de pătrime cu punct-optime. Această celulă nu este carac-
teristică pentru stratul mai vechi al cîntecului de leagăn şi se pare
ca apariţia ei ulterioară s-a putut produce într-o perioada de trecere
către contura.fEa motivului ritmic muzical de structură dipodică. Este
pecioada in care ce!ulele bisilabice îşi manifestă tendinţa de asociere
cite două in vederea rea.liz~'..rii. unei unităţj noi mai mari şi mai com-
pi1::·xe.
5.11. i\Ioti\·ul ritmk. A.kăt1 dt din patr'l picioare metrice, caracte-
rjstic prin repetarea de obicei constantă pe întreaga melodie, motivul
ritmic este corE~pondentul de aste dată al unei noi etape în dezvol-
tan~a muzicii cîntecului de le;.igăn.
Impulsionai într-o prirr.ă fază de prezenţa încă pregnantă a celu-
lell>!' ritmice caracteristice. el .:;e va prezenta în structura diiambicâ
simplă (a) sau punctată (b), sau dipirică (c), respectiv dispondeică (d).
Însă, în foarte: scurt tir.ip, putPm presupune apariţia unui proce3 de
ci.ivcrsific:tre. produs prin imbinarea diferitelor celule bisilabice. Cu
toate acestea, el î~i va pă.<:tra c anumP. predilecţie pentru tipurile de
s~rudură pecn IV (e) şi antispast (f), pe care le găsim alături de cele
din prima peri·oe<dă (ex. 25 a-f) :
fJI. 25
b. c. d
Ji ~. .~ ~ j Ji Ji Ji Ji : ~ „• ~
În rest, cdelalte prezenţe motivice nu apar decît sporadic, nefiind
curacteristic constitutive cîntecului de leagăn, ci introduse sub influ-
enla altor categorii folclorice. :1<;
-------
31 •
George Breazul : Patrium Carmen op. cit.
:i~._
Necesitatea folosirii drept unitate de timp a pătrimii s-a ivit in momen-
tul amplificării celulare procedeu frecvent intilnit în cate~on'a 1 tpcrtoriului co-
piilor.
~.G. Ca de pildă, prezenţa coootantă a motivului ~atic în ex. mg. 3468 g II
din nordul Moldovei.
108
5.12. Ca exponente al versului de şapte silabe se deta~ează -
d evenind specifice - , motivele riitmice cadenţiale d e tip bahic, şi une-
()ri cele de tip anapestic.
Ex. 26
o.
_ji~ ~' Ji~. ~. , -~~.
•
.
Prin această foTJnul~ ritmic~. se reflectă stabilitatea pe ultin~l
stmet, ca un repaos organic firesc , la încheierea unei strofe , sau a uneţ
perioade muzicale. ;i;
5.13. Fut<:-m consemna pentru formele arhaice ale cintecului de
leag~n, - întocmai altor categorii folclorice muz·i cale de factll!ră mai
veche - , tot2la absenţă a trioJetnlui. El rămîne a fi reprezentativ doar
p enLru părţile executate în proză si intercalate în execuţia cîntecului
<le leagăn ca un exponE'nt al pulsaţie~ nwtrico-ritmice a limbajului ver-
bal obişnuit.
Trioletul ne apare îns ~1 caraclcristi c pentru execuţi'ile premuzi_-
(:ale, dar şi aci ca un exponent al influente i limbajului verbal în proză.
P entru melodica propriu-zis} a cînt2cu1ui de l eagă n el rămîne un ele-
ment străin, iar prezenţa sa sporadi că ne indică totdeauna că ave m
d e a face fie cu vreun tip m,1zicail aparţinînd cîntecului d e .fiecare 7i,
l'ie in.fluenţat puternic de acesta.
5.1 4. Mă sura pare să nu constituie pentru cîntecul de leagăn o
problemă specială. Constcmţa ritmică a întregului cîntec, iar alteor_ i. şi
sc himbările , c;e afectează însă intreg i rinduri muzicale, au putut crea
toaLe condiţiile unei perfecte încadrări în măsuri - d e la caz la .caz,
- , de ·: trei ·optimi, p:ttr u optimi, cinci optimi, şase optimi. Cu toate
acestea, din considerentr:: metodolo~ice , deseori nu s-a trecut măsura
pe portativul muzical. S-a a!'.)li-cat î nsă în ac9ste cazuri desp{trţi1 ea pr.in
bare mici - pline ~au punctate - , a celulelor muzicale, iar prin bare
m ar i desp ărţirile emi.stihioe (dipodice).
Se observă astfel pref erir:.ţG pc1tru optime ca unitate d e ti mp
c1 ş i de asemeni pentru stilul melopeic de execuţie , cu d e sfft ş urnr e
curgătoare. în acest context pulsaţiile ritmice - cu toată tă ri a accente-
Jor, - , nu par a necesita încadrarea în vreo mă s ură ca element de
-or:;;anizare. Aceasta spre deosebire d e situaţia aflată în grupa tipologică
a cintecelor provenite din alte ·c ategorii folclorice şi pe care le.:.am
denumit „ca la leagi'1 n ", în care aşa cum vom arăta în ca pitolul urmă
t-o:', măsur a apare uneori ca nec esară .
~ 7 . De p;ildă a cest fenomen este com un !)i al •, r s i';t eme eh~ versifi ca \i t·. in cit
nu n ecesită a-şi găs i explicaţia doar în procesul d e contopire a d ouă sibbe a~n
.CUffi este de . regul ă 1•.nterpretat ca veÎ's catalecti1C af] .:lţ in sii.;temul' oc tn..;i l 1b ic. ' .
109
6. ALTE ELI:MENTE STILISTICE CU CONŢINUT FUNCŢIONAL::
ACCENTELE, TEMPO-UL, NUAN'fAREA, PAUZA ŞI STILUL
DE EXECUŢIE
•
Acestea constit•1i~ posibilităţile de interpretare şi reprezintă în
primul rînd mijloace de exprimare mai puţin legate de vreun specific
al tipologiei muzicale, dar dovedite ca foarte importante în acţiunea
adormirii copilului. Calitatea lor expresivă ne apare astfel determinată
nu numai de muzicalitatea exprimării vocale. ci mai ales de dorinţa
femeii de a transmite printr-o influenţare mai directă o seamă de ele-
mente - la rîndul lor de ordin psi.hofiziologic - , ce-şi vor aduce con-
tribuţia .Ia funcţionalitatea cîntecului de leagăn. Ţinînd de activitatea
de adormire, ele vor fi prezente deopotri'vă în ambele grupe .ale cîn-
tecululi de leagăn : atit în melodiile cîntecului. de leagăn propriu-zise
şi specifice categoriei, . .·ît şi în cele provenite din alte categorii folclorice.
6.1. Ac.C'o1tele ~e evidt'nţjază doar atunci cînd femeia se transpune
in situaţia adcrmirii copilului. De aceea ele lipsesc din multe materiale
culese arbitrar, însa apar cu r2gularitate în înregistrările bine culese,
dovedindu-şi prezenta constitutivă pentru structura cîntecului de lea-
găn. S-a arătat mai înainte calitatea accentului de a reprezenta. exte-
riorizarea unui impuls de n::ltură psihofiziologică şi, cum de obicei, el
trebuie să corespundb. orga11ic unui „timp ritmic primar" exteriorizat
mai mult sau mai puţin intens.
Alături de această calitate a accentului, uneori - din motive de
interpretare afectivă deosebită --. mai poate apărea accentuarea şi a
altor pulsaţii decit cele si•tuate pe primul timp al celulei sau motiv•1lui
respectiv. Acestea sînt însă cu totul sporadicf' şi nu afectează caracte-
ristica principală ~i generală de corespondenţă în primul rînd cu mo-
mentul funcţi(lnal al activităţii de legănare-adormire a copilului.
6.2. Tempo-ul com:tituie de asem•?nea unul dintre principalele
componente ale expresivităţii. Din păcate, atît mijloacele tehnice folo-
site pină în urmă cu aproximativ trei decenii, 38 ce nu permiteau înre-
gistrări de lungă durată, cît şi lipsa unei metodologii adecvate, pină în
urmă cu două decenii, :i9 au putut estompa importanţa consemnării tem-
po-ului. Ulterior, magnetofonul c. facilitat luarea în consideraţie a în-
tr':!gii desf ăsurări a cînteculu.i de leagăn şi astfel s-a puitut obse'I"Va,
printre altele, că - spre deosebire de multe categorii folclorice - , aci
tempo-ul nu rămîne acelaşi, ci manifestă diferite schimbări. Aceast.a
este şi fire.se, dacă se are în vedere faptul că mişcarea legănatuiJ.ui tre-
~. A1tit ,înregistrările cu fonograful (Edison) -:;i c-ele ulterioare şi foarte cc.sti-

sitoare în acea vreme, pe disc, nu puteau acorda cint,eculu1 de leagăn decit maximum
două-trei minute. Aci a contribuit însă mult şi mai puţina importanţă dată acestei
categorii folclori-ce.
• ln ianuan;e anUl '1962, a fost realizată la Ilunia, jud. Dolj, prima înregis-
39
trare în funcţionalitate, mg. 2599 f, culeg. G. Suliţea11u.
110
buie să corespundă necesităţilor de moment ale adormirii. 1io încercarea
d'2 a se consemna tempo-ul pe întreaga desfăşurare a unui cintec de
leagăn, a fost realizată demonstrativ pe un număr suficient de piese,
încît să se poată afirma cu certitudine existenţa procesului de variere
metronomică, uneori şi cu implicaţia schimbării unităţii de timp. De
.pildă, găsim următoarele variaţii apărute odată C'll interpretarea diferi-·
telor părţi al2 cintecului şi ale stării de adormire a copllk!lui.
mg. 2825 li el
I
19'=144 -
....
".=;,,() -
~,
Iii ~2'~5
I
_. 6 ='46 -
„
=1?6- <I= 2C·E-- r11= '.44 -
•
41
8 1c, 192 -
. ~
• "·= 18 „. - • .. -
~- ,J"'.J - - fJ., :..:. ..:::
"2 - f: -"". ,, -I 6 - - ~:.
, "'4/1
J
._...,
\_ . ..,~ -~ 1::a - 27.E - ~00 - ~fll. -- t'6 - 252 - ~114, etc
Consemnarea tempo-ului la absolut toate piesele - deşi nu cu

rigurozitatea urmăririi consecventE: pe intreg parcursul cîntecului - ,
ne-a mai prilejuit şi observa1;ia că. în timpul execuţiei muzicale sau
muzicalizstE, un text poate prezenta mari diferenţe faţă de interpre-
tarea doar recitată. De pilctă. fdţă de ex. mg. 4301 ~ (II) unde găsim
valoarea metronomică de 100 == pătrimea, inregistrarea aceleiaşi piese,
însă realizată deficitar, mg. 4299 J. II, doar recitat3. sec, dovedeşte o
valoare metronomkă de 160 = pătrimea : sau în ex. mg. 3420 b II
unde intîlnim in execuţia :prozei valoarea de 170 = optimea, iar din
momentul începerii interpretării părtii muzicale, optimea se încetineşt~
la valoarea metrcnornică de 120. Execuţia mai rapidă de:::ît interpre-
tarf'..a muzicală, pare a fi o caracteristică a cursiviitătii limbajului ver-
bal manifes1tată Citit în proza de o~din funcţion<ll, cît şi în recitările
accidentale datorate unor deficienţe df· culegere.
6.3. Nuanţarea rep1 ezintă pentru c;ntecul de leagăn un element
funcţional, şi deosebit de cel al altor categorii folcloric<>. Ea poate apă
rea - dependentă de starea mai linL;tită, sau nu, a copilului - , cu
·diferite grade de intensitate, de la forte la un pianiss imo, abi.=i. percPp- 1
tibil. Cu cît copilul se află pe calea adormirii. cu atît femeia va rlimi-

nuei cîntecul ei, scăzîndu-i intensitatea pînă la şoptirea muzicalizată a
onomatopeei pe consoan<t şş~ ...
6.4. Paun1, h~a1ă în consideraţie ca clement constitut.iv al folclo-
rului muzical abia în urmă cu cîţiva ani, dovedindu-i-se rolul şi con-
sistenţa psihofiziologică, " 1 apare şi în cîntec1~l de le~găn C'J acc'C.'dsi
valoare. Ea este deseori inclusă in structura ritmică a cîntecului res-
pecliv, compktînd timpii afectaţi celulei ritmice caracteristice. Alteori,
e<:< pare. a completa pe o întindere mni rnare golul interpretării vocale,
in care ne foce să simţim pulsaţia mişcărilor legănatului, "2 datorită
"o. De pildă, atunci cînd copilul esl:c agitat mi-;U1ril<' )('.~?inatului sînt mai <1C'-
celerate ~i mai 1intcnse, iar pe miisurii. ce se lini')t~'!h' sP înr·etinesC' pină Ll r,prire
dnd se constată adormi1·ea copilul:u1'.
"'· G. Suliţeanu, J(ommandorufe bei der Forst1diei~ • .ip. cit.
111
faptului că se plasează pe un număr virtual de timpi, posibil a fi înca- '
dra p in economia funcţionalităţii adormirii copilului.
6.5. Stilul de execuţie caracteristic cîntecului de leagăn este sila-
bic, uneori foarte uşor melismatic.
Pe 1îngă aceste atribute, se mai pot distinge şi aspectele diferi-
telor modalităţi de execuţ.ie stilistică d ependente în primul rînd de cali-
tatea mijloacelor sonore folosite.
a) Modalitatea de ex ecu ţi e rr.elopeică se realizează prin folosirea:
repetată a celulelor muzicale p rimare, sau a motive lor muzicale prove-
nite din asoc:itrea acestora, ceea ce imprimă cîntecului de :ieagăn un
caracter specific.
b) Modalitatea d e execuţie parlato -melo peică carac terizată prin
fo losirea : fie a unui mers d escend Pn t pe sem itonuri între sune te muzi-
cale înv ecinate, procedeu v izibil provenit di!'ltr-o fază primară a d es-
p rinderii limbajului mu zical. din cel verbal, ca de pi'ldă :
Ex 28
~ ~ tfftj1~ p • I
Haj- cţa - - - haf·~
fi e a îmbinării unor celule, executate muzical, cu alrte celule, executate

d oar ca o muzicali zare a intonaţiilor de natură afecti.vă a cuvintelor
respective, ca de pildă :
b.
• . ""
cur -că, de mi·/
le
În leg ătură cu acea stă din u rmă modalitate se relevă aspectul pe care
îl prezintă trecerea de la o aseel de intonare muzicalizată către tipul
J
cui· că,
melodic al cîntecului respectiv. A ceasta nu se petrece brusc, ci, d e

fie care d ată, se creează o legătmă p r in anume su.Ylete d e sprijin, ca in
xemplul urmă tc r . în c are sunetele sol-la-si evidenţiate de onoma-
t op eea mu zi ca:l.izată sint regăsite în cintecul ce urmează.
De asem enEa se mai poate observa cum sunetul si cu care se ter-
mină prima pairte, constituie pilonul de început ai melodiei propriu-
zise :
1,2. In unele inregistiră:ri se aude c hiar în a ce ·;t~ pauze, zgomotul ritmic făcut
de mi şoarea legănatUilui.
112
·c) Modalllitaitea de execuţie a unui parlato în proză pur, ce pare
a se s.i tua la capătul acestui drum făcut înapoi către exprimarEa l~ m
bajului verbal şi aflat la polul opus celui muzical. Astfel, femeia - ,
prin intercalarea părţilor de proză - , pare a se detaşa complet de
interpretarea muzicală , folosind o sonoritate recto-tono caracteristică
in care anumite :inflexiuni intonaţionale ţin exclusiv d e vorbire. Acest'
parl~to în proză se execută mai v:ioi conform lli mbajului verbal, 1, :3 ş i
to't .datorită ace1Stuia ne apare impregnat de prezen ţa trioletului. De.-
pildă întîlnim : (ex. 30 mg. 2825 I a).
Ex. 30
- 3~ ~ .1- , ~ -a - , r- .
j , )J :)i )i )J :)i )i ; , :) )i .~ : J Ji}i
~ > > >
Cu i - că - te Mt · r ; - cu -.tă. că tre·bUJ .c' "..'C a - fa - ră
7. PROCESUL EVOLUŢIEI STRUCTURII COMPOZIŢIONALE

i-\ FORMEI
Acesta ne apare determin at d e diferitele condiţ.ii de existenţă a

cintecului de leagă n de- a lungul timpului. Cu prilejul :=tnalizei morfolo-
gice s-au putut constata la aproape fi eca r e element în parte, cîteva
etape de dezvoltare, de la cele primare, situ at 2 pe primele trepte ale
evoluţiei muzicii populare, şi pin ă la cele e voluate spre o formă mult
mai bogată de expresie ar ti s tică . Cee a ce este d eosebit de impresionant
este faptul că, în această categorie folclorică neîngrădită de canoan e
rituale, s-au putut menţine pînă in zilele noastre e lemente foarte vechi
alături de elemente mai noi, care şi- a u croit drum printre acestea, ghi-
dîndu-se şi spri3;ninc:iu-se pe ele.
Lăisînd la o p arte aspectele de ja tratate cu prilejul analizei eiE-
mentelor morfologice, ne v om ocupa în continuare de procesul evolu-
ţiei structurii ca întreg, la rîndul său sistem însumînd sistemele ş i
subsistemele componente. S-a încer cat în special evi denţiere a acelor
momente de transformare calitativă a cîn tecului de leagăn ce puteau
marca trecerea sa dintr-o etapă de dezvolt.ar e în alta.
O li.mportanţă. deosebită a fost acor.dată procesului pl'egătitor, de
variere a s'cructurii muzicale pe calea apariţiei unor noi rt:ipuri mu-
zicale.
7.1. Procesul apariţiei noulni, observat în existenţa cîntecului de·
leagan, ne a pacr-e supus uncr condiţii cu caracter legic, caracteristice
43. Şi unitatea de !timp devine mai ~ca m .._omfHraţ :~ cu partea n;i uzicală:
Astfel găsim şaisprezecimea a colo unde Uililtatea pitrţu mu:v cale est~ optimea~ ş 1
optimea, acolo unde muzica din cintecull respectiv fol os.ei;. te ca urntate de t imp·
păttrimea.
8 -c . 310
d e altfel pentru întreaga muzică populară românească aflată în etape
simila re de evoluţie. De pildă, de fiecare dată elementul nou apărut
în cuprinsul structurii formei - celula motivUil sau pir opo:aiţiunea muzi-
c â i ă - , îşi do vedeşte originea în alte elemente antericare, uneori fiind
chiar preluat întocmai şi ataşat - după caz - de obicei la sfîrşitul
p ropoz i ţiunii sau a întregii melodii.
Cu timpul însă, elementelE· mai noi încep să se dirijeze din ce
111 cc mai aproape de locul principal, pină ajung în fruntea cîntecului,
sau a unei propoziţiuni , determinîndu-le astfel modificarea tipologică .
7.2. Frecve nt avem de a face c.:u cdulf' sau moti\e muzicalE' co-
mune diferit elo r rînduri (prop o ziţiuni) muzicale componente ale unei
m elodii. Alteori în să p utem întîlni în tipologia cîntecului de leagăn şi
asocierea a două tipuri diferite - de obicei dintre cele de fadtură pri-
m ara - , constînd d in u nul sa u două propoziţiuni. Insă şi în astfel de
ceizuri găs im ca element d e contingenţă structura asemănătoare a me-
lodiilor îmbinate. În e x e mplul următor se mai poate observa şi felul
cum pr o pozi ţ i v ne a d e st r uctu ră mai nouă este trecută la începutul noii
m elodii .
Ex . 31 ( mg . 282 7 ! t l
A B
~ -- ;
J
h
l l
I~ J 1 wf.~'i
l
I ii1 :jk'1 ~ I ii~ ~ I JJ J J-1

I
Na - n1
•
I
na - n i, p u - J.U --
ma - m1. Na - n 1 na -n i , na -n1
I j)
na - ni
Ha t -d t a ni cu ma - ma . _
s a ;_;, d e as tă d ată în1tr-un ti p melodic mad. evoluat, de pildă,

t.: X. ~2
: ~ A. 3723)
r --
~4~•~',~-====!=~î~'! JJ1J
r
A~ - da n a- n 1 pu - 1u ~'. rr-.m i , Na -n: r:a · n1 r:a-n1 f.nă-n ·

A( - da n a - nt na - n i na
7.3. Al teoiri, g ăsim procesul de preluare - de-a lungul cîn1J.e cului

insu şi, de la o pr op o ziţ.iune muzicală 'la alta - , a unor celule muzicale
ce işi af i rm ă prin a ceasta rolul lor gener ator în tipologia cîntecului de
leag ăn. De pildă :
c. X. 33 (f. A. 4895)
( a . a. a •b ) A~~~Fi±rJl
~ ------- ·L· - ---- ~--'
·I j
U - lju u - l!u pu - ju ma - m ,,
8 ?i=::x_.;_ _;-~~- I• L, 1
~~.r---- --=-" -~ } :::J
D~· d!fl a - v~a un
'
co - p,'-. ..-
~
/as
(u .e .b . i )
114
. Se poate observa că aci avem de a face cu un tip melodic diin
stratul ·mai nou al cîntecului de leagăn. Contrar normelor formei evo-
luate însă, găsim o structură rămasă în stadiul celular bj-silabic·. Ana-
liza ne relevă prezenţa ce:IulJ.ei a cu rol constitutiv pentru prima pro-
poziţiune {A), menţionată doar alături de celula b în propoziţiunea
doua (B), pentru ca să fie apoi complet părăsită în cea de a treia pro-
poziţiune.
In schimb celula b apare p€ locul ultim în propoziţiunea întiia,
avansează pe locul trei în propoziţiunea a doua, iar în propo ziţ iunea
a ti•eia trece pe locul întîi, devenind aci celula principală.
7.4. Un alt exemplu în problema înrudirii şi evoluţiei tipurilor
muzicale îl constituie urmărirea de pildă a două variante aparent
îndepărtate.
Ex. 34
Q. (mg . 2542 o - Ti:noc: )
~A
J J~
liu fiu /1u Iru
.
;&J 1J1 ~ §hf~.~-.fea~~=i
f a . ta_ . mea.
B
Li u l iu _. fiu fiu fa - ;,;i mea

b. • ""' "" "" " „ „ - " ....
Analizînd asemănările şi deosebirile dintre aceste două cîntece se

relevă o seamă de aspecte interesante. Astfel, dinrt::r-un început n i se
oferă ca puncte comune : scara muzdcailă ; axarea melodiei pe sunetele
principale ale acesteia ; celulele muzicale de început ; formulele rd e
cadenţă (cezura şi finala) şi conturul melodic.
Ca elemente deosebitoare gflsim :
Ij sistemul sonor tritonic în primul exemplu şi rs istemul te tracor-
dic în cel de al doilea exemplu, vădit însă derivat din primul.
II) Ritmul, în exemplul nr. 1, este de factură binară şi complex,
prezentînd pulsaţia „timpului ritmic primar" axat pe pă tri me , cu toată
frecvenţa divizării optimilor. în exemplul al doilea găsim co nstantă
celula iambică, fundamentată pe acela.şi „timp r itmic primar", de astă
dată însă cu valoarea unităţii divizibile de pătrime cu punct.
III) Forma cîntecului ne prezintă structuri diferite aparţinînd
unor: etape djferite de evolutie. ln timp c~ exemplul întîi ne pre zintă
o structură celulară în care motiv ul muzical se lasă incipient întrezărit,
exemplul al doilea ne oferă o structură cristalizată pe motivul muzical
vădit o:rtlginar în modallitatea de îmbinare a celulelor din primul ex em-
plu. · De asemenea, primul exemplu cuprinde două rînduri muzicale
înrudite, însă diferite, în timp ce în al doilea găsim repetarea variată
la cadenţă a unui aceluiaşi rînd muzical.
Luarea în considerare a acestor două exemple ca a:parţinînd
ace~uiaşi tip muzical, s-a întemeiat în primul rînd pe structura mo!ffo-
11 5
"log i c ~.a formei , în car·e celulele muzicale ne-au putut evidenţia , odată
c~l o rocesul de creaţie , ş i strînsa înrudire tipologică.
Schem a c elulelor muzicale prezente în cel€ două exemple este :
ex. I(A)a+ b+ c+b+ (B)c+ia+e+f
far pi·in r a p0rta re b a cestu în 31 doilea gasim celulele :
ex. 2 (A )f + b + ~ L b -~ (Avar. cad) f+b+e+ f
Aparen t doar trei cellule comune r es:Pectiv celulele b, e şi f , suficie nte
insă pen tru a ne semnala procesul de _înrudire.
La o in terp re tare ge net·i că a celulelor noi, vom da şi aci pest e in-
rudi :· i struct urale inter esan te. De pildă, motivul celul ar f-b îşi vădeşte
.aparte n enţ::t la st rud ura celulară a primului exemplu a-b, printr-o
umµ ]en:: ş i înflorire uşor melis matică.
Cea de a dc u a melodie ne furnizează un. bun exemplu de creaţie

.a unui r:ou rîn d mu zical. Se surprinde aci momenh:l trecerii de la tipul
de formă pri m ară a unui sin g w· rînd muzical, repetat varia:t la cadenţă,
c ~i trc: subsistemul for mei b iprn pozi ţ; ona le Modalitatea de ampli.ficare
a melodiei n e a pa 1·c aci , c ara ct e ri 8 ti c ă de altfel muzicii populare româ-
neşti ş i îndecsebi pentr u m uzica de d ans. "4 Ea se manifestă în cazul
de fa ~ă p r in d epl asar ea ul ti mului m otiv al primei propo ·z:i ţ iun1 muzi-
cale, pe locul de î11ceput al noii p r o puziţ iuni , unde se asociază cu rno-
ti vul ti pic cade n tial. .
7.5. Una di n impor tan tele pru:1Ieme ale urmăririi procesului exis-
tenţei muzicii cîntec ului de le agăn , .a cons ta t în observ.3.r ea pe cît Pos i-
bi l m ai compl et a fe lului 1n c3re au putl~t lua na ş tere noil:c tipuii
m elodice. De aceea, a EHuri d e compnrnrea - ca mai înaint e - a două
tip uii , înr u dite, s-a fo losit şi .procedeu l analizării unui g'l:up d2 va-
riante . P entru a ceasta s- a lilk s grupul cel mai numeros de variante avut
l a d is poziţie ş i aştfe1 , p e b aza a'1alizei a 23 de variante ale unui ace-
l uiaşi -t~p muzical sa u generate din acesta, s-a putut detecta atît piroce-
.sul de evo l uţie al u nui tip muzical, cît şi p ~ acela al ramificaţiei aces-
t u ia că tre conturarea. altor noi tipuri muzicale.
P E.: ac eastă cale s-au putut delimita patru tipuri muzicale înrudite
.di n ce in ce m a i sla b în tre el e, pînă la tipul total diferit, situat la polul
.opus t ipului in ~ ţi a l al ş irului cie m elodii analizate. Odat ă cu aceasta
.a u m ai putut fi consemn ate o seam ă de noi date privind unele noi
_p rocedee de crea ţie p o pular ă .
""· P rocedeu de va.rila ţie ş i creaţi e studiat în am ă nunţi m e în lucra rea : G . Su-
-.Uţeanu, Muzica dansurilor popul.are din M u sc el, Ed '. tura Muzi ca lă, Bu c ur e~t', 19îK
116
Ex . 36
r~ - Pr•hOY• fi.
Tipul l Ctg.6477a l j
=iil!~e~~~~g~J~DI~)§•J~~j~Dbij•~)Ji.·"~J~')~I·~*~:!~
~ ~ ~ r· =7 r t· ! ~~~
flaj . <Ja _ na-ni _ pu- i şor,
ca· te_ culc pe _ pjep-tu _ gol .
Tipul ll ( F.A.3386)
TI,Uilll(~'"""' +·
1ţ -llfov
)i V I Ji )i Ji J I~
ff
f.-J I~
Na - ni_ na-n i na -ni ~:.Ou-iu_ ma mi,
pui ba fa t .
Buda -R . Sărat - Buzău !":"i
,,„,„.,,.,,,,",ţ"';s1JQWU1Ji ~JliIJiJW Ji~oiJ. l ~

Na-ni _na-ni _ PJ-~ul ma.-m1, !I!_ Na-n1 _ na -ni _ pu- 1ut_mam1, .L
Vi - n -o pe~- te, de
Cele cîtev a melodii parcurse ne dezvăluie d oar o mică -parte din

drumul variantE:]or şi al aspectelor înrudirii unor tipuri muzicaJe în
procesul de intersecţie cu alte tipuri spre noi schimbări calitative.
Fără a mai insista asupra unor amănunt2 ale procesului de varia-
ţie ş i de evoluţie deja tratate in această parte a lucr ării, ţin e m să evi-
denţiem şi de astă daU-1, rolul important pe icare m otivul d e cezură,
prezent în primele două tipuri exemplifi cate, îl poate ocupa în dezvol-
117
tarea melodicii cintecului de leagăn. Se poate observa cum respecti-
vele motive aJe tipului I. (ex. 37-a).
Ex . 37 "
a.
.·
f J1 LJiU tip I
• I
şi ale tipului II. (er. 37 b).
~ t ip 11
au putut duce la decl a n şarea nu numai a naşterii contramelodiei celor-

laltE ti puri, dar ş i la posihilitatea de a se dezvolta independent (tipul
Ill ) şi de a genera la rîndul lor tipuri muzicale noi , chJar mult a.mpli-
ficale şi deosebite de cek1alte (tipul IV).
Se pare că ceea c e a p ·11tut da un puterruc avînt acestui motiv
mu zical, a fost conturul său ascendent, care a corespuns perfect unei
conc epţ i i m uzicale n oi. A. ceasta s-a putut petrece într-o anumiită peri-·
(1a d ă cînd - foarte influenţat dej a de categoria cîntecelor de fâ..ecare zi
aflată în plină de~vo lt are ··- , cîntecul de leagăn a putut trece de la
forma sa p rim ară sim plă , spre o formă mult mai complexă. În această.
etapa , dezvoltarea unei n o: melodici îşi putea face din ce în ce mai
mult loc, cu toate că forme le vechi continuau să coex!i.ste, şi putem
bănui că deseori - dat fo nd natura cîntecului de leag ăn - , îmbinate
cu aceasta.
7.6. Intocm ai altor categorii folclorice d e factură primară, rămase
pin ă în zilele noastre cu t ipur i muzicale aflate în stadii străvechi de
evoluţie, şi în existenţa cîntecelor de leagăn s-a purut observa proce-
deul de m c bilitate a celor d o u ă propoz iţ iuni componente aJ.e subsis-
temului fOT'lllei bip r opoziţionale într-n primă fază a existenţei lor. Fap-
tul că s- a u găs"it la colectivităţi dife rilte tipuri muzicale în care locul.
pl'Opoziţiunilor ne-a apă ru t schimbat, credem că se datorează însuşi
proce deului de creaţie a formei respective, în care fiecare propozi-·
tiune a fost de fapt la origin e o unică componentă a unui tip muzical
unipro poziţionaJ. De aceea putem presu pune că .acestea au put ut evolua
la diferite c omu nităţi prin asociere într-o formă bipropoziţionaJă în
care s ă ocupe - după caz - locul întîi. 45
Aceasta se d atorează ş i apartenenţei structurii acesi_tor propoziţiuni
la stadii străve chi în care găsim mai multe elemente de legătură, astfel
încit acest fenomen observat cu prilejul analizării tipologice a varian-
45. Pemonal am urmărit acest proces :la clntecele rituale din Oltenia. Se a flă
consemnat in airticolul M. Kahane„ Nunta la Pădureni, „Revl.~ta de Folclor", tom
I, nr. 1/1956, p. 3-42.
118
tcior nu ne apare deloc intîmplător. Avem de a face cu o reminiscenţă
.a unui stadiu arhaic din evoluţia muzicii, datorită căruia putem presu-
pune la 01igine o sin~ură propoziţiune muzicală, variată la cadenţă
îritr-o fază următoare. Această practică, multă vreme dominantă, a
pulul influenţa perio:-uia imediat următoare, în care înce~ a se crista-
l !za o nouă propoziţiun(· - du pa cum s-a constatat pînă acum, strîns
înrudită cu prima --, iar de ac~ înainte, însoţind consitant pe cea ve-
cl1e. Astfel la un mome11t dat cele două fraze, la început foarte puţin
deostbite între ele, îşi puteau duce o existenţă embrionară, pînă au
-0juns a fi cristalizate într-o anumită formă, în cadrul colectivitătiii. Acest
îenom.en ne apare caracteristic atît pentru melodiile de formă liberă,
cit ş1 pentru cde de formă fixă aflate într-o primă fază de €voluţie a
formei ;libere, către o structură strof.ică.
7. 7. Procesul vehiculării cîntecui1uii de leagăn prezint§_ un aspeC't
specific. Faţă de alte categorii tolclor.ice de execuţie individuală, cînte-
cul de leagăn ne .apare ca reprezentînd - dar şi necesitînd - , cea mai
intimă şi oarE.cum izolată interpretare În ciuda structurii sale general-
umane - în parte posibil a fi specifac unui întreg popor, sau unei
-colectivităţi 0ricît de mici --, cmtecul de leagăn poate fi particularizat
tipologic ~•; - după cum s-a arătat în prezentul studiu - şi de către
o singură femeie. 1n această situaţie, drumul transmiterii cîntecului
pare a folosi mai multe căi : a) calea reacţiilor spontane, de natură
psihologică ~i de factură generRlă, a onomatope€lor şi formulelor de
.adormire ; b) calea tipului muzical conturat pc verwrile cîntecului de-
ţinut de colectivitatea din care femeia face parte, - iar în acest caz
dacă frmci::i. respectivă este venită dintr-o altă localitate, la o vîrstă
,-cînd est,e posibil să fi cunoscut şi tipul muzical al localităţii de origine,
-e?. poate deţine şi pe acesta alături de cel a:l noii colecrtJivităţi în care
.s-a mc::iclrat - ;c) calea tipurilor mu21icale preluate din alte categorii
folclorice. Astfel că aceea.şi femeie poate deţine în mod natural mai
multe tipuri muzicale. Ordinea însuşirii acestora, Î!1să, sc realizează
-diferit. Auzit de către copila ce-ş1 adormea păpuşa, de la femei.Jle din
preajma ei, cîntecul de leagăn îşi oferea receptivităţii în primul :rînd,
intonarea pi'imară a onomatopeelor şi a formulelo[" de adormire. Aces-
tea erau împletite ulterior cu reacţia psihofizică matcr!lă proprie, care
determina spontan îmbinarea cu îngînările melo!Jeice ale mc1~1dicii
caracteristice cîntecului de leagăn, alături de care putea asocia oricare
altă melodie pe care o credea potrivită, cu conditia încadrării ace:-:;teia
in sistemul structurii generale şi specifice a c3tegoriei.
De aceEa, mai puţin decît alte categorii folclorice, cîntccul de lea-
_gf.l.n nu apare atît d€ divErdfic'.lt pe întreaga ţară, ci îsi vehiculează
elemente'le morfologice. spedfice în ce::l mai mare parte la tot poporul
român, păstrînd, alături de elementele p1·imare pe care le putem -con-
sidera general-umane si modc>Jităţi de exprimare cRracteristice unei
anume colectivităţi !.ii - în ultimă instanţă -, posibil şi ah unei sin-
gm·e persoane, după inspiraţia de moment a acesteia.
'•li. In sensul de folosire a unor noi melodii şi nu în sensul de improvizare

.a diferitelor părţi componente.
119
C1PlTOLUL V.
CINTECELE DE LEAGAN CU MELODII PROVENITE

DIN AFARA FONDULUI ORIGINAR ŞI CRITERIILE
DE CLASIFICARE ALE ACESTORA
O parte relati'. mare dintre melodiile -=xecutate la adormirea co-

pilul'-<i provin din c.;far~• repertoriului originar specific categoriei cîn-
tecului d:c: kagăn. Denumite pentru a fi delimitate, cintece ,,ca la
12agan „, ele m:c:esită a fi luate în considt.ratie c::i. o grupă distinctă, de-
'Ja.rec.:e din punct de '. edere al tipului muzical şi al elementelor mor-
folog;ce componente acestea dov~d{_sc o apartene:r..ţă străină.
Prezenţa acestc•r melc~d;i in repertoriul cîntecului de leagăn, ri-
dică o seamă de pn,bkme rletenninate de : situaţia acestor melodii pe
inll eaga ţară şi la ~:r.trt:?, popon1l român : raportul interrelaţional al
melodiilor stdline cu melodica originară si specifică a cîntecului de
lea;4~ll1 : criteriile de preltnre şi adaptare ; elementele morfologice nece-
S'-l!'e şi cele oferite : leg:.":tura cu folclorul muzical local ; sursele muzi-
cu.ie de alimentare ~i proportia apelării la diferit.3le categorii folclorice ;
selectarea indivir.u~118 5i selectarea c;;le.ctivă ; procedee d~ .adaptare a
melodiei respective. impuse de noua calitate funcţională ; gradele de
adaptabilitatf : ~ituatia textel0r re~;p<:.dive 5i modalităţile de adaptare
ale acestora : legătura text-muzid't în noul cont-ext ; şi influenţa aces-
tor cîntece p·civt:·nite din afara repertoriului originar asupra evoluţiei
cîntfcului d~· 1eagi'ln. La acestea se alE.tură de asemenea problema pri-
vind clasifica.TEa tipologicfl.
1. CONTURAREA PROBLEMATICII CINTECULUI „CA LA LEAGAN"
I. încadrarea tipurilor muzicale preluate din alte categorii folclori-

ce, în categoria cîntecului de leagăn, reprezintă un proces semnalat pe
întreaga ţară şi se pare general uman în etape similare de evoluţie.
În faţa copilului, cel care îl adoarme îi cîntă mai multă vreme şi po-
te11ţialul repertcriului său muzical se poate desfăşura, adaptînd func-·
120
tionalităţii legănatului diferite alte melodii pe care le-a cunoscut de
curind sau - cu tot acelaşi succes --, care l-au impresionat în mod
deosebit în trecut.
1.1. Pentru o cit mai judicioasă studiere a acestui proces s-au
realizat metodologic ·
a) înregistrări integrale, desf ăş11rate în momentul funcţionaliităţii
.adormirii copilului :
b) înregistrări experimentale cu şi fără avizarea prealabilă a fe-
n1ei1 de a se transpune \n atmosfera necesară unei cit mai bune înde-
plinrrn a funcţionalităţii ; şi
c) înregistrări consecutive privinrl melodia respectivă executată
întii conform c2teg0riei de rrovenien ţă şi apoi conformă noii funcţio
nahtăţi ; de fieca!"'e datii. s-a urmărit evidenţierea caracteristici'lor deter-
minate de fur:cţionalitatea :::i.dormirii copilului :
d) s-a luG.t în considernt.iE intreg repertoriul cules de la femeia
respectivă pentru a se observa crit'::'riul d'c' selecţionare a melodiei adap-
tate cintecului de leagăn ;
e) :.s-a a\·ut în veder·e alit materialul folcloric muzical cules de la
.alte fem€i din localitate, înr2gistrat înaintea sau după execuţia cînte-
cului „ca la leagăn", şi care au asistat în timpul înregistrărilor, cît şi
repertoriul persoanei care urma să cînte cîntecul de leagăn, pentru a
.se putea observa şi posibilitatea unor eventuale influenţe.
J.2. Cîntecele .,ca la leagăi~' cclexistă alături ele tipurile primare
şi originare specifice categoriei cintecului d2 leagăn. El-~ reprezint8
însă totdeauna aspect1.~l cel mai E:voluat privind prezenţa melodicii dr.-
tecului de leagăn în concepţia practicantelor respective.
De obicei, aşa cum s-a mai ar'.'\.tat în cuprinsul prezentului stu-
diu, aceasta corEspunde de altfel şi cu o primă reacţie la cererea cule-
_gă1orului, fapt ce a putut determina ca foarte multă vreme adevărata
€xistenţă a cintecului de lc~aÂăn exccl!tat în funcţionalitate :.să poată
rărnîne necuP.o&eută si astfel să cil·cule şi părerea privind inexistenţa
~întecelor de leagăn în multe dintre regiunile ţării 1 Cercctiirik ;i 11
pulut însă cu totul infirma această teză eronată. Cunoaşterea realităţii
.a dovedit că avem de a face doar cu un prncedeu diferit, care coexistă
k_sic alături de tipuri m 1Jzicale caracteristice categoriei.
1.3. În raportul lor fată de grupa originară, cîntecele .. ca la lea-
găn'" devin tributare noii funcţionalităţi pierzîndu-şi vechiul lor con-
ţinut, ţinînd de categoria folclorică din care provin. Interesant însă este
fenomenul că r.oul continut. respc-ctiv al funcţionalităţii adormirii copi-
lului, se dovedeşte de cele mai mulk ori efemer. El nu există decît în
momentul adormirii copilului. încadrîndu-sr: doar sporadic în sistemul
cîntecului de leagăn.
1.4. în cele mai multe cazuri, ft!mf'ia cunoaşte şi textul vechiului
-ronţinut, f.iir.ci conştientă de provf·nienţa din ~are făcea sau mai face
parte.
1. Iar această af);rmiaţie era nefundamentatii .;i pri:i frtptul ,cC1 la acea dată nu
toate zonele folclorice ale ţării erau cunoscute.
l:?l
În acest fel, de obicei, majoritatea cîntecelor „ca la leagăn", şi
in special tipul muzical, deţin două posibilităţi de manifestare funcţio
nală care pot perfect coexista, nu numai la •..ma şi aceeaşi colectivitate,
ci şi la una şi acee'.lşi persoană. Găsim o reali.zare funcţiJnală. a cate-
goriei de provenienţă şi o altă realizare funcţională, proprie categoriei
receptoare, in caz.ul nostru cîntecul de leagăn.
1.5. În aforă de foarte i:;,uţine cazuri, cîntecul provenit din afara
categoriei işi revendică apartenenţa - prin mai marea sa frecvenţă
şi stabilitate - la catego1ia matcă. Faţă de aceasta, însăşi concepţia
artistică a interpretei îl consideră mai legat socotindu-i prezenţa cu
talul sporadic8. în noua funcţie.
1.6. Datorită naturii sale particL!lare, cîntecul „ca la leagăn" per-
sista rareori mc.i mult de două generaţii. El apare dependent, în pri-
mul rînd, de importanţa locului pe care îl detine ca tip muzic::i.l în fol-
clorul întregii comunităţi respective. De aci şi posibilităţile sale de evo-
luţie mai rapidă sau mai lentă. De pHdă, doar cîntecelor „ca la leagăn"
axat.e pe melcdica doinei (mai rar a baladei), le putem atribui o .durată
de mai multe ger.traţii, în timp ce unei oarecare melodH preluate dic.
repertoriul modern al cîntecelor de fiecare zi, femeia respectivă îi poate
acorda - în funcţionalitatea adormirii copilullui - doar existenţa
unei integrări rdati\' limit::i.te la cîţiva ani.
1. i. Exec-uţi.a unui cin tec „ca la leagăn"', pe lîngă faptul că poate
fi alalurată şi unei mdodii speclîi 0 e categoriei cînt2cului d€ leagăn, se
mai poate asocia şi cu alte melodii provenite din alte categorii folclo-
ric-€. Astfel pe parcursL!l cîntatului pentru adormirea copilului, depen-
dent de durata adormirii si de fante:ziR femeii, se pot executa mai multe
tipuri muzicale. De pildă, în exemplul mg. 4255 r, găsim după melo-
dic<t unuj cint0c urmat de or..omatopec şi de formula de adormire, ex~
cutia unui alt cîntec cu un tip muzical diferit provenit din categoria
cîntecelor de fiecare z! '.!
Legătura dintre diferitele tipuri muzicalt poate fi făcută prin
trecerea directă, însă de cele mai multe ori ea 5e realizc:izâ prin folo-
sirea onomatop€elor şi a formulelor de adormire.
2. DIFERITELE SURSE DE IMBOGAŢIRE A REPERTORIUJ_.UI.

Cl\TEGORIILE FOLCLORICE DONATOARE ŞI IN SPECIAL CINTE-
C'UL DE FIECARE ZI
Unele categorii fa1klorice muzicale care avîncl o "cei.mă

de elemente morfologice comune cu melodica originară a cintecului de
leagan - , permit o preluare fără prea ma.ri transformări în priv~nţa
2_Mg. 4255 r - Ecaterina Poienariu, 32 ani, C:Jrbi, jud. Arse-:;, culeg. G. Suli-
ţpanu, IV/1973.
122
.structurii şi mai ales a conţinutului muzical. Dintre aceste categOTii
însă, nu toate prezintă o aceeaşi pondere.
Aceasta ne apare dependentă şi de stadiul de evoluţie morfologică
asemănătoare cu aceea a cîntec11Jui de leagăn, pe care categoria dona-
toare îl poate deţine. De aci şi manifestarea într-o oarecare măsură şi
a preferinţelor pentru melodka ele tip mai vechi a melodicii categori-
ilor folclorice dom~toare.
2.1. Cîntecele de copii, cu toate Cd par a >e încadra firesc în cate-
goria cîntecelcr de leagăn, deţin o frecvenţă foarte redusă. Deşi execu-
t.ia lor - cu prea puţine adaptări .de ritm şi uneori nici atit - , ar putea
.suporta perfect suprapunerea noului continut, s-a putui observa cum
- în ciuda limbajului muzkal asemănător, - , acestea sînt folosit.e
chiar mai puţin der:Yt alte categnrii folclorice. Structura lor, deşi puţin
diferenţiată, nu parE: ?. prezenta vreun interes deosebit interpretei şi
1n nici ur:. caz satisfacţia artistică nu este comparabilă cu cea pe care
un cintec obişnuit sau vreo altă subcategorie Lirică o poate procura.
2.2. în schimb, ~atcgoria dn4:ecelor „de fiecare zi' cu diferitele
€Î subcategorii constituie pentru grupa cîntecelor „ca la leagăn", sursa
cea mai abundentă de alimentare. Posibil ca însuşi conţinutul literar
::tl acestora, de : d1Yr, înstrăinare, dragoste, etc., să poată corespunde
mai bine stării psihice dp moment a femeii ~e adoarme copilul. Alteori
însă, fredonînd doar melodia sau suprapunîndu-i formula de adormire,
femda îşi poate exprim'.1 simţămintele trezite de singurătatea şi intimi-
tatea momentului.
2.3. Putem prPsnpnne că procesul includerii şi adaptării cintece-
lor „ca la leagăn" este de provenienţă mai veche. Se pare că, încă
de foarte multă vreme, poate chiar odată cu apariţia cîntecelor de
fiecare zi şi. c.>. celor de joc, sau a baladelor, fiecare nouă generaţie a
putut executa pentru ::ldormirea copilului şi melodii din fondul acestor
categorii.
2.4. Considerăm ca nesemnificativă pentru existenţa tipologiei
categoriei cîntecului de leagăn, prezenţa cu totul sporadică a altor
categorii folclorice ca bocetul şi colinda, de altfel culese într-un numă1·
infim.;• Singur-ele categorii ce pot fi socotite ca surse constante de pre-
3 . Cinci cintece „c::i la leagăn", în care au fost inlerc-alatc melodii de bocet ~i

chiar textul respectiv, de piildă : fg. 14580 c unde înUnim l:l început si versul carac-
teristic de bocet: „Dragu meu Zamfiru meu". De fapt în înregistrarea respectivă
femeia execută odată melodia doar fredonată şi ~tpoi VPrsul Jupă C;Jl'C' încetează.
Pe fişa de informaţii însă, ne apare dezlegarea. deo we·:~ culegătorul consemnează
-că femeia a avut şase copii dintre care un singur băi<1t - probabil cu numf'k Zam-
fir -, care i-a murit de mic,. La ex. mg. 4340 (I} a, !·cont3;a a intJ11·11 d1idr cu unele
ânHexiuni din melodica bocetului, anumite verstl!Ti ~Jrivind m.-iartca in răzb1ii a doi
dintre fiii ei. Şi aci posibil ca femeia să fi fost inflUC'nţată dC' discuţi:i. avuti"t !n
prealabil la alcătuirea fişei person<1le, incit în timpul execuţiei cînt~cului de leagan
propriu-zis, ea sparge şi schema structurii textului. intercalind - în stilul de proză
melopeică specif\'c rregiunii, inflecţiunile caract<>risti,'e bocetului : .. Că i1un;nic.i '. '~
gănă străină I De doi fecioraşi care i-a murit pe iron•. : Şi mam:1 nu :-·1 :~: '· ·;a-
zot I Lăză:rică (numele fiului decedat) puiu mamii, Ptc .. ··.
Concludent este însă faptul că <1cPeaşi f Pm0i0, la cc•r0rc•;i cC'1-cC'U1torului, a
executat şi un veritabil cîntec de leagăn (mg. 4340 1 h). De altfel, tot acPC'aşi fc>meiE'
a negat vreo asemănare între pri.ma execuţie şi mC'l >rJica de l1ocet.
123
luare în categoria cîntecului de leagăn constitui!'ld grupa cîntecelor „ca
la leagân'', rămîn a fi : categoria cintecelor de fiecare zi cu absolut
toate subcategoriile ei, " $i categol"ia doinei, ca i·eprezentînd de fapt tot
cintecul, aflat într-o anumită etapă a evoluţiei muzicii populare ro-
mcineşti.
2.5. Cînt<:>cele aclatpate „ca la leagăn" pot proveni atît clin fondul
folcloric regi0nal local, cît şi din alte regiuni ale ţării. C.::!le „străine"
pot apare în zona respt:ctivii datorită fie circulaţiei persoanelor, fie
prin mijloacele tehnice mu7icale ca : patefonul, radioul, televizorul,
magnetofonul. Din <:.:xernpleJe avute- la dispoziţie, cea mai mare parte
însa sînt din fondul 10cal respectiv. Dintre a~estea, tipurile mai vechi
s!nt executate de obicei de cătr2 generaţia mai vîrstnică, drept cîntec-2
ale tinereţii lcr. Un fenomen fire.se însă al zilelor noastre - , de intensă
coi.portare a 1Ano1· rr:.elooii pe întreaga tară, atît prin mijloacele muzi-
cale mecanizate, cit şi pl"in mişcart:a artistică de amatori - , ne .apare
frecvt.n ţa cin 1ecelnr moderne.
2.6. Legătl'ra cu melociica l<JCJ.lă se manifestă nu numili prin pre-
zenţa cîntccclo1· spc-cific rPgioncl~lc', d dese<Jri şi prin puterea cu care
acest specific se imp1 imă şi asupra tipurilor muzicale venite din exte-
rior, înainte de a fi incluse în categoria cînt'::!cului de leagăn. A6tfel,
asjst~m la evidentie: ea unei le,gc':turi cu fondul local pe două cai.
I. O cale comună cu :iceea a tipurilor muzicale originale ale cîn-
tecului de leagăn dovedind aceleaşi elemente structurale, ca rezultat
al unui anurrdt ~t<1rl.iu comun de evoluţie petrecut la un moment dat,
stadiu muzical C'{~ a putl~t furniza clemente morfologice mai multor
CG. l€godi folcl(Jrice.
II. Ceala1tă <·ale de legătură. ne apare ca reprezentativă pentru
o etapă mai nouă a cvoluţ.iei muzicii zonei respective, de astă dată
privind tipul c2.racteri5tic categoriei folclorice donatoare, căreia condi-
ţia de a se fi integrat în genul cîntecului de leagăn îi implică o seamă
de noi elemente specifice.
Pentru prima cale avem ca foarte bune exemple prezenţa doinei
în cîntecul de leagăn din zone pentru care doina reprezintă o caracte-
ristic2 prin~ipală a repertoriu~ui, ca ide pildă Oltenia, Nordul Moldovei
~i Maramureşul sau tipu'! doină-dragoste pentru Muntenia.
În cel de al doilea caz se situează acea parte a cîntecel•)J' mai noi
aflate pe tot cuprinsul ţ3rii în difr:ritele dialecte muzicale şi care for-
meaza o pdmă ~ursf1 imporfant~ de alimentare a grupei cîntecelor „ca
la leagăn". Astfel apar o seamă ~e melodii intrate în cîntecul de leagăn
din categoria cîntecelor :>:onei folclorice respective, ca de pildă. : melo-
dia cinteculut „Răsai lună, răsai dragă·', pentru Moldova (mg. 398 b}
Cit, despre celelalte trei exemple, acestea sînt -:le fiecare dată interpre1 :n·i vi-
zibil forma\ e, soorte, însoţite de rîsete şi absolut t:Ja~~ în <Jpropierea un<>r cuI2:;:erl
de bocet veritabil : mg. 4061 h. mg, 4018 f II, mg_ 497 .t.
Celelalte cazuri sînt deaselllenea confuze. Cit d1~spre melodie ~semannware·
colindei, şi aceasta ne apare cu totul îrutîmplătoare.
"· Cîntecele de dragostP, înstrăinare, armată, război, etc. şi anume balade pe-
melodica de dntec.
124
sau „De cînd m-a ZC:sat nerasta·: (mg. 2822 I c) pentru Banat, sau cîn-
tecele cu ritmul punctat specifice Transilvaniei de Nord şi Maramure-
şJ.h1i : sau ,,Hai, hai, m11rp11le hai" (mg. 4255 e) pentru Muntenia, etc.
2.7. În timpul ncstru, s-a putut observa că atît mijloacele muzi-
cal€ mecaniL.;c..te, cît ~i intensificarea activităţii artistice de amatori prin
concursuri şi audiţii radio-televi:o:ate, dacă au putut favoriw circularea
unor cintece pE: întreg cuprinsul ţării, includerea acestora în categoria
cîntecului de leagăn le-a fost conditionată de procesul de adaptare
menţionat mai înainte în lucran:a de faţă Astfel, cîntăreaţa populară
de peste tot şi-a putut într-adevăr însuşi nccste cîntece crcînclu-k
ast.f el o po.artă de in tran"' si în catcgO! ia cin tecului de leagăn. De pildă,
cîntccul de prnven:enţă transiJvii.nea?:.ă „Pădu:·2. verde p:1dnre". 1w111
popularizat prin radio în urmă cu două decenii. a putut fi găsit aproape
în toată ţara în grupa cîr.tecelor „ca la leagăn''.
3. ASPECTE ALE RELAŢIEI CINTFC DE LEAGAN ŞI DOIN\
Spre de0~ebire de tipurile muzicale ongmare ale cintecu1ui de

1eagiin şi ale căr0l' E:lemen.te morfologice principale au o frecvenţă rela-
tiv întinsă PE: întreaga ţară, grupa cintecehr „ca la leagăn'' cuprinde
în mare maJoritatE: tipuri muzicale specifice .zonei respective. Punctele
de legătură între: acestea par a se evidenţia în acele cazuri cînd una
şi aceeaşi femeie ne execută cîte un cîntcc din ambde grupc. De pil.::l::i.
comparind două cîntece de leag&n executate de o excelentă deţinătoa.re
a cintecului popular, în virstă de 76 ani,.-, unul reprezE:.ntînd un tip
spc::ific originar (mg. 1983 f), iar celălalt tipul caracteri::;lic al doinei
olteneşti (mg. 1983 g), s-au putut observ~-i o seamă de d!fcrente ce
ne-au oferit premiza apartenentei originei ambelor Pxecutii la 1111 Zll'('-
la~:;i stadiu primar, capabil a le genera. Avem de a face nu cu o gen-e·
rare a elementelor doinei din struc1 ura arhaică a cîntecului de leagăn, 6
ci cu elemente morfologice comune prezente de altfel - după cum
s-a mai mentionat - s( î:n_ alte categorii folclotice, <'.a de pildă, parte
din repertoriul copiifor, folcloriul divertisment. .,pentru copiii mici", ck.
a) în cîntf'cul de leagăn, cu melodica originară găsim : forr"a
în sistemul uni-propoziţional, A. A. var. cad .. cl0 strnctLn-:i celubr-bisi-
J::tbică, folosirea unui număr restrîns de celule mu:filcale, ritmul de tip
iambic constant pe întreaga melodie, precum şi desfă5tir2_req descen-
dentă a începutului, cît şi a întregului contur.
b) Cîntecul ca la leagăn, respectiv tipul de dcină. ne nre!.intt1
forma liberă în sistemul tetra-propoziţion<'.l A B C D, d2 structu:·ă
celular-motivică axată pe hemistih.
~. Elena Afrim, 76 a., Strehaiia, jud. Gorj, culeg. ~.1. Kahan1' <.i G. Suliţ •3nu,.
Vl/1965.
6. Mariana Kahane, De la cîntecul de leagăn la d')ină„. op. c:t.
125
De asemenea şi celulele metrico-ritmice de tipurile iamb, troheu,
piric şi spondeu îşi 3rată preferinţa pentru asocieri în formaţii de
c.
antispast Ji J J Ji ;'
e. f.
coriamb peon IV şi iambică \) J ji J
Tot aci găsim şi conturul ascendent - descendent caracteristic de alt-
fel doinei olteneşti.
c) Şi in privinţa conturului muzical, cu toată înrudirea, în mod
fire.se cîntecul de leagăn reprezintă stadiul mai arhaic. Ne rămîn în-
tr-adc·văr şi Elemente comune ca : sistemul sonor cu respectivele· ca-
denţe şi o celulă muzicală reprezentînd mersul descendent între trep-
tele patru şi trei alE scării, respectiv la-sol.
On, acestea constituie elementele muzicale cele mai generale,
;J.x;ibile a cuprinde diferite categorii folclorice. ln cazul de faţă .putem
observa însă cum, din „abecedarul" muzicii populare româneşti, atît
cîntecul de leagăn, cit ~i do]na -în acest caz - , şi-au putut alcătui
fiecare in parte un limbaj potrivit funcţionalităţii lor.
4. CRITERII DE SELECTIONARE A CINTECELOR „CA LA LEAGAN"

ŞI PROCESUL DE ADAPTARE l\'IELODICO-RITMICĂ
IncludErea melodiilo!· străine în categoria cîntecului de leagăn

implică, după cum ~-a arăbt de mai multe ori în cuprinsul acestei
lucrări, o seamă de condiţionC!ri morfologice, cărora noua m.eJ.odie tre-
hLliC: să li Sf- supun.:-•. De acest iapt îşi dă seama poporul, însuşi, cînd
tine să precizeze că nu orice melodie se pretează la funcţionaHtatea ador-
mirii copilului. Odată selecţionată melodia, ea pare a se supune pro-
c-esului adaptării pe două căi : calea r'iitmică şi cea melodică, de fiecare
dată mi'tcar una dintre acestea trebuind să fie comună cu melodrica
originară.
4.1. Din punct de vedere melodic găsim firesc cîntecele „ca la

legăn" ca reprezentînd stadii mai 2v<'luate faţă de cele specifice origi-
nare. Astfel, deseori elemente morfologice pregnante în cîntecele . de
leagan ne apar pe cale de rlisparriţie, sub o formă deja -estompată, în
tipurile „ca la leagăn". De pildă, cadenţa arhaică a ,,finalei repetate",
cu saltul descendent caracteristic pregătitor de terţă mică pe treptele
~--1, cu forml'la repetată pe treapta întîia evoluată spre umplerea
intervalului şi absenta repetării ; cezura pe treapta a doua a melodiilor
de tip major şi pe treapta a patra a celor de tip minor evolucite spre
înlocuirea cu treapta a treia şi respectiv a cincea, precum şi orin noua
prezenţă a cezurii de tip subton (tr. VII-a) ; apoi, micşorarea frec~nţei
126
pînă la absenţa totală a intervalelor celulare bisilabice de terţă mică,
terţă mare şi c.:va1-tă în mersul lor descendent.
4.2. Toate aceste elemente de tip arhaic: specifice melodidi origi-
nare a cîntecului de leagăn, pot fi găs~te în unele cîntece „ca la lea-
găn", însă de cele mai multe ori, datorită unui proces i!lvers ln aceste
cazuri avem de a face cu procesul puternic de adaptare datorită căruia
noua melodic:: şi-a căpiltat caracteristi.cilr~ morfologice specifice noii
categorii în care s-a integrat, încît cu oarecar2 ,greutate se mai poate
identifica vechiul tip original al ~întecului. De pildă, procesul de adap-
tare al cîntecvlui : „ Tu muică cînd r,n-ai fel.cut Bine nu ţ-a prea părut"
din wna de influenţ.ă transilvăneană a jud. Argeş, / găsit în mai multe
variante, parte destul de îndepărtate între ele ..~
4.3. Interpretarea dtmică, funcţională, a dntecului de leagăn poate
fi realizată nu numai de l'.t:tre cîntecele C'..l o ritmică asemănătoare, deci
de o ritmicitate uniformă folosind ce iulele ritmice caracteristice, ci .;;i
1
de acele melodii cu o structură ritmică foarte variată. Aces'i:ea însă

trebuie să îndeplineasc:l condiţia de a deţir.e o melodică largă, cu
sunete ţinUlte sau în asocieri amplu melismatice, în care timpii şi rit-
mui specifice cîntecului de leagăn să se poată include, !I ca tde pildă
doina maramureşEană, sau cîntecele melismatice bănăţene. S-a pre-
zentat mai înainte, în capitolul de analiză, deosebita importanţă a rit-
mului in funcţionalitatea cîntecului <le lecigăn, astfel că el ne apare
şi drEpt condiţia esenţială a adaptării celorlalte cîntece. De aceea, de-
seori ri:tmul ciferit specific cîntecului străin ne apare părăsit pentru
a fi înlocuit cu acel al cîntecului de leag8.n. De exemplu, în ex. mg.
1~95 h, f:e observă înlocuirea formulei iniţiale. de tip peon IV (c)
cu formula repetată de tip iambic caracteristică muzicii cîntecului de
leagăn. (v. ex. 38 e.f .).
4.4. Structura motivică a cîntecelor obişnuite poat~ constitui de
.asemenea un factcr favorabil procesului de adaptare, in măsura in
crt.rr~ ea este mai simplă. D·= obicei melodiile cu ferma cnncc>ntraî<'\.
utilizii1d un minimum de motive muzicale şi pr2ferabil cele forma~2
din unul şi pînă la trei motive emistihice.
Prin structura lor mai evoluată şi mai -.::omplexă putem observai
cum la majarifatea cîntecelor „ca l<i. leagăn". locul şi rolul repetării ce1ulei
muzicale originare a cîntecului de leagă~, în cuprinsul formei, a fost
preluat de către motivul muzical. Prin aceasta se pare că asistăm la
ur. proces de dE:pă;:;irE: a me1odicii primar?, proces de astă dată aflat
vLibil sub influE:nţa categ0rici cintecului de fiecare zi.
7 . C~tăm în special variantele mg. 425.'i t. -:;i ,-3rianb melodic:-1 mg. 42:î~ h
pe textul „De ce n-a rupt Dumnezeu I Sfo>'.lra lea~irn1lui meu··. inf. ;'vhrin:i Poie-
nariu, 60 ani, Corbi, jud. Argeş, culeg. G. Suliţeanu, Vtl973.
8 . Variante la cîntecele menţionalte în nota 7, .~<'i.sim : F. A. .1220, Lina Gonaei,
Dărăşti - Mihăieşti, jud. Ilfov, 1937 şi fg_ 6993 c, Lini I. Ptldu,·u.rn, Cheia, jud.
Prahova. culeg. E. Comişel, VII/1938.
9 • Fenomen intl1nit şi în acompanierea ritmiC';l a dnte~Plor meli~matice ~i
rubatto cînd instrumentistul :respectiv însoţeşte m~l•)d1a mardndu-i pulsaţiile pn'n

folosi.rea unui acompaniament mărunt uşor accentu~t pe timpi tari.
.L!7
4.5. Tot ca pe o influenţ?.. venită pe calea cîntecelor din afara
repertoriului originar, putem socoti şi procedeul de a se fredona la
incepu t întreaga strofă muzicală, înainte de a folosi textul propriu-zis.
De a.llf el, c.ceastă manieră de executie este apropiată cin tecului de lea-
găn. datorită procedeului frecvent de folosire a onomatopeelor şi mai
ales a formulelor de adormire, atît înainte de includerea alt.01r motive
tem:itice ţinînd de textul cîntecului respectiv, cit 5i pe parcUirsul
acestuia.
5. ALTE ASPECTE ALE PROCESULUI DE ADAPTARE
Dacă grupa cîntecului de leagăn originar a apărut în urma con-

tur:tni unor elemente nrnzica1e primare, ca o reacţie psiho-fiziolog1că
nativa la necc~:itatea lini!3tirii ~,i :idormirii cnpilului, grupa cîntecelor
de leaqăn cu muzica originară în alte categorii folclorice este rezultatul
unei sElecţii riguroa~;e. AcEastă selecţie, ce ne apare ca realizată de o
singurc'i persoană. dat fiind caractc!-ul personal şi intim al funcţionali
tăui cinL·CL'.'.ui de leagăn. este în realitat~ determinată de mediul fol-
cloric al cokctivităţii de care ţme femeia respectivă, sau a putut ţine
în tinere(ea ei.
5.1. Prefer~nta frmeii de a cinta într··O anumită perioadă o anu-
mllă melodi-e de <'.a1·e e;te mai mult legată prin aminti.li, determină
faptul - după ct:m s-a mai :3!JUS - , ca pentru o bună bucată de vreme
ea să reacţioneze spor.ta'1 h necesitatea adormirii copiluiui, numai,
sau în primul rînd, eu :::c9cisUi melodie. În acest mod, cîntecul cu ori-
ginea străină odată 1ncadra~ cu p:1rticulairirtăţile morfologice şi funcţio
nalitatPa cîntecului de lea~ăn. •JCupă în mentalitatea femeii p1·imul loc,
supraµunîndu-~e perfect pesle noţiunea cîntecului de leagăn. Putem
afirma chiar, că pentru femei~ practica.r.tă - spre deosebire de ce-rcc-
td.trJl' - . acesta este cîntecul de leagăn propriu-zis La cererea ce!'cetă
torului, ea desigur e:ă de fieca.re dat;\ a putut executa şi melodia origi-
nară a cîntecului de leagăn cara::teristic colectivităţii din care face
parle. După c0r.cepţia ei artisticii însă, acesta nu este considerat un
dntec propriu-zis, cu o muzic§. corespunzătoare, ci o L-rifonare legată
rk funcţionalitatea adormirii copilului, pe care a prelt:ai-o prin tradi-
tie ft.ră a-i aprecia \. aloarea artistică.
Cu :toate o.cestEa, după cum s-a arătat în cuprinsul acestei lucrări,
printre condiţiU.e adoptării oricăror melodii străine categoriei, se află
~i îmbinarea - într-adevăr, pe cale spontană şi nu deliberată - , cu
melodica originară a cîntecului de leagăn.
5.2. Faptul că melodia ce urmează a fi adaptată trebuie să cores-
punda gustului artistic al executantei, şi faptul că de <Jlbicei preferanţa,
mai ales a femeilor tinere, s-a îndreptat totdeauna către nou, am văzut
că a generat - în conditiile contemporane de vehiculare a cîntecelor
- , o circulaţie relativ mare faţă dt> trecut, a unor cîntece însuşite deo-
128
potrivă pentru adormirea copilului, de către femeile din diferitele zone
ale ţării. Frecvent însă, astfel de cîntece sînt adaptate în aşa fel, incit
deşi le recunoaştem prin una sau două propoziţiuni muzicale, acestea
prin combinarea cu alte propoziţiuni muzicale - deseori ţinînd chiar
de melodica originară a cîntecului de leagăn -, nu sînt sufiicient de
pregnante, pentru a determing_ încadrarea tipulJ.ui muzical în grupa
„ca la leagăn". În astfel de cazuri noua melodică va tine în mai mare
măsură de grvpa cîntecelor de leagăn propriu zise şi va fi încadrată
ca atare, deşi ea a fost analizată şi identificată in~ţial în grupa tipu--
rilor „ca la leagăn".
5.3. Procedeele de adaptare impuse de functionalitatea acestor
cîntece sînt diforite. Dacă melodi.a este _perfect asimilabi1ă, ea este ;pre-
luată în întreg~me. Dacă, prin oonturul ei, prezintă o?.recare C!§p-erităţi
pentru practicanta respectivă, acAasta o poate schimba după gustul ei,
de -la varierea celulelor şi motivelor muzicale sau ritmice şi pînă la
îndepărtarea unuia sau mai multor rînduri muzicale. De pildă, tipul
muzical cuncscut sub denumirea. de „Cin tecul străinului" ne apare în
exemplul mg. 426 n doar prin primele două propoziţiuni muzicale A B,
intercalate printre alte două propoziţ.iuni, de astă dată specifice cînte-
cului de leagăn originar. Găsim astfel forma în sistem td-propoziţio
nal, în care doar propoziţiunile doi şi trei aparţin melodiei noi.
5.4. în aceh!.şi mod se prezintă .::;i procedeul de a se păstra un sin-
gur rind muzical a cărui repetare uniformă realizează efoc~ul melo-
peic specific cîntecului de leagăn. De pildă, în cîntecul devenit .,de lPCL-
găn" datorită doar folosirii unei variante a primei propoziţiuni, va-
riată la cader.ţă, dintr-un dntec maramureşean, dar care nu întîmplă
ior prin factura sa arhaici ne apare îndeaproape înrudit cu melodica
soecifică de astă dată cîntecului de leagăn. În primul caz '(ex. 39), c01n-
pararea cu cîn1.ecul de fiecare zi (ex. 40), pare a ne conduc~ ma! c':1-
rîn<l către o clasă tipologică comună, decît spr-2 o geni:>rare d1recta din
tipul respectiv.
T.~ „~2B g '
·. 11';~138 l ~ :,:- . I 2.
~·--;_;~~E-~i_+~i:;â
--'-'+--· --- ~~--
1{). 111~ b)dJ.
"- -; A - tJ -a CJ _ _ rr.ă. mu-ca_,
- CJ ff.a-ma t~-a. le · gă- r.a.
129
&: evidenţiază astfel transformarea primei propoziţiuni atît din
punct de vedere melodic, cît şi ritmic. Melodic, însuşi sistemul sonor
este afectat. In timp cc cîntecul se află într-un plin mod cromatic de
structură minoră Re cu cromatismul între treptele patru şi cinci, cîn--
tecul de leagăn se desfăşoară intr-un sistem premodal de strudura
majoră, tetratonică, cu tendinţa de expansiune superioară, cu un trm.
Ritmic, observăm cum celula iambică bisilabică de structură ternară,
a luat locul motivului antispastic de structură emistihică pundată.
5.5. În acee~i zonă folclorică însă, mai găsim şi tipul I (ex. 41).
dovedit, sub un aspect oarecum diferit, ca deţinînd o mek·dică origi--
nară pentru cîntecul de leagăn. Diatonic şi desfăşurînldu-se doar pe
intervalele de terţă mare şi mică folosite arpegiat, pe treptele 3-5 si
~-1, precum şi pe saltul final pe treptele 5-1, transpunerea ne·
apar€ perfectă, dovedindu-ne odată Îi.1 plus, marea importanţă pe care-
celulele şi motivele primare o au în procesul de adaptare a noilor me-
lodii.
Ex 41
f~ 11€19 b
,__1.i_ :i 6-ll] ;;~~~

Tt;-aT1 fă. cJt C\1 ma - re neam __ , Tt;-am fă-cut cu
1(4.sJ, 'Ji
ma - r~ nţam
l I
Apartenenţaacestui tip la fondul specific cîniecului de leagăn

ne este atestată şi
prin puternica sa inrudire cu tipul identificat şi în
alte zone folclorice. De pildă, dt:părtindt.l-ne de zona nordică, îl regă
sim la celălalt capăt al ţării în Oltenia, ca reprezentînd şi aci prima
parte a unui cîntec de leagăn în desfăşurarea liber improvizatorică ::
Na n1 na ni /JU - ~·u/ ma - m , Na - ni na - n• ţJ - ~ul ma - mi
Putem afirma că procese similare au fost identificate la toate me-

lodiile provenite din alte categodi folclorice' ca o condiţionare a înca-
drării lor în categoria cîntecului de leagăn. Totodată pe această cale
se poate observa cum aproape întreaga grupă a cîntecelor „ca la aea-
giin" poate fi !'aportată prin elemente morfologice comune după caz,
la diferitele tipuri muzicale ale melodicei originare categoriei cîntecului
de leagăn.
5.6. Marea majoritate n cîntecelor „ca la leagăn" prezintă o struc-
tură strofică a formei Cu tcate acestea, s-a putut observa în culegerile
înregistrate PE: o <iuraUt mai m:ire, cum libertatea execuţiei specifice
c:itegoriei, precum şi înveşmîntarea cu onomatopee şi formule de ador-
mii-e, · a putut duce la execuţia disparată a propoziţiunilor muzicale ale
cîatecului, ce r:e apar de astă dată intercalate cu melodica specifică
a dntecului de leagăn, Î!1tr-o formă liberă.
130
De pildă, cîntecul de joc „Jieneasca" (mg. 2825 a) dat ca exemplu
mai înainte la analiza formei. Astfel, modalitatea de execuţie a cînJte-
oeelor „Ca la leagăn" poate contribui deseori la dezmembrarea unitătii
cintccului provenit din alte catE'gorii .folclorice, fie într-o aceeaşi exe-
cuţie (ca în exemplul jocului „Jieneasca"), fie prin executia cristalizată
.diferit intr-un nou tip, doar a unora dintre propoziţiunile acestuia.
5.7. Pentru grupa cîntecelor .,ca la leagăn" se mai poate observa
şi locul relativ importRnt ocupat de măsură în organizarea ritmică.
Spre deosebire de melod!ile originare caracterizate tocmai prin pulsaţia
.,timpului iritmic primar" constitt:tiv şi constant pe întregul cintec
în redarea lui metrico-ritmică, în C'intecele .,ca fo. ileagăn", deseori
.structur:a ne apare în interpretarea stilului liber de execuţie rubato.
In .funcţionalitatea adormirii copilului însă, toate aceste cîntece ne apar
Drganizate cu ritmica impu'1sionată de mi)carea, mai mult :sau mai
puţin vizibilă .a legănatului, mişca1re unitară şi permanentă, avînd pu-
terea de a concentra şi organiza întreaga desfăşurare muzicală liberă
pe „timpii r]tmici primari" (sau aci pe unităţile ritmice) constitutivi.
De aceea în multe cazuri dependent de structura respectivă, şi
măsura se cere a fi aplicată.
'6. RELAŢIA DINTRE MUZICA ŞI TEXTUL CINTECELOR „ CA LA

LEAGAN"
Una dintre principalele probleme ale procesului de includere a

·cîntecelor pron:niite din alte categorii folclorice o reprezintă modali-
tatea de îmbinare a muzicii şi t·~xtelor. Textul ne apare astfel de
fiecare dată_ într-o strînsă legătură de factură interdependentă cu par-
tea muzicală. întocmai grupei cintecului de leagăn, aceasta se prezintă
înrtr-o suprapunere ritmico-metrică şi melodică perfectă. Aşa cum s-a
arătat într-unul din capitolele precedente, 10 însăşi funcţionalitatea cîn-
tecului de leagăn dacă acordă un rol deosebit de important muzicii,
impune rtotodată 13i părţii de text o structură corespunzătoare privind
şi o rtematică spE.cifică_
Melodica venită din afara celei caracteristice cîntecului de leagăn,
aparţinînd de pildă cîntecului ide fiecare zi, este aptă, prin structurarea
ei pe o versificaţie de obicei mai evoluată, ţinînd de sistemul octosi-
labic, să cuprindă textul specific legănatului, fundamentat pe o struc-
tură arhaică de factură tetrasilabică posibil la rîndul ei de a fi cores-
punzătoare unui emistih din versificaţia octosilabică. Prezenţa în c'in-
tecele de fiecare zi a dipodiilor, ca şi aceea frecventă a motivului mu-
zical axat pe cîte un emistih, reprezintă o cale de puternică aprnpier0
cu cintecul de leagăn, astfel încît de fiecare dată muzica se poate des-
făşura lipsită de asperităţi.
10• V. cap. III.
131
6.1. S-a putut observa că deseori în execuţia cînt~cului „ca la
leagăn „ nu sîP-t prezente şi versurile cîrit'2clilui donator. In majori ta~
tea cazurilcr ne apare preluată doar melodia, pe care femeia îşi
axează textul spec:ific categoriei cîntecului de leagăn. Uneori, însă,
după formula de adormire, femeia execută Şi textul cîntecului donator,
plasindu-1 fi€ la început, fie pe parcursul desfăşurării adormirii copi-
iulu~. De fiec2.re dată însă, el este încadrat în permanenţă de onoma-
topee şi fo.rmule de adorm.i!"e, ca elemente principale în îndeplinirea
funcţionalităţii.
6.2. Pentru melodica celor mCJi multe cîntece „ca la leagăn", tex-
tul propriu-zis de leagăn, prezintă o importanţă deosebită, deoarece
deseori el trebuie să compenseze şi să stimuleze prin structura şi con-
ţinutul său partea muzic::i.lă. Aci interv)n în special impulsurile muză.~
cale, sau doar muzicalizate. ale onomatopeelor şi formulelor de ador-
mire. Ală'iuri de acestea, textul specific cîntecului de leagan prin im-
provizarea sa liberă şi conţinutul său tematic, accentuează noua func-
ţionalitate a cîntecului provenit din alte categorii, care, şi pe aceasta
cale, se supune principiilor de existenţă ale categoriei cîntecului de·
leagan. ·
6.3. Textul prelucrat din alte categorii fdlclorice odată cu muzica
respectivă, are, totuşi o existenţă mai scurtă decît a-ceasta, deoareoe foa1 te
curind el va trebui să corespundă conţinutului procesului de adormire
u copilului. De obicei, cu cit este mai de:is încadrat de onomatopee
şi formule de adormire. cu atît are şi mai multe şanse de supravie-
ţuire. Atunci înst\. cînd apar şi versurile caracteristice ale cîntecului
de leagăn. acestea reuşesc în cele din urmă să îndepărteze total textul
iniţial al cîntEcului de fiecare zi.
6.4. S-a c..rătat în cuprinsul lucrării de faţă influenţa deosebită
p~ care CÎP-tecele provenite din alte categorii folclorice au avut-o în
evoluţia cin tecului de leag:ln. A tît textul, cît şi muzica, par a-şi fi
g1·ăiJit astfel evolutia spre o lărgire a mijloacelor morfologice odată
cu o mai compl("xă dezvoltare a c0ncepţiei artistice.
Parcurgînd diferitele etape ale evoluţiei cîntecului de leagăn, se
poate observa pe linia dezvoJtării rr.uzicii şi textului, o trecere de la
E>xpresiile primare pînă la cele deja perfect conturate în melodia de
cîntEc, iar această ultimă etapă. cu perfecte posibilităţi de întîlnire·
şi de suprapunere funcţională cu cea a altor categorii folclonlce, h1
special cu ce2 a CÎ!1tecelor de fiecare zi şi, implicit, cu cea a doinelor. 11
6.5. încadrarea cintecelor „ca la lea.găn" în sistemul categoriei cin-
tecului de leagăn, se dovedeşte în cele din urmă dependentă de mo-
m€ntul funcţional. Cu ace5t prilej intervin - de la caz la caz - , o
seamă de t1 ansformări ce pot deopotrivă afecta şi muzica şi textul..
Se relevă as1ftl necesitatea urmăi:oarelor elemente :
a) o execqie muzicală sau muzicalizată subordonată unor anume·
norme muzical-pc.etice prezentate în capitolele precedente, ca fiind
11. în sensul că pentru anumitP perioade de evoluţie a muzicii populare româ-·

nesti din anume regiuni, ca de pi1ldă Maramureşul, Nordul Moldovei: sau Oltenia.
doina constituia muzica rPprPzentativă pentru categoria folclorică a cîntecului de
fiecare zi
132
reprezentative pentru existenta cîntecului de lea~ăn ş1 m care se ob-
servă natura ps.ihofiziolngică a redării limbajului muzical, şi
b) posibilitatea ele adaptrlre a altor cîntece provenite din alte ca-
tegorii folclorice cu condiţia „maleabilităţii ' ·acestora, de a corespunde
noii funcţionalităţi.
6.6. Odată încadrate în s:stemul dntecului de leagăn, cîntecele
„ca la leagăn" Pll mai prezint5 practic nici o diferenţiere. Tipul muzi-
c:=tl şi textul dovedite ca str'.\ine, în urma adoptării sînt aduse în con-
C€pţia pr~cticantului la acelaşi numitor cu veritabilele ·texte şi melodii
ale categoriei cîntecelor de leagăn. Ambe1e grupe despărţite în lucra-
rea de faţă prin capitole srp::i.rate, doar din necesităţi metodologice, se
dovedesc. că reprezir..tă în practică o ur..itate folclorică cu o aceca~i tc":!·ic
funcţională. în realitate, :unbele grup€ se contopesc într-un tot şi de
fapt deseori interpreta poate- trece de la un cîntec la altul, fie el stră
vechi sau mai nou, îmwşmîl"ltîndu-le deopotrivă cu aceleaşi elemente
morfologice principale de ordin funcţional ce apar numai în momentul
adormirii copilului.
7. CRITERII DE CLASIFICARE TIPOLOGICĂ
Datorită naturii lor deosebite. cintecele ,,ca la leagăn" au nece-

sitai criterii fundamental diferenţiate di:> cele privind grupa dntt.•ce-
lor de leagăn orif)nare. Astfel :>i în această problemă punctul de ve-
dere metodolcgic a tinut seamă în primul rînd de structura morfolo-
gică muzical8. dEosebită a celor două grupe. 1n momentul încercării
de clasificare, nu s-a putut face abstracţie de importanta pe care ele-
mentele morfologice originare şi specifice categoriei cînteculu~ de lea-
găn o deţin fată de absoiut toate cînlecele provenite din alte categorii
folclorice, ca şi de structura tip0lngkă deos~bită a acestora.
7.1. Cunosdndu.-se deja procesl11 de existenţă al sistemului cîn-
cului de leagRr:, putem presupune ca subînţelese - de fiecare dată
at1mci cînd lipsesc -- , toate ,~lementele principale în desfăşurarea acti-
vităţii adormirii copilului <'a : onomatopee, formule de adormire şi fre--
donări. Aceasta ne apare ca o condiţie esenţială în special pentru grupa
cîntecelor „ca la ~e3găn", deoRrece dacă grupa cîntecelor de lP::if.:ăn
proprit1-zise a putut fi clasificată după tipurile muzicale :renrezenthd
anumite stadii de evolutie ca etape pnsibil succesive în dezvoltarea
muzioii cîntecului de leagăn originar, ti.purile muzicale provenite din
a'it.12 categcrii fo:lclorice îşi dcved<·sc apartenPnţa tipologică propriu zis5
la acestea şi nu la categoria cintecului de leagăn, faţă de care repre-
zintă doar o modalitate de existenţă.
7 .2. Particularizate tipologic pe regiuni şi pe categoriile folclo-
rice: donatoare pe de o parte, apoi posibil prin circulaţie a fi la un
moment dat şi generale pe întreaga ţară, cîntecele „ca la leagăn", nu
au prezentat intffesul unei clasificări tipologice generale, dat fiind
133
natura. lor eterogenă. l.\.iai potrivit a apărut procedeul de clasificare oe
marile regiuni şi totodată zone folclorice : Muntenia, Oltenia, Moldova,
Dobrogea, Banat Transilvania de Mijloc, Transilvania de Nord, Oaş şi
Maramureş. Astfel, faţă de clasificarea tipologică realizată asupra gru-
pei cîntecelor de leagăn originare. în cuprinsul cărora s-au putut urmări
diferitele aspecte ale cv·:Jluţiei lor tipologice, pornindu-se de la criterii
morfologice earecum unitare, clasificarea cîntecelor „ca la leagăn" a
fost fundam.ent&tă contrariu, pe elementele de diferenţiere tipologică
ce în mod firesc se manifestă felurit de la o zonă folclorică .]a alta.
7.3. PP această cale, operaţia de clasificare tipologică pe marile
regiuni folclorice ne-a putut evidenţia :
a) preferinţa pentru anume melodii ale regiunii respectiv.e ;
b) atestarea unor onomatopee. şi formule de adormire specific
regionale;
c) legătura melodkă şi ritmică între diferitele tipuri muzicale din
intreaga ţară. relaţie determinată de procesul de .selecţianare specific
funcţionalităţii categoriei cîntecului de leagăn ;
d) prezenta unor onomatopee şi formule de adormire înrudite, ge-
nerale şi specifice poporuiui romF.n ;
e) elemente de diferenţiere faţă de celelalte tipuri muzicale aflate
în categoria folclorică donatoare şi totodată de apropiere cu :tipurile
muzicale specifice grupei originare a cîntecului de leagăn ;
f) căile de infi Urare a cîntecelor ,,ca la leagăn" în categoria cîn-
tc~cului de leagăn :
g) anumite interinfluenţe îatre tipurile cîntecelor „ca la leagăn"
şi cele originare ale cîntecului de leagăn, petrecute în cuprinsul unei
r€giuni.
7.4. In cuprinsul fiedrei regiuni tipurile muzicale au fost clasifi-
c~te avîndu-se în vedere în primul rînd legătura structurală morfologică
cu Lipurile originare ale cîntecuJui de leagăn. Astfel au apărut întii tipu-
rile muzicaie cu mai multe elemente principale comune, sau doar înru-
dite variaţional, după care au fost plasate tipurile muzicale din ce în
ce mai îndepărtate.
Realizată în ::i.cest mod. clo.sificarea muzicală a cîntecelor „ca la
lcagă!l" a mai evidenţiat şi asemănările dintre structurile unor tipuri
muzicale existEn~ în diferite r<~g[uni ale ţării, ca de pildă între Oaş
(mg. 3320 K J) şi Muntenia {Vîrfuri-Dîmboviţa) .(mg. 4288 m II). De
a.str dată - civeestea nef ăcînd pacte din grupa tipologică originară - ,
ne reliefează şi criteriile asemănătoare general-valabile de selecţionare
a melodiilor provenite din alte categorii folclorice, în momentul acor-
dării funcţionalităţii de adormire n copilului.
1·.s. Dacă ordinea 1n care figurează în clasificare regiunile pre-
zintă un ocol pe îP.treaga ţară, c;les, aparent la întîmplare, totuşi mate-
rialul exemplificat ne of<:'ră - prin elementele de înrudire - , un foarte
bun exemplu al puternicei unită1;i afhte în folclorul muzical românesc.
în cintecul de lec1găn. prezenţa altor categorii folclorice ne :relevă odată
în plus legătura nu doar cu straturilE: mai vechi de evoluţie ale muzicii
foiclorice, ci fundamentat pe: ucestea, şi cu straturile cele mai noi. Aci
procesul adaptării la funcţionalitatea adormirii copilului implică în-
134
tr-adevăr anume puriicularităţi morfologice, însă alături de acestea se
poate deseori observa şi prezenţa unor elemente ce ţin de tipul muzical
:il categoriei donatoare şi care Iac parte, de asemenea, din fondul
muzical specific al folclorului romanesc.
7.6. Caracteristica C'ate_w1riei cîntecului de leag!ln, de a cuprinde
in stare relativ independentă --, atit textul, cit şi muzica într-o mobi-
litate reciprccă pErmanent3. şi variahilă, a determinat faptul ca texte
aparţinînd ciltor ca.te~•Jrii, Ul de pildă cea a cîntecelor obişnuite, să
pJată fi frecvent înc<.1.drate şi 1n desfăşurarea unui cîntec de leagăn
aparţinînd grupu.lui tipologic originar
7.7. Astfd, spre deosebire rk muzicil, textele cîntecelor „ca la
leagăn" au fost cla~ificate laolaltă cu cele apărute în grupa muzicală
a tipurilor specifice cîntecului de leagăn. 12 Aci; criteriul regional nu
a fost luat în coP.~ideraţir:>, deoarece pentru această problemă el apare
mai puţin semnificativ.
Redarta tPxtelor separare de aceea a părţii muzicale, ca şi trata-
rea metodologică la acelaşi nivel de clasificare tipologică cu restul tex-
telor, a urmărit să evidenţeze şi pe această cale specificitatea existenţei
cîntecului de leagăn în f .:-lclorul românesc.
12. T.recute însă ·după caz, pe tabelul tipoloJic nl textelor, b arhetipul Q.
135
CAPITOLUL VI.
INCERCARE DE TIPOLOGIZARE
A MUZICII CINTECULUI DE LEAGAN
ŞI PUNCTUL DE VEDERE COMPARATIV
Operaţia de tipologizare muzicală a constituit una dintre cele

m~i importar.te probleme- de sinteză în studierea cîntecu,lui de 1eagăn.
De o deosebită dificultate, ea a ridicat o seamă de întrebări ivite, pe
de o parte dir. îr:săşi natura muzicală a acestei categorii folclorace, ca-
pabilă a-şi îndeplini funcţionalitatea şi în 1ipsa cuvîntului, şi care ur-
mează alte norme de existenţă - nu doar numai pe aceea a textului,
ei, dar şi faţă de toate celelalte cate~orii folclorice muzicale, - , liar
pe de altă parte din faptul că aceasta necesita, implicit, folosirea pen-
tru prima de. tă c. unei ciii specifice de realizare a tipologiei. 1 Tratarea
tipologică a celor 279 de melodii (280) incluse în prima gruoă a cînte-
celor de leagăn şi socotite ca fiind caracteristice acestei categorii prin
stcuctura lor, a urmi'lrit să ateste, odată cu procesul genezei exprimării
mmicale, şi modalităţile de ~volu~ie ale acesteia. Au fost luate în con-
.sideraţie în această principală parte, ·~Qate procesele posibil a determina
caracterizarea. tipurilor cînteculuJ de le::igăn. S-a putut avea astfe'l în
vedere întreaga varietate t;pologică, de la execuţiile de factură pri-
rr.a.ră, premuzicc.tJă, şi pretipologică, pînă la tipurile cele mai evoluate,
sau cele pr0venite fragmentar din alte categorii folclorke şi cristali-
zate pentru c:întecul de ieagăn intr-o anumită modalitate de existenţă,
aşa cum apar în ultima subgrupă tipologic§. a acestei părţi.
Pentru o mai bună înţelegere a felului în care s-a realizat tipo-
logia muzicii dntecelor de leagăn, s-au reliefat următoarele puncte :
problema tica tipologiei muzicii folclorice şi a cîntecului de leagăn în
1
1• In acest capitol se cuprind şi ideile principale din trei r.omunicăn~ ante-

rioare, respectiv : Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare ... op.
Q;t. ; prezentată în limba engleză Ia Sofia, unor membri ai grupei de studiu I.F.M.C.
în 1976. Apoi : The value of primary nature of the m1.·:ic:ai morphologicai, ~tructttr•~
in the operation of classification and srystematiZation of the l!Lllaby, prezentată Ja
Cea de a VII-a Conferinţă de sltudiu din 1cadru1 In!ernationa! Folk Mu.~ic Council.
Debreţin (R. P. Ungară), în IV/1978 şi Principii de sistematizare şi clasificare a
folclorului muzical, comunicare (ms. aflat în ciclul de studii privind : Arhivarea,
sistematizarea şi clasificarea folclorului, VII/1979).
136
specia1; metodologia aplicată şi principalele operaţii avute în vedere
sistemul tipologic compoziţional in lumir..a unui indice tematic muzical·
relaţia dintre clasă, tip, submp şi variantă ; criteriile de tipolocrizare
pe grupe compoziţionale şi caracterizarea acestora ; precum şi a~ume
aspecte comparative privind înrudirile cu alte categorii folclo11ice. De
asemenea, o atenţie speci=:'llă a fost dat.ă comparării cu unele cîntece
de leagăn aflate în folclorul altor popoare,
1. DESPRE PROBLEMATICA TIPOLOGIEI MUZICII FOLCLORICE

ŞI ACEEA A CINTECULUI DE LEAGĂN IN SPECIAL
Se poate afirma că cea clintîi s-a aflat în atenţia specialiştilor

odată cu conturarea etnemuzicolo~iei, iar pînă în zilele noastre aceasta
constituie o problemă fm1dament:i.lă, îndelun~ dezbătută.:.!
Cît desp1 e 1.ipologb cîntecdui de leagăn, realizată pentru prima
dată in lucrarea de f::tţti, acea.sta ne reprezintă anume particularităţi
teoretice, rezultate din aplicarea asupra unei singure categorii folclo-
rice. Pr.in abordare~: - <le astădată directă - a problem'lticii tipolo-
giei muzicii dntecului de leagăn, se încearcă rezolvarea uneia dintre
cele mai spinoase probleme de elnomuzicologie. Fără pretenţia unei
rezolvări totale şi ircdubita bile, acest început caută să evidenţieze posi-
bilităţile pe care un material faptic unitar - , ale cărui procese de
existenţă sint bine cunoscute cercetătorului - , le poate ofE1i teoretic
şi practic studierii tipologiei muzidi. :1
1.1. Locul superior pe care tipologia îl deţine printre operatiile
de clasificare îşi doveneste fundamentarea pe cele şaisprezece principii
de si&tematizare şi clasificare a folclorului r~liefate într-un studiu ante-
rior. 4 Aceste2 sînt :
1) Principiul funcţionalităţii ;
2) Principiul unui substrat general-uman ;
3) Principiul evoluţiei ;
2. Prin operaţii pregătitoare privJ:nd diferitele modalitlţi de sistem::itizare şi

clasificare a muzicii folclonice, ea constituie de aproape două decenii 0biectul o.cti-
vităţii unui grup internaţional de studii sub conducerea Prof. Dr. Oskar Elschek
în cadrul lui In'ternatronal Folk Musdc Council.
3. De altfel rt;oate lucrările inaluse în Cole.'.:ţ~ 1 Naţională de Folcl Jr, au in
vedere ordonarea' tipologică a categoriilor folclorice respective, ca de pildă studiul
lUi M. Kahane şi L. Georgescu, privitor la cintocele ritu:ilulu! funebru, v. Mariana
Kahane, De la sistem sonor la formă arhitectonicJ., F-~.I!:.F. tom 24, nr. 1. p. 11-41,
Bucureşti, 1979.
4. Ghizela Suliţeanu., Principii de sistematizare şi clasificare a folclorului, op.
cit. Ţinem să menţionăm că acestea au fost :riaport'lte şi la cercet"ll'ea folcl irului
coregirafi.c, fiind menţionate de Pirof. Vera Prooa Ci.1rtea, conducătoarea ~rupei de
studiu l.F.M.C. privind sistematizarea şi clasificareci dan;;urilor populare, m cadrul
Sesiunii de la Stockholm, sept. 1980.
137
4) Pr.iin.cipiul particularizării pr!a apartenenţa caracteristică la o
anume unitate demografică :
5) Principiul interdependentei elementelor morfologice ;
6) Principiul selectării unor componente caracteristice' structurii
fenomenului avut în verlere ;
7) Principiul stratificării stiiistice ;
8) Principtul înrurlirilor tipologice ;
9) Principiul diversificării ;
10) Principiul implicaţiilor in1:errelaţionale între componentele
actului sincretic :
11) Principiul interre1atiei cu fenomene nonfolclorice ;
12) Principiul folosirii unor cataloage cu valoare de indice tema-
tic ;
13) Principiul interrelaţiilor dintre -0peraţiile de sistematizare, .
cla.s1Iicare şi tipologizare, ultima fiind consid€rată ca reprezentînd sta-
dh.1 ~ cel mai avansat al clasificării :
14) Principiul trimiterilar (referirilor) încrucisate ;
15) Principiul apartenenţei sti·uclurilor tipologice la clase virtuale
cu. valoare de o.r-hctip :
16) Principiul corespondenţei unor criterii unitare aplicabile la
folclorul tuturnr popoarelor lumii.
VaioarEa teoretică şi operaţională a acestor principii ne apare
concrelizată în cele şasE: princip.ii referit.oa1-.e la tipologi.zarea textului
cîntecului de leagăn şi menţionatf! mai înainte în capitolul respectiv.
1.2. Întocmai principiilor clasifi~rii textelor, şi pentru tipologia
părţii muzicale, ne apar conturate aceleaşi cerinţe, pe care din motive
metodologice ţin€m să le reliefăm şi în acest capitol
I. Principiul fundamentării tipologice muzicale pe materialul cu-
les în funcţionalitate, graţie căruia pot fi date la iveală nu doar ono-
matopeele şi formulele de adormire, dar mai ales anume intonaţii
muzicalizate ale 1imbaju1ui verbal, ca :;i o stimu~are a procesului de
improvizaţie muzicală :
II. Principiul afirmării unur e]emente principale ca hotărîtoare
în determinarea profilului tipologic. Caracterul mobi'l şi relativ al aces-
tora în deperder.ţă de structura morfologică în care sint cuprinse.
III. P1incioiul implicării :structurii improvizatorice cu valoare de
creaţie virtuală, prir: acec>a că fiecare execuţie deţine valenţe vil"tuale
de introducere a r,oului cu posibilitatea ca acesta să rămînă pentru
-0 perioadă constant.
IV. Principiul de alcătuire a tipologiei după criteriul evidenţierii
morfologiei muzicale a diferitelor etape de evoluţie a cintecului de lea-
găn, iar p1in areasta înilesnirea operaţiei 1de str.atificare stilistică.
V. Principiul considerării muzicii cintecului de leagăn în întreaga
desfăşurate, nu pe fragmente.
VI. Principiul de referire la o tipologie generală a muzicii fol-
doric.:e.
Privite sub unghiul unei tipologii a muzicii, toate aceste prin-
cipii au rolul de a înWri şi aci calea metodologică şi de a directiva
138
cercetarea către :luarea în consideraţie a exprimării muzicale ca rezul-
tat al unui permanent proces inten-daţional dintre dinamica fenome-
nului folcloric şi factorul uman.
1.3. Pe de altă parte, faţă de realizarea tipologiei textelor, tipo-
logia muzicii deţine avantajul unor cercetări mult mai timpurii, pe care
le putem considera 1ncepute odată cu sistemele de clasificare muzicală
preconizate încă în primele decenii ale secolului nostru de Ilmari Krohn,
Bela Bart6k, Dumitru Chiri.ac şi Constantin Briiloiu, şi continuate
îndeosebi de către cercet:J.toril români, cehi, unguni, polonezi, sovietici,
bulgari, ame1 ic.ani, ;, pe căi uneori diierite, însă cu toţii urmăr.ind ace-
laşi scop final al unei clasificări tipologice, cu o arie cît mai largă de
aplicare. Astfel, „se poate afirma cfl etnomuzicologia CDntempor.ană se
aflii de-acum în posesia unor date importante privind operaţiile de
analiză, clasificare şi c;istematizare, ea veritabile instrumente de lucru,
a căror perfecţionare poate duce într-un viitor apropiat spre o aplicare
a~upra muzicii folclorice din întreaga lume." li
1.4. Nu este obiectul preze:Ptuim studiu de a face istoricul căută
rilor etnomuz.kologice --· de altfel relativ numeroase şi cu o foarte
bună bibliografie - , privind ciiferitele feluri de clasificare pregăti
toare abordării problematicii tipologiei muzicale, şi nici de a comenta
diferitele teorii mai mult sau mai puţin avansate. Ţinem totuşi să
·menţionăm punctul de vedere preconizat şi de Atica Elsekova, 7 con-
form căruia realinll'ea unei dasif1cări - în cazul de faţă tipologice
- , necesita .a fi fundamentată nu pe elemente cu rol descriptiv, de
inventar, ci pe rehţiile interne rlintre diferitele tipuri muzicale avute
în vedere.
De aci şi n€ce!'.itatea unei concepţii teoretice graţie căreia meto-
doiogia folosită să-şi poată aduce o reală contribuţie.
2. ClTEVA OBSERVAŢII PRIVIND METODOLOGIA TIPOLOGIEI

MUZICALE
Aceasta a fost axată pe trei metode principale aflate în relaţic

de interdependentă : metoda comparativă, met.oda experimer.tal:l şi
metoda de clasificare tipologică pe baze compoziţionale. Ftiecare din-
tre acestea şi-au adus pe Engă contribuţia specifică şi pe aceea de a
5_ v. Lucrările menţionate în bibliogra:f\;e, aparţmind lui : Bela Bartok (R. P.

Ungară) E. Cernea, M. Kahane, G. Suliţeanu, G. Petrescu (R. S. România) ; Vla-
dimir H~schovski (U.R.S.S.), Anna Czekanovska (R. P. Polonă).
s. Ghizela Suliţeanu, The value of primary nritun of the morpholoaical struc-
ture in the operation of classification and systemati::c.liori ,,ţ thc lullaby, op. 1 it.
1. Atica Elschekova, Motiv-Zeilen und Strophr::nform Bcgritf serklărung, Ana-
lyse und Klassifikation, în vol. Analyse und KlasstJil;;c:.tio;i von Volksmelodien, ep.
cit. p. 131-167.
139
îndeplini rolul de verificare şi întărire a rezultatelor obţinute de cele-
lalte două metode.
2.1. Metoda compaiativă. a fost folosită în două modalităţi : a)
prin sortarea materialului pe grupe şi subgrupe după gradul de d.iferen-
~ie1·e morfologică muzicală, b şi b) prin raportarea pe;rmaner..tă da acele
elemente socotite ca specifice cîntecului de leagăn. Importanţa dată
deosebirilor a avut darul de a-l feri pe cercetător de tentaţia unor
apr€cieri forţate şi totodată de a acorda elementelor as2mănătoaTe va-
loarea lor reală, dE: orrlin principal sau secundar, deţinuta în structura
respectiv~. In c.cest fel metoda comparativii a fost deosebit de utilă
in cazuri ca de ,pildă, cînd preze11ţa repetată a vreunei ·celule de natură
bicordică sau bitonică, putea prezenta ,asemănări fla~rante cu ailte ca-
tegorii folclorice. Analizarea însă a rolului pe care aceasta îl deţinea
în tipul respectiv, putea releva mai curind apartenenţa originară la
aceeaşi etapă de evoluţie _a_ limbajului muzical, capabil de a acoperi
niai multe categorii, în morlalităţi diferite, decît al vreun proces de
generare a muzicii unei categorii folclorice din cealaltă. ~
2.2. Metoda experimentală şi-a dovedit utilitatea şi în cazurile
dificile de delimitart: tipologică, prin toate cele trei modalilăţi caracte-
ristice, dar în special prin €Xperimentul indirect. "1 Pe această cale, şi
gradul de particularizare al uncr tipuri înrudite a putut fi stabilit prin
referire la un virtual arhetip, bazat însă pe anumiţii parametri de
natură concretă, ai unei anume clase.
Totodată stabilirea unor tipuri diferite la apartenenţa unei aceeaşi
clase, a fost în dependenţă de referirea acestora la anumi te etape 1
de evoluţie faţă de care puteau prezenta un€le caracteristici comune,

iar altele doar subinţele.'>€, ca in cazurile în care din tipul irespectiv
lipseşte un sunet atribuit clasei şi cu rol de barem. Aci, datorită
experimentului indirect oferit de cunoaşterea posibilităţilor procesului
evoluţiei melodicE:i cîntecu1ui de leagF'ln, tipului în cauză i s-a putut
acorda o înţelegere mai largil.
2.3. Metoda de clasificare tipologică pe baze compoziţionale, ne
reintroduce în sistemul de clasificare cu aceeaşi denumire, prez<:'ntat în
partea de tipclogie a textului. Faţc.! de calitatea de sistem compozi-
R. Prezentată astfel pentru prima dată iîn Pstfrr1lo 1ia Folclorului Muzi ~al, op.
cit., 1974, vol. I, partea doua, cap. VI. Locul şi imj)u:tal'ţa psihPlogi~i în metodolo-
gia etnomuzicologiei.
- 9 . Aceasta nu exclude însă aspec\'.;ul relaţiibt· interiuncţionale ce va fi pre-
zentat Ia punctul 6.
10. G. Suliţeanu, Metodă experimentală în etnon1~:icoloc1ie, .. Revista de Etno-
grafie şi Folclor". op. q;_t., Psihologia Folclorului iHuztcal„. \'Ol. I,. Cap. VI, op. cit.,
1974 şi The experimental method and some e:rpe;!;ne~1t;; utilizecl in the stu ly of
lullabies, op. cit. Spre deosebire de sociologul Emile Durkheim (Sociol0gi.-i. Regulile
metodei sociologice. BucureŞti, Editura Naţională, 1924, ,,. ~49), care s'Jprapune e~:pe
ri'mentarea indirectă metodei comparative, şi pentru noi calitatea de a fi indin"Ct,
se referă la faptU.l că materialul avut în vedere 1u u f0.;~ f'Ules la timpul !:'ău în
1
vederea expwimentării, dar ulterior, el poate con-;til ui o dovadă a unei situaţii

spontane, posibil a fi şi provocată, ca de pildă urmărirea la cintecul de Iea~ăn, a
l€găturii morfologice dintre pasagiile parlato-melopeie şi cele mu2fral~. în women-
tul trecerii de la o stare Ia alta.
140
ţional, prin care se are ?n 1'Edere e.l·plicar~a procesului de existenţă a
<liferitelor elemente morfolOgice ca. părţi din întregul unei structuri
şi capabile a-i determina profilul ti.nfJlflgit:, metoda priveşte operaţiile
întreprinse în scopul evidenţierii acestei structuri şi implicit modalita-
tea de analiză a elementelor componente. În acest sens, se poate afirma
·că această meiodă a fost folosită în mutkclogie, ulterior în etnomuzi-
cologie, cu mult înainte de preocu!Jările privind clasificarea tipologică
a textelor folclorice. lnsuşi f ebl în care se realizau analizele muzicale
în şcolile superioare de compoziţie şi mai tîrziu în etnomuzicologie, pen-
tru descoperirea particularităţilor structurii morfolog.iice a muzicii fol-
clorice, avea s.ă pregătească ctrumul către aplicarea şi în problematica
tipologiei. 1n lt~crarea de faţă toate operaţ!ile principale de analiză mor-
fologica a cîntecului de leagăn reprezintă modalităţi ale metodei de
clasificare tipologică pe baze compoziţwnale, ce urmăresc conturarea
unei melodii prin structura compoziţiei ei in vederea raportării acesteia
la apartenenţa unui tip muzical.
2.4. Pentru melodica -::peciiică a cîntecului de leag;ln, operaţia de
clasificare pe tipuri mu2icnle ne-a apifrut .astfel ca un rezultat firesc
al sistematizării diferitelor structuri morfologice în urma unor anume
norme metodologice. Acestea au fost :
1) Folosirea ur:ei grafit muzicale unitare după sistemul „dasifi-
-cării naturale", l L în cuprin~ml dl.reia s:. se poată încadra comparativ
întregul material ;
2) Luarea în consideraţie a 1-Tocesului de interdependenţă .dintre
diferitele Siisteme morfologice cuprinse !n structura muzicală, precum
:şi relaţia acesteia cu textul :
3) Coordonarea materialului, după criteriul generativ, Cl rezultat
al analizei cu caracter dinamic ; ; 2
4) Incercarea de delimitare a variantelor, tipurilor şi subtipurilor
şi raportarea la clasele tipologice cu caracter virtual de ,.arhetip"' mu-
zical aparţinînd cîntecului de leagăn ;
5) Evidenţierea elementelor d€ legMură între diferitele structmi :
6 Posibilitatea unei eventuale încadrări a tipului într-un catalog
indice temafr: muzical ;
7) Urmărirea comparativă atît cu alte categorii folclorice, cit şi pe
cît posibil, cu unele dntece de leagăn aflate în folclorul altor popoare:.
2.5. O altă observalie de ordin metodologic are în vedere consti-
tdrea ultimei subgrupe cu rol de trecere spre grupa mare a cîntecelor
~,ca la leagăn". Aceasta ne apare ca o modalitate de continuitate tipn-
lo~ică urmărită pe întreaga operaţie de clasificare a cîntece1or de leagiin.
Astfel, trecerea de la o subgrupă la alta S'.:' petrece lin, pînă sore de-
păşirea chiar a graniţei spre grupa c!ntocelor „ca la lea,găn", moment
realizat tocmai prin aceast5 ultim'.i sul,~rupă cu melodica provenită
-din afara cînteculul de le<igiln.
11. G. Suliţeanu, Criterii psihologice în definirea wwi sistem de r:la.;ifica.re a

muzicii populare ..• op. cit.
12. Pri;n aceea că fenomenul urmărit nu e"'.e c m:;t:111l cn n~are. ci t'St0 tntat
'în e\·oluţia sa, incit se pot releva după caz şi acele <lS!WC'k pr·sibil a fi estomp.1t<' de>
·o anaLi:tă statică .cu caravter doar descriptiv.
111
3. SISTEMUL TIPOLOGIC COMPOZIŢIONAL IN LUMINA UNUI
CATALOC~INDICE TEMATIC MUZICAL
Acest sistem are în vedere unul dintre principalele instrumente de

lucru ale operaţiei de clasificare.
Deoarece însă pînă în prezent -- cu toată utilitatea unui astfel
de catalog al muzicii folclorice --- acesta nu a fost încă terminat, 13 în
lucrarea de faţă, deşi s-a ţinlllt seamă de anumite norme deja cunos-
cute în alcătt.:drea acestuia, nu· au putut fi folosiţi indicii respectivi.
Aceştia au fost înlocuiţi pentru moment tr. cu indicii tipologici obişnuiţi
ca a:ezultaţi ai analizei şi raportaţi la cîntecul de leagăn, aşa cum se'
poate observa atît pe tabelul tipologic muzical, cît şi figurarea aces·-
tora in partea itranscrieriilor mu;:icale. Cu toate acestea, pentru impor-
tanţa acestei operaţii ne apare util faptul ca in lucrarea de faţă să-i
acordam o preze:r!tare succinta prin care să se reliefeze· legătura cata-·
logului cu sistEmul tipologic compoziţional, iar prin aceasta crearea
unor condiţii optime de înţelegere a structurii generative a m€losult1i
folcloric.
3.1. Intocmai rciport:\rii textulu\ CÎ["lte~ului de le-agăn la o tipolo-
gie compoziţională cu struct•.H"a de sislen1 51 muzica ne-a dovedit firesc
aceeaşi capacitate de referire. Ceea ce la texte erau tabelele indici,
posibile a fi încadrate într-un catalog tipologic general, şi pentru muzică.
diferitele melodii îşi pot reliela - prin apartenenţa lor la un astfel
de catalog tipologic muzical ·-, nu doar punctele de înrudire, ci mai
ales, uşurarea OpEraţiei de clasifkare tipologică generativă.
Pe această. cale, 1n anul 1977 au fost puse bazele catalogului
„Alfa", i:; cu valoare de indice-tematic muzical, după stabilirea pr:ind-
piilor de organizare tipologică prezentate mai înainte la punctul 1.1-1.2.
3.2. Aşa. cum c;;-a prezentdt într-un studiu anterior, 16 „criteriul
principal de sistematizare a f0st strîn.sa interlaţie dintre structura fOI'-
n. S-a lucrat pînă aa structurile pre.modale d~ cinci sunete tonice şi cordice_

Restul mai necesită o muncă asiduă de aproximativ 4-:J ani si de abneb"aţie a cer-
ceta~orului, dacă ţinem seamă de acoperirea tuturor modal'tăţilor de existenţă tipo·
logică ale melodicei folclorice.
1'•. Fiind aplicat experimental pentru prima dată asupra cîntecului de leagăn
în 1977, toate exemplele au fost iniţial rapor.tate la indicii acestui catalog. Ulte-·
rior din motive tehnice, s-a renunţat de a ~- parţ\.11 publicate, pînă la realizarea
întregului ca'talog.
15 _ Denumit astfel, deoarPce foloseşte ca indici fundamentali literele mari şi
mici ale alfabetului grec, catalogul "ALFA" a fost iniţial preconizat pe materialul
cintecelor de leagăn şi ulterior ap]fcat de asemeni experimental c.supra cîntecelor
de urare din cadrul sărbătorilor de iarnă. v. Steluţ'.l P0pa, Obkeiuri d<! iarntl, Co-
lecţia Naţională de Folclor, Editura Muzkală, Bucme:1ti, 1981.
w. Expunerea teoretică şi practică a catalogului „Alfa" a fost comunicată pen-
tru prima dată la şedinţa d.in 1978, International !'ol!c Music Council, grupei de
studii privind Sistematizarea şi Clasificarea Cintecului Popular, de sub conducerea
Prof. Dr. Oskar Elschek, la Debreţin, R. P. Ungară. G. Suliţeanu, The value of
prima:ry nature of the morp.hological structure in tlt·~ OJJeration of cla.:;.~ification.
nnd systematization of the lullaby, op. cit.
142
.mei ~i aceea a sistemului sonor, exprimată în celule 5i motive muzi-
-cale (propoziţiuni-fraze, etc.). Pe accast3. hază s-au realizat tabelele cu
formuk indice ale diferi_telor sisteme sonore privind toate posibilităţile
de n:a.lizare melodică" 11 • .l\stfel criteriul hotărîtor al catalogului l-a
.-constituit unitat€a-etalo.n cu valoare de m0tiv muzical.
Totodată s-au folosit ~i anumite semne consemnate mic deasupra
..sau sub indicele motivului (sau al celulei cu caracter de motiv), pentru
-a se putea evidenţia şi alte elemente muzicale, ca de pildă : repetairea,
.anume broderii sau melisme. cadenţa finală variată pe un alt sunet,
.execuţia la octavă faţă de îonnulaT"('a iniţială, unele variaţii de sunete,
.etc. Unele dintre acestea deşi aparent de ordin secundar, ne-au apărut
.necesare urmăririi unor procese de evoluţ!e petrecute în jurul sunete-
lor pilon cu rang principal forrnul.1te în catalog.
3.3. In cadrul catalogului indice tematic muzical a fost trecut
fa anexă, ca l!n rezultat al analizei cînt.ecului de leagăn, şi tabelul •..:u
formulele metrico-ritmice, a~a cum figurează şi în lucrarea de faţă,
·consemnate prin cifre latine şi trecute !ntre paranteze sub numărul de
.ordine al cîntecdui respectiv. Prin aceasta, tipului muzical i se accen-
tuea:r.ă şi cahtatea de produs compozi\ional, ca ansamblare şi intercon-
.diţionare a elementelor morfologice.
3.4. „Atît indicek tematic m•1zi.c 31. rit şi tabelul ele formule me-
ic.ico-ritmice, ne evidenţiază, şi pentru operaţia de tipolo~izare muzicaHi
valoarea de sistem. Acesta ne apare fundamentat pe procesele princi-
pale ale structurii m1Jrf'ologice muzicale cu caracter compoziţional şi
,posibil a fi caracterizat prin şapte puncte: principale.
I. Fundamentarea .pe stadLle pria,are ak muzicii populare.
II. Luarea în consideratie şi a stadiilor premuzicale şi pretipolo-
.gicc in calitatea lor de a fi reprezentate prin embr.ioane aflate pe calea
devenirii muzicii şi a oonturării tipurilor primare.
III. Prezenta în s.tadiile mai evoluate ale unor elemente celulare-
:motivice reprezentînd tipuri muzicale din stadii mai vechi cu rol de
elemente de continuitate tipologică.
IV. Sub<;tanţa generativă a acestei înrndiri luată drept criteriu de
.clasificare.
V. Extragerea tipului dup.l sunetele princip:ile ale conturului
·muzical.
VI. Interrelaţia dintre toate crit.erEle participante la actul de siste-
matizare tipologici\, ca factor principal de re~lizare a acestuia.
VII. Raportarea virtuală a acelor tipuri culese cu caraoter fragmen-
·tar·. - prin aceea că s-a consemnat doar p<?.rtea de cîntec -. 1a forma
17. Astfel, pe un prim tabel de referinţă figurează structurile bisonore şi pînă

·ia cele heptatonice (tonice şi cordice), premodale şi modale consemnate prin literele
·mici şi mari ale alfabetului grec. Un al doilea talwl reprezintă corpus-ul propriu-zis
al ratalogului de factură amplă, deoarece fiecare structură aflat{i în primul tahPl se
află aci în diferitp ipostaze sonore. cu plecare de la fiecare treaptă în partf'. con-
srmnatf' cu o cifră romană ataşată celei greceşti. Apoi, în cadrul acestora se prP-
-zinLi diferitele combinaţii cu posibi~;'tăţile lor de formulare în c~Jule sau moti\'P
nu:nerotate aci prin adf1ugarea unei cifre aralw.
143
integrală de manifestare, ca de pildă, subînţelegîndu--se şi onomatopee,
si formule de adormire, aşa cum este realizată şi deseori înregistrată
în funtţionalitatea adormirii copilului. rn
'3.5. G~~tj~ · si~temdui tipc,logic compoziţional se are în vedere
atît aspeetul pe care îl reprezintă indici!. de factură parţială, ca incluşi~
în formalizarea întregului, cît si procest<l invers, prin care raportarea
întregului la un c.nume tip ~i subînţelege aspectele parţiale. Din motive
metodologice s-a adoptat pentru lucrarea de faţă, cel de al doi~ea pro-
cedeu aflat pe o treaptă superioară de analiză compoziţională.
3.G. Unul di:r1tre atributele importante atît ale catalogului tipo-
logic, cit şi ,ele tabelului de formule ritmko-metrice, constă în posibi-
litatea de a fi dEschise incadrftrii r!e nui formule. Se poate presupune
însă că, odată realizat - chiar în această primă fază - şi publicat,
catalogul .telil1atic al muzicii foblorului -românesc va putea constitui un
instrument tie lucru la care să ~.e poatJ referi şi muzica folclorică a
altor popoare.
3.7. Faptlil că ·pentru lucrarea de faţă nu s-au putut reda indicii
catalogulvi in lucru. de~i fiecare exemplu a fost formalizat într-o pri-
mă operaţie după critEriile acestuia, se datorează şi imposibilităţii de
a se publica ar.exat acestui ~:olum nrnsi'.•ul material al catalogului rea-
lizat pină în prezent, t!i a~a cum ele pildă, s-a putut anexa tabelul for-
mulelor ritmico-metrice.
ln schimb, au fost redate atît tabelul formulelor-nucleu, cu ca-
racter Viirtu3.l dE: arhetip mu::ical, cit si tabelul de referinţă tipologico-
muzicală, în care ne apare formalizat fiecarf: tip în parte, după caz~
cu subtipurile şi varicmtele sale.
4. RELAŢIA DINTRE CLASA TIPOLOGICA (REPREZENTIND Ul'i"I-

TATEA CU CARACTER DE „ARHETIP"), TIP, SUBTIP
ŞI VARIANTA
Această relaţie ne apare în cuprinsul sistemului tipologic compozi-

ţional, în special pentru cinv~cul de leag5n, cu anume pa:riticularităţi
de existenţă. Pe de o partf:, referirea la anume celule şi motive presta-
bili te tipologic, ca rezultat al procesului de interÎIIlfluenţare a diferi-
tPlor sisteme morfologice (inclusiv cu acel al textului), dar care uneori
n12cesifau să fie descifrate în contextul unei clase prin raportare la
mai multe tipvri reprezentînd anume stadii de evoluţie, iar pe de altă
parte, insuşi materialul avut în lucru, ce se cerea interpretat - atunci
I -
1R. Ghizela Suliţeanu. The value of primary natu.re„. op. cit.

rn. lnsumînd pină în prezent -. pentru structurile lucrate complet pînă la
cinci sunete şi schiţate pină la structura modală de şapte sunete -, peste 600 de
pagini muzicale.
144
cînd nu fusese cules în fll'Ilcţionalitate - , conform unei presupuse exe-
cuţii reale cu toate elementele caract2ristice ca : onomatopee, formula
de adormire, pre7.ienţa parlato-ului, procesul de improvizaţie, etc. Aceste
două particularităţi, de altfel specifice şi altor categorii folclor:ice cu
o existenţă improvizatorică, par să condiţioneze operaţia de tipologi-
zare de două 5ituaţii principale : l) evidentierea în cadrul unei melodii
a unui nucleu melodic cu car.acter constant, şi II) varierea unui tip
muzical chiar de către aceeaşi persoană, pînă la crearea unui nou tip.
Ambek aceste situaţii, d&că fac dificilă operaţia de delimitare tipolo-
gică, in schi.mb ne uşurează înţelegerea r2laţiilor morfologice aflate în
noţiunile folosite de : clasa tipologică, tip, subtip şi variantă, ca procese
deseori ascunse în meandrele evoluţiei melodicii c.:înt0cului ele lea_[';'ir.
4.1. Fiecare dintre aceste patru posturi tipologice, posibile n fi
acordate unei aceleiaşi melodii, au necesitat luarea în consideraţie a
urmJ.toarelor cerinţ.e mE:todologice : a) raportarea formei la scara mu-
zicala a sistemului de clasificare naturală, prin acolade atribuite fie-
cărei propoziţiuni muzicale : b) :nvcstirea funcţională a sunetelor astfel
consemnate, ca reprezentîntl un anume sistem sonor, cu delimitarea
sunetelor principale, a s1tuaţiilor !luctuante, a cezurilor şi cadenţei
finale"; c) formdele ritmico-metrice predominante prin apartenenţa lor
la specificitatea cîntecuJui de leag<fo. Pe această cale ne este relevată
înlănţuirea tipologică nu numai de la o clru;ă tipologică către tipurile
componente, ci ur.EOri şi între diferitele clase tipologice, astfel încît
aria înrudirilOir de natură interrebţianaE\ se poate lărgi pînă la con-
topir€.
4.2. In toate aceste situaţii însă, rolul important îl deţine găsirea
unui real, aşa numitul .,punct de contact.", lil în „mozaicul de locur~ co-
·mune'' mtre diferitele melodii, semnalat de Constantin Brăil.aiu. 21
Această veritabilă cheie tn opernţia d.e ti.pologizare poate· fi uneori
·estompată de prezenţa şi a altor puncte de contact mai puţin dmpor-
tante in procesul de înrudire dintre melodii. 22 Evidenţierea punctului.
.principal se realizează aci graţie valorii acestuia de a corespunde unor
părţi esenţiale din ţesatura . melodi2i re:>pective, ca de pildă anume
motive sau celule muzicale, pregnante priin frecvenţa şi funcţia lor
tipologică. Se poate observa cum atrihutul punctului de contact, de
a consf;i,tui o trăsătură de unii.re în cuprinsul melodiilor unei clase,
şi posibil ca element de legătură intre unele clase, ne apare cc-,
un rezultat al procesului evoluţiei muzicii folcloI"ice particularizait aai
în melodica cîntecului de leagăn. Astfel, de fiecare dată acest atribut
V9. deţine şi caliltatea de a acorda punctului de contact şi o anume
20. Ghizela Suliţeanu, Criterii psihologice în definirea unui sistem_ d~ clasif i-

care a muzicii populare. DeSPTe procesele de tran:;po:zitie şi rle ~ubstituzre. Rev.
E. şi F., tom 24, nr. 2, p. 205-218, Bucureşti., 1979, p. 211.
21. Constantin Brăiloiu. Sur une melodie russe, np. cit. p. J62.
22. Ghizela Sultţeanu, Despre importanţa delimitării c11lită_rii pr~nc;ipale :~i s~
cundare a punctelor de contact în openaţia de c!asif icare tipolo·Jzca muzicala ;
ms. 1970.
10-c. 310 145
„mobilitate relativii", 2:-: calitate aptă ele a reprezenta elementul respec-
tiv in per-man€:ntă dezvoltare. Sub acest unghi de vedere au fost consi-
derate însă şi noţiunile de clasă tipologică, tip, subtip şi variantă în con-
textul tiţ?ijlogiei muzicale.
4.3. Clasa tipologică, este noţiunea tipologică cea mai cuprinză
toare, posibil a fi .-::·aracterizată in mu~ica folclorică, ca : unitate iniţială
de ·referire, cu o strv.ctură de factură virtuală şi cu valoare de model
compuziţional capabil a genera 1..li_ferit~ s!.ru.c~uri cu calitate de tip, sub-
tip şi ~-artan.tă. Clasa tipologică, ne apare astfel ca un element maiteria-
lizti t, şi, posibil a fi sistematizat pe :scara clasificării naturale preconi-
zată de C. Brăiloiu sub diferite aspecte interrelaţionale. Varietatea şi
labilitatea acestor aspecte, ~oncretizate în tipuri, subtipuri şi varJante,
necesită însă c~nsiderarea clasei ca pe un fenomen cu o existenţă vir-
tuală. Ea se prezintă ca rezultat al unei etape de evoluţie a muzicii
folclorice, corespunzătoare concepţiei artistice a colectivităţii deţină
toare, privind anume categorii folclorice ~i nu ca un dat cons.ideraL
imuabil printr-o execuţie concretă directă. Valoarea sa de rnQdei CC'lll-
poziţional, ne atrage att?nţia asupra componentelor şi proceselor struc-
turii sale melodice, aptă de astă dată de a se materializa în unităţi cu
grad mai aproptat sau mai indepărtat de înrudire, pe măsura t1purilor
şi .a subtipurilor generate din acestea, cu v:miantele 1·espective.
4.4. Aşa cum se poate observa în tabelul cu formule-nucleu al
clasdor tipologice, avind caracterul <le „arhetip" virtual, cele 32 de
astfel de unităţi consemnate pînfl în prezent în existenţa grupei cînte-
cului de leagăn supusă tipologizării in lucrarea de faţă, ne indică : I) o
relativă mai mare varietate µr()pnrţ!onal cu alte categorii folclorice, ca
de pildă doina ; li) clasific are a începînd cu clasele tipologice de struc-
tură primară celulară bisonoră (bitonic~ şi bicoriclică) spre cele · mai
E"voluate, de structură motivic3 ~i !m'Jogilţite cu din ce în ce mai multe
sunete muzicale ; III) rt:recerea pe primul plan a conturului descendent
ca o particularitate a straturibr stilistice mai vechi ale cîntecului de
leagăn ; IV) consemnarea celulei repetate printr-un semn special situat
deasupra ; V) consemn2rea treptelor de expansiune printr-o linie punc-
tată : VI) evidenţierea treptelor fluctuante prin folosirea parantezei şi
a capetelor mic: negre ; VII) capacitatea unei clase mai dezvoltate de
a cuprinde cla!'e tipologice apartinincl unor etape anterioare de evo-
luţie posibil a fi reflectate 1n anume motive sau propoziţiuni muzicale
prezente şi evidenţiate în tipul respectiv : VCII) frecvenţa deosebită
a claselor tipologice primare ele structură celulară bisonoră, ca expo-
nentelt: unei mar.ife~t~.ri mm:icale de natură psihofiziologică specifică
23. Considerată ca o valoare pennanentă cu rol de fi>n'Jmen constant si tot-

odat;c'"i cu posibilităţi de variere între anume ~;mite !mpuse de structurri tipului r<>s-
pectiv. Mobilitatea relativă c:onsemna'tă Mr. apare „.i ca un coefidPnt inclus în
formula matemaUcă a modelului muzicii folclorice repl'e7ent}nd implicarea facto-
rului uman. V. G. Suliţeanu, Psihologia Folclorului Muzical, op. cit. vol. r. Partea
a doua, cap. I. Elementul uman şi comportamentul folcloric muzical în lumina ciber-
neticii activi,tăţilor umane.
146
cîntecului de lE:agăn ; IX) rnlul important al claselor tipologice primare.
de a 'Constitll!Î puncte de legătură cu cele mai noi, proces aflat în plină
evoluţie 1 • pină în zilele noastre privind clasele tipologice, cele mai
dezvoltate, apropiate de categoria cintecului ; X) valoarea claselor tipo-
logice de structuTă primară bitonică şi bicordică, de a ne demonstra -,-
ca elemente comune, primul cu doina, ·liar cel de al doilea cu unele
bocete "'--, apartenenţa la un acelaşi fond muzical arhaic în trecut ,posi-
bil să fi acoperit mai multe c:itegorii folclorice, cu diferenţierile jmpli-
cate de o funcţior1alitate diferită ; XI) atributul arhetipului de a deţine,
nu numai tipuri muzicale foarte cliferite, dar şi tipuri restrînse la
numai o parte a sa.
4.5. AU!turi de clasele tioplogice spedficate ca atare, ţinem sa
mai menţionăm faptul, că prezenţa reh~tiv numeroasă a unor execuţii
pe o intonare în întregime premuzicală, ne-a determinat să le înca-
drăm intr-o grupă specială cu valoare de clasă pretipologică, reprezen-
tînd un stadiu de factură embrionară, căreia i s-a acordat ca indice
prima liter3 a alfabetului. Sub denumirea de tabelul „Alfa", găsim
trecute aci 34 de modalităţi de exprimare premuzicală. 2 '• Rezumate la
postura de „premuzical", acestea se pot însă subînţelege ca o prezenţă
virtua]ă în absolut orice execuţie a cîntecului rle leagăn aflat în func-
ţionahtate.
Referirea La o clasă specială a foJt determinată de semnalarea
- în momentul ccnocmnării acestei modalităţi de execuţie pe portativ,
sau doar metrico-ritmic - a unor celule cu valoare de incipit pentru
formarea şi existenţa celulelor muzicale primare ale claselor tipologice
a cintecului de kagăn, ca şi pentru legătura cu limbajul verbal.
4.6. Tipul (T.), reprezin1.;\ ::i n·alitDtP prima etapă directă de ma-
terializare concretă a clasei tipologice. Tipul poate fi definit ca ,,unita-
t~a de manifestare perJect delimitabilă şi stabilă prin caracteristicile
proprii, cu caracter de nucleu, m c·r;.dr11l cărora se află şi o seamă de
elemf:nte morfologice fundamentale c:Jmune, sau evident generate din-
tr-o am1me clasă tipologică". :.is Spre deosebire de textul cin tecului de
leagăn, unde tipul pare să deţină, datorită mobilităţii sale, un aspect
de asemenea virtual, întocmai clasei tipologice, muzica ne apare cu
trăsături tipologice puternic particularizate. Datorită acestui fapt, aceste
tTăsături pot genera la rîndul lor noi unităţi tipologice sub aspectul
unor s;Lbtipuri, fiecare dintre ace5tea putindu-se ramifica şi ele - gra-
ţie interpretării, de factură improvizatorică, a cîntecului de leagăn - ,
în tot atîtea variante cite execuţii se realizează.
4.7. Pentrt< cintecnl c!e leC1g<ln - l'a de altfel şi pentru alte cate-
gorii folclorice în care găsim o:,;i mijloac~ sonore reduse uneori la două
:M. TabelUil manifestărilor premuzicale a fost oreluat din cata.lo.1wl indicP

tematic muzica<} prezentat mai înainte, aşa cum ffgnrează ~i în studiul : . Thc value
of primary nature of the musical morphological structttre in thc operatwn of ·Ys-
tematiaztion„. op. cit. Debreţin, R. P. Ungară, 1978.
z. G. suliţeanu, Principii de sistematizare şi dasif1carc a folclorului ... op. cit.
147
:sunete 26 (ca de pildă repertoriul copiilor), noţiunea de tip se poate
referi şi Ja o astfel de celulâ incipit, pc măsura în care aceasta este
singurul component al rneludiei respective. In astfel de cazuri, tipul,
prin structura sa primară, este suprapus clasei tipologice. Este deajuns
însă ca funcţia cadenţială sa fie acordată constant unuia sau altuia
dintre cele două sunete, pentru ca execuţiile respective să capete va-
loare de: subtip, care de cistădată - :latorjtă spaţiului limitat de dezvol-
tare - , poate fi suprapus noţiunii de ·pariantă.
4.8. Subtipul (sT) propriu-zis, se realizează de obicei în tipurile
muzicale mai dEzvoltate. Aci el s€ pDate defini prin unitatea tipologică
în care _elem~ntu.l morfologic de diferenţiere este introdus cu rol prin-
cipcl ,şi constant în n!:cl,...nl ti'Jl·1il11i r~spcctiv. Dependent de evoluţia
.acestui . element căire atragere'.:l şi a altor transformări, subtipul se
poate dezvolta spre un nou tip. '!.i
'1.9. Noţiunea de variantă, ne aparf' pentru cintecul de leagăn
mai puţir, largă, în comparaţie cu tipuri'le muzicale aflate în alte cate-
gorE folclorice cu o melodic5. mai ampHi. De obicei, la tipurile muzi-
·cale cu o fonnă avînd o structură mai redusă, elementul nou introdus
ne conduce mai curîr.d către formarea de subtipuri. Cu toate acestea,
prezenţa 1•ariantei ir cîntecul de leagăn se poate defini prin : fiecare
excc'.lţie repetată a unui tip srm s11 Mip, apt a deţine şi elemente de
str:ici ură, n0;, dar cu valoare- sec1indarci ş1 cu caracter sporadic în exis-
tenta acestora. Astfel, de pildă. poate fi socotită introducerea unor
sunete fluctuante, sau schimbarea, de natură premodală sau modală,
·în cuprir.~ ul aceluiaşi sistem sonor, sau apariţia unor melisme, sau noi
sunete cadenţiale, schimbarea mai mult s1.u mai puţin constantă a. unor
formule s:rn celule ritmice, etc.
4.10. Toate aceste p:Vf1_1 n~od~lit:'!ti de existentă a cîntecului de
lea~~tn în sistemul tipologic compozi~ional, P.e indică - aşa cum reiese
din tabelul de referinţă tipologic:'\ muzicala - . I>05ibilitatea de a se
observa, cdată cv metorlolo~ia folosită, si 0 seamă de procese privind
cvolu~ia melodicii din rădfrinile unei existenţe primare de natură psiho-
fizinlogic~1 spre conturarea unor etape din ce în ce mai evoluate. Firul
călc\1JL:it01" nt? apare e:a o linie comună de legătură, mobilă prin caracte-
rul ei variabil, dar totodatil semnificind şi procesul de interrelaţie
intre structurile diferitelor melodii. Procesul de evoluţie, dacă priveşte
un anumE tip, acesta se l·eflectă prin punctele comune şi în celelalte
li puri.
4.11. OpEraţia de tioolr:gizrire a întimpinat serioase dificultăţi
provenite pe de o parte, din faptul că, dintr-un acelaşi fond celular au
putut genera cu timpul mai multe tipuri, iar pe de altă parte din fap-
iul că pentru anume etape mai înaintate de evolutie, o seamă de noi
tipuri prez~ntă înrudiri puternice la nivel, de astă dată, motivic-propo-
'.?fi. Chiar şi repetarea unui singur sunet pe parcursnl unei execuţii deţine o
valoare tipologică.
21. In tipologie uneori această situaţie a nec~sit.at să tic> consemnată ap:irent
ambiguu, prin acordarea calităţii şi numărului de tip, în timp ce indicele formu-
1ei respective se referea la apartenenţa încă puternică la gradul de subtip.
148
ziţionale. Astfel întreaga tipologie a cîntecului de 1eag;ăn ne apare ea
o ţesăturfl fină şi unitară în esenţa ei, în cuprinsul căreia diferitele
tipuri se întrepătrund. fie prin celule, fie prin motive sau chiar pro-
poziţiuni muzicale comune. însă tocmlli datonită acestei st:-uoturi spe-
cifice sistemului cîntecului ide le3~ăn, prezenţa celulelor, motivelor sau
propozi~io.nilor muzicale comune mai multor tipuri ce pot figura în
pozi~:ii diferite de la un tip la altul în eccmomia formei, orinduirea tipo-
In~ică nu a putut urma fidel firul gradat al evoluţiei întregii melodici-
Tipolo.~ia ne apa_i;:e profilată pe urmărirea evoluţiei. unor celule sau
motive în cadrul ·unor tipuri astfel încît e:l ne apare grupată pe anum~
cicluri de tipuri muzicale în cuprins"...11 cărora aeestea sînt orînduite
de la simplu la complex.
4.12. Prin tabelul de referintă tipologică muzicală în care tipu-
rile ~i subtipurile sînt consemnate precum şi prin tabelul în care sînt
irecuti doar indicii tipologici .~i numărul documentului, s-a încercat
redarea operaţi(:i de tipologizare în!r-0 modalitate cit mai concentrată.
'Se poate astfel observa cum odatc1. cu includerea firească a celor sem-
nalate cu privirE: la tabelul claselor tipclogice şi care în parte nu vor
mai fi menţionate, şi aci se evidenţiază o seamă de aspecte specifice.
I) O mare vanietate tipologică, cele 32 de •:'lase tip incluzînd 122 de
t.ipurL pentru cele 279 de exemple muzicale : II) orî'1nuire:>. tiourilor
-după cri.ieriul generator al si~tt·mului compoziţional ; III) referire gra-
fică la scara de tip Brăiloiu c;:i ata-;;are'.l ei în acest ~ens la începutul
tabelului ; IV) numărul de ordini:> al tipurilor a fost trecut la începutul
formulei prin cifre arahe ; V) apni intre paranteze au fost trecute întîi
numărul clasei tipologice cu cifre latine, apoi ale tipului şi subtipului,
cu cifre arahe, după care v:uiantele au fost consemnate prin literele
mici ale alfabetului latin ; VI) p2ntru fiecare tip în parte s-au extras
sunetele principale capabile a reda şi f0rma conturul muzical, formtda
fiind trecută în dreptul indicelui tipolo~ic după care s-au trecut în
continuare numerele de ordine a1e pieselor implicate ; VII) ordonarea
tipurilor a fost realizată în cadrul clas·~lnr tipc,lr.gice aşa cum figurează
pe tabelul formulelor - nucleu aJl aC€stora ; VIII) deşi tmPori au fos1:
trecute pe tabel, totuşi nu au fost luate în consideraţie ca d2terminanti
tipologici, sunetele cu valoare de pieni, treptele fluctuante şi melismele;
IX) nu ali fost luate în consideraţie execuţiile premuzicale şi nici cela
pretipologic-e consemnate în grupa cu indicii „Alfa" ; X) sunetele mu-
zicale au fost consemnate prin nota întreagă ; XI) prin cele două bare
mici se despart propoziţiunile nnzicale, printr-o bară mică motivele,
iar dubla bară mare variantele ; Xll) µrr.zcn~a unor fragmente de cin-
tec a fost consemnată prin litera Q întocmai tipolog.iei textelor ; XIII}
capacitatea unui tip mai dE:>.v01tat de a cuprinde -tipuri din etape ante-
rioare, mai pt;ţin evoluate ; XIV) evidenţien.'a tipurilor de structură
premodală şi frEcvenţa deosebili"l a celor rdc factură primară şi evo ·
1uată pină la cir-ci su.nete de structură tonică ; XV) posibilitatea de
tratare pe grupe compoziţionale centrate în jurul cite unei clase.
4.13. lncercarea de a se tipologiza grupa cu muzica consider'l1:1
ca specifică cintecului de leagăn - cu toate greutăţile ivite şi posibil
cu unele deficienţe - , a reuşit să ne permită nu numai o priviTe de
149
an~;amblu asupra varietăţii şi dezvoltării tipurilor existente în mate-
rialul supis analizei, dar şi posibilitatea de continuare a operaţiei înce-
pute. Faptul că prin consemnarea tipologică s-a căutat cuprinderea_
principalelor procese ale evoluţiei existenţei tipologice a cîntecu!lui de
ll"agăn, ne-a condus către aflarea celor mai importante posibilităţi de·
realizare. Cu toate acestea tabelul tip:llogic deţine calitatea de a rămîne
deschis încadrării unor nc_i tipuri.
4.14. Asa cum sînt plasate pe tabelul tipdlogic, tipurile si sub-
tipurile mu~icale ne atest:.i apat·tenenţa unei bune părţi ale muzicii_
cîntecului de leagăn la un fond primar general uman, izvorît atît din
însă:;;i funcţ10mditatea şi red:.rea psihofiziologică a activităţii de ador--
mi.re :.i copilubi, cit şi anume stadii originare ale formării limbajului
n:rn:dcal. Nu întimplăVJr aceste tipuri pre?intă <:ontingenţe cu reperto-
i-iul eupiil0r, ca şi cu unele manifestăd rituale străvechi.
4.15. Tot atît de importantă E'StE' însa şi relevarea unei melodici
materializată în ancmite tipuri ce ne do\ edesc felul în care poporul 1
rom:1n şi-a creat -- după normt le de e'.".i5t<-:-nţă ale folclorului său mu-
zkal - , tipurile sale specifice cin tecului de leagăn. Astfel, o seama
de elemente morfologice şi stl'ucturi întregi, ne dovedesc apartenenţa
la sistemele de Existenţa ale muzicii folclorice româneşti. Totodată şi
marea majoritate a tipurilor muzicale existente în tabel se prezintă ca
speciJice poporului român'". Avem de a face cu un material deosebit
de: unitar p:::-in structt:1ra lui funcţ10nală, larg prin cuprinderea între-
gului popor român şi de asemeni fundamentat pe un volum morfologic
r(:lativ redus, dar uimitor de creativ şi dinamic.
Compus în realitate din onomatopee, formule de adormire, fre-
donări, intercalări pariato sau proză afectiv melopeizată şi melodii de·
cîntec propriu-zis, reprezentind diferite nivele de evoluţie - de la
exponentde unui stadiu premu;·ical aflat la graniţa dintre limbajul
verbal şi cd muzical, către etapa cristalizării unor tipuri muzicale - ,
cîntecul de kagăn se caracterizea:-:ă printr-o execuţie improvizatorică
la care pot apărea toate componentele sale sau doar una, cu condiţia.
însă a îndeplininii intonaţiilor melodico-ritmice specifice''. 2"'
4.16. Clasificarea tipol0gici\ pqre a nP indica şi procesul de con-
turare a unor tipuri ca spE>cifice unor .anumite zone folclorice. Faptul
însă c~ cercetările nu au fost realizate cu aceeaşi rigurozitate meto--
dologica pe întreg cuprinsul ţării, ne justifică rezerva unor precizări
mai amănunţit~. Sesizarea acestui aspect rămîne o proMemă încă des-
chisă viitoarelor cer<:"etări. Ceea ce se poate obsel!"Va cu mai multă cer-
titudine este faptu~ că difereniierile zonale apar la tipur.ille mai dez--
voltate şi de asemenea, că în general avem de a face cu mult mai puţine
diferenţiE.-ri tipologlce faţă de alte ~ategorii folclorice muzicale.
-1.17. Ceea ce ni se pare neosebit de important din realizarea-
tabelului tipologic este larga perspectivă pe care melodica originară a
cîntecului de leagăn o deschide cercetării muzicii. Natura prd.mară a
acesteia n:prez€ntînd stadii mai puţin a\'ansat~ ale muzicii, ne oferă.
28. G. Suliţe.anu, The value of primary na.ture ..• op. cit.
150
:posibilitatea de: a observa şi în timpul nostru anumite elemente morfo-
logice o;i procedee arhaice de creaţie aflate pe calea unei permanente
-continuitciţ.i spre forme Cl€ja evoluate :n unităţi mai ample.
:5. CRITERIILE DE TIPOl,OGIZARE rE GRUPE COMPOZIŢIONALE

ŞI CAR \CTERJZARE_'\ ACESTORA
Ne aflăm la utlima operaţie în acţiunea de iJpologizare a cîntect1lui

·de leagăn. Clasificarea pe grupe compoziţionale nu rep!'ezintă în irea-
litate însă decît revenirea - pe UP. plan superior - , la prima opera-
ţie. aceea de referire la tab'2lul claselor cu c.aracter virtual de arhetip .
.:\ceasta ne-a apă!'llt calea cea mai corespunzătoare complexului de
structuri aflate în tipologia cîntecului de leagăn, precum şi mobilităţii
formei sale arhitectonice. Urmînd criterii:le clasificării tipologice muzi-
..cale pe baze compoziţionale, menţionate mai înainte la punctul 2.:!.„ s~
va încerca de .astă dată, ca prin caracterizarea grupurilor constituite pe
dase, să se aducă procedeului şi motivarea, pr.in unele 12xplicaţii com-
pkmentare.
5.1. In cuţrinsu: fiecărei ;;rq:ii:· în-;ă, se Vd acc('ntua şi explicarea
prezenţei diferitelor tipuri şi sul)tipuri. Această explicaţie ne apare cu
atît mai necrsară, cu cit nu totdcaun3 elementul 1relaţional poate fi
sesizat în importanţa lui tipologică, la prima vedere.
Dacă la tipurile cuprinse într-o clasă tipologică Ide structură pri-
_mară elementul comun estE: lesne a li observabil, la tipurile ţinînd de
clasele mai dezvoit3.te, el este mai <lificil de aflat.
Pe de altă i:arte, la clasele tipologice pînă la aproximativ patru
.-sunete, tipurile ne apar mult mai îndeaproape înrudite, în timp ce cu
d~ clasa, este mai evoluată cu atît diferenţierile dintre tipuni, sub-
tipuri şi uneori chiar variante. sînt mai rr:?.ri.
5.2. Împărţind astfel mate:rialul pe 32 de grupări tipo1o_gice pro-
priu-zise, cu celE- 122 de tipuri componente, la care se adau.gă grupa
.,,Alfa" de natură premuzicală şi pretipolog.ică, s-a încercat evidenţie
rea 1mora dintre principalelt P'''.re~c morjn!ogice petrecute în evolutia
.struct"ttrii muzicale a dnLecnh:.i d·! leagt'in.. Au fost luate în considera-
ţie : forma şi &istemul sonor (cu referire la scara clasificării naturale
menţionate), apoi punctele comlme între tipuri şi subtipuri, ca şi evi-
·denţierea elementului diferenţial. Au fost trecute la fiecare _grupă in
parte, indicele corespunzător, preluat după cel al clasei tipologice din
care face parte. Formula tipologică cuprinde astfel : numărul tipului
consemnat cu cifre arabe, jar între paranteze : indicele clasei tipologice,
cu cifre romane, apoi cu cifre arabe, numărul tipului în cadn1l cb.s i 0
tipului, iar după caz şi subtipurile ; după care cu literele alf ahctului la-
tin, variantele respective. ln continuare, este menţionat c.u cifre arabe
numărul materialului muzical de referinţă.
151
Grupa „Alfa" I (nr. 1-32), cu caracter pre-muzical şi pretipologic, însă
reprezentind o exprimare vaca lă caracteristică prin 1ntonaţii!le ei afec-
tive mai mult sau mai puţin muzicalizate. Dintre cele 32 de exemple
avute în vedere, doar cinci nu au fost consemnate pe portativul mu-
zical, încit graţie acestui fapt şi această grupă s-ar putea încadra tipo-
logic ca o grupă aparte, reprezentind o etapă pretipologică din punct
de vecicn: muzical, etapă cu o seamă de caracternstici proprii. Acestea
ne apar capabile de a accrda calitate::i de tip în cuprinsul existenţei
cintecului d2 leagăn, în măsLira în care ~:j singure pot corespunde func-
ţionali tă ţii adormirii copildui. Aşa cum reiese din tabelul manifestă
rilor prernuzicale în care se află consemnate, prin indici speciali moda-
lităţile de exprima.re ale acestei grupE tipologice, găsim ca elemente
cu caracter independent, fluctuant şi posibil a fi subînţeles .::a însoţind
01·~Lc exc.=:cuţie muzicală a dntecu}ui de 12agăn propriu-zis : 1. intonarea
nwtric:J-ritmică a textului în proză, mai p 1-1ţin cel versificat ; 2. accen-
:uarea unei intcnaţii afE-ctiV<:.' a limbajulu1i verbal ; 3. predominare in
execuţie a ir-cipit~1:·il0r mtervalice primare premuzicale ; 4. prezenţa
cu caro.eter si:oradic a unor cclL1le c11 valoare de incipit muzical, sau
chiar frc.gmente foarte scurte de cîntec : şi 5. folos·irea frecvent:'l a
intervalului de semiton, precum şi grupuri glissando aflate în cuprinsul
unei ceiule incipit. Datorită naturi\ improvizatorice a acestor elemente,
se vor inţelege prin termenul generic de „ l\lfa", toate combinaţiă.le po-
sibile, i11 parte con.sem:r..ate p1·in formalizări speciale numerotate ca
atare pe tabelul manifestărilor premuzicaile. Pentru această grum'J.,
numerotarea exemplelor nu urmeR7.ă cu rigurozitate clasificarea. S-a
început cu un foarte bun exemplu de redare într-o execuţie muzica-
lizată. a inciriturilor muzicale. Aci lunecarea spre terţa mică, i!ltonarea
curată a terţei mici si a evartei pertecte, precum şi a cvintei în me1 sul
lor descende!lt, constituie o excelentă legatură cu grupele tipologke
următoare conturate de-acum pe sunetul muzical propriu-zis. Tot astfel
de exemple au fost i!1terc:::ilate printre celelalte execut~te sub formele
dE i şi Z rcpr€zen'ând limhajul verbal inton:it ca atare, sau notări,
doar metri0')-ritmic<.:, deoarece acestea nu pot deţine singure funcţia
de adormire a copilului. 29
Clasa II (T. 1, 2, 3), nr. 33-50, se conturează prin desfăşu
rarea pe o celulă bicordică c:u conturul descendent la interval de un
ton şi repetată ca atare. Ea deţine trei tipuri delimitate după natura
celulei componente şi sunetele cadenţiale.
T„1. (Il.1), se desfăşoară pe celula la-sol, (ex. 33-41).
T 2. (Il.2.) nr. 4~-47 este a'<at pe celula si-la iar T. 3 (III. 3), nr:.
48-50, este fcrmat din îmbinarea dintre celulele tipului 1 şi 2 ca şi
din lărgirea formei muzicale la două propoziţiuni.
Intre tipurile 1 şi 2, aparent nu ar exista nici o deosebire, deoarece
par să deţ\nă o aceea_5i structură. Cu toate acestea, prezenţa variantelor
29. Avem de a face fie cu o ruleg&e fragmentară, fie cu o notare sumară.

doar mettico-ritmică a sunetelor executate in realit'.lte muzicalizat. De altfel, pînă
în urmă cu două decenii se folosea pentru astfel de cazuri, doar consemnaTea me-
trico-iritmică.
152
ne atesta structura for în evoluţie spre fun12ţionalităţi diferite în exis-
tenţa muzicii folcl.orice şi a cîntecului de leagăn în special. Diferitele
sunete cadenţiak apărute aci oarecum sporadic, dar mai ales apariţia
tipului 3 confirmă această censtatare.
T.1, cuprinde două subtipuri : s1lbtipul 1.1. (II. 1.1. a-f), nr. 33-38,
caracterizat prin respectarea doar a celulei la-sol şi oscilarea sunetelor
cadenţiale; şi subtipul 1.2 (!1. 1.2.). nr. 39--41, în care ne apare frec-
vent şi cu tendinţa stabili'l atingerea tcr\ei mari ascendente printr-un
nou sunet (si).
La subtipul 1 (ex. 37), găsiim intercalată o melodie de cîntec din
Munte.1ia (Q) pE: versurile <.:intE'ctdui de leagăn, fenomen frecvent apă
rut în timpul unei execuţii în funcţionalitate. Totodată, însă ne apar
schiţate atît atinge1~a terţei mici în parte cu melodica primară, ca şi
transpumxea ascendentă la terţa mică a celulei iniţiale. Aceasta poate
fi interpretată şi ca o deviere vocală lipsită de însemnătate, în.să pro-
cesul de trnnspoziţie observat, ne conduce şi către tendinţa de natură
psihofiziol0gică pdmară a îmbogăţirii mijloacelor sonore Jo pe această
cale, de a]tft:l relativ frecve:·ntă în existenţa cîntecului de leagăn.
!n sT. 2(Il.1.2.a-c) nr. 39-41, melodia ne apare deja cristalizată spre
o formă conc;să, marcată de cezura pe terţa mare superioară şi cadenţa
finală pe terţa mică inferioară. Acest procedeu ne prezintă o etapă
superioară de evoluţie a melodicii, astfel îmbogăţită, spre sistemul
tetraton.ic: de factw~ă major-mineră (si-la-sol-mi).
T. 2. (Il.2.1.a-e), nr. 4.2-47 deţme două subtipu...'i .
.sT. 1 (11.2.la-e), nr. 42--::f1, cu cinci variante, se desfăşoară în jurul
repetării nucleului reprezentat prin celula h.itonică si-la, evidenţiată
unEori şi prin prezenţa constan:lă a sum:telor cadenţiale, fie pe sunete
premuzicale (var. a.). fie pe 2.lte sunete r€:prezentînd saltul ascendent
de C\'J.rta perfectă (var. b.), sau c\·inlă (var. e ).
sT. 2 (II.2.2.), nr. 47, are melodica t:voluat§. prin conturul deja preci-
zat al unei singure propozitiuni n:.uzicalt', cu prezenţa constantă a
.sunetului ft-lt în călitate de sunet cadenţbl fin2J.
T. 3. (Ii.3.), nr. 48-~'0, cu c-?le două subt1pur:i, ne indică un sta..,
diu d0 evoluţie către formarea nucleului major si-la-sol, prin îmbi-
narea cu care.eter descendent a celulelor bitonice din tipurile prece-
dente. De~i relc.ţia cu acestea ne apare vădită, ne aflăm totuşi în faţa
unui tip diferit prin prezenţa constantă a cadenţei pc treptele 2 (la)
-şi 1 (;;ol).
Subtipu,rile ne apar aci delimitate prin direcţia acestor sunete
cadenţ.iale, ca şi prin prezenţa fbctuantă a unor noi sunete .
.sT. 1 (II.3.1.), nr. 48 deţine constant sunetul sol, fie în postura de
cezură (var. a c.), fie în p::i.sajul de execuţie onomatopeică (var. b.)
sT. 2 (IJ„),2.a-b.), nr. 49-5(), se poate caracteriza prin contu["area mai
pregnantă a tritonului majr)l', de:.i în afară de prezenţa lui sol ca sunet
.cadenţial,. acesta în cuprins ne mai apare încă dependent prin legato
de sunetul la. Lăirgirea sporadid ascendentă a propoziţiunii muzicale
oo. G. Suliţeanu, Criterii psihologice în definirea unui sistem„. op. cit.
153
către cvarta perfectă (do), ca şi prezenţa frecventă a lunecării melis-
matice a treptei a doua către treapta întî.ia (s•Jl), ne prezintă dezvcl-
tarea elementelor de legătură cu clasa următoare deja aflată în trito-
nul de tip major.
Clasa III (III. T.4-1.1.) nr. 51-68, cuprinde melodica axată pe celula eh·
terţă majoră, cu sunetele componente de factură independentă, atît în
postură tritonică, cit si bicordică şi cu tcr:.dinţa de 1ărgire descendentă
a melodkei spre terta mică. Cele opt tipuri componente con5iituie
prin ~tructura lor o continuare pe un plan superior .a tipurilor prece-
dente. Regăsim aci cdula bitonicd de tip -.H.a, îmbinată însă cu alte
noi celule ce îşi dhmă întfa-tatea.
T. 4. (lll.1.) nr. 51-54, detine trei subtipuri şi poate fi caracteri-
zat prin pregătirea constituirii u:iei noi formule din asocier~a celulelor-
bitonice sz-lo şi la-snl cu celula hicordică de tip si-sol.
st. 1.(l/I. 1.1.) nr. 51, ne afirmă o structură celular-motivică, prin struc-
tura unicei propoziţmni mu/jcale formată din repetarea motivului axat
pe treptele 3-2-1 (si-la, la-sol).
sT. 2. (III.1.2.), nr. 52, ne prezintă forma realizată prin două propozi-
ţiuni, cea de a doua propozitiunc rtpărînd cu rol de încheiere după repe-
tarea liberă a primei propoziţiuni, c2 o lărgire cu caracter des<.'E:ndcn~
spre terţa mică (mi).
sT. 3. (III. 1 3.a-b.), r.r. 5.1-54, ne indică tendinţa de afirmare a nucleu-
lui tricordic (si-la-sol), din celulele sale componente (si-la şi la-so[)~
precum şi lărgirt>a desccndent0. pînă spre c•rarta perfectă axată pe
treapta V-a).
T. 5. (Ill.2·), nr. 55-58, deţine patru subtipuri şi poate fi caracteri-
zat prin formarea celulei bitonice de terţa mare (si-sol).
sT.1.(IIi.2.1.). nr. 55, cuprinde dowl propoziţiuni muzicale atît de în-
deaproape înrudite, încît de~i prima St· desfăşoară pe celula bicordică
majoră si-rnl, faptul că aceasta apare doar pe primele trei versuri ale
începutului, iar în rest ~ăs-jm celula tri-ttmică si-la-sol în care sunetul
sol -· cc-1 drept repetat - deţine rolul de cadenţă, pare să-i atribuie
celei de a doua propoziţiuni rolul de variantiL
sT. 2 (lll.2.2.), nr. 56, se caracterizează prin prezenţa tmei singure pro-
pozitiuni formată din repc>tarea celulei hitonice descendent~. axată pe
terţa mare (si-sol). La începutul şi s!'îrşitul cîntecului se produce o
uşoară variaţie prin introduoerea şi a treptei a doua (la).
sT. 3 (III.2.3.), nr. 57, detine o singură propoziţiune bi-cordică, comună
cu subtipul 1, şi cu finala pe sol.
sT. 4 ( II.L2.4.) r..r. 58, are tendinţa de dezvoltare spre terţa inferioară
(mi) prin folosin~a melismatică a sunf'tului pien (fa diez), cu rol de·
trecere.
T. 6 (III.3.1.a-d.), nr. 59-62, se poate caracteriza orin
prezenţa mc:tivului format din ::e1ulele anterfoare de tip si-la şi si-sor
îmbinate insă constant. Prin repetarea întregului motiv se obţine unica
propoziţiune muzic'..'tlJ, cu c::idenţa pe sol ~var. a-b-c), sau uşor schim-
b~tă prin coborîrea cadenţei la terţa mică inferioară (mi) şi 3.ci, va-
riată uneori prin introducc1'f'a subtonului acesteia (var. d.).
154
T 7.(111.4.), nr. 63, ne apare înrudit prin motivul de început cu
tipul 5, însă 5e deosebeşte net de acesta, pnin introducerea unei noi
propoziţiuni a cărei repetare variată îi imprimă caracterul tipologic
deosebit. Noua propoziţiune muzicală, deşi axată pe nucleul tricordu-
lui major (sol-la-si), se particularizează prin conturul ei ascedent-des-
·cendent cu cezurile pe sol si la, iar cadenţa finală pe terţa mică des-
·cendentă (mi), folosindu-se - în trecere spre cadenţa de tip frigic
- , de pi€nul fa în stare r.;aturală.
T. o. (III.S) nr. 64, are ca nucleu celula bi-cordică si-la dezvoltată
într-un motiv fie prin expansiunea superioară la semiton (do), fie prin
.atracţia d€·scpndentă căire sunetul sol. Se crează astfel două motive cu
v~loare emistihică, introducînd în propoziţiunea muzicală - în care
:se repetă unul ciintre ele - , un caracter de dipodie. Astfel tipul deţine
·două propoziţiuni muzica~e (A. B.) avînd ca ax comun celula si-la.
Cea de a doua propoziţiune introduce ca sunet nou de ·2xpansiune şi în
direcţie ascendentă treapta a patra (do), care aci imprimă subtipului
atributul specificităţii.
T. 9 (lll.6.1.a-b.), nr. 65-66, se desfăşoa~ă pe o scară muzicală
·CU un puternic substrat pentatonic prin care se relevă motivul princi-
pal de structură majoră al clasei-tip III înlănţuit cu motive diferite,
însă determinate de mersul melodiei si:-re terţa descendentă de tip minor
<{r.<.i). Prin acea~ ta. melodia ne apare mai complexă, exprimînd o con-
·cepţie muzicală mai dezvoltată. A~a cum vom p1...1tea observa în conti-
nuare şi la alte clase, unele tipuri nu folosesc toate sunetele respectivei
dase tipolcgice (de ex. T-10), iar altele pot să acorde importanţă unui
sunet socotit secundar {T. 11). A~xirtcnenţa la clasă ne-o dovedeşte însă
nucleul mehdic al tipurilor :respective, astfel încît acesb constituie punc-
tul principal de referinţă. Acest tip are ca elemente definitorii moti-
vul comtm al nucleului de :structură majoră ce reprezintă prin repeta-
rea sa propoziţiuna muzicală generatoare, asociată cu o nouă propozi-
·ţiune muzic~l§. (B) cu caracter de contramelodie realizată pe porţiunea
descendentă spre terţa minoră. In varianta b, propozitiunea A este une-
·ori uşor vari3.tă şi de asemeni regăsim în partea ~introductivă celula
p)·imară si-la repetată pe onomatopee.
T. 10 (lTI.7.) nr. 67, tinde să facă legătura cu clasa tipologică ur-
mătoare (IV), prin implic2rea descendentă a terţei mici, însă, cu trece-
rea prin treapta picn aci nu numai cu caracter independent. dar şi de
<:ezură. Originea picnului însă e<:.te vădită în prima treaptă a tricor-
dului maj{)r (sol). în 1.imp ce folo<>ir·:a lui ca cezură pare să pregătească
progresia df'Scendentă a primei propoziţiuni muzicale spre noua propo-
ziţiune B.
Acest tip de reci.liz~re sti1istic5. ne apare influenţ2.t rl-, 'J rri.:lod:c5.
uşor rornc..nţată aflată în categoria cîntecului de fiecare zi.
T. 11 (Ill.R.). nr. fi8, ne preziDtă un proces similaJ" cu tipul 1<),
dEşi cu o structură tipologică total d.if crită. Aci găsim prezent proce-
deul arhai.c de repefare a unui singur motiv muzical, cu ext'c:u\ia liberă
a propoziţiunilor muzicale astfel alcătui~te (A) şi introducerea unei
variaţ.ii .a sunetului cadenţial spre terţa d~scendentă minoră (mi).
155
Ca o caracteristică a acestui tip, se poate obs0rva apartenenţa '.':-'i-
dită a sunetului pien f h rf~ez) la sunetul precedent (sol) sub aspectul
de substitut al acestuia.
Clasa IV (H< T. 12-15), nr. 1;~1-79, c<mst.~ în evidenţierea unei alte ce-
lule genEratoare, aflată în fond.ul cîntecului de leagăn. Aceasta este
bitcnicul de structură min0ra pla.s:i.t descendent pe terţa mică faţă de
sunetul cu caracter virtual c:entral s(li. Tnter\"ah1l sol-mi însă constituie·
unul dintre nucleele muzicii folclorice nu doar dovedit pentru cîntecul
de leagăn, ci şi pentru toate acele categorii folclorice muzicale deţină
toare de tipuri aflate în etape primare de evoluţie.
Cele trei tipuri înrudite ne indică dif 2ritele aspecte - privind sunetul
1
cadenţial, s::i.u asociere3 cu alte celule sau motive muzicale --, prin.
care ac.'€st arhetip îşi urmea.ză evoluţia.
T. 12 (JV.1 ), nr. 69--76, cu două subtipuri, se caracterizează pr·in
axarea pe această celulă bitnni.::ă pe ter1,a mică, încît avem de a face
cu o singură prop,Jziţ.iune 111u:dcală repetată uneori cu uşoare diferen-
ţieri cadenţiale înt!·e variante.
sT. 1 (JV.1.1.a-g), nr. 69--75, deţine şapte variante în care găsiim ca.
sunete cadenţiale : tre.:lpta a treia (sol) în varianta a ; pe treapta întiia
(mi), în V3.riantele h şi c. La celelalte variante mai apar ca sunete ca-
denţiale 2 lături de treapta întîia (mi), ş1 treptele cinci ( si) şi patru (la).
La variantele f. şi g. mai apare cade;-;.ţa pe treapta întîia, varianta f.
rezumîn.du-se la treptele patru şi cinci, Îdr varianta g. doar la treapta
cinci (si).
sT. 2 (IV. 1.2.), nr. 76, se f:aracterizează prin introducerea în propozi-
ţiunea muzicală a ur.ui nou motiv od::i.tă cu prezenţa constantă a trep-
tei a patra (la) pe drumul evoluţiei m~locl..:.cii cătrr·2 realizarea unei for-
mule de structură tritonid pe treptele 3--1--4 (sol - mi -la).
-r·. 13.(IV.2), nr. 77, se prcz~ntii cu f81·ma arhirtectonică şi siistemul
sonor îmbogăt.ite faţă de tipurile precedente. Găsim trei propoziţiuni
muzicale (A.B.C.) dintre care primele două ne apar comune cu tipul
precedent. Cea de a treia propoziţiune, repetată cu variere la c:.:tdenţă
tC. 5 C 1), ne apare în expansiun.ea melodicii spre trecere într-l.111
sistem Lctratc,nic format din sunetele 5-1-3-1 (si-la-sol-mi). Forma cîn-
tecului - aşa cum a fost con~em1"'1.at3 cte cAtre culegător - . A4, B4,
C5, CI, El, ne relevă unul din1re cele mai frumoase şi reprezentative·
tipuri aflate în cîntecul de leagăn.
1'. 14. (IV.3.), nr. 70, are o formă dezvoltată pe cinci propoziţiuni
muzicale ax::i.te pe două prop·nitivni diferite 1(A.B.). Prima şi ultima
propoziţiune (Al) ce se rE-petă, este axati:t pe c::lula nueleu caracteris-
tica a clasei, în timp ce propoziţiunea din mijloc Bl cu caract<:>~· de
contramel0die, deţine o struc:tur.1 diferită aparţinînd unei etape mai
ev:)luatc. Însuşi co~turul ei sinuos ascedi::nt-descendent, cu tot ambitu-
sul redus la o cvartă, dEpăşeşt2 cu mult simpla intonare a terţei miei,
tendinţă observabilă şi la varierea repetată a propoziţiunii A, cu care-
se încheie strofa muzicală. Aci, prezenta pienu1ui (fa diez), îşi dove-
dqte f;i c:aracterul de apariţie ca substi;tut al treptei a treia, prin de-
pendenta melismatică de aceasta. (sol).
156
T. 15. (IV. 4.), nr. 79, se poate caracteriza pnin aceea că deţine·
alături de motivul îndeaproape înrudit ru tipurile grupei IV, particu-
lnmtatea de a avea ca element cadential definitotitl, saltul descendent
de cvartă perfectă în formula melismatică, prin care treapta a treia
(sol) atinge subtonul (re). Prin 1saltul de ev.artă perfectă se realizează
legătura cu următorul arhetip (V). Astfel tipul 15 creează o punte de
legătură prin îmbinarea elementelor din ambele clase.:· · .
Clasa V (T. 16-17), nr. 80-83, cu două tipuri, constă în reliefarea
celulei-nucleu de cvarta p0rfcctă în d0uă P"sturi descendente, pornind
de la celula generatoare bi-cordică la-sol şi putîndu-s;e astfel desfăş'-lra
descendent fie pe la-mi, fie pe sd-rf', din combinaţia cărora reries.e
scara tetratonică la-sol-mi-r.~.
Aci tonurile se dE"dăşoară p;:; o si:ngur:l propoziţiune muzicală repetată
cu uşoare variaţii. S-au relevat două tipuri :
T. 16 (V.1.1.), nr 80-81, este axat pe cvartă descendentă la.-mi cu
cadenţa ascendentă pe treapta a patl:c>., uneori în cxpaP-siune cătr~ si.
înlocuirea sporadică a cvartei cu terţa mică sau mare, ca şi prezenta
sunetului fa diez sau respectiv fa becar, nu sînt determinante pentru
tipul respectiv, chiar dacă ne indică un proces de transformare spn:
diferite subtipuri..
T. 17 (V.2), nr. 82-83, este a,'<at pe cvarta perfectă descendentă
sol-re re~tată pe parcursul intregii propoziţiuni muzicale si ;.i?.strînd
constant cadE::nţa pe re. Şi aci simpla schimbare constantă a direcţiei
sunetelor ne conduce către un proces de conturare tipolog!(·ă incipientă
a celor două subtipuri.
Clasa VC. ('II. 18-19) nr. 84-85, are ca nucleu, mci.i mult c::au m.:i.i
puţin accentu3t. cvarta perfectă descendentă, încadrată înt·-un con-
text mai larg de desfăşurare. Apar astfel ca uşoare variaţii sunete noi
implicate d~ caracterul improvizatoric al execuţiei (T. 18), dar !7.i o
melodică cu totul deosebită (T_ J 9). în care elementul nou estompează
punctul rel:-Jţional cu tipurile precedente, evidenţiind în sch'.mb legă
tura cu tipul următor (20).
T. 18 (VI. 1), nr. 84 se caracterizează prin pregnanţa intervaluiui
de cvartă produs în partea a doua .a motivult:i muzical. aci supr3pus prn-
pozitiun.ii muzicale. în afară de prezenţa sunetului de expansiune (la) rlir:
prima propoziţiune, prezenţa lui fa diez ne apare dependentă de sol
în cuprinsul aceluiaşi motiv axctt pe cvarta sol-re. Cît despre ultima
prop0:zi1.iune muzicală. <:1.ceast:i. apare în execuţia liberă a cîntecului ca
o codă c-u. caracter secundar.
T. 19 (VI. 2), nr. 85, pare să păstreze intervalul de cvartă doar în
motivul de încheiere a strofei muzicale, dar şi aci estompat prin pre-
zenţa sunetului fa diez. Tip'..ll cuprinde două propoziţiuni muzicale d;fe-
rite dintre care prima (A5), ne cond 1_1ce la celula primară hicO:"r1ică
la-sol, iar cea de a doua (B 1) lărgeşte lir..ia melodică ascendent pînă
la treapta a şaptea ca apoi să coboare pînă la re, aci cu f uncţk ck
treapta întîici_·
ciasa ;ru, T. 20 (VII.1), nr. 86, ţine de cl~sa tipologică în care pienul
fa diez îşi revendică independenţa, iar ca celulă pregnantă ne mai apar2
157
saltul descendent al cvintei perfecte la-re. Tipul a!"e o singură propozii.-
ţ.iune muzicală repetată variat la cadenţe (A VII, A 1).
Clasa Vl!I, T. 21 (VIII.1.), nr. 87, este de provenienţă aromână din
ramura balcanică fîrşerotă. Întocmai exemplelor altor ramuri şi aci
întîlnim el~mente de structură din fondul străvechi românesc. Linia
melodică desfăşurată _pe nucleul tritonic descendent sol-mi-re. folosirea
constantfl a cadenţei pe mi prin re, ca subton al acesteia, saltul de
cvartă perfectă 're-sol, folosit ascendent şi descendent, apoi prezenta
pe întregul cîntec a unei singure propoziiiuni muzicale uşor variată,
constiţuie puternice elemente de legătură cu folclorul muzical al
românilor nord-dunăreni şi implicit cu multe dintre tipurile cîntecului
de leagân.
Clasa IX (IX. T. 22-26), nr. 88-119, cuprinde cinci itipurri încadrate
într-o clasă tipologică complexă, de structură pentatonJcă de tip si-la-
sol-m.i-re ~i în care se afirmă nucleul prepentatonic de factură trito-
ni.că la-sol-mi, cu evoluţia pienului fa spre independenţă, în cadrul
transforrn§.n celulei tritonice în si<otEmul tetracordic (la--sol-fa din-mi).
Funcţia de pien a ·~11 • ne e5Le ""rEntu Jla -:• de aed_, tipud •n car-e
fie că nu apc.irt '1. 23. (IX.2), fie că il găsim sporadic (T. 23 (IX. 2 c'
sau în µ,.îstura oscilatorie intre diez şi becar (T. 23. IX.2.g.).
Începînd cu tipul 23 se evidenţi:iză structura tetratonică, prin
afirmarea subtonului (re) odată cu amplificarea formei arhitectonice.
Tzpllrile 2.5 şi 26 se realizează într-un pentatonic perfect prin D.ărgirea
superioarei a ambitusului, odată cu prezenţa constitutivă a sunetului si
în cuprimul structurilor respective (si-la-sol-mi-re).
Aprcape în fiecare din aceste tipuri, cadenţa finală se petrece pe
treapta îP..tîia a s:stemului sonor. Singur exemplul nr. 92 (T. 22.JX
1.1.h.) îşi menţine ca unic sl!net de cadenţă si, printr-un salt ascendent
de cvintă pc·fectă (mi-si), caracteristic de altfel cîntecului de 'ieagăn.
Graţie po5ibilităţilor oferite de sistemele sonore mai amplificate, me-
loctica tuturor tipurilor ne apare perfect aci închegată în aceste cîntece
de leagdn devenite caracteristice pentru un stcdiu mai evoluat al fol-
clorului mui'ical românesc. Un exemplu foarte bun ni-l oferă şi înru-
direa cu ci.oina de tip bucovinean, dar, pe care o semnalăm nu numai
în tipul din Moldova şi Bucovina, d de :=tSemenea şi pentru doina din
Munlenia ~i Oltenia.
T. 22 flX. 1.), nr. 88-100, se manifestă prin patru subtipuri în
formă liberă, înrudite nu doar prin formula de început compusă din
repetarea celulei primare la-sol, ci şi prin restul structurii muzicale.
Acestea deţin totuşi calitatea de subtip, prin felul specific în care se
realizează.
~T. 1 (IX.1.1.a-g), nr. 88-94, evoluează în toate variantele s:ile pe
osatura tritonului la-sol-mi. Cuprinde fie o singură propoziţiune muzi-
cală de structură celular-motivică, repPtată uneori variat la cadenţă
(var. d, f), prin cezura pe trea,pta a treia (sol), iar alteori nu (var. b,
c, e), fie două propoziţiuni muzica:le (var. a).
sT. 2 (IX. 1, 2: rz-h), nr. 95-96, ne indică, prin folosii.rea insistenJtă a
pie:nului fn diez, tendinţa acestuia de a deveni sunet independent. Aci,
însă, cu toată frecvenţa sa, el nu apare decît :sub forma melismatica
158
dependent încă de sunetul sol. Subtipul 2 b, deţine o sing·ură propo-
ziţiune muzicală de structură celulară şi de factură descendentă.
fn varianta a. (IX.1.2.a..), găsim însă două propoziţiuni muzicale
cu prezenţa ccinstantă în cuprinsul formei, cea de a doua propoziţiune
apărînd in prima jumătate ca o variaţie cu caracter de progresie des-
cendenta, şi cu ceal:?ltă jumătate pe repetarea sunetului final (mi).
În varianta b. întîlnim cadenţa pe cvinta ascendentă (si), însă şi
aci, sunetul CE· c precede este treapta întiia (mi), cu reala funcţie de
cadenţă, acordată prin prelungtrea duratei mai mult decît a celorlalte
sunete, în timp ce sunetul final {cadenţial) si este red::i.t scu!'t, de dtfel
după spt.ciîicitatea sibaţiei respective aflată !n stilul de execuţi-e al
cîntecu1ui de leagăn. ·
sT. 3 (JX 1.3.a-c), nr. 97-99. Toat~ cele patru v:uiante aduc ca prim
el<~ment caracteristic afirmarea independenţei pienului fa diez, deşi in
fiecare v-.:i.riantă el mai apare şi în postura ide dependenţă de rnnetul
sol. Execuţia în funcţionalitate şi a variantei a pe o durată mai man:,
aduce firesc o .sean1ă de schimbări în monotonia execuţiei 1micEi pro-
poziţiuni mu."rtcale, însă acestea, prin prezenta lor spor::>.dică, nv afec-
tează tipologic. :H Aceasta o denotă faptul că variantele a,b si d. sint
realizate de aceeaşi persoană, incit se pot foarte bine diferenţia feno-
menele constante de cele sporadice.
Identitatea, acestui tip cu doina locală bucovineană, dar "i ca
tip muzical - pînă în urmă cu şase, şapte decenii - , pentru cîntecele
de fiecare zi şi balade, 32 ne-a semnalat totuşi pentru funcţionalitatea
cîntecului de leagăn o execuţie stilistică specifică, materializ:i.tă în ac-
cente, formule metrico-ritmice, uşoare fh.!ctl!aţii de cadenţă prin finala
ascendentă, şi de asemeni, prin varierea propoziţiunii muzicale.
sT. 4 (IX. 1 4.), nr. 100, se prezintă cu o formă evoluată către tipurile
următoare. El introduce în caracteristicile tipului de care ţine, un nou
motiv de cadenţă. Avem de a face tot -:·u o singură propoziţiune muzi-
cală de structură celular-motivică, cuprinzînd două astfel de motive,
insă atît motivul emistihic cu rol de cadenţă prin drumul ascendent
către treapta a treia sol cu rol de cezură, cit şi pregătirea sunetului ca-
dential prir. introducerea subtonului, acordă acestui subtip o indivi-
dualitate şi tatodată o importanţă deosebită în proccsuJ de creaţie al
unuia dintre cele mai reprezentative cîntece de leagăn.
T. 23 (IX. 2. a-h), nr. 101-108, este deja caracteristic pr:in forma
sa îmbogăţită. cu o nouă propoziţiune muzicală (B), cu rădăcinile vădite
în motivul cu structură ascendentă cristalizat în etapa anterioară.
ln cele opt variante se poate ohserva ·tendinţa de afirmare a acestei,
noi propoziţiuni muzicale din postur:.=t ei r1E: element intermediar, deţi
nător doar decadentă cu rol de cezură (sol. în 1Jar, a). către o pronoz:-
ţiune perfect independentă în cuprinsul formei arhitectonice, datorită
repetării ei, cu variaţia cadenţei, prin introducerea şi aci a cadenţPi
:11 . O analiză mai amănuntită a variantC'i a ne introduc<' îns:1 mai adinc cpre
observarea legălturii intre procesul de improvi7..aţie ii cel de creaţie.
ai. Fenomen studiat cu prilejul culegerii pe c&re am realizat-o în 'om\'na
Bilca, în octombrie '.1.970. ·
159
finale (var. b-h). Totdeodată se poate ohserva şi prezenţa ca cezură la
noua propoziţiune, a cadenţei pe sunetul la. (var. b). Tendinţa de afdr-
mare a acestei propoziţiuni muzicale ,reiese şi din repetarea ei odată
cu preluarea formulei cadenţei finale a primei propoziţiuni (var. e, h.).
În schimb, ?.;arianta f. ne pre;.:intă o mai îndeaproape înrudire
între cele două propoziţiuni şi prin variaţia celulei cadenţiale cu rol
de cezură a propoz~ţiunii B (la-sol) cu cea specifică propoziţiunii A.
T. 24 (IX.3), nr. 109-116, cu cele patru subtipuri ne 1ndică --
întocmai tipurilor 25 şi 26 - . o sttuaţie tipologică specială faţ.ă de
tipul precedent. Regăsim în tcate a12este tipuri propoziţiunea B din.
tipl,11 23, ins& cu toate ace~te?. nu avem d.i:> a face cu o înrudire de
gradul variantei sau al subtipului, deoarece - dat fiind particularitatea
cîntecului df· ~eagăn de a se desfă?ura si in forme restrînse la o sin-
gur~{ celulă-motiv-propc.2iţiuine · -, unitătile ~tilistice astfel create îşi
denotă apartenenţa la diferHe ::;t'.ldii d<~ evoluţie şi cu posibilităţi de
existentă independentă. ·
sT. 1 tlX. 3.1.a-b), nr. 109-110, con~tă în repetarea unei singure pro-
poziţiuni muzicak cu variaţie b cadcnţ\ cezura fiind pe sol (var.
fa diez), iar c::idenţa finală pe 71'.i în varianta a, iar în varianta b, sim-
pla intr(>ducere a unei noi celule la începutul propoziţiunii repţtate,
la care Sl: adaugă formda caci.enţei finale, acordă acestei propoziţiuni
caracteru: de contr:irnel0die (B). ca o unitate stilistică diferenţiată de
prima, în c:ur:-rinsul formci. ··
sT. 2 (IX, 3.2.a-c). nr. 111--113, deţine acelaşi proces al propoziţiunilor
muzicale invc~·~ate în cuprin~ul formei faţă de tipul 23, însă aci schim-
bărilE aduse de repetare în structura propoziţiunii muzicale îi afirmă
cale~ unei entităţi diferite.
sT. 3 (JX. 3.3.a-b), nr. 711- 115, ne aduce în cele două variante ca ele-
ment definito1iu. cezura pe treapta a doua (fa diez). ca sunet i'!"ldepen-
dent Prezenţa însă a acestuia 5i ca celulă melismatică în cuprinsuJ
propoziţiunii B, ne întăreşte particularitatea acestei structuri muzkrt.le.
:;T. 4(IX.3.4.), nr. 116, ataşează pdmei propoziţiuni devenită caracteris-
tică aceslui tip, o noi.;ă prnpo;;j~il~ne dc?voltată între limitele unei înru-
diri cu propoziţiunile B ale cclodalt·2 suhtipuri. Această propoziţiune,
însă, cie structură dipodic6. prin repetarea motivului tricordic lµ-si-la-
sol, constituie totodată şi axa tipului 60, ţinînd de clasa-tip [XIX.7). nr.
J 79)] şi în structura căruia reprezintă prima propoziţiune muzi-
cală .'\).
'T 25 (JX.4.), ne apare în cele d0uă subtipuri, înrudit cu tipurile

23 şi 24 prin prezenţa comună a primei sale propoziţiuni muzi~ale.
sT. 1 (IX. 4. 1.), nr. 117, ne prezintă îmbinarea acestei prime propozi-
ţiuni (A) cu alte două propoziţiuni (B 5i C), deosebite între el~, doar
prin schimbarea celui de al doilea motiv cu rol de cadenţă. Sfructura
pentatonică centrată în jurul sunetului mi prezintă astfel ca sunete
cadenţiak: cu rol de cezură, treptele : 4 în legato cu 3 (la-sol) pentru
propozitiunea B, şi 4 (la) pentru propoziţiunea C. Atît propoziţiunea A
cit şi C (repetat) deţin cadenţa finală pe treapta intîia (mi).
~T. 2. (IX. 4. 2), nr. 118, se diferenţiază prin propoziţiunea B cu carac-
ter descendent şi prezenţa cezurei pe treapta a patra (la).
160
T. 26 (IX. 5.), nr. 119, este fundamentat aparent p€ o inversare
a două din cele trei propoziţiuni ale tipului precedent, însă pI"Ezenţa
unei propoziţiuni aci izvnrîtă din prima căreia îi urmează, îi acordă
o nouă calitate tipologică. Forma oe A 3 : B 1 ; C 4-3 şi C 1, ca şi
structura motivică a acestora alături de predominarea conturului cu
tendinţa ascendent-descendentă ne indică o etapă mai evoluată a dasei
tipologice IX.
Clasa X (X. T. 27), nr. 120-125, cuprinde şase subtipuri axate pc-·
sextacordul descendent si-r„, avînd fmala cu !:"Ol de treapta întîia, mi,
a unui sisten1 premodal de stru::tură minNă. Toate cele cinci tipurd. ne
apar îndeaproape îm·udite prin \C:ntrarca în jurul propoziţiunii :de struc-
tură dipodică descendentă pe sunetele si-la-sol-fn d. c'..l cezur'i pe ulti-
mul sunet. Această propm:itiune poate ocupa diferite funcţii (locuri.) în
cadrul tipologiei acestui arhetip şi alături de prezenţa unor noi propo-
ziţiuni contribuie la dehrnitm·e::i. tipurilor. Puternica lor înrudire însă
ne-a determinat ca pentru moment toate cele şase tipuri să fie soco-
tite ca aparţinînd virtual de un singur tip ale cărui subtipuri respec-
tive reprezintă f:i1ecare în parte un stadiu de evoluţie către o dezvol-
tar2 tipologi::ă independentă.
sT. 1 (X, 1.1.), 11r. 120, are doi_tă propoziţiuni diferite, reoetc•_te pe ;:înd
cu cadenţa variată. Astfel avem schema A 7 d ; B 1 ; A 1 ; Bv 2 d ;
Bv. 1. P,rimH propoziţiune ne apare lărgită cu o propoziţiune mai scurt:!,
cu caracter de refren, ce ne reprezintă de fapt concentrarea ultimei
propoziţiuni muzicale (Bv. 1). ~\ve:m astfel propoziţiunea ascendentă
A 7d. dependentă de rezolvarea ei ÎP- continuar~a propoziţiunii descen-
dente BJ. (n~i-re-mi-fa d.-sol-la-sol-fa d ; sol-la-sol-fa d.-mi). Propozi-
ţiunea Bv. este de structur<l descendentă i::i dipodică cu valoare de nu-
cleu, si-la-sol-fa d., şi variază la repetare, introducînd ca sunet final
treapta intiia (mi).
sT. 2. (X. 1.2.), nr. 121, c~1 douf't propoziţiuni diferite dintre care prima
(A) ne apare identică cu propoziţiunea B din tipul 27. Rep€tarea aces-
tei propoziţiuni dEscendente, intr0cl.._1c:e o formulă de cezură pe subton
(re), care împreună cu celulele anacrl1zice şi cu cea de a doua propo-
ziţiune (B), ne prezintă un proces de influenţare provenit din melodica
tipică a cintecuJui de fiecare zi de factură transilvăneană.
sT. 3. (X. 1.3.), nr. 122, cu trei propo?.iţiuni diferite, prima fiind simi-
lară cu tipul precedent, avînd cezura pe tree..pta a doua (A 2 d). Ac-easta
este urmată de aJte două propozi1,iuni diferite, repetate fiecare în parte
fără schimbai:-ea sunetului cadenţial. Astfel avem propoziţiunea B 2 d.
de structură dipodiică. prin repetarea unui motiv descendent situat pe
tricordul la-sol-fa d.
Cea de a treia propoziţiune C. deţine un contur ascendent-descendent
de la ;treapta a doua (fa d.) către treapta a patra (laJ şi apoi spre treapta
întîia (mi).
sT. 4 (X. 1.4.), nr. 123, cuprinde trei p;:·cpoziţiuni diferite de structură
celular-motivică, centrate în jurul primei propo:oiţiuni, faţă de care ce-
lelalte două îndeplinEsc ·- în cadrul formei bi-propoziţionale -, func-
161
ţia de încheiere a strofei muzicale (A3 (2d): Av. 3(2d); Av. 3 (~c!) ;·
Bl (... Cl).
MPlodia se desfăşoară pe un pentaco1·d de tip mil".or descendent intre-
;;!·eptele si-mi, deţinînd în mod caracteristic cezura pe ireapta a tn-rn
coborînd în melismă spre treapta a doua (sol-fad) şi de asemene:=t găsim
cadenţa Iinaiă pe tr2apta întîia cu 0:5c:ilarea treptei a doua (fa d.) către
tipul frigic (fa-mi).
Acest subtip este fo&rte îndeaproape înrudit cu celelalte subtipu1i (cu
caracter de tip) şi prin ~tructun primei propoziţiuni cu conturul
a~cendent-desc(c·ndent, ce aci se desfăsoară pe treptele (3) 2d-3-4-5-4-3
(2d}, (sol)fa d.-sol-la-.>i-la-sol (fa. d.).
A doua propoziţium:· diferită (B) are eon.turul descendent pe treptele
4--3-2d-l(!a-sol-fa cl.-mi).
Cea de a treia propoziţiune diferită şi care înlocuieşte în strofa urm.1-
toare cea de a doua propoziţiune, deţine un contur liniar la început
uşor oscilant, pe 'treptele 1-2-1 (mi-fa-miJ.
s'l'. 5 r;{.J 5.), nr. 124, cu trei propoziţiuni muzicale în forma: A2d;
Bl : Cl : rtci găsim prima propoziţiune ;nruditil şi variată faţă de cea
semnalata, comună în tipurile precedente şi prin dispariţia structurii
di podi~.
Propoziţiunea B2d., are ccnturul ascendent-descendent pe formula în
execuţie uşor melismatică 7-Î:-3-1 (re-fo-sol-mi), iar propoziţiunea Cl
este inrudită c'.1 proFoziţiunea A"~d prin primul motiv muzical comun.
sT. (i (X. 1.6), nr. 125, deţine patru propoziţiu~i muzicale diferite, des-
fă:;;urate in formă liberă. Prima propoziţiune (A2d) ce se repetă, este
o variantă a primei propoziţiuni '(nucleu) din subtipul precedent cu am-
plificarea prin repetare a celulei bicordice si-la şi îmbinarea cceskia
cu celula bicordică cu rol de cezură sol-fa d. Propoziţiunea a doua s•'
desfă~oa.ră ascendent-descendent întl'e mi-fa, folosind ca cezură treapta
a cincea (si), .iar la repetare treapta întîia (mi). Cu cea de a treia propo-
ziţiune repete.tă (Cl), înrudit§ cu prinn prop0ziţiune, se afirmă 1 tendinţa
modulatorie, prin tre:.:lpta a treia urcată cu un semiton (sol d.) prezentă
în celula repetată si-sol d.
Procesul modulatoriu continuă cu propoziţiunea DVII a cărei repetare·
aproape uniformă de cinci ori, C'"l. ţ;i st"Juctura ei diferită pe schEma
mi-sol-fa-;ni-re, ne atestă o formă litieră de exprimare posibil sub
influenţa melodicii străvechi a doinei.
Clasa XI. (XI. T. 28-30), nr 126--129, ;ue ca formulă nucleu gene-
rator tetratonicul de tip major, ax.-it pe picnonul sol-la-si, plasat între
cvarta inferioară. (re) şi octava superioară a acestuia. Tipurile compo-
nente mai prezir:tă particularitate::i de a ccnţme o singuiră propoziţiune
muzicală (T 28, 29), sau d'.1u8. prcpozit.iuni înd2aproape înrudite pdn
persistenta primtilui motiv (T. ?O).
T. 28 (XI. 1.1.). nr. 126-127. este desfăşurat descendent pe tetra-
tonicul re-si-la-sol, cu cadenţa I.inală sol. Se prezintă cu două sub-
t ioul"i :
sT. 1 (XI. 1.1.), nr. 126, a cărui unică propoziţiune este formată din
două motive în mers descendent. Cel de al doilea motiv îJ. formează
picnonul si-b-sol.
162
.sT. 2 (XI 1.2.), nr. 127, este concretint prin unica sa propoziţiune di-
podică formată descendent din mersul în salturi al motivului re-la-si-
sal.
T. 29 (XI 2) nr. 128, deţine o singură propoziţiune de str-..ictură
aparent dipodică, însă a cărei lărgire po:J.:te corespunde nu doar versu-
lui tetrasilabic, ci şi celui hexasilabic. Acest tip ne apare înrudit cu
tipul precedent, faţă de care pr~zintă o d~sturnare desC€ndentă a inter-
valelor componente, respectiv si-sol··la-re.
T. 30 (XI.3.), nr. 129, cuprinde dcu:l propoziţiuni muzicale în a
căror structură motivri.că -- fiecare fiind axată pe cîte două motive
perfect conturate - , se relevă caracterul dipod.ic. Propoziţiunea întîia,
-de structură dipodică şi cez~ra pe treapta a doua (la). este urmată de o
propoziţiune înrudită. prin primul motiv comun, cu finala pe treapta
intiia (mi), astfel ["epetată variat de trei nri.
Clasa XII (XII. T. 31-35). nr. 130- 137, se d2sfăşoară pe un ambitus
larg de octavă şi nonă. cu finaiC"1 1'P, ~.i cezuri posibile pe .fa şi la, sau
finala ·nu şi cezura pe re. În cuprinsul acestora însă, tipurile ne iindică
patru Eituaţii principale privind următaarele aspecte : primul, substra-
tul arhaic al unor sisteme tetratonice, de tip descendent : si-la-mi-1"€
(T. 35, T. 36, T. 38) şi de .tip la-sol-mi-re (T. 4('), şi pentacordice, de tip
descenâent la-sol-fa-mi· re (T. 39 ). Cel de al doilea aspect, îl prezintă
felul )n care sunetul fa se afirmă ca treaptă principală din acest sub-
strat primar.
Un al treilea aspect, constă în afirmarea unei propuziţiuni cu caracter
de nucleu prezent mai mult sau mai putin pregnant în toate cele şase
tipuri. Al patrulea aspect este strin~a relaţie cu substratul comun al
doinei.
T. 31(XII-1), nr. 130-137, deţine două subtipuri, posibil a fi pri-
vite ca variante datorită şi faptului că sîrnt realizate de către o acPeasi
persoană. Cu toate acestea avem de a face cu calitatea de s'..lbtip în
primul rind prin conţinutul format dintr-o singură propoziţiune muzi-
cală a primului subtip, faţă de rrezenţa tinei noi propoziţiuni cu care
se încheie cel de al doilea subtip. Melodica T. 31 pare să deţină o formă
1ipologica arhaică aflată în procesul de realizare şi a altor tipuri din
grupa clasei XII. întîlnim aci pe axul tetratonic de tip descendent
si-la-m.i-re, frecvenţa - prin repetare la începutul cintecului - , a
celulei primare descendente caracteristice si-la.
sT. 1 (XII.1.1.), nr. 130, ne apare mb aspectul repetăr.ii unei singure
propoziţiuni de structură celular-motivkă descendentă şi al cărei înce-
put constă în repetarea celulei bicordice si-la, în timp ce o a doua
celul<'\ descer.dentă mi-re, îi formează încheier-0a.
sT 2(XII.1.2.), nr. 131, este format prin ataşarea la subtipul 1 a unei
alt2 propoziţiuni cu caracter conclushr prin apariţia sunetelor fa şi sol,
într-o structură ascendent-descendentă (mi-fa-sol-mi-re) şi insistarea
pe sunetul final (re).
T. 32 (XII. 2), nr. 132-133, cuprinde două subtipuri si ne apare
caracterizat prin îmbcgăţirea s~stemului sonor, odată cu amplificarea
formei muzicale la două 5au trei propoziţiuni muzicale.
163
sT. 1 (XII . 2. 1.), r;r. 132, este fundamentat pe osatura sonoră asiste-
mului tetratonic de tip descende!lt si-la-mi-re lărgit, odată prin situa-
rea la octavă a celulei mi-re şi de asemenea, prin apariţia pienilor (do-
şi fa). Forma sa deţine trei propoziţitmi (Al, Bl, C5) printre care prima
ne apare comună cu tipul precedent (T31). Cea d~ a doua propozitiune
se desfăşo3ră pe prima celulă (re-mi) în mers ascendent-descendent,.
iar cea de: a treia plecînd de la celula propoziţiunii precedente printr-un
salt de octav-ă, coboară apoi treptat către cvintă (la).
sT. 2 (XIT. 2.2.), nr. 133, are două propoziţiuni cu caracter descendent.
şi finalek pe primul sunet (re). Prima propoziţiune este comt~nă cu
subtipul 1, in timp ce propoziţiunea următoare aduce ca element nou,
afirmarea treptei a treia (fa) ca sunet· independent. Astfel, cea de a
doua propoziţ.iune e axată. pe celula descendentă de tip minor fa-re, în
cadrul căreia ambele sunetE: sînt pe rînd rep2tate, iar prin acea:sta„
şi re se întăreşte ca sunet f~nal.
T. 33 (XII. 3.), nr. 134, cuprinde dou.=i propoziţiuni diferite. Prima
se repetci şi este axată pe două motive riescendente aflate pe om tura
pentatonicului (re-si-la-sol-mz-re). CC'a ele a do:ia propoziţiune, de ase-
menea de structuri\ mctivică ::i.scendent.-de~cendentă, se desfăşoară pe
un pentacord format din partea inferioară a pentatonicului, şi în care·
fostul pien îşi a.firmă independenta. în timp ce sol apare ca sunet in-
termediar şi îr.. dependenţă de la, sunetul vecin superior. in acest tip,
elementul relaţional cu celelalte tipuri îl constituie cel de al doilea·
motiv descend€nt 2.l primei propoziţiuni ('ii-la-mi-re), precum şi cel
de al doilea motiv descendent, cu caracter de cezură al celeilalte pro-
poziţiuni (la-fa-mi--re).
Cadenţa fm&lă pc· mi, alături de cezurile pe re, ne apar totodată co-
mune şi cu 0 seamă de tipuri aflate în cîntecul de fiecare zi.
T. Jtl (XII. 4.), nr. 135, deţine o melodică dezvoltată pe două pro-
po:dtiuni diferite. (A 1 B~ P,). Conturul ascendent-descendent al primei
propoziţiuni axat pe relaţia dintre picnon şi cvarta inferioară (sol-la-
si-la-sol-re), la care se adaugă structura celei de a doua propoziţiuni~
fundamentată pe terţa minoră (fa-re), şi avînd ca cezură treapta a cinc·2a
(la), iar ca sunet final treapta întîrn (rl"): ne conduc de asemenea către
un stadiu de evoluţie mai avansat.
'J'. 35. (XII. 5.1. a-b). 1n·. 136·-137, prin cele două variante - exe-
cutate de altfel de c?.tri: acee::i.::1i persoană totodată excelentă deţină
toare a doin'2i de tip oltenesc - , ne evJdentiază strînsa relaţie dintre
formele prim.qre muzicale aflate î·n categoria cîntecului de leagăn, c:ît şi
în cea a doinei. Structi.;11:a celular-rnotivică, prin caracterul indepen-
dent al celulelor. contr:buie si la prezenţa dipodiilor, caracteristice cîn-
tecului dE: leagăn, şi de asemPnea, b. realizarea improvizatorică a dife-
ritelor combinaţii capabile i:u doar a varia propoziţiunile, dar şi a·
crea altele noi.
Structura pentatonică, caracteristică acestei clase (si-la-sol-mi-re), ne·
apare fundamentată pe tetracordul de tip la-sol-mi-re,. faţă de care si
pa!·c ~ă reprezinte în tipul nostru o treaptă de expansiiune. Aceasta
ne-o dovedeşte, ':itît prezenta repefot'.:'i în structura primei propozâ.ţiuni
164
(A) a celulei descendente bicordiCT! de tip si-la, cit şi propoziţiunea
finală structurată descendent pe componenţa tetracordului în cauză.
În acest iip mai regăsim, alături de t.ipmi1e primare de structură celu-
lară şi celular-moti•;ică 5ituatc Ja ~11ceputul tipologiei de faţă, şi moda-
htatea de realizare repetată de către o aceeaşi persoană, a cîntecului
de leagăn, posibi.l a fi '..lrmărită comparativ şi astfel a ne reliefa proce-
sul de improvizaţie caracteristic acestei catE:gor,ii. Aceasta ne eviden-
ţiază nu doar val·i1 ~ia şi organizarea propoziţiunilor muzicale în cu-
prinsul formei arhitccto!'".ice, dar ~i aspectul oferit de sunetele caden-
ţiale. Oscilat·ea sunetelor de cadenţă între treptele 1 (re), 2 (m·l), 4
(sol). şi 5 (la), ca şi funcţia aprnape egală a acestora ca cezuri şi sunete
finale, ne atestă odată în plus nucleul fundamental al tetracordului pre-
zent în cîntecul de leci.~ăn.
Clasa XIII (XIII. T. 36-4.0), nr. 136-145, este cuprinsă în formula
clasei tipologice des1ăşu:Rt~1 întu0: Urnitele m::idului re (T. 36), avînd ca
aspecti; posibile : a) procesul de elidare sau doar de estompare ca sunet
de trecere a trEpiei a doua (mi) : h) inflexiune cromatică (T. 36) între
treptele trei şi patru (fa-sol d.) : c) predilecţia desfăşurării descendente
pe hexacordul ~-i-n- (T. 37--40) ; d) cezurile pe treptele şa5e (si), cinci
(la). patru (sCll). d0i (mi) ~i întîia (re); e) iar cadenţa finală pe treapta
întîia (re), mai rar şi oscilînd în tipul respectiv (T. 40), cu tre:i.pta a
doua (mij ; f) graţie mdodicei mni dezvoltate, cu rădăcini în tipurile
primare, găsim frecvent în acea~tă grupă prezenţa celulelor bicordice
g('neraloare de tip si-la, şi la-sol, repetate şi îmbinate în structura pri-
mei propoziţiuni muzicale şi care, cilaturi de fin3.la 1repetată pe re con-
stituie o legătură puternică cu străvechea melodică a doinei.
întocmai aspectului semnalat mai înainte la grupa X, şi aci tipo-
logia are în vec\erc unP[e .-;ubtipurL c:lr'Jra Ii se acordă însă calitatea
de tip, datorită unor puternice caracteristici în timp ce formula indi-
celui tipologic re~pectiv ne indi-~:1 apartenenţa ca subtip la un anume
tip precedent. :r>
T. 36 (XIII.1), nr. 13·"?. se de>sH\şoară în cadrul unui pentacord
a cărui structură ne conduce spre o posibilă apartenenţă fragmentară
la modul re. Această calitate îi este acordată de structura celei de a
doua propoziţiuni prin mersul ei descendent pe trept.€le 8-7-5-5 (re-cl0-
si-la). Dacă prima propozi ţ.iune îi denotă apartenenţa la clasa tipolo-
gică, şi cea de a doua propoziţiune îi fac::- legătura directă cu tipul
37 şi indirectă prin modul re.
T. 37 (XIII. 2), nr. 139, este situat în modul re cu fluctuaţia de
natură cromatică a treptei a patra (sol-sol d). cu oezurile pe treapta a
cincea (la) şi a patra (sol b.). iar fin:.:da pP treapta întîia (re).
Forma pare să fie compus{\ din trei propoziţiuni diferite. Repetarea pro-
poziţiunii C. prezintă vari'..'ltia la sunetul cadenţial.
Propoziţiunea întîia desfăşurată pe repetarea celulei descendente,
de tip primar si-la, constituie pur!duJ or incipal de legătură ca element
cc•mun cu celdalte tipuri.
33. v. nota 27
165
T. 38 (."\III.3), nr. 140, este axat pe un sextacord, posibil ţinînd de
modul re, de structură cromatică (fa-sol d.), cu cezurile pe treptele şase
(si) şi întîia (re) şi cu finala rep€tată pe treapta întîia. Propoziţiunile
muzicale au componenţa celulare\, şi - în afară d€ prima propoziţiune,
car~ are conturul ascendent între treptele şase şi întîia (si-re-si), - ,
celelalte două propoziţiuni sînt descendente pe porţiunea dintre trep-
tele a cincea (la) şi întîia.
L::i acest tip propo:zli.ţiunile B şi C pot constitui puncte relaţionale cu
aproape toate .tipurile cîntccelor de leagăn sit'..late pe structuri deţină
toare dt- finala re.
'f. 39 (XIII. 4), nr. 141-l~J. ne prezin~ă o situaţie tipologică si-
zr.ilară cu cea îniilnită la cla~a tipolo~ică X şi în cadrul căreia unele
melodii au necesitat să. li se acorde cu tot c3.racterul lor independent,
calitatea de subtip.
sT. 1 (XIII. 4.1), nr. 141, deţine o melodică specifică adormirii copilului,
compu8ă dir, două propoziţiuni de: struotură celulară descendentă, folo-
sind celulel~ bicordice prima.re .'!i-la -;;i ln-sol. Propoziţiunea A, detine
doar cadenţa cu rol de cezură pe treapta a patra (sol), în timp ce pro-
puziţlunea B variază la cadenţă pe treapta întîia (re).
sT. 2 (XIII 4.2.), nr. 142 ~ste înrudit cu tipul precedent prin prima
propoziţiune comună, ins~ desfăşurarea mekdică a celorlalte propozi-
ţiuni (B 2. B 1 şi C IV), depăşeşte calitatea de s:1btip către o strucitură
tipologică propriE.: 5i caracteristică.
~;T. 3. (XIII 4.3.), nr. 143, ne oferă o situaţie similară cu a ti.ipu'lui 40
privind prima propoziţiun€. Aci, f0rma ne apare amplificaită la patru
propc.ziţivni de Etructură celulară (A5 ; Bl ; Cl ; Dl), dintre care pri-
mele ::;i ultima, ne indică, prin structura lor celulară descendenrtă, apar-
tenenţa la un stadiu mai arhaic faţă de cea de a treia propoziţiune cu
conturul C:tscendent-dcscendent, posibil mai nouă în timp.
'J'. 40. (XIII. 5), nr. 144-14,r:;, ne prezintă acelaşi proces cu T. 39,
in care gasim subtipuri ce ar putea îi tratate şi ca tipuri 1ind9pendente,
însă datrn·ită structurii elementelor comun€, denotă o posibilJ.ă apa:rte-
11enţă la un acelaşi tip.
::T. I. (XIII. 5.1.), nr. 144. evoluează pe structura hexacordiică de tip
minor, posibil a corespunde mod 11l'..1i re cu cezurile pe : treapta .?. doua
(mi), treapta a patra (sol), treapta a cincea (la). Graţie primei propoziţiuni
însă. cc ne delimitează pE-riioade inegale ('a număr de propoziţiuni, acest
tip ne evidl·:nţiază posibilitatea existentei a două sunete cu valoare de
cadenţ.ă finală. respectiv treapta întîin (re), dar şi treapta a doua (mi).
Structura celulară a propoziţiunilor m .1zicale executate în formă lilberă,
1
alături de mijloacele sonore mai bogate, par să faciliteze formairea de

noi propozi~iuni, precum şi varierea acestora. Astfel, rtipul deţine în
prima pel"ioadă ~apte propoziţiuni dintre care şase propoziţiuni diferite
(A„ : B:! ; C 1 ; D1,-2 ; E-F :n), iar în cea de a doua perioadă cinci propo-
ziţiuni printre c<.ire introducerea şi a unei nai propoziţiuni (G) 1(Ar, ; C2 ;
G„.1 : Dv2 ; C 1). Fiecare dintre a(;este propoziţiuni însă poate constitui
şi singurb, prin repetare, melodica unui cîntec de leagăn, aşa cum de
altfel, ne apar şi în tipologia din prezentul volum.
166
sT. 2 (X1lf. 5.2.), nr. 145, folose5te pentacordul formaJt din suprapunerea
tritonicului descendent sol-mi-re, cu cezura pe mi şi finala pe re -
aşa cum apare în primele două propoziţiuni (A2 ; Bl) repetate 1mbi-
nat · -, pcsle tetratonicvl desccndr:'nt la-sol-ja-re cu finala re din cele
două propoziţiuni următcare (C 1 D 1) îmhinate şi de asemenea repe-
tate. Acest tip de structurt"I mai veche, din categoria acelor tipuri în-
deaţroapt înrudite cu doina. ne conduce de asemenea către formele
primare ger.·~raba1·e ale cîntec.ului de leagăn. Regăsim aci propoziţiuni
fo1 mate din repetarea celulelor descer..dente bicDrdiee (la-sol) 5i bi tonice-~
(sol-mi ş1 f n-re), în m:rniera specifică a formei libere. Ca element de
legătura cu sl!btipul precedei1t (XII :1.1.). apar doar unele celule (sol-
mi, lct-:;ol), ~orma liberă de structur:~ mai veche, mijloace!~ sonore şi
afirmarea unei structuri premod:_:ile cen1cate pe finala re. În schimb,
elementele de diferenţiere ne ap?..r mai pregnante şi capabHe a juc;;ti-
fica pentru fiecare în p::irte calitatea de tip.
Clasa XIV (XIV) T. 41. 1.1.a-c), nr. 146-148, deţine un tip axat
pe formula-nuc~eu de Eitructură triton.iC'ă descendentă sol-mi-re cu fo-
losirea uneori a pienului (.ra) într-vn context lărgit sporadic spre un
pentacord (la-sol-fa-mi-re).
Pe parcursul celor trei variante se evidenţiază propoz:itiuniile de struc-·
tură celulară formate şi din simpl11 repetare a unei ceJ.ule-nucleu. Apar
uşoare vc:;riaţii în cuprinsul propoziţiunii muzicale, mai puţin a sune-
telor cadenţiale. Astfel, sporndic, se ma,i poale întîlni alături d-= finala
pe treapta î1:.tîia (re) şi finala pc treapta a patra (sol), sau a cincea (/a I,
abordate însă tot din direcţia t.J·eptei întîia (re). Prin compararea va-
riantelor se poate cbserva tendinţ]. de independenţă a pienului (fa), ca
substitut :il treptei a d~ua (mi), evoluînd din celula uşor melismatică
în care apare legat de treapta dou<'. (var. a, b) către afirmarea sa (var.
c). Totodată, ca un stadiu mai vechi, se poate observa şi apariţia pienu-
1ui, în toate variantele, în cadrul celulei descendente pe terţa mic3,
între treptele patru şi doi (sol-mi)
Melodica ne apare îndeaproape înrudită cu tipl!l de doină bucovineană,
iar prin aceasta cu tipul 22 (IX.I.), faţă de care însă se prezintă în-
tr-un stadiu mai evoluat.
Clasa X V. (XV. T. 42), nr_ 149--1 SO, deţin.,=- două subtipuri ce se des-
făşoară pe treptele principale ale unei scări hexacorda[e de tip minor,
cu originea vădită în pentatonicul r.? (.d-la-snl--mi-re).
sT. 1 (X\7. 1.1.), nr. 149 are două propoziţiuni muzicale diferite A 4 ;
B VII ; B 1, axate pe un ambitus de octavă avînd treapta a doua cu
funcţie de pien (fa d), cezurile pe treptele 5 (ln) şi 1 (re). iar cadenţa
finală pe treapta a doua (mi).
sT. 2 (Xll. 1.2.), nr. 150, ne p:e~inU1 form<i dezvolitată la patru pro-
poziţiuni diferite (A 1 ; B 1 : C VIr : D 1), dintr.::- care, atit prima pro-
poziţiune, ci'c şi strudura cezurii, aci 1n califate de subton (re), îi face
legătura tipologică cu subtipul precedent
În componenţa sistemului sonor asistăm la afirmarea fostului pien,
aci devenită treaptă principală in conturul tipologic.
Clasa XVI (XVI_, T. 43-49), nr. 151--158, ţine de form'.lla nucleu ma-
jor-minor, fundamentată pe pentatonicul descendent, si-la-sol-mi-re, cu
167
finala pe treapta a doua (mi), şi cezurile pe treptele cinci (la) patru (sol)
şi întîia (re). Prin contextul sonor lărgit pînă spre atingerea octavei
superioare, ca şi prin structura dezvoltată a tipurilor componente,
această grupă reprezintă o etapă superioară 34 de legătură cu tipurile
aflate in grupele vecine.
T. 43 (XVI.1), nr. 151-152, ne prezintă două subtipuri Î!l execu-
ţia aceleiaşi persoane. Gr·aţie înregistrărilor în funcţionalitatea adormi-
rii copilului şi a formei ffbere, s-a putut observa în procesul de crea-
ţie a acestcr două cîntece natura improvizatorică spontană, ţinînd şi
de preferinţa de momEnt pentru anum~ înlănţuiri de celule şi motive
în reali:zarea propoziţiunilor muzicale. A~tfcl, acestea se prezintă într-o
relativă mare varietate cu pred0minarea propoziţi'..!nilor formate clin
celulele prirr.are ale tipuril,)r arhaicf'. Din cînd în cînd forma rindului
muzical versificat este lărg.ită prin prezenţa textu'lui executat în proză
melopeică.
De asemeni, datorită proces~lui imprf1vizatoric, niciodată repetarea
vreunei propoziţiuni nu se petrece identic.
sT. 1. (~"t\ll, 1.1.), nr. 151, se de~voltă pe diferitele porţiuni ale modu-
lului la. :i.-. cu predilecţie pe parcursul ambitusului de cvintă (5-1).
Pn:zenta estompată a subtonului, alături de a treptei a doua şi în pos-
tura de pien, ne indică originea în acela~i sistem pentatonic, găsit ca-
racteristic ir, folclorul muzical rcmanesc şi implicit în cîntecul de Uea-
găn. Mdodic:i. ne apare împărţită pe per:oade cu un număr inegal de
propoziţiuni, 'J pErioadă putind cuprinde de la patru la nouă propozi-
ţiuni, a căror orîduire este liberă, fiind marcată - şi aci oarecum arbi-
trar ·-, de propoziţivr!ea formată din celulele bicordice descE:ndente
de tip si-la, sau la-sol, mai puţin de o nouă propoziţiune (F), cu con-
turul axat pe sunEtele 5-7-5-3.
sT. 2. (XVI. 1.2.), nr. 152, se deusebe.i;;tc de subtipul 1, prin trecerea
pe primu:l plar. a propoziţiunii m~1zic::1.le cu caracter major, aflată des-
cenden l _c.;e porţiunea superioară intre treptele şapte şi trei ale modu-
lui. De a.sen1eni, propoziţiunea de început este compusă dim repetarea
cr:-lulei primare de tip la-sol, aflată în subtipul 1 abi::t în perioada a doua.
Acela~i procx:s variaţicnal, de e--:ecuţ:e în formă liberă, bogată, dar şi
de predominare a intervalelor descendente bitonice pe terţa mică
( so!-mi : rc-si) şi bicordice (la sol, si-la), precum şi a cvartei perfecte
(la-mi).
1. 44. (XVI. 2.), nr. 1 SH. deţine o melodică de structură pentato-
nic8., cu cezuri~e pc subton (re) şi finala pe treapta întîia (mi). Forma
este perfect conturată şi dezvoltată pe două propoziţiuni muzicale
(A. V:iI ; B. VII ; B. 1), alcătuite fiecare în parte din cite două motive.
În prima propoziţiune, repetarea motivului descendent (si-la-mi-re) ne
-----------
:v.. S-a putut observa cum, pe măsură ce rneloclic.1 este mai dezvoltată, deli-
mitarea tipologJ;că necesită după caz mai multe elemente de diferenţiere sau <'se-
mănare, precum şi considerarea funcţiei acestora în cuprinsul formei arhitectonice.
35. Tratat astfel prin transpunerea inălţim:ii la care s-au realizat transarL~rile
muzicale. De altfel, modul la este .aci fundamentat pe acelaşi pentabmic carac-
teristic (re) reprezentînd o formă de evoluţie a aces~uia.
169
relevă c::i.racterul dipodic. ln cea de a doua propoziţiune însă, asistam
la îmbinarea dintre vn mctlv ascendent (wl-la-si) cu unul descendent
(la-sol-re), variat la repetarea propoziţiunii, prin fiinala de tip arhaic
desfăşurată pe celula bitonică la-mi.
T. 45 (XVI. 3.), nr. 154, foloseşte pentatonicul re, cu cezurille pe
sol şi sol-re, iar cadenţa finală pE: mi. Cuprinde trei propoziţiuni dife-
rite (A:1 ; B 3-VII ; C1) de structurii celulară. Prima propoziţiune cu oon-
tur descendent, es,te axată pe repetarea celulei descendente arhaice
si-la, căreia la încheiere i se c.daugă c:~alaltă celulă bicordică de tip
arhaic, la-sol. Cea de a doua propoziţiune începe prin saltul ascendent
de sextă mare (re-si), ca apoi să revină spre 'treapta a treia (sol), lune-
cată prin legato cu subtonul (re). A treia propoziţi.une are caracter di-
podic, prin n.peta1ea variată a motivului descendent (la-sol-re) şi cu
introducerea celulei finale fa 1.-mi,
1
T. 46 (XVI. 4.), nr. 1.55, deşi foloseşte un ambirtus de scptimă (re-

do), centrat ir, jurl.ll sunetului mi in r.alitateJ. .sa de finală repetată, îşi
dovedeşte puternic origiinea în pentatonicul re. Sunetele pieni ale aces-
tuia (fa, d. şi do) ne apar, primul ca vădit substitut al lui sol, iar dol
ca o treapta dE: expaP-siune faţil de ;;i. Astfel prin transpunere, melo-
dica respectivă ne conduce C'ă~:re evoluţia ei înspre modul la. cu cezu1·ile
pe treptele a treia şi a doua, iar cadenţa finală P2 treapta întîia.
Cele trei propoziţil.lni muzicale componente, diferite, se prezintă cu
uşoare variaţii, într-o organizare strof ic~ (A 1 ; Al ; B 3 ; Bv. c. 2 ;
C 1) de cinci propoziţiuni, primele dcu3 fiind repetate constant. Struc-
tura propoziţiunilor este celular-motivkă, organizată pe emi~tihurilc
tetrasilabice ale tt:xtuGu:i, -iar propo,~ţi·.iriea 8 ne prezintă o dipoclie prin
repetarea mGtivului. Regăsim în prima (A) şi ultima propoziţiune mu-
zicală (C) prezenţa celulei primare de tip descendent (si-la), precum şi
cc.nturul descendent, spre treapta întîh (mi). Propoziţiunea mediană
(B) are conturul cu caracter ascendent fol0s.it în structura sa dipodică,
saltul de cvartă perfectă între subton şi treapb. a treia (re-sol), în timp
ce la repetarea variaţiei motivului cadenţial, găsim descendent, pre-
zenţa repetată a treptei întiia.
Cea de a treia propoziţiune ne apare ca provenind din înrudirea pri-
melor două propoziţiuni, depăşmd îmă stadiul de variantă prin struc-
tura ei nouă şi descendentă (Bi-la-sol-mi).
'1.'. 47 (XVI. 5.), nr. 156, ne apare structurat în pentatonicul (re),
pe demă propoziţiuni de structură celulară. Prima (A 1), foloseşte ca
celulă dniţială bi:cordicul arhaic descendent de tip si-la ::;i îşi desfăşor.ră
conturul descendent pe sunetele si-la-sol-la-sol-re.
Cealaltă propoziţiune B 2, debutE:ază cu bicordul aThaic de tip la-sol
prezent de altfel şi in prima propoz1ţiune, ca apoi urmîndu-şi con-
turul ascendent-descendent --, să încheie cînte~ul pe finala reprezen-
tată în pentatonicul respectiv pe treapta doua (mi).
'J.'. 48 (XVI. 6.). nr. 1.57, se află cu originea în pentat0nicul re,
deţinînd două propoziţiuni repetate fiecare în parte cu variaţii la ca-
denţa (A 4 ; A 4-1 ; B 5-1 : B 2). Propoziţiunile sînt de structură
celulară, în care regăsim ca celule primare, bicordicul descendent d~
tip la-sol şi si-sol. Prima propoziţiune deţine un contm· descendent
169
axat pe sunetde si-la-snl-la-sol-(re). Cea de a doua propoziţiune (B), cu
caracter de contramelodie, este fundamentată pe Q dipodie reprezen-
tam prin repetarea motivului ascendent-descendent (mi-b-re), ce la
re1wtarea intreg!i propoziţiuni variază prin introducerec. cadenţei finale
pe b'eapta a doua (mi). :Jli
T. 49 (XVI. 7.), nr. 158„ ne prezintă o melodică dezvoltată din
pentatonicul re .spre modul mi cu prezenţa subtonului. Avem de a face
cu etapa iri ca~.-e treapta întîia u. fositului pentatonic a cedat funcţia
sa treptei a doua (mi). Se simte încă cscilarea pienului (fa d., fa b),
însă din ce Î!1 Cf' se relevă mai puternic eader"!.ţa de tip frigic (fa-mi). 37
Fa(<l dl' c&deaţa finală pe treapta întîia (mi), cezurile se pet:ec
pe treapta a patra (la), .pe subton (re), iar ca 13unet expansiv .:i celei de
:'l patra propoziţiuni, pe treapta a şasea (do).
Forma liberă şi val'i-:it5 in CCffE sint cup1inse cele trei propoziţiuni
principale diferite, îmbogăţeste conţinntul cîntecului, lăsind să. se în-
trevadă, din unele schimbăiri aduse în momentul repetării, posibilita-
tea de generare a un<>r noi propoziţiuni. în structura formei arhitec-
tonice se evidenţia73 frecv0nţa C'<'1ul~i de început a primei propoziţiuni,
repn zentată plin bicordl1l ~a-~·ol, atit în cea de a doua şi a teia pro·-
pozitiunf", cît şi ca unică celulă ce formează prin repetal"E: o a patra
propozHiunL'.
Clasa XVJI (X.VII T. 50-51 ). nr. 1.59-lfiO, se desfăşoară pe tetracordul
descendent cu finah sol Tipurile sînt în~eaproape înrudite atît prin
sistemul sonor cu cezura pe treapta a doua (la) şi cadeEta f.ina1ă oe
treapta intiia (wl), cit şi prin prezenţa celulelor motivului de început,
în care regăsim repetarea celulPi bicordice descendente de tip primar
( si-la), !:=i de asemenea, îmb!narea acestC>i ::i. cu celula pr.imară bico:rdică
descendentă de tip la-sol.
T. 5u. (XVII. 1.), nr. 159, cupr:inde trei propoziţiuni diferit-e (A 1 ;
B ~ ; C 1) de structi..:ră celulară, realizaite în tricordul desc2ndent, de
tip major si-la-~ol. Propoziţiunea întiia este astfe1 compusă din irepe-
tarea celulei si-la căreia spre fin:.=tl i se ata-:;ează celula la-sol.
Cea de c. doua propoziţiune înoepe cu celula la-sol, lărgită prin
repetarea celor două sunete componente, căreia i se ataşează la sfîrşit
celula si-lr!. Propoziţiunea rle încheiere începe cu o celulă ascendentă
(sol-la), îmbinată cu celula la-so!, căreia îi urmează insistenţa prin re-
petare pe sunetul final (sol).
T. 51 (XVII. 2 ). nr 160, dEtinc două propoziţiuni muzicale ( A2 ;
B 1). de structură oelular-motivică, fiecare cuprinzînd astfel cîte două
astfe-1 de motive corespunzătoare unui emistih. Tricordul de tip major
(sol) ne apare în cea de a doua propoziţiune, extins ascendent înspre
trPRpta a natra (do). element devenit caracteristic pentru acest tip.
Clasa XVIII (XVIII) T. 52-53), nr. 161-165, s·e desfăş.oară p0 pen13-
cordul maJor cu treapta întîia sd. vădit dezvoltat din tetratonicul des-
:ic.. Cîntecul putînd la fel de firesc sfkşi P'.! tre~1pta intîia ::i pentatoru:-
cului (re).
:i 7 _ Şi aci rolul de substitut al pienului se relevă prin prezenţa lui fa d. ca
provenind din sunetul precedent (sol), iar al lui fa becar din sunetul următor (mi).
170
ccndent re-si-la-sol. Caracteristica tipm ilcr componente este folosirea
cu prediJecţie a celulei bitonice de terţă mică superioară (re-si) şi ca
început de melodie. Cadenţele cu funcţie de cezură se pot realiza fie
pe treapta a treia (si), fie pe treapta a patra (do) (în T. 52) ; fie pe
treapta a cincea (re) (T. 52, st. 1.2.).
'1'. 52. (XVIII. 1.), nr. 161-164, se prezintă cu patru subtipuri în-
rudite prin celula de debut a primei propC'ziţiuni caracteristică de alt-
fel a clasei tipologice din care fa~ parte. De asemenea prin îmbinarea
acPstei ce1ule - sub formă de arpegiu - , cu cdula bitonică de fap
major, pe treptele 3-1 (si-sol).
sT. 1 (X\ll~l 1.1.), nr. 161. deţine o singură prop'.)ziţiune aflată în retra-
tonicul dl:scendent re-si-la-sol. De stnlCtură celu\lară bitonică şi trito-
nică, aceste celule: reprezinta pdma jumătate a propoziţiunii, prin repe-
tar.~a celulei re-si, îmbinată cu formula finală reprezentată de celula
re-la-(s:)-·so1. cu v2.tbtia sunetului median.
s'l'. 2 (XVJJI. 1. 2), nr. 162, are o singură propoziţiune muzicală repeJ
tată variat la cadentă (A ~- Al). Melodica este structurată pe tritonicul
descendent de tip major, re-si-sol.
sT. 3 (X\-'II'. 1.3.). nr. 163 se prezintă în tetratonicu11 de tip m~.jor re-
si-la-sol, într-o ipostază înd·~aproape înrudită cu subtipul 4. Aci întil-
nim însă trei propozitiuni diferite (A 3 ; B 5 ; C 1) de structură c€lt:-
lar-motivică. Prim.:i propoziţiune cu conturul descendent-ascendent, de-
butează cu celula biitomcă primară descendentă a terţei mici re-si-la-
sol, sol-si cu cezura pe treapta a treia. A doua propoziţiune, are contu~·ul
ascendent pe sunetele arpegiate sol-si-ne, cu cezur8_ pc treapta a ci·~cea.
Ultima propoziţiune este desc€ndentă pl~dnd <le la cvintă spre treapta
întîia, re-do-re-la-sol. Structura sistemului sonor se bazează astfel pe
tretratonicul (re-si-la-sol), ia1· prE.zenţa treptei a patra (do) n2 apare ca
un subtitut al treptei a treia.
Acest subtip ne relevă unul dintre aspectele procesului de orea-
ţie, ca interrelaţie între diferitele propoziţiuni. Astfel, în propozitiunea
întîia şi a trE.ia, primul motiv este comun, iar între propoziţiunea întiia
şi a doua, ultimul motiv al pnmei pro~<JZiţiuni constituie motivul întii
al celei de a doua. Totodată ce'.l <l.:::~ a trei:i propoziţiune provine din
lărgirea pe dollă motive_':" a primului mutiv di 1 prima propoziţiune.1
sT. 4 (XVlll. 1. 4.), nr. 16·1, cuprin<le o 8i!'!gură propoziţiune muzicală

cu contur dE-srendent-ascendent, repetată variat la cadenţe prin cezura
pe treapta a cincea (re) şi cadenţa finală pe treapta întîia (sol). Propo-
ziţiunea evoluează pe freptele !J--3-J-2- 5 (1). (re-si-sol-la (re)-sol).
T. 53 (XVIII. 2.), nr. 76.5, se desfc''\şoară descendent pe pentacor-
dul de tip major cu finala sol, cuprimind două propoziţiuni diferite de
strucrtuiră celulară. Găsim cezura pe treapta a doua (la), iar cadenta fi-
nală pe treaptc. întîia. Prin interpretarea treptei a patra în calitatea sa
de pien ca substitut ai fu'eptei a treia, regăsim - ca element de legă
tură cu celelalte tipu!·i - , celub hitonic.1 pe t.:rţa mică descendentă
între treptele 5-3 (re-si).
JS. Acordîndu-se şi sunetult11\ repetat de mai multe (.)fi funcţia de motiv.
171
Clasa XIX (XIX. T. 54-67), nr. 166-197, s-a dezvo1tat pe pentatoni-
cul de tip re, centrat în jurul picnonului (sol-la-s~) şi al finalei pe
treapta a doua (mi), cu tendinţa acesteia de a prelua funcţia premodală
spre alcătuire în calitate de treapta întîia, - , a unui mod independent
(la). Faţă de ace3Stă nouă ipostază apar cezurile pe treapta a trei.a (sol),
a patra (la), ca sunete fu!lcţion~le pn."luaite din pentalonicu'l respectiv.
Pentru acea.stă clasă ne apare caractci·i.stică prezenta motivului format
p<:: picnon ~la-·si-la-sol) şi care constituie o puternică axă relaţională
între tipurile componentf. Fen-0murnl de puternică înrudire între ti-
puri, dar şi dezvoltan.Ci <liferită a su.htipurilo1", ne-a determinat .ca şi în
cadrul acestei dase, să a.rordăm calitatea de tip cu număr diferit
unor subtipuri mai evolua~c. pltstrîndu-se însă legătura cu tipul res-
pectiv prin me:nţinerea numărului indicelui de subtip.
T 54 (XIX 1), sT. 1-5, nr. 166-169, sînt înrudite prin axare:3.
pe pentacordul desc~ndent între treptele 5-1 (si-mi), cu originea vă
dită în tetratcnicul descendent d~ tip .~i-la-sol-mi. Totodată, ca ele-
ment comun se situează propuziţiun~::i. de inceput, prezentă - în for-
me variate - , în toate cele cinci subtipuri-
sT. 1 (XIX 1.1.), n'1". lnfi. deţine dou§. pr0poziţiuni muzkale. Prima pro-
poziţiune este de structură dipodid\. prin repetarea motivului descen-
dent pe suP.etele si-la-sol-fa d.-mi. Cea de a douc.. propoziţiune apare
ca o completare a primei, pr.in insistarea pe treapta a treia (sol) rezol-
vat§. de .asemenea spre treapta întîia (mz).
sT. 2 (XIX 1.2.), nr. 167. se cnractcri?ează prin prezenţa inflexiunii
cromatismuhii între treptele patru (lo d.) şi 1trei (sol) în prima propozi-
ţiune. Forma cuprinde două prop<:>ziţrnni muzic:ile, fiecare în parte
repetate cu variaţie h cadenţă. Structura mai evdluată a acestora,
constă în pre:z.E:·nta m0tivului cu caracter independent, capabil a se
manifesta în cadrul propoziţ1unfa ca o <lipodie (A 3), sau a-'?i schimba
locul şi funcţia de la o propoziţiune la ::ilh, ca motivul secund din
prima propoziţiune (A v. c. 1), devenit motiv prim în propoziţiunea a
doua (B).
Propoziţiunea întîia, se desfăşoară în judul nucleului sinuos des-
cendent-a...::ccndent al celulei de tip major, situată între treptele 5-3
(si-sol-.d) cu cezura pe treapt:i 5 (si) şi c:tr:lenţa finală pe treapt:i 1 (mi).
Cea de a doua prr,poziţiune. de factură descendent-ascendent, s2 reali-
zeaz[l pe nuc1eul la-scl-fa d - rni· sol. cu variaţie la repetare prin ca-
denţa finala pE: treapta întîia (mi).
sT. 3. (XIX 1.3.), nr. 168, deţine o singură propoziţiune muziicală va-
riată la cadenţă, cu cezura pe tflE'apta a patra (la), iar cadenţa finală
pe treapta întîia. Prezenţa slabă a pienului (fa. d.) ne evidenţiază o strur.-
tură sonoră premodală de factură tetratonică (si-la-sol-mi).
s'l.'. 4. (XIX. 1.4.), nr. 169, ne pr€zintă pe parcursul a două propoziţiuni
{A 5 ; B 1) un 3.spect al evoluţiei tipului spre o structură sonoră pen-
tacordică în cadrul cărei..1. treapta a doua {fa. d), :r.e apare cu o fum. ţie
principală ir. propoziţiunea B.
Prima propoziţiunE însă va face legătura între subtipul precedent (sT.
1.3.) şi cel următor (sT. 1.!1.).
172
.sT. 5 (XIX. 1.5.), nr. 170, se dcsfăi:;oart1 pe pentacordul dintre si-mi cu
•cadenţa fina:lă pe tre::ipta întîia (mi) şi cezura pe treptele trei (sol) şi
patru (ia). Cel(~ patru propoziţiuni difo r:ite srnt de structură motivică,
1
fiecare cuprinzînd c~te dr:mă motiv::::- muzic<J.le. Forma are un caracter

:Strofic (A 1 ; B 3 ; C 4 : D 1). Desfăşurarea S'.)noră se prezintă descen-
-0.ent pe trei propoziţiuni : A, între treptele ~--1 (si-la-sol-fa d.-mi),
uşor ascendent atît în propoziţiunea B între treptele 3-5-3 (sol-la-si-sol).
reît şi in propoziţiunea C, între treptele 3-4 (sol-la) şi asoendent-des-
·cendent în ultima propoziţiune, între treptele 3-5-1 (sol-la-si-la-sol-fa. ·
d.-mi). Propoziţiunile mt17kale n2 apvr îndenproape înrudite prin mo-
tivele comune. Astfel, motivul al doilea din propozitiunea întîia este
J.Jrezent şi în propoziţiunea a patra, iar propoziţiunile doi şi trei se pre-
:zintă de asemE:ni cu un acelaşi prim motiv.
T. 55 (XlX. 2), nr. 171, se dcsf;:'.şonră pe un pentacord axat pe mi
în calitate de treapta întîia. Forma arhitectonică este liberă, cu cinci
propoziţiuni diferite de structură cclulară-m'.ltivică : 1(A 2 ; B 1 ; C 1 ;
D 3 ; E 1 ; C 1 ; C 1 ; Ev I. 4 ; Ev. I. 4 ; Ev. II. 1 ; Fv. 1) înrudite între
-ele prin motive ('Omune. Propoziţiunea întîi'.1. (A), este de structură di-
podică, prin repC::tarea motivului la-sol-la··.fn. Cea de a doua propoziţiu
ne descendentă, fnloseşte ca prim m0tiY p2 cel din propoziţ.iunea pre-
•cedentă iC:ăruia i se atac;;ază motivul finc:.il sol-fa-mi. Cea de a treia pro-
:poziţiune descendentă (C), se introduc8 printr-un motiv nou, căruia i
se ataşează acelaşi motiv final (sol-la-sol-lrz-fa-mi). A patra propoz,i-
ţiune are un contur oscilant între treptele 2-3-1 (la-si-la-sol-la-si-sol).
A cincea propozitiur,e este ascendent-descendentă între treptele 3-5-1
1( sol-la-si-la-soJ.-.fa-mi_l.
T. 56 (XIX. 3.), nr. 172, este axat pe tetracordul de tip si-la-sol-·
mi, cu prezenţa pi.Jenului fa d. şi aci - ~rn::adn.t într-o formulă melis-
~atică - ca suhshtut al treptei a treia (sol) Singura propcziţiune mu-
zicală. repetată, este de structură celular-descendentă, fundamentată
pe celulele bicordice primare de tip si-la :)i la-sol, la care se adaugă
celulele primare axe.te pe intervale'le 4-1 (b-mi) şi 3-1 (sol-mi), re-
-prezE·ntînd varie.ţii h cadenţă.
'I'. 57 (XlX 4.) sT. 1-2, nr. 173-174, cuprinde două subtipuri
1nrudite p::-in prrima propoziţiune comuniJ, ca şi prin prezenţa comună
a altor celule. De: a<::emenE: n găsim lm acelaşi sistem sonor axat pe
tE:tratonicul de tip si-la-sol-nii. cu prezenta pienului (fa).
sT. 1. (XIX. 4.1.), nr. 173, cupl'inde - ·inclusiv variaţia propozitil'nii a
•doua - , cinci propoziţiuni dintre car'C' pat11.1 diferite. Acest subtip ne
apare astfel de factură strofică, c•1 patrn propozitiuni de structură
celular-mot.ivică. posibil a fi varidte (A~ '. B: 1 (D. 1) ; C 4 ; C 1). După
-prima propo%iţiune descendentă. fo!·mai ă din repetarea celulei si-la
căreia i se adaugă celula finală la-sol. găsim propoziţiunea a ctou<-1 c 1_1
contur descendent n!"cilant (;;'ll-la-so/-mi-sol-la-la-sol) pe treptele 4-1,
-posibil a fi sehimbată cu o nouă propoziţiune ascendent-descendentă,
·situată pE:· treptele 3-1--5 (sol-la-si.-~n.-1,n -snl-mi). Cea de a treb pro-
poziţiune (C), axată între treptcl?. !"-1, se repetă într-o stru2tură dipo-
dică cu variaţia ~e1u1ei c:J.denţ,iale (la-so1·-mi-sol-la-sol-la), cu cezura pe
't1 eapt.a a patra (la), iar cadenţa fir.ală pc trepta întîia (mi).
li:J
sT. 2. (XIX. 4.2.), nr. 174, -~ste
în a..:elaşi sistem tetratoPJc (Ji-la-sol-mi/
şi deţine două propoziţiuni muzicale diferite (A 3 : B 3 ; B 1), de struc-
tură celular-motivică. Întîia propoziţiune (A), care este identid'1 cu
subtipul 1, se repetă avînd cezura pe treapta a treia. PropozitiuEea
a doua (B), este descendentă, cu variaţia celulei cadentiale, cezura fii11d
pe treapta treia cuprinsă în celula la-sol,. iar cad~nţa finală pe repeta-
rea treptei ir.tîia (mi).
T. 5S (XIX. 5.), nr. 175, se desfă5oară pe tetracordul descendent
de tip si-la-sol-mi şi deţine trei pr0poziti~mi muzicale diferite (A, B, C)
de structură celular-motivid, axate pe celula picnonului. Dintre aces-
tea, propoziţiunea a treia apare ca o variantă în strofa treia a celei
de a doua propoziţiuni din slrofeile precedente (A3 ; Bi-:; ; B 1 („.) A3 ;
C::-·, C: ). Fiecare dintre propoziţiuni foloseşte constant pentru început
celula si-la. Prima propoziţiune este <X'mpusă din repetarea celulei pri-
mare bicordice descendente de tip ~i-la, urmată de celula de încheiere
la-sol.
Cea de zi. doua propozihune folose:::te ~a prim motiv, cel de al
doilea motlv al primei prr.;:>0zitiuni. variat în motivul cadenţial (si-la-
soi-la-si-la-sol-mi (si) pe treptele 1-5 ; (1 ).
Cea de a !reia prop:niţiune. cuprinde primul motiv s:imilar cu cel
de al doilea motiv al prirnd propn.zitiuni - aşa cum ne apare în strofa
doua - , îmbinat cu n0i motive cn<lenţiale. Astfel că piloni ai acestei
propoziţiuni pot fi socotite treptele 5-4-3-1-4-3 (si-la-sol-mi-la-sol), cu
variaţia cadE-ntei finale pe treapta întîia (mi).
T. 59.(XIX, 6.), sT. 1-3, nr. 176-178, se prezintă cu trei s11~1ti
puri înrudite, însă a căror structură aparţine unor etape diferite de
dezvoltare. Gclsim ca elemente principal0 comune finala pe treapta
în Liia (111.i ), prezE-nta subtonului (re), atingerea cvartei situate între trep-
tele 3-Vll (s~l-re), apoi structura celulară a propoziţiunilor ca şi uni-,
tatr.1. propoziţiunilor de început, axate pe bi-cordul primar descendent
de tip la-scl. Regăsim în acest tip, ca elemente relaţionale cu tipurile
<1!1.terioarr-e şi formuh de ca:1e~ţă findă prir. subton (sT. 1-2) si J.e
2scmenea, prezenţa ln calitate de cadent:l a subtonului, cu funcţie de·
cezur:l (sT. L.).
s1'. 1. (XIX.6·1.), nr. 176, se află într-un pentacord (la-re), de vădită
origine -- pr~n prezenta pienului (fa) - , în tetrartonricull de tip descen-
dent la-sol-n:i-re, al cărui sunet prim (re) a cedat funcţia sa de treapta
întîia cu rol cadenţial, celui de al doilea sunet (mi), de a cărui atrac-
ţie este legat prin noua sa calitate de ~ubton.
Cînte~ul deţine două propoziţiuni muzical2 (A 1 ; B 1) de structură,
celulară, puţin lărgirtă prin introducerea execuţiei uşor melismatice.
Primu propoziţiune descendent:l este situată între treptele 4-1 (la-mi)
şi eE:te axată pe celull.a bicordică (la-sc1l) repetată şi rezolvată spre
treapta întîia fmi).
Cea de a doua propoziţiune deţine un contur sinuos pe treptele
3-1 (uneori variind prin atini;erea subton1Jlui (re) şi dezvoltîndu-se
pe treptele principa:le 3-1-(VIl)-1 (sol-(re)-mi-sol-mi).
174
sT. 2 (XIX. 6.2.), nr. 177, ne apare format din repetarea uşor variată a
.unei singure propoziţiuni, desfăşurată în cuprinsul unui pentacord cu
()riginea vădita imă în tetracordul descendent de tip la-sol-re-mi, cu
finala pe treapta a doua (mi) .
.s'l'. 3. (XIX. 6.3.), nr. 178, ne apare cu o structură puţin mai dezvoltată
prin ambitusul lărgit la sexta rnare (si-re), componenţa celular-moti~
vică, conturul ascendent-descendent a:l celei de a doua propoziţiuni şi
prezenţa cezurei pe subton fre).
Forma ne apare liberă prin repetarea in număr variat a propoziţiunilor
în cuprinsul perioadei. Găsim dcuă propoziţiuni, cu tendinţa afirmării
{:elei de a doua rămasă singură încă de la jumătatea cîntecului şi capa-
bilă a face faţă gr.aiie varierii motivului cadenţial (A 1 ; B VII ; Bvc.
l/iA1Bi// A VII ; Bv. VII ; Bvc. li.' ( ... ) Bv VII ; Bv. li, (... ) Bv. VII ;
Bv. 1).
Prima propoziţiur.e este înrudită cu subtip'-ll întîi prin celula bicordică
situată pe trepU:•le 4-3 (la-sol), aci p!.:ţin estompată prin repetarea
prealabilă a primului wnet şi r€z0lvarca imediată '(fără repetare) in
;Celula cadenţială pe treapta întîia (mi)
Cea de a doua propoziţiune, ne prezintă un .inter2sant proces de inde-
pendent&. Astfrl, pe parcursul celor şapte strof~, ea se dezvoltă de la
arnbitusul de cvartă (sol-re) din prirr.a srtroîă, la cel de cvintă în cea
,.de a doua strofă prin exter..sia spre sunetul superior (la-re) şi în sfîr-
.şit - prin acelaşi procedeu ascendent -, la ambitusul de sextă (si-re)
în formă rEpetată, cu cezura pe subton şi cadenţa finală pe treapta
întiia (mi), µe care o menţine pînă la sfîrşit.
Cuni;inutul acestei propozjţiuni ne apare l5rgtt pe trei etape reprezen-
tate prin sunetele : !:Ol-re (mi) în stror3. întîia ; so~-la-la-sol-re-mi
'(st.rnfa a doua) ; şi sol-la-si-sol-re-mi-re (mi) strofa a treia pină b_ sfîr5it.
T. 60 (XIX.7), nr. 179, deţine o structură pentatonică de tip si-la-
sol-mi-re faţă de care trepta a doua (mi) şi-a asumat întîietate.a, prin
funcţia de cadenţă finală faţă de cezurile pe treapta a patra (la). Formn
se clesfă~oară pe patru propoziţiuni de structură motivică, dintr2 care
·.dnar două propoziţiuni sînt diferite (A 4 ; A v c. 1 ; B 4 ; A v. c.). Cu
toate aceste:.i, structura arritect0nid. a formei ne apare mai dezvoltată
prin încadrarEu prcpoziţiun~i cu c3ractcr ascendent (B), ca şi pr.in as-
pectul de ~ontim1itate pc care îl oferă îmhinarea dintre cele două mo-
tive în cuprinsul ambelor propoziţiuni. Sr• mai poate releva dipodia
din propoziţiunea întîia, componenţa fundamentată pe îmbir,are'1 ctintq,·
·celulele desoendente bic0rdk2 primare (de tip si-la, la-sol aflate în
primul motiv), ca .:;i formula cadenţei finale pe treapta întîia cu trece-
re.a prin treapta a şaptea aci cu valoare de subton (re).
Cea de a doua propoziţiune lărgeşte viziunea melodid către sep-
hma superioc.ră pe traseul penbtonicului fundamental, oprindu-se pe
cvartă (sol-si-re-si-la-sol-la). Atît treapta a doua (fa d.) din prima pro··
p)7iţiune, cît şi treapta a şasea din cea de a doua, deţin calit.al·ec.. de
p_i2ni prin e:istenţa lor melismatică, ţinînd de sunetul căruia îi aparţin.
'J.'. M (XlX. 8.), nr. Usf.. dcţ:ne o singură propoziţiune muzicală
de facturb. dipodică şi avînd prin repetarea motivullui respectiv un
~ontur sinuos descender~t-ascender..t-descendent. Pe ambit'..tsul Ll!"l?i
175
cvinte, propoziţiunea acoperă un pentacord descendent între la si re.
cu originea vt.dită în tetratonicul descendent la-sol-mi-re, cu finala
pe treapta a doua, (mi). Cele două propoziţiuni obţinute prin repetarea
variată a primei, ne apar distincte datorită variaţiei celui de al patru-
lea sunet al motivului cu rol de cadenţă. Asitfel, motivul axat pe trep-
tele 4-1-2-1 (sol-re-mi-re) prin variere, schimbă treapta întîia cu
a cincea (la) şi cu întîia (mi). Execuţia u5or melismatică, introduce şi
pienul (fa d.), însă ca un .substitut a'l treptei a patra (sol).
T. 62 (XIX. 9), nr. 1Sl-J8e, cuprinde patru subtipuri diferenţiate,
fiecare in parte vădind o puternică orientare către un vizibi'l atribut
de devenire 5pre tipu~·i independente. Aceste subtipuri isînt însă înde-
aproape inrudite prin prezenta comună a m0tivului de început la-si-la-
sol ca motiv fundament<'!.1. capabil de a con~titui prin repetare şi va-
riere la cadenţ.ă, c- individ .1a!itate tipolo,'5ică. Şi deşi s-a menţinut apar-
1
tenenţa la indicele tipologic 9 -- tipurile 63 şi 64 putînd fi socotite

carecum şi ca subdiviziuni :.le acest11ia - , totuşi conţinutul acestor
două tipuri (63, 64), a impus o diferenţiere rr..ai pregnantă. Alături de
noi propozi~mni apare şi lărgirea la octavă a ambitusullui La tipurile
63 şi 64 este absent subtonul (n: l, structura sonoră centrîndu-se astfel
mai putec1ic în jurul treptei a doua a pentatonicului (mi), centru mo-
dal cu o valoare de treapta întîia.
Cele patTu subtipuri ne apar delimita1e şi prin prezenta unor noi pro-
poziţiuni muzi.cc.le alături de propoziţiunea fundamentală şi comună de
inceput, iar odată cu aceasta !'>i prin lăr~irea ambitusului către octava
celulei fundamentale a pent2.tonicr..1lui (mi-re-si-la-sol-mi-re).
sT. 1. (XIX.9.1), nr. 1Rl. C'Ste format dintr-o singură propoziţiune evo-
luată din imbinarea celulei bicordke ascendente pe treptele 4.-5 (la--si)
cu celula cu caracter tritonic axată descendent pe ;treptele 4-3-2 d-1
(la-sol-fa d.-mi) dintre care treapta a doua are calit2.te.a de pien, (fa. d.).
sT. 2. (XIX. 9.2. a-c), nr. 182-184, poate fi caracterizat prin prezenţa
unei singure propoziţiuni muzicale cu caraoter dipodic, şi varierea la
repetarea acesteia a cebi de al doilea motiv, prin schimbarea cu mo-
tivul caden~ei finale. Fo:::-ma cîntecuhli axată pe ambitusul de sextă a
pentatonicului re deţine dvuă propoziţiuni (A 3 ; Ave. 1.), în care găsim
două motive. Motivul iniţial, axat pe terţa majoră formată din îmbi-;
nc.>rea celulei bicordice ascendente la-si cu celula bicordică descendentă
la-sol, capăt[1 b repetarea propoziţiunii doar locul primei părţi, cea de
a doua parte fiind constituită din motivul de încheiere finaO.ă pe treapta
întîia prin !Subton (re-mi var. a), sau descendent rpe treptele 4-3-2:
~d)-1(la-sol-fa (d)-mi var. b), sau prin seltul descendent de terţă minoră
pe treptele 3-1 (sul-mi, var. c.).
sT. 3 (XIX. 9.3.), nr. 185, se desfăşoară pe acelaşi hexacord cu originea
vădită în acelaşi pentatonic de tip re a cărui treaptă a doua (mi), a căpă
tat funcţia centrală de caracterizare a cîntecului ca aparţinînd unui
stadiu premodal cu finala mi în calitate şi de treaptă întîia.
În stilul melismatic de €xecuţie, se poate observa totuşi prezenţa
concentrată a motivului caracteristic tipului 62, cu ace!laşi aspect dipo-
dic, limitat însă la jumătatea primei propoziţiuni. Alături de prima
propoziţiune repetată cu ce7ura pe subton (re) şi cu conturul ascendent.
176
la-si (la-sol)-la-si (Za-sol)-la-sol-mi-re), se situează o nouă propoziţiune
:u conturul ascendent-descendent, a:xată pe treptele 1-4-5-4-1 (mi-la-
;i- (la-sol)- la-Ja(sol-fa)-mi) cu cadenţa finală de tip frigic.
i'T. 4. (XIX. 9.4. l, nr. 186, ne apare foarte îndeaproape înrudit prin
:onţinutul melodic, cu categoria .cîntecului d2 fiecare zi de tip transil-
vănean. în cîntecul de leagăn, regăsim în melodh largă a acestu~ sub-
tip motivul caracteristic, însc':i. mai est0mpat prin situarea lui ca prim
noti•i în cea de a doua şi a treia propoziţiune. De asemenea, evoluţia
~entatoniculuri. n în modul mi. se poate observa prin prezenţa treptelor
2 şi 6 cu funcţie de pieni ca şi prin, dispariţia din structura melodică,
1 subtonului (re).
Forma <:.cestui subtip cuprinde trei propoziţiuni diferite ( Al ;
3 3 ; C 1). Prima propoziţiune de componenţă celulară se desfăsoară
pe un amiJitus de octavă (mi-mi), rlebutînd ca propozitiune not:ă, c'J
conturul descendent şi mers treptat p~nă spre treapta întîia. La înce-
putul acestei propoziţiuni însă, găsim celula bicordică ascendent8. pc
treptele 7-8 (re-mi), ca o referire, prin transpunere, la vechiul motiv.
încheierea propoziţiunii se realizează. prin cadenţa frigică, lărgită cu
o celulă bi2ordică descendentă, pentru a putea corespunde celo~ d'JUă
;ila~ supranumerare provenite pe calea influentei melodicii cin 1e-
cului de fiecare zL Celelalte două propoziţiuni sînt de structurfi. mnti-
vică şi înrudite prin primul motiv comun care este, totodată si rnf'ti-
vul central al tipului. în acest subtip însă, acesta evoluează în propo-
ziţiunea B, prin îmbinarea cu un motiv desC'endent situat între treptele
7-3, astfel incit conturul întregii propoziţiuni are car.acterul ascen-
dent-descendent pe treptE:le 4-5-4-3--7---5-4-3 (la-si-la-sol-re-si-
la-sol). în propoziţiunea C, motiivul se îmbină cu un motiv descend".:'nt,
caracterisi1c încheierii me:J.odiei şi înrudit cu cel al primei propoziţiuni
(la-si-la-sol-fo.-sol-fa d.-sol-mi). Prin struotuTa sa, acest subtip se situ-
ează ca element relaţional cu tipurile ce îi urmează.
T. 63 (XIX. 10.) sT. 1-3, nr. 187--192, se situează ca element de
legătură intre tipurile 62 şi 64. Tipul 63 deţine - prin cele trei sub-
tipuri - , atit propoziţiunea nucleu în forma dipodică a tipului 62, cit
şi o nouă pwpoziţiune desfăşurat:l pe ambitusul unei octave şi care
va constitui caracteristica tipului 64.
sT. 1 (XIX.l0.1.a-d), nr. 187-19(1, ne apare evoluat din pentatonicu[ mi
cu cezura pe treapta a treia (sol) şi :finala - , prin tipul de cadentă fri-
gică (var. a) sau fa d. (var. b) pe treapta întîia (mi), 1(v.ar. a-b). Varianta
a treia ne apare de tip major fiind desfăşurată pe treptele 6-1 (Mi-sol).
Este tipul caracterizat prin cele două propoz!ţiurui dintre care prima este
comună cu aceea a tipului 62 de structură dipodică prin repet:u-ea iden-
tică a primului motiv (la-si-la-sol), fapt ce ne-a determinat să-l con-
siderăm ca un tip aflat cu o nouă calitate la limita evolutici tipului
precedent. Cea de a doua propoziţiune, şi care îi acordă ca[litatea de
tip independent, are conturul ascendent-descendent, fie pe trepte!€
5--8--7--4--3-2-1 (si-mi-re-la-sol-fa-mi) (var. a-b), fie folosind şi
treapta a 6-a şi oprindu-se pe treapta a treia, dind astfel cîntecului o tur-
nură majoră (var. c.) şi în care sol deţine funcţia de sunet final şi
prim (la-si-mi-re-dc-si-la-sol).
12-c. 310 171
sT. 2 (XiX.10.2}. nr. 191, cuprinde trei propoziţiuni muzicale (A 3 ;
B 3 ; C 1) avînd ca element diferenţiator cea de a doua propoziţiune.
Astfel prim<-< propo;~iţiune (A) este compusă din repetarea primului mo-
tiv aflat pe treptele 4-5-4-3 (la-si-la-sol). Ce2. de a doua propozi-
ţiune (B) pare să accentueze expansiunea melodiei acestui tip prin
situarea ei pe treptele 1-8-7-4-3 (mi-mi8-re-la-sol). Cea de a treia
propoziţiun(' (C) este comună propoziţiunii B din slibtipul precedent
şi aci cu rol de Î;1chciere a strofei melodice.
sT. 3. (XIX.10.3.), nr. 192, poate fi caracterizat prin amplificarea formei
cu prezenţa ur.ei v.lriante a celei de a doua propoziţiuni, în măsură de
a ne atesta trecerea spre o nouă calitate. Cele trei propoziţiuni muzicaile
de structurii motivică (A 3 : B 1 : Bv. 1), se desfăşoară pe ambituaul
octavei ·,ni, df' vădită natură pentatonică, atît prin absenţa treptei a
şase~i (do1, cît şi prin prezenţa treptei a dom~ (fa. d.) încă legată de
treao:a a treia (sol), pe care tinde să o substituie. Prima, ca şi cea de
a d~ua propoziţiune sînt similare tipu[ui. Cea de a treia propoziţiune
insă, vădit generată din cea de a doua, reprezintă o nouă specificitate
prin conturul ei desceP.dent. În primul motiv găsim o schimbare a
celulelor componente, încît pe primul plan se situează celula bicordică
de~cendent.re propoziţiunea
işi urmează cursul său cunoscut şi comun cu cea de a dom~ propoziţiune,
spre treapta întiia (mi).
T. 64. (XIX.1.1.), nr. 193. deţine patru propoziţiuni m'--lzica1e (A3.
B 1 ; C::: D 1} de strnctură motivică, încadrate în ambitnsul octavei mi
într-un mod (la) de ncttl:d~ pe!1tatonică. Găsim ca primă propoziţiune
(A 3), aceeaşi pre poziţiune muzicală principalJ.ă de tip dipodic pe moti-
vul desffi.surat pe treptel~ 4-5-4-3 (la-si-la-sol), devenită cc.racteris
tică pentru clasa XIX. De asemenea, propoziţiunea a doua (B 1), axată
pe treptele 4-5-8-7 (3)-4-3-2d-1 (la-si-mi-re(sol)-la-sol-fa d.-mi),
este comună cu C€a a tipului 63 (var. b), prezentîndu-ne un contur ascen-
dent-descendent. Propoziţiunea a treia (C3), desfăşurată pe ambitusul dr:
sex tă intre treptele 8 şi 3 (mi-sol), are conturul descendent-ascendent-d.:!s-
cendcnt. re treptele 8-7-4 (3)-7-4-3 (mi-re-la (sol)-mi. mi-re-lo-
rnl), ~i prezintă iegătura intre propoziţiunile vecine (B şi D). Cea de
a patra pt·o;_:-oziţiune, îndeaproape înrudită prin conturul ei, cn propo-
ziţiunea C, prezintă faţă de aceasta. nu doar varici.ţia motivului de
cadenţă. d.-ir mai alc:-s. introducerea treptei a şasea (do), capabilă a da
prop. 0 ziţiur1ii o P..Otă d!stinctă cu un colorit deosebit.
T. 6.) (XIX. 12), nr. 194-195, ne prezir..tă prin cele două subti-
puri. un ac-el~şi c>..spect de diversificare semnalat deseori în existenţa
tipurilor cintecului d'::' leagăn. Prezenţa în cadrul formei primu!lui sub-
tip a trei pror.ozitim"!i diferite (A 1 ; B 1 ; C 5 ; B 1), a propoziţiunii
Bv. cc reprezintă unica propoziţiune aflată în forma celui de al doilea
subtip, ne demonstrează afirmaţia făcută mai înainte în cuprinsul pre:.
ze:1tei lucrări cu privire rra posibilitatea tipurilor mai evoluate de a
{:llprinde unul sau chiar mai multe tipuri mai reduse.
-sT. 1 (XlX. 12.1), nr. 194, se desfăşoară P·~ un ambitus de octavă (mi),
·~ u originea în pentatonicul mi. faţă de care treptele 6 (do) şi· 2 d
178
fa. d.) îşi mai păstrează caracterul de pieni. Form:i cuprinde trei propo-
~iţiuni muzicale diferite (Al ; Bl ; C5 ; Bv. 1), cu readucerea variată
l propoziţiunii B ea încheiere a strofei. Propoziţiunea întîia deţine mo-
tivul devenit caracteristic, a cărui repetare însă prezintă introducerea
unei celule noi cu valoare de cadenţă. Pe ambituşul de cvintă, propo-
dţiunea cuprinde treptele 4-5-4-3-4-5-3-1 (la-si-la-sol-la-si-sol-
mi). Cea dE a doL!a propoziţiune atinge octava b.tr-un contur dtscen-
ient, spre treapta întîia, folosind treptele 8-5-6-5-4-3-2d --1
rmi-si-do-si-la-snl-fa d.-mi). La repetare, după cea de a treia propozi-
ţiune, aceasta (Bv. l) schimbă doar cea de a şasea treaptă în a opta
(mi), păstrindu-se în rest structura iniţială. Cea de a treia propoziţiunr::
apare ca o contrn melodie de structură motivică cu caracter c:Upo<lic,
.ar prin aceasta cu ccnturul ascendent-descendent-ascendent, cu cezura
)e treapta 5-a (si).
sT. 2 (XIX. 12.2), nr. 195, ne apare ca un fragment al subtipului 1, da-
torită prezenţei comune a propoziţiunii - aci urnea - structurat:\
pe treptele 8-5-4-3-2d-1 (mi-si-la-sol-fa-d.-mi). Fată însă de ca-
pacitatea cîntecului de leagăn de a-şi ir.deplini funcţia de ador mire
c:hiar ~.;i pe motive ~au celule reduse, respectivul subtip cu ~aracler
de tip. ne mdică 0 cnnc0ptie de e-eaţie mai evoluată.
T. 66 (XIX.13.). nr. 196, deţine structura cea mRi dezvoltată fa~ă
:ie celelalte tipuri din grupă. foarte îndeaproape înrudită cu acee:i .:i.
cîntecului de fiecare zi. întîlnim aceiaşi structură modallă (la) reali-
i;ată în transpunere pe zona situată între treapta a opta (mi) şi a şaptea
in calitate de subton (re), şi cu un puteli'jc substrat pentatonic. Găsim
a.ci patru propoziţiuni muzicale diferite (A3-4 ; B VII ; C 3 : D 1).
Propoziţiunea întîia se prezintă cu U!1 coP.tur sinuos d:itorc.t aceleiaşi
:lipod.ii axate pe motivul caracteristic format din sunetele la-si-la-sol
A. doua propoziţiune (BVII) de structură celulară, se desfăso::iră de~:cen
ient, între treaptc. patru (la), şi subtonul (re), cu funcţia de cezură
'la-re-mi--re). Cu cea de a treia şi cea de a patra propr)Ziţiune, ambele
:le structură celulară, pare să ne aflăm în domeniul cîntecu1ui de fi€-
!are zi. Astfel, propoziţiunea a treia (C3), cu contur ascendent-descendent,
ltinge ambitusul de nonă între treptele 8 şi VII, debutînd cu un salt
:ie octavă, după care cob0ară .treptat spre treapta a rtreia (Vll-7--6-5-
1-3) (re-re-do-si-la-sol), cu rol de cezură.
'ropoziţiunea a patra (Dl) are conturul ascendeni-descende'.lt pe fr,'p-
ele 4-5-6-5-4-3-4-1-2d-1 (la-si-do-si-la-sol-la-mi-fa d.-mi),
:u o prelungire cu caracter de refren prin insistenţa pe sunetul final
>rin treapta a doua (fa d.-mi).
T. 67 (XIX. 14), nr. 197, ne prezintă o melodic5. ma~ dezvoltată,
nsă strîns legată de tipuri.Jle cîntecelor de 'leagăn anterioare, din care
·egas1m cJ. elemente relaţionale : prima propozitiune muzicală c::rrac-
:eristică şi comună (A 3) ; saltul de octavă pe treptele 1-8 (C. VH ;
~.l). Ca element distinct se :relevă cezura pe subton (re) în (B.VII) ;
~- 2d-1-V!I, oa şi prezenţa propoziţiunilor trei şi pairu (C ; Cv. c.).
Astfel, după prima propoziţiune de structură dipodică prin repe-
:area motivului devenit caracteristic şi desfăşurat pe treptele 4-5-
179
4-3 (la-si-la-sol), cea de a d0ua propoziţiune are contur~!(J. asoendent-
descendent între treptele 4-5-6-5--4-3-2-{1)-VIII (la-si-la-sol-
ja(mi)-re. Cec.. de a treia propoziţiune, repetată variat la c~.dent·~ (CVIi;
C 1), se desfăşoară cu conturul ei sinuos ascendent-descendent, apoi la
repetare ascendent-de~endent de astădată în ambitusul de nonă, pe
treptele 1-8-1-VII-3 (4)-2 (1)-VII (1), (mi-mi-mi-re-sol (la)-fa(m.:)-
re (mi).
Clasa XX 1XX T. fi8-72), 198-205, îşi desfăşoară formulele cu func-
ţie de nucleu generator pe un ambitus de oct.a.vă (T. 68-69), dar în
ct.:prinsul căreia găsim şi tipuri mai reduse cuprinzînd septima (T. î0
sT. 1 şi sT. 4) sau sexta (T. 70 sT. 2). Structura sonoră a acestui arhe-
tip îşi vădeşte origine:.i în pentatonicul de tip descendent si-la-sol-mi-re
(T. 139 ; T. 70 sT. 4 ; T. 72), uneori lipsit de treapta întîia ::i. acestuia,
alteori prezentă, însă la octavă (T. 68), sau absentă total (T. 70).
T. 6~ (XX. 1.), nr. 198, are trei propoziţiuni diferite de structură
celulară aflate în pentatonicul mi, desfăşurat pe o întreagă octavă şi
a cărui evoluţie prin natura pienilor orientează sonoritatea pr:in ,tran-
spunere, către modul la (mi-re-do-si-la-sol-fa d.-mi). Cele trei :propozi-
ţi ur.i de siri.;ctură celular-motivică, ne prezintă - prin transpunere
şi referi1·e la scara Brăiloiu - , cezu::-i pe trepte'le 4 (la), 3 (sol) şi ca-
denţa findă pe treapta întîia (mi) : A 4 ; B 3 ; C 1. Atît cadenţele,
cit şi celub de îr.ceput a primelor propoziţiuni au constituit elemente
i elaţionale cu celelalte tipuri din grupa XX. Prima propoziţiune are
conturul a.sc·"'~dent-descendent pe treptele 4-5-4-7-8-4 (la-si-la-
re-mi-rc-la). Cea de a doua pr::>poziţiune, foloseşte ca prim motiv, ulii-·
mul motiv din propoziţiunea întîia, Uirmată de un nou motiv. Ea se
desfăşoară pe treptele 7-8-7-6-7-3 (re-mi-re (si)-re-do-re(si)-sol).
Cca de a treia prnpoziţiune, cu conturul ascendent-descendent pe trep-
tele 4-5-7-4-4-3-2d.--1 (la-si-re-la-si-sol-fa d- mi), detine în va-
riantă primul motiv al primei propoziţiuni, urmat de un nou motiv
cu functia de inchcicre a melodiei.
T. 69 (XX. 2.), nr. 199, are în contextul pentatonicului re, dou&
propoziţiuni diferite, de structură celular-motivică, A 4 (la); B 1 (re),
avînd cxmt:1rul ascendent-descendent. Prima p::--opoziţiune este ;:ix_at:'.l
pe partea superioară a pentatonicului, folosind treptele 5-6-8-6-5-4
(la-~i-re-.~i- la-sol). Cea de a doua prepoziţiune evoluează pe partea in-
fedoar[t folcsind treptele 2-5--6- 4-ln)- t (mi-la-si-sol-re(mi)-re).
T. 70. (XX. 3), sT. 1-4, nr. 200-203, dE:ţine patru subtipuri în-
rudite prin pnmelt: dot:ă pi opoziţiuni muzicale de structură celulară,
avîr1d contu1 ul ::i.semă~ăto!' şi în care se relevă formula ascendentă spre
cezura pe treapta a 3-a (sol), varfată la repetare pe treapta 1 (mi).
Aceasta n(· conduce la tipul de cadenţă mai vechi şi specific cîntecului
de leagăn intîlnit la tipurile anterioare.
De .:ist:menea reintilnim şi tipur;ile mai reduse, de factură pri-
mară (sT. 2), desfă?urate pe celula bicordică descendentă la-sol, sau
pe celula bitonică de t€T'tă mică descende!'ltă sol-mi. sau pe c~a trito-
nică descendentă de tip la-sol-mi. Prezenţa pienului (fa d.) deţine un
rol -secundar, atît în calitatea sa de sunet de trecere, cit şi ca substitut
al sunetului principal de care apare Uegat (sol).
180
1n întregul melodicii axate pe un hexacord cu finala mi, apcir
ca sunete cadcnţicle cezurile pe treptele 3, 4 iar cadenta finală pe
t.r~apta întîia (mi). ·
sT. 1 (X Y. 3.1 ), nr. 200, cuprinde în cadrul fo~mei lib·::re şi al ambii-
tusului de septimă (6-VII), două propoziţiuni diferite (A 3 ; B 1).
Prima propoziţiune are un contur uşor ascendent şi mai marcat des-
cendent pe treptele 5-6-5(3)-4--5-3 (si-do-si(sol)-la-si-sol).
Cea de a doua propoziţiune - posibil a fi repetată variat de
mai multe ori -·, se desfăşoară- descendent pe treptele 5-4-3-2-1
i(VII)-1-3 (~i-la-SOil-fa-mi(re)-mi-sol) cu variaţia de cadenţă finală
pc treapta 1 (mij .
.sT. 2(XX.3.2.), nr. 201, se prezintă cu formă amplificată prin cuprinde-
rea a patru propoziţiuni mu:cicale diferite (A 3 ; B 3 ; Bv.c. 1 ; C4 ;
Cv. c. 1 : D 4 ; D 3 ; D 1) de str'..1ctură celulară. FHţă de ambitusul
relativ Iar~ pe ca1·~ se desfăşoară acest subtip, nici o propoziţiur.e -
în afară de> propoziţiunea B - , nu depăşeşte ca trepte muzicale, numă
rul de p3.tru sunete fundamentate în realitate pe tritonul majo!!' sol-
la-si (A), sau tricor.idul de tip la-sol-mi. Si!!gură prop0ziţi.unca B, ae
indică o uşoară tendinţă de expansiune superioară către sunetul vecin
(si). Totusi, cu toată structura arhaică a acestui subtip, prezenţa repe-
tată şi la început, a propoziţiunii cu conturul ascendent-descendent (A3)
:pe treptele 4-5-6-5-4-3 (la-si-do-si-la-sol), ne indică o concepţie
de creaţie mai evoluată faţă de restul pro~oziţiunilor de stn1ctl!ră des-
·cendentă şi care reprezintă st'l.diilc ma: v.2chi prezente în exis1.en';a
cînteoului de leagăn, aflat în folclorul românesc.
Prnpoziţiunea B este repetată variată l}a cadenţă prin schimbaxea
cezurii aflate pe treapta a treia, şi cu cadenţa finală pe treapta întîia (mi).
Conţinutul ei se dec;făşoară pe treptele 4(5)-3-1 (la-si-sol-mi). Cea
de a treia propoziţiune (C), este situată pe treptele 3-1-3-4 (1) (s0l-
mi-sol-la (mij şi este repetată cu variaţie de cadenţă, ~roces p!·ezent
şi în propoziţiunea de încheiere (D 4 ; D 3 ; D 1).
În legătură cu cea de a patra propozitiL'.ne, tinem să precizăm
-că dacă in contextul µrezentului subtip această parte reprezintă o uni-
tate prin toate cele trei repetări, cu variaţii cadenţic>.le, luate fiec;ire
în parte şi singure pot constitui unităţi independente, ca de pildă prima
execuţie a propoziţiunii compusă din repetare2. doar ?, ~elulci bicordice
descendente de tip la-sol .
.sT. 3 (XX.3.3.), nr. 202, ne apare ca un subtip de legătură între sub-
tipurile 2 şi 4. Din cele două propoziţiuni diferite (A 3 ; B 3 ; BVH :
B 1), ce sr· desfăşoară într-un mod de origine pent2.tonică tip re evo-
luat prin transpunere spre modul la)· Prin prezenţa pienului fa c..1. ~1
.a treptei rle expansiune sl!perioară do, prima propoziţiune (A) este
identică cu s'lbtipul 2, în timp :ce cea de 2. doua propozitiune (B) ne
oferă - într-o primă afirmare - , o nouă melodie, cei.re însă Ja repe-
tarea variată ne aparE: comună cu subtipurile 2 şi 4.
sT. (XX .314), nr. 203, cuprinde într-un ambitus de septimă, două pro-
poziţiuni de ~tn:ctură celulară şi cu conturul ~sccndent-descendent.
Originare în sistemul pentatonic de tip re-mi~sol-lc.-si, cele c!ouă prop•)-
:ziţiuni ne dovedesc o înrudire apropiată cu tipuri'le precedente şi prin
181
conţinutul lor tipelogic. Şi ac1 ms:'\, prima propoziţiune constituie fac-
torul mai evoluat r:-rin începutul ascendent cu tendinţa de ·includere
a treptei a şasea (do).
Prezer1ţa finalei pe mi, ca şi a cezurilor pe treapta 3 (sol) şi sub-
ton (re), ne relevă procesul de preluare a funcţiei primei trepte princi-
pale cu C'aracter modal, de către cel de al doilea sunet al pentatonicu-
lui re, evoluat spre mi. Astfel, acest subtip deţine form3. A 3 ; BVII ;
B 1, în care <'.onţinutul se desfă-şor.ră, pentru prima propoziţiune \r'9pe-
tată, pe treptek 4-5-6-5-4-3 (la-si-do-si-la-sol), iar pentru ce~ de-
a doua propoziţiune repetată, c'.J variaţie la c2.denţă, pe treptele 3-4-
5-:=;(2d. l - VJI-1- V lJ(l ). (sol-la-si-sol (fa d.)-re-mi-re(mi).
T. 71 (X.X. 4), nr. 204, axat pe două propoziţiuni dfuferite (A 1 ;
B !J : B l ). de:;;i ne apare îndeaproape înrudit cu tiipul precedent. ne-
prezinta - datol'it5 elementelor morfologice deosebit"'? - o iP-.divid11ali~
tate µroprie. apta de a-şi revendica atributul de tip. Atît sexta mărită,
ce ne concl1.:ci:: c:1tre modul re (prin transpunere), cit şi diferenţierile·
motivelnr de cezură, ca si c. desfăşurării ce:lei de a doua propozi\iur.i
(B), ne indica formar2a în clasa tipologică respectivă a Enui nou tip.
T. 72 (XX.5), nr. 205, ne apare Îr!rudit cu tipurile orec2dente
(70. 71) prin structura primelor două propoziiţiuni. Forma cuprinde insă
trei propo;~iţiuni di~crit<-', 2.flate în cuprir..sul u::-mi mod fluctuar..t minor,.
cu un ambitus de oct:w;\ cu cezurile pe subton (re), pe t~·eapta treia
(sol d.) şi pe treapta a patra (la), i.ar cade!'lta finală pe treapta întîia (mi).
uneori pregătită prin subton (re-mi); A VII : B 1 : A 3 ; A var. VII ;
B 1 ; C 4 ; A var. 1. Propoziţiunile sînt organizate liber, în strofe astfd
ir~egale ca î:;.tindere, dar şi ca structură. Astfel, a treia strofă cuprinde
de asemenect două propoziţiuni muz!cale diferite, însă cici găsim asocia-
ţia dintre o nouă propoziţiune C 4 cu A 1.
Compo!!C'!1ta primei propoziţ.iuni cuprinde treptele 5-6- 5-3-1-
VII (si-cio-si-sol-mi..rn·:) cu variaţia de inflexiune cromatică prin alte-
rarea treptei a treia (sol d) în strofa a doua. Propoziţiunea a doua (B). se
desfăş0ară pe treptele 3-4-3 (2 d) - VII-1 (sol-la-sol(fa d) re-mi).
Ce:.i de a treb propoziţitme şi care dă carncteristica princiipală a aces-
tui tip. cieţine ll!! contur sinuos ascendent-descendent pe treptele 5-7
-4-5-6-5-4 (si-re-la-si-do-si-1a). cu cezura pe treapta a patra.
!\ceastă propoziţiune nouă. preia însă funcţia de primă propozitiune în
cadn1l strofei fotă de c::lre fosta propoziţiune (A) îşi asumă rolul de
!ncheiere a melodiei.
Clasa XXI. (XXI. T. 73-82), nr. 206-217, cuprinde tipurile axate pe
pentaC<" rdul mi, de provenienţă tetratonică, pe treptele 5-4-3-1 (si-·
0
1a-sol-mi) si tritonică, pe treptele 4-3-1 (la-sol-mi). În propoziţiunile

muzicale predomină conturul ascendent-descendent, precum şi inter-
valele de terţă mică între treptele 1-3 (mi-sol). In acest context pie:;:ml
tinde să-~i afirme independenţa în calitate de fa diez, atras mai mult.
de stmetul :-iscendent vecin pe care îl substituie (sol). Cu tot fondul
sonor de factură arhaică al acestei clase, tipurile componente ne indică
cu consecvenţă depăşirea acestui strat către un stadiu în care se afirma
conturul asct:ndent. Şi în această gn:.pă vom întîL'!i cîtcva tipuri ail
182
1Cărnr indice tipologic însă le dezvăluÎ!e posibilitatea interpretării şi
ca subtipuri. .m
T. 7.'i rXXI. 1), nr. 206-208, se :!Jrezintă cu trei subtipuri. înru-
dite prin prima propoziţiune muzicală, ca şi prin osatura sonoră funda-
mentată pe tl"itonicul cte tip 4-5-1 (la-sol-mi), ct~ prezenta de fac-
tură melismatică a µien1-1lui (fa d.), şi de asemeni, cu prez2nta cezurii
pe treapta a 3-a (sol) şi a cadenţei finale pe treapta intîia tmi).
sT. 1 (XXI. 1.1.), nr. 206, are două prnpcziţiuni de structură motivică
(A:; Bd. Prima propoziţiune are conturul a!Ocendent pc 1 ·eptele 1--?-
4-3 (3) (mi-sol-la-sol (fa !llsil' !:11 i:-ea de ::t ciou1 ~Tn O'."i 1 ·••re "H'
o Qinie de::;ccr.ci( ntă cu caracter de contramelodic, pe treptele 4-3 (.!.-!}
--3-4-3-1 (~'1-so. '' r11 ~d-lu-s•. l m1>
~T. 2 (XXI. 1.2), nr. 207, deţine o singură propoziţiur.e de structură
motivică, cu conturul sinuos şi repetată cu variaţia de c:i.de!1ţă (A 3 ;
A. 1 ). Execuţi'..l u~or melismatică determină o lărgire 2. motivebr odc>.tă
cu fn~cvenţa mai mare în această postură a pienului (fa d.). Construcţia
sonoră evidenţiază ca trepte principale 1-3-3-1-3(1) (mi-sol-sol mi-
sol (mi).
sT. 3 (XXI 1.3.). nr. 208, deşi privE'şte melodia culeasă de Theodor Bu-
rada notată pentru fluier. Se po~ del!mita patrn prnpozitiuni (r\. 3 ;
Av. 1 ; B 3 : ..\ v. 1), desfăşur:lte pe un tetrc>.tonic situat î!1tre la-mi.
Leg[ttura cu subtipul precedent este realizat prb întreaga structură
a primei propoziţiuni (A), ce se repetă variat la c~dcnF1 si de aseme-
nea, apare d'..1pă propoziţiunea B 3, cu funcţie de Î!1chciere a :strofei
muzicale. Propozitiunea B însă, constituie punctul pri!1eipal şi puternic
de diferenţiere. Structll!"a propoziţiunii B ne indică, alături de afir-
marea puternică a treptei a doua (fa d.), şi melodica ei ce necesiită
rezolvarea spre c:identa finală prin intermediul revenirii la prima pro-
poziţiune (Av. 1). Componenţa sonoră a propoziţiunii. B, eV<'luează
printr-un contur ascendent, pe treptele 2 d. (1)-2d.-3(1) (fa d.-(mi)-fa d.
{mi)-fa a.„ml ('w.i).
T. 7·1 (XXI. 2), nr. 209, se relevă prin independenţ:i pienului
~(fad.), aflat în pe!ltacordul situat între mi-si. Dcverlit ac: ~~~net prir.-
cipal. fostul pien este acum capabil a contribui la caracterizarea ti.po-
logică. Forma ne apare liberă, nu numai în ce priveste înlfmtuirea nro-
poziţiunilor, dar şi prin varietatea acestora i(A 1 ; Av. 1 ; B 5 ; C 1 ;'
D 4 ; D 1). Strnctura propoziţiunilor este celulară, în timp ce conturul
ne apare m'3i evoluat prin linia ascendent-descendentă, şi chiar în pro-
poziţiunile cu început descende!1t găsim prezenţa celulelor ascendente
'(B 5 ; C 1). Conţinutul propmdţiunilcr se desfăşoară p2 treptele l - 3 -
·4-2d. - i (mi--sol-la-fa d-mi) în propoziţiunea A ; pe treptele 4-(3)-
2 d-4.--2d--1-5 (la-sol-fa d-la-fa d-mi-si) în propoziţiunea B ; pe
·treptele 5 (4)--3-;l-2d-1 (si(la)-sol-si-f a d.-mi) în propoziţiunea C
:şi pe treptele 1-3-1-4(1) (mi-sol·-mi-la(mi) în propoziţiunea D.
:m. Avem de a face cu acela~i proces de ramifi<':t~e specific: cintC':ul~ti ~e lea-

găn despre care s-a menţionat mai înai.nte în acest 1 apitnl ~i da~onta caru1a este
1Uneori dificilă limiltarea graniţei intre tip ~i suhtip.
183
T. 75 (XXI 3), nr. 210, ne prezintă o melodică de factură primară:
axată pe tricordul caracte:·istic la-sol-mi c'.l cezura pe treapta patru.
şi cadenţa finală pe trec>.pta întîia (mi) .
.F'orma deţine două propoziţiuni diferite (A 4 ; B 4 ; B 1), de
structură celular-motivică, înrudite prin folosirea [a început a aceleiaşi
C€lule bicordice ascendente de tip sol-1.a şi a cărei repetare constituie·
conturul aprc>3pe drept, uşor oscilant, al primei propoziţiuni. Cea de
a doua prop0ziţiur..e repetc..tă cu varierea cadenţei, se desfăşciar:i pe
treptele 3··-·t-3-1- 4-(1) (sol-la-sol-mi-la (mi).
T. 76 (XXI. 4.), nr· 211, are două propoziţiuni muzicale diforite
(A 4 ; A 3 : B 1), cu componenţa celular-motivică, şi structurate pe-
tetratonicul descendent si-la-sol-mi cu C€Zl!rile pe treptele 4 şi 3. Pri-
ma propoziţiune are conturul sinuos ascendent-dcsocndent pe treptele
3--i--)--i-3-4-5-4(3) (sol-la-si-la-sol-la-si-la (sol). Prop~ziţiunea
B se «n5. pe tritonicul lcr.-sol-mi, în desfăşurc..re pe treptele 3-1-4--3
-1-3· -1 (sol-mi-la-8ol-mi-sol-mi), prezentîndu-ne un contur de ase-
meni sinuos. însă de~ce!1dent-ascendcnt, cu un car2.cter contrastant d.o.
contra. me!orlie.
T. 77 (XXI . .1i.1, nr. 212 deţine două propoziţiuni muzicale difer.iite" 1l·
(B 1 ; A 4 : B 1), încadrate într-un pentacord de origine tetratonicâ
de tip si-la-sol-mi şi în cuprinsul căruia prezenţa constantă a pienului
fa d. ne redă. prin transpunere, tendinţa de evoluţie spre modul la.
Propoziţiunen A, cu cezura pe treapta a patra, are conturu'l descendent-
ascendent pe treptele ;'l-4- -(3--~ ct.)-1-2d (3)-4 (si-la-(sol-.fa d.)-
mi-.fa d. (sol)-la. Propoziţiunea B a:e conturul sinuos ascendent-descen-
dent, c:u pacticularitatea de a introduce sunetul de cvartă inferioară
(si) în jocul arpegiat ascendent-descendent spre cadenţa finală pe·
treapta întiia (mi). Ea se rlesfăşoar2 i::e treptele l-2d (3)-4(3-2d)-
i-V-3-1 (mi-fa d. (sol)-la-(sol-fa d.)-mi-si-mi-sol-mi). Ca elem?nt.
de legătură între cele dc·uă propoziţiuni se affi celula rtricordică des-
cendentă pe treptele 4-3-2d (lrz··sol-fa d.) spre treapta întîia (mi)_
T. 78 (XXI. 6.), nr. 213, cu patru propoziţiuni muzicale diferite
de strucL1rcî. celulară, cuprinse în ambitusul de octava al unui hexa-
cord de facturfl minoră, originar în pentatonicul re, aci cu afirmarea
independentei pienului fa d. ca treaptă a doua într-un context evoluat
şi în care mi reprezintă treapta întîia, iar re a căpătat funcţia sub-
tonului (V!n. Orga:-iizarea liberă c• celor patru propoziţiuni ne indicii
repetarea inegală ca număr a acestora, precum şi posibilitatea de omi-
tere a unora sau de schimbare a funcţionalităţii în cuprinsul formei.
Cezurile ne apar pe treptele V (si), 3 (sol) şi 3-VII (sol-re), iar cadenţa
finală pe treapta întîia. Astfel, conţinutul propoziţional al întregului
cîntec (Av.; Bl/ C3; Cv l/D 3; D li/ Av. V; B l/D 3; D 1), ne apare
cu două perioade de cîte şase propoziţiuni, împărţite la rîndul lor în
. . . · ··· doua propoziţiuni ca subunităţi, dintre care, doar prima (AB)·
este capabilă a se manifesta ca un tip independent, celelalte două avind·
4°. Ontecul pare să înceapă cu propoziţiunea B, culegătorul nespecificind însfu

nimic în acest sens.
184
:un caracter de amplificare a melodiei. De altfel primele două propo-
zitiuni nu SC' repetă şi sînt situate constant 'la începutul perioadelor.
Propoziţiunea întîia este compusă din celula bitonică primară des-
cendentă, axată pe treptele 3-1 (~ol-mi), căreia în final i se adaugft
·coborîtor treapta a cincea (si). La repetarea acesteia în cea de a doua
perioadă ş12 introduce în locul treptei a treia (sol) pienul (fa d.), ca
vădit substitut al acesteia
Propoziţiunea a doua (B), apare ca o continuare a primei propozi-
ţiuni prin prelu:irea sunetului ei final (si) şi conducerea ascendentă
·eătre treapta intîia, i:;e parcursul: V-l-2d-1 (si-mi-fCIJ.m,i).
Cea de ::i treia prof.-·oziţiune (C), din prima perioadă, are un carac-
ter oscilant asc.:ndE:nt-descendent şi este repetată variat la cadenţe.
Prezenţa în Unia melodică :1. ur.t:i nou sunet superior (la), contribuie la
lărgirea {·onţinutului, ca si desfăşurnrea dipodică a prop0ziţiunii schim-
bate însă la repetare, prin trecerE>a spre cadenţa finală. Această propo-
:ziţiune se desf<işoară pe treptele : 3-4-3(1), (sol-la-sol-(mi).
A patrc. propoziţiune repetată şi ea c1_1 variaţia celulei cadenţiale,
are aceeaşi funcţionalitate de împ1inire ca propoziţiunea a treia, din care
p::ire să fi evoluat, prin expansiunea formulei iniţiale către un nou sunet
rnperior vecb (si). Desfăc;:urată pe treptele 3-5-4-3(Vll)-I (sol-si-
la-sol(re)-mi), ea ne prezintă un acelaşi conţinut dipodic schimbat la
repetare prin pre~nţa cadenţei fanale pe tre2.pta întîia şi firesc un
>eontur similar. Se poate obser,;i de altfel, cum, în cea d~ a doua pe-
Tioadă, ace::i.~tă propoziţiune repetată variat la cadenţe. a ocupat şi
locul propo.liţmnii a treia, îndep2.i1înd-o.
T. 79 (XXI. 7), nr. 214, deţine o singură propoziţiune muzicală, de
structură celulci.r-motivică, axată pe un pentacord între treptele 5-1
(si-mi) ~i 1·c·pt:tatii v:-uiat la c2.denţă (A 5 ; A 1). Se remarcă în contu-
rul d~scendent uşmul caracter ascendent al primului motiv, în care
primul sunet (la) pare să fi înlocuit su!Cetll'l si aflat în celula primară
bicordică de tip si-la. De asemer.ea, prezenţa sporadică a pienubi
{fa d.). Strucwira propoziţiunii ouprinde astfel treptele : 4-5-3(2n.) -1
-5-(1) (1'1-si-sol-mi-(si).
T. 80 (XXI. 8), nr. 215, se prezintă cu o melodkă de factur2. mi-
:mară axată ne tetratonicul si-la-sol-mi si în care regăsim propoziţiunj
muzicale ale· tipuril01· arh01ice hisonore aflate în tipologia cîntecului de
leagăn. Pentru acest tip r.e apare caracteristică prezenţa celor patru
propoziţiuni muzicale diferite (A 3 ; B 1 ; C 3 ; C 1 ; D 1 ; R 1), faţă
de care propoziţiunea a doua apare constant ca propoziţiune de încheiere.
Structura celular-motivică se manifestă atît prin prezenţa dipodiilor,
în propoziţiunile A şi C, cît şi prin su!letul repetat pc cea de :i doua
jumătate a propoziţiunii principale (B).
Conturul uşor sinuos ascendent-descendent al propoziţiunilor A
şi C, ne apare predominat de preze!1ţa descendentă a propoziţ.iunillor
E şi D de factură arhaică.
Componenţa propoziţiunilor se desfăşoară pe treptele : 3-5-3
.{sol-si-soll pentru A ; 3-1 (sol-mi) pentru B ; 3-4-3 (sol-la-sol) pen-
tru C. şi 5-4-3-1 (si-la-sol) pentru propoziţiunea D.
185
T. 81 (XXI. 9.), nr. 216, cuprinde do:lă prepoziţiuni înrudite, de
structură cclular-motivică, repetate pe rînd cu variaţii la e:adenţa
(A 1 ; Av. 2d (1) ; B 1 ; Av. 1). T~pul este axat pe tritonicul de tip-
minor si-sol-mi, cu prezenţa sporadică a treptei a patra (la) şi a pi~
nului (fa d ).
Tipul este înrudit cu tipul precedent (80), c:.1 şi cu cel urm:i.to!"
(~2), prin c~Iulele interva'lelor de terţă mare între treptele 5-3 (si-s'Jl}
şi terţă mică pe trepte le 3-1 (sol-mi).
Ambele propoziţiuni au conturul ascendent-descendent, c0respun--
zător, celc,r d0uă m0tive componente, şi deţin ca elemente comune cel
de al doile::i. motiv variat la cadenţă. Prima propoziţiune se desfăşoa~a
pe treptele 3-5-3-(1)-3-5(3)-1 (sol-si-sol(mi)-sol-si(sol)-mi), iar
cca de a doua propoziţiune pe treptele 1-3-5-3(1)-3-5(3)-1 (mi--
sol-si-rol( mi)-sol-si(sol)-mi).
T. 32 (XXI. 10), nr. 217, se prezintă în forma liberă pe trei propo--
ziţ.iuni diferite : (Al: Av. 3 ; Av. c. 1) ; B 3 ; C 1, de stn~ctură celubr-
motivică, cu conturul variat şi desfăşurate pe pentacordul de tip minor
cu treapta întiia mi, cu originea vădită în tetratonicul si-la-sol-mi, prin
prezenţa pienu]ui fa d. ca substitvt al treptEi a treia (sol). Cezura are
loc pe treapta :i treia (sol). iar cadenţa finală pe treapta întîia (mi). P1·i.ma
propoziţiune {A) arc conturul sinuos descendent-ascendent, prin pre-
zenţa unei dipodii obţinute prin repetarea motivu!ui format din fren-
tele 3 (~ d )-!-5-3-1 ((sol(fa ci.)-mi-si-s0l(mi). In prima variatie ~e
produce •J inflexiune cromatică într(' treptele 4 d. şi 3 (la d.-sol), ia:r-
ln variatia a doua, se produce o schimbare motivică prin prezent<~ 1 mei
noi celule de început pe treptele 5-4 (si-la) şi variere:i cadenţ;a1:::. ::i.
ultimei celulr axate pc repetarea tre,tei întîi (mi).
Propoziţiunea a doua are conturul sinuos ascendent-descendent pe trep-
tele 2d-3- 2d(l)-1-2d-3--4-3 (fa d.-sol-fa. d.-mi-fa d.-sol-la-sol).
Propozitiunea a treia are conturul ascendent-descendent pe treptele 2d.-
3-4-3-2d.-1 (fa d.-sol-la-sol-fa d.-mi). între propoziţiur:eg_ eo. dmrn ,,1
a treia gă~im c-a element de legătură prima celulă ascendentă (fa. d.-sol}
şi de asemenea caracterul 1or de completare a primei propoziţiuni.
Clasa XXII (XXII, T. 83-84), nr. 218-220, cuprinde o serie rle mici
formule bitorrice şi tritonice, axate pe salturi descendente de terţă
mare. terţă mică, cvartă perfectă, mai rar pe cvinita perfectă şi cvarta
mărită. Aceasta ne indică un proces de trecere a execuţiei libe:·-impro-
vizatorice de factură primară, că.he conturarea unor anum2 tipuri de
structură celulci.ră şi celufar-motivică.
Axate pr:: scar:i de referinţă a clasificării naturale, tipurile res1xctive
c;e prezintă ca sunete principale, cu posibilitatea de a deţine ro1:.11 d€
cadenţă finală sau cezură, treptele 5, 4, 1, 2 mi-re-sol-la).
T. 83 (XXII. 1), nr. 218-219, ne apare cu do 1J.ă subtipuri ('"..' s!:!"lt
executat.(· de către o aceeaşi femeie. indicîndu-ne o ac2eaşi concepţie
de creaţie, afla.tă încă la limita inferi0ar-ă a constituirii unei anume
structuri constante tipologice. însăşi prezenţa prozei cîntate, pe scurte-
prupoziţiuni predominant de şapte silabe, cu slaba folosire a rimei de
orice fel, ne atestă natura liberă a improvizaţiei şi a textelor .acestor
cîntece.
186
Prin acestea, cele două subtipuri ne apar înrl.1dite mai mult, ca manieră
de execuţie decît ca stn1ctură sonoră, indicele de subtip urmărind to-
tuşi să marcheze starea Io.·· de mobilitate, dependentă_ de un proces
_generator comun .
.sT. 1 (XXII. 1.1.), nr. 218, este fundamentat pe mici celule bitonice şi
tr-itonice descendente, posibil a fi uşor lărgite prin repetarea fiecărui
.sunet în parte. Aceste celule ne apar repetate la rîndul lor in vedere:i
formării propoziţiunilor muzicalJ.e, ce astfel capăt3 un coP..tur sinuos
descendent-ascendent-descendent. Pentru acest tio, ne aoar caracteris-
tice două astfel de propoziţiuni. Propoziţiunea î;)tîia, es.te axată pe o
-celulă tritonică de tip 3--,-l (2)-V (si-sol(la)-re ), fundamentată pe repe-
tarea saltului. descendent de cvartă perfectă între sunetele 2-VI (la-mi),
:şi în care ~ăsim uneori ca variaţie schimbarea sunetului inkrior din
treapta 2d (fa.d.).
sT. 2 (XXII 1.-2), nr. 219, ne apare predominat de prezent..:1 C'elulei tri-
tonice de8eendente, în două ipostaze caractedstice. Prima, folosind am-
bitusul dt~ scxta mică, se desfă~oară pe îmbinarea dintre terţa mică
şi cvarta perfectă (do-la-mi), iar cea de a doua, fundameP..tată pe ambi-
tusul de cvintă, pornind de la acelaşi su!let (do), ne apare compusă
din îmbinarea dintre :intervalul de semiton şi cvarta mărită (do-si-fa)·
Se poate obs.2rva însă prin structura acestui tip, cum prezenţa sune-
tului superior do provine dintr-un impuls de expa!'lsilme superioară a
sunetului fund:ime!ltal si, aşa cum prezenţa unicei celule bicordice des-
·cendente, de natură primară de tip si-Za, cu o variaţie aflată la începu-
tul celei de a treia propoziţiuni de structură bicordică pe rterţa mică
descendentă de tip do-Za ne-o indică.
T. 84 (XXII.2.), nr. 220, deţine o structură celular-motivică şi cu
un contur predominant ascendent-descendent, aflat într-o perioadă mai
avansată de defil"Jre tipologică. Se pot deosebi trei propoziţiuni muzi-
cale, repeta.te variat la cadenţe şi 2_flate într-un pentacord, posibH a f,i
situat prin tr·anspunere pe treptele 5-4-3-2d-1-V-(IV) (si-la-sol-
fa d.-mi-si(la), cu cezură pe treapta a cincea (si) şi cadenta finală pe
treapta întiia (mi). Prima propoziţiune are conturul ascedent-desren-
dent pe treptele 1-4-2d.-1-V(IV) (mi-la-fa d.-mi-si(la). A doua
propoziţiun~ variată la cadenţă prezintă conturul descendent-ascen-
dent. pe treptele 4-(3)-2 d.-4-2 d.-1-5-1 (la(sol)-fa d.-la-Ja d.-
mi-si-(mi). A treia propoziţiune, repetată variat la cader.ţii, se cl('<;fi-
şoară ascendent-descendent pe treptele l-3-l(mi-sol-mi).
Clasa XXIII. (XXIII), T. 85-R7. nr. 221-223, poate fi car2.cterizat:l
prin : a) pr~zer:ţa formulei de expansiune superioară situată pe trep-
tele 5--3-6-5 (si-sol-do-si) ; b) modul mi, aflat în formare, cu origi-
nea încă vădită în pe!1tato!1icuZ re (si-la-sol-mi-re); c) 9rez~nta cczui·ii
pe re în cali1atE de subton cu tendinţa de dispariţie, od::i.tă cu afirma-
rea - ce-i d;cpt estompată Î!:Să - , 3. m')dului la pr.i!1 prezenţa pienullui
-aflat la interval de un ton de finală (fa d.-mi), şi de asemen11 d) prin
tendinţa ascendentă a melodiei, şi e) structur~ celubr-motivică a pro-
poziţiunilor muzicale.
'1'. 85 (XXIIJ.1.), nr. 221. se desfăşoară pe p2.tru propoziţiuni dife-
:a:ite .: (A 3(4) ; B 3 ; Bvc. 1 (VII) ; C 1 ; D 1) aflate în modu'! mi. c.:u
187
cezurile pe treptele 3 (sol) şi VII (re), şi cadenţa fim1Jă de tip frigic,
pe treapta întiic: (mi). Propoziţiun:ile sînt formate din cîte do'..!ă motive·
de structură celu[ar-motivică şi deţin - în afară de propoziţiunea D
pe care o putem situa ca o prezentă oarecare independent<:'!. de strofa
muzicală propriu-zisă - , un contur ascendent-descendent. De asemeni,
trei dintre cE.le patru propoziţiuni (A B D) ~e apar înrud.i'~e prin pre-
zenţa uncr motive comune.
Prima propoziţiune (A), se desfăşoară, pe treptele 4 (5)-1-5-4-3-4.
(lrl-(si)-mi-si-la-sol(la), înrudindu-se cu propoL'riţiunea a doua (B) prin mo-
tivul comuP de cadenţă şi cu c2a de a patra propoziţiune (D), prin ce-
lula bitonică de cvartă. descendentă aflată în primul motiv.
Cea de a doua propoziţiune (B), se desfăşoară pe treptele 5-3-6-5-
4-3 (i-VII) (si-sol-do-si-la-sol(mi-re). Totdeodată această propoziţiune
detine in prim?_ sa part'2, motivul principal şi car2.cteristic al grupuil.ui
tipologic axat pe treptele 3-6-5 (sol-do-si), prin care se face legătura
cu celelalte tiptll'i.
A treia pror:rnziţiune (C), ce deţine şi calitatea de încheiere a cîntecU'lui
- , estp cu tott!l nouă şi se desfăşoară pe treptele 3-4-7-3-2-1
( sol-1 a-re-so?-.f a-mi).
Cea de a ?alra propoziţiune (D), este formată din repetarea invaria-
bilă a celulei bitonice descendente pe intervalul de cvartă perfectă,
situată pe treptele 4-1 (la-mi) şi care apare ca un interludiu cu carac-
ter gc•neral, din stratul primar de factură psihofiziologică a cînteculuil
de leagăn.
T. 86 (XXIII. 2.). nr. 222, foloseşte structura sonoră a modului mi
cu cezurile pc treptele 3 şi 7 (sol-re) şi cadenţa finală de tip frigiC' re
treapta întîia (mi). Forma arhitectonică ne apare evoluată pe patru pro-
poziţiu:1i muzicale celulae-mo1Jiv1ce (A 3-1 ; B VII ; C 3-1 ; Bv.c.4-1
li Av.c. ; BVII ; D 3 ; E•1.c. 1.), cu conturul variat : ascendent-descen-
dent (!.) ; dcsceP.dent (B C) şi descendent-ascendent (D).
Propoziţiunrn întîic>_ (A) se desfăşoară pe treptele 1-3-6-5-4-3(1)
(mi-sol-clo-::i-la-sol(mi), prezentî~d prin primei_ sa parte, axa de legă
tură cu celelalte tipuri. De .asemeni, prin variaţia primei celule pe
care o prezintă la începutul celei de a doua strofe, sunetul fa blocuind
treapta intîia (mi), ne demonstrE:ază originea acestuia în calitatea de-
pien. precum si dependenţa de sunetul vecin inferior, mi.
Propoziţiunea a doua (B), constă în mersul descendent trep' ci.t, p'.'rnincl
de la cvintă către subton (si-la-sol-fa-mi-re(la)-mi). Această pr·opoziţiune
se situeaz;~ cu ,·ari3ţia cadenţei pe rîndurile doi şi pat~u ale strofei
muzicale, prezcntîndu-ne în cea de a doua strofă tipul mai vechi de
cadenţ:ă finală prin saltul de terţă mică inferioa~·ă pe treptele 3-1,
(sol-mi), şi care ne indică originea melodiei acestui tip, în evoluţia
rpentatonicului re.
A treia propoziţiune (C) apare do2r în strofa întîia, deoarece în drofa
următoare este schimbată cu o nouă propoziţiune (D). Propoziţiunea
C, se de~lăşoară de asemeni descendent, pe trepte p.Jăturate începînd
de la septimă, către treapta întîia (re-do-si-la-sol-fa-mi).
Cea de a patra propoziţiune diferită (D) şt care apare în strofa dorn1
în locul celei de a treia propoziţiuni (C), se desfăşo2_ră pe treptele 3-2:
188
-1-4---3 (S:Jl-fv-mi-la-sol). Ea ne apare dezvoltată din cel de al doilea
motiv al prop0ziţiunii precedente (B) şi cu rol oarecum secu!1dru:.
'l.'. 87 (XXIII. 3.), nr. 223, este dezvolt::>.t pe un ambitus de octavă
din a cărei sonoritate lipseşte treapta a patra (la), iar cadenţele se petrec
ca cezuri '(A, B), pe treapta a treia (sol), iar în prooozitil~nile A V:.:tl'. c.
şi C, găsim cadenţa ou caracter fJnal pe treapta întîia (mi).
Forma ne indică prezenţa a trei propoziţiuni muzicale difeiite (A 3 ;
Av.c. l ; B 3 A 6-5-1 ; C 1), de structură celular-motivică şi înru-
dite intre ~le, fie prin prezenţa unei celule princi:_Jalc comune (A-B).
fie prin dezvoltarea unuia dintre cele două !l1otive componente (A-C).
ln acest tip reîntîlnim motivul caracteristic grupului din c2.re face
parte, în celula ce ocupă locul principal al cezurii în prop-0ziţiunile A
şi B pe trr:ptele 4-3-1 (do-si-sol).
Propozitiun~.::t întîia, varic>.tă la ::adenţă, are conturul descendent-ascen-
dent pe treptele 3--2d--1--3-6(5)-3(1) (mi), (."ol-fn c1.-micsol-ci0(.:;i;-
wl(mi), la t"{'pdare conturul rămînînd descendent.
Cea de a dow:1 propoziţiune (B), dă amploare melodiei ce evoluează
astfel pe treptele 8(7)-6-8-6(5)-3. (mi(re)-do-mi-do (si)-sol, înrudin-
du-se cu prima prepoziţiune prin motivul cezurii (do-si-sol).
Prin cea de a treia pr')~cziţLme, în c'lr e re~ăsim dez\'nltat >Jrinw 1
motiv al primei propriziţiuni, mElw:lia se încheie pe treptele 5-3-2d-1
(5-sol-Ja. d.-rii)
Clasa XXIV (XXIV T. 88-92), nr. 224-231, r2prezintă tipuri a dr'.lr
~tructură ne apare în parte ir.rudit:'\ cu doina şi cîntecul de fiecare zi,
însă dezvoltate pe linia evoluţiei me1odic:ii cîntecului de le::i.găn C'.>r.:n-
rul predominant ascendEnt-c11 scendPnt al propozi 1)unilor componente,
se îmbină cu structm·a celulară sau celubr-motivică a acestoia fr1tr ·un
ambitu.; de 1ctavă can:l 1_,il ·~ J.eţine ·:1•~ 1 ~elorl 1 i .1e truc! u1 a 11.ajora
situate între treptele ~1- 1 (re-sol). cît şi melodii de structură minoră,
~ituate aci între tr~r-tele 7---V!I <;i centrate în jt~rul cadenţei fim l:> p0
1
treapta intîia (mi).

În aceastf gr lpă el :•ncntul rel::ltion~l îl C'cun§. ~i pr '.'entR un 'r celulr:o
de faduri'. primară, ca de pildă terţa majoră (sol-si), situată în prima
parte a propoziţiunilor sub aspectiJ[ bitonicU:lui 3-1 ; 3-1 (T. 31:'.--
90, 92). sau cel al tricordului major sol-la-si (T. 91)·
'1'. 8~ (XXJV.1.), nr. 224, deţine o melodică aflată Î!1 m0dul mi cu
cezura pe treapta a treiia (sol) şi cadenţa finală pe trca?ta întîia (mil.
Forma cuprinde trei propoziţiuni diferite, însă înrudite prin celule co-
mune situate fie Î!1 prima parte a pro!Joziţiunii (A ; B), fie în ce=i de
a doua parte (A. C.). Orîndudrea propoziţiunilor in cupri!1sul perioci.dei
muzicale se desfăşoară liber (A 3 ; B 1 ; C 3 ; Bv. 1 ; C ; Bv. 1), cu
frecvenţa celei de a doua propoziţiuni deţinăt0are şi a cadenţei pe
treapta !ntii cu funcţie de finală (mi).
Conturul se prezintă ascendent-descende!:.t, b. afară de prima variantă
a propoziţiunii B ce începe cu dezvcrltarea grupului melism~1..ic din
apariţia iniţiaJă. In acest fel, structura propoziţiunilor este cclular-mo-
tivică ;xin însuşi mersul melodic, fiecare propoziţit.:ne cuprinzîr!d cite
două astfel de motive.
189.
Componenţa sonoră a pr0poziţiunilor este pentru A, parcurgerea pe
treptele 4-5-6--1-3-2d-3 (la-si-do-st· la-sol-fa d.-sol) ; pentru B,
a treptelor 4-5-7 (4)-3(2d.) 4-1 (la-si-re-(la)sol(fa d.)-la-mi, evi-
denţiindu-se atît începurt:ul comur. cu propoziţiunea precedentă (A), cît
~i tipul vechi de cadenţă finală pc ambitusul de cvartă perfectă des-
cendentă de tip la-mi.
A treia propo:ciţiune diferită (C), aduce ca element nou primul motiv,
caracterizat pr:in folosirea salt.urilor îmbinate de terţă mică şi terţă
mare, ca şi a motivului de cadenţă preluat din prima propoziţiune. ·
Astfel, propoziţiunea C se realizează pe treptele 3-1-3-5(4)-3-Jd
-::J ( sol-mi-sol-si(la)-sol-fa d.-sol).
T. 89 (XXIV.2.), nr. 225, deţine intr-o formă lib~ră de execuţie,
dcuă propcziţiuni diferite aflate într-un context de şase repetăl'li. ale
primei propoz]ţiuni (A), după care apare nol.!a propoziţiune (B) pro-
priu-7.isa. (A VII ; Av.c. 4 : Av. c. 11 A VII ; Av. c. 4 ; Av. c. 3 d; B 1).
Structura sonoră ne indic:ă un septacord axat între treapta a şasea (el.o)
şi subton (re), cu cezurile pe iTeptele VII (re), 4 (la), 3 d (sol d.), br
cudenta fin<!lă pe treapta întîia (mi).
Prima propoziţiune prezintă un contur ascendent-descendent, pe trep-
tele 3-5-4-VII(3d), (sol-si-la-re(sol d.), urmată de repetarea ei pre-
scurtată din c-are lipseşte ultima celulă. Cea de a doua repetare va-
riată, ne apare in schimb amplificată cu încă două cel'..1le bisilabice
pentru a împlini linia melodică condusă astfel prin emistihul supra-
numerar pină la treapta întîia (mi).
Propoziţ.iune2_ B, aduce încheierea melodiei pe treptele 4(5)-3(4)--2
(d)-1 (la)si)-sol(ra)-sol(fa d.-mi).
'I'. 90 (XXIV.3.), nr. 226-228, deţine două subtipUTi aflate la ni-
vele diferite de evoluţie, însă înrudite prin nucleul reprezentat de pro-
poziţiunea muzicală comună for-mată dirr repetarea motivului central
axat pe in~ptele 3-4-3 (sol-la-sol).
sT. 1. (XXIV.3.1.a-b.), nr. 226-227, ne indică prin cele două variante,
o melodică uşor ascendent-dcsc2ndentă, îndeaproape înrudită cu drnina
bcală, folosind un sistem sonor redus !12. o tricordie majoră, axată pe
treptele prmcipale 3-2-1 (si-lc -sol), cu extensie superioară melisma-
1
ti':'ă spre treapta a patra şi inferioară pri:n anacruză pe treapta V (r<> ).

Fc1rma deţine o singură propozitiune de structură, celulaTă, ale cărei
două rcpeUn ·variate C'J!'l.Stant întregesc strofa muzicaiă. Micile dife-
renţieri de b o variantă la alta şi constante de-a lur:gul întregii execu-
ţii de ~apte ~trofe, reuşesc să atribuie celor două repetări un profil
caracteristic, cc pare să depăşească gradu1l variaţiilor către o nouă
unitate.
Conturul se desfăşoară pe treptele' 1-3-2-1-2-1 (sol-si-la-sol-lii-
5;ol), cu varierea primului mutiv în propoziţiunile următo:ire 1-2---1--
2-1 (sol-lll-rnl-la-sol).
Faptul că ambele variante au fost executate de către o acee:;,şi per-
soană, insă la iderval de cîteva lurri, lasă să se observe constanţa unei
structuri crist<'-~izate în funcţionalitatea cîntecului de leagăn.
~T. :?. (XXIV. 3.2.), nr. 228, este format din două propoziţiuni muzicale.
Particularitate::! ~:westui subtip constă în structura propoziţiunilor corn-
190
ponente în cuprinsul căror2 gas1m doar două motive de structură ce-
lulara, şi dintre care al doilea motiv dă cor.tur propoziţiunii A var.
prin asodErea sa cu motivul preluat din prima propoziţiune. Astfel,
primul motiv se desfăşoară oscilant pe treptele 1-2 (sol-la), iar al
doilea motiv pe treptele VI-5 (mi-re).
'J'. 91 (XXIV.4.), nr. 229, evoluează pe un ambitus de octavă între
treptele 7 şi VII ale unui mod major-minor (sol-mi), origiP..ar în penta-
tonicul re, aci cu finala avînd funcţie de treapta întîia mi. Avem de
a face cu o melodică în care au fost ataşate primei pro?ozitiuni specifice
cintecului c~e leagă!1 în forma sa prime.ră c.lt2 două propozitiuni. pre-
luate ~i adaptate dintr-l!n ·tip aflat Î!1 categoria cîntccului de fiecare
zi şi de mare circu~aţie, cunoscut sub de!1umirea de ,.Cîntccul străi
nului''.
Procesul de adaptare tipologică a lărgit însă forma muzicală la
şase propmitiuni, P..ccesitate de pregăt:iirea propoziţiunii de cadenţă fi-
nală, prin repe1area celo~lalte două. (A 3 : B .5 ; C VII I A 3 ; B 5 ;
C 1). Prima propoziţiune (A), readl!ce tipul melodic mai vechi format
din ·repetarea descendentă a celulei bicordice pe sunetele si-la 5i îmbi-
narea ca cezură, cu celula descendentă bicordică la-sol. Cea de a clou 1.
propozitiune se. desfăşoară pe celula asce~dentă a picr:onului (sol-ia-si)
cu stabilire prin repetare pe treapta a cincea (si).
A treia propoziţiune are conturul desce!'ldent ?e ambitusUJl octavei for-
mată din treptele 7 -VII. parcursă treotat spre cezura pe ~ubton (re).
Încheierea tipului muzical în<>ă, se produce clu!Jă repetarea celor trei
prupoziţ1uni, ultima variind la cadenţă pe treapta întîia (mi), astfel
încît avem de: a face cu ~ase propoziţiuni muzicale, obţinute prin repe-
tarea primelor trei in aceeaşi ordiP..e.
T. 92 (XXIV ..5.). nr. 230-231, se prezi~tă cu dou:1 subtipuri în-
deaproape înrudite şi structurate în sistemul pe!1tato!1ic re cu finala
pe treapta a doua a acestuia (mi), însă aci în devenirea ei spre treant~i
întîi. Melodia cuprinde o singură propoziţiur.e ascer.dent-descendentil,
de structură celular-motivică, şi 1'"€pet?.tă cu variatie lc. cade!!ţă (A VII ;
A 1).
sT. 1 (XXIV.5-1.), nr. 230, se desfăşoară pe treptele 3-5-7-4-3-1
VII (l) (sol-si-re-la-sol-mi-re). Regăsim în cel de 2.1 doilea motiv al
prnpoziţiunii structura descendentă, a tetratonicului cu valoare prepen-
trttonică
la-sol-mi-re, .iar la repetare reducerea la tritonicul la-sol-mi_
sT. 2 (XXIV. 5.2.), nr. 230, se desfăşo.a:ră pe treptele 3-5-4-5-3(4)
-3(2d)-VII(l) (sol-si-la-si-sol(la)-sol(fa d.)-re(mi), în c2re se relevă pre-
zenţa motivului arhaic de cadenţă fina!lă prin saltul descendent de
cvartă perfrctă pe treptele 4-1 (la-mi).
Clasa XXV (XXV. T. 93-95), nr. 232-234, se poate caracteriza p;:iil
centrarea tipurilor sale pe o serie de formule cu caracter ascendent,
cuprinse într-un ambitus de octavă, cu cadenţa finc.lă pe ti·eapta întiia
(mi) şi cezura pe treapta a doua (fa d.).
Prezenta cezurii pe treapta doua (fa d.), pare a acorda tipurilor un ca-
rc..cter uşor romanţat, deşi această manieră stilistică apar"' şi în muzica
populară, ca de pildă în fondul .arhaic al unor bocete. Se mai relevă
191
ca element relaţional prezenţa ceJ.u!lei de terţă mică aflată pe treptele
3-1 (sol-mi), ca şi a terţei mari pe treptele 5-4-3 (si-la-sol).
T. 93 (XXV.1.), nr. 232, 2re două propoziţiuni diferite de structură
mctivică, ce se repetă pe rînd şi deţin conturul ascendent-descendent
(A 1-V; B2d-1). Componenţa sonoră aparţine unui pentacord minor,
axat pe sunete! mi ca tre:'tpta întîia şi totod2tă cu funcţia de cadenţă
finală, posibil a f1 caracterizată prin pregătirea descendentă din tre2pta
ci doua (fa d.).
Prima pro'9,JZiţiune se desfăşoară pe treptele 1-3-2d-1-2d-4(3)-2d
-1 (mi-sol-fa d.-mi-fa d.-la(sol)-fa d.-mi), cu lunecare melismatică pe
treapta a cincea inferioară (V).
Cea de o. doua propoziţiune foloseşte ca trepte prir..cipalJ.e 3(4)-5-4-
3--2d-rni (sol(la)-si-la-sol-fa d.-mi, fiind înrudită cu prima propozi-
ţivr:.e pnr. motivul de c2denţă. La acest ti~, culegătorul a specificat şi
apariţie: i:i închEierea înî.r~gii execuţii, a unor noi propoziţiuni cu rol
final (C 1), şi cu un cont'..lr sinuos descendent-ascendent-descendent pe
treptele 3 {2d.)-1-2d(3)-4-3(2d)-l(V)-1 (sol-mi-fad.-la-sol-mi-(si)-
(si)-1-rii). Şi aci, la prima execuţie, cc.denţa fbală este p~ecedată de
treapta a cincea inferioară (V)·
T. 94 (XXV.2), nr. 233, este compus pe un pentacord de tip minor
(mi) cu prelu:r.gire C?.denţială pe saltu[ :spre cvinta inferioară, cu ce-
zurile pc ac?asta, ca şi pe treapta a doua (fa d.), iar cadenta fiP..a!lă pc
tnapta !:1.1iLt (mi). Forma cuprinde două propoziţiuni de structură ce-
lL~lar-mot:vk;t, -cu continut si funcţii diferit<:, cea de a doua avînd c.:lrac-
terul de refrc.-:!2. Repetarea liberă a acestora se desfăşoară cu variaţii
la cadenţt, (~\ V ; B2d ; A v.c. 1 ; B v.c. li A 1 ; Bv. (B+A) Bv. c.).
Prima propoziţiune are conturul ascendent-descendent pe treptele
1-3-2d(J.)-V(l) (mi-sol-fa d(mi)-si(mi), iar cca de a doua propoziţiune,
pe treptele 3-4(5 )-1-2d(l) (sol-la( si)-mi-fa d. (mi). în strofa a dou::i.,
găsim doar trei prn~Joziţil,r.i. cea de a doua fiind o îmbinare dintre
prima Jumătate a prirr.ei propoziţiuni (A) cu cea de a doua jumătate
a propoziţiunii B avînd variat i:.t cadenţei pe treapta întîia (mi).
T . .05 (XXV.3.), nr. 234, se desfăşoară în modul la (transpus în
culec\ia de faţă la cvarta perfectă inferioară mi), pe şase propoziţiuni
muzicale dintre care trei diferite, cu cadenţele-cezuri pe treptele 2d
(fa. el.) si 5 (si). Iar cadenţa fir.ală pe treapta întîia (mi). (A 2d ; Av.c. 1 ;
B 5 ; C 2 d ; A2d ; Av.c. 1).
Conturul sinuos, în general ascendent-descendent al acestor propoziţiuni
ne indica o etapă. mai evoluată în existenţa cintecului de leagăn, cu toată
prezenţa celulei descendente pe terţa mică 3-1 (sol(fa d.)-mi) ce mar-
chează începutul primei propoziţiuni (A).
Procesul de amplificare a formei de factură strofică, la şase propozi-
ţiuni, prin readucerea repetată a primei propoziţiuni, ne apare deter-
minată de cadenţa cu aspect de cezură a celei de a patra prop:)Ziţiuni
(C), şi cu care de fapt se încheie cîntecul înregistrat.
Structura sonoră a primei propoziţiuni ne evidenţiază treptele 3 (fa d.)
-1-5(4)-3-1-2 d.-1, (sol(fa d.)-mi-si(la)-sol-mi-fa-mi-fa(mi). Cea de
a doua propoziţiune P..ouă este ax2tă pe treptele ci.flate în jumătatea
superioari'l a modului : 6(7)-8-7(6)-5-4-5 (do(re)-mi-re(do)-si-la-si)
192
tr cea de a treia (C) pe jumătatea inferiooră : 1-(3)4---{5)-4(3)-2d·-
-2d (mi(sol)-la(si)-la(sol)-fa d.-mi-fa d.).
~1.asa XXVI (XXVI. T. 96-99), nr. 235-240, deţine ca formule nucleu
licnonul, în mers ascendent-descendent, asociat cu formule de cadenţa
1e subton (re) sau pe treapta întîia (mi). Acestea ne apar ~ncluse în-
r-un sextacord de tip minor situat între treptele 5-VII, cu origlinea
1 pentatonicul de tip re (T. 97 ).
'I'. 96 (XXVI.1), nr. 235-237, se prezintă cu două subtipuri în-
leaproape inrudite prin structl.!ra propoziţiunilor, însă situate rra nivele
liferite de evoluţie. Structura sonoră este axată pe acelaşi sextacord
riinor, cu treapta şase uşor filuctuantă i(si'-si b.). In subtipul 1 asistăm
a îndepărtarea cezurii pe subton şi prezenţa ei doar pe treptele 5 (si)
i 3 (sol). De asemenea şi prezenţa dipodiei se face simţită ca unul din-
re elementele relaţionale dintre ambele subtipuri.
:T. 1 (XXVI. 1.1.a-b), nr. 235-236, prin cele două variante executate
:cinsecutiY de către aceeaşi femeie în timp•..il adormirii copilului, ne
>oate indica un proces de diferenţiere posibil a fi privit ca reafilzat
>e parcursul unei aceleiaşi execuţii funcţionale. Astfel. singura pro-
>oziţiune de structură celular-motivică şi repetată variat la cadenţă
- aşa cum se găseşte în prima variantă (a) ; în cealaltă execuţie (b),
:e prezintă cu tendinţa de transformare spre o nouă propoziţiune prin
;chimbarea constantă a motivului cadenţial şi prezenţa cezurii pe sub-
;on (re). Pentru subtipul 1, structura sonoră urmează cu contur ascen-
ient-descendent, uneori sinuos, pe treptele : 3-4-5(b)-4-3-4--i-3
·sol-la-si(b )-l!:!-sol-la-si-sol), cu variaţia cezurii pe treptele 5 (si) în va-
rianta .J., si pe VII (re) în varianta b.
:T. 2 (XXVI. 1.2.), nr. 237, deţine o formă liberă în cuprinsul căreia
:;e relevă alături de repetarea frecventă, cu diferite variaţii cadenţiale
l primei propoziţiuni (A), şi prezenţa unei noi propoziţiuni (B). Astfel,
in structura formei găsim propoziţiunile : A 1 ; Av.c. VII; B 1 ; Av.
~. 3 ; Av.c. 1.
?rima propoziţiune este aceeaşi ca în subtipul 1, iar cea de a doua pro-
poziţiune (B}, se desfăşoară descendent, pe treptele 3 (2d)-3(2d)-l
~so1,(ja d.)-t:ol(fa. d.)-mi), ca o lărgire a motivului de cadenţă finală
iflat in prima propoziţiune.
T. 97 (XXVI. 2.), nr. 238, este foarte îndeaproape înrudit - prin
:;istemul sonor pentatonic, cadenţele pe rtreptele 4, 3, VII, 1 (la-sol-re-
mi) şi forma sa dezvoltată - , cu melodica de cîntec obişnuit transilv;l-
nean. Acesţ fond apare însă comun cîntecuG.ui de le~găn aflat într-o
etapă mai avansată. Aci forma se dezvoltă pe patru propoziţiuni muzi-
cale diferite, de structură celular-motivică (A 4 ; B 3 ; C VII : D 1~
dintre care două apar cu conturul 2.scendent-descendent, iar două cu
conturul descendent. Prima propoziţiune se desfăşoară ascendent-des-
cendent, pe treptele 3-4-5 (sol-la-si-la) cu insistare prin repetare, pe
Lreapta a cincea. Cea de a doua propoziţiune ce se repetă, evoluează. des-
:!endent, uşor oscilatoriu, pe treptele 5-4-5-4-3 (si-fa-si-la-sol).
A treia propoziţiune, ascendent-descendentă, se situează pe treptele
3-4--3-4-1--VII (sol-la-sdl-la-mi--re). Propoziţiunea de încheiere
are conturul descendent spre treapta devePJtă întîia - prin mutaţia
3-c. 310 193
funcţior.ală a pentatonricului re -, şi se desfăşoară ~~tfel pe treptele :
5-4-3 -4-1 (si-la-sol-la-mi).
T. % (XXVI. 3.), nr. 239, ne apare ca un tip de legătură al tipll-
rilor precedente spre tipul următor (T. 99) cu care prez~ntă de altfel
multe coP..tingente. Execuţia sa amplă melismatică, [asă să se întrevadă
totuşi osatura sonoră provenită din tetracordul si-la-sol-mi aflat pe
drumul expansiunii către cucerirea unei noi trepte superioare (do), şi
păstrindu-şi cadenţa unică pe treapta întîia (mi).
Cele două propoziţiuni (A 1 B 1) de structură motivică, deţin un
contur oscilant ascendent-rlescendent. Propoziţiunea intîia (A), se des-
făşoară pe treptele 3-5-4-3-6-4-1 (sol-si-la-sol-do-la-mi). Cea
de a doua propoziţiune (13), ne prezintă o structură dipodică prin repe-
tarea motivului forn:.at pe treptele 3-5-4-1 (sol-si-1.a-mi). Ca ele-
mente pregnar:te relaţionale se pot obs2rva · a) evidenţierea picnonului
(si-la-sol); b) atingerea prin saltul ascendent de cvartă perfectă a su-
netului superior (do), precum şi c) prezenţa cadenţei finale p11in saltul
descendc:nt de cvartă perfect:l între treptele 4-1 (la-mi).
T. 9fl (XXVI. 4.), nr. ?40, pare să aparţină ca stru~tură sonoră
pentatonicului cu treapta î:1ti1a ~i. Prin raportare însă la celela[lte ti-
puri aflate în grupa tipologică. avem de a face cu un proces de evo-
luţie afla:t în relaţie cu dezvoltarea pentcttonicului re către fenomenul
semnalat mai înainte în acest capitol - , de acordare a pniorităţii func-
ţionale treptei a doua (mi), ce astfel îşi capătă calitatea de treaptă pri-
mă !'-i finală, totdeodată de cadenţă, însă cu altera_irea treptei a cincea
(si b).
Forma cîntecului cuprinde trei propoziţiuni diferite cu comp''.-
nenţa cellulară şi conturul ascendent-descendent. Felul în care aceste
propoziţiuni apar însă, atît prin repetarea cu vmiaţie la cadenţă a pri-
mei propoziţiuni. cît şi prin încadrarea propoziţiunii B la mijlocul celor-
·patru repetări ale propoziţiunii A, apoi a propoziţiunii C, lărgeşte con-
ţinutul strofei melodice pe parcursul a cinci propozitiuni (A: ; A: ; B-: ,
A:~ ; A1 ; C1 ; Ai).
Prima propoziţiune este structurată pe trept-c:i.e 3--4-(5b)4-3(1) (sol-
la-(sib)la-snl(mi) şi ne evidenţiază, alături de celula cadenţei finale
primare pe saltu!l de cvartă inferioară între treptele 4-1 (la-mi), şi
1eminiscenta formulei tritonice (3-4-5b, aci - prin alterarea treptei
a cincea (sib) - , în formE, sa minoră (s.i b-la-sol).
Cea de a doua propoziţiune este axată pe treprtele 3-4-1 (sol-la-mi)'.
Cea de a treia propoziţiune se desfăşoară pe treptele 3-6-7 (6-5b-)
3 (sol-do-re (do-si b.-la)sol, şi cu toată valoarea ei de amplificare a
melodiei deţine încă - prin unica ei prezeP..ţă şi cezura melismatică
între treptele 7-3, un rol oarecare secundar.
Clasa XXVII (XXVII. T. 109-112). nr. 241-266, este una dintre gru-
pele cu cele mai numeroase tipuri Caracteristicile tipologice aile acestei
grupe sînt : a) prezenţa pentatonicului, cu mi treapta întiia, şi totodată
cu rolul de cadenţă finală : h) cezura principală şi ce.a mai frecventă
pP. treapta a 3-a (sol), după care se situează treptele 5 (si) şi 7 (re), ultima
uneori şi în postură de subton (VII), ca o reminiscenţă a înrudirii cu
pentatonicu~ re, şi de asemenea, evidenţierea în registrul super1or al
194
lulelor : bitonică, de terţă mică situată pe treptele 7-5 (re-si) şi uneori
cordică pe treptele 8-7 (mi-re).d~ taPţ-ă--mi~aiif ,,e ~ptde-7-5
~.·~bi~, ~.eptele-S---7 (mi~~
T. 100 (XXVII) 1·), nr. 241, ne apare constituit din două părţi dis-
1cte. O primă parte axată pe celula bitonică de factură primară for -
iată din treptele 7-5 şi care se repet:'l aproape uniform, vădind insă
!ndinta de expansiune d.tre treapta superioară (mi). Astfel, după o
~rioadă, oprirea pe cadenţa pe treapta 5 conduce mel0dia către am-
lificarea ei - prin abordarea într-o a doua parte - , a unui tip de
:lragoste", în care este conturată finala pe tr eapta întîi (mi), ca şi
1
!ZUTa pe treapta a treia (sol). Cele trei propoziţiuni ale acesh.ti tip, mî-
uite liber, sînt însă adaptate aci funcţionalităţii cîntecului de leagăn,
1 :;.. cărui melodică prezintă c:mtingenţe şi prim începutul primelor
:mă propoziţiuni în care regăsim celula bicordică descendentă si-la
3) şi ceh.lila de origină bitonică descendentă re-si (C). În întregul ei,
lrma se prezintă I. A 5 ; I! B 5 : C 5 ; D 1, în care propoziţiunea pI"i.-
1ei părţi nu mai revine in cea de a doua parte.
T. 101 (XXVII.2.), nr. 242, se desfăşoară pe două propoziţiuni
\. 1 ; Bi) cu conturul ascendent-descendent, în cupr~nsul unui mod în
evenire, originar în pentatonicul mi, cu tendinţa de umplere prin pre-
=nta ambilor pieni (fa şi do ) şi cadenţa pe treapta întîi. Structura
mbelor pr0poziţiunl este celular-motivică, prezentind înrudiri cu cele-
1lte tipuri în special prin prezenţa în prima propoziţiune a celulei bi-
Jnice caracteristice pe saltul de terţă mică descendentă între itreptele
-5 (re-si).
'rima propoziţiune are conturul principal pe treptele 5-7-5-4-3-1
·i-re-si-la-sol-mi), ~ar cea de a doua propoziţiune - vădit înrudită cu
rima prin motivul final ·-, se desfăşoară pe treptele principale 3-4-
-4-5-4-3-1 (sol-la-si-la-si-la-sol-mi). Cu toată forma strofică re-
usă la doufi propoziţiuni, acest tip ne apare îmbogăţit prin relativ
umeroasE.le sale varici.ţii..
T. 102 (XXVII.3.), sT. 1-8, nr. 243-252, cuprinde opt subtipuri
1deaproape înrudite, astfel incit unele ar putea fi socotite - într-o
ccepţie mai largă - , ca variante mai îndepărtate. Însă pentru melo-
ica specifică a cîntecului de leagăn, mersul fiecăruia dintre subtipu-
ile în cauză ne indică o dezvoltare oarecum independentă. Astfel, în
fară de subtipul şapte (nr. 251), care este de fapt un fragment, toate
elelalte cuprind cite două propoziţiuni muzicale diferite, de structură
elular-motivică, cu conturul ascendent-descendent, cu originea vădită
1 pentatcnicul mi, aflat în evoluţia sa prin împlinirea pienfilor spre
n mod minor (la). De asemenea, acestea deţin cezura pe treapta a treia
wl) ~i cadenţa finală pe treapta întîia (mi).
Semnalăm apropie:rea acestui tip de tipologia cînteculul de fie-
are zi, " 1 i.ar acest aspect se evidenţiază pe măsura ordonării subtipu-
ilor respective. Avem de a face aci, ca şi în alte cazuri similare sem-
41 . Ik pt:ldă tipul aproape identic cu ex. 422 din Salva, j. Cluj, însă aci ct·n-
urat melodico-nitmic pe specificitatea categoriei dntecului de fiecare zi.
195
nalate - ca de pildă înrudirea cu Doina - cu doi factori decisivi. Pe
ae o parte, folosirea unui aceluiaşi substrat melodic, iair pe de a[tă parte,
cu însuşi procesul de evoluţie ce ne dezvăluie în existenţa
tipologiei cîntecu[ui de leagăn o concepţie de creaţie din ce în ce mai
complexă.
s'I'. 1. (XXVII. 3.1.), nr. 243, cuprinde : propoziţiunea A 3 pe treptele
principale 5-7-5-3-4-5-4-3 (si-re-si-sol-la-si-la-sol), în care re-
găsim la început, ca motiv tipologic fundamental şi celula bitonică
ascendentă de terţă mică pe treptele 5-7 (si-re) şi propoziţiunea B 3 ~
B l, repetată variat 'la cadenţă şi axată pe treptele principale 5-4-3-1
(-4-;j) (la-si-sol-mi (la-sol). Cu foată prezenţa estompată prin melismă
a subtonului (re), acesta ne conduce către unul din motivele cadenţiale
arhaice şi caracteristice cîntecului de leagăn.
sT. 2. (XXVII. 3.2.), nr. 244, este format din două propoziţiuni diferite
( A 3(4) : B 3 ; B 1), posibil a fi socotite şi ca variante ale subtipului 1,
însă atît prezenţa variaţiilor, cît şi stilul de execuţie îi atribuie cali-
tatea de subtip. Găsim aceleaşi trepte principale însă, cu o desfă!?urare
oarecum diferită în cuprinsul celor două propoziţiuni. Prima propozi-
ţiune (A), îşi desfăşoară conturul pe treptele 5-7-5-4-3--(4), (si-re-
si-la-sol(la), iar cea de a doua (B) pe treptele 4-5-3-1-VII-3 cu
variaţia principală 4-5-3-2d-VII-3(1) (la-si-sol-mi-re-sol(mi) şi
respectiv la-si-sol-fa d.-re-sol(mi).
sT. 3.(XXVII.3.3.a-c), nr. 245-247, deţine în toate cele trei variante
forma bipropoziţională (A 3 ; B 3 ; B1 ). Particularitatea acestui subtip
constă in mersul melodic. Astfel prima propoziţiune se desfăşoară pe
treptele 5--7-6-5-4-3, (si-re-do-si-la-sol), uşor variată la repetare
prin înlocuirea primului sunet cu treapta 4 (la). Cea de a doua pro-
poziţiune se desfăşoară pe treptele principale 4-3-1 (3) (la-sol-mi( sol).
sT. 4. (XXVII. 3.4.), nr. 248, se poate caracteriza faţă de subtipurile
precedente, prin prezenţa cvartei mărite înt:re treptele 6-3, lărgirea
la octavă ::i ambitusclui, dar mai ales diferenţierea celor două propo-
ziţiuni ..:omponente (A 3 ; B 1), ce se repetă fiecare pe rînd. Prima pro-
poziţiune este axată pe treptele 5-7(8)-7-6d-5-3 (si-re(mi)-re-do
d-si-sol), iar a doua, pe treptele 4-5-3-2d-1 :(la-si-sol-fa d.-mi).
sT. 5. (XXVII, 3.5.), nr. 249, ne reprezintă o structură foame îndeaproape
înrudită cu subtipurile 3 şi 6, ce deţin şi subtipul 6 cu caracter de frag-
ment. Cele două propoziţiuni se repetă pe rînd (A 3 ; B 3 ; B 1). Compo-
nenţa primei propoziţiuni (A) este formată din treptele 5-8(7)-7-6-
5-4-:~ (si-mi(re)-do-si-la-sol). Cea de a doua propoziţiune, repetată cu
variaţia cadenţei, se desfăşoară pe treptele 3-4-3-1(5-3) (sol-la-sol-
mi(si-sol). t
sT. 6. (XXVII. 3.6.), nr. 25V, deţine o singură propoziţiune mu:ziicală,
similarii eu prima propoziţiune a subtipului precedent (5) axată aci pe
treptele 3-6-5-3-2-1 (si-mi-re-si-la-sol). Caracterlli independent
al acestei propoziţiuni de structură majoră, ne re'levă - prin repetarea
motivului principal de factură emistihică, - de asemenea un fo:=i.rte bun
exemplu pentru modalitatea de existenţă a tipurilor reduse, devenită
specifică cîntecului de leagăn.
sT. 7 (XXVII, 3.7.), nr. 2.51, ne indică un caracter de fra.gment al tip<1-
lui, ca 1eprezentînd - CL'. o uşoară variaţie - , prima propoziţiune a
196
acestuia. Totodată, însă, dat fiind caracteristica melodicii cîntecelor de
leagăn, de a fi axată şi pe repetarea uno.r celule sw motive muzicale,
acest subtip pare a ne indica un acelaşi fenomen, petrecut însă la
scara mai evoluată a repetării unei propoziţiuni. Structura acestuia
este desfă~.iUrată - prin raportare la tipul respectiv - , pe :treptele
2-3-7-6-5-4-3 (re-mi-re-do-si-la-sol), prezentîndu-se însă fată
de acesta cu partea axată pe o sonoritate de tip major.
sT. 8 (XXVII. 3.8.), nr. 252, este înrudit foarte îndeaproape cu celelalte
subtipuri, fiind mai apropiat prin prima propoziţiune de subtipul 4.
Cele două propoziţiuni (A 3 ; B 3 ; B 1) ce se repetă pe rînd reprezintă
următoarea componenţă. Prima propoziţiune (A 3) este axată pe trep-
tele 5--8-7-3-4-5-4-3 (si-mi-re-sol-la-si-la-sol), iar cea de a
doua pe treptele 4-5-4-3(:~d.)-l-4-3(1), (la-si-la-si(fa d.)-mi-(la-
sol-(mi).
T. 1(13 (XXVII. 4.), nr. 253, ne apare mai evoluat prin conturul
său sinuos ascendent-descendent, ca şi prin dezvoltarea mai amplă a
liniei sale melodice. Astfel, el ne apare înrudit şi cu categoria cînte-
cului de fiecare zi, faţă de care însă îşi poate dovedi apartenenţa fa
cîntecul de leagăn, în special prin referirea la structurile celorlalte ti-
puri aflate în cadrul grupei tipologice din care face parte. "2
Forma acestui tip este compusă din dot:.ă propoziţiuni diferite
(A 3 ; B 3 ; E 1), de structură motivică şi axate pe un mod minor (la),
cu originea în pentatonic, dovedită pri!l prezenţa treptelor 2 şi 6 cu
caracter de pieni. Pri."11.3. propoziţiune se desfăşoară pe treptele prtinci-
pale 5-7--!'l--3-1-7-5-4-3 (si-re-si-sol-si-re-si-la-sol). Ea ne apare
cu o componenţă dipodică prin repetarea uşor variată a primului motiv.
Cea de a doua propoziţiune are conturul pe treptele 1-5-4-5-4-3-
(3d)-l (mi-si-la-si-la-sol-(fa d.)-mi).
T. 104 (XXVII.5.), nr. 254, este îndeaproape înrudit cu tipul pre-
cedent (103), prin prezenţa comună a primei propoziţill!Il:i. Dezvoltarea
diferită a acesteia, prin prezenţa refrenului, cit şi asocierea cu alte
două propoziţiuni, ne indică o fază de evoluţie într-un nou tip. Astfel„
în cuprinsul formei, refrenul apare delimitat pe o propoziţiune muzi-
cailă mai scurtă (5 silabe), ca o completare a propoziţtunii precedente,
însă cu un conţinut independent. în acest mod, cele patru propoziţiuni
muzicale ne apar : A 3(4H-Av.c. 3 ; B 1 +
C 1. Structura propozi-
ţiunilor este motivică, propoziţiunile A şi B cuprinzînd cite două mo-
tive, în timp ce propoziţiunile Av. şi C, cuprind doar cite un singur
motiv uşor lărgit. Propoziţiunile au conturul ascendent-descendent pe
un ambitus de octavă într-un mod minor (la), cu originea în pentato-
nicul, mi şi cu cezura pe treapta a 3-a (4), iar cadenţa finală pe treapta
intîia (mi).
42 • Avem de a face cu o situaţie opusă acelor cîntece provenite din alte ca-
tegorii folclorice şi pe care le-am denumit „ca la leag[m '. Aci apropierea tipol."J_g);c[1
de categoria cintecului de leagăn este mai pregnantă, în timp :e la cîntecL'le pro-
venite din alte categorii folclol'!ice se evidenţiază doar prezenţa unor el~mente
morfologice comune, în tipurile respective predominînd melodica specifică catego·
riilor de provenienţă.
197
Propoziţiunea A, în ambele ei posturi (A+Av.), ne conduce către ca-
racterul de dipodie al tipului precedent.
Ea este a5tfol compusă pe treptele 5-7-6-5-4-5-1-2(A)+-5-7-
4-5-3(Avd) (si-re-do-si-la-si-sol-la (A) +
si-re-la-si-sol (Av.).
Prupm:iţiunea B se desfăşoaxă pe treptele 5-8-7-6-5-4-3-1 (si-
mi-re-c:o-si-la-sol-mi), fiind urmată de propoziţiunea C. cu caracter de
n:>fren, pl: treptele 3-5-2d-3-1 (sol-si-fa d.-sol-mi).
T. 105 (XXVII. 6.), sT. 1-2, nr. 255-256, se desfăşoară pe un ambitus
de octavă al pentatonicului mi cu prezenţa pienilor. Regăsim, aci, ca
elemente caracteristice şi comune, celulele bicordice descendente 8-7
(mi-re) şi 4-3 (la-sol), structura cel'.llar-motivică a propoziţiun:illor, pre-
cum şi cezura pe treapta 7-a (re).
s1'. 1 (XXVII. 6.1.), nr. 255, deţine o formă strofică cu patru propozi-
ţiuni dintre care trei diferite (A 7 ; B 1 ; C 3 ; Bv. 1), de structură
CPlular· motivică şi dipodică, cu cezurile pe treptele 7 şi 3 (re şi sol),
iar cadenţa fiP..ală pe treapta întîia (mi).
Prima propoziţiune (A VII), .are un contur sinuos descendent-ascendent-
descendent, axat pe repetarea unui motiv format din treptele 8-7-5-
7 (mi-re-si-re).
Cea de a doua propoziţiune {B 1), pare să urmeze acelaşi principiu di-
podic, doar că repetarea motivului se realizează la cvinta inferioară
şi variat la cc>.denţă.
Cea de a treia propoziţiune dipodică (C 3), este formată din repetarea
celui de al doilea motiv al propoziţiunii precedente (B), incit şi aci
avem mutaţia ~a cvinta inferioară a primei propoziţiuni (A).
sT. 2 (XXVII. 6.2.), nr. 256, cuprinde într-o realizare strofică patru pro-
poziţiuni muzicale dintre care două diferite ( A 5 ; Av.c. 3 ; B 7;
Av.c. 1).
Prima propoziţiune, (A), îşi păstrează structura dipodică, formată din
re:>petarea motivului axat pe treptele 7-5, dezvă1'.1ind astfel un contur
sinuos cescer.cent-ascendent-descendent.
Cea de a doua propoziţiune (A v.c.), ne prezintă - printr-un contur
descendent - , repetarea variată a primei propoziţiuni pe treptele
7-5-4-3 (re-si-la-sol).
A treia propoziţiune ( B7), are conturul ascendent, mc>.rcat între trep-
tele 4-7 (la-re).
Cea de a patra propoziţiune (Av. c. 1), este repetarea variată la ca-
der:ţă, prin conducerea propoziţiunii către treapb. întîia (mi).
T. 106 (XXVII. 7.), sT. 1-3, nr. 257-259, este format din asocie-
rea a două propoziţiuni muzicale diferite, de structură celular-moti-
vică. Subtipurile ne apar înrudite, prin prima propoziţiune mu2Iicală,
dezvoltată pe celula bicordică de tip 8-7 (mi-re), în drumul ei des-
cendent spre treaptci. a treia (sol). Cu toate acestea, fiecare dintre cele
trei subtjpu1·; s-ar putea caracteriza şi aci, - întocmai celorlalte cazuri.
similare, prezente în acest capitol - , ca tipuri independente, datorită
diferenţierii structurnlo!' lor.
sT. 1 (XXVII. 7.1.), nr. 257, se prezintă cu o caracteristică a formei prii.n
modaliiLatea de 1repetare a celor două. propoziţiuni diferite. Astfel, gă
sim o împărţire bipartită (A+B ; Bv.+B), în cuprinsul căreia asocierea
198
celor două propoziţiuni componente ale părţilor res-pective formează
fiecare in parte, o frază muzicală ce s€ repetă variat 1a cadenţă r(A 7 ;
B 1: A 7; B 1 + B var. 5-4 ; Bv. 1-Vll ; Bv. 5-4, Bv. 1). Ambi-
tusul larg dcsfăşu:rat pe o nonă, pe treptele 8-VII (mi-re), se află
pe o structură de origine pentatonică (re-mi), cu tendinţa de defunire
modală (la) prin prezenţa pienilor.
Prima propoz:ţiune ne apare de componenţă celulară prin .repetarea
celulei biccrdice descendentă pe treptele 8-7 (mi-re).
Cea de a doua propoziţiune (B) cu conturul ascendent-descendent, are
în prima park (frază) componenţa celular-motivică, desfăşurîndu-se
pe treptele 3-4-3-2d-l (sol·-la--sol-fa d-mi), iar '1a repetare, cu va-
riaţia celui de al dcilea motiv, cadenţa finală apărînd precE":lată de
subton (re).
ln cea de a dGl.:a parte (frază muzicală), formată doar din repetarea
variată a propoziţiur.ii B, găsim B v:iriat. prin introducerea unui nou
motiv in locul celui de al doilea - pe treptele 7(6)-5(4), asociat simi-
lar primei pii:rţi, cu B variat cadenţă.
În ansamblul lor, prezenta acestol' fraze amplifică tipu1l, vădind o con-
cep\,ie de creaţie mai evoluată.
sT. 2. (XXVII. 7.2.), nr. 258, ne prezintă o formă liberă cu melodica în-
deaproape imudită cu dcina :de tip .,dragoste", prin inflexiunile cro-
matice apărute în special în unele val'iatii ale primei propoziţiuni, ca
şi prin fluct~aţia treptei a 6-a (do-do d.). Astfel, pe ambitusul unei
octave (mi), cîn1f'cul ne apare centrat în jurul finalei mi, cu cezurile
pe treptele 5, 3, 7 (si-sol-re ).
Atit procesul inflexiunii cromatice pe treptele 7d-6 (re d.-do), sau
4d.--3 (la d.-sc.l) sau 3d-2 (sol. rl-fa), cît şi fluctuaţia treptelor, imprimă
tipului un caracter modulatoriu. La acest subtip, înregistrat în funcţio
nalitate, se poate observa cum ctiferitcle schimbări par :i corespunde
dift>ritelor momente ale adol'mirii. Astfel, cîntecul debutează cu repe-
tarea primei r.-ropoziţiuni diatonice şi de structură celular-motivică, cu
variaţie aa cadenţă pe treptele 5(f'.:) : 3(1) ; 7 : 1 ; (si-(mi)-sol(mi) ; re-mi).
Această propoziţiune cu rol central, se desfăşoară în diferite variaţii
(schimbăr~ de scnete sau alterări ale acestora) pe motivul repetat cu
caracter dipodic 8-7-5-7(R) (mi-re-si-re-(mi). La repetare variaţia la
cadenţă se realizează prin asociere::l primului motiv cu un nou motiv ce
conduce spre cezura pe treapta a 3-a (sol) sau spre cadenţa finală pf.:;
treapta întîia (mi).
Celelalte propoziţiuni apărute pe parcurs ţin de procesul de adaptare
a tipului „dragoste", reprezentînd însă amplificarea unor fragmente
din propoziţiunea centrală.
sT. 3. (XXVII. 7.3.), nr. 259, deţine două propoziţiuni muzicale diferite
(A 3 ; B 1), de structură celular-motivică, situate în pentatonicul mi,
cu tendinţa de evoluţie prin prezenţa pienilor (do. şi .fa d.), spre un
mod minor.
Prima propoziţiune, are ~cnturul si!huos ascendent-descendent, pe trep-
tele 7-8-7-5-7-3 (re-mi-re-si~l), cu cezura pe treapta a treia.
Cea de a doua propoziţiune, are conturul ascendent-descendent pe trep-
tele 3-4-5-3-1 (sol-la-!:i-sol-m.i).
199
T. 107 (XXVIl. 8.), nr. 260, se desfăşoară, într-un arn.bitus de
octavă, pe două propoziţiuni diferite (A 3 ; B 1), iar aci se poate ob-
serva natura sistemului sonor ca avînd la origine pentatonicul mi, aflat
pe calea evoluţiei către un mod minor, încă nedefinit prin oscilacea
pienului reprezentat prin treapta a 6-a (do. d. ascendent şi do descen-
dent). Prima propoziţiune deţine conturul descendent pe treptele 8-7
-5-4-3 (mi-re-si-la-sol).
Cea de a doua propoziţiune, are un contur ascendent-descendent, pe
treptele 5-7-4-3-2d.-1 (si-re-la-sol-f. d.-mi).
Regăsim in acEst tip ca punct principal de relaţie cu celelalte tipuri - ,
celula iniţială bicordică descendentă de tip mi-re, ca şi drumul des-
cendent spre cadenţa finală.
T. 108 (XXVII. 9.), sT. 1-2, nr. 26_1-262, se prezintă cu două
subtipuri evoluate pe baza sistemului sonor pentatonic, dezvoltat spre
cuprinderea ambitusului de octavă (mi) şi nonă (8-VII(re), cu cezurile
pe treptele VII (re) şi 3 (sol) în subtipul 1, şi pe treapta a 3-a (sol) în
subtipul 2. Regăsim şi aci în prima propoziţiune celula bicordică des-
cendentă, pe treptele 8-7 (mi-re) repetată.
Cele trei propoziţiuni muzicale sînt de structură celulară şi ne apar -
prin desfăşurarea lor - , înrudite cu subtipurile respective. De asemeni,
încadrarea lor în forma cintecului se realizează într-o execuţie de
formă liberă.
sT. 1 (XXVII. 9.1.), nr. 261, deţine un arn.bitus de nonă al unui mod
minor, in devenire din pentatonicul mt. Prezenţa cezurii pe subton
(re), prin saltul descendent de cvartă perfectă şi pe treapta a treia (sol),
iar a cadenţei finale pe treapta întîia (mi), cu prezenţa sporadică a
tipului frigic, îi imprimă acel caracter major-minor specific pentru o
etapă importantă în dezvoltarea melidicii tradiţionale româneşti.
Forma este organizată liber, pe strofe inegale (perioade) cu număr de
propoziţiuni, in a căror ordine apare de fiecare dată începutull cu pro-
pozitiunea A urmată de obicei de B, dar uneori şi de C. (A VII-B 1 ;
C VII, Cv. cd. 1/) A VII ; Bl ; Bl // A3 ; Bl ; Cl, Cl // CV II; Cl /
A3 ; Bl ; Bl // A VII; Bl ; Bv.c. VII; Bl/A6 ; A VII; Bl ; BVII; Cl ;
etc. Prima propoziţiune (A) se desfăşoară descendent pe treptele
3-7--6-5-4-3-VII (mi-re-do-si-la-sol-re), fiind uneori repe-
tată variat. Ea este urmată liber de către ambele propoziţiuni, iar
uneori doar de către una din ele. Pro.poziţiunea a doua (B)
are conturul ascendent-descendent pe treptele 3-5-4-3-1 (sol-si-la-
sol-mi) şi ne apare înrudită cu cea de a treia propoziţiune (C), de ase-
11enea cu conturul ascendent-descendent şi care se desfăşoară pe trep··
t•?le 3-4-5-4-3 (2)-VH (sol-la-si-la-sol(fa)-re), la repetare cu va-
riaţia cadenţti pe treapta 1 (mi). Calea spre cadenţa finală foll.oseşte
frC'cvent pienul fa d, şi sporadic aspectul frigic (fa).
Posibil, datorită înrudirii ei apropiate cu propoziţiunea B, o poate
şi înlocui, urmînd direct prima propr)liţiune (A). lnsă, ca urmare a
aceleiaşi înrudiri, ea poate şi lipsi.
s'J'. 2 (XXVII. 9.2.), nr. 262, are o formă liberă, în care găsim adaptată
- , printre cele trei propQziţiuni diferite specifice cîntecului de leagăn
200
- , şi un tip provenit din categoria cîntecelor de fiecare zi (Q), însă
foarte îndearroape inrudit.
Ca elemente de legătură între cEle două tipuri, se situează sistemul
sonor ordginar în pentatonicul mi, aflat în evoluţie spre sistemul!. mo-
dal şi desfăşurat pe un ambitus de octavă cu cezura pe treapta a treia
(sol) şi cadenţa finală pe treapta întîia, ca şi însăşi structura celulJ.ară
a propoziţiunilor.
Astfel pentru melodica tipică a cîntecului de leagăn se prezintă pro-
poziţiunile A 3 ; B 3 : C, iar pentru cea a cîntecului, propoziţiunile D 3
(înrudită cu B) ; E 8 (7) (înrudită cu A) şi F 1 (înrudită cu C). La
acestea se adaugă şi unitatea ritmică.
Deosebirile apar însă în structura motivului final, în care găsim pentru
cîntecul de !leagăn cadenţa de tip frigic, în timp ce pentru cîntecul obiş
nuit, procesul evoluţiei mtroduce ca treaptă a doua, fa d. Forma între-
gului cîntec se prezdntă : A3 ; Av.3 ; B3 ; Cl//Av.3 ; Cv.3 ; Cv.1 /'A3 ;
Av.3; Cv.1//D3: E8(7) · Fli'A3; Cv.l!/.
Conţinutul propoziţiunilor cuprinde, pentru prima propoziţiune, un con-
tur uşor oscilant descendent-ascendent, axat pe repetarea celulei aflat~
pe treptele 8-7 (mi-re) cu încheierea prin celula 4-3 (la-sol).
Cea de a doua propoziţiune (B), are conturul ascendent-descendent pe
treptele principale 3-4-5-7--8--7--4-3 (sol-la-si-re-mi-re-la-sol).
Propoziţiunea a treia debutează printr-o celulă ascendentă, după care
conturul este descendent, pe treptele : 5-7-5-4-3-1 (si-re-si-la-sol-
mi). Cîntecul (Q) îşi desfăşoară componenţa propoziţională pe cele trei pro-
poziţiuni (D ; E ; F), cu următorul cuprins : pentru propoz,iţiunea D, cu
conturul def.cendent-ascendent-deseendent, găsim ca trepte priincipale
5-4(3)-7(8)-5-4(3)-3 (si-la(sc.l)-re(mil-5-la-sol); pentru propoziţiunea
E, conturull ascendent-descendent-ascendent pe treptele 3-5-7-8-7-
5-8(7) (sol-si-re-mi-re-si-m{(1·=!); iar pentru propoziţiunea F, conturul
descendent-ascendent-descendent, pe treptele 7·-5-4(7)-7-3-2d-1
(re-si-la(re)-rE-sol(fa d.)-mi).
T. 109 (XXVII. JO), nr. 26.1, ne prezintă elemente de înrudire cu
melodica baladei, în special prin structura lui sonoră.
Pe un ambHus de decimă între treptele VII şi 9, găsim un mod minor
originar în pentatonicul re evoluat în mi, cu inflexiuni cromatice pe
treptele 6-5 (du a.-si b.), şi oscilarea treptei a treia (sol-sol d.), cu ce-
zura pe treptele 3 (sol), şi VII (re), iar cadenţa f!inală pe treapta întîia
(mi). Forma este liberă. cu şapte propoziţiuni, diferite, în parte înru-
dite, de structuTă celulară şi variată. (A3 ; B3 ; Cl ; Dl // Av.3-1 ;
Bv. 3-1 ; Cv.1 ; Cv. 1 // E (Av.) Vil ; Ev. VII ; F(C)l ; Fv. 1 ; F. 1) ;
F {Bv)l ; G (Bv.) 1). Prima propoziiţiune (A), are conturul cu caracter
descendent pe treptele 8-7--7-fJd-7-5 b.-4-3 (mi-re-mi-re-do d.-
rc-si b.-la-sol).
Propoziţiunea a doua (B), se prezintă ascenident-descendent pe treptele
3-4-5 b.-4-5-·4-3 (snl-la-si b.-la-si-la-sol).
A treia propoziţiune (C), are conturul descendent-ascendent-descendent
pe treptele 3-1-5-3-1 (sol-mi-si-sol-mi).
Propoziţiunea a patra (D) are conturul cu caracter liniar uşor oscilant
pe treptele 1-2d-1-VII-1, (mi-fa d.-mi-re-mi).
201
A cincea propoziţiune (E), deţine conturul ascendent-descendent pe trep-
tele 7-8-9d(8)-7-·5-3(1 )-VIr (r-?-mi-fa d.(mi)-re-si-sol (mi)-re).
A şasea propoziţiune (F), are conturul oscilant ascendeint-descendent,
pe treptele l--3d-5-4-3d-2d(l)-5-1 (mi-sol d.-si-la-sol d.-fa d.
(ml)-si-mi).
Propoziţiunea de încheiere a întregului cîntec (G), şi care apare doar
o singură dată, la dîrşit. prezintă conturul ascendent-descendent, pe
treptele 2d-3-4-3-2d -1 (fa rl..-sn!-la-srJl-fa d.-mi).
T. 110 (XXVII.11.), nr. 264, ne indică apartene!lta b fondul me-
lodic mai vechi. îndeaproape, înrudit cu doina, atît prin structura so-
noră şi forma dE faci.ură celulară, cît şi prin desfăşur::i.rea cu caracter
1il:er a acesteia. Axat pe modul re cu treapta a patra oscilantă pfiin in-
fl2..1..iuni de cromatizare (sol d.), tipul deţine cinci propoziţiuni muzicale
diferite (AB-5 : B6-5 ; C3-1 ; D3-1 ; E3-1 ; El).
Prima propoziţ~une afirmă prin repetare, celula descendentă pe trep-
tele 9-8 (mi-re), ca o transpoziţie a melodicii doinei, dar şi a cînte-
cului de leagăn de tip străvechi.
Cea de a doua propoziţiune are conturul ascendent-descendent, pe :trep-
tele 7-8-7-9-8-6-5 (do-re-do-mi-re-d~J-la).
Celelalte trei propoziţiuni (C.D.E.), ne prezintă o structură înrudită
prjn folosirea unui acelaşi motiv cmi:stihic cadenţial în timp ce pri-
mul emistih se prezintă diferit. Astfel, fie prin repetarea treptei a 5-a
(la) în propoziţiunea C, fie prin celula emistihică pe treptele 3-4-3
(fa-sol-fa), în D, fie prin repetarea treptelor 3 şi V (fa-la), respectivul
motiv emistihic se imbină cu un acelaşi motiv reprezentat prin trep-
tele (6)--5-4(d)-3-2-1 (si-la-sol(d)-fa-mi-re)
T. 111 (XXVII. 12.), nr. 265, ne oferă un foarte bun exempiJ..u de
execuţie în p€ntatonicul mi, cu cezura şi cadenţa finală pe treapta in-
tli. Cele două propoziţiuni muzicale prezintă o structură celulară AS ;
Bl şi ?.par înrudite cu cîntecul de fiec!lre zi din zona Maramureşwlui.
Prima propoziţiune se prezir.tă cu conturul descendent-ascendent pe
treptele 8-5-7-8 (mi-si-re-mi), ic.r cea de c. doua propoziţiunf' a1·e
conturul descendent ipe treptele 5-4-3-1 (si-la-sol-mi).
T. 112 (XXVII, 13.), nr. 266, se desfăsoară într-un mod minor (la)
proveniit din fondul pentatonic cu cezura pe treapta a treia (sol) şi fi-
nala pe treapta întîia (mi).
FormCi cuprinde într-o execuţie strofică patru propoziţiuni de structură
celulara. dintre care doar două propoziţiuni diferite (A3 ; A3 ; B3 ;
:Sv. 1). Prima propcziţivne are conturul ascendent-descendent re trep-
tele 4-5-7-6-5-4-3 (la-si-re-do-si-la-sol).
Cea de a doua propozitiune repetată variat la cadenţă, are un contur
s~nuos descendent-ascendent· pe trepteJle 4-VII-3-2d-1 (VIl)-3 : 1) Oa-
re-sol-fa d.-mi(re)-sol : mi).
Clasa XXVIII (XXVIII. T. 113-115), nr. 267-271. cuprinde tipurile
mai evoluate, de factură majoră, centrate în jurul finalei sol ~i cu o
vzidită origine - prin natura pienilor (fa d. şi do) în pentci.tonicul sol.
T. 113 (XXVIIl.1.), nr. 267, ne indică un mod major (do), într-un
<lmbitus de octavă, cu cezura pe treapta a treia ş1 cadentR fin::ilft pe
treapta întîia. Forma cuprinde două propoziţiuni diferite, de structură
:202
celular-motivică. Ele apar repetate fiecare pe rînd şi organizate strofic
(AS ; A3 ; B3 ; BI). Prima propoziţiune deţine conturul ascendent-des-
cendent pe treptele 5-6-8-5-6-5(4)-3 (re-mi-sol-re-mi-re(do)-si).
Propoziţiunea a doua (B), are conturul sinuos ascendent-descendent, pe
treptele 1-2-5(4)-1-6-5(4)-4(3) (sol-la-re(do)-mi-re(do)-la(sol), re-
petindu-se în motivul de cadenţă.
T. 114 (XXVIIl.2.), nr. 268, se desfăşoară pe o singură propoziţiune
muzicală, cu conturul sinuos descendent-ascendent-descendent, pe trep-
tele 3-2-1 (3)-5-3-5(3)-2-1 (si-la-sol( si)re-si-re-la-sol).
T. 115 (XXVIIl.3.), sT. 1-3, nr. 269-271, deţine o sonorita~e
majoră cu cezura pe treapta a 5-a (re) şi cadenţa finală pe treapt-l întîia
Owl). PropoziţiuniJe au st1·uctura motivică şi se prezintă cu nuclee cen-
trale comune, cec.lături de sunetele de cadentă constituie o apropiată
înrudire între prnpoziţiunile subtipurilor. Semnalăm printre acestea pre-
zenţa celuleGor bitonice ascendente pe terţa mare, treptele 1-3 (sol-
s~j şi pc terţa mică pe treptele 3-5 (!3i-re) comune subtipurilor 1 şi 3,
ca şi a celulelor afle.te pe treptele 2-4 (la--rfo) şi 6-4 (mi-do), comune
celor trei subtipuri.
sT. 1 (XXVIII. 3.1.), nr. 269, cuprinde două propoziţiuni (A5 ; Bl) aflai~
în sextacordul cu treapta întîia sol.
Prima µropoziţiune are caracterul ascendent şi uşor descendent, desfă
şmîndu-se pe h'eptele 1-3-5-6-4-J-5 (.~„l-si-re-mi-do-si-re).
Cta de a dol'.:Ot propoziţiune are conturul cu caracter descendent, pe
treplele 5-4-3-2-1 (re-do„si-ln-sol).
sT. 2 (XXVIII, 3.2.), nr. 270 se desfăşoară pe două propoziţiuni ele
structură motivică, aflate în sextacordul major cu cezura pe treapta
a cincea (re) şi finci.J.a pe !treapta întîia (sol), (A5 ; Bl).
Prima propoziţiune are conturul cu caracter ascendent pe treptele
1- -G-4-5 (.c:ol-mi-do-n~).
Cea de a doua propoziţiune prezintă un ca1·acter descendent pe treptele
4-3-2-1-5-1 (do-si--la-re-sol).
sT. 3 (XXVIII 3.3.), nr. 271, este suhtipul cel mai evoluat. El sie pr2-
zintă în1tr-un mod major (do) cu fondul pentatonic (sol), dovedindu-ne
de-a lungul celor patru propoziţiuni de structurră motivică, aflate in
forma sa strofică, stadiul cel mai evoluat (A5 ; B5 ; Av. 5 ; C 1).
Prima propoziţiune are conturul ascendent pe treptele 1-3-5 (sol-si-
re), iar cea de a doua propoziţiune are conturul descendent pe treptele
8-7d-6-5 (sol-fa d.-mi-re).
În a treia propcziţivne a strofei se revine uşor variat la prima pro-
poziţiune, după care urmează o nouă propoziţiune, finală, cu conturul
ascendent-des0endent pe trepte'le 2-4-3-2-1 (la-do-si-la-sol).
Clasa XXIX (XXIX, sT. 116-119), nr. 272-277, şi aci întîlnim tipul'i
posibil evdluate din îmbinarea melodicei cîntecului de leagăn cu alte
categorii folclorice. Caracteristica principală a acestora este că ne apar
fundamentate pe clasele tipologice anterioare, socotite ca reprezentind
etapele mai puţin evoluate, ca de pildă, legătura cu clasa III, prin mo-
tivul-celular descendent axat pe treptele 5-4-5-3 (si-la-si-sol) din
tipul (sT. 1-2.), sau de asemenea prin prezenţa motivului celular
format din asocierea celulelor bicordice pe treptele 5-4, 4-3 (si-la,
lrt-wlj din subtipul 1 b.
203
Sistemul sonor, axat pe un pentacord de tip minor, se prezintă cu o
tendinţă de expansiune, atit superioară - prin atingerea treptei a
şasea, în subtipurile 4, şi 1 şi a şaptea în subtipul lb, cit şi inferli.oară,
prin prezenţa subtonului în subtipul 2.
Referirea la &ceastă grupă a unui singur tip - ale cărui subtipuri ar
putea constitui în realitate e'le înşile tipuri - , ar părea arbitrară. S-a
ţinut însă seamă în primutl rîn.d de rolul de nocleu al motivului celular,
ce constituie punctul principal de caracterizare a acestei grupe.
T. 116 (XXIX.1.), nr. 272-274, ne prezintă o structură Liberi şi
completă în cuprinsul căreia găsim şi motive din celelalte tipuri şi
subtipuri, fiecare deţinînd anumite caracteristici, dar totoda.tă pre-
zentind elemente tputernice de înTUdire.
sT. 1 (XXIX, 1.1,a-b, nr. 272-273, cuprinde două vari3nte - oare-
cum mai îndepărtate, - , aflat-e într-o formă liberă, şi în care mel(jdica
specifică legănatului prezintă inflexiuni specifiee provenite din aso-
cierea cu tipuri mai vechi prezente în categoria cîntecelor rtip doina
„dragoste" (a) şi cîntecele de fiecare zi (b).
Relaţia dintre cele două variante este realizată prin prezenţa unor
propoziţiuni principcle comune, posibil a fi referite la un fond comun
al celor d0uă categorii, foarte îndeaproa:pe înrudit - prin elementele
sale primare - şi cu fondul cintecului de leagăn.
De asemeni, forma se !_)Tezintă pe cicluri sau perioade inegale de pro-
poziţiuni cu st'uctura celular-motivică, în cuprinsul cărora se pot în-
cadra propoz:iţiuni cu caracter de subperioadă. li3
Prima variantă (a), deţine o fo!"mă improvizatorică organizată pe peri-
oade de întindeTe inegală, cuprinzînd între patru pînă la zece propo-
ziţiuni de structură celular-motivică şi în cupM.nsUJl cărora se includ
şi propoziţiunile cu caracter de subperioadă (C), şi funcţia de încheiere
a perioadei respective.
Atit prezenţa celor unsprezece propoziţiuni diferite, {A-K), apoi varie-
rea acestora, ca şi modulaţiile apărute în sistemul sonor, par a se da-
tora unui. proces improvizatoric, influenţat de starea unei deosebite
emotJ:ivităţi a femeii respective în timpul legănatu~ui. "" In acest fel nP
apare variată şi orînduirea propoziţiunilor, odată cu dispartiţia pe par-
curs a unor propoziţit~ni şi apariţia altora noi.
1n întregul său. cîntecul se desfăşoară pe un arnbi.rtus de :sex tă
mare (do d.-mi), cu o uşoară lărgire spre septimă prin subton (re), cu
cezura pe treapta treia (sol), şi cadenţa finală pe treapta întîia (mi).
Modalitatea morfologică de realizare a diferitelor perioade componente
necesită analizarea pe rînd a celor işase perioade reprezentînd ciclurile
de propnziţiunL
13 . Reprezentată printr-o unitate independent.i, cuprinzînd una sau mai

multe propotiţiuni. posibil apărute cu caracter complementar pentru tipul respec-
~;v, după o propoziţiune cu rol de încheiere a Cîntecului ~i deţinînd la rîndul lor
funcţia de întărire şi amp1ificare a formei respective.
""· Astfel, feyneia Rada Pană, de 76 ani, din satul Polizesti, corn. St:~rn~uţa
(jud. Brăila), a introdus in textul specific adresat copilului, ~i diferite ~lte .l!induri
privind amintirea celor doi fii morţi pe front. De aci şi spargerea tiparului versi-
ficait, prin introducerea unor fragmente de proză m<~lopt>ica, sistem specific boce-
tului zonal.
204
Prima perioadă cuprinde trei propoziţiuni muzicale diferite, cu 1repefa-
rea celei de a doua şi a treia propoziţiuni (A3 ; B4 (3-2d) ; Bv.1 ; Bv.4
(2d) ; Bv.1 ; Cl ; Cl) şi în care cea de a treia propoziţiune deţine in
-cuprinsul întregului, prin structura ei, rolul de subperioadă.
Acestea ne apar plasate pe un pentacord minor (la).
Propoziţiunea întîia (A) are conturul descendent-ascendent pe treptele
.5-4(3)-5-S (si-la(sol)-si-sol).
Propoziţiunea a doua (B), prezintă în cele patru repetări, un contur uşor
variat. Astfel : B deţine un contur liniar uşor oscilant, pe treptele
3--4-3(2d) sol-la-sol(fa d.) ; Bv. 1, un contur ascendent-descendent,
.spre treapta întîia, iar Ev. 4, un contur descendent-ascendent (descen-
<lent) pe treptele 4-2d (la-fa d.).
A treia propoziţiune (C), deţine funcţia de subperioadă şi pentru cele-
lalte p rioade. Ea se desfăşoară cu un contur ascendent-descendent pe
treptele 1--4--3-::i ..i 1 '".r I, , • 1 '1 a.-mi).
Perioada a doua cuprinde şase propoziţiuni, dintre care trei diferite, re-
prezentînd două propoziţiuni no:i, la care se asociază propozi ţi •o t' .1 C
eu funcţie de subperioadă (04 ; D4 ; E3 ; E3 ; Cl ; Cl).
Această perioadă este axată pe un sextacord prin extindE:rea melou1ei
.spre sexta mare (do d.).
Prima propoziţiune (D\, deţine un contur uşor sinuos ascendent-descen-
dent, ipe treptele 5-6d.-5-4 (s!-io d.-si· la).
Cea de a doua propoziţiune (E), urmează acelaşi contur sinuos, însă
pe treptelle 4-5-4-3 (la-si-la-sol), după care se situează propoziţiunea
de încheiere. (C) cu caracter de subperioadă. ·
Perioada treia este formată din repetarea variată a perioadei prece-
<len te, însă în forma redusă, prin absenţa celei de a doua propoziţiuni
{E) şi adăugarea a trei noi propoziţiuni (Fl ; G 2d-1 : Gv. ; Hl) De
asemenea, structura sonoră ne prezintă oscilarea treptei a treia (sol d.)
-şi a doua (fa). către o inflexiune cromatică.
Propoziţiunea a treia {F), ne prezintă un contur sinuos ascendent-desc.en-
·den t, pc treptele VJI-l-4-3d(2)-1 (re-mi-la-sol d.(f'1)-mi).
'Cea de a pc:.tra propoziţiune (G), se desfăşoară cu un contur ascen-
dent-deseendent, pe treptele 3d-4-3d.-5(6)-5-3-2d(l) (sol d.-la-
sol d.-S(do)-5-sol-fa d.(mi).
A cincea propoziţiune nouă, aci cu rol de încheiere a perio?.dei, are
C(•nturul descendent pe treptele 3-2d-1 (sol-fa d.-mi).
Perioada a patra, debutează printr-o nouă propoziţiune a cărei structură
largă prezintă inflexiuni de bocet, determinate de amintirea celor doi
fii decedaţi in război (I). Această propoziţiune deţine un contur sinuos
3scendent-descendent pe treptele 5-7-~-3d.-5-3-2d. (si-re-si-
snl d .. -si-sol-fa d.-mi), după care urmează subperioada C, căre-ia i se
ataşază în final propoziţi1mea H din perioada precedentă.
Perioada a cincea cuprinde zece propoziţiuni (Dl ; Dv.1 ; J(Bv.)2 d. ;
K3 ; H\·.l ; Cv.1 ; Cvl ; Hv.1 ; Cl ; Cv.l) cu două noi pro-poziţiuni.
Astfel propoziţiunea J ne apare lărgită cu cea de a dou3. part~ a pro-
poziiiuni, B, prezentîndu-se cu un contur ascendent-descendent pe tr-ep-
t~le l-2d.-4--5(4)-2d. (mi-fa d.-la-si(la)-fa d.).
Prnpoziţiuneci K are un contur ascendent··descendent, pe treptele 3-4--
5-3 (sol-la-si-sol).
eo5
Perioada a şasea ne apare ca. un fragment, prin prezenţa doar a piim~i
propoziţiuni (D) repetată cu variaţia cadentei finale pe treaptc;i întîia (mi).
Cea de a doua variantă a subtipului 1 (nr. 273) ne prezintă un pro-
ces de creaţie similar, însă de astă dată cu elemente din stratul mai
vechi al cîntecului de fiecare zi, îmbinate cu cele specifice cîntecului de
leagăn. Astfel, pe un ambitus mult lărgit, de duodecimă prin trecerea
în registrul acut, găsim modul mi de origine pentatonică, cu pre?:enţa
oscilantă a pienului fa spre cadenţa frigică. Şi aci organizarea formei
improvizatorice se realizează pe şase perioade inegale reprezentînd ci-
cluri, de la patru la zece propoziţiuni muzicale, de structură celtihr-
motivică, în care se includ şi cele şase subperioade. '
Cele şase propoziţiuni muzicale - mînuite liber, în cuprlhsul pe-
rioadelor şi al subperioadelor - , ne prezintă cezuri pe treptele patru
(la) ~i trei (sol), iar cadenţa finală pe treapta întîia. St:ructurn acef;tor
propoziţiuni este : Prima perioadă, cuprinde patru propoziţiuni diferite
(A4 ; B3 ; Cl ; Dl ; Dl} dintre care ultima deţine aci şi funcţia de sub-
perioadă. Prima propoziţiune (A) este formată din re.petarea celulei bi-
cordic<e> descendente şi caracteristice, reprezen tind aci trepte le 5-4
(si-la).
Cea de a doua propoziţiune (B}, debutează prin aceeaşi celulă bi-
cordică pe care o îmbină cu cealaltă celulă primară bicordic.l de tip
la-sol, dindu-se propoziţiunii ce se desfăşoară pe treptele 5-4-3-4-3
(si-la-sol-la-sol) un caracter dipodic, cu un contur descendent uşor osci-
lant. A treia propoziţiune, deţine de asemenea un contur descenden:: pi:
treptele 5(7)-5-4-3(2 d. )-1 ( si-( re )-si-la-sol(fa d.)-mi ).
A patra propoziţiune (D), deţinînd funcţia de subperioadă, se repetă
şi prezintă un contur ascendent-descendent pe treptele 3-4-(5)-4-:::l-l
(sol-la-(si)-la-sol-mi).
Perioada a doua este axată pe repetarea a două propoziţiuni muzicale
preluate din prima perioadă (Av. 1 ; B4; A4; A5; Bv. 1). Prima pro-
poziţiune (A) se prezintă la octava superioară, urmată de propoziţiunea
Bv. aflată tot la octava superioară. Cea de a doua propoziţiune (Bl), se
prezintă în registrul cunoscut cu variaţie la cadenţă pe treapta intiia (m.i).
Perioac2a a treia constă în introducerea melodiciii de cîntec în care
regăsim variate. parte dintre propoziţiunile precedente. în forma acesteia
găsim - inclusiv subperioada - , şase propoziţiuni muzicale (Cv. 1 ; Dv.
1 ; Dv. 1 -+- E (fragm. B) 4 (3) ; Cv. 1 ; Cv. 1). Noua propcziţiune (E), cu
care debutează subperioada, este o amplificare a celei de a doua părţi
din propoziţiunea B şi prezintă un contur liniar uşor descendent, axat pe
repetarea treptei a patra (la) uşor coborîtă spre final către "treapta a
treia (sol).
Perioada a patra, deţine opt propoziţiuni muzicale inclusiv o subpe-
rioadă (Av. 5; B4 (1); Bv. 5 ; Bv. 4; Bv. 3 ; C (fragm.) 1 ; +
Dv. 1 ; Dv.
1 ), preluate variat din perioadele precedente.
Perioada a cincea, deţine două propoziţiuni muzicale repetate pe rînd
(Cv. 3 ; Cv. 3 ; Dv. 1 ; Dv. 1) şi reprezentînd cu uşoare variaţii propo:..
ziţiuni din perioadele precedente.
206
Perioada a şasea este cea mai amplă, cuprinzînd printre cele trei-
sprezece propoziţiuni şi trei subperioade. (F3 ; F3; Dv. 1 + Dv. 1 ; Dv.
1 ; Fv. 4; Cl ; Dv. 1 ; + Dv. 3 ; Dv. 1 ; Dv. 1 ; Dv. 1 ; --;- C3 ; Dv. 1).
De asemenea ea începe cu o nouă propoziţiune (F) provenită din·
tr-o propoziţiune precedentă (C), însă aci cu posibilităţi de amplifk<:trc
şi pe două propoziţiuni. (F = C3 +
Dv. 1).
Noua propoziţiune însă se caracterizează prin prezenţa repeLată a
celulei bitonice pe terţa mică descendentă, pe treptele 7-5 (re-si), deţi
nînd astfel un contur descendent uşor sinuos pe treptele 7-5(4)-3 (re-si
(la)-sol).
sT. 2. (XXIX. 1.2.) nr. 274, deţine pe un sextacord de tip minor
·CU originea în pentatonicul re trei propoziţiuni de structură celuhir-mo-
tivică, într-o execuţie liberă (A3 ; Bl ; C VII; Cv. 1 ; Cv. VII ; Cl). Ce-
zura se situează pe treptele 3 şi VII, iar cadenţa finală pe treapta întîia
a structurii sonore (mi).
Prima propoziţiune are o componenţă dipodică, prin repetarea mo-
tivului axat pe treptele 5-4-5-3 (si-la-si-sol) şi realizează legătura tipo-
logică cu grupa III-a (Clasa III. T. 5).
· Cea de a doua propoziţiune constă în repetarea la unison a sune-
tului final cu funcţia de treapta întîia (mi).
A treia propoziţiune este repetată de şase ori, cu variatiL' la l'a-
<lenţă prin prezenta cezurii pe subton (re) şi cadenţa finală pe trc:1pta
întîia. Ea se desfăşoară pe treptele 4-5-3 (2d)-VII.l (la-si-sol. (fa d.)-
re, mi).
T. 117 (XXIX. 2.), 275, cuprinde o melodică deja conr1c'ntrntă ~i
specifică. Cele două propoziţiuni diferite repetate variat la c3.dentă
(A VII; Al ; B VII; Bl), deţin elemente de referinţă la tipuriie prece-
dente, nu doar prin structura sistemului sonor de tip minor hE'xacordal
şi sunetele cadenţiale aflate pc subton (re) <;;i treapta întîia (mi), dar şi
prin structura tipologică.
Prima propoziţiune (A). cu un contur descendent sinuos se desfă
şoară pe treptele 4-5-4-l-3-2d. (1). Cea de-a doua propoziţiune (B) se des-
făşoară pe treptele 4-3-2d.-VII-l-3-2d.-VII (la-sol-fa d.-rc, mi-sol-Ja d.
re (mi).
În întregul său acest tip de componentă cclular-motivică face parte
din grupa cîntecelor socotite reprezentative pentru stadiul de afirmare
a formei fixe de factură strofică şi îndeaproape înrudite cu anume tipuri
din categoria cîntecelor de fiecare zi.
T. 118 (XXIX. 3), nr. 276, se prezintă cu inflexiuni din doina de
tip „dragoste". Cele patru propoziţiuni dE' structură celular-moti\·ică, în-
dcaproape înrudite, precedate, intercalate şi încheiate cu ex0cutii sp0-
cifice premuzicale - , sînt axate pe un pentacord minor (mi) cu infle-
xiuni cromatice pe treptele 4d-3 (la d.-sol), cezura pc> trcapta tr0ia (sol)
şi cadenţa finală pe treapta întîia (mi). (A 3-1 ; B3-l ; C3; Cl ; Dl).
Prima propoziţiune (A) are conturul descendent pE' trcptclt> 5-1 j
(5)3 (2d-l) (si-la d. (si)-sol (fa d.-mi).
Cea dE' a doua propoziţiune B, se desfăşoară liniar, uşor d0scl'nden+
pe treptele 2d-3-2d-1 (fa d.-sol-fa d.-mi).
A treia propoziţiune (C), are conturul ascendent-dE>scendent pe
irPptele 2d-l-5-3-2d-l (fa d.-mi-si-sol-fa d.-mi).
207
Propoziţiunea a patra (D), ne prezintă un contur ascendent-descen-
dent pe treptele 3-5-4-3-2d.-1 (sol-si-la-sol-fa d.-mi).
T 119. (XXIX. 4) nr. 277, reprezintă adaptarea unui cîntec de fac-
tură zonală maramureşeană, axat pe un sistem premodal tetratonic, des-
dent, pe treptele 5-4-3-1 (si-la-sol-mi) şi, cu extensie superioară spre
tonul imediat următor (do d.). Forma cuprinde o singură propoziţiune
muzicală repetată variat, în special prin apariţia inflexiunii cromatice
pe treptele 4d-3 (la d.-sol), ca şi prin oscilarea treptei a treia (sol-sol d ).
Propoziţiunea deţine un contur sinuos ascendent-descendent şi se des-
făşoară pe treptele 3-5 (6 d.)-5-1 (sol-si{do d.)-si-mi).
Clasa XXX (XXX. T. 120 (XXX. 1.), nr. 278, prin unicul exemplu
ne indică o structură modală (mi), cu inflexiuni cadenţiale de tip frigic.
Prezenţa estompată prin melismă a treptei a doua, pare să ne indice o
origine premodală de tip pentatonic, a cărui evoluţie însă, a acordat
fostului pien pe treapta a şasea (do), un caracter independent. Alături
de acesta, situaţia încă slabă de pien a treptei a doua, ne indică totuşi
prezenţa modului mi.
Unica propozitiune, repetată variat, este de structură celulară şi
se desfăşoară cu un contur descendent, pe treptele 7-6-5-4-3-2-1 re-do-
si-la-sol-fa-mi). La repetare, prezenţa la început a unei noi celule pe
treptele 4-3-4 (la-sol-la) schimbă conturul ce devine astfel ascendent-
descendent.
Clasa XXXI (XXXI. T. 121 (XXXI. 1.), nr. 279, ne apare înde-
aproape înrudită cu cîntecul de fiecare zi, faţă de care însă reprezintă
doar un fragment. Pe un ambitus de decimă, reprezentînd un mod ma-
jor- (prin transpunerea do), cu cezura aici pe treapta a 5-a (re) şi cadenţa
finală pe treapta a V-a (re), originar însă în pentatonicul (sol), evoluează
două propoziţiuni muzicale (A5 ; Av.1-V). Acestea deţin o structură mo·
tivică şi sînt îndeaproape înrudite prin caracterul de transpoziţie la
cvinta perfectă inferioară, pe care îl deţine cea de a doua propoziţiune
faţă de prima. Astfel, prima prnpoziţiune are un contur ascendent-des
cendent şi se desfăşoară pe treptele 6-5-7-6-5 (mi-re-fa d.-mi-re), ia1
propf)7.iţiunea c:. doua, prezentînd acelaşi contur, cuprinde treptele ~-2-
1-3-2-1.
Cl'lsa XXXII Q (XXXII. T. 122. Q. 1.,) nr. 280, repre-
zintă în realitate grupa de melodii, ce sînt încadrate în grupa doua a lu-
crării de faţă. Aci însă avem de-a -face cu o creaţie de melodie şi text pe-
care una dintre cele mai bune cîntăreţe deţinătoare a folclorului local
maramureşean a realizat-o pentru adormirea copilului ei. Cîntecul ne·
apare creat cu mijloacele stilistice specifice stratului muzical mai vechi
din această zonă şi, nu întîmplător, cu elemente muzicale arhaice comune-
mai multor categorii folclorice, printre care cîntecele de fiecare zi şi cîn-
tecul de leagăn. Astfel, tipul ne apare compus din patru propoziţiuni mu-
zicale - din care două diferite şi repetate pe rînd, - , de structură celu-
lară, cuprinse în sistemul sonor pentatonic de tip mi, cu cezură melisrnn-
tică pe treptele 3-V, iar cadenţa finală pe treapta întîia (mi), (Al ; Av. 1 ;
B3-V; Bv. 3-1). Prima propoziţiune are conturul sinuos pe treptele 5-7-5-
7-5(3)-5-1 (si-re-si-re-si(sol)-5-mi), cu variaţia la repetare a primei celule
pe treptele 7-8 (re-mi).
208
Propoz1ţiunea a doua deţine conturul ascendent-descendent, pe trep-
tele 1-3-4-3(V) (mi-sol-la-sol(si), cu variaţia cadenţei la repetare pe
treapta întîia (sol-mi).
5.3. Această ultimă grupă ce încheie pentru moment operaţia de ti-
pologizare din lucrarea de faţă, deschide posibilitatea de a se cuprinde
şi toate celelalte tipuri muzicale provenite şi adaptate din alte categorii
folclorice. Menţionarea în această parte a acestei grupe de trecere ~e mo-
tivează prin elementele morfologice principale din fondul caracteristk
cîntecului de leagăn şi care oferă totodată perspectiva de tipologizare. pe
de o parte, a tuturor melodiilor adaptate funcţiei adormirii copilu~ui şi
prin aceasta deţinătoare de elemente morfologice specifice, iar pe de altă
parte posibilitatea sistemului de tipologizare preconizat, de a se putea
aplica prin principiile sale de lucru la întreaga melodică a folclorului mu-
zical vocal.
5.4. Încercarea realizată de tipologizare a melodiilor socotite ca spe-
cifice cintecului de leagăn în lucrarea de faţă, - cu toate greutăţile ivite
şi eventualele deficienţe - , a reuşit în bună parte să ne ofere nu nurnai
o privire de ansamblu asupra dezvoltării şi varietăţii tipurilor existentr.
dar totodată şi posibilitatea de a se prevedea că - deşi s-au putut con-
semna procesele evoluţiei tipologice, precum şi cele mai importante forme
de ,re~lizare - tabelul poate rămîne deschis pentru încadrarea tmm·
eventuale noi tipuri.
5.5. Un alt aspect important ce se evidenţiază din realizarea tipo-
logiei, este larga perspectivă r-e care studierea melodicii cin tecului de
leagăn o deschide cercetării muzicii. Natura primară a categoriei avuk
în vedere, reprezintă stadii mai puţin evoluate ale muzicii folcloricr~ româ-
neşti, şi totodată posibilitatea de observare a atributului de a p<lstra.
aproape cu rigurozitate şi în timpul nostru, anumite elemente morfol)
gice şi procedee de creaţie arhaice.
5.6. Faptul că tipologizarea realizată în volumul de faţă a necesitat
o operaţie redată oarecum cu caracter descriptiv, iar prin aceastJ cu o
seamă de comentarii lărgite, se datorează tocmai lipsei acelui catalog
indice tematic muzical, prezentat mai înainte în acest capitol. Desigur
că, odată formalizate într-un catalog diferitele celule, motive, propozi-
ţiuni şi chiar tipuri, ar fi fost suficientă folosirea doar a indicilor r~·spec
tivi. Astfel şi elementele relaţionale între clasele tipologice şi tipuri ar fi
fost poate mai bine evidenţiate şi grafic. Felul însă în care volens -nolens
s-a procedat, a prezentat totuşi avantajul de a accentua printr-o seamă
de comentarii, procesele existenţei şi evoluţiei melodicii specifice cîn-
tecului de leagăn în folclorul românesc.
5.7. Nu întîmplător graţie tipologiei s-a putut semnala şi demonstra,
prezenţa unor aceloraşi tipuri muzicale, nu numai în diferite puncte dm
ţară, dar şi la populaţia de limbă şi folclor românesc aflată în afara gra-
niţelor ţării, ca de pildă tipurile ţinînd de clasa tipologică X şi prezente
în Hunedoara, Suceava, Timocul iugoslav şi Brăila, sau tipurile similare
intîlnite în Oltenia şi Banatul iugoslav.
5.8. De asemenea, datorită operaţiei realizate, ca şi a tabelului de
referinţă tipologică muzicală, tipurile au putut să fie nu numai apropiate
grafic, dar în special explicate. Pe această cale a comentariilor s-au rele-
14-c. 310 209
vat unele aspecte posibil a fi fost estompate de o formulare grafică obiş
nui tă şi care, pentru etapa actuală a studierii, au apărut esenţiale şi ne-
cesar a fi relevate, ca de pildă elementele morfologice de legătură cu n'.te
categorii folclorice.
5.9. Totodată, comentarea aci a proceselor morfologice muzicale, cu-
prinse în sistemul de tipologizare compoziţională preconizat în lucrarea
de faţă, pare să întărească drumul nu doar al realizării catalogului tema-
tic al folclorului muzical, dar şi al unor viitoare modelări matematice 4:>_
Materialul faptic al cîntecului de leagăn, privit în lumina sistemului tipo-
logiei compoziţionale, ne-a oferit cunoaşterea principalelor proces·~ afbte
în existenţa sa, precum şi posibilitatea de a le consemna grafic. Pe această
cale, indicii tipologici, reprezentînd procese, ne apar capabili a figura cu
succes nu numai în acţiunea de clasificare şi comparare, dar şi într-o
eventuală operaţie de modelare a cîntecului de leagăn.
6. ASPECTE COMPARATIVE PRIVIND :

I. INRUDIRILE CU ALTE CATEGORII FOLCLORICE ŞI
II. CU UNELE CINTECE DE LEAGĂN AFLATE IN FOLCLORUL
ALTOR POPOARE
Avem de-a face cu două importante probleme ce necesită a fi luate

în consideraţie în încheierea lucrării de faţă, atît pentru împlinirea pro-
blematicii cîntecului de leagăn, cît şi pentru lărgirea orizontului metodo-
logic al studierii folclorului muzical. Faţă de faptul că ambele probleme
au mai fost menţionate mai îniante în studiul nostru cu unele explicaţii
sumare, de astă dată acestea necesită a fi reluate şi tratate la nivelul
unor cercetări speciale.
6.1. Despre relaţia dintre structura morfologică a cîntecului de lca--
găn cu structura altor categorii folclorice, se poate afirma că aceasta se
realizează pC' mai multe căi :
I. În primul rînd, datorită atributului de limba} muzical adresat
copiilor mici, cîntecul de leagăn prezintă, în formele sale primare, simi-
litudini de natură psihofiziologică, atît cu o mare parte din folclorul co-
piilor, cît !';ii cu folclorul pentru copii conturat în cîntecele de jucat cu
copilul mic şi executate de către maturi. Avem de a face pe de o parte
cu adaptarea unui limbaj corespunzător de alintare şi relevare a copi-
lului, care poate fi folosit şi de către adult ca exprimare a unei stări afec-
tive caracteristice, privind ocrotirea cu dragoste a acestuia. Regăsim aci
celulele muzicale de natură primară pe două şi trei sunete şi de asem~
nea primele cinci modalităţi aflate pe tabelul formulelor ritmico-mt:_•trke.
"~. Doveditămult superioară şi singura creatoare, faţă de modelarea logică

folosită de către muzicologi în tratarea anaLizării formei fenomenului mu:11'cal, de
altfel cu mult înaintea apariţiei curentului strudurali-:t in crr('l'tare1 litentu!'ii
populare.
·210
li. În al doilea rînd, - aşa cum s-a mai menţionat - , avem de a
face cu un fond comun al muzicii tradiţionale, din care au putut genera
mijloace de exprimare comune pentru o seamă de categorii folclorice cu
diferite funcţionalităţi, însă posibil apte a fi raportate la o aceeaşi perioadă
de evoluţie muzicală. Aci găsim, pe lîngă celulele bisonore menţionate
mai înainte şi o seamă de celule tri- şi tetratonice, ca şi afirmarea tricor-
dului, care ulterior va deveni centrul, cu valoare de picnon, în sistemul
pentatonic.
III. O altă cale de legătură o reprezintă procesul de adapt::lre
a melodiilor provenite din afara melodicii originare a cîntecului de le:i.-
găn, integral sau doar parţial, datorită tocmai faptului că deţin elemente
morfologice melodice şi metrico-ritmice menţionate în primele două c,1i
de legătură. Acest proces este de cele mai multe ori atît de puternic, :ncît
tipul provenit din alte categorii folclorice este aproape complet ab"crbit
de prezenţa tipologică originară a cîntecului de leagăn. Acea<>tă potenţă
deţinută de către toate melodiile prezente în cca de a doua parte a ':olu-
mului de faţă provenite pe calea adaptării, acordă un caracter oarecum
arbitrar, cu valoare mai mult metodologică, însăşi diferenţierii n.><tl iz a te
în operaţia de clasificare adoptată.
N. Cea de a patra cale o prezintă procesul de influenţă provenit
din alte categorii folclorice şi în special din stratul cel mai nou al cate-
goriei cîntecelor de fiecare zi. De astădată nu doar elementele mortolo-
gice comune cu cîntecul de leagăn constituie punctul relaţional, 1 :i şi de-
mentul muzical nou aflat în aceste cîntece, ca de pildă conturul sinuos
ascendent-descendent aflat într-un ambitus larg al unui sextacorrl san
mod întreg, sau saltul ascendent de sextă sau septimă aflat la început de
_propoziţiune, sau mai rar cadenţa finală prin sensibilă, etc. De:;prc <iceste
elemente se poate afirma că nu provin dintr-un anume tip, ci ain con-
cepţia muzicală mai lărgită a· cîntăreţelor respective, posibil aflate în
timpul nostru sub înrîurirea unei educaţii muzicale de factură urbană.
Acest proces de influenţă pe care îl putem presupune ca petrecut de alt-
f~l permanent în evol_uţia tipologiei cîntecului de leagăn, este m<1i puţin
semnalat pentru trecut, diferenţierea între mijloacele de exprimare ale
cîntecului de leagăn şi ale celorlalte categorii fiind mai mică în esenţa
ei. în timpul nostru însă, de puternică efervescenţă folcloristică ~i lri.tura
muzicii ne apare înrîurită de concepţia mai evoluată a practinntei con-
temporane, a cărei receptivitate este mai acut solicitată de diferite feluri
de muzică, create de către compozitori aflaţi în afara mediului folcloric.
6.2. Cea de a doua latură a studierii comparative şi care împlineşte
problematica avută în vedere în lucrarea de faţă, a constituit încercarea
de a se raporta cîntecul de leagăn românesc la cîntecele de leagăn aflate
în folclorul altor popoare. Se poate afirma că cercetarea în profunzi'Tle
a categoriei cîntecului de leagăn din folclorul românesc cu procesele sale
specifice de existenţă şi cu evoluţia sa morfologică, ne-a oferit un foarte
bun material nu numai pentru a întrezări situaţii similare şi la alte po-
poare, dar totodată - graţie sistemului tipologic compoziţional - , să se
poată observa şi o seamă de înrudiri tipologice.
6.3. Din publicaţiile existente în literatura etnomuzicologicft inter-
naţională, nu ştim să se fi realizat pînă în prezent vreo cercetare tipolo-
211
gică comparativă privind categoria cîntecului de leagăn propriu-zis. Sin-
gură, lucrarea lui Paul Collaer 46 , ne prezintă compararea unui cintec de
leagăn prezent la popoare de altfel foarte diferite : spaniol, ungur, bulgar
şi georgian. Acest tip însă ne apare ca făcînd parte din acele cîntece pe
care le-am denUTRit „ca la leagăn", provenite din alte categorii folclorice,
în cazul de faţă deţinînd o structură apropiată de aceea a cîntecului de
fiecare zi, ceeace ne face să presupunem că avem de a face cu o melodică
mai nouă în timp şi originară în afara fondului tipologiei specifice cîn-
tecului de leagăn.
6.4. Cunoaşterea proceselor existenţei cîntecului de leagăn la po-
porul român, ca şi a prezenţei acestei categorii în folclorul altor popoare,
ne-au permis - cu toate rezervele impuse de limitarea la un material
străin relativ redus - , a face o seamă de observaţii privind· unele pre-
mise pe care le considerăm capabile a fundamenta pe viitor eventuale
studii cu obiectiv special comparativ.
a) In primul rînd, aşa cum se prezintă cîntecul de leagăn în ansam-
blul sistemului său, ne apare caracteristic şi perfect unitar pentru întreg
poporul român.
b) Prezenţa unor etape primare ale evoluţiei sale plasează tipurile
muzicale respective într-o perioadă străveche, în cuprinsul căreia pute>m
presupune că s-au perindat mai multe faze de evoluţie dintre care - cu
cit ne plasăm mai în adîncul istoriei - , par a se evidenţia acele faze ge-
neral-umane dominate de manifestarea psihofiziologică a acţiunU de ador-
mire a copilului.
c) Etape ulterioare s-au putut particulariza de-a lungul timpuilui,
devenind specifice marilor colectivităţi umane, odată cu formarea unui
limbaj muzical-poetic propriu. Pentru perioada proto-română, ca şi pentru
cea română timpurie, vremuri de strînse legături de natură etnografică
<:11 diferite alte popoare, printre care şi cele astăzi vecine şi balcanice, au
putut favoriza existenţa unor cîntece specifice, cu unele înrudiri morfo-
logice comune tuturor popoarelor din zona respectivă a Europei.
d) Odată însă cu conturarea din ce în ce mai concentrată a specifi-
cităţii poporului român, ca de altfel şi a celorlalte popoare, - proces în-
<:eput pentru noi cu peste un mileniu şi jumătate în urmă 47 - , cu sigu-
ranţă că şi cîntecul de leagăn, urmînd evoluţia întregii muzici populan~
româneşti, şi-a putut cristaliza din ce în ce mai mult, caracteris-
tici proprii.
e) Faţă de alte categorii folclorice, cîntecul de leagăn, întocmai ca-
tegoriei strigătelor de comandă la munca forestieră sau a bocetului în
sistemul de proză melopeică, sau a cîntecelor divertisment pentru copii
mici, sau a repertoriului copiilor, dovedeşte o corespondenţă psihofiziolo-
gică mai pregnantă cu funcţionalitatea îndeplinită. Prin aceasta, multe
-------- - - - -
"6.
Paul Collaer: Similitudes entre les chants c.>parp!oh . •.. op. cit.
Cercetări etnomuzicologice recente atribuie formarea limbii ~i poporului
7
" .
român între secolele IV-VI e.n. G. Suliţeanu, Premi.~e pentru studiere-:z folclorului
muzical românesc din sec. XIII, comunicare pentru Cea de a IV-a şedinţă a nupei
de studiu lnternational Folk Music Council, de sub c'Jtulucerea Dr. Wr>lf~an.~ Sup-
pan. X/1974. Studii de Istorie a Artei tom N;n. 25/19 7.3, p. 3-2B.
212
dintre elementele morfologice muzicale, cit şi celulele primare metri,:o-
ritmice - prin apartenenţa lor la un fond general uman - , au determi-
nat o arie largă de răspîndire în zilele noastre, a unor tipuri muzicale
.aproape identice.
f) In momentul comparării cu cintecul de leagăn aflat la alte po-
poare, a fost necesar să se aibă în vedere în mare, trei straturi, fiecare în
parte posibil a deţine mai multe etape de evoluţie : I. un strat general
uman ; II. un strat aparţinînd timpului istoric de formare a poporului
respectiv şi III. un strat în cuprinsul căruia cintecul de leagăn se afla
deja pe deplin cristalizat pe specificitatea folclorică a noului popor, -
specificitate care - mai mult decit alte categorii folclorice - , îl va putea
însoţi secole şi chiar milenii de existenţă.
6.5. Sub prisma acestor citeva observaţii, interpretarea comparativă
a cintecului de leagăn ni se prezintă drept una dintre cele mai preten-
ţioase probleme. Explicaţia necesitată de fenomenul prezenţei elemente-
lor comune în folclorul mai multor popoare se cere foarte bine cumpănită
pentru ca afirmaţiile să fie perfect justificate. Prezenţa aceluiaşi fen0men
la popoare diferite poate avea la un moment dat mai multe explicaţii, apa-
rent la fel de judicioase. In cazul de faţă, cunoaşterea însă cit mai com-
pletă a cîntecului de leagăn sub toate aspectele existenţei sale ~n viaţa
popoarelor avute în vedere, constituie criteriul, într-adevăr cel mai difi-
dl, dar şi cel mai sigur, de comparare.
6.6. Gheorghe Ciobanu găsind o mare asemănare între două melo-
dii ; una românească aparţinînd categoriei cîntecului de leagăn şi o alta
iraniană, căreia însă nu-i specifică funcţia folclorică, afirmă : „Este vorba
de o moştenire de la populaţia sarmată stabilită aci în Muntenia, n.a.)
şi asimilată cu timpul" 48 .
Din alăturarea celor două melodii s-a putut observa cum extrJgîn-
du-se pilonii sonori ai schemei muzicale, ne apare pentru ambPle cazuri
(ex. 43) schiţarea unui tip muzical specific pentru un stadiu străvechi
al muzicii cîntecului de leagăn 4!\ încadrat în tabelul tipologic din lucra-
rea de faţă sub indicele T 73 (XXI. 1.3.) şi reprezentînd cîntecul cules
de Teodor Burada în 1876 5o.
Ex 43
0 R Kale<j' Les cnansons foiklor1gues oe 1 Ir::n
~~w-z-~4JS21f~lt~i~-~--~:- -)--~ ~-ţ :-

"s. Gh. Ciobanu, Folclorul şi migraţia popoare!or, Rev. de Etnogr. 1i F·)Iclor,
tom 12, nr. 3, Bucureşti, 1967, p. 195-201, p. 1913. în or;_.{inal exempl~le au fost
scrise cu finala la.
49 • G. Suliţeanu, Psihologia Folclorului Muzic:1l, op. cit. 1974.
50. Theodor Burada, Almanah Muzical, op. cit. p. 72.
213
În acest ultim exemplu se poate observa şi linia melodică ampli-
ficată la forma bi propoziţională, datorită simplei prezenţe a unei n )i
celule.
6.7. O situaţ ie s imilară ne-a of erit şi compararea m elodiei româ-
n e. ti (T. 52 (XVIII. 1. 2. ) cu două cîntece de leagăn aflate : unul la eschi-
m oş i i di n Groenlan da ş i alti.11 la indienii Quechua clin Ecuador '> 1. [Ex. '-!4].
Ex . 1.:.
187 ( fg . 9723 1 Ol te ni a
Jl ~ 'I I~ r ~ r' J J1 .f#M

~te .
Ori, marea ase măn a re a sistemului sonor şi a structurii formei mu-

zicale dintre cele trei exemple, a flate la popoare mult îndepărtate şi
diferite, ne duce şi către luarea în consideraţie a teoriei poligenezei rr:u-
zicii în anume condiţii. In cazul de faţă, fundamentată mai curind pe
acelaş i stadiu primar al evol uţiei muzicii - , decît aparţinînd unui even-
tual proces de difuziune sau de simplă influenţă.
6.8. O situaţie deosebită pare să ne indice însă prezenţa tipului ro-
mânesc T . 24 (IX.3 . l.a.) la poporul grec 52 . Cele două variante greceştj
extrase din materialul avut la dispozitie, par să reprezinte un stadiu
oarecum mai avansat al melodicii faţă de tipul românesc menţiona t, însă
uimitor de îndeaproape înrurlite cu acesta.
Ex . 45
~us-"J :ccs•a j____ ~ fî. ~
-!$ll.; JJJi_,;;JW_-;. _ ~fJ_J]l_;iQJLCJJETrM J. J)ijlJ. I

5t. Din colecţia lui Dorothy Ber'l'i ner Comm i:ns, Lullabies of the w ·o rld, vp.
cit. p. 71 şi p . 54.
52 • Dorothy Berliner Commins, op. cit. p . 140-141 şi d) Kfousson, y.ie mon.
protoye.
214
Adăugîndu- se şi această constatare la celelalte elemente morfologice
muzicale găsite pînă în prezent comune folclorului românesc ~i celui
grecesc 53, n e putem pune întrebarea d acă aceste apropieri nu s-ar pu-
tea datora unei legături străvechi, provenite pe calea strămoşilor actua-
lelor popoare 54, care în trecutul îndepărtat au populat întreaga p enin s ulă
b alcanică şi chiar au depăşit-o.
6.9. Aceste tipuri constituie şi un foarte bun exemplu pentru pro-
blematica înrudirilor dintre clasele tipologice şi astfel cu parte din tiptl-
rile componente ale acestora. De pildă, clasele V, IX şi XXI irnp1icate
m tipurile date la exemplele 43-44 ne . indică stadii diferite de
-e voluţie muzicală. Prin •a ceasta, tipurile respective reprezintă însă şi
posibilităţile de diversificare spre noi tipuri, de as tă dată m ai dife-
Tenţ iate .
6.10. La sfîrşitul acestor cîtorva consid er ente de ordin comparativ,
ţinem să mai observăm că, avîndu-se în vedere atît stadiile prototipolo-
gice, cît - şi cele tipologice primare, alături de t abelul tipologic. cu cel~
122 de tipuri muzicale, cîntecul de l eagăn din folclorul românesc poate
fi supus unor fructuoas e cercetări comparative cu - şi aci nu exage-
răm - toate popoarele lumii. De fiec are dată însă, găsirea tipului înru-
dit va trebui să fie căutată şi raportată la r eala şi totodată principala
-ca uză determinantă a asemănărilor. În acest fel se vor da la iv ea lă nu
numai anumite condiţionări psihofiziologice general umane, sau condi-
ţionări de natură social-istorică, ci şi a p ar te n enţa materialului comparat
la diferitele straturi ale evoluţiei cîntecului de l eagăn din cu prinsul fol-
clorului popoarelor r espective.
6.11 . Problematice analizei comparative este mult mai largă decît
-cea avută în vedere în economia lucrării de faţă. Ea poate atinge în ul-
timă instanţă, de pildă, şi grupa cîntecelor „ca la l eagăn " - cîntece
provenite din alte categorii folcloric e - , caz în care operaţia compa-
1
" . De phldă, marea asemănare stiructura lă din t r 2 un tip muzi cal prezent la
g reci în cîntecele h ai duceşti şi tip urile muZJicail e a ie multor cîntecc din zona Ba-
natului, sau prezenţa motivului finalei repetate sa u a unui ţ.;p ro mun de bocet.
Alături de cîntecele de leagăn , a ceastă b ogată problematic ă mai es te ::ivu tJ î n ve-
dere ş i în comunicarea Sild - ostliche antike eur0prli.':Ch'! Elem ent<' in der musi-
kalisc hen Kontemporăren rumănisc h en u nd griechisc h en Folkl ore p e ntru Cea de
a 7-a şe dinţ ă internaţion a l ă a · grupului d e S tudii privind I zvoare l e Muzicii
Populare, Limasol, Cipru, VII.1982, G . Su1iţe an u.
5t.. Ghdzela suliţ eanu, Premisses concernant ror i oinl! thrace d e certains ele-
ments du folklore musical roumain, A ctes du 11'-,me t :0 ngre.s In terna tion.a l de Thra-
cologie, Bucarest, 4-10 s ept. 1976, III. Ling.uistiquP., Ethn ologie, Anthropol og ie,
Ethnologie, Edi.t ura Academiei I:E·publicii Socialiste R omâni a , Bucureşti, 18'.l,
p . 355-365.
215
raru va urman m primul rînd, măsura în care tipul muzical respectiv„
este specific categoriei donatoare, iar pe un al doilea plan, prezenţa ele-
mentelor noi, caracteristice procesului de adaptare la noua funcţio
nalitate.
*
Diferitele unghiuri de vedere sub care categoria cîntecului de lea-
găn a fost analizată ne-au putut evidenţia principalele aspecte ale exis-
tenţei şi evoluţiei acestei categorii din perspectiva rolului deţinut de
aceasta în viaţa folclorică, precum şi structura morfologică poetico-mu-
zicală a celor două mari grupe de cîntece aflate în funcţionalita':.ea adoi--
mirii copilului : cîntecele de leagăn specifice cu structura originnr5. şi
cîntecelc denumite „ca la leagăn", adaptate din alte categorii folclorice.
S-a putut observa rolul important pe care funcţionalitatea o deţine
în sistt-mul categoriei cîntecului de leagăn prin puternica influenţă p·~
care aceasta o impregnează procesului de execuţie.
Acest rol s-a putut evidenţia nu numai prin mişcările - mai mult
sau mai puţin vizibile - în activitatea adormirii copilului, dar şi prin-
tr-o seamă de elemente morfologice poetice şi muzicale, ce nu apar de-
cît atunci cînd <>xecutantul este situat în atmosfera unei reale mani-
festări.
Fundamentarea lucrării pe un relevant material de studiu, ne-a
putut înlesni astfel o cercetare mult mai largă a cîntecului de leagăn,
decît a fost folosită pînă în pr<>zent, atît la noi în ţară, cît şi în străi
nătate.
Odată cu delimitarea diferitelor etape de evoluţie ale cîntecului de
leagăn la poporul român, s-a încercat şi conturarea acestuia ca un sis-
tem pedect închegat prin can~ ~tructu.ra sa ne apare ca tributari:i urn~i
reţele de substraturi aparţinînd sistemelor morfologice muzical-poetice
componente.
Pe marginea tuturor datelor obţinute, nu putem însă încheia lu-
crarea de faţă fără a sublinia aspectul artistic specific prin care această
categorie îşi îndeplineşte funcţionalitatea. Valoarea artistică a cîntecului
de leagăn pare a-şi denunţa calitatea pe două căi, la fel de importante.
În primul rînd găsim calea substratului afectiv, de natură psihofiziolo-
gică, manifestat de persoana care adoarme copilul prin intonaţiile vocale
specifice, realizate cu grijă pentru a corespunde cît mai bine funcţiei
scontate. Fără a urmări un scop artistic special, însăşi perfect.1 îndepli-
nire a comunicării mesajului, cînteoul de leagăn, implică acestui•a cali-
tatea unei realizări artistice.
Cealaltă cale, este de astă dată selecţionarea, printr-o execuţie de-
liberată a unor anumite texte şi melodii, care să corespundă concepţiei
artistice a femeii practicante.
Aceste căi, despărţite artificial doar din necesităţi metodologice de
analiză, se realizează în realitate într-o unitate indisolubilă, dind cînte-
cului de leagăn acele potenţe deosebit de viguroase pe care le deţine în
viaţa folclorică a tuturor popoarelor lumii.
Valoarea artistică a cîntecului de leagăn - fundamentată pe aceo;te
două determinante principale - , este aceea datorită căreia el î·?i poate
216
părăsi la un moment dat menirea strict funcţională a adormirii copilului,
trecînd pe un plan funcţional artistic şi excelînd astfel, fie prin creaţiile
unor compozitori inspiraţi din folclorul muzical, fie în veritabile cîntece
populare de rezistenţă. Ţinem să relevăm acest al doilea aspect întîlnit
în diferite spectacole cu conţinut combatant şi care dă cîntecului de
leagăn - întocmai cîntecului de fiecare zi - , posibilitatea de a fi col-
portat cu funcţionalitatea acestuia.
Este cazul unor cîntece ce folosesc melodica şi ideea funcţiona
lităţii cîntecului de leagăn pentru a-şi transmite prin această categorie,
.adînc înrădăcinată în existenţa umană, noul lor conţinut social. De pildă,
tipul cîntecului de leagăn T. 102 (XXVII. 3.8.) nr. 252 specific Munte-
niei şi cules de Gheorghe Fira în 1909 55 , a putut deveni astfel un cîn-
tec mobilizator pe un text de rezistenţă în lagărele teroarei fasciste din
timpul războiului :>6 . Grija celor mari de a pregăti un viitor fericit copi-
lului, împletită cu nevoia cîntăreţei de a-şi exprima şi gîndurile despre
existenţa cotidiană, au format din totdeauna o preocupare vitală, iar
pentru timpuri de restrişte o veritabilă supapă de supravieţuire r. 7 _
Despre locul ocupat de cîntecul de leagăn în folclorul românesc
s-a putut releva, în prezentul studiu, că a deţinut în toate timpurile.
alături de funcţionalitatea adormirii copilului şi un adînc conţinut social
şi istoric. Acesta poate fi referit, deopotrivă la momentul particulari-
zării cîntecului privind viaţa cîntăreţei, ca şi la elementele morfologice
componente, capabile a demonstra apartenenţa tipologică la anume etapl~
de evoluţie ale folclorului, iar laolaltă, devenind pe această cale, prf'-
ţioase documente ale vieţii unui popor.
5:;_ Din colecţia folclorică a lui G. Fira, şi publicat în voi. „200 Cîntecc şi
doine", Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă 1955, p. 24.
56 • Eug. Cernea, Tudor Pintean, „Spre lumină", C"Ulcgere de cint0ce revolu-
ţionare, Bucureşti, l!J64, p. 201 (ml?. l 7:'i9 r) cu te·.;~ul Nani nani puiul mamei !
Nani nani Plli'şor I Să visez.i copilul mamei I Al t3ticului tău dor /I Tatăl tău este
departe I Dus de duşmanii haini / De necazuri 3.re parte / Drumu-i pres3r.it cu
spini I/ Fii cuminte puiul mamei I Stinge zbuciumul din piept I F'ii C'a bunul tău
părinte I Tare, ~nimos şi drept !
~ 7 • Sensul ctntecuhlj' de leagăn îşi depfişeşte i':l ac••:>t fel însă)i funcţionali
tatea de adormire. El lărgeşte cu mult funcţionalitate.1 adormirii, prin lum!na şi
sensul social pe care le răsfringe nu doar asupra v:eţil practlcantei, ci :1i asupra
colectivltăţll d1n· care aceasta face parte.
217
TABELUL 1
FORMULE METRICO-RITMICE ÎN CÎN TECUL DE LEAGĂN
,) 2)
x1 x~)J J; J j ,ji).J J
li Prezenţ.),J d J
IV [~\t (J J) J XXII [))),J~J . J i)')' J
V [J ; ,(J. )i,] XXIII~ • .J )J.-))1),Ji ]
VI [J1~ J J J XXIV [Ji ), ) ~ '" J ) ji J J

VII lJ J • J.cJ ~ J J)] xxv~1 ),J1 J+JJ J 1) ]
;1{J • ~ J J
'XIJ ·J J )i J XXVI! f;i), J ) +) Ji) J J
X [l J .J JJ XXVl!iJ1 Ji J J J J d J+-
xi[J )')) ] XX IX ~ J: J ~ : ; ,~~, J:J•J '1]

xn lJ )) J ] XXX ~ Ji ;)), J ]
Xlll[J}J ), ]
XIV [J ) :)i J J XXX!l [ ; J + )i )i Ji ji....~ J. J J

xv [J J: J )i ] xxx 111- 1 l)i),Jiji+),),J ,),),j "i \}
xv1[J )i J J] XXXlll - 2 [.h.h.J\J)+ J J J

218
[ j j ~ + r jeţeţJ lllAXXX
[ ·r jeţ+ eţ r reţJ t\lX

[ i<f<f r + eţ i<f <f] llAXXX
[ j jeţ + jeţ jeţ] AllX [ j j+i( i( i( ~ IAXXX
[ LJeţeţ + eţeţ i<;'] llllX . [ i( i i i( + i i( ~ ~ t\XXX
[ eţeţeţeţ + j jeţeţ] lllX [ ( - ţ+~~~ ~ Alm
[ •j jeţ+ eţeţ jeţ] llX [· jeţeţ + eţ jeţeţ}- I!IXXX

[ •j jeţ + jeţeţeţ] lX [ jeţeţeţ + eţeţeţeţ} -111xxx
[ jeţcţcţ + eţeţeţ j] XIXXX [ j . j ieţcţ j}-I!IXXK
I
LL. <(<(<(+ <(\( i] '-lll XXX r(r it rJ 11 r.x
[ l r!<ilflf~ E-Jl!>iXX
[ j tf ~]llAX
TABELUL 2
„ALFA"
Tabelul manifestărilor premuzicale prezente în cintecul de leagăn

(Preclasa tipologică I)
A 1. Conse rrm a re m e tr ico-ritmică (uneori pe porta tiv), a t extului în proză sau vers_
A 2. Consemnare pe portativ (x), urrnînd limbajul verbal.
A 3. Predominare în execuţ ie a incipiturilor intervalice primare premuzicale (x).
A 4. Prezenţa cu caracter sporadic a unor incipituri muzi cale (sau fragmente de-
cîntec).
A 5. Folosirea caract ristică a in tervalului de semiton, precum şi grupuri glissa nd0>
aflate în cuprinsu l unei celule incipit.
A 6. (A 1 +A 2) A 21. (A l + A 4 + A 5)
A 7. (A l + A 3) A 22. (A 2 + A 3 ~ A 4)
A 8. (A l + A 4) A 23. (A 2 + A 3 + A 5)
A 9. (A l + A 5) A 24. (A 2 + A 4 + A 5)
A 10. (A 2 + A 3) A 25. (A 3 + A 4 + A 5)
A 11. (A 3 + A 4) A 26. (A l + A 2 + A 3 + A 4)
A 12. (A 2 + A 5) A 27. (A l + A 2 + A 3 + A 5)
A 13. (A 3 + A 4) A 28. (A l + A 2 + A 4 + A 5)
A 14. (A 3 + A 5) A 29. (A l + A 3 + A 4 + A 5)
A 15. (A 4 + A 5) A 30. (A 2 + A 3 I+ A 4 + A 5)
A 16. (A l + A 2 +A 3) A 31. (A 1 + A 2 + A 3 + A 4' + A 5)
A 17. (A l + A 2 + A 4) A 32. (conturarea terţ ei mici)
A 18. (A l + A 2 +A 5) A 33. (spre conturarea terţ e i mari)
A 19. (A 1 + A 3 +A 4) A 34. (spre conturarea sec undei mari) _
A 20. (A l + A 3 +A 5)
Formule nucleu cu caracter viriual de arhetlp
I
Exempl e pretipolo g1ce cl asif icate d up ă t abelul „Alfa".
( 1 - 32 )
: l
220
IV ~ ~-
(69- 79)11î' • ''
- f '.' !:'I
.z t~ _Jd
__,
VII
(86) 'i ~,,
I\
u
li
VIII
(87) li
li
!:'I
?__,.·.• 0 ". ·.) ' "

\i
\S
Q ~ ,,
'7·
~ u. ~ ~_-'d- l:u~~--sa
__
!"':'.
t
-;, li,; s: j 110
!::'
XVI
(151-158)
$* o
,, ;; llo
'' e '\ 1\7%TŢ. , o
Q
.li
17'1
·@ \ \ o
~
li \\ o ~' li e !!ni e ,„ <il li
(1 5~~ ~0)~
1 ,, ,,
f !:'I
1,z ~ ie ie \i
9
.--l !:'I !:'I !:'I

X VIII
(161-165 )
~ e ;; o
e ,, 11<?1 !..~ JL ·~
221
!";\
li,', :>
t
\j
0 !Io ,, o
''
Io ·o [ li
t:'> t:'>
\S
o -; ! \\ o
,, o ,, li\\ o \S li
o \\ o ţ) li
IQ
t:'> t:'> !";\

\j
o
lQ
li o o li
t:'>
~
101 ~
t'.:'\
li o \I ,, ~
;
o 10 z=;:~ o li~ 's
•
t:'>
IQ r li
t:'>
o 110-=Q)
t:'>
o
,, Io \I
·"="'
o tl?- : t:'>
o I
o
o o
li:; o (\
o ''
t:'>
lei
I
: li
o ~o
t:'>
li
t:'> I e ', ~ t:'>

li~~· \ŞJ:
o
~ '' ; .; o (ţi <)
IQ
li
t:'I
222
TABELUL 3
TABELUL TIPOLOGIC
(I „Alfa") 1-32 (IX .3.4 .) 116

T. 1. (II.1.1.a-f.) . 33- 38 T. 25. (IX.4 .l.) l J7
(TI.1. 2.a-c.) . 39-41 (IX.4. 2.) 118
T. 2. (JJ .2. J.a- e .) . 42-46 T. 26 . (IX .5.) l J9
(II. 2.2.) 47 T. 27. (X.l.l.) 120
T. 3. (II. 3.1.) 48 (X .1. 2. ) 121
(II .3.2.a-b .) 49-50 (X .1.3.) 122
T. 4 .. (III.1 .1.) 51 (X .1.4.) 123
(III.1. 2.) 52 (X .1.5.) 124
(III .1.3.a-b .) 53-5-! (X .l.6.) 125
T. 5. (lll.2.1.) 55 T. 28. (X I. l. l.) 126
(Il I.2 .2. ) 56 (XI.1 .2.) 127
(III .2.3. ) 57 T. 29. (XI. 2.) 128
(III .2.4.) 58 T 30. (XI.3.) 129
T. 6. (lII .3.1.a- d .) 59-62 T. 3 1. (XJI.l.l.) 130
T. 7. (III .4.) 63 (XII.1. 2. ) 131
T. 8. (III .5. ) 64 T. 32. (XJI. 2.1.) 132
T. 9. (II I.6.1.a -b .) 65-66 (XII .2.2.) 133
T. 10. (!II.7.) 67 T. 33. (XTI. 3.) 134
T. 11. (II I.8.) 68 T. 34. (XJ J.4.) 135
T. 12. (I V .1.1.a-g.) 69-75 T. 35. (Xl f.5 .1. a - b.) 136-137
(IV.1. 2. ) 76 T. 36. (XIII.1 .) 138
T. 13. (TV.2. ) 77 T. 37. (XJl 1. 2.) 139
T. 14. (IV.3.) 78 T. 38. (XII I. 3. ) 140
T. 15. (lV.4 .) 79 T. 39. (XTII.4.1 .) 141
T. 16. (V.l.l.) 80 (X II I.4 .2. ) . 142
(V.1. 2.) 81 (XIJJ.4 .3. ) . 143
T. 17. (V.2. 1.) 82 T. 40. (XlII.5.1.) 144
(V. 2.2.) 83 (XIIJ .5.2. ) . 145
T. 18. (VI.l.) 84 T. 41. (XIV.1.1.a-c. ) 146-148
T. 19. (Vl.2.) 85 T. 42 . (XV.1.1 .) 149
T. 20. (VII.1 .) 86 (XV.l. 2.) 150
T. 21. (VIII .!.) 87 T. 43. (XVI.1.1.) 151
T. 22. (IX.1.1.a- g.) 88- 94 (XVI.1. 2.) 152
(IX.1. 2.a-b .) 95- 96 T. 44 . (XVI. 2. ) 153
(lX.1.3.a - c. ) 97-99 T. 45 . (XV I. 3. ) 154
(I X.1.4.) 100 T. 46. (XVI.4 .) 155
T. 23 . (I X.2 .1.a -h.) 101-108 T. 47 . (XVI.5.) 156
T. 24. (IX.3. 1.a -b .) 109-110 T. 48 . (XVJ. 6.) 157
(J X.3 .2.a- c.) 111-113 T. 49. (X V I.7 .) 158
(IX .3.3.a- b. ) 114-115 T. 50. (XVII.I.) 159
223
T. 51. (XVII.2.) 160 T. 85. (XXIII.I.) 221
T. 52. (XVIII.1.1.) 161 T. 86. (XXIII.2.) 222
(XVIII.1.2.) 162 T. 87. (XXIII.3 .) 223
(XVIII .1.3.) 163 T. 88. (XXIV.1.) 224
(XVIII.1.4 .) 164 T. 89. (XXIV.2.) 225
T. 53. (XVIII.2.) 165 T. 90. (XXIV.3.1.a-b.) 226- 227
T. 54. (XIX .1.1.) 166 (XXIV.3.2 .) 228
(XIX.1.2.) 167 T. 91. (XXIV.4 .) 229
(XIX.1.3.) 168 T. 92. (XXIV.5.1.) 230
(XIX.1.4.) 169 (XXIV.5.2.) 231
(XIX.1.5.) 170 T. 93. (XXV.1.) 232
T. 55. (XIX.2.) 171 T. 94. (XXV.2.) 233
T. 56. (XIX. 3.) 172 T. 95. (XXV.3.) 234
T. 57. (XIX.4.1.) 173 T. 96. (XXVI.1.1.a-b .) 235- 236
(XIX.4 .2.) . 174 (XXVI.1.2.) 237
T. 58. (XIX.5.) 175 T. 97. (XXVI.2.) 238
T. 59. (XIX.6.1.) . 176 T . 98. (XXVI.3 .) 23 9
(XIX.6.2.) . 177
T. 99. (XXVI.4 .) 240
(XIX.6.3.) . 178
T. 60. (XIX.7.) T. 100. (XXVII.1.) 241
179
T. 61. (XIX .8.) T. 101. (XXVII .2.) 242
180
T. (XXVII .3.1.) 243
62. (XIX.9.1.) 181
(XIX.9.2.a- c.) 182-184 T. 102. (XXVII.3.2 .) 244
(XIX .9.3.) 185 (XXVII.3.3 .a-c.) 245-247
(XlX .9. 4.) 186 (XXVII.3.4 .) 248
T. 63. (XI X.10.1.a-d .) 187-190 (XXVII.3.5.) 249
(XIX .10.2.) 191 (XXVII .3.6.) 250
(XIX .10.3.) 192 (XXVII .3.7.) 251
T. 64. (XIX.11. ) (XXVII.3.8 .) 252
193
T. 65. (XIX .12.1) 194 T. 103. (XXVII.4.) 253
(XIX .12.2.) 195 T. 104. (XXVII.5 .) 254
T. 66. (XIX.1 3) 196 T. 105. (XXVII. 6. 1.) 255
T. 67. (XIX.14.) 197 (XXVII.6.2. ) 256
T. 68. (XX .1.) 198 T . 106. (XXVII .7.1.) 257
T. 69. (XX .2.) 199 (XXVII.7.2.) 258
T. 70. (XX.3.1.) 200 (XXVII.7 .3.) 259
(XX .3.2.) 201 T . 107. (XXVII.8.) 260
(XX .3.3.) 202 T . 108. (XX VII.9.1.) 261
(XX .3.4.) 203 (XXVII.9.2.) 262
T. 71. (XX.4 .) 204 T. 109. (XXVII.IO .) 263
T. 72. (XX.5 .) 205 T. 110. (XXVII.11.) 264
T. 73. (XXI.1.1.) 206 T. 111. (XXVII .12. ) 265
(XXI.1.2.) 207 T. 112. (XXVII .13.) 266
(XXI.1. 3.) 208 T. 113. (XXVIII.I.) 267
T. 74. (XXI. 2.) 209 T. 114. (XXVIII. 2. ) 268
T. 75. (XXI. 3.) 210 T. 115. (XXVIII.3 .1.) 269
T. 76. (XXI.4.) 211 (XXVIII.3 .2.) 270
T. 77. (XXI. 5.) 212 (XXVIII .3.3.) 271
T. 78. (XXI.6.) 213 T : 116. (XXIX.1.1.a -b.) 272-273
T. 79. (XXI. 7.) 214 (XXIX .1.2.) 274
T. 80. (XXI.8 .) 215 T. 117. (XXIX.2. ) 275
T. 81. (XXI.9.) 216 T. 118. (XXIX.3 .) 276
T. 82. (XXI.10 .) 217 T. 119. (XXIX.4.) 277
T. 83. (XXII.1 .1.) 218 T. 120. (X XX.l.) 278
(XXII.1.2 .) 219 T. 121. (XXXI.2.) 279
T. 84. (XX II .2.) 220 T. 122. (Q.XXXII .) 280
224
• w ~
TAHEl.JlJl.J DJ~ !U~Pl~IUNTA TIPOIAHilCA i\HJZICAi.Jf\

'
_, (U) _a_ ~ ~ \
sc7 :r,~~:u ,, tip ~ (tl) ~Sb@~~'-'"'-==
-cs- -e- "13" ~ ______.J
12 34 567
12345671234 5 6î
-------
(!) (!I)!Illl!iVl (V) (V!)(Vll)
Indici tipolcxiici Conţ i nutul caracter1st 1c al mel cd 1e1 Nr Joc.
T. U 1!1 1. a f. l
~ s&q A
0 0
([I, 1.2. Q-C . )
i
V
I~~
A
!• l
Co ) I
d'
T.2.(1L2 la-e. )
t ~; li
0
I
I~
&-
T.2(1122.l
$ e
A
e
ie. î
.-,-, ~ r-.
T. 3 (I I. 3. 1. l
~ WI
g~ e 1)3
~ J: ;; .
i 0
(!U 2.a-b l
IGI
~ 49-50
,.. ' ... „

I~/ I
0
~ : J, \'
I I I
T. 4 (III 1.1.l I e li 51
A; !Bl
0 0
~
,..___&-
+ I
(III.1 . 2. l ~ \~ \ i ei I • ... •cit- ie;
!I 52
,r·-:·
~~, '·' ' ·'
~)
'~
( IIL1. 3. a-b.I I \ s G li 53-54
e \5
~~ ~ I
0
T. S. (I!I.2 1.l e e I 55
A -1 Av.(B) - 1
15-c. 310 225
Indici tipologici Con!inutu I caracteristic al melodiei Nr. doc.
(l!l.2 . 2 . )
' (•. • ) ;
~~
A-1 ·.
·.;;„1.1~ :_;;
(lll .2.3 .l 57
(IlI. 2.4. )
l (~•) le
A- - -1
Ef; r';'I .- .-.

T. 6. !Ill.3.1. a-d . ) _ l 11
59-62
A
0
•
T. 7. (III . 4. ) '
@f±i 0
, 5 e 1s
lei
63
A - - - 3; B 3; 1
T. 8. ( lll. 5. ) @t=±, 2 He""" le„[ I 64

A 1· Av. 1 /. '.'
lt. r';'I 112. r';'I I ·:·i
T. 9.(Ill .6.1.) e e '' li ~ e I elll I 65
(lll 6. 2.) . ' 66
[ - -- 3; -1
,· . ..,,,;-
r . 1omu.1 ;;-t 67
_r
T. 11 llll. 8. ) 68
T.12 . ( IV.1.1.ci-g.) 69-75
A -1; - 4, -5 ;
r';'I
! !
'
!IV. 1. 2. l I e ' s
76
IQ
·· ~ A
226
Indici tipologici Conti nutui ca racteri st ic al melodiei Nr.doc .
~ f5€
0 0
T.13 . (IV. 2. l li o \ j
o '' Io ') o :a o a
; 77
A - 4; 8 S; -1 , ;_
~ Q ~~
~
'.
T. 14. (IV. 3.l li \s li o 78
o 0---0 o ~- ' .
A - 1; 8 - - - 1, Av - - 1
0 0
~ z:i%]J
·.
I
l
T.15 .( ! V. 4.l
l
I A- - - 1,
ll o o ,, o
Av - - - V!l ;
o
i
t4A
- 1
. 79
,. ... ' '-"

I~
116. (V ~ ~ l . . ; ~
0
o
IE'JI ~ 80
I t.·
A - - 1 ~
t- 0
I
(V 1 : i
'
~
t..
81
b. - 1 I
~ .r
T. 17. I V 2.1 )
-?:1d
. v
I
82
·.•
I
I V 2.2.l
~
u o
~ ! ! o li 83
0 0 .'
'
T. 18. (VI. 1 l
~ \'
A
o~,, o I
: 1! %I
1; 8-1 - ~
'
84
o
T. 19. I Vl.2 l
~ :; lt
A -1 ;
e \s o
8
\ :s o I t 01#-l o
0
i(j
I '
.
.\
85
V •,'.'i-·" ' «..

~y 0
~ s9 :11
"
T. 20 . I VII.1.l s 0
191
li ..•„ ·. 86
A VII ; -1
0 '
0 ..
T. 21.( VIIl.1.l
@ o
o o
li o
o
I
o o o 191
I 87
A 1
00 r'••„, ... .. ,-„\ 0
„l r-,
T.22 .IIX.1.1. a-g .) @,r;\i)" Ino -~
o li • /i1;;~ 0 ll\e.!51°e#"ZI 88-94
A - 3 , A - - 1 I 3), A - 1' A
..1L ...
227
Indici t ipo log:oi Conji n utu l corncteri st ic al melod iei Nr.doc.
- - - --
(':\
( IX. 12.a-b.l
&.;?-j li !~. ! ~
u
95 -96
I.
A- 3;
r,-.
B-- 1
I:
( IX.1. 3. a-el
~~t: =:';'.:$}:'I:,: : j!e=e~'~'a~ft~o~Io~,~ 97-99
!IX 1.4 l 100
A - - - 3; - 1; B 1
~
$ r.-. ~ 1. r. 11 2. I
(IX 3 2 a-c .l ~e:===="°'=~=iii1 1:3ţ;5~~==a~!~!l~===j
3 1 11-1·~
·· 0 0 •• 0
0
e ~
0 0
A --- -1; B---3; --1
H , s
e ''o ry2S
116
T.25. (IX .4.1. l
A 3d; B - -- - - -- 3, _ __ 1
!IX 4 2 l
'
~
~ r: ,z:i
A - - 3;
~ ('\
I
0
- - i;
('"'.
i Jl: ~3 ~
8- - 3;
li
:·,
"\ lj9 r.'Î
I~~· ! 11 8
I 4: -1
l26.( IX.5.l I
1
t .J
g,;;;Ji 0
A - --3,
o o e I
B - - -· -
CH>
~"""
f7'.
1;
li:
oG~O
C
~
f1.
0 0 :11
. 3;
1!2. r.-.
u Oiqt-
- 1
!
I
119
r.' ~ 0
T.27. !X .1.1. l
o o \'
Ie I t 0 Q G lrR?;ţj, :li O "\ Q li '. 20
A - - -- - - -1 ; B - - 2d ; - -1
228
lr"Kl ici tipologici Conr inutu l carocterishc al me lodiei Nr. do c.
I X. 1'.2 l 121
A 2d; - VII; B------·-- 1

'"::::::---~~---+---
IX Ul
I~~·:.~~~r;;-0
f\ .r 0
,, o-,, ~3
0 I
122 I
I
A- -2 d, tl 2d , C- - - - - - 1
0 r;,
I
IX.14 l Qii; , o_. i \ \
G 5i l ~l1' ' ! li
123
tJ A - - - - - - 3- 2d; B l; c-- 1
~
~ 0 0 . I
IX 1.5. l
U
}'!"51 \ 5h;ŢI C) I' C'I
\ \
i
GO
I \' ' IC'
· \\ O
d')\ , c>î ,-1~
O
l 124
A - - - - - --2d, El - - - - - 1; C 1
=9~'~ ( 0 II. r.'\ 112. r-:-> I;
IX. 1. 6 l ~;t;
eJ
C'I I \
'" "
o li:[ \\ I Ci 9 G :ll ss G
,,o
IÎN
' 'o
li 12~
A - - - - - 2d; B ----'J; - - 1. C - - - 1,
0 - - - - - - - - VII ; - - - I V!ll l
~ 0
T.2B . !X I.11 l Wii ~- -~s o oi î2 6
r==Q d
A -------·--- 1
<XL11 I 127
'A - - -1
T.29. lXI.2 . l 12 8
11 - - - v
T.30 . I Xl.3 . l 129
A -- - - - --1; :.v--- - - - -
T.31 I XII . 1. ll 13.(l
A---
!XII. 1 2. J H1
A - - - 1;
229
Indici tipologici Con ţi nut ul caro eteri s ti c al me lod ie i Nr. doc.
•
0 ~ 0 0
~}; I \ a ,, I
l32 (X!U .1.l
A -
'\>.
- - V;
o
I
da ~
B V;
I
C5
(
e
I'' a
2
132
0
'l 0
I X!i . 2.2.)
@~ ~ a
A - --
o
1;
I !
B-
:I
1
;-:rr~,
. '.
„.
r• •, „~
J ~i-
( ·; I ;"~.(
,.
133
0 11. Iii. 0 I ~.
0
133.(Xll.3 l • eu €> l eu 11: I,s ~li ii , , Q li .. 134
A
a o
VII ;
'' 0 ' ' o
B
\j 0 cs
VII ; - - 1 ' . „
0 ..
0
·E· t ·~ ·
1
'''*'":
T 34 .(X M.4. ) 55 e s: \ e H 135
e
C5 ''
A 1· B-1
0
. ,t..
0 1 2.0 1
T. 35. (XII 5.1 a-b.J l e1:u:1 a I 1 :1 e

e o
lt 1:1 e l :1
e
I
CJ 'CJ
e :1
u
I 136 - 137
A - - 1; B V; ( 1· -V
0
@~I
'
T 36. !XIII 1l :I
l e \ :i e i:S I 138
11. 112. I
$&
·'
00 0 "'
1 37. I Xlll 2. l He I~ e '\ e Iii s:15 e ss I e '' •I e u I 139
e o o
I
A- 5 ; B 4; ( S;
0
- -1
~
I 11. 11 2. I
~ ;y
I I I~ !~ ! I
'i
T 38. I XII. 3) ~:ile ! s o I S\ 140
o
s
A 6, - ' 1; B 1 '
...'.!
/n 9 (XIII 4.U
g;, I I~~ 1: I~~
,1.
! '
Q
"
' 141
o e ~
A 4.; B 4; -1
I
I
'l tl.
0 li•·: I 0
I
f •
'~ &
'ci
' I Xlll. 4. 2.J
e H :1 e 142
zţ- ~o
II
' j
ta C5 '•
't_,..- ~ fet
I
A - - 4; B 2 I· - 1 c·I I V(1) , ~
0 r-. 0 ~
I
I X!! L 4 3.l lao '\ a Ia \'
"'a o
I
C5 0
ei I e ICJ
li 143
A- 5 ; B 1· ( - - 4; . D~ ~
IT ~O. I XI!l. 5. 1 . l $§7;, ,Q: I o '\ ,, e

0
! Ha
e
t:'I
o
•zB;; (..., ~ I
1
}
144
A - - 1; A VI · B- V (
-
?10
Indici tilJ)log1ci Conţ i ndu l ca rac t eri st i c al melod iei Nr. doc .
t--- -- --t-- - -- -- --
0
(XI! !. 5.2.l
\> G
s!s % I k:T
145
A 1· B - - 2; (-----1; o -1
0
T.41.( XIV. 1.1.a-c . ) 146- 14 8
o'' o o '' (!) ' \ CI
A -- 1 ; B - --1 ; B - --1
~-„ U2.0 I
T. 42. (XV. l U 14 9
o ''
A- - -4 ; B - - -- -VI I ; -1
(XV. 2.) 150

a o
A- 1; B 1; C Vil : O - -1
r~1e 1 ăQn ul&" &fJB .... ,elue 1& "eu] I

0
0
T.43. (XVL1 .1 l l-5 1
0 \ S\ 0
A - 1: B-Vll;C 3; O . 1; l.. lf - - 3
(XV!.1 . 2.l ~Ji& lu 0

e o
He " e„ fJH "eu l&u:I 0
A Vil; B - - - 3; C 3
I! o e " 152
lei
0 -4 ; (. ) E - 4 ; (. .. ) G - - 1
T. 44. (XVI.2.l 153

G G O O O
A Vll ; B - - - -- - - VII; - 1
0
T. 45. {XVI.3 ) @4 o: l O 0 0 11
G
li 1' 0 1 s
o
I1s 0 #" 10 li 154
A- - 3: B- - - - -- Vil ; C - - - - - - -
~ 0
T. 46. (XV!.4.) @e 11 ee le 11 0 : 11§15 o
155
B--1
T.4 7. {XVI 5. l Io o o l o ryee loe'°' 156
A V[I; B- - - - - - -- 1
:1~
~ .+ ~ 0 0 l~t
T. 48. {XVI6)
lwtie
A - - --3 ;
10 0 o o
B - ·-
s'
o '' o
3;
:li ~ 157
231
Ind ici t ipolog 1c1 Continutu\ caracterist 1c al melcdi!:i Nr.doc.
- - - - - - -- -- 1 - -- - - - l
i. 49.( XVI.7. l 158
T 50. (XVII .l 159
T.51.I X Il 2.l 160
. 52 (XVII: 1.1 l
·®· A ----
GGW 161
(XVI!I 1 2.l i :J~t ;: :~e~~~o~o~=+1 =a==e==l1oe.:=0.

p;~;: : !;~r-2=
f: · ,. .·. =~J 162
I A - -- - - - - - 3; - 1
("'\ 0
0
(X VIII 1.3) I t o Q \ \ p. I
~~-------=__;a
H ~
'O " 1
_ _ _~e'--------~e.::::l
! ~ j §3~:::e:e 163
A - - - - - 3; B - 5; (
(XVI II 1 4 l I ~A~-""' e_o_ _ __ _

__
11.
I \) \ 5
Q
0
Q ~~·~ 164
5; -1
'T 53 (X II 2 l ţ' 'C) 165
tJ A ------ 2 B;----1
I
~ţ r:'I f';\
T 51, (XIX 11)
i w+&~
A 1,
o 0~ 0
B - - - - -- - 1
Io 0 ±J 166
I~ 11.f;'I li ,;,. hr-.-

J' -0~11·-
2.--r:-.~I
(X IX 12.l I_ e 0 o i i!
O
;1 s:i:::e~
" G
0 Iii d 167
I A - - 5, - 1; B 3 -o_,
(X!Y 1 3 )
W e " e
A - - - -- - 4 ;
1
: ;, e ~ ,:~ :~~
- --1
: I 169
f';\
iod la q':llo 0
~#,i=!::§:~tJid 169
232
Indiei tipologic i Conţinutu I caracte ri st1c al me lo d1e1 Nr. doc.
0
~ ~ ia ~ li
0
(XIX . 1.5)
~o'"' a I
A
0 \) 0
1 ,
Ha ' I 11 a
B
0
0
3,
11 0
(--4 ;
C 0
o
o o o I0
0
's l()il !I
1
170
'•
I ~ !~ ~ li 11 a
0 0
T.55. (XI X.2 . l
t)
11 u I esse :1s Ia \\ Q
I! ! H :> o ' s li 171
1,
I A - -2, B Bv. i; (
~
t;'\
o \ ' o ' .I__.' a
4; Bv.
~ :s a ~ s Ia ! J a 1
~ ~ i!1 :
0
T. 56 !XIX. 3 l II
t.!
A
r
~ s a ~ s
GI
1
li 172
lt. I
@ &&~ ":
f":'I
T.S HX IX 4.. l
A-- - 3;
li I\
B
\' aa I a"'' i 11:,,~o
' 3; (
\' Io o o!ll
4;
173
' ţ":, " 0a

0 I
I
,: " " a si I ( \
Q o lei
~
' - - - 1; o 1
.(X!X.4.Zl iI @6o: llaoo ,1: li: """)· 0 "" .~ ··] j 174
3; _,
I e.e
I
A- -3 ; Av. 3; B
0 0
;;;\ I
T. 58. (XIX. 5.l
iW A-
o
-3 ;
H o \' ~
B
'' Ie \' a lei
1
175
~0
0
î59.(XIX . 6.U
~ A-
a
- 1;
i l li
B-- 1
176
0 0
! X!X . 6.2. l
@ !
A
s e„
o a
1;
! a>
Av. - 1
o Q ~ 177
2
~f:'\ll ·f":'ll
(X!X.'6.3.l ~.( 0 1Q:11 0 !1!g11ll11 0
0 0
IBonoe !··aee~~,~ 178
A -1; -1 ; B-VI!; C-1 ; A-3; o VII ; - 1
~~~1'.'112.
s}i!ll l'.'I
I
t.• . !~Y.. 7. l
...
J
e
0 e 1e1 _
u ea e •4 '''o'' e I 179
A- - 3· --1 B 4, A- 1
233
Nr doc ·
11-0
181
IXIX 9.2 .a-c.l :t~=\i::Îc~e~:i::o:c::;ZB::±:i: •I:'~e~::S:\l:>~0;::::±:=:=:=:~

e o
182- 114
0
A - -- 3, Av. - - -- - -- - 1
0 0
IXIX .9 3 J
~ ~e~ li
A- 3,
51 o e
o
VI!;
o o
B
o e ~e
10
185
T.63.IXIX.10 1.a-d.l ,, o 187- 190

\I O
A 3, B- - - - - -- - -
( XIX 10 2 : '' \' 191
A- - 3; B 3, C
!XIX 10 3.J ÎJ ~~ ~ " o f';\ o e 192
T.64. (X IX 11 J '' o ' ' '' o 193

\S o I "o i
A- - 3, B 1 c - -- - - - - 3.
o- - - - - - - - -- 1
0 0
T.65.(XIX 12.1.l &# o I0 o ~- li
' j
o 0 o Io 0 g;o o I 191.
~ ~
0 0 0 H
o 4';§ u
A -- 1. B - - - - --1,. ( - --
Lu ::.,,0 .___ _ ___.
- 5, Bv - - - - --
• Q
1
··..... ··-
·~
- ·'-'„ .. . 1T" .; _.
:234
Indici tipologici · conţinutul caracteristic al melodiei Nr. doc.
T.65.0CTX .12 2.l 195
T.66. (XIX.13. l 196
T.67. !XIX .14. l 197
T.68. (XX .1.l 198
I 0
T. 69. (XX . 2) o o o ·
I H ,, ,, 199
A-
''
- - - --
o
3;
o o
B- - - --
o
- - VII
11. 0 112. 0 I
T. 70 . (XX 3 1) 11: o " 0 I 0 :R 200
' : "o., 3; B - -- - --3 ; - 1
( XX .3. 2.l '„e" 0u ":I:, "'e e. :I. 0;:•·1 :, e e

I
00 00
I 201
A 3; B 3 ; - 1; C- - -
..
_,.
,_
'
-
it. 0 .11 2. 0
oo o .li
'±
~ ~ H
0
o o 0 -
- 4; -1; 0- 1
lXX . 3.3.1 ' '>""e!"e,

&; ,~I 0 rn 'e f ,,e, .: li 0 >'eo :~eeg~~ 202
A 3· B 3· Bv. Vll~ I -1
lXX .3.4.l
T.71 . (XX . 4. I 204
T. 72 . IXX1!.5 . l 205
235
Indici tipologici Conţi nu tul caracteristic al metod iei Nr. doc.
i
IT. 73 IXXl.1. 11 106
IXXI1 2 l 207
(XXI 13 l 208
I
I
I
I
IT74 (XX I 2.1 209
A - - 1, B 1, ( 1. 0- 4, O - 1
T 75 (XXI 3 l I @r.~ L.„ " „ „ 1 1~ „ 7: ,!~îi 210

A - 4; B 4, - 1
IT 76 (XX l 4 l $g,1';] H„o" " I„ " „ li:„ " „ 1

:· „ ,::
2
· 211
IT77. (XXI 5 )
'0 S\
212
1178. (XX 6.1 213

"'CY :c>c> G
A- · ·s 1; C - - - 1; O 3; -1
l79 (XXI 7. l ' "" „„

-
A
: 1~ G
: ,:;· 0
5,
--•
--1
O IGI
214
,r .-.-,
T80 . IXXL8 . l
A- - 3; B - 1;
li r "ol
C- -- 3;
li
B-1; 0- - 1
215
T.81.I XXI. 9. l
'I
- - o IG G
012..-.-, I
:li B 3 o I ~ o o 216
T.82.(XXI. 10. l ' ·~ ' ~o ''o

217
A -----1, Av. -- 3 , B - - -- -- 1, .t
236
I
: tiidici t ipologici Conf inutu l caracte rist i c al melod iei Nr. do c.
f;'oeo
c
0
- - -- -- - 3 ;
1 \S G \ s e 9e"elf11 \ j
o
''
1
-,
T 83. (XX!l.1.U
' ," ·~ „ .-.·. 218
A- - - - -- V ; B-Vl; C- Vlld
~'
·' · '
( XX[l.1.2.)
' " "
A - VI ·
i " " :·
B - Vll ;
ll"ot C- - VII
li 219
1
I
l
l l8 4 (XX!l2 ) 220
ţ'
o
A - - - - - v ; s - - - -- 6 · c - - 5 . -2
I I
.· ' l 1.--~ll 2.
~ 0
1T.8 5. lXX!ll. U ie I\ se> li: e 0 n G I o ,,,, 0 :11 o,,
e cs
221
I A - - -- - 3-4; B 3· - - Vll ;
I
I 0 ,. . ... ,
li \'I ~
l
I
Ie
\' IC'll
1; 0-1
~ li
I
li T.a6.lXXlll.2.l
tJ e , oe 0
222
A 3; B- - - - - -- VII; C
]1
T.87. ( XX !ll.3 .l 223
T.BB.lX XIV. U 224
l T 89 !XXIV 2) 225
l A -- -- ----Y 1. A - - - - - 4 . B - - - - 3d, C
Ind ici tipologici Conţ i nutul ca racter is tic al melodiei Nr. doc.
eS, ~,:z I
f';\ f';\ b l
,~ee ffâ o oe f';\ f';\
T. 90 .00<IV.3.1.a·b.l \ J I B J;: oL B
0
11'1,1J 226-227
A 1; B- - 1 ; ( 1; B'-
. -1 i
'
r-.
T. 90. (XXIV. 3 2 J
i•r..~.z
A--3;
Ie
Av.
e e""~ I I 228
3 '
.r-. f';\
112. r.-.
o; 9ot'o,,. ~1. f';\ I
QoQH I
'
T. 91.( XXIV. 4. l 0 o'' e I o e#u a
229
o
A - - 3; B-5; ( VII; 1
fif.'112.
T.92.(X)<IV. 5.1.J
~
t.J
e
A
e e
i:S I IS e e o
VII;
: li
-
1J 1
,(--
\
-
J"
230
lt. 1 2. r.-. I
~
e
] I
',.
(XXIV. 5.2. l e e I
\j
e ""( :li e #* ICll
231
A VII ; - -1
f';\ r.-.
T. 93, (XXV.1. J
e e 5 :s ca
I I '.5 '.., e
"~
Ie o a \) I \1
a li
ii I 232
A 1-v; B 1
lî.r,. 112.~ I
;
T.94( XXV. 2.l

~ e e
A
e e Ie ' j
<
""O"
V
-cr
! e
8
e \j
se
I ii>
2d;
fi
-1
I 233
lt~ r,.. 112. ~ II 1:1

~
T.95 .( xxv. 3. )
@'e- 0
O<:::e I
o S..J
tll 0<:::
e SJ
eo::e lu! I 231.
A 2d ; -1 ; B 5;
:-.\
.r .:i
:~ ..•. f';\
'
..
-'
~
i' e
(
~~ ~~ \)
I
~ \)
2d;
e
A-1
I
r.-.
I /
f';\
' 0 1~~lile1
v.b.
T. 96.(XXVL 1.ta-O.l
i
Ie I~ e e H 0 11eJ.1i I
e~11 a
- I ne ie.o
I 235-236
A 3· Av. 1; Av.- 1 VII

, - 112. f';\ Ila. r.-. I
~e
11. '
' ·'
(XXVI .1.2.J sj e
e>" I ' ' e
'' e
Ba ., ..... I e e""'tei I 237
A 1· - - VII · --1
T. 97. (XX Vl.2) ' 00 ~ !;) 8e 0

leu ee I ~,; 0 90 0 o 0 lu' 9 ": ' leo
6 nl ~ (I 238
I
'
A 4· B 3· C V1.t.4.· O 1
·..
238
lndici tipologici Conţinutul caracter i stic al melodiei Nr. doc.
0
T.98!XXVU)
~ A
o 'j o I o ') ')
o
1,
H
B- - - 1
239
0
T. 99.! XXV!. 4.) -@ o ::&ci,: I o ,, \\
k'
-
CO
0
"~o o, ,Q~ 240
A - -- - 3; B 1; C- - - - 3; A-1
· T.100.(XX VlI.1.l ~·~

~§&
~§'§'~e§
I ~
~§!la (Dragoste ) 24 1
A - - _- - - - - 5
iT. 10UXXVll. 2. l
!
~iw-----o
--o
-0--o--
I -, -, -,-, - o- -Z
- -§
I~
- -,-, - o „ I o ,-,
0
a
f":'I
242
A- - - - -- -- - 1; B- ------- 1
I~
f":'\ ~ -l l 2.'f - I
T.102 .(XX-v'Il .3.U o Oe~ I o o " o H \) o .o r -C'\ o?JlF _ 3 243 I

- ~ o- . 1re1-
----:ll
A - - - - -- -- 3; B 3; - 1
b.
~
0 !~? !
(XXV!l .3.2) I -
o o
0
'' Io 15 n
~--
,~ llfi'iD-e-e -l-
0 -0
- 0
- --
. .! li-::--=-::
--1et3
? I 24 4
I A 3-4 ; B 4; -1
T.102.rxxvn.n ·:
<H .)
!~ ' I Q" Q "Q Jir" ~-~
~ . -lei
245- 24 7
1 A 3 A 3 lt.B - - 3:11 - 1
'
(XXVlI.3.4.)
lt
I ~ o o !) o 1U 1
' o
0
o B \) li
-
~
2J
___ 248
A 3; B- - - - 1
IXX\OLl.5.J I·-"-~~~Ţ~_l"-~"'''a.l~~J2j
J ,\ 3, Av. 3; S - - - - 3; - 1
!
I
249
~ 0 I
I rxxvn.161 !J..--
\\V r=o
o
":s T"O o
" ~ 0 .
:_te-~-31
I
[ A - - - 5; Av. -1
I
i
I
.J
IXX\Ol3 .l l I' : " Q " e
25 1
239
Ind ici t i pologic i Conrinutu I caracteristic al melod iei Nr. doc.
lt. 1-:"1 112.71

( XXVI! 3Sl
$ o u=ib
\ ' o
o I J:S: e
3;
I ~ o s~ o I
e
!I l 0 li
ICll ~ 252
A B 3; -1
11103.{XXVI! . 4 ) t &t:-_J
A 3·
li
o
B
o ţ :i e I ss o Sl IOI
(:'I
1
~ 253
IT.104.!XXV!I. 5.) ~o o ,,
o J,, oQ )11o
2
o
,,0 0 ~ 80
' 'o,,
l e,, 0 _eB 254
I
A 3 - 4; B - - 3; C 1;
i
I
~~o
0
e
ss o iE'!JI li
I D 1
~
r t> 0 ~.-;, 0
T.105.00<V!l. 6.1.) '~
~ li
'' o -+ -Oo
oel '' ooB ' o l ool''e101
I .255
A - -7; B 1; C - - 3; Bv. 1
r : .-. 0 "~ 0
!XXVII 6.2.l li oe 00>!0 0 0 80
o I Oe
001 0
B
li 256
') k:?lt -
A- - 5 ; Av. 3· B-7 ; C 1
257
A 1; - --VII; B - - 5 ; -1 ; - - 1
0 r,-,
!XXVII.7.2.)
i llii e e
A
o
I
I li
00
11
8;
8 u a o e IEi" e
B
r,-,
101
1
la. l DragosM l 258
~
0
( XXVII. 7. 3. ) o
A
,,, l
o
Io o o~
7;
li o
B
§;I o ni
l 1
I 259
T. 107. (XXVII. 6. l $~ .\ ol o o
0
') o H o o o ,, I
'' o (j
r,-,
:1 260
A 3· B 1
'
r,-, r,-,
T.108.!XXV!l. 9.ll
i El
A
o o I li
Io ' j o
o
VII ;
li E)
B
o (')
') I '' o
lei
, I 261
l
;
240
Ind ici tipologici Conrinutul caracteristic al melodiei Nr. doc .
*$
{XXV!l.92 ) <~s ' e l e e ' ' e le , ,, 'ei & o{d
o ' 'e
I , 'ea e
e.
e , ' el, 'o
f"'"'I~. 26 2
A - 3 ; Av. 3; B 3 ; C -- - - -- 1 ··
(,
T109 (XXVI! 10.) "e 0~ 0 i 0

\x5 0 :11eo lx5o lbeoQH f f lee 0 H~, j 263
A ~ B 3 C O
0 0
@ e o e
e e e '' e I e e e lle tc.
- -1 ; Av. 3
T. 110(XXV!l .11. )
~
!~
A-
4'
• e
5;
~
B
'.) e I :S
I
~ l e 'cy,
0
5;
I ţ
(
r
\ ] e 1,e !~
0
1·
EI 264
D - - -- - -- - 1; l ~E - - - - -- -HI -1
0 0
T.111 (XXV!l.1 2. l
@ s' '\ e e le e \ 5
- ~~ \\ ' ' -- --
·-1 :: 265
A 8; B
I
T112. (XXV!l .13.l i1c

w=: o e e " Ie is o ~j '- ' 11
0
;
_o a
_:~·~
-=§3 ,I!
266
A - - -- - -- 3; B 3; - -1
c-.. 0 ~-1 1 2. 0
T.113! XXVIII .1.l
@ e"
A
"e I 1:s1:1 e
'\ llt
4·
0
B
" ' \oe
11 ~ s e
I- '' tll e
4· -
0
-1
pe,,
267
'
0
e
T.114.{XXVIIL 2.) le e 1Qd 268
t =iil e
A 1
0 0
~
T.115.(XXVIII.4.1. l - - -- "
76 9
A 5· B 1 (51
16- c. 310
241
mdici t ipologici Con~ i nutu l caracteri st ic ol me lo diei Nr. doc.
I
IXXV!ITt.2.) 270
271
272- 273
~L------------·-- 10
(. .. ) 1
~ ·.1 12.~ I
(XXIX 1. 2.J @ Q
l";'I
I::.
j'
lha:i-° e
fi.
1.
::U.~c. C>
1
.. _ ~ 271,
A- - - 3; B-1 ; C- -- VI! ; -1
1
rnrnx1u 1 W! L „.l„„:k'=r~ „J~- 0 ::~~ 275
A VII ; - 1 , B VII ; - 1
T.118. (XX IX . 3~ I ~ I o o §o I 276

''o 0 0
''11(3
A - - 1; B- -1 ; c- -3; o 1
I";'\
T.119. (XXIX . 4 l
~ f§z'
A - 5,
I 02
A - --
6 0
Q 277
T.12a. IXXX . U
T.121 .(XXXI.1 .l
::J
•,.
=1'!E~~~~=!:~
'' ~~~~~~"~~~
0
Â
I)
i o
,, a
:rr='' o~':':' _+_""'
(')
e--!-
- - - - --
- - - - - - - 5;
o
<-._'_
') ,, o
„
. ' -'9=--""'0""'----"
<J \
- - 1;
I";'\
ClSLJJ:: 0 e
Av. - - -- -- --
B - - - -- - --
L) I\ Q
ICl
1
1
278
279
280
Â - -- - 1;
242
SEMNE GRAFICE ŞI PRESCURTARI FOLOSITE
~ Sunet coborît.
f Sunet urcat.
=. Se delimitează silabele unui cuvint.
Bara simplă mare delimitează rindul muzical echivalent unui vers,

precum şi unităţile metrico-ritmice posibile a fi încadrate în măsură,
sau doar conturate motivic.
I f
O bară mare punctată, urmată de o bară simplă, indică sfîr~itul unei
sub perioade.
11
Două bare mari indică sfîrşitul strofei sau perioadei muzicale>.
O bară mică plasată intre liniile doi şi patru ale portativului delimi-
tează - după caz - , celulele metrico-ritmice din cuprinsul unui emi-
stih, sau uneori şi emistihurile între ele.
Apogiatura anterioară.
Coroana prezentă în notarea scărilor muzicale, indică sunetele cu func-

ţie cadenţială.
Coroana deasupra unei note întregi încadrată intre două bare, repre-
zintă pe scara muzicală sunetul final.
,-„'. Coroana punctată reprezintă pe scara muzicală, sunetele finale de rind

muzical, cu posibilităţi de cadenţă aflate în variante, însă in piesa
respectivă fără oprire specială cu caracter de cadenţă propriu-zis.
Nota întreagă reprezintă pe scara muzicală sunetele principale.
Nota cu cap mic indică pe scara muzicalii sunetele secundare sau cu

• valoare de pien.
Nota cu cap mic consemnată pe scara muzicală între paranteze indică
( •) o prezenţă fluctuantă.
Idem, accidentul muzical consemnat intre paranteze.
243
Plasat deasupra muzicii, indică senrnul de repetiţie a sunetului, celu-
lei sau formulei respective.
X Sunet ţinînd de muzicalitatea limbajului verbal interpretat afectiv

posibil a fi plasat astfel şi pe portativul muzical, cu durata respectivă.
,.. Sunete în exprimarea 'limba:iuluf vorbit cu intonaţiile parlato speci-
~--
··-
I
fice acestuia, consemnate cu valoarea respectivă.
Emisiune în registrul vocii de cap. Semn plasat deasupra sunet\,flui

muzical. .„
Steluţa trecută în dreptul numărului de text din dreapt~ numărrllui

transcrierii muzicale, indjJ::ă nepublicarea separată a textului respectiv,
ci doar trimiterea la v[tiantă. Steluţa prezentă în catalogul indice-
tcmatic al textelor indică expresii şi motive mai rare şi nesenrnifica-
tiVl' pentru cîntccul de leagăn.
Virgula delimitl'ază propoziţiunile din text.
Punctul ataşat textului semnifică înch~ierea strofică sau frazală.
Literele mari ale alfab<?tului latin, indică propoziţiunile muzicale. Acestora - d~pă
caz - li s-;1 ataşat în dreapta jos numărul arab semnificînd treapta cu rol de
c<tclenţă_ DL' pildă A 3 ; B:, ; C 1 - - -
Au ·fost subliniate: onomatopeele, formulele de aclormire, silabele de completare,
anacruzeh·, precum şi rarl'le refrene.
Intre propoziţiiunile muzicale consemnate pe schema formei s-a trecut semn~l:
T Tip
sT Subtip. ,.,.
d Diez.
b becar
b- bemol
Var. Varianta
Fg. Inregistrare cu fonograful
Mg. lnregistrare cu magnetofonul.
I sau V Partea întîia a benzii de magnetofon.
1I sau R Partea a doua a benzii de magnetofon.
F.A. Fondul Auxiliar, reprezentînd melodiile neînregistrate şi lipsite de
alte informaţii.
Inf. Informaţii, indică melodiile culese cu informaţii şi text, însă ră
mase neînregistrate.
Colecţ. Colec~ia.
Culeg. .Culegător.
Trans. Transcriitor.
Ex. Executant.
f. lnrcgistrat în funcţionalitate.
j_ judeţul.
Dn. Doina.
Dn.-Dr. Doina, tip „Dragoste".
Dn.-P. Doina, tip pastoral.
Dn.-C. Doina spre Cîntec.
C. Cin tec.
C.J_ Cîntec d(• Joc_
C.R. Cintcc - Romanţă populară.
Cep. Repl•r!oriul copiilor.
-244
Prescurtări indicînd provenienţa materialului
A.F.M.B. Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, laşi.

A.S.F.I. Arhiva Seminarului de Folclor a Facultăţii de Filozofic, Universi-
tatea Alexandru Ioan Cuza, laşi.
N. Trecut în dreptul numărului documentului înregistrat, indică pro-
venienţa din A.rhiva Institutului de Folclor, Cluj-Napoca.
A.D.C.I. Apostol D. Culea, Datini şi Muncă, voi. I, Casa Şcoalelor, Bucu-
reşti, 19-:10.
C.Br. Constantin Brăiloiu.
G.B. I. George Breazul, Idei curente în ...
G.B. II. „Patrium Carmen", în Muzica Românească de Azi...
Th.B. Theodor Burada, Almanah Muzical. ..
Z.D. I. Zamfir Dejcu, Folclor Muzical din zona Huedin, Cluj-Napoca, 1978.
Z.D. II. Zamfir Dejeu, Folclor Muzical de pe Valea Drăganului, 1976.
N.F. Niţă Frăţilă.
G.G. I. Gavril Galinescu, Cîntece!e munţilor noştri...
I.C.E.D. - Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice.
N.I. Nelu Ionescu, Luci soare luci, Editura Muzicală, Bucureşti, 1981.
Tr.J. Trandafir Jurjovan, (Colc>cţia).
V.M. I. Virgil Mcda11, Folclorul copiilor ...
G.M. Gheorghe Mihalcea, La dalba cetate ...
Tr.M. Traian Mîrza, Folclor Muzical clin Bihor .. .
I.R.N. I. Ioan R. Nicola, Cite clornri sunt pe lume .. .
V.P. I. Victor Păcală, Monografia comunei Răşinari ...
N.S. I. Nicolae Suciu, Cite doruri ~unt pc lume ...
G.S. Ghizela Suliţeanu (Colecţia).
N.U. I. Nicolae Ursu, Cîntece şi jocuri din Folca Almajului...
N.U. II. Nicolae Ursu, Din cintecul popular timocean.
N.U. III. Nicolae Ursu, Contribuţiuni muzicale lo Monografia comunei Sîr-
bova, jud. Timi.~.
N.U. IV. Nicolae Ursu, Contribuţiuni Muzicale la Monograf ia comunei Ohaba-
Bistra (Banat) în Studii de Muzicologie, Nr. 1, Editura Muzicală,
Bucureşti, 1956 .
.La transcrierile muzicale s-a respectat grafia originală a transcriitorului şi
doar atunci cinel a fost cazul, unele melodii au fost transpuse pentru a corespunde
mai bine sistemului de clasific<ire adoptat în prezenta lucrarP.
Din motive tipografice s-a folosit scrierea fonetică doar în transcrierile muzi-
cale. Pentru scrierea separată a textelor s-a trecut la un compromis prin îndepăr
tarea semnelor spcciale fonetice, ataşate diferitelor litere.
Transcrierile personale, aflate în arhiva I.C.E.D. au fost realizate' în între-
gime, însă din econohiie de spaţiu şi cartografiere, nu toate figurează în volumul
de faţă cu variaţiile respective.
Din aceleaşi motive nu a mai fost cartografiată la fiecare exemplu în parte,
finala reală.
GLOSAR
A F
abu = culcă facie = (faţa unei pînze) faşe
alimănit = (dat de n('caz) făgădău = cîrciumă
astruca = acoperi fărină = făină
B G
ban = conducător gătesc = termin (dialectal)
bara = nu, căruia i se adaugă în gină = vină
zona Cluj-Napoca, particula ra (po- gîie = gînganie
sibil dialt>ctal străveche). găzdăl ui = a gospodări
belceu = leagăn goangă = insectă, gînganie.
bîrşoan(' = flori
grindei = piesă la plug
bita = bunică ; bîtica = bunicuţă.
grapă = grăpat, muncă agricolă.
blogodoreşti = „vorbeşti" (în jargon lo-
cal), aci în sensul de gînguritul copi-
lului H
bolbocel = „casă", „adăpost" (în jargon
local) holdă = semănătură de cereale
bostan = dovleac hori ; horie = cînta ; cîntec.
brc'az (cal) = cal cu pată albă în frun- husar = soldat în cavaleria austro-
te sau pe bot ungară.
briabăn, breabăn = leagăn ; brebe-
nel = legănel.
I
c iobăgit = sistem de muncă a ţăranu

lui în
trecut, dependent personal
canceu = cană de lemn destăpînul feudal.
chiticele = bucheţele de flori îmbucă = fnghite
ci = fi
înţiglea = privea fix.
ciupag = pit>ptul iei cusut cu flori
ciurciumi"tr = expresie locală cu pri-
vire la mers aplecat L
circă = a duce în spinare
lai = curat
cîrlig = baston
corn = colţ al casei Jale ; lali = a legăna
cotune = armată (local) lodc>ne = expresie în jargon pentru
covată = albie landouri, cărucior de copil mic~
covecioară (covăţică) = albie rruca de cumpărat de la oraş.
făcut pîine sau de scăldat şi de lui = leagăn
adormit copii mici. lului = a legăna.
D M
daica = dada, doică (maica). mîţîţel mic
doicind (doişind) = „cîntat" la ador- momîrlan = locuitori din valea supe-
mirea copilului (dialectal). rioară a Jiului, în jud. Gorj.
doliuţî = legănaţi mugnă = local, oraşul Ocna (Şugatag)
duliuţ = leagăn mul = noroi, mîl.
doişin (doinind) = „cintind". mulească = minjit cu mil.
246
N suman = haină ţărănească lungă din
postav lucrat în casă
ncî = onomatopee pentru gînguritul
copilului.
ş
nevoia = sărăcia.
şancă = ţarcă (pasăre)
şiecare = f!iecare
() şura = construcţie de adăpo~tire a
vitelor şi uneltelor.
Ognă = ocnă, oraşul Ocna Şugatag
a ogoi = a lini.<;;ti. potoli, alina.
T
-otavă = iarbă ce creşte după prima
cosire. ta' = onomatopee pentru „taci"
talpa = fundamentul din lemn curbat
p al lc•agănului ; sau grinda de sus-
ţinere a casei.
păcurar = păstor tîn.iale = bucatii rle lemn folosită la
peştiman = şal din pînză fină
; cear- legarea de jug a vitelor sau unel-
ceaf de ~ters
corpul. telor agricole.
pînzătură = pînza ce acoperă capul tonmi = aranja
femeilor din Moldova de Nord ~L traJ? = cint Cde la verbul a tărăgă
Bucovina. ni = a cînta în dialectul transilvă
pititei = mici nean
podrum = pivniţă. troaca = albie mică (v. covecioară)
tulpan = basma în trei colţuri din-
R tr-o ţesătură subţire şi fină.
rit = deal Ţ
ruje = trandafir
\uca - săruta
s
y
sarcă = ţarcă (pasăre)
sfădească = certe yică = greutate de cereale
si = fi yin= vin
sie = fie
slăvină = robinetul butoiului cu vin z
stîrni = trezi (local)
strămătură = ţesătură fină zambalic = de culoarea florii de zam·
post· v lucrat în casă. bilă
străină = înstrăinată, necăjită zin = vin de băut (local)
zini = veni
SUMARUL ŞI PROVENIENŢA EXEMPLELOR MUZICALE
.d:"llr. 'Nr. te:-.::u-

e I . Localitatea, judeţul *l Nr. doc.
ord. ui
l. (ltl8) Plopu-~urighiol, Tulcea, 1974. mg. mg. H97 f.

4497 f
.,
-· (Sî) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3-115 (V)b.
3. (49) G.s.Ij. Deliblata (Banat, R.S.F. Iu- G.S. mg. I. j.
goslavia), 1981.
-1. (231) mg. 10-18 f Borlovenii-Vechi, Caraş mg. 1048 f.
Severin, 1957.
5. (232) mg. 10-18 e Borlovenii-Vechi, Caraş mg. 10-18 e.
Severin, 1957.
u. (53) Vintileasa, Buzău, 1965. mg. 2825 mg. 2825 (A)u.
(A)u.
7. (112) Dumitra, Alba, 1970. mg. 3838 (R)f.
8. (19-1) DPliblata (Banat, R.S.F. Iugoslavia), G.S. mg. I.z.
1981.
9. (165*) Kobişniţa (fimoc) R.S.F. Iugoslavia, mg. 4083 (V)b.
1970.
10. (404) Ghenetea, Bihor. mg. 4301 (R)i.
11. (247) Vintileasa, Vrancea, Hl65. mg. 2824 (A)p.
12. (o) Călineşti, Satu-Mare, 1976. mg. 2305 II u.l(N.)
13. (173) Gropeni, Brăila, 1973. mg. 4353 (Il)o.
14. (343, 344*) Cucuteni, Iaşi, 1977. mg. -!918 (II)b.
15. (271) Borlovenii Vechi, Caraş-Severin, mg. 1048 1.
I.-11. 1957.
16. (205) Sfăraş, Cluj, 1959. mg. 368 m (N.)
17. (205*) Sfăraş, Cluj, 1959. mg. 368 e (N.)
18. (5) Ineu, Bihor, 1972. mg. 4233 (Il)j.
19. (15) Rişca, Cluj, 1975. mg. 2314 (Il)c. (N.)
20. (227) Alparea, Bihor, 1972. mg. 4228 (I)g.
21. (10) Sînt Andrei, Bihor, 1972. mg. 4227 (Il)K.
22. (163, 228*) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3420 (V)l.
23. (229) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3420 (R)b.
24. (230) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3419 (V)g.
25. (7) Cihei, Sînmartin, Bihor, 1972. mg. 4233 (I)o.
26. (1) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3417 (V)nn
27. (243) Stăncuţa, Brăila, 1973. mg. 4339 (l)dd
28. (22) Vîrciorog, Bihor, 1972. mg. 4225 (II)h.
29. (54) Vintileasa, Vrancea, 1965. mg. 2825 (R)a.
30. (67) Vlădeni, Iaşi, 1977. mg. 4919 II.p.
31. (8) Tulea, Bihor, 1972. mg. 4015 (l)o.
32. (137) Tulburea, Gorj, 1976. mg. 4766 d.
*l după caz ţara.
248
1 I 2 3
33. (213) Ciuleni, Cluj, 1976. Z.D. II.p. 89, 30

34. (211) Recea Mare, Sălaj, 1975. mg. 2267 (I)ee - (N.)
35. (204) Borumbaca, Bihor, 1975. mg. 2177 (II)x (N.)
36. (214) Rişca, Cluj, 1975. mg. 2314 (II)b (N)
37. (339) Cucuteni, Iaşi, 1977. mg. 4917 (l)gg.
38. (101) Gropeni, Brăila, 1972. mg. 4144 (Il)nn.
39. (332) Suceava (1929). A.D.C. I. p. 202.
40. (33) Ariciu, Salcia Tudor, Brăila, 1974. mg. 4488 h.
41. (164) Şip (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970. mg. 4084 (R)p.
42. (63) Izvorul Muntelui, Neamţ, 1955. mg. 728 h.
43. (85) Gropeni, Brăila, 1973. mg. 4353 (II)p.
44. (47 I) Tudora, Botoşani. N.I. ex. -157
45. (105) Şip (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970. mg. 408-1 (R)K
46. (254) Ariciu, Brăila, 1974. mg. 4489 1.
47. (434) Bucureşti N.I. ex. -lti5
48. (24) Buteni, Cluj, 1976. Z.D. II. 89 ':31.
49. (131 II) Valea Nucarilor, Tulcea. N.I. ex. 459
50. (223) Ariciu, Salcia Tudor, Brăila, 1974. mg. 449-l m.
51. (201 III) Săvineşti, Neamţ. N.I. ex. 454
52. (171) Titeşti, Vîlcea, 1969. mg. 3765 (V)i.
53. (254) Ariciu, Salcia Tudor, Brăila, 1974. mg. 4489 m.
54. (237) Titeşti, Vîlcea, 197 4. mg. 3773 (V)g.
55. (342) Dodeşti, laşi, 1965. mg. 2827 (A)f.
56. (77) Begheiţi (Banat) R.S.F. Iugoslavia, Tr.J. mg. VI11i558_
1972.
57. (172) Gropeni, Brăila, 1972. mg. 4146 (Tf) l.
58. (13) Rişca-OniC'e.-:;ti, Cluj, 1975. Z.D. I. 90 '32.
59. (135) Sirbova, Timiş, 1938. N.U. III. 6-:1/50.
60. (104) Voivoclinţi (3;mat) R.F.S. Iugoslavia, N.F.
1975.
·61. (50.II) Covă<;inţi, Arad, 19-19. fg. 10967 b.
62. (234) Nereju, Vrancea, 1966. mg. 318!) (II)cl.
63. (219) Traian, BrC1ila, 1978. mg. 5100 (I)b.
u4. (98) Kobişniţa (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, mg. 4083 (V)i.
l~l(l,,
65. (133) Vîrciorog, Ri!;01„ 1~m1. mg. 5177 (l)n.
66. (270) Vîrrioro~. Bihor, 1972. mg. 4226 (I)a.
67. (76) V<tlea Dr[lga'}ului, Cluj, 1973. Z.D. II. 90;'3:3.
{i8. (334) Dncle<;ti, Va<:lui, 1965. mg. 2827 (A)e
69. (9) P~m1i. Sdu-1\'IarP, 1936. G.B. I. p. 45.
70. (216) Rorl ,-,__.,ni i Vc•chi. 1957. mg. 1048 ci.
71. (52) Cu7<;-Vrxlt Brf1ila, 1973.
1•
mg. 4339 (I)o.
72. (238) C:n:~;·I;:, T11lce<1, 1975. mg. 4677 g.
73. (65) R.S S. J\Iolclovr1wască, U.R.S.S. (1937) A.D.C. I. p. 203 (B)
74. (268) NP~rP-:;li. Satu-i\1are. 1956. mg. 813 f.
75. (333) S ·lwi:„ SucC'm-:1. El39. fg. 7953 a.
76. (399) S•·recll'i, Sfda.i. 1971. mg. 2045 (Il);rnn (N)
77. (303) Dobrogea, (1937). A.D.C. I. p. 203 (A)
78. (279) Gura SaclovPi, Suceava, 1913. F.A. 774.
79. (284) Dorotea Frasin, Suceava, 1977. A.F.M.B. (I) mg. 214 (l).4
80. (226) Camenn, Baia, Tulcea, 1979. mg. 518!) (II)i.
81. (102) Gropeni, Brăila, 1974. mg. 4144 (II)i.
82. (225) Borlovenii ·W!chi, Caraş-Severin, mg. 1048 c.
1957.
83. (201 II) Mc:rgine<', Suceava. N.I. ex. 45~
84. (393) Sfăraş, Cluj, 1958. mg. ;305 o.(N.)
1l5. (26) Tinosu, Prahova, 1947. F.A. 3430
86. (233) Nereju, Vrancea, 1966. mg. 3187 (Il)K
87. (441) P~ilazu l\Iarc, Constanţa, 1978. mg. 501-l a.
249
I 3
88. (136) Ohaba-Bistra, Timiş, 1938. N.U. IV. 56,'85.

89. (136*) Ohaba-Bistra, Timiş, 1938. N.U. IV. 56 84.
90. (134*) Sîrbova, Timiş, 1938. N.U. III. 65/52.
!.II. (170) Izvoarele, Prahova, 1938. fg. 6477 a.
92. (375) Bilca, Suceava, 1971. mg. 4033 (Il)c.
93. (375*) Bilca, Suceava, 1971. mg. 4033 (Il)a.
94. (358) Amărăştii ele .Jos, Dolj, 1968. mg. 3488 (A)m.
95. (45) CucutPni, laşi, 1977. mg. 4917 (l)bb.
96. (276) Bilca, Suceava, 1971. mg. 4033 (Il)d.
97. (326) Silea, Suceava, 1971. mg. 4032 (Il)r.
98. (327) Bilca, SucPava, 1971. mg. 4035 (l)a.
99. (328) Bilca, SucPava, 1971. mg. 4034 (Il)b.
100. (30) Stăncuţa, Brăila, 1973. mg. 4340 (l)z.
101. (12:3) Izvoare, Prahova, 1938. fg. 7153 b.
102. (348) CucutPni, Iaşi, 1977. mg. 4918 (l)y.
103. (426) Bălteşti, Prahova, 1946. fg. 10303 c.
104. (91) Opăriţi, Prahova, 1940. fg. 8489 a.
105. (62) Milcoiu, Vîlcea - F.A. 292
106. (378) Muntenia (1937). A.D.C. I. p. 210.
107. (158) Ogretin, Prahova, 1949. F.A. 3386
108. (374) Moldova, (1929). A.D.C. I. p. 208
109. (387) Crivăţ, Ilfov, 1939. fg. 7796 a.
llO. (120) Izvoare, Prahova, 1938. fg. 7142 c.
lll. (124) Izvoare, Prahova, 1938. fg. 7153 a.
112. (115) Hîrsa, Prahova, 1935. fg. 3861 a.
113. (201 I) Suceava. F.A. 290.
114. (97) Lapoşu, Buzău, 1934. D. 535 b.
ll5. (96) Lapoşu, Buzău, 1934. fg. 689 a.
116. (167) Măgurele, Prahova, 19,!6. fg. 10116 c.
ll7. (83) Buda, Buzău, 1940. D. 1300 (l)c.
ll8. (174) Oltenia. A.D.C. I. p. 212.
119. (380) HălăUCC'şti, Iaşi, 1949. fg. 10612 b.
120. (383) Botoşana, Suceava, 1968. mg. 3468 (R)g.
121. (388) Vaidei, HW1edoara, 1959. mg. 1509 g.
122. (165) Kobişniţa (Limoc) R.S.F. Iugoslavfa, mg. 4083 (V)a.
1970.
[23. (265) Marcovuţ (Banat) R.S.F. Iugoslavia, mg. VIII/494
1957.
124. (38) Craiova, Dolj. F.A. 291.
125. (251) Polizeşti, Stăncuţa, Brăila, 1973. mg. 4340 (l)b.
126. (134) Banat. A.D.C. I. p. 204.
(27. (239) Dalboşeţ, Caraş-Severin, (1955). N.U. I. p. 160 Hi8.
128. (308) Bozovici, Caraş-Severin, (1955). N.U. I. p. 160 lti7.
129. (139) Măgurele, Prahova, 1943. F.A. 3242.
(30. (138) Măgurele, Prahova, 1943. fg. 9969 d.
:31. (97) Măgurele, Prahova, 1943. fg. 9970 c.
t:J2. (82) Măg·urele, Prahova, 1943. fg !1976 a.
[:J3. (357*) Runcu, Gorj, 1930. fg. 2827 a-b.
/34. (409) Leş, Bihor, 1973. Tr.M. p. 244/217.
::l5. (208) Ungureni, Cluj. G.B. I. p. 30.
136. (145*) Lupşa de Sus, Gorj, 1961. mg. 1987 o.
137. (145) Lupşa de Sus, Gorj, 1961. mg. 1945 a.
138. (209 III) Săcălăşeni, Maramureş. N.I. ex. 463
139. (182) Moara Nica, Suceava, 1972. A.F.M.B. (I.) mg.1.3.
[40. (43) Straja, Suceava, 1977. A.F.M.B. mg. 160 (1)1.f_
l41. (57) Turburea, Gorj, 1976. mg. 4769 (Il)z.
r42. (157) Craiova, Dolj. F.A. 968.
'·1:3. (60) Zăbala, Covasna, 1955. mg. 103 c(N).
l44. (107) Breţcu, Covasna, 1955. mg. 100 (l)v.(N)
250
1 2 3
45. (357) Runcu, Gorj, 1930. D. 522 (Il)a.

46. (345) Silea, Suceava, 1971. mg. 4030 (II)e.
47. (324) Silea, Suceava, 1971. mg. 4030 (II)d.
48. (330) Silea, Suceava, 1971. mg. 4035 (l)j.
49. (3) Dodeşti, Vaslui, 1936. fg. 1663 g.
150. (335) Leşu, Năsăud, 1955. mg. 553 c.c.
151. (245) Săiceni-Cucuteni, Iaşi, 1977. mg. 4918 (I)n.
152. (244) Băiceni-Cucuteni, Iaşi, 1977. mg. 4918 (I)o.
153. (86) Ţinţari, Braşov, 1949. fg. 4614 d.
154. (217) Bogdana, Ilfov, 1951. F.A. 4895.
155. (141) Rasova, Gorj, 1939. fg. 8060 a.
156. (23) Pietroasa, Bihor, 1974. Tr.M. I. p. 2,15.'219.
157. (402) Sititelec, Bihor, 1974. Tr.M. I. p. 246/220.
158. (341) Cucuteni. Iaşi, 1977. mg. 4917 (II)m.
159. (187) Runcu, Gorj, 1930. fg. 2771 b.
160. (99) Kobişniţa (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, mg. 4083 (V)h.
1970.
161. (18) Rişca, Cluj, 1975. mg. 2317 (Il)x.3(N).
162. (142) Olteni, Teleorman, 1941. fg. 9723 c.
163. (31) Prunişor, Mehedinţi, 1955. I.R.N. Prunişor.
164. (44) Coşva, Mureş, 1966. mg. 1357 cc(N).
165. (28) Virfuri, Dîmboviţa, 1973. mg. 4288 (II)n.
166. (298) Cetea, Alba, (1955). I.R.N. Cetea.
167. (71) Teleiu, Năsăud, 1960. mg. 381 (l)g(N).
168. (283 II) Vurpăr, Sibiu. N.I. ex. 460 (a)
169. (283 III) Vurpăr, Sibiu. N.I. ex. 460 (b)
170. (39) Feleac, Cluj, 1950. F.A. 8066.
171. (337) Traian, Brăila, 1979. mg. 5169 (II)bbb.
172. (262) Hodac, Mureş, 1956. mg. 135 b(N.)
173. (169) Mineciu Pămînteni, Prahova, 1946. fg. 10291 c.
174. (159) Hunia, Dolj, 1964. mg. 2599 f.
175. (34) Gura Călmăţui, Berte-:-ti, Brăila, mg. 4768 (I)U.
1976.
176. (27) Dodeşti, Vaslui, 1965. mg. 2828 (R)l.
177. (272) Marcovăţ (Banat) R.S.F. Iugoslavia, Tr.J. mg. VII. ,109.
193î.
178. (359) Fure~ti, Argl'.), 1961. mg. 1995 h.
179. (39*) Mărtănuş, Covasna, 19:15. I.R.N. I. p. 105.
180. (362*) Rusciori, Scorniceşti, Olt, 1973. mg. ,1602 (ll)f.
181. (170 II) Şeica Mare, Sibiu. N.I. ex. 458 (b)
182. (180) Gura Teghii, Buzău, 1966. mg. 3157 (A)!.
183. (5~) Perieni, Vaslui, 1976. mg. 4731 f.
184. (140) LUVi<l dP Sus, Gorj, 1965. mg. 1983 f.
185. (200) EşP1r.iţ<1. Caraş-Severin, 1966. mg. 3029 (I)i.
186. (Wl) Furtunl'şti, Gura TPghii, Buzău, mg. :rnl6 (V)p.
1970.
187. (199) Feldioara, Braşov - F.A. 1258 I.
188. (179) Dîmbovicioara, Argeş, 1973. mg. 4255 a.
189. (185 I) Chiojdu Mic. Buzfiu, 1!182. G.S. mg. 43:1-b
190. (157* l Gura Văii. Scorţoasa, Buzău, l!J70. mg. 3799 (V)g-.
191. (351) Valea Drăganului, Cluj, 197:3. Z.D. II, p. H;LiJ.
192. (367*) Teiuş, ScornieP-:;ti, Olt, 1976. mg. 4742 (TT)cl.
193. (143) Gostavăţ, Dolj, 1955. mg. 594 c.
194. (354) Cepleniţa, Iaşi, 1949. F.A. 3431.
195. (170 II) Şeica Mare, Sibiu. N.I. !'X. 4:'>11 (<l)
196. (114) Bătrini, Prahova, 1962. mg. 2224 c.
197. (40) Farcaşa, Neamţ - G.G. I. p. 5-li.
198. (371) Izvorul Muntelui, Bicaz, Neamţ, ·,;,g. 729 a.
1955.
251
l 2 3 4
199. (215) Banat. A.D.C. I. p. 217 (A).

200. (118) Plopu Murighiol, Tulcea. mg. 4497 b.
201. (35) Găşteşti, Mihăileşti, Ilfov, 19-l8. F.A. 3722.
202. (434) Şanţ, Năsăud, 1935. fg. 5494 b.
203. (109) Peciul Nou, Timiş, 1963. N.U. II. p. 273.
204. (210) Dobric, Someş, Cluj, 1940. D. 1357 (l)b.
205. (106) Şip (Negotin) R.S.F. Iugoslavia, 1970. mg. 4084 (R)i.
206. (294) Pantelimon, Bucureşti, 1963. mg. 2542 a.
207. (377) Muntenia - A.D.C. I. p. 206 (A).
208. (379) Muntenia, Moldova de Sud. Th.B. I. p. 72.
209. (368*) Iancu Jianu, Olt, 1949. fg. 10904 a.
210. (299) Muntenia - A.D.C. I. p. 206 (B).
211. (32) Bucureşti, 1948. F.A. 3723.
212. (25) Botoşana, Suceava (1933). fg. 4210 b.
213. (168) Pătîrlagele, Crîng, Buzău, 1970. mg. 3777 (R)d.
214. (389) Iveşti, Vaslui, 1974. A.S.F.I. mg. 181.
215. (176) Runcu, Gorj, 1930. fg. 2826 b.
216. (281) Ieud, Maramureş, 1950. fg. 11639 b.
217. (95) Vintileasca, Vrancea, 1965. mg. 2825 (R)u.
218. (242, 2-11) Victor Vlad Delamarina, Timiş, mg. 4919 (II)u.
1977.
219. (240) Victor Vlad Delamarina, Timiş, mg. 4919 (Il)y.
1977.
220. (368) Iancu Jianu, Olt, 1949. fg. 10904 c.
221. (152) Paloş, Braşov, 1966. mg. 3008 e.
222. (193) Poienarii Vulpeşti, Ilfov, 1964. mg. 3814 (Il)l.
223. (Hll *) Slatina, Nucşoara, Argeş, 1955. inf. mg. 527 b.
224. (90) Plătăreşti, Ilfov, 1939. fg. 7837 a.
225. (186) Băltişoara, Runcu, Gorj, 1930. fg. 2762 b.
226. (386*) Lupşa de Jos, Gorj, 1961. mg. 1944 i.
227. (386) Lupşa de Jos, Gorj, 1961. mg. 1981 n.
228. (262 II) Borod, Bihor. N.I. ex. 462
229. (29) .Jugur, Argeş, 1954. Ng. 426 n.
230. (94) Husasău de Tinca, Bihor. Tr.M. I. p. 245/218.
231. (121) Tăuţu Arnpoiului, Alba, 1972. mg. 4169 j.
232. (347) Ştefăneşti, Vîlcea, 1909. F.A. 1252.
233. (384) Tirgovişte, Dîmboviţa, 1959. mg. 1631 1.
234. (191) Slatina, Nucşoara, Argeş, 1955. mg. 527 b.
235. (220) Traian, Brăila, 1978. mg. 5100 (I)d.
236. (248) Traian, Brăila, 1978. mg. 5100 (I)c.
237. (131) Dărăşti, Bucureşti. F.A. 3220.
238. (14) Transilv<inia (Careii Mari, ex. Maria (G.B. Patrium ... p. 177)"
Fekete). A.D.C. I. p. 205.
239. (3Rl) Bucureşti (verghiot), 1976. mg. 4715 (II)e.
240. 141) Hangu, NPamţ, 1935-1936. G.G. I. p. 4.
2·11. (130) Cuza Vodă, Brăila, 1973. mg. 4339 (I)p.
242. (162) Ciocile, Brăila, 1976. mg. 4753 (Il)h.
~43. (360) Munterna - A.D.C. I. p. 216.
2ct4. (207) Dobric, Cluj - fg. 8941 a.
245. (75) Salva, Năsăud, 1950. F.A. 9092
246. (190) Drăgea, Turnu Măgurele, Ilfov, 1951. F.A. 4896
247. (177) Trestieni, Prahova, 1938. fg. 6543 b.
248. (349) Pojorîta, Suceava, 1955. F.A. 6546
2-l9. (116) Bîrseşti, Vr<incea, 1974. A.S.F.I. mg. 208 (V),.
250. (46) Merenii de Jos, Teleorman. N.I. ex. 461
251. (84) Măgurele, Ilfov - F.A. 3221.
252. (367) Ştefăneşti, Drăgăşani, Vîlcea, 1909. F.A. 1256.
253. (155) Olteţu, Braşov, 1967. mg. 3232 (II)!.
254. (273) Domneşti, Năsăud, 1932. fg. 461.
252
1--1 2 3 4
255. (295) Sirbi, Maramureş, 1971. mg. 3985 (R)q.

256. (122) Prajna Nouă, Bucureşti, 1938. fg. 7037 a.
257. (373) Dorna Anmi, Suceava, Hl51. F.A. 6545.
258. (353) Salcia Tudor, Brăila, 1974. mg. 4491 i.
259. (222) Crăceşti, Maramureş, 1947. fg. 13424 a.
260. (202) Iteu Mare, Bihor, 1973. mg. 4299 (V)v.
261. (89) Gropeni, Brăila, 1973. mg. 4353 (Il)t.
262. (156) Gura Teghii, Buzău, 1966. mg. 3148 (R)h.
263. (252) Polize5ti, Stăncuţa, Brăila, 1979. mg. :irns (II)b.
264. (412.I) Leşu, Năsăud, 1957. mg. 1232 ci.
265. (69) Văleni, Maramureş, 1963. mg. 2534 o.
266. (58) Bărbăteşti, Vilcea, 1962. mg_ 2477 m.
267. (103) Sîrbovo (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, mg. 4084 (R)u.
1970.
268. (93) Izvoare, Prahova, 1940. fg. 8271 a.
269. (187*) Cireşu, Mehedinţi, 1966. mg. 3092 (II)i.
270. (376) Cociuba Mare, Bihor, 1971. mg. 4011 (R)h.
271. (336) Albeşti, Argeş, 1962. mg. 2421 h.
272. (249) Polizeşti, Stăncuţa, Brăila. 1973. mg. 4340 (l)a.
273. (246) Măraşu, Brăila, 1975. mg. 4671 (J)f.
274. (181) Şip (Timoc) R.F.S. Iugoslavia, l970. mg. 4084 (R)o.
275. (209 II) Nadă~u. Cluj. N.I. ex. 464
276. (126, 125*) Vintileasa, Vrancea, 1965. mg. 2824 (A)e.
277. (395) Suciu de Sus, Maramureş, 1972. mg. 4128 g.
278. (267) Tîrşolţ, Satu-Mare, 1966. mg. 3320 (J)K.
279. (19) Sfăraş, Cluj, 1958. mg. 306 g.(N)
280. (309) Văleni, Maramureş, 1963. mg. 2533 a.
PARTEA A DOUA „CA LA LEAGAN"

Moldova
281. (329) Bilca, Suceava, 1971. mg. 4031 (Il)f.
282. (325) Bilca, Suceava, 1971. mg. 4028 (V)d.
283. (440 Bilca, Suceava, 1971. mg. 4035 (J)b.
284. (390) Pojorîta, Suceava, 1958. mg. 1460 (I)h.
285. (41*) Moldova - A.D.C. I. p. 211
286. (353 II) Filioara, Agapia, Neamţ, 1982. mg. 5371 (Il)p.
287. (421) Fundul Moldovei, Suceava, 1928. fg. 3542 c.
288. (421 *) Fundul Moldovei, Suceava, 1928. G.B. II. p. 123.
289. (422) Fundul lVloldovei, Suceava, 1928. fg. 126-10 b.
290. (-!21 *) Retiş, Ceahlău, Neamţ, 1954. mg. 398 b.
291. (Hl7) Hangu, Ceahlău, Neamţ - G.G. I. p. 5.
292. (414) Săcăreşti, Cucuteni, Iaşi, 1977. mg. 4919 (Il)g.
293. (287) Secu Buhalniţa, Neamţ, 1932. fg. 2571 c.
294. (340) Cucuteni, Iaşi, 1977. mg. 4917 (I)f.f.
295. (372) Izvorul Muntelui, Neamţ, 1955. mg. 727 e.
296. (370) Ciucea, Chirii, Suceava, 1955. mg. 537 h.
297. (42) Izvorul Muntelui, Bicaz, Neamţ, mg. 726 f.
1956.
Dobrogea
298. (369) Horia, Tulcea, 1972. G.C.M. I. p. 147/57.
Muntenia
299. (68) Nedeicu, Măraşu, Brăila, 1975. mg. 4671 cc.
300. (185) Galbenu, Brăila, 1973. mg. 4248 t.
253
1 2 3 4
301. (88) Jugur, Argeş, 1954. mg. 428 p.

302. (183) Gropeni, Brăila, 1972. mg. 4146 (II)i.
303. (184) Stanca, Stăncuţa, Brăila, 1973. mg. 4338 (l)d.
304. (253) Vintileasa, Vrancea, 1965. mg. 2825 (A)t.
305. (117) Bătrîni, Prahova, 1955. mg. 624 1.
306. (425) Cîmpulung, Argeş, 1980. G.S. mg. 34 (l}c.
:J07. (36) Muntenia - A.D.C. I. p. 206 (C).
308. (113) Bătrîni, Prahova, 1962. mg. 2223 y.
309. (100) Trestieni, Prahova, 1972. mg. 4220 (V)u.
310. (192) Izvoare, Prahova, 1938. fg. 6993 a.
311. (51) Zboghiţeşti, Nucşoara, Argeş, 1955. mg. 527 g.
312. (424) Gropeni, Brăila, 1972. mg. 4144 (Il)o.
313. (428) Perieţi, Ialomiţa, 1940. fg. 8175 b.
314. (417) Dîmbovicioara, Rucăr, Argeş, 1973. mg. 4255 e.
:ll5. (236) Corbi, Argeş, 1973. mg. 4258 f.
316. (364) Corbi, Argeş, 1973. mg. 4259 n.
317. (365, 364*) Corbi, Argeş, 1973. mg. 4255 o.
318. (:J65*) Corbi, Argeş, 1973. mg. 4255 p.
319. (350) Corbi, Argeş, 1973. mg. 4255 r.
320. (352) Stanca, Stăncuţa, Brăila, 1973. mg. 4338 (I)a.
321. (56) Vintileasa, Neculele, Vrancea, 1965. mg. 2824 (A)s.
322. (:36J) Salcia Tudor, Brăila, 1974. mg.mg. 4492 b.
323. (178) Rucăr, Argeş, 1961. mg. 1999 r.
324. (218) Muntenia - A.D.C. I. p. 217 (B).
325. (161i) Gropeni, Brăila, 1972. mg. 4149 (11)1.
326. (427) Corbi, Argeş, 1973. mg. 4255 t.
327. (48) Măraşu, Brăila, 1975. mg. 4671 K.
328. (361)) MunU'nia - A.D.C. I. p. 214.
329. (412) Vintill'C1sa, N<>culele, Vrancea, 1965. mg. 2825 (R)c.
Oltenia
330. (92) Bărbăt<'şti, Vîkea, 1962. mg. 2472 n.
331. (430) Runcu, Gorj, 193(}. fg. 2860 a.
332. (356) Amărăştii el<' Jos, 1968. mg. 3488 (A)n.
333. (145*) Lupşa dP Sus, 1961. mg. 1983 g.
334. (:JBG*) Lupşa de Sus, 1961. mg. 1988 e.
335. (175) Cimpofeni, 1%6. mg. 771 g.
336. (lH) Techia V<'chc (Timoc) R.S.F. Iugo- mg. 4084 (R)d.
slavia, 1970.
337. (188) Găvăneşti, Gorj, 19-10. mg. 8728 b.
338. (37) Titeşti, Vilcea, 1969. mg. 3773 (V)h.
339. (432) Runcu, Gorj, 1930. fg. 2812 a.
340. (362) Turburea, Gorj, 1976. mg. -1766 c.
341. (361) Turburea, Gorj, 1976. mg. 4767 r.
Banat
342. (49*) Deliblata, R.S.F. Iugoslavia, 1981. G.S. mg. I.K.
343. (419) Cărbunari, Moldova Nouă, 1965. mg. :!!122 I .c.
Transilvania
344. (410) Jud. Braşov, 1938. Fg. 6248 a.
345. (420) Albeşti, Braşov, 1935. Fg. 5404 b.
346. (292) Şanţ, Năsăud, 1935. Fg. 5494 a.
347. (196) Rebrişoara, Năsăud, 1935. Fg. 5669 a.
348. (256) Pria, Sălaj, 1969. Mg. 1903 d(N)
349. (3!15) Neagra, Cluj, 1955. mg. 127 hh 1 (N)
254
1 2 3
350. (290) Margine, Bihor, 1973. mg. 2187 (Il)b(N.)
351. (266) Boşorod, Hunedoara, 1951. mg. 93 g.
352. (154) Făgăraş, 1932. fg. 539 b.
353. (132) Vistişoara, Făgăraş, 1940. fg. 8160 b.
354. (79) Sibiel, Sibiu, 1959. mg. 1770 (I)b.
355. (78) SibiPI, Sibiu, 1959. mg. 1773 (I)d.
356. (17) Gîrbău, Cluj, 1958. mg. :307 h.(N)
357. (110) Zăbala, Covasna, 1955. mg. 102 c(N)
358. (311) Şanţ, Năsăud, 1955. mg. 5-17 j.
359. (61) Zagon, Covasna, 1955. I.R.N.I. p. 106.
360. (64) Nvul Român, Făgăraş, Braşov, 1967. mg. 3234 (I)g.
361. (355) Feldioara, Braşov, 1949. F.A. 1258 II.
362. (274) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3420 (l)f.
363. (149) Tălmăcel, Sibiu, 1971. mg. 3970 (II)c.
364. (127) Vingard, Alba, 1931. fg. 277 c.
:J65. (300) Totoi, Alba, 1970. mg. 3841 (R)d.
366. (128) Vinen•a, Cugir, Alba, 1972. mg. 4170 (I)j.
367. (189) Ohaba Secaş, Alba, Hl57. mg. 181 a.(N).
368. (263) CPrb<-11, Hunedoara, 1954. fg. H555 a.
369. (277) Boiţa, Sibiu, 1958. mg. 221 o(N).
370. (401) Braniştea, Cluj, 1962. mg. 609 f.(N).
371. (391) Nireş, Cluj, 1962. mg. 736 j.(N).
372. (418) Chişlaca, Bihor, 1967. mg. 3199 (Il)f.
373. (436) Meseşenii Bîrgăului, Năsăud, 1960. mg. 175:! (V)s.
374. (263*) Cerbăl, Hunedoara, 1954. F.A. 22992.
375. (46) Cociuba Mare, Bihor, 1971. mg. 4011 (R)aa.
376. (195) Paloş, Braşov, 1966. mg. 3008 f.
377. (433) Streiuţ, Alba, 1933. fg. ti55 b.
378. (235) Dumitra, Alba, 1970. mg. 3840 (R)u.
379. (398) Gădălin, Cluj, 1929. D. :381 I.
380. (315) Şanţ, Năsăud, 1935. fg. 5554 b.
381. (4) Cociuba Mare, Bihor, 1971. mg. 4012 (V)s.
382. (285) Oşorhei, Bihor, 1972. mg. 4228 (I)i.
383. (74) Alparea, Bihor, Hl72. mg. 4228 (l)c.
384. (129) Miceşti, Alba, 1972. mg·. 4169 (TJ)j.
385. (403) Tulea, Bihor, 1971. mg. 4061 g.
386. (346) Dumitra, Alba, 1970. mg. 3835 (V)t.
387. (230 II) Tăuni, Valea Luncă, Alba, 1979. mg. 5223 (II)f.
388. (203) Plopiş, Sălaj, 1971. mg. 2008 (ll)s(N).
389. (392) Bociu, Cluj, 1967. mg. 3201 (I)f.
390. (Hl8) Musca, Cluj, 1959. n1g. :312 f'.(N).
391. (20) Blăjel, Sibiu, 1968. mg. 3417 (V)oo.
392. (406) Nicula, Cluj, 1939. fg. 7!-107 ci.
393. (150) Tălrnăcel, Sibiu, 1971. mg. 3971 (R)c.
394. (111) Totoi. Alba, 1970. mg. :l841 (R)e.
395. (431) Cociuba Man>, Bihor, 1976. mg. 4011 (R)v.
396. (12) Săldăbagiu Mic, Bihor, 19i 1. mg. 4009 (V)g.
397. (429) Dumbrăviţa de Codru, Bihor, 1971. mg. 4013 (V)b.
398. (415) Dumbrăviţa de Codru, Bihor, 1971. mg. 4014 (A)i.
399. (147) Viştea de Jos, Braşov, 1961. mg. 1786 m.
400. (2) Viştea de Jos, Braşov, 1961. mg. 1786 n.
401. (161) Sadu, Sibiu, 1958. mg. 222 f.(N).
402. (66) Saşi, Sibiu, 1939. fg. 7675 b.
403. (151) Tălmăcel, Sibiu, 1971. mg. 3971 (R)b.
404. (151 *) Tălmăcel, Sibiu, 1971. mg. 3971 (R)a.
405. (160) Porumbac, Mediaş, Sibiu F.A. 1182.
406. (146) Cornăţel, Sibiu, 1963. N.S. I. p. 107.
407. (304) Transilvania - A.D.C. p. 200.
408. (296) Răşinari, Sibiu, 1912. V.P. I. p. 232.
409. (301) Mohu, Sibiu, 1931. fg. 942 b.
255
1 „•• 3 4
410. (261) Taure, Năsăud, 1950. fg. 11659 c.

411. (153) Sibiel, Sibiu, 1959. mg. 1766 (l)b.
412. (423) Dumitra, Alba, 1970. mg. 3838 (R)g.
413. (397) Gădălin, Cluj, 1951. I.R.N. Gădălin.
414. (439) Şanţ, Năsăud, 1929. fg. 13088 c.
415. (411) Românaş, Cluj, 1957. mg. 166 h.(N.)
416. (408) Urişiul de Sus, Mureş, 1967. mg. 1549 g.(N)
417. (224) Hodac, Mureş, 1966. mg. 1420 g.(N)
418. (80) Drăguş, Braşov, 1933. D. 414 (Il)b.
419. (81) Drăguş, Braşov, 1959. mg. 2665 (R)b.
420. (258) Orşova, Mureş, 1967. mg. 1469 h.(N).
421. (257) Pria Cizer, Sălaj, 1969. mg. 3726 (l)h.
422. (11) Salva, Cluj, 1970. mg. 417 x.(N.)
423. (416) Sălcuţa, Beclean, Cluj, 1951. mg. 60 e.
424. (331) Şanţ, Năsăud, 1935. fg. 5634.
425. (302) Mihai Viteazul, l\'Iureş, 1969. mg. 3713 (l)e. - f.
426. (221) Ciucea, Cluj, 1960. l.R.N. Ciucea.
427. (206) Meseşenii de Sus, Sălaj, 1975. mg. 2293 (Il)o(N).
428. (394) Braniştea, Cluj, 1959. mg. 314 K.(N).
429. (3::?1) Leşu, Năsăud, 1955. mg. 556 ee.
430. (320) Leşu, Năsăud, 1970. mg. 3922 d.
431. (-l00) Braniştea, Cluj, 1960. mg. 373 (Il)l.(N).
432. (420.) Drăguş, Braşov, 1929. D. 522 (I)a.
433. (211 Bîrleşti, Al ba, 1962. mg. 2230 ee.
434. (59~ i Păniceni, Cluj, (1976). Z.D. II. p. 90/34.
435. (318) Şanţ, Năsăud, 1957. mg. 1210 c.
436. (322) Şanţ, Năsăud, 1963. mg. 2583 (V)n.
437. (59) Urhiul ele Sus, Mureş, 1963. mg. 702 b(N.)
438. (16) Hoclac, Mureş, 1966. mg. 1421 i.(N).
439. (255) Or)ova-Pădure, Mureş, 1967. mg. 1466 c.(N.)
440. (437) Şanţ. Năs<lucl, 1935. fg. 5593 b.
4-:11. (72) Bichigi u, N Jsriucl, 1962. mg. 735 (I)bb(N.)
442. (338) Coşbuc, I'iăsCiud, 1963. mg. 2586 (V)j.
443. (323) Parva, N 2"1s<J uct, LJ63. mg. 2585 (R)g.
444. (73) Bidiu, Cluj, 19:5'î. l.R.N. Bidiu.
445. (289) Cerişa, Sălaj, 1971. mg. 1999 (l)d(N.)
446. (260) Şanţ, Năsăud, 1!1:J:i. fg. 5486 a.
447. (319*) Leşu, Năsăud, 1955. mg. 581 b.
448. (319) Le~u. Năsăud, l!:J::i5. mg. 554 bb.
449. (310) Reciu, Gîrbo\'a, Hunccloi1ra, 1962. mg. 2189 g.
450. (291) Suplacu de BC1rgău, Borumbacu, Bi- mg. 4301 (V)r.
hor, 1973.
451. (259) Şanţ, Năsăud, 1935. fg. 5586 a.
Mnr::imureş şi Satu Mare

452. (269) Tir.~olţ, 0<1ş, 1966. mg. 3319 (II)f.
453. (438) Tîr:;;olţ, Oaş, 1966. mg. 3319 (l)d.
454. (307) Tîrso!ţ, Oaş, 19G6. mg. 3319 (l)e.
455. (306) Tîr~olţ, Oaş, 1966. mg. 3319 (l)c.
456. (275*) Negreşti, Oaş, 1956. mg. 814 c.
457. (297*) Negreşti, Oaş, 1956. mg. 813 g.
458. (297) Negreşti, Oaş, 1956. mg. 813 e.
459. (288) Valeni, Maramureş, 1955. mg. 595 h.
460. (281 *) Breb, Maramureş, 1972. mg. 4273 (JI)ş.
461. (312) Ieud, Maramureş, 1951. F.A. 0814.
462. (305) Călineşti, Satu-Mare, 1976. mg. 2305 (Il)n.l(N.)
462. (264) Gh(_•rţa Mică, Satu-Mare, 1976. mg. 2307 (II)a.l(N.)
46-t. (286) CtUitwşti, Satu-Mare, 1976. mg. 2305 (l)x(N.)
256
! 3 1
41;:-). (407) Buteasa, Maramureş, 1953. Jng. 228 j.

4li6. (316) Hrl'b, Maramureş, 1972. 1ng. 4272 (l f) [(.
41i7. (47) Culwa, Maramureş, Hl63. inu. 2585 (R)i.
4ll8. (282) iVIara, MaramurPş, 196G. mg. :Hti:I a.
-W!l. (314) Îl'Ud, Maramureş, 1951. F.:-\. 989!1.
470. (209) Surdeşti, Maramureş, 1967. mg. :1:llili (T)h.
·17 l. (278) Breb, Maramureş,
1972. mg. 4273 (l)r.
-172. (212) Băseşti, Maramureş, 1958. mg. 2!11 m.(N.)
-17:1. (396) Butt•asa, Mara mure-:;, l!l5:t mg. 2:10 r.
-174. (:ll3, 293*) il'ucl, i\'laramureş, Hl51. fg, 1-1:1-17 h.
-li:J. (70) I Ptl<l. l\Iaramureş,
1951. F.A. !1 1U:i.
-I 7~i. (28:J) Şuţ!atag, l\!Jm·amun•ş, 1947. f<i J:l.f.!:i h.
-!77. (280) Culwa, Maraarnreş, 1935. fg. -!li85 a.
478. (317) I3Ucll'Şti, Maramureş, 1971. mg. :1981) (R)b.
MUZICA
(I. A. 7.). 1. (108)
(III)
mg. 4497 f. Plopu, jud. Tulcea, 1974.

Culeg. G. Su li ţeanu, VI, 1974. Ştefana Chiran, 72 a.
Trans. G. S uliţ ean u, V II, 19H.
[~. =8 L; ( J> =25 2 l)
. '---' '-.,./
Ha. ck na . n; cu ma - m 1·- ca , Jla.d/ na-n1
> > >
r.:P!u : c/
~ I
=
?>) k
C'U. (el
I kl maQ rJ 1)
/u =
I
m/ = Cd
't
,
Ib (J
fh = d/
J? 1
> > >
pu· / - yor ' lla -dt· 17d•/ll ' w.oci cur- ca ol/ mio culc.'
> > >
ib I Ib 1 I!> p 'J I
St tu
(I. A. 3.) 2 (87)

(X)
mg. 3415 (V )b. BJăjeJ, jud. Sibiu, 1968.

Culeg. G. Suliţeanu, II, 1968. Ana Vandor, 64 a.
Trans. G. Suliţeanu., III. 1968.
260
·I ' ·' .. „
I "'--/
.8u,( · mii • ·_'!Ha , 6u1 6w 6u1 · · ·, · ·
'"' „ .. .„"-:·
!lat' ~
lu lu/ • ca·
@§J
.
.S/ tu
Bu/ _ _ m ' ma bu/

,... ou1 _
~
6u/
,., .
(I. A. 3.) 3 (50)

(II)
.S. mg. I.j. D e liblo ta, P „\ .S. Vo ivodina,

11leg. G. Suliţeanu, IX/1981. R.S.F. Iugoslavia, 1981.
rans. G. Suliţeanu, IX/ 1981. Valeria J u r jovcrn, 66 a.
(
-~= 146 )
@J JL+J Jl ., i;iJ Jl ';1Ml 'J J; 'I Ip ~ c 'pQ ~ !
' /a ' le la . le /);", la mfa sa d__0r:7r,me

„
' o!U, Ce mJ'/
,...
, cu , ')fa '
*01r,· I
a--'
na . ne ) sa·
1 J>
Jc:;
li ,[;~Ji!sr ;p
dR:7r ' /nd h .' ca m1:a '
"1 _ I J1 J? : JS ~h :J
,4 - - - ?
261
(I ·. A. 6.) 4 (231) . .
(II) . .
..>;
mg. 1048 f. Bortovenii Vechi, .· caraş-Severin.

Cuteg. G. Su liţeanu, m, 1957. 1957.
Trans. G. Suliţeanu , IV, 1965. Maria David, 54 a.
{ jl= 370) .·. ~· .:
J
> ,
ji l .~ • ' l ~ -~ -~~lJ >
Ntn ~ o'ru ma= mt', '/J', n·o .ta' I/ cui.
"
ca.
)))1. :J ; I
Sa" I/ 1.a -n gir . ~- .
)> Ji )> )> IJ

>
)i Ji. i·
{'a" ma • m dl t/ ,fa , 9 a" • ni ·
>
J> i i i Ji ) IJ 1
:.-
')>
!la/ ' e>'l ' cu ma · ma #.?,( ' de. I
-:' , r
)>)>)i)>J ;
ca· m3 , mB-( w" fi la
)i Ji Ji )i IJ
>
. J/'
)
rr,a · ma lt' /ea
... ,
·.11
~ .ji ) - Ji ji IJ ii IJ )i tJ .. ~ ·.J
~
.''"7t Fa·
a· J~ ~ ~ ,, "',· ~I,, ~- .fe ,
v" 7î_ · ,
~ dr 1.tll / - - - - - - . - --
)i .J-i ji IJ · ji l)i, J>

> >
fJh , ma 11· cui ~ c.i' Iv , Iv ,
)i : ) ji j> .~ . J. )>
> >
li' ,.ou • ne ma • mJ..n 1'a = g.:i~ 1
; . Ji ~ >)i ji )i "'~ J
.J'a" nu . .ca~· dtn ~ • g.in /M .
>
lf'a.
)I ), )i lJ j, ..
J/1 lf!a "/T/i; ~· „ "3 . , ~ -:· ~:~t.
„ . . .... ·~
·•
)i ; )i ) ~J j> !J ji )
îa" ma "' m:1 li• tul „ .Cd~-17 ~ "" 2,y· "" ~~
J> ;>J ~ . ;..-.)i Ji

. ..
~ J> j> ,.
. Cd" _ffl,(i>r ; ~ cu ht , Iv
)l
h-1
(
,....... )
) 't I )> )i ~ „
>
/t><i' „ . dl. -I/.
fh/ .
""
~ ) \.h ) iJ •'
~
>
>
~· de mi'n , o'ro , ~- , cit'
Jl ) '
: el
~
I
) :I
••>
~ :J >
l,i ma · ITJ3 I/ fli.I ne-n ;,
: 1 i '. I
), :. ~)
" ) : G1 .
>
~ :o ~
> . •'1e1n, 11~· '
: Qj
>
ma !l'rd ·,
.Ş/ le !.;y .17 q.i f p SJ m!.er ' J
Cd o
lF
r.
1
~ IJ~J "'
I
ul/I . . . . . - . . ..
• 1 J
/la;,' , dJ-(/
>
Ctt
J. !.J , • ; IJ
111:7 • ma , ~: ,
".
of!
' .
t
;.
>
~ iJ >
)i .. ,,
. .:-.-i.: :·:·>~
.
'. •
... I
lh;,' ' dt>-n lu lu c "
J, .
•• •'
j !J •• IJ I
> •
> ,
lav m a · ma // 1a 1/1 9 1r :?d >
. I
)> :. , iJ I )i
•'
Ca" ma ·
•
ma-fd/ // ,I
.
u v
J; I..
" "
-I J1 i ~ )i ~
-· //-·
!fi I
r. · > „
,
VI l1)d ' m:7 ev/ ' d-11 lf~ ~Jf1 •
j, J, iJ >
Sa nu caz/
) ~ i.1 ) IJ.
'
Tu, ee-1 nw • ma pri ,(el, f.h,( ,
26(.
ti ) ! J ) i) · i li J>J. j , )! Iii ) ţ I· Ji )> iJ! )> l J )>
7i.1 , ce-l ~ , .ne . id, /} , dcrm/ mi . A · dormi . .Ca" ma , ma le~ -;s!rt.h cj
.I
ffk7 ·. llil:2,
: / - " " I\ l'l I
„, "-
J'a--1• ~
!-.. ; I
'tt
fÎ •
~~ .,J' > .
)> i )> )! )! f J )> ~
>
c • ma , Ila,( • cfe· · cu mo , m,,; , 14· ' ~
~~ !J •. I J: )> . J ., J
°Îl I / .J >·
_J
op , /?'a,( = oe , CLJ'. = ca ' 1e o
, · laş/
(I.. A . . 6.) . 5 (232)

(II) '
I .- .
lg. 1048 e. • Borlovertti Vech i, Caraş~Sc:verin ,-.- . .

:uleg. G. Suliţeanu, III, '1957. 1957.
'rans. G. Suliţ e anu, IV, 1!)65. Maria David , 5:1 a.
()\=252)
r, '
-
t) !-..
~; 9
~1 .!-..1 : "-
fl ;tD ) ~ I ;">
!-.. : I J
~)
fi>'• ' - O··-.
~
fi
~ II 6 1 t-
I f-.-. } •
'> - ) - . . , ____ / ?:
l''a/
"
la n;t;7 ' /7lrJ sa ,.. 'tle ('(.// ' ce n IM' 9an u/11:: ·_-_-
~
_ Jfd • „ „ - -
Ji JiiJi )!Ji Ji!Ji )iJ! Ji !Ji Ji~~ Ji~IJiJiiJ!)· ;)>

> • > > > > >
.fiai· oe w- 'na" .sa I/ !ea: oa' na" ma' ma /i-u :•mos Sa" nu-f ca.z/ di1 /ea , oan ;os ,
f"' ""J l >n •.7
. . (-- )
t Ji~i Ji Ji I;> Ji IJ~.h ; î

W• no·n 9ar=9a" la ma =ma, o/// _______ -· ~ea ,
O·>
~ ii l~ ii ii lii Ji I~ "~I~ Ji IJ~J Ji ~
/,'c1/ ScJ~I nla ma ,ITA:J c/, la „I/ , ,I/ 1 !lai
,., :i r-
, oa ul!/ - - - . ____.. /pa
n •
' (.--)
Ji -~ IJ
> >~
· J .b Ji IJi Ji > >
.~ l.h IJ
>>...___..,,. ) l>
>
~ 1~~ Ji ;J Ji IJ. .
>
.l.kfi=
"
af:n grr ___ _____ ~ ca" ma, ITld t/ ia-n 9rr ____ __ na· •
- ._, „ L....
Tu,
~
ce-/ ma. ma las ,..>
.:>
26 5
Ji ii Ji !J Ji Iii Ji I)
I
ii iJ ii I~ J> Ji Jl ~ IJ )) IJ.
· ~. „To . ~./ ma ~ ma/ C'a 1"<!1,IM // 14-n · 91r, ;,r-
::> „ .1. ' > „ > . > " .:::- · >
,a,.•
V
Cui · ca ' te-n /ea ' 9dn, '~
n ~ A
aJ.· /
~„ I
(I. A. 1/3.) 6 (59)

(IIl)
mg. 2825 (A)u. Viotileasa, j. Bu'lău, 1967.

Culeg. G. Suliţeanu. Vll, 1965. Ioana Noapteş, 31 a.
T rans. G. Suliţeanu, X, 1965.
266
(I. A . . 1/3.) 7 (112)
- 01)
. mg. 3838 (R)f. _ .Dumitra, jud. Alba, 1970.

Culeg. G. Suliţeanu, VU, 1970. Ioana Mar-cu, 67 a.
'J'rans. G. Soliţeanu, IV, 1971.
( ~=96-132) .
.-- 3---,
J ii 1-J> ). Iii J> Iii ii >
/l'a , n/ na , ni ,ou, ,V m a ,m/ .
. . .-3 --, ~1---,
);
>
3
);:)l ~1; ii J l)l . )l )i ~ ~)! )J;
> > >
"1 1
iul ' c."; • le
O Cll ma' ma ,, Ltv n _I /;lj !tu
~ ,.,, n/;u /tu
~
/Iv /Ju .
~ ~
t .I =132 ) . .- 3 --, .-- 3 --, . - 3 --, ,- 3 --, . - 3 --,

Ţ J :; 3
; 1; J J Ji 1 't I J Ji :J> J> l.h J !J ·J> 't I
#a/,., lu tur , ca"
, ' ,si mi-/ cu/ , c~·. Jlai
"
/1.1 .J'Oc7m , ne,s1~/
/" . a , t&dr • mt'
r - 3 ---, . - 3 --,
J -: Ji~ ~ Ji Ji IJi )i ~ii ii Y J ii ;.)) Ji Ii i Ji
>
Ila/
.....
Iv mt J/, .S'-/
~ ,
dl" ,// . ,I/ Cu/ , ca' ' le CI.I ma ·ma
(I. A. 4.) 8 (194)

(I)
I•
'·
G.S. mg. Lz. Deliblata, P.A.S. Voivodina,
Coleg. G. Suliţeanu, IX/1981. R.S.F. Iugoslavia, 1981.
Trans. G. Suliţeanu, IX/1981. Maria Popov, 71 a.
( J>= 236)
~ p ~· IJi Ji IÎ'; 1Ji>l2 I li Jll 1g.p,t) l "~ '?!-~ I
Ila,( cit> /n:l/ ca f1U • ne la ' ~ sa" sa" la ' , le '
0
.J't!l <f:ar ' me '

li l ,-3--, ~ 3-, ,--- 3--,
~ wJ1 g; J? J) ,v I 1&J h a p 1&J ; J 1 ®r o

la h la , la la la , /bi , <IP ic1 ,
,.,
le fa , I.a mea . li/ ,
I"' ...
de
267
fa · la mtco ere ~şie Lf, n~ -rtv~ cel, t<i) fa:. IJ 177,,eao.
~ 1
ru g ~ 1r
cui ' ca·
1
La : le
~ 1 p p p 1r-:P p 1 ea-
fa , la m~a, ta la
o~
la , la ·
1
;;
fi pQr Ip p#5F PIH a -i ~r p ., Ip p u l'

N · fa mţa 1 0 sa diaÎ'rr.t', q-.;;.n. f</ ,dt, f!O • k/ . ,// .p:nJ</.· c/e .
ţr-3--.
~ , # p ''? p 11lr #G J q~ I~ p ~ Ip p : p ~ p I
llo · k/
~
ma/./(/
" , ,4/,
......
ck-n' ki =ol:> uo. k/
"""
,4/,cle
~
mc1/<
,.. ca .să
,-3-, .
+~,~r-P~,~ip-r- o , p P p ·t · 1 PP I~) ib•r 1p.p p· ·t11
1"W .sa /.; , lt · 1a
va • o'a" , cum rr},,/ ,4/: a'~ la la 1:1 , iJ /J ;,,.•
fl 1.~ fl J(~ ~ ~ J /J ]) " I J }> .JJ I 4'~ ~ '
s
t
sI ' s I
s
j
(I. A. 25.) 9 (165•)

(I, II)
.J
mg. 408l (V)b. Negotin, Timo„,

Culeg. G. Suliţeanu, XII, 1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Trans. G. Suliţeanu, X, 1974. Natalia Popovici, 67 a.
( J: 192 ~ J>:384)
ţ• _f ~;' Ji '~) Jî lki
1
îV · ;ti J1 :ib ;t1 =!HE ;a~

'Î1/ , c,/ , le cu 11W/=ca' ca·-1::c1a· „~(·ca pa· ,. pt.1 : fi„ c_a '
268
t ~ ·)
#:fţ --~·-~.'f ···- ·---- --··· --- - · - 1 ·--• ..:· 1"1= ~ ------~ - .-~~
~ J't- ~~~~-· ~ ~?=:-·~·-·~=~~-r-i:~~~~1~~~~__2__ --;~~ ;· ,·
' JI"-// d:i ma/ , Ccl ·
r
6om · !Jod ,· 11-.l , .ra "· .4 . -
„ •. / ' r"' . . : ,..... , ,.. . ' • •',,, , I ,· • • , 1 : • • ~
~FF- I f:;ii-;r-i=;t==,.'"1J{_ct&i!iSD ; ;~
' /I · W = n- o la · ma/, ca, Cci-1/da· ,'7la/ cd 0 .01; ·, .7t"
I ~' . . . .. l"'I , J/"l • ,.. '. ,,...
~· ti': 1 -12- JE ~ · ~lEM ~

1
$ 1 ;tt -ti
St'-//
, ,. . . r
nu. ne ma/,
""
cd Ol.I
....
1n // , ga , "
/e , ,4 .
ţ 'I
J}"
Jl ;fli J1 1 ;@ uJ1l I 'I 11 :;o- Ji
ma/• Cel fe cui • Ca· f t' cÎno' ne
.tri;ti=;1:
J'C{I • l:im /1~
1 gj" p
clu ' cem
1 Jh 1
'tt J5 i Iîh· J. :1J ;p :Jh+~p 1~~ l.
l<1 9ra· o'/ , na' , {/ .ra· , pam a , .s,a, A · •· ,;/ _ ._ ·: · ·
> ,--] --, r- J ---. .

U .îl' li 11-,p ~1) ijJJ l '!!P. JlS2J l· ..J::
dorm,( mu,( ca· , lwj" dorm,{ ev nw,( ca la grd ' d/ ' oei - · . ·
~- J! ·. J!li ;~ .·. ~ . . iii. J i!Whb b=US-tp±jg·

· ;neg/,
.... . ,
ca 9a· • le , sie J'/
~
„ W, ne mu · /71::1 cit· ~ lu · cru , J'/
'
.
q J1 ]
J'/
r-tJ--,
J> J
- I Jr J -I
Jf ~ /'l-0
:>
"
/'171 ... :1
.;•
' {'
. ,.,. .
Ct9-,( $' Vf ~ .11-0
-;>
SIJa/!1• /7P 1
:....a- ~
_• I I
'....__/ >
_ / _ __ _ _....,
1
'11C: ·1 p - ~ · v_.., #~,, .... r
./>
(I. A. 7.) 10 (404)

(IV)
mg. 4301 (R)i. Gheneţea, jud. Bihor, 1973.

Culeg. L. Georgescu Silvia Chiş, 39 a.
ş i M. Kahane, VI, 1973.
Tra n s. G. S uliţeanu, XI, 1974.
(lbid. 405 mg. 4299 (R}f. VI, 1973). (lteu Mare, j, Bihor
M~ria . Duca, .46 .a}. ·
li' , /;' , /Je ~ Iv sl

.
lr -J , 6u '"'""° , P/. 11t::1°
" „ .
m1,i7l ci;'
""
c.:i = fa .zi· ua:
"'
r - J---i
~- ,4 _ __ _
1~ .lu; J;.i;h l> iJ1 J1 1_Jtî Ji ,J? Jtî 1
(I. A 9) 11 (247)
(I. II.)
mg. 2824 (A)p. Vintileasa, j. Bu~u. 1965.

Cpleg. G. Suliţeanu, VII, 1965. Ilinca I. Gh eabă, 61 .a__.
Trans. G. Suliţeanu, I, 1981.
{Ji: 176) '3' r-i
$ J @O IJ ;Îilllif..Jl Jl!' ~ .ti _JJ ~..ti M .~ JJ jJ\ ~~~ i.

,/h/
" • d>a
„ fa:
,... ·, dea
,)Io' „/"'\ , m ·cp
. @/o a'to 9u,ra, ca91 °01 la •/; ' l'lllTN·ITI• w .kr _
27.0
J. '1
Sd
- •
{I. A. 3) 12 (6)
(III)
mg. 2305 (Il)u.I N. Călineşti, j. Satu-Mare, 1976.
Culeg. Lucia Dubău-Iştoc. VU/ 1976. Irina Silaghi, 23 a.
Trans. G. Sutiţeanu, IX/ 1979.
·a a a a a ,... lu/
4 Iv/ ,., lu/
,... u ,fu/
,.,
(I. A. 3) 13 (173)
(III)
mg. 4353 (II)o. · Gropeni, j. Brăila, 1973.
·Culeg. G. Suliţcanu. 23.XIl.1973. Liliana Ciuplea, 11 a.
Trans. G. Suliţeanu, IX/ 1974.
J
>
'r
led .
·~- IJl• 1ţ J. -;. I

5
J5 J I
® lfJ 1Ji l
>
Ala, ii/
*>
na ' fli
>
nd 'fli 17el lf ' l?·O
271
I uf· J. . 11.: =/W-:~- .~
C/dlJ
'
Ia . c/l"-vn
of~F· .
n ~
„ C/UC . • „.
~# d t i'a !i,J.,g ~ l ~.JJ.-J..J:Y ~ ~1~.J.l.J.~0~ ,~1

Ad= n/ r;a,n/ 11a'n'' nu . . /Joi/I- ____ •.· ___ · J ·/III! : __ :___ .~ ~ _ •
.,
(I. A. ·.14) · 14 · (343 ~ 344 *)

(Ul)
; . "I . ... . ' S:
. : .. ·.
mg. 4918 (Il)b: .. ~µcute,ii, j. ! ~.ş.i, , ~71. : ,,, .- . -.: .:~
Culeg. G . S uliţeanu, VllI/f97i. Natalia Cr,ăc?n~~ ;49 , a. 1 . 1 1
•
Tra n s. G. S uliţ ea nu, XII/ 1977.
. ) ~276 .
, ~ j!jll
4_
I tJ_._____
d
f:fil;JJ j,
__ a _ a
j
,
~: •.. Ji@_)- ! !€} j ' ,·' I$ ]J .l#j)i;J ' I @iqlJ CiJl · ~ ~

j>U • jV ma , m / ' Ca ma -· mC? lf-a le , ga· , na ,
r-it?; , I:h ~J ,J)~µ

fa , nr:; · n r
,.OU' jU ma ,m1. na , n1 co : p/ :·· ~:'
I j)
'P#J
!Jra . g u 171:7 , m1 1n , ~ raş, /// -- - - --- -- - - - - - -- -- - -- - . - -
> 3 • .
>
- ---- - - - ------- /}_ a_ ;_
SS -'S .rs s r ~ ~ 'f f ~-

~·-
· -- · ' '
---~~~
272
(I. A . 3.) 15 (271)
(IV - XXXIII)
mg. 1048 l. Borloveni i Vechi, Caras-Severin,
Culeg. G. Suliţeanu 1957. .
şi P. Carp, 111/1957, la Bucureşti. Floarea I rnbr escu, -49 a .
Trans. G. Suliţeanu, IV/ 1965.
J. Ji )1 )i ~ ii J! : ~~ ; \~ lJ f
ul// _ _.. ka, {u, ce-~· "":nu, ma 9u, ra !; 1 ul/I --- - -- le~
..,
cJ~
>
\..,
~~
: I..
;-> 1 J1 \) Ji
>
!J 1
>
[u, ce-// 177L' • l77d gu. r.:J lce
>n
~ j , :)i ~ :) ,; ! .~ ;
#oo ou au . ra du • ra ':lu , .rcJ '
- >
...,
h 0I !J'„ i J':
" >
;l/1{>
(
f!f.n JU' ra
'
>. . ~
j t.1 = /71 ' IOÎ
Ji Ji :.
> >
}i !Ji >
Ji ~ Ji >
'i
ju = n/ . /J ~ J a ·· bd „ 6e = lor
>
,Tu ~ ce mu = l7la !f' = ra le
'
; Ji ~ ji Ji !/i Ji l; ji
~-
nai
,.. cu.
>
ma = ma sa"
>
le
J >
cui = ee ,,.
ji j. ~Ji
> >
ii :; ii
>
!}i
>
J ji
>.
~·
;,
Tu, ce-l:· mu • md 9u .)n
= -11::1 lec. , ul!!. - -- . _!ea
.O
I
-~
>
1.~
>
.~ : ~~
>
l)i )> !)i
> >
'f
ul// - . - - - - !Pa , [u = (u fta Tu lu ' /ea .
273
l t r~ ). ~). j, !) t :),
.fv • (v, ~-, CJ ~· , o/P dl ., .a · ~,qi ,.
J, J> :Ji
Co-n nn;i : k
th/ r
r;:- " '
J> J> :;i Jl >

Pl!n d.!e
„
ma· , ~/
" ,.
•~ ii ;Ji Ji :Ji Ji Ji > >

'f IJ. Ji
>
'f
fi . ce-(,( mu 'ma gu ' IC/ 't ' u/11. - ---.. IM •
)>ji)i'f
>
,Tu = .
lu = le ,
ji ji !) ..,..
ji l)l >
'f
W , n,:t. mu• ma le
c.
,
>
IJ. ~
S'ă-li
..... de" -4 ta = Ier t• / , le
,c. ul//." .. ___ ka
~. ji .I Ji ji i) ; 1) ;, iJ
l//11 . · -· · /e4 ' aTtJ •, Ce -//
'
"':nu =1'1J Ol/
J
< ra fec. . . . . . . . e.fc .
' P#11 1t 11 ti 1#tiqp h IP#P 1P 'li 1P#l1 1t1P

'
Tu . ce-t gu . ra
'
mu -ma te
c
' /!op du du -ra , dv.,...; I du ~ ră ,
' ju . n/. lor, J(J·!J/~ !t~s a /Ja.be-!or, 1111- „ .• -.lx:a [b..ee-ţ m(J.fnt:I .. .
· etc.
274
(I. A. 32.) 16 (205) .
{VII)
mg. 368 m.N. Sfăraş, j. Cluj, 1959.

Caleg. L R. Nicola, Lenuţa Bujor, 6 a .
Traian Mina, 111/1959.
Trans. L . Dubău, IX/ 1970.
~ Ob Ji îl ;ti LhJî :I> Jî th Jî b b I b Ji ii Ji 1Ji >b J> J1 !

clus la ~o· tti t. A•~µ• a· • li J>o/.. cit' rJ • {""'J C'a 177„/. fa J'·tJ ch.r a • u , .ro··
(I. A. 32.) 17 (205*)

(VII)
mg. 368 e.N. Sfăraş, j, Cluj, 1959.

Culeg. I. R. · Nicola, Vie. Prodan, 6 a.
Traian Mîrza, W /1959.
Trans. L. Dubău, IX/1970.
( Jl=132) .
,1 3 I
~ U Jl J 1iti Ji ib ;iilfl 1b b Jî dî Ji Ji J1 ;l ;tdP Ji J1 Iii J1 J1Ji I

,,/ · /Ju·a· ./J, A· 6v, a= 611,0 =6u, a . 6u a • 6u a= 6u a , 6v~u ••/ . /e fJV/ ele cfb .ra)
" . c
W"I J1 ji ;u j1 J1 jb 1)11 p) IJ1 J1 J1 Ji li) ;li ;li 1) )J ~ li

Cei mJ,las-o dus/a mo
, ,N,11=fw ,J =I~ nu/de ra· la,
r~ , .Gi m.i·las-o oUs4 =.C.1=411-
(I A. 22) 18 (5)
(III. II)
mg. 4233 (II)j. Ineu, j . Bihor, 1972.
Culeg. L. Georgescu. Ana Tăut, 73 a.
M. Kahane, XI/i972.
Trans. G. Suliţeanu, Xl/1~74.
275
.,
(.1·=108 ; J =324}
.
:ilt -„
>
I
;.. ,.. >
q)) J t}) J :j) j :J1 J 't
Ali! ------- -~ ~ . --------- -- - ------•· . -

> • •
!ea .
. ·:··
• f
/• ..
; :-s I
.[l :Jfi151'P p :p1 I@ 1lJ,PP '# .PP:P~ ( ·

I ; PU•fU m/ef! • 4-- .1 ifu. !/t1=i/. IV cu /;a.ţ;a ,
fu. cu-le mhaj-la ta , ,,lui// _____________________ /{'a ,
,(
Q i: n pJ.l Iţji,b P :iJb~b 1fii, „ I , L/u. // • te J(./• fle - lu · mfe;; '
>
r. lJ ; ,b ~ p ! -~--- l ' .
. '
(I. A. 13.) 19 (15)

(IV)
mg. 2314 (ll)c.~N. . Rişca. j. Cluj, 1975. .

Culeg. GIL Petrescu, Vl/197i. Floi:itjl ·Bod.ea, i7 a . .
Trans. G. Suliţeanu, X/ 1978.
J = 108 ,..
' ,. in 1ti;>J 1@@ lt;{j r 1g4_i>

a bu le
o
,/ ' I::./ = ,.., -as/ cui,
,~
Cei' '
t}
> >
> ':'
~· gJ t{) I J J I tJ2J I @Â) J -I .

>
V•
le nu le -as/ a · ve A-f. CI ,ZI .· {/ d

,., .,.. c 1 "
,. ·· qJ
r'I
v 1Ju· 1•47~®· ia .n. 1.J u 1i„r
n ,; · noJJ •
cT
lfa
~·
,4 = b!/ a ; l:Y a ·' 1(./ , _ · a
1
276
(I. A. 12.) 20 (227)
(I. l~:); : -· ·' : : :
mg. 4228 (l)g. Alparea, j: Bihor, 1972.
C uleg. M. Kahane. Ecaterina Ma la n, 35 a.
L. Georgescu, X /1972.
Trans. G. Suliţeanu, X /1974.
( J = 200 )
. .
A
Jl;@Ef j)
cu
'1 }J ki
ma"= m t" =
I .t}
ca
~ I ~;>§# 1 I
, .4 .1
1
. .
iiJ11~J1an1ga 1J 't.,, -1~eGP-a>m - !21 !

cv =ca cu m# =m / = ca , 4 __ '
~ - -~'#f P b ;f'p 11 bIQ!Zl ;g!p ~ - tg;J_Ji 1 l

A = mu cu tu , fa cu, că ,4 • A __ '
' ~ b.1lca 1ihb ,~ P P§"'#®

q·~te mln~te = na.ş dor» mi , lf
J J aJ~
'
1
~
i$ hp ~ :Qr I #Ii
~·
r--a-1
A= da m/. nu ~ (a a -
m t1 I~ )b I ~#li I ql 11 I k .
I )P
; • ce ş-i pu -p/ mă - m/.:;:;;' /~i
n ~
,
I
i:_ > · ( - ) •
ij. Al!!
{ -l#f 1brJ 1b~1 1~~if ;t 1 Ikif 1P#tJl1 ~
- - - - - - . - - . _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ __ _ _ , A nt
~ ~ . .
@ #P If~ b .' b-~. ·1@ jp~ ·: IiJgll---PJf@jdţ)
7
f I
:::.! ~ cam noi a =.mm=do = ua ' A ,
c ~ •
ţ P;I• 'P #u:ti#1 b 1 1·. 0-#ug ) 1 ~ ti 1

cu ma: m„ = Cr9 ' u~ -· !e<
ţ ;iî li 'l td I.l_;jffiJLnt@ ~ ., Ibll 1iQ 1~11 ,tî I

c-a= .-n :.; a"r;a.„me , A nr , 4, m d-a /Ju,m
' fi Ţ1. 1.,tî lî ! lî i I El! I b t

min =fe, nas · do.:Jr,me 1 a '"171'
"
, A
yl J 'i • '
I
277
f1 •
(I. A. 5.) 21 (10)

(III)
mg. 4227 (II)K. Sînt Andrei, j. Bihor, 1972.

Culeg. M. Kahane, Ana Covaci, 50 a.
L. Georgescu, X /1972.
lf~i;268i)~
:f: ,ii;@)
,... >..
I e#ifiiQ I J!}#~ _I~: 'f 'f r

. A .., ,.ov__. .a , /J~ 1
l ~· ttf~@ I MB:.#~ I J} 't "1 .I.~

,.( , a cu - mai = cu te? ' , ,; - - - ~
~
=
'
~
~· I b@f§Î·
~ a ·
I Ji '! 'd
a . · .
(I. A. 31.) 22 . (163 ; 228)

(V. I.)
mg. 3420 (V)l(m) Blăjel,

j. Sibiu, 1968.
Culeg. G. Suţiţ~nu, II/1968. Ana Vandor, 64 a.
Trans. G. Suliţeanu, IX/1974.
278
bu/ 6u/r .
!x.1,( 6u/ Ou.I' 6uf Şt · lu .rqr:;m = ng.·
:> ""
ll ;1 Il) J'
de-I a = ~ar.mp ·
I
Bu/ _ _
'--"
mo o ma , but'
.......__./ '-.._/
but'
~ ~ ~
'-.._/
bui
r
hui
r
. Cui = cei = le'--. co 6 p;' ~ le
'--'
m n1(: . 8ui . _. __ _ ..
~
'-----' '---"
"-.__/
.6u.-'
,..
6u/ I"'
, J!'
I
le-__,, '-'
s~
<:
~ I.:/ mJ/.-. vo/ " mi: .
I'\
'--' '-.____./
· Bu/___ ma ' ma
-
bu/
lut-
."'"
= ca" de mtJ;:/ cui = cei ,
~
N:li
"'
hai
„
k/... -
'-"' '---"' '-..._.,;

St
)
„ _ tu ro = - Ici
>
de-/ ....1~afl hra 6 la
•
. Bui
"
__ 6ui
„
279
' ~ ·'
6u/
,.. 6ut'
,...
lU r Îu
"
c.e -1 du-n ,PÎ · rÎu
,.. ; fJu/
,..
_ __
. . > . ~ . '
. .
. 3 : > . ::> • ' ~ , · :::. ?
~i)i j) l"tfJ·1J ·1 jJl $· ! @hlfdil'~J . rj: t,i] }

mc? m a . 6u/ Ix// . bv/ tJu - - - - - - - - -
. " "" "
· . ,,.. ,,. ,,. :s . ,,. : 1;_ J i · ~
. · . · ,. Ca co , p1 • 1v-,;
~· •'. ·, i ' ·'., , ' ': · ~ : ' ,, > „ ' ~· ~ ''·
,,.. ,,. 3 ·. ~ ~
JJ §iib „. l@;.t lJi ll 1 1

'~W qJî l ~)LJ·Jî ;Q i
Cvl : ca", /e ma Va . J/, le, ca le 6a.!e „ ma•ma, mă .

.....
'J' '3' ~ '3' ~ '3' 3
JJ JJ :i> }j; li ,r,: ~ 11 '1 ~ : ~ Jl :J> ~:J, J11J> ~;Ji,ti r
Fi cu min:le ş/ le cu/: ca ' ca ofg, ca nu, te bCI• I@ m'll,.,'7a,!Ei_
~ 0\ . ,,. ,,. ,,. ~
iJt~~_:_~ ~ 1
5JJ "J :1!ilL·1
!Ju ---·
:::.. > ~ ::. ::::.. ::::.. :.....
-==.========---:> ~ .::a. > c:.
,P :Jl:,h :JJ :JJ :f> :~ :,h ;J'> :~ :~ J>

P.P s .
s s
'
s s. s s .
s s s .r
•
280
.r/ le C'U/ . c,/ ,
'
~ n--:J' . G\ .
~ ,;J~
4/1
. :, to-..
fl i
~
,)1
...
I
1lh1ţ:::3t!!î>
~ J;Jt't4}+J . ~'"~~~~~„~
itE !.JJ_JJJ]J]J~)'1 1
/Ja ,/e _1pa:~ ~ ,,/ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __
,..
1 )(~ :X~ )> .: ~ )> : ~ J>~ : ~h ~ : ~ ,b ; ~ '1

" f f { f 'f" f f . f. ~ f s
'
s
'
.I
'
Bv/~ ov/_ 6t.1j, -=============-----

"
~ ţ@JJ11JJiJJ~@JE}'î !Jl j :.~ ;.Jl

llJ . ' JIP f { f ~
)> : ~ ' :~ ; ~ : xh : ;, :J'> ; J> :~- :,b : ,(~ : ,(~ : ~

.t
' .s s. .V
'· . .
.r ·s .
.1 s,
"- ·· - ..
' ' . .P.JO s

fl7Cl:mi .• .hvi
I
"
J; : j) j ,P :1'
.r .
s
~
./wi_
„ /Ju •
s,
:~ : )J : )'>
'
s
A-
.s
...__,,,
.
.
..
s
-..../
J -----
:l>
s
:,p. : J'>
I
s.> s
: }y
'
'6
r
I 1 • ;~_
•
...,,
.J> J> !,h. :' J; :,p

.
; xb :' )> : X~ : ), I tJI ·I
~- "• .s. . . s 9 J' s s. s s. .$'
> I
• • ·'
(I. A. 32 ) 23 (229)
(IV. I.)
mg. 3•20 (R)b. Blăjel, j. Sibiu, 1968.
Culeg. G. Suliţeanu, 11/1968. Ina Rău, 62 a.
Trans. G. Suliţeanu, IX/197 4.
(J>: 170)
Ji ji l.J >
JJ ' ~~ ji
A ' ;a:· c/ ' n-/ m"/; ('U( '
jJ J I J • IJi .~ J)
,l_ · fJâi 6· = n-/ olt-ci 9,;,.rk( ,
0
Ji JJ IJ J ~ i
A •u ~ ro , ra ,? :
.-3-, .
J ) l) JyIJ Ji ~~ '1 !Ji Ji IJ' ·Ji ~ ·I
m /·Ct.1 h ... .
11
~ la~ .
. r-J --i. '
~- ),· l>: J... I Ji Ji ~ ;)L )f-J. ii :l·~···: · : .
.cd· ti:J , clal · : · ld'a , /f. .' .- ~6f ·~ li;. ~ ~o , m1 ·, J
~
1' li ji IJi
~
)i ·) _), ~:
. '
~ . ..
-Ş-o pa·, lat · co ,p/, b : fU ., . \ ·

. '- :.. ·-. -
....- ~ --; ' .......... -:--
) Ji IJ> ); )t IJ ii J~ I) )i ~- ~ ;) - ~- 1 ), J ·; ~ ·('
J- o dai hCIJ., ne · cu ' ra , /p· ··.S-a ' cu ' ma · Du ' o/ , cJ , tJ · cu~„ r~· -
,- ] 3 --, . - J ---, . r- ;J --, ,-- 3 --,
~ ~ )i :n )i IJ ii ~ · I ii )t IJ Ji.
t/m , Ml cu ,;~=-~ l'ofi ca ' .ra" . . .5'-CJ
•
a , clor , mp . -,
c
>(
>
,P :,P J'i :J~
> >
,P : ~ ~
f s 5 s s s ş -
,-- 3 --, ,-- 3 -.,
p l :p j !Ji } l)i '"r
s s s s s s ! . ·'
> , .s:feafcF,llo in 'Ki·cYt> ~ , k /,so :r/ drc1 ·!Jd· •
... r • ""' I •
,- 3 -----.., .-- 3 ~
.,
•~ )i ), :~~ )1 !)l )l !J1 ~ I ~~ ii '1 I JI )l )i -r l
.4 ' sla;{jio , ve ' .rft,r la /rv J "f?d , .ra, n , c/ • /~ clra :ga" „
. .„.c: 1
Ş'•f ! f f · S f . .
> >'-' > > . -".:> '-"'> o.....J-:>.._ > . :>
{'a" mn1· , ra· la . , of-c1 ~ 9a" .
..Ro = ru ' . ca-/
,.. re . fiu/ __ _
~· ,... .
~~J
, @Ji~t:4t4!
-~;..
· i~> ·='=
::::::::
„ ·1 ::::::'.::· =tl~J'=a:t.J)=t11''1:>-
>
&•t:=.S=-i~~~'
> -·
•.cF" ~A
>9
'iF
>~
A ! i§i+· >'-._/" ...;..,'-'
8u;, ·___ _ . J'/ ~ bu/ s:' ~
) ,.., , . ere ' ste
'
mC? ,re • Bu/
"
I
&$
~
~ >~
l)!§ J ] J Jţt#A ><~ ~" } >lk ~ ) J I ~~~ -:
>
fiu/
I"'\
>
tu/
,...
• >
· c.:; '
I
ot'
>
/av .
O·
.; · !' '
;;.
s
•
s
o.
;-
~· _r s .
'
~WJW~~ ~=i H ~
~ :.:-~ --2'" ~ > > - > > > >
J,H
~ (
n1H J·H > > >
.u · ;.
/I - ------ - - - -- ' ~' ~ ~ :; s 7 s s s -'. s J J s s .s .•
~' l :· tV~ t, H' , .;IJ1/ 'H 'JlFf ~ 1pyy

A----- s s .s sss s ss s
' 1 • • f
1
I
s s s
(I. A. 31.) 24 (230)

(IV. I.) )
•
mg. 3419 (l)g. Blăjel, j. Sibiu, 1968.
Culeg. G. S ul iţ eanu, 11/1968. Ina Rău, 62 a. .>
Tran s. G. Sulileanu, Vlli/1974.
. , „ ·. > > > > > ·. > .>
13u ,
·
·
~
ie ·:· fJu/
"'
0 na·· lu Cl/ bu o ;(>
n
6u/ .
A
r- 3 I
~ IJ'-'~ I J> ·B ~ ~~) 1)\)1
-::-i
f) I~~ >
>·
l~p:J
>~
'J. I J. j IJ.
> '-..:..../ > : •
Ila,( . . . /u ... lu/ . '
>"
ca m.
> "-._./
mni-1 · cut 0 . că· . Cui~ t'ci.le dr"7 ,~ ,
i!J
~ ~~
;1iFR1p ,~9J
~
·,v 'n ·1>~
d)lJ;OJPili11m:îît§
>~ J9 -'" > >§) >§
lh , ca·-1 6u/
~ "
iei ere , sie
. ma , re J fJu/ _ _ ,r;a' - - pu ·
. "
.w·,
.
~~ f{:;J i§J iLJE@--·-W~J.~

1 ·r~il_ _ _ __
fJ(I/ ··dr-"'~ 1.:· :9 u' · (B. , 6u,( 6.:.1/ •
! ~J--i r- J --i .-J~ .
•~
-
.~ i 1 .~
-
)i I 1 -~ ) • J; J; IJ, '1 1)) ). )l )i )J ), )1 )) ~ ~I > > .
_:..._, ,n~l/n/,
1..,r f.,(Ja,re
. ., · ~IP .d• CO ,/o d e1 ,Dd·
.:;- .r/
. s/c1/; J'/a/ .r/ nu le m:1/ lo' m1s , C'a ,
n n • ,., >
> > .. . >

r~{) lf li
/Ju , · 1,e l'L! , _ __ ,ii> t>k
...
1••
(I. A. 14 .~ 25 (7)
. .. ;_(IV;),;- ~ • • t"
mg. . 4233 J.o. Cihei, j. Bihor, 1972.

Culeg.: M~ . Kahane-~ . .. : ~ :
. ··· : · Ileana Martin, 50 . a .
L. Georgescu, XI/1972: _
Trans. Gf Suliţeanu, ll/198i.
dJ, m :c- 'f
md ~ ma
I
Id
1 *s J1i:Jts 21i1nW .,
4
,..• I J'i = 240>J ""•
î
> > > > > >
!-o v1 =ml ,Je , ,oe la F/o,r1 , nu • ,;/ ----.:=======::::::___

' '
i ]l 1J>; Jj ·- ./
! ;. ) ! I }i 't 1 ~ J5l I ~ ~ I ;i\ÎJ@ IJ 'I j
4 ... __. · ._.,/ ""....__/
('U,Cd = /e C.Y /77;;7,md ·/a 1 <.. 'd maf = CU = (a /d C/;1 • /a )

> > >
.'
fa Flo • rt' = nu ma= m1· , c/01 •
(I. A. 25.) 26 (1)

(III)
mg. 3417 (V)n.n. Blăjet,
j. Sibiu, 1_,68.
Culeg. G. Suliţeanu, 11/1968. Maria Va ndor, 27 a.
Trans. G. Suliţeanu, Vlll/t974.
[J>: 336 ( J.= 11 2 i]

> > > > >
@) i-04) 1JlJ 1@ij _,1;rg:; li .

4 - a- ma"'-rna >a - . •-
,: > >
I /J1J lft~;p l l#e:U

rrr _ _ _ _ _ rrr _ .. . _ rr• __ . _ r rr __ ~ . _ rrr
"
~~!:'==~:;;l5~~s=;=i3~Î~~i~~~:;::J~l=.=i#~;::;;~@j:;::_~1~
_ #6;;::~~'):;:#J:t:;.~1#~l!2:;J&s:~==i1
a - a- d- rnam- ma a -
a - a I - mam,,,rn-ai •'a---,-. · efl-
%86
•C> ·> ·~ > :> . :. . > >
6Q '.@J 1J5~. 1#) 1J1 1tn itEJ 1eY 2

G :> > >
i/1 ttLJ rt)j 1JJ li
(I. A. 33.) 27 (243)

(III)
m g. 4339 (l)d.d. S tăncuţa,j. Brăila, 1973.
.C uleg. G. Suliţeanu, Vl/1973. Victoria R. S tam a te, 32 .a.
Trans. G. Suliţeanu, Xl/1974.
> > . i>- > • ...
~ Jl g I â2> 'fj IJl@ I 8 1 J) ., I S11J

Ala . /7/ /Ja • n/ c u m .i • m 1 • ca #a/ . d/
> >
t ~) J ! f?JîJpt
de /771 ~/ Cl// c ('d
> .> > > > .> > .>
ii}; t &tţo; I~J I b~ ~ 't I&J:iJJ J 4„~ ·t
I/ , Cu/.ca. ltta . co . Io , IYu .Jfa-.lfa a . 1a
~ ~~ )t JJ' I ~) IJt J; I) ID
1
'1 (J J )t I)111 11') f

,( •
.
Ja ma. m / ~ CV• ')
ta /;a/.., a/. ,.{; • - c/ t?a. r;/ ('U md < m1~ Cd ·
4aa . . . . . . _ . . . . . , A'a/ · m· /7& • n1 cu /77d • rm ~ ca ·
- · ·- I JJ I , - ~:-
. JJ.IY) ~- 1~ ~ ..111.h .-Jl_J)). Y ~ „:- ~ li 1 :~ ~) ~ J».1

doa'r..me 6a./a =lu lu · m&=ma , ha// . ln • A'/~ de o .• ,r,· ·• ~o = r / .
D' ,
... ... - - -- ..
r-,;-i 'J' ' ~ r-a-1 I , J~l
) ) ~ ) )t ! ~ ~ j) J lJ""·)> .j )):-)) :: fi , 'J1·~~ · ~-~ ' fi! j) :;. t>

/â. / a ma-m1~n ./ti .d6' o =ki = şo. ,n/ . ,4 .f(a· ,fe'f l/• le f!U · lef! '~·le!(
>'3\ t -;:- >
Jî_~- -~- ! ~ ~ ~4=====~~~J::=.!1~Jt~J;;;1s::J:J~~E:-=Og::.:t#3JI

lla1 n-,.;>. m 1 . cµ .to • A~--------
"" .~ ' .;
I 8 I > ( .-. ;
J> 'I ! JY JJ :) ~ ~ )J .~ ~ · :.h .li ~ ! ~~li !11 J1 )) iş~ ~ ~ ·' I

Ei 1 · ;:-a .'ci · n a . n 1:a cq ./o . la v€'z1 ,r, · o a> . / / r,na· . m1 ~ ca :;> '. c u: m a .
""' . - " . . .... ..,, .. . ;_, . ..
~ ~ i j ~ ~ ~il~:~~1~~)l: )l )l i· j)~-:.
,fa
. ..._~ . : . .
. oa . (a .: e k
.. : . :-~ .
..:io>. O<' .r.:r / a . c d . 170' - 171 .
., -
.... • . :. ' ' .' „·
· • J> J· .ţ ·I J1 ~ :· :~ ~ :- ~ ·~ ). ~- ~ ·"~ d~ : @~ JJ. t

___:_~ uci = /t'ou
.®~rirEWi /1~r 1 ~~ 1t 'r EPr~ ;1 1

.4a - . . . . _ _ . _ _ __ . . . . . . .i./a/ .o'J na . m cu r..,.a .m;, ca .
::- :. ' : . ; „ . . '. :i„~· . : . ." :· . : .„.:: "
€:pJ r ·i!.prr: a·J .r.' iFF% ffi#F-rff'.·$ ~
1 1- 11-
~l/ ------- ..-laa . . . . . - . . _ _ _ . _ - _ - - . - - .
(I . A·. . 15.) ' .~8 . (22)'

. (IV. :„v.) :- : · '.' ·: . - „ • .':·
..
:.
mg. 4225 (ll)h. · · Virqorog, j., -~ihor, }97?·

•
Culeg. M. Kahane, . ··:-< .E va . J?.qp, 170: a~ · ;. „ :. · : -
L. Georgescu. X /1972.
Trans. ~· Soliţeanu, .XI/1914„· . . .. . l
,) = 160 ; )', = 320
J. ~ , li Jl ;Îl Jl ;JJ j) I J JJ Jl ;#j ~I

A lu= le lu a le lu. lf? lu • lt? pu.iul ma.m/.
> ~ >• > ~ >
J. JJ I t} ]) :J ) ; „. IJ. J) :ei' J) : ~ J J3eQ fJ

. fla/ lu = le
~
lu • le lu.lt; , Ita. bu a. bu a • bu a
Ita/ lu • le lu • IP lu • le lu = le • Ita • bu a. bu ·
a= bv a 4 lu - le Iv. le lu. le ,,ou-/ul ma . m/
4 A - - -- -- -
> > > > =>..._• > > ::., •
J. /J 1) J2: J; J> :oP.A: J1 ;1 : .i~ I J.J J J]--Jî ·,: I

11 .0. le lu . le lu • le lu • lt" lu • le . 4 - - --
' 3 I •
J J1 :tfi J5 I g;b /J lf! Y)]) : t!;JlJ)~J? li

A = bu a = bt.,- a . bu a • bu a •
(I. A. 19.) 29 (54)

(III)
mg. 2825 (Il)a. Vintileasa, Neculel e, j. Bu ză u, 1965.

Culeg. G. Suliţeanu, VII/ 1965. Ex. Ioana No a pteş, 31 a.
Trans. G. Suliţeanu, X / 1965.
<.ţ>.aaa>
A
) ~. .J. J. I j, J. ; )! j, ·1 ~
.1; ~. ~ · ~ ..-: · ~:/ -~ . 7.· . ~· ~
.,
J •· t1". i J.-· J. :"'·
'
-;;
~"· C•
I ~ ·1
na - ..
>
(d
.ih ·- li . - ~· ru -· ~
'
19 -c. 310
289
r, • •: ' ~ I . r,
j J. .j .
- >
~. :• ' • . . l j .
...> _,.
J: ·~ ~
,-lh ·1:·· oa · .-: · ,701 . ;;- /JCl· .:- ·
• - .7 --- r- - 3 - ,
~ ~ ~ ~: ~ ~i ~ ~ } ; " ~ _jl._ . , "
"'
• . • · •
„
. : • • 1f': • · · • " „· J1 • ' . . „.
:;:;-~, j . y } ii ), ~)-, )1 :)- -J] J1 iJ. J 11. ii. '1 'î
,f1(· .Îi ·(.: , ies(
- ~
1
,.? ~ f / :ck f../CJ ' ,f( c;.~' r:i : /~,
_,,
,1(, , :i:
__..
./)a " f'i/-
): J. 1) 1 J I) J I) )
> > >
'1 I) .>
l. I)
>
J. I) J. >
I~ )
.>
'1 ~.
Ah ' 17; aa , ni 1"):31 · n: t7c7 · ni . -Ş' s s .J' s S' s ·! -
l J.
>
Ij ,
>
J. I i. J. I J! li
> >
'1 '7 I li J. I „~ J. I )
> > >
J. I ) >
)i '7 - ~
lu /ea
,... lu - lt>a h , k.:,,
,... lu · !ea
.... . lu ' leci lu· !ea
,.,, cu le · li . I.a
' .
~
>
J. IJ. J. IJi J. Ili Ji
> > >
'1 '1 I Ji >
J. I Ji ~ . Ili J.
> >
I ) j 1'1
>
.,_.
/1 ' r,_e ma , tr.a o /'e · !t" ' (a . A& . ni cu le . // c (a ma , m_,· ..
j J. 1; J. li. J. 1 .~ -~ '1 '1 lj>

>
J. l)l
>
J. l)l
>
J. li. J ";
>
f { S' .s s s { .ş
,.-- 3 --,
~ )1 ~)1 )1 :)1 ~ ~ ~ ~ )J ~ :)J

> > >
)J )1 ~
h , ki ·. de uo , Jr/ µ,·· r/ · cu · la· s1· cu/, ca· , le
f n ( ~,1
.;. J l·.h ) 9 l
> . > .
~ , n1 na · n1 •
•
(~}
. ) J' I )
> >
)i .~ ~
s
)
s
J
S'
•
s .
• •
. .--3--, ,--3--, r-3--, ( ~)

~ :, -~ :.~ )J !~~ ), ), !)1 )1 -~ i) )1 )l ~ ~
> > .> >
Jo, k/ , c/e uo , Jr/ /e' ;;·,Ici s/ cui • ca' , /e •
" ' '
290
tr-- ·3 ---, . - 3 --, .-- 3 ---, i .
·ii )i )J Ji
.. >
'1 '1 I) )i }i )i )i )i )i
At-a/ 1n 'le ' Ies .? Cui ' cei ' le ~· ' r/ ' C(f ' l.i '
cJ>= 184) .
f•#ii! J
n
IJi ·J IJl J . 1;.t b IJi J i I J1 J IJi V I

& , n/ na • n1 cu le ' li • Id 17c7 • n1 · · !Ic? ' /l/ cu le '
( Ji =16o'-176)
,. Jl b IJîJ. i 1~hljj1J1 Q1J1@1J1J1eJ i
.
t{
// , /el
.h: 192 » •
na , m .
" lu • le8" cu /e '
fu · /ea la .lu ,
•, t1 •
n
ec1 •
j J I Ji J 'i I ), J I) Ji '1 I
s S' J' s s s -! { „
na ' n/ ,:cJ • 17/ •
Ji J. I J Ji. '1 .·
jiJ, ~ h ' /~ .
ii J. I) J I) J I) .J> '1 I
.Ab ·, 17/ /ld • 171 aa , 17/ na • n1
r- 3--,
~ )i )i }i i)i )i }i !)l }i I
.Ala , nt" na , 17/
Ji J IJi J I) J I J
.
.s s
'
(I. A. 34.) 30 (67)

(III. I.)
mg. 4919 (II)p. Vlădeni, j, Iaşi, 1977.
-Culeg. G. Suliţeanu, X /1977. Maria R ă ileanu, 58 a.
Trans. G. Suliţeanu, 11/ 1978.
291
m,i J ,j
J>c220
6! J J~tJ - !,„iw
,/ _
>
c< - -·- a _
I ?j~ ~
a
1 w , ~i .,
ca· ma = i 77a te -a /ea. n.-i = na ,- A- a _ a_ a

" " 7-
/I_ d __ _ a_ a
- - - - - - - -- )
;::.. :::. > ..> >
~ ;b#}l : ~); ) J1 1@~Ji }l t·at; !Tu) I !J

I I Iţ~ i
!Ic?,( fa" 'na · m' cu ma· ; mu' (a Ila;_· 11a, 111 cu l77C1 , ma .J
!) 1JJ leJ; 1~i· l;fa1~J l')8'1p J5~ 1

,4 _ a_ a - a & , 17/ Ila · 111' la · ra ma . 177/ '
;; J I J) J IJJ J @ipsJ· I &LJ ±t(-/'tJ I tt??'J 1Eţ} j· ;

~ . 11/ 11a .r1/ cu ma , ma , A_ dl _ _ a_ _ a
~--------- ,
~ 3 >
&/J 1 eJ,J 1&1 1 tD 1 1~ ;1 : iPfiJLb 141JQ§ iJJ r

/! _
--------- '
a _ a _ a lh/ 1Îl • J</, ele i;(O · ,(:', A= ?a;!{?: r /, „ ,. ,"
> > :> :> ~ :> r;;;:J'
ţ-----4b'a!._..§J _Ri52l&ttJ tJ ; Itp p :~ JrqJ1:~JiJ1 1 J>JVfTStJ 3

__ 1 r
-
11-
- -
a_
- - --
a_
-
a
J
Ila/
"
/tu· /;ucu
ro ""'
ma·ma. ,4_ a_
>
292
(I. A. 4.) 31 (8)
(XXVI) „ „:.... 1
mg. 4015 I.o. Tulea, j. Bihor, 1972. ' '

Culeg. M. Kahane, Elena T r ipon , 64 a.
L. Georgescu, IX/1972.
Trans. G. Suliţeanu , X / 1974.
A = 'bu = a cu ma o ma , A = bu =· a cu ma = ma :>
I. A. 4.) 32 (137)
(III. IV)
mg. 4766 d. Turburea, j. Gorj (Bu c ur eş ti) , 1976.

Culeg. G. Suliţeanu, VI/1976. Ioana Mănăi l ă, 47 a.
Trans. G. Suliţeanu, V/ 1977.
> "---" >

~ ' 17/ 17a • m
29 3:
' liJi J. 3 1Jln. ~ :>
jj: fu , /u_
'-.../ >
/u , lu-_
'-.__/
Mti g 1iL:· ~ •lî
.fa , · W
fu , !t.; _
> • 11 ·
0
J.~
'-.../
n-o
1 .a '!'({u
.
·
.
=Ji
Cel
•
f Ji J de m/- /
I adcui ' ca" ,
Ji IJi J l1ţ~
Ş/ lu f'e .
,;/> Ji
.şie
l)l J I tL.1i Ji
ele m1~ I ere , şie ,
'
- > > ii >-

Lu , lu lu , lu lu ' lu !ea
n
lu , lu lu : lu
> _>", >

111 . . . /ea I'\
I//. __ /ea
n
/!/. ./ea
n'
/// ..../ea /!!. „./ea 11/. ... ka~
';
u n__ . '/ ,. . • > • :; > . > .

vor'/771 a
/'\
' c:u , /77a C'1 /es(I
;"'\ • I'\
· mic , J'a c1-PJ"t/
' ""
1n.; ' re .s/ voi •
) ,.,
17/C ,
~ J J„ IJ ;)i·, IJ J~1 J J,„ IJ J „1;.-d,,;fJIJ 1tf~Jil

> ' > ( > >~ > > >
/// . .!fa li/ . } a III. . fta „ III . lfa
„ //!. „ . .1'a /// .. . /ea , Ala , n/ oa: ni
@ > :>= • ' .... ...

J> I
na , /li na , f7 / , al//. . .. _. IM III. ... !ea III . .. .. ka li/ . .. /ea , s :ş J"
• j;Ji)i J Yi)l)ii)i)i'J ' Ji J IJ1 J.6, IJi J

>
1&:.1;11.hJ>i,.b)i I
>
s s ~ s ~ 1 -r s ~ -'. -f J/a , n / 17a ' n/ na , 17/ 170' ' n/ , f -! ş s
„.bJ l)i)i)i)i,.bJ>W I" Ji;, IJ 4'S}, IJ b IJ iS-1 u~,., I

> > > > >
s'
S'
•
.r-
• 7 s• s' s• ._·s s' s' s ,
' ,
11/ __ lf'a ,,..
///__ . !Pc?
,.,
111 ... lec?I'\
//( __ /ea ..,
/ll .. . kc? .....
~4-JJ·1 =11J ~ ,;, a ţJ' a :) fU:JtJ 1

J ; ) 1 ~2. __ J
«..1 -·~ . . lfa . -.//! , lfa III , f a III , /ea III, !ea _ __ /l' , 1fd III ~ ifd 111 ° 1'a,
ssSS.!SS.
I ' ' ' I • I
:.)·
294
T. 1. (II. 1. 1. a) 33 (213)
(III)
F.M. Huedin, p. 89. Ciuleni, j. Cluj, 1976.

mg. 3107 /56. Maria B raci, 48 a.
Culeg. Zamfir Dejeu, VIl/ 1976.
( Jl: 180)
/! ' C:..' ' cf . fE D'./. c/p C#Qcl 1 d , J-0 Oo - u/ s:· .5-0· '11 l d - /aj ,
Ld. m:.i· !a s ·& cb.~ .77CtJ ·rd- S/ tP // · 'ne -r-o u : · Id ! .
T. 1. (II. 1. 1. b.) 34 (211)

(IV)
mg. 2267 l.ee-N Recea Mare, j, Să laj, 1975.

Culeg. V. Medan, 111,1975. Ileana Ardelea n, 13 a.
Trans. G. Suliţeanu, ·1/ 1979.
( ~ =108)
)5 )> l J, 1J); ]> i>'î
T. 1 (II 1. 1. c.) 35 (204)

(IV)
mg. 217'7 (Il)x.N. Borumbaca, j. Bihor, 1975.

Culeg. V. Medan, VII/1975. Rodica Demian, 19 a.
Trans. V . Medan, VIl/ 1975.
c.l=ao>
ţ Q39 I~ Jl LJ lt
/d v1 ' nul .
T. 1. (II 1. 1. d.) 36 (214)

(IV)
mg. 2314 (ll)b.N. R i ş ca,

j. Cluj, 1975.
Culeg. Gh. Petrescu, Vl/ 1975. Save ta B odea, 26 a.
Trans. G . Suliţeanu, X /1978.
; 295
(.I: 108) >
> :>o :> > :>. > •
4PJ 1 e!PJ ld:t>J 1 ~~ ~ 1J.J>J 'g;,J 14;J 'k!' r

_4t, Oli = .ci ?f'U/7 =CU-17 6el' CfU ) Ca" mei · la-;/ la Io ' J na , d:iv>
..., ,
> > >
Ş-a 6c7" • ul /J!i? so-17 , 6a" , lat , ,I_ /Ju , a •

·F o'e Ho , ni? C-o Ul
....
• /a/ •
T. 1. (II 1. 1. e.) 37 (339)

(III)
mg. 4917 Ig.g. Cucuteni, j. Iaşi, 19T7.

Culeg. G. Suliţeanu, VIII/1977. Marieta N. Paie, 23 a;
Trans. G. Suliţeanu, Xl/ 1977.
[ Jl=176 J •
::::.. >- ::;:.. :> '.> ...
' t!fj I P&ş

a
i!D ! ~
a
't '. Jij) J
Ya , ar'
I J5 b
!ld , !l/
> > >

> =:-
ÎJ 2 I tp ~ I f@JJ I tt±J I ?!!ii I
Ap 41
' "° ~
i )llt J.
n:
>
r.a
I
:...
~
,4_
J I t!P J
>
a_
I
.
>
t~ a I ~
a_
>
J. I l J I'
a
>
' 11~ ' . 7/ na# n.· n a ' n1 f7c9 ;fla • /li n.? • m
p u =I • {O/' ' ma = m.:7-/1 s/ = n / = fOI' ,
296
.
> > > > >
..,
I
D 't Ir#> fiJ 1l {j t
J) {@ I~
d -- a Ala : /')/ fla , /71 /'Jc!I : /')/ na
'
Ala= n/ mel = ma -11
s1 , m . so . mă/
_,...' #a , ni na = 17/ pu : / = sor
.
{)orml/a
,..
ma =ma-n s/, m' , ~ ' .
-Oorm/ a= I'\
cum
m&J ™a fp pfi oei·

( d,Jl)
1J P;. ~ 1 1 ;1) &~ I r. 5 11
cil iesli de
"' ') f'I
mii: , Sa" eresli J.....
ma ' re J:,/ vq/ = 171(;
• •
ma;. .
Oa ce ' 6oa= la' dormi o ' da'

"' ,...
la ' r/CJ.11• le ' !et:/
1 :!,...
? #a= -
,4_ a- a _ ,; _ a _ _ . ele.
T. 1. (II. 1. 1. f.) 38 (101)

(III)
mg. 4144 (II)n.n. Gropeni, j. Brăila, 1972.
Culeg. G. Suliţeanu, IV/1972. Manda D. Prodan, 44 a.
Trans. G. Suliţeanu, XII/1972.
297
( J =152)
A_:·~ d f O 173 = nt pu = ;."u O?a = m/ • Ai· na = "n/ =Cel

\
Pu = IU
I'\
ma=m / c ;fi
'
h
I'\
= d/ st/u
I „
= Cd dl? m;'./ c ui- ca" '
d1 m 1-( crefli , al ll!! . .... 11. . !ll . ... 1!. .l/t.. . 11. .llt .. lea ,
I Jt.p 'i 't li

du la
T. 1. (II. 2. a) 39 (332)
(III)
A postol D. Culea, Suceava, Bucovina.

D a tini şi Muncă, I, p. 202.
Culeg. G. Breazul.
Repede
i . L ~ ~
@a l J I)5 J'î ii> i IJ' J Il J Il J I J5 J I.µ J li
·29s
T. 1. (II. 1. 2. b.) 40 (33)
(II~)
-
Ariciu, Salcia Tudor, Brăila, 1974.
mg. 4488 h.
Culeg. G. Suliţeanu, V /1974. '· Dumitra B. Fătu, 64 a; „.
Trans. G . Suliţeanu, VII/1974.
""' ma :m / , na & n1 na = n1
( )>=200)
&' ;p Jj flw I J5 I J1 J· I tr
ele -
T. 1. (II. 1. 2. c.) 41 (164)

(III. X. I)
mg. 4084 (R)p. Şip-Negotin (Timoc)
Culeg. G. Suliţeanu ,XIl/1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Trans. G. Suliţeanu, 1/1981. Liliana Minţi ci, 28 a.
299
( )>:176)
,-- 3 --, ,----]-, r-J-.
J ) i) )IJ ) j ) IJ Jij> J> i) ) J J> ~
~-·
"" ""h. VJn , kd 1 Ai cu 111d • M!I . .4/
,.. . „. · de „ ev "1~ • l1'Y .
J"a· le cu/C/
,.-- ]-.., .-3-,
'1 Ji J>:Ji J> ~
J'a-/ rJ„:N7Jd•IJ7a /f · fi .
J" ~ ~ I J ) :)
W,"
ii
Cll l11d • /l'Y
~ I
, a,.·. a
n J
/Jc/ ·
·
'..'.
. ~ . . " r- 3--. r- J --, .- ; -, .-- 3-, .;:. '
"~ ) Ji:Ji Ji iJi J> J 1ii ii J. _~· l~ } :J ~ IJ J~J ) ~ .

1!," , ele na · n„· na , 17• tY , n' . .
~ ' ITJJ-i~,
•
1f> do · ,.,ai >'
,...
/ii ' J /f-/ _
cJ°'= 220>
~? J ii?~ I? J f ;, ~I~? J #t J li@J ~µ~lll
Ah . o/ na , n/ , ptt =}U
.. .J'fa ,n/, W , o -o m/= la ee cli-/ , •//, -n
„ .//.
~ 4i J Jly J Ifi J >!\ii •1 iJIJ ~{iJ I #IÎ" J ~ "' „I

> > > > >
W, n · o .roam=
,.. oe , de 1111:c-11·ob:11-.me,
„ b:·_ n -o n1e . sie
r"' . dto m1~0
,.. elt' , J"/e
' ~ J I ,ţ ~)l~ otPIS~ lb'îi! Ji I~ J1 I ~ j; I
T. 2. (II. 2. 1. a.) 42 (63)

(III)
mg. 728 h. I zvorul Muntelui, j. Neamţ, 1955.

Culeg. L. Georgescu, Saveta Dă nil ă , 40 a_.
C. Bărbulescu, X /1955.
Trans. G. Suliţeanu, Vll/ 1965.
J = ] 92
.hJ. 1J?J.1J21. ' ~;· 1! a I"J
~. . ~ 3 ~
m 1 = ca , Cui cca
. '.;2 J.
a li : (e
BOO
; J.
~ ·~
t..
)! J. I J. I J'; J. )! J.
~II
I 1.
1). ~ I
IYa = n/ na ,,, n1 CO:Ca /77a ~ m 1
'
Cvl=ca ~ I/ D te
„ „ „
)! J. I~ I J. tJ) I il Il J. I J. I~
l~, I li
Jl
' m /: li : t/ a
P.
ca
*' .Ş/ te scr;a-Ja m a r('/
- . (
ca
c1 &
T. 2. (II. 2. 1. b.) 43 (85)

(III)
nig. 4353 (II)p. Gropeni, ,J. Brăila. 1973.

Culeg. G. Suliţeanu, XII/1973. Vasilica Mocanu , 11 a.
Trans. G. Suliţeanu, IX/ 1974.
( )>:208)
„ „ „ „
u'w. s
l l l ""I.
I JJ J I J) J JJ J I ~' J
~
' J)
""Io. „
J I bP
no
fP
pe , -rle
I~
~
li h J
* S'/ lu
m,(-o
""
ere ·şie • Şt'
I J> J
Iv
J'Omn ~ m/-1 d ~ - tlorn?I CIC1,0· de

"
"" ""l
;jJ' J I ~""' - t ·lli?'zJ I ~ J I ~ J I@ ~
'
z z rn
ul// ___. _
da/
"
la tra,o . n u///_ - - - - ul//___ : /li. J
T. 2. (II. 2. 1 c.) 44 (47 I.)

(III)
Nelu Ionescu Tudora, j . Boto ş ani.

„ Luci Soar e Luci "
:Ex. 457.
I.
I.tl J I )1J I p -i "1 I
na =ni, na•ni na.
T ... 2: (II. 2. ~· d.) 45 (105) ,
(IV)
.-
mg. 4084 (R)K. . · Şip-Negotin, Timoc
Culeg. G. Suliţeanu, XII/ 1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970. ·
Trans. G. Suliţeanu, X/1974. Maria Zbirchici, 36 a. . :· :
J>= 144-152
J
d; ..tn1 ~ / .· ere = Jte , Ala> = n/ na = n1 ,Ol/ • fU ma =m1 ,
de-i d I
. •• doar
~ .
= me ' I :· .
J J 1J J 1J J 1J J .li
' Ala
Gl
na
• ntpu • fV Jta =ai . • 171
T. 2. (II. 2. 1. e.) 46 (254) .': '"

(III)-
mg'. 4489 I. . -" ţ\riciu,

Salcia ·Tudor, j. Brăila, 1974:..
Culeg. G. Suliţeanu, ·v /1974. Georgeta Vlădoi, 23 ·a. '
Trans. G. Suliţeanu, VII/ 1974.
> V > >
)2 J. I (;#) J. I J) J.
r '
ma • 'mi , Cvm .ra cui· ca
~ ~ ~
>
l
{jJJ. ig2J. IJ'J.
V
i~JJ.
•
1fl2J. 1;§ J *f
cum a = dpdr. mt' . ' Cum sa SC'~. la /ar /e /pa. mi
> > > >
#~ ~ i . ;1JiJ. 1;tiJ. 1.bJ. 1t:p ~1 I

ul/I/----·-·-····- /ea/ Ala.ni na.m pv.:v ma. m1.
302
T. 2. (II 2. 2.) 47 (434)
(XXXIII)
Nelu Ionescu Bucureş ti.
Luci Soare Luci
:Ex. 465.
F'ă = să= r1 = că g:i l = b1 =nă
T. 3. (II.3. 1.) 48 (24)

(III)
Folclor Muzical din zon a Huedin. Buteni, j. Cluj, 1976.
1ng. 3123/31 p. 89. Floare Bri şa n, 55 a.
<Culeg. Zamfir Dejeu, V/ 1976.
( )> =198)
l l l
J~ ~
l
'1 ~ I iJ. ~ •1 -jJ ~ I iJ ~ I~~ ~ 1:
'~
I
/I J
;!{,: n/
a • bl!
I
na ~
a· Ci'
J
n1
,ol i I J1 J
ma "
f'U"" /(/
l
iiJ
;na "'m1
nk:1
J
le-a
'
,4. bU
l
I Jl
le „
J
ga .:.
i
c1 •
JR l
na.
l
bv
ll
•
T. 3. (II. 3. 2. a.) 49 (131 - II)
(III)
-:Nelu Ionescu Valea Nucarilor, j. Tulcea.
Luci Soare Luci
:Ex. 459.
1 l' tJj J~_J I

Nai·~ hai•de pui bă = iaf._
T. 3. (II. 3. 2. b.) 50 (2~)

(III)
mg. 4494 m. A riciu, Salcia Tudor, j. Brăila, 1974.
<Culeg. G. Suliţeanu, V/ 1974. Maria B ej a n, 46 a.
'Trans. G. Suliţeanu, VII/ 1974.
303
J> = 186
' Ji;g 1~@1lfil 1.ib;J q)1P@1);tj I

!(a. n/ na .nt" PU · fU /77a .m/, /77 11/- t / • lei {/
> .... > > >"'
)) J I k « ! ) 42' 1jj/' ~ l;j) J• I ;l;i ~

>
dra-ga • h.ş ' Ct>-~· ce . rul 'f/ /7U (1~am aht . .
..{. Ct' - rut p i?" - fi e cu v/n , <[/ ma" • m 1· • ca
.'
>
-)J
>
@ I yi J 1wI ·v..v· Jl 1 Jl a Jl o I 1
a u//. __ I~ a u// __ /fa , fl. #a-/7/ /7a . m · pu. i • .şor, m
I
f Îl@1PJ 1Jl§1itîlJg1lifJ
/1/u I/ : lei .ş/ dM:ga a la'[ . /Ya./7/ Ila= nt
I
I'
I >
-ttcB.t@1Jiâ1#1p1J il1Jl@1iNJ 1•!jih@1Jl• 1

> > > >
li
aull/. .. lllea .. 11111... lea
I\ A
.
304
T 4. (III. 1. 1.) 51 (201 - III)
(VII)
Nelu Ionescu Săvineşti, j. Neamţ.
Luci Soare Luci
Ex. 454.
Na = ni rKJ = ni~ Cu= /o ma= mei .
T. 4. (III. 1. 2.) 52 (171)

(III)
mg. 3765 (V)i. Tite ş ti,
j. Vîlcea, 1969.
Culeg. G. Suliţeanu, XIl/1969. Maria M a rd a r e, 74 a.
Trans. G. Suliţeanu ; VIl/1972.
-~= >
200 > >
j) J 16)J 14lt(j J
' Na .m
dorm/fru • mo •
~
>
~
1 - CY~'t
na .n1
.s/
„
,
na=n1
I:•~1„ -~
>
ţjfJ
Cu/.ca = l e p u • fu
>
na= n/, Tacitu,
>
1&/J I J@;;1 •t I
& le
cui · cJ ,
>
. "'Y/ra · ~ ,
> > > ( J .) >
~
~ q;:o zii_@ q4§1 'l J _ ~

... ("'\ >
Na~ n1
1
na = 171 ,
1;i;r>
na = n1
w_ ' ' - "
na = n1 na= n1 .
11
T. 4'.. (III .. 1.. 3. a.) 53 (254)

(III)
mg. 4489 m. Ariciu, Salcia Tudor, j. Brăila , 1974.
Culeg. G. · ~uliţeanu, V/1974. Georgeta Vlădoi, - 23 a.
Trans. G. Suliţeanu ; VIl/1974; .
J: = 184
l~J. 1~J. I
Cum ...ra cui· C'.i
Cin' .rci „
.J'coa-.tff „/ar ,..1€> - f('a
;r -mi •
'
20-c. 310
305
/lf; = n/ na= n/ pu & 1u - .
ma. m / , <.f-a/ . dl' ~
n'1 • n/.
>
l7 J.
na. n 1
> >
el 2 J· I fÂ1; j) l
p u • jU m a- m 1 • ~· cu ma • ma nu ' ma/ plin • gi ,
lhj" fci na. m cu m a. mi.Cd ta #a-ma lf-:J d_.oar-m/ ,
{# J
>
Ş-a/ • .d~
I a.
na
J I !Jş J
n1 Cor . ne .
I G. 1i
lu 'fa
I l ip ~ 11 I
ma - m1
ltl
li
„ ...
tb) J 18 J I J) J. -=I J)
~
>
li'
>
is t I Jl J I JlJ,
>
lh/ fa na . n1 cu ma - mi.ca la .
J'-ai .dea ul// .. . ..
~
ul//. . . . . , C'or . ne lu • şa ma . m i , Ala • n/ na • ni
ma. m / , Cum .ra cui . ca cum o . d9ar • m/ ,
306
T. 4. (III. 1. 3. b) 54 (237)
'. r t ._ :.-
(IV)
„ .··
mg. 3773 ' (l)g. · Titeşti, j.
·vîlcea, i969.
Culeg. G. Suliţeanu, XIl/ 1969. Elena G. Popa, 34 a.
Trans. .G .. Suliţeanu, X / 1974.
. .'.~ : '. ~~116 .
.
lcJc/
'
cu
.
ma. ma
'!
, f"a. ta
.~ JJ
·ma~-hrf-"
~
Ptru.1a • rs • ni
>
~hJ. ş] 1·
m/c mdj' . l_ ·
4&,. • o/ oa . o/ /a. ta ma .m/ , C'u/ . c:c / • le> pu· /;
„~ - > > > ~
,I/ · • '. re. · ma . ma pu,( Iru • ma. mei Tac/ cu ma • /n:!1
>
ţ .tf D 1hJ ., I ·
· la . la ma.mi .
T. 5. (III. 2. 1.) 55 (342)

(III!. IV.)
mg. 2827 (A)f. Dodeşti, j. Iaşi,

1965.
Culeg. G. Suliţeanu, VIl/1965. Catrina Gh. Stoica, 66 a.
Trans. G. Suliţeanu, VII/1966.
307
J
~· lJo • /"el/ ,,( • ~; a • :;1 c<.1 ma • ma , Ca ma ·• md tf-d
na • ni na • ni ~ . nt" .
T. 5 . . (III. 2. 2.) 56 (77)

(VII)
Colecţia Trandafir Jurjovan Begheiţi, P.A.S. Voivodina
mg. VID/ 558. R.S.F. Iugoslavia, 1972.
Trans. G. Suliţeanu, IX/1981. Iuliana Petrovici, 71 a.
w. ni fif.i.1-ca da-ll'm. 61.1' c.i <[i Iv J'otnn di m1~1

.
a . dorm/ .
. ' I"'
308
T. 5. (III. 2 . . 3.) 57 (172)
(\fIH)
'.lllg. -414~ ·II.I. · Gropeni, j. Brăila, ·t972.

l Cule_g..~G. - Suliţeanu, IV/1972. Tudoriţa Cirlan, 26 a.
Trans. G. -Suliţean1:1, IV/1973.
( J> = 176)
Naz n/ n a. m fJt/ = f t/ ma.mi , Ca ma Rma lţ-ci /e, ga • /1df ,
~ S/
•
r p IJgv
dm "
Jl Itr
.
ra ,,.,
t1:a
O.
I J; # g
• tat
CI/'/
.:.: • ·,
~·-
T. 5. (III. 2. 4) 58 (13)
(V)
Folclor Muzical din zona Huedin. Rişca-Oniceşti, j. Cluj, 1975.

]>. 90/32 Ana Toderici, 34 a.
mg. 2955 1/63.
Culeg. Zamfir Dejeu, Vl/1975.
( J> =240)
J Jq J b I J D I J1 J. IJ J> I J .J '1J D IJ 'i
,4 • 61.1 , a nu • „iv , lu
r ' f7'c1•m1i' , /! , /Ju • J , 6u • "' . bv • c1 •
T. 6 (III. 3. l. a.) 59 (135)

(XXXIII, VII)
Nicolae Ursu Sîrbova, j. Timiş, 1938.

Contribuţiuni muzicale la monogra- Giurgie Cheveresan, 54 a.
fia comunei Sîrbova ... p. 64, ex. 50.
Culeg. Nic. Ursu, 1938.
309
Ar.jartino ( ~ =72 )
~ ... t~' ..i2' J5
G! ~· P
~·
Ha/ . da · cu
T.'- 6 '(III.' 3. 1. b„) '60' (104)

(VII) )
Colecţia Niţă. Frăţilă, · ., Voivodinti (P.A.S. Voivodina),
C ul eg.Niţă Frăţ rlă, -Xll/1975. R.S.F. Iugoslavia,' 1975.
Eva Dragodan, 84 a.
Andante
IJ
Jj )) J ~ ~:
· tio::· . m a,/ " ca-I cui , ca fla,< · m a,( , ca- ' tu '. ca
'
I. „ ~
.., „ .., ~
;J I );
J) J l ~ )2 ~)
I fi} f}J
J> iU •· J'J I JJ ~) J) J;
- •
1:
I/ .
•I r; J m: =Ici di. ;' da" // =
~
ta , /// ' /7 0 şlj,u =ca dci m1:1 cu/. ca ,
~ J
!lat
)5 Jj
ma/ , cd>.1
J
CU I
J
ca
J
fla,;
)> ))
ma,;'' ca-/
I J
· lu • ca
J ~
li:
..
,! .
1.., ~ L\
..
,' ,;
T. 6. (III. 3 1. t.) 61 (5orr:)

(VII)
fg. 10967 b. Covăsinţi, j. Arad, 1949.
Culeg. Em. Dragnea, Xll/1949. Fl oriţa Luca ci.
Trans. E . Schull ş i C. Zamfir.
( - =81)
fJ A.{7
J 1J J
na oa na
1J
ac · = na At;r ' ~ ev la ~ la ,
~ ;1 J> 1J J
l l
J J ) J IJ
'
5' I 1Jl iJT J1 'Î 1;
Na /'IC' #a' na Ct/ /Iii ' r i • OJ • rJ , tYa ' /;Id na ' /1J.
310
T. 6. (III. 3. 1. d.) 62 (234)
(III)
mg. 3189 11.d. Nereju, j. Vrancea, 1966.

Cu-lţg-.
A. Vicol, XIl/1966. Mariana E n ache, 6 a.
Trans. G. Suliţeanu, VIII/1974.
i> = 184
.. . „
.( J) J) ·t ) I J) J'> •r
!Ya .: n/ na . n1 ma .m1
#a · ma I la. 17/ na • 111
'a.
/ < ta ~ .m/ l #a . ma te.a
~ fci . ev! ma r/ .
lu. /ea pui. ca l77d .m/ , #a .ma
I t) J ·1 I
_ ::ul 177a • r/ . !Va , 01 oa , nt pu!. • c~ ma.mi
't
IJ
li
PUf ·· ca....___ nJa • m1
\ ar.~~ ~ J5 r ·t I #l J I /Jp ;; !I
A~~n/ faifJ m'ă:.m/
T. 7. (III. 4.) 63 (219)

(III)
mg. 5100 I.b. Traian, j, Brăila, 1978.

Culeg. G. Suliţeanu, IX/1978. Stoica Tudose, 74 a.
Trnns. G. Suliţeanu, ll/1981.
311
( .">=152)
'
i7
); 1bJ 1&ld
A& , n/ na · n/ , pu ,_:(;!
1tn'J 1hi# ., Jil'1 J 1tb@i r
ma · mi , e/ Ji . 110
dJ: / c7 ' d,.,oar„mr' În , g~· i'n • !Je ' ra · fU ma • mi ,
iJ' J rP I fj Ij) J I J5)) :J b 't ~ IÎl s I ;b 4)i I
ma. S/ mi- l fc9 • fe /Joam·ne ·

~
T. 8. (III. 5.) 64 (98)

(XIV)
Cobişniţa-Negotin (Timoc),
mg. 4083 (V)i.
Culeg. G. S uliţeanu, Xll/1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Trans. G. Suliţeanu, 11/1972. Nada lu Raţă, 49 a.
( .'>:192) '
ţi J 1Ji bJi 1
~
i&I Ji1 J 1
4; <::::>
l~L~~ r· ~
;Va . m· na ' nt' - , pu , ~
1u ma · mi_ , W ' n- o mi · ,Id ,
o~-t" da" .I/ ' .Ici . W · n-o soam ·ae - , de- I a. d0r!!r •me1 -/
~ ~
J1 ,;1 ar· „1 ~=' li ,;1 J.. ; Ilil:i;

~ Jft ;tJ
W , a-o p;f> , <[le , ol~ m1~/ cre · .şle.
'i· {29 I
~ ~~-'Jş ) 1) J 91·
l. IJit ;p,) r· I ~ Ji I Jş ~ 'î I~
.c+' m/- I cu/• ct1/ ' I w , n-o slt(;.c,/
„„ d; m/-1 cui· câ •
-
312
T 9. (III. 6. 1. a.) 65 (133)
(XVI)
-.mg. 5177 (l)n. Vîrciorog, j. Bihor, 1979.

-Culeg. G. Suliţeanu, V/1979. Marioara Maliţa, 38 ~·
'Trans. G. Suliţeanu, Il/1981.
313
dl JO l li J. J1 J Jli(· J) J J 1J· J) J 4~ l{)tp i;i
„~ cur' ,..; d:/ rrT'dcui= că
l ![
.., a-c.!7"'
- „ „,
11•· '
1 / l'P '°"'J
JY Io somn da,
,,
fTY/1 J el , dormi,., .
, 1 J. Jii W4J~IJ@[@J 11J· Ji#iftJ 1J· J1@ JJ

A~ a - - a d . J'/ lu ne ,s!e , d:/mn1: / cre,.sle)
_rt_ _ _ _ ______...:'~---- • , r . ·
, J. J•g J IJ ţ;JJ~, I :i~JQU]h i

J/" lu
>
~ ~ >la df'-fn1a -n 6ra,/a
>
. 4 a a - a· · •
T. 9. (III. 6. 1. b.) 66 (270)

(XIV)
mg. 4226 (l)a. Virciorog, j. Bihor, 1972.

Culeg. M. Kahane, Marioara Maliţa, 31 a.
L. Georgescu , X /1972.
Trans. G. S uliţeanu, XI/1974.
ii= 192 .
~
~ -- >
&EJ;f
,f
H
,
I b# t1 :qp p :b b p I @).
Tv.cu- tf? ma. m/.cala.
• tl
.u :e) J> 1;
'1ol1L lu. le Iv •
•
., '
~ > J • [J·=100; J>= 300] .
: le lu = le c a" = 1/ -num„ieu.
n n
4olll... aol// .. . aolll... a
[ ~ = 132 - 152 ]
i~~f~J~·~J)~1J~J~j~J~.j~)~14~~~J~l~J.~~~'>~1J~J~l~J~J§:;~d~I:
#a - ni na • ni pv • / • '{O/? , lJormi o • do • l't/ m ef! u . f ot'
J J> I J J IJ: J7
!
- I 4 J IJ. j) 1.J J I J J}~ :j:, ~ I'
> • •
Jft!J· ))±{§Q8J2' '

l,{:J2it1J· ;p: J=-?]@4) ~ li :
.
314
Cei ma =maft1-a le=ga=nal • Si tu ma =re vei cre = .şt~
ll<;-a -cum,PÎ:nci di= m/. oea . (a. #a = ma te /~a . ga • na-o b11::1-fa .
Var . ro p . ~· ~
ve,.(
~ #~
CI'~ .
li
c
T. 10 (III. 7.) 67 (76)

(III)
Tolelor Muzical Huedin , p. 90/33. Valea Drăganului, 'j. Cluj, 19i3.

mg. 3096/104. Veronica Giurgiuman , 53 a.
·Culeg. Zamfir Dejeu, 1973, IV .
. l . .
T. 11 (III. 8.) 68 (334)

(III)
·mg. 2827 (A)e. Dodeşti, j. Ia ş i, 1965.

Culeg. G. Suliţeanu, VII/1965. Catrina Gh. S toica, 66 a.
·Trans. G. Suliţeanu, 1/1981.
(.ii= 220)
fd l•·l5J 1ii J !;)) J
>
l
1Jl JPt
!! Ah . nr" aa , m , na , ai aa , ni , W· n-o cur•Cd , ~ m~r:/ cui · cd ~
> I
J5 IJ2J F kJ
315
• I. J
jjlJ)
/ fb = n/ na ' n/ , n:7 , n/ nan ' . W, n -o r,.,nte , s!@
.
de m"/ -1 crie
"
, s!e
. J
.
W · n -o p/e · -!le , ~ m"1~I cr/e ·fit? , !h . ni nt:î , m , ad • nt
'-._./
/19 , . /li •
T. 12. (IV. 1. 1. a) 69 (9)

(XVII. IV.)
George Breazul (I) Pomi, j. Satu-Mare, 1936.

Idei, Curente în cer ceta rea Augusta Coza (Pe ll eş ).
cintecului„. p. 45.
fi Qi§J.A ii ., IJi
4 , !Ju, a
;i ~ IJJ ;i ~ IJi J.• Ji ;d Jî ;i ~ I
, /J , 6u· a , 4, .bu· a _, Cul ca'· le lu ev n:lN~.
T. 12. (IV. 1. L b.) 70 (216)

(IV)
mg. 1048 d. Borlovenii Vechi, j. Caraş-Severin ~

Culeg. G. Suliţeanu, 1957.
P. Carp, ID/1957. Maria Imbrescu , 57 a .
Trans. G. S uliţeanu, IV/1965.
M oderato [ ~ = 108)
fu Iv lu lu lu lu ,I • CVJ• . v/ • n;e
_c__
'@ w 1 l.n J l1 J I J I
J I l}. J ]:
ma ~ ma tt? . -r;."t? ' Cei
( \' )
-
&i -l clie
c
el co .t / - '/ f! /'f t
r.i
bJ I t;. J . tJ> J lJ? J It; J

te l'l f!
1f
fu I
I (/
I
lu lu lu lu
llJ! J ~~
~e = rJ.e ,..
316
t)z; J
,f- ·• CVJ .
b.
I
J IJ J
VI n,{e ma ma 0
16' /1..
te • rJP ,
't li J I J~' J
ca· ..ra ,:? • dft>
..r.." // •
I
lt> •
'
r@
T. 12. (IV, 1. 1. c.) 71 (52)

(III)
mg. 4339 (l)c. Cuza-Vodă, Stăncuţa, j. Brăila,
Culeg. G. Suliţeanu, VI/1973. 1973.
Trans. G. Suliţeanu, Xl/1974. Floarea M ei roş u, 44 a.
J> =176
Ab> .m na. n1 pv. 1v ma. ml , 1-kri ev n7rl • l1'tl

l'P
/Jd • n1 na ./li
I iJ' J
~-.de
1 iJ
h:Tj
J
·de
Ilq~~
Iv· le
'i:J'Y. 11 [
/t/ • le
- ,
PPP
' ha/ ev
/kf/ .de
ma • ma ,
~ '~ 1J-} J I JfŞ J Ifrf J I Ji)Qp~ "1 !I

/-h/-o'/ ha/ .o't'
Ml-o'&
fv.//
pv-/v
al/I . . . ... . .. - .. - - - - · - · - - - · · - · · - - - - - -
lu· !1.
m„.m1
(~·)
Lu". /e lu~. /@ ha/."cv ma.ma

Pv • /f./ ma. m l nâ. n/ na. nl
T. 12. (IV. 1. 1 d.) 72 (238)

(III)
mg. 4677 g. Enisala, j. Tulcea, 1975.
Culeg. G. Stiliţeanu, IV/1975. Margareta B oboc, 52 a .
Trans. G. Suliţeanu, IV/1975.
317
(J> = 210) . ;"
~- • cit"
I JJ}) J
vili .. ul//. . ~. vili. . vi//_ - . . - -lfu
. .„ #a. m Cll ma • m 1 . ca ' Cf-0 fa. ce pu. / • fO. /'U ma-m/ .
.! J I
11!} :l l: 1' .h J> ;

a/. de a/ . d/ a . #a/, ai ma .m/.ca t/
~ '3' ·. - . . '
J!) J2 'J1 ;2 :J )2 1a J , J ; 1.,, J ,lJj J ~m -~
h
la • .ra .
I/ . n/ . vii . ta , #a .n/ fia.n/ lu .//u
~
lu·~ ~
·
,{/,.. . di a/„ • ci/ pu.i . , • .rtJ/

JO ' ma • m / . -/ #a • n/
f ~ j
CV ma
! J1_
• m 1,
~
ca
~ I~ J
/la/ , of
~
!~ ~
{ J
.
I~
J
1
·!"
!~
f
~
of
I~
of .
li
T. 12. (IV. 1. 1. e.) 73 (65)

(III)
Apostol D. Culea, în R.S.S. Moldovenească (U.R.S.S.)

Da t in i (I), p. 203 (B).
Notat de M. Bîrcă.
Rep<ioo
1 2
~R Jl J · 1 Jl J I li J I l
!Va e n1 na = m pu = / (/ m a • m 11
J =li;, J
ma ~m11·
li
318
T. 12. (IV 1. 1. f.) 74 (268)
(III. IV.) .
mg. 813 f. N e greş ti , j. Satu-Ma r e, 1956.

Culeg. G. Suliţ e anu, VI/ 1956. Mari a S a s , 53 a.
Trans. Q. S uliţeanu , 111/965.
a Io cu · !/.ne d -o,/ VOI' • Al '

Ji =192 n )> : 138
;;,..
,.( a a a
1
7 '1 I~- J I; J I ei J 1$ '1 I
)I =192 ;;,..
i!l) j I ;, j I bJ I iJ5 '1

•t '~' J I JYl J 1y J I
Cui =cd le pu = lu( şi
)>=192 >
dorm/ , Pt'·l7d
0
I-i lm:i = 17/ de

!!J 1@)
somfl , _4_ _ _a_ _ _a_ _ _a_
I~ 1#•1•tll
T. 12 (IV. 1. 1. g.) 75 (333)

(III)
fg. 7953 a . Sch e ia, j. S u ceava, 1939.

Culeg. E m. Comi şel, X l/1939. Mina Seferovi ci.
Tra n s. G. S uliţ e anu, Vl/19 65.
I J1 J,
L'omn J /eu te
"
319
J1 J. 1tJ l IJ) J. I ;h J. I Jl J. ~
'
I •
.J'a lf-d dorm Pi .na .
d/ • m/ • . nt-t!l•ltil
,.. · <70„mj
J; J I Jl J.
•
IJ) J. I) l·
'
I
{'ifid ,tO . ri . le or ,ro . r1 .J'/

•
f'V • 1v • Iv
ro •
J-a Ir~ • zi •
T. 12 (IV. 1. 2.) 76 (399)

(IV)
mg 2045 (Il)n.n.n.(N). Seredei, j, Sălaj, 1971.
Culeg. V. Medan, XIl/1971. Viorica Honţa , 11 a.
~ = 120 .
J2 )i 1'
/! 'u · le
T. 13. (IV. 2.) 77 (303)

(IV . XVII)
A postol D. Culea, R.S.S. Moldovenească (U.R.S.S.).
Da tin i (I), p. 203 (A).
Notat de Gh. Breazul.
Linişt i t
i ui lui iui lui lui lui /ea,) l u/ lu/ /ea h/ lu/ /ea, C'u/. ca.m1~te
<.f'a te <7uâcu
m i : li = lei U'i le uC'Oa:ki ma.ri : cel !ui lu/ /ea lui lu/ Iţa.
o • ;" • le ,' ;oe c1m-p v cu /Io . r/ . /t> .
T. 14. (IV. 3.) 78 (279)

(IV. IX.)
F .A. 774. Gura Sadovei, j. Suceava, 1913.
Ana lui Nistor Toma.
320
Lan to
fu/ Ivi· h/
,... ,....
, Ala , a/ na • 17/ , !u1· h/
,.... ,...
lu/
,....
ltJ/
I"\
~~JJ=iJBf:glJ~~J±::)lt:l~~)î~
. E~@~·~E~€J~~8]t=:t;Rj~
. r-i-48t) "' li
?i/ . ,/u md , m1· i ".( lu~· lu/ /u1 .tJu . . :;
.~
ma. rn 1 .
T 15. 79 (284)
(IV. 4.)
. \r h i \'a de Folc lor a Moldove i Dorote a-Fras in, j . S u ceava.
şi Bu covinei, Iaşi, Maria G ca m a na r, GG a.
mg. 214 (1)4.
Cul eg. Ion H . Ciubota rn, IV/1977.
T r ans. G. Su liţ ca nu, X / 1977.
'·,----
( .-'> :150)
_--::iJ-1r--J+--+-.,,J-D--+-
Ila/ !tu -
,~
@~14§
/;u • Ia _ , ,Pu/ cit
. T~~FLid
!J:-ma _ _ , S,/ I/
~~~Jt5=f5r=l{j~~~=t=fJi=l:::j:J~~~ţ)=;ţ31j ~. fr<Zcventă('.l'.tl~. ,. .·_ J=

culc s/ _ se;; /;:a cJ;;.;;, .
1
===J1
T. 16 (V. 1. 1. ) 80 (226)
(III)
mg. 5189 (II)i. Camcna, Baia, j. T ulcea, 1979.

Culeg. C. Brcazna, 1/1979. Vanghcliţa Go1·c, 51 a.
Trans. C. Breazna, 1/1979.
( J'> =174)
~ #-th {§3
hm /(Im
J3 Js-J l J l J I@J {§3
lvm !'tlJ.. = lu-4 ,// m<I •,;1 , Tum lv111
tb tyg
lum f'!.I '
21 - c. 310
32i
~
.
la lu d1um ,
~
Tum fum lt1m ;ov. /4
,
Iv ),fvm
.7'1
,
1
~~~-8Q}~t@~Jz~J~•~G19§J~J~I Jgl§·~~I. JfED ;
Tucfri
~
/ea roa/' , na ca-~i
~
lf'-• ~nrum
J"
.
T. 16 (V. 1. 2.) 81 (102)

(VII)
m g. 4144 (Il)i. Gropeni, j. Brăila, 1972.

Culeg. G . S uliţeanu, IV /1972. Viorica B. Ciuplea, 63 a.
Tra n s. G. S uli ţea nu, X /1974.
'J' .
Jj J ! ilJJ> J I dJ>#J
//;. • o'~ ha - m· , pu • 1u
I i9 i], - IJij qJ
!TIC? • m 1· •
I J JI
41 - dr:a na -n/ ,
iJ J
r :.: • , na. n1 , pu . ,
11· . dfcY na . ni , na • m aa • / J · n-o pe • -rt~ ,
!J J ii} J
h . COI' la . ne
J'/ tu .şt/u • cd
T. l 7(V. 2. 1.) 82 (225)

(IV. VII.)
m g. 1048 c. Borlovenii Vechi, j. Caraş-Severin,

Culeg. G. Suliţeanu , 111/1957. 1957.
Trans. G. Sutiţeanu, IV /1965. Paraschiva B ăn uş, 40 a.
322
Mod<it.ato · ~ = 76-84
r.I
t" J {1 J Iffip J lPJ Ipul1 /uJ J = J. li

'
I I
I 1 1
jJU=,/U ma : mt" , Na : nt" na =nt = ~

tna m1
T. 17 (V. 2. 2.) 83 201-II

(III)
Nelu Ionescu Marginea, j. Suceava.

Luci Soare Luci,
Ex. 453.
~ H)Jni: Na=
IJlJ I Jd
11<1 =ni mî_,.: tî
I J.
.fel.
li
-- -··--· -- . l
T 18 (VI. 1.) 84 (393)

. (XIX)
mg. 305 o.(N). Sfă raş,j. Cluj, 1958.

Culeg. Ioan R. Nicola, Viorica Bujor, 27 a.
Traian Mirza, Xl/1958.
Trans. Lucia Dubău-Iştoc, Vl/1970.
rJ=100J . [ .' "132]
~ @
~: ,4 - 4 -
tJ Ih Ji li ., 111 Jî ;1 J J I Jî J'îJ
Â ~ bU- d :\I // c f u ' a" . ,~ c:„: . · = şo.n
i
,
.Ji · le ..rco =la" . · 117r/~ !'/ • ,şvr . . ,4 • ov, d. • !c- /Y !" .

r--~
d? l1:l =Ici.
'
(
,4 ~ ou. a ' • Ic ,ev~· de l:t.1 = hc„,
I J) ;, J J =li J' J1 J J
.J'/ IE .J'C[} • l,i of · m/· 11~ •(a" .
jy
'
te Jc'o • la"
c
f"", a:?-n zi= ~ •
323
~ Jilîl J I b:j JS,~ J JM'. ·14iJ [) 1JiJ5 J O
// · - --1 • • .4 • „
dus .
mo
'c
• C:j C'I
,.; rÎ ..
T. 19 (VI. 2.) 85 (26)

(III)
F.A . 3430. T inosu, j. Prahova, 1947.

C ul eg . E m. Com i ş el, Xl/1947. Safta Ilie.
e ,ii\ e ,il\J 11' IP u 1:1, a 1J1u 1

Andant ino
,,
,~ e ;JI 0 1
t1fa , n/ .na , n/ ;iu,/u ma, m/,,4&,ni· na · n/ ;iu.1u ma,mi.
T. 20 (VIL 1.) 86 (233)

(III)
mg. 318 7 li K. Nereju, j. Vrancea, 1966.

C ul eg. A . Vicol , XU/ 1966. Mariana E nache, 6 a.
Trans. G. S uliţcan u , VII /1974.
- ~:i 1 84
~ . ~
lu· fa lu , li· J pu , :u (!>11) ma , m1 ·, #a • ma a eres , cui ev li· n/ .
T. 21 (VIII. 1.) 87 (441)

(VII. XXXIII)
m g. 5014 a. Palazu Mare, j. Constanţa, 1978.
C uleg. G; Brea z1ia, Il/1978. Atena M a nole, ·61 a .
Trans. G . Breaz n a, 1979.
324
{J> =1,6 2-164)
J z tp IJ1 J1 J ·1 J3 J»,J1 .gjt)j Lb J2 ;, ~J
Tum fum tum km tt11T1 , /-a' ,la ca· .r,,i .t-1a .
"
se . 'fi,tm.
~tJ
~
(v
lJ. Jt i[1 l;2 ;1
'·
J; lt li J l!)JJ> I;2 J) I.
J++r
flu rJ_ ld'-nt
,... /771°..a : .îl.I ' se.s1
.~
Tbm lvm lvm, aa ' f./d ,
"
Tv pa.~·. t/'t
sl-a.-.Jr
f\
mv ."ca r°';;;;:; ll/m ';;;:/, slur ; ; . s/ . m/ ,
:~ Ji lliJ <§Ji IJJ Ji J) :; IJi JJ îi

S-fa ' o.f dd , c:Y 17„/ , kl , bin/ S-u p / ' fr_;ct, 'c;;
n IJJ @b Jld
la d;; ' vta ' n1
' T. 22. (IX. 1 1. a.) 88 (136)

(VII. X.)
Nicolae: Ursii, Ohaba-Bistra, j. Timi ş, 1938.
ContribuţiuniMuzicale l a Monogr :i- Iconie P ascot a , 65 a.
fi a comunei Ohaba-B istra... p. 56,
ex. 85.
lf
325
T. 22 (IX. 1. 1. b.) 89 (136*)
(XLIII)
Nicolae Ursu, :
Ohaba-Bistra, j. Timiş, 1938.
..
ContributiW1i muzicale la monogra- Iconie Pasc.9ta, 65 a.
f ia comune i Oh a ba-Bis tra ... p, 56,
ex. 84.
Culeg. Nic. Ursu, 1938.
Allagr<ltto ()l=108 ) - - -
ţa Jl@ IJi)jfiJl:btJ J;kiP@

#a na na na cu li"' cu w. me dom · /JV
T. 22 (IX. 1. 1. c.) 90 (134*)

(VII. VI.)
N icolae Ur s u,
S îr bova, j. Timiş, 1938.
Con t ri b u ţiu n i m u zi ca le la monogra- Maria Spă rios u, 30 a.
fi a com u nei S ir bova, p. 65, ex. 52.
Culeg. Ni c. Ursu, 1938.
Andantino ( ~= 72 )
IJ j) JlL:
l u lu
~ Jlll J1 j 311 l f i IJJ Jî j I
T. 22 (IX. 1. 1. d) 91 (170)
III
f g . 6477 a. I zvoarele, Prahova, 1938.
Culeg. C. Brăiloiu, VI/ 1938. Marcela Cernat.
Trans. G. S uliţ ea nu, VI/1 965.
· All<Zgr<itto Ji = 2 40
Ila/- da n a· m pu · / '[O/' Cei l e-

2
J)tpl})J. l/J i· i
culc f'e ptep./u/ gol
1 2
Var. str. rr . m )> J. ~ li )>jr J ~ ~
326
T. 22 (IX.I. 1. e) 92 (375)
III '
mg. 4033 (ll)c. Bilca, j. Suceava, 1971.
Culeg. G. Suliţeano, X/1971. Domnica Irim escu, 38. a.
Trans. G. Suliţeanu, X/1974 .
. (J>• 168)
. . . (d)
'
f- Jî
.!1
ld'.l@O 1/J'@.IJâ. '0 î·
Ml . 17/ - - /Jc1 • /7/
11
n
:ll I
~· C{/ ma r IJ?d· /7 •
"...../
ce. I/ : fOI' • .!.
.
J ( d)
j) ll!J~-' I J5ttl421j I]; i. t(!â - IJ5 @ !

{'!'oei l1'1d • {p) ma lf-a - 1·. ga , 1Ja/ J;' vn
(d )
liJh@
. .
IJ};j. {!J - 1J) 4@2dJJ 1 b?~ I
vi- . " . " _/ .
('KJ , tic -d C//1• 1c1 .. Ca 1t1 - - ad • c&1
~) ~~ ~) .
&Di·®: lh/>@ 1 @tt?®ltJ1JJ!@·~j

1i' o6r. mi
. .
·' 1'4: .fi vor
~
VI • /JI . a
ŞI· I- or ;w • n/ i.r Ici ce117 tln bu =
A'~/ c0· /;'. I/ • 11•c .i ŞI I- or

(d)
J)@ ,I iJ1J. ht~ j, ~·· )11 IJ>Q I ;p@ I
327
- (d)
- 11 b1kJPetţ; '~" @ 1gr1i. '§-,,li

' !. !'Ma. da • /irj ro , h(;..
;r1' /Jd = -~ n
3 (~)
llJ J. l~J -
lu da· cd · nu-/
,... dor • /TJ/
?
ln = §/ 11:7' = .fÎ yor fu • g/

(d)
I ,--.,
~„
Ji I
J - or cru 'f/ .ş- or c/c1 • ş/ /lor/ , /7 .
(d)
i[J eJ.J2) ~ I ~:@trJ . I (!ii

la co . /11 - - - Cel • r/ dorm ·.
T. 22 (IX 1. 1. f.) -93 (375*)

(XLIV)
mg. 4033 I a . Bilca, j. Suceava, 1971.

C ul eg. G. S uliţe a nu, X /1971. Domnica Irimescu, 38 a.
Trans. G. S uliţ ea nu, X / 1971.
f. ~!:
!!_ Ala . m· na= n / p u . 1· • ;or· ,
' J>
E.
IJ - - "
( d-)
~ ~ jj ·11
fJorm/ c1.1 m a = ma - 1/7 ~ .ie = lt" .şor n
•. - - '-----" ___,.~
{'a' ma =, !!:!) = m :Y l~- a f c:»ga • na s .
J'i on
328
'f !l ;JI €D
Ş/ (-or ,:Ju • r11· _,j-' la cap
( J_Jl)
AN' !':'\
J) @ I J> J. otiJ Y Jl li
• l(e/ d/ // • // • ac !!_ ele .
T. 22. (IX. 1. 1. g.) 94 (358)

(XIV)
mg. 3488 (l)m. Amă r ăştii d e J os, j. Do lj.

Culeg. G . Suliţeanu, IX/ l.968. Ioana V . Popescu , 45 a.
Trans. G. Soliţeanu, X / 1974.
J> = î 9 2
4 1- - - - i I 2·- . ----, S
{l IhJ)a m4' I &O

! ~
(19 IJj Jij I l1Â? J·'
na • n/ pu . /u : m1 ~a
l/ I
/Jor m,( a cu : ma c:t
329
Sa cr@slt" ma=re
I ....
s/
f
vot'
f'I
= n/c '
Var,
T. 22. (IX. 1. 2. a) 95 (45)

(III)
mg. 4917 (l)bb. Cucuteni, j. Iaşi, 1977.

Culeg. G. Suliţeanu, VIW1977. Maria V. Mihoc, 77 a.
Trans. G. Suliţeanu, VIIl/1977.
[J'l=176]
:::.. ::a. ::a.
~ tlJ I )) (f_j Iah ttJl5 I JJ 't

oa na _ _ na .
!Ic/ l7d = n/ = {a _ ev ma = ma . Ca~ ma =
""
'U:tlbb{[)
mc1 le -a le = gci = _ na . flc71 na =
"
n/' l
'
a_ ,-nu=/ . ·
• sor Ila/
"" na · _ m = la
, _
:..
t:P®1J. ltlit4J 1 ~J31tj+W

sa le- a = dorm . !lc7/ na =
T. 22. (IX. 1. 2. b.) 96 (276)

(III)
mg. 4033 (II)d. Bilca, j. Suceava, 1971.
Culeg. G. Suliţe anu, X/1971. Domnica Irimescu, 38 · a .
Trans. G. Suliţeanu, X/1974.
·330
Lvf lu~· Iv/ lu/ pua i = fOI"' ' !! Oorm/ ev
. - (d ) - - (d )
~ ~ ~
J)D
m a :ma
j) I)f)i id)~. IiPD.J JJ@ IJJ.
1Î7 =-:,ed/ =.sor ,
.
Ca ma=(m}
I
m a te-a I/ = 9a
1+ ::# 1
= na, s
'
1
' ' „ „ ...l....
(d) _. -
itf[JJ '~@
$ 1 un cm :t1c
!gnJt.JJ)i· li[ @
l-a cm : Id · 01 te-a
1Jtf@ I
l~a= .7a ' 4
} , ' I'\
( d )"
gal:be= na
3 3 .
:ţ )I :JI ) ) l /I }t l )I ~~ )I ! )7 ~ )I i )I )j i )> 'i '1 ii
fiai,.. dorm/ca
"' rnJ.mv.ca tre,/Je s.i m@dr.ga·
,.. /a lrea-M
,.. Ila//
,..
_.
15@. 1NVJ.1it;.1 aO I
A a a .a a a
T. 22 (IX. 1.3. a.) 97 (326)

(III)
mg. 4032 (II)r. Bilca, j. Suceava, 1971.

Culeg. G. Suliţeanu, IX/1971. Raveca Mih ă ilă, 71 a.
Trans. G. Suliţeanu, XI/1974.
331
( )> = 21 0 )
(l >
li lg-
,.(
I J) J 'j
. ~ . _ _..,
f! l/ • fl/ m_;@!f. Ila/ · da 1u ~U pu • jU ll71C
2f.I -gra
.
• · v/.fe-as/ nu . m/. //
, ~ · ~
ln . tr-o l"li/a .r /
ci/ Jo'. „dan , /a ;fn • to. n/ • ~...n tu/.,oan . //I /lq<Y • r,!_a · oo •
Ila/. cb
I\
/Iv /tu
"" ,..
11vl o't'
""'
//Om
"'
, J'e
• (
„rJ . fac c';i'
.s/
• .ra /aC' ca .ra ti cv /c • /la/.
.. ~ ltv
... /iv
„
332
IJ l@
PI . n/
1 '1l'!JIJ1 .;ti J-€lli @ . 1 @~ I
şe.;· v/ , m· ta . ta . lla,t'-oa jv ~v
)1 ); J
ou . n/ • ca
~.©
da
't Jt@] J
he? h.7
I
,
tl)> J
Na l?d
I jjJ
na
t' .~
•
M.ri. na na , L,..iu ltÎI

,...
ltv
"'
J/
•
/;(;
,..
/;/.;
„
~ le
c
......
ljf. J I s/~
J I ]J
con . ki . la
;1 J'
me
9 ~ i4+tJ ii} J -]
Ila/ • na
I
17df , nd
" r '
cu ne . de/
c ./ • dte
,.. . C'a lrv>a
( ' bu. ,ta dl' h I/ . m„ 'e '
e ne ne Ila/
"
. na na/
~
: na
no-;/= na na - . Ila/= cla I/(/ !/(/ cu ma. ma
Ila/ . oa fhj · liu l/u cu
/ e . t1. (a . fla; .na naj =na na:. =na na:.= na ,
fiai.., • oa /lu
„ !tu
,.. !tu
,.. /IU
,., /;u
,., • /a
• ,
. I '1 I
I a I
pftJ Jl
..
'-..__./
. I
na,; na na CV lJ'9 •ba .
.
e)s ,ful> 45l I;b 41J ,~3@) ~ 1 et>o '·er>e 1
//u !iu //u
"" ,.. ,..
. Ila/. cla
n
,fo
,..
/lu
...,
pui d/ cuc
.,.
pu/ ci/ f;:om - , C'um .ra fac ca .ra I~~- • dorm ,
3.34
I/ai „ na /ldf : 17d
"
. ra-1 .
fuP J I j) t· l#' J l@J>l J )) I ~J.9
11 I '· 1·J
nai.
. . au = ta
' , flii
.. Jiu
" Jiu
.. A1
,.. //u
.., !iu
„ /iu
"" -- !1u
,...
'"T'
ePW
/tu -
/1v
lfkQ.JilJJJ
!1u J/ !tu /iv 1·'u
jJ- Jdi./)J.1tn;LJ9 I
. n 41/=/ld nai ·= na
.... " ,.. J „ ,.. ' - .... "'
. .
,J) J 1 )) J
li{; /;(,;
1 ; J, e) l 1 l§b 49 IJ") J · Ji J
L/u !fu
1 1 B? ~ 1
" "
T. 22 (IX. 1. 3. b) 98 (327)
(III)
m. 4035 (l)a. Bilca, j . S u ceava, 197 l.
Culeg. G. S uliţeanu, X/1971. Ra veca Mihăili't, 71 a.
( ~ = 132}
jJU : IU ' // . .
> ~ > >
iJP €9 I &P (IO IJ l J)I 47· i j) lJ I j) fJ I

!tu .· !tu pu, /u - 1/ . Pu , ,/u · 1;· p u,
~ > >
J l J1 J. ., I j) JJJ
'-" ....
I J) (j I;) ffl J. ! IJ) fj I
"lui
) ~- uom
„, , S/ . sa lâc cd ..ra le-a
,., • obrrn . Pu , ,..1
u 0
> >
1(.1! ({ cuc ' C/ .ra /ac ca ..ra /;"cd :: • <Zk·
335
T. 22 (IX. 1. 3. c.) _ 99 -(328)
(III) _
mg. 4034 (Il)b. Bilca, j. Suceava, 1971.

Culeg. G. S uli ţca nu, X / 1974. Ecaterina Irimescu , 76 a.
Trans·. G. S uliţ e anu, X / 19i4.
f ~-Jl±iL9 !:tl )J I ~ ~
Ctoo' /~ -a/'
,.. I
vu ,/2
c
ma .ma ere
· c
, ..r// - -
~
•f.
1lltJ b J&&J l~Wb #4§9 I) W'

1
.
!Ju ~f,/- .'7 ca ·., .r,/ , J/ -
,
la , /u,/a -n cim,.o kl
'
co =
<
.ra. ·
> > > (d) > . 'T' >
J5 @-) I J5@ I;bţtqgJ. iJ2 J. iRtJJ Ji [j J) r. I 1
DU ,
/ --
1u
.....
mod , .r1
..... '
, .J'a-- 1 dl/I' ma"=l'/
•
= lei>
•
J'a- crn//
c, ,...
l'l1r:!:
(d)
I J2 [j 1j. ~ t· I:
va"cl 10 ,f/'= . = /'(/ . .
..JO // •
#J· ~@J 1@12'l§J 1@U itfPiJ '&n@:ÎI

lh/· cla he>/= da k.f~ dJ , 1u = 1'-1 h&,(- dr .
336
T. 22. (IX. 1. 4.) 100 (30)
(III)
~ g.4340 (l) z. S tăn c uţa, j. Brăila.
Culeg. G. Suliţeanu, VI/1973. Georgeta Voic ul eţ, 47· a.
rrans. G. Suliţeanu, . XI/197 4.
)> = 192
jJ J
J) J. '1!/2 J. I rJ> tJ i J. qJ) It#> {) '}J}@ I
na -ni /J{:;> • m· na . ni
4 # a • ni l7ti' • ni na . nt' na /Va . ni ~. n/
T. 23. (IX. 2. 1. a.) 101 (123)

(III)
fg. 7153 b. I zvoare, j. Prahova, 1938.
Culeg. Emilia Comi ş el , Xl/1938. Maria Cîrjen.
Trans. G. Suliţeanu, 11/1981.
( J> = t60)
~~ li~; €!J IJ:JJ~JIJl J l , . ~--f

" · ci3 _
Ila/ na • n / _ ; p u , ....iul l77d • mi . lb/ • ci:;
/'
TJ'r,., I II I
-~
vi /u cur· ca
~:!
-J' ;;~ ~ ~ SE§=t~#g~??D V-Dii
=15f?fJ I-yt=b1?!Flti"EI
~~tti.~~.t==~-
::tt
da"mi-1~-to~- 1 St"- l u - M•f,j- cla-rn/-/'fâ· (&i ·
a~/ mi- I cui• ~a- _ ; ~' _ Iu _ c>ur ' ~ci_ da· m/ -1 cui• cd
337
T . 23. (IX. 2. 1. p.) 102 (348)
(III)
mg. 4918 (l)y. Cucuteni, j, laşi, 1977.
Culeg. G. Suliţeanu, VIW1977. Elisabeta Ghioc, 61 a.
Trans. G. Suliţeanu, Xll/1977.
·cJ>„166 > \._/
f Ji ~ b 1b J Uî b1>b1
/h/ lrb /tu ' hi/ Cl/ ma.ma, hai I
1 Itp Jf î) Jl l b:) l! 1#.j l i
l/Ji !tu !tu liu bv !tu !iv !tu !tu. /tv
!
„ . . .~ „ „ (~ "' " ,.. „ " „ „ „ ... ,..
'J1t)1bt;il)JIJ. qliJIQ1b9 'J\ J IJ. '!I

/Ila ' n/ t?t:I • nt' 17(,/: i • {Or J Ml. ni /14 , m· .sn11fJ o • k
' :Jl J IJî @ I) J I

AY • ni M :ni- cv ma •ma
t ' IJî J IJI y C'~v IM • l11rl le -w1 -
!iii J I J. , l
k •~ • nc1
' ' ''3' "'
ma · m/, scum, ~v, ~/ /

r- n
/Iz/ !tv !tu /,a;
,.. "' "' "
.' ll.i/ te • li· lt:i
•
, /w/ /
"
$ ) D 1JbO 'iii;· 1J.

/161.n/_ n,,.n/_ ro f17/til:ffl4
) ) iJ\@1btJ>Us J IJ, YI
,+'4,17/_ nt1•ni_ t:'tll11tl•tnJ .
(~)
' ) J 1'i} (ţJ I-;; J iiJ, ' I) J 1J> y I) J IJ ~ !I

C4 m.1. tnr9 ft -d le •94. . na <Ş't' o'tn gv · r-a cu~ v//1 • Ip
338
! ql :JJ ) 13 „ I~ $ 'J11Jb -r I~ · :J :J ifb 'i I li U) @:îh 'î~I_
/lt;/ hU ' /lu ' I.i 'kt' / 1~ •!tv ha/ /
I/ai'°I • ~) I J' .f' f ~ ) l/cJ;/);' ni • l.i t /)I/!
,.. I'\ f9' ' I"\ I'\ I'\ I ' 1 "( f' t I"\
~ h itiJ-tJi 1iJI u a: „.J1Ji f;11J 0 1; u. I ;. ., ~
T. 23. (IX. 2. 1. c.) 103 (426)

(1\. III., 13. IX)
fg. 10303 c. B ă lte ş ti, j. Prahova.
Culeg. E. Dragnea, IX/1946. Steliana Andrei .
Trans. G. Suliţeanu, Vl/1965.
( J>: 184) ,--.,
'
$n Ab> • ni
1Ji @d;1#J I J) J IJî J I Js () IJ J JV4
17a , ni , pil , ;.u
T. 23. (IX. 2. 1 d.) 104 (91)

(III. IX.)
fg. 8489 a. Opăriti, j. Prahova.
Culeg. Em. Comişel, V /1940. Anica· N ă stase.
Trans. G. Suliţeanu, VI/1965.
A l lG!g~atto J> = 208
Ila· ni na. n/ pu. /u ma.m/ , Na ·ni na. n•

<U
I /J J q li J iiJ
pU• fU ma-mi . V/ • no .1om n do m ;./ a • dqaro. rntJ :
33~
_T. 23. (IX. 2. 1. e.) 10.5 (62.)
(III. IX:.)
F.A. 292 Milcoiu, j. Vilcea.

Culeg. V. Popovici. Ileana Milcoveanu.
..Ya • m · na = n / pu =,:vi
. . ·' ---"'
ma • m 1 , Pv •,!.VI
ma • rnt ..J'. a / ma • da • m 1· • Cui • C>:1' - mi • te
T. 23. (IX. !. L- f) 106 (378)

(XII. Ill.)
Apostol D. Calea. Muntenia.

Da tini ... (I), p. 210.
Culeg. G~e Breazul.
Repede?
I F JjfjJ. J[J
pre· c/ • sla
Sa Jt • lea.r.ca .sa te creas.cd , C'- vn dar ..rate o'ci.rv • id.r-C'ci .

1.
;:; J !fl~ Ip J l{f) Iµ

Cu da • /lvl dt:=>
J !fi~ - 1~ !;jj
ca /el ie c.a toate .
.J.J.nJ.ta • te , ma/ ov/J
.340
T. 23. (IX 2.1. g) 107 (158)
(III)
F.A. 3386 Ogretin, j . Prahova. 1949.

C uleg. Emilia Comişel, 1/1949. Şte fani a Vulpescu.
/ ' Jî@!Jly lJ a; IJiJ . 1J1 49 i

#a - m na = ·7 1 p v , _fU/ m a = m1 , #a= n i
T. 23. (IX. 2. 1. h., 108 (374)

(III)
A postol D. Cutea. Moldova.

Datin i.„ (O. p. 288.
Culeg. George Breazul.
J1 J l J1 J
.A/a. nt' na. n1 pu . iu ma.m/ , Nci'. n/ na. ni .
~ J5 J 1J)J lfi.µ,J 't lţ@IJJJ_ IJ1J_ IJ -t

C'a' ma • ma ttt-a le. gY- no , .ş1 din 9v-ra /1-0 cm • la
341
T 24. (IX. 3. 1. a.) 109 .(387)
(III. IV)
fg. 7796 a. Crivăţ, j. Ilfov, 1939.

Culeg. Emilia Comişel, X/1939. Dumitra Ţigă nil ă .
ii= 11 2
'-../
h'a . ni r;a o n ·. .?a c n:
. . L .:
pt.11 {/O'' !.a I V/ , no Jomn da
T. 24. (IX. 3. l. b.) 110 . (120)

(IX)
fg. 7142 c. Izvoare, j. Prahova, 1938.

Culeg. Emilia Comişel, X/1938. Zamfira Cernat. -.
( J.• 69)
,. Ji iil iJ )! liJi DIJ ii IJi J 1J ~DI) J. I J ii'i . 1

"-./
Mr • nl ni f''h,(U
11r1 •n11~#d • 17/ 17/ _pv • ,;v „ m'..:__
IJ7d 4 IJd "' !N
T. 24. (IX. 3. 2. a.) 111 · (124)

(III. „)
fg. 7153 a. Izvoare, j. Prahova, 1938.

Culeg. Emilia Comişel, XI/1938. Verona Miha lache.
342
y
_.,h'd'i •
,
171. f1d ' /)/ l?t9 '
'-' . malfl' .
n/ J Pv • ll/
T. 24. (IX. 3 2. b.) 112 (115)

(III)
f g. 3861 a. Hîrsa, j. Prahova, 1935.

C uleg. C. Brăiloiu, V /1935. Mariţa Gligore.
T rans. G. Suliţeanu, 111/1965.
343
T. 24. (IX. 3. 2. c.) 113 (201)
(IX)
F.A. 290. Suceava.

l)in documentele lăsate de
D. G. Kiriac.
Culeg. Popescu-Bragadiru -
învăţător.
""
l) J IJ5 fj ll! J~ 1.g
' !J mb
I r~
J J
! I
I oÎ
-:/
..____...,_
--------
o = do = ras- l'la =m na= n1 cu m a i = ca '
>
}) 4) 1J ;p ll! J J J .' li
'
I '
I
Ş/ cu 11at'.ca Pre= c/ = .fla-"'.
T. 24. (IX. 3. 3. a.) 114 (97)

(III)
D. 535 b. Lapoşu, j. Buzău , 1934.

Culeg. C. Brăiloiu, X/1934. Dumitra Nestorescu, 64 a.
344
-:;_ i ( )>= ~70 ) - - . . (~ -..
@ kl2.ic> I gt) !@ IJ> ki_)n I l! tt "1 I

h'a1 d@a
2 na 2 n/ pu = 1"u ma 2 m/
~ ~ ~
(o)
na = 01· na .n/ na . W = no ..romn de

( d· ·) ( d ··)
~ ~ ' ~
na • nt' na = a/ !!ai = dea na • /J/ pu , /u m am '
T. 24 (IX. 3. 3. b) 115 (96)

(III)
fg. 689 a. Lapo ş u,

j. Buzău, 1934.
Culeg. C. Brăiloiu, X/1934. Dumitra Nestorescu, 64 a.
'-· '-----7
f1Cl ~nr na. .! Vi =no ştu = ni ; 1 rnf-f
345
,,;; tz> I). J. l ~. @J·
.50mn de mrt a -=- dorm[. Şi tu
cui ~ că. . Şi tu
1)5
de
WJ
mi-l ere şte,
I
Şi tu ,e = şte de mi-l creşt/
T. 24. (IX. 3. 4) 116 (167)

(IX)
fg. 10116 c. Măgurele, j. Prahova, 1946.

Culeg. E. Dragnea, Manda Enache.
P. Carp, VU/1946.
Trans. G. Su li ţean u, VI/1965 .
.romn dci mi-l a • dor m/ . ei· V;", n . o fH" ~sie dY" mi: 1 ere.rit" , 1
"\ ~ J ) "' -
.J'
>
/ lu ra ·• la
,
de- I rci.r „ / a. la
'
.
346
T. 25. (IX. 4. 1.) 117 (83)
(III)
n. 1308 I.c. Buda, Buzău, 1940.

-Culeg. C. Brăiloiu, Catrina Pur caru, 52 a.
T. Alexandru, 1/1940.
Trans. G. Suliţeanu, XIl1965.
>= 200 ( ~) J> J

J ~~~Jtt:D#lJ1'4==-~Î>jfj!1(Jtţ:::·lt::;J~IJmf>t~k0z::;~L=f) )~#!!:=J~l:f=;;~ţţ:Jslt::;l:;~~l:;::s·z::::i
1
:::'.:::".".I
Ala= n1· 11.a =n 1 pu = 1i.tl ma =m 1 , !:!!.. /1101 . ni
o'e md cul=ca" ; fit" . /10 .şifu. ca - o'e m1~ ! cul ·ca ·

( J) J J> ( ~- )
J. J';
W , no
I ~ )1 (§t5
pe= .şie
I J .)
de m //
I #))
ere= 1!e
J : I Jl Wf} I
J W =no
( J„)
1' -~ jab tJ) 1J5J. li
T. 25. (IX. 4. 2.) 118 (174)

(III)
A postol D. Culea, Oltenia.

Datini„. (I), p. 212.
Notat de Nelu Ionescu.
-D .
ljl g Jl J IJ) {) I Jl j I j) €/~ IJ> J I J I
r~t cu~ 1ncnirJJ · - · · · · - - - - - - - - - - - - · - - · · - .. - - - - - - . - - - - ~ - -
·ii
~
111J
,.
Na• n/
1))
na./71
w 1 J> J 1;tzJJ pb J 1Îl
pu/ de Qm , Cum a.şt ( 01 - r:e -
m 1; w 1 J.
sa te.a .. dQrrn .
347
Cum as-i
'
T. 26 (IX. 5.) 119 (380)

(III)
f g. 10612 b. Hălăuceşti, j. Iaşi , 1949.
Culeg. P. Carp, Ileana Goga .
A . Sachelarie, VI/1949.
Tran s. G. S uliţeanu, V I/19i5.
M odC2rato J> = 138

'I ~
...
IJ- Jl J I J") J~tJ? J r.n Jţ § IJ2 J 133 ;§) ~

#a -m na =/71 na ;fli na . fli flai =d/ aa :n1
~
( t/; )
1
J) J 'J 't I )) J 1oP J ll J I 42)· V ~

cu ma . m a ca ma ~
m a le -a le = ~ na
2 (U
;bJ 1J5 (] I;;; 'J S li
s t r .l i i )! }? s t ~ III
2r .
iJ m a= m
1
1 J l.iEI
T. 27 (X. 1. 1.) 120 (383)

(XIII. XX)
m g. 3468 (R)g. Boto şana, j . Su ceava, 1968.

Cul eg. Gh. Ciobanu, Eva Creangă , 40 a.
C. St ihi-Boos, L. Agapie, Vll/1978.
T ram . G . Snliiea~u, X/1974.
348
•t 1J; )l!lJ> J. "i
-
IJ1 ~ j ,J IY' J1 b J u
T .. 27. (X. 1. 2.) 121 (388)

(III)
m g. 1509 g. Vaidei, Hunedoara, 1959.

Culeg. G. S uliţ eanu, Buc., Wl959. Saveta Groza, 30"-a.
Tran s G. S uliţeanu, IY/1965.
"v1g .1509 g
-c__,
. .
/l/
" ' I •
ma = m : '. .:_ 11-c? ~ m .?a -. m· .ş/ le
l .
4]]JJ · le -,- c?;-/' • ca le- / aI a;

' ~
~ 1. ::t
:P4JP I.® I{1tJ
2. J,
, var. str 111 @ v. sfr ..li ·; I!
tJ '---' . , I
, = IJJ • j)I ' . ICIŞ
7. 5 5 h J2 6. 6. ( ~:264)
L ţ 4@ţ§!-l 41?1 ·· 11
t/l• ~ • !'.9Ş . . .. .
34-9
;_ .„
\.ar·. str. iV _
't'·
li
Var str '

'
~
,_
4JJ1; I
2_
2· :;b .III
c. floa . re
o (
T. 27. (X. 1. 3.) 122 (165)

(XI, XII,VII)
mg. 4083 (V)a. Cobişniţa-Negotin

C uleg. G. Suliţeanu, XIl/1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Trans. G. Suliţeanu, 11/1972. Natalia Popovici, G7 a.
~ = 304
(//// _- - - . . - la , !Va , 171 n c1 • 171 pu • ,;u Stc1 = m -
.--- 3 --,
;p Ji -,J ;p IJ) [j iJJ J
v.: • f7 ·o rn/ • la f' da"-1
.t i : tei
'
, w- n ·o şt,(u =.ca
-'t pIJ5 J I t'P J I )) J I JJ J "I j1 .I

.st"
, m / -1 col -cei
Na"' ni na _,, n1 pu „/u Sta ,n,
T. 27. (X. 1. 4) 123 (265)
(XXXIII t 7.) .
Tr.J. mg. VIII, 494. Marcovă.ţ, P.A.S. Voivodina,

Colecţia Trandafir Judovan. R.S.F. Iugoslavia, 1957.
Piersa Adam, 58 a.
( Jl:250; .I: 126)

r-3-, r-J-, r-J-;
J; IJ J' J2 ~ If/2 J1
sÎ (ul : ca ' 'l1e Io ' ne . lu .
4tfi
1e - -
J5 „ IJ
I (a'
JJ t;,~
// C(.J/.
mb
cd
-f
..__ ~
r-3 --i
~ J> iPNO
ma . /n:3 l,(e -
1 :i b l;t> J Jl J51f11 iP
_i Şi" le 1a· ga ,
•t:J) il Ji ;LJ. Jî
na· fr(/ , mo.t , J'a .w rack~· dm
11
ra" ,1-odat - '

S/
)
fru,m osle
""
-o//, 7-
o.i - n<l/ , Jt'
)
liv< mo.sle
"
-o I/ a,;. nat.
.7 -
T. 27. (X. 1. 5.) 124 (38)

(XIII. IX.)
F.A. 291 Craiov a, j. Dolj.

Din documentele lui
D. G. Kiriac.
Culeg. M. D. Rădescu.
~ JiJ. 1u J. ,
Ala ~ m · na =m
ro D
pu ~ _fU/
1ll J. IJ1J. 1JlJ.1
ma,.r17/ , Pu ,1~/ rncJ -m1
351
T. 27. (X. 1. 6) 125 (251)
(III. IV)
mg. 4340 I.b. Polizeş ti-Stăncuţa, .j . . Brăila, 1973.

C uleg. G. Suliţeanu, Vl/1973 •. Rada Pană, 76 a.
Trans. G. S uliţeanu, XI/1974.
[ ~ 192 J
1
); J I )> J ., I tt)
~
'
'··
...
„)I
~
j
,P(/ =!.(/
;Va= n1
I~
ma ~m1
~~
oa: n1
l!.A
,
I
I1J -~
!'(/ =!.(/
hhi=dea
I~
la=//
~
ma =
I ~~
m1 ,
la= li
la =li
I ~ ~l~
la =I/
'la
~
" "
•
~ ;;:J
l l
~ J I I~ ~ I 1J_ I ii ~J
~ I ~) I~
~/=dea
.... Io = I/ la = I/ /a . Ca s -a = c/oar=m1·
,.., ,
"
bd: „Id = fu m a =m; , Ca S· a = clol'mi bă = /a = t(f mc:!l=m1
JJ J lbJ)' J IJ J I J5 t j4)
• J ~ ~
I )J~f} IJJEj 'J 'f
lla/=de /a:li la= li la fa la la la la~ la
'
~ I
Jl J 1J JJ
Îll la Io
3
~
l'iJIo
3
n
h
I ;
la
'f
!lf.'a .r-ali' J I jjj) pa=
= d~ar
J;
= m1
-~ ·
T. 28. (XI. 1. 1.) 126 (134)

(VII)
A postol D. Culea. Bana t.

Datini ... (ft, p. 204.
Notat de Nic. Ursu.
3.52
. Ardantino
.
,1
·s. · .
{ u = lu cu !ea. 9a. nu -
: .P/ . . _ rta v/ • nE> 6ria.bâ. nu . ·.· . \ I
'! ! • : ; . ; I ; l ~: Î '' '. ·J • :
< -- : •
. . ~· -.
· T. 28. (XL. 1. .2..J, 127 (23 9)

(VII)
N ico lae U rsu, Dalbo şeţ , Caraş - S eve ri n.

Ci ntece ş i Jocuri din V a leJ. Alrn a - Romaniţa Ang lw l, -!O a.
.iul ui, p. 160, ex. 168.
Culeg. Nic. Urs u, 1938.
.r An da ntino
h'a •
J.
Id
t fi
I~
ha ..
J Ir ' .J,
j /1/ . ca
Ii ~
ba
„I i
- 1-:l
r J I r tzj
Cu = ::u . // - ~a,
r .Ut=J 1·~·. R";)) )) Ir J l™~JQl

t"a = la ·-:'? .' =ca . /Jo r ;:-=i . Laşi ş/ u - IÎU ' !J} .,':'J ~„ m : . I ? <.. - ?u •
' .
T. 29. (XI 2.) 128 (30.8)
(VII)
Nicolae U r su , Bozovi c i, Car:i'i-Scn•rin , 1953.

Cînte ce ş i Jocuri clin V a lea A l m cc.- Pe tra Cios·a - u<c·atu , 30 â '. ·.
.iu lui, p. 160, ex . 167 .
Culeg. Nic: Urs u , 1958. :
And.ant(Z - -- · ~ ·-
~! #a/
J J IJ
= da ha i • da
~ ID
sa
µ. J> . JJ . I J J
cui~cam pa Pa> = v/e /
'
/1u.ma /a .-şt"e na.na, )/a1 ~da
3 - c . :l i O
353:
T. 30. (XI. 3.) 129 (139)
(XII) .
F.A. 3242. M ăgure le , j.

Pra hov a , 1943.
Culeg. Emilia Co mi şe l , Vlll/1943. Maria Manola che.
f ~ J iJ' J · IJi Jl iJ1 J · IJi Jl } 5 Ji Ifit J !.ii ~ i

,IJv./v/ ma ,m: f- a / co. C!_Ja.nt' , IV ·/u! m a .m: .;.a/ co . CRa- m .
T. 31. (XII. 1. 1.) 130 (138)

(DI)
fg. 9969 d . Măg u rele, j. P rahova, 1943.

Cu leg. C. Bră i l oiu, VID/1943. Pet ra P reda .
Tra n s. G. S u liţean u , Vl/1965.
Modrat o ( Ji = 132)
... ';! i
-~
•
~ J I J')
J IJl lJ, I J> J !! J1 J IJl J
h'a,.: = d; ' na r/71 p u=;.UI m a= m t Pu =/ul m & :m1
'
... '.
\J I
ţ iiJ J I Jj}1 J ~ J? J I J2 J I eh J
s -a! co . coa • m
~
w. n-o p e ~.sie
,
J2 J 12'
! ... ... ...
~ I ;,~iI •I IJJ J t .u J
ftl ;J I
St' ra. td de-I r as , /a . ,la
'
tu
' ,..S/ lu
T. 31. (XII. 1. 2.) 131 (97)
(III)
fg . 9970 c. Măgurele, j. Prahova, 194:J.

Culeg. C. Brăiloiu, Vlll/1943. Petra Pre da .
)> = 144
('-I )
$zzP J â' J 1 fp J
lh/. de na • n / · ma -mt' , Pu = ,;'u ma . mi
„ (v) ( '1 )
~ V
'p J itt J I i)' J
J I 'r I I I J) J l
.J
ft')'J
..__,
s-a/ co . ct;a n1 Vi - no pe> -.;te de m /-/ crer ffe
}
'
r a . (a·
T. 32 (XII. 2. 1.) 132 (82)

(III)
fg. 9976 a. Măgurele, j. Prahova, 1943.

Culeg. E. Dragnea, 'l 'inca Matei.
C. Brăiloiu, VIII/1943.
Trans. G. Suliţeanu, Vl/1965.
~OdQrato ,P = 96
I ~J> J
Nd. 11/ nd = m pu • / li! mc1 a m ; . Na = r)I na . n/
~ Jl =132
5> t~
pu • /ul
J I6 ~U J :11 . .r.~ J ft J I J3 J
ma • m / . V/. nd lu . -?·te '--'
,oe de m,:I
I
n J> ':/ I
'---"
r:re . fle
(o)
Ip r-:;f? I J! j li
.355
T. 32. (XII. 2. 2:) ·133 . (357*)
(III)
mg. 2827 . a;b. . Runcu, j. Gorj, 1930.

Cu leg. C. Bră iloiu , V!II/1!)30. Maria C.. Pri copie,. 25 a.
Trans . G. S u!iţ e3 nu, VI/1%5. . I
T. 33. (XII. 3.) 134 (409)

~XIV)
Traian M îr:ta, Les, j. Bihor, 1973.

F o lclor i\iu z ic ~ l di n Bi;1 01 -, Iuliana Tit, 63 a.
p. 24-1, mg. 2524/3, ex . 217.
J> = 212 )
O-a · 6v a". le ' ca· .ma . ff.tT ft-a
: .......__.., . .
ga . na oa
'
le . ' .Cu: OU! dv! cloş.co• cu pu·.:.: • 41. VI .np 17fd :9/Y r;v :!. .
T. 34. (XII 4.) 135 (208)

;:(III. ·XXXV)
. ~ i .
Geo rg(' Breazul, Ung urerii, j. Cluj. ·

I d i, cu re nte ... în Stucl ii ele L u creţia Buda, 17 a.
:r.iuz ico log ie, vo i. I. p. 31l.
.~R J1 J I~~ J 1 - ~ J I@) J_IJ1 J. IJ1 J Iţgj J. I
,4 = ot.1 = a , p t.1 = 1uc de c/oa , r a , -4 , ou • a pt.1 • 1u c de
c/oa. ra , Ca m a. ta-:·dv . .ya la moa ,ra Câ mei, la-ido. J'a la moar '
T. 35. (XII. 5. 1. a.) 136 (145 *)

(III)
m g. 1987 o. d e Su s, j. Gorj, 1961.
L up ş a
Culeg. M. Kahane, Elen a Afrim, 76 a .
G. SuJiteanu, X/1961.
Tr a n s. G. Suliţeanu, X/1977.
Ji = 184'
na , /71 ;OU=f(/ ma.mi , JJu, 1

u
„~ ='62
I' ' J
f· ot' CO V/ ' !70 du/ • cei
( 'f)
)j J I :g J I J)J I Jl J t) J g J I i ;b j J) J) ~ li
~-
J1
J
Iv m a .faJ
de c:E-1 ii. !t . J'1 Iv
... > I • )
ma. la f
de ah I/I
.... ' 0 °
lJ 1JB J j))J 1JB J? :t li'J 1j J IJ5 J. i)) J '1
ca· f el m-a ne • no ,ro • it" ~ li , că / el m-a n e , no , r o , (/, 1!.· '
(J..J>)
Î5J 'iJ> za!J5J iv ;1 :t !lJ 1 L[; ;,~ IJiJ :J>J li
d~.un
....
~
,.,1u , bi . //
- .
T. 35. (XII. 5. 1 b.) 137 (145)

(III)
m g. 1945 a . Lupşa de Sus, j. Gorj, l!J61.

C uleg. M. Pop, E lena A frim, 76 a.
M. K a h a ne, VIl/1961.
Trans. G. S uliţeanu, X/1965.
pu. /u'
pu -:u ' PU•/U m a .- m · ;-a ' co • COd .. n· ,

c
J'> J . I J'; J. •f 1 ~w J. , J..__,,.s . , . ii t;b J .

Pv . ~·u m a ,m· ş- a ' co , cqan' , W . r,CJ
JlJ )'.~
J> J . I J> J . I}) J . I ]J/; l} I }) J : J5 J 'f li
... ... ...

J1 J . 1!1P J. I ii# J. tl> J •( I;) J. tfi J.
'
I I I
.
..r/ lu pe . -rle de m ::/ c:-•e.-rle J'
,/ tu pe. fle ~
358
-..: !.> c':i :
·•
.'a -.'a·
& ·FJi J 1-·

i :i J. I O!Jl J. : Jl J.
1r:r·. (a' dp d:i-_:· (d . (a"
p i J . I ~l J.
.[1 /J .·c r.? J'a
,
CO" „ m~ • J/ lu .10mn .Id • I
m :-. a •
u )J „
~
...
fP J. f;
J *t ~
"' J. I
;tz q I-JJ J. I )'; Jtd
ru <fu m a .m: i'u . ju ma ·. m : a .' do ~ I'/ • li
'
)> J· I ijf J. ~'1~@~: J : § J •t !lJ . 1~J. I
Pu - . (1 ma.m: c:J
1
oO
) J.
... // . ma ·
I;
17'
J .f I;p J.
I.!.·
I l3 J I); J. '. ):1 J •i
'-._.;!!
r,
Ca .e. 1
m d o~.f' '. p:i'r . (/ . li Pe m :· • /Je m a
e9 J
n
'1 I)) J I I)) J. i6 J. ll
359'
T. 36. (XIII 1.) 138 (209-III)
(III)
Ne lu Ionescu, Săcălăşcni, Maramureş.

Lu ci Soare Luci,
ex. 463.
!~ ) j
\ ; \
1J) ; l Js;J I p r IJ) ~ I )s f
I 8d w ~
\
A a c pu !U/ de oca·~ Că mă : ta s-a dus la moo: rii.
T. 37. (XIII. 2.) 139 (182)

(III) ·
A.FM.B. I aş i Moara Nică, M oara, j. S u ceava, 1972.
Mo:ira (m g. l .3) E le na Socoliu c, 52 a.
Cu leg. Ioa n H. Ciubot a ru , Xl/1972.'
T r a ns. G. S uliţ ca n u , X / 19i7 .
~ J) J I #Jl
J'a" ere{// ma , n
.J I }1 J 1J
/7Ja' r1
' .so/' '
': 1 -ţ
~)
J',i
j
f/
1
nt)>J
ma , ,,,,,
I J1
of-d,JLI
J ~
I
î
lor-
li
T. 38. (XIII. 3.) 140 (43)

(III)
J\.F.M.B. Ia_, i S tra ja, j. S uceava, 1977.
mg. 160 (1)1.f. Aglaia S. B ă im ăcea n u, 76 ; .
Culeg. Ioan H: Ciubotaru, VII/ 197-7. ·
Trans. G. S uliţ ea nu, b~i . X /19 77.
ţa, J : J s+J1 J J l Ji 4o 1--t ; l23

'-..__.,. îf1 J Jj
~,9a· ' na J';'
, li-u , mu, feÎ !~a Clf7 ' Id.
T. 39. (XlII. 4 1.) l41 . (57)
i. (III) . '
mg. 4769 (Il)z. Turburea, j. Gorj, (Bucure ş ti), 19i 6.

Culeg. G. Suliţeanu, Vll/1976. Ioa na M i'măil ă , 4i a .
:rrans. G. Suliteanu, 11/1978.
~ • • • • j •
)= 160
ed) J"
lfO = m1 Jl,n la
Ud}' fJ I f Jî J I fjî J5 't li: b J lfJ?@ I

/77& 1 , ca • dor • m/ , ,.Jci m,1 te culc/ -
. . - ~ 1
~ ~ '3'
I 2 ~ 'J'. '3\ ' f3\

Jj _V;~ll QJ 1@t;. IJi @ 1i§p IQJ
,
cel . /u , lu lu , lu lu • lu lu , lu , Iu • lu
~
f@ l4 JJ ;J5J !(~)li ·
lu , lu l u • lu lu =lfa .
T. 39. (XIII. 4. 2.) 142 (157)

(III. XVI. V.)
F. 968. Craiova, j. Dolj.
Culeg. M. Rădescu.
r... ... ...

ft)J jJlJ 1 '.U J IJ3 J :ii f) J-0
Na = n/ na = m pu= 1't,,J/ ma=m/ V/ = n~
Cul:ca = m/: l e m/.// lei
ma : (a de -1 ra..r ~ fa : (a Ş/ tu'-.._; .;omn de
......__.,, '--'"Iii •
.m/-/ a = darm.r'
361
T. 39. (XIII. 4. 3.) 143 (60)
(III. XIII)
mg. 103 c.-N. Zăbala, j. Covasna, 1955.

Culeg. I. R. Nicola, ll/1955. Rusandra Reveica Z. Pătulea, 6Z a.
Trans. I. R. Nicola. Vl/1956.
Con motto CJ> =194 )
~ă Op r I O.p r I i!!D r I #f:iJ J {

na= n1 ,ou= iu ,na= ,771 J
(o)
(.'\ r.'\
Ji J2 J. tJ1 li
m/ c f/ ~ lei , J/'
>
te scoa
,.,
=
r 3-, +"
;) J.J J J 2) )> ; J) 1>.
T. 40. (XIII 5. 1.) 144 (107)

(III. VII. XII)
A..F.U. Babeş-Bolyay, Cluj-N. Breţcu, j.

Covasna, 1955.
mg. 100 (l)v.(N). Gh. Oancea, 62 a.
Culeg. I. R. Nicola, 1/1955.
!7d ~ /J.'
362
;;u=/u ma=m/ .
4 JJ J2 J) J J I Jl-l,â'J
Mn la
'-'
ma =ma sa" lf-cl =
'9· .,
dorm J'1- Jd" le /ea = '
' ,)
,- 3 -,
., 11 J> 10 ;) J. ~ I ; J ;2 J. ., li
,ou •jU ma=m1 -
., I;2 f3 . ;2 J. O I
' \..__., '---"
lla/=d::? /}c;crm = 17e
)
of?ar = me , Ah = n/ 11a = 171
> >
., i .iiJ 1 ei1 J. 1.ti J !fi® " 1
T 40. (XIII. 5. 2.) 145 (357)

(III. XIII)
D. 522 Ila. Runcu, j. Gorj, 1930.

Culeg. C. Brăiloiu. Maria· D. Pcicopie, 25 a.
( J>= 210 ) ( d)
J1 ]) I J> ]> Lb JJ1 t1IR I i2 J2 I&J> IJ) J3 f J) i?B

( d)
~;1 J1 1;t> J1 I;> J; 1;b j) IJ1 J1 IJ.;1J7 I)) )> : JJ 1. -·I

363
}? J I) jî tt} ) i I l · ); IJ) J) I {)' ) IJJ J7 :)) J. ' li
T. 41. (XIV. 1.1. a.) 146 (345)

(III ... )
mg. 4030 (ll)e. Bilca, j. Suceava, 1971.

Culeg. G. S uliţ can u, IX/1971. Anghelina, Savu, 66 a.
Trans. G. S uliţ ean u, IX/1971.
[), = 160)
na/ • /Ja ' /1.E1 =na n /7a1, na J-1 clor = mt' ,

r" ~" - " a
•> +.
li jJ J J •; I
Ja clorm/ /ru • mu & ft' - - - (/ 1
364
,/ . • • " . ._/ • ..1 · ,/'-._./ I" u ~
ta • r 1 m~ ieft! 1n; · fi · f t' ~ 1~ , r '.3: , a:,- -:
.
. (,....
d) > • . . .
. ...;. ;
·.
>
___,, -../ ~ '-=-

ca-/ dor • m / ma; C/'f'=J /;° ' J/ n ./ - - - r . T-5 .
(J)) ~ c . • . ....,
,..... . • • • • . -1"' • -
l&J -JJ (L1 j) mJ~ JJ '€!~

> > ' ~. > "" .... ~
Ji I 1 ·1 11 I
(J} ) .
iJ lLo1w) i , eJ .„ ~ Jj]gl ., @Tl
T. 41. (XIV. 1. 1 b.) 147 (324)

(III . ... ) .
-mg. 4030 (II)d. Bi ka , j . S uceava, 1971.

·Culeg. G. S uliţeanu, Bilca, j. S u ceava, 1971.
· C. : Călin, IX/ 1971. A n g helin a Savu , GG a .
T rans. G . Suliţea nu, 1/1972.
( ) : 152 l
& #} J~J !la tI"

r.a _ _
I tfl(!!J I Jî ® ;J. 'I IJz ( it!J I
11a1 =/Jd
,..
_ _ st
•
dcr m· •
• '
P. fld - -
r--p
tJSJ J7 . J ):J .lFD IJ1J . JJ9>J.'J3J :J JJ t J
1 1
·365
J1 w. 1tftj- f i JJ , J 10 ., ·1
.J'- or v/ •
&/
r.
1fi • Ir/· de "'vo , J:/ ' so, r/
>
.J/
„
dorm/
,....
/ lJonr.i (nJ , mu,.xi/
•
~ c ·a ve ~ n/
~
'J J $ J J Jî § Ij LJ
-- I JJ l~
~ >
.b )7 ~ I ~} ;)j 1111 ~ ilt J1 I~ J1 ~- )! ~ ·1

/,h/ md ' / J./a,t. 1.? ' k/' of O • k/ • -!O • r1 l'rv • mos,• J'/
>
.
117 =
r
r-:3' :; ,.
·1 IJ) J :J t) J ··1 ·1
. ._/
S'c7 oorm1 ;;v •
'-...../
iv - •,
.. " n-
366
2
:I J ~ ·
C'I
't !I
'~ I
. .
v1 ·,:e ma ,ma ,
,.,.
,,...,1 ' na
. şea sa
. .
v1 • 1t- md · ma.
T. 41. (XIV). 1. 1. c.) 148 (330)

(II .. )
mg. 4035 (l)j. Bilca, j. Suceava, 1971.
Culeg. G. Suliţeanu, X/1971. Zamfira Puh a, 62 a.
·Trans. G . .Suliţeanu, 11/1972.
( cP:176 )
' i/'J. 1tJil

1u · !;u
llclf • o'a
1&en 1mttI~ pv • /./ ma, ml , Cd. m d • md iţ.d
k}i .J. I tl1!J •/

sJ t / ,Of?d • lă ere • J !/
J j) 't li
367
. . :----i 2-
} .~ : :J ); '! .lf~ (.' I. @ f I :) ) J I /! .p 'f

. ·11
' JlJullp't'iJIAlJ l: ~„J l@J 1f!;;;Ji rj

._ ,rci lt- o' • dorm _,_ Ila/· ca .. /{v · fiu . P ·!..' ci- . P,,tr · ş/I" •
cind le-a-f-,p l/)e m a ;ma .· "t> , s/1 . fk' =ch 1(1· ~li
Jd" f' /a.i/ lrf<8,b:i c u ae , c~~ - . C4:> •
.·4..&®•J 1.t:® ·1 I J6b J '[} J

cu l"T.::'l · ma •
ţ=gp&~'- F-;= ~l=FJLj~-~1~;=.i·~1~9=î!~-fu=lfP~Jt=±~~~:Jl~t~P~I

l!e1/ . d~1 f/u
.•
l/u
„
p u=iul " '
mic k-o/c/?E>-
..... ....
.II/
„,..
.r/-i
f ....
€#±4 14Jkţ;--ti$ţF~~@ j
lla1 = da
~
/la i =/la
.~
r,a1 = r:.:'l
~
/ia ·-·- ) Ila/ . da
368
+ _.,. ~ ·
~JJ) J I )5 q Lf li: g;t) J 16KJ IJ) J I J ujj]

cu ma -· ma r: Ila,-. da ~u· 1u ,C:./= I ~
tJ
d J; i J) OJ .·1JJt; J · =±i~~·
Io
,. .
/p . :; :
,, .'
c.r.:.
' - sl/
'
);:;;; _ r.: . .. .r,:; ?
) .
. :J
) ·.
T. 42. (X .V. _f: 1.) .- 149. (3) '

' (III)
. ;:
fg. 1663 g. Dodeşti, j. laşi, ''1936.

Culeg. I. Coci ş iu, VII/ 1936. Cas a ndra Andronache·; IO · a.
Trans. M. Kaha ne.
h"a/
....
lu/
r--
lu/ lu/r- ....
cu m a= m u :fcl
i • '
h'ai !oi'
ro-
•
· lu/
.....
lui
.....
/iJI.
....
/u/
,,..
lui.....
S -i te-a: doar..rra ma.mu - t/ . ca

" ,.. r
.Sa le-a~doarvnâ
f"'I ""
ma·mu-11- r <" ·
)
T. 42. (XV. 1. 2.) 150 (335)

(III)
mg. 553 c.c. Leşu, j. Năsăud,1955.
Culeg. C. Zamfir, V. Dosios, Caterina Gagea, 44 a.
T. Jarda, VIll/1955. ·.
)>„184
( <'. tP J:
"
c + 5
3
J) J:1 J.
~ s. J. m1 n,:.e
I }J J.
la ZI -
I )5
u .
J)
ca
~ li= J~
C7
ll=că r.Y t~J fU•
4- c. 31 0 369
_;-, B.v.
6
I- J> J.
11e la
l ~
'-' ~
.mun=ca )
it· I~.
OraL9u
to 11> -&. J
mc! m1
lt
lJ1 J. I J. ;)]
S/e. f,,:i 2 nu - că:IJ
T. , 43. (XVI. 1. ...1 ) 151 (245)

(III)
mg. 4918 (l)n. Băiceni-Cucuteni, j. Iaşi, 1977.
Culeg. G. Suliţeanu, VIW1977. Aglaia V. Micu, 66 a.
Trans. G. Suliţeanu, XII/1977.
[ ~= 210}
B
;b 8îJ 1J' lfi1 ·I J 4@9 1

1. ~J I J5 J
Alc1 , n/ na · nr pu , / • - - ..şor , N'c? ' m·
A.v. I C.v I
ţ JiJ ,:;~IJî §i ~J. 1 IJî,91>1i~ I

!Jorm/ cu 61.1 · n r• le·' I/ • la • Ala • n/ na • m
"
1• , o
.
t* 4J J ., I;, -.
P.lf A .V . II[
A.v. ii?
J5 fj I j) {j I I J I J) lj I
tJu ' m· • ca le -a le ' ga ~ 17il S'/
, // = 1e ca
A .v. ~
t-a cin ~ l<T • Ila . ci/ ncr • 111 1 oa „ 01 na • 171 ,
:370
iJ ii fil rJ
p u " / .,_
11 I lî J #1 JJ J
.J'O : /':./
'
meu mei/
/' ~''-
J bU ,
1
17.: c. Cd
1
1
Ji J.
r.'c:1 : /Jr .
i 11
P 11 O
„ E ~
ţ~-P-r- ,---gs--·-P-,P
- r- ,t~§-)------1 .n fJ '#J IP !
f.la , of /;'â' <> n/ ,-
C'U „ / o:. sor-
I
? J/'
~
S-;::7 e • c'o -:77/
n
În~ •'
i.~ ~ ~ A.~. J ::E3 .

ir ii# J5 I [J 'J
C.v.1
IJ1 J fP]) IJ) J I @JJ IJ2 tb I
.ce „ // ~ -ror ,4 f/ „,z· dJr,~·,r • . P.:~ -11/ • /.:/ o .s; creşfi
A .v,JJ
J li I)) lJ I J 1
/ I)2 J I J J) IoP _lJ IJ2 J
m.?· re le - l i" , la·.
Piv O. v.1
Ala · m . na · m · nt:!l· /71· . A · c1 . na · m /1/. ,.,vo , r/- ,la,
Oormi
,., cu bu , ni • C'c:7 le li , la· fJv , ni , ca _ le -1
•
A
;, J
k . ga
<
e
I ~Jt;J I J1 J
11a - ' Şi din
I d~J
gu :
], I tJ
ra ( -a
to
.o"rt :
I J. ii
ta . .
A . v.Vi1 . Pv D.v. II
~ i l IM} Ji I[J J) 'lh J> ]> J. L J li J j) lJ J) I 1

#a · 17/ na , m· pu , /u ma · m/, f7t:1 ' n/ . #.,- • nt" ne? ' 11/ ,
• E.v. I - A.v. Viii
f J ib ' ~<=>f 1 J 1' ' t r p J J? ,41; 1 1 J ;,-,

A11 ltv
I'\
/Ju
n
„ !tu !tu
f\ ro
liu
I'\
11v
,..
1.v
A
l;u /lu ,
A r.
fiai n
cu
* -JJ
bu ' ni , cu , (a lu , III . . ___ ___ __- lu ~u lu ~u
Av. iit - A. vin ::.
-JJ I plJ) J; I j J2 1 l})) llfeJH lJ j,

Ila = d/ na . n/ pu · / /;u , n/ - ev . (ii, nt:!l • n/
371
A .v. rv
41! J )) I J. '1 li @ } - )2 I J )) I .b J
.7a „ ,"'!: ,
A .v .! Fv.11~
t4 J5 1 lJ ;s IJ ;p JnJJ IJ )) [J ;p
1 1 _! J @P Jti wr td
1
T. 43 (XVI. 1. 2.) . 152 (244)

(III)
mg. 4918 (l)o. Băiceni-Cucuteni, Iaşi, 1977.

C uleg. G. S uliţeanu, VIW1977. Aglaia V. Micu, 66 a.
Tran s. G. Suliţeanu, XIl/ 197i.
( i>:210)
~ Ji @1~ @l IJi J 1) 91Ji tJ1 IJ!JiJ. ~
~ ;i Q 1J1)1 ~ I ~ pi' r I Jl Jl ,)l Jl itt\Jî J1IJi

ml/ le ' I/· la" , !bi si dormi
A I f\
1\1
cu .61.1,n/,ca, le.// ,fo , ·'fla/ dormin CI./ 61.1=ni ,
I
JtW h m t2:1
I
~ Jdh1~}fl1i} )~IÎIJ l~Jj~J 1JlnjJI J I
,., .td clor= mim a , m/n , rfo , „Liei k';.

//di "' Ala , n/ na , ni le ~ li , .la , C'u 6t.1 ,
~ Ji J 1Ji f h r 11$ r 1~ D 1!! Ji ~ 1v i1 h ~ ~ Ji 1
„ na,nt"·. A , ~ ·
n/ , a:l-i na, n/ mai le ,
I\
f/ ·la.
•
Ila/ /1/. o, r/ • e.i, .ra·
"
372
ţp n 1~ m1ep @1f~H 1p· 4§1~ u 1p a 1§
!Va · n / na ' n/ le ' /; · ' /&
, , ,... -a , cu
!Jt? dOdr
.... , m~ le ' // = ,la ,
~~
~1. l .l •J l:; Ji I?' ?
it' )_~Jl~Azll JJi J(~ J 'l #.'. Cb I 'f·
Ila/ . na , n/ cu 6u ni ' ca Jlai III _. ~ ~ ·.- : ·_ ·. . Io , h'a i III .. ~ ·: ·: : ·: : ·_-. - - - - .
~~
0
- ~-----
r-::;--i l 3 I .
~ Ji a@14Îiig IJi 63 i:ii iij I:il @1Ji @ Iiii? @i

Ila/ III. _... . ... ___ -~ fh , o'/ na .a/ na ,n/ na , n/ , F& = //'
- - - - - - - -- - - - - - -- - - -- - --· - ---
T. 44. (XVI. 2.) 153 (86)

(XI. XIII.)
·fg. 4614 d. Ţinţari, j. Braşov, 1949.

Culeg. G. Suliţeanu, 111/1949. Marioara Cocolea, 37 a.
'Trans. G. Suliţeanu, Xl/1965.
(J'>= 192)
, ~ J D1JiiîlJ 4'1@JîJ>l@:'Jl1tU61
' ·Ala - o/ 17a,171 pt.1 =fU ma - mi ) I ut" • cei lut" • cei
(J) " " ( .1 )
i#J), ai i· s 1J,J51edt'u im; ,&Pi. li
373
T. 45. (XVI. 3.) 154 (217)
(III)
F.A. 4895. Bogdana, j. Ilfov, 1951.

Culeg. Ero. Comişel, Vl/1951.
)J j.bJ IJ> J_ IJ) J . :li Jl J 1.U J

// = !/v v !(~
c pv ·,tv ma·m~ oe-as,{ a - vea un
Pu- j,"u ma=m1 s-a/ cu - coa=n1 • " ~
. "
~ IJ&J IJ3 J ImaJ5 -m1J I J) 9eJ„ I #J) ma I~

}j J J
co =PI - h.r-
'
'
LJ/'a•gt/ - , - 1n • /'a.s
T. 46. (XVI. 4.) 155 (141)

(IX ... )
fg. 8060 a. Raşova, j. Gorj, 1939.

Culeg. Em. Comişel, Xll/1939. IlincaUdriştoiu.
Trar..s. G. Suliţeanu, 1/1981.
<J>= 220)
, . jl J 1i} J11bJ '@J. ~ 4; JJa @Joi' I) J .îl 0~1
~·n/ flti• rw· pt.t•,fV ma· _m/ .. = ~Cumaş/la = ce .18"/t·J·_o'or,ml ~
.
f• ;JJ [l!l.l1JiJ.~)PliJ Jii:1iJ,IJiJîJ
Cumclfi /a . le r"
J. 'd
.rci lt-d·dor= ml ' t'f!-0 cJ. lu ' r~/ de .J!Jm , ,.,_;.
f• i#J i i>JiJ i'QJ. ~ 1J hr ~ !«bd b J.~I

Cu-op/=
,..
c.i. fu ,.rJ de som , r,../
-
,
1
W' no m/. ,// ~ de d;:/

"
lt'
,
' //
,
. „
f • ;t; J J J ' IJi J ij' J '

W = no m/ = >t/ , dP ~:/
,.,
// ?
= I/ .
•
I;. J jj•
J'/
,
lu ra • la" ,
J'---"'Ji
,
.
f
f • .11 ~ J. . @ i I; J p/~
,., . '
sie
, _ , q'p mi-l ere =.tle.
'
3;4
T.- 47. (XVI. 5.) 156 (23)
(III)
'Traian Mîrza, Pietroasa, j. Bihor.

F o lc lor Muzical din Bihor, Toma Marina, 61 a.
:P. 245, mg. 1459/34, nr. 219.
J> =172
l;n ;i o 1JifJ 1Jiţg 'Jiu 1Jia ,;z;J
Ct.tl=ca :. l t' cu măt~cv ::: . INe
" , -~
I L/ I/ - // ·_ li
I/ //' - - I/ le
T. 48. (XVI. 6.) 157 (402)

(IX. VI.)
"Traian Mirza, Sititelic, j. Bihor.

F olclor Muzical din Bihor, p. 246, Maria Jurcă, 55 a.
:mg. 2382/11, nr. 220.
Cvl= ca·= // - - C(/ rndj~ct/ = (a ma/ , Cui : ca =I/ - C(/
un r-a' u A v" ~
;p J t/> @iJ 1;1 J k!tfJ ;o I JJ J ~

rncit~cu , Ia mai· , ca· ma ~ ma le.a le = 9J • na ,
1 -"
V A~ VI'\
JJ J 41J±l5 J 1l bu a ,
J J ., li
ov d
375
T. .49 ~ (XVI: 7.).. -115,8 . : (341)
~l~l)
mg. 4917 (Il)m. Cucuteni, j. la ş i, 1977.

CuJ eg. G. Suliţeanu, V111n977 . . Maria V. Niţoaia, 55 a. „
T rans. G. Suliţ~anu,
. .Xl/1977 . ' ..
\
~=210
A
' ~ -~ t;Jl I ;p Jc}J I Jlih4!1JJ 1A § „
Ne?; a/ ·fld = ni' cu . mcil : . · ma ,

A.v.c ,,. . ~ B
~ elJ.q& Jd=i!l· I!:h QÎj J. ., 1 ; :i;.Jl 1 1 1
Cd m c? ' ma !f-a le : gă. '<= _ na .· . · Ş/ d/'n
. i
ca" (a da na :n/,
#a ' n/ na = n/ cu ma = _ 177a . III/ - - - - - - - - - - -
III - - - - - - - - - - /// - - - - - - - - - - - . llt,.. = d M = n1
+3\ + . ' (J)
J),b {@ii'~ 'J . I J) J I J) @ I)) J j. •t f

cu ma =_ ma , dt ma = ma t~ -a le 9a" na .
.s; dtn T/ = !/= soa.

.„ r.i
' ' '
#J tJ
Cd
J; :J
l-a da. i/u . !tu !tu !tu !tu . !tv !iv ,
" " I' •
376
"" ,·. ,.' , „. · ( : .) I , •· . r. · :! • 1
1
Jî_i,fţ/_j I§~ · l§;t'~

/1~
Ip 't l§h1z@J 1 •
,., d c7 a , M< = nt
"g ·I§j) &m 0 beo ·1~l ~m .,:

' . • · 1 „ ' • : ; ·!
1,J5 1 j ,§J5
na = nt cu ma = m:; , . Ca ma =
. '-....- .
~a
~
, Joa= M , Ca" ma = ma le -c? ~
le = 9ă = na ,
· S/
>
dtn 9u , ra 1-d cÎn : _ . ta ..
-
n
ha = /71 t7a
.
= /"//
. .
.s/
».
1al'
,... -
n na = nt. , Ab> =171. na. ni _
~,;. . . '·.· · ,,,. ,,. ":'"
J) j I j) J. '1 I j) Iz@ I qj) Ir@ Iij j) l (2JP I p J i 1
na• n1 na= n1
li- .q~ 119 119 ID

4-- a a a
'f
)
Jipii 1.§D
!.µ/, !tv -
n n
!tu , !tu -
,... ,...
;1;_; , !tu _
,,,.. t'""\
//
,... )
Lu/ /tu
"" n
/!b
ro
lu , /iu
"
::.. ::..
t1j) l @J 1 I p~
lu= !tu !tu li a a __
"
~-
,,. ,,. ,,. :;-
I h J 1P J I ;D 'J I
~ !I
a P.P s s f f s s s
- ' )
'
'I
:177
T:. 50, (XVII. 1.) 159 .(187)
(Ill.- IX)
fg. 2771 b. Runcu, j. Gorj, 1930.

Culeg. C. Brăiloiu, VIW1930. Cătălina Udrea, 15 a.
~= 210
;1/a • 17/ na. r.1 co • p / la • -ri . IYa · n/ Ra · n:
CO·P.' ·id .S/ ma. m i

, .
1n-ge - ra ·:fl_
,
)2 J . I J2 J I J> 4 /> I J! J2 I J; J> I; 2 J2

Cui . c. c1 • c<.1. /i7d
li
c/I es/1. m· (l . s a· crPşl/ ma - N~ ş/ vo:' · 17/. ~i
' '
_T. 51. (XVII. 2.) 160 (99)

(XII. XIV)
m g. 4083 (l)h. Kobişniţa, Negotin,

Cu leg. G . Suliteanu, XW1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970
Tran s. G. Suliteanu, X/197 4. Nada lu Raţă, 49 a.
-');: 2CO
,,.
ţ+jL-~i J J? IJl Jî :;i.JQl J ijJEJf 1 l!ţ· pI
A::t . 1,:' ,r;J • 171 , /Jt/ =fl/ ma • m 1 , V/ • li::> mi • ţa· ,
378
> I .... J 1
Ala • a/ na • m
.
, pu • }I/
.
ma • m1 ,
.
. .....
W. 11-0 m/ • tl , de-/ o'ci

' .... .li.//
. . W. •-o ..roam·ne
"'
,
o'e-1 a • o'J(ar.me , i W = n-o '!//u-ca , o'e-,( da·
~ .~ ,_
na • 17/ pu = fu / na • 11/ ul// ______ - Ita
!~
Cui • ca , t;, pa . Jlci' • />e • /.:t
var . rQp .
T. 52. (XVIII 1. 1.) 161 (18)

(V)
·mg. 2317 (ll)x.l.(N). Rişca,

j. Cluj, 1975.
Culeg. Gh. Petrescu, VI/1975. Ana Toderici, 34 a.
( J> = 220)
~ f p ,,ţ p 1!!f QiJ.1tr pir~ I& ~ 1 ~· l
,,! . bi./' d . 6u a . /w ~ d '• A'- /jo ~ .1 pu • ~{_; tr.a · m/ •
.379
. . . . . . .· . . . ({">
r~ 1 tr ~ 1 rr · l)· 1
w. 1 r ~ r ~ 1 1
'-r sh 1
w. 1
A' : .6(./ c1 • 6u d • 6u . .? , Cd" mal= ca I/
'l '
= ie
,...
!-a
•
da ·
Pu =:.,u m a,m1 nu~ ;ifm,9e, .4 ~6u el ~ bu a = bu : el
4-- 6u = a ou= ;{_; ~ /~ ma,m/ .

r ~ '
T. 52. (XVIII. 1 2.) 162 (142)

(III)
fg. 97 23 c. Olteni, j. Teleorman, 1941.
Culeg. E. Dragnea, 23.IX/1941. Maria Dobrescu.
Trans. G. S uli ţean u, I V/1965.
AllagrC2tto ( ~·= 72) P=288 ( J.= 80) ~ =240
!Ya -ni na . n t' pu =/u m a.mt' , /Ju./u ma= m/
s-a! co - coa -n/ .

I jJ J
W- n- o
ID
soma def
r dormi ~
'
P tJ) 'P r cui -ca: !Ya =ni

ex>
I V L :j
pu = fU ma.mi , !/ : St tu p e - sie de m i-/ ere.sie =li
iYa = ni na = 'ni p u./u m a . 'm l
T. 52. (XVIII. 1. 3.) 163 (31)

(XII. XVI. XXXIlI)
CoJ ectia. IQan R. NicQ.la rrunişor, j , Meh~dinţi, 1955.
Cul eg: An eta Zaharia."°'VII/1955. Maria Gindacu , 40 a.
~~.:citativ
JJ ~
r.i
~·
A
'":z'r . I J5 J.
~ C"
@ a1 1'
~
/h = 171 na : 171 fa/ < /(/ ma · m1 ,
r.i
.,,_
(';
@ ;, b
~
J1 )1 I~
~ r· I ~
'Î
'
D
;,
~ J. I JJ J1 J. ~
Pu -- 1u fTJP •/Tl/ l7c'? •171. IE' . iva c 171 na . 171 fJU=,<U ma-m1 _
"
T. 52. (XVIII. 1. 4.) 164 (44)

(VII. . . .)
mg. 1357 c.c.(N.) Coşva ,j. Mure ş , 1966.
C uleg. V. Medan ş i Paraschiva Mora r, 16 a .
E l. Drăgan, V / 1966.
T rans. G. S uli ţean u, X /1978.
[ ~ = 104 - 1201
r r r J 1J Jr r Ir r r J 1J Jr
,Va = 171. r a =171 ,ou =fUI mc? =IT?t'f.. , /I/a= ma ie va k=gd=l7o,
~ r Si
, u
-
I
'
:
~
I
şcr
~
i ii
1J
Vc?
to J
Cl/1 = la
~ 11 r c r. J
I u = lt- lu fi
IJ J
Iv • lt' /d
r
)
·~
$rr iu = ,f
I
~
lu :
~
J'
I~
lu
~
= /;'
~
la
~
T. 53. (XVIII. 2.) 165 (28)

(V. IV. )
mg. 4288 (Il)m . V irfuri, j. Dîmbo v iţa, 1973.
C uleg. C. Tă utu, E leonora Gh. Trifu, 62 a.
A. Buc,an, VI/1973.
Tra ns. G. S ul iţ e anu, XI/1974.
J = 126
.. 381
T. 54. (XIX. 1. 1.) 166 (298)
(XXXIII)
Colectia Ioan R. Nicola, Cetea-Cristeşti, j. Alba.

Culeg: Ioan R. Nicola, Sofica Hirbea, 60 a.
la Cetea-Cluj.
Adagio ( ~ = 50 )
f:! Ji ill fJ.11l

, Fv . /ed )u = /ea ro· p ~ /u( ·
T. 54. (XIX. 1. 2.) 167 (71)

(XIV. VI)
mg. 381 (l)g.-N. T e lciu, j. Năsăud, 1960.
C ul eg. V. Medan, VIl/ 1960. Raveca Tompa , 66 a.
Tran s. V. Medan.
(~ · =50)
J J) f )2 J
f 2
Cui ~ cei cu/, ca jJU ~ I ~ fO/' 1 Cui ~ ca cu A• ca
IWj J J.
rDU ~ ;° • .J'O/'
' 1 ,_,S'l jJ/ ~ /71 - ;°
n
mint /a
"
li
T. 54 (XIX. 1. 3.) 1J68 (283-11)

(XXXIII)
Nelu Ionescu, Vurpă1·, j. Sibiu.

Luci Soare Luci,
ex. 460 (a.) p. 86.
~ ! J'l ~rs \
J) J'\ IJs Ji J
lw fur lui ş1 ia•răşi lu~ Oorm1 cu Sf'a= na_ t:btmi măi pui.
T. 54. (XIX. 1. 4.) 169 (283-III)
. (III)
Nelu Ionescu, Vorpăr, j. Sibiu. .

Lu ; i Soare Luci,
ex. 460 (b.) p. 86
~nJ 1 f) 1JsJ 1J1 f) pJ. 1J1fj ll14Jj IJ1@ IJ. I

Lui lui _ lui ş 1 1a = ră_ lui, O:mni CLJ_ Sfa, na_ domu rrri1_ oui.
T 54 (XIX. 1. 5) 170 (39)

(XXXIII)
F.A. W66. Feleac, j. Cluj, 1950.

Culeg. I. R. Ni"oJa, IIl/195P Jleana Mihalea. ~ a.
RllCrurtive> · , -;· , t J) .. , . • { J)
;, J5 J5 @IJi J5 j ~ I J2J5 iJ J5 I j J> i i f;
Ş/ cu ma =17l:l I-/ cui • ca .
T. 55. (XIX. 2.) 171 (337)

(V. IX. XIV.)
mg. 5169 (Il)bbb. Traian, j. Brăila, 1979.

Culeg. G. Suliţeanu, IX/1979. Stoica Tudose, 74 a.
383
.4/ , dA::I m~r ' gve, rn";:/
~
a; doar
„ ·tnl' , ;fla . a/ na ' n/ pv • /u ma· m l . ~
.>
)) J (t# j) ·1JJ J fi J1 lf l 1J1J ;, j ' • )I
si /d c"'er' .
'-../
#a ' n/ n a ' n/ p p ' 1v , ma' mi , !Va_,, .n/ . !(.a .' ni 17u , 1u m a ' m 1·
} ""' I l .' , I , • • . , <"\
~ ·n/ na ' ni pu , „1u mam,:

I'
. Jlla , na na • 171. na , ni na, n1 .
. ·' „
T. 56. (XIX. 3.') · 172 (262)
(III)
mg. 135 b (N) Hodac, j. M u re5, 1956.
C u leg. I oa n R . N icola . V/195G. Nas t asia F a r ea . , 6.f <i.
Tran s. G . Suliţean u, X/1978.
( )'i = 100) (,;)>)
„. Ic .!/
P!'1' 1
€!fJ Ie#i·~ 1; ~.14 b1
= = fe ma , rna a/
_,._ -/Ja , cu/ Cd C:.J mc> • - -"'-
( J)
, ;, tz±P I ~#~ 1·' & tJ ': Jij, ' 1· )J I
C'J rl?.::? l7?c? ft-o k = 9a ~ nc7 m a .• a1
T. 57. (XIX. 4. 3.) 173 (119)

(III) •, I
...
' • 1 ••
fg. 10291 c. . Mîneciu P ă mint e ni, Pra hov a, 19-!6.

Cul eg. E . .Oragnea, .V.Q:l/1946. . :.
Trans. G. Suliţcanu, VI/1965. ···
„ .. . •\ ' M ila Pop os.'u .
·. .' .. ' .
Modczrato J =160
----~ ):184 +
;; J (Jl J I J5 @ 14PJJţAk~=#1&Pf-@
t 1· =ca lt/i? t u cur :Cd
*
:n i =/1 = d e n)I- / cui =C a
, J. )(;.:;!
)@ 1j)l§!J iJ1 <[11;;i'J J

S/ tu
'
ra"
'
la m ,._ / ~as __ ,
/a= /ci
.
-l. 1 ._ .
Var . str.11 @J J I iJ J I J2 J I @J li'
T. 57. (XIX 4. 2.) 174 (15~)

(III)
m g. 2599 f. H unia, j . Dolj, 1964.

Culeg. G. Suliţean u, 1/1964. Maria Păne scu, 22 a .
Trans . G. S uliţ ean u, 111/1965.
;,. - I
<J>=152)
~i~# 1~iJ.
!f? • /li na , /71 fJU ' IU 17/d ' m/ )
( J:152) -,. -·
'a
. „... ~„ ~
P r ma , m/ , C1.1/, c„/ ' m-i , /e
25- c. 3 10
38-5
41..J > . > . :> • > , „ . >
/.Jr =m na , nt pu: ,(li ' sor {'u; , ca ' m-1 ~le m/ • // = 'tel
fr" le ~:Ji .ma :rt : !el. ele .
T. 58. (XIX. 5.) 175 (34)

(III)
mg. 47 68 (l)u. Gura-Călmătui, Berteş tii de Jos,

C uleg. G . S uliţ ea nu, V IIl/1976. j. Brăila, 1976.
Tra ns. G. S uliţ ca nu, X/1976. Domnica R a da Tudose, 63 a.
) ... 192 r;', (d)
ţ __ J1_;:i:tt11@Efi_i_l~1 J .
. ~ . r. : -'.''-" , : ; . c:,1 ,-na· IT..:7 , A~ · .'7' r.ca =n.'
~ îj ;t!)bf~:=::-tr=W /î} k J IJî @i 'l ~

/ d = /a rr.--;; ~ m: i _ ~ :. r,/ /7.::7 =· ;;;° cu ma „ ma
386
> > >t'J\ > (f)
;h f] 1b>f]î-<fJ]} fj ţ) J> f1J 1f' 1b #@d 1
Ala n/ na n/ , oii/ .. .. - .. . - ... - - - . !~a , Ala .n/ na = n1·
la =- la /JJa = m / , A/a, n/ na = n/
· .. • '-'
oii - .. - .. ... . . ... - . - - - . /pa cu ma , ma li: h',;;( ~ dt'
#a .n/ ___ ____ .ea .

> > > > > > > >
- ~ li: ;b l§j I >b G Ib {j ~ ·t :!PD 1 I V l I ID l' $ l

h d 1°: 01 · {'(; -7ld- fflcl ,
~ -- - -4 :-i a:- > > > ~
Q5@±o &dl t 1 ~v l> tl? €J 1·IJ l~ ktf)±lst1

oii/ . . . ..... .. ..... __ lfd
1
m c;? ,m d . Ila:· - rf/ na : · . ::/1
1
l?a_:, _1; ?f:d :'
T. 59 (XIX. 6. 1.) 176 (27)

(III)
mg. 2828 (Il)l. Dode5ti, j. Ia ş i, 1!)65 .

Culeg. G. Suliteanu, VII/1965. Mira Pcofir, 74 a.
Trans. G. Suliţeanu, XI/19G5.
; = 168
ţ Jlffi iiPJD 1Ji @L;; ~

lui =li/ = t! r;a .11/ Ct/ ma 11;.-;> • ~m Od ~ .n:
387
cu ma = ma . -4J na,: 17wf. lb'f. na
AJ = m · a/ . n/ cu m a - ma
<U
- . ;._____y . .
1
cu ma = ma . Ila/=
,., 171 nai
,., ,., m
nai= ne
~ l'ft. = n/ a/ = l// cu ma = ma . ,/ = n/ a~ n1
,,...,
cu m a ma
IJJ ;[) '~
A = n/ a •
IJi
a •
(13 'J. li
111 a .
o
T. 59. (XIX. 6. 2.) 177 (272)

(XXXIII. 5. 1.)
Co l ecţi;i
Trandafir Jurjovan, Marcovăt, Voevodina,
mg. VU.409. R.S.F. 1u'goslavia, 1937.
Cul eg. Trandafir Jurjovan, X/1937 . Iuliana Anc!rei, 39 a.
Trans. G. S uliţeanu, IX/1981.
< -~=112-100)
I} J. $JilpJ. i ,,.,. - ./ - .._.,,,(U.

ld .Ja CUI : ca jJLI ' •
Ila/
,., h ,., Ju lu · h ~/;e
,., f'u/, cei.// lu rnu ·,.,1u ':",1
~
e.
388
, i)i Ji!',CJ Jl Ii Ji J• Ji ., Iif,J flJl I1îJ ~
(q/. ca"· // tu /'Jll· 1u • '--"
r ~
/Je ,
r
/ig/
n
lu . lu '--'h . lu ,
,- 3 -,
0\
l J ".....) .
Lt#? J; () ) l şJ) J2Js 4
cui , ca ,Pt.1 , 1.u .
,-3-, ~ -
'1 I4} J lJ J) I'!J l Cb '1

Ila/ lu · lu h , lu la sic! · v/ , 17d l"7 , su, ;~ · .
"
T. 59. (XI~. 6. 3) 178 (359)

(III. XII.)
mg. 1995 h. Fureşt i,

j. Arge ş , 1961.
Culeg. G. Suliţeanu , X/1961. Nicolina Moi sescu, 61 a.
Trans. G. S uliţeanu, Xl/1965.
f' fru _: mo.s- , .Sa f/ (a - ri o~ fo - /os
389
!Ya • n/
J) J
da· m t"-1 ere ·{le , Şi tu bal . fd O'ci m1~1 .rea l- da
( J)
I 65 J'f. Ji I J) J I I> {S î
1J2@ IJJ J 1 ~j I
~al co • cRa .ni . Şi lu
sa' crtylf td =re , JJen. /rf:!-a (a= r1· .a ~ pa = .ra-=- r e •

( J~ )( X )
j) J
/7d = 171
1pj _Îl~ 1) 4Jtlj î
( ,J.)
(;\
Jj J I j) J li
T. 60. (XIX. 7.) 179 (34)

(XIV. IX.)
Co lect ia I.R.N., Mă rtănuş , j. Covasna, 1955.
Cite ciornri sint p e lu me ..., Carolina Stratulat, 44 a.
1/1969, p. 105.
Culeg. Ioan R. N ico la , 1/ 1955.
( J::;·52 )
·, . ţg J Ji) @IJ 3i6[Jlj J\Jt)i~J J .,
\ '
•
Al -
Jlb' •
'
n1 aa , m · ;;u__' 1· ' şor _ , ~ ' „,- na :n/ J'Cl.//ll)l o -
.
obr .
,. G r C· Ei I~ lJ J
{a" ,;-;a . .77a le- o le' gel, na ,
' l J ;Ji )
Ş/ cu n;ra .
e I) J
m.t //- /cui , ~-.,• .
J. I
390
T. 61. (XIX. 8.) 180 (362*)
(XVII)
Elisabeta MoJdoveanu, Rusciori, Scorniceşti , j. 01t, 197 4.

Folclor Muzical din Scorniceşti, Elena Vâlea, 34 a.
mg. 4602 (ll)f. p. 163.
( ~ =86)
~ o§J Jd2b ) 10 JG,~UJ_I ttJ J IJ M I

I · I~ !...........__,, I I'-/ I . I . I • I . ./
tUI /{li 1u/_ ) tui IUi I Ui tUI !Ul IUi {/· dt
~~ 9
~=~~~=;;J...__.... lj
ru ,
11:
~~::::!:7J====n~~
oe , h/
~--=~~----=ra=
A&
~....__...,
17/ . na , n/ pu , / ,
--
.şor ,
Cui ' ca , m / , le m1 , !1' lei
to; · #a . ni na · ni ..ra· le~ ' clorm .

Sroa ' la· ' mr fe ma • ·r1 el'! .
T. 62. (XIX 9. 1.) 181 (170-II)

(III)
Nelu Ionescu, Şeica Mare, j. Sibiu.

Luci Soare Luci,
p. 86, ex. 458 (b).
, ,g.M
No=-ni no=n i fur= tu ri =co .
T. 62. (XIX. 9. 2. a.) 182 (180)

(III)
mg. 3157 (1)1. Gura Teghii, j. Buzău, 1966.

Culeg. G. Suliţeanu, VII/1966. Margareta Pinţ ea, 27 a.
Trans. G. Suliţeaou, 1/1967.
iÎ =".5'J
~~ ;.qz,„JiftfJîilb1JlJ 't fJ1·!%r: Jî~

llci4R' na.r;: ,c-o·.~ ..,,.,.., , t6a. o· t:.:Y -n1
391
-""""""" l ' I
jJ) ib I Ji?pJ.=@
Ila/ tu cur-ca de mi-l
)) Jji I J) Jtl[J IJJ J . I J ~ . li

, tu
.St" .romn ci> mi~! a . dormi ~
J ~ 7
f=n A P P P. :t
{'vi . ca . {e cd te bal d • cvş
par-1 atto
>~
\P kl P P 't
Ci// • cei. te cv ma ~a Ila/ w l . ci. te
T. 62. (XIX. 9. 2. b.) 183 (55)

(III)
mg. 4731 f. Perieni, j. Iaşi, 1976.

C ul eg. G . S uliţ ca nu, 11111976. Tasia Aile nii, 55 a.
Trans. G. S uliţ ca nu, 11111976.
(•~ =190)
~H§§id~g, qJj-ifEPgJ5 I :I xJlif±@q@ţ

~ - > --· > - > > - >
;,I a a ol/I_ __ __ ___ ol// ___
i
0 - - a _ __
a '
~'-" ;<- ) _-z__,l=-li__

_ '_ _ i ; _; -'-
J_ . __.I ) it_V_.~•~-~j_/_i~f~}_1~-~-~
-·__O
____,,
1V'a ' a/ fle? , n1 co , p/ -- las' )
!Va , ni na ' a/
co ' p/ ' laş . n Oo1m/ /;.u ' mos /'/ ;;; ' ra'
.., .
Pu ' 1. , şor de rm ' du ' n/, c:i' Oormi Iru ' mos şr
392
~i Jib I JI Ji ., iJI EV 19@ 1$=@ IJJ @
/p y/ „ ,sta ' za ' !Jorm/ Im ~ mos fi le y/ .:. Sfa ' Zd .
:@' Ji~t~1;)\J iJl ~i 1f'.)Ji;J1 l~M? 1JI

{'a- mai·~ cu . /a le
" '
ve ; g~a :
,...
za '
'f
{'a ma'' /. CC/.,,
u IJî J!!J
/.:::t
>
le Ye D -
IJ1
o~a. za" •
./ .f"'I
J ·d
~i t·~)1~J IJiili1$lJ ~ iJI t~~@1Ji@J;.il

oii/_ ///__ //! .. //! .. lu. lu - !te? 1 dl oii! .. /// .. fiu_, cu ma ~ ma.
;f hţ§!f!@Ji@.J1@Bi4ih =llF~@4~·~i'!J ! Lff! = 1tf_ ~ ~~ • 1~--
i,..
Jl; li .r 3 J
1
:l[
Ltu-=-
-'"'
/tu_.
.;"\
/;u · ......!lu- -
..ro
~@'fh#i =lll=:~1ffii!t;&gjl,„ ;B ! li
du ;;~v --- !,,ea, li-a- &f a c1 l .q~e4"
.fli llllfT 4' ~ ma ~' .!. ..
T. 62. (XIX. 9. 2 c.) 184 (140)

(III)
mg. 1983 f. Lupşa de Sus, j. Gorj, 1961.

Culeg. M. Kahane, Elena Afrim , 76 a.
E. Dolinescu, X/1961.
Trans. G. Suliţeanu, IV/ 1965.
( Jb î68) ( Y)
) . ~ Ji j 1iJ'i J. iJI~ 1\tMJ •r!Ji8l 1;;J IJ1J. I J1J. '.1
Ila. n/ na , n/ ,ov • ;J./ ma ' m1· , Pu ' JU ma , mi ş-al cu , C'f?'7 ' ni ·

('\
~ Ji &J 1b,J IJ' J. 1@-sJ !Ji ~ t 1) ~ lţt)1 ~· 'Ji J "111,

·1
Pu ' IV ma · mi s. -al cu • ni , C'u#7 le-as/ /a . ce ..ra" le -a • cfor , mt' •

CfJCJ
•,
• ~ > n -
393
T. 62. (XIX. 9. 3.) 185 (200)
(III)
Eşelniţa, j. Caraş -Severin, 1966.
Aurica Iancovici.
T. 62. (XIX. 9. 4.) 186 (119)

(III)
mg. 3816 (l)p. Furtuneşti, Gura Teghii, j. Buzău,

Culeg. E. Moldoveanu-Nestor, 1970.
Vl/1970. Ileana Botezatu, 69 a.
Trans. G. S uliţeanu, 1/1981.
i.(;. = ocJ na • m , ,ov = fV ma = m1 , mc>J ma:. ·
J.
"
#a/= dea
1 /ţe
cvr , ca
J I tU'
J/
fi
m i-/
m1·-1 a : - - - -
T. 63. (XIX. 10. 1 a.) 187 (199)

(III)
F .A. 1258 I. Feldioara, j. Braşov.

Culeg. FI. Comişel, A na Tă u ş .
394
T. 63. (XIX. 10. 1. b.) 188 (179)
(III)
mg. 4255 a. Dimbovici oara, Argeş, 1973.

Culeg. G. Suliţeanu, V /1973. Voichiţa S t o ian , 37 a .
Trans. G. Suliţeauu, Vl/1973 .
• =164
1 3 J,.....,
J3 J 1l'JJ. 1.J)S I hJ •t
;lf;> , r,/ na , r;/ -
.....__~ .
pu. /u -- ma. ,r 1
J/ .- J 2 3J) J .t 5 6 'I
var . str . li ~ }) J li i/ J li s:r .11: li 4} li t_ll :~
I
3
I v str li li str . iv
fWJ #a - n1
I
T . 63. (XIX. 10. 1. c.) 189 (185-1)

(III)
G.S. mg. 43 a-b Chiojdu Mic, j. Bu ză u.

Culeg. G. Suliţeanu, Angela Roşa c, 57 a.
la Bucureşti, 1982, V, 24.
395
> "'--' >
Na = ni_ na = ni na= ni na =ni Hai I/I __ _ _ _ _ _ _ __
le-a ro ~mă u le ullf li_ _ _ _ _ li_ _ _ _ _ li_ _ _ _ lu.

-- - - -- -
1 d) J j.
Na = ni _ ro= ni_ na~ ni_ na = ni _A_a_ _a _a_
' l >
I J,t)J, tJ.
a a a, Hai o = dor . hai pu = i = sor_
Dorm i cu ma=roo_ dormi u = şor . __ [-(] M!.' = nif o
@iP 1' i.tlJiJ • 1 iP r

rin = du = ni = că, Să-h' a =
vo
du c-o_
I Ji U0iT.
seri = so = r i =că.
' 1
@its J ;ti;:i. 1 its t9 iff1 ~';; 1 Jir v CP ,J1 I 1

Şi să- fi cin= te -n = ce= f i = nel, - !!l f",u=gur mu=g!Jr_ mu~gur
r--J-, .- (J ) 3 3
@l±W~®·i • 1W filW liW @J ~I

f1X1 gu = re l. ~A=-~a-==-~a'..=:..___::_a-'-=, ==---
$@ iSi f3 I ;@ ,fil. • IO V @J
A a a a Hai= da ~ f ni
$Jlt@ Jl J ' I {d} {tjQ;J Ibf&l ~t ~ I

pu = iu A a a a
Dormi cu ma - m a _
dormr u şor. _ HQJ li fli __ _

IIII_~ . J_ LQ)
(fi - - -
~
396
Hai III /I/_ - _/// III III III 111.--- Na· n1 na = ni_
)1j
IOO =ml
'1
I""t!j A_
/
@]J I l!JJ ~.
a ::i _ _ a. _
I
itJ5) .
a_ a //:A i __ /// // __ III // __ _ /// lu:// le.

- - -- -
Hai 00 ta ai= da hai= da hei= da . A_ a_

(A1s21 r3-, ~
"•2J a_
tŞ ~·
a.
lltf J.
Hai o = dor_
f1] l
_ hai
~ I )5 J.
pă = să
8@
= ri = că,
„I
t- ~ ~
~ Js J. p f?J "1 I
Oormi u şor dormi_ fă= ră_ fri= că C-a ve = nit o
:j ~ J_ 4>;> J
g1 = za mi = că, Să-,ti a = du c-o_ seri= so = ri =că. .
Şi să-fi ân = te-n =
: 1Jd
ce =fi =
iJ •1U?J1 ~·@
ne!,_ Mu:gur mu ~ gur_
I
~ \3-, „ 3-,
.-- .-- ±:
~w Jl JJ) €@ t±J1 J. „ I~ pg p I r r oj ~ l 1
· mµ=gur_ m4 = gu = re1. /.t=gur mu = gur mu= gur mu = gur, !!J.
rmu F
(~)11
:~· Jj. T •11§)

gu = ref.
l!
_A-==---a-=----a=--=---a~-
u ' Lt'V
. .--
I tJ ~ I
&e;J EQ
a a
I@
a
~VJ 'l IU? J
a Ai III
I ),
li
J
Ul
' 397
~
li
oP ii
III
Jl :J.
li III
, I Jl J
III III
q
li
Q
fi{_ _ _ _
I Jl J
ll III
wi J.
li III.
'I
J~ ~
Ai fă
I .f 11
::>
na = ni
I ~ .111 .h ~
rra• mă, Na- ni
r J ; )1 )i ~ )i
::>
nâ •
3
ni cu rra•ma z i•,
I )iJ11 ~ ~ l
Na• ni nâ • ni
> . .
"'
~fi] f]?[Jty -~ :li )i J I.?J I ~J I ~ ), "

li= A _ a_ a_ a :fi Na; ni na - ni nani na• ni
A a a a A- a_
3
i 1@)·
a_ a, _ A a a a.
Nai tu pe ~ şte de mi-l ere =şte , Şi fu pui r că_
*iii de
Ha =
mi-l
ni
cui =
r:~w 1 i Ji au$ Ji ; ii
na= ni _
că !!Z
pu=iu_
Na~ ni no.• ni
ma=mi. A
pu
ia::J
= iu ma= mi
~
a_
ţz!ţ dJZJi ~ ., IQ) gf{fj! li;J :m!) , I

a a A a a Q
~T
1 1 3
FT I PT
.> >
I
>
I )'>
>
"7 I J J p] .h I
·>
I
>
I
::>
I
>
"7
ş ş şş şş ş ş ş şş ş
~ ] J I J{J
3
~ I p] ~ ] ~ ] I .h li
3 3 3
pJ
::>
J
...__ __,,.
I
;;:.. ....__,.. > ......__,,.
J I
>
"7
. >
I
>
I
> >
"1
ş ş__ ş ş_ ş ş_ ş ş ş ş ş ş ş ş.
·39s
T. 63. (XIX 10. 1. d.) 190 (157*)
(III)
mg. 3799 (l)g. Gura Văii, Scor toasa, j. Buzău.

Culeg. Elis. Moldoveanu, 11/1970. 1970. .
Trans. G. Suliţeanu, X/1974. Pui ca Ion Pscu, 56 a.
A ()1:138]
f Jilj1JiJ
p u' fli ma ,m / , !la , 17/ na ,17/ p u,1u m cJ , ,771 .
~ ...,
118/ ~ dea cre ,sfe m J ,r;', cel fla;'. dea crc•,ste rn,; ,,·/' cel .
" ~ '
str. V str. VI str.Val
t_ b:.
r [J
1 2 3 4. - 5
Va-.str.111 ~ ~=i1 li t:. LJ' ; Ji 1' li~ 't li
V•
CtOI'
"
T. 63. (XIX. 10. 2.) 191 (351)

(III)
Zamfir Dejeu, Valea Drăganului, Cluj, 1973.

Folclor Muzical d e p e Valea Ana D u m i tr aş , 45 a.
Drăg anului ...
p. 74, ex. 63.
( Jl= 144)
~ 11 1 ; a 1J;
#a , n/ na . 171 ·
1&J1
;;v ,
m11, u~ 1,1 ;
f.VI ma, m1 , Ala • /71
12
17a • /71
u
4
1
tj 0 @lilt)
,Pll • / • - .şor.- ~
iJl
!Jormt lu
â lc;î ClllQ 0
pt ' na - mii • flf'-17
IJ .. I
ror1 ·
399
T. 63 (XIX 10. 3.) . 192 (367 *)
(III)
mg. 4 742 (II)d. -r1 Te iu ş, Sc orni ceş ti , j. Olt, 1976.

E lisabeta Moldovea nu, . . Co n s t a nţ a Popescu, 64 a .
F ol clo r Muzi ca l clin Scorni ceşti,
p . lfi4. Cul eg. Eli s. Moldoveanu.
o~ = 120
JfH Ji J IU J/U? · nt' na ' 171

I;h J IU J. Iill J It~~ ~
pu · ;u/ ma ' m1i' ., Cui' cei · m/ ' (e
177/ • k . lei ' Ş/ le SCOc? , /,/ ma·, r/ , Cp/ .
T. 64. (XIX. 11.) 193 (143)

(!II)
mg. 594 c. · Gostavă ţ, j , Dolj, 1955.

Cu leg. E . Co mi ş e l , la Bu c ur eş ti, Gabriela P opescu, 23 a.
Xl/1 955.
Trans. G . S uli ţea nu, Vl l/1965.
T. 65. (XIX 12. 1.) 194 (354)

(III)
F .A. 3431. Cepleniţa, Hirlău, j. Iaşi.

Culeg. C. Zamfir, VW1949. Saveta I. Velnic, 36 a.
400
Anaant.mo
~ Jl J 1JiJ iJd 1@J 1rn r 1n;r "--'
scump o , dol' .
ţ Ji w 1J1 J --ţ
.r' .J I z; ~ I p F' I ~ r
ls
I J !J1 J
~I
11
w, 17 -0 p e , .;le de mi- / ere , sit>

. ' J/' lu s/,[;, c.J
'n
cit> m/- 1 c(I/, ca" .
T. 65. (XIX. 12. 2.) 195 (170-II)

(III)-
Nelu Ionescu, Şeica Mare, j. Sibiu.

Lu ci Soar e Luci.
Ex. 458 (a)
I ~i r I )s j ~
Na=ni na=ni t ur= fu ~
ri =cc _
T. 66. (XIX. 13.) 196 (11'4)

(III. XII)
;_
mg. 2224 c. Bătrîni, j. Prahova, 1962.
Culeg. P. Carp, G. Suliţeanu, Antoaneta V. Pan ait, 24 a.
Bucureşti, Vll/1963.
Trans. G. -Suliţeanu, IV/1965.
Anct.ntino (~. 206)
ţ ill iJ'i f J#i liî'l {j !Jiff i' I Jl g#l I

,; !llf • ni /l4 2 ni pv • ivi /l1d • mi '
~ ( c:J.)l) ~ (i;)
) J) I J) lh J I ) ; I tt Jj I) &; J) ~
,.f4. • ni nt!l, ;;;------ f1d. ni , _. i.{" t1'i • ni na • n1 - -
2.6-c. 310
40 l
pv = ;,ul ma.mi, & . ni M = 11i - - pv • f u l - ma · Q'JI ,
(J Îl)
~
J~ J I J> ~ . I J3 li
/lâ : 17/ 17&=111 • .f
Var. str . U, III
T. 67.(XIX. 14) 197 (40)

(III)
Gavril Galinescu, Farcaşa, j. Neamţ, 1935-1936.
Cintecele munţilo1· noştri, O femeie ...
_p. 5-6.
Lin
fJU• /U
"
" le. gă
ma= m1'C'ci ma .ma 16la a /?q .
, tf/ dlfi gv.rci li- a cin. ta
,,.,
.
T. 68. (XX. 1.) 191 (40)

(III)
rmg. 729 a. Izvorul Muntelui, Bicaz,
Culeg. L. Stănculeanu, X/1955. j. Neamţ, '1955.
'Trans. G. Suliţeanu, IV/1965. Minodora Mrejenu, 25 a.
Modtiratto Ij • 92-104 CJ>. 184-208 >] JJ,
~ l f-,7--, h
@â ~ I J; J· I~ J · .I ~ F. I ~ J· t I i~ F. l
/ld• rJI ev ma • ma , Cel ma. ma 1,f-a
402
Var. str. li
l -a /'u le-a
vr :. str. tl l
-& 2
y . st r . li
Ol lll =
~tr.IV,V ~t~~f~a~~111~(J~3~~~11
3
ViJr. v. str . li
>IU
T 69. {XX. 2.) 199 (215)

(III)
A postol D. Culca, Ban at.

Datini „. (I), p. 217 (A).
Notat de Nic. Ursu.
A11<2gr<2tto
' atB U:/u lu le co - p t' . h • le t..E: ;I
a
>
li: Ji J I ii J "'
I @= II!} J :li
' la
Cu
- ca·
doi pui
ne
de
VI = mai = ca
/'117 du ne .
C!!.
le
T. 70. (XX. 3. 1.) 200 (118)

(XIX. IX. X.)
0
mg. 4497 b. -P lopu, Murighiol, TuJcea, 1974.

Culeg. ş i trans. G. Suliţeanu, Ş tefana Chiran, 72 a.
Ill/1974.
(
\
'31 ...
tJ;pDi!H±t=1)lJ @J ~I~
\I - iJ-'ft~'1fll~ ~·~'?_~" _Jfll~Î/_ (Iii/• mi .1 ffej'·d· 17a ·a/
403
pu , ;,Ul mar mi, ~ • ni na = ni - - pv • f u l - ma • ITll '
(d Î>) .
l':I
1i"
-
•J.:
~
Var. str . U, 111 ~
T. 67. (XIX. 14) 197 (40)

(III)
Gavril Galinescu, Farcaşa, j. Neamţ, 1935-1936.

Cîntecele munţilor noş fri , O femeie ...
p. 5-6.
Lin
pv • 1t.1
"
ma= m 1, C'r:i' ma. ma te.a le . gă • nq

"
1'
u/ dt/.l gv.ră Na
11"\
cin • ta .
T. 68. (XX. 1.) 191 (40)

(III)
r
mg. 729 a. Izvorai Muntelui, Bicaz,
Culeg. L. Stănculeanu, X/1955. j. Neamţ," '1955. ·
'Trans. G. Suliţeanu, IV/1965. Minodora Mrejenu, 25 a.
Mod«iratto IJ • 92-104 CJ>. 184-208 >] JJi
~ l f11--, h
@â ~ I i5 J· I~ J· . I~ F. I~ J· t I i~ ţ. I
ce ~· =da oa= m ;#'. /la ma,,. me/ ' /h1~
2 ---/ 3....., 4-, 5--, ,.. ci) (l·)
p rb I~ F lf'J·IJJi· I~ J.1y>J.
<=>
ev ma • ma ,
c ::::1-t
Cei ma. ma ft>-a

l
le-~.
j#Jjj ,
,....
LI
-402
Var.5ir. li
/- a rv le>-a
ţ
2
v. st r . IL
V~ .... ! 1. r . tll
Ol h"
Var. ~tr.IV,V ~f~~f~a~~il ~r~S'~ ~r: : =tl=ol J V. str.li
T 69. (XX. 2.) 199 {215)

(III)
Apostol D. Culea, Banat.

Datini„. (I), p. 217 (A).
Notat de Nic. Ursu.
'g
All12gr12tto
a > ~
Jl IJJ J I elf) J =li

le co - p/ . h . le re ;f
>
~
>
"'
li: 1' J I [j J I§ cţ) I :li
l<Y
Cu
. ca· ne
doi
VI
pui
:
de
1na1
/'//7
~
du
1lY.
ne
J
C!!.
le
T. 70. (XX. 3. 1.) 200 {118)

(XIX. IX. X.)
mg. 4497 b. Plopu, Murighiol, Tulcea, 1974.

Culeg. şi trans. G. Suliţeanu, Ştefana Chiran, 72 a.
111/1974.
I'
"3' ...
t-4pffi!§D1JiJ.@ J_ ! I ~
\i. · '!1t~~i'1~~.·,_rJl__..,,.___ fll~t/_ (11#•1111 j ~· d /lr:l•/71
403
(~) =-
& y :1 J. l I fffl ij) 1ff~

cu - - ma =ma Ila/ · ~ · aa · m · , na. n/ na . 17/ •
/lei' : /J/ ·~ fi/ : 17-() /'d '

.
Ici- '
::.. .
4iiil2J!1<J l ., I f /; l 41! J qAP I;biJ J1 • li

cu/. - -- Cd ,
.
.J'/ lu cor .
J/ /t.1 Jor::?m=nt"
' "
~:; a : clpar.m/ ,
.J'/ I(/ - .J"Odm • n/
" .
. .
na • n1 fid = 1J1 •· #a • ni /Jd • ni
> -
t #> lJ J 1J5 I J2 J. ;, ;, !I
1
.
Jla 5 of nd = n / nd·n/ nt:1 ·ol .. : ·
404
T. 70. (XX. 3. 2.) 201 (3i)
(III)
F.A. 3722. Gâşteşti, Mihăileşti, j. Ilfov, 1948.

Culeg. Gh. I. Ciobanul, 111/1948. Catrina Ciobanu; 60 a.
. ~ g Jl
lla1.da
;J I~
na . m
mIJl ~:@ IJ_Pt./ . 1ul
J> :lliJJ
ma. m1. ,Ce.// -
mI jJ
/; le -
;g I
. I/. li • li
'
I1 11 2 I
J> J I JJ © 1lJ]) :li J v I) J !J3 J iJ>J

na • a/ na • n1 l7d , na #a . n/ na. n/ · le - l i .
1 2
J 't li: )) J I )) tJ I if)„ J I J •t :li J 'I li
// t1b • 171 na . n1 fp • I/ . /1 /1
T. 70. (XX. 3 3.) 202 (435)

(III)
Fg. 5494 b. Sanţ, j. Năsăud, 1935.

Culeg. H. Brauner. IX/1935. RodOvica Rus, 35 a.
Trans. V. Dosios.
( 1>:184)
~•1 J1 ;, Iii" J I~ j_ v
r I~ r 1lh'i~11iJ IJ Jib" JI[JJrl V
i adrJ'/.ne z/,~ că-/ma/6/=ne ,.J'1",ne rt'· ceai-/ ma//Jt", 17p,
- - , " ri , ""
~ Jd I 4lJ l) I;) J I @ ;s IJ1 @~I[@ " I;) J IJ ;) '11

#a f/ , la , la~ ele =cit lc1 = la, /4r' ,r/ ~la , la" de •Cil la , fJ.
405
T. 70 (XX. 3. 4.) 203 . (109)
(III)
Nicolae Ursu, Peciul Nou, j. Timiş, 1963.

Din cîntecul popular timocean, Maria I:.epădatu, 58 a.
„Rev. de Etnografie ş i Folclor",
torn 13, nr. 3, Bucureşti, 1968, p. 273.
T. 71 . (XX.4.) 204 (210)

(III. V. XXXV.)
D. 1357 I b. Dobric, j. Cluj, 1940.

Culeg. E. Comişel, . Maria Juga.
Buc ure ş ti, X/1940.
Trans. G. Suliţeanu, VD/1966.
( ,Î>:184)
~1J.1® r1Ji[h§Ji;i1;iJ·1®-r 1@J;iJ. -4

J'- a •Du ' a
)
•f'U • 1uc
"1
<le' cu, cu- , S-a , 6u ' a
- I
f'U ~ iuc
rt
de cuc.
T. 72. (XX. 4.) 205 (106)

(XIV)
mg. 4084 (Il)i. Şip, Negotin

Culeg. G. Suliţeanu, XII'l970. (R.S.F. Iugoslavia), 1970.
Trans. G. Suliţea nu, X/1974. Bisania Zbîrchi ci, 60 a.
406
.. ; "' . . ...
T. 73. (XXI. 1. 1.) 206 (294)

(XXII. XXIII)
·mg. 2542 a. Pantelimon, Bucureşti, 1963.
Culeg. G. Suliţeanu, Vfil/1963. Sofiţa Ţîru, 51 a.
Jl = 210
t :----l
4 /! IJJt;h ): ;1 I,J. 6' ·]J ·1 I tJ . t; Ji JJ

_!_ i1u 1v 1u l/11
"
' Îl Ji Jl 'f Lti ih J! Îl I

la ; ta mfa · V/. n-o pe. {I!'
rr ;; Jl Jl IJ. @ l jl I
o'e m1: I ere.'{le , .ş'/ lu .r~am,ne
f) J
li
ol>-o a • doar. m e ·
T. 73. (XXI. 1. 2) 207 (377)

(III)
Apostol D. Culea, Muntenia.
D a tini... (I), p. 206 (A).
N otat de G. Breazul.
4·07
I J2 J li
na , n1 pui • ca m a .m11
T. 73. (XXI. 1. 3.) 208 (379*)

(instr.)
Theodor Burada, Muntenia, Moldova de Sud.
Alma n ah Mu zical,
Ia ş i, 1876 II, p. 72.
n. 1n J J I n 3 J f5J I· Jtn J _]
T. 74. (XXI. 2.) 209 (368*)

(III)
fg. 10904 a. Iancu Jianu, j. Olt, 1949.
Culeg. E. Dragnea-Comişel. Gica Voicu.
Trans. G. Suliţeanu, Xl'l965.
, ~
J1 J
= 210
Na =ni
1J) J
na .n1
I
Lt>il
pv ~ ,(ul
J l)_j_ 't
. ma.mi
'
I JJ J
Pv =IUi
I))
ma.n11
J
...ţv
IJL)5fli tJ I;) J I JJ 'f

Ş/ /€' du CU ljO =I • lt>
I t}) · J li
P@ cim. pu cu /Io = r/ = le
408
T. 75 .; (XXI. 3.) 210 (199)
(III)
Apostol D. Culea, Munteania.
Datini... (I), p. 206 (B).
Notat de G. Breazul.
Mişcat
l J; •1 j tb J
Liv liu lu /tu !tu !@a Cui-cd . m/. le
! )5 't IJ7 J : )> J ) ··~ 'J> li

' J> J
C l/ ma . ma
T. 76. (XXI. 4.)

{'ul . cei . rn1
211
. le
(32)
cu m !3 , mct
(III)
F .A. 3723. Bucureşti, 1948.
Alexandrina Dumitru.
Andantino ·
T . 77. (XXI. 5.) 212 (25)

(XVI. VII)
fg. 4210 b. Botoşana, j. Suceava.
Culeg. G . Brăiloiu. Paraschiva lui Ilie Iacoban.
A lle gro J "' 150-156

A
" na -n/-n/ na , #a -ni na -ni
400
J l' IJ 4ţ§ l!JJŢJ _ l4)1· li .
!Ya , ni na= m nr:r, 171 m =ni na · etc . ABABAB
T. 78. (XXI. 6.) 213 (168)

(III. XIV.)
m g. 3777 (ll)d. Crîng, Pătîrlageie, jud. Buzău, 1970•.
Culeg. Elisabet a M oldoveanu-Nestor, E lena Lobodan, 42 a.
1/1970.
Tran s. G. S uli ţean u, X/1964.
ii=- 200
!hi cu m a . ma
Ja. t . (/ • / e> ..rom •

~
n ul u .
• .ror
> > > >
,~
JrJ. J6h J.
.ştu. cei ,
I
~
IJ /la1
"
lu ..romn de> - , m1~/ a • dormi •
"
Ila/ • dt?r:!I na • ni
,.. "'
•
„ ~
410
pu • / vi ma .m/
T. 79. (XXI. 7.) 214 (389)

(III)
Arhiva Seminarului de Folclor Iveş ti,

j . Iaşi, 197 4.
U niversitatea Alex. I. Cuza, Ia şi . Ioa na Dragomit·, 27 a .
mg. 181, 266-324.
Culeg. Prof. V-Ie Adăscăliţei, 1974.
Trans. G. Suliţeanu, Iaşi, X '1977.
v-i l .i>=1-46 )
~-1~-J
l7cJ ' 171 li"' cu
I j)J ., I )) J
sor Pu , iul ma , m:'
J_ 1)5 J
:Jc_ , şor . (a' ma , ma &
.
·d le · 93· oa ln ,p '
-oa· r:..tl
'
~--;f;') ·; --~c~ ~-~1---?P-„--=-~r-Jty~--n;; J- 1: 'I li

ele 6ra · dv! la lu ' me dra·, gu(
T. 80. (XXI. 8.) 215 (176)

(VII. XIII - III.)
fg. 2826 b. Runcu, j. God, 1930.

Culeg. C. Brăiloiu, VIW1930. Maria D. Pricopie, 25 a.
Trans. G. S uliţeanu, Vl/1965.
Anda ntino J> = 144 .., ,Î\=176 (J)
/'
; ) J) I ii;)) JJ I JJ Jl I iti Jl I ;1IP I
"
&Jî jJ
p u.jv/ ma , m 1 , Ala , n/ na , n1
•~
)'i= 144
,p„ ,p„ ! Jl„ ;-i . li )2 J) I)} l Jl
.Pf.I - ful ma , m1 ~ormi a cu Cff feşi/ ma/ m1 , C!.
411
)>."= 168 " ( ~1 C-·)
W n-o lui= că de mi I cui· ca ,
4 J> Jl
)';= 184 .
{i lu
I ;J
Jornn de
Jl I Jl ;i ; j
m1~/ a • dor
J.
m ,:
li .
T. 81 (XXI. 9.) 216 (281)

(XbVc VI. VIII.)
fg. 11639 b. Ieud, Maramureş, 1950.

Culeg. Al. AmzoJescu, Ioana Chiş, 51 a.
Em. Comişel, VIll/1965.
Trans. G. Seliţeanu, XI'1965.
( J> = 208 )
~f I
Ila • 1a ~d pu = /u ma = m/ 1 Ila. 1.a va
;;u „ ,(u ma m/ , #v lj- am l a = cu 1 cu ţ/ , ga. o/ ,
Id , cui cu ft' ' 9a , n/ . Te- am fă = ev! cu
ma , re neam , !f-am la = cui cu mc' = r e nfa m ,
E va cu ,4 = dam , Cu E va cu. ,4 • dam •

{'11 =
'„fi· /
=
.„/
·412
T. g2 (XXI 10.) 217 (95)
(III.IX)
mg. 2825 (R)u. Vintileasa-Neculele, j. Vrancea, 1965-.

Culeg. G . Suliţeanu, VIl/1965. Stanca S. T1·estianu, 55 a.
Trans. G. Su liţeanu, 1/1981.
J. = 96
... ...
-IJ h
" , J Ioa .
, 1~ ·· t
J (f)
171
I j) J I
n :;; =111
J)
170 ' ; 171
J I J3 J -
r.a ' fi i
I ~.
'--._...; , . , .
fla/ Iv Cl'r· ca de m /I c u/ • cu , .Ş/ tu c/pa ·r~
~j
pe . ste de m1 ~ / er e· .şle .
I J JJ li
pe = {le de m /-/ ere' yle .
T. 83. (XXII. 1. 1.) 218 (242, 241 *)

(VII)
"'
mg. 4919 11.y. Victor Vlad Delamarina, Satu Mic.
Culeg. G . Suliţeanu, Xl/1977. j. Timiş, 1977.
Trans. G . S uliţ eanu, Xl/1977. Ana Marconescu, 58 a .
( J:96)
/Jl> Î' J5 eb pb ]) j)
Ah , n/ na • n1 d ormi cu ma • ma , .ra cf'l?sf/ l7k9 ' rf'
s s s s s s s s s s s s s s s
~'----'--~__.~~~~~~·
413
J :J I J J1 ., Il •f ]2 J1 IJ i Il 1' J1 J1 I@ J I
Vt° ' me
,...
mo ' „ Sll le ' ne
..... '
(a f7€ !Je ' lt'd

~
sa" m1·- o
"
cui ' ce
Vt · ' r?
m/-o
,..
cu /, ca p a" Oe - fla
n
,
s s s. s. s. s s ~ s
li
/ac;, ~· re , !Id/ le cui~ ca· · cu ma , ma , ~
.I ' \,/. '
Cd sa le s, .
T. 83. (XXII. 1. 2.) 219 (240)

(VII)
mg. 4919 (11)1. Victor Vlad De lamarina, Satu Mic,

Culeg. G. S uli ţea nu, Xl/1977. j. Tim i ş , 1977.
Trans. G. S uliţeanu, 11/ 1978. Ana Mamcanescu, 58 a.
~ ! ""=92-132 J
;Ila ~ nr" na ' n/ fa > la ma , m/ , ,#c1 : ma le cui „ că pa t/, ne •.
~. -..../
. ~l . c .re:/ !,'/' na" m O ' .Sll
'
,e ' 17<? > ,t:'c>
'°'
& 1,ok /
n rt
pa" .a SC/'/n•ce •fit'·
I
~- ffe'fJ-Y ID Ji J.' Ip ~ J5 fi Ip ~ #-~

.."u'· cI f'.d . l'a ~ ~a _. cd ·" ! 7 S-o f.:/ fd ' Ici ,r,.:i,r:' c/' c.i)
414
p jiJ'; )) l=P ~ J2 'i Ip ~
]J iii~ I D ?+}; 'fd
~ '----'
Ca sa crea , ::,cci 1a ma , r;a .Ja" mfrir ' gri Id h scoa , Id .
" n
' " '"
Ila/ . eh . cu la ' la ' Ila/ ' da cu ma ' ma ' .Şt' m/-o cui' ca
""
"f't"
~-;--
p:~:,~l~·E~P,.___~~1~t~b~ti~~'-W+l~J~e~1~'-A~~~~-+-,"'1p~~"~•~J~
sa crfd , .sca .
doar
.... , mid'
("' , Ca sa crea,
..., scama , _ n„ a . s s s. s. s. ,
;:,.
"" ""l
J I ,o
I,. ""
1J )lJ jJ '1 I p"jl J? )J )j I
s s s s s Fa ' la m:.e sa
'
cuh Cc? Ila/

,... , da du/ ' ca J /Ju/ , cei da m,i-o cui , cd.
J J
s s s s s s s 5 s s s s
:i
' - - - '
);""':'
T. 84 (XXII. 2.) 220 (368)

(XII)
fg. 10994 c. Iancu Jianu, j. Olt, 1949.

Culeg. E. Dragnea, Buc. XI/1949. Gica Voicu. (Romanaţi).
Trans. G. S uliţeanu, 11/1981.
(Ji :•182 ) ~· .„
?E™
< •
WJ !?~ 1~ t. 1~1 J {J; ., I?- îW$ r . I~) ~

-n ;fb , 171 rK1 '171
,.nu~.tul "')
ma,m1, Pu,,f.ul ma •!Tl1 .ş--al ro · (]?d·rll .
415
Şi le clu cu ;;o ~ / -=- le 1 A> clin •fll/ cu /Io ~ r/ ~ le •
T. 85: (XXIII. 1.) 221 (152)

(XVI, VI, XIII)
mg. 3008 e. Paloş, j. Braşov, 1966.
Cul eg. G. S uli ţea nu , Buc. V/1966. Rozalia Gabor-Cernea, 71 a.
Trans. G. S uliteanu, 1/1981.
. ~~
( Ji : 200 ) > > (J.Ji) I':'\
~ , -·
) ) J. Ji J. iJ' l11Ji J. I~ J J l .'' iJ J. J J IJ _J J. ' t' I 'I
#a -171 na - ni, na -n / 17a -n1 , e1ra -guma -m 1 , Cu/, ca -le cu ma1-cu ·(a,
' :!IJ J1 J
ca· ma/- ca le- o
~ ~
j;t;J
fe ,08
J
J.Î iJ J J. J•~ jJl J. J.
· na ' Cu-17 vers clu/, ce 1-o
•
Cin' la '
I
!!.
~ .~ >
0·-n- 0 h i- cei
"
. m 1:/ eul ca·
si . lu .J'Omn
Si de m/-1 a , dorm/
,.. .
416
.T. 86 (XXIII. 2.) 222 (193)
(XIX)
mg. 3814 (11)1. Niculeşti, Poienarii-Vulpeşb,

Culeg. Tatiana Găluşcă, j. Ilfov, 1964.
Elis. Moldoveanu-Nestor, IW1964. Floarea Beldirn an , 58 a.
• '--' '--....! !I· J J_• . I

,Oli r /(/
~
md r 117/ ' fi r /JO 11e = .şie ' , aa ml- ere ·f-e •
.
A,,v ~- 171,(~ , f , /Im • /,/,/ ma & ma ctr = Cf/ • ma •d ,

(J.. )
ţ t} l ~-} l i l lt# l 1j) ~ tot11> ]J 't IJ )) 1JJ
r- 3 - , """' li. ' (:I •
1 I
T. 87. (XXIII. 3.) 223 (191)*

(V.)
F.A. 527 b.(mg.) S latina , Nucşoara , j. Argeş, 1955.

Culeg. G. Suliţeanu, V/1955. Ecaterina Fulga , 54 a.
Trans. G . Suliţeanu , VIII/1967.
'J:l -c. 310

417
(;\ '
jJ }J '
j) Ir G lff $ IJ?:r D I() J; 'I J J1 I
pu-_;u man' V:• · n-o cur - ca ' de .m~I cui - ca ' ·F
tu
' ~ i .
.romn da m 1-/ a = dorm/ . Şi tu .romn da m i-/ ci ,_. dorm~ .
T. 88. (XXIV. 1.) 224 (90)

(XXI. XII)
fg . i837 a. Plătăreş ti, j. Ilfov, 1939.

Cul eg. C. Brăiloiu, Buc. Xl/1939. Lina Nic. B ăr bieru
Tra ns. G . S uliţeanu, Vl/1965.
Mod(iratto ( J> :. 210 )

( J.) (J .) . (J}>)
l Jl'!t:I~
h/1 r;;tt:iJ I lf~ #J. J. ~
f'V • J.°vl m6 • m/ , -
+' (oj>)
I fht{j) ~ J. l
~ .n/ ~.n/---- />" • /vi- m,;. - m/.
+ (~)
J1 J> J ~ I J1 fj J. J. 1 IQ µ r· ~ I
T. 89. (XXIV. 2.) 225 (186)

(VII)
fg. 2762 b. Bălti şoara, Runcu, j. Gorj, 1930.
Culeg. C. Brăiloiu, VIIl/1930. Ecaterina Tivig, 43 a.
Trans. G. S uliţeanu, VI/1965.
418
( J> =168) ·
T. 90. (XXIV. 3. 1. a.) 226 (386*)

(XXI. VII)
mg. 1944 i. L up ş a
de Jos, j. Gorj, 196 1.
C uleg. M. Pop, E lena Vîlcu, 35 a .
M. Kahane, VII/1961.
Trans. G. Su liţeanu.
t.
ş Ji I
JJv :1u ;77a = m/ .S-d/

, co 0
,.. n/ j
coa=
2.
·var,str . 11
~ Var. str. III
3.
~ Va r. str.IV
[J !
om
se repeta rînd . mq; I 2 si 3 .
1. 3. I.
Var. str. V v. str.li li v . str. IV Var . str. VI se repetă
VacstrVll 's. D ma ~
li
3.
V str IV li
419
T. 90. (XXIV. 3. 1. b.) 227 (386)
(XXI. VII.)
mg. 1981 n . Lu pşa de jos, j. G orj, 1961.

Culeg. M. Kahan c, Elena Vilcu, 35 a .
G. Su liteanu, Buc. Xl/1961.
Trans. G. Suliţeanu, I V/1965.
Al :czgrctto ,(J-.= 2()() )
1 I. ~
!!. A1:7 • n/ na · nt' pu " ,fU m a „. m/ ,

10---i 8---, 5 -, 9 . 2 --i 5(4? J
) ll 1 ); J1 IJ1Ji gli ) Ij I )j 1 l l I ]l )J J 1
ty, 4(.):t
_;
;
( ,) )
1.
)i I
Var. str. li
&l Co • Cf?a - aa le
n
-c?
: l
/J.
li
~2
3.
Var. str. III p li se repetă
li
ca.
J._ 5.
\
.. ' J .
~
l
\'ar. str. IV . l J1 ( l h li
.J § ~ ; Îl li v.str.111 16ră \O":i .. '
Ala • 11/ oa. cdc /7
I.. 5.
Var. str . V V str IV
br. s-tr.VI
ar . str. VII
420
T. 90 : (XXIV; 3. 2.) 228 (262-II)
(III)
Nelu Ionescu, Borod, j. Bihor.

Luci Soare Luci,
Ex. 462. p. 87.
~ g Jl fj I t~ lfJ :li J)
Dormi m1 = cuf cu_ Pă =să
a I J) e_a IJ) {] I 4[)
n = le _ ft-Qr cin fa -
li
ma= ma _ ta. _ _
T. 91: (XXIV. 4.) 229 (29)

(III. . ·. XI ... )
mg. 426 n. Jugur, j. Argeş, 1954.

Culeg. G. Suliţeano, X/1974. Elena Gh. Corcod el, 36 a.
Trans. G. Soliţeanu, VIl/1965.
Modiz ra to ( •°"' =168 )

( o_J> )
~ obJ_ ,;iJ. 1lLJ17:1PtJ ~ ilî1?Jl,J

3
~~ fJV: /vi #.;; ~ n/

&J
°' i
tfa-n/ n/ ma , m / , ! na· n/
(d}) ( J.. )
Jl Jl I ;;J. I ti: ~ I D Jj IJlt~l 1 ~ i
fJ'-'. /vi mt:?• m / , ~ • ni ~. /")/ j)(/ . /ul m a · m; .
421
·T. 92~ : (XXIV. 5~ l.) 230 ·. : (94) i·
(Ill)
Traian Mîrza, Husasău de Tinca, Bihor, 1966.
F olclor Mu z ica l din Bihor, Floare Peter, 39 a.
p. 245, mg. 1011/13, ex. 218.
ii: 176
J) IJ>J
'--' .
JI
~ na • n/ f'U = /vi - - ma = mi .J
I n;~ tl±JDJ I9P JZltdJ

/kl ,,. ~/ ,.ou =411 - -
I J)
ma=mt
J. I f
•
li
T. 92. (XXIV. 5. 2.) 231 (121)

(V. ).1v)
m g. 4169 I.j. Tăutu Ampoiului, j. Alba, 1972.
C ul eg. L. Georgescu, Raveca Drăgan, 63 a. '
M. Kah a n e, V/1972.
Tra ns . G. S uliţ e anu. X / 1974.
[ Jl =176 ]
:1
t
.tl I Ji r.
Sf aa = 171 , pu IU
-"-
Ala = o/ oa ~ 17/ _, pu 1u ma=1n1 •
:..:::::/ ~
!!ai = d:r du! = cei ) ş1 m i- o
A
cui= ca :11 ·
.__,,
li
!la/ = da du! = ca ŞI mi-o cui =câ.
"
(d)
i? 1. ~
t;'\
) 2. 3. ~~ -
Var.str. III ij{ ~ jj (Î ~ 4Jfui ~ffj 'A·J ~ jj
I • .f. • · ; I~
aorm1 u; ..rom/7 S'! m1 - c:1 ~ oorm1
I" '
422
T. 93. (XXV. : 1.) ·. 232· (347)"
(XIV~ - ill)
F.A. 1252, Ştefăneşti, Drăgă şani, j. Vilcea.

Publicat în D. Şi M., Maria I. Fira.
A.D.C., voi. I, p. 196.
Culeg. Gheorghe Fira (1909).
-/€ _] __ ~~ - IW~} S IJ- -JL

~ _l.i - ~ - ; i; ~ 4 .
1~ ± l-1 {) IJ 1
Ji :'I
t.i A . I . '--::' r .1· •• . '-,-./ "
v ' / ' .JO ' ma , m1 mic ,
v
r a ' ce ' tt>-D1
,...... IT):!11, ca voi
,.., ' n1c . etc.
-mnp;
r~
ţţ-y
. J.-
( · -qQ;a-I ----··-·· -·
. -: i . Ji J . J . - - -- --- --- -- - -
#a , !71 oa · m na , n1 r;a , .? 1 , oa , n; .
T. 94. (XXV. 2 ) 233 (384)

(III)
mg. 1631 J. T îr govi ş te, Dîmboviţa, 1959.
Culeg. G. Suliţeanu, Buc. 1959. Florica Va silescu, 38 a.
Im ' le fi sa - ?1 C'l/7 ' te , #a • !?I pu • - 1,v ng . 171 .
T. 95. (XXV. a.) 234 (191)
(V)
mg. 527 b. Slatina, Nucşoara, j. Argeş, 1955.

Culeg. G. Suliţeanu, V/1955. Ecaterina Fulga, 54 a.
Trans. G. Suliţeanu, III/1981.
<Jl=116)
,. Ji lgf JiifiJ Ji!J@h;:1 :@. Jl·1 lid]iiiJl?t#J

!!. Ah -. 17/ na , 17/ ,ou • ,;u m a , m/ , ~a , 17/ nd ' m
ţ• ~J ;; ,i-- ;; ' 1
,ou . ' fl/ n7d , mt' .
a tl' 1âf.E ~
W , no cvr ' Cd
1 v -Ji 1T #21:l
d:/
.- J --,
rn/-1 cu/ -. co: 1
~~ :ţ;.lt1@Jllţ;l.J5 IJ JH~l®l))1& Jij

W = no c~r = că d7" m/-1 cui, o:i J.. Ş/ llt .romn d/
"--' .
mr- 1 el , dorm/ ·
,.. ,/
J/'
'
lt/ .;omn da· mi- / el , dormi . N'c.
("t
T. 96. (XXVI. 1. 1. a.) 235 (220)

(III)
mg. 5100 (l)d. Traian, j, Brăila, 1918.

Culeg. G. S uliţ ea nu , IX/1978. Stoica Tudose, 74 a.
Trans. G. Suliţeanu, Il/ 198 1.
. ...... . -
( Jl:182)
1i' fa, // /nd • m 1 , _;' ,4/ !Joam , ne dl ·

,.. '"'
c/;:sr·r•'· /n·jt?r
-
m/-la • /?,J? ' /'ld ' f U ma=mt· , /1;.' !J,,ocM7 =11@ o'l'
J) J I j) J1 ~ ~ Îl Ikjh J I 6'>4,h IJ1 J J9 . ~ jţf@4j

m/-1 a , of!âr·me . St' lu VI ' 170 , m/-1
S/
424
ed ~ J§ tJ1 J 1d~JJ „. Jdl J I;, J Ij) l1~l I]2pJ1 '1 (
1a de /;n ·yi mt"· ne , e;.· St"-/ ctl.1 lom, aa [}oam 1;e la t/ -:nt- .
„ ' ,., ( )>)
J5 J 1S fb IJJ J@ <~ .,13} J

... . .
)1 #-.~i})Jq
'-"
/n = ge ' ra , f U ;Î? • je • fl:5'{ 1 ja .rci-1 pu,,( l'n le • ga· • na{ .
T. 96. (XXVI. 1. 1 b.) 236 (248)

(III)
mg. 5100 (l)c. Tra ia n, j. Brăila, 1978.

Culeg. G. Suliţeano, IX/1978. Stoica Tud ose, 74 a.
{~=152)
:b j I ~t> @,Ji liljb J eRt3iJ t IJ5 t A I /i

.
ma
o • Ai . so . ri .
~ la' ce ma· . r/ ' ce . lu . #a ' /7/

0
na ' n/ ,ou ' :.u ma . m1 , !.

,,..
~ .. fi J 1Mf@~ Iii b IJFJî ~ ţlJi J ~JEU

la ,// la· 1; ·. !. ID::r I/ 1 pti =,.!Îl ma , m/ .
T. 96. (XXVI. 1. 2.) 237 (131)

(XIV. XI. XII)
F.A. 3220. Dărăşti, Mihăile ş ti, j. Ilfov.

Culeg. Em. Dragnea-ComişeJ, Buc. Lina Gonori.
425
tj J )5
/JU • ftl
ilO @±J
~~mi
,~
J1
Ala~
l!
o/
!J l) I J1 JJ : â ( J)r
fla ~ n1 ,.OU~ IU
'
ma · m1.
T. 97. (XXVI. 2.) 238 (14)

(XI. XII. XIV.)
Apostol D. Culea, Notat de G. Breazul.·

Datini... (I), p. 205. Transilvania.
Rcipcidci
~§ J Jl:ilJi1JiJ1 ) 1 J li•J Jl:obJ IJî;Jj:JiJ 111
4 , /;v a , bv J • Ot/ c1 = /'t? , 4 • bt/ a . /Jo a. /Jv a • l'e ,

;/ • bt/ • d v. tt' C't/ mt!J.fT1cl ;f'P
f
1
J jJ:JJ]ljJîJl:ÎlJ jJ Ji:JîJi!Jiib'JîJ li
,( ; /Jq • a ~ le Ct/ ma .marre ' ,,( • Ix/ •a •/Jo ~ • b(I • J "re· •
T. 98. (XXVI. 3.) 239 (381)

IX)
mg. 4 715 (Il)e. Bucureşti, 1976.

Culeg. C. Breazna, Ia Buc. 1/1976. Şanga Vrană, 69 a.
Trans. C. Breazna.
A~· ni na,_17/ , p.{/,h-a/I ma------(n)•nt, .
IJ' 'jJJ lD bJ
6
IJî 0.Jî tJ J #a • n/ set1m • 61.1
426
T. 99. (XXVI. 4.) 240 (41)
(VII. VI. X.)
Gavril Galinescu, H ang u , j . Neamţ, 1935-1936.
Cîntacele m unţil o r no ş tr i,
p. 4.
'
I
&;/ • da !tu !tu ,.ol/ • I(/ • -
/M/r c6 - - #v ~(1 jX/ = 1u = le .
.le 9a·
t = /7d Cc1~ ma • ma le-a le ·ya·-
/J4--
. 3
111 J i 1 J5 am 1 j) J> 1) J . 1 J, · ~ 1
1
T. 100. (XXVII. 1.) 241 (130)

(III)
mg. 4339 (l)p. Stăncuţ a ,
j . Brăila, 1973.
Culeg. G. Suliţeanu, Vl/1973. Verginia Dobre, 63 a.
Trans. G. Suliţeanu, Xl/197 4.
427
( J>:170)
~ ~1~
er
> > >
~ ~r -1 IPr '~r
pu · ;.i.11 ma ~ m1 •.
> „ >
r I ~- '
Ji
r ,I~ r I tE?/ r I~ r
Iv pe ' -rle ~ 1171:/· .
ere Ioşie , <Ş'/
lla/.dt"
,... aa • n/ na · n/ ,
llc1/ • d" na · n/ na • n/ /17 • n/ , pu „ .(u ma • m1 1
jJ,Âfl1fk1 ~F'ffl· I J> Ji: J> Ji !Ji JJ 1T
J>
na , nl , Dt/ •
,~
1u
• •
ma · m/ . · Ila/ • ci/ //(,t Iii/
" ,,, ,...
!tu /,-{;
I'\ l"'I „/;ii
·~
428
T. 101 (XXVII. 2) 242 (162)
(III)
mg. 4753 (Il)b. Ciocile, j. Brăil a . 1976.

Culeg. Steluţa Popa, V/1976. Constanda Vi zu roi u , 68 a .
T rans. G. Suliţeanu, VWl 976.
J>;: 160
, - - - - - - . , s---i J1 4--i 5 6-,
s 11? F I iff P' I) ~ I~ ). 1$ I~ J

.i , Ala • ni na • a1 pu . 1u m a. mi !IC?/ dt?
lJ
'
Ş/ lu p e . '!le # a .17/
429
T. 102. (XXVI,I. 3. 1.) 243 (360)
(V)
Apostol D. Colea, Muntenia.
Da ti ni ... (I), p. 216.
Culeg. Ne lu Ionescu.
Andantino ·
ts
( frpdonat cu
40881. Ir. J ~ 149 JJ IU Q I~ ~:li
gura i'nd":-a)
No~
#a =171.
- 1J1
na • /J~
aa • /71
pv • iul
d/'l:i = gui
ma.mi~.
ma= m 11
Cui. ca • ml. te m1 • t: • tel' 'ft le vCoa=la mazl'/ • cel •
T. 102. (XXVII. 3. 2.) 244 (207)

(IX)
fg. 894 1 a. Dobric, j. Cluj.
Cu leg. E. Comi şel. Bucureşti. Maria Juga.
Tr'ans. G. S uli ţea nu, VI/1965.
All<igrntto < J> =252)
I
1--.,
~ r· r~r p 1ii4)d. iîl~ r' 1JJf' ~I

.J'.. a .bv . a _PU : jVC ele CV ' C!::! 'Ş-a bu • a
7-~~~~~~---,
6 ---, 2 6---,
J2 4. )i J• I
4
't I oh J. , 1 (·)' lQ I.b J.. I J. .,

„IVC dP cuc ' ca· J -0 du.r m.:1" ~ la la plv9 '
3--, 4 5 -----,
J5 J . I J.· l3 I J) J. I J> ~ li
c./ J -0 dvJ' mc/ z la la plu9.
~ 1 2 l Jr.. 4 5
Var. str. li ~ J. l•l:JV I J. I~ li J. ); li I li
cio • .r-o dv.r Ca· duf ma- SI
"C -'-
#;# 1
v.ştr.YI } _
6
7 L :::I
3
y.str.11
4 .
y.str. U
Vnr. str. III ~ : ~ I J1 ~ · I J · J; I) I I li
J/
-"-- ca· ma = ma IP.a
„ IE' .
430
T. 102. (XXVII. 3. 3. a.) 245 (75)
(III. IX.)
F.A. 9092. Salva, j. Năsăud, 1950.

Culeg. E. Comişel, VIII/1951. Saveta Hopai e.
~ ~ I~ ~
Cui= că a le lu
:li Jl J J ., li
T. 102 (XXVII. 3. 3. b.) 246 (190)

(III. IX.)
F.A. 4896. Dră~Pa, (Turnu Măgurele), j. Ilfov,

Culeg. E. Comi şel, VIll/1951. 1951.
Dorina Ş e rb ă n esc u .
·~
L
J) J
I ;h J I '2 r
#a, ni '1'9. n1 17v = ;u ma=m/, #a= n/ na =nt
1 2
~ r I l J li: J) J 1J @ I ~'1 J I J :li J y

'
't
17v • f.'v ma•mi Ala = /'}/. na = n1 ,Pl/: I &
1or
' PÎ.a/ mi/'! la . jJ/'117=.l/ . ' .Ş(fr
T. 102. (XXVII. 3 3. c.) 247 (177)

(III. IX)
Fg. 6543 b. T1·estieni, j, Prahova.
Culeg. C. Brăiloiu şi Ana G. Gle znea.
E . Comi şel, VI/1965.
AllQIQ retto ( J> = Z76)
I} lh .ni na „/J/ I"' . . 1 • 'fOI' > /J/• n.i „

HVÎÎJi
~ M
431
jJ/ '11'1:.?I : fO/' ' m/.• li • lt.>1 ,
]--~
'I'. 102 (XXVII. 3. 4.) 248 (349)

(III)
F.A. 6546. Pojorîta, j. Suceava, 1955.

Culeg. C. Prichici, 1955. Zenovia Ţîmpău, 35 a.
Mod<6rato ( J>" 92)
na , 01 ma. mi,
ftt .lEfJlj lh /;i..t !t" )

•1 IJLU' I tJq I & J I J
a • clor 1 m1 •
•1 I
T. 102. (XXVII. 3. 5.) 249 (116)

(III)
Arhiva Seminarului de Folclor Bîrseşti, j.

Vrancea, 1974.
Univ. 4.lex. ~oan Cuza, Iaşi. Victoria Ghimpu, 38 a.
mg. 208 (V) 187-197.
Culeg. S. Chiper,
N. Is$rătescu, XD/1974.
Trans. G. Suliţeanu, X/1977, laşi.
4·32
( Jl:120)
~ r tP r01p.>r 1#)J 1~ r 11tp1r tJ> J. 1@lJ 1

ma , mi , ;l{i , 11i /la • ,(11
.
jJU • n/V .!114•mi.
T. 102. (XXVII. 3. 6.) 250 (46)

(III)
Nelu Ionescu, Merenii de Jos, j. Teleorman.

Luci Soare Luci,
Ex. 461, p. 86.
L
f p rttt1rr I p r I~ r I J!Â I )) J lf
Na= ni na=ni pv• iu ma=mti; Na= ni na=ni pu•iu ma~mli'.
T. 102. (XXVII . 3. 7) 251 (84)

(XII)
F.A. 3221. Măgurele, j. Ilfov, 1943.

Culeg. E. Dragnea-Comişel, 1943.
T. 102. (XXVII. 3. 8.) 252 (367)

(V)
F.A. 1256. Ştefăneşti-Drăgăşani, j. Vîlcea, 1909.

Culeg. Gh. Fira, 1909. Maria G. Golia.
Ancianta l '
fa r D Ir
tt: Mi • ni na • r.i
;Jl I{)
pu •
o jJ
,lvl ma· m1 :O
Jl•ll4:@~ I
CI.li • că •
28-c. 310 433
~[~
m-/ • le
a IJ :a IJ. mi .I/ ~ . tel , cf/
Ifj a li:) a IJ· J ţ[ţ--_~
te "'"~a ~ki mi""/ · ,~t?!
T. 103. (XXVII. 4.) 253 (155)

(VII)
mg. 3232 (11)1. Olteţu, j. Braşov, 1967.

Culeg. L. Georgescu, 11/1967. Aurelia Pavel, 44 a.
Trans. G. Suliţeanu, X/197 4.
[ J =92]
,_ ,{/„@rm1aa
I= ~ ca le cui =
. .,·11
„ CO''
c-l// • c.i J Ş/ le el/I = u" m1· • f/
;i• 1. ~
'«r. St-. li ii 41 I 41,J I cel
2. •
cel
-J) 3.
Var.Str. Ul
lf .
~.ţpi'
ras=
3.
I ;t~ 1.: ie I t/J I @) li
2. ...V
fa =
'·
(d
J. 2·
Var.Str. IV v. str. III ~ v. str. III
T. 104. (XXVII. 5.) 254 (273)

(VII)
f g. 461. Domneşti, j. Năsăud, 19ţ2.

C uleg. C. Gheorghiu, la Buc., Sinefta Lucaci, 27 a .
I /1932.
434
? 4 5 6 2
Var str IV ~ 4_} Ji li )! li 4f' Jq J I vstrlll

sa la- ha- = ia la
(IX)
(96Z) SSZ C-1 ··9 ·11.AXX) ·go1 .Ji
mg. 3985 (Il)q. Sirbi, Budeş ti, Maramureş, 1971.
Culeg. M. Kahane, Ileana P op, 25 a.
B. Krader, VII/1971.
[~. 200)
Iv/ .
Iv/
,.,
. ; „
12(./' ·de ·I
00/1
Jc
•
. 2-~
D. f) 12} J5 _I J l11:1;h J1 i I Jş 4)) I~· J2 I

Ca~ .r- o dv.r ma~· = la . la mvg .n.i , ,'M a • du • ~ -on
~
w 1'lJ 1#!).JJ ·1_ I~
(3\ I
rl r _1 bl1 r#>l)i 'J) J i· ~

' 3---, .
,Pf./j. oi> 9f11 = 9a , [-a a • · du. Cf-0/7 ;;u;.· de . 9pn·gav.

, 2 3
Var. str. li 'f t~ 't I ; l
Var. str. III
435
T. 105. (XXVII. 6 . 2.) 256 · (122)
. (III)
fg. 7037 a. Preajna Nouă, j. Ilfov, 1938.

~uleg. E. Comişel, X/1938. Ioana I. Oprea.
Trans. G. Soliţeanu, Xl/1965.
( Jl : 192 ) (J) (~)
ea I~ Bt l~Wf ~ir l~"Q I~ r

·<
' fi
!I.li. cJ, - Na ni nu• ivi tn1•tl1i, H;/ •dr nl•l1i
I
~ r- ft A
1 (o)<,~) 5 1 2 - - i 3~
· - ·- - - - .
1is 1li fJ>J 1) J 1Q @li 1& 1.so<w
114 • ni · ~ • ni n.1 .
~
~;:::==:4:Jt=.~=t:!Iea~-:::l!l=~ît:::ilµ~c5:::4;t=t1
f ' 2 J
Var. str. li
Ol'-1 er~ • fi~ fi. Iv
1 y.str.11 5 2
Var, str, ID ' ' pI I tJ I ~Lt'r !

, . !'kil. ni
T 106. (XXVII. 7. 1.) 257 (373)

(III)
F.A. 6545. Dorna Arini, j. Suceava, 1951.

~ Irina Leşanu, 41 a.
• ModQrato Jl= 130 .•.
·ţa t-~
#a • ni
o 1iD n 1~ tL 1tnu Id ID 1
na -ni na. 11i na , !i:Y • n/
11 I 2
tP J I@ !>I J. 11 J>tJ IteJ1ll114hl • ~ llJi {] l
/'Ja a/J/ CU ma •ma .
1
CV ma • ma , n/ flo • r/ •
4 36
T. 106. (XXVII. 7. 2.) 258 (353)
(m. III.)
mg. 4491 i. Salcia Tudor, j, Brăila, 1974.

Culeg. G. Suliţeanu, V/1974. Aneta Micu, 78 a.
Trans. G. Suliţeanu, VH/197 4.
( J>:276)
' png 1p @ ., Hi &- 1p ff Ip U 1~ p .,
' Ji li2
!'"•:°(/
1J1
ma-mi
o ,
* I~ •ma.
Q< 1mar /f-dP 1P U• 16
C,/ nat ltr. gă ,
·1
~ . r-4--, r - - 4---,
w p•64 1J 41llJ@'J1~ IDEf 1v8f

„„ I
.
J/ ma • ma I~ a
"
de.r • cm • Id . Nc1 • ni IJtil •
P Br f51 o f) r Jl
' · ca€&
1
1 ·t ' I *r
CV ITW a m<1 J AU. nt' ~a fli CV /1'14 •
f1?t1 '
~ 1 r El 1 ·p r r µ .,
1 I Pr
~Îl Iv l'e. -:I~ o'i ~i-l cr~ • fit' , ft' lu
rr
437
. . f'V ,= / • . ~ - • . ~17 N - . 90r9n rga) 7
f ~ =
P'® n / -.
! :.' : ;
lµ r 1~·@
, na·ni
I ) I .
1
,PV ; /
~ •
=. -
• •.
,.. .
; ..: ' . ·..
1
ff]
fOr_--:- l. .
~ ' • '. '
1ra
.
f:g
.
· , nt
..
1
pr I
/Jâ•fl/
1
~
@ ~) #~
I.
;w ... j ('
:j
I J1 ';
f()I' J
~
Ip ![jj ' Ir·„ ·P Ip 1cj
t'ci ma •
~ .
ma l~a le • 9a •
I ro
~
Mf ,
'!
I
.'
~ ·er· r f
,I,
J @ IJ l§ p €JJ J Jl ~
'
:I I§ '1 I j
J'1· ma • ma te-a dn = do = tat . 4tr • m · 17i1 =- 111 •
' " ,
I ~ .!) ' t
tna. /'f' ' si /'rv = mo.r , ~· v11 Joa • ri
U)
' )!•@
Iv „ m1 &
IJ
nOJ' .
~ p~ ' f4
ni ~
ID
na • n/
r I~ ~o I B i ev ma = tna ~
-fi m1 ~I cre•flt' , .;/ lu şh .c,9 ol/ m1:/ cu. = ca .
' ~ ~
J
le • gă
n/
t9 =
1Jt
/Ji!J •
nai
ni
,Ji' ma
ov. i
r
~· 1)2 J 1JJ1fi)> i l1!iJ r@ I Jl !

~ ma
„ JOI'
'
lt-a
'
În = fa " -rat .
Jf
7
~ .h Q 11@1.i§ib l l1&#U1Jl: !l1J1 J 1,;iJ I

pp fi' ma • mc'l l~a dN. cin • lat . 1' Ccil s-a • ;un/ v11
438
' tv #D
vi • ~z
I J # r I #P ~ ;
mt!J • r/ , Ca abm = m.1 Şie =
"~)> li)> I ' J #J
/'.;n cel
I J J
M;ir '.
~ ~; lj) {)
li: "9 =o/
I ®'l
na =
1J2I1J
ni cu
#b 1
J
ma " ma :U Ala • n/
:11 nJ #~} 1JJJ IJ5 ~
nr = ni
.', r r
}JJ>p
,.oe = 'f/;' = fO/'

1p t
, !Je -1 m1~ / ere • .şti frv ~ mv „ şei )
' Jî@ IJ-i} !Jî@IJJl IJiO IJ )l !

#a • m /Ja ,,. n1 Ctl ma ,,,. ma . Ab "' 11i ~ • Iii
(--)
' Jî @ I Jll ~ I#µ rJ I J )l I1J1 #J I Jl i I

,ov = / .,, .for .-
• 1 #<1 '" ni na „ 17/
r
nv „ / „ .J'OI'
•
•
' i3 JJJ IJ @? J l~J 8' #J J I J la I J I

'~
j) I I
na= n/ na an / C(I m,g • ma > ,fa ~n/ na"' n/ CI.I ma „ ma '
O>
J
ca·
{i3
mel -=
I# u ~ Iii) (® JJ
ma te
,,, ..;, lt' =-,,. yoav ''" nat )
J J [) I ~ J
.11·
, ma "" ma le.~
"
l
439
.
< < <
'1l . M6' . „
=
;
Ul p -ti; Fţ.1.1 PW .'J' ' 1~.r = fi' = Ul
I '•- ~ E] I(1 r r r I lt
' F rl r/ Îl @ ' r
T. 106. -(XXVIl: _?. 3.) .259 (2_2 2)'
- . (IX)
fg. 13324 a. Crăceşti, Maramureş, 1947.

Culeg. A. Sachelarie şi grup, Teodora Costin.
VWI947.
( J>. 200)
-
'.
fi-
~
~
~
!(,r I F t~-"i ~ 5-C·j
/la • fel fia ,.,1a
, Pv : ne
~
./ln
lij
;.
9a
f
le-ar po
ltţ ~
t/ " ne '· C-a
= ;:;a-n ~ • m/nl.
I;, ~
~co .
·· ~
I t) ~ I J1 J J. li
'
/o /
J'&~ slt>a mat' • ca
,.. .
/Jt'-41'
" n
„ .b1i1, .
.si . mal
T. 107. (XXVII. 8.) 260 (202)

-(III)
mg. 4299 (l)v. Iteu Mare, j. Bihor, 1973.

Culeg. M. Kahane, Leonica Cucura, 45 a.
L. Georgescu, Vl/1973.
[ J>. 160]
~Lp ffi '(!;~ re . ,
'
,{ = lu • - le • le
440
,I , lu = _ le 1 le .
..r/ le.a
,.. - 6u = J ,
.
I
,o; z na - m/o/ da ca" = la LI = t,(d
~
T. 108. (XXVII. 9. 1.) · 261 (89)

(III)
mg. 4353 (Il)t. Gropeni, j. Brăila, 1973.

C uleg. G. Suliţeanu,XIl/1973. Nastasia Mînzu, 35 a.
\ ( J> :: 193)
,. ~-! P r
IYa , a/
1 BJ ®
ll:::I • a/
IW
n oi·
l;11~ J l ?~f 1~ ~I
la ma , ma , 1 Pl// la ma • me1
,- - ,.. n
@Î ~ (13J ., !I~· ~·~Qj 1~. .•

jlU; 1 ' şor /71' lu - - .mmn de _ m:'-1 a ' eh-mi,.,
ma 0 ma !Jo ; r / • .
sor. ~
441
r-J--,
) J ji
>
J. I ~
> >
lra,P . 11/ ///. . . . . /ea ul!/. . --. - ~ vi//_ - --.!fa •
~- Ji J l~J l)t01;iJ l?J ir# @l~f}J1

,4/'
,., ar na : n/ ~Î , k7 'ma ' mt$ ' "1,( ' of t;l:'l • m ,Ptl,{ la
~- Ji
~·ma.
j\ ~ ,~~fe~ ~ R:E@.Ji-[Ji i I? ţf I
,t{/ , dt' na•n/ pu ' / ' for, ~-, c1t·
u~
l7t::l' ni ~~
~ ~ ! J. I
@# ;. fl 1.n=JEQ tf 1lţi @ IJ _t,Oit__jil

,., > >
t.
,& , r/ , .
~r . llorm/
,., ,/;, ma , ma pu ' / < .şor · f ! f
' PrI Pr Ia EJ' I~

ul!.. .. . li/.. __ _ //. ... .. .. le . ·
1 I~ §'I~ tJI~11..I'.. _I~Je 1. I
~/ l//. .. .ll . . . . . .
~ I •
~ r-J-,
• J Iii J I) J Iii~ iJi J
> > > > >
l)i
:>
J I) J IJi ji'1 IJi )l)i)l f
> > >
4' =n.1 trM_· mt' fJtţ_j_:_, şor · · r-f-,,cu ~~ ~·~ ma=mi, /lj", of nkN17c1 ,
J> )1 )i:)i)i1,ti ))l ~I) )l :~ ~ i)l) ;J J> I~ )i )l :r I~ )l )l )l !

1
> > > >
lhrm1~ 'f.V f7h', m)l~f cu llk'Nna , Ila;." ta"~ rt~ ma,ma f!r1-7i6,;/ / H/: ,;iJ, le , P~e? , cef m&ldlld'
T ji J I)l )l )J )1 i) ji ~ ~;/) )l )l lji )! ~)!I)
1
>
)l )l )J Ji /j)
id ~r ' w~; Al '/,V tna =m/ 1(, de. 1(= c1t· ll'kU1'1J,1,' cu ITJ:l, ma,.4/ do ' rv ll'C7= mi~ Ai
~ r- 3 ~
:.~'!:;1) f ~.~.t ·;~ E 1fl ~-"' I~ ;ţ.1 Ipi J

„
I
-
@' 1: tA 16a w1? o 1; ~- INd 1B@ 1? o t/>)'1
~
1
,., of
,4/' ''"' ' n/
.
/Jo ~ rv
r /Jor ' kl
ii Jf#
>
"f/ cu
I
ma• ma
El V IJI e ij,
.
ma = ma
fJU • /
>
13-v ... / •
= sor .
IJ
'--.._../
fOr _,,_ •
Pu ' 10
~
.
ma ' m/
~ Îd>J :N'N 'N : ~~J ';iJ •i

f f ~ f .Ţ ~ -Ş'
!Jo, ru
-!' -!'
~,m/„
~ f .
442
.lb "' ru "l'na,m/ 7 A,( la ma, ma pu : / ' şor . ~ s ~ ş
~->~>
: D 1µ §; Ei p dJ 1
>
1
g i 1 a EJ ,p EJ< 1µ r 1 ~ , 1
> > >
,t/t" ///_______ //. .. /// ____._ //_ __11/ _____ /t>a ;f/, rf/ na ,n/ nu, 1-_ , sor
~ r .
i r -3-, .- 3--, .- 3--, .-3--, r- 3 ---. ,- J - .
:J Ji l)l )> 1)) )1;), )j IJi
:, >
)ii), ),IJi ), !~) I), )l;J Ji IJ Ji IJ Ji I
> ::> ::> >
fi/ ,C'ţj ;n:J:111a ;w-/ . ma,m/1 Ai
_ kl ;na, ma A;." CC.I ma•m71f°' c:l/ na , n/ na ' n/ na , n/
'1 I JJJ ~),)

>
/// cu ma , ma
"
T. 108. (XXVII. 9. 2.) 262 (156)

(III)
mg. 3148 llh. Gura Teghii, jj. Bu zău, 1966.

Culeg. G. Suliţeanu, VW1966. Ioana Badea, 38 a.
Trans. G. Suliţeanu, XW1966.
( .l·)('v.)
J> Js Y J; Ji
.443
(J) ( J.J>) .
P fi? I~ fi} I~ ffE?I
No:;· Iv ,.oe· fle de m1~ /
JJJ:tg I~ fli~
cr e.-rte , hi, Ş/ tu .romn
tl r
d~
(J ) (! )
I cb 423J IJ> @ Ij, I

m1:1 a • dorm/ , Ş/ tu
i ~ 0·)
~ P Gt I T U
V ,-.
li .b J. I 1> J I}) J I)) t [!

Iv·// lu • // , f f .r .r f { s
U)
_,--++-µ-t--C1i----+-+-IFt----fb,,__,---tt~ jjl . cP J I.h J IJJ J I J (~) ![
Ala • n/ na • n/ , .s
' .
.s J J f ·ş
~ J_01ra))l,1a, J1~fkb, ' D w1)Jl'

lllr7·/>I • cel . ~ ;f Iv ..romnd„
1
m1-/ 6' • ~ ' !_,
~ JJJ I~ er IS Ci I~ 0 l~ 0 1Ji8 I
J/ Iv .rlu • cei de mii cu/.c;j , J/ tv ..rtu. cd·
e
• I t I
<J) <~> ~
' ·p @ I #Jj j I J> J Ili .ll 'I .ll J IJ> J> ~
IIv.
<. de . m 1:1 _ . cui.cei., lu· // Iv. //. !t' fu . k
..
j
444
. ;
I ~ •
' /III/ - - • - - - - , " ,,,,

.c ui· ca „ mi. le
.
mr:t; • ltt/ . „-r-: ... .., , .
. ~
( ~ ~~ · - · , •f•
~ ii> J I~ Q iJl@ I J. I J>J. IJJJ. IJJi 1J ·~ ;~;I

- J'/ lt>
~ "' Ic!/
.rroa• tn.:l.ri • cel • .s, .r
, .s. ..r, ""..r . s. .r
„
'T. 109. (XXVII. 10.) 263 (252)

(IX. III. X.)
mg. 5198 (ll)b. Poli zeşti, Stăncuţa, j. Brăila, 1979.

Culeg. G. Suliţ ean u , IX/1979. Rada Pan ă , 82 a.
Tran s. G. Suliţeanu, 11/1981.
( J>= 200) > >
lj: pl$8~16ţ IPŢ l#JH 1bl2 J r

,- la :. I/ la · // · pt.1 • fV ma : n11 ,
q1t' !i'i cJ ' Ji IJ5 {) l> J I'1 lJ; J „ IJ> J il Jl I

le · ga" ' na , /
-
.J/ rrrJ ,
"
l71d te -a a • obr • m/ ,
.... .
J'/ mJ • ma le -cJ
""
a , cb.r , m1 ·. Ca sa· dormir cu-n om frv =/T1(}..f n

-
.f'/_
~
rci le .sro!t·
,..
*!
~ .ft tJ ~ I'31
:h 1
d@ J1 t)t9j J)
'1'
IJJ{j}.1>€) „· 1'J1{Jî>M
1'
I
.ra" • na· · /os . Sd- le laii 11Hi ma·, ri ,
~ ~
ee/ , Jâ f.e !dă.
~
'J- tîyJ . r·p i p@l';t.fi'1iltiJi~ · p1peep ~P 1

mă ,r/ - cel . :;. f a , I/ /c1 , // /d , f/ la , !! · f a , // b · I/ .
. . '-'
J'a~ (i · fa • .c.i /J.,.. q· 1 iJ ~ // . la „ // . fa;··, ·iv · m.1· mi.
T. 110. (XXVII. 11.) 264 (412-I)

(III)
mg. 1232 d. Leşu, j. Năsăud, 1957.
Culeg. G. Habenicht, 1957. Maria Precup.
Trans. G. Habenicht.
) ; 152
@R ~ Iv F I @e r ?@
1~1pr
!!. , Cîr =Io · cir = ,ta dra•ni ,ta, _ __ Cir ·/o
âr = fa
I fi F
dro = ni =- fa,_ _ Tre=ce ma• roo u = li =
'® ~ /o, _ _
I )5 J
Tre=ce ma=ma u =li ; ,'°· -- Cu trei_
rÎn=du ne
T. 111. (XXVII. 12.) 265 (69)

(III)
mg. 2534 o. Văleni, j. Maramures.
Culeg. L. Georgescu, V/1963, Buc.
Victoria Da rvai, 34 a.
(~I: 126)
&P r Ila, n
ia ·
1 ~ r 1~ r 1g
/tl/ Iii/
,., „ mai - · , cvl
"" r-nrun , ,
,Ji J. 1Ji J. IJJ
t'v/, ca o le 1n
€:i 1u
le • '7'
n,i • nu..t .
l. i
ţ ~ ~·.h 1~ r· Jt~ r- 1.W ~ 1J1 *'*' 1Ji t.i>1J1 'b IJ 1

!Ju ·j'ă· ce // a ~ dvr > ;f; ' . ;1-b ' ma nu .r-.T /Jo : ~- , ;;/ . .
446
· T. 112 .. (XXVII. 13.) 266 (58)
~. III)
mg. 2477 m. Bărbăteşti, j. Vilcea, 1962.

Culeg. M. Kabane, Ioana Ruşitoru, 33 a.
L. Georgescu, I. Herţea, XWI962.
Tra.ns. G. Suliţeanu, RI/1965.
A. J1=144(i) cJ.) -
w I~~~
-r.'\~
2 - :'
, ;1)
· 0n ;..,
ma,; • ca .:a te-a = dorm ~ #c:r ' n/ . nJ , n/
Var. str.li
T. 113. (XXVIII . 1.) 267 (103)

(XIII. VII. XIX.)
mg. 4081 (ll)u. Sirbova-Negotin,
Cu leg. G. Su liţ ea nu, XIl/1970. (R.S.F. Iugoslavia), 1970.
Tra ns. G. S uli ţea nu, X /1974. Milauca Cerbulovici, 62 a.
[ Ji „ 164]
t{ p P 1tfilr IP Cf 1flLJ IP S
~
t t " o ·1 1p r au
61
I 1 :i J I ~ar .~
1
'f 1
/.b' = n/ . , pu=j U m a = m/ , 0 ~O· o IJ!?am = n e> ,
07 ,er Eî
' 2' . J 5'
tto
"____!____,
li=
&)
tp
'
111 ts ,E) J tp 1
'
o~· o a = doar- m l? , W= n-o pe> = .şie , ole m}.- o
44'1
C/'~~ Şfe . • W- 17-.o „situ „ cd
~
1 cfe W-/ll -J;v • ca 1.
Yarstr. IV ~ Vcc.s:CVI
«'- oa
f@w;tij Im
;: . J. !.. 5. /la ! r.J 03 17CJ 1 ~d · rt>
v . s:r .1 :: !: v .s-tr . l!I li 'v .str. iil j; cz~ . ~
T. 114. (XXVII. 2.) 268 (93)

(XII)
f g. 8L71 a. Izvoare, j . Prahova, 1940.

Culeg. Em. Comi şel, Il/1940. Maria Ciomag.
Tran ~ . G. Suliţeanu.
( J>"" 104 ) l.Dngay)
' .bb;1J:i ®1~EUJlJ.jJlJljnrw I

&1 ·n/ nJ = n/ - - f'V „ !u ma:.mi, #a,ni na : n i - -
l'.fffit 1li v î?H · lll

1.Drga (Y) ~nga
-+4-@--+.-J1 ---iţe-------#!--, JJ---~lc--,,-,

-'-7'---1.--11----i=
448
T. 115. (XXVIII. 3. 1.) 269 (187*)
(XVI. XII)
m g. 3092 (Il)i. Cireşu, j. Mehedinţi, 1%6. ·

C uleg. Mariana Kahane, X/1966. Ana D. P e tolca, 40 a.
Trans . G. S uliţ ean u, 1/1981.
=160)
~ Jl IJJ~ Mf lfP rJ BI' r ~ IP~ µ. j:P:li/# m

!!. ;Y'c1. 17/ na , n / , f>U, ;ul m c1 , m/ , ;Va.ni na , oi pu/,vl m a , mi .
J ~ k~ r· ID p r· ., 1n-J·-=tffe~
llormin a . cu , m a cil n1esl/
•
m ic S:l" eresli ma , l'e ş/ voj, mc ,
.
/i>n, lru<a la· '/'t .
~
a · pa ~ ra , re . : li
T: 115. (XXVIII. 3. 2.) 270 (376)

(XXX. VI.)
mg. 4011 (Il)h. Coci uba Mare, j. Bihor, 1971.

Culeg. M. Kahane, Mina Na n , 49 a.
L. Georgescu, VI/1971.
· 1e-,/ cui = cc1I ,;., ; lr-u =nr:1 , .:;a· le culc"1 · a = cu - ma ..
~ 1 2,1> .I> 3.l>,I>'

Vor. str · U _ _....,,,it:"--",~~1---l-----11-l--1;-) -j)--11;
fO = l'l/
29 - c . 3 10
T. 115. (XXVIII. 3 3 ~) 271 (336)"
(IV. ·xx1.)
mg. 2-121 h . A lb t:şti ,

j . Ar g eş, 1962.
C uleg. G. S ul iţea nu, E lena Olâru , 38 a .
Cimimlang, VI/1965.
Tral\1S. G . Suliţea n u, IV/ 1965.
<~ = ea; J>= 176 >

tch . ,--3--, (,J.J>)
r- 3--., > t:"I > (":'\
ir l lt P I~ pIj ~
lu/
„ 'I Ila/
„ hi lu/ lu/
"
lui '
r-3-.
(o )
t:"I ---
(":'\
't IJ pt' 14ti 411. I J l

~· lui k.~· lu/ luj 11a;· lui lu/ lu/ lu,( .
3 ld) .-3---, tJ)
,=i_
--iJJ
_-~-~~~-'~r~~~1r~p_, _~-~~' t-~-~~-=-~
1Jorm/
„ m/ ' cu ' le dorm/
" , [el ma..i du! ' ce J'omn '
ccJ >
r-3---, .--3---, (":'\
,~ ir I J ep
r
/Jarm/
~
,,o/ ' na
~.
1/7
I ţ°
.?Ol'/
'i
o~ , gui le = c;Î;r ·-
„ nJt'(I
" ,..
" '
T. 116. (XXIX. 1. 1. a.) 272 (249-.250)

(XII. IX. VII)
mg. 4340 (l)a .d. Pot i zeşti - Stă n c u ţa, j. Br ăila , l!J73.
C u Jtog. G. S ul iţea nu, VI/1973. Rada Pană, 76 a.
'Ira-_1s. G. S uli ţcan u , Xl/197 4.
/J = 192
,J =21 o r----=--1
3 '"T"1
IJJ J3: J J2 l#J5. J>pJ
___,.. ' _
Ş/ ma • ma te mll7•J ' • ,1.e
450
Ji ma .ma
I
T. 116. (XXIX. 1. 1. b.) 273 (246)

(VII .... )
mg. 4671 (l)f. Măraşu, j. Br ă il a , 1975.

Culeg. G. S uliţ ea nu, IV/ 1975. N ic ulin a Mun tea nu, 74 a.
Tra ns . G. S uliţ ea nu, V/1975.
( J>:;; 210 î
ul// - - - - - - - - - - - - , li,/ • dt' cu ma . l7?d A/ . c '/ a:.· • c1·
~ · . of a/ • cit' Ila/ • cit no · 171 co i l7.::1>rr.a ,
~
ib J1 I t::}> J) I j) JJ J I j) J I JJJFfj~1 ~ I
Cei ma • ma lf-0 le . 9/ na ) a \F dtn g u •t"d Id c .1.'. 7 = t.::1
'1 (f) ., 1
v v- ,a v- Iv v 1rt v j~
ul// - - - - f!ci , Ila/. d/ ha/- di h:Y,/= cit' h:YJ.°· dt" ha/ 0
ci
'.a' rn „
~ ~t -p- I f s V 4V s I I tzţ; ~ I p ;!J1db
wlll - - __ - _• ______ ____ _ ___________ - - -- - - - - - - - - - , v I11 - - - - - - -- - - - -
45l,
le= 9a ~ na ea· ma=ma a cin • ta , ~/ ma· md te
r.cJ , m r,c;;> = n ." , f..'! /I - -...- - - - - - - - - - - I/a !!ai. d/ ha;."~ ol-
U t/ 1
/I
- - - - - · - - · - - - - · - - - - · - - - - - - - - -. ~ - - -
uă "
lh/ · ci/ cu ma· rra ha/ • dt' ,
l-la/·d/ na • m" oa , n/ ' ca ma • ma le le . ga-~ '

1 3------: ' (~)
/J J ' i:P Jţp_~ J5; J I t~ r ·1
bci-/e./u·
" Iv
. .
. dor.m~a, '1;·dt na.n; rJa=fl' , - ul// ____________ \Z:ya :

452
fla,/ . o'/ i'f.I ma • ma va dorm,( , ca· mer ·ma ltt-a cui~ ca ,
U: ,/,!. o'/ ,;;/ d/ a/ , :I vili - - - - - - - - - - . - - . . - - - I~:} ,
tEi iJ Ci f J ., It:~ p- 1 ~ D I
>
fiîs~ 2
a/ . o'/ a ,/,{- • o'/ a/ . o'/ a , {( . ar a/ • o't"
•.( • d/ , fh/ ma • ma cu f7ld • ma , ,lf · ci/ /kl· n/
Na/ ,..
= di - at" -
I'\
o'/ lb/ , o't"
,..,
ha/ . d/
I\
ai . "( .
T; iHL (XXIXi. l :' 2.) 274 1

(181)
(VIII.' lXIIl~ IX!.:·.)
m g.· 4084 (ll)o. Şip , Negotin (Timoc),

CnJeg. G. Suliţeanu, Xl/1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Trans. G. Suliţeanu, X/197 4. Liliana M i n ţ ici , 28 a.
'.
·153
T. 117. (XXIX. 2.) 275 (209-II)
(III)
Ne lu Ion escu, Nadăşu, j. Cluj.

Luc i Soare Luci,
E x. 464, p. 87.
A bu a pu iuf de cu:,_ iuf de cut,_

12. I
Că rrri ma-i du să la
I ~-J
plug, -
I J1 J I J)--J
să la
...
plug.-
,;
I
T. 118. (XXIX. 3.). : 276 (126, . 125 *)

(V. VII.) .
mg. 2824 e.g. Vintileasa-Neculele, j. Buzău, 1965.

Culeg. G. Suliţeanu, VII/1965. Ilinca M. Gheorghiţă, 82 a.
454
&i
„ ('(./ ma-~ ,Plr1v, plr1v ;
T. 119. (XXIX. 4.) 277 (395)

(III)
mg. 4128 g. Suci u de S us, Maramureş, 1972.

Culeg. T. Alexandru, Lucreţia Horţ, 20 a .
L. Georgescu, IV /1972,
la Bucuresti.
Trans. G. 'suliţeanu, IV/1972.
( J>=138)
~# J1 I~ tAw'
si
,- l'1 , a cu ma ' m v' ca ,
' i ,Jwd ' 1Jdi tffi l#r§ib 1f ~ ~ J1 I@

Cc/ l71d • ma lt -el le ., ~' na · ;I ,4 ,
I
61/ .
#fi
a
em
pv' _
'~ ,fU/thi;I 1 @-~ lfJtj I~ alt 1fl:J

~ ((IC , Cei s -o dvs ma · .
)l
ma "1
:it@
p!u5 · f f... . _
455
T. 120. (XXX. 1 fr.) 278 (267)
(V. XI. XII.-)
mg. 3320 (l)K. Tîrşolţ, j.

Satu-Mare, 19GG.
Culeg. I. Herţea, VIIl/1966. Maria Hrija, 68 a.
j):166 •, .. ""
( J) r-.11 ~ .
!!f. oI tt ~ I)) l1tl1J ~) -
/lu. / ma . m/ ceai
l"I " mÎ°f)·dri/ „ t t'
„_ •
c e.ai do . /;(;
,., ,,... ,....
• /1
1
. Ll:r .Jcl cui. c-a = / 7W 7·dO ..,. ,../(.I ..,
• • •
ft .
'J"' r:a' (d ) l""Ţ'

J .J)J r p I~) l Jt!Q? j J4J I 1 ~ "t !Ir. p I hţ pI
#ci • r;° • cu= fa- 1· ;n au =Jiu
' ..... .....
- //
,-
• ..J/
"
Afo - l'U - fu-/
' ""
S-o v·cu • la m d - ,n/• .JO

"
• /'(./ • tu
,-
.
.
.S-a ~ pa/ da · cei
"
s -o/' seu: la , # a • m a -n bf'cl./e _(a lu ~ a -- • ·1 „
y/ t/ . l l./· ca· ca le -o da - --
T. 121. (XX . 2. fr.) 279 (19)

I
, - -- (''V)
....
mg. 306 g(N.) Sfăraş,j. Cluj, 1958.

C uleg. I. R. Nicola şi Eugenia Pintea, :!! a.
Tr. Mîrza, Xl/1958.
Trans. L. Dubău-Iştoc, IX/1970.
456
[ )> = 198 ( ,J. = 66) J
r c 1r ~
I.
IJg F D P. I J )) J if)
rf = bu a = l:u a = bu a Ş-a · lu· le lu =

'
~ J .n g 11 t· 1r ~ r ~ 1r fl ® 1
= le h = 1e - lu . A = bu = a· = le pu • / = şor - ,
IJ J Jl J JJ IJ Jl @J.
/Jra· • fiV·(u ma = m/ le = ~or - -
:· li
T. i22. (XXXII. Q ... ) 280 (302)

(III. V.)
mg. 2533 a. Văleni, j. Maramureş , 1963.

Culeg. L. Georgescu, Vi ctoria Darvai, 34 a .
V /1963, Bucureşti.
Trans. G. Suliţeanu, IW1981.
Lcmto { ,J = 100 )
......... 31"\ j. f'I
~ ·p;r~ lb] tJ I:MiJ> J. 1 I l!t· b?

Ila = 1a al = ba Jta • găn
®
o9e
ţ°l J. 'I I Ji "®0) I;)) "!(;1
ne:?! = 6ci , ln /19a = . re c&l>
ti
mar ,
'I I
( J .)
#}' g{jh I J; &J. l§i H
457
*
(Dn.) 281 (329)
mg. 4031 (ll)f. Bitca, j. Suceava, 1971.

Culeg. G. Suliţeanu, X/1971. Ana Brăilean, 74 a.
rJ>= 20a J
t-# j) 1@
De
1 .c
= .rt"----
•
-
ere • .rcvl ma.r/ . Ca .rl:i // vad crt"J'cul ma · r/ .
(Dn.) 282 (325)
mg. 4028 (V)d. Bilca, j. Suceava, 1971.

Culeg. G. Suliţeanu, Varvara Munteanu, 64 a.
Ia Bilca, X/1971.
458
-..__/ '-./
Ha = ma .ra· le jlfd'. Ia C"f' = ş'l't°. Jci -m /as/ lrfr7• oei
'--./
me , li · li .· ,?tJ , /'toi/ ' .
{ .' ' I • . · ; . ./ · I ,'Y.( i .L • • · ·

e-amlre oa ~
,.. ' · cul cre.r =·cmd '""/t> :u
,
; · le.am
,..
/re , cui aes , ond6c? = ,..1elt
( ' ,...,
·
' „ ! ,' . •. ..
·· .. (Dn.) 283 (440)
mg. 4035 I.b. Bilca, j. Suceava, 1971.

Culeg. G. Suliţeanu, Raveca Mihăilă, 71 a.
C. CăJin, X/1971.
Tran.s. G. Suliţeanu, X/1971.
( J>= 17'6 )
-
ltp IJ J>.IJd'J I~ ~ I dldBJJ
-~ .. '
P/ rya „ h Ct/ r~·/'/ - // ~ 7 ffi·..r//-
1
.!
"„ f
459
"_,
€#> 0 1
1::#> {J I J> J5 J l ~- I i> J I J .,., '
•
u. „ur = boa/: ca
r?\
pan-za:/u : ra .
( J> = 160)
J.@JtJ) ·1. IJ5 @
Si J't r : boa/: ca ..eam=hcl . /; · - ro ·

' I' n
(Dn.) 284 (390)
mg. 1460 (l)h. Pojorita. j. Suceava, 1958.

Culeg. C. Prichici. Zenovia Ţimpău, 38 a.
Fi. Georgescu, Vlll/1958.
Andantino ( J> = 160)
~ oa~ 171 po/ n11~cut---- ,

,--:;-i ,.. <)J .,iv
I ifî ~J 4'i@dJ •1 I~ fi
;tb ~ m · /7cr • 171 . 110/ m/ = ct/I _\- - -- ,o/. oa
( d) ,.. (o} ' ' '
~
~& iJ IJ) "'J.:"' 54:!fiEU
- "'='
~
ce -1'
,...
crt? = .rle
~
n;>,~
;>d) = r ul
,
)
J; q~ j ;! li
..rl& Kl<Y"' - .
("(.!/ •
460
(Dn.) 285 (41 *)
Apostol D. Culea, Moldov a.

Datini ... (I), p. 211.
Notat de G. Galinescu.
Unistit
le , /!ai, clei
hi ht" ;°u,;u • le J Di ma,ma fe.a le , gci , na - - _,

3 .
JJ 4J1) 1l J5 J> J. I @ JJ 1 J14Jl? ~ JJJJJ

I I I JJ ·ifl
;
:j
(Dn.) 286 (353-II)
mg. 5371 (Il)p. Filioara, A gapia, j. Neamţ.

Culeg. S. Popa, IV /1982. Aglaic Nă s ta se , 75 a .
Trans. G. Suliţeanu, V/1982.
' 461
~·
şi _ _ (d ) m'erj_ na ~ ni cu ma = ma, Şi . din. gu = ră
/\. "
iiU2J.J;@Js J I i§J J)l1J1 lljbJ~J,@) ~„ p.I
t~! ~ cin = to. -- mă~ Din_ gu =ro ffJ-of d'e~ cin = to._ !!.
~ J~ ; 3 Ji Ji -. I J) J.2±22J!fQ; J~J) Js 7· ~ I
SO f: fac! un vi = fţ;az ma re, !!.
~ - __ t:(l r h - -
v1 =fttaz ma = · r 'e n J Ca_ Dom= nu Şf'e=
3-, -:- ~ ~
. .· '--' ~.:..,;
)5 li j Ji JQ1 J1 I J1 J. JE2JJV )5 "î I
fon Cel Ma = r i _ !!. Să fi la răz = bo1; _ _ !!if.
' Jî::Ai:J" J ~· Ji I Ji ij J l )l I j )l li J1~
di n·e vo!, - ma1 Sci _ _ _ scak~ ,to = ro di ~ = vo1 ,
{c.) 287 (421)
fg. 3542 c. Fundul Moldovei, j. Suceava, 1928.

Cu leg. C. Brăiloiu, VII/1928. Eleonora Volosiniuc.
( J>.. 200)
Ra" • .ra/ lu· na· cit· cu "'!'O • ra

~ga I
J.
d;' cu-._;
n iJ S'Af :
~
5
ra
t · 11 =
li:
tu, J
Ila/=
n
da lu·
J5 3. Iii) ţ
t
j) ii
cu m&=m& •·
- =li
:ff
462
2 .J J
Var. str. U
JL I - . - -.....__../' \...._.; .
• O~ Jd CO ~e;>JC ,P? -= /ia fi
Longa
J) J J
(c.) 288 (421 *)
George Breazul (li). Fundul Moldo\'ei, j. S ucea\'a, 1928.

„Patrium Carmen" ... Parasca G r ă madă, V-le L e u ş t ean.
Muzica Românească de Azi,
p. 123.
Culeg. G. Breazul, Vlll/1928.
Ropajor
l )> )i J> J> j) 1J....J
J. tU J IJ J IJ iJ IJ· IJ J ij J
llet' , I ui lu/ lu/ lu/ , /u = /ea , /le/ , I u/ lu/ lu ' ka
(c.) 289 (422)

Fundul Moldo\'ei, j. Suceava, 1928.
Parasca Gră mad ă a lui Vasile
Le u ş tean.
J
......_ f'l'/IJ /; . • Vd • c/a clj. lu ~ /ea
463
1 I ~
Var . str . III W.•· !\3

V
Var. st r. tV v . str . li etc.
(Dn.) 290 (421 *)

mg. 398 b. Retiş, Ceahlău, j. Neamt, 1954.
Culeg. G. Suliteanu, X/1954. Floarea L. Almăşanu, 43 a.
Trans. G. Suliieanu, Xl/1965.
I/ ) : li
m La la la la la la la la /;
la la . I/ : ! a la la la . h ir la la : U I a la la h la la
kl h la la h la ' la la la la la la la la '
' m
id la 1d
JiJJJJiP
lc1 la Ic? •
/el
11
1. -h· )
Var str !1 , 1!1, IV
(c.) 291 (197)
Gavril Galinescu, Hangu, j. Neamţ, 1935.

Cîntecele munţilor noştri, Catrina Grigore Ardelean.
p. ~.
Potrivit
..!c:?Jn 1/' m a/: ca Q , c~· " -ir

"
464
l ~C1fl~(JJ ~
lor . /Ju= le mal.ca le -i cu,· ·
J J
6Cft§,J IJ5 0(j IJ'J J1 ([Z -(LJ· I J ~ li

Cei'
(c.) 292 (414)
mg. 4919 (II)g. . Săcăreşti-Cucuteni, j. Iaşi, 1977.

Culeg. G. Suliţeanu, VIIl/1977. Domnica Guzu, 41 a.
Trans. G . Suliţeanu, 11/1978.
[ J> =252]
' @. >~iii@ ::J 1 :î ., !•j) j) I ~ jJ I

rl- ----_-_-:_ ;Jl_-_- _- _-_- _-_-_-â____ - . - - a , tlh./7; 17cr =17/
0
,
1'--a/ /;u./iu
r"\ ,... ,,..
cu m ei· m1~ ca, ."1 a -- a a J
30- c. 310
465
-.
l 1) i1 lj~ JJj1. :
re/ ~ măi ·
~ -- --
a a J Ş/ ca v; · ::. oul Cei'
" _,.,
a III .. - . . . a (!v • (!_u (a , a a , .t'e lu : ol nu
#-a/ /"a" cui ~ r /J' .r~ ~i . a a a -
n
10
>
~ ·~ ~ l~
a - a ma;_ ,
466
(c.) 293 (287) ·
fg. 2571 c. Sec u, Buhalniţa, j. Nea mţ, 1932.

Culeg. G. Galinescu, VIll/1932. Lisaveta Gicovan u, 24 a.
Trans. G. ~ uliţeanu, Xl/1965 . .
2 -.
' -
tla1· cu ma, ma yof,
3 ---~
~ Jt' md, ma /; . !fa, - 9a na .tuo/
&
•
J J
..
- :!-F )
(o.. )
J} ma gu = /'a /-a cm · la ~of · e
:i:_ ,. '. 2 ;J ;. I . ~ 5
Var. str. 11 W 43JJ ! )) I ~ p I f) li FEtdtJ f<> , _ _

I ~) j
• . (,u ·-. · · · • !:__ Cu j1/ , CI , /ld' '„ .· . „
· ..
(c.) 294 (340)

mg. 4911 (l)f.f. Cucuteni, j. Iaşi, 1977.
Culeg. G. Suliţeanu, VIII/1977. Marieta N. Paie, 23 a.
T rans. G. Suliţeanu, Xl/1977.
[ J> " 176, J z 88]

6--, 1
I fJ ~AJ1 I ;kJ>{j J J. 't I~)> 4l

a c?
.
a oa/ na ,
J
7
mI j) {j J J a I J J Ir: F# It?F :bp&@.J1•/

2~--.
467
n1c
8 I. • - '~
.I
Var. str. III 114t:011~Jl1r

/l/ a lei ma-re
9
,_ J J J '1
,.. o/ '
vo/= ct>/
,v.stc-D
, J
J
5
(c.) 295 (372)
mg. 727 e. Izvorul Muntelui, j. Neamţ, 1955.

Culeg. L. Stincoleanu, X /1955. Ileana Petriţa, 51 a.
Trans. G. Suiiţea.no, VD /1965.
( Îl= 208)
J---,
Ila/ lu somacle m/-1 a ~ clor. ~ ;;;: , Ş/ h ,P/' ·fle

( o) (--.)
~ l ":' ":' I.--,
IV J) (@ J 't J> li
v•
CI
~ 1 2
Va r. str. III @' 4.)h 114· }B .
mt • le~
· 468
Var. str. IV
iJf;};_ ~
~ j le± I
t 2y . str:-m
„,
o
li
f, 2 5
Var. str. V v . str . III J li
.„~~' ·'"
3 1, 2 5
Var str .v1,v11 v. str . IV v. str. III v . str.V
Var str VII
J, r. 1,2 6
Var str IX v. str . IV v.str.111 V. str. III
I.
Var. str.X
7 J> v str IV
(c.) 216 (370)
mg. 537 h. Ciucea, Chirii. j. Suceava. 1955.

Culeg. Traian Mirza, VII/1955. Nastasia Stan, 41 a.
( j =122)
-
14 ,l J ~.
#a = a/ oa • a/ ,DU ~ iul ma ~ m/ J /"l
(d-} 9---, 3-(o)-i 6 --~
J J r f7Ei?t llJ J
J ÎJ i. ~ IJ5 J5 f9tt4
;;u ~ jUI ma , m/ J Cei ma ·ma &·a
_ . _. ~ '_'~_.....~@~QJ®~, ;. ·· IJlJJ 8 'jz, Id ei}~ 'J. · ·t Ji 11

{u m/, ad I/ la la da · !!.
4,69
' Ic/ la la
i:J ' 1 2
v. str. li
6 ( d)
"
7
""'='
Var. str. III i@~~~~~l~J:ţ§J~~J§L~·J~D~J.~11
ma~ , r/ "' /el
mic C'() „
*
(c.) 297 (40)
mg. 726 f. Izvorul Muntelui, Ceahlău,

Culeg. L. Stănculeanu, j. Neamţ, 1956.
C. Bărbulescu, X/1956. Maria Moisă, 31 a.
Trans. G. Suliţeanu, X/1965. ( .( „ , 'I .„ „ (·:
(J°>:184)
, tn ip ;; l~J- j\ l~Pr·~?r: 1:PJ iJ ~ 1

fi:y/, cJ:g ltu :ltu /ti; . // , sor' fiai · ci:; ftu , "/tu . mi, · /, .for.
~ ,.. " ,., . "' /"' r- .
, ;, J. JltJb, l~J>J. t:r t IJl@- ;il J. Ii J. ~J ~

/la/'
"
ci3 /tu ' /lu
f'\ "'
/Ju • /;(/
.I"\ r.
/ea
I'\
7 /la/ • d:J
"
ftj; •
,...
hU
I'\
CI./ ma • tna .
(Dn. Dr.) 298 (369)
Gh. c. Mihalcea, Horia, j. Tulcea, 1972.

„L a d alba cetate", Floarea St. Şmira, 49 a.
p. 147, ex. 57, mg. 9 e.
Trans. I. Herţea, Xl/1972.
470
(J> = 168 )
i ţ) I f l) #(@!!5 I )l J ( •tJ
h , tei
.J'ln·1 ,/"
~a = -
3
r .an ca• - -
*
(Dn.) 299 · (68)
mg. 4671 c.c. Nedeicu, Măraşu, j. Brăila, 1975.
Culeg. G. Suliţeanu, IV/1975. Gherghina Dinicu, 67 a.
f [J\2121
ţ=a~fi=E,~flfRr87J~i~~JW41 ;?;; I
.... c1·
11.ri= ,.. = $ .
a/ lu= ltv
,.. Iv , !;V,
,.. . Pv ~ ,..iul ma ,117/ ,
.471
>
& lllt@q.t"Jg) : III /li. ... III. „. III„ „ III„ .
III-. -- „ „.
~~~~~~~~--'-~~~ ?
III- „ „ „ „ /// „ . ... „ Ila/ =dP
A
~·
„
=~ ,
~ .'3"
t ~
'
p ~ :~ ~
s .; .f .; .J' s s s s
(Dn) 300 (185)

mg. 4248 t. Galbenu, j. Brăila, 1973.
Culeg. G. Suliţeanu, lll/1973. Maria Istrate, 47 a.
Trans. G. Suliţeanu, IV /1975.
[~= 272] ·"-'r;'' I
i~I _I~
~t? l·~# I tlfi l2# pfj) tJ; I N ) 4 ~ I
nc9:n: ,
472
( cJ ..)
r:'\ •
~
of
Fia ~=#ij JJJo h§!J_ } Q .
AV ,-]~A"'
~ J5 J> J J1 I J J) ;) ., ., ·!J J7 J J) I J2 ;) :J2 ; ·,

A" ~ ,-- ] --,
l
""' "'"'
J) J) ,J J I ql J J J) ..,
j§ I q:h l J l
I ~
-........;
Ala, n/ na, n1 pu' 1.v ma, m1 . ..!!1. ,Ali= "11 ' le ' Iv
'
473
. (o' ~ . (o"/"
' ij> f) J ;i IJ1J1 '1j Jj li IJ@Jnşj ., l

. jy fa = fe mdf VOl•IJI.= ce = & • .f!.Of'L:::.===========--
of
- - =-·
--·
·
(Dn.) 301 (88)
mg. 428 p. Jugur, j. Argeş, 1954.

Culeg. G. Suliţeanu, Xl/1954. Victoria Ghinescu, 56 a.
(~: 304)
.
~ ,,1 t;, J. I t4 eP utJ ;) I J;J> 1l1> JJ
~ = 17/ na • ni ,.ov = :.v ma = mi , ~ = n/ na = ni
( el. )
j) J I 429 ; "f I~? )) I 2}' ? ,J. IE# J. I W I 1
))
(o) ~
r.-.
....__, .
't;' J. IdP)) eJ 1 l 1l J3 i
ma = nv . #a= ni na = n 1 mi: li = te: _,
Iv #a.ni
(o)
e; J> 1;i Ji 41H11J ; *.

na = n/ mi= li •
I
le=
o
Iv .
14 ,
#a : n/
îi tJ>
1
na =
;i
ni
11
J
J/ lu ra. /a
474
14) ,J 1 e; J) , b J> 1 JJ J5 I a J1 1
na = ni 17u = ;.v · ma.: ml', #a = ni na = m
( o_Î> )
'-"'--
1e =Iv ma=mi .#a=ni na=m· - na. ni . #a.ni na·m
( o} l)
.b§5,;oJJ1,~J> ,J ); _1; .r) 'ul IJB J. ' )~. - !!

,ou= /vi ma=mi , Ala=ni na= n/ o'a· le ev! . ca· , #a. ni /Jd='"7i •
{ Jji) (J ) (J )
n ~ ~
lî 1
,J I c p If str ~ I jJ J) I Js J5 I #J J. I@p J~ I
~ ~ J~ I
na = n1
s
c1a·
~~ I ~15
le cui =
-J_~
ca '
I ~ ~ JJ @ ~~ j
Ala = fli 17t9 = n1
~. li
'
#a - ni no • ni ,ou • t' • .;o • r Î J #a · ni na A m
)) J2 I @li }) I J1 . ~h I J. FJ . J1 I $) ) I fi j :1
415
(c.) 302 (183)
mg. 4146 (Ii)i. Gropeni, j. Brăila, 1972.
Culeg. G. Suliţeanu, IV/1972. Maria D. Popoacă, 62 a.
( .1>=220) {J) .....
'~" ~u
ei>J> I iPJ. I && @ ,• )J €i~
1
l1 gtdj .,. ' •
&i= ~
~
~ = 17/ l1lil = ni rnv: / = JO
• = ru /TJ-9 r 111/ .
' 3 '
etJ39 J t_fi' Ji
__fj !.. .
~J Jfd'd' 1
1
1 ·1 1 JJ J J1 J 1 1.
Al~ = oi ;;.. 9 ni pv = - - jv ma = mi , Ja~ rroeş(/ tnia•l't!'
(J ) ~ ( d)>)
~ .fi b 1.g l·· llJ Ji 1 eg ffH 1er ~·~

fi vo/ = ni" · lk:_' Iv pe> = { IE> di? 111/-I ere „;le ,
.
.J'/ Iv Jomn de m1~/ J = dol'mi 7 /~ =oi na = m --
we
~
(J_.~ )
w: .JljJ 4..
'.. 3 I
J1 J
.fci da/
,., ma = mi a =/U = Io = r/
j)il = /ul X = mi .
(c.) 303 (184)

mg. 4338 (I)d. Stanca, Stăncuţa, j. Brăila, 1973.
Culeg. G. Suliţeanu, VI/1973. Elena Stoian, 67 a.
[~' = 276)
=Y±= 1C ·
: - - - - - - - - - -- - - - - , - - - -
- -- 2 3- ·- - - - - 4 _, ( d ) .
~f}l CJ. I ~J. l·B1RdA714lJLl:lc 4.q;g
/77ii' • 111( ' .
471
llai: de somn de m"'1:/ a = · dorm/ , ~·· de somn d@
]> J I
.-
ql_ji
8 -.
J. 4
9 - 10 I!
i JtJ )5 -.V-( ~ J) I ); J I.
._,1
,f;" .sa m''/I /a m~ri = cel : s.i m"t~ I ~· de-va
I '-'
a =-;u , _ lor ma/ .

-~
/!ai, di ///_- .. --- - · - - · i (u/o c.i •I;._~ • co ,fo
=
I t} J
llai: de - . .Pe ~ Irul
;1 J)
I· J1 f/J I (1, J; ~
471'
Î V V • ~ r• /„/
ra • ce - -- , .77a = r1 , .J'Or mai o..11 m 1-
, -" l ' (J)> )
~. r.>
trJ J5 I g) ~fJ I tJ)~ IJ2 J I J J) )2 I q~-Ji I J 41# ·!]

.fa!t . c!B-un
,... ,..
a '/u = lor . J'a m"t:/ /âci d~ a =;u ~ lor ma/ . 1"11 . - "
'ar. st r . III
........_...... '"'="'"
/!t. = ci/ · „((.1 = cei dci m1i-I

',.,
5 I 5 f=1l I , ~ ( J. ) . 9 ""
~
/'
,. , _----z_ - - - +:t--
: - --n---t±. =r--LE-~±tf'; J .
,, -"t--~~-~'1----..- J
"-.....-
----~_--::;;r-- --~--·
• ' v •":'\ -i+=-! ~
- -- - --
1'°7d/ „/; = c:/ //!/ . . - -
//// ... ---- - -- .. -- . - . . .. - fta -

10 ~ .-- (o ).
Va r str l't' ~~~t==:;?fL.rJ2~ -r:.:J'i:it:d;:::::. · e_tJ~b~)Jlt.~=-=-4-Jt::::.) ft~2~Jt2'.:f)::::!1I.4~/>~J~J::::::;!tţ:::"==1

;jjj::;J)tt::i ql
Ila/ = d/ -;~u = ca" , cla" m n1 ~/ cui= ca'
1/- 5 v . str. III 6 '-' . str. !li

li
-; J J
.romn oa·
(c.) 304 (253)

mg. 2825 (A)t. Vintileasa, j. Buzău, 1965.
Culeg. G. Suliţeanu, Vll/1965. Io;ina Noapteş, 31 a.
478
g .
i - ,I = re ma=~ o /e = ;,- ' - (ci 1 li/ = li " I/ = că
( d··)
~ J m
„,-' /Î't1= moa , - - .r.i . '. ' li

-
~
.-3T
{ i ~}> li J d~< J J>
1 4 5
li
Q
Var str li li li JJ;3lO ~

= I/.
6 7
~ 1 0 9 10 v.str. li v. str. li
Var str 111 jW~~~~I!~)~____~!~i~)~E~µ~D~I~~,,.~~~~~
ma: ma
(c.) 305 · (117)

n g. 624 I. Bătrini, j. Prahova, 1955.
:::uteg. P. Carp, E lis. N. Cojocaru, 46 a.
\1. Kahane, XI/1955.
f rans. G. Suliţean u, 111/1965.
Modciratto ( J> =208) (o)) 0.J
wp
~
I J)
L
J..-·µ I ;>- J..

•
p I J1 J -I
I
1
J) J
-, (,'\ r.'I
'I JI
2•
j !v'a :n/-/ na=n/-1 fltl=f'v m.g.mi , .!!..
~· J> ,p I ~
#a= ni 171:9.
Ff7EE?t4
ni ;;v• f,Î/
] --, " ----,
J1J) I J2q@ I)i J) I );
ma. mi ,
5
Ab • ni
t! l
na· ni -
i ~ li
479
(c.) ;J06 (425)
G.S. mg. 34 I.c. Cîmpulung, j. Argeş, 1980.
Culeg. G. Suliţeanu, VW1980. Elena Enache, 66 a.
!! Ala , m · !?a , m
'°!ei) . lu noi .
r ,, I ....- J
.fa'-1 // ,
• "
1e som . nu u , sor _ _
•
....,;; •
--"',d)
~ i.. + ln
ti ;p Ji [j J1J ~ ~ I 't I •tl J7 J J5 J5 J J. - I 11
.fci-( li' , le som ' nv u • fOI' •
(c.) 307 (36)

D a tini„. (I), p. 206 (C).
No tat : G. Breazul.
Andantino -- .:c
6 1
A(;. = n/ na ~n/ /:Jt/ • 10' ma • 17711 , Pu =iu ma = . ·mi
6 ~I
· .I\ _) .J~ Al · . · "
m1 . ,1 = a•/ - , 1ra=n1 na~n1 pv„1u ma-nv1 ,
Pv iu n~/
4
= ma = mii · ·
m1= .J ·
t1= (.
e =
/
!.!.... , D .•
I.Jo'=
/. •
"a= e-
.„
~ __) g t l şţ'; - I) l J. I li 11
.
J/ rt>I •
48'0
(c.) 308 (113)
mg. 2223 y . Bătrîni, j. Prahova, 1962.

l Culeg. P. Carp, G. S uliţeanu, F lori ca Dedu , 42 a .
V Il/1962. la Bucureşti.
Trans. G. S uliţeanu, Xl/1965.
( J>. 210) {o) ) (°r.,J )
ţ iJ1 ~ f:'. ltit---+-f~U~J~iµ,__t-+-+-D W-~---+l .....,__f*~

I h _.__..
I .....,__t)
#a = ni nrr = - - - n1 pv • _(VI ma ·a mi , #a :17i

(o) 6--~ (o) )
(:'\
na • ni f'U = ivI ma=mi , .ronm de
. '-....;
mi-/ a dormi mai' n na = 01 ,
~ -----"- '
5- ---
;w . jvl ma. - · mi ·
Var. str . li
Var. str.III
(c.) 309 (100)
mg. 4220 (V)u. Trestieni, j . Prahova, 1972.

Culeg. Elis. Moldoveanu -Nestor, Maria Manea R oncu, 23 a.
V/ 1972.
Trans. G. Suliţean u , X/197-1.
( d~: 35() )
31 - C· 310
481.
,PLI • ,/v
Ş/ 41 cvr-ca" , c1a· mi-l cui· ct:i - - :
(c.) 310 (192)
fg. 6993 a. Izvoare, j. Prahova, 1938.

Culeg. E. Comişel, Lina I. Păduraru.
la Cheia, Vll/1938.
( J>:. 208)
#a • n/
482
ne • .sie clav /,-;;:/ C/'e J/e ,0 W ~ no Ct/f', a:f da" m/:; cv/=ca /
r , . ' -
- (J )>) (J .)
]2 Ş@ I ;1 ţj I;) J ! )J ; ~ . li Jep p ! ;) j 'f
{/ tu ra =(a mi-l ro~s ~ fa= (a· · Ala „ ni na · m

- ( J.)
pu = 1 = f Of' , 1 0i7 la ma =ma

1kfJ 1@j '1
( J_j}) -
J1 I J fb (j IJ2 J Jî
Lin=ga vm • bra la )( &
I J.
vor .
t
I
)> li J)
0n
fJ
la
I )';
ma - ma
t{j>
(d )
..-~r-!--:t-t.t---iJr-----t-'-fO'.-)---iJ--'f-~--+-I;++-b---fj~·t--t1----l~EJ~·.........---+1-+~t-J-+----t--J-i-.----111
.r.i lt-a • dorm ln grei • d/ „ n:!i '9 i_t vor .
(c.) 311 (51)
!lllg. 527 g.
Zboghiteşti, Nucşoara, j. Argeş,
Culeg. G. Suliţeanu, Vl/1965. 1955.
'Trans. G. Suliţeanu, Ill/1981. Maria P. Samoilă, 54 a.
~ • · c~.120> = 3 --, r- •3 -., .„ ........ 3--,
;s ~ P I'> J> J *' IJ5 J J J I; tQu J."t·d
. l l -
Jt JJ· 1
'
!! !Ya ' n/ na ' fli /7la ' m· na • n/ , Ah • n/ nJ , ni ş/ iar l1d , ni .,
~- J- J J. Ji IJl Ji #Ll 1Ji ;i .r'~ 1J1 J1 h ~. io i

Pl;u ' /:1 lu = „Id lu • fa lu/ , ! u/ lui lu/
I'\ ,., I'\
le , // , lc7
, .
A;;·
"
lu/ .
"
489
(c.) 312 (424)
mg. 4144 (II)o. Gropeni, j, Brăila, 1972.
Culeg. G. Suliţeanu, IV/1972. Maria (Manda) D. Prodan, 44 a.
( „f-i =220 ) <A·)
@- J, !J ; J1 J1 1Ji J1 4ii>·}i1!f#1 LJî) l@d. - ------i •
I f-e cump}'f?d /a fin ' //, na J ~ ' n/_ !'Tlri,(' 17e • 17/ •
(8-·)
ţ~ -J1 ~.t1 v fiff}'r 'I 1w; @j 'f.J:.- 1·
I/' ('{/ ' ma«m / . ca ' ş/ ne /;a ' le mă. m;", ca"' da ' ca 171.I lâ ; frm m:'n ' Q;l ; /'E' •
'31 (°f!l
~~ J, IJ ~ JiioJ1;1LJi [ft4;Ji J. ;i' Ji?JiJ k5F2. . - ±J
s/ C-a cre ,Jcut un ri'nd de pu/ , A& , n/ ma/ na , n/
$t::~OJt tifh:1°1r? JW 1. ~- 14§J'@<1 '~--i

v,~ -a rd ' m as a . ---- n/ ' ma'nu/,.. > -ma~ , !'-3 Cre ' scvf U/1
4-84
"I J. '-V t> • • ~ • •
r111CT ue
rnu1
n
, v-a ra
'
~ masa n1 : ma ' nu1 _
~
, ff1a
~
.
~- ~ J. 1fi
1 &~ ~ J. I#~
~ J. ~P> J)' I&~1 J. ,~i
~ J. I•~)J. P:;EI
~
> > > > >
jb/
"
' ~
I'
na ' n/ 7 DiJ '
,--
10
,..
ma, m/ 7
fla/
/"\
na ' n/ ' Cd• pu • I.' .JOr,
•
~ 1
~- @~ J. 1J1 J. 1bJ.1fhJ. ii# ~~ ~ }J -~

- > > >
)\ li
llai ,cfa na.n/ , jN./ ' ,(V ma,m/ , m1«// , tel. lh/nâ , n/,ca ,mci" n'" 0:1·,
~ ~~\
ii -~ ! JJ )l ~ IiJ h ; f1 fi Jt :.~ }l :-~ „~ .h I J1 i~ ~

3 3 1
t
> > > >
h21·
I"'
na·· n/ ,c-a. Cei v/, ne ma ·ma J / ne •
!Ja .t· '
md-, m/ , cc/
,)
(c.) 313 (428)
fg. 8175 b. Perieţi, j. Ialomiţa, 1940.

Culeg. m. Comişel, Buc. 1/1940. Smaranda B ă nică.
( ~=272) <>
485
(c.) 314 (417)
mg. 4255 e. . Dîmbovicioara, j. ArgeŞ, 1973.

Culeg. G. Suliţeanu, V /1973. Voichiţa Stoian, 37 a.
[ Jl: 160 J
~· h.9,l ~· mvr • ,9ll. le ki - • /la,f' ~· !Jai k

(d··)
li~ }) '@J> ;. y I j J.î l11 I J Ofj 14633 4]l1
na ~ n1 ' #a • ni nil • m na =171 n.:i =- - n1 ,
ttr itp)i w 411 J

- 13\ ~ (g·)
I JJ il)J.
1 01
li
. .
nâ= - /)/ pv=fV ma.mi .
V ar.str. li f• '@1@jî IJ-1~: . l~l~·i

..r/
1
"'f'd = re
(c.) 315 (236)
mg. 4258 f. Corbi, j. Argeş, 1973.

Culeg. G. S uliţeanu, V/1973. Ecaterina Poienariu, 31 a.
Trans. G. Suliţeanu, X.II/1974.
[,/) : 170 ~ ţ' ~: ·
••
486
na = a/ na = n f · ~- ma= m.i cu/. c.i ! n #a • n/
na = n/ f't/ • j,"u = 4- ma , n #a = m na • n1
•___.3 1 '3' +'
p DJ JiliflJ 1jp fîijţQi il'#@.1;M l 11~
Var str li
. , ~ \_ij.J . • .
„lc9 • tt/ ma=m1 yi /a - 1Ja . ·171
(c.) 316 (364)
mg. 4259 n. Corbi, j. Arge ş , 1973.

Culeg. G. Suliţeanu, V /1973. Marina Poienariu, 60 a.
Trans. G. Su1iţeanu, XIl/1974.
487
(c.) 317 (365 ; 364 ;* 413•)
mg. 4255 o. Corbi, j. Argeş, 1973.

C uleg. G. S uliţeanu, V/1973. Marina Poienariu, 60 a.
Trans. G. S uliţeanu, VIl/1973.
(J>: 200) .
.==IJ <b IJ101j I
i ) -
@ IQ. F~? I ;/), 4E:J
-L.
.,
o Ala· n/ oa • o/ 14 · I v - -
d
A
I
J) J. t :1 }J !I
ma~m1 . EJ
1
.......
I
E;'---j) Jj '1 •t'
Ji i
IBI ma; ) .fi
_i_
2 --------~
Ş/ rn- 1 le /a" ma= r1 = -

ii ----, 5-., 6 -------~
p ]2'-../
J.. :t 1 J) li
cel ma;
~.
. /7
Pe lqa = le v1r lu r/ . - k ma; .J

...
& - &
A. 0
· lf?a = le vif. =fu= r/: - /p mă/ . .!!. Ca sa 17aşl tjO = .
oa.r/ "'uo : ;' ,/J • -
r- ", I
. ~ > .
ţ-ai l~ /J2 JJ li ;ji if; I4li Jl !@ii tf&J) 1

1@j ~ 'I jJ
le ma/ . !:. 11-/ft-o/',Plo-f;ld ,olo = i = -- le - - ' !..•
fii-/ ft-o/' LJ/o • (/6' D/o = / = - k /Tla/ ' e/

I " • / ,.. -L
....__,,
J/ IP- O/' !la= le v:o =lur ·= le ma/
' "
le -. - f Tu //'t' = CÎ/lc/ IZ=
r k m a;
(c.) 318 · (365*)

mg. 4255 p. . . Corbi, j. Argeş, 1973.
Culeg. G. Suliţeanu , V/1972 . . Marina Poien a r iu, 60 a.
[ J> •210) - >
1J J 1 u oP , t' J)
.
1 J5 411J)
.
1 a;, - :g. i; r 1
#a· 01 · /la • /li jJU =,(li - - ma· m 1 ,
11a = n/ /'u = ;u ----- ma • rm .J i #a· n/

'"' ( ~) ........
~ J? J1 IT@~ ,1, 57 ~ ·
1 :1 JJ 1;; J , l tJ r
na , m pu = ;u - - m a· m1 _,__
J't C(/I ·ca = m-/ • f,
489
•'
/l7a' • /'/ ' - cel _..c_
m.//" J Ji"
•
mr" le Ic/ /Tlti·r.: ~ cel mei/ .
~
~ .--.J' > r---.11 ~

J i ;J J! )'; J> I J) )'; '1 )'; JJ IJ; J. I J> -~ : )t eh !
>
)JlA 1 .Ji~· 1ţ Jl IJ.Ji t4 Ji I r,Ji 4§ 1@)i-~1

,0/roj d Piru/! J Ja· le duc/ cu <fO ~ / = - le , ~
.__,
fu . r/ • le mai . / #-/ fţ- or /;a • le '°Io. /' - -
4 ~~ #-/ /f-or 17/o ~ ya ,Plo • 1~--

. __. (~)
ti' {~J ., ;, IJ2 f~ IJ!ti J) I Jj g 1]2 5. 'i !

/t> ma/ / J/ le-or ba = te vÎll • lur'· h,măt".
__c_ ' - , ,...
--
J IJ2 J I tF
To i !re ~ cind 1z • vocl
„ • re - le
clu.fio
..... /. f..a •
490
l.h·290]
,---, ,--..,3 r-"I
3 3
J )'; : .h ,11 ·: )j :t I J )'; : J'> J'J : )'; J> I J. J> i ~
}'3/ /k
~ .
. /u . /u • lt> , Cui . cc/ ma.mti cll"d·,9d· cui· ca· ··
.-------. 3 ']' ~
J J.'---""~~ ~ I J J'· i J'J J'J

3
'1 : )) J'J l IJ )'; : )'; J';
Piru , ; a Piru , id m a , ma ,Piru'fe , #a. o/ 174 .17/
r-3--, r -3- , ~
J';J'; ;J l: i tJ :J>J) :_t: J) 1J J';; .h.J'>'t
~ > > >
J /.~ i 1 J7: .-~)): ~.P!.h ch: ./7J;~ 1}JJ1))l (
,... r---;-' > ' >
Ir)~ ~~ a~ i )) ~~ i i> J JJ J'J )) I J'J J, l ii JJ i j) t· I
'I' > > > > „ >
J )'; !,t; J> iJ; J'J ţ· IJ, J l))J) !;, J) IJ> JJ 91 !J> JJ ~ I
•
491
(c ) 319 (350)
mg. 4255 r . Corbi, j. Argeş, 1973.

Culeg. G. S uliţeanu, V/1973. Ecaterina Poienariu, 31 a.
(.)) = 210) .
...
J; :;? I Jj s Iiffip na = ni
~
l7 I J.l 4iJHţJ
na , n1 - - - ,
'{
(d ·)
~- Ji t1!d
A{;, , o / -
1JJ
;;u = /
Jl IQp jî I Jl
• 'fO • ru
r. l
ma• ml ·
li Ji ;Jj
Cul=cc/ = le co
I JJJ
=
(J)>)(-v)
IJ @iî12;J>·11fO,P1JlJli~@'J1J1
=;i/ = l u ma =mi , Cui = cei · m/Je
li
'3' ~
J Jy jJ )'; 1jJ J J lJ J
Ala ~ m · ma =mei , fa" ne? = n/ ' Pin./ ;ilru,/ ma mei 1 P!n~/;;lrui ,
~ ~ >
J J J jJ ~ I J J) )1 J1.]) I J .b ) J> I)) JY~ j; '1 l li

.; -!' -; "" , #c;> . n/ llu=(c1,fe cu=cei m1:co, cu,ca/;a:!;;=lu .
(.I .) -
) l' 1]2 J5 I f?Q D I{) l f;ţ li> J?Jc:b Jj
;;u . /u - - Cui= <d , l D co = p: = lu

(d ··)
::j6,lf:::=:j~~§~y~J);: : :·1:::=l=I
: =!si:JJ=E[j~1
);:::::±l~t=e4J=t=42+=-
:~0. i · ~
ma = m1 1 t7d = f?I ••
iB rg ,]J j) t4 >tEJttm- _·L-~m~ 1

Cui. ca". m·1~/e m1 = 1/ • le/ - - • /1 lt> J'."dCI=/,,/
492
J) s 1JJJ Ii;)''l±> I j, * q ) IJ7 Jj !]) J; !
aa • r;/ oc1 , a/ 7 Ala.- o/ jlth 1 , fO = 1y· ( J ) md ·m i ·
J i> :i> i> I J J> ; ~

3 3 )! j) : J ~ I J. :J
3 J J';
f?'f't.IJ/lm,/;>lro,/ ;>Iru,/ , ;J!rr;(;J/rui tiru/ .;--al do· ru ·lu,/ J
.
~ n:n ,r: ,;, J3 1 ;,
']'
J JJi a ., 1 ;) j , r J')
{u/, cei m1 = le ,PU"fU = le - -· J {d = ca , m/ = le
']'
J) J :J. ~· li J5 ]2 I JJi§J J) I ;) J)~f;:~ I~ p·I
do = ru = le . fJ/rc1/ piru/ pir u/
I I I ' "
J'-dl
•
do =1•u = lu/ ...... '
Plrvi ,olru1
,... ,... -
e.
. r---, ( ctJ>) ' ..-------.
=l ~ 3
-~ ~ .Ji J) i e ) J ,tt) . - JE J5
"':" J
t/ l ' J) I i·
493
mt"-1 d ; dorm/
,.. . J-
, a,,.t' ;(;/
""' Iv/ - -
/"'\
CL' rn:Y ~ ma 10· ,,.
„ r-,-,
;t l ;} j ; 1 i. I b ll : Îl ll li Ji J. I fi J I
(ul . ca ' rJU a • fi' .
.---,-.
Cui . ca" md; mei' Ala r n/

'
oa= 11/
IJ Ji ~
;;u • p
1:(ib J. ~ Ţ I J1 I ~ ~ I ~ f".Ji I
m4 - m1 1 5f #a • 17/ /Ja . n/ n.a . '(li ;
A/a. 1Jt' - - /ld•IJI - - ..ro' r u -- -
(d.) , ( cJ „)
-.
ţţ Jf);. - IJJJ~j-
Oei'= Ol •
Jd
.
I
Cui = ca" = le lu jlll = I = '(01'

(Jj l)
ţt J.6H@ I J. - jJ IJl Ji 1 l Jî I lf~ ~ I

dot'm ' e/ Ja" .ra:; /&c // = 17/ • rle-17
, w av, I~ i
- (d ) (J.)
]l ·t ., 1 Jj ~ ; Ji ; 1 lj ) li etc .
.
{'d ~ .Jd '
(Dn. Dr.) 320 (352)
mg. 4338 I.a. Stanca, Stăncuţa, j. Brăila, 1973.

Culeg. G. Suliţeanu, Vl/1973. Georgeta Purcărea, 64 a.
'Trans. G. Suliţeanu, XI/1974.
[~= 290]
~j# J!ip EJ I ţ;r E? i J ~fJ I J!d #[J

f)d : /7/ r.'d = Ol 173 : /71 . t
. I
C.J : 1L'. ' = , ,JŞ" -·- '
/,' = _?/
49S
f_u r p' eD r ·1 1 r Ei J ~o 1 1; lJ 1 itd 1
oa = n1 · aa = r;/ , !Ila = n/ na = n/ cu ma = ma .J
na = n1 cu ma = ma ..
!Jorm/a
..,
, cu = l77d ct"I ,.1esl1·
. „""'
mic
-:J#. -l
-- . (_d ··)
4titt•t:d f· -
l -.. -
i§# J #J' 1
1
·r IJ Js ·1 J e 4P 1 FD 1 I
ş/ vo/ = mc - - .Jci /;' ma= rP .ş;. f/>u_= mos ,
,# r & Ş/
-w
1J 11
~
Ji 1;
a'ra: 9a
;ty,;t; 1J
: slos '
·1 1 ;iq J 1 tm
nţ
~ 1
w Ii[f
pe lu = ,77e !Va = r;/ = 171 '
IJ# •(&ELQJ
pu /u
I )l
ma= m/ ·
11 I §( uI
!III . - - -- - . -. - .. - . - - - - -
~# JiJ iJ n 1w1JJ 1 Ed 2D 1J Jî 1 g) 1
. - - - - - - - - - . - . . - - - - - - - - - - - - - - - • ~-.~ · cu ma = mc?
\
f Jd 1 ~r
na ~
t-D •b ·1 :@ 1;1.jdi ·n· 1
n1
.
1
na n1 •
.
na= n1
.
/
IJ# pr 1 r I ~ r 1 r EJ p r 1 r i 1 1 1
.Ja" ;: · ma. r/ , .rci CN?.sl/ la . r e , Pen . /rL1-a tei= r/
' '
r
..... /'\
. ~#
a =
-
pa „ /'el =· l'l' -
496
ţ'# r p 1@ ;, Ir f§t 11& ~@ IJ @î 1@
. f t' fru = moJ C'a un J0'7 " r/ h = 177;° = nos ,
:IJ:# Ji J 1 er di -&0 .
1 'I , @J 1 li ;:;#
. .
·1· 11
na = n1 f7d n1 na = n1
i§'~ .ÎJ J M ~@ 1 I oJJ O {jJî ; J. 1 i li

Ah = ·n/ na = 17/ nB = n1 no = 171
r# p Ip r 11• Ef Ir r rar I#p r r w

S/
~
Ah~ re = Ct · ~ le- ar ,~
lJunu1e =
I
zeu ---
~
• P/n id
I
bol= bo =
I
; J)l)
fE oh#§ iJ. IM 1ir @J l1&!31Ji;@!J. '1]

-· CB- /c:t (df::.' ! ..fa m-d " da' · po ' . .r/e.sc
' .p
if 1 ;) §w 1 kr ~m 1 fjJ g;) 1 f-=1)1 _;s ~J 1 ~J n 1
Jlla • o/ nc1 = n/ cu ma = m CJ , !Va = 11/ na = fli
b
IJ:~ d ii Ijl 'I p
cu ma • ma •
·kl IJî J I •Ji
. III : _ _ . . . . _ . _ . . . _ . _ _ _ _ _ _ _ _ .
J Iţ)1
.1
s J'
, ,s .s s ,s -; ' f ş 5 J s
. s
' f '
32 - c. 310
,-3--i
ţ
:>
f) 11 1 I i b §p ·t a I J1 J1 I t}1 I ]1 1) ))
s s s s s s #a. -=::
n/ na . 171
===- -===
nd • !71
·IJ n a= n1
:::=:::::- J nu =1u
r ,...
'-._/
ma:m/, !t& =o/ na = n/

-=:::. ~
. .
- =--
na =n1 na. n / , _;t/a -n/ na = n1
---====--
-
pu
7>.P?
=
,.1u m a"m' .
J'
' .
.J'
'- .11/'fl
l . ~ 11
.
s S'
f
Jt?
s
't Il i
s s
'
s J
.'
(c.) 321 (56)
"TI1g. 2824 (A )s . Vintileasa, j. Bu ză u , 1965.

·"Culeg. G. S uliţean u , VII/1965. Ioana St. Trestianu, 22 a.
"Trans. G. Suliţean u, J/1981.
Ila/
,.. , dea
,... , hal=
,.. ,... - - . cu "Io • ne/ , măi n:t:li·
ele.a ,.. . Iv . // lu • // :
498
'tf.
Bi J5t@ J .., 1J> r t ~ J 1J>
lu , 1t·
-j ~ >
lu, // · lu , //
4J. &L=>JJ ~w 1
1
mai·
P I
lu' , fu·// /u/_ ,
~ ,.. meii.
,.. ei, _;\
I~# r-- ~
; ~ P f;4 P r. P i~ F r p I~ r I r~ fl ~ 4J
> I
t· 1.
fu , /ea lu· /ea fu, !ea lu= /ea, lu , /ea Ala · ni na• n/
" ,.. " ..... " .
!li itl @ Jl
na • n/ na
lj•
,
IJj I' t p J IJl @ g ;1 I JJ l
#a ' n/ na • n1 na ' ni na na ' n 1.
I
IJ P/ru plrv piru ,Plrrr ... t lN tlrv tiru , 11lru ;;Iru , Piru piru ;;Iru ;;Iru
IJ Ji O J •• ~ Ji rl'
, piru,Plrv;;lrv ,
P
.!fi..., ni na ' ni
J 1iP
na , m · na
otJi ii'l n ,
1
17c1 ' n/ .
11 ~ &~ r
Ala , 17/ na , ni ele.
1
(Dn. Dr.) 322 (363)
mg. 4492 b. Salcia Tudor, j. Brăila, 1974.

Culeg~ G. SuJiţeanu, V/1974. Drăgulina, C ă ploiu, 38 a.
Trans. G. Suliţeanu, VW1974.
„.
. ~ ( y)
,+'a z r;/ /id • ni

I D t-?·I tf> ~ j a fJ} I ~
,ou•:v . nv • m/ , & • 11/
tr
11<1 • 11/
~ „
~ Fj1!T I~ §1~BID lflfj IJ '111
>
,;, • ~ • ./ttlf , Pu •!vi . m.t • ini <1„;. g.1 • '-'of •

„ .i ,,. (") „
Jj J I PpJ P@J ·1 ]J J I fţ{J J> i J2 J
1110/-tlo
(f
1~J)-&1J. 1
vn .rle = /~r , ..Jd:/ li' !"' • .V
>
""'
> ,.t >
]J §J I !!p ~ Ji I J; & IJ y IJj J. Ij p~} I

..J'/ C(I f" dum .a /,N.yj •
. ""
I#IP
drv
>
=
-s mur ' •
I J ., JJ> J
/~ •
( ... )>
. .
.!/ J'.1:/
> ~
lt, ""lt, """
I p;lJ [ ) I]J J I k p ftl
-? 4 }>
r.i/
,.. J.i-i
„
,IB". J't/ • m"ncl /m „ //. nt> • i> . . ' .;,,· ne va " di
j J
zo. r/ • A- J'.i nt„m = 11#. le llo·l'i • le
(~)
> >
"" ""
D~ D IP Bi I ţ• f2sp Ei- i!jr &? I
' .fle= k-n
.J 'r
ct>r !lm=f'e • J'-4 zt'I ' lJor ,oo „ Vi> : .slra
soo
(c.) 323 (178)
mg. 1999 r. Rucăr, j. Argeş, 1961.
Culeg. G. Suliţeanu, Xl/1961. Paraschiva Pitea , 48 a.
Modaratto ( Ji : 2-0);(.l =1a::i)
8 -- -- ---,
1--. 2--, 6- .
D fJ , r· v 1µ D , ttr · p 1P p t P ;) 1
.Ita • oi na • 01 fJU • ;.u ma = mi , Âfi • ni llâ = ni

9
J5 j) ,
J-,
tl!o
(~)
J
(t)
l
'
1 ;) ,µ , J.
--
es ,;)
I.--, 7~
.J> ,1l · D 1
'i= no
~ #. : ~ 2 J 0 1. 5
1,2
I v.st r. 11 6 ~ 7
Var. str.li ijt_J' I ~d 1 (3 I m li str III l,f li J5 li
Iv ni n/ /),/-/
Var. str IV '1 8
• 1
Q I iltS-J! I l>jQ J
• .ror
9
• .(el , mti
(d· ) (!-J
'"'
't. Jj
I
I ~
5
1~
li
JI 5
v. str . li
2 (o)
r,\
Var. str.V i~~=~===3j Var str VI

cui, cJ
(c.) 324 (218)

Apostol D. Culea, ·Muntenia.
Datini... (I), p. 217 (B).
Culeg. T. Avramescu.
Rubato
~J D r r ·1r·1k : Dca6
,,/re
1
ma ma o li =
I J> iii µp
f},l:î •ga ma•mer"
1 2
Ji Ji IJ J J J . •li J 4ÎJ> -t lă ·t ) i#J IJ J l

/vr . lf/ = r/ • ca, ,( = N' r1 : ca fui /vi /Jt·',jt-·an1 J"·O
501
(c.) 325 (166)
mg. 4149 (11)1. Gropeni, j. Brăila, 1973.

Culeg. G. Suliţeanu, JV/1972. Maria M. Mocanu, 72 a.
( ,/l; 220)
,-~ I 3 I · ·
J'/ lu .roma dP m~~/ a • dormi , ;.~· • -:<m •N'

~ (J ) ' " (J_Jl)
jJj ~ J. •t ~~ •t 't S~i=bt!t I tif 4~ "W
S02
(c.) 326 (427)
mg. 4255 t. Corbi, j. Argeş , 1973. ·

Culeg. G. Suliţeanu, V/1973. Marina Poienariu, 60 a.
.'
('/fi m-af /J' • cvl . .8/ = nv (a pr~
Fa.cie
,.. d.P sl~=ma.lv.
.. ra.utJfvof--
. ., .., , ,.._uof ma1=CV=la
„ .
!710'1 •
-----"-
(c.) 327 (48)
rog. 4671 K. Măraşu, j. Brăila, 1975.

Culeg. G. Suliţeanu, IV/1975. Caliopi Rădulescu, 57 a.
·Trans. G. Suliţeanu, IV/1975.
50J
~ . .
DP r D IJ) ~ â ! t i) 8b JJ IP I fui1P4lfti2i@J+= ~
la la la la la la la , la/ la la la la~ · la '
(o )
~"' E ~
r. 't D :1 ~ D CJ
,......,
r I~ D ar
r-,
I ~ Dkt L FfJ' j
pu: "iu ma • ţn/ , fiai /ai /ai / a i - - -

_..., "" · ,..,...
(c.) 328 (366)

Da tini ... (I), p. 214. Notat C. Brăiloiu.
Andantino
'~ p·~D ~Ip 5 r Ip·~ OUIDH

#o> · m . I/el= n/ co , ;v·. laş , flra=9ul ma , m/ o= do: rdf ~
~ ~iliD ~ 1JJJH IJ.iliU~ 1JJJJJ f

{'d' ma= /T)::Y le·c? #> ' Joa' ' od ' . J'/>
j>E" oi/
n
le ·a .J'c/: ru =la '
&„ ~ #a . n /
~ j) Jl 1 ;
/7d . o/ ,,ou, iul
a 1 ti. ~ ~ 1 r
· ma , m1/, Ah . l'li
j) h1
oa . n/ ,,ou .
u~r ;' · şor ,
1
~ P P Jl. ifi1; EJ 1ii1 1p ~ JJJJ1aur 11

Ala • 1/ oa = o/ ,PU =/ul md =mii·, ;f/d = n/ oa • o/ jltl = 1 • fO/' •
504
(C. J.) 329 (412)
A& ' 17/ l7a ' 171 /Kl ' /}/ fld ' /?/ •.
,--3 --, r-3----, r-3-i r-3-i .- 3 -, ,-]-,

;i ~ :)1 )J ~ !Ji li I„~ li ii iJ Ji :;i li Ji '1
Cui, cd, le Oo , 61/, 17/' cd, cu/ , ca' , le ma , mă, ev/, ca·' le .
(~)
a~ J I Ji J I .~ J I Ji ~ ~ I
505
na •llt
. na •nt ..
.
'$• ~r 21 t'i P p pb ~ J1 Jl lf=w-M=IJllJllJJ .,.I

&r/ !Jar ro /oe / ăo ' 6.i' na • .ft/ , Dv rv dv ro du rct duru dct .
-" C'1nd .z/, ee ev !Iv =„1e ~ ra , ;u
. , Ou ru du rv ~' re1 duru clu .
ii J. I ii J "1 I J> J. I J> J> "1 '1 I

f f . .
s s .,
~ Ala ' ni na ' n i na ' n/ na· m · lu' lfJ /u: ~ .

(~)
ii J. IJ .~ '1 1 ) J li>J liiJ IJ'ii>~ I

~ . n/ n/ . .r .r s
l;l:l • .r ' ' .1 .J' ••
,- 3 -, . . r- J_:, . . . ,-3-, ,--J--,
Ji )i)i J1:)J )l :J> JiJL/i i) ii ~ )1 ii ii ~ii ~ ) I J> ii ) "1 I ;
Cvl= cd./e Oo -6rt'• ne, Cvf, ca'.fe ma•m/, ,""J·. 'n =.k/, de f:(O. Jo· ş/ C'u/ •cci ole .
. (..-.~)
J> J. I Ji )i "1 I ii J I J> J ~ ~~ J I J> ) ':: I

~ ' 17/ 17/ • s s s'
n:i • .J' J' J J'
.
.f
506
(~) C.'1=17~) . Cj._)
~· ?~l#J1Wy1~91?tp1? ;; o
~ = ni !M=n/ ~ ~. n / na . n/ ~ · n/ na , m •.
,ji
>
J. ·-.
I ji
>
J. I ji
>
J I ,ji
>
ji 'f I
I u. IE>a h.1= ka ro aa· , 1a = lu ·
r--3 --,~ ~ ,.--3-, ;_ 3--, ,.--]--,
,ji ~ ;)l ) :)l Ji 1~
>
Ji :Ji )l )l ,ji : ~ )l
•v
Cui= ca - le ma· =m/· ai,Cul= ca - le .ra· le /ac;( ma · re.
)1 :)J )1 iJi
' >
.~ : ~ ) i )l >
J'a" .& ' cei 171=1 , m!J un / h', ca]! ,
r-- - 3 ---, ..-- 3 --,
-~ : li
>
J1 )J i~ )J )l !) )J
>
'f 'f I
J'o.;' mt.trr:9-1 cu I/ ' ne a ho ' ra .
~ ~ ~
_ :i '5Y I '5 J1 „. ,-3--,
I Ji Jt :)l )l :)l li 1.h )i Ji :r
,.--3--,
'1 I
A/I - ni fld ,m'. Cv/ : ca - le mJ ,m/· c.i,Dul=ca - le.
ii
>
)l ;)l )l
>
'1
i- 3-.
I :; )l ;)l )l )l Ji
>
'1 "1 I~ ) >
~ 1) >
J1
sa etesfima=
>,., re ' 1esli" on: mul
"", ,., r -
a; :..,1~1 . Ah : n/ l7d : /li •
,-3-, ~ ()_)
:r ) ( Ji )) ii i) )l J1 )J i@J5 " 1Js J; I) fiO ii· b 11 I
"le ere· fle ffk9 „ 7ia ca p e ·of'IR<?=re , ' #a = ni l')a • n/ na , m · rw,n/.
r-3-.
:r )i Jt )J:)l )i ;)J Ji l) )J ;)J )l;)J )i )J:)i )! '1 I ) Ji }1~) )
S07
Ji J. I Ji J. IJi J. IJi Ji 'f 'f
Lu , fta lu ~ /,fc!I lu, lt>a lu' fta
Dimim.111nd:>
; J. 1 -~ J. I Ji J. I Ji ; '1 I.
Ji J. ·„~ J. Ji 1 I J. I Ji Ji '1 't
.
J J'
'
J' .f' ..f ..r J' .f'
PJI
~
~} I
~- I '1~ Ji }
("
lu-. /..oa lu, /ea
Ji J. I J. ~
{ .s .
J'
ppp
*
(C.) 330 (92)
mg. 2472 n. Bărbăteşti, j. V'ilcea, 1962.
Culeg. M. Kahane, XIl/1962. Mar~ D. Chirca, 52 a.
Ara , m .
ma , m1
,ţ 1. 2. ~· y J. f"ft
Vor. st r·. li ~ j) I li ~J li
sos·
(Dn.) 331 (430)
fg. 2860 a. Runcu, j. Gorj, 1930.

Culeg. c. Brăiloiu, VDI/1930. Maria C. Arpagic, 31 a.
( ll= 165 )
&' tP 4Jl
#a .· :11 ·
1 J_
17d , .71
Ji !Jl ;fl I JJ
1 ;i 1 ;i n ]l 11
I 1
( J .)
(';')
@11 JJ ed) I J ,}1 I J J !J J. li

I
co, ,o. = .a
/"a = ce
U·l + 1-,
J) Jj 1(lg;)
.:'d -
' 1J--)
+ ·".I
8f j) t; t) I Jy I fi J; J. li I
_q_, = :u ,e ro ~
p.:=lu .·.• le
(Dn. 332 (356)
mg. 3488 (A)n. , Amărăştii de Jos, j, Dolj, 1968.

Culeg. G. S uliţeanu, IX/1968. Oprica Gîrg , 50 a.
509·
I „„ J>
)=200
, ~~.iii~
ft I ;Jl .J> I
""
I
""
{@) J> ~
co • p1 4 la • .II
Cu• cd' • m-i.IP '-;;,;. tr. le. li . , ·f/ le .rc~-ki
> > > >
JJ!!)il@llJJJ;ll )) I)) l)J1 I

.Ici er e.di rr.a .rp ·fi· va_{. ntf:. Cui. cei ' te cu ma. ma
' ~
~ ~Jl ~ 1).ti.P .b 1.Ji.11-t

ha/ cui-ca , cul- cci/!la.n/ na.ni
f tiJi 1JlJ 11'4WI
lla.m· na,n/ co ,p/ .
U) .
f:f J>; IJ5) 1JJ@ IJ J I) )Lf I JJiP 1J3@ I
• la • .r/ , Crestt'a mr~ ci
~- ""' • cu. tna c1"1 1@.sli
, ,.,
~ - , Jd credi
.... ma. re
..r/
'
voi.
,., n/ . c-/
. Jci cre.rf/
, ... ma. l"I? .rr'
'
voi
....
. nl . c/- .
> .> .> > ~ >
.;~J21J5@lt11ti1oP@9IJJ!C1J>@ I
"" "" ~ . >
d) J> I /J J ·; li J/) I J7 ) I ) ) IJt ) ) '1" I

a • pa . ra. re Cui· ca . te cu ma.ma, cu/. af.te /
> ..-:--1 ~
) ~ I) J IJ J I) eţ IJ/) ll :t ~ ~J J .t> I .P .t> I

A/7 • ni na.n/ C"·p/ • /aş , C'u/. ca. /e _I
> >
) 2'
/'.:.1 • ,?:
I J)@
.'b~ .n/
I)> }J I JJ )._ ·:f:b
,cu.:,u rrACJ ,m/ .
4'
Lhr.7.;:·a • cu , ma
I J> (;ţj
510
0·)
JJ~ 1Jl~ l~JJ1J)@51JJ;D 1J 2@ IJJJ2JJJ_I:
(Dn.) 333 (145*)
mg. 1983 g. Lupşa de Sus, j. Gorj, 1961.

Culeg. M. Kahane, Buc., X/1961. Elena A frim, 76 a,
pu , ;i./ ITld · m1· . Pu • iu rrc; • m/ ..t-dl co ~ Cf!' ' ni .
+ -
J5 P!@J!Q) 11' J IJ oP I) ) ~ IJş gJ I ?}) J)J
Pu = 1(1 mc? .mi . co
.s-c;I = roa
,..,.
=m · Cum !e-a..ri
,., ,,.. Id ~ ~
( J -)
J j) I J7 ; $~ Ij) f (gj) Ie}ţJ1_ IJ J) IJ5 } I:

dor : ;;ţ . C(/m tţ. aş{ l~-cJ = clor =mi ,
0
S'cJ tr_-a fa = ce sa·
-
, __.,
Ca pe-un pu :1 · = sor de svom =n/ · #a , n/ f7cl • m
~ (J) (d ) ' - ( d „)
n ~ ~
J J5 I J J ~ I Js EJ I 3f/4h t±IJ ' )) I J J ~

pu .:_u ma.177/. V/= n-o dul~eci de m1 ~ l cul= cci ·
( J.)
;, t{bJ ~ t#' 1, IJ J> 'J. ~ 1;, {2J J4?)i J1 1 r

Şt' tu - pe %.şie ck m/-1 creşl:.' : -[t' lu _ pe • .şie
5lt
(J-) '. ~ )
' j"
de'
j) I J J1 Ij) g
m1~/ ere- {1e. {t tu _
I t:Ji Ji I ,., J
somll.Ri
J; I J . )i .,
...__,.m1:/ d • df!or.mi:
I
&
(o )
J j) 1J. ! !Jit(bl 1& ;1 IJ Jl 1Jd'l *"

(o )
~ ~ .
512
< •
J. li
(ol o ma r 1· Oo • rol ,. ._ .„
meo Îi Io! a . ma . r1
(Dn'. ) 334 (386.*)
mg. 1988 e. Lupşa de Sus, j. Gorj, 1961.

Culeg. M. Kahane, G. Suliţeanu, Elena Vîlcu, 35 a.
Bucureşti, X/1961.
Ji=f76 "" "" (J.)
~ ij Ji l;i<@· iJq. l@..td li Ji i@J·Jî l)lJi!)îl

m rna =mi, Pv : f.U
))k}. I t» J. I'!#' J ""'

•1 I "t1J '1.12 )) I ;) jJ
~-
t~â ra
.1'"
• cu' t," " ' ma" , m1.= Cl:9
!.. , -;' .;
t.f-.7 eres = cu ~ /1.---
. n
3 ~
;s k9 . tib J. 1 I iMJ JJ ., r/' J> 1 1 J Js J?=1H1
na· n1 /lt.lf. ' de uo ~ ml Ah • ni na • n/

~ - '
33 - c. 310
513
J'; J; 't I) J) IJ1 oh I ]2 )> I) j) I J J . 1 Ji „
re/ de som: "!..' sa cre-;f '!; tu ma . re vo • m1 .!l
f
~3 I -J
J5J@.:) 1~.b J. I iz2 J'Jtj

1
y I J J) I J )) 1
)) J> ~-
#a • ni IJd = n/ ,PU,(. ~ ev = C!_. , tVa : n/ t7a • ni
'.+-- ]
wc'J:. - ~ j I
I
)
pv/ de
) ., I J =)> IJi
w = c.i_, Cvm a-fi !a. ce
)i I i jî Ijl jî
sci te
I J
ev/= !!...
+ l- 3 I ._3
·~
Ala • n/ na • nt'
. "'
s-asi dor • m/ , }/-a • re ciiJ' m,i
] I I (~)
) )i 'f I t@ IJ5 j) I J; Jş IJi j) I j 1 lj Jjl

lu=!u : „- 'N-o>-re '&:,)ma lu= Iv. ; . ~
3 3 .
)J k} . i )) j . I{O gJ ., I ~J I J )) I l J,1 "1 t
#a • ni na -nt · pu = , • = -[Ol'_ , Ila • ni na= n/
1._3 I
Ja" CIV!f(;,' mo=re ma" = r; ce •( J J'ci Cl'esf/ /n1:1'e

.~
514
',,.,,,.,J I
I &{!121 J JS 'J5 J; I
Sa• fe . m1n Cll t/O ~ I k , S',/ le m/'n ro
"
·~ ~o = / • le _ J Pe om , pu ev flo • ri • le !!. #a = n/
']"' r:-y-1 ,..,
;&l_:J.· Igj@? ·1 it@J 'J )'J 'Js J. IJ) J? I ;U i 1'1

/7::7 • m · pu - !.U - le , A& ' n1 na = /li ,ou -1v . le . !!...
(J ..)
l':'o
;; 1i ,); )J 1)J g ·1 , %±3 11, J2 le;p 4P 'Ir> IP 'J. ·i11
Ala • /7/ na • n/
'--
/Jt/ . / . fO • ri ' Cui = Cd ~ te sa
(J .)
~ ~ ~
li
m-1 te -a. dor: _ mi , C-o ·,oi • c,i. tu . 1'c/ de som-nÎ. •...J
(Dn.) 335 (175)
m g. 771 g. Cîmpofe ni, j. Gorj, 1956.

C uleg. G. Suliţeanu, V /1956. Elena Gh. Popescu, 54 a.
T rans. G. Suliţeann, X/1974.
Ala = n/ 17a- n/ fJU• / ma • m / ll'e cl'nd nu le.am

....
515
h = 1u = / = I/ , #a , n 6a = 1at le-a/ fa" , cu = !/ .
- '
" -
f Jl J1.µJl1JiJiJî Lll llîil1 b I j) J'î Jl J

lJar a = cu lf am fu, lu=/ • 1
1/ , Şi" ma- r e m- / !f?;._,a/ la'= cu= li
'I
~3---,
lf }J I Jl JJ Jz I ]J J> t: t9
-- l
j) I p[JJ J) J) I
ci~ m 1:/ cul =ca , s,·

' /u.yomade ml' -! a =doar,m1·
,..
, S;" lu ra =!a
:) ~
~e> 11 11 Jjj)1 :a }J J) i
1e-1 1n /Jra =la" - . Ş/ lu ra = la"
~
'
S, 1 lu
J'1 lu m1"=!a
'
+
tpb ]J J; 'I l ) tJ1 J) I b ;1 ) ]>
·t Jl ;1 ;p I k} J1 l J 'f] I
Ş;· lu ;;,e. sie de m/-/ ere, şie .
516
(Dn. - C.) 336 (144)
mg. 4084 (R)d. Techia Veche, Timoc,

Culeg. G. S uliţ ea nu, XIl/1970. R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Trans. G. S uliţeanu, X/1974. Milena a lu P etrovici, 56 a.
rJ) = 210J (el)>)
":" .
.rom o:.e ci/.-! a doar , mie .

~ . ~
Ala , 17/
oa -~ - - -
- -/7/ na • n / , Iv. h . Iv , ;Jla , o/ oa . 01
- -- --- -- ------
l J; :J b "f • 11
• li . • • -:::::::;;
_/' '-.../
_!_ r1, o - o m1 , !1 oe o'd'-/ /;~// ,
(d-) ' ~ > •
"="' . Io.: ...

J? I Jr'"""J1 ;1 Ji J....._...; ij a· ÎJÎ IJ) i >
w, rl - 0 1171 de cla"/ (/, (/ .
__./ ...__,, ..._,, '-..../
d/ ! a , clpar , m;e , J//. no Jom , n:e c/8.f a . do&r , m)' . cJ1
~..-
f' l J')
l u · lu
I Ji;QjJ
lu -
nI
'-'
lu ;0u.
))~...._,,J1
fU
J I J1
m 'eu , lu · h
)J I
tlt.J J1
lu - lu
51 7
(d)
~ 3
(C.) 337 (188)
fg. 8728 b. Găvăneşti, j. Gorj, 1940.

Culeg. E. Comişel, Buc., VIII/1940. Mariţa Gh. Grama.
Trans. G. Suliţeanu, V/1965.
Andantiro , ( ~ = 144 ) 1 )
i! ( o) _..
:e
(o,J)(~·
r.'I
(o)
::t=1
(o)
n
~ eiJ &i 'lJ ,l

n
tfiJ. & ,Q>

r)
;, 1 # ,1 ' 1
V
ce na = 111
Co)
n
) <~·)
f €) ., J J. ~ 'I J1 I
pu ~ ft.I
(o ) "~
mJ. [J 8 J3
1 i
Cui= mi // ~ le = //
f J @) I j.
( o) )
A
-
[)}
(d ·)
n
• lJ
Jf ~·
tj J J
Sa m1 le sco/;· ma /'/ ce =// '
le r1 ce =//
. J · S/
:518
'1: J J
+'
I ti ~ (
-llJ I ~J.
(o))
,.... ...-
[J J J
( ,}.)
A
~ r
Sa crr?SI/ ma rB .sa- ere s!/
> „
Ic? r J'f?
' ~
{ o) {o)
~
(") u u
IJ G}
Pen
~
Iru
I
lJ
la=
tP
ra -n
9 1fjj:.J
a ~
~
/E :
I ~'--;t1 ~
ra = re
~ li
(C.) 338 (37)
mg. 3773 (V)h. Titeş ti,

j. Vilcea, 1969.
Culeg. G. Suliţeanu, XW1969. Elena T. V ăcă ruş , 21 a.
- - ._., , • • „ i --
( J>: 184)
fla , n/ !7c7 , /l/ pu , ~

1u ma · m/ , ma/ mă/ ..
~ ~
(C.) 339 (432)
fg. 2812 a. Runcu, j. Gorj, 1930.

Culeg. C. Brăiloiu, VIU/1930. Maria P i per, 56 a.
ci> = 200>
tt=~1;.r P
I.
1~'
,roa • :e
~ & LJl It#Lli ~ ID f) I~ f) I N· jJ I
Vei'= cit? mav:f'a • c/. ne 1
. ,...la vez/
,... . do•/'{/ .
.
ca vil c1 • ne V/ • oe .......r/
a.z/ v/ • oe m1=17e
W =ne ·
zac/ de z/. /@ •
' la.s-J'd-/J:. v/. 1e

"
la do/=
,...
PD 1 J' tJl 1J') w ·t , Jj~ . r4 1~ f l-

Ala , n/ na , 171 /"/ • l-ar
~ J. j) I J1 :J i/ I Jl JH I
la = Iv-a =fu • /'/. s /, (i
5!0
(Dn.) 340 (362)
mg. 4766 c. Turburea, j. ·Gorj, 1976.

Culeg. G. Suliţeanu, VI/1976. Ioana Mănăilă, 47 a.
Trans. G. Suliţeanu, Il/1977.
[ J> =200)
3-------~ ~---------
r-:::-"I - ~
;tJ I !t:#' ]; IJ. J2 I 4tJ .,

1
;, ;1 ;1 J>
1 r
oa= o/ ;;u,/ ele ~/0117 t'l/; !d m(f/•Cd
--- p -~--., 4 5-------~
. ......__...., ~
J'/ Jc/ le .;-co// ma"·/'/.• - cel . Jc/ m 1" /p cuh

8-----;-;;--=====~
12 ,_.
J!?l ~~ ifJ I 't 't

1 ~ -- ml' :~ t/ :- lei_ . ·
TO- - - - - - ,
IJ' · >f&Q)J!!tf J~JJIQJJ IJBJ J1 ;~~·dl

... I~
/11 . . - - . . ·: . . · . . - , - „. ' - , III „ „ „ -- - „ . „ _ lu . ,
ţ @@JeJ
d /. - -111-
ra OJD
. - . . -. -. - . -- - --- · · - . · · - ·- J
PJ :J
al „/li . .... ___ ..
J
. . . . . . lu = /pa .
„ „ '
't 'f li: &) ~) ;f J' J;
U: Ja' le> oluc/ cu
521
ce • /
J • H·· d / . .. III _ _ . _. . . . _ _ . . _ . . . . . . . - . - . - .. -~
. -- - - - - -
- - - - - - ·- - -·- - -- - )
( '"' )
Jjf fJ I§ţ[JtU. ·t =li
cd/ . . . .. . . . . __ .. /u ... l;;a. :I
str. III
-::fţ. 1 2 var:r~p . J .
Var. str. li ţffe 4;ţPll e@j:=!t=j~.--4il..._b__Ji_,___j..__J~i-ff..._t ---1
cu" ma
ma t r/ t cel
111 - - - -- - - - - - - - - - - - - -
Ja" crerkma.re ..ra" eres!/

, .... la: re ' ,., ~ ' n/ .
.!"ci ....1{>/
5 6 11
::I :1 v str III v. s1r. l!I •
.r?j ~~ 1 J) J. __ 't I I li J 'f
_lc1 - /1 .ljli . 001 ~re
~ 12 10
Wf 11# J_ •/ I v. str.III
('! O ' / '/
I= Îl ~ 1 ) I J'J ,P J> J'> =I JJ )) J J'; IJ?l J>

1
'1
V/ . a -o
r mi:; cu/. ca~ / S/ lu Jomo .ra·
.r/iu: cci de
·F lu ~fle , o'e m1:1 cre:rte / ·
Ş/ l u c/ : ( / ) sa-/ dd/ (/: (/;
·
m1:/ a - d1mn/
~
J J IJ J l_J ))/f;J>IJ> ..J> l))JJ~I>.hJ li

v///. .J,.M · al/l .ifa ' u//.!fa u//. .ifa . 1.11 /Pd // .. fta //_ .. /pa li · fa ,
(Dn.) 341 (361)
mg. 4767 r. . Turburea, j. Gorj, 1976.
..
Culeg. G. Suliţeariu, VIll/1976. Ioana Mănăilă, 47 a.
( J> = 200) ( d·) .
A 11 ":'
tj JJ }2 I i J5 ~ ~)' I 4 ) f. 1 :
(! Ala . ni na • o/ ,PUj ~ ~o· m_: ,
A ~
__,., f")
r
mv;,. ca .fer J'a· m/ le culc/
,..
i.. • B . ~3-, ry'
B . BY.C . '="JI
B · Bvc .
q ţfJQ IP$ Di 8L:1 I Qzn I[lJ :b!J~;i ·t!

,.//// - - - - - - - - - - - - h = ka , #111- - - - - - - - - - - __ lu = IM ,
B n Bvc . ~( J ·)
~#
JJ JJ,tr-c P 1a tO IIJ :oo 1n JJ 1JJJ .J;'
.. ":' .
~ ~ -..._./
1
11.
//I - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - , $// - - - - _ - - _ _ _ _ lu= fa

A A
ua" /p duc/ CU O = I = /e ) ,.Oe C!fn=jJU CU

p
.......
J.bp ~~ J')~ __ ,/J ~I
I
flo ~ r/ =le m-- ma , ii: Ja" /p dvs{' Cll m_;f> = h f tP -_i ,
=
=
'!!
~
By.c„ "';° ~
,;2 .;2 w J> J '
3
J) 1
t
w :; ., :11
2
;1 J> ' .b w. ., n
523
A111 ---- -· ---·----------- rl~/u -/pd :llka·.
la-n .IjJI = oa.re , J'a" le /âc/ ma = re IP • ~or mel ,
iJU= / U -
. \.:::::::.
/Tld:/T}/ . '
u· -1 ·
Y/ =17-0.J't/U:Cci'
- _/
cff' ml-
• I I
Cll
.
=Cei' '
I n ,~
8 +' ~ ~ B Y.c."i"'
J,J1 J5 ;, IJ. fb I #Â!.l J ·:1 I;, ; , ~Jî ;1 IJ>Jt(!J
:;.:::::- ' AI ' ' • •

vorm; , !! 1Ya = 01 Oei = /71 oa = /'li 17a = m ..!1
B:v.c. .--:;r
I/: 1/J bl lgi Ji IJ. ·1 li: D IJ IF ~ I
524
I J1 J =li'
----
(/t!'a - . - - . - - . ) 111 - - - - - - - - - - - - - . - - - - h, /pa.
I
lu ; !ea
,., h - IPa
,., lu. , !Pa lu , /ea
,., lu · !Pa - --
~ fi! ţ>j iJ I Î2 $ ţ p 1ţqJ W~ $ I Ţi $ l$ ~ I

#ci , 17/ 17a,17/ na-1'11· aa=nt' , Jl;',n-o .r/;u-
,., .
cd dP m1·-1 cu/ =ca,
> > (Y )
,4/// · -- /ea - - , lu • !Pa lu • !Pa lu . /pa lu, IM -

,.. I"\ ..... ....
- - )
PP { -f' s J'J JJ'J' J f, ş f o.f" f '(''( ~ -

l J ' I '
- - -- - - -- -
*
(Cop.) 342 (49*)
<Colectia G. Suliteanu, · Deliblata, P.A.S. Voivodina,

mg. 1.'K. . R.S.F. Iugoslavia, 1981.
Trans. G. Suliţeanu, IX/1981. Valeria Jurjovan, 66 a.
( -~= 210 )
~a„r @ ··
' ,4 a -- ' P;'' fy m!P J'a ofar ' ma)
525
(o)
:~ b Îl '! IJ) ii Ji iJ b Jl 't I JiJ 't I J t:- ;1:
la ' le ' P/ · la mea

,., sa· cloar
,., · me ,
J5 Ji JJ !J ll Ji 11' J2 J~ JJ iJi tb '1 IJ J2 J2 J5 l-' J2 ., l

sa· cfoar,mamă/,
n ,.,
ou, la
>
, /"a, !cil me&si
n
na • nd , Lv, lu h, Iv kl ,' le ,
r-·J-, r- 3-,
'1 1 "' J J 1b ~r p * ;n J> ;t; 1 ·1 1 ;t) JJ ~-

.4-, 4 __ R · , la mea .ră o'Or:'lr , me f s s s s •
,., "
(C.) 343 (419)
mg. 2822 (l)c. Cărbunari. j. Cara~ - Severio, 1965 ~

Culeg. Gh. Ciobanu. VIl/1965. Ileana Ignat, 6:1 a.
li = lu = /ea u • lu = /c.·a u . fv u , lu u ~ lu ka .. a1
-""-
526
(y ) ( Y)
r11·
I,~ ~J) Q J Il
#Jn · o'ra mea
iiJ J '1
mÎrNlra mf d ,
(o) ) ( 0· J (J )
311;, 1
1@ J; IJl&@ I; - tw IJiql ;
't I
m1â • dra mA3 , lu = cu/ o • .f/ cu/ or vrea . J'/

( o_ ) -·
~ 1 2 '7' 3
'Var. str. 111 ~@Bt§k:~li-~~~~JIII~J?;~#~t;UJ>~J>~j~~J~)~gg~f·

~
..
·= cei
5
W = ao ,?u . ec/ dP m/-1
se repetă A ~i B c111 mici var. ~~-J-b~//

//·
5
'Var. str . I V v. str. III <Ztc .
*
(C.) 344 (410)
1'g. 6248 a. Jud. Braşov, 1938.

C uleg. P. Carp. Buc., 111/1938. Traian Baltă .
·T rans. G. Suliţeanu. 11/1981.
(J'l=220) ~
~- .~b€J 1 M@IJ\ lNEH * @IJiJîtA!lJI

& >
/b/
,.. lu · rnP
t , sie
• , ele m"/-1 ere
c
• sie
' 2e/ J'/
• lu .som
c
· ne - - ,
~-
~ i!}P' l! tA
~
li~ ., ) -u I~? li fA J I t'.1 J qlJ1 I~
Ila/ mi= ,l.l
1
de '6"./
li
de-o.,;
„ doar•me
.... , .S •r-;,
"-1"/ " tv ,.. I/
• . /,/.
•
52 7
(C.) 345 (420)
fg. 5404 b. Albeşti, j. BraŞov, 1935.

Culeg. Darion Cocişiu, 1935. Vărvara S. Fl\:)ar.ea. 67 a.
(C.) 346 (292) .
fg. 5494 a. Sant, j. Năsăud, 1935.

Culeg. H. Brauner, IX/1935. Rodovica Rus, 31 a.
Trans. V. Dosios.
( .J =9 6 ) /.D.[l<]a Lon a
f• ?;i\t;J~1cti;î 1Dt~. 1Ji@1'T2'l.;iÎ-;-.s l

!!ai ~u ~u pu • j,U ma .m i, !Ja • r av : (u m-i. lf . dor )ni' , _!!!
,. Ji i:E 1;irv 1J\DL~ ~~· ~

Oa , /ci i~
lu m- /
J\Ji@1);r.,J,1
a . dor , m/. le-/ scu, fa _ ma,re--ik, cla
- /'I ,..., -
f- Y}~ ,3ii.bJd:dJP1@IO
Cl/7 'le-/,.. ~ev · la_ ma.re-/ ft -
'l l@@~I(@) I
, - c/J /Ja hdi
n
_ Iv , I"\
~(./ _ __
Longa Lo~a
528
(C.) 347 (196)
fg. 5669 a. Rebrişoara, j, Năsăud, 1935.

Culeg. I. Cocişiu, IX/1935. Marica Irini.
7.G>,( = cld fu = ~<>a cu ma • m3 ,
(C.) 348 (256)
mg. 1903 d(N.) Pria, j. Sălaj, 1969.

Culeg. Tr. Mîrza, Ffoare Chilba, 55 a.
Maria Szolog, X/1969.
Trans. G. Suliţeanu, 1/1981. l ~-
Jl=190
.
.s/_ m/11.~
'
, ·'. ---"-
m.i/ . '
34-c. 310
529
"';·- - ' ff. Oei ce s-a - - fa= Ct' Z I= - - (/g'
"
(C ) 349 (385)
mg. 127 hhl(N). Neagra, j. Cluj, 1955.

Culeg. I. R. Nicola, VIIl/1955. Maria Belei, 44 a.
Trans. I. R. Nicola, V /1956.
Allagratto ( ~ =110)
td i ) 5 J'5 J1 I tJ J,, ) #2) IJ J
!Va • n1 na = n1 pr1.1n • c1.1 ma = m1 , !Va • nr na =nt
(J )
J Ld ) 5. a J3 I)) )) l' ;, IF) F:30 2) lfJ, I

r.i
tj J J
~. Jl I J ~{) )J J. li
#a /11 17d 111 pr1.1n =cu rnd=m1
(C.) 350 (290)
mg. 2187 (Il)b-N. Margine, j. Bihor, 1973.

Culeg. L. Iştoc, IX/1973. Maria Trifan, 26 a. ·
Trans. L. Iştoc, VIl/1974.
530
Poco rubalo ~ =116 ·
~ bi r iJ 1J1 Jl tD 1;,ii'4JltJ' ţa
· rf " fiu . /it.1 ~ le ;wnc m"1:cu/ , li ~ lu ~ /t • le
... " . . (ci) •
~ ii' i 1 @J I •i
jJlllf7C m"1 ~ cu(
m/utpg_ ~W-J I
S-a a 1
f iili@Jit1l;1;1@J li
C- o măr:s mJ =- ta la 11/ = nu(
(C.) 351 (266)
mg. 93 g. Boşorod, j. Hunedoara, 19~1.

Culeg. O. Bîrlea, Ilona Sinziana.
E. Comişel, III/1951.
,
Andanliro ,cJ> =- '92)
,---,
p I~ F''l}J
ma = m/ ,
I. ~ -
:/ Ji i § ,;12J5
Cu! • cei • le fJU • 1u. tu ma- m1 , i C(.11 ·ca" •
J '
d?
.
1771 -
------<o)>)~
I
• C<I • I(/ tnaz ml
'
Var. str. li
Var. str. III
Var. str. IV ~li

mJ/
....
- c<1 • la . s.i .M. duca·
531
2.
V ar. str. V sfr.,111 li v . :str. III li
. da
iJ. ~~ ~
Qj l [?Ip Wi} I Ji tA
6. 2.
Var str VI li . . .:str. III li
Cui- ca r te f7U . ~ ,(u je
::;Q#
Var. str. VII ~
~
3.
·1
Jş 4J I
I.,
iJi
5 .......,
~ [f I ··"str.I:!
2
~
.fa- a • aj u , ca•
Var . str . V:ll f@F ft ( =µ !I

Cui = ( oJi ) (---)
-i} 7. 2 ......., r.,
I ·fJ )) J I q1> [b
r)
\Or. str. IX ljl ps~ o/ ~

.f/
>
lu • eram jJ~- a • ca sa·r t?!
..
(C.) 352 (154)
fg. 539 b. Făgăraş , j. Bra ş ov, 1932.

C uleg. Caliopi Gheorghiu, Bucura Tulbure.
Buc. 11/1932.
Trans. G. S uliţcanu, 11/1981.
(C.) 353 (132)

„
fg. 8160 b. Vis tişoara , j. Braşov, 1940.
C uleg. Em. Comişel, Paraschiva S as.
Bucureşti, 1/1940.
·Trans. G. S uliţeanu, 11/1981.
.532
(C.) 354 (79)
m g. 1770 (l)b. S ibiel , j. S ibiu, 1959.

-Culeg. P . Carp, Anica P uf, 43 a.
·G. Habenicht, VIIl/1959.
'Trans. G. S uliţ e anu, Xl/1965.
( ~ = 60 )
ib 2--~ 3·-
r ' f1il tJi ). I
l
ii I tt-l Fh
de
"--, 5
m1-o
I m
cui =
"J5. li
ca" ,
I
( J.)
-5 ,....
t2J5 ~ J) J. -~
.f/ lu / Jt? • şie de mi -!
'
li
J"omn - de mt'-1 a =
533
- ... . -:l:. J.~ /,. ~ s. . . 6.
·@" )> I ţ;P I tf) I e I f8
t. 2.
V~r. Str. li ' li ij) I

tu pe • ele tu · ·
i=_
Var Str III & t,3 5 6
V, Sir.li
cu · /TJd 0
ma lu!.
(C.) 355 (78)
mg. 1773 (l)d. Sibiel, j. Sibiu, 1959.

Culeg. P. Car.P, Elisabeta Apolzan , ·49 a.
G . Habenicht, VIll/1959.
Trans. G. S uliţeanu, IV/ 1965.
Modczratto,rJ>= 168--126--100) ~ ~
~ 'VF,1 ţt"f Q i ~ HU I <P;J> )l !I I
lu/ ~ ca" cui = ca '
. CY ..
St' lu som/7 ob m1-o a ~ dorm ma;
, " '-~ .
IJ '1@ 10 d 10CUâ1J bh111 1
J/' lu JIS „ ca" de-/ da" (/= /I e,(
534
Var. Str.li
(C.) 356 (17)
.ing. 307 h-N. Girbău, j. Cluj, 1958.

Culeg. I. R. Nicola, IV/1958. Florica Sechei, 31 a.
Trans. G. Suliţeanu, X/1978,
•Cluj-N.
J/. te
•
sco
c
a Iau ma "rl • .r..'O - rl/ . ,4 - bt.1 • . ,; & le
a 2 6t.1 ~ CI - - 1 .tl ~ au & ci .a le . ev ma a~ Mi ·
,535
(C.) 357 (110)
mg. 102 c-N. Cluj-N.

Culeg. I. R. Nicola, 11/1955. Zăbala, j. Covasna, 1955.
Trans. G. Suliţeanu, X/1978, Ana Hagiu, 73 a.
I)>= 170 J ~
I~ @
1'1 ţh (?! /!,r I li)' j
na = n1 fJU =_JU
(rl)
&}
J ,..,
~ tl3l
~
J I f l> J I )î I b;) J. 'î. J1

'-"
Ila = fli oa = /li pu= n• ma ;.. 177/ n
I'
lti . ·" ,7 -O !Joam = ·'X' de-/ d
; ,_J
0
. -......._/
= 17 -0
! u @S
J
de - I ci' ~
I pJ ]> l·
.._,,'--...;
d!'.klr = mp .
'1 '1 li
I ~ rt;f Jf ) ))' f1 :1 Ji
vi ·= n-o pe = şie crr! =- · şie ·~ ·
W·= a-o ··
w= n-o
& JlJ5p/// = · a- o
"
D
ra : I cf
, '
3
& Pii r
tVa = n/ na =- n1
IS€]9 1
l)J.
'--'
rr.t7
.
= m1 .
li
536
(C.) 358 (311)
mg. 547 j. Şanţ, j. Năsăud, 1955.
Culeg. C. Zamfir, Valeruţa Robotin, 24 a.
E. Moldoveanu, VIIl/1955.
Trans. G. SuJiţeanu, Xl/1965.
Rar ( j) = 176 )
1 (o..:Jl) 1 - - . (o).)
~
no
1 edi ;P
Ila "' 1a
1 J;
ha:;a
r. 1 f!?r
ha "' Id
J5 1 tl9 ;
ma = m/ da
"
? r--=--1 ~ I.---, (<tJ.)
Jj; ~ ~
.
JHJH'
3
~ 1~ r FEr 177c'J iu' la = - - fu ·
- li
· J:.J_'v.str.11 3)> .b 4
,,.--...... 5~
var.str.111 iw~~~~~l§~~l~w~-~r~i~F.~P~ll
iar // .re = 11 ·
(C.) 359 (61)

I.R.N. 1/1969, p. 106. Zagon, j. Covasna, 1955.
„Cite dor u r i sînt p e lum e" , Suzana Şe l aru, 50 a.
Braşov, 1969.
Culeg. I. R. Nicola, V/1955.
Andantino ( j) =150 )
~# i J> FP i J2 d§1 Il FJ5 Ii') Itll J IiO J

.Ab=m· na=n/ flu ,/ • .şor , Ala. n / na= n1
t . t
S J _I· &9 J
fJU = / • .şor ' ma
I
{ă/)
p I J5
Ş/ le
~ I â
cui =
J
ca
I "8P J I
m/ I/ . le •
I
!6J,,y .I
537
IJ J1 J I l F~ c lJj„ (Y> J));
~ ...._,.
17'-
J =t
Şi 1~ .rcoa.l:i /T}a = /'I ce „ . /y
"
(C.) 360 (64)
mg. 3234 (l)g. Noul Român, j. Braşov, 1967~.

Culeg. M. Kahane, Ana Baba, 38 a.
L. Georgescu, W1967.
Trans. G. Suliţeanu, VUl/1974.
ŞI ftJ/ = ca /tJ/ • ca f' fe C(}/: C'a J j

3 3 (Jj>} . . 3
Jî#® 4@.J D
. lfil#tW ;trJ.:;
1
~
~ I
J'/
>
te cui • ca m/ • li „ !tel , --"-
4/ -
J'/
>
li' ev/ : c.i
I
ma = r1 • ce • Iv
(C.) 361 (355)
F.A. 1258 II. Feldioara, j. Braşov, 1949.

Culeg. FI. Comi ş el, 1949. Ana Tă uş.
538
(C.) 362 (274)
mg. 3420 (l)f. Blăjel, j. Sibiu, 1968.

::Iuleg. G. Suliţeanu, 11/1968. Ana Gritu, 63 a.
'Trans. G. Suliţeanu, IX/1974.
' ~ ,~ Fli fiit I~ jl ~ 1 ;ti #~ : ib #ti 1 fi@ 1

,/)u =IU ma = m/ ? I.fu' ma= fa /~-0 l e = 9a- = Od
~) •t i
Ş/ ev = p / = lu .r -or cui = ca ) ,4 - a - a
r;:-3-, . r-3-, r-3-,
i § il :R P·: i w i €§1 I ~) ~ t :~ ~ ,~ F;t

P/ = ai v/ . ne mu= ma= la _, Fa= ce co = p ,·, lu lu =lcl ,
3 r-3-, r-3-, r-3-, r-3-, ' '
$ E:~ E: ~ Dftrj I~ t1 :t ~ :k h : ~ WMtJff: 0 :ba li
ca. co · p1 .'- ,
539
Sfr. v11·s f r. VII [ vor.1-16 j
(o)1
) tP J1 ~ i. 11 fJ fJ f) .„ I b b : ii h : f} ;&J; r
1
Pu =,,1u ma =m/J a - a - .
- •
r-- J---,
ma = m1 a
tî 0 iL·1 Ip#~ f1i I~#~@ '1 lrn#p Pr I

a a a , Ca sa du : ce m a= ma lu/ , Ş- 1 - a . du . ce
]> J7 l PJ· 11 CO tJ UV ! ! 'f li ele·

ţ/ = /a lu /u . -// a a .a
~1 J
Vor. Str. li
h
2
11 ttr s 1 3~
' '~
~ 1 r ~
s -or cui = ca l
3 '
Ş/ CO"
5~ ~
llVJ> 11
lu
3' ~)
7. o g_ 9. J j) 1J,... n. 12.r--y-i
Var . Str. 1!1 v. str. li li f"? li~'. str. li li CJ li ( jfilJ 't IJ

ca ga = na _
11. 12 . ( ,...
.I )
~ @JJ ma
I J1J J1 J. -
...__/
cu (!=(a
i:-_ 1. 1f. . fl 3. t. _ 5 . :::! 7. o

Var . Str. IV ~ " . i;;tr. li li ~ ~ li "· \LF. 11 ! v.~11 .11 I 2,b 1 l
cu la /-or
't 10.
I V I ,11. li
" -..._/
sa =ra = C<J
540 I I
. I
i_ . 3. I. . '?" 5.)2 6.j? J .
I ţ.st1.!I I s' r li tl; r p -!I
1. 2.
Var.Str. V zy 2.5!1 . I! li I[
ta= re ş-;." !re = /e mil • re
. 8. 9.
~7v. ~tr. li li v.~tr. li ~ v.str; li
rna =re pu = lt.t mel= m1
6 7
.Var.Str.VII l·•.5if'. li li 2 str. 11 ![

co = .P'
( J.)
16 "' 12 ("I
li !!P li iiJ ~ J) J1 J.
ma =re
lf
(C.) 363 ((149)
mg. 3970 (Il)c. Tălmăcel, j. Sibiu, 1971.

Culeg. M. Kahane, Paraschiva Andrei, 69 a.
S. Ispas, 111/1971.
Trans. G. Suliţeanu, X/197 4.
[ J>= 162]
~ ~
() I D ~
I p F
co . ?I < lu . .
lu !_
.P'° • lu = lu/ ma
3----i
!/ ~ I
Ca" ma, ma co = ,PI lu IU
I
= te
~
'
"
~ 'p;!tf* ffi p @:I~ 1
S/ le-o ftr . ou/ J'/ • /;/ u~ lu·!_

-' " .7
541
5--, 6 >
...
ti})> ;,. j)
>
IJ.., tA -=
I..
I t~J> 6l k j) J> g~
~'-'
'f "t
I
j) ~
le -n 1;;, = 9v1 J'/ = /;/ I u lui,.. ma I
y,· „ na clul · ca' ' m n/ -1 ev/ • ca )
...
t ,p
IJ )1;«
o. CJ' t?tfli
na du! ca
I ~ E~
cit>
~J
m n/ -/ cc,/ . ca.
S1
'
l u som n de 1 Ş/ lu somn ele
(C.) 364 (127)
f g. 277 c. Vingrad, j . Alba, 1931.

Culeg. C. Brăiloiu la Buc., Ana Cioran, 23 a.
Vl/ 1931.
Tra ns. G. Suliţeanu, III/1965.
542
Mod~atto ( J· 152 )
(.?.)
LJj JJ 1JîJ. ~. 11 I§ ;u J1q;h I g:; 1JJ)J
0n lu soam
"
• np d- li a • doar • rne ·
~ ~
f'i
:_:..../ '--' ~ ~ _,,

tt'Jn lu du/. cel -! / m/- / cui ; ca ' Yrn lu du/ • cei
(,ef_)( ),)
t2i§i!~ :49J ., 11@P/L4;t~ IJ~4;J
.r/ m/I cu/. ca · .S/ lu ra = (a o'-11 f6' -n .
(C.) 365 (300)
mg. 3841 ((R)d. Totoi, j. Alba, 1970.

Culeg. G. Suliteanu, VIII/1970. Carolina Nichimiş, 38 a.
Trans. G. Suliteanu, X/1974.
14 i5 ( J) 15---i17--;;:,;;;;--i ( ~J>)
~ .;g J lu;. le
1@> J) I Jj;J) J) I J J:1 J
ma~ ma . .f'I m t"-1
'--'
cui = ca
a I Q:b J
Şt" m1~/
543
( t1 )
IJ· 1U
J'„/ /7U
1
1Îi l)l
caz/ d;/7
li
/~a = gan /Of •• na = na
Var.Str. III
7.J> l2 8. J 9. ~·.... 3
(J )
n .-3--,
i1JJJJ ~ ! ~ @ J ,li J>____j}Jr)Y I )I JY i J )> y li
'
o]
I
I
. ~ ~
Cu/ = ca-te tu cu ma=!Tla .

m ln= te ma = re m1n = t e
~ ~. 11. 12;..... 13 . '":-3, 15 .

Var. Str. IV . ~ Elfi) ~J) lii) J) ., ll~l J ii~@ to li ' V V ~
cu "
1u 6e = .r!e >
Ca ma/ ,,
cu = la
~.
22 .
?.7'.I' ========---
544
(C) 366 (128)
mg. 4170 (l)j. ,
Culeg. M. Kaharie,
Vinerea, j. Alba, 1972.
Maria Hnlea , 58 a . ..
,
.· . .
L . Georgescu, Vl/1972.
[ J)= 192]
cJ}1) (J)
f el
l ,...,
tk§D 1
Ji J I eh J
da'"-;"
I f f J.
//
2
!/
~·
,4/aj = da ·mt'= I/ s 1·
' r
=
I ;1 J
!/ = //
(d ) >
'----"
[1 ' lu rd =ta
I i12li
;e .~
ttit±?
U0· 11
I l12
ora =
&t) . ~
!a
·-F !u U0-17 br a = la .
' '!'!.- IJ a doar '. r.>?P •
lb -- ~
1 JJ ~J 1 ~e A'Ln lsgtJ
.S1 lu
' '--"' '---"

F tu cur , ca ' di? /TJ /- 0 cui = ca
Var. Str.Iii
la. str.li lld[l li
s!e a·
35 - c . 310
545
(C.) 367 (189)
mg. 181 a.-N. Ohaba-Secaş, j. Alba, 1957.

Culeg. I. R. Nicola, Xl/1957. Ana Suciu, 56 a.
Trnns. G. S uliteanu, X /1978,
Cl uj- N. .
( (i~ = 160)
tl- ~sa
h'a / • - - du
1@& @E!J EI
mul = -- cei
JJJij) ~ ~:)#j ·i· I~

dJ
. I I
oe mn; . I '
= 11 cu. ~ - ca~ li . .
ndj ~ --
_/
oa ---
mul= - Câ'" ' - -
~ ..._,,, . ,
vdJ sr;dffr /ie
" ,..
.1.,... (J„)
,., t;"\ •
t)·
o'/!
(C.) 368 (263)
fg. 14555 a. Cerbăl, j. Hunedoara, 1954.

C u leg. E. Comi şe l, Domnica Chendereş, 22 a. .
M . Rabinovici, VII/195.t.
Trans. G. S uliţ ea nu, Vl/1965.
)h170
roa , ne ma.
~
ma ,
546
(C.) 369 (277)
mg. 221 o.(N.) Boiţa, j. S ibiu, 1958.

Culeg. I. R. Nicola, VI/1958. Ana N eghi n ă, 71 a.
Trans. I. R. Nicola, VI/1958.
1 ~ IB
Al/ J:2r Et ttJ) âP i=tr· ~-BJtt)<tddFJ5 r~
!/;' : n-o lu/ = cd" ş/ mn1~ / ev! = ca'' fli'. !?-o lu/~ C;i
2-.. (~) ~ 1' B:v.c "'"" C,( l . '
J J'll' J.~ ·,. ;P1iPtr· ~EM
SI
. f!' Iv .J'omn I .ş;
'
Str li A
_J • I. • ~:..__;./
CTO/'/TJI /(.// !_
(C.) 370 (401)
mg. 609 f.(N.) Bra n iştea, j. C luj, 19662.

Culeg. I. R. Nicola şi
Ioana Seche i, 58 a.
V. Medan, 11/1962.
Trans. V . Medan.
Rubato <),= 192)
J1 rJJ ;; J
.J'/
....__ Bu • a- bu = ci
li
ere şie ma =r1 = .şvr .
547
(C ~)-. . 371 . :(39,l )
mg. 736 j.(N.) Nireş, j. Cluj, 1962.

Culeg. V. Medan; IX/1962. Rozalia Suciu .
Trans. V. Medan. · ·
'
li
>
J
/'d =tei
, 1771 = /lt? o'i' = m/= ri1?a
,., = ta
, •
P/ -- r,ă m; · ne of~ m/ · nea·

... ta
,
(C.) 372 (418)
mg. 3199 (Il)f. Chişlaca, j. Bihor, 1967.

Culeg. şi tr a ns. I. Hcrţea, Saveta Hă rdău, 62 a.
ff /1967.
Rev. pt. tipar G. Su litean u,
Y!!/1974. .
[ Î>= 152]
~îţ §
1--.
•tP anr- I'@; J a~ eEW @~

Ş- el-!. (:i.1 • - ·-
1
j8 jJU •
2 -.....,
jU
7
mel= _J_
1
/Tll
-
J.
!!!:!J_,
1
g 9 ------, 1o 3 --,
g;A! l .h ·t I kli J It&AJ5 J I(J J> ~ IJ) J.~ l

~ ------~
I J I
=1
)y
li
I
548 .·
IJ: 3J 1111 J ·!l@J· 't li t~ ~Bf1]!= li
1 2 · ] 4 :J 5 >
Var str 11
J'-a1·
> n
mai• · , ru
f'\.
ta
J
„ . a
/. r -as
= t1
'"' .J.
- 3
!ţ 6 J
~ ll!fţJ I J. - q '1 li
r1 .- - -
Var . str. III

'jli' 1
)>
la
li
2 v.• tr. 11 7 u • ;
li ~r- l / J 't !I J li /!f
8! 9 J
li
3
1u
~
'° -
I..
veam ~
. 1e •
~
•
r dll;f
~# 10
J2 J
lln de
(C.) 373 (436)

mg. 1753 (V)s. M.eseşenii Bărg ă ului, j. Năsă ud,
Culeg. G. Habenicht ( ş i alţii), 1960.
Ia Prundu B ă rgăului, VIl/1960. Maria Tomo ioagă, 20 a.
Trans. G. Suliţ ean u, 11/1981.
<•> =174)
~~ J i J-
~ J-„J-
\§1-,-,~-~---=•@'.i._@2fdjh1
1
f7 fta -9a , nă - le wr/ o{g brad '
5t9
1 r-- 3 --, ,,----...
Var.str.li /J ib® Jl J5 tJ I~ 0
fla , !-as1 .rîllh ne h o ve •
- ' r-
(C.) 37 4 (263*)
F .A. 22992. Cerbăl, j. Hunedoara, 1954.

Cu leg. M. Kahane, 1954. Maria Che ndereş, 70 a.
Trans. G. S uliţ eanu, 1981.
(C.) 375 (46)
mg. -!011 (R)aa Cociub:i. Mar e, j. Bihor. 1971.

C uleg. M. Kaha n e, Maria Iancu a Licului, 66 a.
L. G eorgescu, VI/1971.
Trans. G. S uli ţeanu, X/1974.
[ J> = 208]
-
Cui = cJ = le cu ma = m1 = ca ,
t@3J 14ffl 11§) t· I

C(/I = ca· • le cu - - -- - ma =
J!JJ>
:..__/
J. li
9v•rd „
550
(C.) 376 (195)
mg. 3008 f. Paloş, j. Braşov, 1966.

Culeg. G. Suliţeana, Buc., V/19666. Rozalia Gabor-Cernea, 71 a.
( J>:220)
~ r;î1 \li 1 wai 1n #l J

1
1! >1Hi it' JJ J
Jh/
n
k = ma/;"la
,
rm/ ..ra le-a : dorm ~ Ila/ sa-li>,., c/'nJe ma •
f" ""
ma '
~ţ@LJ; J I ~ 1 ._,. _Ji___,;H)-Jt----1-"<1:1' , l.~4-,./1,. .,- -Jf#

-<-J__,J---4J-_._
(u/ , ci , le cu
mal~
n
cu ' }la .
(C.) 377 (433)

fg. 655 b.
Stre iu ţ, j. A lba, 1933.
Culeg. H. Bra uner, Buc., IX/1933. ludifta Badea .
Trans. G. Suliţeanu, D/1981.
551
(C ~ ) 378 (235)
mg. 3840 (Il)u. Dumitra, j. Alba, 1970.

Culeg. G . S u l i ţeanu, VIIl/1970. A nghelina Marcu, 65 a. ·
Tra ns. G. S u li ţ e anu , X / 1974 .
.Ş - a / lt./ cu ma , ma
,-- 3 --, r.-- 3 ~ r-- 3 --,
~ ii IJi Ji J J
I> Ji ţ
r""'~ · lu na , n / cu ma- m<ii
552
.~ Ji IJi J „ I .~ Ji IJ J, 1Ji J)IJ >
'f l
Na , m,g-!!,'k1 , ce pi ,,ou , ş/ , c,l , J'ă le ;oei .
m ma
r-- 3 ---, . -3 --,

Ji Ji J> IJ> J I )L ~· I
>
)la . ma le du, ă- ' fa
(C.) 379 (398)

D. 381 I. Gădălin,
--
Trans. G. Suliteanu, IW1965.
.
j. Cluj, 1929.
Maria Mura ş i Florica Feşnic.
( J\:168) ld) (o) ( ~· )
~J1 p;Jc:~ p ll}!îh '1vf21Jj mi~;Jv~ ~

553
„ (o_J>)
~ fi>Ji1d'_ J111Jd1 Ji4i@ lij}î®1qJ> fil . =r= ·ŢI

;;1.1 • ,;u m1 • ~u J C,/ mi , &-,/ la / , /Jov • - n1 ; cu
(C.) 380 (315)

fg. 5554 f. Şanţ, j. Năsăud, 1935.
Culeg. llarion Cocişiu, IX/1955. Maria Mihai, 31 a.
(~"' = 200)
~- Jii:3i J. Y · ~ §n ;.IJd. J. - ~
s1·
--L-
lh ·1a
,.,
h.a. 1a cu ma, ma , da,!la ,1a /Ja, „1â
I"\ ""
cu ma•ma, ~
~- ~µ. ljl J. J Q. ;p ~ 14h lH· Ji !;1 J. J1 i i! I

Ca' ma . m7 ~ -a kn·~·na, Ca' mJ, nw fJ.,; ka ,gcl· tW • dJ ·
(C.~ 381 (4)

Cociuba Mare, j. Bihor.
Marioara Lăzureanu, 35 a.
,4 C l/ t 17a:/77d f # --======--
I[?
lu/ lu/ lu ·i '
h1'
,..
554
Ila/ lu/ h - / lu/
l"'I ,.. - "
li
:.__./ -_,
lu/ h-_i '
li
,I/
r-
/ Ut.
,.-
lu/
,..
lu/
,...
lui
,..
lui,,... lui,,... I
/7/c?I
,....
•
..,,-A,..,.....,...I
(C.) 382 (285)
mg. 4228 (l)i. Oşorhei, j. Bihor, 1972.

Culeg. M. Kahane, Ecaterina Ba nfi, 64 a.
L. Georgescu, X/1972.
Trans. M. Kahane.
[)>= 200]
(J.f l<-f/ lu,( I~~/ c/oJ ~ · cc? cu ,,ou. 1
~ . 1---, 2 3------
J &t~@J=:J I;} J'i I ii@ ·1 1w ~I

lu/ c/os, - - - . ca CV flU•J..°· ··-~ , .Oa= Cl-J.
--------~~
J 1~ !0€l0 ;2 1;) i a J5 li
..rco// n;u • .rai I'\
.r/-/ /;/
•
meii •. _,..
„„_,.. .
);ai
~ 1 2 ~ 3
Var. str. li 'ii 2±@JJ

•
'I 11#~1'11@~
C/J ~ CO ;//
,... - - - -
lu/
f'\
lu/ lu/ lu/
I'\ ro I"'
h" lu/
• W'"' ,..
lu/ ,..
555
(C ..) 383 (7 4)
mg. 4228 (l)c. Alparea, j. Bihor, 1972.

Culeg. M. Kahane, Parasca Sfîrlea, 65 a.
L. Georgescu, X/1972.
§1
„ =k
!tu = ; ',;, - - - - - - -
"
St" I~ .tco =la· m/'o/ la z/ ·= ua·. L-a • lu=fa· = lie cu

. ' " ,., - „
'-"
ma= ma = IE> , !-~ ~ lu :le r l/t>--- - - -- - -
. .
lL@J [Ş 1J11f!J't l@J lj1J.~ 1 J)l@J J?Q1J. li
cu ma ~ ma= le
(C.) 384 (129)

·'
mg. 4169 (ll)j. Mi~eşti. j; Alba, 1972.
Culeg. M. Kahane, Mai:ia Bărbăţan. 77 n.
[Jl=1w - 3 .. . . .
. , JlJ I@> J I ftp QJ I e;JîJl„, IiJ'Jf t I ;t5 J,

/lai=da
„ cui= că ,. Şt' tu .Jomn ck
e i>;f;J.
. (J) .•
Ji I "J ., 1)l J 1 lH tLo I ; i. ~ 1 1

m"// a • dor~mn/ , ' S/
, t(j ra. ta
" "'
/e-1 1Î1 Pl'ă· , ta ·
556
Ş/ tu mÎ = fi ho;!/ def; · (/ z (/ , Ş/ lu fJ!' z . şte
( cJ )
fzLJ ~ 1JJIPJ .. , I[08 1§ J Il'} (9 1(a J .·11

·1
(C.) 385 (403)
mg. 4061 g. T ule a, j . Bihor .

C uleg. M. K a hane, Ma ri a Jurc:a, 55 a .
L . Georgescu , XIl/1971.
T rans. G. Suliţ ean u, Xl/1974.
cJ>= 16eJ
J
~ J.-0
= ou
I iJTii J ICi tJ j)JJ
a = /Ju a = bu
I
a mci't.
'! }1
17
~
o
J 1 -~~
§ I t#'@ I tJ)@ J) Jj J. 4 i J
Cui = ca // ' cu mci/=cu = la -;/,a:· , · /
f {;@
1
Var. li
bv:. -
(C.) 386 (346)

mg. 3835 (V)t. Dumitra, j. A lba, 1970.
Culeg. G. Suliţeanu, VII/1970. Eva Com a n, 60 a.
'T r a ns. G. S uliţeanu, 1/1981.
( ,/> = 170)
Jj . J ,„
na . 171 , pu · ;u _ ma • m1 [] .
.5 57
(C.) 387 (230-II)
mg. 5223 (Il)f. 'lăuni,Valea Lungă, j. Alba, 1979.

C uleg. S . Popa ş i Ileana M ij a , 37 a.
I. Hertea, X /1979.
Tra. n s. · G . S uliţ eanu , V / 1982.
sa ra ca _ mă. ş_ Î
(C.) 388 (20~)
m g. 2008 (Il)s.N. Plopi ş , j. Sălaj, 1971.

Culeg. Gh. Petrescu, ·A na Sabău, 29 a.
!~. l ş toc, V/1971.
T r a ns. Gh. Petrescu
Rev. pt. tipar G. Suliţeanu,
VWI974.
558
Partando rubato Ji = 120 ,..
) m1aa 1p g j) J --rtf@ 0
m/ ~ la - - la VI 1
ma"= la. la w. - 17u/ , ma
(C.) 389 (392)
mg. 3201 (l)f Bociu, j. Cluj, 1967.

Culeg. I. Herţea, IV/1967. · Maria P a ve l, 74 a.
Trans. I. Hertea, V/1967.
Rev. pt. tipar· G. Suliteanu,
VW1974 .
[1>=144]
1--, 2 ""' "" 3 -.,
l) lO I;@ &J I ; l! J i tt!R.l J· ·1 ~ ~

ma - m /, !_
....~ 13 9 10 11 3
I~ 1 '1,p li {!J l
'-../ • >
. m!Ja = . 1 ne
559
(C.) 390 (198)
„
r--··
1'
•'f.
~
: ..
„
mg. 312 c-N.
Cu leg. I . R. N icol a , I V/1959. • Mu şca ,j. Cluj, 1959.
Elisabeta Fonoage, 30 a.
Tran s. G S ul iţea nu , X /1978,
la Cluj.
~-
•·
·':-- ~
[XI
.
Id
bU Id
>
·'W ( d)
I~ {L~.------......
. :---.·
/!; . bu 6u
" - A ... ( d-)
~~ -- c::: <;~ J '-'
f ~:::z)t
r .
J J J } ; . -+·· )1 j
,-, !:u Id
(C.) 391 (2 0)
mg. 341 7 (l)oo Blăjel, j. Sibiu, 1968.

C uleg. G. S uliţ ea nu, 11/ 1968. Anuţa Solomon, 33 a.
Trans. G S uliţeanu, VIII/1974 .
,3 ~ litpf&9
.[ „~=160]
&-~ ~=~
7 - - , g----, I
~·~
1t;@)
h
2--- --.
. 4-, !]\ 5-------,
:_,__,,__-tj: _JJ:.[ilZJ@J I J) !tfJ t{j ~~

Bu = J.~ co = p1 lu
6u- ·
. 560
f „ 3 ' ·, 2. J .i ]. ' " '
Var. Sir. 111 ki

~ 7. ~
k!J' I @:ţ
ma
8.
bu
1.
jţ@r. 1 !I
6.
't JJ!i
>] .
-----J___._,Iq........tţ.._.J.. . . ,J_____...
d
.)
>
> > > > >
IJ t@J ttlJ
..-.+-----...,..__...__,____._....,_,__..__I§ &J4&J JltJ§@J I I t@ti
,
a a d d 8u ·-
.> > ,..- 2 ---,
E@&J I e@&J
u - u- u- u - u .
(C.) 392 (406)
fg . 7907 d. N icula, j. Cluj, 1939.

Culeg. Em. Comi şe l, T. Alexandru, Ileana P. Ungur
Bucureşti, XI/1939
Trans. G. Suliţea nu, V /1965.
Moderatt o ( J> = 152 )
,4 = ou = J = /p cu mai ; ca ,
(J)) (.J-) ( J-) o)
l!l ttJ g, I 421J) I ii# J. I J) J'"' '"'
•1
Ca" ma; = ca Ici- a le = 5cf = na
cJ}) . cJ.)
la ef}±{tÂLlXI &P ~ 1; ~. li
Cei ma,( = ca Ir:· a le = gci = - -- -- - /Jd •
36 - c . 3 10
561
(C.) 393 (150)
mg. 3971 (R)c Tălmăcel, j. Sibiu, 1971.
Culeg. M. Kahane, Ana Bărbosa, 36 a
S. Ispas, III/1971.
lu/ hi
~ ~
hi ·
~
cu - ma = ma - !Ul ~
''
t,~ IQ 3 li 5 5 (d )
'itfil1@4@J ldlrQ§J 1,j, 1

lui„ lu/ lu;"
,., cu - - ma. ma - - - lui
,., , .,
li
ea" ma = ma .bd /a .tu lui
,., ma.·
~ 1. 2: 1.+ t.. s.j, J. ~· 6. 1. a.

Var.Str.li
~ ~)I QJ ·Ip 1i' I I fi Ip!, ~ j9lu/ li
Cei ma= I -n gu lu,/ ma l -o lir ~
3
1. 2.
'·D J. "·
\Or. Str.III ~ ~y . :itr.11 I I v. str. li . li v. str. li li
ţ'°Is ~ I"~ s
6.
•
&Q I"·* ·" li "V . 5tr. li li V. str. li
li
mi-/
"var: Str• N li=== '·~„tr. li I

12. :±
ttg} li 8
11.
413 li
J a.
v. str. 11 li
•.- bPa =
:5 62
(C.) 394 (111)
mg. 3841 (R)e. Totoi, j. Alba, 1970.
Culeg. G. Suliţeanu, VIIl/1970. Eva Popescu, 37 a.
'
c.J
~ • n/ na : n1 _ ,.ou , _(li ma , m1 ? .!..
de m''./-o
..
_ ere,
c
sie·.
•
J}"
l
Iv 17e ' ..rle -
' ' .
pu • 1u ma - m1 . lu • . leo .
563
(c.y 395 (43i)
mg. 4011 (R)v. Cociuba Mare, j. Bihor, 1976.

Culeg. M. Kahane, Floare Nistor, 45 a.
Trans. M. Kahane.
Rev. pt. tipar : G. Suliţeanu,
X/1974.
( j) = 2i0)
i
·-
;j;J5 l;Ch v·rn IJ)liA ·, n:u,J. ~·· ~-j
/Ju/ du ciuf cloş~ - - - - -- --
I .
Cd cu
-+-
d · JJJJJ ~
d l scos
,--
mg. 4009 (V)g.
Culeg. M. K.ahane,
(c.) 396 · (12)
Săldăbagiu
Raveica
Mic, j. Bihor, 1971.
C ărăsa n,48 a.
'Trans. G. Suliţeanu, X/197 4.
[ )> ·208)
']'
*1.I J> J1 I~ l!!Y I JY J1 ~& @~$ ~!· I
']'
I l...a / - -- -
''" t;s 41,~
al ma/= ca
"
te-o
...
'.564
(C.) 397 (429)
mg. 4013 (V)b. Dumbrăviţa de Codru, j. Bihor,

Culeg. M. Kahane, 1971.
L. Georgescu, IX/1971. Marta Cio cluţ, 51 a.
(J'>:;2Q0 )
d
,......
-· <ţV •
·- -· ...__,, .._/ ~ '-..=./

c1a · lu m !3or , Lu , lu · ~u , !'!. , 1'1et- j1·I pa · re?
(d )
fo • _ C!:!_ , !.- i a fa ' la Id , rc1 no · roc ma/·. _At

--~ _r _
!Ja1n.·dt' mcjfH , rci da· ~ ra·, /JaiHI/ me9 ?'1 ' _ _ ra
~ ~ (~ )
aJ. b u .,
_J·
era
""'
Cfd •
• •
ra ,
r-p
Oh 1 # j) w
/
• r
I J j
l a ra · la fa- : rJ -
I m. tJ
::2V r
ttC -
Iq J'--~ ,J..
nea , h •
11
"
> 3
;:elI ~" } "1 [}1}1 j)Y )J ~
ma md .. 0 ( a' ma , mc7 //.
r:-J'
I Ji J1 :)J ~~ :)1 ~~ : j) )1 I~ )1 i ~~ .~ :
ma la u o1 k -el m/ , na ma la "' · , .",· ,,. la ' ct'
va . 5!._
ff);3 , 0.
"" "
565
CO • c/- CU lJilfl • CI.I• /e • /e
'
/J , /t> , d11 • C'c1:/
..,
C/'8. '
' .-
J'// ma , r/ ,
CV , ca" ev ma ' ma , /a ' la rne .

c
[u · c-o ma · ma , la , !c? 1
f A-
:[ţ) • li
. ....
.ZI = CI rn.a ' Ir.el /a ' fcJ , la
(C) 398 (415) .
mg. 4014 (A)i. Dumbrăviţa de Codru, j. Bihor,

Culeg. M. Kabane, 1971.
L Georgescu, IX/1971. . Samica Mărcuţ, 49 a .
[ J> • 210]
.~ cu
'-./~
fia" -
0
d;,u( , m
(d·· )
. J ""="
1(1) jj JJ1 J. : __, '-'
F(./ " ra I@ dra cu ba" = cl/u(
j5t.,j J......___
,,,,..,.,
-
bfP fJ
l?
-
"'='
ll[J /j J. •, - 3
(o_J.)
' . J; I
~
Cum
'-----'" ma . fa CU.51 cu
= ·~
566
(C.) 399 (14 7)
mg. 1786 m. Viştea de Jos, Braşov, 1961.

-Culeg. M. Kahane, Buc., 1/1961. Aurelia Şandru, 31 a.
l\lo dQratto ,(Ji= 126 )

(J.)
~
. ~
);~ I t~)) J) I )j lJ
(C.) 400 (2)
:mg. 1786 n. Viştea de Jos, j. Braşov, 1961.

Culeg. M. Kahane, Buc„ 1/1961. Aurelia Şandru, 31 a.
Trans. G. Suliţeanu, IW1965.
lu,( - -- 1U./ - - /1..1,/ Iv! lui lu1.· - - lu·· 10.: ·
567
(C.) 401 (161)
mg. 222 f.-N. Sadu, j. Sibiu, 1958.

Culeg. I. R. Nicola, Vl/1958. Elena Puşcaş , 35 a.
.i
!t-tt
~J
Lu!. :
~;1 ~
-I
ca' lu:. -®
--ca
I ~= ~
de -
( {) !li :J„
m''t"- 1 cui, ca
' . ) l.
e..!
(C.) 402 (66)
fg. 7675 b. S a ş i, j. Sibiu, 1939.

C uleg. I. Coci ş iu, VIIl/1939. Victoria Sta icu .
'l'ra n s. G. S uliţeanu, Il/1981.
. ( .~ ; 144) (c:J_J>)
~ ~ >§tiflh.b :li I®l Q0 I# J1#Î ;f[J-:-b J. ) I

lu/..... 1(.//·
,...
Ivi.
,... lu/,... , lu/,.. lu/
... lu/
,..
, lu/"" lu/,.. lu/"" ro ma• ma hi.
"
r „ ';._,/
f u/ lu/
r"'e.f
lu/„
cu ma , ma lui- /"t
, lui,...
lui lu;" cu
rt .1"'1
ff,tî ' m:g Ju/_
h
.
(C.) 403 (151)
mg. 3971 (R)b. Tălmăcel, j. Sibiu, 1971.

Culeg. M. Kahane, Maria Stroil ă , 31 a.
S. Ishas, 111/1971.
568
~ Jdd I~
rJi=204J
J>
---
u I DE@ J. • .
td)i)
('\
!u/ lu/ ma , ma
/h/ tu
r
,u1 • ca oe m / -1 ev/ . ca ' Ş/ lu
m1 ~ / a
::::==-
• ( a -- ) dor • m_i , ·[t° lu
~ f ;J J> I14' J~ I J, l li
J'omn de m„ ~ ; a = dorm,../ •
(C.) 404 (151 •)
m g. 3971 (R)a. Tă lmăcel, j. Sibiu, -1971. ·

C uleg. · M. Kahane, Maria Stroil ă , 31 a.
S . Ispas, ID/1971.
~-
) J tt~ p I G c
VI" , 17-o lu/, ca· , d~
1JEt t;;&b l2Jb
m/-1 - - cui= c,/ _ .)
·*
0· , 17 . 0 lut", cei ele m/ -1 cui , ca" , St' lu somn de _,

~ 3 ' .
n~ vw-®@ 0 10fJi r * ~
(C.) 405 (160)
F.A. 1182. . Memaş-Bcrumbac, j. Sibiu.

Culeg. Marţian Negrea.
Poco rubato
.f'om = n1.1
li
~! v . • I. • ~
irc/'= .~e> cin ma .p - 9a = !la ma . -- - -- .
(C.) 406 (146)
„Cite dor uri sînt p e lume", Cornătel, j. Sibiu.

p . 107. Maria· Raciu, 58 a.
Bra şov, 1969.
Culeg. N. Suciu, 1963.
lu/ , l u/ lu/
lu/ co - p/ · le lut' . !u/ .~.; . lui · co = p/. le
...._./ .
.ir/ . !u1 lui· h/ .ş1~ d/ do =ru = . lu;. , l u/ lu/
570
(t))
l J.i a I r· d I~ r· Ir· @I J1 JJ;a It) E)
lu/ , Cel ş/ I~ cui· cd . !u1 lu/ lui . cu ma . ma
11ao10JJ1©~
lu/, lu/ ~ Cd
1f ~ ~ ~
~ i@P J I t> J. I :h J.
WL no
I J; tJ) I$ J. I Ci EJH
cui ; ca ' J"'c7 . la- de-I ld-n 6ra./a
, .
' ,s1· lu
f ae1aa1®&1;pJ.1JiuJiJ.1itiJ 1
lu/ h/ lu/ co : (J/ . le ;'";;/. Şt" "lu Jomn de m1~/& •
, @ lf:F 0 ID Ll Iii b 1~3.il

c6rm/ i Ş/ lu somn de m1~ I a • dormi .
(C.) 407 (304)
Apostol D. Culea, Transilvania.

Datini... (I)', p. 200.
Culeg. T. Popovici.
M0Cf1irato
I 2
~ ' 1
!jl a Eî r 1 ~ ~ Q LJ' 1 ;; J ·t •li I J)

ev!. că,
Jl
571
"':""
~ p: ~ 1' I f} J1 tj JJ J?JJ
I u/ lu/ lui Ji
IU1. ./u/ lui , #u mai

.... a = dor = m/. s u' /ur =cei
(C.) 408 (296)
Victor Păcală, Răşinari, j, Sibiu, (1912).

Monografia comunei Răşinari,
Sibiu, 1915, p. 232.
Modczrd't
Cui . ca = /e pu ,;(1 , ,i> cui- ca ' {ul = ca -
~
(, •
' e ,cu.· 1u , .e I
cu I,ca• , Mu m a ia
. , uur,
_, n1 .su . rur.ca
1 ':-----"
--- -- .
~~
(~.) 409 (301)
fg. 942 b. Mohu, j. Sibiu, 1931.

Culeg. A . Stoia, IV /1931. Maria A. Nica, 40 a.
Trans. G. Suliţeanu, Ill/1965.
Modaratto, (Ji= 104 )

U.)
IJ,~ ." rfW

<. Ul
.-
/u ;
I'
IUi. /u/„ lu/ / ,
572
{d)
r.-.
ll)' ~ .
lu;' lui - S!
_•,,,;;
. .
na · 171 jJU ~ U f ma=m1 J {!_ Ala= o/ na· o/
ma m1 , Ila:," lu/ lu/ lu/ lu/ lu/

"
(C.) 410 261

fg. 11659 c. Taure, j. Năsăud, 1950.
Culeg. E . Dragnea, VIIl/1950. Nastasia Moldov ea nu.
Trans. G . Suliţeanu, 11/1981.
{ Jl=220) ~~
.~.,__
. . . . . . . #b ~- IJ) Jqşri)- ~
~ r ' -y--
lti-
-4±.Er_il~~_g~~~
'
J/ Cd =ca• le fu pu , .: ' so = .r 1./ , Cu. '-·c<i - le !(,· pu - „· ' {D,r 1
,,_ 'o ' · - (o 1.
t:--;
-dl§ --;i fJ( J. ~@L~ yg-s i
lf . / la; m ::?/ h pr1o=Li - = Jo = r.:; __ _ • P:' ' nJ ' mÎn: ,:,;,
Ll ~' . • - , ~ ~ ~) (o) ;
~~i -t.~-~~~ -~~

~ ---------~ ±IA - ~ ~~~-+--=:-
~ ~·-F+--,--
_-_J~
.p r:/-1° LI • ",·o ' r u -- --- --- lk!· ;;· ere ' s• ie m ei ' r - so.~ . 0
-
' c
(C.) 411 (153)

mg. 1766 (l)b. Sibiel, j. Sibiu, 1959.
Cul eg. P. Carp. Ana Da mia n, 60 a.
G. Habenicht, VIII/1959.
Tran s . G. Su liteanu. IV/1965.
ha:· lu/ lu/ lu/ lu/ lu lu;' lu
573.
. „ ~ =116 3 ( J.) (d) -
ţ:d=;r; J
Oorm/ l.I ~
~~~
sor do1Ym· ca fa~ ra Ir/, n
J ~ ( d) (d)l)(- ) -
w ~ i&J 1fW J qJlY; l,11 Jtj

n
j
fJa,. _'T,,/.; u 0 sor
'
dorm/ fa · • ra f,-/ : cei . 17
Var. Str. III
(C ) 412 (423)
mg. 3838 (R)g. Dumitra, j, Alba, 1970.
Culeg. G. Suliţeanu, Vlll/ 1970. Ana Goţa, 43 a.
!lu • /p , ma : m~ ;..„ ~ h (r.:/ ·. ,..., ..; • /p r'·

-~ ~~~-
574
mc'l • ma •
\J)l) 3 3 3 >
( J.)
r· ,tipgs:t= tJ]
3
IPP 1 !h!i @q ~
J • •
!Tldf. •
] (J .) J •
I
ia ; ca" ; lu 1-am
I
rcp! cu •
m1 ~ na , [ am /n · /~a/ ,{:;
l l'
.
ev
.
.r1
o ev
3 (o. J )
J5
fa /a
Jl )î
la la
1
la
•h
la
Je::@t.J.J J
la ; la .
li
575
(C.) 413 (397)
Colectia Ioan R. Nicola. Gădălin, j. Cluj, 1951.

Culeg: Lidia Boieriu, 1951. Hortensia Moldovan; 20 a.
Adagio, Rubato . 6
IJ Jlft~JliJil@@ I ;1 ;2 J1~ J; I
;fla = 1?1. 17d .-. 171 OU: I = JOI'- .
'
.t'a -. n/ .'Id = 17:·
' ' .
6 --.- ~
1 ~ a~ o 1~ JisQJ. i
pu • I - {Of' - -
k le ' CIOI' - - -
(C.) 414 (439)
fg. 13088 c. Şanţ,j. Năsăud, 1929.

Culeg. A urelia n Borsianu, VIII/1929. Ana H orga, 53 a.
Trans. C. Zamfir.
,J s cca 84
Io : -- -- /"/(/ - ,
do;" 17a ci 1J'

-~-
=
--- - ' J'nmn m a.1 =ca o =
„
4202 H i@JJJ.sar@aâ'ţ-g
= ~E' =/]/. = lor mdi · IP
9'/'eu
,.. .rnrln
r - "'
cei i.Ju
-
= v~t" - ca
J/ /p cui = ca
576
SI le ev! ; ca
(C.) 415 (411)
mg. 166 h -N. Româna ş , j. Cluj, 1957.

C uleg. I. R. Nicola, Vl/1957. Ana Dîrj an , 75 a .
Trans. G . Suliteanu, X/1978,
la Cluj. ·
( )l =192 )
r-- J ~ ~ ...
I.
)J I jJ ;b t~ţfr [
!a la la la la la Id h
(C.) 416 (408)
mg. 1549 g.-N. Urişiul d e S us, j. Mure ş , 19 67.

Cu leg. V. Medan, VI/1967. Maria Pop, 37 a .
Trans. EI. H. Drăgan, VllI/1967.
( Ji =192 ) ( d; (J ~
!';\ -· ~ '
- - -· Cd cul· cd ..::u · : · ~r0 · - -- - , .
37 - c. 3 10
57 7
,r, · le sco · /a' -- mo • .r>/ • ŞOr .
c
(Dn) 417 (224)
mg. 1420 g.-N . Hodac, j. Mure ş , 1966.

Culeg. Tr . Mîrza, X l/1 978. Ioana Iacob, 57 a.
Trans. G. S u liţean u, X / 1918.
578 .
(Dn.-P.) 418 (80)
Drăgu ş , j. Braş ov, 1933.

D. 414 Ilb.
Culeg. C. Brăiloiu, Vll/1933. Safta D. R a cu .
[)l=112 J 1- -,
$ ;i1gUJ]! 1JJI' l I ti.J> ft ~JJtlj

lu/ = cei , de'
cui , ca ,
.
(d )
~~.~J1._._J..___eJ44l Jî I ~ ,;1 I ~~@~ .lcJj

cu/,ca , Ş1 _ lf.I sqam , ae J rnn1- I . a - O.Ja1·,;;-;f.' . _r_:_
] . ,,_,
(Dn.-P.) 419 (81)
mg. 2665 (R)b. Dr ă gu ş , j . Bra5ov, 1959.

Culeg. C. G eorgescu, X/1965. M a ria F ogo r o ş , 62 a .
[..f> = ~40] . ( d·„~)
ii I~ 4) @ I j) Jl IJi! L#l i ;p:;J. 1"4Ej
iSev! , Cd ,
• I\
\ O l
t:-i
ţfg;1 J. ;·· li
S/ lu ( !'{' ' rte
57 '9
(o)
, ,,@ ;fi 1~w 1•N· qJ ~w

f1. ·t~ ..roa.n ~ne a • doar ' me ,
' "'
mn-1/
,.. --e
i .JEJ[f~_$ I ·~J fj Jl I
s,: tu~
>
Joam ."ne mn-1/ a = doar
r
=me'
~ Jeifl I eJ5 J.
la .la mai~
li
(C.) 420 (258)
n; g . 1409 h.-N. Orşova, j. Mureş, 1967.

Cu leg . V. M e d a n , Maria Mititean, 75 a.
L. Dub ă u, 11 /1967.
Trans. G. S uliţ ea nu, X /1978.
[ ,~ = 170)
'"' (J )
j lf!9 t ,Js j. I J5 fi lf1it1, J. a·
,-J--,
580
(C.) 421 -(257}
mg. 3726 I.b. Pria Ci zer, j. Sălaj, 1969.

Culeg. E. Cernea, X/1969; Floare Ch iba, 55 a.
Trans. E. Cernea, 1970.
Red. pt. t ipar G . Suliţeanu, X/197 4.
Poco rubato [ ,J • 88]
14421 tJ @O ;, · t ·,r
J'/ tf> cui cd St lf -a , 0(1 = - --- ci df
(d )
ţ J> )'; ~ J) ; , iJ,±[)1 )J

®
r'\
s;;; 2 J. li
.
~
' P/=aci r t? S'· c? /a -=- ~

C'!'
V
~(/ ~
- -- a
(C.) 422 (11)
m g. 417 x-N. Salva, j. Cluj, 1970.

Culeg. V. Medan, 1/1970. Mari a P e ter, 35 a.
Trans. V. Medan.
I;, J Js J
4 " /Ju a = bu cu m a= ,77a Cei ma= ma fi- o
'1 fSJJ .,
I.
t?t J)
ie = g1 ; na ·F co = ,o/ = lu ..r-o cu/, cd ,
~ J' J J
S1
, co = P'. = lu
; IJ1J J
..r- cui =ra
'
·' li
581
(C.) 423 (416)
mg. 60 e. Sălcuţa, Beclean, j. Cluj, 1951.

Culeg. G. Suliţeanu, E. Schul, Amalia Bun~ărdean, 60 a. ·
IX/1951, la Bucureşti.
( )>. 210)
)i J5 11> J2 1JJ J
mlb la /.y la
(~
1> J~Jl[lJ I J, l]
3 J> t. J> )! 5 .J. 6

li li li 11 lJ#) li
k ,Pt.I • I =t?r:i' • ne
582
(C.) 424 (331)
fg. 5634. Şanţ, j. Năsăud, 1935.

Culeg. H. Brauner, IX/1935. Tudorica Popîrţac.
CV ma . ma . - le ~ ca· md • 1770' 1~- a IM")'a· • 06' '
( l-)
J1 ]2 I )5 wP ·1 J) J. I ~;; Ei g~--$1J) JJ I
.;a cui, ca . rt> . #c;:·: dcJ Iv · f <>' pu/ "''!> cu · cu ,1

(~) (~)
.„ I:pt;p jJ ~
(--- )
:; J?aih#) I;p J (QJ ~LI 1 I
583
(C.) ji25 .(302} .
mg. 3713 (l)f.(e) Mihai Viteazul, j. Mureş, 1969.

Cu leg. I. Herţea, X/1969. Maria B ărda ş , 48 a. ·
Trans. G. S u liţeanu, X/1974.
[ )l .132 J
&j
• +'
:,p J1 J I ~? l\D r J1 '/
,0_!
.:.:::'.//&/ hi 6a" 1a - ~ lu _!_
"'""# ,.,.., ~
f ;1 J J)•
@). I i 'f gJ I 4@1 } J. .,'
1121 lu/ lui cd Id = Ici nu '
&c/ ra = la! oa = I d= /u lw ·· .
Var . st r . ll
(C.) 426 (221 )
Co lectia Ioa n R. N ico la , Ciucea, j. Cluj, 1960.

mg. C (1)1 3.
A n ast asia Brud aş că, 70 a.
Culeg. Pro f. I. R. N .
fi ~ clor slo:i ~ 1/1

"
584
/"Î - cb1m.· 4-1 -· uo,1 ~7?t:
,4 ' 00 ".'ll
"'
„rb'
,„ .Y „ OU! ' o?.-/.
":"'\
·'
)) J. : li
l
J)
'-..._...·
,:cno·
,.., ,,,::::··
(C.) 427 (206)

mg. 2293 (ll)o (N) Meseşenii de Sus, j. Să laj, 1975.
Culeg. L. Iştoc, VII/1975. Reghina Turcaş , 70 a.
[ J> =256]
„
J) J; j)
// , , /;u = av = /; pu,( de CU ~ C.f!. V s-o

( J .)
fi ,., ,., #t J. l· I~ p r t1 1&3 !!~ · fi@J 1 'lăi

. dus /a ,olu=9!:!. . '1= l;u.av = le pu,/ d; lj_o = rav - - ' .!'..
ai ma= la .r-o o& la mo

t
= ~
V
(C.) 428 (394)

mg. 314 K.(N.)
Culeg. I. R. Nicola,
Bra ni ş tea,
• j . Cluj, 1959.
Florica Guşat , 72 a .
D. Pop, V/1959.
Tr a ns. G. Suliţeanu, X/1978.
Ar.dantcz rubatp .„ ... ., r:'l

-~ ' ' · ~· '-''
·
~--
;)-, J> Jl
- ------·----
'-
---.-
4V JEŢ<J~ ·i); -42~ -~----~
.-r=~
j~f : & · · d · Ic' k c;,,- , : JO" . Bt.: , ::/. /!? /:.;
585
(C.) 429 (321)
mg. 556 e.e. Leşu, j. Năsăud.

Culeg. C. Zamfir, 1955. Maria Precup, G4 a.
/tu · /a;> _ _ fJU o / ~ sor , !!!. P/ , ~ mit11' la
Ji. ~ tiîo i 1;;J @iJ?îft"@!f~'Jîl

fJn"n,zi' _ _ .şor ___ , ('.i .s.i . ~.sfi~ mi·r/ =_ şor _ _ _ • !!..
rî' (o"l
@·@Jîfflt>W 1;@9 o~ J~ * nd
Dra, 9'( /17d • r771 _ _ ,ou= ·- - / • JOI"
(C.) 430 (320)
mg. 3922 d. Leşu, j. Năsăud, 1970.

Culeg. G. Suliţeanu, XI/1970. Maria Precup, 70 a.
( J> :: 184]
~':=. #~@~{/)t:::J:t::=l=I#==i;t;:;ti't=J+=+=i~JJo;tti:::•IŢ:-1=t=I==#i: i;:;~; ;p:f)=lJ==l=I)
+=!
k !Îi1 .. ~ ,fu = 1li -= ca , !!....:;_(= of;a
586
s-a cui: CtP '
587
, . _~ 0' 1 J>iD ]-ifirJ_ 1J ., ItafuP#J •,ti1~J
l
(C.) 431 (400)
mg. 373 (11)1-N. Braniştea, j. Cluj, 1960.

Culeg. V. Medan, VU/1960. Anişca Moldovan, 66 a.
Trans. V. Medan.
Rubato <),= 184) (d ·)

r)
J, Il JS .~ #p I~ 1' J· ·,
) pu: I : fOr'
rJL . .J1'. a • bu 2
ci • te />l.IÎ s1 · - - -
•" (J.Ji~ .
., h I$ ii i:Y J1 I J1 l 2,J> Ji ., I
ere : ~ -- 1 / .)/ c/ ma ,_ ml
.
CU
' I. •
ne • d~ : O"e
I
1
1
( o·l
i±2JJ JSJ.~ li
t:'\
J5 iJ J5 I lj
.
J't
(C.) 432 (420* fr.)
D. 522 (l)a.
Drăguş, j. Braşov, 1929.
Culeg. C. Brăiloiu, 1929. Măriuţa Grozav.
Trans. G. Suliţeanu. 1981.
588
( j,=210 )
IJ Ji 1~ ~P 1 p r 1 W ;b r 1 W ffi'
p/ = 17d
_ V __ \, - V _ - -~ - - •
~ J5 I Jl Jeb I 1)2 Jj/J) I J@] J~~
, @ J5.
c-,11 = ca
t. f
I~ ---../
//c;;>/
~
JJ
=
J
da
~
~
00
lu/=
I
ca
l3
= ru
de>
lu
(o) ·)
r.i
lJi. J.
: c'
/77 /~ /
~
!._
15 !I
(C.) 433 (21).
mg. 2230 e.e. Birlcşti, j. Alba, 1962.

Culeg. O. Birlea, Vlll/1962. Maria Bîrlea.
Trans. G. Suliţeanu. IV/19G5.
Vor. str. 114 ... li J iJ ; 1)5~

lw bu , 1a .6u -.;a
589 ·
Var. str. Ul \{ · 5 t r
...........-- ~11 ru I li V str 11. ff!J
bu'
-:J! 2 . J. r..
Var . str. IV jfrf otfti,J J 1 g;, J. ~· ~
J ,...
Var . str . V
J.
Var . str. VI li J gJ . @ i. r.41 1
6u · ~ 6u 1a
(C.) 434 (59*)

: • ~ • I •
F 0lc lor J\ Iu zica l clin Hu e di n , Păniceni,j. Cluj, 1976.

p . 90/9 1, ex. 34. Veronica D inea , 56 a .
mg. 3107/ 19.
Cu leg. Z amfir Dejeu, Vll/1 976.
....
Na · n/ 17d ' 171 pu ' /U Ha. n/
na · n / flL' ' I sor ma. r/ . .

• .ror .
(C.) 435 (318)
mg. 1210 c. .Şanţ, j. Năsăud, 1957.

Culeg. Elis. Moldoveanu, VIII/1957. Raveca D. Macedon, 76 a.
590
/JU : I : .50/'
5 --,
I~%4 _E;E)t ;) I
~ ·Id -- pu • ," · şor ere ·. şie
m a= r1 sor
l
!Jor e1
~
Var
.
str III ::m:_. tm1J)tt .
~·
- .J Y l e-
li
3 9}> J
-~
2
)>
_J
(C.) 436 (322)
mfi. 2583 (V)n. Şanţ, j. Năsă ud, 1963.

Culeg. Radu Niculescu, VU/1963. Rav"'nc~ Jl . """"c.edon, 76 a.
Trans. Elis. Moldoveanu-Nestor.
<.1·=66>
~p-4--jf# r;-J-~§=p==t=-§
ha( da l1a~· , da ev h„~( da , Cu ba · j,"e ·. Id m/ • .?e · la .
591
(C.) 437 (59)
mg. 702 b-N. Urişiul de Sus, j. Mureş, 1!:163.

Culeg. V. Med a n , IV /1963. Romul Blaga, 43 a. ·
Trans . G. Suliţeanu , 1/1981.
( · " =200) .
~ n-~ G:t~ ~- :HiJFU _ffit t·+-8 .

( l. :' Cd :·u ," .· Cd ,.-~ . - · - - ·--- .o-S" .. - ··. - · _7l:Oi
(u/ • Cd cui: rd· p1.. · ' ·-- . . .· ŞO" --
;:4zţft 1
/; ]) I t:t2__ Jf·L1:2Jtî 4__)N J. _:,_]
J; le SC(} - 1a· md- " r/ • ser md/
~.____~_..__~-=I=;+--Gm ~~~?r~m---;;-+--±W--+-
+-....---t?ai=-----....· @---Jr---
·. IJ...--!1
.-.-.,
„ · ki rfld / '1
.J or ·--.-:.:?;
··.:'. ·
(C.) 438 (16)

m g . 1421 i.( N. ) Hodac, j. Mureş.
Cul eg. Tr. Mirza, Xl/1966. Maria Pop, 55 a.
Trans. G. S uliţ ean u, X/1978 .
.r! ; bu a ;bu a~ bu ~ - --
ftt:,FfEID= Ji j) ·m'~~~-J?=::J·Et=, +=:==i3 JJ~,

.
J'/ I: Sl!f ; la ma; r/ .şo ; -~ ' ' •r;
-" -
/k?/ la/
" "
la/ "
la/
,..
la/
""
h/ ,
f"I -
/ la/ ,..
la .
- ~--
592
(C.) 439· (255)
mg. 1466 c.-(N). Orşova Pădure, j. Mureş, 1967.
Culeg. Virgil Medan, Maria Moldovan, 54 a.
Lucia Dubău, 11/1967.
(C.) 440 (437)

fg. 5593 b. Sant, j. Năsăud, 1935.
Culeg. Al. Tiberiu, IX/ 1935. Floarea Robotin.
J>:210 (o.I)
1ffe-JJ 1yi ii4 #a§'1nrtt;JifbJE§ r.§PHI@

k, /la/ ma·mă un' m -a/ fa ,cu, lu . lu- h - . -
~ +.- -~ ~ ~ l~) :-3 -, - (i) ~
~--an J. ~±JtJ1f}9· @J: J> lefi··y.-; 4&§J ·
----- z .ş/ !hi-- ma • - mJ ci'n' m-a;," fa' ' cu Jtj_ ·- -
~ ~J-, + + +
-
~# ru1.~
.;;..
;u-t J ; lt:l o§ ~ J. ·~w i J
---===-======-=
5
-- - , f!_' {i . · ;.e. b~ . n e'

0 .I -o pa~ · ru ' /.f.:!_ __ . . __ - -
( O ··)
I;)~-,- ·-j. O€). f .- 7 ·-·---1

..........,, .
.T/ • 1e
~
/;/ ~ ne ~
,t -o pa ' ru '-
~
1'ţf__ · _f!_
593
(C.) 441 .(72)
mg. 735 (l)b.b.(N). Bichigiu, j. Năsăud, 1962.

Culeg. Tr. Mîrza, VIl/1962. Lucreţia Dac, 14 a.
Trans. Gh. Petrescu, XW1970.
Giusto <.h =190 )
SI Cui=ca= le lu fXl • I. • şor

2-J
.,
IJ ;,
p rm ,
tP
z1 ;
J.
.fl)/'
I~
p; =
et1 J
na" m1n1
,...
(; Ion. J 1,
la jJl"l/J, .ZI ;
şo.r
•I
--=~
' '
(C ) 442 (338)
mg. 2586 (V)j. Coşbuc, j. Năsăud, 1963.

Culeg. Elis. Moldoveanu, VIl/1963. Maria Cihărean, 29 a.
Modczratto [ ,h" 164 ( J s @.2) J

1~-~-----~----~
,... 7 __, 2-, 6-
iJi J· ' JiJ · 1 W r·. 1 @J ·1 lJî J. ,g. '11 1
lla1 · dî oa. 01 · r
ou;· d? om , ku
"'
hi>
"to ___!Pa gdn
„_•_ _
3 8 ( l) 9 I,-,(~) I
)) J.1[J ·1 I Ji~ . J? I tJ) Jj}5 I j; J. J. •( I

lu n-ai vomn , ftu le · (fa • 9an lu a-a/ .rom/7
" "
,., · · cla oa =ni

fiai
3 4 5
Var. str. li lls i> ~ jî li lrll
·594
(C.) 443 (323)
mg. 2585 (R)g. Parva, j. Năsăud .

Culeg. R. Niculescu, VIl/1963. Saveta Birte.
'Frans. G. Suliţeanu, Ill/1965.
( .. )
sJ " 'Jl ;. ., I 9 j_'_J J i"J U titl I§ ;,b
595
I/ eul ca , · !!._ Z:d ha..( cu ma ~ . _ _ ma ou= · ·
7 <cLJ>;
Jif@l!tJ 4}~ ~ jJ l~j 1Jîî_@;J

s,,o : .~u !!.. Doar
,..
_ ti'
("'
__ _ _ crt?
c
·sie·
'
-_
(~-)
@!JfJi i @o~~4IJi@7@mil ~
I •· ~ L _ • ../ '• ' /, •

°cor!:' c.r-e f t,:e
,J
• ~ cu ma ~ ma c1or ~ ere · -f e •
(C.) 444 (73)

· Colecţia Ioan R. Nicola, Bidiu, j. Cluj.
:31.lll.1957. Ioana Făltinean.
Rubato motto
Cu 7 ca CU , Cd
~
17u , / • .şo • ro ,
ma ri a 7 fO • ru , L._, Ca" ma: ma fţ,-o le= 9i =na-,
Şi .-o =,oi=lf!-a o• bu ~ a - ' Ş/ co·,oi·~-c1 a =Otl · a - -·
(c) 445 (289)

"Yllg. 1999 (l)d-N. Ceri şa, j. Sălaj, 1971.
·Culeg. L. Iştoc, Florica Silaghi, 38 a.
Gh. Petrescu, 111/1971.
:596
Ca" ma". la -,! la pa, _ Im· __ ev= Ici .
(C. R.) 446· (260)
fg. 5486 a. Şanţ, j. Năsăud, 1935.

Culeg. H. Brauner, IX/1935. Floarea Fabian, 36 a.
Trans. G. Soliţeanu, Xl/1965.
(d·)
l 11) :: f J I {J 1
.Î j•
~
Cu : ca- cu : ca- ~ de CU:Ca '
cJ}» <~·>
J 1J J)! iil J :qjJ. i ll;J
P/ ~ na /TJ.: . ne la zi -~ v • ca • C1.1 • cel
597
CU • Cc?
(J.) (cJ ·)
~
lf\H::# j) I @hl I
Cu cc:i cui =cei ,.cu•/ •_ {O/'.
I
prt/7 = ZI = '{' O /'!;! ' =
(C.) 447 (319*)
mg. 581 b. Leşu, j. Năsăud, 1955.

Culeg. C. Zamfir, L. Georgescu, Reghina Tă pălagă, 51 a.
la Buc., XI/1955.
~ =1&4
:b I J;2Jffl ±5€0 l I J. - JJ ~ • •
(C.) 448 (319)
mg. 554 b.b. Leşu, j. Năsăud, 1955.

Culeg. C. Zamfir, V. Dosios, R eghina Tăpălagă , 51 a.
T. Jarda, VIII/1955.
Trans. G. Suliţeanu, IU1981.
\.598
µr,,rră=
7-
-- na , _ __ lu
-
St"
,
lu m1n~dro IE> -/
~
c(.l/ , ca.
(C.) 449 (310)

-mg. 2189 g. Reciu, Girbova, j. Hunedoara, 1962.
Culeg. G. Suliţeanu, Maria Maniţi u, 36 a.
Buc., VI/1962.
'Trans. G. Suliţeanu, IV/1965.
( ~ = 104)
ma = ma ha = /e na = ;& ,
I. -=--2- - ,- - - - . 5 ( o.Ji)
~ru J 0 1 J1 ]l I ]l i. - 1
ma /na
Var.str. li
& '·.J J
j~~~~I~~(@)~O~jj
2.
599
V. r. str . III .fl~==:::!!:~~o:::::·
::11t::;J"fl:=-=+1I
ţ J. v. str.IV 6
· +' ·",..,.,. 7.
Var.str . V ~ li ~J li bf-j lJ. ll~ tJ .

1 fj. 2
·9 7
~
Vstr.11 y.str.v
Var str VI ~ « li li ~~ li str.VII v. str.V
&.
1. Var. str.IX 9. 7. 6.
~ v str li
var str vnri@~~~~i~:~ş::~~!~ta~A~~l~I~[1~·~li v. str.V v.str.V
I. .
v. str. IV
(C.) 450 (291)

mg. 4301 (V)r. Borumbaca, j. Bihor, 1973.
Culeg. M. Kahane, Ileana Şandor, 67 a.
Trans. M. Kahane, IX/1973.
Rev. pt. tipar : G. Suliţeanu,
Xl/1974.
j1U ~ :u 1771 =- cu( --·- - 1!!if~ · d Id_
"# ,JlJî ~IJit~l"'l!"JJJJJ~~~ 9
la la w·= au= - fu ,
6
#&>..r.oma- la - -
600
la= - v," : /7u( - - m ai . .5!
1. J. 5 ~ ... ;...,
1 11r~r ir
c1ifd d
~
Â , D li , ,,jc.11 li' F r li ·r~ ~ ~ sm i ~r#
2
Var. str. III ~ # I

r-&1 ' = J~ (J f'.
(C. 451 (259)

f g. 5586 a. Şanţ, j. Nă să ud, 1935.
Culeg. I. Cocişiu, IX/1935. Ioana Iugan, 52 a.
[ ~= 192 ]
(o_J>) ( d -~ r
" 41,J 1 ~@§&t 1§@~ 1
cui = .ca cu ma- - - -
~î/ lu m/a = -- dru(' - - li cui = Cd
601
Pt" = ~:/
„
ere
(
• .rle
•
md'. r/ • fO • rv J
(o) . ".... . ~ + ". .

;g1#JAl 1~w:ti1&hq4.f P-1h@@J#1·,·r1
*
(Dn.) 452 (269)
mg. 3319 (II)f. Tîrşolţ, j. Satu-Mare, 1966.
Culeg. I. Herţea, VUI/1966 . Maria Doro ş , 61 a.
-i} ' ~ · .
@= OJi iJ JJ !J Jl 1~QftJ il, ~-l@j;t} I
foi, ca" ' le lu-17 ti:> ' 9a- , nu ' (~ . ,4/ __
· ,
~ Jd 1J
1
J 1@V j 1 J.itB? nyw 1JJ J 1~J 1
J/
) · ,.,,1eu
,... rnu,
- ,.,,/ul
>
le -o;' cui= ca
,.,, "
J S'/
) roe // · /le
4: iJJ>? I J.
. ft ·vf. le = ya ~ na
tkQ±tP I4@) iJîJ I e/)Ji
E;.' _ J {/ Pt -o cran ' ar
.«;02
(Dn.) 453 (438)
mg. 3319 (l)d. Tîr ş olţ, j. Satu-Mare, 1966.

Culeg. I. Herţea, VIIl/1966. Maria Alee Bud, 41 a.
Trans. G. Suliţeanu, VIll/197 4.
!?a6, da' gu' _ _ rtf da , cd nu -;,· . ~- --

(d ) '7\
J 53 ~ J1i. "1 I lt(j I fg; JtJ }1 j2
603
(Dn.) 454 {307)
mg. 3319 (l)e. Tîrşolţ, j. Satu-Mare, 1966.

Culeg. I. Herţea, VIW1966. Maria Bud, 38 a.
Trans. G. Suliţeanu, VIU/1974.
Rubato [ J>s 184 J ··~

. ;
I/ :ti8J·~Jill~Jî1lg;;J f 1J#Ji4lit1J1
-"'! . D/ ll'{{. du/ de~/ - - f-a ma=mipu/-_- '
']' ']'(~ ).
J>.J2iJ ;,:J J1Jz;E :; a· ii aji4 -t19J5J~J5 I
fJut"
„ dv/
,.. du/
,... J'
,t 0
,..lef =rci du/
,.... .
/Q' vpr = dea = la" J .J/ le ..rco -

• > c
.
~
§· 1.b@ Qt(Q:J j, li1J JJ~i(@J #Ji I

Ba - J'CO= -
c
fa" ma= /'I ma=-- r1,
#a • r'"'1e ma • - r1e
.. ma" = r/ =
,,..ro = -;:;;:-
~-
Ud - .
.J'a-1 li'
I ma= - - m1
. I V.
ClE'-a -n1uztO.
-I \.:::::.:
rE> •
...... "" ;7;.. . c
~- -- ca· Pa"= sa= ru/ = ca pa = va = ''t' - -

' V
(J ) ~
Jl@ IJ ;i!J J1 J3 H@;l 1144 Ji1Qil~I
.J'a = rci /Jal , J-ol

>
an
= Ila -
604
11 l J. I .J ,.,,.,
J) I #tJ j} I aj@JJ •/
"' /u = - // p e sub 'y:;rd . 1/ - - . Cei

+ ,.,._,
co = ciru = lu/ -· - , -4 = da" Jom= oU
-· li
~· , Cu = Cd = !/> d/'o = 9cJ ma • m 1 ---
C'u = ca- = //> ,ou = iu/ · ~8 17e = -;//, fo le !fa = gorJ

(d ) • ,w
J) JJ : J. t{) - :1 j 11 l? iP: ta JJ7A

do/'
c
ri · ~
{f'f' = •,'le . jJU „
.;f;. - ' /}u/ du/ du/ du/ du/ du/ du - - - - - - - - - _i ,
605
'-X-
Id /Jo
~
= r/ , .lh · dt>-d
n rnu = lt>a a· dur =mi .
n
Ca'"! v1·= oi? 6a = clfa cu p!Y = p..1 ·. .:/

-'
PJ ~ ..rJ = /".//.
n
=- ::cJ
1 / - -- m1 ,.fr; =.9P = // = rci - )
FJ j) I JJ;itfibfA+~%;gi§ '/ I J2 J2 I Jt~

P/.: oa CP s -a /a, dz/ = (/ = ca - . A' =1Ki CP ~'-d
!"a' dzl= u • ca· . Ai - - lu/ ,s /
606
du/ clu/ du/ ' Ya' Cu :Cf./ = /p d;' r /e 17U lra9,/, ck/
_, (g)
PÎ= aa-,../ ver = dP /run =La-n /aă;~J/

.7;.. '
iar = 6a·-
,...
pe
t#'
(Dn ) 455 (306)
mg. 3319 (l)c. Ti r şolţ, j. Satu-Ma re, 1966.

Culeg. I. H erţea, V II/ 1966. M aria Bu d , 38 a.
Trans. G . S uliţeanu, VIII/1974.
[.!>=184]
ttI ~Jj I ~''lh/J

_,,f;· 1- Ca, !Ju/. du/
I
du/
&MD J1 IjJ~Ji Qft§l
s' -a 1r;a=m/ pu/...... -
I
,
" ,...
= ca = le lu
'---'.
scoa -= - la
~
J J2 i J' fi ~·
_J t. :-X'""
m e :nia: a •
•
(t" /p
VP;. ~ ,
607
( J)i)
~k ,, I J J1 I J j) I;) ;1 i. I~ @
(d )
,;, i. b
,{(. - - ' c.i'
Pci = sa : rl•.: = - - _ca co = dru =lu_/ - - ) fa
/I = da" som = nu ,.orua = cu = !Uf . Ca" , Oe da '

(J ) (ci ·)
J Ji IJd ; ' I;§@'h§l I i9AlffiJ1 IJ1@ îm;-··11
1e ·- - o'ra= 9a ma = m/ - - J
J .
IJ J iz,# :t :-
Ca m a" rnu . ca
Jl I J~.ţ
g
d = - -- dur= mi - - .
du/
,..
d(.I/ -
I'
- ---
(Dn.) 456 (275*)

mg. 814 c. Negreşti, j. Satu-Marc, 1951.
Culeg . G. Suliteanu, Vl/1956, Buc. Maria Sas, 53 a.
Trans. G. Suliteanu, 111/1965.
608
~ =240 3 ·" :>
@· Ji 1Ji ;fi J ;fi :Ji J J I &±:98 ;fi I
L/u
..
/tu /iu
r ,..
nu , ,...iu ma • mi'-- / ,
1-
dzi d.zi ;ni· ·. t
I JS J t{JJ
(Dn.) 457 (297 *)
mg. 813 g. Negre ş ti, j . Satu-Mare, 1951.

Culeg. G. Suliţeanu, VI/1956, Buc. Maria Sas, 53 a.
lle - i f/, Cu · cu . /e pg · na gal· 6a , na, dzÎ-------

+ "" + (d )
llQliJd]& lJ~ J__.Jl? 'f" -· li·

"" : :> :>
&J .J1_J1 J) IJ~ J1_&µ

Ila;., mm·dro ş/ ma !~a· ga, na , dzi . ck1 mă- J .
39 -c. 310
609
h'e1
~ ' , (u/ , ca ' le mm . drama •mi ,
s1 cb1 - - - - - - - -- '
(Dn.) 458 (297)
mg. 813 e. Negreşti, j. Satu-Mare. 1951.

Culeg. G. SuJiţeanu, 1/1951. Maria Sas, 53 a.
Andantino CJi • 210 )
/Jtn pAi =qor lf-O /p = 9ci = aa = lu , llti7 gu =ra lf-o bla=.sla = ma =lu :
- (_._.y)
{!\j___ JJ I -J) l 1
I J3 Jj I J) J) '1@:8 '/ I 't ~ j:
ca
,, ,,
ilu
,.. - - u /;u
.., liu ... !lu
fiu ,.. /;(_1
.... liu
,..., . liu
..... '
I
J ...
4D
L l l
J I I J2 iJ I J
Cvl . ca - 18 ,.ou ~ fU/ jJP la d.i ' lhi liu ~
!/u liu
~
' 1i11 iJl I Jj J) .ry:J; ,,!) '• 1.@J I$ Ji ;j) I 8 1Jl I

Ca" #ci= m u.ca da lt-a .tllr : 17/ ' ijc1 l,(u 1u lf.u
f ;;b n,Jî w
- ·~- ·~--
/;(/ 1'1 fu 1" __·
i
cizi
_!
(--- t')
~
• I
'
1 .,
- '
J5 J5 J> ;;:i J5 ; jl ;i i ;,
{'ci ma=ma lf~r9a. oa pu. i'
610
1""'11 ·r-"J'
1J1 J I j J1 J
N'v ; ma/ pn = or a = dur = m1 , i ;.(1
,!#-'..,..
(C.) 459 (288)

mg. 595 b. Văleni, j. Maramureş, 1955.
Culeg. E. Comişel , Buc., IX/1955. Victoria Darvai.
( -~ = 192) ('>')
JJibh 'I
l
@ Jj /; 43)1 I~ J. ;P I jij1
4Jiil? ~
!u1 lu/ ~
lui · lui cu ma : ma
( J)>)
J)J. 1
;,J.l@®i
Ca" m a r ma lt.a ie = · 9a"
1
=
i
na .
·11>r·
Io
f1! fîî Sfrl
1
lfa = gin dl> 3
Ef-i &;l 1b ·1 I~ J..; 1,J. JJ I Ji ~@ 11@) 'I I

ra" = .k/ = Ici/
, 7 J'a rn -/ 1/:i fac/ rna,r/
~
= -· cel - ,
( .J ·)
"
) J. I j1 J) J. I i JQJ J J ) I J
"'"a" m-1· ~tP 1 •·
Tac;. ~
ma= - ·- ~~1 .
.....,,, 1/u
~·P·'~' -
6 ·~tl§J~.J~.~11~J.~-~bl§iil~4~i@îiE;E1~-t~.~.,·~,I
'' ~~~~~]tt>~~J~~814J~~2
/lif? = /'I = -;-or , Ja" s / ma= m/ df.a/u = lor
;;· J. I )l J. I11)J) J5 I J
o!·a , /V • for .
y.. -,.)
' J'/
Jd I ;i;gi. 1f!!,J
-..
&; I J . I ·'
!tu=
,.. !tu
,.. cu ma ITlc9 '
~
- ' f(
' sr1· •ln= lr-u =na le-'3(· le =-
&:i.;#J), qtJ
~ • na .
JdJ· 1, ;q
r-J."1_
Jj .,
'
rf" 1 y ,
~u 1;u 17u_:· ele !!om , f u le ~a =sW
„ ( d·· )
5 •·!I
~
I·Jy J. I J2 J. I ia}. J)
'
'J I
lu /1-dj · Joma tu a-a; .roma .
'~ ii.. JittPJ>

l,(u (fu
(J)>)
((u
O·)
1ll lu / . -
i il~t· Q? 1_lt§Jt; IQJ·~J51

/ea • Cei md = ma lf-a
le = fjd = na Io fa -= găn d~ .sal = Cf =
(r
I .w . ); Ij) 42!JlJ I ·t~ J;· I
~a = ra , le faci mei . r/ = soa
, ,.. = ră,
. ·
J J. I) J. ,CJ· ) ,) ;. tr · , I;;
(J)>) Ol
1i m, 3
(C.) 460 (281 *)
mg. 4273 (Il) ş . Bre b, j. M a ra mur eş , 1972.

Culeg. M . K a h a n e, I V/1972. Ilean a L u m ei, 58 a .
Tran s. G . S uli ţea nu, I X/1974.
612
[J>. 160] r
1 - - - - - - . 2----,
6
7 8 --„
~) to 't.1~ r 1 Ci} J> 1 g • 1.IJ 1
1 1
fla · :a ha =/ a
9
17u • / .
.
fOr , /Jormt" .r/
3 -----, 4 - - - . 5 -, I.. 1o 71
l:2 /> l;d J j) I fJ •; IJ .V I i4 JS ~ IJ> J ,' JJ l li

J
var. str.11 ,
1
U J? (ffi (@ 1' .id) 't li
5
&
~
ma IP.a /p r/ · fu
Var. str. III vJi:: 1

(!,[
~
€D li@
6
}1 li
7 J> J> 't· ±
Al O l/i ,.
he? = ~1'a rou . . 1(1 ma· m1 !Z #u I ~P- <M1
, 9 u.
== JJJll~ll
B/ =ne cui
(C.) 461 (312 *)

F.A. 9814. Ieud, j. Mar amur eş .
Culeg. G. Suliţ eanu, V/1951. Mă ri c uţa Grigor, 37 a.
Andantino
Ila = ;a ha = /a
, 5 J Jj # Inp ~ ţ IJi;J ~-tl Ip!!( ~ J I)l J Ji a li

/,a ~/a ha , !~5! le 4"a =9an .;/ mă doc , f~y te /~a=9ăn 'fi mă duc .
li
613
(Dn.) 462 (305) , .!.-. '
mg. 2305 (II)n.1.-N. Călineşti, j. Satu-Mare, 1976.

Culeg. L. Iştoc, Vll/1976. Irina Silaghi, 23 a.
Trans. G. Suliţeanu, X/1978 .
. [ J> =~]
lo)) (o)
I~
~)_l.___,.,f_J_J_l'l-r---ill~~@-+-~--'--TI~iJ ;,
. t.. ::::t r.'I
.~-+~+-43
r."I
.... 1
J. a·
,4 ,/o = /7U = ca Jo = l7U = cd măi )
~-
(ci)
~ ~]~ -
ma-ma ta /-a ho = r1 .
(J.) (J)>)
r- 3-, ~ r:-.
) Ji J> J> IJ 11 JiH . I ~ J1 J1 J>
ca- ma=nk3 ta l-a ho = r/ . A , I=o = au = cei '
> ,...., ~3-, (d)
,....
;;· J2 f? €J6b I ar J J) J1 J2 I ;J1 J1 J2 J . t I
li
.4i , Cv & ca • le tu mai.., I .: "oa
&t4 '
• ~3 -, ( d ·)
JJl
IJ li J) ,, J) J5 I J ,;') J ~ I JQji I .
lei J'-d cui-ca .!!__A-======-- , cd' ~=ma h
"
(o~
. - 3--., !':'\
IJ I rJ J1 J ]1 I J J. ~ l
/ a ho = r/
CcJ,ll
Ca"
>
ma=ma la ;.a
"'
ho = /'/
( d·)
E9J " I r)fl _b J5

I';'\
J..._,J> ~, I J2 JJ Jg; li
'4--- fu lu h/
·> (J.Ji)
}>~J . { j_
T
~ .- „ ?. 11
lu (t,u fX/ = f.t.I ma =m /
,.. r;:- 3 - ,
~ ~ ~·w
,,,_
{
' "
J..
Ii2
lei
't
.J'-d
i.
~
rol =&
l
-tJ I ~ tt
.
J'- d
i..
®
dur= f171
'
IJ5 J J1 Ji I
lei s-a cui=ca
(o ) . 3
IJ JJ IJ J2
~
j . ~ I iJ
I uJ b I r- --,
<~o·l
~
p
r-3--, -
J1 J2 J. ~ li J)__ J l J 41 IJr J) J J
Id
"
/;o = /'/ ..
615
(Dn.) 463 (264)
mg. 2307 (II)a.l.-N. Gherta Mică, j. Satu-Mare, 1976.

Culeg. L. Iştoc, IX/1976. Maria Bellia, 39 a.
(~:186)
~ ~ ~ -~· lft ~ itlit!±JE [; IJ J1 J h I
[)/ (
l,; vaci
,...
ci/ la o/ '
.J
l:fr'.
' I'\
~ .
@!2f'#l@§l· S §JJ1 I) J ajj. QlJ>
I'!/ lu/ - Ot' k? sero · f/ _ _
IJ1 l J. b IJ
cu pur· 't;/ .
,.. .... ' c I"
(Dn.) 464 (286)
mg. 2305 (l)x.-N. Călin eşti, j. Satu-Mare, 1976.

Culeg. L. Iştoc, VII/1976. Ana Bumba, 73. a.
( li = 192)
tl2? @JiW ~
r-3 - ,
J )î ; -)i I li J. iQj
(o )
le !Pa 9an ş-1 dur· m1 ·. !!.
616
(C.) 465 (407)
mg. 228 j. Buteasa, j. Maramure ş , 1953.

Culeg. R. Weiss, Elisie Năpră d ean.
E. Comisei, V/1953.
Trans. E. Cernea.
Poco rubato ( J> = 180 )
IE,( = na, m 1n:dro s1 cÎa/ na , IE/=na , da/ = na .

J
- r.--
;h l j) J ' ID ~ ~ ;, I JJ l 4~ ;, J2 i
r.--
1D [?~ J) I J) )) tFJ> J2J '1 li
.
.;//p_a,!Ju
,.., =J mei/mai·, &/ ,J/ leo .rcoa=la"
,.., m1Î1ila z1 ~ua, mit~mcf{ ·
~
'1
""="
ff) I ~ ~ ~ ~ Il ))
""="
J. )> I ;2 I
J
,, }) J) ;,
lla1 /}a/=11a c/:;; ~na fi do1 ~ m d:1 8u = a"= le co=
J
'
"7' ""=" ~ v ~ ":"
l 8P fJ J, J I J J; IJ2 J2 ;, l I_Cb ;, J tn J
cu (a la , mci/,mă/
~ __,..,.
'/I Z ~ ~
PI . oa · c~-a vp •
~ - ":"
~ ~ ~ e 1 ~ ~ ~ r· 1 P ~ ~ ~ 1 l J> ;p '' 1 J ·; 1
617
,Pu = i = ..ror
, , -mă/ ; /la/
----,-, Si
, I~ .Jcoa
~
= ii
, le ..rcoa Ja
.J'/ ~
ma =
(C.) 466 (316)
mg. 4272 (Il)K. Breb, j. Maramureş, 1972.

Culeg. M. Kahane, IV/1972. Ana Gorge, 46 a.
Trans. G. Suliţeanu, IIl/1965.
rJ>- 2001
fi ~ •f=l •r ~ //q • ,.,Id
1 1 o 1C~ r 1 o tp 1 pi 1
'Ic •
ha ~
r
Id
l IJl'4fJ5 I J1 J.
,PU = jU ma .mi
1
'~ K;J>
Alu !} -am
1gµ
/ci =
)
eul
cu i/= 9a = 01·, IP -om /o·" = cui cu mo:m i"'.r,/a=/71 · ·

' "
1 2 ~~~~~~~--,
~ ® 'âF' 10@ 'tft 1@1'15 ·1

fla . ia
~
ha =„h cui.ca = 3 le !Je = m1 ~
' ,, „
618
17€'::1
~
=
.J
u :Y JCO =i a
, ..
:
...t '
• I? • /:d . n :a '
cu ·' ceI
n
co=~a
c
,
(C.) 467 (48) .
mg. 2585 (R)i. Cuhea, j. Maramureş, 1963.

Culeg. E. Moldoveanu-Nestor, 19153. Maria Pop, 56 a.
Allagratto ( .J = 120 )
fă J!#+isJd~
· ...___~riJtP ~1
A' /.J Ic; h h/ /a /ah,
~ =1E ' ,---, .

=ic I
fa
~#J48ft1: I_;_;i#JJJ. IJd 11~
Id h h /._. .; la la , la la la Ic; la la Ic? - ,
~... ~
h idlc;/a .
1 I. 2
Var . str. li irLr l 11 ~b 11
~
Var str III ;J 3
~{Z§J J li •· ş{r, li
1- 2
il !I
la h
619
(C.) 468 (282)
mg. 3163 a. Mara, j. Maramureş, 1966.

Culeg. E. Cernea, VIIl/1966. Maria Grigoriţă, 58 a .
[ J = 100]
6 -,
1U/
... l
de CI . = ae · #uA' f p /ea
,...
= gan Cd nu-/ f;/ =ne · · ......
' 2 ~
'
]
J .. 5 ::'
"
Var. st r. li
w li > z
J1 J ~te .
ar
~ <Zk ..
6 J. 7
Q
I )1
Var. str. III
'
li
(C.) 469 (314)
F.A. 9899. Ieud, j. Maramureş; 1951.

C uleg. E. Popovici,-V/1951. Ileana Dunca, 24 a.
Andantcz
l ~
fh =1
a ha=
"" "'
ia lu./!= Ita
"
11~/a ha= 1a
"" ......
lu .Ji ~ /;d
""
,
~ Car
•
rr
.
p~ I Ir p ~s J I~ ~ I*''1" J J ,f
li
ma=mc7 le.o
,., le = ga=na Ca ma.md le-o /p. ga-na
....
6 20
(C.) 470 (209 I)
mg. 3366 (l)h. S u rd eşti , j. Mara mu reş, 1967.

C u leg. E . Cernea, X l /1967 . Maria Mih u ţ, 46 a .
( J = 76)
ţ g ~ r O &l~r A1~r~J" Q
,t = 6 v = a ,.ou = ju( d; cvc · , ,4 = /Jv = d
@;) fj J
I/
I.
~) J J.J I J; JoD EEi I 't
!4 de CCIC
'
ca· ma = Id J- IJ dus Io plug
f * JJ J F;~ Ef IJi @ J
{'ci m a"=la s -o dus la
'I
,.oluJ ·
li
(C.) 471 (278)
mg. 4273 (l)r . Breb , j . Maram u re ş , 1972.

Culeg. M. Kaha n e, IV/1972. .Irina T ra ia n , 69 a.
Trans. G. S uli ţeanu , XI/1974.
[)}=1 76]
2 - - - ----.
~1 -
h2$=-+wt21
621
Var. str. li
~ 2 3 . 7 5 v.str.11
Var.str . III G l!J' : $(] 11
v.
J> a· >iJ' b·t f 11 11 11
c/ - = /le CI = /7P ca ho =
5
~ 1 v.str.11 3
Var. str. IV @ . li @ I;@ Jî1 J J'il j)J I ~i§)-i I

· 8 . v.st
1
hi {- am Iv =crai ş- am ;/ /;o r ,,.; / )
(C) 472 (212)
mg. 291 m .-N. Săs eşti, j. Maramureş, 1958.

C uleg. Dumitru Pop, XIl/1958. Maria Pop, 52 a.
Tra ns. L. Dubă u-I ş to c, 111/1958.
[ )l :: 132 J
~ ;ilil Ef@S!I.~ DtQPJ: '>Ji

Cui =ca . 1€ -- - -- lu C_!!,
Cui=cel = I~ lu pu/ ele cu = C!!_ , Cc/ mă a la s-o
(C.) 473 (396)
mg. 230 f. Buteasa, j. Maramureş, 1963.

Culeg. E. Comişel, V/1953. Mina Marinescu, 27 a.
Trans. G. Suliţeanu, 111981.
622
11u!t _ le !ea
,,... . . !e !,fa , gan
, 9cin st" nu-i,.. 6/, ;;; , #ul/ f t'
. nu{ bt' '. /lt> • ·
(C.) 47 4 (313 ;293*) .-

!.
fg. 14347 b. Ieud, j. Maramureş, 1951. . l'

Culeg. P. Carp, V/1951. Ioana Dăn cu ş, 50 a. ~
Trans. G. Suliţeanu, Xl/1965. .~: . t
u/:: cvl ca./;, pu/ de cuc /Tla~· , /Jp cul=ca. le
17u,/ d€> cuc .
/~a , 9an ş/ ma duc .
(C.) 475 (70)
F.A. 9935. Ieud, j. Maramureş, 1951.

Culeg. E. Popovici, V/1951. Ileana Zubaşcu .
,t .
623
~· o· s Ic ~ I ~·#~ ~· tj ~ I J) --i~ J IJ i
'4
~
Q u
de-iso/ md = r1 = ..ror lld =j d de-/ ..r/ ma-r1~..ror ma . '

'
~
;;>
~ Ji r >, I
;ry
J1 J,) ~
~)
l
I ~ Jz J I J 1 li
""='
#a na !7a l?d na 17a na na na lld ma

'
(C.) 476 (283)
fg. 13445 b. Şugatag, j. Maramureş, 1947.

Culeg. A. Sachelarie, L . Ionescu . Maria Bledea.
Const. Ionescu, VIl/1947.
TI:ans. G. S uliţ ean u, X I/1965.
( Ji =200)
~ tii ~4-1~ · p1p t ,;,ll 1Ji 1.1 p~ ~o 1~r- M d ,Jl1J. ,Jl 1
fh ' Id ""
/u;' /u/ nu/ c/e-a/JJ/• / 7c/ , J'/a , Id
""' ;""I ; - ..., ,.., ,...
/u;' /v/pu/ de -cJ/, b/' 17d,
,.... ,., " ,... •
ţ@ ~ J':Jli'." ~I~, ~ IJi(}J~' Jîifu/1ill ~

lf, me
,...
ma' ma .ra" lt'
n
-a . lt.' .
17d ' w, nie "
ma ' ma .ra" le-a'
I"
//'. nă.
(C.) 477 (280)
fg. 4685 a. Cuhea, j. Maramureş, 1935.

Cul eg. T. A lexandru, X /1935. Maria Stanca.
T r a ns. G. S uliţ ea nu, Xl/1974.
Andantino ( J =- 54)
3 --, 4 --i
iEhi±filF. p IP r· CfJ·1 iB j' 1 ~r · id
ei
__,,_ {'a" le- qm fa· . cu' cu li = Jd = n1 '
624
2 ------..,
JJ J . I ~ A. q); I;2 J. I J) H
{'c/ /p_ &177 fa' = cu ' cu I/ = 9an ' ·
~ (.l = 56) . 2
~ J!_l Ji li ;iJ li
1
Var str li
Var str
(C.) 478 (317)

mg. 3986 (R)b. Sîrbi , j. Maramur eş , 1971.
Culeg. M. Kahane, Ileana B od ea , 27 a.
B. Krader, VIl/1971.
Trans. G. S uliţe anu, X / 1974.
[J . = 8 4 ]
*'Fi-<Jî
> 2
I.
! Ît.' ~ +'
'
i?d =
o I~
fd , pu = /U
I
mel
~
=
r
mt ,.
J
6 ..: - - - - - ,
> iE- >
1 >
5 - ----,
J) I )t}J)i 1)5 J I J'î ~ li
Var. str. li l
J 4
Var. str. III 14'! li~ 2
& 2
v.str. li
3
/!. l 'v.stcll 1
y .str.11
5
'
Var. str . IV
~ I li ~ li J J' li
ma= ml
f 2
y . str.11
6 } .
ţj_
li
4
y. s1 r. Dl
I
1
y, s1r.ll
li
Var. str. V
~ li QtC.
40 - c. 31
.
SUMARUL SI STRUCTURA COMPOZITIONALĂ A TEXTELOR .
Indicele tipolo-
I
Nr. Nr. doc. Tematica. Versificaţia. Nr.
gic.
melodiei
-
1 2 3 4 5 6
1 mg.:n17(\'),nn I. A20 I. 26
2 mg.1 786 11 I I. 1. B8. VIII 1. 400
3 fg.1663 g 2. B2b.E.A3a.D3 VIII 1. 149
4 mg.4012 (\")s. :i. B2b. Al. D2. VIII. VI. 381
5 mg.42:J:l( I I )j 4. H2d. Al. ii'.: Pl. 18
6 mg.2:!05(Il)u.1. (N) 5. Al. B40. K56 VII. 12
7 mg.42:J:l(l)O II I. 1. D18 E9. VII. 25
8 mg.4015( I )O 2.a. B32. D2. V I. (fragm.) 31
9 G. Breazul
Idei ... p. 45. b. B3a.D17 \'II. 69
10 mg.4227( I I) K c. B3a. Al. D2. E. VII. 21
11 mg.417x (.'.\') d. B3a. D2. El. VII. 422
12 mg.4009(\")g e. El. VIII. 396
13 Z.D .11.lluedin
p. !l() C X .:!2 2.f. Dl6.B3a. E6. K62. VII. VIII 58
14 A.I>.C.I. p.205 3. B3a. E3. I. VIII 1. 238
15 mg.2:l4l(IJ)c (N) 4. B3a. Tl3. VII. 19
16 mg.1421i (N). 5.a. B3a. 13. V5 VIII. 438
17 mg.:m7h (N .) b. 131. D2 \'IIJ. 356
18 mg.2:H 7(ll)x:i (N). 6. B3a.E. VIII. VII. 161
19 mg.:i06g(N) 7. B9. Dl. VII. VIII. 279
20 mg.:i417(\')00 I\'. 1. B3b. A24. Dl. VII. W. 391
21 mg.2230 ec 2. U18. E6. VIII. 433
22 rng.422."J(I I)h. \'. 1. B42. D.1. w 28
23 Tr.'\l.p.245
nr. 21 U \'I. 1. B44. El. VII. Vlll. P. 151'
24 Z.D. I I.p.8!l YI/\'11. 1. B42.E. \'II. VIII 1. 48
ex. 31
25 fg.421Ub \'I I. 1.a. B6b(g) \V 212
26 F.A.3430 1.b. Dl. VIII 1. 85
27 mg.2828(H)l 2. B.5a. \'III. VI. 176
28 mg.4288( I l)m. 3.a. B6b. Dl. IV. V. 165
29 mg.42611 B6b. Dl. IV. 229
30 mg.4:HO( l)z. B6b. Dl. IV. VII. 100
31 1.H .N .-Prunişor U6b. Dl. IV.VII. 163
32 F.A .:l72:l b. B6b. ll20. Dl. IV. VTI 211
33 mg.4488h. c. B20. G30. \'II. IX. 40
34 mg.4768(1)u d. B6b. B20. A3a.D2. IV.VII 175
35 F.A .3722 c. B6b. Dl. D40. 1 \'. \'II. 201
36 A.D.CI .. p.206(C) f. Dl. G32 \'III. 1. 307
37 mg.3773(\')h. g. B6b. Dt.1)17. V III 1. V6. 338
38 F.A.291 h. B6b. G20. I\'. VII. 124
39 F.A.8066 4.a. D9. El. VII. 170, 17 ol
40 G.G.p.5-tj 4.bl (Dl) E3. IV.\'11. 197, 285'
626
1 2 3 4 5 6
41 G.G.p.4 b2. D43. E3. VII. 240,285•
42 mg.726f. b3. 82c. E3. V II. 297

43 A.F .M.B.mg.160(I) b4. E3. VJI. 140
44 mg.1357cc(N) b5. 845. E3. IV. \"li. 164
45 mg.4917(1)bb 4.c. 86h. E2. D4. V II. 95
46 N.I. ex.461 5.a. 86b. Dl. E72. VIII 250
471 N.I.ex.457 b. 86b. E71. VII. 44
4711 mg.4011(R)aa c. D18. \.I I I 375
48 mg.2585(R) i 6.a. 82aI Yll. 467
49 mg.4671 K. b. 812. Dl. IV. VJI. 327
50 G.S.mg.l.j. c. 82all. D47. Gll.
G28. P. II. :J,3-12•
51 mg.527 g. VIII. 813. D2. \'III 1. (\'II) 311
52 mg.4339(1)0. IX. 1.a. 811. Dl. \"I I 11. 71
53 mg.2835(A)u. b. 811. Dl. \'III 1.P. 6
54 mg.2825(R )a. c. 815. Dl. \'III 1. P. 29
55 mg.4731.f. d. 851. D9. K64. K65
G33. \'TII 1. VII. 18:l
56 mg.2824(A (s. e. 816. D26. \'6. \'11. II. :121
57 mg.4769(II)z. X. 1.a. D10. 11. B2d. VIII 1. 141
58 mg.2477m b. D30. Dl. \"III 1. VII. 266
59 mg.702b (N) c. 12. \'II I 1. 4:i7 434•
60 mg.103c (N) 1.d.1. Dl. 11. IV. YII. 143
61 I.H..N. p.106 1.d.2. Dl. 11. \'III • :!59
62 F.A., 292 1.c. D5. 11. IV. V li. 105
63 mg.728h. 1.f. 16. \"1111. 42
64 mg.3234(I)g. X. 1.g. D7. 11. VIII 1. 360
65 A.D.C.p.203(8) 2. 16. F7. IV. VII. 73
66 fg.7675b. XI. 1.a. D6a. D9. VII. 402
67 mg.4919(1I)p. b. 837. E3 W.P. 30
68 mg.4671cc. 2. 810. D2. IV. 299
69 mg.2534 o. 3. 852. D14. TB VII. 265
70 Inf.9935 XII. 1. Fl. F2. 817. VIII 1. 475
71 mg. 381(1)g.(N) 2.a. I2 VII. 167,441"'
72 mg.735bb (N) 2.b. 12 VII. 441
73 I.R.N .8idiu 3. 110. El. VII. VIII 1. 444
74 mg.4228(1)c 4. I. D2. A11. VIII. 383
75 F.A.9092 5. I. F3. Q34. 12. VII. VIII 1. 245
76 Z.D.Huedin
p,90/33 6. I:lO. T40. VIII.1. 67
77 Tr.J.mg.VII.558 XIII. 1.a. (87a). C69. D2. VII. YIII 1. 56
78 mg.l 773(I)d 1.b. C62. VIII 1. 355
79 mg.1770(1)b c. C61. D6. IV. (VIII 1)\'II 354
80 · D .414(JI)b d. C54. IV. 418
81 mg.2665(R)b. e. C52. IV. VIII 1. 419
82 fg.9976a 2.a. Dl. C90. IV. 132
83 D.1308(I)c. b. Dl.C90. IV. 117
84 i'.A.3221 C, Dl. C95. IV. 251
85 mg.4353( II)p. d. A3f. D9211. IV.VII. 43
86 fg.4614 d 3. Dl. C60. IV. 153
87 mg.3415(V)b. 4. A9. C50. IV. 2
88 mg.438 p. 5.a. Dl. 86b. C64. VIII. 1. 301
89 mg.4353(Il)t. b. N6. IV. VII. P. 261
90 fg. 7837a. c.1. Dl. B6b. C95. IV. 224
91 fg.8489 a. 2. Dl. B6b. C95. IV. 104
92 mg.2472 n. 3. D1. B6b. C95. IV. 330
93 fg.8271 a. d. Dl. C76. IV. 268
94 Tr.M.p.245.nr.218 e. Dl. B6b. C74. IV. VII. 230
95 mg.2825(R )u. f. B6b. C78. IV. 217
627
1 2 3 4 5 6
I
96 D535 b g, B20. Dl. C89. IV. VII. 114;115
97 fg.9970 c h. Dt Ct04. IV. (VII) 131
98 mg.4083 (\' )i i.1. B46. Dl. Ct05. IV.(VIII) 64
99 mg.4083 (V)h i.2. B46. Dt. C105 IV.P. 160
100 mg.4220 (\'u). j . Dl. C83. IV. 309
101 mg.4t44(1I)n. k. Dl. C108. IV. 38
102 mg.4144(1 J)i. 1. Dl. B20. C98. IV.VII. 81
103 mg.4084(1l)u. m. Dl. B6a. C106. IV. 267
104 N.F. n. K58. C105. IV (\') 60
105 mg.4084(H)k o. D3. C89. IV. 45
106 mg.4084(H)i p. D15. C86I. I\'. VIII 205
107 mg.100(1 )\'(:\") r. D16. C77. IV. VIII. 144 .
108 rng.4497 f s. Dl. 821. C84. IV. 1
109 l\'. l 1 • I I.1968p.27:l. t. Dl. C105. D4. IV. VII. 203
110 mg.102 c.(N') ţ, Dl.C97. IV. 357
111 mg.3841(H)c. u. Dt.ClOl. IV. 394
112 mg.3838(H)I. V. Dl B14. C86I.
K57. I\'. \'I. 7
113 rng.222:1 ~-. \V, Dl. C95. IV. VIII 1. 308
114 mg.2224 c. X. B22. C82. IV. 196
115 fg.:1861 a. y. Dl. C79. IV. VII. 112
116 A.S.F.l '.laşi, z. Dl. C109. IV. 249
mg.208(\')
117 mg.624 1. aa. D2. Ct04. IV. 305
118 mg.4497 h. bb. D2. C10211 IV. 200
119 mg.:1816(\') p. cc.1. Dt.C81.\'6. VIII1. II. VII 186
120 fg.7142 l'. cc.2. Dl. C81. lV. 100,111 •
121 mg.4169( I )j dd. Dl. C65. IV. 231
122 fg.7o:l7 a. ee. Dl. B20. C96. I\'. (VII) 256
12:1 fg.715:1 b. ff. Dt. C73. l\'. (VII) 101
124 fg.725:l a. gg. B21. Dl. C81. \'8. IV. VI. 111
125 mg.2824 g. hh. C78. Dl 7 IV. 276*
126 rng.2824 c. ii. Dl. B24. C78. Dl7 IV(VII.) 276
127 fg.277 c. jj. C66. IV. 364
128 rng.4170(1)j. kk. C85. IV. 366
139 mg.4169( I I)j. 11. C71. IV. 384
1:w mg.4:rrn(l p. mm. Dl. B25. C90. IV. 241
131 I F.A.:l220 5.nn. Dl. Cl4a. I<lO IV. 237
131 II N. I .cx.4i'i\I 6. B76. K69. C80. \'II. IV. 49
132 fg.81 GO h 7. 11. C102. \'II. IV. 353
133 rng.51 77( l)n XI\'. l.a. B26. G 1. C 74. \'II. I\'. P. II. 65
134 :\ .IJ .c .p.204. b. Gl. C67. IV. VII. 126
135 N .C.II I.p.64-50. c. Gl. Cll l. \'li. I\'. 59
136 N .L' .Ohaba-Histra
p.56.cx.85 d. B2d. K6:i. Cl01(11) IV. \'II. 88;89
137 mg.477(i d 2.a. B19. D4. C90. IV. VII. 32
138 fg.996[) ci h. D5.C!J4. I\'. 130
139 F.A.3242 c. D5. C95. K4. IV. 129
140 mg.198:1 f. d. D3. K:1. C69. I\'. VIII 1. 184
141 fg.8060 a. c. Dl. K5. C99II. IV. VII. 155
142 fg.972:1 l'. f. D5. C95. J\'. 162
143 mg.594 c. g, D5. D7. C82. IV. VII. 193
144 mg.4084(1 l)d. h. D3. K3.C87. I\'. 336
145 mg.HJ45 a. 3. D5. K4. C69. T34. \'III 1. 137, 136, *333, *
146 N.S. p.107. 4.a. D6. C5G. I\'.\' I. 406
147 rng.1786 m. b. D7. 11. C110. I\'.\' li. 399
148 inf.2509G c. l 1 . D 6a. C 104a . I\' \'II I
149 mg.3970(H)c. 5.a. D2. l\ll. C68. VIII 1· :rn3
150 mg.3971 (I l )c. b. DGa. :\11. C81. I 1. VIII 1. 39:1
151 mg .3971(H)b{a) c. M. C57. 11 · VIII 1. 403,393 4
628
1
I 2 3 4 5 6
152 mg.3008c. d. NL \'II. \'I II 1. 221

151 mg.1766(1) b. 6. B2b. G. Kl. C56. VIII 1. \'II. 410
154 fg.539 b. 7. D8. C36. \'II. VIII 1. 352
155 mg. 3232( I I) 1. 8.a. D7. 11. C14. IV. VII. 253
15() mg.3148(H)h. b. B2g. DL Il. C9:>. \'III. \'I I I 1. 262
1YI F.A.968 c. Dl. 11. C94. I\'. \'II. 142,190*
~ 58 F.A.3:386 8.d. I )1. I 1. Cl 04. I\'. \'II. 107
159 mg. 2599( I )f. c. A:la. Dt:l. 11. C88. IV. \'II. 174
160 F.A.1182 9. Ll. L2. C68. \'II. \'III 1. 405
101 mg. 222 f(N'). 10. B2b. D6. C58Il. \'II I 1. 401
162 mg.4753(II)b. 11. Dl. C95. F5. I\'. \"III l. 242
16:l mg.3420(V)l. 12. B26.E.C58. Il. \"III 1. \"II. 22
164 mg.4084(H)p. 13.a. B6b. D3. ClUl. I\". PII. 41
165 mg.408:3(\')a. b. D:J. ClOO. I\". P. 122,9*
166 mg.4149(11)1. 14. })1. KHi. B20.C!l5 I\'. \"II. 325
167 fg.10116c. 15a. 1>4. Cl 04. I\'. \'I I. 1 lG
168 mg.:l777(H)d. b. Dl. 820. Dl 2. C95 I\'. \'II. 21 :J
169 fg.10291 c. 16. 1>36. G27. C73. I\'. 1 7:3
170 I fg.6477a. 17. G2. C83. !\'. \'I I. 91
170 II N. I cx.458. 18. B6b. G:17. C49. \'Ii I 1. 181,195
171 l\lg. :1765( V)i. 19. B6b. G24. C52. \'III 1. VIII. 52
172 mg.4146(Il)l. 20.a. Dl. K:l8. C93I. I\'. \'II. P. 57
17:.1 mg.4353(11)0. b. I>1 K:l8. C91. B'lG. I\'. \'II. 1:3
174 A. D.C. p.212 21. I Ho. K5. Cll :1. I\'. \"I I. 118
175 mg. 771 g. 22.a. T42. Cî2. I\'. \' J II 1. :l35
176 fg.2826 b. b. Kî. ll. Cil. VI I I 1. 215
177 fg.654:l h. c. 12. D9. C75. I\". \'II. 247
178 mg.1999( \').r. d. 1:.1. Cl12. I\'. \'II I 1. 323
179 mg.4255 a. c. ll6b. Dl. 11. C9\l. I\'. \'III 1.
(\'II) P. 188
180 mg.3157(1)1. f. Dl. Il. C82. I\'. \'II. 182
181 mg.4084(H)o. g. D10. Il. ClOl I. \'II I 1. 274
182 A.F.l\1.B.I 3-J 23.a. F:.I. C89. I\'. VII. 139
183 mg.4146(Il)i. b. Dl. Fl. C89. Fl O. VIII l. \'II. 302
184 mg.4338(l)d. c. Dl. B47. ClO:I.
K54. \'I II 1. 303
185 I G. S. mg. 43a- b. d. B57. D2. K71. Kl.
G. C48. \'II I. 189
185 II mg.4248 t. .t! N:3. \'III 1. 300
186 fg.2762 b. f. Dl. K7. C67. \"III 1. 225
187 fg. 2771 b. 24.a. D9. I 1. FG. Cil. I\'. \'II. 153,269*
188 fg.8728 b. b. Il. F6. C85. I\'. \'II. 337
189 mg.18la.(N) c. CîO. F.29 VIII 1. 367
190 F.A.4896 d. Dl. Il 7.F9I. F8.
C90. IV. \'II. 246
191 mg. 527(I)b. 25. Dl. C82. 14. Fi. I V. \'II. 2:H,223*
192 fg.6993 a. 26. D4. CBO. K8. L3 I\'. \'II. 31 ()
193 mg.3814(II)1. 27. A33. Dl. CBO. 111. \'III 1. 222
194 G.Smg.I.z. 28. A31. B2I II. Dl.
C90. E69 P.1. 8
195 mg.3008 f. X\'. E67. C55. KG. IV. VII. P.2. 37u
196 fg. 5669 a. X\'I. El. 15. \'III 1. 347
197 G.G.p.5. XVII. IA. VI I. 291
198 mg.312c(N) XVIII. Jl4. Fl2. B4a. IV. \'II. 390
199 F.A.1258(1.) XIX. 1. Ill. Kl. VIII. \'II. 187
200 mg.3029(l)i. 2. Dl. K25. K 67. VII I 1. \"I I. 185
201 I F.A.290 XX. 1. GB. Dl9 VI I. 11:1
201 II.N.I.cx.453 2. B6b.G48. \'I I 8:1
.201 II I. N. I. ex. 454. 3. BGb. Dl. G.39 \'III 1 51
202 mg.42,99(\')v. XXI. 1.a. I. :\I2. Vil. \'III. 260
629
1
I 2 3 4 5 6
203 mg.2008(II)s(N) b. I. M35. E4. VII. VIII 1. 388

204 mg.2177(II)x(N) c. MS. M6. VII. VIII 1. 35
205 mg.368 m.(N) 2.a. B3a. M4. M40. VIII 1. 16.17.
206 mg.2293(Il)o(N) b.1. M3. M4. VIII. 427
207 fg.8941 a. b.2. M3. !\14. VIII. 244
208 G.Br.I.p.5-62 b.3. l\14. VIII. 135
209 I mg.3:l66(1)h c. l\13. 1\14. l\112. VIII. VII. 470
209 II.N.I.cx.464 XXI. ci. 1\13. l\i26. i\14. \'III. 275
209 111.N. I.cx.463 c. l\14. :\il.39 E74. \'III. 138
210 D.l:l57(I)b f. ;\13. !\14. E. \'III. VII. 204
211 mg.226/(l)cc. :J. i\13. \14. 138. \1:39. \'I I. VIII 1. 34
212 mg.29lm(N)n 2/:l l\l:l. \'III. 472
21:! Z.D.II.
p.89 mg.3107/56 4. l\1:39. VIII 1. \'II. 33
214 mg.2314( II)b(N) 5. .\17. VII . 36
21.'"J A.D.C.p.217(A)
(Banat) XXII. 1. E5. VUI. 199
216 mg.1048 d. 2. E6. \'II I. 70
217 F.A.4895 XXIII. D5. E7. VIII 1. 154
218 A.D.C.p.217(13) XXI\'. 1. E8. G37. \'li I. 324
219 mg.51UO(l)b. 2.a. B6b. ClO. VIII 1. 63
220 mg.5100(I)d. b. A2alll. ClO. K14.
VII. VIII 1. 235
221 I. H.l'\.mg.C.I.13 XX\'. \18. lJ20. \'II I. 426
222 fg.1:3424 a. XX\"I. T32. VII. VIII 1. 259
223 mg.4494 m. XXVII. L5. B46. VII. III. IV. 50
224 mg.1420g(l\) XXVIII. A12. E38.\'5.
VII. 417
225 mg.1048 c. XXIX. Dl. A13. H.IV. VII. 82
226 mg.5189(Il)i. XXX. D 1.H8.Fl. VIII. 80
227 mg. 4228( I)g. XXXI. 1. Al. D. P.I. 20
228 mg.3420(\')m. 2.a. .\9. Al 8. K54. Dl. P.WI. 22
229 mg.:3420(H)b. b. .-\9. Al8. Dl. PII. WI. 23
230 I. mg.3419(I)g. c. A9.Al8. D45. C50. PII. WI. VIII. 24
II. Mg.5223(Il)f. d. B3b. D45. K68. F2. Vlll. 387
231 mg.1048 r. 3.a. A3f. B7a. N8. P.II. 4
232 mg.1048 e. b. A26. B7a. N8. P. P. II. 5
233 mg.3187(II)K. 4.a. B2e. Dl. VIII 1. P.11. 86
234 mg.3189(II)d. b. B15. D . K54. VIII 1, P. II. 62
235 mg. 3840( H)u. 5. Dl. E68. C87. P.I. IV. 378
236 mg.4258 f. 6.a. A7. B6b. Dl. VIII. P2. 315
237 mg. 3773( \' )g. b. .-\7. B27. Dl. VIII. P II. 54
238 mg.4677 g. 7. A27. B25. Dl. IV. P. II. 72
239 N. Li.I.p.160/168 8. B7a. K59. p II. 127
240 mg.4919(Il)y. 9.a. Dl. B28. C34. C2. p II. 219
241 mg.4919(1I)t. b. Dl. B28. F13 P II. VIII 1. 218*'
242 mg.4919(Il)u. c. A2b. D2. Fl3. p II. 218
243 mg.4339(1)dd. to.a. A21. B20. D2. C90. P 2. VIII 1. 27
244 mg.4918(I)O. b.1. A22. B21. D2. P 3. VII. VIII 152
245 mg.4918(I)n. b.2. D4. B21. E3. I37. PII. VII. VIII. 151
246 mg.467 (I)f. c. A23. B20. Dl. E3. PII. VII. IV. 273
247 mg.2824 p. 11. B7a. M9. PI. 11
248 mg.5110(I)c. 12. N2. P 3. IV. 236
249 mg. 4340( I)a. 13.a. B2a. III. E63. p II. 272
250 mg.4340(I)d. b. M33. G21. T31.
D38. p II. 272*
251 mg.4340(I)b. c. A12. B29. D39. F2. PII. 125
252 mg.5198(II)b d. B2aIII. El. I7.Kl5 PII. VII. IV. 263
253 mg.2825(A)t. 14. D40. G22. Fl 4.
( Q51). VIII 1. (VIII) 304
254 mg.4489 l·m. 15. A3f. B20. Dl. I8. p 1. VIII 1. 46. 5~
255 mg.1466c.(N) XXXII. 1. Al 2. Kl 1. 15. VIII. 439
630
1 I 2 3 4 5 6
256 mg.190:ld.(N) 2.a. Ft. I. ElO. \'II I. :148

257 mg.3726(I)h. b. FL J. El 1. VII I. 421
258 mg.146911.(N) c. Dl 7. E6. Il. \'li I. 420
259 fg.5586a. 3.a. E2. 110. I.El:I. \'III. 451
260 fg.5486a. b. I. 12. 1\13. l\14. \'III. 446
261 fg.11659 c. 4. 12. F:i. F15. \'I I. 410
262I mg.1:-15.b.(N). XXXIII. 1. E14. E15. E16. Dl 7 VI I J. 172
II. N.I.cx.462 2. I >49. E7:i. I >.48. \'I I. 228
263 fg. 14555 a. :1. D21. Kl8. I,19. 4•
E18. VIII. 368; 374•
264 mg.2:-I07(1I)a. l(N) XXXI\'. Kl 7. Q35 \'II. 463
265 colcctia Tr„J.
mg. \'111/494 XXXV. 1. D23. E:l8. K61. VII. 12.f
266 mg.9:-1 !-!· 2. n2:1. K21. T:rn. VIII. :-151
267 mg. :-1:120(1) K. XXXVI. Kl6. 19. El2. VIII. 278
268 mg.81:l f. XXXVJI. 1. K34. E. K:l!l. \'I I. 74
269 mg.:l:H91II)f. 2. El9. I':m. K:l7. VII. 452
270 mg.4226( I )a. XXX\' III. G25. B31. G26.
E21. E22. VII. VIII. 66
271 mg. 1048 1. XXXIX. 1. A3f. 112. Gl 7. Efi4. XI. 15 1-11
272 colecţia Tr . .J,
mg. \'I I /409. 2. B2d. I >11. K60.
E70. VI. VII. 177
273 fg. 461 XL. 1. E25. I. :\14. \111.
Vl. VII. VIH 1. 25 4
274 mg.:i420(l)f. 2. B2c. E2. Efi. K2:1. \'I I. VII I 1. 36 2
275 mg.814c.( var). 3. Dl. F2. F22. Sl. Q:16 \'I I. \'II I. 458,456*
276 mg.40:1:1( ll)d. 4. D26. E:I. E:l8. C:l:I. \'I J. P. 96
277 mg 2:.H(O(N) 5. D6. C51. E61. \'III (\'II) :-169
278 mg.427:1(l)r. 6. Dl. T2 .. \'III. \'II. 471
279 F.A. 744. 7. B41. T41. \'II I 1. 78
280 fg.4685 a. 8. T:l. S3. \'III. VII. 477
281 fg.116:!9 b. 9. Dl. T:I. T39. \'III 1. VII. 216,490*
282 mg.3163 a. 10. T35. T:l2. Q:17 \'II I. 468
283 I.fg.13445 b. 11. B53. Gl4. K20. \'III 1. 476
II. N.I.cx..460 12. B2 b. 044.F51. K70 \'li. 168;169
184 A.F.l\l.H.mg.214.I 4. 13. K24 Fl 7. F9. F2. \'II. VIII 1. 79
285 mg.4228(1)i. 14. S2. Q:-18. B2b. VIII. 382
286 mg.2:-I05(1)x(N) 15. F16. K51. F2. T27 \'I I. 464
287 fg.2571 c. XL. 16. E3. Q39. \'II. \'III. 293
288 mg.595 h. 17. E2. E16. K51. \'II. \'III 1. 459
289 mg.1999(1)d(N) 18a.1. i\12. i\16. 140. I. Ll 1. \'III. 445
290 mg.2187(Il)b(N) a.2. 1\12. 1\16. 11 :l. Q41. \'II I. 350
291 mg.430l(V)r. b. 1\15. Q42. \'III. VII. 450
292 fg.5494 a. 19. 112. \'I I. \'III 1. 346
293 inf. 9761 20. 1\1.4. :\13. l\113. \'II. \'III. 474*
294 mg.2542 a. 21. D41. C89. F20. \'II. \'III 1. 206
295 mg.3985(H)q 22. B2c. E27. E4. \'II I. 255
296 Y.P.p.2:i2 23. Nl8. VIII 1. 408
297 mg.81:-!c. 24. L7. B2c. K22. \'II. \'III. 458
298 I.H.N.-Cctca XLI. 1. D. B32. E26. l\Il 7. \'II. \'II I 1. 166
299 A. D. C. p. 206( B) 2. Dl 7. El6. T4. \'III. 210
.300 mg.3841 (H)d. 3. K25. E28. \'II. \'III 1. 365
.301 fg.942b. XLII. 1. B41. D6. C56. l\135 .
l\116. IV. VII. 409
.302 mg.3713(I)f. 2. l\Il 9. C59. \'II. \'III 1. 425
303 A.DC.p.203(A). 3. B2b. 16. F21. VII. 77
.304 A.o.c. p.200 4. L2. L6. B2b. \'I I I. 407
.305 mg.2305(ll)n(l(N) XLIII. 1. E9. \'I I. 462
.306 mg.3319(I)c. 2.a. I14. c3o. E9 . VII. VIII. 45[}
631
1
I 2 3 4 5 6
307 mg.3319(1)e. b. N19 VII. VIII 1. 454

:108 N. lJ.I.p.160/167 XLIV. H3 .• IV. VI. 128
309 mg.2533 a. XL\'. 1. K26. E2. K27. K28 V. :VI. 280
310 mg.2189 g. 2. 1>25. K30. K31.
T43. VIII 1. VII. 449
311 mg.547 j. 3. D26. T5. VIII. 358
:n2 F.A.9814 4. F2. E:.!9. \'II. VIII 1. 461
::Jl 3 fg.14:l47 b. 5. F23. T6. T7. VII. VIII. 474
:i14 F.A.~18\19 6. E:l2. F2. T9.-12. VII. VIII. 469
:n5 fg.55.'">4 b. XLV. EHl. no. \'II. 380
:116 mg.4272( I I1K.
'·
8. T3. 115. :.\14. E2. \'II. \'III. 466
:i17 mg. :l!18(j( HJ b. !I. lJl. T3. Tl3. T4. \'II. \'III. 478
E33.
:ll 8 rng.1210 c. 1 o. a. Fl. El 9. 116. \'li. \'III 1. 435
:n 9 mg ..-,,-i4. hlJ. b. 117. E18. 118. \'III. 448,4-17*'
:1:20 mg.::\122 ci. 11. a. 810. I20 E19.
117. I\'. VII. 430
:321 mg.5;i(j cc. b. B1 O. 11 7. I20. E35. VII. VIII1. 429
322 mg. 2.)83( \' 111. 12.a. D12. E19. Fl3. VII. VIII 1. 436
:l23 mg.2585( H1g. b. D2. El 9. Fl. \'II. \'III 1. 443
:l24 mg.4o:m( II)d. 1 :l. 111. :.\122. Fl. E34. \'I I \'III 1. P. 147
:125 mg.4028( V)d. 14. Fl. Tl 7. F30. F31. \'II. VIII 1. 282
:J26 mg.40:)2( I I 1r. 15.a.1. :\7. VII I. \'II. 97
:l27 mg.40:J5(1)a. a.2. :\7. VII. VIII. 98
:l28 mg.40:!4( II)h. b. D2. G23. Fl. F25.
F24. \'III. 99
:i:rn mg.40::l(ll)r. c. U2. F26. V I II. 281
:.i:~o mg. 4o:t1( I) j. ci. E. F'.24. K24. Fl.
E.24. VIII. \'II. 148
:rn rg.5(j:J.t 16.a. El 9. F2. 11. VII I. 424
:i:J2 :\.D.C. I.p. 202 b. G29. E. E37. T15. \'II l 1. VI I. 39
:13:1 rg.7!15:l a. 1 7.a. I21.E6. \'II. 75
:n4 mg.2827 e. b. D2. 834. E6. IV. \'II. 68
:J35 mg.55:l cc. c. BlO. I22. 123. El8. \'I I. YI II 1. 150
336 mg.2421 h. XL \'I. u. \'I. 271
:l37 mg.5J{j\l(Il)bbb XLVII. B20. D4. ClO.K33. IV. VII. 171
:ns mg.2586(\')j. XL\'III. D28. Fl. 124. T22.
E.18 VII. VIII. 442'
339 mg.4917(1)gg. XLIX. 1.a. 854. D29. K7. VII. VIII. 37
:J40 mg.4!ll 7(I)ff. b. N21. VII. VIII. 294
341 mg ..Hll7(11)m. 2.a. E6. 814. A27. VII. IV. 158
342 mg.282/(A)f. 2.b. B34. Dl. E6. VII. VIII 1. 55
::!43 mg.4\Jl8( Il)l.J. c. E:l. 09. \'II. \'II I 1. 14
344 mg.4918(1I)c. 3. (B54. El. G5. E3.
Dl. T44. G6). N24. VII. VIII 1. P. 14*'
345 mg.4030(II)e. 4. F36 Bf'ia. F18. VII. VIII 1. 146
346 mg. 3835( \')t. ;,,. Dl. ~-;. K57 B56. VIII 1, VII. Pl. 386
347 F.A.1252 6.a. Dl.. F91. F911. G9.
K66. VIII 1. VII. 232
348 mg. 4918(l)y. b. B14. GB. E39. F12. P2. VII. 102
349 F.A.6546 7. G9. E40. 841. VIII 1. VII. 248
350 mg.4255 r. 8. NlO. VIII. VII. P. 319
351 Z.D. Valea Drăg.
P. 74,ex.63 9. Dl. E3. F78-79 VIII 1. VII. 191
352 mg.4338(I)a. L. 1. B48. D9. F41. • IV. VII. 320
353 mg.4491 i. 2.a. N23. IV. VII. 258
II. Mg.5371(Il)p. b. B20. D2. E41. E45
F43. VIII. 286
354. F.A.3431. C• GB. C58. F43. VII. VIII 1. 19.f.
355 inf. 1258 II. d. Dl. F43. VIII 1. VII. 36t
632
1
I 2 3 4 5 6
356 mg.3488(I)n. L. c.1. Il. F9. F39. VIII 1. P. 332

357 D.522(II)a. 2. D. 11. F9. C65II. \'III 1. 145,131*
358 mg.3488(I)m. c.3. D5. 11. F9. I·6. V II I 1. \'I I. 94
359 mg.1995 h. f. 11. F47. C.107. D5.
F6 IV. VII. 178
360 A.D.C. I. p.216. g. 11. F 48. F9. F6. I\'. \'I I. 243
361 mg.4767 r. h.1. IJ4. Il. B15. F52.
C105. VIII 1. VII. 341
362 mg.4766 c. 2. D4. 11. B15. F53.
C105. \"III 1. VII. 340,180*
363 mg.4492 b. 3. D9. F44-56. U2. (\"II) VIII. 322
364 mg.4259 n. 4.a. l>l. 827. 11. F54a
-c. P2. \"I I. \'II I 1. 316
365 mg.4255 o-p. b. Dl. Il. Fi">6. \'II.I'. 317,318
366 A.D.C.I.p.214 c. G8. E2. 11. F!I.
F61. I\'. \'II. 328
.367 F.A.1256 d. Dl. 11. F61. I\'. \'II. 252,192*
368 fg.10904 c. e. D5. Il. F62. F63. \"III 1. 220,209*
369 G.l\1. p.147 nr.57 f. T24. K40. C95.
F57-59 a-b. VII. VIII. 298
370 mg.537 h. 5: Dl. E6. G36. 11.
F9. I\'. \"II. 296
.371 mg.729 a . 6. E3. K41. G12. \' 11 I. 198
372 mg. 727 c. „ Nll. \'II I.
'· 295
373 F.A.6545 8. D2. G13. G8. F9. \"II. VIII 1. 257
F64.
374 A.D.C.I.p.208 9. :-: -1. \'I I. \'II l. 108
375 mg.4033( 11 )c. LI. 1. )) ·1. E3. E46-49. \"I I. \' II I 1. 92,93*
376 mg.401l(H)h. 2 i ·:l(D1.K48-K49). \'I. 270
377 A.D.C.I.p.206(A). 3. 1J 1. 126. 119. F19. \"I II 1. (V II) 207
378 A.D.C.I.p.210. 4. D31. E42. \'III 1.(VII) 106
379 Th.Burada p.72. 5. IHJ. E45. F38. F64. \'I I. \' I II 1. 208
.380 fg.10612 b. 6. D2. E:I. E43. \"II. VIII 1. 110
381 mg.47l:i(Il)l'. 7. I> l. E:l. (;. K44.
Fl:l. \'III. 239
382 mg.41-15(1 I)h. 8. E 1-1. C92. D9. Y43. \"II. VII I 1.
.38:1 mg. 3468(H )g. 9. 1>1. E51. E21. \'I. \'III 1. \'II. 120
384 mg.16:H(l)l. 10. C. E:i2. E53. C79. \"III 1. VII. 2:33
385 mg.127 hh('.'.:) I. I I. 1. 1>1.H4. I\'. V 1 I. 34V
386 mg.Hl81 n. 2. D.'J. T26. Ll. 1"67.
K15. K·16. IV. VII. 227.226•
334*
.387 fg. 776%. 3. D24.L7. \' I I. \"I II 1. 10[)
388 mg.150ll g. 4. B:15. D32. E19.
T28. D9. VIII. \'II. 121
.389 A.S.Y.L'. ia)i,
mg.18l(R )-I. I. II i. NS. VIII 1. VII. 214
390 mg.1460(1)h. LI\'. 1. F1. M24. VIII 1. VII. 284
391 mg.736j.(~) 2. 120. E2. l\13. VIII 1. VII. 371
.392 mg.320l(l)L 3.a. E18. l\J2:l. VIII. 389
393 mg.3050 N). b. B:fa. I32. :\I4. VIII 1. VII. 84
394 mg.3HK(i'\J c. E2. 131. F75. '.\14.
120. VIII. 428
395 mg.4128 g. d. E2. l\128. VIII. 277
.396 mg.230 f. c. l\I4. T29. I30. '.\13. VIII. 473
.397 1.R.N. Gădălin f. D33. E60. i\132. VIII. \'II. 413
.398 D.381I. g. l\131. M4. 129. Q43. VIII. 379
399 mg.2045(1 I)n.n.r..(N) h. E30. VIII. 76
400 mg.373(11)1-N i.1. 131. F73. F74. '.\125. VIII. 131
401 mg.609 f.(N)I.R.N. i.2. I31. F74. VIII. VII 370
633
1
I 2 3 4 5 6
402 Tr.M.p.346.ex.220
mg.2381/11 4.a.1. N15. VIII. VII. 147
403 mg.4061 g. 2. B3a. Dl7. 130. E6. \'II I. 385
404 mg.430l(H)i. b. 138. \'III 1. 10
405 mg.4299(H)f. c. I38. 03. \'III 1.
406 fg.7907 d. d. E2. 128. I20. \'II. VIII 1. 392
407 mg. 228 j. c. \' 3. J\1~8. 130. \' 5.
131. \'li. VIII 1. 465
408 mg. 1549 g.(N) f. I31. E2. 130. G16. VII. VIII 1. 416
409 Tr.'.\1.mg.2524/3p.244/
/217. 5. E2. I-15. \'II. VIII. 134
410 fg.6248 a. 6. l:{O.ClOl. T30.
Q50. \'li I. 344
411 Mg.166h(N) 7. \'5. 134. 1\129. l\130.
Ql. \'III. 415
412 I mg.1232 d. L\'. 1.a. Il9.F61. \' II I. \'I I. 264
412 I I. mg.2825(H )c. b. A21. B15. Q2.
K54. F14. \'III .P. 329
413 mg.4258 h. 2. Nl6. VIII. P I. 317*, 318*'
414 mg.4919( I l)g. 3. A26. B2c. E3. Q6. VIII. 292
415 mg.4014(1I)i. 4. Q7. VIII (VII) 398
416 mg.60 e. 5. J'.;17. V I II (\'li) 423
417 mg.4255 e. 6. B6b. Dl. Q9. VIII. 314
418 mg.3199( II)f. 7. D:i4. G17. QlO. \'I II (\'II) 372
419 mg.2822(1)c. L \'. 8. C52. Qll. VlO. IV. VI-VII. 343
420 fg ..5404 b. 9. :\138. Q34. VIII. (VII). 345
421 fg.:3542 c. 10. D2. Q12. l\116. VIII. 287
422 fg.12640 b. 11. B36. Q13. VIII. 288, 289*'
290*
423 mg.3838(H)g. 12. .A12.B2f.D6. Q14. VIII. PI. 412
424 mg.4144(11)0. 13. Dl. Q15. VIII. P. 312
425 G.S.mg.34(1)c. 14.a. IJ..1. K55. Q16. VIII. VII. 306
426 fg.10303 c. b. D4. 1'55. VII. 103
427 mg.4255 t. 15. A7. B27. Q17. VIJI.P. 326
428 fg.8175 b. 16. B6b. C90. Q18. VI I I. 313
429 mg.4013( Il)h. 17. Al. Q19. VIII. P. 397
430 fg.2860 a. 18. D10. Q20. VIII. 331
431 mg.4011(H)v. HI. L8. Q21. VIII. 395
432 fg.2812 a. 20. Q22. T45. Q23. VIII. 339
433 I fg.655 b. 21.a. Q24. VIII. 377
II. N.I. ex.465 b. Q24. VII. 47
435 fg.5494 b. 22. (J25 \'II I. 202
436 mg.1753(\')s. 24. Q27. \'II I. :373
437 fg.5593 b. 25. B2d. Q28. VIII. 440
438 mg.3319(I)d. 26. A 14. Q29. VIII. (XI). 453
439 fg.13088 c. 27. Q30. VIII. 414
440 mg.4035(1)b. 29. Q32. VIII. VII. 283.
441 mg.5014 a. 32. Q34. VIII. 87
634
CATALOGUL DE REF'ERll\TA Al. TIPOI.OGIEI TEXTELOR
(Mic catalog indice tematic)
- proiect -
A. Onomatopeea.
B. Formule de adormire.
C. Formule cu cariacter de invoc~re.
D. îndemnare - chi-mare la culcare.
E. Promi~iuni.
F. Proiecte> privind copilul.
G. Alintare si indemnare la adot mire.
H. Relaţia ci:i cînteccl~ de joac;i.
I. Motive privind culcaTea şi trezirea
.J.(liber).
K.DiferitE: altP ac1iuni şi situaţ'i în legătu.r:i cu adormi.:-ea copilului.
L.Motive comL!ne cu cintE'cele de fiecare zi.
M. Ginriuri privind absf:nţa părinţilor.
N. Diferite asocieri de motive.
O. Caracterul de blestem.
P. 1ntcrvenlii în proză.
Q. Texte provenite din alte catE:gorii folclorice.
R. (liber).
S. UşoaTă auto-irnnie.
T. Dilerite altt gînduri.
U. Creaţii in stil popular - po~ibil livreşti.
V. Refrene diferite.
W. Versificaţia.
X. (liber)
A. TABELUL ONO:\l.IA.TOPEELOR
Onomatop2e.i Indicele
ulll .... .......... lea .. . f
a a a a A 1 .~rrr ............ ga 4
-ş ş ş ş 2 a nga ................. „. (ga) .... . 5
ş ş kş kş. . ... ········ b rrr .•..•.... „ .. „ .•. „ „ •.................................... „„.„ .. „ 6
-olll ... . . .. . ..... . ....... .... lea (le, lu) 3 a ptri u (ptrui) ............. . 7
am lea (lu, le) b bu .... 8
lll ..... . .. lea (1 u, le) ... . c bui 9
m ..... ... lulu ............................... . d Iolo „ „ .. „ . „ „ „ le• 10
aill .. . . ....... li ............................ . e na (nai) * „ „ „ . „ ..• „ „ „ „ ... „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .... „ .. „ „ 11
635
la (lai) * ............ . .................. 12 On')matopeea Indicele-
Jur• ................ . ................. 13
du (dui) * 14 aaa + bu ................ (1 + 8) 24
hîm ... Î * .... .. . . . ...... 15 <şşş + ptrui (2 + 7) ............... 25
ul! ...... lea + grrr gî (3 f + 4) 26
ulll + şşş (3 f + 2 a) .. . . ................. 27
(Diferite combinaţii) ~;şj -+- nana (2 a + 11) ............ 28
·:1a · +- ş5 + olll (1 + 2 a + 3 a) 29
a J. a -' nT (1 + 6) 20 aa + sss + bubu (1 + 2 a --T-- 8) 30
a a a + olll (1 +
3 a) ...................... 21 laia + · ~Ş? (12 + 2 a) ........................ 31
a a a + llll-lu (1 +
3 d) 2a Ş?? +- ull ............................ ..... ............. 32
ailll + ulll ... (3 e +
f) ........ 23 na (nai) - lai ............ . 33
B. FORMULE DE ADORMIRE DE ORIG. ONOMATOPEICA
1 a aia: haia; haie');

b oia : hoia *) :
c ai ; hai *) :
2 a I. lala; II. !ale; 111. lali:
b lui lui ; (liui, liui) ;
c liu liu ; 1liui. Jiuil ; (le;1) ;
d . lulu (lea) ; lllliu ;
e ... . lulea ; Iulia ;
f . lule ; Julit· ; Iiule ;
g Juli ;
h lula;
luie ;
j lu cu, lucu ... !ea ~ l :
k . .... ...... ........ lili ...... le •) ;
3 a ... abu; abua;
b tuie1; buie; buă;
4 a brn ia ;
b ... ....... ptn;ia ;
5 a ani ; hani ; (Nmi) ;

b aina ; (nain.a) ; aini (naini) ;
6 a puaina * ; naina ; n~L1i ... na (n~) ,
b ncmi ; (hani ; ani) ;
c nene;
d nano*) ;
f ........ nanu*) ;
g ..... nini * ;
h .... nar:iţa :
7 a hai da (aida) ; haide (aide) ; hairlea;
b ...... haidi (aidi) hea :
c ...................... haita*)
d ....... hadi (adi).
8 +
lui, lui lu ie
9 lule + abu
10 haidi + Iuliu +
hairla lulea. +
11 ...... nani + haide +
lule)
* mai rar.
636
12 ..................... le.la + haida + na.1i
13 nani + ptTUia + lui lui
14 nani + liuliu
15 nani +- lulea
16 ................ nani + hairln. +- luli, lulea
17 haia + nana
18 haiţa-m +- buia
19 nani '- lulu
20 (haidea), aidea + nani
21 hadi (haidi) -1- nani
22 ........ lala + nani
23 haidea ...L laia
24 haidea + +
lala liulea
25 ........ haid~a f- nani + ll1liu
:::6 bui + hai
27 ........ '.1ani + ptTUia
28 nani ;.- 1rnida + +
lulea şşş
29 nani + +
lcili heidea
30 haidea + lali
31 +
............. a a a a +- olll lule
32 +
liulea ptrua.
33 +
...................... hai da + li uliu nai na.
34 +
haidi ani + nani.
35 +
nani r.aina, nana.
36 +
....... lh.:lit; lulea.
37 +a a nani -t lt'.1lt,.
38 +
.... nani lali.
39 +
lulf:'a 1'.1la -!- a a a.
40 +
liuliu a El a.
41 +
....... luilui nani.
42 +
...... 1.1ani abu.
43 +
.......... a a atua.
44 +lili a a.
45 +
...... lul,i nani.
46 lll ...... lea + nani.
47 +
aidea ulllea + ş~~·
49 + +
...... aa + alll lulea lulu.
50 +aa lale.
51 + aa + olll .. L lull1lea Jiu Jiu -1- nani.
52 +
haia liuliu.
53 .... .. ... . .... haia + lui lui
34 +
..................... aac.a nani.
55 + +
...... -=ia.oa r,ani şşsş.
56 +
........ n<.ni + naPa .J_ lule laia ·f- 55.
57 +
mmi+ + haida aa şş „.1. ull . le''·
C. TABELUL INDICE AL FORMULELOR CU CARACTER

DE INVOCARE
1 luită de tip • Hai (vin) tu lilică I !1e mi-l culcă

a .. ..... culcă*)
b . ················· ... bt!ic.ă *)
*) mai ra,r.
637
2· dulcă
a mi.lcă *)
b ''" doică*)
3 CUTCă
4 .„ .• „ ••••. „ „ . puică
5 ........... „ „„ ştii.că
6 ţurcă
7 uţă
8 soamne: Hai tu (vinn) soamnc de-l adoarme
9 ciortc.ne *)
10 .. „.„. Doamne
11 orap •) trap*) (crac)•) .„
12 peşte
a) ..... „ creşte ;
b) .. „„.„. hrăneşte
c) ciupe~,te •)
13 lin•) ........... „ . adaarme-l lin
14 raţă
a) Vin tu raţă
de-11. răsfaţă
I
b) Vin tu raţă
de-I ia-n braţă
I
c) Vin tu raţ.ă de-1 învaţăI
dl Vin tu raţă de-I soaldă •)
I
e) „. Că mă-ta s-o dus acasă.
15 baltă •) '$i tu b::iltă, de mi-l scaldă •)
16 miţă „ „ „ . de dii-i ţîţă
cîţî„) ţîţă
17. giscă
a) Vino gîscă de-l ia-n circă
b) ...................... de îmi cîntă
18 găinc: Vin !?ăină, Jă-i hodină
19 giie •J . Hairle l?iie:, mi-l minaiie
liie „)
20 cioară
a) Vinf1 ...... de mi-l sconlă
b) zboară
c) de-1 ia-n poală
21 ..... . ţarcă de înţarcă
22 curcan . -;:i mi-l f3. Ban.
23 floare Şi tt.: floare. mi-l fă mu?'e.
24 cal breaz Tu cal hn·az, mH f.i vi.teaz
25 11orumbel fă-l sprintenel.
26 lăstun .. „„. dă-i suf lPt bun.
27 rîu*). „.. de-1 du-n p1riu
28 . mistreţ *) mi-l fă isteţ.
29 muscă*) şi tu muscă pe perete I Vino şi mi-l du la fete.
30
31
32
păsăruica
păsăreaua
păsărică ga.lbenă
codruZ...ti •)
cucului
/ Vino şi mii leagănă.
„,
1')
Adă semnu pruncului.
33 muma pădurii") Şi tu r:1uma piirlurii I Dă-i ţîţă băiatului.

34 moş Ene *) de tip
Vină vină moşu lene I Pe la oki pe la sprîncene
Culcă pe Deliada me I Ş-o fă fata măricică
Ca sfi crească e;a mariă /, Să meargă ia la şcoală.
*) mai :rar.
638
48 - + peşte.
puică
49 - + raţă.
miţă
5·) -luiC'ă + raţă.
51 -luica + s0mn.
52 -luică + somn + peşte.
53 -luică + somn + miţă.
54 lui.că + somn + ;:aţă
-
:'>5 -luică + SC'ffii.î -+- ciofl.rb..
:Jo - luică + somn + raţă + peşte.
r;,7 - luică + somn + raţă + puica.
58 I - luică + somn + rată -i riu.
53 II - luică + somn + raţă · t- miii.
59 - Iuică + somn --1.. peşt.: + muma pădurii.
60 - luică + Doamne + cioară + peşte.
61 - luic[t + somn + peşte + raţă -! mîţii.
B2 - luică + somn + peşte + raţ.ă · :- gî~c;''\.
63 - Jujcă + somn + peşte + rată + cioară -~- ţarcă.
64 - buică + raţă.
65 I - dulcă + somn.
65 II - dulcă + somn + miţă.
66 - dulcă + raţă + $'Omn + r1iţă.
67 - dulcă + raţ.a + mită + lin.
oO - clulcă + raţă + somn + peşte.
69 I -. dulcă -+ peşte + somn + miţă.
6!) II - dulcă + peşte + ştiucă + somn.
70 - mulcă + somn + raţă.
71 - dulcă + raţă + somn + peşte + mită.
72 - dulcă + somn + n:lă + peşte mîiă -~ Ci()ară.
-1-
73 - curcă + raţă.
71 - curcă + somn.
75 curcă + pE:şte;.
7G curcă -c-- peşte + Dcam.1e.
77 - ct:rcă + Doamne + ra1ă.
78 - curcă + peşte + cioară.
79 - curcă +
peşte + somn. . „.,
!JO - curcă + peşte + re:ţă.
81 - curcă + somn + raţă
!>2 - curcă + +
peşte + raţă soamne.
83 - curcă+ peşte + +
caţă DQamne.
84 - curcă + +
pEşte +-
rata ştiucă
85 - curcă + +
peşte +
raţă somn +
miţă.
!lo I - ţurcă + soarrne + mită.
86 II - miţă + peşte.
87 - miţă + soamne.
88 - miţă + Doamr.e.
89 - peşte + somn.
90 - peşte + ştiucă.
91 - peşte + cmp.
92 - ştiucă + crap.
93 I - ştiucă + sorr,n.
93 II - somn + crap.
93 III - peşte + somn + crap.
!H - peşte + a:aţă + somn.
95 - pei;te + ştiucă + somn.
96 - peşte + ştiucă + goangă.
97 - peşte + Doamn~ + r~ţă.
98 - peşk + ciortan + ştiucă.
99 I - peşt.e + raţă + gîie.
99 II - peşte + raţă + miţă.
639
101) - ştiucă + somn + mîţă.
101 I - peşte + sc.amne + mîţă.
102 I - raţă + som..1 + mîţă + peşte.
102 II - raţă + soamne + curcă + peşte.
103 - puică + somn + ştiucă + peşte.
104 - Taţă + gîscă + peşte + somn.
105 - r.aţă + so3mne + ştiucă + peşte
l O::i II - mîţă + somn + ştiucă + peşte.
106 - Doamne + peşte + ştiucă + miţă.
107 - peşte + baltă + ştiucă -+- Doamne.
108 - pEşte + ştiucă + cicrtc.n --i- muscă.
109 - peşte + Doamne + ştiucă + floare.
110 - doică + somn + peşte: + raţă -+ ~iscă.
ll l - miţă + somn + peşte + raţă + ctulcă_
112 - liie --'- raţă + Doamne + pe~te +- soamne + uţă.
113 - p;ăină + raţă + cal + porumlwl + curcan + lăstun + mistreţ + somn +
--'- lin.
D. l~DEMN-CHFMAUE LA DORMIT
D. - Hei lulu. !ului lirule.a, liulea copiluţ; Ptrua ptrua copil mic.
D. 1 - Nani n~.ni puiul mamH; lui~ luie puiul mamii; Aidea nani pui.ul mamii;
Haia he.ni (haia) puiul m3mii; Haide l:a.lrie fata mea; Nani nani pruncul
mamii.
D. 2 - Haide hc..ida puiul mnaşăi ; Haida haida cu mama; Nani nani cu mama;
Abu~, cu b1..M~ica : Liu liu liu copilulu; Ac.2 cu mama ta„.; Haidia liulea
cu mama„. Haidi nani, cu mămica.
D. ii - ~fani nani puiul Stc.nii. ..
D. 4 - Liu liu liu pui de cm / Vin la daica să te-adorm ; Nani nani puliş;or I
Vin la maica să te-adorm ; ·Hai naniţa pui-:;or I Hai naniţa să te-3dorm ;
Nani nani să te-ado'.·m ..
D. 5 - N.c:ni n2ni pui1..!l mamii I Puii•l mamii ş-al c-:>coanii...
D. 6 - Lui lui lui cu mama lui ; Lui lui lui copile lui I „.Lui copilu mamii
luică I ...
D. 7 - Luie luie şi te culcă : Luică luică şi te culcă„.
D. R - Lui lui lui. şi-al dorului..
D. 9 - Narni nani copilaş (Dragu mamii fecioraş).
D. 10 - Nani nani pui de om.„
D. 11 - Hai lulu lulu lie I Culcă-te tu puiule I Că mama-! 1îngă tinie ; Hai lulu
lulu I Că c;i'l culeă puiu ; H.aii lulu lululie I Culcă-ti copilulie ...
D. l'.? - Hai cu mama să te-:o.idorm I Să-t fie somnul uşor ...
D. 13 - Nani nani şi naniţa I Culcă-mi-te fa fetiţa„.
D. 14 - Raia liuli1..1 măi: pruncuţ„.
D. 15 - Ne.ni mmi puiul Stanli I Cum aşi face să te-adorm„.
D. 16 - (Nani nani puiul mamH\ I Vin La mai~a puiu mamii I (Vi.n la maica să
te-adlorm I Şi te leagănă prin somn) ; Abua puiuţu mamii...
D. 17 - Culcă-te cu m~ma, nani ; Culcă--te, culcă-te, culcă-te ; Hai cu mama de
te culcă ; Hai cu mama I Haide haide culcă.:.
640
D. 18 - Culcă-te cu marrnca ; Că marrut-ţi ţucă gura ; Culcă-te cu mama ta I C-o
venit Pepe la Florinu ..
D. 19 - Nani nanj cu maica I Şi cu Maica PrcC':!sta.„
D. 20 - Adormi adormi fica mamii I Adormi să fi adormit...
D. 21 - Culcă-te Miroane ll'l<imă I Că tîi somn şi-i noapte neagră„.
D. 22 - Io t€ leagăn măi Miroane I C-acu tăta lumea do:irme„.
D. 23 - Culcă-te puiuţu mamii I Culcă-te micuţu mamii I Oulcă-te puiuţule ;
Culcă-te Icmelule I Că te culcă mama tie„.
D. 24 - Hai liuliuţă pui di peşti : (sau : pui de om; pui de curcă; pui di Domn ;
pui de cuc ; pui de cioară ; pui de ştiucă : pui de raţă, ietc.).
D. 25 - Haie mama puiul m~mii I Haie mama haie haie I Haie ma.ma copik.şu„.
D. ?,6 · - Haia haiia baia mamE I Haia haia puişor ; Haidea haidea p•1işor ; Nani
nani puişor ...
D. 2"i - Haida ht!liu, liuliu liuţă (Puişor din grădiniţă)„.
D. 28 - Haida nani pui de om I (leu te leagăn tu n-ai somn)„.
D. 29 - Nani nani puişor I Dormi la mama-n sînişor„.
D. 30 - Nani nani pui de şoim I Vin la maica să te-adorm„.
D. ~1 - Naini ne.ni pui la mama ; Ai nani pui la mama ; Airli nani Doru mami...
D. 32 - N"am nani şi te· culcă I Şi te calcă puiu mamii...
D. 33 - Nani nani puişor I A mamicuţii fecior„.
D. 34 - Ş-ai iliulic puiu mamii I Doarf:l-i ti uita dol'IITllÎnd ...
D. 36 - Hai cu mama-n legănel I Di înkide okişorii ...
D. 36 - Gata nani puiu mamii..
D. 37 - Hai să tE. culce mama I Ion!că puiu mamii I Să lile-adoarmă mama I Că
ieşti puiu mamii I Băiatu mamii adoarmi ;„.
D. .)IJ - Ilaida lali lali la I Ca s-adoarmă băiatu mamii I I..a.H lali J?Uiu mamdli...
D. 39 - D. 37 + D. 38.
D. 40 - Nani nani cu fetiţa; Nani mmi fetele ...
D. 41 - Liu liu liu liu fata mea„.
D. 42 - Liu liu liu pruncuţul meu„.
D. <±3 - Haide Jiu liu puiul meu„. ; Haida liulie puiule ;„.
D. 44 - Lui lui Jui şi iară lui I Dormi cu Stana, dormi măi pui ;„.
D. 15 - BUJi copilu mamii bui ; Buă buă muma buă ;„.
D. 46 - Liu liu liu liu puişor I Dormi cu f!lama-ncetişor„.
D. 47 - Lale lale, Fata rnEa să doarmă ...
D. 48 - Dormi copile dormi blînduţ I Dormi cu mama Îi!l pătuţ„.
D. 49 - Dormi micuţ cu mama ta„.
E. PROMISIUNI
E. - Abua puiu mamii I Că mama ţie t-a da ; Că mama te-a legăna„.

E. 1 - Că mama te-a legăna I Vai şi mindru t-i culca (Şi copilu s-o culca) ;
Că mama te-o legăna I Şi cu mama t-i cuLca ; Că mama te-ia Jegăna I Şi
copilu-a abua„.
E. 2 - Abuă-te cu mama ; Hai naniţa cu mama I Că mam:i te-a legăna I Şi pe
oki te-ia sărut.a ; Culcă-te M:iroane zău I Ci maica te leagănă ; Lulea
lulea copilu I Să se culce săro.cu I Că mama l-o legăna I Şi copilu s-or
culca ...
E. 3 - (Haida liuliu puiule) Că mama te-a legăn.a I Şi din gură ţi-a cinta ;
Cu viers dulce te-a-ngîna.„
E' 4 - Nani nani puişor I Dormi puiule dormi uşor I Că mama te-'\ legăna I; Şi
pe faţă te-o spăla I Cu apa de Ia izvoară I Ca să fi ruptă din soare..,.
641
E. 5 Lululie copilurie I Iacă vine maică-tiere I Cu doi pui de rindunielie I
Unu mie, unu ţie I Unu cucului dgin vie ; (Vezi var. la H. 4).
E. 6 Llilu lului luluiere I Acuş vine maic.a tere I Ca să-ţi dea tita ţîţef"e ;
Face copilu lu lu Ie I Pînă vine mama lui I Şi-i aduce ţîţa. Juri... Lule
lule cu mama I Că m.::ma te-a legăna I Şi ţî.iie ţiră ţ-o da ; ,Că maro.a
te-o legăna I Ţîţă bună că 1-a da (Din guriţâ ţi-a dnta) ; Abua buia bua
că maica ţîţă ţ-o da
E. 7 De-aş~ av-ea un copilaş I Dragu mamii k1geraş I L-~i pupa I-aşi 5-ănita f
Multe sărutări i-asi da ...
E. 8 - Are mama n fetică J Draga mamei turturică I 5-..am s··o cresc să mi-o fac
mare I Şi frumoasă ca o floare ..
E. !J - Culcă-te cu mama ta I Că mă.icut:i i-a cînta I La Florinu mamii da .. .
E. 10 - Că ţie n:ama ţ-a da I DoLJă mere două pere I Şi două ţiţ~ de-a mele .. .
E. 11 - Că ţie rr.ama ţ-a da. I Două mere două pere I Să tf' jlCCi în iraii cu iele r şi.
keile raitului I Să le-ncui să le descl.~L.
E. 1:2 - Ş-apoi dacă s-or scula I Mama-n braţe ia lua I Şi ţiţucă că 'l.e-o da.
E. 13 - Culcă culca pui de cuc I Mama se duce la plug I Un pui de sturz să-ţ
aduc I Şi un şir de mătrăgună I Dragu mamii să fi bună ...
E. 14 - Da culcă-te cu mama I Că mama te-o legăna I Cu leagăn de măgheran r
Dacă te celei ele măgan ...
E. l:J - Şi faţă de mătrăgună I Să ie culci cu voe bună ...
E. 1() - Legămuţ de păltinuţ I Să te legeni singuruţ ; ln 1Jegăn de rakiţel I Să mi
te faci măricel / ; In legăn cte sălcioară I Să mi te faci mărişoa:ră ; In
leagăn de merişor I Să si mamii de-ajutor ...
E. 17 - Lululu cu leaginu I Pină vine breabănu ; Haida cu legănelu I Pină vine
brebănelu ...
E. 18 - Dragu meu Mironu meu I Culcă-te tu mai.('.!ă zău I Că maica t~-o Uegăna f
Tu Mirnane t-i culca I Că mama te ·a legăna I Şi băiebu s-a culca I Că.
băietu s-abua ...
E. HI - Că marna 1e le~ănere I Să te culci puiuţulere ; Că mama te-o [egăna I
Puişoru s-a culca ...
E. 20 - Culcă-te puiule dragă I Să meargă mama-n ogradă I Să-ţi aducă flori-
cele I Să te joci maică l:U iele...
E. 21 - Că mama te-a legăna I Şi tu maire vei creştea ; Dormi cu mama binişor t
Ş-ai să creşti mai mirişor ...
E. ::!3 - Lule, lule, pi..;i de gule I Că mă-ta-i rlusă-n pădure I Şi ţi--aduce ţie mure ..
E. 2.4 - Luli Juli puişor I Că tu-i creşte mărişor ...
E. 25 - E. 6 +
24.
E. 26 - Cucă cucă şi te culcă I Vine lupu şi te-mbucă I Amu lupu-o trecut
dealu I Nu-I mai vedem pin' la anul...
E. 27 - Lui lu!i lu'i lui pui de gvngă I Că s-o cius mă-ta la mugnă I Ţ-a aduce-wn
pui de gengă ...
E. 28 -- Culcă-te pudutule I Că mama tP. leagănă I Te leagănă şi te-alintă I Să
creşti marc şi cuminte I Că măicuţa te iubeşte I Pe tine mare te creşte ..•
E. 29 - Raia hai...., pui de gongă I Că. s-o dus mă-ta la holdă I Că mama de şi-a
zini I Mîndru-n casii me-oi tnnmi ; La icoon~ cu bărşoarne I Pă la uşi cu
multe ;ruji I La fereşti c•.J flon domneşti ; Haia haia pui de goangă I
Că mama mere la holdă I Şi mă duc a secera I Şi pita de griu ţi-ol fa...
E. 30 I. - Că mama mere la moară I Şi ţi-a face scoverjoară I Şi dacă m-i ascul-
ta I Şi bombcane ţi-oi lua ...
E. 30 II. - Aule puiuţ de ei.oară I Că mama s-o dus la moară I Şi-ţi aduce fari-
nuţă I Şi îţi face plădntută ...
E. 31 Mă duc pînă la consum I Ca să-ti cumpăr un costum I Haine bune şi
făloase I Ca să arăţi mai frumoasă ..
B. 32 - E. 2+ E. 29 -l- E. 30 + E. 31.
E ..13 - Taci Mariucă nu mai pltnge I Că mămic:1 ţ-a lua I Şi frumos te-a îmbră
c~ I Şi lapte din kiept ţ-.a da I Şi pă brată ti-a culca„.
E. 34 - Pină sară să d0rmi puiu I Că mama ţ-adace I Coarne mairi şi turtă
dulce .. -
642
E. 3!; - Ra:ida lulea cu mama I Pui~ortt s-a culca I îngeraşi te-a legăna I Di-
mineaţa ti-i scula.„
E. 36 - Nanii nani puişom I C'ă te leagăn să te-adormu ...
E. 37 - Ţi-o cînta încetişor I Doar îi creşte m.qrişor ...
E. Jo - Şi te-a legăna frumos I Să nu pici din leagăn jos (v. K. 25) ...
E. 3Q - Nani nani cu mama I Că mama te-a legăna I Şi un sfat bun că t-a da ...
E. 40 - Lui lui lui Qui lui lui lui I Că mama te-o adormi I Vine tata din pădw·e I
Şi-ţi aduce fJragi şi mure. Şi-ţi aduce alunel<.> I Şi-un mănunchi de
floricele ...
E. 41 - Că mama te-a legăna I Cu piciloru-a legăna I Cu minutele-a lucra I Şi
cu oki a lăcrima I Şi din guTă ţi-a cînta : Că mama te-a legănat I
C-un picior te-oi legăna I Cu mina te-oi desmierda I Şi din ~oki oi
lăcrăma ...
E. 42 - Să silească să te crească I C-un dar să te dăruiască I Cu darul de
sănătate I Că iel ie miO.:i bulll ca toate.
E. 43 - Că mama te-a ţime bine I Cu pîine şi cu măsline ; Mama mi te-a mîn-
giia I Cu mina te-a gidila (var.) Şi mi-l i:i şi-l săruta ...
E. 44 - Nani nani puiu mamii I Cu mina la legănat I Cu gura la mîngîiat...
K 45 - Că mama te-a mîngîia I Şi mama 1.e-a descînta ; Şi meri nani cu.
mama I Din gură te-o descînta ...
E. 46 - Că tu dacă îi dormi I Ingf'raşii 11or veni I Şi ţ-or pune iş la cap I
Un buchet de liliac ..
E. 47 - Şi ţ-or pune la picioare I Un buchet de lă~rămioare ...
E. 48 -- Şi roată pi Jegănuţ I Trandafiri roşii hătuti...
E. 49 - Culcă-te măicuţă culcă I Că ţi-oi cînta luică, luică ...
E. 50 - Nu te teme tu de zmei I Io goni maica pe iei...
E. 51 - Haiida nani fi cuminte I Să te-alinte moş Melinte ...
E. 52 - C-o să V'i111ă moş cuminte I Să te-aline să te culce I Ş-o să-ţi cînte-nceti-
şor I Nani r.ani. puişor ...
E. 53 - Căci mama te-o legăoo I Şi t-o spune tîie-aşa I ...
E. 54 - In legănuţ de brăduţ I Să fi la lume ckăgut ...
E. 55 - Tot in lea:l::ăn de măr verde I Să fi dragu cui Y! vede ...
E. 56 - Tct în leagăn de măr dulce I So".1 fi drag pe un' te-i duce ...
E. 57 - Dacă tu vei adO'rnli I Mare mare te-oi tr~:':i I Bunicuţ cînd va veni I
Nepot mare va găsi...
E. i58 - Nu te teme de morO<tle I Cirtiţoi şi cîrtitoaie I Că le dă ma.ica bătaie ...
E. 59 - Culcă-te cu măicuţa I Că m.~ma t-a da ţiţa ...
E. 60 - Că mam~ te-a legăna I Şl pe-obraz te-a săruta ...
E. 61 - Pentru tine pui dri'iguţ I Nici sara nu mă desculţ I Nice m1 m-oi
descălţa I Pină pruncu I-oi culca ..
E. 62 - Adu-1 Doamne-un purumbel I Şi :ni-l zboară tocmai la cer I Să se facă
măricel...
E. 63 - Lali lal'i puiu mami! I Că mama te leagănă I Şi mama te mingîie I ..
Ca s-adoarmă fetita mamii ...
E. 64 - Tuţulea, ţuţulea, Ţutu Neica vine de la oi I Cu-n poale lai I Plin de
mălai I Dai lu puiu dai...
E. 65 - Dacă tu imi adormi I To tie ţ-oi pregăti I Lapte dulce-n canişoară I Ca
să ne creşti mărişoară ...
E. 66 - Ţ-o cînta şi ţ-o doini I Pină cînd tP.-o adormi ...
E. 67 - E. 3 +
E. 49 +
E. 66.
E. 68 - Taci tu nani cu mama I l\Iama-ti face păpuşică I Mama-ţi face de
mîncare I Mama te plimhă ...
E. 69 - Haiide Laile fata mea I Aide maica o ţucă I Haide maica sâ...i:i cînte
ceva ...
E. 70 - Culcă-te copilulie I Că ti tucă marna tie.
E. 71 - Nani nani nani 112. I Că mama ţ-a da ceva I Bombonele şi halva ...
E. 72 - (Nani nani pu~u m:imii) Cu milna te-C'i legăna I Din gurită îi tăcea ...
F.. 73 - Dormi micuţ cu mamă-ta I Păsările ţi-iar cînta i Vîntul mi te-a legăna /.
Florile te-or mingîia ...
E. 74 - Aaa puiuţ de peşte I Ieu te leagăn şi te-oi creşte ...
6t3
F. PROIECTE PRlVIND COPILUL
F. Haia haia puişor ; Haia de-i şi manş01· ;

F. 1 - Şi te culcă pui micuţ I Să creştii mare şi mindrut : Culcă-te mîndru
mamii I leu te leagăn tu-i durmi I Pînă mărişor îi hi ; Culcă-te puiuţ
de pieşte I Pină mărişor îi creşte I Noi în tine-avem năd~jde ...
F. 2 -- Copila să crească mare I Să meargă şi ie pe cale I Şî copila-i mituţe l
Să crească mare şi i€ ...
F. 3 - Culcă-te tu puişor I Pin-ioi creşte mărişor I Să fi maicăi de-ajutor ...
F. 4 - Haidea nani ~i creşti mare ; Ş-apoi haia puişoară I Pîn-oi creşte mări-
şoară ...
F. 5 - Să te f.aci mai măricelu I Să te duci cu mielutelu ...
F'. {j - Să. creşti mare, să creşti tare I Pe-ntru-a tării apărare ...
F. 7 - Să te mîn cu oile I Pe dealul cu florile I Să te fac un ciobănaş (Dragu
mamii îngeraş) ..
F. 8 - Să ie văd a te lupta I Pentru scumpa tara ta ...
F. 9 - I. Să creşti mare şi voinic ; Să ti creasc:l marna mare ; Dormi ~.cum
de mititel I Să creşti 1nare :voinicel ; Dormi acuma cit ieşti ntlc I Să
7
)
creşti mare şi voilnic ; Copilaşul rn:m1ii mk i Te scoală flăcău voinic ..•

li. Frumuşel şi voinicel I Mindru ca un stejărel...
F. 10 - Să dai mamii ajutor ...
F. 11 - Să fi harnic şi cu spor I Să dai mamii ajutor ...
F. 12 - Să te faci ma.re voinic I Să n-ai teamă de n1imic ...
F. 13 - Dormi cu mama să creşti mare ! Ca să mergi la şcoală I Să te faci tu
domnişoară...
F. 14 - Creşte mama o fetiţă I Să mă duc cu ia la horă ...
F. 15 - Mama unde te-a mina I Micuţă nu-i :.:ice ba/ Nu mi rumpe inima ...
F. 16 - ALiuliu puiu m<irnii I Io te leagăn şi-i dormi...
F. 17 - Hai liuliută pui dă peşti I Di te-ar putea mama creşti I Să ti-mbrace-n
straie mîndre I Să vezi lumea cum se-nvirbe ...
F. 18 Dacă-i dormi i mai cre;;U I Şi ni M mai cu nadejcli...
F. HI Că Domnul mi-a hodinit-o I Şi frumos că mi-a crescut-o ...
F. 20 Să crească fetiţa rna:re I S-o ajute pe maică-sa I Că ie maică bătrinea ...
F. 21 Să te duci cu oile I Pe cîmpu cu florile I Să te duci cu bobocei I Pe
cîmpu cu ghiccei / Să te duci cu mieluşei I Pe cîmpu cu brebenei.
F. 22 - :.v.Iărişor îi cre~te-ndată I Ş-apăi t-i duce-n armată.„
F. 23 - F. 1 -/- F. 2 + F. 22.
F. 24 - Mititel să creşti măruţu I Să ti văd în kişorutî ...
F. 25 - Să-i faci tre:lbă cu nădejde I Mamuţa tr~buţn-n casă I Tătuţa în cîmp·
la coasă.„
F. 26 - Cin' ·te-ar putea mama creşte I Ca să ti văd crescut mar.e I Să alll cu·
cme lucrare I Că slujba străinului I Ca şi umbra spinului I Da slujbuţa
de la tine I Tocmeşte inima-n mtne ...
F. 27 - Să ti po::i.tă creşti mare ; Să-i faci tu mamuki treabă I Şi mallluca
te-avea dragă ...
F. 28 - Să te fr.ci 'nalt ca săcara I Ca să poţi să aperi ţara ...
F. 29 - Dormi să te faci măricel I Ca un fir de crilnicel...
F. 30 - Haid0 nana să te-adorm I Să creşti mare sf te-nsori I ...
F. 31 leu atîta t-am cîntat I Doară cit te-am legăn2:t i Să creşti să te văcl
soldat...
F. 32 Să te itif: lei. cătane I Să măninci prifont cu carne ...
F. 33 - Să creşti mc.re mărişor I S&. te d•Jci dep::irtişor...
F. 34 - Să creşti mwre mărişor I Şi să te faci soldăţel I Soldăţ.el cum o spus
mama I Să 'te duci depărLşor I Scumpu mamii odor ...
F. 25·_ F. 33 + F. 34 ;- F. 9.
F. 36 Pină-n sară tu s-adormi I Talli să. darmi frumuşel I Tari mai ieşti
mîţiţel...
F. 37 - Să fi mare şi frumos I Şi pe lume drăgăstos ...
644
F. 38 - Să fi mindru ~i frumos I Ca un so2re luminos ; sau Să .creşti mare şi
frumos I Ca un soare luminos... . ·. ·
F. 39 - Să fi m~iri să crt'şti tari I Pentt-u-a ţării apărare... . ..
F. 40 - NoirocâtE-ar Dumnezeu I Tot Ja bolbocelul tău I Să m-adăpostesc şi ieu.
F. 41 - F. 9 + +
F. 37 +
F. 38 F. 39 + F. 40.
I:'. 42 - Ca s-ajungi un viteaz mare I Ca Domnul Ştefan cel Mare.
F. 4~ - Ca s-&jungi un viteaz mare I Ca Domnul Stefan cel Mare I Să creşti
mare între noi (Să fi vesel la război) I Să scapi ţara de nevoi...'
F. 44 - Ca să creşti un moldovean I Mînd:ru, falnic, năzdrăvan CU-livresc).
F. 45 - Să-nverzeşti ca un stejar I Să-ţi fi pază 1a hotar I Şi cu codI1i : să
te-.ntreci I Şi dumhrăvile să-i treci I Şi să-i calci cărărifo I Şi să-i
umpli drumurile (idem UL
F. 46 - Şi să-ţ.i apEri a ta ţară I P~ cei răi să-i dai afară (idem U).
F. 47 - Să cr(:şti mîndru şi frumos I Să fi ţării de folo<; ...
F. 48 - Să te duci cu mieluşei I Pe cîmpul cu brebenei (Pe cimpul cu ghiocei) l
Să te duci cu oile I Pe cîmpul cu florile ...
F. 49 - Să creşti mare să creşti t{Jre I Să iei ran:iţa-n spinare ...
F. 50 - Să te faci mare feeior I Să-i fi ţării de-3jutor ...
F. 51 - Să creşti maică măricel I Ca tată-t'.> voinic'C'l ; I Şi te scoală măricel I
Ca tat<4 de vcinicel ...
F. 52 - (F. 48+ +
F. 49 -t F. 50 F'. 12+ F. 5J.).
F. 53 - (F. 48+ +
F. !l -t F 51 F. 49 + F. 50).
F. 54 - Să te duci cu oile I a) Pe toate costiţele ; sau b) Pe coasta cu fragile ;
sau c) Pe toatE răzoaq-ele ; sau d) Pe toate vîriurile ;...
F. 55 - F. 54 a. b, c.
F. 56 - Să te duci cu oi1e I Pe toate vîrfurile I :Ca să paşti oiţ.ele I Mi te-or
ploua ploile I Şi te-or lxlte vinturile I Tot trecind izvoarele ...
F. 57 - Să-l trimet cu o'11e I Pe valea ou floriJe I Să-l trimet cu mieluşei I Pe
valea cu :dediţei I Să-l trimet cu miorele I Pe valea cu viorele I Să-1
trirnet cu oi şi mioare I Pe valea cu lăcrămioare...
F. 5E - Să te crească mama mare I Să te văd cu oi păscînd /Şi din fluieras
doinind ...
F. 59 - Şi să-ţi pască oile Tu soi-ţi fluieri doinele I a) Pe văile Dobrogei ;
b) Să răsune văile.
F. 60 - Să te duci c:u oile I Pe dmpu.l cu florile I Să te rtuc1 cu vacile I Pe
cimpul cu fragile ...
F. 61 - Dă-nti-i mie mama mea I Că ţ-().i păzi oile I Pe coasta cu florile I Şi
ţ-oi păzi mieluşeii I Pe coasta cu clopoţeii...
F. 62 - Şi te du cu oile I Pe cîmpul cu florile. ..
F. fi3 - Şi mi le fă chiticele I Care-i chit3 mai aleasă I S-o dai la mîndra fru-
moasă I Care-i chită mai pălită I S-o dai la mîndra urîtă ...
F. 64 - Fetele să te-ndrăgească I Flmi în c<ilea ta să c.rea~ă.
F. 65 - Să te văd im cîmp lucrind I Şi cu frie mari jucînd ...
F. 66 - Si-ţi iP.kide okii;:orii I Să crea~că mamii feciorii...
F. 67 - C-o picătură de wmn I Să te cresc ieu mare om ...
F. 68 - Şi te du la bt.micelu I Să-l întrebi de săn::&tate I Să-I ajuţi la greutate I
Că .iel ţîie t-o făcut I Bunicelu, legănelu / De dormi frumuşel în ielu.
Bunicuţa, S3lteluţă I Ţine moale la cărnută ...
F. 69 - Să-i faci tati bucurii I De Ia şcoală cînd revii I Numai zece în caet I
Numai zece pe carnet I Să fi la şcoală frunt:~ş I Puiul mamii dră
gălaş ...
F. 70 - Că de tată de ti-o place I 'fata inginer te-o face ...
F. 71 - Fiul mamii drăgălaş I Noi de tin' ne ocupăm I Şi pe tine te-nvăţăm I
S-ajungi mamf'I medic mare I Sii-ndrepţi oamenii de boa.le ...
F. 72 - Noi de tine avem dor I S-ajungi mecanizator...
F. 73 - Abuă-tE pui şi cre.,te Şi~i fi mamii de nedcjdE ...
F. 74 - Unde mama te-a mina I Nu zice puiule ba (Că mama s-a supăra\...
F. 75 - Buă-te puiuţ şi crt?şte i Şi-i cinaire cu nădejde I Ş-unde mama te-a
minare ...
F, 76 - Sara cu flăcăi umblîn<l I Logodnică alegînd ...
F. 77 - Ş-apoi mamă să te-n~.ori I Să fi mamii de-ajutor ...
645
F. 78 - Ca -s...ajulngi pă cum gindesc ' Viteaz mare, Făt Frumas I S-ajuni:ă
puiuţu nost' / Lume să-l îndrăgostească / Duşmanu să să-ngrozească ...
.F. 79 - Şi să ducă veste-n lume I Şi să-i mea.rg& de btm nume ...
G. ALINTARE ŞI 11'-i>EMNARE l,A ADORl\lIRF.
G. - Şi-ai odor hai păsărică I Dormi uşor dormi fără frică ; Fără frică de
mnimica ...
G. 2 - Haida nani puişor I Că te culc pe pieptu gol...
G. :l - Zugrăviţ-aş numele I Intr-.o :floare de bostan / La An'tonica.-n tulpan /
1n floarea b~ar..ului I Im cornu tulpanului ...
G. 4 - Raida năina cu mama I Pină ce-o veni tata ...
G. 5 - nonni cu mama pwi iubit I Scumpu mamii scump voinic ...
G. L - Fecioraşu mamii scump ...
G. î - Dragu mamii puişor I Culcă-te să fi cuminte I Că măicuţa te iubeşte I
(Ş1 de ,rele te fereşte ; Şi frumuşel te grijeşte ;) Te culcă te hodi-
neşte I Că măicuţa te iubeşte ...
G. 8 - Dragu mamii scump cx!or; Nani nani scump odor; Dragu mamii
odoraş ...
G. 9 - Nani nani puiul mamii I Na.ni puiule s ....adormi; Nani nani p~
(Dormi pu-iule dormi uşor ; Nani nani puişor ; Ha!ia, haia pUiişor...
G. 10 - Nani puişoru mamii I Culcă-te copilu mamii I Culcă-mi-te şi fă 111.ani..••
G. 11 - Buna mea I dulcea mea I Păpuşa lu măicuţa I Hai să Ina.ne ...
G. 12 - leu te legăn cu picioru I Faţa ta ie ca bujorul...
G. 13 - Nanti floricea de crîng I Feţi frumoşii mici nu plîng ...
G. 14 - Haia (Staia) lui lui pui de-albină ...
G. 15 - Nani nani Ticuşor I Scumpul mamH puişor...
G. 16 - Culcă culcă pui de curcă I Şi ite scoală pui de cioară ...
G. 117 - Ş-ai lliulie cu măicuţa I Săruta-ţi-aş guriţa ; Hai cu mama să te
culce i Ţuce-ţi muma gura ta ...
G. 18 - Nani nani pui cu dor I Dragul mamii puişor ...
G. 19 - Nani inani puiul mamii I Puiul mamii mititel...
G. 20 - G. 18 + G. 19.
G. 21 - Gata s-adlcarmă puiul mamii ...
G. 22 - Are mama o fetiţă mitică şi frumoasă.„
G. 23 - Lui 1ui sau nani sau Hai liuliută. etc., pui de cioa,ră, peşte, gongă,
etc .... Lui lui lui puiuţ de peşti... (v. D. '24).
G. 24 Taci te culcă, dormi frumosi I Culcă-te puiule dragă ...
G. 25 - Ţucu-te maica ta ...
G. 26 - Nani ooni puişor I Dormi odoru meu uşar ;
G. 27 - Gata inani puiu mamii I Bibilica mititica ...
G. 2E - La.le laie I Pila mea să doarme; Pila mea să nane I Fata mea să
doa.:nne... .I
G. 29 - Haide lui lu;, dragul mamii I Scump11l mamii, bunul mamii. ..
G. 20 - Nani nani drăgălaş I Puiu mamii îngeraş .. .
G. 31 - Nani nani îngerel I Dragu mamii voinicel .. .
G. 32 - Puiu mamiri im.ititel I Bălănel şi .firumuşel...
G. 33 - Puişor de rîndunică ...
G. 34 - Puiu mamii pu~or ; Pui la marna puişor...
G. J;.'5 - Nar.i nani, Bunduşica mamiii...
G. 36 - Nani mani îngeraş I Dmgru mamii copilaş ...
G. 37 - Nani nani turturică I Nani naini păpuşică... I D!iaga mamili turturică .. J
G. 38 ··- Nani nani miţitel I MHitel şi fn1muşel I Imbrăcat t"ll cojlOOOI. I Şi cu
cuşmuţă de miel...
G. 39 - Nani nani Cuta mamii I Nani nani cu oiţa I Nani nani cu văcuţa I
Nani nani cu purcelu I Nani nani cu căţelu ...
G<f 6
.'
Io, H. RELATIA CU CINTECELE DE JOACA
H. - (motiv divertisment fragm.) Cite mere ieste-n ciw· ; Merele-s a fetelor ;

Fetele-s a junilor...
H. 1 - Căciulc. altă de mieli ; Umblă mama ciurciumari...
H. 2 - Hop tu d1.,;1ră, dură, dură I Mere-n şură I Miere-n liza fetelor ; Fetili-s
a junilor I Junii li-s a babelor ...
H. 3 - Hai.a haia I Mică baia I Cuculică I Fata mică ... etc.
H. 4 - Lucu I !ucu. luc:ulea I Vine maica din colea I Cu doi pui de rindunea
(var. E. 5) I Că ţi-o făta oile I Pe dimbu cu florHe ...
H. 5 - Dui dui dui clcşcă cu pui i Alba vtine Neagra m1-i I Dui dui. dui pwiu
măicuţii I Haideţi tlcti ';naintea uşii.
H. 6 - Turn turn turn. L-aţa ca!'ă ţ-iase ium.
H. 7 - Mă dusei în tirg ... {v. G. Breazul).
H. 8 - 'J'um turn turn, puiul a li maii ...
H. 9 - Cirţa cilţa dn:.niţa I Trece m~<ma uliţa I C:.i trei pui de r~ndunele ...
(V. E. 5).
I. MOTIVE PRIVIND CULCAREA ŞI TREZIREA
I. - Luile-teşi mi-·'tf'-abuă I Şi te scoală mîi!'lli la ziuă ;

I. 1 - Culcă-mi-te mititel I Şi te scoală măricel ; ...
I. 2 - Nani nani puişor I Pină mini în prinzişor / Culcă-mi-te mititel I Şi
te scoală mă.ricel... i Pină 111îini la prînzişor I Să te faai mai mărişor...
I. 3 - Nani nani puiu.I mamii I Şi te culcă mititel I Şi te scoală măricel I
Frumos ca un porumbel...
I. 4 - Nan1i nani băieţaş I Dragu mamii îngeras I Culcă-mi-te mitlitel I Şi te
scoală măricel...
I. 5 - Culcă, culcă, pui de curcă I Şi te scoală pui de cioară I Da te scoali
mărişoairă ...
I. 6 -Nani nani coca mică I Culcă-mi-te mititică I Şi te scoală mărişică ...
I. 7 -Şi mama. te-a adormi I Să te fad mai măricel .' Ol să tiormi cu-n IQm
frumos I Şi să te scoli sănătos ...
I. 8 - Cum să c1.,;lcă cum ado.armi I Cum să scoală iar i foami ...
I. 9 - De să cuc-amîndoiuţi I S-o scula mărtlşon1ţi...
I. 10 - Cucă cucă puii;:oTU I Pină creşte mărişoru I Ş-apoi n-oi m.ai şti de
doru ; Cucă cucă pui de cioară I Mama să duce Ia moară I Cit îi creşte
mărişoară ...
I. 11 - Haina naina ~i-i dormi I Pînă mama ce-a veni...
I. 12 - Hai liu liu puiu mamii I Doară tu mi adurmi I Cind te-i scula mare-i
fi I Hai alulie puişor do.ar îi creşte mărişor I Hai aliuliă şi te culcă J
Fină mine le. ziucă ...
I. 13 - Aliule-te şi te; abuă I Pină mini dă cătă ziuă I Şi dacă s-o face tlîuă I
Ne-om duce care-ncătruă.
I. H - Dui dui dui şi-a mamii pui I Culcă-te tu la verdeaţă I Si te scoală di-
rnittleaţă I Şi te scoală mari mari I Mari mari mărişor I Să-i fi mamii
de-ajutocr...
I. 15 - Haia haia cuJc;'j-te I Dimineaţa scoală-te ...
I. 16 - Şi te culcă mînd•ru iară I Pînă colea cătră sară I Şi te cu~că puişor L
Pină mini la prinzişor ...
I. 17 - Hai cu mama puişor I Pînă mini la prinzişor I Ca să creşti mrui
mărişor ..
647
I. 18 Hai cu mame să te culci : Pină miine la ziucă I Şe-i vedea că lumea
lucră ..
I. 19 Mititică IT'J-c.m culcat-o I Mărişoară mi-am scuLat-0. ..
I. 20 - Hadda Julea pui de raţă (sau Abuă-te pui de raţă) I Pbă mîine dimi-
- neaţă ; .. :pui de curcă I Pină mîine la zîucă ; ...
I. 21 - Hai.da liuliu pui dă Domn I Io te leagăn să te-adorm I Pînă dirnilneată-n
zori I Cînd zorile or zori I Şi puicuţu s-a trezi...
- I: 22 - Hadda liuliu şi te culcă I Pînă mînie la zîucă I Că nu te-o pune la
muncă (Dr.agu mamii Ştefănucă) ;
I. 23 - Şi te culcă devremdor I Pînă mini la prim:işor I Şi te scoală tîrzior I Ca
să' creşti ri1a.i mărişor ...
I. 24 - Hai te culcă pui de curcă I Şi te scoală pui de cioară I Pe miine dimi-
necioară ...
I. 25 - Abuă-te pui de buhă I Pînă ce s-a face ziuă ...
I. 26 - Din sfinţit în rc~~ărit i Cocuta mi-.o hodinit ' Că Domnul mi-a hodi-
nit-o I Şi frumos că mi-a crescut-o ...
I._ 'l:l - Şi te fă mai măricel I Şi te scoală frumuşel...
I. Ul - Abuă-te puişor I Pînă mîine-n zorişori ...
I. 29 - Abua nu te-ai sculare I Pină luni dimineţeare ...
I. 30 - Ia culcă-te şi te-.abuă I ?înă ce s-a face ziuă ~ Nani nani şi te-a.buă I
Pină ce s-a face zuă ; Are muica doi copii I Şi şi-i lule şi şi-i buă I
Pînă cind s-a face ziuă ; Abua şi te abuă I Şi te scoală mai la ziuă ..•
I. 31 - Şi...abuă-ite puişor I Pînă-i creşte mărişor ...
I. 32 - I. 20 + I. 30+ I. 31.
I. 33 - Vai te-ei.buă PUIÎ de curcă I Pînă mîine-n dalbă ziuă ...
I. 34 - I. 1 + I. 33. -
I. 35 - Lulie Iulie puişo;r I Pină
mîine-n prînzişx ...
I. 36 - Şi-l adoax~ Doamne I De mi-l face măricel...
I. 37 - Şi s~ormi încetişor I Şi să diarmi liniştită I S-i creşti mare fetită._
I. 38 - 'Ditibelu şi te-abuă I Pînă mini dă cătră ziuă .. .
I. 39 - Abuă-te şi te-abuă I Pină mini de către ziuă .. .
I. 40 - Aaa, nu te-ai scula I Aa, şi nu te-ai trezi...
I. 41 - Hai liu liu liu şi te scoală I Puişar rnindru de cioară ...
.
. IN LEGATURA
K. DIFERITE ALTE AC'flUNI SI SITUATU .
CU ADORMIREA COPILULUI
K - N.ani nani păpuşică I Că mama te-a legănat I D~n guriţă ţi-a cintat ...
K. ,1 - Să te-aline mJoş cu bine I Şi să-ţi cînte-ncetinel I Mugur mugur mugurel...
K. 2 - (liniştire) Taci cu mama puişor.
K. 3 - Lulu lulu puiu mieu I Ce m-i 1-a dat Dumnezeu ...
K. 4 - Nani nani pui dorit ; Dragu mamii băieţaş (fecioraş) ...
K. 5 - Cum aşi face să te-adorm I Cu un puişor de somn ; (C-o picătură de
somn) ; Haide mama să te-adorm ...
K. 6 - Te-a5i legăna ca pe-o floare / Pină cînd •iei creşte mare ..
K. 7 - Nani nani puiul mamii I Dormi acu cît ieşti mai mic I Să creşti mare şi
voinic ...
K. 8 - Nani nani puişor .' Vin la mama să te-adorm I In grădină la izvor...
K. 9 - Puiul mamii mititel I Ia fă-te mai măricel...
' K. 10 - Vin la mama să te scald I Şi cu mina să te-adorm I Vin la mama pui :aă
ştiucă I Şi la mama dă mi-l culcă ...
K. 11 - F'ata mamii s-a culca I Şi mama o legăna I Cu picioru şi . cu mîna I
Cum s--0 pomi.nit lumea ...
648
K. 12 - Cum aşi face să te-adorm I Cu linguriţa de somn ...
K. 13 - Vine vine moşu lene I Pe la oki pe la sprîncenc I Ca pe bei.ia să mi-o.
cu1ce... . .
K 14 - Şi tu vino ingeiraş I Şi mi-l ia de lîngă mine I Şi-I du tomna Doamne'
la tine I Inguaşu îngeraş I Ia să-l pui in legănaş ...
K 15 - Şi mama te-a pus pă picioare I Să te facă lali.
K. 16 - Puii mamii cei mîndruţi I Puii mamii cei doliuţi I De să culc-amîn-
doiuţi. Maricuţa în duliuţ I Şi Noruţu-i în pătuţ ...
K. 17 - Ia puiuţu cucului I Adă somnu pruncului I Di la vaci di la gh.iţ.ăi I D~
la scrofii cu purcei ..
K. 18 - Legănuţu-i de urzici I Io te legăn să nu plîngl...
K. 19 - Legănuţu-i de nuiele I Inima m-i tătă jele... ·
K. 20 - Haia (Staia) lui lt;i pui de-albină I Vine mama să te-alină ...
K. 21 - Culcă-te puiuţu meu I Că 111ă culc maică şi ieu. (v. D. 23).
K. 22 - leu puiuţ te-oi adormi I leu mă duc te te-i stîmi / Şi mie nu mai hori ;
Că mama lea~ână puiu I Leagănă-l pîn"adormi I C-apoi minteni s-a·
stirmi I Şi dupi"1 mir.e-i veni I Pe mine nu m-a găsi...
K. 23 - Lulea luleC\ copilu / Să s3. culce să.rocu I Că copilu-i micuţ tare I Şi-i
trebuie grije mare ..
K. 24 - Hai liulit·ţă pui di Demn I Să ti culc şi să ti-adorm.„
K. '..'.5 - Liule mama şi mi-l culcă I Şi mi-l leagănă frumos I Să nu cazi din
leagăn jos: v. l'\3ni nani pui frumos I Să nu cazi din brată jos... ·
K. 26 - Haia ruje alh<i I in leagăn de nalbă I In floare de măr I In :tir..mză de
păr ...
K. 27 - Razele din Zl·li I Roua di pi flori I Mini ti-or săruta I Şi ti-or legăna...
K. 28 - Bucium de păstor I Apa din izvor I Fluturii din zbor I Cu aripa lor f
Mîni tE:-or ogoi I Si ti-or adormi...
K. 29 .,,.... Cu .. mi1,v.ta-l k,ZăMm I Şi din gură io-i cîntam ...
K. 30 - Cucule p;mă galbenă I leu .mi-l cule tu mi~! Leagănă I Şi mi-l leagănă
firumos I Să nu-l dai din leagăn jos ...
K. ::a - Cucule okiut. oe pt>şte I Ieu mi-l culc tu mi-l· trezeşte I Şi mi-l trezeşte
rîz.înd I Să nu mi-l trezeşti plîngînd... .
K. 32 - Culcă-te puiuţ de pe~te I Io te leagăn dor îi c:reşte.-
K. 33 - Şi mi-l suie şi Ia cer I Şi mi-l la<;ă-n le~ănel I Şi ml-I face măricel ...
K. 34 - A a a puiu mamii I Numai pînă-i adurmi I C-amu dacă t-i stîrni I Io
cu tine d-oi vorbi...
K. 35 - Culcă-te puiuţ şi dormi I Pînă ti-i hrăni de somn ...
K. 36 - Leagănă-te puiuţ tu I Pe o creangă cu cucu I Că şi jo m-oi legăna I
Pe o creangă cu mierla I Pe tine te-oi ajurta / Şi tu puiut ti-i culca ...
K. 37 - Păsăreaua cucului I Adă somnu pnmcului I Că de cînd somnu l-ai dus I
Pruncu capu jos n-a pus... ·
K. 38 - Că mama te-a legăn:it I Şi mama te-a descînt..'>Jt I (Şi mama te-a
iinfăşo.t) ...
K. 39 - Că mama te-a legăr.at - Şi mama te-a înfăşat I Şi mama te-a îngrijit...
K. 40 - I-am legăr•.iat cu picioru · I Din furcă-m torceam fuioru I Din guriţă le
cînt doru ...
K. 41 - Cu picioru te-a legăna I Şi din mină oi Lucra...
K. 42 - Că ieu bine te-am iăşat I Te-am culcat, te-am legănat. ..
K. 43 - Noaptea mama mi-l lua / Lingă ia cînd mi-J culca I Ţîţa sara că i-o da I
Io dădea şi iel dorm€".i I Şi mama mi-l mîngîia. S-a făcut de-un anişor I
Mi l-a pµs în curişor I De minuşuţă-1 lua I Ln picioruşe-I scula I Şi 1a
mers mi-l învăţa I Picioruşe mititele I ca broscuţe lăţişoare. Dar mămica
ce-i făcea ? Şi-n îmbrăţişare-I lua ...
K. 44 - Pui mic şi răsfăţat I Mama te răsfaţă I Mama te hrăneşte I Mama ea
te creşte ...
K. 45 - Nani nani pui de cuc I Cum aşi face să te culc I La patul care mă culc ...
K. 46 - Nani nani pui de cuc I Vino-nroace să te culc ...
K 47 - Culcă-te pu!iuţ de cuc I Io te leagăn şi mă duc ; Ha.ia baia pui de cuc I
leu te leagăn şi mă duc I ; 1-..aa puiuţ de cuc I leu te leagăn şi mă duc I
Şi n-<>i veni pîmă-i cuc ...
649
K. 48 - Te-ai culcat într-una I Să te culci şi-acuma ...
K. 49 - Vine somnul dulce I Capul să ţi-l culce ...
K. 50 - Dar acum mai gîng-ureşte I Si cu mama de vorbeşte I Că nopţi întlr~gi nu
doarme t Să te facă mama mare ...
K. 51 - (Nani nani pui de om) I Ieu te legăn tu n-ai somn ; Lui lui lui lui pu~ de
om I Ieu te legăn tu n-ai somn ...
K. 52 - Tu al mc:mii scump odor I Nimic mama n-a lucrat I Pe tine te-a.
legănat...
K. 53 - Ia fă-te mai ,·oinicel...
K. 54 - Piroză - îndemnare Ja som!l (cu prop. apropiate stilului de versificaţie).
K. 55 - Să te-adorm pe pieptul (braţul) gol I Să-ti fie somnu uşar„.
K. 56 - Mama-I culcă pe pruncuţ ...
K. 57 - Culcă-te cu mama I Mama nu te bate I Mama te 'grijeşte ; Cu1că-te
să fi cumffll:e I Că măicuţa te iubeşte I Şi de rele te păzeşte ...
K. 58 - Hai maiaa-1 culcă I Hai maica-I ţucă ...
K. 59 - Să-l culcăm pră Pavel I Mama fa.şie nana ...
K. 60 - Hai -:lulu Iuliu. I Ke să. culcă puiu I La uşa podrumului I Hai lulu
lulu I La slăvim.a vasului.
K. 61 - Si că mam.-a .ligăflat / Şi .laptce--n gmă ţ-a dat I Şi frumos.Jte-o ligănat...
Ji;:. 62 - Puiu mamii -nu.mai plinge I cAhua puiutu mamii...
K. 63 - Lulu lulu cu 'Wcu I V.Jne Domnu cu somnu I Şi maica cu' liagînu ...
K 64 - 'Donni frumos şi fără frică I Puişor de rindunii.că ...
K. 65 - Dormi frumc,s şi te visează I Că măicuţa te veghează ...
K. 66 - In albimma ta ăi creşte I Măicuţa mi te păzeşte„.
K. 67 - Na.ni nani puiul mamii I Că doairâ nu-ţi vin duşmanii ...
K. 68 - Buă mama copila I Să ::lă culce săraca.„
K. 69 - Haide haide pui băi.lft I Că mămica te-a culcat I tn leagăl!l be-a aşezat f
Cu picior te-a legănat I Şi din gură ţ'i.-a cintat„.
K. 70 - Taci vînitule nu bătea I PU'işorul nu-mi scula ...
K. 71 - (Dormi cu mama dornu~ uş0r) I C~ venit to rindunică (C-a venit o
gîză mică) I Să-ţi aduc-o scrisorică I Şi să-ti cînte-ncetinel I Mugur
mugur mugurel...
L. MOTIVE CO,IUNE CL' CINTECFJ,E DE FIECARE ZI •
L. 1 - Somnu m-i ş.i aş dormi I N-are cin'mă lu1uli...

L. 2 - Culcă-te puiule culcă I Nu-mi mai ador.mi sub flllrcă ...
L. 3 - In grădină la Ion I ... I Vin la marna să te-adorm„.
L. 4 - Somn îi maică ochilor I Dar mai g,reu sprîncenilor...
L. 5 - Nani nani puiu mamii I Mititel şi drăgăl.aş I Ce-ai cerut şi nu ţi-am
dat ? I iAi cerut pîine cu vin I Şi mămica ţi-a dat drumu la sîn I ...
L. 6 - Că şi ieu de m....aş CUJlca I Dar nar' cine mă legăna / Că cine m-o legă
nat I De mi.ne ~-o depărtat I Şi cine m ...o luluit I In pămint o pUltrezit...
L. 7 - Nani nani pui băiat I Cine mi te-a lf!gănat I unu 'nalt şi sprincenat I
Cu trei semne de vîrsat ...
L 8 - Dui dui dui, cloşcă cu pui I Dac-ari socs mu'iai să-i ţii. Să nu ţi-i mînce
uliu I Ca pă mine străinii„.
L. 9 - Nani nani nani pui I Iel al meu şi ieu al lui...
..
G50
M. GINDURI PRIVIND ABSENTA PARINTILOR . .
1\1. - Lui ltui lui că mamă nu-i
M. 1 - Că mama copilului (băiatului) I Ie-n tîrgu Sibiului ...
M. 2 - Alwe-te pui micuţ I C-o mărs mă-t« la viiDut I l~i scoate altu drăguţ) ...
M. 3 - Abuă-te pui de cucu / Că mă-ta s-o dus la' plugu ; Abuă-te pui de
cuc I Că măicuţa ta s-o dus
M. 4 - Abuă-te pui de cioară I Că mă-ta s-o dus la moară ...
M. 5 - A a a prunc micuţ. I :Mărs-o mă-ta la vinuţ I Cin' şti cînd a vini I
Pîn-ati.:uce tu-i dormi„.
M. 6 - A ia.„ fată mică I C-o mărs mă-ta la pălincă ...
M. 'i' - Abua pruncu·n belceu I Că mă-ta-i la făgădău / Ş-o băut pin s-o-mbă-
tat I Şi de Florin c-o uitat„. • _ _. _ . .
M. 8 - Adormi adormi fică li11ă ! Că tu sugi t1ţa st.rama I F.icJor străin ite
liagănă ...
M. 9 - (ln proză grupa a VI-a privind potoli.lrea copia1ului., cu gindW. că atunci
cînd va ~eni tatăl lui din război, să-l găsească adormit. v. ex. 247).
M. IO - Abuă-t.e pui de cuc I Că măicuţa. ta s-o dus ...
M. 11 - Luli htle. pui de gule I Că mă-ta-i dusă-n pădure ...
M. 12 - :Abua puiuţ de şancă I Că mă-ta s-o dus la grapă ..
M. 13 - Mă-ta pînă a zini I Noi t.rebe-a găzdălul I Mîndru-n cas-a ne tocmi I
Pă la uşă cu o ;rujă I La fereşti cu filori dlQJTlneşti„.
M. 14 - Că muma copilului I Ie-n tîrgu Sibiului I Şi-i aduce turtuleţe I Să-i
treacă de dor de ţiţă„.
M. 15 - Că tatăl c-opilului I S-o dus cu boid la plug I Să are de cucuruz„.
M. 16 - Ca să vie mai degrabă ! Puişonil să mi-l vadă ...
M. 17 - Ptn1a ptruia copil mic I Copil mic fără părinţi I Greu-i creşte să te
măriţi„.
M. 18 - Puişor cu ochi de mure I Maica-i dusă la pădure„.
M. 19 - Hai lui Ju:i c!i tată nu-i I Căci tatăl băiatului I Ie slugă-mpăratului I
Da 1T1u-i slugă pe simbrie i Că-i trei ani de căt-mie.„
M. 2CJ - Lu~ lui lui că mama nu-i I Că s-o dus h Şura Mare I Să ne-aducă
de mincare I Şi s-o duce la Sighielu I Să ne-aducă covrigelu„.
M . .21 - Lui lui lui că mama nu-i I Că s-o dus şi te-o lăsat I ln leagănu
desfăşat...
M. 22 - Că mama s-o dus la vaşi I Şi tata s-o dus 1a oi I Şi-or vini-00.at.ă-napoi ...
M 23 - (Ş-abuă-te pui de cioară I Că s-o du!> mă-ta Ia moară) I Cu o yică de
săcairă
I Şi nu gine pin otavă„.
M. 24 - Că
tata-i dus să-ţi aducă : Zăhăn.rţ şi turtă dulce I Nani puiu să se
cuke I Şi s-o dus la Rădăuţi I Ca s-aducă zaharuţ.„ (v. E.)
M. 25 - Ş-a,buă-te pui de cioară I Că mă-ta-d dusă la moară I Să-ţi adu.că
farinioară I Să facă mămăliguţă ... (v. E. 30 II).
M. 26 - Abua pui de mierlă I Că s-o dus mama La greblă„.
M. 27 - Abua puiuţ de cioară I Câ s-o dus m3ma la şcoală I Nu s-o dus să
nu mai vie I Că s-a dus să-nveţe-a scrie .. .
M. 28 - Buă-te tu cu tata I Pină ce-o veni mă-ta.. .
M. 29 - Vai te-abuă şi te-adcrmi t Că măta-i dusă Ia domni (o.raş).„
M. 30 - Vai te-abuă şi t.e cuJcă I Că măta-i dusă la muncă ...
M. :u - Abuă-te pui de mic I Că măta-i la ibovnic • ...
M. 32 - Abuă-tc: pui de cioară I Că mama s-a dus la mor.ră I Şi-o băut vinars
de prune I Şi s-o dus cu doru-n lume I Şi-o băut şi s-o-mbătat I Şi pe
tine te-a uit&t • „.
M. 33 - Că mămica ta-i du~ă la treabă I Şi mămica ta rea nu t.e-adoarme I
Decit bunicuţa, să te culce„.
M. 34 - Lui lui lui cu mama lu:i I Că tăicuţu aicea nu-i ...
• rar, şi cu caracter de g]umă.
651
M. 35 - Lui lui dui C"ă tată nu-i I Că tatăl copilului I E dus în ţara rnsului. ..
M. 36 - Mărioa1·ă pui de cioari I Tată-tu S· o dus la moară I Şi te-o pus în
coveci!aară ...
M. 37 - Raia haia pui de cioară I Că s-o dus miit3 la moară. I Hala haia pui
de gongă I Plecat-o măta la Ognă I H::tia hai pui de sarcă I Plecat-a
măba Ia baltă ...
M 38 - Culcă culcă copil mic ' Că maică-ta-i la cîşti.g I Tatd.-tu-i ~a iobăgit ..•
M. 39 - Aa a puiut r:le sarcă I Că mă-ta s-a dus la sapă ...
M. 40 - Abuă-te pui de cioai.·ă I Că mă-ta s-o dus la moară I Abuă-ti pu'i. di
,raţă I Că mă-ta s-o dus acasă ..
N. DIFERITE ASOCIERI DE MOTIVE
N. 1 -- (Dl. + M34.+ + + 11. E3. C63.)

N. 2 - ·(B2a.Ill. + + +
B36. + +
DJ. D35. 136. ClO. +E62.)
N. 3 - (Dl. + +
C931. -f- K9. + K29. K53.)
N. 4 - (Dl. + + +
09. E2. + +
F3. + F66. K42. Vll.)
N. 5 - (D23. + +
El9. t- T39. + +E20. T37. T38. +
K21.)
N. 6 - (A32. + B21.+ + D31. + C9311. G34.)
N. 7 - (D43. + B33.+ +
G3. + Tl6.+ D41. D27. +
G4.)
N. 8 - (E2. + +
E54--'56. -l- Dl7.+ + 127. F68. E3. +
F3. + K50. + F69-71. +
K51-53. + +
E57. Gl5.)
N. 9 - (1:36. + +
ClO. E62.)
.N.10 - (B27. + GlO.+ + +
Il. Fl2. C95. + T23)
N. 11 - ·(DL + C89. + E41. +T25.+ Q46.)
N. 12 +
- (B35. + D32. -f- El9. + F28. D9.)
N. 13 - (D. + Fl3. + Kl3.)
N. 14 - (Dl7. + +
E6. 11.)
N. 15 - (B3a. + D2. + + + +
AlO. El2. 130. IE59.)
N. 16 - (A25. + iB27. + Q5.+ D2. + K54. + 11. + F54.)
N, 17 +
- (Al2. + B2. -J- Dl. + El. + 135. QR.)
N. 18 - (L2. + L6. + M20. + + l\1121. I6. + C6?.)
N. 19 -(Al4. + I 14. + Q4. + C32. + Q45. + 130. + 47. + Q48. +
Q49. + Q40.)
N. 20 - CD28. + K51. + Fl. + 124. + T/18. + T19. + T20. + T21. + E l8.)
1
N. 2J. - (B55. + D29. + K7. + E39. + F9. + F33. t F34.)

N. 22 - (854. + +
El. +
G5. +- E3. + Dl. + T44. G6.)
N. 23 - (Dl. + +E2. +
C96. + K38. + K39. F38. +G35. + F42.)
N. 2-.I - (V;j. + M28.+ + +
M25. + 130. V5. 131.)
O. CAUACTERUL DE BLESTEM •
O. 1 - l\lîncP-ţi şerpii carnea ta I Cum îmi minei tu viaţa I Suge-ţi şerpii sîn-
gele I Cum îmi sugi tu ţîţele I Cum îmi mînşi tu zilele. (Fragm. Balada
Şarpele).
* rar.
652
o. 2 - T1tibeh.1 piiară-ţi felu ...
o. 3 - Nani nani pui dorit I Fir-ar tatu-afurisit I Că ii.el m-a nenorGCit
(V. T. 34).
O. 4 - Liu liu liu puiuţ de cine I Mult te leagăn şi nu-i bine (v. T. 29).
P. INTERVI:NŢII IN PROZA
P. I. - Proză cu propoziţiuni scurte şi foarte scurte

P. II. - Pr;oză cu propoziţiuni scurte şi caracter de versifioaţie libeiră
:P. -'-- Proză cu propoziţiuni de întindere inegală.
~- 1 - Rroză pred0minată de versificaţie liberă.
P. 2 - Amestec de exprimare î.n proză cu versificaţie.
ţ>. 3 - Proză şi versific-a.ţ.ie liberă.
Q. TEXTE INTREGI PRO\"E~ITE DIN ALTE CATEGORII

FOLCLORICE
Q. 1 - Cine-aude gura mea I Gîndeşte c-am băut vin ... Vai io n-am băut ne-
mică I ... I Că horesc de necăjită ...
Q. 2 - Jieneasca "Mult mi-e drag să văd ciopoare I De oiţe ele mioare" ...
Q 3 - De ce n-a rupt Dumnezeu I Sfoaira leagănului meu ..
Q. 4 - Creaţie : Fosta-m fată tinerea I Şi-am ocolit pădure.a ...
Q. 5 - Q. 3 +4
Q. 6· - Puiule să te usuc:-i I Ca pîinea care-v mănînc:-i I Şi ca vi.nul care-l bei I
Te-ai jurat c:--ai ~ă mă iei...
·Q_ 7 - Fură-te dracu bădiuţ I Că mă făcusi cu !nili'lţ I I-oi şide şi-oi legăna I
Tu-oi şide şi-i fluiera ... rfr. Lui mai lui mînclrile mele.
·Q. 8 - Fragm. din balada Şarpele - Blestemul m:imei : .,Mînce-ţi şărpii car-
nea ta I Cum îmi mînşi tu viaţa I Sug:J.-ţi şerpii sîngele I Cum îmi sugi
tu ţîţele I Cum îmi mînşi tu zilele ... (v. O ]).
Q. 9 - Hai hai hai mmg1-1 le hai I Hai la deal şi hai la vale I S-c:jungem în sat
cu soare ...
Q. 10 - Cînd ieram de nu iubeam I :.ind·~ mă culcam dormeam ...
Q. 11 - (rrfr.) Lina mea Lina mm I Săruta-ţi-aşi guriţa .. .
Q. 12 - Răsai lur.ă di ~u sară I Să c05esc pelin şi iarbă .. .
'Q. 13 - Răsai lună răsai dragă I Să sa vadă prin livadă .. .
Q. 14 - De trei zi de dimineţi I N-am fost la mîndra s-o văd ...
Q 1 'l - Pe cumpănă la fintînă, plinge-o pasăre bătrînă ...
Q. 16 - Pădure drc.gă pădure I Frumos cînta cucu-n tlne ...
Q 17 - Tu maică cînd m-2i făcut i Bine nu ţi-a prea părut...
Q. 18 - Legănat m-ai Jeg21nat I T'U mamă m-ai blest~mat
Q. 19 - Pe sub dealu Borzului I lVft're-ti para focului...
653
Q. 20 - Face-te-aşi călugărh.Ş I La mtnăstire-n oraş ...
Q. 21 - Străinul de-ar avea modru i M-ar pune scară la pod ...
Q. 22 - lia vezi doru ca un ciine I VJne aM şi vine miine...
Q. 23 - Taci tu ·maică nu mai plînge / Că te-oi scălda în lapte dulce (fragm.
balada Nevasta fugită).
Q. 24 - Păsărică galbenă I Vino şi mă leagănă ; I V~no şi mă dandină ...
Q. 25 - Cime zice că-i mai bine I Măritată decît fată ...
Q. 26 - Nani nani pui băiat I De ce mi te-ai supărat ?
Q. 27 - Leagănă-te vîrf de. brad I Ca şi ieu m-am leg:lnat I După cine mi-a fost
drag ...
Q. ~ - Vad mamă cin' m-ai făcut I Ţie bine ţ-o părut .. .
Q. 29 - Toate plu.gurile ară I Au tu griu, au tu săcară .. .
Q 30 - Somn ie ma!că ochilor i Şi li greu sprîncenilor... (tip Du-te fică şi re
culcă) ...
Q. 31 - S-a dus cucu de p-aicea ...
Q 32 - Pi <lealu cu florili I Paşte Sî.rbu oili ...
Q. 33 - Mă duse.i. în tir~ I Cumpărai un pui I Puiu zice: pui pui pui / Pui
Ioniţă pui.
Q. 34 - Inimă supărăcioasă I Ce să-ti dau să fi voiQasă ; S~raca ~nima mea I
Iar începe-a mă durea ...
Q. 35 - Alrdă focu dacă nu-i I Norocu la oara lui li Io prin cîte am flrecwt I
Q. 3G - Maică cir.ci m-ai făcutu I Din picior m-ai legănat I Din gură m-a~
blestemat.-
Q. 37 - Mult mă mir de tine cucu .' Cum trăieşti fără de l'Ucru I Şi io pasăre
ca tine I Fără lucru nu m-i bine ... I
Q. 38 - Săraca mamă cu feti I Mult-aude multe vede I Musai toate să le rabde ...
Q. 139 - Cu picioru-a legăna I Cu gura a blesbema I La ce m-a făcut maica I
Decît mă ff!cea.m o fată ! Mai bine-o stîncă de piatră li Mă punea la o
fîntir.ă I Cu izvor de apă bu=iă I Citi voinici pe drum ar trece I To,ţi
la mâ.ne să se plece I Şi să b„ie apă rece ...
Q. 40 - Măicuţa cin' m-o făcutu I Nemică nu o durutu // Nrum-on deget la
picior I C-o gîndi' c-oi fi fidor li Dacă m-o văzut că-s fată I Mai bine
m-o fi...;ngropată .' Sub un ţărmure de baltă I Să mă mulească mulu I Să
mă spele puhoiu I Să mă mîie cu totu // Să fiu mulu apilor I Şi mincare
peştiJor...
Q. 41 - Pune uşe la coteţ I Şi te scoală la judet ..
Q. 42 - Pălincuţă şi vinars I Mult ar bea mîndra şi-o las ...
Q. 43 - De-ar ti trăznit Dumnezeu I Tulpa de la făgădău I Talpa leagănului meu I
Să nu se le&găne nime I lTom fără noroc ca mine ..
Q 44 - Păsăruică pasăre I Mută-ţi cuibu de-aCIQ}o // C-o-ţi vini-ntn·-o sară
beat I Ş-oi afla cuibutu spart I :;li puiuţii pe sub gard ...
Q 45 - Păsăruică mută-ţi cuibu I Căci vine badea cu plugu /1 Păsăruică mu-
ta-ţi casa I Căci vine badea cu coasa ...
Q 46 - Maică cin' m-ai legănat I Cu picioru legănai I Cu minutele lucrai li
Şi cu ochi ai lăcrimat I Din gură m-ai blestemat li M-ai bJes'bernat
maică s-ai răs I Din mini tăti s-a prins ...
Q. 47 - Cucule de ce nu tragi I Pînă-i iverde :firunza-n fragi I Şi i~ pe :sub
copaci ...
Q. 48 - Cucule cu pene rari I Mîndru cînti la păcurari I Şi-n cotune la husari ...
Q. 49 - Cucule da mîndru cinţi I Nu ştiu iarna ce mănîmci I Mănînc putregai
de nuc I Şi vă trag vara de lung I Mănînc putregai de fag I Şi viu
vara şi vă trag ...
Q. :>O - Şi să taie-n săbiele I Sîngele pi!rîu le mere .11 De-ar da bunul Dumne-
zeu I Să scape ':Jărbatul meu I Să-şi mai vadă :satul său I Ş-ai Wi doi
co~Iaşi d.ra~i I Şi nevasta să ţ-o placi.
Q. 51 - Mai am o zi şi mă duc I Ieu mă duc codru rămîne I Plînge frunza după
mine I Plînge frunza şi ia!I"ba I Şi sărma111a măicuţa I Plinge pilinge Ş
sus~nă I C-o.re-o fată mai streină I Streină maică streină I Oa gairoafa
din grădină I Şi nici aia nu-ri streină I C-are florii şi Tădăcină I 6i mai
654
face :vara flori I Şi are ş: 1a surori I Mai face şi bobocei I Şi-ăia-s
frăţi.Orii iei li Pune maică pema-n pat I De streini m-am săturat I
Rău îi Doamne prin duşmani I Ca desculţ prin bolovani...
S. UŞOARA AUTO-IRONIE *
S. - {Uşoara ironie (amară) la a..clre5a mamei, fetei), etc.

S. l - Leagănă mindTă şi taci i Numa ţ-o plăcut să faci.
S. 2 - Lw lui lui cloşcă cu pui I Dacă-l scoţi musai să-1 ţii I Daică creşti-o
cocosăştie.
S. 3 - Lui lui lui lui puiu mieu I Mare cine-i tată-tău I Că bea vinul din
canceu I Şi mai mare caţă-s ieu ...
T. DIFERITE ALTE GINDURI
T. - Legănîndu-te pă tine I Mult lucru mam-i rămi:ne I Şi de i•oa.rnă şi de

vară I Şi din casă şi de-afară ...
T. 1 - Tăt aŞEi o zis oricine I Numa horile-s de mir.e I Cin' o zîs o şi minţit I
C-am lucrat ş-am şi horit / Noaptea pruncii legănî.nd...
T. 2 - Te-am făeut ctt maire neam t Cu Eva şi cu Adam I Şi te-am făcut cu
plăcere I Şi pra ari unde poţi m~ ...
T. 3 - (Lui lui lui puiu mamii) Nu (Că) te-am făcut cu ţiganii ; Te-am făcut
cu momirl.an.id ...
T 4 - Culcă-ite puiuţule I Că dorm toate apele„.
T. 5 - Lui 11artă-tu i-o fi dor. Ia fi dOII' ia fi unt I Doamne cum te port în
gînd. la fi dor şi ia fi sete I Tot la inimioară-i şede ...
T. 6 - Mîl'lldru mamii păntru tine I Mult lucnt mie-mi rămîn~ I Şi din casă
şi de-afară I Şi de iarnă şi de vairă ...
T. 7 - Dragu mi""e că ieşti fecior I Tu ieşti fecior ieu ţi-s mamă I Dacă t-i
duce cătană I Tu mi aduce năfiramă ...
T 8 - Haia liuliu măi pruncuţ I Culcă-te în legănuţ I După ce îi adurmi /
Mama nu s-a hodini. ..
T. 9 - Să te pot veciea umblînd I Să ma.i fae altu pă rind. Că mama fără de
prunci I li ea nucu fără nuci.„
T. 10 - Ş-apoi hala puiu!ică I Pînă mini diminetică I Şi noaptea nu te scula I
'Că-'i carr. greu ~:1 legăna ...
T 11 - Haia haia pul de cerb I Jeu cu tine mă desmierd ...
T. 12 - Ş-apoi haia puiu mamii I leu atîta ţi-JQi hori I Pînă ce te-ol adormi ...
T. 13 - Haia haia puiu mamii I ti~m făcut 'au t.atî-~ I Mie să )lut-mi
grăieşti rău ..
T. 14 - Demineaţa m-am sculat I Şi frumos ti-am îmbrăcat I Şi pă faţă ti-am
spăJ.a.t I Şi lapte din kiept ţi-am dat I Şi în leagăn ti-am culcat I Şi
la lucru am plecat„.
* ra.r.
655
T. 15 - Cu tine mă zăbovesc I Şi lucml nu-l mai gătesc I Dragul mamii dormi
în pace I Doară lucrul mi 1-oi face ...
T. ·16 - Haida liu liu pui di uom i Ce să fac ca să te-adorm ? I Haida-lliiu liu
pui de cuc I Ce să fac ca să te culc '?„.
T. 17 - leu a mele tinereţi I Le-arn trecut crescînd ba.ieţi I Lingă leagăn le-
gănind I Cu guriţa li cintînd I Cu mina ţîţa li dind„.
T. 18 - Haide nani dragu mamii I Legănîndu-te pe tine I Mamii mu1t lucru-i
rămine I Că doicindu-ţi capu tău I Imi rămîne lucru meu I Şi de ianiă
şi de vară I $i din casă şi de-afară
T. 19 - La copii mamă le ierti i Cit îi legeni şi-i d0işeşti I Şi la bune ,Pină-i
creşti... .·
T. 20 - Şi să-nvete zburători I Şi zboa["ă-n grădini cu flori I Şi-şi ia.leg o 1:ic-
ricea I Şi-şi petrec viaţa cu ia I Şi-5i aleg o fi.oare di'agă I Albu
mai ieşti mamă... ' · ·~ .
fru -ie
·~, · ·
'1'. 21 - Haida mrni pui de om I leu te leagăn tu n-ai somn I Şi de a.stă.zi. . şi
. . de mîini / Şi de mîine ~i de-alaltă I Şi nu lucru niciodată ...
T. 22 - T. 18 + T. 19 -l- T. 20 -1 · T. 21. .
T. ZJ - Culcă-te măi puişor I Cukâ-mi-te să . te-adorm 1. Şi sa-mi faci 1ini.şte-1Il
casă I Să pregătesc pentru masă / Celor fraţi mai mărişori I . Cari irili
vin in casă iară I Şi -mi cer C')PU de mîncare... · · · ·
T. 24 - Fn;nză verde foaie_. l<ttă ~ Sunt tec~ dobrog~~.~ă . I Frunză verde
bob-năut I Zece copu am nascut ... * . ~ ·· · ."- - ·
T. 25 - Drag' mi-ai ~ost cît ai fost mic:t I ~~ă-mi ieşti şi-acu mai maire I
N-asculta pe fiecare... „ ·
T. 26 - Căci cocoana te-a .fă('.ut I Şi mămica te-el crescut. I Mămica te-a !uluit.
T. 27 - Mai rr.ult nu poci leg<i.Il.3 I Că tată-tău n:..are' - mi.nea . I Si. ieu de cină
i-oi da ...
T. 28 - Frunzuliţă di pe mare I Am un copil ca ş-o fl0are I Mi:..e frică că noroc
n-are ...
T. 29 ..:.,_ Abua puiuc de cine I leu te leagăn şi nu-i bine ....(0. 4 ~ T. 35).
T. ;~o - Că tată-tu-i la hătaie I Unâe om pe om s:i taie I Şi să taie-n săbiele I
Sîngele pirîu le mere. (Q. fiO).
T. 31 - Că bunicuţa leagănă I Leagănă străină de doi fecioraşi cari i-a murit
pe frcnt I Şi mama nu i-a m1i văwt I Lăză•rică puiu mamii I Lăzărică
fecioraşu mamii îl mari I S:t mi-te-nsodre mama I Şi pă Gheorghiţă,
care a murit în Silistra I Puişoru mamii. .. *
T. 32 - Haia he&ia pui de-argint I P1.me-te-ar popa-n pămint I Şi pă mine lingă
tine I C-acclo ne-ar fi mai bine ..·.
T. 33 - Abu abu te-aşi culca I Aliule nu te-aşi avea I Nici ziua nici noaptea.„
T. 34 "'- Fir-ar t.at-u-a!imanit I Pe mine m-a despărţit I M-a despărţit de
iubit... *
T. 35 _:... Hai liu liu puiuţ de domn I Ieu te legăn tu n-ai somn I Llu liu liu
puiuţ de cîne I Mult te leagăn şi nu-i bine„. (v. O. 4).
T. 36 - Di ce eşti .aşa blăstămat Vasile. că te bate mama dragă. Culcă-te ! Fi
cuminte şi te culcă ...
T. 37 - Culcă-te ruiuţu meu I C-ia să vină taică-tau I Şi vine să ne sfădească I
· Că noi nu lucrăm pe-acasă„.
T. ;:;a - Culcă-te măicuţă culcă I Iacă-tă s-a face sară I Şi noi n-avem de m.îin-
care I Şi ne bate taica tarP. .•.
T_ 39 - Culcă-te puiule culcă I Ca măicuţa să să ducă I La 10Sindă şi la muncă'·•·
T. 40' - Nani nani nani nani l Că n-a hi cum vreu duşmanii„.
T. 41 - Frunză verdi S()lz di peşti I Di te-ar putea mama creşti„
T. 42 .:.....:. De cînd nu te-am luluit I Mare băiat te-ai făcut.„
T. 43 ·- Hai lui lui ş-al dorului I Ş-al badi sărarului...
T. 44 - Foaie verdi a bobului I Tu deşti uomu codrului...
T. 45 - Nani :ruani pui dorit I Fir-ar ta:t-u-afurisit I Că iel m-a nenorocit.„ •
* mai rar.
656
U. CREAŢII IN STIL POPULAR POSIBIL LIVREŞTI •
U. 1 - Format din (D9 + F.); „Dormi micule dormi I Cel mai dulce somn".
U. 2 - Ca să creşti un moldovean I Mîndru, falnic. năzdrăvan ...
U. 3 - Nani ne.ni nani I Puişorul mamii // Te-ai culcat într-una / Să te culci
ş-acurr.a ...
U. 4 - Să ne cinte iînele / Rlstnînd fintinile I Să ne vadă zorile / Să ne-mbate

florile I Stele-n cer s-a limpezit I Dar povestea s-a sfîrşit.„
U. 5 - Cine neică te-a crăiat I Cine pomii i-a-mbcăcat I Cîmpu-ncolorat cu
flori I Cu mii şi sute culot~i I Neaua ninge nu-l atinge I Vîntul bate
nu răzbate / Mititelu-nfăşăţelu I Cu scutec de bumbăcel...
U. 6 - Nani f.'lani nani I Ct<lcă-te tă nani I Vine somnu dulce I Capul să ţi-l
culce / Te-ai jucat destul I Culcă-te acum ...
V. REFRENE OE TIPlllU DIFERITE

(ŢININD ŞI DE TIPUL MUZICAL)
V. 1 - Haia haic hai...

V. 2 - Daina daina şi dcir.a„.
V. 3. - Daino. mindră şi daina I Datr!a doina şi d1Jina.„
V. 4 - Nani. nani puiu mamii, nani nani ..
V. 5 - La la la (lai).„
V. 6 - măi măi ; lulea ; nani, etc.
V. 7 - (liber)
V. 8 - Ha"ida nani nani I Puişoru ma mii I .„
V. 9 - Lui mai l'Ui mînd1ile "11eli ...
V. 10 - Mîndra mea, mindra mea I Ţucu-ţi O("hii cin' o vrea_.
V. 11 - Nan! nani r.a ...
W. VF.H.SIFICAŢIA
I. - Execuţie silabică interiorizată şi exprimată prin „legato-melopeic" pe mai

multe sila.he, de tip a a a : b u u u ui.
n. - Refren sau completare hi-silabici:'A.
III. - Versificaţie liberă.
IV. - Versificaţie în sistemlll tetra-silabic
V. - (liber).
VI. - Versificaţie în sistemul hexa-silabic
VII. - Versificaţie ~n sistemul hepta-silabic.
VIII. - Versificaţie Îc1 sistemul octo-silabic.
VIII. 1 - Versificaţie în sistemul octo-silabic de natură tetrasilabică.
IX. - VersifiC'aţie rle tip mixt.
• mai ra:r.
4 -c. 3 I
657
TEXTE
Mg. 3417 (V) 11 n. Blăjel, jud. Sibiu, 1968.
Maria Vandor, 27 a·
(I.) 1 (26)
(I)
? Am doi copii .
., Fetiţa are zece şi băiatu patru.
? La noi acuma nu ma:i leagănă că au toţi cărucioare ...
'? De legănat înveţi de mnică. Mai ai şi păpuşe, şi cum auz pe femeile
bătrîne, sau pe mama, zici şi tu ... în joacă„.
(cîntat)
Aa aa mam.a, aa aa a
TT TT TT rr, T1" TT rr rr T
Aa aa aa aa, mama aa aa a
Aa. mama aa. aa. aa. aa, a
rr rr rr rr, rr rr rr rr r
(A.20)
Mg. 1786 n- Viştea de Jos, jud. Braşov. 1961.

Aurelia Şandru, 31 a.
(II. 1) 2 (400)
(VIII. 1.)
(cîntat)
Lui, lui, lui, lui, lui, lui, lui lui.

Lui, lui, lui, lui, lui, lui, lui l11i.
J..ui, lui, lui, lui, lui, lui, lui lui.
Luie, luie, luie, luie.
660
L,;.lie, luie, luie, luie.
Luic, luie, luie, lufo.
Lui, lui, lui, lui, lui, Zili, lui lu.i.
Lui, lui, lui, lui, lui, lui, lui, lui.
Lui, lui, lui, lui, lui, lv.i, lui, lui.
(B8)
fg. 1663 g. Dodeşti,jud. Iaşi, 1936.

Casandra Andronescu.
(II. 2) 3 (149)
(VIII. 1.)
Hai lui lui lui cu mamuţa

Hai lui lui lui lui lui lui
I : Să te-adoarmă mamuţica I :
(olll . . . . . . . . . . le)
{Il2b. E. A3a. 03)
Mg. 4012 (V) s. C1Jciuba· Mare, jud. Bihor, 1971·

Marioara Lăzureanu, 35 a.
(II. 3) 4 (381)
(VIII. VI.)
A a a cu mama
A a a cu mama
Hai lui lui lui, lzui liui lui
Lui lui lui lui, lui lui lui
Ai liui liui lfai, liui liui liui
Ai liui liui liui liui lini liui
(vorbit)
Culcă-ti cu mama !
(cîntat)
Ai Ziui lilli liui, liui liui liui, măi
I : Ai liui liui liui, liui liui liui : I
„Aşe, şi-n tot kipu-i cîntam pruncului meu. Amu-i mare."

(Il2b. Al. 02.)
661
Mg. 4233 <II) j. Ineu, jud. Bihor, 1972>
Ana Tăut (Niţa Filimoani), 73 a-
(II. 4.) 5 (18)

(P.1.)
(cîntat)
A luliu . . . . . lea
Ha a a a a, puiu mieu
Ha a, liuli-te tu cu mama, ţucu-tie maica ta
A llll . . . . . Zea
.'l a aa a a a
Lulu-t~ sufletu mieu, c-aci.i mama ta
(B2d. Al. D2.)
mg. 2305 (II) u. 1. (N). Călineşti, j. Satu-Mare, 1976.

Irina Silaghi, 23 a.
(II. 5.) 6 (12)

(VII.)
(cintat)
.4 a a a a
MaJTlA culcă pe pruncuţ
A a 11 a a a a
A l iu liu liu uliu liu.
(Al. B40. K56.)
Mg. 4233 (I) O. Cibei, Sin. Martin, jud· Bihor, 1972.

Ileana Martin, 50 a.
(III. 1.) 7 (25)

(VII)
(cîntat)
Aaa, cu mama ta
CulcA-ite cu mama ta
Aa aa aa a
&62
C-o vinit Pepe la Florinu
Aa aa aa a
Culcă· t.e cu
mama ta
Că măicuţa i-a cînta
La Florinu mamii da.
(Dl3. E9)
~lg. 4015 (I) O. Tulea, jud. Bihor, Utll.

Ehma Tripon, 64 a.
(III. 2. a.) 8 (31)

(VI)
I: Abua cu mama: I
A a a.
-(843. 02.)
G. B. l, p. 45. Pomi, j. Satu-Mare.

Augusta Coza (Pelleş)-
(III. 2. b.) 9 (69)

(VII ~- )
A bua. abua, a bua

Culcă-te tu cu mama.
(B3a. n17.)
Mg. 4227 ~ K. Sînt Andrei, jud. Bihor, 1972.

Ana Covaci, 50 a.
(III. 2. c.) 10 (21)

(VII)
Abu abu abu a

A a a cu măicuţa
Aaaaaaa
Că mama te-a legăna
A, a, a, a.
(B3a. Al. 1)2. E.)
663
Mg. 417 X (N.) Salva, jud. Cluj, 1960.
Maria Peter, 35 a.
(III. 2. d.) 11 (422)

(VII)
( cintat)
Abu ahu cu marr,a

Că ma-na te-o legăna
I : Şi coi;ilu s-o culca : I
IB:Ja. D2. El.)
Mg. 4009 <V) g Sălclăbagiu Mic, Căpîlna jud. Bihor,

1971.
Raveica Cărăsan, 48 . a.
(III. 2. e.) 12 (396)
(VIII)
(d11tat)
Hai I : Abua cu măicuţa măi : I

Hai Că maica te-a legăna, măi
<El.)
Folclor Muzical Huedin, P· ~10/32. Rişca·Oniceşti, j. Cluj.

mg. 2955 1/63 Ana Toderici, 34 a.
(Ill. 2. f.) 13 (58)

(VII. VIII.)
Abua puiuţu mamli.

A bua, bua, bua
Că mama ţîţă ţ-a da.
Puiu mamii nu mai plînje
Abua, puiuţu mamii.
[016. B3a. F..6. K62.]
664
·A~D.C. voi. I. p. 205. Transilvania.
(III. 3.) 14 (238)

(VIII. 1)
(cîntat)
/ : Abu abu abua re : I
I : Abuă-te cu mama re : I
Abu abu abua re
Şi clin gură ţi-a cînta re
Culcă-te tu şi te-abuă
Şi te scoală mîini la ziuă.
(B3a. E3. l.)
"l'lg· 2314 (II) c (N) Rişca, Cluj, 1975.

Florica Bodea, 17 a.
(III. 4.) 15 (19)

(VII)
(cîn~at)
Abu abu te-aşi culca

Aliule nu te-a'5i avea
Nici ziua nici noaptea.
Abu abu abu a.
~B3a. T13.)
Mg. 1421 i (N.) Hodac, jud. Mureş, 1966.

~Iaria Pop, 55 a.
(III 5. a.) 16 (438)

(VIII.)
( cîntat)
Abu abu abu a, mă

Şi te culcă puişcT, măi
Şi te scolă mămorî
şi Hai lai lai lai, lai lai. .. i, laila.
(B3a. n. V5.)
665
Mg. 307 h . (N). Girbău, jud.. Cluj, 1958.
· Florica Sechei, :n a.
(III. 5. b.) 17 (356)

(VIII.)
(cintat)
Abuă-te puişoru
Şi te scolă mărişoru
Abuă-te abua
Abuă-te cu mama, măi
(131. D2.)
Mg. 2317 (II) X 3. <N.) Rişca,jud. Cluj, 197 5.

Ana Toderici, 34 a.
(III. 6.) 18 (161)

(VII. VIII.)
(cîmat)
Abu abu abu a
Abua puiu mamii
Abu abu abu a
Că mama ţiie ţ-a da
Puiu mamii, nu mai plînge
Abua puiuţu mamii
Abu abu abu a.
(B3a. E.)
Mg. 306 g. (N). Sfăraş,jud. Cluj, 1970.

Eugenia Pintea, 22 ~
(III. 7 .) 19 (279)
(VII. VIII.)
(cîntat)
Abu abu abu a
Ş-alule lule lule lu.
Drăguţu mamii fecior.
Abuă-te pu~şor
(B9. Dl.)
666
Mg. 3417 (V) 00 Blăjel, jud. Sibiu, 1968.
Anuţa Solomon, 33 a.
(IV. 1.) 20 (391)

(VII. W.)
Tata cînd ieram fată cinta cîntecu ăsta şi ieu cind culcam copilu
mi-aduceam aminte de glasu ăsta.
? Nu mai ţin minte ce vorbe punea tata
? Am dO!i băieţi. Unu de opt ani şi unu de şase.
1 La amindoi le-am cintat pe glasu ăsta.
(cintat)
Buie mama copilu

Culcă-te tu
Să creşti
Buie mama
Buie mama copilu
Aaaaaaa
Bu u u u u u u
Melodia asta îmi venea, că îmi plăcea că ie bătrînă ...
(B3b. A24. Dl.)
Mg. Z230 e e. Birleşti, jud. Alba, 1962.

Maria Bîrlea.
(IV. 2 ) 21 (433)
(VIII)
( cin!at)
! : Haiţa m buia buia buia :/ bui.

I : Haiţă m buia buia buia : I
I : Cucă mama, cucă cucă : I cu'.
I : Cucă cucă' tu drăguţă : I gu'.
I : Că mama îţi dă ţiţuţă : I ţuţ' /.
667
I-laiţă m buiam buia m buia
Haţă m bui.3. m buia m bu'
I : lfaiţa m buia m buia m buia : I
I : Cucă IlLl.ma cucă cucă : I cu'.
I : Culcă culcă tu drăguţă : I
I: Că mama îţi dă tituţă: /ţuţ'.
I : Haiţa-m buia m buia m buia : I
(Bl8. E6.)
Mg. 4225 (Il) h Vîrciorog, jud. Bihor, 1972.

Eva Pop, 70 a.
(V. 1.) 22 (28)

(W.)
(cintat)
A lule lule lule lule puiul mamii

Hai lule lule lule
I-Iabu abu abu a
Fiai lule lule lule lule
Habu abu abu a
A lu.le. lule lule, puiul mamii
A .4
A lule lule lule lule lule
A abu abu abu abu abu a.
<B42. Dl.)
Tr· M. p. 245, nr. 219 Pietroasa, jud. Bihor, 1968.

mg. 1459/34. Marina Toma, 67 a.
(VI. 1.) 23 (156)

(VII. VIII. P.)
(cîntat)
Culcă-te cu măicuţele
Li li li li li li le
668
Că maica te-a legăna
Aa aa aa aida
(1·ostit)
Că nu te-oi legăna pînă-i li1me ;
Că mai dau cu tine şi dă părete.
(cîntat)
Aa aa cu baba,
Că baba te-a legăna.
(B44. El.)
Folclor Muzical Huedin p. 89 Buteni, Cluj.

mg. 3123/31. Floare Brişan, 55 a.
(VI/VII, 1.) 24 (48)

(VII. VIII 1.)
No.ni nani puiu mamii.

Abu abu abu a,
Că mc.ma te-a legăna.
(B42. E.)
Fg. 4210 b. Botoşani, jud. Suceava, 193.J.

Paraschiva lui Ilie Iacoban.
(Vil. 1. a.) 25 (212)

(W.)
( cîntat)
Nani nani nani nani na

Nani nani nani nani nina
Nani nani nani nini na
Nani nani nani na
Nani nani nani nini na.
(B6b Cg.)
F. A. 3439. Tinosu, j. Prahova.
Safta Ilie, 1947.
(VII 1. b.) 26 (85)

(VIII!.)
/ : Nani nani, puiu mamii : I
(Dl.)
Mg. 2828 (R) 1. Dodeşti,jud. Iaşi, 1965.

Mira Profir, 74 a.
(VII. 2.) 27 (176)

(VIII. VI.)
(cîntat)
Hani nani cu mama

Ani nani cu mama.
Ai nai nai nai na.
Aini arlni cu mama
Ani ani cu mama
Naini nai, naini ne
Aini aini cu mama
Ani ani cu mama
Ani a ani a.
(I35a.)
Mg. 4288 (II) m. Vîrfuri, Dîmboviţa, 1973.

Eleonora Gh. Trif u, 62 a.
(VII. 3. a.) 28 (165)

(IV. V.)
(cîntat)
Nani nani, puiu mamili.

Nani nani na
(Dtib. Dl.)
670
mg. 42& n. Jugur, jud. Argeş, 1954.
_;~ i . ·-
Elena Gh. Corcodel, 36 a.
(VII. 3. a.) 29 (229)

(IV.)
? Pă la noi nu să cîntă cîntece speciale de leagăn.„ Fieştecare

cum ii vine. Mai cu cîntece. mai cu nani, nani.„
'1 Copilu ce ştie ? li cînţi ce foc ai. Dacă ie mic dă toi
îi mai spui:
„nani, nani, puiul m.amii"„.
şi-i tot zici aşa, şi-l leagăni.
(B6b. Dl.)
Mg. 4340 (I) z. Stăncuţa,jud. Brăila, 1973.

Georgeta Voiculeţ, 47 a.
(VII. 3. a.) 30 (100)

(IV. VII.)
? Acasă la noi am auzit cum să adoarme copilu„. Pă sora mea.

? Sigur că am legănat copi.:i.Pă nepoţii mei...
? Ieram de vr-o 7-8 ani cînd am legănat prima dată. Şi p-ormă
cînd m-am făcut mai m.are.„
(cintat)
i : Nani nani nani nani : I

Nani nani puiu mamii
Nani nani nani na
Nani nani nani nani.
(BGb. Dl.)
671
Colecţia, 1-R.N. Prunişor, jud. Mehedinţi,· 1955.
Maria Gîndacu, 40 a.
(VII. 3. a.) 31 (163)

(IV. VII.)
(cîntat)
Nani, nani, puiu mamii

Puiu mamii, nani na'
Nani nani puiu mam:id.
(136b. Dl.)
F. A. 3723. Bucureşti, 1948.

Alexandra Dumitru,
(VII. 3. b.) 32 (211)

(VI. VII.)
Aida nani, puiul mamii

Aida nani nani na.
Nani nani nani nani
Nani nani nani na.
(B6b. B20. Dl.)
mg. 4488 h. Ariciu, Salcia Tudor, j. Brăila.

Dumitra B. Fătu, 64 a.
(VII. 3. c.) 33 (40)

(VII. IX.)
(cînta.t) Nani nani drăgălaş

Puiu mamii îngeraş
Nani nani nara Nani nani nani nani
Haidea nani puiu mamii Haidea haidea haidea haidea hai
Nani nani Nani nani, nani nani nani
672
Nani nani nani nani Nani nani nani nani
Nani nani Haidea haide.a nani nani
Haidea nani nani nani Nani nani nani nani.
ff320. G30.)
Mg. 4768 <I) u. Gura Călmăţui,jud. Brăila, 1976.

Domnica Tudose, 63 a.
(VII. 3. d.) 34 (175)

(IV. VII.)
? De la trei luni i să cîntă copilului ca să-l adormi„. Ca să priceapă

şi id ceva„.
? Mffge pînă la un an să-l adormi...
~ l\Jlai merge şi pînă la doi ani, cari sint mai greoi ...
? Dă la mine am ştiut.
? O adorm acu pe Steluţa, nepoţica mea ...
(cîntat) I : Haidi haidi, nani nani : I

Nani nani cu mama
Nani nani cu mama
Nani nani fata mamii
Nani nani cu mama Olll „. Zea
Nani nani, olll„. Zea I : Haidi haidi, nani nan' : I
Nani nani, fata mamii Haidi haidi cu mama
Nani nani puiu mamii Ollleo - Zea cu mama
Olll-Zea, olll-Zea cu mama Haidi haidi haidi, lea !
~B20 A3a. D2.)
F.A. 3722 Gîşteşti-Mihăileşti, jud. Ilfov, 1948.

Catrina Ciobanu, 60 a.
(VII. 3. e.) 35 (201)

(IV. VII.)
(c:întat)
Haida nani, puiul mamii
I : Fetili fetiţili : I
I : Nani nani nani na : (
I : Nani nani, fetili : I
Nani nani, fEtili.
(B6b. Dl. D40.)
43 -c. 310
673
A-D.C. voi. I, p. 206 (c) Muntenia_
(VII. 3. f.) 36 (307)

(VIII 1.)
(ciniat)
Nani nani puiu' mamii,
Puiu mamii mititel
Puiu mamii mititelî
Bălănel şi frumuşel.
(Dl. G32.)
m~. 3773 (V) h. Titeşti,

jud. Vîlcea, 1969~
Elena T. Văcăruş, 21 a~
(VII. 3. g.) 37 (338)

(VIII. V6.)
(cîntat)
/ : Nz.ni nani ptdu mamii, măi măi : I
:' : Culcă-te cu mama nani, măi mă : I
; : Puiu mamii puişor m.ăi mă : I
.:Vani nani nani nani „.
Culcă-te, culcă-te, culcă-te, nani na.
(B6b. Dl. Dl 7.)
F.A· 291 Craiova, jud. Dolj.
(VII 3. h.) 38 (124)

(IV. VII.)
(ciniat) Nani nani, puiul mamii

Nani nani, pui cu dor
Nani nani puiul mamii
Puiul mamii mititel Nani nani Floricel
Nani nani, puiul mamii Mi te-adoarme uşurel
Nani nani Floricel Nani nani, puiul mamii
Nani nani, puiul mamii Nani nani puişor
Nani nani, pui cu dor Nani nani, pui cu dor
Dragul mamii puişor Nani nani, puiul mamii.
<D!l. El.)
F.A. 8066 Feleac, jud. Cluj, 1950.
Ileana Mihalea, 46 a.
(VII. 4. a.) 39 (170 ; 179*)

(VII.)
(dnt.at)
Nani nani, puişor

Dragu mamii Petrişor,
Cil. mama te-o legăna
Şi cu mama t-i culca.
G. G. op. cit. p. 5-6. Farcaşa, jud. Neamţ.
(VII. 4. b. 1.) 40 (197 ; 285*)

(IV. VII.)
i: Nani nani puiul mamii : I

Şi clin gură ţi-a cînta.
'(Dl. E3.)
G. G. p. 4. Hangu, jud. Neamţ, 1935.

Ex. mama autorului.
(VII. 4. b.2.) 41 (240 ; 285*)

(VII)
I : Haida liu Jiu puiule : ;

/ : Că mama te-a legăna : I
Şi clin gură ţi-a cînta.
{043. E3.)
675
mg. 726 f. Ceahlău,jud. Bacău, 1955 ..
Maria Moisă, 31 a.
(VII. 4. b. 3 ) 42 (297)
(VII)
( chitat)
Haida liu ,liu, liuşor
liu, liu puişor
T-I::iJda
Haida liu, liu, liu, liu, lea
Haida liu, liu, cu mama
Căci mama te-a legăna
Şi din gură ţi-a cînta
Haida liu, liu, liulişor
Haida liu, liu, puişor.
(B2c. E3.)
A.F.M.B. - 160 (I) 1. Straja, jud. Suceava, 1977.

Aglaia I. Băimăceanu, 76 a.
(VII. 4. b. 4.) 43 (140)

(VII)
(c:întat)
ce Haida nană, cu mama
Şi frumuşel ţ-a cînta.
(E3.)
~. 1357 cc (N .) Coş va,jud. Mureş, 1966.

Paraschiva Morar, 10 a.,..
Doina Pop, 11 a.
·(VII. 4. b. 5.) 44 (164)

(IV. VII.)
(cintat)

Mam~ te va legăna
Şi uşor îţi va cînta
I : I„uli htli Zuli la : I
(B-15. E3.)
676
Mg. 4917 (I) b b Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.
Maria V. Mihoc, · 77 a.
(VII. 4. c.) 45 (9'5)

(VII)
? li mai cîntă femeia copilul11i, ca să-l adoarmă.

? Se leagănă cop!lu în cc-vata mică. Anume pentru leagăn şi în care-i
f ăşeam şi baie.
„ Pină la -u.n an j urna ti îl legeni, că p-ormă dacă iei merje bini pă
pişioare adoarme sîngur, că să obosăşte
? Cînta şe-i vini în mL'l.ti.
? Am legănat şi nepoţi.
? Pe Luminiţa am leg<'inat-o la urmă. Cu pişoru legănam şi cu mîna
torşeam.
(cîntat)
Hai naniţa, na na na.
Hai nani ţ.a cu mama.
Că mama te-a leagîna
Hai naniţa puişor.
I : Hai naniţa, să te-adorm : I
(B6h. E2. D4.)
N. I. p. 86, ex. 461. Merenii de Jos, jud. Teleorman.
(VII. 5. a.) 46 (250)

(VIII)

Cu mîna te-oi legăna
Din guriţă îi tăcea.
(B6b. Dl. E72.)
N. I. p. 85, ex. 457. Tudora, jud. Botoşani.
(VII. 5. b.) 47 I (44)

(VII)
Nani nani nani na,

Cil mama ţi-a da ceva
Bornbonele şi halva.
(B6b. E71.)
677
Mg. 4011 (R) aa Cociuba-Mare, jud. Bihor, 1971.·
Maria Iancu a Licului, 66 a.
(VII. 5. c.) 47 II (375)

(VIII)
I : Culcă-te cu mămica :I
Că mama-ţ ţucă gura mă.
(DlE.)
mg. 2585 (R) i Cuhea-Vişeu, Maramureş.

Maria Pop, 56 a., 1963.
(VII. 6. a.) 48 (467)

(IV. VII.)
(cinlat)
La Za la Zai
I : La la Za la la Za la : I
(82a. [.)
Mg. 4671 K. Măraşu, jud.Brăila, 1975.

Caliopi Rădulescu, 57 a.
(VII. 6. b.) 49 (327)

(IV. VII.)
? Di la mama me.
(cîntat)
La la lai la, la la lai
La la lai la, la lai la
La la la la la, la la la la la, la la lai la.
678
Haide nani cu mama
Nani nani, puiu mamii
i La la la la, la la la
Lai la la la, lai la la.
i Haidea nani, nani nani
Nani nani, puiu mam'ili
Hai, Lai lai lai la, la la la
(vorbit)
„Hai dă-te mamă pă picioari. .. "
(cîntat)
Hai, la la la la, la la la
i :Nani nani puiu mamii
Nani, nani, nani nani
i I: Haidea nani puiu mamii : I
i Hai la lai la la la lai ...
La la ... (se aude plînsetul copilului şi liniştirea bunicii :
I : Taci cu mama : /)
La la la la, lai la la
i Lai lai lai lai, lai lai lai.
i I : Haidea nani cu marn:i : I
i Haidea nani cu mama
Nani nani cu mama.
(Bl2. Dl.)
G. S. mg. <I) j. IX. 1981. Deliblata <Banatul sîrbesc,

P.S.A. Voivodina, R.F.S. Iugoslavia), 1981.
Ex. Valeria Jurjovan, 66 a.
(VIL 6. c.) 50 (3 342*)

(P. II.)
(cîntat) Păpuşa lu măicuţa.

Hai să nane
Lale I.ale, Să să do3rmă fie.a mea.
Pila mea să
doarme, Aa,
îuce măicuţa, fica mea. Pila mea să nane,
Buna mea, dulcea mea, Fata mea să dcannă.
(B2aII. D47. Gll. G28.)
679
Mg. 527 g. Zboghiţeşti-~Juc~oara, jud. Argeş, 1955.
Maria Samoilă, 54 a.
(VIII.) 51 (311)
(VII 1. VII.)
(cîntat) I : Ptriu ptriu ptriu şi lui lui lui : I mă

Nani nani puâ.şor
Nani nani nani nani Nani nani nani nani
Nani nani şi iar nani Ptruia luia luia luia
Ptruia luia luia lui I~ui lui lui şi iară lui
Lui lui lui fetiţa lui lui. / : Nani nani nani na, măi : I
Nani nani şi iar nani Nani nanâ cu fetiţa
Ptruia ptruia luia luia Nani nani puiculiţa.
(B13. D2.)
Mg. 4339 (I) o. Cuza-Vodă-Stăncuţa, jud. Brăila, 1973.

:Floarea lVIeiroşu, 44 a.
(IX, 1. a.) 52 (71)

(VIIIl.)
? Aşa i-am cîntat băiatului şi fetitei să-i adorm .

..., Nu-nveţi de la nimeni. Îţi vine să spui după nevoie ...
(cîntat) Haide haide, hai cu mama

om ...
Nani nani, puiu mamii Haidi haide, Zuli lui
Hai cu mama, nani nani Haidi haide, puiu mamii
Haide haide, lule lule. l5ş.
ş ~; ş ... Lul.~lule, hai cu mama
Nani nani, puiu mamii Puiu mamii, nani nani.
(Bll. Dl.)
680
Mgt. 2825 (A) u. ~asa-Neculele, jud. Buzău, 1965.
Ioana Noapteş, 31 a.
(IX 1. (6)
(VJ
I
I : Nani nani cu fetiţa : I
I : Lulea lulea cu fetiţa : I
- Culcă-te Miricuţă că trebuie s. ·~1 b vacă -
Nani nani cu fetiţa ·~cl11i n<:1ni cu fetiţa
lnk.ide uok.i Mi.ricuţă i nni nani nani nani
1nkide uoki .'ideă-te cu fînu-n flori
Culcă-te fetlită culcă-te '111că-Le mămică
I : Nani nani cu fetiţa : I 'ukă-lr' culcă-te
Lulea lulea lulea lulea
Lulea cu fetiţa lulea li
Lulea lulea cu fetiţa
Cukă~te fetiţă culcă-te Jail i nani na ni nani
Inkide uoki şi culcă-te nkidc uoki fetiţă şi culcă-te
Lulea lulea cu fetiţa foirl ea ha id ea
Lulea l'...llea lulea lulea
Culcă-te fetiţă I a idea haide a haidea ha idea
lnkide uoki şi culcă- te 11 lea lulea lulea lulea.
(Bll. Dl.)
Mgt. 2825 (R) a. 1-Neculele, jud. Buzău, 1965.

Ioana Noa:pteş, 31 a.
(IX. 1 (29)
(cîntat) ani nani nani

11amii înkide uokii şi culcă-te
I t.eles ?
uukii C'Ulcă-tc -
I : Nani nani cu fetiţa : I 1ni nani nani : I
Lulea lulea lulea lulea ; ş ..
- Culcă-te Miricuţa culcă-te 11lea lulea lulea
Inkide uoki şi culcă-te - !Jlea cu fetiţa
681
Are mama uo fetiţa. II
Nani cu fetiţa mamii.
Lulea lulea cu f emţa Nani nani
Şşşşşşşş
Nani nani nani nani
Lulea lulea, ş ş ş ş
- 1nkide uoki Mirkuţa şi culcă-te -
Nani nani, ş ş Nani nani nani nani
- Înkide uoki fetiţa şi culcă-te, n-ai înţeles ? - înkide uoki fetiţa
Culcă-te Miricuţă
Nani nani, ş ş ş ş
Nani nani cu fetita nani nail i cu fetita nani
Lulea lulea cu fetiţa lulea ·
ş ş ş ş
(Bl5. Dl.)
mg. 4731 f. Pcrieni, j. Vaslui.

Tasia Ailenii, 55 a., 1976.
(IX. 1. d.) 55 (183)

(VIII 1. VII.)
(cintat) Do1·mi frumos şi te visează'.

Că măicuţa te veghează.
A. a a a
Oll ... oll. .. oll... lea
om ... lululea
Aaaa Linliu liuliu liuliu Zea.
Nani nani copila5 il oll ... lui cu mama ...
Dormi frumcs şi fără frică Liuliu liuliu cu mama.
Puişor de rîndunică. A a a a a a a.
(B51. 09. K64. K65. G33.)
Mg. 2824 (A) s. Vintileasa-Neculele, jud. Buzău, 1965

Ioana St. Trestianu, 22 ;1
(IX. 1. e.) 56 (321)

(VII. II.)
(cintat) Nani nani nani nani nani

Nanii nani nani pui Hai.dea hairlea puişor
!el al meu şi ieu al hui, măi măi. I: Hai.dea haidea cu Ionel, măi măi:
682
I : Luli luli luli lu : I lu.li Nani nani nani na, nani
e Lumea lumea lulea lulea, lulea ei Nani nani puişor, măi măi
i: Nani nani nani na : I nani I : Nani nani nani na : I nani.
Ptriu .. . Nani nani nani na, nan.i.
Pt1iu .. .
(B16 D26. V6.)
Mg. 4769 (li) z Bucureşti, 1976.

Ioana Mănăilă, 47 a.
(X. 1 a.) 57 (141)

(VIII 1.)
(cîntat)
'1~a.ni nani pui de uomî

Vin la maica să te-adormî
I : Să mi te culci mititelî : I
l : Şi să te scoli măricel : I
Lulu lulu lulu lulu
Lulu .lu.lu Zulu lulea
(DlO. 11. B2d.)
mg. 2477 m. Bărbăteşti, j. Vîlcea.

Ioana Ruşitoru, 33 a., 1962.
··'
(X. 1 b.) 58 (266)

(VIII 1. VII.)
(cîntat)
Nani nani pui de şoim

Vin la maica să te-adorm
I : Naro nani puiul mamii' : I
(D30 Dl.)
683
Mg. 702 b (N) U rişul de Sus, Reghin, jud. Mureş, 1963·
Romul Blaga, 43 a.
(X. 1. c.) 59 (437 ;434*)

(VIII 1.)
(cintat)
I : Culcă cukă puişor, mă : I şor.

I : Şi te scolă mărişor, măi : I
(12.)
Mg. 103 c (N). Zăbala, jud. Covasna, 1953.

Raveica Z. Pătulea Rusandu, 62 a.
(X. 1. d. 1.) 60 (143)

(IV. VII.)
(cintat)
/ : Nani nani puiu mamii : I

î Si te culcă miti.tel
Şi te scoală măricel.
(Dl. 11.)
l.R.N.I. p. 106, 1969. Zagon, jud. Covasna, 1955.

Suzana Şelaru, 50 a.
(X. 1. d 2.) 61 (359)

(VIII)
(cîntat)
I : Nani nani, puişor : I mă

ai Şi te culcă mititelu
Şi te scoală măricelu.
(Dl. 11.)
684
F- A. 292. Slatina, jud. Argeş,
Ileana Milcoveanu.
(X. 1. e.) 62 (105)

(IV. VII.)
(cintat)
Nani, nani, puiul mamii

Puiul mami şi-al ma.dami
Culcă-mi-te mititel
Şi tt: scoală mă;foel.
i(D5. 11.)
.i\1g. 728 h. Bicaz, jud. Bacău, 1955.

Saveta Dănilă, 40 a.
(X. 1. f.) 63 (42)

(VIII 1)
I~ani nani cC'că mică

Culcă-mi-te mititică
Şi ti scoală mărişică
Nani nani coca mamii
Culcă-mi-ti mititică
Şi te scoală mărişică.
'(I6.)
Mg. 3234 <I) g. Noul Român, Făgăraş, Braşov.

Ana Baba, 38 a.
(X. 1. g.) 64 (360)

(VIII 1.)
(cîntat)
şi Luică luică şi te culcă

i şi te culcă mitiii,el
ai Şi te culcă mitHiel
Şi te scoală măricelu.
•(D7. 11.)
·685
A.D.C. voi. I. p. 203 (B) Dobrogea_
(X. 2.) 65 (73)

(IV. VII.)
(cîntat)
I : r~ani nani puiu mamii : I

Şi te scoală măricel
Să te duci cu oile
Pe cimpul cu florile.
(16. F7.)
fg. 7675 b Saşi, jud. Făgăraş, 1939~

Victoria Staicu_
(XI. 1. a.) 66 (402)

(VII.)
Lui lui lu!i cu marna lui

Cu mama copilului.
Nani, nani. ingera~
Dragul mamii copilaş.
Nani nani cu mam::i
Lui lui lui cu mama lui.
(D6a. D9.)
Mg. 4919 (II) p. Vlădeni, jud. laşi, J 977.

Maria Răileanu, 58 a.
(XI 1. b.) 67 (30)

(W 1. P.)
? Ana Maria. Ari zece luni. Nani nani cu mama

? li zic ce-m trece prin mint?i ... Cămarna te-a legăna.
Aaaa
(cintat)
Şi
din gură ţ-a cînta.
Aaaa Aaaa
686
(vorbit) Nani nani fata mamii
„,Hai nani cu mama, nani nani" Nani r..ani cu mama
/:Aaaa:/
(cîntat) Hai liuliuţă cu mama
Hai liule, a a a a
_4 a a a
Haj inkide uoki Ana Maria
Hai liuliu mamă, A a a a
Hai inkide uoki, A a a a
Hai fă nani cu mămuţa Hai liuliu cu mama
Hai nani cu mama A. a, Nani nani nani na.
A a a a Nani nani cu mama.
'(B37. E3.)
Mg. 4671 c. c. Măraşu,jud. Brăila, 1975.

Gherghina Dinicu, 67 a.
(XI. 2.) 68 (299)

(IV)
: La două, trei luni începi să-i cînţi ca să-l adormi.

? De cînd oieram fată, de adormeam fraţi. Şi la urmă şi copii mei.
'! Fiecare femeie îşi cîntă (altfel), pentru ad0rmitu jei.
? N-am auzit de „Hai tu peşte I De mi-l creşte" ...
(cîntat)
Haidi aidi, Iuliu luliu

Puiul mamii, aidi. aidi aidi aidi
Luliu luliu, luli:t luliu
Luliu liu liu lule I luliu.
Haidi haide, ldiu, luliu
Luliu luliu lnliu luliu
Luliu luliu puiu mamil, ~uliu Iuliu.
Haidi, aidi, luliu luliu
Puiu mamii, ollll ...
Puiu mamii, haidi haide, puiu mamii, olll
Haide aide, ş ş ş ...
·.(BlO. D2.)
687
mg. 2534 O. Văleni, Maramureş.
Victoria Darvai, 34 a., 1963.
(XI. 3.) 69 (265)

(VII.)
H::iia liuliu. măi pruncuţ

Culcă-te in legănuţ
După ce îi adurmi
Mama nu s-a hodini.
(B.J2. D14. Ta.)
Inf. 9935. Ieud, Maramureş, 1951.

Ileana Zubaşcu_
(XII 1.) 70 (475)

(VIII 1.)
Hai, Hai a H aia puişor mă

I :Haia de-i si mărişor mă : I
Na na na . . . . . . . . mă
Hei, Hei, Haia, haia pui dă cuc mă
/ : leu te leagăn şi mii. duc : I
Na na na na na na na, mă
Haia haia haia ha.
(Fl. F2. Bl7.)
Mg. 381 (I) g. (N) Telciu, jud. Năsăud, 196(J_

Raveca Tompa, 66 a_
(XII. 2. a.) 71 (167 ; 441 *)

(VII)
I : Culcă culcă puişor : I

şi / : Pînă mini la prînzişor- :I
(12.) •• • J
688
Mg. 735 bb (N.) Bichigiu, jud. Năsăud, 1962.
Lucreţia Deac, 14 a.
(XII. 2. b.) 72 (441)

(VII.)
şi Culcă-te tu puişor
I : Pină mini la prînzişor : I
(12.)
I.R.N. I. Bidiu, j. Cluj.

Ioana Făltinean, 1957.
(XII. 3.) 73 (444)

(\TII. \TIII 1.)
(dntat)
Cucă cucă puişi•ru

Pină-d. creşte mărisoru
Cu mama te-a legăna
I : Şi copilu-a abua : I
(110. El.)
Mg. 4228 (I) c. Alparia, jud. Bihor,_ 1972.

Parasca Sfîrlea, 65 a.
(XII. 4.) 74 (383)

(\TIII)
Ai Luilete şi mi te-abu~.
D-ai Luilete şi-m te-abuă'
Şi te soolă mîni la ziuă.
I : L-aluletie cu mamale : I
Ai Nai nai şi na na na le.
(I. D2. All.)
t4-c. 310
689
F. A. 9092. Salva, jud. Năsăud, 1950.
Savcta Hopaie.
(XII. 5.) 75 (245)

(VII. VIII 1.)
(ântat) var. A.D.C. I p. 201 ...

Săraca inima mea
Culcă-te tu puişor Iar incepe-a mă durea
Pîn-oi creşte mărişor
I : Să si maicii de-ajutor : I Nani nani puişor
Culcă-te tu şi te-abuă Pină mîini la prînzişor
Pîn8. mini de cită ziuă. Să te faci mai mărişor.
(I. F3. Q34. 12.)
Folclor Muzical Huedin, p. 90'33. Valea Drăganului, Cluj.

Veronica Giurgiuman, 53 a.
(XII. 6.) 76 (67)

(VIII 1.)
Nani nani şi te-abuă

Pînă ce s-a face zuă.
Nani nani nani nani
Că n-a hi cum vreu duşmanii.
(130. T40.)
C.olecţiaTr. J., XII. 1972- Begheiţi (P.A.S. Voivodina,

rng. VIII. 558. R.S.F. Iugoslavia).
Ex. Iuliana Petrovici, 71 a.
(XIII. 1. a.) 77 (56)

(VII. VIII 1.)
(cintat)
Haida haida cu mama.
Haida dulcă dă mi-l culcă.
Vină peşte şi mi-l creştie.
Vină ştiucă dă-l îmbucă.
Şi tu somn dă mi-l adormi.
Tiaida haida, puiu lu mama.
(B7a. C69. D2.)
690
Mg. 1773 (I) d. Sibiel, jud. Sibiu, 1959.
Elisabeta Apolzan, 49 a.
(XIII. 1. b.) 78 (355)

(VIII 1.)
(cîwtat)
/: Haida luică de mi-o culcă :I

o I : Şi tu semn de mi-o adonni măi :I
Şi tu gîscă de-i dă ţîţă
d Şi tu raţă de-o ia-n braţă
o I : Şi tu peşte de mi-o creşte :I
CC62.)
Mg. 1770 <I) b. Sibiel, jud. Sibiu, 1959.

Anica Puf, 43 a.
(XIII. 1. c.) 79 (354)

(IV VII. VIII 1.)
Vino luică, de mi-1 culcă

Şi tu somn, de mi-1 3.dorm
Şi tu peşte, de mi-l creşte
Şi tu raţă, de-1 ia-n braţă
Şj tu miţă, de-i dă ţîţă
Ş-a lu lui, cu mama lui.
? leu atita cintam, cînd ierau fetile mici, ori.carii fi ! (vorbe).

? De la mama mea.
? Alt giers ieu nu ştiu, tot cu ăsta se cintă.
(C61. D6.)
691
D. -H4 (II) b. Drăguş, jud. Făgăraş, 1933.
Safta D. RaclL
(XIII. 1. d.) 80 (418)

(IV)
I : e Luică luică de mni-1 culcă : I

Ş1 tu soamne, mi-l adoarme,
I :e Şj tu raţă, ia-l în braţe. : I
(C54.)
Mg. 2665 (R) b. Drăguş, jud. Făgăraş, 1958.

Maria Fogoroş, &2 a.
(XIII 1. e.) 81 (419)

(VIII 1. IV.)
I : cc Luică l\;[că de mni-1 culcă : I

Şi tu peşte de mni-1 creşte
aiŞi tu soamne mni-1 adoarme
eŞi tu soamne mni-1 adoarme
La la la L.z la la la, măi
(C52)
fg. 9976 a. Măgurele, jud. Ilfov, 1943.

Tinca Matei.
(XIII. 2. a.) 82 (132)

(VIII. IV)
I : Nani nani, puiu mamii

Vin tu pe~te, dă mi-l creşte
Şitu ştiucă de, mi-l culcă.
(DL C90.)
692
D. 1308 (I) c. Buda, jud. Buzău, 1940.
Catrina Purcaru 52 a.
(XIII. 2. b.) 83 (117)

(IV)
( cîntat)
m Nani nani, puiul mamii
Nani nani, puiul mamii
î 1 : Vino ~„tiucă, de mi-l culcă : I
I : Vino peşte, de mi-l creşte : I
(Dl. C90.)
F. A. 3221 Măgurele, jud. Ilfov, 1943.
(XIII. 2. c.) 84 (251)

(IV)
(cîntat)
Nani nani, puilil mamii
Vino ştiucă, de tni-1 culcă
Şi·tu somn, ctc·mi-l addrmi
Şi ti.;. peşte, de mi-l creşte.
(Dl. C95.)
mg. 4353 (II) p. Gropeni, j. Brăila.

Vasilica Mocanu, 11 a.
(XIII. 2 d.) 85 (43)

(IV. VII.)
(cintat)
Vino peşte
de mi-o creşte
Şi tu somn de mi-l adormi
Şi tu crap de dai la trap
ulll „. ull .„ ulli „.
(A3f. C93Il.)
'693
fg. 4614 d. Codlea, jud. Braşov, 1949-
Marioara Cocolea, 37 a-
(XIII. 3.) 86 (153)

(IV.)
(dniat)
Luica luică de mi-l culcă
Şi tu cioară de mi-l sboară
Şi tu Doamne mi-l adoarme
Şi tu peşte de mi-l creşte.
(Dl. C60.)
mgt. 3415 (V) li Blăjel, jud. Sibiu, 1968_

Ana Vandor, 64 a-
(XIII. 4.) 87 (2)

(IV.)
(cintal)
Bui mama bui bui bui
Hai tu luică, de mni-1 culcă
Şi tu raţă, de-1 ie-n braţă '
Bui mama bui bui bui
? De la mama am învăţat şi ieu. Dă năcăjită le cînţi, numai ca ~ă-i poţi
adurmni. Îl leg'.lnai pînă nu mai puteai. Acu la ţărani noştrii le ie
ruşine ca să mai pună copilu-n leagăn. Dacă· sint acu două leagăne
în tot satu. Acu sînt cărucioare fel de fel...
? Îi zici tot felul de vorbe ca să tacă.
i .•
'(A9. C50.)
mg. 428 p. Jugur, Muscel, jud. Argeş, 1954w

Victoria Ghinescu, 56 a.
(XIII. 5. a.) 88 (301)

(VIII 1.)
icîntat) l : Nani nani, puiu mamii : I

I : Nani nani, mititelu : I
I : Nani nani, puiu mamii : I
Nani nani, dă te culcă :.; ani nani.
694
Vin tu buică, dă mi-l culcă Nani nani.
Şitu raţă. dă-l răsfaţă. Nani nani nani, puiu mamii
Nani nani, puiu mamii. Nani nani nani, dă te culd1
Nani nani. Nani nani.
Sani băieţelu mamii
Nani nani pt:.işC'rî
Nani nani nani
Nani nani, puiul mamii Nani nani puişoru
Nani nani, da te culcă Nani nani, puiu mamii. nani
(Dl. B6b. C64.)
mg. 4353 (II) t. Gropeni, j. Brăila.

Nastasia Mînzu, 35 a„ 1973.
(XIII. 5. b.) 89 (261)

(IV. VII. P.)
(dntat)
Nani nai pui la mama
Pw la mama puişor
Ai tu somn de mi-l adormi
Şi tu crap de mi-l dă-n trap
Nani nani Doru mamii
Ai la mama puişor.
Nani nani pui la mama
Pui la mama Dorişor
Ai tu somn de mi-l adormi
Si tu crap de mi-l dă-n trap
Ailll... lea ull ... lea ull ... lea.
Aidi nani Dor' la mama
Aidi nani pui la marna
Ai.di nani puişor .
•\..idi nani Dorişor.
Dormi la mama puişor
.:> ş ş, u.ll.„ le.
(Par lato)
I : Doru mamii puişor : I Ai cu mama Doru mamii I Aidi
mama, dormi puiu mamii /
Hai cu marna hai, Că ari mama treabă, puiule.
(N6 = A32. B21. C93II. G34.)
695
Pleacă mama la servici, puiu mamii, Aide !
Aidi mama
Ai cu mama
Ai Dcru mamii
Ai la mama.
(cîntat)
Aidi nani Doru mamii
Dor' la mama puişor
Puiu mamii, Doru mamii
Ai cu mama puişor. ş !! ş ...
Adi nani puiu mamii
A:idi nani Doru mamii
Ai la. mama puişor
J\idi nani Doru mamii
Ai la mama puişor ş ş ş ...
Ai lll ... l2a.
Aidi nani puişor
(par/.atto)
Ai cu mama puiu mamii. Ai la mama. Ai cu mama. Aidi nani nani
nani, Doru mamii.
Aidea aidea, aidea, aidea. Ai cu mama. Ai Doru mamii.
Aidea aidea '.lidea. Ai lll.„lea, Ailll„.ll!a, ş ş ş ...
(cintat) Ai tu somn de mi-l adormi

Şi tu. crap de mi-l dă-n trap.
Aidi nani Doru mamii
Ai la mama puiu mamii Aidi nani pui la mama
Pui lei. mama pui5or Haidi nani puişor
Aidi nani Doru mamii Haidi J1ani Doru mamii
Aidi nani puişor. Hai la mama pui5CT.
fg. 7837 a. Plătăreşti, jud. Ilfov, 1939.

Lina N. Bărbieru.
(XIII. 5 c, 1.) 90 (224}

(IV.)
Haidi nar.i puiu mamii

Vin tu somn dă mi-l adoarme
I : Si tu peşte dă mi-l creşte : I
Şi tu ştiucă dă mi-l culcă.
(Dl. B6b. C95.)
696
fg. 8489 a. Opăriţi, jud. Prahova, 1940.
Anica N ăstast..
(XIII. 5. c. 2.) 91 (104)

(IV)

Vine somn dă mi-l adoarme
Şi tu peşiR dă mi-l creşte
Şi tu ştiucă dă mi-l culcă.
(Dl. B6b. C95.)
l\'lg. 2472 n. Bărbăteşti (Horezu), jud. Argeş, 1962.

Maria D. Chi rea., 52 a·
(XIII. 5. c. 3.) 92 (330)

(IV)
(cîntat)
Nani, aani. puiu mamii.
Nani nani nani nani
Vino peşte de mi-l creşte
Nani r:.am puiu mamii,
Nani nani nani nani
Şi tu şLiucă de mi-l culcă
Nani, nani, nani, nani.
(Dl. B6b. C95.)
fg. 8271 a. Izvoare, jud. Prahova, 1940.

Maria Ciomag şi Veta Diasonu.
(XIII. 5. d ) 93 (268)
(IV.)

Aida Doamne clă-1 adoarme,
Şi tu peşte dă mi-l creşte,
Şi tu curcă dă mie-1 culcă.
(Dl. C76.)
697
Tr. M- p. 245, nr. 218, Husasău de Tinc:a, jud. Bihor, 1966.
mg. 1011/13. Floaie Peter, 39 a-
(XIII. 5. e.) 94 (230)

(IV. VII)
(cîntai)
I : Nani nani puiul mamii : I
Nani nani Nicuşor
Dragu mamii puişor
Vino curcă şi mi.-1 culcă
Şi tu somn şi mi-l adormi.
(Dl. B6b. C74.)
Mg. 2825 <R) u. Vintileasa-Neculelc, jud. Buzău, 1965.

Stanca S. Trestianu, 55 a-
(XIII. 5. f.) 95 (217)

(IV)
(cintat)
Nani nani nani nani, nani
Ha~ tu curcă de mi-l cukă
Şi tu cioară, de mi-l scoală
/ : Şi tu peşte de mi-l creşte : I
? Alte vorbe nu-i mai spuneam. Tot aşa cu nani, nani, îl adormeam .. _
(B6b. C78.)
D. 535 b. Lapoşu, jud. Buzău, 1934.

Dumitra Nestorescu, 64 a..
(XIII. 5. g.) 96 (114 ;115)

(IV. VII.)
(cintat)
Haidea nani puiu mamii
Haidea nani nani na
698
I : Vin-o somn de mj-l adormi : I
,-1-.-, 1----u:-i
I : Şi iu peşte de mi-l creşte : I creşti.
Haide nani nani nani
Haide nani puiu mam'
;--------
(B2i>. Dl. C89.)
_fg. 9970 c. Măgurele, jud. Ilfov, 1943.

Petra Z. Preda.
(XIII. 5. h.) 97 (131)

(IV)
(dictat)
Nani, nam puiu mamii
Puiu mamii ş-al cccoani
Yil10 peşV~ dă mi-l cre-;;te
Şi tu raţă de-1 răsfaţă
Şi tu ştiucă de mi-l culcă
Şi tu somn de mi-l adormi.
-{Dl. C104.)
"Mg. 4083 (V) J{obi~niţa-Negotin, R.F.S. Jugoslavia, 1970.

Nada lui Raţă, 49 a.
(XIII. 5. i. 1.) 98 (64)

(IV. VIII.)
.., Păi cîn' cauţi să adormi copilu spui fel de fel...

"? Poţi să-i spui ce vrei şi iel tot ::doarme„.
? Mai mult legănatu îl adoarm{'.
? Da sînt, sigur, vor~ care să zic numa la legănat copilu.
? Aşa le-am apucat şi ieu.
(cîntat) Vli10 soamn€', de-1 .'\doarme

Nani nani puiu mamii Vino peşte, de mi-l creşk
Vino mîţă die-i dă-i ţ!ţă i : I Vino ştciucă, de mi-l culcă : I
699
(parlato) (cîntat)
om ... Vine ştciucă, de mi-l culcă
Nani, păsărelu mamii Vino soamn2, de-1 adoarme
I : Olll ... lea : /
(B46. Dl. C105.)
Mg. 4083 (V) h. Kobişniţa-Negotin, R.F.S. Jugoslavia, 1970-

Nada lui Raţă, 49 a-
(XIII. 5. i. 2.) 99 (160)

(IV. P.)
? Aşa am cîntat şi la copii miei.

? Am auzît şi ieu pi la alte femei. Asta nu trebui să înveţ. O ştie
cînta tăte femeile. $-ale de n-au copii tot pot să luluiască.
(cintat)
I : Nani nani puiu mamii
Vino miţă di-ei dă-i ţîţă : I
V:ino soamne, die-1 adoanne.
i Vino ştiucă, die mi-l culcă
î Nani nani puiu. mamii
Vino miţă di-ei dă-i ţîţă
î Vino soamne, de-I adoarme
I : i Vino pieşte. de mi-l creşte : I
Olll .•. lea ! Nani nani puiu mamii I : llll ... Zea ! : I
- Culcă-te păsărelu mieu ăl mic !
--- --- ------
(B46. Dl. C105.)
Mg. 4220 (V) u. Trnstieni, jud. Prahova, 197Z-

Maria Manea Roncu, 23 a.
XIII. 5. j.) 100 (309)

(IV)
(cîntat)
i I : Nani nani puiu mamii : I
I : l:Iaida Deam ne de-1 adoarme : I
ei I : Şi tu peşte d:'i mi-l cresle : I
i I : Şi tu curcă dă mi-l culcă : I
iI : Şi tu raţă dă-l răsfaţă : I
(Dl. C83.)
700
Mg. 4144 (II) n. Gropeni, jud. Brăila, 1972.
Manda D. Prodan, 44 a.
(XIII. 5. k.) 101 (38)

(IV)
? Aşa ne legăna bîtica pe noi.

? Asta nu se învaţă. Îţi vine să-i cînţi cin' îl duci la culcare.
? Toate femeile ştiu, da ficc2re spune cei vine-n minte ...
(cîntat) Şi ci0rtan2 d:i-1 adoarmi

Şi tu peşte de mi-l creşti
Aidca nani puiu mamii A~llll ... Zea
Ai nănică puiu mămikii Şi tu muscă pă perete
l\. idi ştiucă de mi-l culcă Vino şi mi-l du la fete
(1;oruit)
„Dormi acolo, că vine tataia şi ne bate, dacă nu facem mîncarc.

Fă nani... acolo ... "
(Dl. C108.)
Mg 4144 (II) i. Gropeni, jud. Brăila, 1972.

Voica B. Ciuplea, 63 a.
(XIII. 5. 1) 102 (81)

(IV. VII.)
? Tot aşa am zis. !\r-am cîntat niciodată ca să-i cint.

? Am legănat pînă acum şase copii.
? Spunem: Haidea.
? Şi mama tot aşa spunea la copii.
(cîntat) Vino peşte di rrri-1 creşte

Tu ciol'tane di-1 adoarmi
Haia hani puiu mamii Şi tu ştiucă yin di-1 culcă
! : ,'\.idea nani puişor : I Aidea nani puiu mamii
Aidea nani nani nani Aidea nani pui )'.11'.
(Dl. B20. C98.)
701
Mg. 4084 (K) u. Sîrbovo (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Milanka Cerbulovici, 62 a.
(XIII. 5. m.) 103 (267)

(IV)
? Tăte .femeile ştiu la nc-i să legene copilu.

? ii cinţi ce vrei.
? Aşa se cinta numa la copil.
(cîntat) Vino Doamne, de mi-o-adoarme

Vino peşte, de mi-o creşte
: Nani r.ani puiu mamii : I I : Nani nani puiu mamii : I
Vino Doamne de-1 .::idoarmc I : Nani nani, Voica mamii : I
Vino peşte, de mi-o cr(;şte.
Vino Doamne de-c-adoarme
Vino ştiucă, de o-mbucă
Vino miţă, de dă-i ţîţă.
Vino Doamne, de-o adoarme /:Vino Doamne de-o-adoarme: I
I : Nani nani puiu mamii : I I : Nani nani puiu mam.!Î.i : I
I : Nai na nai na nai na nare : I Nani nani, Voica mamE.
1 : Naai nani pmu mamii : I e I : Na na nai na, nai na nare : I
(Dl. B6a. Cl06.)
N. F. Voivodinţi, P.A.S· Voivodina

R. S. F. Iugoslavia.
Eva Dragodan, 84 a.
(XIII. 5. n. 104 (60)

(IV)
(dntat) Vino soamniă dă-l adoarmiă,

Hai, maica-I culcă Vinu piescie dă mi-l crieşciă.
Hai, maica-I ţucă. Hai, maica-I culcă
Vino miţă dă-i dă ţîţă Hai, maăca-1 ţucă.
Vino şciucă dă mi-l culcă etc.
(K58. C105.)
702
Mg. 4084 <R) K. Sip (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Maria Zbirkici, 36 a.
(XIII. 5. o.) 105 (45)

(IV)
? Am acu doi copii. Îi mari mi-au murit. Unu mic de tot şi altu înecat
în Dunăre. De iel mi-e mai mare jale ca după toţi morţii mei.
? Pentru copii, la legănat, am înv;."iţat de pi la alte femei. Am auzit
o vcTbă de aici, o vorbă de colo ...
(cîntat)
I : Nand. nani puiu Stani : I
Vino peşte, de mi-l creşte
Vino soamne, de-1 adoarme
Nani nani puiu Stani.
'! Păi spui ce fel de vorbe îţi vin atunci. Acu nu ştiu ce să mai zic.
(D3. C89.)
Mg. 4084 (R) i. Şip (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970·

Bisania Zbîrkici, 60 a.
(XIII. 5. p.) 106 (205)

(IV. VIII.)
? Am tri copi şi nepoţi. Le cînt d~ toate... Stau cu furca şi torc.

Şi cu picioru legeni. ..
(cîn.tat)
Nani nani păi puiu Stani

Cum aşi face să te-adcrmî.
Vino mîţî die dă„i ţîtî
Vino pieşte hn die mi-l creşte
î Vino pieşte hn die mi-l creşte
Cum aşi face să-l adorm
Cu linguriţa die somnî
(D15. C861.)
703
Mg. 100 (I) v. (N) Breţcu,
jud. Covasna, 1955.
Gheorghe Oancea, 62 a.
(XIII 5. r.) 107 (144)

(IV. VIII.)
(cîntat) Şi să. t.e leagăn prin somn, măi

!'raai nani puiu mamii.
Nani nani puiu mamii Haida Doamne, şi-l adoarme
Nani nani, nani nani Nani nani, puiu mamii
Nan~ nani puiu mamii Haida curcă şi mi-l culcă
Vfo la mama puiu mamii Vine· raţă şi-l răsfaţă
Vin lei. mama să te-adorm Nani nani, puiu mamii.
(Dl6. C77.)
mg. 4497 ff. Plopu, Murighiol, j. Tulcea.

Ştefania Chiran, 72 a„ 1974.
(XIII. 5 s.) 108 (1)

(IV)
(dntat)
Hadi nani cu mămica
Hadi nani, Lucicuţa lu mămica
Hadi nani, puişor
Hadi nani
Vină curcă, di mi-o culcă
Vina raţă, di mi-o-nvaţă
Vino peşte, di mi-e· creşti
Şi tu ştiucă, di mi-o culcă
(Dl. B21. C84.)
704
N. U. II, 1968, p. 273 .. Coşova 'fi~, ~-'-t:i'.moc,,i
Peciul Nou, jud. Timiş, 1963.
Maria Lepădatu, 58 a.
(XIII. 5. t.) 109 (203)

(IV. VII.)
(cintat) Şitu peşte, de mi-l crc)le

Şitu soamne, dc-1 adoarme.
I : Nani nani, puiul mamii : I
I : Vină mîţă, de-:i dă ţîţă : I .. Liu liu liu !iu. p'..li de om
Şi tu ştiucă de mi-l culcă Vjn la daica să te-adorm.
(Dl. C105. D4.)
Mg. 102 c (N). Zăbala,

jud. Covasna, 195i.
Ana Hagiu-Szalots. 73 a.
(XIII. 5. ţ.) 110 (357)

(IV)
I : Na.i1i nani, puiu mamii : I

n ,':Vino Doamne de-1 adoarme : I
ni : Vino peşte dă mi-l creşte :I
n I : Vino raţă mi-l răsfaţ2.. : I
Nani nani puiu rn:::unii_
(Dl. C97.)
Mg. 3841 (R) e. Totoi, jud. Alba, 1970.

Eva Popescu. :11 a.
(XIII. 5. u.) 111 (394)

(IV.)
(cîntat)
I : Nani nan.i puiu mamii : I
ei I : Hai tu miţă de-i dă ţîtă · I
îi Şi tu. sc.amne de-o adoarme.
Na na
i : Şi tu peşte de rnni-o creşte : I
Nani mmi pudu mamii
Liule !
(Dl. ClOl.)
45-c. 310
1oa
Mg. 3838 (R) f. Dumitra, j. Alba, 1970.
Ioana Marcu, 67 a.
(XITI. 5 v.) 112 (7)

(IV. VI.)

Culcă-te cu mama
Liu, liu, Jiu, liu, liu, liu, Jiu.
Ilai tu soamne şi-l adoarme
IIai tu ţurcă şi mi-l culcă
Hai tu miţă ş-i dă ţîţă
Culcă-te cu mzma
Mama nu te bate
.Mama te 'grijeşte
Li'u liu liu. liu, liu, liu.
(Dl. B14. C361. K57.)
Mg. 2223 :r. Bătrini, jud. Prahova, 1962.

Florica (Mîzgoi) Dedu, 42 a.
(XIII. 5. w.) 113 (308)

(IV. VIII 1.)
(cîntat)

Hai tu semn de mi-l adormi, măi
I : Na.11.1 nani puiul mamii : I
Hai tu pe~te de mi-l creşte
1 : Nani nani puiul mamii : I
Hai tu ştiucă de mi-l culcă
Ne.ni nani puiul mamii.
(Dl. C95.)
108
Mg. 2224c•.. Bătrîni,
jud. Prahova, 1962.
Antoneta V. Panait, 24 a.
(XIII. 5. x.) 114 (196)

(IV.)
(cîntat)
La la la ...
ai Nani nani ...
Ş-ai tu curcă de mi-l culcă
Ş-ai tu peşte de mi-l creşte, nani nani.
(dictat)
Ş-ai tu curcă de mi-l c11lcă
Ş-au tu raţă de-1 răsfaţă
Ş-ai tu soamne de-1 adoarme.
'? Cîntam la fetiţă. Şi 1a surorile mele ale mici cîntam. De mică l-am
învăţat dela mămiţa.
? Pe orice. glas, da să fie mai dulce, mai uşor.
(B22. C82.)
fg. 3861 a. Hîrsa, jud. P1·ahova, 1935.

Mariţa Cligore.
(XIII. 5. y.) 115 (112)

(IV._ VIL)
Nani nall!i puiul mamii

Haide somn dă mi-l adormi
Si tu peşte de mi-l creşte.
Haide curcă dă mi-l culcă
Şi tu somn de mi-l adoi-mi.
(Dl. C79.)
707
A.S.F.U~ 'I~i Birseşti,jud. Vran.:ea, 1974.
:Mg. 2og ·v n87-l97) Victoria Ghimpu, 38 a.
(XIII 5. z.) 116 (249)

(IV)
(cintat)
I : Nani nani puiu mamii : I
I : Aidea Doamni di-I adoarmi : I
I : i'l.idea peşte de mi-l creşte : I
I : Şi tu ştiucă de mni.;..J culcă : I
I: Aidea Doamni de-1 adoarme : I
: : Şi tu floare, de-I fă mare : I
(Dl. C109.)
mg. 624 1. Bătrini, jud. Prahova, 1955.

Elis. N. CoJocaru, 46 a.
(XIII. 5. a a.) 117 (305)

(IV)
(cîntat)
i . Nani nani puiu mamii
n I : Nani nani puiu mamii : I
i I : Vjno soamne şi-l adoarme : I
S.i tu peşte de mi-l creşte.
i I : Şi tu ştiucă de mi-1 culcă : I
Şi tu raţă de-I răsfaţă.
(D2. C104.)
·.. 708
Mg. 4497 b. Plopu, jud. Tulcea, 1974~
Ştefana Chiran, 72 a.
(XIII. 5. bb.) 118 (200)

(IV.)
Ş-aidi: nani puiu mamii Şi

tu curcă di mi-l culcă.
Rruirli nani cu mama Şi
tu soamni di-l adoarmi.
Haidi nanii: nani nani. Şi
tu peşti da mi-l creşti
Hai.di nani cu măm.lca. Ha:idi nani nani nani
Hadii. nanj nani nani. Nani nani cu mămica
Vino raţă de-I învaţă / : Ha.di nani rnmi nani : I
(D2. C102ll.)
Mg. 3818 (V) P· Furtuneşti, jud. Buzău, 1969.

IJeana Botezatu, 69 a.
(XIII. 5. cc 1.) 119 (186)

(VIII 1. VII. II.)
Nani, nani, puiu' mamii, mă, măi

Haidea, curcă, şi mi-l culcă
Şi tu somn, de mi-l adormi
Şi tu raţă, de mi-l scaldă.
Haidea, mamii şi creşti mare,
Haidea nani, puişor.
tDI. CIU. V6.)
fg. 7142 c. Izvoare, j. Prahova.

Zanfira Cernat, 1938.
(XIII. 5. c. c. 2.) 120 (110 ; 111 *)

(IV.)
Nani na.ni puiu mamH

Haidea cun:ă dă te culcă,
Hai dea curcă dă te culc'
Şi tu soamne de-1 adoarme.
(Dl. C8l.)
709
Mg. 4169 (I) j. Tăutu Ampoiului, jud. Alba, 197!-,,
Raveca Drăgan, 63 ·a.
(XIII. 5. d.d.) 121 (231)

(IV.).
· (cîntat)
I : Haida dulcă şi mi-o culcă : I
I : Hali tu somn şi mi-l adormi : I
(Dl. C65.)
'•
fg. 7037 a. Ogretin, jud. Prahova, 1938.

Io~na : S. • Oprea.
(XIII. 5. e. e. ) 122 (256)

(IV. VII.)
(cintat)
I : Raid.a nani puiul mamE : I
I : I-faida nani nani na : I
(dictat)
Hai.da Doci.mne, dă-l adoarme
Şi tu peşte dă mi-l creşte
Ş.i tu raţă dă-l răsfaţă.
,, .
(Dl. B20. C69.)
fg. 7153 b. Izvoare, jud. Prahova, 1938.

Maria Cîrjan.
(XIII 5. f. f) 123 (101)

(IV. VII.)
(cintat)
/ : I-lauda nani puişor : I
I : Haida nani puiu mamii : I
710
Şi tu curcă dă mi-l culcă
Şi tu raţă dă mi-l 'faţă
Hai.da nani puişor
Să te-adorm te-adorm: te-adorm.
(Dl. C73.)
fg. 7153 a. Izvoare, j. Prahova.

Verona Mihalache, 1938.
(XIII. 5 g.g.) 124 (111)

(IV. VI.)
Haidi nani nani puişoru mamii.

Haidi nani nani puiu mamii.
Haidă curcă, dă mi-l culc'
Şi tu somn, dă mi-l adormi
Şi tu raţă dă-l ră8faţ'
(rfr.)
(B21. Dl. COI. V8.)
Mg. 2824 g. Vintileasa-Neculele, jud. Buzău, 1965.

Ilinca M. Gheorghiţă, 82 l/2 a.
(XIII. 5. h.h.) 125 (276*)

(IV.)
Spuneam vorbele :
Hai tu curcă de mi-l culcă
Ha.idea haidea ...
Şi tu peşte de mi-l creşte
Hai tu cic<aTă de mi-l scoală
Han cu mama
Haid€ haide culcă ...
? Fel de fel de vorbe, parcă stai să le socoţi ? Aştepţi să adoarmă

. ca să poţi să-ţi vezi de treabă.
' Nu e un glas anume. Îi cînţi ce şti. Şi vorbe, poţi să nu-i spui n.ica,
dor să-i „Hîcîi" acolo, să-ţ audă glasu, să-i cînţi. ..
CC78. Dl7.)
711
Mg. 2824 c. Vintileasa-Neculele, jud. Buzău, 1965.
Ilinca M. Gheorghiţă, 82 112 a.
(XIII. 5. i i.) 126 (276)

(IV. VII.)
(cintat) Hai tu curcă de mt-l culcă

Şitu cioară de mi-l scoală
Haidea haidea puiu mamii Hai tu peşte de mi-l creşte
Lalla lalla lalla la Haidea haidea
Laila lalla lalla laila Hai cu mama hai,
Liu~ca liulea. Ptriu ptriu plriu !
(Dl. B24. C78. Dl 7.)
fg. 277 c. Vingard, jud. Alba, 1931.

Ana Cioran, 23 a.
(XIII. 5. jj. ) 127 (364)

(IV.)
(dictat)
I : Ha;i tu raţă şi-l ie-n br::iţă : I
I : Şi tu dulcă şi mi-l culcă : I
I : Şi tu somne şi 1-adorme : I
I : Şi tu mâţă şi-i dă ţâţă : I
(cîntat)
şi I : Hai tu mîţă di dă-i ţîţă :I
el I: Vin tu soamne di-1 adoarme : I
ei I : Vin tu dulcă şi mi-l culcă : I
I : Şi tu raţă di-1 ia-n braţă : I
(Cl36.)
Mg. 4170 (I) j: Vinerea-Cugir, jud. Alba, 1972.
Maria Herlea, 58 a.
(XIII. 5. kk.) 128 (366)

(IV.)
(cintatj
I : Haida mîţî şi dă-i ţîţî : I
I : Şi tu raţă ie-o-n braţă : I
I : Şi tu soamne mi-o adoarme : I
I : Şi tu curcă die mi-o culcă : I
I : Şi tu peşle die mi-o creşte : I
(C85.)
Mg. 4169 (D) j. Miceşti, jml. Alba, 1972.

Maria Bărbăţan, 77 a.
(XIII. 5. 11) 129 (384)

(IV)
(cîntat)
Haida dulcă şi mni-1 culcă
Şi
tu somn de mni-1 adormi
Şi
tu raţă iea-1 în br.:i.ţă
Şi
tu mîţi hoai dă-i ţiţî
I : Ş.i
tu peşte die mni-1 creşte : I
CC71.)
·Mg. 4339 (I) p. Stăncuţa, jud. Brăila, 1973.

Verginia Dobre, 63 a.
(XIII. 5. m m.) 130 (241)

(IV.)
? Le cintam. Ce iera să le fac ca să adoarmă?

? Păi de mică am auzit şi ieu pe alte femei cum adormeau copii.
? Sigur că eop:ilu trebuie legănat, altfel degeaba-i cinţi ...
(cîntat) Şi tu ştiucă de mi-o culcă
Haidea, nani nani nani, Haidea, haidea, haidea.

puiul mamii Haide lulea, ş ş ...
Şi :tu peşte de m~-1 creşte Haidi nani, nani
713
llaidi nani nani nani, Haidi luliu liu Uu liu liu liu„.
puiu mamii. Haidea haidea haidea
Haidea haidea Haidi aidi peşte., de mi-l creşte
Vi tu peşte dâ mi-l creşte Şi tu ştiucă de mi-o culcă
Şi tu ştiucă dă mi-l culcă I : Haidi nani nani nani : I
Şi tu ştiucă dă mi-o culcă puiu m.am:iri:, puiu mamii.
Haidea, aidea, aidea, aidea Aute aidi aidi aidi
puiul mamii Aidi aidi, puiu mamii,
Haidi haidi puiu mamili';
Haidea, nanti nani puiu mamii. Olllea.
(Dl. B25. C90.)
F. A. 3220. Dărăşti-Mihăileşti <Bucureşti).

Lina Gonori.
(XIII. 5. n. n.) 131 I (237)

(IV.
(cîntat)
I : Şi tu raţă de-1 răsfaţă : I
(dictat)
Vin Ia marna să te scald
Şi cu mina să· te-adorm
Nani nani pui dă somn
V1n la mama pui dă ştiucă
Şi la mama dă mi-l culcă
Şi tu raţă, dă-l răsfaţă.
{Dl. Cl4a. KlO.)
N. I. p. 86, ex. 459. Valea Nucarilor, j. Tulcea.
(XIII. 7.) 131 II (49)

(VIL IV.)
Haide hiaiide, pui băiat Şi din gură ţi-a cîntat :
Că mămi-ca te-a culcat Vino peşte şi-l hrăneşte
Cu picior te-a legănat Vino raţă, de-1 răsfaţă
în leagăn te-a aşezat Vine- curcă, şi mi-l culc:i.
(B7a. K69. C60.)
714
fg. 8160 b. Viştişoara, jud. Făgăraş, 1940.
Paraschi\•a Sas.
(XII 7.) 132 (353)

(IV. VII.)
Culcă-te copilul mic

Şi te scoală mai voinic
Hai tu mîţă de-i dă ţîţă
Şi tu raţă dt>-1 ia-n braţă
Şi tu peşte d(; mi-l creşte.
(11. Cl02.)
Mg. 5177 (I) n. Vfrciorog, jud. Bihor, 1979.

Marioara Maliţa, 38 a.
(XIV. 1. a.) 133 (65)

(P. II. IV. VII.)
? li cinţi dă pă la patru, cinci luni. D-atuncia începe iel să ştie ...

? Am auzit şi ~u pă alte femei.
? 11 adormi cam pînă pe la douăşpe, pa:işpe luni.
(vorbit melopeic)
Ee, Călinu meu, Hai că te-a culca maica ta,
Hai, ţucu-te măicuţa ta luluţa, a a a a
Allll .„ ai prun<."tl maiki
Ai ţucu-ti mama, că ţ-a da marna ţiţă
Hai că sugi pruncu mnieu.
Hai, că ti culca, să crească Călinu mnieu
Aaaaa.„
Aa a, puiu rnn:ieu~ a a a
I : Allll .„ lulea lulea lulea lulea : I
A a a, Călinu mnieu.
Culcă-te tucu-ti maica, că ţ-a cinta maica.
I : Aa a a a a a : I
(cîntat)
Lululu cu leagănu
Pînă vine breabănu
I: Aa a a a: I
715
Vină curcă, dă mni-1 culcă
Şi tu somn dă mni-1 adormi
I: Aa a a a a: I
Şi tu peşte, dă mi-l cre'?te
Şitu raţă, de-1 ja-n brată
(B26. Gl. CH..)
A.D.C. voi. I. p. 204. Banat.
(XIV. 1. b.) 134 (126)

(IV. VII.)
Lu lu lu cu leagănu
Pînă vine briabănu
Vii.oă somn de mi-l adormi
Vino lin adoarme-I lin
Vină raţă de-1 ia-n braţe
Şi tu mîţă de-i dă ţîţă
V.ină dulcă d-e mi-l culcă
Haide vin cu legăn€lu
Pînă vine brebenelu.
(Gl. C67.)
N. U. m. p. 64, ex. 50. Sîrbova, j. Timiş

Giurgie Cheveresan, 54 a.
(XIV. 1. c.) 135 (59)

(IV. VIL)
Haida cu legănelu
Pînă vine brebănielu
Vinci miţă I de-i dă ţîţă
Vină somn de-1 adormi
Vină dulcă die mi-l culcă
Vină ri.aţă de-I ia-n brată
Vină pi~cie de-I rănieşcie.
(Gl. Clll.)
716
N. U. IV. p. 56, _eK. 8~. Ohaba-Distra
Iconie Pascota, 6S a., 1938.
(XIV. 1. d.) 136 (88 ;89)

(IV. VII)
Lu lu lu lu cu Ticu
Vini€ domnu cu somnu
Şi mafi.ca C'\.!. liagănu.
Şi tu miţă de-i dă ţîţă.
Şi tu raţă ie-1 în braţă,
Şi dă-i somn de mi-l adormi.
(B2d. K63. ClOlH.)
Mg. 4766 d. Bucureşti (Gorj), 1976.

(XIV. 2. a.) 137 (32)

(IV. VII.)
(cintat) Să creşti mare şi voinic

I : Lulu lulu lulu lea : !
m ... lea ...
Nani nani nani nani
Nani nani pu'iu mamii Alll ... Zea ...
Puiu mamii ş-al cocoani ::;; ş ş ş ...
I : Lulu lulu lulu, lea : I
Vi.no ştiucă, de mi-l culcă
Nani nani nani nani
Şi tu peşte de ni.i-1 creşte $ ş ş ş ...
/ : IJulu lulu lulu lea : I ulll ... lea ...
Llll ... lea ... ulllea ulllea ulllea ulllea ...
Dormi acuma cit ieşti mic .5 ş ş ...
(Bl9. D4. C90.)
717
fg; 9969 d. Măgurele, :jud. Prahova, 1943.
Petra Pl'eda.
(XIV. 2. b.) 138 (130)

(IV.)
(d1Hat)
Haidi nani puiul mamii

Puiul mamii ş-al cocoanii
Vin'J peşte de mi-l creşte
(D5. C94.)
Jo'. A· 3242. Măgurele (Bucureşti) Ilfov, 1943.

Maria Manolache.
(XIV. 2. c.) 139 (129)

(IV.)
I : Nani nani puiu mamii: I

/ : Puiul mamii ş-al cocoanii : I
(dictat)
Vino somn, de mi-l adormi
Şi tu ştiucă, de mi-o culcă
Narui nanj pui dorit.
(D5. C95. K4.)
Mg. 1983 f. Lupşa de Sus, jud. Gorj, 1961.

Elena AfTim, 76 a.
(XIV. 2. d.) 140 (184)

(IV. Vllll)
(dntat)
I : Nan~ nani pwul mamii
,-1.-, I II. I
Puiu mamii ş-al cocoani : I cC\'.:oa'
718
Cum te-aşi face să k-adormî
·I : r.a un puişor de somni : I
I : Vino dulcă de mi-l culcă : I
-I-I.-I I II, I
I : Şi tu peşte de mi-l creşte : I creşt'.
-,-I.-, 1-rr.1
I : Şi tu somn să mi-l adormi : I adormi.
I : Si tu mîţă să-i dai ţîtă : I
(03. K5. C69.)
fg. 80&0 a. Raşova, j. Gorj.

Ilinca Udriştoiu, 1939.
(XIV. 2. e.) 141 (155)

(IV. VII.)

Cum aşi face să te-adorm
C-o picătură de somn.
Vino miţă de dă-i ţîţă
Şi tu raţă ie-1 în braţă
Şi tu pieşte de mli-1 creşte.
(Dl. K5. C99II.)
fg. 9723 c. Olteni, jud. Teleorman, 1941.

Maria Dobrescu.
(XIV. 2. f.) 142 (162)

(IV.)
(cîntat) Şi
tu ştiucă, dă mi-l culcă.
Nani nan;i puiu mamii I : Şi tu peşte, dă mi-l creşte : I
Puiu mamii ş-al cocoanii Nani nani puiu mamii
Vino somn, dă mi-l adormi Puiu mami!i ş-al cocc-anii.
(D5. C95.)
719
Mg. 594 c. Go5tavăţ, jud. Dolj, 1955.
Gabriela Popescu.
(XIV. 2. g.). 143 (193)

(IV. VII.)
(cîntat)
Ş-al cocoani;i ş-al rocoanii
Nani, nani, copilaş.
Dragu mamii fecticraş
Vin tu raţă de-I învaţă
Şi tu peşte de mi-l crec;;te
Ş.i tu curcă de mi-l culcă
Ş1 tu somn de rrii-1 adormi.
(D5 D7. C82.)
Mg. 4084 <11) d. Techia Veche (Timoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970.

Milena Petrovici, 56 a.
(XIV. 2. h.) 144 (336)

(IV)
(cîntat)
Nani nani pu:iul stani
d Vino mîţî d:i1e dă-i ţîţî.
ai Vino somnie de-1 adoarmie
Nani nani nani, lu lu lu
Nani nani, lult1lu.
î I : Vino mîţî die dă-i ţîţî :
ai Nani nani puiul Stani
/ : Vino somnie die-1 adoannie : I
ai Lulu lulu puiu mnieu
Lulu lulu puiu mnieuă.
Ce mi l-a dat Taica D11mniezeuă
Nani nani nani nani
n Nani nani puiul stan·i
Vino mîţî die dă-i ţîţî.
(D3. K3. C87.)
720
Mgt. 1945 a. Lupşa de Sus, jud. ·Gorj, 1961.
Elena Afrim, 76 a.
(XIV. 3) 145 (137 ; 136*; 333*)

(VIII 1. 1)
rcintat) I : Şi tu somn să mi-l adormi : I
I : Nani nani pu:iu mami:i : I
I : Puiu mamii îl doritî : I
Puiu marnili: ş-al cocoani
Puiu mamii ş-al cocoa' I : Fir-ar tatu-alimanitî : I
I : Vino dulcă de mi-l culcă : I Că iel m-a despărţitî
I : $i tu peşte de mi-l creşte : I Pe mine m-a despărţitî
I : Şi tu miţă de dă-i ţîţă : I M-a despărţit de iubit.
(D5. K4. C':i9. T34.)
N. S. p. 107. Cornăţel, jud. Sibiu, 196i$.

l\'laria Raciu, 58 a.
(XIV. 4. a.) 146 (406)

(IV. VII.)
(cintat) Luică lui.că de te culcă
Vino raţă de-i ia-n brată
I : Lui lui lui crcpne lui : I
I : Lui lui lui şi-al dorului : I Şi tu peşrte de mi-l creşte
I : Lui copilu mamii luică : I Lui lui lui cu mama lui
Luică luică şi te culcă Lui lui lui cop:ile lui
I : Lui lui lui cu mama lui : I Şi tu somn de mi-l adormi.
(06, C56.)
Mg. 1786 ID· Viştea de Jos, jud. Braşov, 1961.

Aurelia Şandru. 31 a.
(XIV. 4. b.) 147 (399)

(IV. VII.)
(cîntat) I : Şi tu peşte, de m~-1 creşte : I
Şi tu raţă de-I ia-·n braţă.
/ : Luie luie şi te culcă : I
Şi tu gîscă, de mi-l cîntă.
Mi te culcă mititel,
I : Şi te scoală măricel : / Lui, ltti, lui, ş-:il dorului.
Hai tu doică dt: mi-l culcă, Lui, lui, lui, ş-al doTului
ŞJ. tu somn, de mi-l adormi, Luie, luie, luie, luie.
<D7. 11. CllO.)
46-c. 310 721
lnf. 25.096. Covăsinţi, jud. Arad, 1949.
·Culeg. Rodica Weiss XIl/1949 Maria Luca a lu Costan, 24 a.
(XIV. 4. c.) 148 (-)

(IV. VII.)
Sonmu mi şi aş dormi Şitu gîscă de-l ia-n circă

N'are ci:n' mă· lului Şitu ,~te de mi-l creşte
Lui lui lui şi lui lui lui Şitu somn de mi-l adormi
Lui lui lui cu mama lui Lui lui lui şi lui lui lui
Vinio raţă de-1 ie-n brată Lui lui lui cu mama lui.
'(Ll. D6a.. C104a.)
Mg. 3970 (R) c. Tălmăcel, jud. Sibiu, 1971.

Paraschiva Andrei, 69 a.
(XIV 5. a.) 149 (363)

(Vlli. 1.)
(cîntat) i Şi tu somn de mni-1 adormi

ă Şi tu raţă de-1 ia-n braţă : I
I : Liu liu liu copilulu : I mă
î Că mama oopiluluie Şi tu peşte die mni-1 creştie
~i I : In tîrgu Sibiului : I ă Şi tu peşte die mm-l creştie
şi I : Yină dulcă die mni-1 culcă : I Şi tu somn die mni-1 adormi.
(D2. Ml. C68.)
Mg. 3971 (R) c. Tălmăcel, jud. Sibiu, 1971.

Ana Barbosa, 36 a.
(XIV. 5. b.) 150 (393)

(VIII 1. VII.)
(cintat) I : Vino curcă de mi-l culcă : I

Şi tu somn de mi-l adorm, mă
I : Lui lui lui cu mama lui : I
I : Şi tu raţă de-1 ia-n braţă : I
Că mama băiatului, mei
Pînă mine dimineaţă
Că mama băiatului, I : Şi mi-l culcă mititel : I mă
I : I-n tîrgu Sibiului, mă : I Şi rr.i-1 scoală mfricel, mă.
(D6a. Ml. C81. 11.)
722
Mg. 3971 (R) b (a) 'fălmăcel, jud. Sibiu, 197L
Maria Stroilă, 31 a.
(XIV. 5. c.) 151 (403 ; 393*)

(VIII 1.)
(cîntat)
Lui lui lui ca mama nu-i
Hai tu h;ică de mi-l culcă
I : Şd tu somn de mi-l adormi : I
I : Şi tu raţă de-1 ia-n braţă : I
I : Pînă mine dimineaţă : I
I : Şi tu pt;ică de mi-l culcă : I
I : Şi tu somn de mi-l adormi : I
I : Şi mi-o culcă mititică : I
I : Şi mi-o sc0ală măricică : I
(M. C57. 11.)
Mg. 3008 e. Paloş, jud. Braşov, 1966.

Rozalia Gabor-Cernea, 71 a.
(XIV. 5. d.) 152 (221)

(VII. VIII 1 )
(cîntat) I : Nani, nani, puiu maririi : I

Vino luică şi mi-l culcă
I : Lui lui lui cu mama lui : I
Că tăicu-ţu-aicea nli'i I : Şi tu peşte, de mi-O. creşte : I
Lui lui lui copilu mamii. Şi tu ţarcă, de-1 înţarcă
I : Nani nani puişor : I
Şi tu cioră de mi-l scală.
Culcă-te încetişor
Şi ti:> scoală mărişor
I : Să mi-l ţină maica-n poală ~I
Nani nani, nani, nani, Şi tu raţă, mi-l răsfaţă
dira.gu mamii. Să mi-l ţină maica-n braţă.
Culcă-te cu măkuţa Nani nu ni nani nani
Că madea te-o legăna Nani nani J:.Uiul mamii
Cu-n vers dulce ţ-o cin ta ş ş ş ...
(Nl. = Dl. M34. 11. E3. C63.)
723
Mg. 17&6 (I) b. Sibiel, jud .. Sibiu, 1959.
Ana Damian, 60 a.
(XIV 6.) 153 (410)

(VIII. VIII. 1.)
Nu le cuk:am niciodatâ fără să le cînt. Şi bărbatu-meu tot 1e cînta,

.că iera bolnav şi stătea acasă.
(dictat)
Hai lui lui lui lui lt„i lui lui
Lui, lui .„
Hai odor, hai păsărică
Dormi uşor, dormi fără frică
Să te-aline moş cu bine
Şi să-ţi cinte-noetinel
Mugur, mugur, mugurel.
„Ş-apoi o lt.ngeam, pină-i culcam" ;
Vino raţă, ia-l în braţă
Şi tu luică, de mi-l culcă
Şi tu somn de m.i-1 adorm
„Cam atîta-i asta". (continuă)
Lui lui lui, că tata nu-i
Că tata copilului
Ie-n fundu pămîntului.
- Apă1 plîngeam şi zâceam c-o să fie bine. Plînsu m-o vindecat. Cînd
cintam, mă stimpăram.
? Numai din ăştia ziceam (din texte speciale pentru cîtec de leagăn).
Ei (copii) nu înţelegeau, da aşa mi s-a părut mie că-i mai bine.
(eîntat)
Hai lui lui lui, lui lui lu
Ai lui lui lvi.. lui lui lui lui
Lu lui lui lui, lui lui lui lui
Ş-ai lui lui lui, lui lui lui lui.
I : Ş-ai cdor hai păs;.Arică : I
I : Dormi uşor dormi fără frică : I
<B2b. G. Kl. C56.)
·724
fg. 539 b. (Bucureşti) Făgăraş,
1932.
Bucura Tulbure.
(XIV. 7.) 154 (352)

(VII. VIII 1.)
(cîntat)
Lui lui lui lui, lui lui lui lui.
Lui lui lui şi-al dorului.
Vin-o luică de mi-o culcă
I : Şi tu somn de mi-l adormi : I
Şi tu miţă de dă-i ţiţă
Lui lui lui lui şi-a dorului.
Culcă-te nelegănată
şi Că-i scăpa neblestemat.ă.
Lui lui lui lui şi-al dorului.
(D8. C36.)
Mc· 3232 (II) l. Oltetu, jud. Făgăraş, 19&7.

Aurelia Pavel, 44 a.
(XIV. 8. a.) 155 (253)

(IV. VII.)
(cîntat)
I : Luică lttică, şi te culcă : I
Şi te cu1că mituţiel
I : Hai tu raţă de-1 răsfaţă : I
<D7. 11. C14.)
725
Mg. 3148 (R) h. Gura-Teghii, jud. Buzău, 1966.
Ioana Halea, 38 a.
(XIV. 8. b.) 156 (262)

(VIII. 1. VIII )
? Am trei copil şi siguT că le-am legănat.

? La leagăn pă ăsta-1 cintam mai mult. Mai cîntam şi cîntece de
celelalte.
? Orice îJni venea in minte, cind pllingea nu mai ştiam ce să-i spun ...
(cîntat) Nani ncni, ş ş ş ş ş ş f

i I : Culcă-mi-te mitHetl : I măi
Luh luli Zuli luh Şi te scoală măricel
Taci cu mama puişor măi e Hai tu somn de mi-l adormi
i Culcă-mi-te mititel măi
e I : Şi tu ştiucă de mi-l culcă : I
Luli htli. Luli Z·!!li luli iv.li
Nani nani nani nani Ollel ...
Hai tu peşte de mi-l creşt€ Culcă-mi-te mititel
I : Şi tu somn de mi-l adormi : I Şi te scoală mărire!.
Luli Zuli, ş ş f. ş ş ş ş !i ş ş ş ş ş ş.
(B2g. Dl. 11. C95.)
F. A. 968. Craiova, jud. Dolj.
(XIV. 8. c.) 157 (142 ; 190*)

(IV. VII.)
(dntat)
Cdcă-mi-te mititel
Şi te scoaEi măricel
Vine raţă de-I răsfaţă
Şitu somn de mi-l adormi
Şitu r,cşte de mi-l creşte.
(Dl. 11. C94.)
726
F. A. 3386. Ogretin, jud. Prahova, 1949.
Ştefania Vulpescu.
(XIV. 8. d.) 158 (107)

(IV. VII.)
(cîntat)
I: Nani nani puiul mamii: I
Vino peşte, de mi-l creşte
Şi tu raţă, de-1 ia-n braţă
Şi tu ştiucă, de mi-l culcă.
Vino somn de mi-l adormi.
(Dl. 11. 0104.)
Mg. 2399 (I) f. Hunia, jud. Dolj (Oltenia), 196t.

Maria Pănescu, 22 a.
(XIV. 8. e.) 159 (174)

(IV. VII.)
? L-am pomenit ~i ieu fa îi bătrîni cum cînta la copii mici, pe cînd îi

legăna.
? leu am cr-escut copii lui frate-meu. leu le-am cîntat.„
? Spui ce vorbe crezi că merge [a îi mici. Uneori nu le spui nimic, doar
le !uluieşti ...
? Glasu ie pentru legănat, da mai poţi să spui şi orti.ce glas îţi vine-n
rr..inte.
(cîntat)
Nani nani puiu mamii Nani nani puiu mamii
Nani nani şi năniţă Nani nani olll ... lea
Culcă-mi-te fa fetiţă Nani nani puişor
Culcă-mi-te fa fetiţă Culcă-mi-te mititel
om „. lea Şi te scoală măricel
Nani nani puiu mamii Olll ... lea.
Nani, nani, nani nani puişor
om ... lea Puiu mamii puiu puiu
Nani nani puiu mamii Culcă-mi-te mititel
Vino miţă de-i dă ţiţă Şi te scoală măricel
I : Şi tu Doamne de-1 adoarme : I om ... Zea.
(A3a. 013. 11. CSS.)
727
F. A. 1182. Mediaş-Porumbac, jud. Timava-Mică
(XIV. 9) 160 (405)

(VII. VIII l.)
(cîntat) (dictat)
Somn m-i şi m-aş culca Culcă-te puiule culcă
N-are cin' mă legăna. Nu mai adormi sub furcă.
Lui lui lui lui lui lui lui Vino dulcă de mi-l culcă
N-are ci'n mă lE>găna mă Şi tu raţă de-I ia-n braţă
Şi tu gîscă de-1 ia-n cîircă
(Ll. L2. C68.)
mg. 222 f. (N) Sadu, j. Sibiu.

Elena Puşcaş, 35 a., 1958.
(XIV. 10.) 161 (401)

(VII. VIII 1.)
(cîntat)
Lui lui lui cu mama lui
Luică luică de mni-1 culcă
V]nă raţă de--1 ia-n braţă
Şd tu mîţă de-i dă tîţă
Şi lui lui şi iară lui
Şi tu somn de mni-1 adormi.
(B2b. D6. C5811.)
Mg. 4753 (II) b. Ciocile, jud. Brăila„

Constanţa Vizuroiu, 68 a.
(XIV. 11.) 162 (242)

(IV. VIII 1.)
(cîr?tat) Şi tu ştiucă de mi-l culcă.

Haide somn, de mi-1 adormi Vino somn de mi-l adormi
Şi tu peşte de mi-l creşte. Şi tu pc·şte de mi-l cre~te.
728
Nani nani puiu mamii Nani nani puiu mamii
Haide somn de mi-l adormi I : Haide Giţă de-mi adoarme
Şi tu ştiucă, de mi-l culcă Nani nani, puiu mamii : I
Şi tu somn de mi-l adormi. Să te faci mai măricelu.
I : Nani nani puiu mamii : I Să te duci cu mieluţelu.
Nani puişorul mamii Nani nani puiu mamii.
(vorbit)
„Haide Găbiţă de-adoarme. Adoarme! Te culci! Nani, nani, puiu mamii,
haide lulu ... puiu mamii."
(cîntat)
Nani nani puiu mami.ri.
Haide lulea, lnl,ea, lulea
Lulea, lulea, lulea lu ...
(Dl. C95. F5.)
Mg. 3420 (V.) I Blăjel, jud. Sibiu, 1968.

Ana Vandor, .64 a.
(XIV. 12.) 163 (22)

(VIII 1 ; VII.)
La copil îi spui oricum ... ce-ţi gine în minte ...
(cîntat) Bui mama bui bui bui bui.

Ha a a ...
But mama bui bui bui bui bui
Hai tu luică de mn-il culcă
Culcă- te
copile culcă
Hai hai hai
Bui bui bui bui
Şi tu raţă de-1 ia-n braţă
Că mama te leagănă
Bui bui bui bui Bui bui bui bu
Hai tu luică de mi-l culcă Tu rău de-1 du-n pădu
Bui bui bui bui Bui mama bui bui bui.
Şi tu somne de-1 adorme Buuuu ...
Bui 1nama bui bui bui bui Că copilu-i mnicuţ tare
Culcă-te copile mnic Bui mc;:ma bui bui bui
Bui bui bui Şi iel creşte ficior mare
Şi te scolă mai voinic Bui bui bui bu.
(B26. E. C58. 11.)
729
Mg. 4084 (R) p. Şip CTimoc) R.S.F. Iugoslavia, 1970.
Liliana Minţici, 28 a.
(XIV. 13.· a ) 164 (41)

(IV. P. II.)
Cînd legănăm C'Opilu ca să adoarmă spunem şi vorbe şi viers...

? Păi fetiţa adoarme, numa ce-ţ aude viersu şi glasu .„ vOTbiele.
(par lato) Nani cu mama, marnă

Să mă deie două ţîţ', tri ...
Aide Iovanka, ai cu mama.
Aide să te culci cu mama. (cîntat)
Să-ţ dea mama ţîţă.
Nani nani, puiu Stani,
Taci cu mama Vino miţă de dă-i tiţă
Dăă taci Vino soamne de mi-o-adoarme
Aida cu mama să te cU!lci, Vino peşte de mi-·o creşte
să durmim Nani nani nani,
Aide 11ani, nani, nani, Nani cu mama, nani nani.
(B6b. D3. ClOl.)
Mg. 4083 CV) a. Kobişniţa-Negotin, R.S.F. Iugoslavia, 1970.

Natalia Popovici, 67 a.
(XIV. 13. b.) 165 (122 ; 9*)

(IV. P.)
? Am ·legănat mulţi copii la viaţa mea„. I-am culcat.„ le-am dat de

mîncru"e ...
leu cintam şi iel adurmea.
? Şi acuma mai legăn nepoţi.
? Nu mi-a spus nimeni cum să zic. Să fi auzit şi ieu pe a1te femei...
(dntat)
l l l ...
Nani nani puiu Stani
Vino mită şi dă-i tită
Vino stciucă şi mi-l culcă
Vinr, soanme şi-l adoarme
i Nani nani puiu Staini
730
Mg. 4083 b (V)
(parlato melopeic)
Culcă-te cu maica, că-ţ dă maica păpuşică,
Şi-ţ dă maica ... bomboană, şi-a, a, a, a, a, a,
a a a
Vino la maica, că-ţ dă maica pîine,
Şi-ţ pune mai<:a un ou in tigaie a a
Şi maica te culcă,
Şi cin' ne sculăm ne ducem la grădgi.nă,
Şi săpăm, aşa, a a a
Aide muică, aide cu maica la grădină, ă,
Să nu plîngi că maica te bate
Şi iar venim acasă şi maica gătieşte şi vine
muma di la lucru
Şi tata vine di la lucru să mîncăm şi aide să .ne culcăm ...
Şi mîne iar ne ducem a, a,
ă Nanii, nani, nani plliiu Stani
şi Vino mîţă şi dă-i ţîţă
şi Vino scamne di-1 adoarme.
(D3. ClOO.)
Mg. 4149 (II) I Gropeni, jud. Brăila, 1972.

Maria Moca.nu, 72 a.
(XIV. 14.) 166 (325)

(IV. VII.)
? Cîr.tam la băieţi cind ii legănam, Iel de fel de cîntece.

? Nu te gîndeşti la ce să cinţi. Iţi vine î.n minte atunci.
? Mai am auzit şi din vorbe pe la alte .femei.
(cîntat) Şi tu somn de mi-l adorm

Haide ştiucă de-1 îmbucă
Haide nani puiu mamii Haidea nani puiu mamii
Dragu mamii băieţaş Puiu mamii băieţaş
Puiu mamii, puişor Dragu mamii fecioraş
Haide mamă să te-adorm Haidea nani nani nani
Haide peşte de mi-l creşte Nani nani puiu mamii.
(Dl. K4-5. B20. C95.)
731
fg. 10.116 c. Măgurele, jud. Prahova, 1946-
Manda Enache.
(XIV. 15~ a.) 167 . (116)

(IV. VII.)
Haidea nani puişor tuŞi peşte dă mi-l creşte
Vin la mama să te-adorm tuŞi raţă dă-l răsfaţă
Vino ştiucă dă mi-l culcă ai Vino peşte dă mi-1 creş>
Şi tu semn dă mi-l adormi ăi Şi tu raţă de-1 răsfaţă.
(D4. C104.)
Mg. 3777 (R) d. Cring-Pîtîrlagele, jud. Buzău, 1970-

Elena Lo bodan, 42 a-
(XIV. 15 b.) 168 (213)

(IV. VII.)
(dntat)
Haide nani nani nani
I : Hai cu mama să te-adorm
Să-ţi fie somnul uşor : I
Hai tu peşte de mi-l creşte
Şi tu ştiucă de mj-1 culcă
I : Hai tu somn de mi-l adormi : I
I : Haidea nani, puiul mamii : I
(Dl. B20. D12. C9~.)
fg. 10.291 c. Mineci Păminteni, jud. Prahova, 1946.

Mila Popescu.
(XIV. 16.) 169 (173)

(IV.)
(c:ntaţ)
şi Gata nani puiu mamii

Bibilica mititica.
Vin tu curcă de mi-l culcă
Şi tu raţă mi-l ră~faţâ.
(})36. G27. C73.)
732
fg. 6477 a. Izvoarele, jud. Prahova, 1938.
Marcela Cemat.
(XIV. 17.) 170 I (91)

(IV. VII.)
Haida nani puişor
Că te culc pe pieptul gol
Haida curcă de mi-l culcă
Şi tu raţă dă-l răsfaţă
Şi tu peşte dă mi-l creşte.
Şi tu Doamne dă-l J.doarme.
(G2. C83.)
N. J. P· 86, ex. 458 Şeica l\'Iare, jud. Sibiu.
(XIV. 18.) 170 II (181 ;195)

(VIII 1.)
Nani nani turturică

Nani nani păpuşică
Hai tu miţă, de-i dă ţîţă
Şi tu rată, ia-o-n braţă.
(B6b. G37. C49.)
Mg. 3765 (V) i. Titeşti,jud. Vilcea, 1969.

Maria Mardare, 74 a.
(XIV. 19.) 171 (52)

(VIII. 1. VIII)
(cîntat)
Nani nani nani na·,-:,i
Taci tu, culcă, dormi frumosi
Culcă-te puiule dragă
Nani nani nani nani, nani.
(dictat)
Vino somn de mi-l c.dormi
Vino peşte de mi-l creşte
Şi tu lt.ică de mi-l culcă.
(B6b. G24. C52.)
733
Mg. 4146 (II) I'. Gropeni, jud. Brăila, 1972.
Tudoriţa CîrLan, 26 a.
(XIV. 20. a.) 172 (57)

(IV. VII. P.)
? Am doi băieţi.
? !l puneam pă p1c10are şi mai cu „nană nani puiu mamii". Am mai
auzit şi nQi ciin bătrîni, asa ...
? De la mămica mea.
~ Am auzit-o pâ ia cînd legăna. Şi pă surorile mele ... Dac-am fost aci
cu mămica mai mult, baza la ia a fost.
(cîntat)
Că mama te-a legăn~t
Şi din gură ti-a c-întat
Vin tu ştiucă de mi-l culcă
Şi tu somn de mi-l Cl.dormi
(parlato)
Hai Florinc. mărnic3.. hai înkide uoki. Hai, că după ce te scoli te iiau
la .ioacă, merg cu tine-afar:l„. Hai să a::k>rmim. Hai.
(melopeizat)
(parlato)
Hai şi „. Hai inkide uoki. Hai repede. Hai că ne-aude tăticu.
Hai F'lorine-ai adormit ? Gata ? ş ş ....
(Dl. K33. C931.)
Mg. 4353 (li) O. Gropeni, jud. Brăila, 1973.

Liliana Ciuplea, 11 a.
(XIV. 20. b.) 173 (13)

(IV. VII.)
( cîntcit)
Nani nani, păpuşică
Că mama te-a legănat
Din guriţă ~i-a cîntat
734
Nani nani nani na
Vino pe:3te de mi-o cr~te
Şi tu crap di-I ia di-un crac
Nani nani nanu na
Hom ...
mz...
(Dl. K38. C9l. B46.)
A.D.C. voi. I. p. 212. Oltenia..
(XIV. 21.) 174 (118)

(IV. VII.)
(cîniat) Şi tu raţă de-1 răsfaţă

(fredonare cu gura închisă) TJ cal breaz mi-l fă viteaz
Nani 11.1ani pui de om Porumbiel fă-l sprintenel
I : Cum aşi face să te -adorm : I Vin curcan şi mi-l fă Ban
(frEdonare c~ gura închisă) Tu lăstun dă-i suflet bun
Tu mistreţ mi-l fă isteţ
(dictat) Vino somn dă-i dulce somn
Vin găină, dă-i hodină Vino lin adoc.rme-1 lin
(DlO. K5. C113.)
Mg. 771 g. Cîmpofeni, jud. Gorj, 1956.

Elena Gh. Popescu, 54 a.
(XIV 22 a.) 175 (335)

(IV. VIII 1.)
(cin tal,) î Nani nani puiu mamii

Vino dukă de mi-l culcă
Nani nani puiu mamii Şi tu somn de mi-l adormi
De cînd nu te-am lul:uitî I : Şi tu rată iie-1 în braţă : I
~\fare băiat te-c.i făcutî I : Şi tu cioară ie-1 în poală : I
Dar acum te-c.m luluiti I : Şi tu miţă de dă-i ţîţă . I
Şi mare mi te-ai f ăcutî Şi tu peşte de mi-l creşte.
(T42. C72.)
735
fg. 2826 b· Runcu, jud. Gorj, 1930.
Maria D. Pricopie, 25 a.
(XIV. 22. b.) 176 (215)

(VIII 1.)
(cintat)
I : Nani nani puiu•l mamii : I
Dormi acu cît ieşti mai micî
Să cre~ti mare şi vcinicî
Culcă-mi-te mititelî
Şi te ~coală măricelî
Vino dulcă de mi-l culcă
f g. 2827 a, b.
$i tu miţă de ciă-i ţîţă
Şi tu rată ie-1 în braţii.
(K7. 11. C71.) I
fg. 6543 b. Trăistcni, jud. Prahova, 1938.

Ana Gleznea
(XIV. 22. c.) 177 (247)

(IV. VII.)
(dictut)
Nani nani puişor
Pînă mîn' în prîm:işor
Şi te scoală mc?.ricel.
Nani nani îngerel
Dragu rnaichii voinicel,
Vino curcă dă mi-l culcă
Şi tu peşte dă mi-l creşte.
(12.. D9. C75.)
736
Mg. 1999 (V.) r. Rucăr (Muscel-Argeş), 1961.
Paraschiva Pîtea, 48 a.
(XIV. 22. d.) 178 (323)

(IV VIII. 1.)
(dictat) I : Şi tu lîie dă-l mîngîie : I

rfapJ nani puiu mamii I : Nani nani, puiu mamii : I
Şi te culcă mititel I : Şi tu pieşti dă mi-l creşti : I
Şi te scoală măricel / : Şi tu raţă dă-l răsfaţă : I
Frumos ca un porumtel I : Nani nani puişor : I
Şi tu liie de-1 mYngîie Şi te culcă frumuşel, mă
Şi tu raţă de-1 răsfaţă î I : Şi te scoală măricetlu : I
Şi tu Doamne de-1 adoarme. I : Frumos ca un porumbielî : I
Şi tu peşte de mi-l creste.
I : Nani nani, puiu mamii : I
Şi tu s.oamne mi-l adoarme.
I : Yno uţă dă mi-l culcă : I
(d.ntat) ;:?i mi-l ct:lcă frumuşeZi
I : Nani nani, pUJiu mami'i :/ Şi mi-l scoală măricel.
I : Yno Doamne dă-l adoarme : I
? Mai pui şi alte vorbe. Ce-mi vine în gînd. Şi dă cîntece, tot pui tu ce
cia~i la copil.
? Am avut şase copii. şi la toţi le-am cintat.
(13. Cl12.)
Mg. 4255 a. Dîmbovicioara, jud. Argeş, 1973.

Voichiţa Stoian, 37 a.
(XIV. 22. e.) 179 (188)

(IV. VIII 1. (VII). P.)
Mariana ie primul copil pe care l-am legănat şi - p-ormă dacă ne-am

mutat, n-am mai avut leagânu atîrnat de tavan. La ceill.alţi copii doar
am a·Jut grije să le dau de mincare şi să-i primenesc la timp.
? Dacă. vedeam că plîngc de răsf.lţ, il lăsam să plingă pînă înceta„.
? De la doi ani nu prea îi mai cinţdi cînţi atunş altele ...
? Cîntam cînd îi adormeam orice cintec şi ce cîntec cîntam ia adormea.
737
(cintat) (cintat)
I : Nani nani puiu mamii : I Nani nani nard nani

Nani nc.tni şi te culcă Nani nani puiu mamii
Nani nani şi te culcă
Şi te scoală măricică.
Şi te scoală măricică.
Nani nani nani nani
I : Nani nani nani nani
Nani nani puiu mamii Nani nani puiul mamii : I
Vino raţă mi-l răsfaţ8. !'ani nani şi te culcă
Şi tu peşte de mi-l creşte Şi te 3coală măricică.
Şi tu ghe mi-l min~îie.
,'Jani nani nani nani (parl.ato)
Nani nani puiu mamii „Hai cu1că-te uodată !"
Nani na!1i şi te culcă
Şi te scoal8. măricică {cîntat)
~i te culcă mibtell I : Nani nani nani nani : I
;-;;i te sooală măricel. .Nani nani puiul mamii
Nani nani nani nani
(parlato) Vino raţă mi-l răsfaţă
Şitu peşte dă mi-l creşte.
„Hai culcă-te odată, nu te mai Şitu gîie mi-l mîngîie
culci ?" I : No.ni nani nani nani : I
(Btib. Dl. I 1. C99.)
Mg. 3157 <I) I Gura-Teghii, jud. Buzău, 196&.

Margareta Pinţea, 27 a.
(XIV. 22. f.) 180 (182)

(IV. VII.)
? Am două fetiie : Viorica de opt ani şi Dorina de şapte ană..

? Tot de la baba Smarnnda ~tiu. De cînd ieram fată mare.
? L:.i leagăn îi spui onice vrei. Ce-~ trece prin minte.
'' Avem ~i vkrs anume, şi putem să punem orice altă melodie.
(cîntat)
I Şi tu peşte de mi-l creşte,
Nani nani puiul mami'i
~ani nani puiu mamii
Nani nani nani na
Nani nani nănişor
·Hai cu mama puişor
Hai tu curcă de mi-l culcă
Şi tu somn de mi-l adormi Şi î.e scoală măricel
Şi tu raţă de-1 învaţă I : Haidea haidea cu marna : I
738
Hai tu curcă de ~-1 culcă Cu mama Dorina hai
Şi tu somn de mi-l adormi Hai cu mama di te culcă
Haidea haidea, haidea hai Huidea nani nani na
(parlato) II
- Culcă-te că te bat acuş, culcă-te cu mama, hai culcă-te ! -
(cînwt)
Ne.ni nani ruiu mamii
Nani ~iani nani na
Hai cu mama puişor
Nani nani cu mama
$i te scoală puişor
Nani nani cu mama
Puişoru mantii.
'(Dl. 11. C82.)
Mg. 4084 (R) O. Sip (Timoc) R.S.F. Jugoslavia, 1970.

Liliana Minţici, 28 a.
(XIV. 22. t·) 181 (274)

(VIII 1 VII.)
Aşa ii spU1I1eam lu Iovanka, fetiţa mea ca să adoarmă.

'? Am auzii şi ieu pe a~te femei. Asta nu să-nvaţă ...
(cîntat)
Nani nani pui de uom
Cum aşi face să te-adorm
Să te-adormî mititel
Să te scoli mărişorî
Nani nani puiu f:itani
Vino mîţă de dă-i ţiţă
s s s ...
Vino soamne de mi-o-adoarme
Vino pieşte de mi-o creştie
(DlO. 11. ClOll.)
739
A.F.M.B. b. şi I. (3) j. Moara Mică,jud. Suceava, 1972.
Elena Socoliuc, 52 a.
(XIV. 23. a.) 182 (139)

(IV. VII.)
(cîntat)
Nani narii, să creşti mciri

Să crqti mari mărişor
Să fi, mamii de-ajutor
Hai tu peşte, de mi-l creşte.
Şi tu somn să mi-l adormi.
(F3 . C89.)
Mg. 4146 (II) i Gropeni, jud. Brăila, 1972.

Maria P. Popoacă, 62 a.
(XIV. 23. b.) 183 (302)

(Vili~ 1 VII.)
îl cîntam eind kgăf'.am copilu pă picioare.

? Nu-l ştiu de la nimeni. Îl fac ·ieu di la mine .
.., Pă bgiata bîta am auzit-o ...
? La copil spui ce-ţi trece prin minte ca să blogodoreşti şi tu ceva ca
s-adoarmă.
? Aşa am deskis melodia cum mi-a venit în cap. Ie făcută de mine.
? Cam s-aduce cu „murili" (cîntecul înTegistrat precedent de înstrăi
nare). Cam tot a doină aşa.
? Cînta:rn fel de fel...
( dntui) Şi tu somn de mi-l adormi

Nani nani puiu mamii.
Haidi nani nani puişoru mamii.
Nani nani puiu mamii Nani nani puişorî
Să creşti ma:re şi voinic. Să dai mami ajutorî.
Hai tu peşte de mi-l creste Nani nani purrurr mamii.
(Dl. FI. C89. FlO.)
740
Mg. 4338 (I) d. Stanca, jud. Brăila, 1973.
Elena Stoian, 67 a.
(XIV. 23. c.) 184 (303)

(VIII 1.)
Cum sa zic ? 'N" ainte n-am crescut copii cu bibiron, cu lapte praf ...
Îl creşteam cu pieptu şi cu cintecu... _ . . _ _ _
? l.Rgânam copilu cu {'()paia ... Acum a ieşit lodene (carumor) ş1-l haţana
doar odată si pleacă ...
? O ho ... Ce-i mai bîzîia musca şi furnicile pă cîmp. Luam cîte dC1i, cîte
trei dinLre copii cu mine ...
? Cam pînă începea să meargă pe picioare îl legeni ...
? Nu leagănă toate femeile ? Le-auzeam peste tot ...
? Mai mult pă glasu ăsta îi cînt.
(cintat) Aide stiucă de mni-1 culcă

/: Ah.ii s~mn dă mni- 1 adormi : I
/ :Aidi nani puiu mamji mai
/ :Aidi pucă de mni-1 culcă Lll ... leu
Aidi somn de mni-1 adormi : I Aide puică de mni-1 culcă
măi
/ :Aidt: sumn de mni-1 adormi : /
Aidi peşte, de mni-1 creşte : I -măi
Şi ~ă mni-1 fac m8ricel
/: Aidi peşte d€ mni-1 creşte : I
Să mni-1 faci de-un ajutor miii
/ : ~ă mni-1 faci de ajutor : I măi
Aidi lll ... , - culcă-te acolo - Llll ... lea
.-\.idi PEtruţ di te culcă /: .\idi puică de mni-1 culcă : I
Aidi peşte dă mni-1 creşte I : Aidi somn de mni-1 adormi : I
Aidi ştiucă dă mni-1 culcă măi
Aidi peşte de mni-1 creşte Aid1 ştiucă de mni-1 culcă
/: Aidi somn dă mni-1 adormi : I s.;. mni te facă mai mare
măi
Să mni te facă Petrişor mare
Aidi somn dă mni-1 adormi meii
A idea lll... Zea
Şi mni-1 face mărişor mii.i
/:Ai di nani puiu mamii : I
Şi mni-1 faci de-un ajutor
Aidi peşte dă mni-1 creşte
Să mn.i-1 faci de ajutor măi
Aidi ştiucă de mpj-l culcă
/ .l\icl.i somn de mni-1 adormi : I mei
Aidl puică de mni-1 culcă Lil ... Zea
Aidi peşte dă mni-1 creşte ş ş ş ...
Şi r:ini-1 faci de ajutor /1..idi cu mama puiu mamii
Să mni-1 faci de ajutor măi. / :.:\idi cu mama puJu mamii : i
Aidi lll ... leo. Ai.Ji puică dă mni-1 culcă, etc.
(Dl. B47. Cl03. K54.)
741
Colectia G.S. Chiojdu Mic, jud. Buzău, 198Z.
Mg.· ,t'3 a-b. Angela Roşa~.
(XIV 23. d.) 185 I {189)

(VIII 1)
? Ee ! De la bunic:a mea.
? !eram mică. în clasa a doua ... şapte, opt arri.
? 11 cînta la nepoţi. !eram numai şapte.
? Cum să nu-l cint la păpuşe.
" Cinta şi mămica ...
? Am cîntat şi la fie-mea.
? Acum îl adormim pe Cristi (Cristian) fiul lui Lucian ...
? Are un an şi patru luni.
Haida haida haida haida.

Aa aa aa a.
a) Nani nani nani nani Ai odor hai păsărică
Ai , all ... lea mamă Dormi uşor dormi făJră frică..
Ule, lll ... lu. Să-ţi aduc-o scrisorică.
Nani nani nani nani C-a venit o gîză mică
Aa aa aa a, Şi să-ţi cînte-mcetinel
Ai odor hai puişor I : Mugur mugUJr mugur
C-a venit o rîndunică mugurel: I
Dormi cu mama, dormi uşor I : Aa aa aa aa : I
Să-ţi aduc-o scrisorică
Aill.ll .. .
Şi să-ţi cînte-nceti.!nel
Llll .. .
Mugur, mugur, mugur,
mugurel.
(vorbit)
I : A.a aa aa aa : I
Haida nani puiu mamii Hai fă nani, mamă, nanri
Aa aa aa aa nani, cu mamaie, nani nani.
Haida nani puiu mamii
Dormi cu mama dormi uşor. (cintat)
I : Hai lll... : I
Nani nani puiu mamii. Aa aa aa a : I
I :
Aa aa aa aa. l'l ani nani nani nani
i'l.a aa aa a
f : Aa aa aa aa : I
(cîntat)
Hai tu peşte de mi-l creşte.
b) I : Nani nani nani nani : I Şi tu puică, de mi-l cukă.
Aa aa aa a. n I : Nani nani puiu mam:iâ. : I
I : Ailll ... lu. : I I : Aa aa aa aa : I
Ailll.„ le. Şş şş şş ş
(B57. D2. K7 l. Kl.G. C48.,
742
Mg. 4248 t. Galbenu, jud. Brăila, 1973.
Maria Istrate. 47 a.
(XIV 23. e.) 185 II (300)

(VIII 1)
(cîntat) Of of
Că
mama mi-l legăna.
I: Haidea nani nani nani: I Puiul mamii mititel
Puiu mamii, nani nani Ia fă-te mai măricel.
i Vino soamnc de-1 adoarme Cu mînuţa-1 legănamu
n Vino soamne de-I adoarme. Şi din gură io-i cîntam.
Haidea nani nani nani H aidea nani nani nani
Of of Nani nani puiu mamii
Si tu stiucă dP mi-l culcă n Mititelu, Ia fă-te mai
Vino ;oanine, de-l adoarme voinicelu,
Şi tu ştiucă de mi-l culcă Of, of.
N3 = Dl. C93I. K9. K29. K53).
fg. 2762 b. Băltişoara-Runcu, jud. Gorj, 1930.

Ecaterina Tivig, 43 a.
(XIV, 23 f.) 186 (225)

(VIII 1.)
(cîntat) Nani nani nani

n Nani ne.mi puiu mamii Vino raţă iei în braţă
Nani nani nani
Nani nani puiul mamii,
Nani nani puiul mamii ş-al
cocoanii, Puiu mamii ş-al cucoanii.
Cresti acuma cît iesti mică Vino somn de mi-l adormi
N a,,;_i nani nani · Vino peşt(' de mi-l creşte
Te faci mare şi voinică · Vino mîţă d('-i dă ţîţă.
(Dl. K7. C67.)
743
fg. 2771 b. Runcu, jud. Gorj, 1930.
Cătălina Udrea.
(XIV, 24, a.) 187 (153 ; 269*)

(IV, VII)
Nani nani copilaş Pentru-a ţării apărare.

Dragu mami înger~ Vino dulcă, de mi-l culcă
Şi tu somn, de mi-l adormi
Culc-acuma cit ieşti mic
Şi tu raţă ia-l în braţă
Să creşti mare şi voinic
Ş tu mîţă de dă-i ţîţă
Să creşti mare, să creşti tare
Şi tu peşte de m-il creşte.
(D9, Il, F6, C71.)
fg. 8728 b. Găvăneşti, jud. Gorj, 1940.

Mariţa Gh. Grama
(XIV, 24, b,) 188 (337)

(IV, VII.)
Nani, nani puiu mamii Vino curcă de mi-l culcă

€ulcă-mi-te mititel Şi tu mîţă de-i dă ţîţă
Şi scoală-te măricel Şi tu raţă ia-l în braţă.
Să creş' mare să creş' tare Şi tu somn de mi-l adormi
Pentru ţară-n apărare. Şi tu peşte de mi-l creşte.
(11, F6, C85.)
Mg. 181 a. (N) Ohaba Secaş, Sebeş Alba, 1957.

Ana Suciu, 56 a.
(XIV, 24, c.) 189 (367)

(VIII 1)
(cîntat) Mni-J ie-n braţă ş-i fă joc

Că nu poci lucra de locu
Haida mulcă ai de mni-lî culcă Dormi să te faci măricel
Haida mulcă de mni-lî culcă Ga un hir de crinicel
I: Vai soamne, de-1 adoarme : I Să te faci 'nalt ca săcara
Hai tu raţă şi-l ie-n braţă. €a să poţi să aperi ·~ara.
(C70, F29.)
744
F.A. 4896 Drăgea-T. Măgurele (Ilfov), 1951.
Dorina Şerbănescu.
(XIV,24, d.) 190 (246)

(IV. VII)
(cîntat) Ca să creşti mai mărişor

Să te văd a te lupta
I: Nani nani puiu mamii : I
Nani nani puişor Pentru scwnpa ţara ta
Pînă mîini la prînzişor. Vino peşte, de mi-l creşte
Ca să creşti mare voinic Şi tu ştiucă, de mi-l culcă.
(Dl, 117, F91, F8, C90.)
mg. 527 (I) b. Slatina-Nucşoara, jud. Argeş, 1955.

Ecaterina Fulga, 54 a.
(XIV, 25.) (191) (234 ; 223 *)

(IV, VII)
{cîntat) Dragu mamii, îngeraş,
I : Nani, nani puiul mamii : I
Vino curcă dă mi-l culcă Şi te scoală măricel
Şi tu somn dă mi-l adormi Sa te mîn cu uoile
Vin tu peşte dă mi-l creşte Pă dealu cu florile
Şi tu raţă dă-l răsfaţă Să te fac un ciobănaş
Nani, nani, băieţaş, Dragu mami îngeraş
(Dl, C82, 14, F7).
fg. &993 a. Cheia. jud. Prahova, 1938.

Lina Ion Păduraru.
(XIV, 26.) 192 (310)

(IV. VII.)
(cîntat) Şi tu raţă mi-l răsfaţă.
I: Nani nani puiu mamii : / Nani nani puişor
I : Nani nani puişor Vin la mama să te-adorm
Vin la mama să te-adorm : I Lingă urnbră la izvor.
Vino peşte dă mi-l creşte Vin la mama să te-adorm
Vino curcă dă mi-l culcă în grădină la izvor.
745
(dictat) Şi zboară
din pom în pom
Ion Ion
Şi strigă
1n grădină la Ion Vin la mama să te-adorm.
Toate păsările dorm
(D4, CSO, KS, L3.)
Mg. 3814 II I l\"iculeşti-Poienarii Vulpeşti

Ilfov, 1964.
Floarea Beldiman, 58 a.
(XIV, 27.) 193 (222)

(VIII 1.)
(cintat) n Căciula albă dă mielî

Umblă mama ciurciumărî
I : Nani nani puiu mamii : i
Vino peşte dă mi-l creşte
Nu lai, na lai, na lai, nai nai
Şi tu ştiucă dă mi-l culcă, Na lai na lai na lai na.
(A33, Dl, C90, H.).
mg. I. z Delihlata (Banatul sîrbesc),

Colecţia G.S. P .A.S. Voivodina,
IX. 1981 R· S. F. Iugoslavia.
Ex. Maria Popov, 71 a.
(XIV, 28.) 194 (8)

(P 1.)
(cîntat) Lalie fata miea.

La la la,
Haide, maica punie fata să să Lalie fata mea.
lalie, să doarmie, O să doarme.
La la la, la la la, Uite-nkide uokii.
Haide lalie fata miea, A1 să-nkide uokil maikii.
Aide, maica o ţucă Aide-nkide uok1i
Haide, maica sâ-i cînte ceva. Aidge maica să vadă, cum m~
Ai Ce săoi cîntie maica? să lali ia.
Ai Vină pieşte, fata miea o creşte Aidge la la la, La la la.
Vină ştiucă, fata miea o culcă. ş ş ş ş, Ia, oi s-adoarmă acuma
(A~l, B2 III, Dl, C90, E 69.)
746
Mg. 3008 f. Paloş, jud. Braşov, 1966.
Rozalia Gaibor-Cernea, 71 a.
(XV.) 195 (376)

(IV. Vll.P2.)
(Pariato afectiv) (cîntat)

Haide luică de mi-l culcă
Hai, fetiţa mamii să te-adorm
I · Si tu somn de mi-o adormi : I
Hai să-ţi cînte mama I ~Şi tu cioră de mi-o scală : I
Hai, nani nani, nani nani, Nani nani puiu mamii.
puiu mamii. I : Culcă-te cu mfiicuţa : I
Că măicuţa ţ-o dnta. · ''
Culcă-te cu mălCuţa
Şi mereu te-o ll'găna
Că măicuţa ţ-o cinta
Te-o legăna ca pt>-o flore
Şifrumos te-o legăna Pînă cînd vei creste mare.
Ţ-o cînta şi ţ-o doini, Culcă-t.~ măicuta ·culcă
Pînă cînd te-o adormi. I : Că ţ-oi cînta luică, luică : I
(E67, C55, K6.)
lg. 5669 a. Rebrişoara, jud. Năsăud, 1935.

Maria Irinii.
(XVI.) 196 (347)

(VIII 1.)
(cîntat)
Hc:ida liulea cu mama

-I-1.-1 I II. I
Că mama te-a legănalu : I na, măi,
-I-1.-1 I II. I
I : Vai şi mîndru t-i culcalu : I ca, măi
Ai Ş-ai liuliu ş-i te culca
Şi te culcă pui de curcă
Şi te scoală pui de cioră.
(El, 15.)
747
G.G. op. cit. p. 5. Hangu, jud. Neamţ, 1935.
Catrina Grigore Ardelean.
(XVII.) 197 (291)

(VII.)
Somn îi maică ochilor,
Dar mai greu sprincenilor.
Du-te maică te-i culca,
Că maica te-a legăna.
(L4.)
Mg 312 c. (N.) Musca, jud. Cluj. 1959.

Elisaveta Fonoage 30 a.
(XVIII.) 198 (390)

(IV. VII)
(cîntat)
Ai bruia bruia bruia
Nani nani pui de somn
Vin la maica să te-adorm
Să te faci mare voinic
Să n-ai teamă de nimic
Hai bruia bruia bruia
Nani nani puiul mamii.
(D4, Fl2, B4 a.)
F.A. 1258 I. Feldioara, jud. Braşov

Ana Tăuş
(XIX· 1.) 199 (187)

(VIII. VII.)
(cintat)
Nani nani pui ul mamii
Nani puişorul mamii
Să te-alinte mos cuminte
Şi să-ţi cînte-n~etinel
Mugur mugur mugurel.
(Dl, Kl).
748
mg. 3029 (I) i Eşelniţa, j. Caraş-Severin.
Aurica Iancovici, 1966
(XIX, 2.) 200 (185)

(VIII 1, VII)
(cîntat)

Nani nani pui frumos
Să nu cazi din braţă jos
Că doară nu-ţi vin duşmanii.
(Dl, K25, K67.)
F.A. 290. Suceava
(XX,) 201 I (113)

(VII.)
(cîntat)
Nani nani, copilaş

Dragul mami odoraş
Nani nani, cu maica
Şi cu Maica Precista.
(GB, Dl9.)
N.I. p. 85, ex. 453. Marginea, jud. Suceava.
(XX, 2 ) 201 II (83)

(VII.)
Nani nani, mîtîţel

Mîţîţel şi frumuşel
Îmbrăcat cu cojocel
Şi cu cu~muţă de miel.
(B6b, G38)
749
N.I. p. 85, ex. 454. Săvineşti, jud. Neamţ.
(XX, 3.) 201 III (51)

(VIII 1.)
Nani nani Cu ţa mamei

Nani nani, cu oiţa,
Nani nani, cu văcuţa
Nani nani, cu purcelu
Nani nani, cu căţelu.
I -- - - - - - - - -
(B6b, Dl, G39.)
Mg. 4299 (V) V. Iteu-Mare, jud. Bihor, 1972•.

Leonica Cucura, 45 a.
(XXI, 1, a.) 202 (260)

(VII. VIII.)
(cintat)
Alulete pui micuţ
Alulete şi te-abuă
Pînă mîini dă cată zîuă.
Alulete pui micuţ
C-o mărs mă-ta la vinuţ
Ş-i scoate altul drăguţ.
~-------
(I, M2.)
Mg. 2008 (II) s. (N.) Plopiş, jud. Sălaj, 1971.

Ana Sabău, 29 a.
(XXI, 1, b.) 203 (388)

{VII, VIII 1.)
(dictat) Pînă mîini ce va fi zîuă.

Nani nani, puişor
Aliule, pruncuţ micuţ, Dormi puiule dormi uşor
Mărs-o mă-ta la vinuţ. Că mama te-a legăna
Aliule, fătuţă mică Şi pe faţă te-o spăla
Mărs-o mă-ta la pălincă. Cu apă de la izvoară
Şi te Liule şi te buă €a să fi ruptă din soare.
(I. M35, E4.)
750
Mg. 2177'(11) X (N.) Borumbaca. jud. Bihor, 1975.
V.M. !P· 395. Rodica Demian, 19 a.
(XXI, 1, c.) 204 (35)

(VII. VIII 1 )
(cîntat)
Aaaa, prunc micuţ
Mărs-o mă-ta la vinuţ
Cini şti cînd a vini
I'în-atunce tu-i dormi.
Aaaa, fata mnică
C-o mărs mă-ta la pălincă.
(M5, M6.)
mg. 358 m (N.) Sfăraş, Cluj

Lenuţa Bujor, 6 a.
(XXI, 2, a.) 205 (16; 17)

(VIII 1.)
Abuă-te pui de cioară

Că mă-ta s-o dus la moară
Abuă-ti pui di raţa
Că mă-ta s-o dus acasă.
(B3a, M4, M40.)
Mg. 2293 (II). O. (N .) Meseşenii de Sus, jud. Sălaj, 1975

Reghina Ţurcaş, 70 a.
(XXI, 2, b, 1) 206 (427)

(VIII.)
(cîntat)
Abuă-te, pui de cucu
i , Că mă-ta s-o dus la plugu.
Abuă-te, pui de cioară
.e, Că mă-ta s-o dus la moră.
(M3, M4.)
751
fg. 8941 a. Dobric, jud. Someş, 1940.·
Maria Juga.
(XXI, 2, b, 2.) 207 (244)

(VIII.)
(cîntat)
11.î lll.l
,' : Ş-abua puiuc de cucu : I I cuc
I : Că s-o dus mă-ta la plug : i
I : Ş-abua puiuc de cioară : /
Că s-o dus mă-ta la moară.
(M3, M4.)
G. Br. voi. I., p. 5-62. Ungureni, jud. Someş.

Lucreţia Buda, 17 a.
(XXI, 2, b, 3.) 208 (135)

(VIII.)
(cîntat)
Abua, puiuc de cioară,

Abua, puiuc de cioară,
Că mă-ta-i dusă la moară
Că rnă-ta-i dusă la moar'
(M4.)
mg. 3366 (I) h Surdeşti, Maramureş.

Maria Mihuţ, 46 a., 1967.
(XXI, 2, c.) 209 I. (470)

(VII, VIII.)
Abua puiuţ de cuc

Că mă-ta s-o dus la plug.
Abua puiuţ de şancă
Că mă-ta s-o dus la grapă
Abua puiuţ de cioară
Că mă-ta s-o dus la moară.
(M3, M4, Ml2.)
752
N.I. p. 87. ex. 464. Nadăşu, jud. Cluj.
(XXI, 2, d.) 209 II (275)

(VIII.}
Abua puiuţ de cuc
Că mama-i dusă la plug
Abua puiuţ de mierlă
Că mama-i dusă la greblă
Abua puiuţ de cioară
Că mama-i dusă la moară.
(M3, M26, M4.)
N.I. p. 87, ex. 463. Săcălăşeni, jud. Maramureş.
(XXI, 2, e.) 209 III (138)

(VIII.)
Aa a puiuţde cioară
Că mă-ta s-a dus la moară
A a a puiuţ de sarcă
Că mă-ta s-a dus la sapă
A a a puiuţ de peşte
leu te leagăn şi te-oi creşte.
(Al, G23, M4, M39.)
D. 1357 (I) b. Dobric, jud. Cluj, 1940.

Maria Juga.
(XXI, 2, d.) 210 (204)

(VII VIII.)
(cîntat)
-,I.-,
I : Ş-abu3, puiuc- de cucu : ,' cuc.
JîLî
-,-I.-j fILl
I : Că s-o dus mă-ta la plugu : / plug.
-I-i.-1 îII.l
I : Ş-abw1 puiuc de cioară : / cioar'
- ,I-.I jILf
I: €ă s-o dus mă-ta
la moară: I moar'
I: Nani nani cu mama: I
I : Că mama te-a legăna : I
(M3, M4, E.)
-48-c. 310
753
mg. 2267 (I) ee (N.) Recea Mare, jud. Sălaj„ 1975.
Ileana Ardelean, 13 a.
(XXI, 3.) 211 (34)

(VIII 1. VII.)

Că mă-ta s-o dus la moară.
Abuă-te pui de cuc
Că mă-ta s-o dus la plug.
Abuă-te şi te-abuă
Pînă mîni de cătă ziuă.
(var. mg. 2267 I. bbb)
Marioară pui de cioară

Tată-tău s-o dus la moară
Şi te-o pus în covecioară.
(M3, M4, 138, M39.)
' .
Mg. 291 m (N.) Băseşti, Baia-Mare, Maramureş,
1958.
Maria Pop, 52 a. .,
(XXI, 2/3.) 212 (472)

(VIII.)
(cîntat)
n Culcă-te tu pui de cucu

da Culcă-te tu pui de cucu
Că mă-ta s-o dus la plugu .
(M3.)
754
z. D.Huedin p. 89. Ciuleni, Cluj.
mg. 3107/56 Maria Brad, 48 a.
(XXI, 4.) 213 (33)

(VIII 1, VII)

Că mă-ta s-o dus la moară
Şi-o băut şi s-o-mbătat
!)i de tine şi-o uitat.
(M39.)
mgt. 2314 (li). b. (N) Rişca. jud. Cluj, 197 5.

Saveta Bodea, 26 a.
(XXI, 5.) 214 (36)

(VII.)
(cîntat)
Abua pruncu-n belceu

C::ă măta-i la făgădău
Ş-o băut pîn s-o-mbătat
Şi de Florin c-o uitat.
Abua.
(M7.)
A.D.C. voi. I. p. 217 (A). Banat
(XXII, 1.) 215 (199)

(VIII.)
(cîntat)
I : Lu lu le copilule re : I
I : Iacă vine maică-ta re
Cu doi pui de rîndunele
(E5.)
755
mg. 1048 d. Borlovenii Vechi, jud. Caraş-Se
verin, 1957.
Trandafira Careba 51 a.
(XXII, 2 ) 216 (70)

(VIII 1)
(cîntat)
Lulu lulu luluiere
Acuş vine mama tere
Ca să-ţi dea tîta ţîţere
(E6.)
F.A. 4895 Bogdana-Alexandrina, jud. Ilfov

1951.
(XXIII.) 217 (154)

(VIII 1.)
(dntat)
Uliu uliu puiu mamii
Puiu mamii ş-al cucoanii
De-aşi avea un copilaş
Dragu mamii îngeraş mă
(dictat)
L-aşi pupa 1-aşi săruta
Multe sărutări i-aşi da.
(D5, E7.)
A.D.C. voi. I. p. 217 (B). Muntenia.
(XXIV 1.) 218 (324)

(VIII 1.)
(cîntat)
Are mama o fetică
I : Draga mamei turturică :i
Liu liu liu
Şi-arn s-o cresc să mi-o fac mare
Şi frumoasă ca o floare.
(G37, E8.)
756
Mg. 5100 (I) b. Traian, jud. Brăila, 1978.
Stoica Tudose, 74 a.
(XXIV, 2, a.) 219 (63)

(VIII 1.)
'? Îi puneam pă picioare, piste o pernă şi spuneam frl de fel ca să

adoarmă.
? Pc nepoţelu care stă cu noi, ie a lu băiatu mnieu Ionel „ „
? Are trei ani, da ie o. lu noru-mea şi băiatu mnieu a luat-o cu copilu
mic şi ieu i-arn ;~is : dacă-ţi place de mamă să-ţ placă şi de copil, să
nu-l oropseşti, s~ simţî că are un tată în tini..„
·;- Sigur că I-am legănat şi alintat ieu. Păi cum nu dacă ic al meu aici în
casă ... Ic cam nebunatic daţi văzut babă frumoasă şi copkil cuminte?
'? Pînă la iei, de treizeci de ani n-am maj. legănat. De ia cel mai mic
băiat... (cîntat)
îi Vino Doamne di-i adoarmi.
lng::-r îngeraşu m;;imii
Vin0 Doam1w dH adoarmi.
îil:Şi mi-l face Doamne marie :/
(B6b, ClO.)
Mg. 5100 (I) d. Traian, jud. Brăila, 1978.

Stoica Tudose, 7 4 a.
(XXIV, 2. b.) 220 (235)

(VII. VIII 1.)
(c!ntat)
Lali lali puiu mamii
Hai Doamni di mni-1 adoarmi
Înger îngeraşu m;:imii
Hai Doamne di nmi-1 adoarmi
i Şi tu vino îngerr.ş
e Şi mni-1 ia de lingă mine
e Şi-l du tomna Doamni la tJne
lngeraşu îngera.ş
la să-l pui în legănaş.
? N-am mai legănat copii di vro cîţiva ani, că n-am avut nepoţi ca să
stea cu mini şi mei p-ai mei nu prea am stat după iei să le cînt, că
ieram mulţi „. Dară am avut 14 copi „ . se mai creşteau unu pă altu ...
(A2aIII, ClO, K14.)
757
ColecţiaI.R.N. Ciucea, jud. Cluj.
(Mg· CI 13). Anastasia Bruda.c;;că, 70 a.
(XXV.) 221 (426)

(VIII.)
(cîntat)
Adormi mlonni, Iică lină
Că tu suji ţîţi străină
ş1 : : Ficior străin te liagănă : I
Adormi adormi fica mamii
I : Adormi să hi adurn.it : /
(MB, D20.)
fg. 13424 a. Crăceşti, Maramureş, 1947.

Teodora Costin.
(XXVI ) 222 (259)

(VII. VIII 1.)
( cîntat)
Haia haia pui ck•-argint
Pune-te-ar popa-n pămînt
Să stea maica lingă tine
C-acolo ne-ar si mai bin'
(T32.)
Mg. 4494 m. Ariciu-Salcia Tudor, jud. Brăila,..

1974~
Maria Bejan, 46 a.
(XXVII.) 223 (50)

(IV. VII. III.)
La copii mei spuneam ca să adoarmă :

Nani nani puiu mamii :
Mititel şi drăgălaş
€e-ai cerut şi nu ţi-am dat
Ai cerut pîine cu vin
Şi mămica ţi-a dat, drumu la sin.
758
Şi p-ormă mai făceam fel de fel : olll-lea ...
'? Auzeam şi ieu pe celelalte femei. Şi de copilă mică adormeam păpuşa.
(L5, B46.)
Mg. 1420 g. (N.) Hodac, jud. Mureş, 1966.

Ioana Iacob, 57 a.
(XXVIII.) 224 (417)

(VII.)
(cînlat)
i Lai lai lcti la la,
Şi te zi tu cu mama
Da,
n Da, Că mama te-a legăna
Lai lai lai lai, Zoi lai lai
La la lai la, lai lu la, rî ra
Ai Da, Şi te-a legăna frumos
Să nu pici din leagăn jos.
(A12, E38, V5.)
mg. 1048 c. Borlovenii Vechi, j. Caraş-Severin.

1957.
Paraschiva Bănuş, 40 a.
(XXIX.) 225 (82)

(IV. VII.)

Nani nani draga mamii
Nam nani puiul mamii
Oidurdurdurdurdurdur
Cîte mniere ieste-n sur
Merele-s a fetelor ·
Fetele-s a junilor.
(Dl, A13, H.)
759
Mg. 5189 (II) i. Camena, Baia, jud. Tulcea, 1979.
Vangheliţa
Gore, 51 a.
(XXX.) 226 (80)

(VIII.)
(cintc1t)
Tum, tum, tmn puilu-a li maii,
I : Tum, tum, tum, puţa tu ghium : I
Fudg'. lea coarnă, ca-ni te-a zgrum.
Nani, ncmi, puilu-a li maii,
Nani, nani, sî-ni creştî mari
Turn, turn, turn, puiul maicii, I !Hop hop, hop huţa-n ulcior, f
Fugi nuieluşă (de coarnă), că te rup. I Nani, nani puiul maicii I Nani
nani să-mi creşti mare.
(Dl, H8, FI.)
Mg. 4228 (I) g. Alparia-Oşorhei, jud. Bihor, 1972.

Ecaterina Malau, 35 a.
(XXXI, 1.) 227 (20)

(P I )
(cîntat) Aaa
Ne cucăm noi amindouă
A, a, a, a, cu mămi'.„. a a a
Aaaa
A a a, cu mămica
, \ a a a, cucă cu mămica Cu mămica
A ?. a a I Amu cu tuşa cucă A a a a a
Aaaa Uite c-amu doarmi
A a, Uit'2 că mintenaş doarme A a a ani
A aaa Ani dă .. , mintenaş doarmi, ani~
Adu mînuţa aice A a a a a
Să pupe mămica iei A a a a ani
Aaaaa A a a a .. . doarme.
(Al, D.)
760
1\fg. 3420 (V.) m. Blăjel, jud. Sibiu, 1968.
Ana Vaniclor, 64 a.
(XXXI, 2, a.) 228 (22)
(P.WI.)
(cîntat)
Bui mcrna bui bui bui buuuuuu
€ulcă-te drăguţu mamii, culcă-te
Culcă-te mă Vasile, că te bate mama, mă,
Fi cuminte şi te culcă, că dacă nu, te bate mama, mă -
BtiV.UU .. .
ş$$ .. .
Dice ieşti aşa blăstămat Vasile, că te bate mama dragă. Culcă-te !
Bui bui bui bu.i bui bui bui
- Fi cuminte puiu mamii
Fi cuwJnte şi te culcă, că dacă nu, te bate mama -
A a a .. .
Şş $$ .. .
Bui dragă, bui bui bui buuu
Culcă-te drăguţu mamii, culcă-te
Că mama te leagănă
Bui bui buuuu
Haaa .. .
Şşşş .. .
Bui dragă, bui bui bui bui bui bui
Bui bui bui drăguţu mamii, bui bui bui
A a a .. .
ş$$ .. .
(vorbit)
- No bini c-o dat Dumnezeu de-o adurmit. De m-am scăpat de necaz. -
(A9, A18, K54, Dl.)
Mg. 3420 (R.) b. Blăjel, jud. Sibiu, 19&8.

Ina Rău, 62 a.
(XXXI, 2, b.) 229 (23)

(PII. WI.)
c! i\şa face copilu „ncă !" că iel nu ştie altceva.

? Cînci o adorm în braţă apăi mai mult îi zic decît să-i cînt :
Apăi cine-i micuţ
Apăi cine-i drăgăsluţ, Aurora? -
8opila buniki ie miculuţă
Că bunica .i-o dat ... Acuma ie-i sătulă,
761
Că i-o dat lapte cu bibironu
Ş-o păpat copila
Si i-o dat haine curate, ş-acuma bunica o culcă.
· Umblă cu ie prin casă ş-o adoarme. No înkideţi okişori.
ş ş ş ş „.
,,Ncî ncî'' asta-i povestea ta, no înkide okişori dragă. Asta-i povestea ta
frumoasă, "ncî". Ie dragă ... ş ş ş
(cîntat)
Bui Rori bui bui bui bui Bui copilă bui bui bui bui bui
Buuu „. An a „.
Şş„. Au a .„
Că Rornea-i mică tare .) ş ş $ „.
Bw drngă bui bui An a . „
Şi d-o bui şî creşte mare Şşş
Bui bui bui copilj Şşş
ş ş ş „. Şş:-;
- No c-o -adorr.1it !
(A9, Al8, Dl.)
Mg. 3419 (I) g. Blăjel, jud. Sibiu, 1968.

Ina Rău, 62 a.
(XXXI, 2, c.) 230 I (24)

(PII. WI. VIII 1. VII.)
? Copilu stă într-un leagăn aşa cu tălk.i ...

? Ziceai ce-ţi vine înainte în gînd şi numai atunci poţi spune cînd legeni
kiar.
? Nu să-nvaţă de la nimini. Iţi gine în minte ce trebuie să faci numa ca
să-l stîmperi să dormă.
? D-apăi pînă pe la trei ani trebe să-l legeni dacă-i copilu rău şi nu
vrea să dormă nelegănat.
Dor la leagăn trebe să şti să adormi copilu nu numai să-i cînţi.
Io mni-am crescut şi nepoţi „.
(cîntat)
Buie
Bui bui bui nui bui bui bui
Bui copilu mamii bui
Culcă-te puiu bunikii, culcă-te, că bunica te buie -
Buie
762
Buină tu cu buie bui (cîntat)
Hai tu luică de mi-l culcă
Buie bui bui copilu mamii
- Culcă-te dragă -
Buie buie puiu mamii
Buie
Că copilu-i micuţ tare
Bui bui bui bui bui bui bui
Io-1 bui şi iel creşte mare
Căcopilu-i mnicuţ tare
Bui bui
Buină tu cu buie
ş ş ...
ş
Dacă-l bui iel creşte mare
ie Bui bui copiluţu buie
Bui păpuşă.
Hai tu luică, de mi-l culcă
Bui drăguţă bui
Bui bui bui
Şi tu raţă, iel în braţă
(parlato)
Bui
Pune-ţi piciorele acolo dragă şi stăi. A a a .. .
Stai si nu te mai to' mnişca - s s s s ... .
Buie 'buil' B~i h~i bui copilu mamii
ş ş ş ş
- No multam
. ' acum ie gata. L-an adurmit. -
(A9, A18, D45, C50.)
Mg. 5223 (II) f. Tăuni, corn. Valea Lungă.

jud. Alba, 1979.
Ileana Mija, 37 a.
(XXXI, 2, d.) 230 II (387)

(VIII.)
(cîntat)
Buă buă, muma buă
î Buă muma copila mă
î Să se culce săraca mă
şî Copila să crească mare
' :î Să meargă şi ie pe cale : I
Şî copila-i mituţe
I : e Să crească mare şi ie : I
(B3b, D45, K68, F2.)
763
mg. 1048 f. Borlovenii Vechi, jud. Caraş
Severin, 1957.
Maria Davikl, 56 a.
(XXXI, 3. a.) 231 (4)

(PII)
( parlato-melopeic)
Mîndru mamii Că mama ti culcă-l leagănă

Vino să ti culce mama-n leagăn Ti ia-n gîrgă. Haide mîndro.
Ulll, ... Zea Haide, că mergem cu lulu
Mama tie culcă Mama ti culcă lulu-1, leagănă
Să ti ia-n gîrgă ulll-leu.
Să-ţi d<:'a mama ţîţa Hai daţi
Haida mama haida. Haide mîndro. Haide.
Că mama ti lc>agănă Că mama ti pune-n lulu tău
Haidi cu mama, haida. Şi te ia-n gîrgă să miergem
Că mama-ţ dă ţîţă Haida mama
Şi mama ti leagănă Haida ulll-lea Haida
Hai da ulll ... l ea Haidaţi cu mama, haidf'
Culcă-t<:' haidaţ haide. Haide-n lulu, că mama ti ia-n
Hai că merge mîndru, Haida. gîrgă.
Ţuce-I mama pri iel, Haida mama. Că mama-ţi dă ţîţă
Haide. Şi mama ti cukă-n leagăn.
Hai că mama ti duse. Să nu cazi din leagăn jos
Haida ull l ... liea · Ti leagănă mama frumos
Mama ti culcă lulu Ţuce-1 mama pri iel.
Haide mîndro haide Haide mama haide.
Ti pune mama-n leagăn Culcă-te aci s-aduormi.
Şi ţi leagănă frumos Ţuce-1 mama pre iel
Să nu cazi din leagăn jos Adormi mamii adormi
Ţuce-I mama pri iel Că mama te-astrucă
Vino la mama ulll ... lea Să-ţi dea ţîţă
Puiu mamii, Haida Ţuce-1 mama.
Ţuce-I mama de puişor. Haida
[A3f, B7a. NB = (E2, E54, 56, Dl 7, 127,

E57, G15)]
F68, E3, F3, K50, F69-71, K51-53,
764
mgt..1048 e. Borlovenii Vechi, jud. Caraş
Severin, 1957.
Maria David, 56 a.
(XXXI, 3, b.) 232 (5)

(P. PII.)
Hai la mama să tie culce-n leagăn ulll ... Zea

Hai să te culce mama-n leagăn, haide grrr .. .gă
Mamuţa-ţi dă cîta ţîţî, Haide-n gîrgă ulll ... Zea
Haicte-n grr ... gă.
Haide.
Vină să ti leagăna mama frumos.
Să nu-ţi cazi din leagăn jos
Vino-n gîrgă la mama, ulll ... Zea.
Hai să-î ţi mama cita ţîţa
Haide ulll ... Zea
Haidi-n grr .. gă, că mama ti ia-n grrr ... gă.
Tuce-1 mama, taş !
Ţucc-1 mama, Haide grrr ... gă.
Că mama-ţ dă cîta ţîţă
~.te-adoarmă mama. Haide !
Ţuce-1 mama I Haide-n gîrgă
Culcă-te-n leagăn, Haide !
Ţuce-1 mama, că mama ti ia-n gîrgă. Taş !
(A26, B7a, NS.)
Mg. 3187 (li) K. Nereju, jud. Vrancea, 1966.

Marioara Enache, 6 a.
(XXXI, 4, a.) 233 (86)

(PII. VIII 1.)
(cîntat) Lulie, luli, puiu mamii

Mama Cl crescut cu tini
Lulea, lulea Lul0a, Iulia, puica mamii
Marna ti-a făcut mari
Lulie, Iulie, puiu mamii Lulie, Iulie, puica mamii
Gata, gata, puica mamii l\Iama ti-a făcut mmi.
(B2e, Dl.)
765
Mg. 3189 (II) d. Nereju, jud. Vrancea, 1966.
Marioara Enache, 6 a.
(XXXI, 4, b.) 234 (62)

(Vllll. PII.)
(cîntat) Gaga mamii, puica mamii

Nani nani puiu mamit
Mama ta-i fată mari.
Mama te-a crescut mari
Nani nani fa ta mamii Nani nani puica mamii
Mama te-a făcut mari Mama mama i ti creşti
Lulea, lulea, puica mamii Nani nani, mama face mari
Mama te-a făcut mari Nani nani nani nani
Nana nani puica mamii I: Nani nani fata mamii : I
(Bl5, Dl, K54.)
Mg. 3840 (R) u. Dumitra, jud. Alba, 1970.

Anghelina Marcu, 65 a, „a Dumii".
(XXXI, 5.) 235 (378)

(PI. IV.)
(cîntat) I : Mama-ţ face de mîncare : I

Mama te duce ta
I: Nani nani puiu mamii : I
Liule liule mama liule I : Mama-ţ face jucărie : I
I : Şî-ai tu miţă ş-i dă ţîţă : I Taci tu cu mama
Şî tu soamne de-1 adoarme Fă tu nani
Taci tu cu mama ... I : Nani nani, puiu mamii : I
Taci tu nani cu mama .. . Nani nani şi te culcă.
Mama-ţ face păpuşică ... să
Mama te plimbă.
te joci
(Dl, E68, C87.)
766
Mg. 4258 f. Corbii jud. Argeş, 1973;
Ecaterina (Cati) Poienaru, 33 a.
(XXXI, 6, a.) 236 (315)

(VIII. P2.)
? Cînţi ce-ţi vine în minte.

? Sigur. Şi şi vorbeşti ... că dacă ai treabă, iel te ţine să nu faci nimic.
(cîntat)
Nani nani, nani nani
(vorbit)
„Hai mamă, culcă ! ... "
(cîntat)
Nani nani puiule mă
Nani copilaşu mamii
e Culcă-te băiatu mamii
Culcă-mi-te şi-m fă nani.
(vorbit)
„Nuţu ! Hai culcă, că te bate mama". Ptrui, ptrui, ... Ptrui ...
(cîntat)
Nani nani nani nani
(vorbit)
„Neluţ ! Hai să facem nani ... nani. Na na, că te bate mama", etc.
(A7, B6b, Dl.)
767
Mg. 3773 (V) g. Titeşti, jud. Vîlcea, 1969.
Elena P. PQPa, 34 a.
(XXXI, 6, b.) 237 (54)

(VIII. PII.)
(cîntat)
Taci cu mama taci cu mama, fata mamii.
Ptruia nani ptrui ptrui ptrui mă
i Are mama un pui mic, măi
î Nani nani fata mamii
Culcă-te puişorule, măi
Puiu mamii, ptrui, ptrui, ptrui, ptrui
i Are mama pui frumos mă
Taci cu mama fata mamii.
(A7, B27, Dl.)
Mg. 4677 g. Enisala, jud. Tulcea, 1975.

Margareta Boboc. 52 a.
(XXXI, 7 .) 238 (72)

(IV. PII.)
? Am adormit copiii miei şi pe ai altora ...

? Am patru copii.
? De pă la vreo şase luni îi cînţi ca s-adoarmă.
? Mai devreme, nu pricepe.
? îl adormi cu cîntec pînă pe la un an jumate.
? Ş-acu mă pregătesc, că o să nască nora.„
(cîntat)
Aidi aidi puiul mamii
Aidi nani, luliu luliu
Aidi, ulle ... ulll .. .ulll ... ulll ...
Nani cu mămica
Şi-o face puişoru mamii
Aidi aide aidi a
Hai, că mămica te lasă liniştită
768
Nani nani, luliu luliu.
Aidi aidi puişorul mamii
î Nani cu mamica
Haidi !
ş ş ş ş ş ş ş
(A27, B25, Dl.)
N.U. I., p. 110/168 Bozovici, jud. Caraş-Severin, 1958.

Petra Ciosa-Uscatu, 30 a.
(XXXI, 8.) 239 (127)

(PII.)
Haida haida
Să-l culcăm pră Paviel
Mama faşie nana
Haida haida
Să-l culcăm pră Paviel
(B7a, K59.)
Mg. 4919 (II) y. Victor Vlad Delamarina,

jud. Timiş, 1977.
Ana Marconescu, 58 a.
(XXXI, 9, a.) 240 (219)

(PII.)
? cînd ieram mică ştiam să adorm copii. Le cîntam aşa cum am auzit
Şi
ieu la muica mea ...
şi
1 Ultima, am legănat-o pe Delia.
? Păi tăt i-am nănăit şi pină acu patru ani, că-i plăşe s-o adorm cu
cîntec. lera de-acu fată mare de şapte ani.
? Ee ! N-o mai legănam. Ii cintam dar încetişor ... şi ie să tot făşe că
doarmi, pînă adorme di tăt.
-49-c. 310
769
Haida lululea, lululea.
(cîntat)
Crestie-m fata mea
Nani nani, fata mamii Haida haida
Mama te culcă pă tine Că fata mia doai·miă
Vină vină moşu lene Ca să crească mariă
Pe la uoki, pă la sprîncene. ş ş ş ş ş
Culcă pă De liada me Haida Haida

Ş-o fă fată măricică ş ş ş ş ş
Ca să criască ia mariă Fata mie să culcă
Să meargă ia la şcoală. haida dulcă
Hai da cu fa ta Dulcă dă mi-o culcă
Haida cu mama ş ş ş ş ş
Şi mi-o culcă să crească ş ş ş ş ş ş ş.
(Dl, B28, C34, C2.)
Mg. 4919 (II) t. Vlad Delamarina, com. Satu-Mic~

(XXXI, 9, b.) 241 (218*)

(PII. VIII 1.)
La noi Wje să culcă copii. Mai dormi iei şi fără cintat.

? Da din bătrîni aşa am prins :

Că mama (dragă) te> culcă
Ca să creşti tu made marie
Să te duci tu la şcoală
Să te faci tu domnişoară.
(Dl, B28, Fl3.)
Mg. 4919 (II) u. Vlad Delamarina, corn. Satu-Mic~

jud. Timiş. 1977.
(XXXI, 9, c.) 242 (218)

(PII.)
? Ie cam mulţi ani de cînd n-am legănat copii.

"' Şi şase ani. Pe asta mică ieu am crescut-o. (Privitor la nepoţica Delia,..
care asistă.)
'70
(cîntat) Vină vină, moşu Iene
Ca să crească ia mare
Nani nani, dormi cu mama ş ş (s) kş ş ş ş
Dormi cu mama, să creşti mare
ş ş ş ş ş ş ş
Ca să mergi tu la şcoală
Să te faci tu domnişoară.
Hai cu fa ta să crească
~ ş kş, ş ş kş ş ş, ş ş ş kş, Hai cu maică te culcă
Haida haida, hai cu mama Ca să te faci mare
Vine moşu lene Hai te culcă cu mama.
Pela oki, pe la sprîncene. Şi-m culcă pă Delia
-Ca pe Delia să mi-o culce ş ş ş
.-----
(A2b, D2, F13.)
Mg. 4339 (I) d.d. Stăncuţa, jud. Brăila, 1973.

Victoria R. Stamate, 32 a.
(XXXI, 10, a.) 243 (27)

(P2. Vllll.)
? Tot aşa i-am adormit pe toţi trei copii.
(cîntat)
Nani nani cu mămica
Haidi a a ..... .
Haidi ştiucă de mi-l culcă
Şi tu peşte de-1 ciupeşte
A a ........ .
>. (vorbit)
~„E, Culcă-te acolo, nu stătea aşa. Aşa mămicuţă. Hai, de face nani
cu mamica".
(cîntat)
Aa ......... .
Haidi nani cu mămica
Haidi a ...... .
(vorbit)
„Hai băiatu lu mămica, adoarme băiatu lu mama. Hai. lnkide uokişorii
fata mami, înkide uokişori.
771
Auăleu, uleu, uleu, uleu.
Hai hai mămicuţo."
(cîntat)
A a ...... .
(vorbit)
Ei! Faci nani-acolo, Ia vezi ! Ti bati mămica acuma.
(cîntat)
A_ a a ...... .
(vorbit)
„Dă-i bătaie lu Radu să facă nani. Aoleou ! Hai Milică la băiat să-l
culci Milică !"
(cîntat)
A. a a ........ .
Haidi nani, cu mămica
Haidi nani nani.
Olll ..... .
Au ..... .
Aa ......... .
(vorbit)
"In . .' Gata a adormit băiatu. Gata !"

sfirsit
(A21, B20, D2. C90.)
Mg. 4918 (I), o. Băiceni-Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.

Aglaia V. Micu, 66 a.
(XXXI, 10, b, 1.) 244 (152)

(P3. VII. VIII.)
(cintat)
Nani nani, puiu bunicuţîi, nani
Nani nani măi fetiţă
Hai şi dormi cu bunica fetiţo, hai dormi cu bunica, hai
.dormim amîndouă hai. ·
772
Nani nani fetiţa
Cu bunica dormi ia
Hadi nani nani nani
Fetiţa bunicăi nani.
Adi nani măi fetita
Hai Miorică să do rmim amindouă, Miorel,
0
Hai naniţa Mioriţă

Hai, dormim amindouă hal.
Nani 1U1ni, fata bunicuţii, nani
Nani nani fetiţa
De-acu dormi fetiţa
Hai nani cu bunica I : hai, llll. .. .lu : I
llaidi 1U1ni nani nani, fetiţa bunicăi doarmi.
Hai dormim fetiţă, hai nani, nani, nani, fetiţa bunicăi, doarmi,
nani nani
Aa a a a ..... .
Fetiţa bunică, a a
(A22, B21, D2.)
Mg. 4918 (I), n. Băiceni-Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.

Aglaia V. Micu, 66 a.
(XXXI, 10, b, 2.) 245 (151)

(PII. VII. VIII.)
? Pe pişoare îi adurmim.
? De la mătuşa me, care m-a crescut. Ie ave atunş un băiet mic.
' 1 Am să zic cum am legănat-o pe nepoţica mea Mioara.
Are patru ani şi jumătate, şi acu uneori tăt pe picioare îi plaşe s-o
adorm.
Nani nani puişor Dormi cu bunica, fetiţă
Nani nani-ncetifor Bunica te-a legăna
I : Nani nani Miori'ţă Şi din gură ţ-a cînta.
Dormi cu bunica fetiţă : I Nani nani puiu mamii, nani.
Bunica te-a legăna Nani nani, alll ... lu
Şi ţîic că ţ-a cinta
Hai cu bunicuţa tu
Hadi nani puişor
Lll ... , lulu lulu.
Şi s-adormi încetişor.
Hadi nani puiu bunicuţei,
Şi să dormi liniştită
nani nani liu
Să creşti mare fetiţă
Nani nani puiu mamii Nani nani nani nani
Nani nani nani Adormi fetiţa mamii
Adi nani Mioriţă Nani nani nani nani
; -------------
(D4, B21, E3, 13·7.)
773-
Mg. 4671 (I) f. Măraşu. jud. Brăila, 1975.
Niculina Munteanu, 71 a.
(XXXI, 10, c.) 246 (273)

(Pll. IV. VII.)
.(Mntat) Aidi nani nani nani

Ulll ... uă.
H aidi haidi haidi haidi,
haidi hai.
Aidi cu mama Haidi cu mama haidi haidi hai.
Aidi aidi aidi aidi Ulll ... uă.
Haidi nani cu mama
Că mama te-o legăna
Şi din gură i-a cînta. Haidi haidi hai.
Ulll ... uă. Haidi cu mama haidi
Haidi haidi, haidi haidi haidi. Haidi nani nani
Haidi nani cu mama, hai. Că mama te legăna
Şî copilu adormea.
(pa.rlato) Hai di băietu ţu mamii, dragă

Că mama a cîn ta
"Aveam un băiat, mă băiete," Că mama te-a adormea.
Ulll ... , ulll ... , ulll ... Aidi nani nani
Ulll ... uă
(cintat) Haidi aidi, aidi aidi, aidi aidi.
Haidi cu mama să dormi
Haidi nani cu măicuţa Că mama te-a culca
Că mama te-o legăna I : Aidi aidi ai : I
Că mama a cînta Ulll . .. lea
Şî mama te mingîia ailll ... lî
Aidi aidi aidi a
(parlato) Aidi aidi a
A.idi aidi aidi
„ Să-ţ dea mama şî ţîţî ?" Hai mamă cu mama
Aidi nani cu mama
(cîntat) Haidi nani cu mama
Haidi cu mama Aidi ai, Haidi aidi,
Haidi ani nani nani Haidi haidi ai.
(A23, B20, Dl, E3.)
774
Mg. 2824 p. Vintileasa-Neculele, jud. Buzău, 1965.
Ilinca I. Gheabă, 61 a.
(XXXI, 11.) 247 (11)

(PI.)
? Spui orice vorbe. Dor să nu taci să poată adurmi copilu.

? Trei băieţi am avut. Dacă a plecat românu mnieu în război şi n-am
ştiut de iel vorbeam cu îl mic :
Haidea haidea
Taşi Ionică din gură că gine şi tăticu, mămică,
Taşi
Că doar s-o împlini şi vinie ...
Haidea haidea
Haidea haidea Ionică
Taşi mămică din gură
Dac-a gini să ti găsească durmind
Haidea haidea.
„şi tot aşa-i spuneam pînă adurmea."
(B7a, M9.)
Mg. 5100 (I) c. Traian, jud. Brăila, 1978.

(XXXI, 12.) 248 (236)

(P3. IV.)
(dntat)
Ai cu mama-n legănel
Di înkidC' okisori
Şi-l adow·me DumnC'zeu]p
0
î Di mni-1 face măricelu

î Nani nani, lali lali
Lali puiu mamii.
I: Ai Doamne di mni-1 adoarmi : I
n Adu-i Doamne-un porungiel
Şi mi-l zboară tomna la cer
I : Să să facă măricel : I
775
(vorbit)
„Inkide okisori
. mamă ... asa
. ... Nani nani,"
lali lali puiu mamii.
(cîntat)
Ai Doamne di mni-1 adoarmi : I
îi I-adu ş-un porungielu
Si mni-1 suie la ceru
Să se facă mărice 1.
(vorbit
,,I : lnkide okişori : I înkide uoki. Înkide !

Ia înkide okişori.
Inkide mămică okişori (copilul -nepoţelul- pe care-l ţinea în braţe,
a adormit).
Nani nani ! hai înkide okişori, înkidi
lnkidi okişori, că băiatu să faci măricel ... , dacă doarmi băiatul.
Ia înkidi okişori mamă, înkide uoki. Înkide uokişori."
(cintat)
Nani lali lali puiu mamii
Lali lali
(vorbit)
„Bagă deştişoru-n guriţă şi ... bagă deştişoru-n gură"
... Măi Doamne, Maica Domnului
Fă-mi-1 Doamne măricel I Să-l suie tomna-n cer I Să să dea jos la
legănel I Să să facă măricel ... I: Adoarmni-1 Doamni : I Doamni I
lnkide uokişori, mînca-1-ar mama I Că tari ie drag mamii di iel I Şi-l
iubeşte mama că-i frumuşăl I Mînca-1-ar mama di băiat. Nani nani, lali
lali I băiatu mamii I Hai înkide okişori I Înkide ok.işori draga mamii I
Mari, mari băieţel I Un' să-l tîrîie mama-n cărucior şi să meargă la
porticior/
(cîntat)
Nani nani, lali lali ....
(copilul este adormit şi se aude respiraţia din somn)
(N2 = B2alll, B:18, Dl, D35, 136, CIO, E62.)
716
Mg. 4340 (I) a. Polizeşti-Stăncuţa, jud. Brăila 1973.
Rada Pană, 76 a.
(XXXI, 13, a.) 249 (272)

(PII. VIII. VII)
? Mai adormeam şi ieu copii, da mai mult soacră-mea, că-i iera drag dă
iei. Şi aşa mai mult pă Ionică l-am legănat că mi-era cel mai drag ...
? Doi băieţi am avut şi două fete, da unu mi-a murit pă front.
? Să spunea şi Zale şi nani ...
? După cum ie şi bun să leagănă copilu. Şi pînă la doi ani...
? N-am auzit alte femei, decît pă mama, pă soacra.
? Tot cu Zale lale, spunea şi iele. Asta-i obişnuinţa.
? Vezi? Să cînta ca s-adoarmă copilu mîngîiat, aşa ...
? Acu am cîntat la nepoţi...
{cîntat
î Lali lali puiu mamii
Că mama te lPagănă
Şi mama te mîngîie
Şi mama (ca) să te-adorm
Ca să dormi un somn usor.
I : Haide lalie, puiu mamii: I
I : Ca s-adoarmă fetiţa mamii : I
şi I: Aurica puiu mamii : I
B2aIII, E63.)
Mg. 4340 (I) d. Polizeşti-Stăncuţa, jud. Brăila, 1973.

Rada Pană, 76 a.
(XXXI, 13, b) 250 (272*)

(PII.)
(cîntat)
I i. I I n. I
i I : Gata s-adoarmă puiu mamii : I puişoru mamii,
şi Că mămica ta-i dusă la treabă
Şi mămica ta ra' nu te-adoarmi
Decît bunicuţa, să te culce.
777
I : Şi s-adormi un somn uşor :I puişoru mamii.
Că bunicuţa leagănă.
Leagănă străină de doi fecioraşi, cari i-a murit pă front
Şi mama, nu i-a mai văzut.
Lăzărică puiu mamii
Lăzărică fidoraşu mamii îl mari
Să mi-te-nsoarc mama;
i Şi pă Georgiţă, care-a murit în Silistra I Puişoru mamii.
I : Haia lali lali lali: I
i Şi puişoru mamii.
I : Haidea lali puiul mamii : I
i Lali lali lali la : i
? Nu glas dă cimitir . . . Doamne fereşte . . . Vai dă mine . . . Şi soacra

mea cit a avut ia 50 dă ani dă' văduvie . . . şi a crescut 5 copii . . . Doi
morţi avea atunci, unu la Silistra (război) şi unu prizioner în Germania.
Numai moşu-meu iera lingă ia cu mine. Aveam primu copil pă Aurică ...
? Plîngea ia tari cînd îmi legăna copilu. Plîngea soarta şi singurătatea
iei, da nu aşa plîns ca la mort ...
? 11 legăna pe picioare şi spunea de necazurile iei ...
? Da ! Prea mult încă alinta pe copil, că-i ierau tare dragi ...
') Soacra mea iera din Berkşti. O kc:>ma Tudosia Pană.
? Avea ia atunci şi 60 dă ani ...
(M33. G21. T31, D38.)
Mg. 4340 (I) b. Stăncuţa, jud. Brăila. 1973.

Rada Pană, 76 a.
·:;(~I, 13, c.) 251 (125)

(PH.)
(cîntat) Că mama ari treabă

Să duce mama la treabă
I : La la la la la la la : I Şi mama vrea să-l adoarmă,
Hai să te-a culce mama pă Ionică.
Ionică puiu mamii Nani, nani, nani nani
Să te-adoarmă mama Puiu mamii nani nani puiu
Că ieşti puiu mamii mamii.
Ionică, băiatu mamii Nani nani puiu mamii.
Băiatu mamii-adoarmi. Lali lali puiu mamii
Ionică puiu mamii, I : Haidea lali lali la·: I
778
Ca s-adoarmi băiatu mamii I : La la la la la la la : I ·
Ca s-adoarmi băiatu mamii C-adoarmi băiatu mamii
Haide lali lali la Adoarmi băiatu mamii.
(Al2, B29, D39, F2.)
Mg. 5198 (II) b. Polizeşti-Stăncuţa, jud. Brăila, 1979

Rada Pană, 82 a.
(XXXI, 13, d.) 252 (263)

(PII. VII. IV.)
? Dacă n-am mai avut nepoţi, nici n-am mai cîntat.
? Mama mea tot în felu ăsta adormea copilu ...
? Şi mama I u mama . . . (tot cu lali)
(cîntat)
Lali lali, puiu mamii
Că mama tC'-a legăna
I : Şi mama te-a adormii : I
Ca să dormi cu-n uom frumos
Si să te scoli sănătos.
I: Să te faci mai măricel : I
I :Lali lali lali la : I
I : Lali lali, puiu mamii : I
Şîmama te-a pus pă picioare
Să te facă lali
Lali lali, puiu mamii.
B2alll, El, 17, K15.)
Mgt. 2825 (A) t. Vintileasa-Neculele, jud. Buzău, 1965.

Ioana Noapteş, 31 a.
(XXXI, 14.) 253 (304)

(Vllll.)
(cîntat) I : Nani nani cu fetiţa

Nani nani nani nani
Nani nani cu fetiţa I : Are mama o fetiţă : I
î Are mama o fetiţă Mititică şi frumoasă
Mititică şi frumoasă I : Creşte mama o fetiţă :I
I : Nani nani cu fetiţa : I Mititică şi frumoasă
Nani nani nani nani I : Hai la mama Miricuţa :I
Să mă duc cu ia la horă Nani nani cu fetiţa
779
(var.) Mg. 2825 (A) s
? Să caşte copilul uokii la mine şi s-adoarmă.
Ii cînt orice.
? N-am învătat de la nimeni. Cînt orice cîntec.
? Icra unul de care adormea copkii mai repede.
(dictat) Şi nici aia nu-i streină

C-are foi şi rădădnă
Ft·unzuliţă foi de nuc
Mai am o zi şi mă duc Mai face şi vara flori
Şi are şi ea surori
Ieu mă duc codru rămînP
Plînge frunza după mine Mai face şi bobocei
Şi sănnana măicuţa Şi-ăia-s frăţiorii id
Plinge plînge şi suspină Pune maică perna-n pat
C-are o fată mai streină De strein m-am săturat
Streină maică streină Rău îi Doamne prin duşmani
Ca garoafa din grădină Ca desculţ prin bolovani
? L-am auzit (cîntecul) şi ieu de mult de vro patru ani. Iera băiatu de-al
doilea de doi ani. lntîi pe la fete l-am auzit. Iera fetele din Toporaşi
(lingă Jitia). Mai p-ormă l-am auzit şi la o nuntă la lăutari.
? La leagăn îi cînt cu nani, nani. leu cînt şi dacă iel m-aude cîntînd
adoarme, dacă tac deskide uoki iar ...
? Toţi copii s-au obişnuit cu cîntecu ăsta, că ieu l-am cîntat mai mult
că mi-a plăcut. Că ieu streină am fost în comuna asta şi singură ieram.
Mai veneau părinţi, da cale de nouă kilometri. Şi mai îmi scria fraţi
din armată că iei sînt străini acolo şi barem ieu sînt mai aproape de
părinţi, da tot streină mă simţeam şi ieu.
? Aşa l-am auzit prima dată. N-am mai întocmit· cuvinte din cap.
Aşa ,,nani nani" am mai zis de la mine ...
? lera ocazie bună .atunci ca să cînt şi ce aveam pe suflet.
? Cint penbu fetiţa, da mai mult parcă pentru mine şi copilu, tot mo-
ţăindî cu capu cum l-a auzit.
(D4-0, G22, F14. Q51.)
Mg. 4489 1 - m. Ariciu, Salcia Tudor, jud. Brăila, 1974.

Georgeta Vlădoi, 23 a.
(XXXI, 15.) 254 (46; 53)

(P 1. VIII 1.)
(cîntat) Ş-aidi puişoru mamii.
nani,
I: Nani nani puiu mamii Ş-aidea nani puiu mamii
Cum să culcă cum adoarmi Taci cu mama nu mai plîngi
Cum să scoală iar i-e foami. Mama te-adoarmi
Ulll ... Zea Ş-aidea nani, Corneluţa mamii.
Nani nani puiu mamii: I Haide fă nani cu mămica ta
780.
Ş-aidea ulll-ulll ... , Corneluşa Cîn' să scoală
iar i-e foami.
mamii. Hai fă
nani cu mămica ta
Nani nani puiu mamii Ş-aidea, ulll ... ulll, nani
Cum să culcă cum adoarmi Puişoru mamii.
{A3f. B20, Dl, 18.)
Mg, 1466 c (N). Orşova-Pădure,jud. Mureş. 1967.

Maria Moldovan, 54 a.
(XXXII, 1.) 255 (439)

(VIII.)
(cîntat) Culcă culcă pui de curcă

Şi te scolă, pui de şioră
/ : Fata mamii s-a culca, măi : I
J : Şi mama uo legăna : I I : Da te scolă mărişoră : /.
J : Cu picioru şi cu mina, măi : I Ai la la lai, la lai la la la
Cum s-o pominit lumea, măi . .Ai la la la, laila lai la.
.(A12, Kll, 15.)
Mg. 1903 d (N). Pria, jud. Sălaj, 1969.

Floarea Chilba, 55 a.
(XXXII, 2, a) 256 (348)

(VIII.)
(cintat)
şi Şi te culcă pui micuţ, măi
ai I: Să creşti mare şi mindruţ: I măi
ai Şi te culcă şi te-abuă
ai I : Pînă ce s-a face ziuă I :
Că ţie mama ţ-a da
Două mere două pere
Şi două ţiţe de-a mele.
(Fl, I, ElO.)
781
Mg. 3726 (I) h. Pria-Cizer, jud. Sălaj, 1969.
Floare Chiba, 55 a.
(XXXII, 2, b.) 257 (421)

(VIII.)
(cîntat) ai Că ţie maica ţ-a da,

e Două mere, două pere
Şi te culcă prunc micuţ.
Şi două ţiţe a mele,
Ai, te culcă prunc micuţ, măi
Să te joci în rai cu iele : I
ai Şi creşti mare şi mîndruţ, măi
Şi te culcă şi te-abuă, ai Şi te joci în rai cu iele
ai Pînă ce s-a face zîuă, Şi cheile raiului, măi,
Că ţie maica ţ-a da, măi, I : Să_ le-:q.cui, să le deascui, mă: I
·---
(FI, I, Ell.)
Mg. 1469 h. (N). Orşova,jud. Mureş, 1967.

Maria Mitiltean, 75 a.
(XXXII, 2, c.) 258 . (420)

(VIII.)
(cîntat)
Culcă-te tu că ieşti mic, măi
Culcă-te tu cu mamare
şi Că mama te-a legăna, mă
şi Cu mîna ţiţa ţ-a dare
Culcă-te tti că ieşti mic, măi
Te scoală şi creşti voinic, măi.
(Dl 7. Eli, II.)
Fg. 5586 a. Şanţ. jud. Năsăud, 1935.

Ioana Jugan
(XXXII, 3, a.) 259 (451)

(VIII.)
(cîntat) Şi tu mîndru puişoru

I : Ş-apoi n-oi mai şti de doru : I
Culcă culcă cu mamalu Culcă culcă pui de curcă
Că mama ti-a legănalu Pînă mîine la dzîucă
782
Mama să duşe pe luncă Culcă, culcă, pui de cuc
Culcă culcă pui de şioară Mama să duşe la plug
Mama să duşe la moară Un pui de stur' să-ţ aduc
Pînă creşte mărişoru Şî un şir de mătrăgună
Cît i creşte mărişoară Dragu mami să si bună.
{E2, 110, I. E13.)
Fg. 5486 a. Şanţ, jud. Năsăud· 1935.

Floarea Fabian, 36 a.
(XXXII, 3. b.) 260 (446)

(VIII.)
(cîntat) (dictat)
Cucă, cucă, pui de curcă Cucă, cucă pui di şioară,
Pînă mine la zîucă. Că mă-ta mere la moară.
Cucă, cucă, puişoru, la la
Cucă culcă pui dă cuc
Pînă mini la prînzişoru.
Căci mă-ta merge la plug.
-Cucă culcă puişor.
(I, 12, M3, M4.)
Fg. 11659 c. Taure, jud. Năsăud, 1950.

Nastasia Moldoveanu.
(XXXII. 4.) 261 (410)

(VII.)
Culcă-te tu puişor
Pînă mîini la prînzişor
Doar îi creşte mărişor
Să-i hi mamii di-ajutor.
Mama une te-a mina
Mnicuţă nu-i zişe ba.
Nu mni rumpe inima.
(12, F3, Fl5.)
783
Mg. 135 b (N). Hodac, jud. Mureş, 1956.
Nastasia Farcaş, 64 a.
(XXXIII, 1,) 262 I (172)

(VIII.)
(cîntat)
ei Da, culcă-te cu mama, mă
ai Că mama te-o legăna mă
ai Cu leagăn de măgheran mă
(dictat)
Dacă te culci de măgan
,';)i faţa de mătrăgună
Să te culci de voie bună.
Legănuţ de păltinuţ
să te legeni singuruţ.
(Dl 7, E14, E15, E16.)
N. I. p. 87, ex. 462. Borod, jud. Bihor
(XXXIII, 2.) 262 II (228)

(VII.)
Dormi micuţ cu mama ta

Păsările ţi-or cînta
Vintul mi te-a legăna
Florile te-or mingiia.
Dormi copile, dormi blinduţ
Dormi cu mama în pătuţ!
(049, E73, 048.)
784
Fg. 14555 a. Cerbăl, jud. Hunedoara, 1954
Domnica Kendereş, 22 a.
(XXXIII, 3.) 263 (368 ; 374 *)

(VIII.)
(dictat)
Culcă-te Miroane mamă Io te leagăn măi Miroane
Că ţi somn şi-i noapke neagră. C-acu tătă lume dorme.
Culcă-tce Miroane zău
Că maica tce leagănă. (cintat)
Legănuţu-i de urzişi I : Dragu mieu Mironu mieu : I
Io te leagăn să nu plînji. Culcă-te tu maică zău
Legănuţu-i de nuiele I : Că maica te-o legănare : I
Inima mi tătă jăle Tu Miroane ti culcare.
(021, K18, K19, El8.)
Mg. 2307 (II) a. 1. (N). Gherţa Mică, jud. Satu-Mare. 1976

Maria Bellia, 39 a.
(XXXIV ) 264 (463)

(VII.)
(cîntat)
la puiuţu cucului
Adă somn pruncului.
Di la vaci di la giţăi
Ai Lu, Di la scroafii cu purcei.
Ardă focu dacă nu-i
Ai lu, Norocu la oara lui.
Io prin cite am trecut
Nărocu nu l-am ştiut.
? Di la mama.
(K17, Q35.)
785
50-c. 810
Colecţia Tr. J., X. 1957. Marcovăţ (P.A.S. Voivodina,
Mg. VIII/ 494. R. S. F. Iugoslavia).
Piersa Adam, 58 a.
(XXXV, 1.) 265 (123)

(VII.)
(cintat)
şi Culcă-tie Ionelulie,
Că ti culcă mama tie,
e Şî te leagănă frumos,
Să nu cazi din leagăn dgios.
Şi că mam-a ligănat,
Şi laptce-n gură ţ-o dat,
' : Şi frumos te-o legănat. : I
(D23. E:JS. Kol.)
Mg. 93 g. Bosorod, Haţeg, jud.· Hunedoara, 1951.

' Ilona Sînziana.
(XXXV, 2.) 266 (351)

(VIIL)
(cîntat) I : Să-ţ aducă :loricele : I

Să te joci maică cu iele.
I : Culcă-te" puiuţu mamii : I I : Culcă-te puiuţu mnieu : I
Culcă-te micuţu mamii. C-o să vină taică-tău
I : Culcă-te puiuţule re : I I : Şi vină să ne sfădească : I
Că mama te legănare.
Că noi nu lucrăm pe-acasă.
' : Să te culci puiuţulere : I I : Culcă-te măicuţă culcă : I
I : Culcă-te puiule culcă. : I Că iacă-tă s-a face sară
I : Ca măicuţa să să ducă : I I : Si noi n-avem de mîncare : I
La osîndă şi la muncă Şi ne bate taică-tare.
I : Culcă-te puiule dragă : I I : Culcă-te puiuţu mnieu : I
Să meargă maica-n ogradă · Că mă culc maică şi ieu.
(D23, K21, T39.)
786
Mg. 3320 (I) K. Tîrşolţ, Oaş, Maramureş, 1966.
Maria Hrija, 68 a.
(XXXVI.) 267(278)
(VIII.)
Puii mamii ce-i mîndruţîi m Da să cuc-amîndoiuţî

Puii mamii ceai doliuţî S-o scula marişoruţî
Da să culc-amîndoiuţî Ş-apoi dacă s-or scula
Măricuţa-i în duliuţî .Mama-n braţe ia lua.
Şi Noruţu-i în· pătuţî Şi ţîţucă că le-o da .
------
.
(K16, 19, El2.)
Mg. 813 f. Negreşti, Maramureş. 1956.

Maria Sas, 53 a.
(XXXVII, 1.) 268 (74)

(VII.)
(cîntat) Aa aa aa a
Aa aa a a a, puiu mamii
Numai pîn-îi adurmi A„ liu liu liu liu liu liu
C-amu dacă t-i stîrni Culcă-te puiuţ şi dormi
Aa aa a a a Pînă t-i hrăni de somn
Io cu tine d-oi vorbi Aa aa aa a.
(K34, E, K35.)
Mg. 3319 (II) t. Tirşolţ, Oaş, Maramureş, 196&.

Mărie Daroş (a Dichi) 61 a.
(XXXVII, 2.) 269 (452)

(VII.)
(dictat) Pe o creangă cu mierla
Pe tine te-oi adjuta
A, a, a puiu mamii
Şi tu puiuţ ti-i culca.
Culcă-te tu şi-i dormii
Păsăreaua cucului
Io puiuţ te-oi legăna
Leagănă-te puiţ, tu Adă somnu pruncului
Pe o creangă cu cucu Că de cînd somnu l-ai dus
Că şi io m-oi legăna Pruncu capu djos n-a pus.
(E19, K36, K37.)
787
Mg. 4226 (I) a. Vîrciorog, jud. Alba, 1972.
Marioara Maliţa, 31 a.
(XXXVIII.) 270 (66)

(VII. VIII)
(cîntat) Şi tu mare vei creştea.

Ţucu-te mamica ta
.rl, Nani nani puişor
.Aolll ... Zuze Zule luZe Călinu Dormi odoru meu uşor
mnieu Că mama te-a legăna
Aolll aolll ... aolll ... a Şi tu mare vei creştea
Nani nani puişor Deacum pînă dimineaţă
Dormi odoru meu uşor Mama te leagănă-n braţă.
Că mama te-a legăna l:Aa aa aaa:I
(G25, B31, G26 E21, E22.)
mg. 1048 1. Borlovenii,-Vechi, jud. Caraş-Severin, 1957.

Floarea lmbrescu, 49 a.
(XXXIX, 1.) 271 (15 I-II)

(XI.)
(cîntat) ulll ... lea

Ţuce muma gura te
Ulll ... lea ! ulll ... lea, ulll ... Zea
I : Ţuce-ţi muma gura te : I Ţuţulea, ţuţulea
Ulll ... Zea Ţuţu, neica vinie dil.a. µoi.
Hop du dură dură dură
Cu-n poale lai
Mierie-n şură
Mierie-n liza f etilor Plin die mălai
Fetili-s a junilor Dai lu puiu dai
Juni li-s a babelor Ulll ... Zea.
(A3f, H2, G 17, E64.)
788
7r. J .. X. 1937. Morcovăţ, (P.A.S. Voivodina,
mg. VIl/409 R· S. F. Iugoslavia).
Ex. Iuliana Andrei, 39 a.
(XXXIX, 2.) 272 (177)

(VI. VII.)
(cînt~t) Ke să culcă puiu,

La uşa podrumului
Hai lulu lulu,
Hai lulu lulu
Că să culcă puiu.
Hai lulu lululie, La slăvina vasului.
Culcă-ti tu puiulie.
Hai lulu lulu
Că mama-i lingă tinie. Hai lulu lululie,
i Lulu lulu lululie Culcă-ti copilulie,
Culcă-ti tu puiulie. Că-ţi ţucă mama tie.
Hai lulu Iuliu Hai lulu lulu.
(B2d. Dll, K60, E70.)
Fg. 461. Domneşti, jud. Năsăud, 1932.

Sinefta Lucaci, 27 a.
(XL, 1.) 273 (254)

(VII.. VIII 1.)
(cîntat) Şi te lule pui de cioară

Că măta-i dusă la moară.
Luli lule, pui de gule Raia haia hait Lule lule cu mama
Că măta-i dusă-n pădure. Că mama te-o legăna,
Şi ţi-aduce ţie mure. Şi ţîie ţîţa ţi-o da.
Şi te lule pui de raţă Luli luli puişor
Pînă mine dimineaţă. Că tu-i creşte mărişor.
1
refren constant după fiecare vers (r. muzical).
(E25, I, M4, Mll, Vl.)
789
Mg. 3420 (I) f. Blăjel jud. Sibiu, 1968.
Ana Gritu (lca lu Matei) 63 a.
(XL, 2.) 27 4 (362)

(VII. VIIIl.)
Oo ... am luluit destui ... Nu numai p-ai mniei, da şi nepoţei.

? Tot dela bătrîn(' am învăţat ... Bătrînele torce şi cu picioru legăna_
Noi torc('m cîlţi că lină n-avem ... Şi mai legănam şi torceam şi pă
la găzdoait' unde munceam cu zîua .. .
? Spunt'm CC' vorbe' îmi venea în minte .. .
(cintut) Şi copilu s-or culca -

Lulea lulea. copilu A a a Pînă vine mum-ta
Să SC' culce· săracu

Face copilu lu lu le
Pînă vine mama lui
Că mumă-sa l-o legăna
Ş-i aduce ţîţa lui
Că mama l-o legăna
I : Şi copilu s-or culca : I a aa-
Lula lula puia mamii Puiu mamii, puiu mamii
Lula lula puiu mamii. [Puiu mamii, că copii .... ]
Că copilu îi bun tare
Şi copila s-or culca
Ş-i trebuie grijă mare
Şi copii s-or culca
Că mumă-sa l-or legăna
Lula lula copilu
Că să culcă săracu
I : Vint' mama cu ţîţa : I
Că copilu-i micuţ tare
Şi mama l-or legăna
Ş-i trebuie grijă mare
Lulea lulea copilu
Să se culce săracu A a a puiu mamii
Că copilu-1. mnicuţ tare Culcă-te drăguţu mamii
I : Şe-i trebuie grije mare : I aaaaaa
Lula lula puiu mamii Să să ducă mama lui ...
A a a a puiu mamii Să-i aducă ţîţa lui ...
- Mumă-ta tP-o lc>găna a a a.
(J32e. E2, E6, K23.)
Mgt. 814 c. Negreşti, Maramureş, 1950.

Maria Sas, 53 a.
(XL, 3.) 275 (458; 456*)

{VII. VIII.)
„Cum legeni pruncii"
(dictat)
A na na puiu mamii
Şi liu liu liu puiu mamii
leu te leagăn şi mă duc
790
A, a, a, puiuţ de cuc
Şi nu-i veni pînî-i cuc
leu puiuţ te-oi adormi
leu mă duc tu te-i stîrni
Şi mnie nu mnei hori
(„adică să scoală pruncu şi plînge")
Că mama leagănă puii
Leagnnă-1 pin adormi
C-apoi minten s-a stîrni
Şi după mine-i veni
Pe mine nu m-a găsi
? De la mama me, cînd legăna fraţi mai mici. Legănai şi icu de runică la
iei şi pormă la copii mnei.
? Intotdeauna, totd.eauna, tot aşa pe horea asta se leagănă la prunci.
îi zice în fel şi kip. (inf. începe să cînte).
Hei, lui lui lui mîndru mamii
Mama leagănă puiu
Pînă tu îi adunnii.
Aşa tot îi zici pînă adoarme.
Dacă fata ie năcăjită că l-a făcut fără tată îi cin tă :
Hei lui lui
ci Leagănă mindră puii
Leagănă mîndră lui lui
Numai pînî-i adurmii
Leagănă mîndră şi taci
N urna ţ-o plăcut să faci.
Ş-aşa cîntă ie şi să năcăjeşte ...
? Care-ţi vin În minte (vorbe) numa să horeşti să doarmă pruncu. Şi
mai cinta:
Maică cîndu m-ai făcutu
Din picior m-ai legănat
Din gură m-ai blestămat ...
? Uori din ce îi horeşti ca să adoarmă. D-apoi ieu îi hon'sc după cum
îmi vine în gînd.
(Dl, F2, F22, Sl, Q36.)
Mg. 4033 (II) d. Bilca, jud. Suceava, 1971.

Domnica Irimescu, 38 a.
(XL, 4.) 276 (96)

(P. VII.)
(cîntat)
Liu liu liu liu puişor
Dormi cu mama-nsetisor
Că mama te-a ligă~a ·
791
Şi un cîntic ţ-a cînta
Şi te-a legăna frumos
(vorbit)
Hai la muma, pune capu-ntr-acolo şi dorme !
(cîntat)
Să nu pkid din leagăn jos
şi Păsărică galbănă
n Vină ~i mă leagănă
(vorbit)
Hai dormi, că mamuca trebui să meargă la treabă, hai !
(cîntat)
A. a a a,
.A a a a.
(D26, E3, E38, C3:l.)
Mg. 221 o. Boiţa, jud. Sibiu. 1958.

Ana Neghină, 71 a.
(XL, 5.) 277 (369)

(VIII. VII)
(cîntat)
Lui lui lui, cu mama lui, mă
Vino luică de mni-1 culcă
Şi tu somn şi mni-1 adormii
Lui lui lui, cu mama- lui, mă
Pentru tine pui drăguţ
Nici sara nu mă desculţ.
Nice nu m-oi desculţa
Pînă pruncu 1-oi culca.
(D6, C51, E61.)
792
Mg. 4273 (I) r. Breb, Maramureş, 1972.
Irina Traian, 69 a.
(XL, 6.) 278 (471)

(VIII. VII.)
(cîntat)
şi I: Lui lui lui puiu mamii : I
că I : Legănîndu-te pă tine : I
I : Mul' lucru-a mamii rămîne : I
Şi de iarnă şi de vară,
Şi din casă şi de-afară
că I : Tăt aşe-o dzis oricine : I
ci I : Numa horile-z de mine : I
da I : Cin' o dzîs o şî minţit : I
I : C-am lucrat ş-am şi horit : I
I : Noaptea pruncii legănînd : I
Ziua în casă lucrînd.
{Dl, T2.)
F. A. 774 Gura Sadovei, j. Suceava.

Ana lui Nistor Toma, 1913.
(XL. 7 .) 279 (78)

(VIIIl.)
Frunză VC'rdi solz di peşti

Di te-ar putea mama creşti
Lui lui lui lui, nani nani
I : Lui lui lui lui, puiu mamii : I
(B41, T41.)
79J
Fg. 4685 a. Cuhea Maramureş, 1935.
Maria Stanca, 40 a.
(XL, 8.) 280 (477)

(VIII. VII.)
(cîntat)
u I : Liu liu liu liu puiu mamii :
-I -I.-1 I II. I
ei ' : Că te-am făcu' cu ţîganii : I / ţîgan'
şi I : Liu liu liu liu puiul m'nieu : I
ie Mare cîne-i tată-tău : I
ii I : Că be ziua din canceu
e I Şi mai mare caţă-s ieu : /
Liu liu liu Jiu puiul m'nieu.
<T3, s:n
Fg. 11639 b. leud, Maramureş.

Ioana Chiş, 51 a., 1950
(XL, 9.) 281 (216; 460*)

(Vllll. VII.)
(cintat)
I : Raia haia puiu mamii : /

Nu te-am făcut cu ţiganii
Te-am făcut cu mare neam
Cu Eva şi cu Adam.
Şi te-am făcut cu plăcere
Şi pă ori unde poţ mere
(Dl, T3, T39.)
794
Mg. 3163 a. Mara, Sighet, Maramureş, 1966.
Maria Grigoriţă (Bohotici), 58 a.
(XL, 10.) 282 (468)

(VIII.)
Liu, liu, liu, puiuţ de domn, Şi pe mine lîngă tine,

Mult te leagăn şi n-ai somn ; C-acolo ne-ar fi mai bine.
Liu, liu, liu, puiuţ de cine, Mul' mă mir de tine cucu,
Mult te leagăn şi nu-i bine ; Cum trăieşti fără de lucru
Liu, liu, liu, puiuţ de-argint, Şi io, pasăre ca tine,
Pune-te-ar mama-n pămînt Fără lucru nu mni-i bine.
(T35, T32, Q37.)
Fg. 13445 b. Şugatag, Maramureş.

Maria Bledea, 1947
(XL, 11) 283 I (476)

(VIII 1.)
(cîntnt)
Haia luilui, pui de-albină
Staia luilui pui de-albină
I : Vinf' m<lma să te-alină : I
(B53, G14, K20.)
N.I. p. 86, ex. 460 (a). Vurpăr, jud. Sibiu.
(XL, 12.) 283 Il (168 ;169)

(VII.)
Lui lui lui şi iară lui

Dormi cu Stana dormi măi pui
Ca tata de voinicel.
Taci vîntule nu băka
Puişorul nu-mi scula.
(B6b, D44, F51, K70.)
795
A.F.M.B. laşi Mgt. 214 (I), 4. Dorotea, Frasin jud. Suceava, 1977 ~
Maria M. Geamanar, 66 a.
(XL, 13.) 284 (79)

(\TII. \TIII 1.)
(cîntat) Să ti-mbrace-n straie mîndre,

Să vezi lumea cum se-nvirte.
Hai liuliuţa pui di Domn, Hai liuliuţa puiu mamii
Să ti culc şi să ti-adorm Să ti crească mama mare
Hai liuliuţa pui di peşti Hai liuliuţa pui di cuc
Di te-ar putea mama creşti Să te-adorm şi să mă duc.
(K24, Fl 7, F9, F2.)
Mg. 4228 (I) i. Oşorhei. jud. Bihor, 1972.

Ecaterina Banfi, 64 a.
(XL, 14.) 285 (382)

(\TIII )
(cîntat)
Ii. I l l f l
i I : Lui lui lui cloşcă cu pui : I puie
Dacă-l scoţi musai să-l ţîi, măi.
hai I : Dacă cresti-o cocosăstie : I
Lui lui l~i mă, lui Zili lui, măi.
Săracamama cu feti
Multe-aude multi vedi
Musai toate să le rabdie
ai Lui lui lui lui, lui lui lui, măi.
(S2, Q38, B2b.)
796
Mg. 2305 (I). X (N). Călineşti, jud. Satu-Mare, 1976.
Ana Bum.ba, 73 a.
(XL, 15.) 286 (464)

(VII.)
( cîntat)
Aliuliu, puiu mamii
Că Io te leagăn şi-i durmi
n Ş-aliu liu, puiuţ de domn
şi Io te leagăn tu n-ai somn
Ş-oliuliu, puiuţ de cuc
Io te leagăn şi mă duc.
Mai mult nu poci legăna
Că tat-tău n-are mînca
Da Şi io de cină i-oi da.
(Fl6, K51, F2, T27.)
Fg. 2571 c. Secu-Buhalniţa, jud. Neamţ, 1932.

Lisaveta Gicovanu, 24 a.
(XL, 16.) 287 (293)

(VII. VIII.)
(Cîntat) De cît mă făcia o fată

Liu liu, liu, liu cu mama Mai bine-o stîncă de piatră,
Că mama te-a legăna Mă punea la o fîntînă
Şi din gură ţi-a cînta : Cu izvor de apă bună
Cu picioru-a legăna Cîţi voinici pe drum ar trece
Cu gura a blestema, Toţi la mine să se plece
La ce m'a făcut maica? Şi să beie apă rece.
(E3, Q39.)
797
Mg. 595 h. Văleni, Maramureş, 1955.
Victoria Da,rvai. 34 a·
(XL, 17.) 288 (459)

(VI I. VIII 1.)
{cîntat) Că mama te-a legăna

In leagăn de sălcioară
Liu liu liu liu cu mama Să mi te faci mărişoară
In leagăn de merişor
ln leagăn de răkiţel
Săsi mami de-ajutor.
I : Să mi te faci măricel : I
Liu liu liu liu pui de uom Aida liuliu şi liuliu
I : leu te leagăn tu n-ai somn : I Aida liuliu cu mama
Liu liu liu liu tu Ilea Intr-una te-oi legăna.
{E2, El6, K51.)
Mg· 1999 (I) d (N). Cerişa, jud. Sălaj, 1971.

Florica Silaghi, 38 a.
(XL, 18, a, 1.) 289 (445)

(VIII.)
{cîntat) şi A a a, nu te-ai scula, măi

Şi nu te-ai trezi, măi.
şi Liulite pruncuţ mnicuţ, măi Liuli-te şi te abuă
Mă-ta s-o dus la vinuţ, măi. Pînă mîini dă căta ziuă.
Liuli-te fata micuţă Pune uşe la coteţ, măi
Că măta-i la pălincuţă. Şi te scoală la judeţ, măi.
{M2, M6, 140, I, Lll.)
Mg. 2187 (li) b. (N). Margine, jud. Bihor, 1973.

Maria Trifan, 26 a.
(XL, 18, a, 2.) 290 (350)

(VII. VIII.)
Aliuli-te, prunc micuţ Pînă mini dă cată ziuă.

€-o mărs mă-ta la vinuţ. Şi dacă s-o face ziuă
Aluli-te, fată mică Ne-om duce care-ncătruă.
C-o mers mă-ta la pălincă. Şi te culcă la coteţ
Aluli-te, şi te-abuă Şi te scoală la judeţ.
(M2, MG, 113, Q41.)
798
Mg. 4301 (V) r. Borumbaca, jud. Bihor, 1973.
Ileana Şandor, 67 a. (Ileana Pinti)
(XL, 18, b.) 291 (450)

(VIII.)
(cîntat)
I I. : i II. j
/ : Liu, liu, heliu, pui micuţ :/ mieuţî măi

I ]. ! ' II. I
ai că I : Mărs-o mă-ta la vinuţu :I vinuţu măi
. I I. I ~
şi I : Cini şti cînd a veni măi : I vini
ai că I : Pîn-atunci tu-i dormi, măi : I
I I. I I II. I
şi I : Pălincuţă şi vinarsu : I vinarsu mă
1-1.-i ,_I--=1:::-1- - I
hai că I : Mult ar bea mîndra şi-o las : I lasu măi
(M5, Q42.)
Fg. 5494 a. Şanţ,jud. Năsăud, 1935.

Rodovica Rus, 31 a.
(XL, 19.) 292 (346)

(VII. VIIIl.)
(cintat)
Da I : Hai liu liu puiu mamii : I
I : Doară tu mi adurmii : I
I : Da, Cîn' te-i scula mare-i hi : I
I : Da, Hai aliulia puişor : I
Doară-i creste mărisor : I
I : Da, Hai aliuliă Şi tie cul~ă : I
I : Da, Pînă mîne la dzîucă : /
(112)
799
F.F.A. 9761 leud-Maramureş, 1951.
.LJăncuş Ioana, 50 a.
(XL, 20) 293 (474*)

(VII. VIII.)
(dictat) Mă-ta pă cînd a zini,

Nu,..oi trebe -a găzdălui,
Liu liu liu liu pui g'e cioară (adică noi, cu coconu g'in leagăn)
Că s-o duz mă-ta la moară : Mîndru-n casă - a ne tuogmi,
Da liu liu liu pui g'e cuc Pă la uşă cu o rujă,
Că s-o duz mă-ta la plug. . .
La feresti cu flori domn'esti.
[M4, M3, M13.)
Mg. 2542 a. Pantelimon-Bucureşti, 1963.

Sofiţa Ţîru, 51 a.
(XL, 21) 294 (206)

(VII, VIIIl.)
? Am cîntat la copii şi cînt şi acuma la nepoţică.

? Pui ce vorbe îţi vin. Să se potrivească şi cu copilu.
(cîntat)
I : Liu liu liu liu fata mea : I
Vin tu peşte de mi-o creşte
Şi tu soamne de-o adoarme
I : Să crească fetiţa mare : I
Liu liu liu liu fata mea
S-o ajute pe maică-sa
I : Că ie maica bătrînea : I
I : Liu liu liu liu fata mea : I
(041, C89, F20.)
800
Mg. 3985 (R) q Sirbi (Budeşti) Maramureş, 1971.
Ileana Pop, 25 a.
(XL, 22.) 295 (255)

~:,
(VIII.)
(cintat) Liu liu liu liu cu mama

Liu liu liu liu liu liu liu
Liu liu liu liu pui de gongă
Cu apă di la izvore
Că s-o dus mă-ta la mugnă
Ca să si ruptă din sore
I · T-a aduce-un pui de gongă : I
. Liu liu liu liu cu mama Liu liu liu liu liu liu liu
Că mama ti-a legăna Liu liu liu liu cu mama
Şî pă faţă te-a spăla : Liu liu liu liu pui dC' cuc.
(B2c, E27, E4.)
V.P. p. 232. Răşinari-Sibiu, 1915.
(XL, 23.) 296 (408)

(VIII. VII.)
(cîntat) Să ne-aducă covrigelu.

Lui lui lui, că mama nu-i ;
I : Culcă-te puiule culcă : / Tată ieste nu grăieşte.
Nu mai adurni su' furcă,
Lui lui lui, puiule lui
Liu liu liu şi liu liu liu. Lui lui lui că mama nu-i.
Nu mai adurni su' furcă. Că s-o dus şi te-o lăsatu
Că si io că m'asu culca, În leagănu desfăşatu
Dar· n'ar' cin'mă legăna, Si te culcă mititică
Că cine m-o legănantu
Si te scoală măricică.
De mine s-o depărtatu ; •
Ptiu cu mama, p t"lU .I . . .
Şi cine m'o luluitu
(V)i~ă luică (dulcă) de mi-lu culcă
În pămînt o putrezitu. Şi tu raţă de-I ia-n braţă ;
Lui lui lui, că mama nu-i Şi tu gîscă de-I ia'n circă ;
Bă s-o dus la Şura-Mare. Şi tu peşte de mi-I. creşte ; .
Să ne-aducă de mîncare, Şi tu somnu, de m1-lu adorm.
Şi s-o dus la Sighielu, Lui, lui, lui cu mama lui !
N18 = L2, L6, M20. M21, 16, C62.)
31-c. 310
801
Mg. 813 e. Negreşti, Maramureş, 1956.
Maria Sas, 53 a.
(XL, 24.) 297 (457)

(VII. VIII.)
(cintat) Şi liu liu liu liu liu liu liu

că Mămuca da te-a stîrni
I : Că mama te-o legăna : I Liu liu liu liu liu liu liu liu
Din pkicior te-o legănatu că Mama leagănă puii,
Din gură te-o blestămatu Liu liu liu liu liu liu
Liu liu liu liu liu liu liu liu Liu liu liu liu liu liu liu
că Culcă-te puiuţ pe ladă Numai pîn-or adurmi
Dzi liu li11 liu liu lill liu liu Liu liu liu liu liu liu liu liu.
(L 7, B2c, K22.)
Colecţia l.R.N. Cetea, jud. Alba,

Sofica Hârbea, 60 a.
(XLI, 1.) 298 (166)

(VII. VIIll .)
(cintat)
I : Liulea liulea copiluţ : I

Cucă cucă şi te culcă
Vine lupu-o şi te-nbucă
Amu lupu-o trecut dealu
Nu-l mai vedem pin' la anu.
Ptrua ptrua copil mic
Copil mic fără părinţi.
Greu-i creşte să te măriţi.
(D, B32, E26, Ml 7.)
802
Apostol D. Culea
Datini şi Muncă, I. pg. 206 (B). Transilvania.
(XLI, 2.) 299 (210)

(VII.)
(cîntat)
Liu liu Zea, liu liu liu Zea

I: Culcă-mi-te cu mama: I
Liu liu lea, liu liu lea
Culcă-te şi alină-te
În legănaş de păltinaş
Liu liu Zea, liu Ziu lea
Culcă-te puiuţule
Că dorm toate apele.
(Dl 7, El6, T4.)
Mg. 3841 (R) d. Totoi, jud. Alba, 1970-

Carolina Nichimiş, 38 a.
(XLI, 3.) 300 (365)

(VII VIII 1.)
~,Cîn' l-am cîntat ăsta, mi-o fos' tare acru pe suflet".
(cîntat) I : Să creştimare şi cuminte : I

Culcă-te cu mama ta
I : LiuZe(lule) mama şi mi-l culcă :.
I : Că măicuţa te iubeşte : I
Şi mi-l leagănă frwnos
Să nu cazi din leagăn jos
I : Şi pe tin' te creşte : I
ş ş ş
Nana
I : Culcă-te puiuţule : I I : Că măicuţa te iubeşte : I
I : Că mama te leagănă : I I : Pe tine mare te creşte : I
I : Te leagănă şi te-alintă : I ş ş ş ş.
„ Mai adormeam şi ieu acolo cîn' legănam."

? lntotdeauna cîntam pe glasu ăsta.
(K25, E28.) ~ ,
Fg. 942 b. Mohu, jud. Sibiu, 1931.
Maria A. Nica, 40 a.
(XLII, 1.) 301 (409)

(IV, VII.)
(cîntat) (dictat)
Că muma copilului
Lui lui lui cu mama lui Ii'n tîrgu Sibiului.
Lui lui lui, lui, lui, lui Şi-i aduce turtuliţă
Nani, nani, puiu mamii Să-i treacă de dor de ţîţă_
Lui lui lui, lui, lui, lui Lui lui lui că tată nu-i
'Ină luică şi mi-l culcă
Şi tu somn şi mi-l adormi Că tatăl copilului
Şi tu raţă mi-l ia-n braţă S'o dus cu boii la plug
Iar tu peşte de mi-l creşte Să are de cucuruz
Lui, lui, lui, că mumă nu-i. Lui lui, lui cu mama lui.
(B41, D6, C56, M35, MI6.)
Mg. 3713 I. f. Mihai-Viteazul, jud. Mureş, 1969_

Maria Bărdaş, 48 a.
(XLII, 2.) 302 (425)

(VII. Vllll.)
Hai lui lui băiatului Că-i trei ani de cătănie

Hai lui lui că tată nu-i Hai tu luică I de mi-l culcă
Căci tatăl băiatului Şi tu peşte de mi-l creşte
Ie slugă-mpăratului Şi tu muma pădurii
Da' nu-i slugă pe simbrie Dă-i ţîţă băiatului
(Ml9, C59.)
804:·
A.D.C. voi. I. p. 203 (A). (Din Basarabia,· U .R.S.S.).
(:XLII, 3.) - 303 (77)

(VII.)
(cîntat) Pe cîmpul cu florile

Lui lui Zea, lui lui Zea.
Lui lui lui lui lui lui lea
(dictat)
Lui lui Zea, lui lui Zea
Culcă-mi-te mititel Să te duci cu bobocei
Pe cîm pul cu ghiocei
Şi te scoală mări ce 1 ·
Să te duci cu mieluşei
Să te duci cu oile
Pe cîmpul cu brebenei.
(B2b, 16, F21.)
' r I
A.D.C. I p. 200. Ardeal.

Notat T. Popovici
(XLII, 4.) 304 (407)

(VIII.)
(cîntat) Că şi ieu că m-aşi culca

Dar nar' cin' mă legăna
I : Culcă-te puiule culcă : I Că cine m-o legănatu
Nu mai adormi su' furcă De mine s-o depărtatu
Lui lui lui şi lui lui lui Si cine m-o luluitu
Nu mai adormi su' furcă in pămînt o putrf'zit11.
(L2, B2b, L6.)
Mg. 2305 (li) n. 1. (N). Călineşti, jud. Satu-Mare, 1976.
Irina Silaghi, 23 a.
(XLIII, 1.) 305 (462)

(VII.)
(cîntat) Ai, Cucă-te tu măi Iuoa'

A, Ionucă Ionucă măi Dududu, pruncu mamii
Ai, 8ulcă-te tu măi Iuoa' I : Iel s-a culca ş-a durmi : I
Că mama ta ţ-a cînta A I: Că mama ta i-a hori: I
Măi Iuoa' şi măi Iuoa'. A Lu lu lui, Ionucu mnieu.
A, Ionu puiu mamii, A lu liu, puiu mamii.
Cucă-te tu Ionucă : A I : Iel s-a culca ş-a durmi : I
I : 8ă mama ta ţ-a hori : I I : Şi mama ta i-a hori : I
A, Ionucă, Ionucă I : Aliuliu, puiu mamii : I
Mama ta ţ-a hori ţiie Iel s-a culca ş-a durmi.
(E9.)
Mg. 3319 (I) c. Tîrsolt, Oas, Maramures, 1966.

Ma~ia ·Bud,' 38 a. ·
(XLIII, 2, a.) 306 (455)

(VII, VIII.)
(cîntat)
Ai că
I: Dui dui dui ş-a mamii pui : I
că Cucă-te tu la verdeaţă
Şi te scoală demineaţă.
Ai Şi te scoală mari mari
Mari mari mărişor
Să-i fi mami de-ajutore.
Ai că Păsăruica codrului
la Adă somnu pruncului.
că De cin' somnu i l-ai dus
Capu gios nu l-o mai pusu.
Ai că Cucă-te draga mamii
Că mămuca ţ-a hori
Dacă-i pute adurmi.
Dui lui dui draga mamii.
(114, C30, E9.)
806
Mg. 3319· (I) e Tîrşolţ
- Oaş, Maramureş, 1966
Maria Bud, 38 a.
(XLIII, 21. b.) 307 (454)

(VII, VIII 1.)
(cîntat) ŞÎ Să
te cucă, să te-abuă
Şî
te cucă.
Ai că, Dui dui dui ş-a mamii pui I : Pînă ce s-a fa' dzîucă : I
Dui dui dui şi iară pui. Ai Tui tui tui şî dui dui dui
Că, Cucă-te tu la verdeaţă Va Cuculie dice nu tragi.
Şi te sccială dimineaţa. Dzî Pînă-i vercle frunza-n fagi
Ba, Şi te scoală mari mari Şi iarba pe sub copaci.
Marie marie, mărişoră Ba Cucule cu pene rari
Ba, Să-i fi mami de-agiutore. I : Mîndru cînţi la păcurari : I
Ai că, Păsăruică, pasăre Şi-n cotune la husari.
Mută-ţi cuibul de-acolo Ai Dui dui dui dui dui dui
Ba, C-o-ţ vini-ntr-o sară bat Cuculie da mîndru cînţi
Ş-oi afla cuibuţu spart. Va Nu ştiu iarna ce mînînci.
Ba I : Şi puiuţî pe sub gard : I Ba Mănînc putrăgai de nucl! .
Ai că, Păsăruica codrului Vă Şi vă trag vara de lung
Adă somnu pruncului şi Mănînc putrăgai de fag
Că De cîn' somnu i l-ai dus Şî vin vara şi vă trag.
Capu gios nu l-a mai pus. Ai Dui dui dui, dui dui dui
Ai Culcă-te draga mamii Măicuţa cîn' m-o făcutu
Că
Culcă-te puiuţ de peşte
Va Nemică nu uo durutu
Io te leagăn dor îi creşte.
ăi Num-on deget la pkicior
A Cucă-te puiuţ de cuc
C'o gîndi c-oi fi fecior.
Io te leagăn şi mă duc
Dacă m-o văzu' că-s fată
Ai Dui dui dui dui dui dui dui
Dui dui dui prunca mamii Mai bine m-o fi-ngropată
Va Că mămuca ia hori Va I : Sub un ţărmure de baltă : I
Da de-a pute adurmi Să mă mulească mulu
Ai că, Păsăruică mută-ţi cuibu Vă Să mă spele puhoiu
Căci vinie badea cu plugu Să mă mîie cu tătu.
şi Păsăruică mută-ţi casa Vă Să fiu mulu apilor
Căci vinie badea cu coasa. Şi mîncarea peştilor
Ai I : Mîndra mami Angelică : I Dui dui dui măi puişor.
(Nl9 = Al4, 114, Q4, C32, E9, Q45, 130, Q47, Q48, Q49, Q40.)
:807
N.U., I., p. 160/167 Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin, 1958.
(XLIV.) 308 (128)

(IV. VI)
(cîntat) Cuculică,
Haia mică,
Haia haia
Mică baia Fată mică.
Cuculică Hai hai hai hai
Fată mică Moş Mihai hai
Douăzeci şi unu Ciţ copii ai ?
Dă-m şi mie unu Două zăşi şi unu
Lululică, Dă-m şi miie rmu.
(I-!3.)
Mg. 2533 a. Văleni (Sighet) Maramureş, 1963.

Victoria Darvai, 34 a.
(XLV, 1.) 309 (280)

(V. VI.)
( cîntat) Şi ti-or legina

Hai, hai, liu, liu, li - u
H<1i rujă albă Hai, hC1i, Jiu pruncu
1n leagîn de nalbă Hai, hai cu mama
1n floare de măr Că ţi-a legina
In frundză de păr Bucium de păstor
Hai, hai, liu, liu, liu, liu, liu, u Apa de izvor
Hai, hai cu mama Fluturii din zbor
Că ti-a legîna Cu aripa lor.
Hai, ai, taci cu mama Mini ti-or ogoi
Radzăle din dzori Şi ti-or adurni
Roua di pă fluori Hai, hai cu mama
Mîni ti-or săruta Că ti-a legîna.
? Di la bunica mia ; trăieşte, are 86 ani şî mai cîntă încă şi cîntă fru-
mos. Mai toati cînticile le ştiu dila bunica, iera horitoarea satului,
punea vorbe, făcea cîntece ; stăteai cu ia di vorbă şi imediat făcea
~08
un cîntec. Făcea
cîntece despre fata cutare, despre o întîmplare, dP
şagă, aşa; da mai mult îi plăceau horile lungi şi dui, duiu şi a-celea
de bucium. Bunica le face întorsăturile (la horile lungi) din gît ca un
curcan. I-am spus : „Bunică, asta-i ca la curcă", dar ea mi-a spus :
„nu, aşa-i frumos". Începea cite o horă lungă şi-avea cîte-o respirnţie
de mă speriam di ea. Sara cînta, ne culcam cu capu-n poală şi ne-a-
durmea. Eram mărişori nepoţi şi tot ne cînta ...
(K26, E2, K27, K28.)
Mgt. 2189 g. Reciu, jud. Hunedoara, 1962.

Maria Maniţiu, 36 a.
(XLV, 2.) 310 (449)

(Vllll. VII.)
(cîntat}
Haie mama puiul mamii

Haie mama haie haie
Haie mama copilaşu.
Cucule pană galbenă
leu mi-l culc tu mi-l leagănă
Şi mi-l leagănă frumos
Să nu-l dai din leagăn jos
Haie mama puiul mamii
I : :Haie mama copilaşu : I
Hai lui lui lui lui lui lui
Hai lui lui ş-al dorului
Ş-al badi săracului.
(dictat)
(„să-l bag şi pe iel că doar cu iel l-am făcut")
Cucule okiuţ de peşte

leu mi-l cul.c tu mi-l trezeşte
Şi mi-l trezeşte răzînd
Să nu mi-l trezeşti plîngînd.
Haie-1 mama haie-1 haie
Haie mama copilaşu
Hai lui lui ş~al dorului
Ş-al badi săracului ...
„şi cite vorbe îmi trăceau prin minte.
Aveam un băiat, 'nainte cînd ieram fată, şi mi-aduceam aminte de icl,
şi cin tam de focu 1ui ...
? Cîntam pînă adormea copilu."
(D25, K30, K31, T43.)
809
Mg. 547 j. Sanţ, jud. Năsăud, 1955.
Valeruţa Robotin, 24 a.
(XLV, 3.) 311 (358)

(VIII.)
(cî.ntat)
no Haia haia haia mamii
da Haia haia puişor mă
Lu tată-tu i o fi-n dor
Lu tată-tu io fi dor, mă
I : Ia fi dor ia fi urît : '
Doamne cum te port în gînd, măi
I : Ia fi dor !?i ia fi sete : I
Tot la inimioară-i şede.
(026, T5.)
F.A. 9814. Ieud-Maramureş, 1951.

Măricuţa Grigor, 37 a.
(XLV, 4.) 312 (461)

(VII. VIIIl.)
(cîntat)
Haia haia pui de cuc
Raia haia haia ha.
I : leu de leagăn şi mă duc : ./
(dictat)
Haia haia pui de gangă
Că s-o dus mama la holdă
Că mama de şi-a zini
Mîndru-n casă ne"".oi tonmi.
La icoane. cu bîrşoane
Pă la uşi cu multe ruji
La fereşti cu flori domneşti
(F2, E29.)
810
Fg. 14.347 b. feud-Maramureş, 1951.
Ioana Dăncuş, 52 a.
(XLV, 5.) 313 (474)

(VII. VIII.)
G'e culcă-tepui g'e cuc Mărişor îi creştc-ndată,

Că te leagăn şi mă
duc; Ş-apoi ti-i ducie-n armată.
Culcă-te mîndru mamii, Culcă-te puiuţ de pieşte
leu te liagăn, tu-i durmi Pînă mărişor îi creşte,
Pînă mărişor îi hi ; Noi în tin'e - avem nădezg'e ...
„De cînd avem ieu copii. leu singură mni-am făcut, că ieram singură
aici. N-aveam nij mamă, nij soacră, barbatu iera la cîmp ; şi avem atîta
lucru şi doi copi de legănat, şi nu ştiem ce să mai zic g'in inimă ca să
nu-m pară aşa greu, aşa mult timp pierdut."
Mîndru mamii, pentru tine Haia haia puişor,
Mul'lucru mnie-m rămîne Dragu mni-cş'că ieş fecior
Şi din casă şi de-afară Tu ieş fecior, ieu ţî-z mamă
Dacă t'i duce cătană,
Şi de iarnă şî de vară.
Tu mni aduce năframă.
„Că ieram năcăzîtă, goală, cu iei pititiei" ...
(F23, T6, T7.)
F.A. 9899. Ieud, Maramureş, 1951.

Ileana Dunca, 24 a.
•. ;-!'
(XLV, 6.) 314 (469)

(VII. VIII)
(cîntat) Că mama mere la moară

Şi ţi-a face scovergioară,
I : Haha haia tu Ilia : I Şi dacă m-i asculta
I : Că mama te-o legăna : I Şi bomboane ţi-oi lua
Haia haia pui de goangă
(dictat) Că mama mere la holdă,
Şi mă duc a secera
Ş-apoi haia puişoară Şi pită de griu ţi-oi fa'
Pînă-i creşte mărişoară Să te pot vedea umblind
811
Să mai fac altu pă· rînd. · Mă duc pînă
la consum
Că mama fără de. prunci Ca să-ţi cumpăr un costum
Îi ca nucu fără nuci. Haine bune şi făloase
Ş-apoi haia puiule Ca să arăţi mai frumoasă.
Dragu mamii dragul('. H aia baia pui de cerb
Ş-apoi haia puiulică leu cu tine mă dezmierd.
Pînă mîni demineţucă
Ş-apoi haia puiu mamii
Şi noaptea nu te scula
Huio, Iulio, lwiu, ha
Că-i cam greu a legăna.
Ş-a pai haia pui de cuc
leu atîta ţi-oi hori
leu te legăn şi mă duc- Pînă ce te-oi adormi.
(E:n, F:2. T9-l:l.)
Fg. 5554 .b. Şanţ,jud. Năsăud, 1935.

Maria Mihai, 31 a.
(XLV, 7.) 315 (380)

(VII.)
(cintat)
I : si Haia haia cu mama : I
da I : Că mama te-a lengîna : I
0
I : Da Şi tu puiuţ te-i culca : I

Şi I : Culcă-te tu puişor : I.
I : Da C-apo-i creşte mărişor : I
I : da La la la la la la la : I
(E19, 110.)
Mg. 4272 (li) K. Breb, Maramureş, 1972.

Ana Gorge, 46 a.
(XLV, 8.) 316 (466)

(VIL VIII.)
(cîntat) Că
s-o dus mă-ta la moară.
Haia haia pui de gangă
I : Haia haia puiu mamii : I Plecat-o mă-ta la Ognă.
Nu te-am făcut cu ţiganii Haia haia pui de sarcă
Te-am făcut cu momîrlanii. Plecat-o mă-ta la baltă.
Haia haia culcă..:te Culcă-te cu mămuca
Demineaţa scoală-te. Mămuca te-o legăna
Haia haia pui de ci63.ră I : Haia haia şi haia : I
(T3, 115, M4, E2:)
~12
Mg. 3986 (R) b. Sîrbi, Maramureş, 1971.
Ileana Bodea, 27 a.
(XLV, 9.) 317 (4 7 8)

(VII. VIII.)
(cîntat) I : Şi pă faţă ti-am spălat : I

I : Şi lapte din kiep ţ-am dat : I
I : Haia haia puiu mamii : I mam' Baia haia puiu mamii
-I-1-.-I flT.l Şi în leagăn ti-am culcat
J : Nu te-a făcu cu ţîgani :I ţîga'
Sî la lucru am plecat
-I-i.-I rn:-1 Raia haia puiu mamii
I: Haia haia puiu mamii : Imam' I : Tas Măriucă nu mai plîngC' : I
I : Ti-am făcu' cu tatî-tău : I Că. mămuca ţi-a lua
I : Mnie să n-um grăiej rău : I Haia haia puiu mamii
-I-J.-1 ~I I : Şî frumos ti-a îmb1·ăca : I
J : Haia haia puiu mamii : I mam' I : Şî lapte din kiep ţ-a da : I
/ : Demineaţă m-am sculat : / Haia haia puiu mamii
Şi frumos ti-am îmbrăcat Şii pă braţă ti-a culca
Haia haia puiu mamii Haia haia puiu mamii.
(Dl, T3, Tl3, T4, E33.)
Mg. 1210 c. Sanţ,jud. N.ăsăud, 1957.

Raveca Domide Macedon, 76 a.
(XLV, 10, a.)318(435)

(VII. VIII.)
,{aia haia puişor Că mama te-a legăna

Doar ei creşte mărişor. Şi tu mîndru ti-i culca.
Culcă-te puiu mamii
Şi te culcă mîndru iară
Culcă-te şi-i adurmi.
Pînă colea cătră sară.
Şi te culcă puişor
Doar ei cre~te mărişor. Şi te culcă puişo1·
Culcă-te' tu cu mama Pînă mîini pC' prînzişor.
Fl, El9. 116.)
813
Mg. 554 b b Leşu,jud. Năsăud, 1955.
Reghina Tăpălagă, 51 a-
(XLV, 10,b.) 319 (448; 447*)

(VIII 1. VII)
Hai cu mama puişoru Că mama te-a legăna lui

Pină mini la prînzişoru Şi tu mîndru ti-i culca
Ca să creşti mai mărişor Hai cu mama să te culci
Dragu mami puişor Pină miine la ziucă
Haia haia cu mama Şe-i vedea că lumea lucră.
(117. EIB, Il8.)
Mg. 3922 d. Leşu.jud. Năsăud, 1970.

Maria Precup, 69 a.
(XLV, 11, a.) 320 (430)

(IV. VII)
? Păi dela mama am învăţat să cînt la legănat. Păi dacă am tît avut
sinşi fraţi
mai mici, ieu i-am crescut ... Ş-apoi cu copii miei ...
? Sînt vorbe speciale ... Păi cînta mama ... :
(dictat) Haida lulea cu mama

Haida lulea luleca . . . Că mama te-a legăna
Haida lulea pui de raţă Puişoru s-a culca
Pînă mîine dimineaţă. Haida lulea puişor
Haida lulea pui de curcă Pînă mini la prînzişor
Pînă mîie la zîucă Ca să creşti mai mărişor.
? Păi să mai spune şi Iula şi nani, da mai mult lulea ...
? Păi îi mai spuneam şi vorbe, de-1 amăgeam aşa ca să adoarmă.
(cîntat) 1 1. 1 f!Lr
I : Ca să creşti mai mărişori : I şoru.
Haidea liulea liuliuca
Haidea liulea cu mama I: Haida lulea cu mama: I
m, da Haidea liuliu puiu mamii Puişoru s-a culca
Haida liulea puişor I : Şi mama l-a legăna : I măi
Pînă mini la prînzişor Haida liulea liuliuţa
814
Haida lulea pui de raţă da I : Haide lulea pui de curcă : I
Pînă mînc demineaţă / : Pînă mîne la zîucă : I
Haida lulea cu mama, măi Haida lulea cu mama. măi.
(BIO, 120, El9, I17.)
Mg. 556 ee. Leşu, jud. Năsăud, 1955.

Maria Precup, 64 a.
(XLV, 11, b.) 321 (429)

(VII. VIIIl.)
Haida liulea puişor Haid:i. liulea pui de raţă

Pînă mîni la prinzişor Pînă mî:ni de dimineaţă.
Ca să crf'~ti mai mărişor Haida liulea cu mama
Dragu mamii puişor.
Puişoru s-a cuke1,
Hai da li ule<l µui de curcă
Pînă mîne h zîucă Ingeraşi te-a lPgăna
.Şi-apoi ni, dorule, ni. Dimineaţa ti-i scula .
(BIO, 117, 120, E35.)
Mg. 2583 (V) n. Şanţ, jud. Năsăud, 1963.

Raveca Domide, 76 ani.
(XLV, 12, a.) 322 (436)

(VII. VIIIl.)
(dictat)
Haida haida cu mama
Şi băiatu s-a culca
Şi a creste mărisoară
Te-a duş~ mă-ta l~ şcoală
Şi te-a faşe domnişoară.
(Dl2, El9, Fl3.)
815
Mg. 2585 (R) g. Parva, jud .. Năsăud, 1963.
Saveta Bîrte.
(XLV, 12, b.) 323 (443)

(VII. Vllll.)
(dictat)
Haida luilPa cu mama
Că 1nc1ma te-a legăna
Tu puhor ti-1 culca
Hai cu mama puişor
Doar ăi cTe:;;Le mărişor
Taşi cu mama dor ăi creşte
Mamii să-i si d'e nădejde.
(02, E19, Fl.)
Mg. 4030 (II) d. Bilca, jud. Suceava, 1971.

Anghelina Savu, 66 a.
(XLV, 13.) 324 (147)

(VII. VIII.1 P.)
? Am cîntat. Păi cum. Am avut surori mai mari şi o avut băieţi şi le

cîntam.
? D-apăi tot dm părinţi. Tot din batrîni.
? Ii cîntam e:inrl îl punem în covăţică ca s-adoarmă. Mama lui rnerjea
de-acasă la lucru şi îi lăsa cu mine.
(cîntat)
Hai na naina şi dorffiii,
Pînă mama se-a vini.
Că mama s-~ dus la vaşi
Şi tata s-o dus la oi
I : Şi-or vine-odată-napoi : I
"Hai înkide uokişori şi dormi ! Dormi frwnuşel c-a1 vini mama, hai !•
Haida liuliu pui di peşti
Di te-ar pute mama creşti
I : Să....j faşi treabă cu nedejdi : I
"Aş::i. dormi, că mama vine-ndată. Dormi! ... Hai ma', hai înkide uo-
kişori frumos. lntoarşe-te şi dormi .. :·.
81:6
Haida liuliu liuliu u
m I : Pînă-n sară să dormi puiu : I
€ă mama ţ-a aduşi
I :Coarne mari şi turtă dulce : I
"Hai şi durmi ! ... Hai dă ... Frumuşel şî adormi Frumuşăl :"
Aaan i naina naina nai na
Naina naina naina naina
I : Pînă şe-a să vie mama : I
111. 1\122. Fl. E34.
Mg. 4028 (V) d. Bilca, jud. Suceava, 1971.

Varvara Muntean, 64 a.
(XLV, 14.) 325 (282)

(VII. VIIIl)
(cîntat)
Hai nanuţa pui di peşti

Mama să ti poată creşti'
I : Să-m faş treabă cu nădejdi : I
Că I : leu a me1i tinereţi : I
I : Le-am trecut crescînd băleţi : I
I : Lîngă leagăn legănînd : I
I : Şi cu gura li cîntînd : I
I : Cu mîna ţîţi li dind : I
I : Haida nana să te-a.dorm : I
I : Să creşti marii să te-nsori : I
I : leu atîta ţ-am cîntat : I
I : Doară cit te-am legănat : I
I : Să creşti să te văd soldat : I
? Numai la băiat am cîntat.

? Pînă la doi ani l-am legănat. leu l-am legănat că mi-era drag <;ă-1
leagăn. Şi uomu mnieu (soţul) îl legăna. Şi-mi spune iel : "Dacă nu-ţ
ajut a-l creşte, apăi nu~i sînt tată."
? Vorbele din capu mnieu. Avem douăzăşi şapte di ani cîn'l-am legănat
... ·Şi nouă ni iera drag ca soarile di pe şer.
(Fl, Tl 7, F30, F31.)
817
Mg. 4032 (II) r Bill'a, jud- Suceava, 1971
Raveca Mihăilă Saru, 71 a.
(XLV, 15 a 1.) 326 (97)

(VII VIII.)
? Întî1 am aYut o copkilă pe cari am născut-o moartă.

? Noi la păr1nţi am fost zăce.
? Mai am o fată de 46 di ani. Are patru copii.
? Mai ie aiest cu casa. Aiesta-s puii lui (copii din casă).
? La primu balet am avut 25 di ani.
? Am legănat după cum ştiam ieu di la bunica. Mama a avut zăşe copii
şi mai muJ l bunica ne-o crescut. leu spun numa ce-am auzit pi bunica.
? Di la bunica ştiu să cînt cîntecu di leagăn. Di la dînsa mai stiu unu.
? Are nouă luni numa (copilul pe care-l leagănă). ·
? Pin-la tri ani îi cînţi. Di la tri ani s-o gătit cu legănatu.
? Cit am lucrat icu, şel mai greu ie de cătat di copii. Mai ales amu la
bătrîiwţc.
(cintat) Să-i .faci t1 ea bă cu nădejdi~

Haida liu liu puiu m'ieu Că trebuţa di la tinie
Haida liu liu puiuli To' creşti jnima-n minie
Zugră\< iţ-aş numili Haida liu liu liu liu liu
Intr-o floari di bostan H<:,; nanana T1ainc.na.
La Antonica în tulpan. Haida liu liu cu mama
În floarea bostanului Haina nai1ia nainuţa
În cornu tulpanului. Hai liu liu cu fetiţa
Haida liuliu pui di uom Hai na nnina naina nai na
.Şe să fac ca să ti-adorm Haida liu liu lizt liu liu ţă
Haida liuliu pui di cuc Puişor din grădiniţă.
Şi să fac ca să ti culc Naina naina naina na.
Haid.1 liuliu liuliu le Hai liuliuţă cu baba.
Liu liu Ic- copila me. Haida liuliu lm liu lie
l-laida liu Liu liu liu liuţă Liu liu liu liu liu liu liu
Pui~or din grădinuţă. Haide liu liu pui di cuc
Hai da năi na cu mama Şi să fac ca să ti culc
Pină şi-i vini tata Hai liuliuţă pui di uom
Huidll liu liu liu liu liuţă Cum să fac ca să ti-adorm
Haida liu liu liu liu liu Hai na nailia nainuţa
Nainu năina năinuţa. Liu liu liu cu bunica
Hai liu 1iu cu bunica. Haina noina naina na
Da ! Ha nu na na na Naina nai11a nainuţa
Naina naina na Liu liu liu liu liu liu liu liu
Liuliuli u Şl liu liu lie Liu liu liu şi liu liu liu
Liu liu Jiu rnpila me Naina nai~o.a năinuţa
Hai na nai na nai na na Hai liuliuţă cu mama
Haida liu liu pui di peşti Haida liu iiu liu liu lie
Să ti poa:6. mama creştie Liu liu liu liu liu liu lie.
(N7. = D43, B33, G3, Tl6, D41, D27, G4.)
818
Mg. 4035 (I) a. Bilca, jud. Suceava, 1971.
Raveca Mihăilă, 71 a.
(XLV, 15, a, 2.) 327 (98)

(VII. VIII.)
(cîntat) In cornu tulpanului.

Haida liuliu liuliulie
I : Hai da li uliu pui uli : I Liuliu lie copila me
Puiuli puiul di uom Haida Jiuliu cu mămuţa
Şi să fac ca să te-adorm Pînă şe-a vini tatuţa.
Puiuli puiuţ di cuc Haida haida liuliu haida
Şi să fac ca să ti culc
Haida liuli~ liuliulie
Hai liuliuţă pui' mnieu
Haida liuliu liuliulie _1 ... A ... A
Liuliu liu puiuţulie
Liuliu linliu liuliu liuţă
Zugravi-te-aşi numili
Într-o floari di bostan Puişor din gradiniţă
La Antonica-n tulpan Liuliu liuliu liulzuliu
În floarea bostanului Liuliu liuliu liuliuliulie.
(N7.)
Mg. 4034 II b. Bilca, jud. Suceava, 1971.

Ecaterina Irimescu, 76 a.
(XLV, 15, b.) 328 (99)

VIII.)
Atunşa cîn' îl legăn. Atunşa fac şi cîntecu ... Atunşi îmi vin în minti
tăte ...
? Pi tăţi nepoţii
i-am legănat. Is şepte nepoţi
? Şelmai mic ari acu trJsprăzăşe ani ...
Merjam şi-i ţineam în braţi şi cîntam :
(dntat)
Hai liuliuţu pui di peşti.
Cin' te-ar pute mama creşti
Să-i faşi treabă cu nedejde.
Mamuţa trebuţa-n casă
Şi tatuţa-n
cîmp la cosă.
I : Haida haida puiu moaşî : I
Mâţîţel să creşti măruţu
Să ti văd în kişoruţî.
I: Haida: I haida liuliu, haide.
(D2, G23, FI, F25, F24.)
819
Mg. 4031 (II) f. Bilca, jud. Suceava, 1971.
Ana Brăilean, 71 a.
(XLV, 15, c.) 329 (281)

(VIII.)
(cîntat)
Jfoidu ?iu!iu (pui di peşte) liu liu liu liu

J-foida iiu liu liu liu litl
Hai li uliu ţJ pui di peşti
Haida liu!iu pui di peşti
~î I : Cî11 'te-ar pute mama creşte : I
I : Ca să ti văd crescut ,mari : I
I : Să am cu şmi lucrare : I
I : Că ~!ujba străinului : I
I : Ca şi umbra spinului : I
I : Da slujlmţa di la tine : I
I Tocmesti inirna-n mini : I
0
I: Haida liuliu liuliu liuliu: I

(D2, F26.)
Mg. 4035 (I) j Bilca, jud. Suceava, 1971.

Zamfira lu Petru Puha, 62 a.
(XLV, 15, d.) 330 (148)

(VII, VIII.)
Am dntat, c-am avut copii mulţi şi i-am legănat.

? Di Ia marna. Marna o tot avut opt copii. leu am fost cel mai mari .
.., Pînă la doi ani, un an şi jumati . . . Pînă îl poţi învaţa şi pot să
seadă ...
? Îi şi cinţi, ii şi vorbeşti.
? leu le dnt tot glas tărăgănat ... aşa cum să cîntă la copil ...
(cîntat) Cîn' te-a pute să te-adorm.

Haide liuliu pui di peşti
Haida liuliu puiu mamii Cînd te-ar pute mama creşti
Că mama te-a legăna Să-i faşi treabă cu nedejde.
Să ti poată creşti mari Haide liu llu liu liu liu
Să-i faşi tu mamuki treabă. Haide liu liu cu mama
I : Şi mamuca te-ave dragă : I I : Că marna lt>-a legăna : I
I : J-laida liuliu liuliu liu : I I : Haida liuliu puiuţ mic : I
Haida liuliu pui di domn I : Te-oi cre-;.ti şi-i fi voinic : I
(E, F24, K24, Fl, E24.)
820
Fg. 5634. Şanţ, jud. Năsăud, 1935.
Tudosia Popîrţac.
(XLV, 16, a.) 331 (424)

(VIII.)
(cîntat)
I : Hai da I uk<t cu marnale
I. I : II. i
I : Că mc.1ma il'-a legăna : ./ legănalc.
Şi băiatu să cukarc.
I · Haida lult'a pui dC' cucu : I
Acuş mintenaş mă ducu
C-acuş mii 1 te naş mă ducu
şî Haida lulea puişoru,
Dor îi cre'jte mărişoru.
(El9, F2, 11.)
A.D.C. I. p. 202. Bucovina.
(XLV, 16,b.) 332 (39)

(VII, VIII!.)
(dntat) Ţi-o cînta încetişor

Doar îi creşte mărişor
Haide lui lui dragul mamii Cu tine mă zăbovesc
Scumpul mamii bunul mamii Şi lucrul nu-l mai gătesc
Haide lui lui cu mama Dragul mamii dormi în pace
Că mama te-R legăna Doară lucrul mi I-oi fa<"e.
(G29, E, E37, T15.)
Fg. 7953 a. Scheia, jud. Suceava. 1939.

Mina Seferovici.
(XLV. 17. a.) 333 (75)

(VII.)
Haida liuliu pui dă domn Şi puicuţu s-a trezi.

Io te legăn să te...,adorm Haida liuliu cu mama
Pînă dimineaţa-n zori. Şi m;:ima te-a legăna
Cin' zorile-or zori Şi ţîie ţîţă ţi-a da.
(121, E6.)
821
Mg. 2827 e. Dodeşti, jud. Iaşi, 1965.
Catrina G. Stoica, 66 a.
(XLV, 17, b )334 (68)

(IV. VII.)
? La noi ieste• ? Nu să ştie di aiestea. Apăi kicioarele mele a fost

leagăn
leagăn toată vara.
? Să lcgc>ni nu-1 nevoie să înveţ. Auzi pe unu, pe altu ... şi ]dar dacă
n-m1zi frebc să spui ceva la copil.
(cintnt) Haidi nani cu mama

Hai Dorel !
Nan! nuni puiu mamii Ani ani cu mama
Haidi ani cu mama C3. mama te-a legăna
Că mama tc>-a legăna Ţîţă bună că ţ-a da
Ţîţa bună că ţ-a da Nani nani Dorel nani
Nani nani rumi nani. Haidi nani wmi nani.
(D2, B34. E6.)
Mg. 553 cc. Leşu, jud. Năsăud, 1955.

Caterina Gagea, 44 a.
(XLV, 17, c.) 335 (150)

(VII, Vllll.)
(cîntat) Ca să creşti mai manşor

Dragu mamii puişor.
Haida Jiu liu şi te culcă
Haida liu, liu, cu mama
Pină minie la zîucă
Că nu tie-oi punie la muncă
Dragu mamii Ştief ănucă Şi băietu s-a culca
Şi te culcă devremior Că băietu s-a bua
Pînă mini la prinzişor Că mama l-a lengăna
Şi te scoală tîrzior Aa aa, aci, aa.
(BlO, 122, 123, E18.)
822
Mg. 2421 h. Albeşti-Muscel, jud. Argeş, 1962.
Elena Olaru, 38 a.
(XLVI.) 336 (271)

(VI.)
Aşa îl cînta rndma : Dorm că clorm şi iC'U

Lingă patul tău.
(dictat) Doarmr~ şi pisica
Doarme şi Lolica.
Hai lui lui l!LZ lui Buna căţelu~e
Dormi micule dormi
Doarme lîngă uşe.
Cel mai dulce somn
Dormi pînă în zori Ia mult il' iubeşte
Dragul meu fecior Şi mi te păzeşte
A ră~ărit lun::i. Ia•· de sus din cer
Acum noapte bună Te păzc~te-un îngerel.
? Glasu ie di11 mintea mea. Nu mai ţin minte pe care glas îl avea mama.
(Ul.)
Mg. 5169 (II) b. b. b. Traian, jud. Brăila, 1979.

(XLVII.) 337 (171)

(IV, VII.)
(cîntat) ei Şi mi-l suie şi la cer

Şi mni-l lasă-n legănel
/: Aidea aidea, puiu mamii : I
Şi mni-1 face> măricel
Aidea merge, mni-1 adoarme
Nani nani, puiu mamii I : Nani nani, puiu mamii : /
Ai Doamne de, mni-1 adoarme Nani nani, nani nani.
(020, D4, ClO, K33.)
823
Mg. 2586 (V) j. Coşbuc, jud. Năsăud, 1963.
Maria Cihărean, 29 a.
(XLVIII.) 338 (442)

(VII, VIII.)
(dictat) Cit îi legeni şi-i doişeşti

Şi la bune pîne-i creşti.
Ilaida nani pui de om Şi să-nvaţă zburători
fru te lC'agăn tu n-ai somn Şă zboară-n grădini cu flori.
H<1ida nani pui de cuc Şi-şi aleg o floricea
leu te leagăn şi mă duc Şi-şi pdrec v~aţa cu ea
Hai te culcă pui de curcă Şi-şi aleg o floare dragă
Şi tf~ scoală pui de cioară
Altu nu le meii ieşti mamă.
Pe mîine diminicioară Hoida n<ini cu mama
Haida nani c!ragu mamii
Că mama tC'-a legăna
Lengănîndu-te pă tine
Şi copilu s-a culca
Mamii mul' lucru-i rămîne.
Că doişindu-ţi capu' tău Haida nani pui de om
lmi ri'imînc· luffu meu. leu te leagăn tu n-ai somn
Şi de iarnă şi de vară Şi de astăzi şi de mîini
Şi din casă ~i dP-afară. Şi de mîine şi de-alaltă
La copii mamă le ierţi Şi nu lucru niciodată.
(D28, FI. 124, T22, ElB.)
Mg. 4917 (I) g. g. Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.

Marieta N. Paie, 23 a.
(XLIX, 1, a.) 339 (37)

(VII, VIII.)
(cîntat) Dormi la mama-n sînişor.

/:Aaaa:/
A a a a Nani nani nani na
Nani nani nani na I : Nani nani puişor
A a a a Dormi la mama-n sînişor : I
Nani nani nani na Dormi acum cit ieşti de mic
Nani nani puişor Să creşti mare şi voinic, măi.
(B54, D29, K7.)
824
Mg. 4917 (I) f .f. Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.
Marieta N. Paie, 23 a.
(XLIX, 1, b.) 340 (294)

(VII, VIII.)
? Pe orice fel de cîntec poţi să-l adormi. Numa să-l legăni.

? Lui Cristinei îi cîntam kiar pe melodia asta.
? Cîntecu, adică melodia, o ştiu de la cîntecu „Cînd călare, cînd pe jos".
L-am auzit la aparat sînt vr-o trei, patru ani. Şi vorbili de legănat
le-am pus, ră le ştiam de la femeile de pi la noi şi parte din sufletu
mieu.
? Aşa, cînticele ieu toate le ştiu di la aparat.
(cîntat) Şide bine te-o-nvăţa

Nani nani Cristinei, măi
A a a a a nai na Băieţelul frumuşel.
I : Nani nani puişor : I Nani nani Cristinei
Dormi la mama-n sînişor, mă
I : Dormi acum (de) mititel : I
A a a ... Să creşti mare voinicel, măi
Dormi acum cît ieşti mic Ani nani puişor, măi
Să creşti mare şi voinic.
Nani nani puişor, măi
Nani nani puişor Dragu mamii fecior măi
A a a ... Să creşti marc mărişor, măi
Dormi acum de mititel Să te duci depărtişor, măi
Să creşti mare voinicel.
A a a a . ..
A a a ... N a a a ni nani na na
A na nani puişor (pauză de legănat)
Nani nani puişoru mamii. şşşşşşş
.4. a a . . . C1 istinelbăietu mamii
ş ş ş ş ş ş ş ş
Drăguţu lu mama, măi
I : Nani nani puişor : I
Puişoru lu mama
Băieţelu mamii
Ţucuşoru lui tata măi măi
I : Băieţelul mamii frumos : I
Nani nani ţucuşor măi
(„Cristinelu mamii.")
Să creşti mare mă1+:ior, măi
A a a .. .
Nani nani cu mama Şi să te faci soldăţel
Că mama te-a legîna Soldăţel cum o spus mama
Şi un sfat bun că ţ-a da Să te duci depărtişor

A a a ... Scumpu mamii odor
Un sfat bun că ţ-a da -~ ş ş
(N21 = B55, D29, K7, E39, F9, F33, F34.>
825
f•.1
Mg. 4917 (II) m. Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.
Maria V. Niţoaia, 55 a.
(XLIX, 2, a.) 341 (158)

(IV. VII)
? Aşa am apucat pe mamaia. Tot aşa ne legâna ...

? Spui ce vorbe iţi vin şi poţ să niş nu spui nimic, să-i îngîni doar aa .. _
nani ... că iel to' adoarme la glasu fimeii. •
(cîntat) Aaaaaaa
Nani nani cu mama
Nani nani cu mama I : Că mama te-a legăna : I
Şi din gură ţ-a cînta.
Şi din gură ţ-a cînta Nani nani şi iar nani
Ţîţişoară că ţ-a da
Nani nani şi iar nani
Nani nani, cu mama
om ... olll ... 111 ...
Aidi nani cu mama Nani nani nani na
Că mama te-a legâna. Liuliu liuliu liuliu liu
Şi din gură ţ-a cînta Lll ... liu luliu luliu luliu liu.
Ţîţişoară că ţ-a da Aaaaaaa
Liuliu liuliu liuliu liu Şş $$ $$ ş
(E6, Bl4, A27.)
Mg. 2827 (A) f. Dodeşti, j. Iaşi.

Catrina Gh. Stoica, 66 a., 1965-:
(XLIX, 2, b.) 342 (55)

(VII. VIIIl.)
Nani nani puiu mamii Hai Dorel !

Haidi ani cu mama Ani ani cu mama
Că mama te-a legăna Că mama te-a legăna
Ţîţă bună că ţ-a da Ţîţă bună că ţ-a da
Nani nani nani nani Nani nani Dorel nani
Haidi nani cu mama Haidi nani nani nani.
(B34, Dl, E6.)
826
Mg. 4918 (II) b. Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.
Na talia Crăcană, 49 a.
(XLIX, 2, c.) 343 (14)

(VII. IV.)
i(cîntat) Nani nani copilaş

Dragu mami îngeraş.
A a a a Lll
·Că mama te-a legăna
A a a a
şş şş şş şş ş
Şi din gură ţ-a cînta.
Nani nani puiu mamii şş şş ş
·(E3, D9.)
Mg. 4918 (Il) c. Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.

Natalia Crăcană, 49 a.
(XLIX, 3.) 344 (14*)

(VII. VIIIl. P.)
:(cintat) Dormi cu mama pui iubit

1\J- ani nani nani na
Nani nani scumpu mamii A a a a
·Că mama te-a legâna A a
Dormi cu mama pui iubit Foaie verdi- a bobului
.Scumpu mamii, scump voinic Tu ieşti uomu codrului
Că mama te-a legăn;i A a a a
Şi din gură ţ-a cînta Ficioraşu mamii scump
Nani nani puiu mamii A a a a
.{vorbit)
Nani nani nani, hai dormi cu mama, scumpul mamii, hai dormi cu
mama, arc treabă,
(cîntat)
Nani nani nani na,
Nani nani scumpu mamii
827
(vorbit) ' '.
Miticuţă a mamii, să-mi fie flăcău mamii cel scump şi iubit.
(cîntat)
Nani nani nani nani
Băieţălumamii, n(/ni na
A c1 c1 a
(N24=B54, El, G5, E3, Dl, TH, GG.)
Mg. 4030 (II) e. Bilca, jud. Suceava, 1971.

Anghelina Savu, 66 a.
(XLIX, 4.) 345 (146)

(VII, VIIIl.)
? Aşa s-adoarmc băieţii.

? Cam pînă la doi ani îi cîntam.
(cîntat) Aa ... Tari mai ieşti mîţîţel

Hai, Dacă-i dormi-i mai creşti
Haida nina puişor
Şi n-i hi mai cu nadejdi.
Pînă-n sară tu s-adormi Aa aa aa aa legănaş
Aa ... aina aina naina Puiu mami-o adormit
Puaina naina şi-i dormii Las' să doarmă frumuşel
Valiu valiu puiuli Aa aa c-o durmit.
Tari să dormi, frumuşel llîm hîm hîm hîm hîm hîm î
(F3f., EGa, FI 8)
828.
Mg. 3835, (V) t., . Dumitra, jud. Alba, 1970, ·
Eva Coman, 60 a.
(XLIX, 5.) 346 (386)

(PI. VII. VIIll.)
? li cînt cînd îl culcă. Aşa to' îi vorbiesc toată ziua :

(dictat) Face mama, rnmi nani
Nani nani
Nani nani puiul mamii Nani mmi, dragă
Nani nani puişor Lulu, lui, lule, lule.
Dragu mamii puişor (copilul a adormit)
Culcă-te să fi cuminte
Lule lule,
Că măicuţa te iuheşte
ş ş ş...
Şi de rele te fereşte. Culcă-h' dragul lu mama
? Spunem şi nani şi lule Cukă-te că mama iubeşte copilu
? Da. Din bătrîni să spune tuli.
Şi mama-1 liule dragă.
? Cîntam pe orice viers.
Lule mamă, lule
(eîntat)
Nani nani Nicuşor dragă,
. . . . (s-a sculat copilul).
n Nani nani puiu mamii
i Nani nani Nicusoru Mîncă-ţi mamu. gura ta aia frumoasă.
I : n Dragul mamii pui.şoru : I Face mama nani la copil
i Culcă-te şi fi cuminte. Face mama nani.
Că măicuţa te iubeste Nani noni.
Şi frumuşel te 'grij~şte ş ş ş . . . (copilul gîngureşte)
ei Şi te culcă Nicusoru ş ş ş ş
n I : Dragul mamii puiş~ru : I

(cîntat)
ei Că măicuţa te-o-nvăţatu
I : Nani nani puişoru : I
i I : Să te culci to' legănatu : I
i N n na nana na nai na
i Nani nani puiul mamii.
Culcă-tc> mă Nicuşoru
I : Culcă-te să fi cuminte : I
I : Dragu mami puişoru :I
i Că măicuţa te iubeste.
n I : Şi Doamne, mare t~ creste : I Şi te culcă Nicusoru
i Nana nana nana nana. · Te culcă, te hodlneştc
(Strigat şi vorbit) Că măicuţa te iubeşte
Lulu lu mama lule Na na no na a la la la
Şi-l culcă mama pe Nicuşor A la la la la la la la
Dragu lu mama ăla scump ş ş ş ...
Şi dulce, (copilul o adorniit)
(Dl, G7, K57, B56.)
829.
F.A. 1252 Ştefăneşti, Drăgăşani, j. Vîlcea.
Maria I. Fira, 1909
(XLIX, 6, a.) 34 7 (232)

(VII. VIIll.)
(cîntat) Nani nani puiul mamii

Nani nani puiul mamii Pui ul mamii puişor
Puişorul mamii mic Dormi puiule dormi uşor
Face-te-ai maică voinic Nani nani puiul mamii
Nani nani puiul mamii În albioara ta ai creşte
Frumuşel şi voinicel Măicuţa mi te păzeşte
Mîndru ca un stejărel I : Nani nani nani nani : I
(Dl, F91, F9II, G9, K6G.)
Mg. 4918 (I) y Cucuteni, jud. Iaşi, 1977.

Elisabeta Ghioc, 61 a.
(XLIX, 6, b.) 348 (102)

(VII, PII.)
? Le cîntam cînd îi legănam în covată. Copilu cere să fie alintat de vo-

cea mamii.
(cîntat) Hai liuliu, hai cu mama, hai
Hai liuliu liuliu liuliu liu, ·liuliu,
n Nani nani puişor
Dragu mami scump odo1· Nan nani puişor
Că mama te-a legăna Nani nani scump odor
Şi din gur-a cuvînta. Nani nani cu mama
Să creşti marc şi voinic Că mama te-a legăna
Să n-ai frică de nimic ş ş ş ... hai!
(vorbit)
Hai cumămica, hai ! I Hai şi dormi fetiţa mamii
scumpă hai,
Hai liuliu hai ! Hai fetiţă, hai ! Nani nani puişor
I : Nani nani cu mama : I Dragul mamei scump odor
Că mama te-a legăna Hai naniţa hai!
Şi din gur-a cuvînta. Hai liuliuţă hai !
Hai liuliuţă, hai,
i Liu liu liu liu liu liu liu liu liu .. -
Hai liuliu hai,
.
şşş şşş .. „ h ai
. h ai. .I
namţa hai cu mămica, hai !
(Bl-l, GB, E:.J9, Fl2)
830
F.A. 6546. Pojorîta (Cîmpulung-Suceava), 1955.
Zenovia Ţîmpău, 35 a.
(XLIX, 7 .) 349 (248)

(VII, Vllll.)
(cîntat)
Nani puiule ş-adormi,
Lui lui lui lui lui lui li,
Că mama te-o adormi
Vine tata din pădure
Şi-ţi aduce fragi şi mure
Şi-ţi aduce alunele
Şi-un mănunchi de floricele.
(B41, G9, E40.)
Mg. 4255 r. Corbi, jud. Argeş, 1973.

Ecaterina Poienariu, 31 a.
(XLIX, 8.) 350 (319)

(P.VII. VIII.)
? Mai înainte de copiii mei, am cîntat la ai lui fratele meu.

Iera de două săptămîni copilu lui frafr-meu cînd l-a adus acasă şi
l-am crescut pînă la trei ani.
? Mai nănăiam şi ieu că trebuia să-i zic şi ieu ceva la. copil ca să adoarmă.
Aşa „ptriu ptriu" şi „nani nani" auzisem ieu cînd ieram mică, în sat
dela femei ...
? Sînt din satul Morunglav, comuna Moroveşti (Olt) ...
? La cinsprezece ani am venit la Bucureşti ...
? Alte cîntece n-am cîntat. De dragoste ... sau după aparatu dP radio ...
Astea numai la copii am cîntat şi asta dor cind ieram singură.
? La copii am cîntat că mi-a fost drag şi icra şi nevoia ... N-am avut o
tinereţe bună ...
(cintat)
Nani nani nani nani
Nani puişoru mamii
Culcă-te copilu mamii
Culcă-mi-te şi fă nani.
. 831
ţ . •
(parlato) J1 ...
„Nani mamă, fă nani. Ptui, ptrui, mamă ptrui ptrui, şşşş.
Nani Nuţule, cucă mico, cucă băiatu ... ".
(cîntat) Culcă-mi-te mititel

Nani nani nani nani e Să-mi creşti mare şi voinic.
Nani nani puiu mamii Să n-ai teamă de nimic
Culcă-te copilu mamii Nani nani nani nani
Culcă-mi-te şi fă nani Nani puişoru mamii
(par lato)
„Nani marnă, cucă şi te fă mare, ptrui, ptrui, ptrui, ptrui, băiatu mamii,
nani".
(cintat) Şi
tu somn, de mi-l adormi
I : Iar tu ştiucă, de mi-l culcă : I
/: Ptrui, ptrui, ptrui: I ptrui
Ş-ai lui lui dorule lui
Ptrui, ptrui, ptrui ş-al dorului
Culcă-mi-te puiule
Lui lui lui ş-al dorului.
Culcă-mi-te dorule.
I : Vin tu peşte de mi-l creşte : I
Pfrui, ptrui, ptrui ş-al dorului I : Şi tu somn de mi-l adormi : I
Ptrui, ptrui, ptrui, dorule ptrui Ş-ai lui lui puişorule lui
i Vin tu p0~tC', dă mi-l creşte Lui lui lui ş-al dorului.
(parlato)
„Ptrui, ptrui, mamă, culcă marnă, pe ăla mic. Culcă Nuţii, culcă mamă."
(cîntat) Culcă-mi-te să te-adorm

e Şi să-m faci linişte-n casă
Să pregătesc pentru masă
ai Nani nani nani
Nani nani, puişoru mamii. e I : Celor fraţi mai mărişori : I
â Nani nani nani nani. e Căci îmi vin în casă iară
î Culcă-te măi puişor Şi-m cer' copii mîncare.
(pariato)
„Stai mamă, că vă da mama papa, da să-l culce mama pă Neluţ, şi vă

fac mîncarc Nani mamă, ptrui, ptrui, ptrui, Hai mamă culcă."
(cîntat) Nani nani şi iar nani

Nani nani nanişor
Nani nani puiule mă
n Nani nani nani Puiu mamii puişor
Nani nani puişoru mamii „a adormit acu !"
(NlO = B27, GlO, II, Fl2, C95, T23.)
832
Z.D. p. 74, ex. 63. Valea Drăganului, 15. IV. 1973.
Ana Dumitraş, 45 a.
(XLIX, 9.) 351 (191)

(VII. VIIll.)
(cîntat) Că mama te-a legăna

Cu viers dulce te-a-ngîna
Nani nani puiul mamii Ca s-ajungi pă cum gîndesc
Nani nani puişor
Viteaz mare Făt Frumos
Dormi tu pînă mîine-n zori
S-ajungă puiuţu nost'
Şi fă-te un voinicel
Nani nani puişor Lumea să-l îndrăgostească.
Şi te scoală frumuşel Duşmanii să să-ngrozească
Nani nani puiul meu Şi să ducă veste-n lume
Nani nani· puiul mamii. Şi să-i meargă de bun nume.
(Dl, E3, F78-79.)
Mg. 4338 (I) a. Stanca, jud. Brăila, 1973.

Georgeta Purcărea, 64 a.
(L, 1 ) 352 (320)

(IV, VII.)
! Ca la nepoţelu (Radu) cind îl adorm.

! Spunem mai multe vorbe, ca pentru copil ...
! Aşa le-am auzit şi ieu dela femei mai bătrîne. Şi cînd ieram copilă
de mă jucam cu păpuşa, făcută din ştiulete dă porumb, tot ştiam
de-acum s-o adorm.
? Glasu ie al lui.
? Poa' să să fi cîntat şi alte vorbe, de cîntece, da ieu aşa îl ştiu pentru
legănat.
(cîntat) Să fi mare şi frumos

Şi pe lume drăgăstos
Aid~ nani nani nani, puiu mamH Nani nani puiu mamii
Nani nani copilaş llll ... , cu mama
Dragu mami îngeraş Nani nani nani nani.
Aidi nani nani nani Să fi mari să creşti tari
I: Nani nani cu mama: I Pentru- a ţări apărari.
Dormi acuma cît ieşti mic Să fi mîndru şi frumos
Să fi mare şi voinic Ca un soare luminos.
53-c. 310
833
Nani nani nani nani. Să m-adăpostesc şi ieu.
Llll .. ., cu mama I: Nani nani cu mama:/
Llll ... , ş ş ...
I : Nani nani nani nani
şi Noroci-te-ar Dumnezeu Nani nani puiu mamii : I
Tot la bolbocelul tău ş ş ....
(B48, D9, F41.)
Mg. 4491 i. Salcia-Tudor, jud. Brăila, 1974.

Aneta Micu, 78 a.
{L, 2. a} 353 I. (258)

(IV, VII.)
? Am avut 9 copii. Îmi trăiesc şapte ...
? De la mama mea stiu. leu am fost cea mai mare.
? Cam dă la sase It.ini să cînta la un copil, ca să priceapă că i se cîntă_
? Să adoarme· copilu pînă la un an şi jumătate. Pînă-1 înţarcă ... Pormă
iel merge singur. Mai îl legeni, da mai rar.
? Spui orice ... Şi cite un cîntec din astea populare, care-s frumoase.
? leu legănam şi cu picioru. Acu ie leagăn d-ăl modern ...
? Îl legăn pe picior.
(cîntat) Şi
tu ştiucă, di mi-l culcă
Nani nani puişor
I: Nani nani puiu mamii: I Că mama te-a legănat
Că mama te-a legănat Şi mama te-a înfăşat
Nani nani cu mama Şi mama te-a descîntat
Vin tu peşte dă mi-l creşte ... (copilul a adormit)
Şi tu ştiucă, de mi-l culcă. Cas-ajungi un viteaz mari
Nani nani, cu mama Ca Domnul Ştefan cel Mare
I : Nani nani puişor : I I : Nani nani~ cu mama : I
(Copilul plînge tare) Nani nani puişor, Nani nani
Vin tu goan(gă) ... Hai de vin tu peştişor
I : Nani nani puişor : I De-1 mi-l creşti frumuşel
Că mama tC'-a lC'gănat I : Şi tu ştiucă di mi-l culcă : I
Şi mama te-a descîntat I: Nani nani cu mama: I
Nani nani, să CT<:'Şti mare I : Nani nani puişor : I
Şi frumos Nani nani I Bunduşica mamii
Ca un soare' 1uminos Nani nani I: Nani nani cu mama: I
I: Nani nani cu mama: I Că mama te-a legănat
(copilul a închis ochii). Şi mama te-a înfăşat
Vin tu peşti şi mi-l creşti Şi mama te-a îngrijit
(vorbit)
, 1 Şi lapţi din ţîţî ţi-a dat se mînînci !"
(îl sărută zgomotos, iar copilul astfel trezit reîncepe plînsul !)
(N23 = Dl, E2, C96, K38, K39, F38, G35, F42.)
834
Mg. 5371 (Il) p. Filioara, com. Agapia, jud. Neamţ, 1982.
Aglaie Năstase, 75 a.
(I., 2, b.) 353 II (285)

(VIII.)
na I : Haidi nani cu mama : I

Că mama te-a legănat
n C-on picior te-oi legăna măi
Cu mina te-oi desmierda.
î I : Şi din ochi oi lăcrăma măi
Şi meri nani cu mama
Şî din gură te-oi descînta măi
Din gură te-oi descînta.
I: n Să ti faci un viteaz mare : I
n Ca Domnu Ştefan Cel Mari
Să fi vesel la război, măi
Să scapi ţara di nevoi măi
(B20, 02, E41, E45, F43.)
F.A. 3431 Cepleniţa, jud. Iaşi, 1949.

Saveta I. Velnic, 36 a.
(L, 2, c.) 354 (194)

(VII, VIII 1.)
'? L-am auzit şi ieu la Iulia lu Călin. Din comună ...
(cîntat) Şitu somn de mi-l adormi.

Să te faci un viteaz mare
Nani nani scump odor Ca Domnu Ştefan Şel Mare
Vino peşte, de mi-l creşte. Să creşti mare între noi
Şitu ştiucă, de mi-l culcă Să scapi ţara de nevoi.
(GB, C58, F43.)
835
F. A. 1258 II. Feldioara, jud. Braşov
Tăuş Ana
(L, 2, d.) 355 (361)

(VII. Vllll.)
(cîntat)
Nani puişoru mamii
I : Căci mama te-a descîn ta : I
I : Să te faci un viteaz tare : I
I : Ca Domnu Ştefan cel Mare : I
I : Să fi verde la răsboi : I
I : Să scapi ţara de nevoi : I
? .,Din bătrîni le-am pomenit că să cînta."

? „Cîntecu ista-I cînta mama mea."
(DI, F43.)
Mg. 3488 (A) n Amărîştii de Jos, jud. Dolj, 1968.

Oprica Gîrd, 50 a.
(b, 2, e, 1.) 356 (332)

(Vllll. P.)
Noi aşa spunem ca să adoarmă copii. Le cîntăm fel de fel.

? Mai adoarme iei şi fără cîntat, da mai lesne dacă le cînţi
(cintat)
Nani nani copilaşi
Dormi acuma cît ieşti mici
(pariato)
Culcă-te cu mama. Hai culcă-te. Culcă ... Nani, nani
83G
(cîntat)
Nani nani copilaşî
Creşti acuma cit ieşti mici
Să creşti mare şi voinici
Să cresti mare să cresti tare
Pentr~-a ţării apărar~. :1
(parlato)
Culcă-te cu mama, culcă-te ... Nani nani copilaş ... I: Nani: I
(cîntat)
Dormi acuma cit ieşti mici
Să creşti mare şi voinic
Să creşti mare să creşti tare
Pentru-a ţării apărare.
(11, F9, F39.)
D. 522 (II) a. Runcu, j. Gorj, 1930.

Maria D. Pricopie, 25 a.
(L, 2, e, 2.) 357 (145, 133*)

Vllll.)
(cîntat)
Nani nani I puiul mamii
Dormi acuma cît esti mici
Să creşti mare şi ~oinici
Şi te scoală măricelî
Şi tu miţă de dă-i ţîţă
Şi tu peşte de mi-l creşte.
(Dl, Il, F9, C65IL)
•
Mg. 3488 (A) m. Amăriştii de Jos, jud. Dolj. 1968.
Ioana V. Popescu, 45 a.
(1,, 2, e, 3) 358 (94)

(VIII 1 VII.)
(dictat)
Puiu mamii ş-al cocoanei
Dormi acuma cît ieşti mic
„Ş-apoi spui cîte vorbe îţi vin în minte".
(D5, 11, F9, F6.)
Mg. 1995 h. Fureşti,jud. Argeş, 19&1.

Niculina I. Moisescu, 61 a.
(L, 2, b.) 359 (178)

(IV. VII.)
(cîntat) Şi tu baltă dă mi-l scaldă

I : Nani nani puiu mamii : I î Puiu mamii ş-al cocoani,
@ulcă-mi-te mititel Şi tu ştiucă dă mi-l culcă.
Şi te scoală măricel Şi tu Doamne mi-l adoarme.
Să creşti mîndru şi frumos
Să fii ţ;ării de· folos.
. mîndru să cresti
Să cresti . tare
Şi tu peşte dă mi-l creşte
• Nani nani puiu mamii
Puiu mamii ş-al cocoani.
(I, F47, C107, D5, F6.)
sas
A.D.C. voi. I. p. 216. Muntenia.
(L, 2, g.) 360 (243)

(IV, VII.)
(cîntat) Pe cîmpul cu brebenei.

Să te duci cu oile
(fredonare cu gura închisă) Pe cîmpul cu florile.
I: Nani nani puiul mamii : I Dormi acuma cît ieşti mic
eulcă-mi-te mititel Să cresti mare si voinic
Şi te scoală măricel Să cre~ti mare ~ă creşti tare
Să te duci cu mieluşei Pentru-a ţării apărare.
(11, F48, F9, F6.)
Mg. 4767 r. Bucureşti (Tulburea, jud. Gorj) 1976

(L, 2, h, 1.) 361 (341)

(VIII 1. VII.)
(cîntat) Să n-ai frică de nimic.

I : Să cresti muică măriceli
Nani nani pui de uomi Ca tată-to voinicel : I
Vin la muica să te-adormi (taică-to)
I : Să m-i te culci mititelî I : Lll ... lulea : I
Si să te scoli măricel : I I : Lll ... lulee : I
I : Alll . .. Zea : I Nani nani nani nani
om .. .lu Nani nani puiu mamii.
Alll. . .lulea. Vino stiucă de mi-l culcă
Săte duci cu oile Şi tu peşte de mi-l creşte .
Pe cîmpu cu florile , mă. Situ somn de mi-l adormi
I: Să te duci cu mieluşei Nani nani nani nani
Pe cîmpu cu ghiocei : I Nani nani nani na
I : Alll .. .lu / : Alll. . .lu : I, lulea
All. . .lulea : I
Llll ... lulea: I
păi Să creşti mare să creşti tare
Lulee lulee lulee lulea, lulea
Să iei raniţa-n spinare
Hai, Nani na.ni nani nani
Să te faci mare fecior mă
Vino stiucă, de mi-l culcă
Să fi ţării de-ajutor.
Să te faci muică feciori
Să-i fi ţării de-ajutor. Şi tu cîţî să-i dai ţîţă.
I: All .. .lu All. . .lulea
All . . .lulea : I Lllulea lll . . .Zea lll. . .Zea lll . .. Zea
Să creşti mare şi voinic ş ş ş ş ş ş ş ş ş ş, ş ş ş ş ş ş ş ş ş
(04, 11, Bl5, F52, C105.)
839.
Mg. 4766 c. Bucureşti (Gorj). 1976.
Ioana Mănăilă,47 a.
(b, 2,h, 2.) 362 I (340, 180*)

(VIIIl, VII.)
(cintat) I : alll . . .lulea : I

Nani nani pui de· uom Să iei raniţa-n spinare
Vm la muica să te-adorm I : Să te faci mare fecioru
I : Să mi te culci mititel Să-i fi ţării de-ajutor
Şi să te scoli măricel : I I : alll . . .lulea : I
I : alll . . .lulea : I
Să te duci cu uoile (parlato)
Pe cimpu cu florile
I : Să te duci cu mieluşei I : llllea lll ... lea: I
Pe cîmpu cu ghiocei ... Lulea lulea lulea lulea
I : alll . . .lulea : I „Vino ştiucă, de mi-l culcă
E>ormi acuma cit ieşti mic Şi tu peşte, de mi-l creşte
Să creşti mare şi voinic. Şi tu cîţî, să-i dai ţîţî
I : Să creşti muică măricel Şi tu somn, să mi-l adormi
Ca taică-to voinicel : I Ulll . . .lea ulll . . .lea, ulll . . .lea'
(D4, 11, B15, F53, C105.)
Mg. 4475 c. (var. 4767 r.) Bucureşti, (Gorj), 1976.

362 n
Îi pui pe picioare şi-l legeni ... şi-i cînţi ...

? Nu prea merge orice melodie. Numai asta.
? Ieu drept să spui şi pe mama am auzit-o adormindu-mi copii tot cu
melodia asta.
? Nu merg vorbe de cîntec pe ia." Numai despre copii, ..
(dictat)
Nani nani pui de om
Lulea lulea pui de om
Vin la muica să te-adorm
Să mi te culci mititel
840.
Să mi te scoli măricel
Să creşti mîndru şi voinic
Să n-ai teamă de nimic
Să creşti muică măricel
Ca taică t--o voinicel
Să iei raniţa-n spinare
Să creşti mîndru şi frumos
Să-i fi ţării de folos.
Atît. Şi pe urmă repeţi pînă adoarme.

? Ii cîntam la băieţel, da pă fetiţă tot aşa o legănam.
? Mai zici şi cîteodată ce vorbe îţi trece pîn minte ... ca să adoarmă.
La noi să leagănă pă picioare sau cu troacă.
? Troacă ie o postavă (albie) mai mică.
? Se leagănă de cînd îl naşti şi pînă la vr-o doi ani jumate.
Mg. 4492 b. Salcia-Tudor, jud. Brăila, 1974.

Drăgulina Căploiru, 38 a.
(L, 3.) 363 (322)

(VIII, VII.)
? Din auzite ... de la bătrîni : .. de la mama.

? leu am fost a mai mică.
? Vorbele le-am luat dintr-o carte bătrîneas~ă
? Le-am cîntat la cel mai mic copil, Vasile, că mi-a plăcut vorbele.
? Melodia asta am făcut-o stîndî cu copilu-n braţe ... Te ca pe la noi la
munte. Noi tot de prţn partea mun~elui facem l?Clrte .. .
{cîntat) Şi să-ţi aperi a ta ţară

Pe cei răi să-i dai afară.
Să ne cînte zînele
Nani nani îngeraş
Puiul mamii dră{!ălaş Hăsunînd fintÎn'ele.
€a să creşti un moldoveanî Să ne vadă ·zoii.le
Mîndru falnic năzdrăvan. Să 'ne-mbete florile.'
Să-nverzeşti ca un stejar Stele-n cer s-a limpeeit
Să-ţ fi pază la hotar Dar povestea s-a sfîrşit
Şi cu codri să te-ntreci
Şi dumbrăvile să-i treci (parlato)
Şi să-i calci cărările
Şi să-i umpli drumurile. Nani nani, hai!
(09, F44-46, U2.)
su
Mg. 4259 n. Corbi, jud. Argeş, 1973.
Marina (Nina) Poienariu, 60 a.
(L, 4, a.) 364 (316)

(P2, VII, VIII, 1.).
(parlato) Culcă puiu mamii, culcă

Să te faci voinicel mamă
Nani riani, . (cîntat)
Culcă..:.mi-te mititel I : Nani nani nani nani : I
Şi mi te fă măricel Nani nani puiu mamii
Nani mamă, nani, nani, nani Culcă-mi-te mititel
Să te duci cu uoile Şi mi te fă măricel
Pe toate răzoarele î Să te duci cu uoile
Culcă, mamă, Ptruia ptrui, ptrui î Pe toate costiţîle, măi
ptrui. i şi Să te duci cu uoile
î Pe coasta cu fragile.
şi/ : Să paşti maică uoile : I măi
Nană, nană, nană, nană, nană. Ptrui ptrui ptrui ptrui
Hai culcă, culcă. Nani nani nani nani
Culcă, ptrui mamă, ptrui, ptrui Ptrui, ptrui, ptrui, ptrui, ptrui
(Dl, B27, 11, F54 a-c.)
Mg. 4255 o-p. Corbi, jud. Argeş, 1973.

Marina PoienalI'\iu, 60 a.
(L, 4, b.) 365 (307-·318.)

(VIII P.)
? Din gindu mnie.u l-am scos. Asta nu să învaţă.

? Pin-la doi ani şi jumate poţi să legeni copilu.
? Cam totdeauna ii cintam. Nu prea adoarme necîntat.
? Poţi să-i cinţi ce-i cînta numai să nu-nC'etezi. Cum itnoetezi numa ce~l
auzi că cidie.... ~atunci trebuie să-i cinţi.
? Mai cint şi alte cîntece nu numai „nani nani" .
. .
(cîntat)
:·Nani nă:hi Nelu mamii : I
1
.:·.,: /
ei Culcă-mi-te mititel măi

şî I : Şi mi te fă măricel : I măi,
84~;
n Să. te duci cu uoile
n Pe toate vîrf urile, măi.
n I : €a să paşt uoiţele : I tnăi
e
e I: Mi te-or ploua ploile : I măi·
ei I : Şi te-or bate vînturile măi
I: e To' trecînd izvoarele : I măi
(pariato)
„Hai Neluţule, culcă mamă dragă, culcă

Puişorule ! Culcă, numai dăskide uoki, dragă hai I
Ptruia, ptruia mamă, ptruia !
Nani nani nani nani, puişoru mamii
Culcă maică, culcă, hai !
'nkide uoki, mamă-nkide,''
(cîntat)
şi I : Nani nani puiu mamii
î Culcă-mi-te mititel
I : ·i Şi mi te fă măricel măi :I
' '
(parlatto)
„Culcă Nuţă mamă, culcă "·
Haida ! Ptruia, ptruia mamă ptruia, ptru''
(cîntat)
î Să te duc cu uoile
e I : Pe toate vîrfurile, măi
î Mi te-or bate ploile
e Mi te-or plc;ma. ploile, măi
'ţi Şi te-or bate vîntur'le, măi.
(vorbit)
„Haida dragă, hai
Ptruia mamă ptruia, ptrui ,
Haide Nuţă mamă.:..nkide uoki bă Nuţă măi.
'nkide uoki, haida mamă, bai !
Haida cucă mamă ....
Ptruia ptruia 'mămă, ptruia, ptrui"
(cîntat)
ei I: Tot trecînd izvoarele, măi: I..
ei I : Pascîndu-ţi uoiţele : I ·
şi I: Pe toate vîrfurile, măi : I
843
(vorbit)
"Ha ! Culcă-te mamă !
Culcă că facem băiatu. Vine căţelu, ... !Japă băiatu hau '
Hau ! 'Nkide uokişori maică, 'nkide. Haidd maică, hai !
ş ş ş ş "
(Dl, 11, F56.)
A.D.C. voi. l.p. 214. Muntenia.
(L, 4, c.) 366 (328)

(VII, IV.)
(cintat) Şi te scoală măricel.

Copilaşul mamii mic
Nani nani copila'? Face te-ai maică voinic.
Dragul mamii odoraş. Nani nani puiul mamii.
Că mama te-a legăna Nani nani puişor.
Şi pe oki te-a săruta. Să te duci cu oile
Nani nani puiul mamii Pe cimpul cu florile
Nani nani puişor Să te duci cu vacile
Culcă-mi-te mititel Pe CÎITljpUl cu fragile.
(G8, E2, 11, F9, F61.)
F.A. 1256. Ştefăneşti-Drăgăşani, jud. Argeş. 1909.

Maria G. Golia.
(L, 4, d.) 367 (252; 192*)

(VII, IV.)
(cintat) Să te duci cu oile

Nani nani puiul mamii Pe cîmpul cu florile.
Şi te scoală măricel. Să te duci cu vacile
Nani nani puiul mamii, Pe cîmpul cu fragile.
(Dl, 11, F61.)

f!-.,·
844
fg. 10904 c. Romanaţi-Ştirbei, jud. Gorj.
Gica Voicu.
(L, 4, e.) 368 (220; 209*)

VIII VII. VIIIl.
fcîntat) Pe cîmpu cu florile

Şi mi le fă kiticele.
Puiul mamii ş-al cocoanii Care-i kită mai aleasă
S-o dai la mîndra frumoasă
Şi te scoală măricel Care-i kita mai pălită
:Şi te du cu oile S-o dai la mîndra urîtă.
(D5, Il, F62, F63).
G.M. p. 147, Nr. 57. Horia, jud. Tulcea, 1972.

Floarea St. Şmira, 49 a.
(L, 4, f.) 369 (298)

(VII, VIII.)
(cîntat) Pe valea cu dediţei.

Să-l trimet cu miorele
Frunză verde foaie lată,
Pe valea cu viorele.
Sînt ţărancă dobrogeancă.
Să-l trimet cu oi si mioare
Frunză verde bob năut ·î mă-i , Pe valea cu lăcră~ioare.
Zece copii am crescut.
Ş-ai de nani puiu mamei
I-am legănat cu picioru'
Din furcă-mi torceam fuioru' Să te crească mama ma;e
/ : Din guriţă le cînt doru' : I Să te văd cu oi păscînd '
Şi din fluieras doinind
Vino ştiucă, de mi-l culcă
Şi tu somn, de mi-l adormi,
Şi să-ţi pască 'oile
I : Şi tu peşte, de mi-l creşte : I I : Tu să-ţi fluieri doinele : I
I : Şi tu somn, de mi-l adormi : I Pe văile Dobrogei
Să-l trimet cu oile Şi să-ţi pască oile
Pe valea cu florile. Tu să-ti fluieri doinelP
Să-l trimet cu mieluşei Să răsune văile !
(T24, K40, C95, F57-59 a-bJ
845
Mg. 537 h. Ciucea-Chiril, jud. Suceava, 1955„
Nastasia Stan, 41 a.
(L, 5.) 370 (296)

(IV, VIL)
(cîntat) I : Nani nani îngeraş

Dragu mamii copilaş : I
Nani, nani, puiul mamii : I I : Culcă-mi-te mititel : I
Că mama te-a legăna, I : Şi te scoală măricel : I
Cu mîna ţîţă ţi-a da I : Culcă-mi-te copil mic : I
I : Din guriţă ţi-a cîpta : I ă I : Te scoală flăcău voinic : I
(Dl, E6, G36, 11, F9.)
Mg. 729 a. Bicaz, jud. Bacău, 1955.

Minodora Mrejem, 25 a.
(L, 6.) 371 (198)

(VIII.)
(cîntat) Cu picioru te-a legăna

I: Şi
din mină o-i lucra : I oi
ci Haida nani Nina mamii Haida nani cu mama măi
Haida nani cu mama I : Io te legăn cu picioru : I
Că mama te-a legăna măi Faţa ta ie ca bujoru
I : Şi din gură ţi-a cînta : I măi I : Haida nani puiu mamii : I
(E3, K41, G12.)
Mg. 727 e. Bicaz, (Neamţ), j. Bacău. 1955.

Ileana Petliţa, 51 a.
(L, 7) 372 (295)

(VIII.)
(cîntat) Şi tu peşte di mi-l creşti

ci Nani nani mica mamii ci Nani nani, mica mamii
ci Hai tu somn de mi-l adormi Ci mama te-a legăna mă
846
Cu pişoru-a legăna, mă ci I: Maică cîn' m-ai legănat mă : I
Cu mînuţîli-a lucra, mă ci I Cu picioru legănai
Şi cu uoki a lăcrăma mă Cu mînuţele lucrai mă
Şicu uoki ai lăcrămat, mă
Şi din gură ţi-a cînta mă
Nani, nani, mica mamii : I ci I : Din gură m-ai blăstămat măi : I
•Ci
ci M-ai blăstămat maică-n şagă
-ci Numai foaia viorică Di mini s-o prins di grabă
î ei Draga mami Aurică
Dra' mi-ai fost cît ai fost mică
şi Drag îmi ieşti şi-acu mai mare M-ai blăstămat maică ş-ai rîs
·ci I : N-ascultă pe fiecare : I I : Di mini tăti s-a prins măi : I
.{Nll = Dl, C89, E41, T25, Q46.)
.F.A. 6545. Dorna Arinii, jud. Suceava, 1951 .

Irina Leşanu, 41 a.
(L, 8.) 373 (257)

(VII. VIIIl )
.(cintat) Nani nani somn uşor

Puiul mamei scump odor
Nani nani nani na Puiul mamei mititel
I: Nani nani cu mama: I Să creşti mare voinicel·
./:Nani floricea de crîng Fetele să te-ndrăgească
Feţi frumoşii miei nu plîng : I Flori în calea ta să crească.
(D2, G 13, GB, F9, F64.)
A.D.c. voi. I. p. 208. Moldova.
{L, 9.) 374 (108)

(VII. VIII.)
..(cintat) Să crea~că mamii feciorii
Că ieu bine te-am făşat
Nani nani puiu mamii, nani nani
-Că mama te-a legăna
Te-am culcat te-am legănat.
.Şi din gură ţi-o cînta Nani nani puiu mamii, nani nani
Nani nani copilaş Doar îi creşte mărişor
Dragul mamii îngeraş. . . . Să fi mami de-ajutor
Nani nani puiul mamii~ nani nani Nani nani copilaş
.Şi-ţi închide ochişorii Dragul mami îngeraş.
'(N4 = Dl, D9, E2, F3, F66, K42, V4.)
847
Mg. 4033 (II) c. Bilca, jud. Suceava, 1971.
Domnica Irimescu, 38 a.
(LI, 1.) 375 (92; 93*)

{VII, VIIIl.)
(cîntat) Un buchet di liliac

î Şî ţ-or puni la picioare
n Nani nani puişor î Un buket di lăcrămioari
n Dormi cu mama-ncetişor. Şi roată pi legănuţ
î C:::înd mama te-a legăna î Trandafiri roşii bătuţi.
Şi un cintec ţ-a cînta. n Da tu dacă
nu-i dormi
Că tu dacă îi dormi Ingiraşii uor fugi
Ingera.şi uor vini S-or' duşi ş-or duşi flori
n Ş-î ţ-or pune iş la cap La copii care dorm.
(04, E3, E46-49.)
Mg. 4011 (R) h. Cociuba-Mare, jud. Bihor, 1971.

Mina Nan, 49 a.
(LI, 2.) 376 (270)

(VI.)
Nani, nani, nani,

Puişorul mamii
Te-ai culcat într-una
Să te culşi ş-acuma
Vine somnul dulce
Capu să ţi-l culce
Nani, nani, nani
Puişoru mamii.
? Asta-I cînta şi mama. Că io ieram di 7 ani şi mama avea copii mici.
(DI, U3, K48-49)
848
A.D.C. voi. I. p. 20G (A). Muntenia.
(LI, 3.) 377 (207)

(VIIl 1. VII.)
fcîntat)
I : Nani nani puica mamii : I
(dictat)
Din sfinţit în răsărit
Coniţa mi-a hodinit
Mititică mi-am culcat-o
Mărişoară mi-am sculat-o
Că Domnul mi-a hodinit-o
Şi frumos că mi-a crescut-o.
(Dl, 126, Il9, F19.)
A. D. C. I p. 210. Muntenia
(LI; 4. 378 (106)

(VIII 1. VII.)
(cîntat)
Nani nani cu maica
Şi cu maica precista
Să silească să te crească
C'un dar să te dăruiască
Cu darul de sănătate
Că iel ie mai bun ca toate.
(D31, E42.)
&4 - C• 310
849'
(Almanahul Muzical Iaşi, 1876, 11. p. 72.) Moldova
Th. B. p. 72.
(LI, 5.) 379 (208)

(VII, VIIIl.)
Nani nani, copilaş

Dragul mamii îngeraş.
Şi mama te-a descînta.
Să fi oacheş şi frumos
Ca un soare luminos.
Fetele să te-ndrăgească
Flori în calea ta să crească.
(D9, E45, F38, F64.)
Fg. 10612 b. Hălăuceşti,jud. Roman, 1949.

Ileana Goga.
(LI, 6.) 380 (119)

(VII, VIII!.)
Adi nani puiu mamii
Adi nani cu mama
I : Că mama te-a legăna : I
I : Şi din gură ţ-a cînta : I
Nani nani (cu mama) puiu mamii
Haidi nani (puiu mami) paniţa
Că mama te-a ţine bine
Cu pîne şi cu măsline
Adi nani cu mamiţa
Adi nani puiu mam'
(D2, E3, E43.)
Mg. 4715 (li) e. Bucureşti (Verghia), 1976.

Şanga V rană, 69 a.
·._ '(VI, 7.) 381 (239)

(VIII.)
(cîntat) I: Nani, scumbu a li mani.

Nani, nani puilu-a li mani, I : Că mama-ni te leagănă : I
Nani, nani Custel-m, nani, Şi-ţ cîntă dulce ca să-ni dormi
850
Nani, nani puiu-m, nani, Mama ni-ti hîidipseaşti
Fără frică de nimica I : Mama nicu ti mutreaşti : I
Că mama-ni ti leagănă, moi Mama iama mi ti creaşti
I : Ş-cîntă dulţi sî-ni adormi : ' Mi ti crea.şti s-ti faţi· mari
Puiu nicu-n hîidipsitu Sî-ni ti duţi tini la şcoală
(trad)
Nani nani, puiul mamii I Nani nani Costel nani ' Nani scumpul mamii I:
Că mama te legănă : I Şi-ţ cîntă dulce ca să dormi I Nani nani puiu-m
nani I Fără frică de nimica I Că mama te leagănă măi I Şi-ţi cîntă dulce
să-mi adormi I Puiu mic şi răsfăţat I Mama te răsfaţă I Mama te hră
neşte I Mama ea mi te creşte I Mi te creşte ~ă te faci mare I Să mi
te duci la şcoală.
(Dl, E3, G, K44, F13.)
Mg. 4145 (li) b. Gropeni, jud. Brăila, 1972.

Ecaterina Cireaşă, 69 a.
(LI, 8.) 382 ( - )

(VII, VIII 1.)
(dictat) Lingă ia cînd mni-1 culca

Ţîţăsara că i-o da
Nani nani, puiu mamii I-o dădea şi iel dormea
Cu mina la legănat Şi mama mni-t mîngiia
Cu gura la mîngîiat. S-a făcut de-un anişor
Nani nani puiu mamii. Mi l-a pus în curişor
Vino ştiucă de mi-l culcă De mnuşuţă-1 lua
Şi tu crap de mi-l adoarme 1n picioruşe-I scula
Nani nani puiu mamii Şi la miers mni-1 învăţa.
Puiu mamii fecioraş Picioruşe mititele
Puiu mamii drăgălaş Ca broscuţe lăţişoare.
Mama mi te-a mîngîia Dar mămica ce-i făcea ?
Cu mîna te-a gîdila Şi-n îmbrăţişare mni-1 lua
Şi mi-l ia şi-l săruta. Puiu mamii drăgălaş
Noaptea mama mni-1 lua Te-ai făcut un flăcăiaş.
(E44, C92, D9, K43.)
851
Mg. 3468 (R) g. Botoşani, jud Botoşani, 1968.
Eva Creangă.
'I
'.I •Ji
(LI, 9.) 383 (120)
(VI, VII, VIIIl.)
I : Haida nani, nani Haida nani puişor

Puişoru mamii : I Dormi cu mama binişor
Haida nani fii cuminte I : Ş-ai să creşti mai mărişor : I
Să te-alinte moş Melinte. Haide nani nani,
Haida nani, nani
Puişoru mamii.
Puişoru mamii,
(Dl, E51, E21.)
Mg. 1631 (I) I. Florica Vasilescu, 38 a.

Tîrgovişte, jud. Argeş, 1959.
(LI, 10.) 384 (233)

(VIII 1. VII.)
{cîntat) Nani nani puişor

Căci mama te-o legăna
Hai odor, hai păsărică nani nani naro Şi ţ-o spune ţîie-aşa :
Dor ş-adormi fără de frică Vino curcă dă mi-l culcă
C-o să vină moş cuminte
Şi tu somn dă mi-l adormi
Să te-aline să te culce
S-o să-ţi cînte-ncetişor Şi tu peşte dă mi-l creşte.
(G, E52, E53, C79.)
Mg. 127 hh (N). Neagra. Cîmpeni, jud. Cluj, 1955.

Mai:ia Belei, 44 a.
(LII, 1.) 385 (349)

(IV, VII.)
(cintat)
I: Nani nani pruncu mamii: /

î I : Nani nani pruncu mamii : /
852
(dictat)
Lucu lucu luculea
Vine maica din colea
Cu doi pui de rîndunea.
Dă-m-i miie maica mea
Că ţi-o făta oile
Pe dîmbu cu florile.
(Dl, H4.)
Mg. 1981 o. Lupşa de Jos, jud. Gorj, 1970.

Elena V. Vîlcu, 35 a.
(LII. 2.) 386 (227; 226*334*)

(IV. VII.)
(cîntat) Nani nani pui de cuc,
I : Cum aş face să te culc
Nani nani puiu mamii, La patu car(' mă culc : I
I I. I I II. I I : Nani, nani pui de cuc : I
/ : Puiu mami si-al cocoanii: I cocoan' I : Vino-ncoace să te culc : I
Că-j cocoana te-a făcut Nani, nani puiu mamii
J : Şi mămica te-a crescut : I I i.
Nani nani ş-aj dormi I : Puiu mamii şi-al cocoanii : I
J : N-are cin' mă lului : I I II. I
Nani, nani pui de uom, cocoan'
J: C-o picătură de somn, Că cocoana te-a făcut
Să te cresc ieu mare om : I Mămica te-a luluit.
(D5, T26, Ll, F67, K45, K46.}
Fg. 7796 a. Crivăţ,jud. Ilfov, 1939.

Dumitra D. Ţigănil.
(l,II, 3.) 387 (109)

(VII, VIlll.)
Nani nani puiu mamii Nani nani pui băiat

Nani, nani, pui de somn Cine mi te-a legănat
Vin la mama să te-adorm. Unu nalt şi sprîncenat
Nani nani pui dă ştiucă
Vin la mama şi te culcă, Cu trei semne dă vîrsat.
(D24, L7.)
853
Mg. 1509 g. V aidei, jud. Hunedoar~ 1959.
Saveta Groza, 30 a.
(LII, 4.) 388 (121)

(VIII, VII.)
? Pă orişice vorbe.
? De la bătrîni ştiu că asta să cînta la leagăJ L Glasu ăsta ie special. Altu.
noi punem care ne vinp în minte. Orişice 2întec poţi să-l zici. Numa
ăsta se cînta numa la leagăn.
(cintat) Şi tu dragă te-i culca.

Nani nani nai na na
şî Nai nana na naina nana
Frunzuliţă di pe mare
şî Nai na naina nana na
N aina nana nai na na. Am un copil ca ş-o flore
Nani, nani şi te culcă M-i frică că năroc n-are
Şi
te culcă puiu mamii Păi Nani nani copilaş
Hai Că mama te-a legăna Puiul mami îngeraş ...
,,ce vrei spui s-alinţi copilu".
(B35. D32. E19, T28. D9.)
A.S.F.U. Iaşi, Iveşti, jud. Vaslui, 1974.

Mg. 181 (R) 266-324. Ioana Dragomir, 27 a.
(LIII.) 389 (214)

(VII, Vllll)
Nani nani Ticuşor Şi te fă mai măricel

Puiul mamii puişor Şi te scoală frumuşel.
Că mama te-a legăna Şi te du la bunicelu
în legănuţ de brăduţ Să-l întrebi de sănătate
Să fi la lume drăguţ. Să-l ajuţi la greutate.
Tot în leagăn de măr verde Că iei ţîie ţo făcut ·
Să fi dragu cui te vede. Bunicelu, legănelu
Tot în leagăn de măr dulce De dormi frumuşel în ielu
Să fi drag pe un'te-i duce. Bunicuţa, salteluţa
Nani nani, puiul mamii. Ţine moale la cârnuţa.
Hai cu mama de te culcă. Nani nani, cu mama
Ca mama te-o legăna Fiul mamii drăgălaş
.Şi din gură ţi-o cinta. Noi de tin' ne ocupăm
Scumpul mamii drag fecior Şi pe tine te-nvăţăm.
S-ajungi mamii de-ajutor. S-ajungi mamă medic mare
Puiul mami Ticuşor Să-ndrepţi oamenii de boale.
Să fi mami-ascultă tor Nani nani, pui de uom,
Dar acum mai gîngureşte leu te leagăn tu n-ai somn.
Şi cu mama de vorbeşte. Dragul mamii Ticuşor
Că nopţi întregi nu doarme
Tu al mamii scump odor.
Să te facă mama mare.
Nimic mama n-a lucrat
Să-i faci tatii bucurii
De la şcoală cind revii, Pe tine te-a legănat.
Dacă tu vei adormi
Numai zece în caiet
Numai zece pe carnet. Mare, mare te-i trezi,
Să fi la şcoală fruntaş Bunicuţ cin' va veni
Puiul mamii drăgălaş. Nepot marc va găsi.
Că de tată de ţi-o place Nani nani, Ticuşor
Tata inginer te-o face. Scumpul mamii puişor.
(N8 = E2. E54-56, Dl7, 127, F68, E3, F3, K50,, F69-71, K51-53, E57, Gl5.)
Mg. 1460 (I) h. Pojorita, jud. Suceava, 1958.

Zenovia Ţi.rnpău, 38 a.
(LIV, 1.) 390 (284)

(VII, Vllll.)
(cîntat)
I : Nani, nani, pui micuţ: I

Pin îi creşti măruţ
I : Nani, nani, puişor: I
I : Pînă ce-i cresti mărisor : I
I : Nani nani şi "te culcă : I
I : Că tata-i dus sî ţ-aducă : I
(dictat)
I : Zăhăruţ şi turtă dulce,
Nani, puiu să se culce.
Şi s-o dus la Rădăuţi
Ca s-aduci zaharuţ.
(Fl, M24.)
Mg. 736 j (N). Nireş, jud. Cluj, 1962.
Rozalia Suciu.
(LIV, 2.) 391 (371)

(VII, Vllll)
(cintat)
I : Şi-abuă-te pui de raţă : I

I : Pînă mînc dimineaţă. : I
I : Tu mîndru t-i abua : I
I : Ca mama te-a legăna. : I
I : Abuă-te pui de cuc: I
0
I : Că măicuţa ta s-o dus. : I
(120, E2. M3.)
Mg. 3201 (I) f. Roc:iu, jud. Cluj, 1967

Maria Pavel, 74 a.
(LlV; 3, a.) 392 (389)

(VIII 1)
(cîntat)

i Nani nani puişoru
i Că tP leagăn şi te-adormu
i Ş-ubuă-te pui de cioară
i Că s-o dus măta la moară
i Cu o yică de săcară
Şi nu gină pin otavă.
(E18, M23)
856
Mg. 3050 (N) Sfăraş, jud. Cluj, 1958
Viorica Bujor, 27 a.
(LIV, 3, b.) 393 (84)

(VII, VIII 1.)
Şi te scoală dimineaţă.
Abuă-te pui de buhă
l : Aaaa, abua : I Şi te scoală pînă-n ziuă.
Abuă-te puişor Abuă-te pui de cioară
Şi te scoală mărişor. Că mă-ta s-o dus la moară
Abuă-te pui de raţă I : Aaaa, abua : I
(B3a, 132, M4.)
Mg. 314 K (N). Braniştea, Cluj, 1959.

Florica Guşat, 72 a.
(LIV, 3, c.) 394 (428)

(VIII.)
.(dictat) Buă-te puiuţ şî creşte

Şi cinare cu nedejde,
Ai buiu buiu buiu Ş-unde mama te-a minare.
Buă-te tu cu mama Hei Buă-te tu pui de cioară
Că mama te-a legăna. Că mă-ta-i dusă la moară.
Buă-te tu puişor Şi Buă-te tu pui de raţă
Pînă-i creşte mărişor. Pîna mîine diminc>aţă.
{E2, 131, F75, M4, 120.)
Mg. 4128 g. Groşii Ţibleşului - Suciu de Sus,

Maramureş· 1972.
Lucreţia Horţ, 20 a.
(LIV, 3, d.) 395 (277)

(VIII)
(dictat) Abua puiuţ de mierlă

Că s-o dus mama la greblă.
Abua cu mămuca Abua puiuţ de cioară
Că mama ti-a legîna. Că s-o dus mama la ~coală.
Abua puiuţ de cuc Nu s-o dus să nu mai vie
Că s-o dus mama la plug. Că s-a dus să-nveţe - a scrie:'.
857
? Fiecare zice-n fielu iei, acolo.
? D-apoi di pi la fimei di păn sat, di la niamurile miele; pă unde ierau
copikii mici, mă duceam şi io, că mi-s tari dragi copkii mnici.
? !eram mnicută cînd l-am auzit si ieu.
? La noi să zic~ : „prunci" sau „copkii mnici" ; la noi nu să zice coconL
Coconi să zice-n Maramureş. Noi sîntem „Ţara Lăpuşului".
(E2, M28.)
r\lg. 230 f. Buteasa, Maramureş, 1953.

Mina Marinescu, 27 a.
(LIV, 3, e.) 396 (473)

(VIII)
(cîntat) Io te leagăn şi nu-i bine.

Abua şi te abuă
Abua puiuc de cioară Şi te scoală mai la ziuă
Că măta-i dusă la moară Ş-abua puiuc de cuc
Abua puiuc de cîne Că mă-ta-i dusă la plugu.
(M4, T29, 130, M3.)
Colecţia I.R.N. Gădălin, jud. Cluj, 1951.

Hortensia Moldovan 20 a.
(LIV, 3, f.) 397 (413)

(VII, VII I.)
(cintat) Şi pe-obraz te-a săruta.

I : Nani nani puişor :I Că mama s-a dus la moară
A mamicuţă fecior : I Şi-o beut vinars de prune
Şi s-o dus cu doru-n lume
(dictat)
Şi-o beut şi s-o-mbătat
Că mama te-a legăna Şi pe tine te-o uitat.
(D33, E60, M32.)
858
D. 381 L Gădălin, j. Cluj, 1929.
Maria Mura
Florica Feşnic.
(LIV, 3, g.) 398 (379)

(VIII.)
Pînă luni dimineţare

De-ar fi trăznit Dumnezeu
Abuă-te pui de micu Talpa di la făgădău
Că mă-ta-i la ibovnicu
Talpa leagănului meu
.Şi te-abuă pui de cioară.
Să nu să leagăne nime
Că măta-i dusă la moară
Abua nu te-ai sculare Uom fără noroc ca mine.
.(M31, M4, 129, Q43.)
:Mg. 2045 {D) n n n (N). Seredei, j. Sălaj, 1971.

Viorica Honţa, 11 a.
(LIV, 3, h.) 399 (76)

(VIII.)
Aule puiuţ de cioară

Că mama s-o dus la moară
Şi-ţi aduce farinuţă
Şi îţi face plăcintuţă.
-(E30.)
Mg. 373 (Il) 1 (N). Braniştea, jud. Cluj, 1960.

Anişca Moldovan, 6& a.
(LIV, 3, i. 1.) 400 (431)

(VIII.)
(cîntat)
i Ş-abuă-te puişor
Pînă-i creşte mărişoru
Şi abuă-te pui şi creşte
îI : Ş-i fi mamii cu nedejde :I
859
(dictat)
Unde mama te-a mîna
Nu zice puiule bara
Ş-abuă-te pui de cioară
Că mă-ta-i dusă la moră
Să-ţ aducă farinioară
Să facă mămăliguţă.
(131, F73, F74, M25.)
Colecţia I.R.N. Braniştea. Dej, jud. Cluj, 1962.

Mg. 609 f. (N). Ioana Sechei, 58 a.
.
(LIV, 3, i, 2.) 401 (370)
(VII, VIII.)
(cîntat)
I: Buă, buă, puişor: I mă
i, şi Pînă-i creşte mărişor.
Unde' mama te-a mîna
Nu zice puiule ba
Că mama s-a supăra
La la la la la lai, mă.
(131, F74.)
Tr. M. p. 246, nr. 220. Sititelic, jud. Bihor, 1972.

Mg. 2382/11. Maria J urcă, 55 a.
(LIV. 4. a, 1) 402 (147)

VII. VIII.)
(cîntat) Ie culcă-ti şi te-abuă

Pînă ce s-a face ziuă.
Abua, bua cu mama
Culcă-te cu măicuţa
Lolololole,
I : Cucă-ti cu
măicuţa mari : I Că mama ţ-a da ţîţa.
Cămama te-a legăna Abua bua bua,
Abu abu abu a Culcă-ti cu măicuţa.
(N15 = B3a, D2, AlO, E2, 130, E59.)
860
Mg, 4061 l;· Sîtitelec, jud. Bihor, 1971.
Maria Jinca, 55 a.
(LIV, 4, a, 2.) 403 (385)

(VIII)
Abu abu abua măi

n Culcă-te cu măicuţa măi
u Ie culcă-ti şi te-abuă
m Pînă ce ş-a face ziuă :I
n Culcă-te cu măicuţa măi
I : Că mama ţ-a da ţîţa măi : I
n Şi cu drag ti-oi legăna măi
Abu abu abua măi
Abua cu măicuţa măi
Că mama ti-a legăna măi.
(B3a, Dl7, 130, E6.)
Mg. 4301 (R) i Gheneţea, jud. Bihor, 1973.

Silvia Chiş, 39 a.
(LIV. 4. b) 404 (10)

(VIIIl.)
Titibelu şi te-abuă
Pînă mîini dă cătă ziuă,
Aaa şi te-abuă
Pină mîini dă cătă ziuă.
(138.)
Mg. 4299 (R) f. Iteu Mare, jud. Bihor, 1973.
Maria Duca. 46 a.
(LIV, 4, c.) 405 (- )

(VIII 1.)
Titibelu şi te-abuă
Pînă mîini dă cătă ziuă.
Titibelu, piară-ţ felu.
(138, 03.)
361
Fg. 7907 d. Nicula, jud. Someş, 1939.
Ileana P. Ungur.
(LIV, 4, d.) 406 (392)

(VII, VIIIl)
Abuă-te cu maica
Că maica te-o legăna.
Abuă-te puişor
Pînă mîine-n zorişor.
Abuă-te pui de raţă
Pînă mîine dimineaţă.
(E2, 128, 120.)
Mg. 228 j. Buteasa, Maramureş, 1953.

Elisie Năprădean, 52 a.
(LIV, 4, e.) 407 (465)

(VII, VIII 1.)
Daina miruiră şi daina Abuă-te tu cu tata

Daina, daina şi daina Pină ce-a veni coita
Abuă-te tu cu tata Că mă--ta-i dusă la moară
Pînă ce-a veni mă-ta Să ne-aducă farinioară
Culcă-te tu şi te-abuă
La la la la ...
Şi te scoală mini la ziuă
DaiPa daina şi daina
Şi te scoală mărişor.
Abuă-te tu puişor Buă-te tu puişor
Daina daina şi daina Şi te scoală mărişor
(N24 = V3, V5, M28, M25, 130, J3l.)
Mg. 1549 g (N). Urişiul de Sus, Reghin, jud. Mureş, 1967.

Maria Pop, 37 a.
(LIV, 4, f.) 408 (416)

(VII, VIIIl.)
(cîntat)
I : Culcă, culcă puişor : '
I : Şi te scoală mărişor : I
.
(dictat) ('
Culcă-te tu cu mama
Că mama te-a legăna.
Culcă-te şi te abuă
Pînă ce s-a face ziuă.
Culcă culcă pui de curcă
Şi te scoală pui de cioară.
(131, E2, 130, G16.)
Tr; M. p. 244. Tiţ Iuliana, 63 a.

Nr. 217 (Mg. 2524/3) Les, jud. Bihor, 1973.
(LIV, 5.) 409 (134)

(VII, VIII)
(cîntat) Alba vine, neagra nu-i.

Dui dui dui puiu măicuţii
D-abuă-te d-abua, Haide toţi' naintea uşii.
Că mama te-a legăna, Abuă-te abua
Dui dui dui cloşcă cu pui, Că mama te-a legăna.
(E2, H5.)
Fg. 6248 a. Jud. Braşov (Mureş), 1938.

Traian Baltă.
(LIV, 6.) 410 (344)

(VIII)
(cîntat) (dictat)
Are muica doi copii Sîngele pîrîu le mere.

ei Şi ş-i liule şi ş-i buă De-ar da bunul Dumne:!!!eU
Pînă cin' să face ziuă.
Să scape bărbatul mnieu
Apăi, Hai tu peşte de mni-1 creşte
Să-ş mai vadă satul său
ei Şi tu somne de-o adoarme.
Ş-apoi, Hai tu miţă de dă-i ţîţă. Ş-ai lui doi copilaşi draji
Păi Că tată-tu-i la bătaie Şi nevasta să ţ-o placi.
păi Unde om pe uom să taie.
Şi să taie-n săbiele.
(130, ClOl, T30, Q50.)
863
Mg. 166 h. (N). Românaş-Zalău, jud. Cluj• 1957.
Ana Dîrjan-Prodana, 75 a.
(LIV, 7.) 411 (415)

(VIII.)
(cîntat) î Cine aude gura me

Gindeşte c-am băut vinu
I : La la la la la la la la : I Vai io n-am băut niemică
n D-abuă-te mititelu Că Nice vin nice pălincă, mă,i n
i Şi te scoală mărişoru, măi măi. Că horesc de năcăjită.
n Vai te-abuă pui de curcă i Că lucru lucru greu
şi Pină miine-n d-albă ziuă. e Cu bărbatu trăiesc rău, măi mă
i Vai te-abuă şi te-adormi i Şi la lucru lucru multu
i Că mă-ta-i dusă la domni, Vai bărbatu m-i urîtu
măi măi. Meri urîte di la spate
Vai tc-abuă şi te culcă C-oi lua io şi a ta parte, măi măi
Că mă-ta-i dusă la muncă. Că Meri urite di la mine
lai la lai la, iai lai lai la C-oi 1ucra şi pin tru tine.
Ia la lai la, la la lai la, la la Ei, Ai la la lai la, lai lai lai, lai la.
(VS, 134, M29, M30, Ql.)
Mg. 1232 d. Leşu, jud. Năsăud, 1955

Maria Precup, 64 a.
(LV, 1, a.) 412 I (264)

(VII. VIII.)
Cirţa cîrţa draniţa

Trece mama uliţa
Cu trei pui de rindunele
Dă-mi-i mie mama mea
Că ţ-oi păzi oile
Pe coasta cu florile
Şi ţ-oi păzi mieluşeii
Pe coasta cu clopoţeii.
(H9, F61.)
864
Mg. 2825 (R) c. Vintileasa-Neculele, jud. Buzău, 1965'
Noapteş Ioana, 31 a.
(LV, 1, b) 412 II (329)

(P. VIII.)
? La primul copil Georgiţă Dobrin (nu ieram cununată la primul copil)

am cîntat alt cîntec. Ştiam atunci cîntecul „Jieneasca" pe care l-am
învăţat de la aparatu de radio. L....am notat şi de . . acolca l-am scris pe
un caiet şi l-am cîntat la Cămin (Cultural).
? Am cîntat atunci cu tot coru. Aveam vreo douăzeci de ani. !eram dom-
nişoară şi activam la Cămin.
? La un an nu s-a mai cîntat că a ieşit şi alte cîntcce noi.
? Cînd cîntam la leagăn mai 1puneam şi vorbe cu ,,nani nani", mai îi
spuneam să adoarmă ...
? Mni-a plăcut, că iera băiatu rău şi cînd m-auza duruduind tăcea ~i
înţiglea uoki la mine şi adurmea.
Cînt aşa cum l-am adormit pe iel ...
(cintat) Hei Dar cu foc i ciobăna5u

Duru.duelu durudududu
Hei ! Mul' mi-e drag să văd ciopoare
Cînd zice cu fluierasu
De oiţe de mioare măi măi Duruduru clurucluni
Nani nani nani nani I : Duruduru duru durdurduru
Lulea lulea lulea lulea Duruduru duru dur dur dur:/
Hei Mul' mi-e drag să văd ciopoare Nani nani
De oiţe de mioare măi măi
ş ş ş $
Du.ru<lu du durududu durududu Nani nani nani nani
Durudti du durnduclu durududu Lulea lulea
Naninaninaninani
Nani nani
Culcă-te Dobrinică culcă-te
ş ş $ $ ş $ ş ş
Culcă-te mama culcă-te
Culcă-te Dobrine culcă-te
Nani nani nani nani
mămică
Hei Căci cu foc mai ieşti băciţă
Înkide uokii si culcă-te
Cînd îi zici tu din guriţă Nani nani ·
măi măi
ş ş $ $ ş ş ş ş
Nani nani fo.kide uokii mami
Lulea lulea lulea lulea lnkide uokii şi culcă-te
Hei Căci cu foc mai ieşti băciţă lnkide uokii mamă
Cînd îi zici tu din guriţă Mă Dobrine, culcă-te mămică
măi măi culcă-te
Durududu durududu durududu lnkide uok.ii şi culcă-te
Durududu durududu durududu Nu mai deskide uokii
I : Nani nani nani nani : I De ce mă ţii lingă tine ?
ss - o. 310 865·
, I : Ncmi· 'nani· nani nani : Y Să mă duc cu tine la horă
!,ulc<1 Juh•;1 cu .băiatu Ieşti primu băiat
Culcă-i<' mămica culcă-te Nani nani noni nani
Să ti faci marc. Culcă-te mămică culcă-te
Să facă marna un flăcău . Înkide uoki să creşti mare
Să rnl'argă c·u tine la horă
· Nanznani nani nani
1\'cmi nuni
I: Na na ...
Culcă-te mămică culcă-te
Lulea lulea : I lulea lulea
. Să ere:~ ti
ma re
Nani nani nani nani
k~ti primu băiat
şşşşşşşş
j\'mzi 1umi
Te c·re~te mama ca p-o floare Lulea lulea
Să te facă mama marc ş ş ş ş
(A24, B15, Q2, K54, FH.)
Mg. 4258 h. Corbi, jud. Argeş, 1973.

Marina (Nina) Poţenariu, 60 a.
(LV, 2.) 413 (317* ;318* )

(PI, VIII.)
? Vorbe pui cîtc> vrei. Cînd stai şi legeni te gindeşti şi la viaţa ta ...
]Pu Hm pus vorbC'lc> ... viersu ie bătrînesc ...
? Nu-'mi aduc wninh' <·u ce vorbe iera (cîntccul)
(cîntat)
Nani nani dragă, nani nani
1-'tmiu ptruia, ptrui, ptrui ptrui ...
Ptruia, puia mamii, ptrui, ptrui,
Nani mamă nani.
(vorbit)
„Puiule al mamii Nuţel dragă, Nuţel"
(dntat)
. Nani mamă./ : Nani nani nani nani: I
I : Nani nani, puiule măi: I
şi Frunzuliţă bob areu
De ce n-a rupt Dumnezeu
Sfoara leagănului meu.
e Că Dumnezeu dac-o rupea
e Scăpam de lumea asta, măi
A păcătoasă ·şi
rea, măi.
îşi Ce n-a lăsat Dumnezeu
ei Ce-oi iubi să fie-al meu, măi
Şi să mor cîrid oi vrea ieu, măi.
ei şi Ce n-a lăsat Hristos
Să ia frumos pe frumos.
ei Şi Dumnezeu a rînduit
e Să ia frumos pe urît, măi
Să trăiască amflrît, măi.
e Nani nani puiule, nlă
I : Nani nani cukă-te, măi: I
(vorbit)
„Ptrui mamă, ptrui, ptrui ...
ş ş ...
Nani cucă mamă, cucă cucă ...
Ptruia ptruia ptruia ptruia ptruia
ş ş, ş ş, ş ş ...
Haida dragă hai
Hai eul' băiatu, haida
Hai fă băiatu, fă nani mamă,
Haide puica mamii, haide
ş ş ş ş
"
(cîntat)
Păi Culcă-mi-te mititel, măi
î I : Şi mi te fă măricel, măi : I
ai Să te duci cu uoile
e I: Pe toate vîrfurile, măi: I
n I : Să-m paşti maică uoile : I
e
n Nani nani puiule măi: I
(urmează legănat în tăcere) ·
Ptrui, ptrui ...
î Şi frunzuliţă viorea
Fost-am fată tinerea
Ş-am ocolit pădurea, măi.
m Pădurea şi munţi-nalţi
I : C-aşa mi-a fost miie drag, măi : I
i S-auz păsăr-1e cîntînd
i Şi izvoar'le vîjîind măi : /.
îmi : Pădurea de brad fojnind : I măi
Şi uoiţele păscînd, măi.
i Cucu şi cu mierliţa
ei Îmi ţinea potecuta
I : Pe car' mergeam singurea : I măi.
ei Singurică pe hăţaş
867
m I : Făr-de surori, făr. de fraţi, măi. : I
; Fratii si surorile
I : 'Brazii Şi izvoarele, măi.: I
ei Şi-n loc de ai mei părinţi
I : Mi-a fost stîncile din munţi, măi. : I
Ptrui
ş ş ş.
(vorbit)
„Ptrui mamă, ptruia, ptrui
ş ş ş .. ·"
(N16 = A25, B27, Q:J, D2, K54, 11, F54.)
Mg. 4919 (II) g. Săcăreşti-Cucuteni, jud. Iaşi, 1917.

Domnica Guzu, 41 a.
(LV, 3.) 414 (292)

(VIII.)
(cîntat) Şi ca vinul care-l bei, măi

Te-ai jurat c-ai să mă iei măi
Aa aa aa a
ş ş ş ş, a a, olll ...
Nani nani, puiul mamii A liuliuţă, aa
ş ş ş ş
De luat nu m-ai luat
Ai liu liu ta', olll ... a a
I : M-ai făcut de rîs în sat, măi :I
I : Şi din gură ţ-a cînta, măi :I aaaaaaa
---
Aa a a, ş ş ş ş 1 [. I III.l
Ş-ai liuliu cu mămica
I : De rîsu nevestilor măi : I lor
Şi di hula fetilor, măt
I I. I I II. I
I : Puiule să te usuci măi : I usuci ş ş ş ta' liuliuţă,
Ca pîinea care-o mînînci măi a a a
A aaa Şi di hula fetilor, măi.
(A26, B2c, EJ, QG.)
868
Mg. 401.f (li) i Dumbrăviţa de Codru, jud. Bihor. 1971.
Samic:a Mărcuţ, 49 a.
(LV, 4 ) 415 (398)

(VIII. VII.)
(cîntat)
Ai I : Fură-te dracu bădiuţ : I
Cum mă făcusi cu liuliut.
Ai I : I-oi şide şi-oi legana măi. : I
0
Lui mai lui mîndrile meli

I : Tu-oi şide şi-i fluiera : I
Lui mai lui mîndrile meli
Ai I : I-oi puni ciupag pă foc : I
Tu ţi-i puni pani-n clop.
(Q7.)
Mgt. 60 e. Sălcuţa, jud. Cluj, 1951.

Amalia Bungărdean, 60 a.
(LV, 5.) 416 (423)

(VID, VII))
(cîntat) (dictat)
mda I : La la la la la la la : I Lulie lu lie puiule
ai La la la lai la lai lai la Lulic" Iulie cu mama.
La la la la la la la la Mînce-ţi şărpii carnea ta
şî I : Lule lule puiule : I Cum îmi mînşi tu viaţa.
şi I : l.ule lule cu mamare
Sugă-ţi şărpii sînjili
Că mama te-a legăna.
şî Lulie lulie puişor Cum îmi sugi tu ţîţilie.
şi Pînă mînie-n prînzişor. Cum imi mînşi tu zilele.
ie blăstem di mamă, cînd îi năcăjită, cînd o lasă bărbatu, cîn' n-are

mîncare, îşi blestemă copilu. O mamă care nu-i năcăjită cîntă altfel nu
aşa ...
(Nl 7 = Al2, B2f, Dl, El, 135, QB.)
869
Mg. 4255.e. ..: Dîmbovicioara, jud. 1\-rgeş, 1973.
Voichiţa Stoian, 37 a.·
(LV, 6,) .417 (31~)

. (VIII)
Tatăl meu îl cînta drept cîntec ş-apoi ieu il mai cîntam la copii să-i
adorm ...
? Nu prea l-am mai cîntat nici la ăsta mic (Ionuţ, 7 ani şi 11 luni).
Cintam la primul copil mai" mult,-că aveam leagănu în casă atîrnat de
tavan. În casa asta nouă, nu am mai făcut cîrlig pentru leagăn. Apoi
s-a mai obişnuit şi iei să nu mai fie legănaţi.
(dntat) La Lenuţa dulce floare.

I : Nani nani nani nani : '
I : Hai hai hai murgule hai : I mă
Hăi hai hai la cleal pe plai, măi.
I : 1\' oni no ni no ni nani : I I : Ţie-ţi dă ovăz dă-l bun : I mă
Nani nani puiu mamii. Şi mnie-o floare din sîn, măi.
Hai la deal şi hai la vale I : Nani nani nani nani: I
S-ajungem în sat cu soare Nani nani puiu mamii.
(Rtih, Dl, Q9.)
Mg. 3199 (II) f. Chişlaca, Ineu, jud. Bihor, 1967.

Saveta Hărdău, 62 a.
(LV, 7,) 418 (372)

(VllI(VII) )
(dntat)
' : Ş-ai liulie puiu mamii măi: I
n I : Doară-i ti uita dormind măi : I
Ş-ai liulie cu măicuţa
Săruta-ţi-aş guriţa
şi Cînd ieram de nu iubeam
I : Unde mă culcăm dormee1m : I
Da acum de cînd iubesc
Mă eul' nu mă hodinesc
Că tă' la mîndra gîniesc.
(D34, G17, QlO.)
870
Mg. 2822 ..(1), e. : Stăpîneştî-Ciirbunari, (Moadova-Nouă)k '.
Banat, 1965.
Ileana Ignat, 69 a.
(LV'. 8.) . 4J~ (343)

(IV, VI,~VII.)
(cintat)
I : ai Mînclrcr mea 1j1îndrn mea
Ţucu-ţi oki cin' o vrea : I
I : Vino luică de· mi-l culcă : I
I : ei Şi tu soamli.e de-1 adoarme : I
I : ai Lina mea Lina mea
Săruta-ţi-aşi guriţn : I
I : hai Şi tu peşte de mi-l crc<;;tc : I
ai Lina mea Lina mea
î Săruta-ţi-c1şi guriţa. '·-'
(Ci~, Qll, VIO.)
Fg. 5404 b. Albeşti, jud. Braşov, 1933.

Vărvar~i S. Floarea, 67 a.
(LV. 9.) 420 (345)

(VIII.(VII.) )
(cintat)
e Culcă culcă copil micu
Că maică-ta-i la cîştig
T::ttă-tu-i la iobăgit.
e Inimă supărăcioasă
c~ să-ţi dau să fi voioasă
D'-' mi-ai da bunu lumii mlî
Io voioasă tăt n-oi fi.
Căci am parte de năcaz
Că năframa de obrazu.
(M:rn, Q34.)
sn
Fg. 3542 c. Fundu Moldovei, jud. Suceava.
Ileana Volosiniuc.
(LV, 10.) 421 (287)

(VIII)
(cintat)
I : Răsai lună di cu sară : I

Haicli liulea cu mama
I : Să cosăsc pelin şi iarbă : I
Să dau murgului să meargă.
Ca să vie mai degrabă
Puhorul să mi-l vadă
<D2, Q12, M16.)
Fg. 12640 b. Fundul Moldovei, jud. Suceava, 1928.

Parasca Grămadă.
(LV, 11.) 422 (289*; 288*; 290.*)

(VIII.)
(cînlat) (dictat)
Desfă mîndră ce-ai făcut
Răsai lună, răsai dragă
Nu mă ţinea om pierdut
Să să vadă prin livadă
Că ţi-oi da un leu bătut.
ai Uu liu, luleo, cu mama of
oi Să vă vadă prin livadă Să-mi dai bade doisprezece
Să cosăsc trifoi si ic1rbă

Cc ţi-am făcut nu ţi-oi desface
ai Să dau murgului să margă Nu ţ-am făcut ca să piei,
Ţ-am făcut ca să mă iei
Pîn' la mlndra să-mi desf;Jcă.
Să-ţi fiu mamă la copii
Şi nevastă ţii din'tăi.
(B:16, Q13.)
872
Mg. 3838 (R) g. Dumitra, jud. Alba, 1970.
Ana Goţa „a lu Nimutu" 43 a.
(LV, 12.) 423 (412)

(PI. VIII.)
(parlato)
Liule mama liule.

Culcă-te cu mama.
(cîntat)
De trei zî'de dimine', măi

N-am fo' la mîndra s-o văd, măi
Dar aseară cin' m-am dus, măi
Am găsît lacătu pusî, măi
(por lato)
Liule, Culcă-te cu mama dragă.
(cîntat)
î Lacătu l-am rupt cu mîna
I : Ş-am intrat la ia cu sîla : I
Lule liule
î La la la la la la la, laila.
(A12, B2f, D6, Q14.)
Mg. 4144 (li). o. Gropeni, jud. Brăila, 197 2„

Maria D. Prodan. 44 a.
(LV, 13) 424 (312)

(VIII, P.)
(cîntat)
i Pe cumpănă la fîntînă. Neni măi neni

Plînge-o pasăre bătrînă
Pe cumpănă la fîntînă
Plînge-o pasăre bătrînă.
873
I-laidi rumi puiu mamii
HQi nanfră pu,işo1~<
n $f-a nu 'plînge că-i bătrînă, neni măi neni
n Dar plînge că ie străină
Ia nu plînge că-i bătrînă.
Ia plînge că ic străină. ·
(vorbit)
Hai mămica fă nani mămică. Fă nani. ţlai ,mămică vini tăticu,
~i ne bate mămică dacă nu facem mîncare ...
(cintat)
Şi C-a crescut un rînd de pui neni, măi neni
Ş-a 1·ămas a nimănui, mă.
C-a crescut un rînd de pui
~i-a rămas a nimănui, mă
(pariato crjectiv)
Hnidea nani puiu mamii
fini nănică puişor
~liaeu nani plliu nwmii, mititel.
· ...'
(vorbit)
Hai nanzca nulrnică, hai ncmică. /foi faci nani mamă, că vine mama şi
ne bati mămică ... Să dăm la purcC'l, să dăm la oiţe, să dăm la găinuşi,
mămică.
(Dl, Q15.)
Colecţia G. S. Mg. 34 (I) c. Cimpulung-Muscel, jud. At'lgeş, 1980.

Elena Enache, 66 a.
(LV. 14. a.) 425 (306)

(VII. VIII.)
(cîntat) ·Frumos cîntă cucu-n tine
Nani nani puişor Cînd mai gros cînd mai subţire
Vin la maica să te-adorm mă Tocma cum îmi place miie.
Să te-adorm pă pieptu gol Nani nani băieţel
Să-ţi fie somnu uşor mc1i Nani nani puişor
I : Să-ţi fie somnu uşor : I I : Vin la maica să te-adorm : I
Foaie verde rug· de mure Să te-adorm pă pieptu gol
Pădure dragă pădure Să-ţi fie somnu uşor.
(D4, K55, Q16.)
874
Fg. 10303 c. Bălteşti,, jud. Prahova.
Sţeliana Andr~ţ, ţ'f~ r I
··.I
(LV, 14, b.) 426 (103). · . ,j
(VII)
Nani nani să te-adorm

Să te-adorm pe braţu· gol
Să-ţi fie somnu llijor.
(D4, K55.)
Mg. 4255 t. Corbi, jud, Argeş, 1973.

Mar'n~. (Nina) Poienaru, 60 a.
(LV. 15.) 427 (326)

(P, VIII.)
? Cînt fel de fel de cîntece. Poate mi-aduc aminte şi de cîntecele pe

care le cîntam şi cînd ieram fată ...
1 D-ăştia cîntece moderne, nu prea merg la l~agăn, da din cîntecele
veki care-s mai jalnice, mai încete, merg toate.
1 Asta-1 ştiu de cînd ieram fată. Imi plăcea, că.· de cîte ori ieram necă
jită îl cîntam ... Şi la copilu meu şi la nepoţi_îl cînt mereu.
? Mai de mult trăiam mult mai amărît ca cum trăiesc acuma.
? Cîntam cîntam tot pînă adormea copilu. Cum încetam se ·scula şi
trebuia să-i cînt mereu.
? Dacă nu adormea la un cîntec, apoi începeam altu.
? Asta ie un cîntec bun de adormit copilu. La altele dacă nu adormea,
treceam la alt cîntec.
Copiii ăştia te fac să cînţi făr' să vrei. Copiii ăştia dacă nu vrea
8-adoarmă te pomeneşti a cînta.
(cîntat}
Tu maică cînd m-ai făcut
Bine nu ţi-a prea părut rnăi
î Mni-ai făcut scutec de lînă
Facie- de strămătură
Of, of, of măicuţa mea măi .
şi I: Ca să n-am inimă bună : I
875
(vorbit)
,,Că dacă-m făcea mai bună, aveam şi ieu voie bună, da aşa dacă mi-a
făcut-o re, n-am inimă bună ...
To' supărată ... Dacă-m făcea de bumbac
lmi era şi mnie mai drag."
(cîntat)
i C-un picior m-ai legănat
Cu miinile ţi-ai lucrat
I : Din gură m-ai blestemat : I
Of of of măicuţa mea, măi.
e Şi m-ai blestemat la lună
Să n-am inimioară bună.
Şi m-ai blestemat la soare
Să n-am nici o ursitoare.
I : Şi m-ai blestemat la stele
Să dau numai peste rele : I
Cu mîinile ţi-ai lucrat
(parlatto)
„Nani nani nani, ptruia ptruia. Culcă mamă culcă ... @ulcă puiu mamii
culcă.Ptrui, ptrui, ptrui ... Nani mamă nani, nani nani nani."
(c-intat)
şi Şi maică măiculiţa mea
De ţ-o părut rău aşa, măi
i De ce n-ai băut ceva
Cîn' ai fost cu mine grea.
tA7, B27, Ql7.)
Fg. 8175 b. Perieţi, jud. Ialomiţa, 1940.

Smaranda Bănică.
(LV, 16,) 428 (313)

(VIII.)
(cintat) (dictat)
I: Nani nani puiu mamii: I Mama nu te-a blestemat
î Legănat m-ai legănatu Că ce-ai iubit ţi-ai luat.
Tu mamă m-ai blestematu. Nu-i blestem dă la măicuţa
876
Ş-i blestem dă la drăguţa Şim-ai făcu d-un ficior
Vino peşte, dă mi-l creşte Să dau ţării rotocol.
Şi tu ştiucă, dă mi-l culcă. Şiumblu din ţară-n ţară
Fir-ai mamă blestemată Cu haina la subţioară.
€ăj nu m-ai făcu' de-o fată Dincotro vîntu mă bate
Să stau cu tine pă vatră. Tot mă frige şi mă arde.
(B6b, C90, Q18.)
Mg. 4013 (II) b. Dumbrăviţa de Codru, jud. Bihor, 1971.

Marta Ciocluţ.51 a.
(LV, 17.) 429 (397)

(VIII, P.)
(cîntat)
I : Pă şu' dealu Borzului : I
Mere-ţ para focului, măi
ai Da-nde mer-ţi pară de focu
La fata fără noroc, măi
ai I : Da-nde mer-ţi pară dă ceară :I
La fata fără ticneală.
(parlato)
,,A, a, dragu mami, cuci cu mama ; că mama te leagănă şi crieşti mari ;
că ti-a mîna mama la uoi; şî ti-a mina la vaci, şi-i faci cocii cu brin-
cuţăle tali, dacî-i crieşti mari, dragu mamii. Cucî cu mama, fata me.
Ţuc-o mama, fata ii; a a a .... "
(Al, Q19.)
Fg. 2860 a. Runcu, jud. Gorj, 1930.

Maria Arbagic, 31 a.
(LV, 18.) 430 (331)

(VIII)
(cîntat) Cu mîinile pe psaltire

I : Nani nani copilaşî : I Cu uoki după copile.
I : Face-te-aşi călugăraşi : I Nani nani puiule
I : La mînăstire-n araşi : I Puiule copilule.
(DlO, Q20.)
877
Mg. 401J. (R) v. Codu ba-Mare,' jud. Bihor, 1971
Florea Nsitor, 45 a.
(LV. 19) 431 (395)

(VIII)
(cintat)
apăi I : Dui, dui, dui

n Cloşcî cu pui măi : I
hai Dac-ai scos musai şi-i ţii măi, măi
opăi I : Şî nu ţî-i mînciiuliu măi : I
hai Ca pă mine străinu măi
apă'! / : Şi nu tîli mîncii uliu măi : I
hai M-ar pune scarî la pod măi
Hai I : Străinu d-gr ave vremi : I
Hai Cătă mini-ar tîie lemni măi
(L8, Q21.)
Fg. 2812 a .. Runcu, jud. Gorj, 1930.

Maria :Piper, 56 a.
(LV, 20.) 432 (339)

(VIII)
(dictat) La popă să-l creştinească.

Nani nani pui dorit
Foaie verde maracme Fir-ar tatu-afurisit
Ia vezi doru ca un cine. Câ iel m-a nenorocit.
Veni azi si vine mine Taci tu maică nu mai plînge
Vine patz:uzăci dă zile
Pin-o-nvia puiu-n tine. Ca te-oi scălda-n lapte duke
Las, să vie şi să nască Şi te-oi scălda şi-n zahar
Ca-1 dau la doică să-l crească M-i trupşoru tot amar.
(Qz2, T45, Q23.)
878
Fg. 655 b. St.ceiuţ, jud. Alba, 1933~
ludifta Badea.
(LV, 21 a.) 433 (3~7)

(VIII)
Pasărică galbină Astă nopti <1m durmit

Vin-o şi mă liagănă Cu măicuţa am vorbit
Şi mă liagănă frumos M-am sculat şi-am pipăit
Să nu pic din liagăn jos. Şi nimica n-am găsit
Să mă liagănă cu ·bine Numai doru inimi
Să nu cad di lingă tine. Scris pC' faţa perini.
(Q24.)
N.I. p. 87, ex. 465. Bucureşti" (cartierul Rahova).
(LV, 21, b.) 434 (47)

(VII)
Păsărică galbină
Vino de mă dandină
C-aşa sînt eu învăţat
Ca să dorm tot dăndinat.
(Q24.)
fg. 5494 b. Şanţ, jud. Năsăud,

Rodovica Rus.
(LV. 22.) 435 (202)

(VIII)
(cîntat) I : Da nu după sieşine : I

Măritată-i bine-i tare
Şi ne dzişe că-i mai bine
Măritată diecît fotă Da nu după şiecare.
I : Sus îi Dumniedzău să-l bată :/ Măritatu-i nu-i noroc
I : Sî nu bată aşa di rău : I Că bărbatu-i zbici de foc.
i : Da numai cum îi dzîsie ieu : I Că măritatu nu-i tîjnicilă
I : Măritată-i încă-i bin~ : I Că bărbatu-i zbigi de pară.
(Q25.)
879'
Mg. 1753(V)s. Meseşenii Bărgăului, jud. Năsăud. 1960,
Tomoroagă Maria, 20 a.
(LV. 23) 436 (373)

(VIII)
Leagănă-te virf de brad Spune-i-aş la măicuţa

Căci şi eu m-am legănat Nu-i aişa săraca.
După cine mi-a fost drag. Leagănă-te puişor
Leagănă-te pui pui pui Cum mă leagăn-al meu dor
Că ieu n-am cui să-i mai spui.
Şi nu mă lăsa să mor.
I-aşi spwie la o vecină
Căci nu-i dor ca dorurile
Dar şi-aşeia mi-e străină.
Să-l omor ca gîndurile.
I-aş spune la un veşinî
Leagănă-te brad în vînt
Dar pe mîin'e-i satu plin.
L-a.şi spune fa o cumnată Cum mă leagăn-al meu gînd
Nu mă crede niciodată. Şi mă lasă suspinînd.
(Q27.)
fg. 5593 b. Şanţ, jud. Năsăud, 1935.

Floarea Robotin
(LV, 25.) 437 (440)

(VIII)
(cînwt)
şi: I Vai mamă cin mai făkutu I: lu lu lu

şî : I Ţie bine ţ'o părutu I :
şi : I Mamă de părere bună I :
:I şî Mn-eai făkut prokaţ di lină : I lu lu lu.
să Şi leagăn de măgheran
Să mă leagăn de măgan.
(B2d. Q28.)
.880
Mg. 3319(1)d. Tîrşolţ, Oaş, Maramureş, 1966.
Mărie Bud, 41 a.
(LV, 25,) 438 (453)

(VIII (IX))
(cîntat)
I : Dui, dui, dui : I
Minca-1-aş pui
Rabdă gură dacă nu-i
hai Dui, dui, dui, şi iară dui
Toate plugurile ară
ai Au tu griu, au tu sacară
Numai a mea e tînjale.
Şad a umbră su' parete
Boii pasc în codru verde.
(AH. Q29.)
fg. 13.088 c. Bistriţa, jud. Năsăud, 1929.

Ana Horga, 53 a.
(LV, 26.) 439 (414)

(VIII)
(cîntat)
- Somn ie maică ociloru - dăina -
Şi li greu sprîncenelor . . .
- Du-te fiică si te culcă - dăina -
în patu frăţÎne-tău.
- Maică, maică, nu-i hodină - dăina -
Că-i patu de lemn cinaş
Da n-oi durmi mintenaş ...
în patu de iemn de prun.
- Maică, maică, nu-i hodină - dăina -
Că-i patu de uom bătrîn.
Vom bătrîn cu moartea'n sin . . .
în vărvunţu ·stratului
în poala drăguţului.
Fire-ai maică ... d-ai trăi - dăina -
Că bine m-oi hodini.
CQ30.)
SS-c. 310
881
Mg. 4035(1)b. Bilca, jud. Suceava, 1971.
Raveca Mihăilă, 71 a.
(LV, 28.) 440 (283)

(VIII. VII.)
? Di la moaşa mea.
? Cîntam şi la copii cînd îi adurmniam.
? O cîntam şi la lucru, cînd îmi ·aduceam aminte di bunica.
O cîntam şi pă la nunţi; da nu se cîntă tărăgănat aşa ca atunci cînd
adurmi copii.
(cîntat)
Pi dealu cu florili
Paşti sîrbu uoili
Şi sîrboaia caprili.
Sîrbu-a prăpădit caşula
Şi sîrboaica panzatura.
Sîrbu-a prapadit sumanu
Şi sîrboaica peştimanu.
Sîrbu-a prapadit cîrligu
Şî sîrboaica zambalicu.
I .
Mg. 5014 a. .Palazu-Mare, jud. Constanţa, 1978.

Atena Manole, 61 a.
(LV, 29.) 441 -(87)

(VIII)
(cîntc1t)
Turn, turn, turn, tum, tum,
L-aţa ca~ă ţ-iase fum.
- U, la feată, cui-n ti thum (?) ?
I: - Nu-n mi thum, ni-n mi vîrjeşti,
Cu flurii va-ni mi-asuseşti : I
Tum, tum, tum, na, na,
Cum va dada şti-ni-u-avea,
Ţi ni-u-avea di ni-u-acriştea
Tu padi ţi şi-agiuca.
882
Tum, tum, nastur di-asim1,
S-facă dada nă chilimi,
Su pitreacă la dîrveani ;
Cari feată va si-şi treac'
Aţa va-ş da dada'nveastă.
Turn, turn, tum, tum, tum, La acea casă ce iese fum I - O, măi fată,
cui te dăm (?) ? I - Nu mă dai, să nu mă cerţi, I Cu florinţi (să mă
găteşti pentru) mă logodeşti.
Tum, tum, turn, tum, turn I Cum vrea mama ce mi-o avea, I Ce mi-o
avea de mi-o creşte, I Pe podea ce se (mai) juca. I
Tum, tum, nasture de argint I Să-ţi facă mama o hăinuţă, I Să te trimită
la trecătoare : I Care fată o să treacă I Aceea o să ţi-o dea mama de
nevastă.
(Q34.)
TABELUL ALFABETIC AL SUBIECŢILOR PE REGIUNI
Regiunile _ _N_r._P_i;_s_e_Io_r___ I Localitatea şi ;nul culegerii

1
MOLDOVA şi BUCOVINA
_-\i!Pnii Tasia, 55 a. 183 Perie>ni, Vaslui, 1976.

Almă~anu Floan·a, -13 a. 2!10 Retiş, Neamţ, 1954.
Andronache Casandra, lll a. 149 Dodeşti, Vaslui, 1936.
Ardekan G. Catrina, 291 Hangu, Neamţ, 1935.
Baimăceanu I. Aglaia, 76 <1. HO Straja, Suceava, 1977.
Brăilean Ana, 74 a. 281 Bilca, Suceava, 1971.
Crăcană Natalia, -19 a. 14 Cucuteni, Iaşi, 1977.
Creangă Eva, 40 a. 120 Botoşani, Suceava, 1974.
Danilă Saveta, 40 a. 42 Izvorul Muntelui, Neamţ, 1955_
Dragomir Ioana, 27 a. 214 Iveşti, Vaslui, 1974.
Enache Mariana, 6 a. 62; 86. Nereju, Vrancea, 1966.
Geamanar Maria, ti6 a. 79 Dorotea Frasin, Suceava, 1977 _
GhPabă I. Ilinca, 61 a. 11 ; 276 (125*). Vintileasa, Ncculele, Vranc<'a,
Hl65.
Ghimpu Victoria, 38 a. 249 Birseşti, Vrancea, 1974.
c;hioc Elisabe>ta, 61 a. 102 Cucuteni, Iaşi, 1977.
Gicovanu Lisaveta, 24 a. 29:J Secu-Buhalniţa, Neamţ, 1932.
Goga Ileana, 119 Hălăuccşti, Iaşi, 1949.
Grămadă Parasca, 289 Fundul Moldovei, Saceava, 1928.
Guzu Domnica, 41 a. 289 Săcăreşti, Cucuteni, Iaşi, 1977.
Iacoban Paraschiva, 212 Botoşana, Suceava,
Irimescu Domnica, 38 a. 92 ; 93 ; 96. Bilca, Suceava, 1971.
Irimescu Ecaterina, 76 a 99 Bilca, Suceava, 1971.
Leşanu Irina, 41 a. 257 Doma-Arinii, Suceava, 1951.
L<'uştean Parasca, 288 Fundul Moldovei, Suceava, 1928.
Micu V. Aglaia, 66 a. 151 ; 152. Băiceni-Cucuteni, Iaşi, 1977.
Mihăilă Raveca, 71 a. 97 ; 98 ; 283. Bilca, Suceava, 1971.
l'vlihoc V. Maria, 77 a. 95 Cucuteni, Iaşi, 1977.
Moisă Maria, 31 a. 297 Izvorul Muntelui, Neamţ, 1956.
Mrejenu Minodora, 25 a. 198 Izvorul Muntelui, Neamţ, 1955.
Muntean Varvara, 6-1 a. 282 Bilca, Suceava, 1971.
Năstase Aglai<', 75 a. 286 Filioara, Agapia, Neamţ, 1982.
Niţoaia V. Maria, 55 a. 158 Cucuteni, Iaşi, 1977.
Noapteş Ioana, 31 a. (j ; 29 ; 304 ; 329. Vintilcasa, Neculele, Vrancea.
1965.
Paie N. Marieta, 23 a. 37; 29-1. Cucuteni, Iaşi, 1977.
Petriţa Ileana, 51 a. 295 Izvorul Muntelui, 1955.
Profir Mira, 7-1 a. 176 Dodeşti, Vaslui, 1965.
Puha Zamfira, 62 a. 1-!8 Bilca, Suceava, 1971.
H<-till'anu Maria, 58 a. :30 Vlădeni, Iaşi, 1977.
Savu Anghelina, 66 a. 146; 147. Bilca, Suceava, 1977.
Seferovici Mina_, 75 Scheia, Suceava, 1939.
1 2 3
Socoliuc Elena, 52 a. 139 Moara Nică, Suceava, 1972.

Stan Nastasia, 41 a. 296 Ciucea-Chiril, Suceava, 1955.
Stoica Gh. Catrina, 66 a. Dodeşti, Vaslui, 1965.
Toma Nistor Ana, 78 Gura Sadovei, Suceava, 1913.
Trestianu St. Ioana, 22 a. :121 Vintileasa, Vrancea, 1965.
Trestianu S. Stanca, 55 C\. 217 Vintileasa, Vrancea, 1965.
ŢiMpău Zenovia, :15, 38 a. 248; 284. Pojorîta, Suceava, 1955, 1958.
Velnic I. Saveta, 36 ii. 194 Cepleniţa, laşi, 1949.
V0losniuc Eleonora, 287 Fundul Moldovei, Suceava, 1928.
:m; 113. Suceava, -
83 Marginea, Suceava, -
108 ; 285. Moldova, -
197 Farcaşa, Neamţ (1935)
51 Săvineşti, Neamţ, -
240 Hangu, Neamţ, 1935.
4-1 Tudora, Botoşani, -
DOBROGEA
Boboc Margarc>ta, 52 a. 72 Enisala, Tulcea, 1975.

Chiran Ştefana, 72 a. 1 ; 200. Plopu, Murighiol, Tulcea, 1974.
Şrnira St. Floarea 49 a. 298 Horia, Tulcea, 1972.
î7 Dobrogea, ...:._ ·
49 Valea Nucarilor, Tulcea,
MUNTENIA
Andrei Steliana, 103 Bălteşti, Prahova, 1946.

Badea Ioana, 38 a. 21j2 Gura Teghii, Buzău, 1966.
Bănică Smaranda, Jl:l Perieţi, Ialomiţa, 1940.
Barbieru Nic. Lina, 22-t Plătăreşti,llfov, 1939.
Bejan Maria, 46 a. ;)() Ariciu, Salcia, Tudor, Brăila,
1974.
Beldiman Floarea, 58 a. Niculeşti, Pqienarii-Vulpc~ti,
Ilfov, 1964.
Botezatu Ileana, 69 a. 186 Furtuneşti, Gura Teghii, Buzău,
1970.
Cărjan Maria HH Izvoare, Prahova, 1938.
Cârlan Tudoriţa,26 a. ':>7 GropPni, Brăila, 1972.
Căploiu Drăgulina, 38 a. :122 Salcia Tudor, Brăila, 1974.
Cernat Marcela, ~1 Izvoa,re, Prahova, 1938.
Cernat Zamfira, 110 Izvoare, Prahova, 1938.
Ciobanu Catrina, 60 a. 201 Gîsteşti, Ilfov, 1948.
Ciomag Maria, 21i8 Izvoan', Prahova, 1940.
Cireaşă Ecaterina, 69 a. (382) Gropl•ni, Brăila, 1972.
Ciuplea B. Voica, 63 a. 81 Gropeni, Brăila, 1972.
Ciuplea Liliana, 11 a. n Gropeni, Brăila, 1973.
Corcodel Gh. Elena, 36 a. 229 Jugur, Argeş, 1954.
Cojocaru N. Elisabeta, 46 a. :rn:> Bătrîni, Prahova. 1955.
Dedu Florica, 42 a. JOB . Bătrîni, Prahova, 1962.
Dinicu Gherghina, 67 a. 299 Nedeicu, Măraşu, Brăila, 1975.
Dobre Verginia, 63 a. 241 Cuza Vodă, Stăncuţa, Brăila,
1973.
885
1 2 3
D0brescu Maria, 162 Olteni, Teleorman, 1941.

Dwnitru Alexandrina, 211 Bucureşti, 1948.
Enache Manda, 116 Măgurele, Prahova, 1946.
Enache Elena, 66 a. :rn6 Cîmpulung, Argeş, 1980.
Fătu B. Dumitra, 64 a. 40 Ariciu, Salvia Tudor, Brăila,
1974.
Fulga Ecaterina, 54 a. 223 ; 234. Slatina, Nucşoara, Argeş, 1955.
Ghinescu Victoria, 56 a. 301 Jugur, Argeş, 1954.
Gleznea Anca, 247 Trăisteni, Prahova, 1938.
Gligore Mariţa, 56 a. 112 Hirsa, Dealu Gălinean, Prahova.
1935.
Gonori Lina, 237 Dărăşti, Mihăileşti, Bucureşti,
(1940)
Ilie Safta, 85 Tinosu, Prahova, 1947.
Ionescu Puica, 56 a. 190 Gura Văii, Scorţoasa, Buzău,
1970.
Istrat0 Maria, 47 a. 300 Galbenu, Brăila, 1973.
Lobodan Elena, 42 a. 21:1 Crîng, Pătirlagele, Buzău, 1970.
Manolache Maria. 129 Măgurele, Ilfov, 1943.
Matei Tinca, 132 Măgurele, Bucureşti, 1943.
Mc>iroşu Floarea, 44 a. 71 Cuza-Vodă, Brăila, 1973.
M€:iroşu Lucreţia, 45 a. 241 Cuza-Vodă, Brăila, 1973.
Micu Aneta, 78 a. 258 Salcia Tudor, Brăila, 1974.
Mihalache Verona, 111 Izvoare, Prahova, 1938.
Mînzu Nastasia, 35 a. 261 Gropeni, Brăila, 1973.
Mocanu Vasilica, 11 a. 43 Gropeni, Brăila, 1973.
Mocanu M. Maria, 72 a. 325 Gropeni, Brăila, 1972.
Moisescu Niculina, 61 a. 178 Fureşti, Argeş, 1961.
Munteanu Niculina, 74 a. 273 Măraşu, Brăila, 1975.
Năstase Anica. 104 Opăriţi, Prahova, 1940.
Nestorescu Dumitra, 64 a. 114; 115. Lapaşu, Buzău, 1934.
Olaru Elena, 38 a. 271 Albe.şti-Argeş, 1962.
Oprea I. Ioana, 256 Prajna Nouă, Prahova, 1938.
Panait V. Antoaneta, 24 a. 196 Băti:-ini, Prahova, 1962.
Pană Rada, 76, 82 a. 125 : 272 ; (250) ; 263 Polizeşti-Stăncuţa, Brăila, 1973,
1979.
Păduraru I. Lina, 310 Izvoare, Prahova, 1938.
Pinţea Margareta, 27 a. 182 Gura Teghii, Buzău, 1966.
Pitea, Paraschiva, 48 a. 323 Rucăr, Argeş, 1961.
Poienariu Maria, 60 a. 316 ; 317 : 318 ; Corbi, Argeş, 1973.
326 (413,.
Poi0nariu Ecaterina, 31 a. 315 ; 319. Corbi, Argeş, 1973.
Popescu Mila, 173 Mineciu Păminteni, Prahova,
1946.
Popoacă D. Maria, 62 a. 302 Gropeni, Brăila, 1972.
Preda Z. Petra, 62 a. 130 ; 131. Măgurele, Prahova, 1943.
Prodan D. l\'1anda. 44 a. 38 ; 312. Gropeni, Brăila, 1972.
Purcaru Catrina, 52 a. 117 Buda, Buzău, 1940.
Purcărea Georgeta, 64 a. 320 Stanca, Stăncuţa, Brăila, 1973.
Rădulescu Caliopi, 57 a. 327 Măraşu, Brăila, 1975.
Roncu M. Maria, 23 a. 309 Trestieni, Prahova, 1972.
Roşac Angela 57 a. Chiojdu Mic, Buzău, 1982
189 (la Bucureşti)
Samoilă P. Maria, 54 a. 311 Zboghiţeşti, Nucşoara, 1955.
Stamate R. Victoria 32 a. 27 Stăncuţa, Brăila, 1973.
Stoian Voichiţa, 37 a. 188 ; 314. Dimbovicioara, Argeş, 1973.
886
1 2 3
Stoian Elena, 67 a. 303 Stanca, Stăncuţa, Brăila, 1973.

Şerbănescu Dorina, 2-!7 Drăgea, Ilfov, 1951.
Trifu Gh. Eleonora, 62 a. 165 Vîrfuri, Dîmboviţa, 1973.
Tudose Domnica (Rada) 63 a. 175 Gura Călmăţui, Berteştii de Jos,
Brăilo, 1976.
Tudose Stoica, 7-! a. 63 ; 171 ; 235 ; 236 Traian, Brăila, 1978-79.
Ţigănilă Dumitra, 109 Crivăţ, Ilfov, 1939.
Vasilescu Floarea, 38 a. 23:3 Tîrgovişte, Dîmboviţa, Hl59.
Vizuroiu Constancla, 68 a. 242 Ciocile, Brăila, 1976.
Vlădoi Georgeta, 23 a. -16 ; 53. Ariciu, Salcia Tudor, Brăila,
1974.
Voiculeţ Georgeta, -!7 a. 100 Stăncuţa, Brăila, 1973.
Vulpescu Ştefania, 107 Ogretin, Prahova, 19W.
15-! Bogdana, Ilfov, 1951.
251 Măgurele, Ilfov, 1943.
47 .Bucureşti (Rahova), Ilfov, -
250 Merenii de Jos, Teleorman, -
208 Muntenia, Moldova de Sud -
106 ; 207 ; 210 ~
243 ; 307 ; 324 ; 328. :Muntenia,
OLTENIA
Afrim Elena, 76 a. 1:rn ; 137 ; 184 ; 333. Lupşa de Sus, Gorj, 1961.
Arbagic Maria, 31 a. 331 Runcu, Gorj, 1930.
Chircă D. Maria, 52 a. 330 Bărbăteşti, Vîlcea, 1962.
Fira I. Maria, 232 Ştefăneşti, Drăgăşani, Vîlcea,
1909.
Gîndacu Maria, 40 a. 163 Prunişor, Mehedinţi, 1955.
Gîrg Oprica, 50 a. 332 .Amărîştii de Jos, Olt, 1968.
Golia G. Maria, 56 a. 252 ,Ştefăneşti, Drăgăşani, Vilcea,
. 1909.
Grama Gh. Mariţa, 3;37 , Găvăneşti, Gorj, 1940.
Mardare Maria, 7-l a. 52 Titeşti, Vîlcea, 1969.
Mănăilă Ioana, 47 a. :12 ; 141 ; 3 40 ; 341. Tulburea, Gorj, J 976.
Mikoveanu Ileana, 105 Milcoiu, Vîlcea, -
Pănescu Maria, 22 a. 174 . Hun ia, Dolj, 1964.
Petolea D. Ana, 40 a. 269 . Cireşu, Mehedinţi, 1966.
Piper Maria, 56 a. 339 Runcu, Gorj, 1930.
Popa P. Elena, 34 a. 54 Titeşti, Vîlcea, 1969.
Popescu Constanţa, 6-! a. 192 Teiuş Scorniceşti, Olt, 1976.
Popescu Gabriela, 23 a. 193 Gostavăţ, Dolj, 1955.
Popescu Gh. Elena, 5·1 a. 335 Cîmpofeni, Gorj, 1956.
Popescu V. Ioana, 45 a. 94 Amărîştii de Jos, Dolj, 1968.
Pricopie D. Maria, 25 a. 133 ; H5 ; 215. Runcu, Gorj, 1930.
Ruşitoru Ioana, 33 a. 266 BărbătL•şti, VîlcL•a, 1962.
Tivig Ecaterina, 43 a. 225 Băltişoara Runcu, Gorj, l!JJO.
Văcăruş Elena, 21 a. 338 Titeşti, Vîlct>a, 1969.
Vîlcu Elena, 35 a. 226 ; 227 ; 334. Lup.~a de Jos, Gorj, 1961.
Vilea Elena, 34 a. 180 · Rusciori, Scorniceşti, 1976.
Voicu Gica, 209; 220. Iancu Jianu, Olt, 1949.
Udrea Cătălina, 15 a. 159 Runcu, Gorj, 1930.
Udriştoiu Ilinca, 155 Raşova, Gorj, 1939.
124; 142. ·Craiova, Dolj, -
118 Oltenia, -
887
1 2
BANAT
Anghel Romaniţa, 40 a. 127 Dalboşeţ (Valea Almajului),

(1955).
Bănuş Paraschiva, 40 a. 82 Borlovenii Vechi, Caraş-Severin,
1957.
Careba Trandafir, 51, a. 70 Borlovenii Vechi, Caraş-Severin,
1957.
CheverPsan Giurgie, o4 a. 59 Sîrbova, Timiş, 1938.
David Maria, 54 a. 4; 5. Borlovenii Vechi, Caraş-Severin,
1957.
Iancovici Aurica, 185 Eselniţa, Caraş-Severin, 1966.
Ignat Ileana, 69 a. 343 Cărbunari, Caraş-Severin, 1965.
Imbrescu Floarea, 49 a. l~ I-II Borlovenii Vechi, Caraş-Severin,
1957.
Marconpscu Ana, 58 a". 218 ; 219. Victor Vlad Delamarina, Timiş.
1977.
Pascota Iconie, 65 a. 88; 89. Ohaba-Bistra, Timiş, 1938.
Spăriosu Marie, :JO a. 90 Sîrbova, Timiş, 1938.
Uscatu Ciosa Petra, 30 a. 128 Bozovici, Caraş-Severin, 1958.
Uscc:tu Ciosa PPtra, 30 a. 126; 199. Bani:lt.
TRANSILVANIA
Andrei Paraschiva, 69 a. 363 Tălmăcel, Sibiu, 1971.

Apolzan Elisabeta, 49 a. 355 Sibicl., Sibiu, 1959.
Ardelean Ileana, 13 a. 34 Recea Mare, Sălaj, 1975.
Baba Ana, 38 a. 360 Noul Român, Făgăraş, Braşov,
I <167.
BadPa Iudita, 377 StrPiuţ, Alba, 1933.
Baltă Traian, 344 Braşov, 1936.
Banfi Ecaterina, 64 a. 382 Oşorlwi, Bihor, 1972.
Bărbănţan Maria, 77 a. 384 Mice<:>ti, Alba, 1972.
Bărbos<J Ana, 36 a. :l93 Tălmăcd, Sibiu, 1971.
Bărdaş Maria, 48 a. 425 Mihai Viteazul, Mureş, 1969.
Belei Maria, 44 a. 349 NPagra, Cluj, 1955.
Birlea Maria, 433 Birleşti, Alba, 1962.
Birte Saveta, 443 Parva, Năsăud, 1963.
Bl<1;.!a Romul, 4~ a. 437 Urişiul dP Sus, Mureş, 1963.
Badea Saveta, 26 a. 36 Rişca ,Cluj, 1975.
Bodea Florica, 17 a. 19 Rişca ,Cluj, 1975.
Brad Maria, 48 a. 33 Ciuleni, Cluj, 1976.
Brişan Floare, 55 a. 48 Buteni, Cluj, 1976.
Brudaşc[1 Anastasia, 70 a. 426 Ciucca, Cluj, 1960.
Bucla LucrPtia, 17 a. 135 Ungureni, Cluj, (1939).
Bujor Viorica, 27 a. 81'" Sfăraş, Cluj, 1956.
Bujor Lenuţa, 6 a. 16 Sfăraş, Cluj, 1959.
BungărdPan Amalia, 60 a. 423 Sălcuţa, Beclean, Cluj, 1951.
Cărăşan Raveica, 48 a. 396 Săldăbagiu Mic, Bihor, 1971.
Chendereş Maria, 70 a. 374 Cerbăl, Hunedoara, 1954.
Chendereş Domnica, 22 a. 368 Cerbăl, Hunedoara, 1954.
Chilba Floare, 55 a. 348; 421. Pria, Sălaj, 1969.
Chiş Silvia, 39 a. 10 Gheneţea, Bihor, 1973.
Cihărean Maria, 29 a. 442 Coşbuc, Năsăud, 1963.
Ciocluţ Marta, 51 a. 397 Dumbrăviţa de Codru, Bihor,
197!1..
8S8
1 2· 3
Cioran Ana, 23 a. 364 Vingard, Alba, 1931.

Cocolea Marioara, 37 a. 153 Ţînţari, Braşov, 1949.
Covaci Ana, 50 a. 21 Sînt Andrei, Bihor, 1972.
Cornan Eva, 60 a. 386 Dumitra, Alba, 1970.
Cucura Leonica, 45 a. 260 Iteu Mare, Bihor, 1973.
Damian Ana, 60 a. 411 Sibiel, Sibiu, 1959.
Deac Lucretia, 14 a. 441 Bichigiu, Năsăud, 1962.
Demian Rodica, 19 a. 35 Borumbara, Bihor, 1975.
Dinea Veronica, 56 a. -!34 Păniccni, Cluj, 1976.
Dîrjan Ana, 75 a. -l 15 Românaş, Cluj, 1957.
Drăgan Ravl'ca, 63 a. 231 Tăuţu Ampoiului, Alba, 1972.
Duca l\Iaria, -!6 a. (405) Jtpu Man>, Bihor, 1973.
Dumitraş Ana, -!5 a. 1~li ValPa Dniganului, Cluj, Jll73.
Fabi<in FloarPa, 36 a. +Hi Şanţ, Năsăud, l!J35.
Farcaş Nastasia, ti! a. 172 Hodac, Mureş, 1956.
Făltinean Ioana, -IH Bidiu, Cluj, 1957.
Fogoroş Maria, li:! a. -11 !) Drăguş, Braşov, 1959.
Floarea S. Varvara, ti7 a. :!-1:1 Albeşti, Braşov, 1935.
Fonoagc ElisabPta, 30 a. ~mo Musca, Cluj, 1CJJ9.
Gabor-Cernea Rozalia, 71 a. 221 ; 376. Paloş, Braşov, 1966.
Gagea Catt>rina, H a. 150 Leşu, Năsăud, 1935.
Giurgiuman Vl•ronica, 53 a. 67 Valea Drăganului, Cluj, 1973.
Gota Ana, -!3 a.
0
-112 Dumitra,· Alba, 1970.
Gri tu Ana, 63 a. 3b2 Blăjel, Sibiu, 1968.
Groza Saveta, 30 a. 121 Vaidei, Hunedoara, 1959.
Grozav Maria, 432 Drăguş, Braşov, 1929.
Guşat Florica, 72 a. 428 Braniştea, Cluj, 1959.
Hag·iu Ana, 73 a. 357 Zăbala, Covasna, 1955.
Hardău Saveta, 62 a. 372 Chb;;laca, Bihor, 1967.
Hîrbea Sofica, 60 a. 166 Cc>tc>a, Cristeşti, Alba (1955).
Herlea Maria, 58 a. 366 Vincrc>a, Alba, 1972.
Honţa Viorica, 11 a. 76 Sercdei, Sălaj, 1971.
Hopaie Saveta, 11 a. 245 Salva, Năsăud, 1950.
Horga Ana, 53 a. 414 Şanţ, Şieuţ, Năsăud, 1929.
Iacob Ioana, 57 a. 417 Hodac, Mureş, 1966.
Iancu L. Maria, 66 a. J75 Cociuba Mare, Bihor, 1971.
Irimii Maria, 347 Rebrişoara, Năsăud, 1935.
Jugan Joana, 52 a. 451 Şanţ, Năsă11d, 1935.
Juga Maria, 2-!4 ; 204. Dobric, Cluj, 1940.
Jurca Maria, 55 a. 157 ; 385. Tulea, Sitilclcc, Bihor, 1971.
Lăzureanu Marioara, 35 a. 381 Cociuba Mare, Bihor, 1971.
Luca C. Maria, 24 a. (148) Covăsinţi, Arad, 1949.
Lucaci Sinefta, 27 a. 254 Domneşti, Năsăud, 1932.
Lucaci Floriţa, 61 Covăsinţi, Arad, 1949.
Macedon D. Raveca, 76 a. 435; 436. Şanţ, Năsăud, 1957; 1963.
Malan Ecaterina, 35 a. 20 Alparea, Bihor, 1972.
Maliţa Marioara, 31-38 a. 66; 65. Vîrciorog, Bihor, 1972, 1979.
Maniţiu Maria, 36 a. 449 Reciu, Gîrbova, Hunedoara, 1962.
Marcu Ioana, 67 a. 7 Dumitra, Alba, 1970.
Marcu Anghelina, 65 a. 378 Dumitra, Alba, 1970.
Martin Ileana, 50 a. 25 Cehei, Bihor, 1972.
Mărcuţ Samica, 49 a. 398 Dumbrăviţa de Codru, Bihor,
1971.
Mihai Maria, 31 a. 380 Şanţ, Năsăud, 1935.
Mihaela Ileana, 46 a. 170 Feleac, Cluj, 1950.
Mija Ileana, 37 a. 387 Tăuni, Valea Lungă, Alba, 1979.
Mititean Maria, 75 a. 420 Orşova, Mureş, 1967.
Moldovan Hortensia, 20 a. 413 Gădălin, Cluj, 1951.
889
2 3
Moldovan Anişc-a, fifi a. 431 Braniştea. Cluj, 1960.

Moldovan Maria, 54 a. 439 Orşova Pădun', Mureş, 1967.
Moldoveanu Nastasia, 410 T2ure, Năsăud, 1950.
Morar Paraschiva, 16 a. 164 Coşva, Mureş, 1966.
Mura Maria (Feşnic Florica) :119 Gădălin, Cluj, 1929.
Nan Mina, 49 a. 270 Cociuba Mare. Bihor, 1971.
Neghină Ana, 71 a. 369 .Boita, Sibiu. 1958.
Nica A. Maria, 40 a. 409 Mohu, Sibiu, 1931.
Nichimiş Carolina, :!8 a. 365 Totoi, Alba, 1970.
Nistor Floare, 45 a. 395 Cociuba MarL>, Bihor, 1976.
Oancea Gheorghe, 62 a. 144 Breţcu, Covasna, 1955.
Pavel Maria. 7-1 a. 389 Baciu, Cluj, 1967.
Pavel Aurelia, 44 a. 253 Oltcţu, Bra')ov, 1967.
Pătulea Z. Reveica, 62 a. 143 Zăbala, Covasna, 1955.
Peter Maria, 35 a. 422 Salva, Cluj, 1970.
Peter Floare, 39 a. 230 Husas<"<.u ele Tinca, Bihor, (1966).
Pintca Eugenia, 22 a. 279 SfZi.raş, Cluj, 1958.
Pop Maria, 55 a. 438 I Iodac, Mureş, 1966.
Pop Maria, 37 a. 416 Urişiul de Sus, Mureş, 1967.
Pop Eva, 70 a. 28 Vîrciorog, Bihor, 1972.
Popescu Eva, 37 a. 394 Totoi, Alba, 1970.
Popîrţac Tudorica, 37 a. 424 Şanţ, Năsăud, 1935.
Prf'cup Maria, 64, 69 a. 429 ; 430 ; 264. Leşu, Năsăud, 1955, 1970.
Prodan Vasilea, 6 a. 17 Sfăraş, Cluj, 1959.
Puf Anica, 43 a. 354 Sibicl, Sibiu, 1959.
Pm1 caş Elena, 35 a. 401 Sadu, Sibiu, l!J5!l.
Hacu D. Safta, 418 Drăguş, Braşov, 1933.
Raciu Maria, 58 a. 406 Cornăţel, Sibiu, 1963.
Rău Ina, 62 a. 23; 24. Blăjcl, Sibiu, 1968.
Robotin Valeruţa, 24 C\. 358 Şanţ, Năsăud, 1955.
Robotin Floarea, 440 Şanţ, Năsăud, 1935.
Rus Rodovica, 31 a. 346 ; 21?:?. Şanţ, Năsăud, 1935.
Sabău Ana, 29 a. 388 Plopiş, Sălaj, 1971.
Sas Paraschiva, 353 Vistişoara, Braşov, 1940.
Sechei Ioana, 58 a. 370 Braniştea, Cluj, 1962.
Sechei Florica, 31 a. 356 Gîrbău, Cluj, 1958.
Sfirlea Parasca, 65 a. 383 Alparea, Bihor, 1972.
Silaghi Florica, 38 a. 445 Cerişa, Sălaj, 1971.
Sînziana Ilona, (51 a.) 351 Boşorod, Hunedoara, 1951.
Solomon Anuţa, 33 a. 391 Blăjel, Sibiu, 1968.
Stratulat Carolina, 44 a. 179 Mărtănuş, Covasna, 1955.
Staicu Victoria, 402 Saşi, Sibiu, 1939.
Stroilă Maria, 31 a. 403 ; 404. Tălmăcel, Sibiu, 1971.
Suciu Ana, 56 a. 367 Ohaba-Secaş, Alba, 1957.
Suciu Rozalia, 371 Nireş, Cluj, 1962.
Sandor Ileana, 67 a. 450 Borumbaca, Suplacu de Bîrgîu,
Bihor, 1973.
Şandru Aurelia, 31 a. 399; 400. Viştea de Jos, Braşov, 1961.
Şelaru Suzana, 50 a. 359 Zagon, Covasna, 1955.
Tăpălagă Reghina, 51 a. 447; 448. Leşu, Năsăud, 1955.
Tăut Ana, 73 a. 18 Ineu, Bihor, 1972.
Tăuş Ana, 187 ; 361. Feldioara, Braşov, 1949.
Tiţ Iuliana, 63 a. 13.4 Leş, Bihor, 1973.
Toderici Ana, 34 a. 58; 161. Rîşca, Cluj, 1975.
Toma Mcirina, 67 a. 156 Pietroasa, Bihor, 1974.
890
1 2
Tomoioagă Maria, 20 a. 373 Mescşenii Bărgăului, Năsăud,

1960.
Tompa Raveca, 66 a. 167 Tc>lciu, Năsăud, 1960.
Tripon Elena, 64 a. 31 Tulea, Bihor, 1972.
Trifan Maria, 26 a. 350 Margine, Bihor, 1973.
Tulbure Bucura, 352 Făgăraş, Braşov, 1932.
Turcaş Reghina, 70 a. 427 Meseşenii de Sus, Sălaj, 1975.
Un,eur P. Ileana, 392 Nicula, Cluj, 1939.
Vanelor l\laria, 27 a. 26 Blăjcl, Sibiu, 1968.
Vandor Ana 2; 22. Blăjel, Sibiu, 1968.
405 Mediaş-Borumbac, Sibiu, -
408 Hă-:;inari, Sibiu, 1912.
Transilvania, -
238 ; -107. Carl'ii Mari, -
18:l ; 195. Şcica Mare, Sibiu, -
168 ; 169. Vurpăr, Sibiu, -
275 Nad[lŞU, Cluj, -
228 Hor-od, Bihor, -
MARAMUREŞ şi SATU MARE
Belia Maria, 30 a. 463 Gherţa Mică, Satu-Mare, 1976.

Bledea Maria, 47ti Şugatag, Maramureş, 19-17.
Bodea Ileana, 27 a. 478 Sîrbi, Budeşti, Maramureş, 1971.
Bud Maria, 38 a. 45-l ; 455. Tîrşolţ, Oaş, Maramureş, 1966.
Bud Alee Maria, 41 a. 453 Tîrşolţ, Oaş, Maramureş, 1966.
Bumba Ana, 73 a. 464 Călint'-:;ti, Satu-Mare, 1976.
Chiş Ioana, 51 a. 216 leuci, Maramureş, 1950.
Costin Teodora, 259 Crăceşti, Maramureş, 1947.
Coza Augusta, 69 Pomi, Satu-Mare, 1936.
Darvai Victoria, 3-1 a. 265 ; 280 ; 459. Văleni, Şugatag, Maramureş,
1955. .
Dăncuş Ioana, 50 a. (293); 474. leuci, Maramureş, 1951.
Doros Maria, 61 a. 452 Tîrşolţ, Oaş, Satu-Mare, 1966.
Dunca Ileana, 2-l a. 469 Jeud, Maramureş, 1951.
Gorge Ana, 46 a. 466 Breb, Maramureş, 1972.
Grigor Măricuţa, 3 7 a. 461 Ieud, Maramureş, 1951.
Grigoriţă Maria, 58 a. 468 Mara, Maramureş, 1966.
Horţ Lucreţia, 20 a. 277 Suciu de Sus, Maramureş, 1972.
Hrija Maria, 68 a. 278 Tîrşolţ, Oaş, Satu-Mare, 1966;
Lumei Ileana, 58 a. 460 Breb, Maramureş, 1!:172.
Marinescu Mina, 27 a. 473 Butcasa, Maramureş, 1953.
Mihuţ Maria, 46 a. 470 Surdeşti, Maramureş, 1967.
Năprădean Elisie, 52 a. 465 Buteasa, Maramureş, 1953.
Pop Ileana, 25 a. 255 Sîrbi, Budeşti, Maramureş, 1971.
Pop Maria, 52 a. 472 Băseşti, Maramureş, 1958.
Pop Maria, 56 a. 467 Cuhea, Maramureş, 1963.
Sas Maria, 53 a. 74 ; 456 ; 457 ; 458. Negreşti, Oaş, Satu-Marc, 1956.
Silaghi Irina, 23 a. 12; 462. Călineşti, Satu-Mare, 1976.
Stanca Maria, 477 Cuhea, Maramureş, 1935.
Traian Irina, 69 a. 471 Breb, Maramureş, 1972.
Zubaşcu Ileana, 475 Ieud, Maramureş, 1951.
138 Săcălăşeni, Maramureş, -
891
2 3
Banatul sirhesc (P.S.A. Voivodi!na, iR.S.F. Iug;oslavia)
Adam, Piersa, 58 a. 123 Nr.a~ O'. J\'fi ţ. l!J 5 7.

Andrei Iuliana, 39 a. 177 MaN.'<'Vfi t, 1937.
Dragodan Eva, 84 a. 60 Vui,·octin\i, 1975.
Jurjovan Valeria, 66 <i. 3 ; 342. Delib:.C:ta, !981.
Popov Maria, 71 a. 8 D<:>libl.ata. Hl'81.
Petrovici Iuliana, 71 a. 56 BPgheiţi, 1f72.
Timocul sîrbesc
Ct>rbulovici Milanca, 62 a. 267 Sîrbovo, Negotin, R.F.S. Jugosla-

via, 1970.
Minţici Liliana, 28 a. 41 ; 274. Şip, Nt•gotin, R.F.S. Jugoslavia,
1970.
Pc>trovici, Mil1:-na, 56 a. 336 TPclli;, Veche, Negotin, R.F.S. Ju-
goo;Javia, 1970.
Popovici Natalia, 67 a. !) ; 122 Kobi•mita, Negotin, R.F.S. Ju-
/:!O"·lavia, 1970.
Raţa Nada, 49 a. 64; 160. Kobi)niţa, Negotin, R.F.S. Ju-
goslavia, 1970.
Zbirchici Bisania, 60 a. 205 Şir. Negotin, R.F.S. Jugoslavia,
1970.
Zbîrchici Maria, 36 a. 45 Şip, Negotin, R.F.S. Jugoslavia,
1970.
Timoeul balgar (R. P. Bulgaria)
Lepădatu Maria, 58 a. 203 Peciul Nou, Timiş, R. S. Româ-

nia, 1963.
Ţîru Sofiţa, 51 a. 206 Pantelimon, Bucureşti, 1963.
Aromâni
Grămostean
Gore Vangheliţa, 51 a. 80 Camena, Baia, Tulcea, 1979.
Firşerot
Manole Atena, 61 a. 87 Palazu Mare, Constanţa. 1978.
Verghiot
Vrană Şanga, 69 a. 239 Bucureşti, 1976.

De la românii din Basarabia 73 R.S.S. Moldovenească, U.R.S.S. -
892.
BIBLIOGRAFIE
Art, in1 Natională de Folclor a Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialecto-

logic~ (I.C.E.D.) din Bucureşti.
Arl.ica ci<' Folclor a l\Ioldovei şi Bucovinei.
,-lrhiva de Folclor a Institutului de Folclor din Cluj-Napoca.
Arhil'a ci<' Folclor a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
Colc;ctiile particulare aparţinînd : Prof. Ioan R. Nicola din Cluj-Napoca, Tran-
dafir Jurjovan şi Dr. Niţă Fracile din Novi-Sad, P.A.S. Voivodina,
R. F. S. Iugoslavia şi Dr. Ghizela Suliţeanu, Bucureşti.
200 Cintcce si Doine. ed. E.S.P.L.A., 1958.
Amzulescu, Al. I. „Cintecul Epic" în Colecţia Naţională de Folclor, R.E.F. tom 14,
nr. :l (1%9) Bucureşti, p. 179-192.
Bartofr, B., Die Melodien der rumănischen Colinden, Wien, 1935.
Bartok. B., Turkish Folk Music from Asia Minor, Princeton UnivPrsity PrPss, 1976.
Baud-Bovy, Samuel, La syst<?matisation des chansons populaires, în Studia Musico-
Jogica, VII (1965) Budapesta, P. 213-229.
Biirbulescu. C., Catalogul poveştilm· populare româneşti, „Revista de Folclor",
tom V, nr. 1-2, Bucure~ti (1960), p. 59-74.
Bi<?lavski, Ludwig, Formale Aspekte der Ordnungsmethoden hei Volkslied-Weisen,
în Analyse und Klassifikation von Volksmelodien, Krakow, 1973, p. 31--10.
Bogatirev, P., La clianson populaire du point de vue fonctionnel, în „ Travaux du
Cercle Lingvistique de Prague", an VI, 1936.
J.:ogdan, Al., Cîntece de copii şi jocuri, Braşov, 1905.
_llrăiloiu, C., Opere, voi. I-IV, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967-1981.
JJrăiloiu, C., „Sur une melodie russe", în Musique Russe, II, Presses Universitaires
de France, Paris, 1935, Opere, vol. I, 1956, p. 305-399.
l~răiloiu, C .. „Versul popular românesc cîntat", Opere I, op. cit., p. 15-118 (Le vers
Populaire Roumain Chante, Revue des Etudes Roumaines, II, ~aris, 1957.
Brăiloiu, C .. „La rythmiqu<? enfantine", „LPs Colloques de Wegimont", I, 1954-1955,
Edit. Elsevier, Paris-Bruxelles, 1956, Opere I, op. cit.
Breazul, G., „Patrium Carmen", în Muzica Românească de azi, Bucureşti, 1939,
p. 21-596.
Breazul, G., Idei curente în ('Crcetarea cîntecului popular. Moduri pentatonice şi
prepentatonice, în Studii de Muzicologie, voi. I, Edit. Muzicală, Bucureşti,
p. 5-62, 1965.
-Bucşan, A., Clasifica""ra morfolonid n dansurilor populare româneşti, R.E.F. tom 12,
nr. 3, Bucurc-:;ti, p. 169-186, 1967.
Burada. Th .. Almflnah Muzical, I. Iaşi, 1876.
·Caracostea, Dumitru, Bîtlea, Ovidiu, Problemele tipologiei folclorice, Bucureşti, 1971.
Carp, P., Notarea relativă a melodiilor populare pe baza integrărit lor într-un
sistem nrganic, „Revist;\ de Folclor", an V, (1960), nr. 1-2, p. 7-24.
·Cernea, E., Pintean, Tudor, Rădulescu, Nic., Spre lumină, culegere de cintece revo-
luţionare, Bucureşti, 1964.
Cernea, E., Folclor muzkal din Sălaj, Baia-Mare, 1972.
·Cernea, E., Contribuţii la tipologizarea muzicii colindelor româneşti, "Revista de
Folclor", tom 14, nr. 3, Bucureşti, 1969, p. 225-242.
·Ciobanu, Gh., Raportul structural dintre vers şi melodie, în cîntecul popular româ-
nesc, "Rev. de Folclor", anul VIII, nr. 1-2, Bucureşti, 1963, p. 41-61.
....-::iobanu, Gh., Folclorul şi migraţia popoarelor, "Rev. de Etnografie şi Folclor",
tom XII, nr. 3, Bucureşti, 1967, p. 195-201.
893
Ciobanu, Stanca, Nicolau, Irina, Naşterea la români. Structuri şi semnificaţii în
obiceiurile de la naştere, ms. pentru Colecţia Naţională de Folclor, ~flat la
Secţia de Documentare a Insttiutului de Cercetări Etnologice şi Dialecto-
logice Hl73, p. 107-116 . .
Collaer, P., Similitudes entre les chants espagnols, hongrois, bulgatres et georgiens,
în Annuari Muzical, vol. X. Barcelona, 1955.
Comişel, E. Cîntecul de leagăn, în Istoria literaturii române, vol. I, Bucureşti.
1964, p. 174-180.
Comişel, E., Folclor muzical, Edit. ~idactică şi pedagogică, Bucureşti,1967.
Commins, Dorothy Berliner, Lullabzes of the world, Randon house, Inc. New York,.
1967.
Culea, Apostol de., Datini şi muncă, vol. I, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1940.
Czekanowska, Anna, Etnografia muzyczna, Metodologia i Metodyka, Pastowe
wydawnictwo naukowe, Warszawa, 1971.
Czekanowska, Anna, On the theory and definition of Melodic Type, în Yearbok of
the International Folk Music Council, vol. 8, 1977, p. 108-116.
Dejeu, Zamfir, Folclor muzical de pe Valea Drăganului, Cluj-Napoca, 1976.
Drăgoi, Sabin, 303 Colinde. Scrisul Românesc, Craiova, 1931.
Elschek, Oskar, Zum gegenwărtigen Stand der Volkslied - Analyze und Volkslied -
Classification. Ein Foerschungsbericht der Study Group for Analysis and Syste-
matization of Folk Music, "Yearbook of lnternatyonal Folk Music Council,
nr. 8, 1977, p. 21-34.
Elschekova, Alica, Motiv, Zeilen- und Strnphenform. Begriffsklărung. Analyse und
classification von Volksmelodien, Krakrow, 1973, p. 131-167.
Folclor muzical din zona Huedin Cluj-Napoca, 1978.
Galinescu, Gavril, Cintecele munţilor 1w.5tri, Piatra-Neamţ, 1935-1936.
Georgescu, Ligia, Distribuţia, analiza distribuţională, premiză pentru o metodă de-
clasificare a liricii populare româneşti, în „R.E.R. ", tom 18, nr. 2, Bucureşti,
1973, p. 107-116.
Georgescu, Dan C., Probleme ale clasificării melodiilor instrumentale de joc,
„Revista de Etnogr. şi Folclor", tom XX, nr. 1, Bucureşti, 1975.
Kahane, Mariana, Nunta la Pădureni, „Revista de Folclor", tom I, nr„ 1, Bucureşti,_
1956.
Kalwne, Mariana, De la cîntecul de leagăn la doină, „Rev. Etnogr. şi Folclor.K.
Nr. 5, tom 10, Bucureşti, 1965, p. 477-488.
Kahane, Mariana, De la sistem sonor la forma arhitectonică, „Rev. Etnogr. şi
Folclor", tom 24, nr. 1, Bucureşti, 1979, p. 11-41.
Ionescu, NC'lu, Luci soare luci, Editura Muzicală, Bucureşti, 1981.
Ispas, Sabina, Truţă, Doina. Propuneri pentru catalogul liricii orale româneştir
„Rev. Etnogr. si Folclor", tom 19, nr. 2, Bucureşti, 1974, p. 113-152.
Lomax, Alan, Phonntactique du chant populaire, în „L'homme", Revue fram;aise-
d'anthropolo.~il', janvi1·r-avril, 1964, p. 5-55.
}\!arian, S. FI., }\"a.~t<'rea la români, Bucureşti, 1892.
Medan, Virgil, Folclorul copiilor, Cluj-Napoca, 1980.
Mihalcea, Gheorghe, La dalba cetate, Tulcea, 1975.
Mi1·za, Traian, Folclor Muzical din Biho1·, Edit. Muzicală, Bucureşti, 1980.
Moldoveanu, Elisabeta, Folclor muzical din Scorniceşti, Edit. Muzicală, Bucureşti„
1980.
Nestor-Moldoveanu, Elisabeta, Folclor muzical din Buzău, Edit. Muzicală, Bucu-·
reşti, 1972.
Suciu, Nicolaie, Nicola, Ioan R., Cite doruri sunt pe lume, Culegere de folclor mu-
zical din sud-estul Transilvaniei, Braşov, 1969.
Nicola, Ioan R.,
Niculescu, Radu, Privire critică asupra unor procedee actuale de sistematizare şi
clasificare a liricii populare, „Rev. de Etnogr. şi Folclor, tom 14, nr. 3, Bucu-
reşti, 1969, p. 207-223.
Nicule~cu, Radu, Contribuţii la cercetarea problematicei literare a cîntecului de
_leagăn, ~ev. de Etnogr. şi Folclor", tom 15, nr. 2, Bucureşti, 1970, p. 99-111.
Fapaazma, Ovidiu, Aspecte ale realităţii oglindite în lirica populară : cîntecul de
leagăn, în „Rev. de Folclor", nr. 3-4, tom V, Bucureşti, 1960, p. 33-41 •.
894
Papadima, Ovidiu, Cîntecul de leagăn în Istoria Literaturii Române, vol. I, Bucu-
reşti, 1964, p. 132-136.
,Papahagz, Pericle, Cîntecele de leagăn la macedoromâni, în „Revista Nouă", an V,
18~1:2-1893, p. 350-351.
Papahagi, Pericle, Din literatura poporană a Aromânilor, 1900.
Păcală, Victor, Monografia comunei Răşinari, Sibiu, 1915.
Pop, Mihai, Corpus-ul folclorului românesc, „Rev. de Etnogr. şi Folclor", tom 14,
nr. 3, Bucureşti, 19G9, p. 16!!-177.
Popa, Steluţa, Obiceiuri de iarnă, Colecţia Naţională de Folclor, Editura Muzicală,
Bucureşti, 1981.
Nicolescu, V., Prichici, C., Cîntece şi jocuri populare din J\foldova, Edit. Muzicală,
Bucureşti, 1972.
Riemann, H., Folkloristische Tonalitătsstudien, I, Leipzig, 1916.
Sokoli, Ramadan, Les Berceuses Albanaises, „Bulletin de !'Institut ele Musique",
tome XIII, 1969, p. 351-363.
Suliţeanu, Ghizela, Cîntece/e de colindat româneşti şi cîntecele de joc aromâne,
ms. la Sectia de documentare a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din
R. S. România, Bucureşti, 1954 .
.Suliţeanu, Ghizela, Din strigătele muncitorilor, me.5teşugarilor, vînzătorilor ambu-
lanti. Unele premise în procesul legăturii dintre cuvînt si muzică. Rev. dP
FoJClor, tom VI, nr. 1-2, 1960, p. 75-113. ·
Suliţcariu, Ghizela, Introducere în culegerea şi studierc>a folclorului muzical al
tătm·ilor dobrogeni, R.E.F., tom X, nr. 6, 1964, p. 341-352.
Suliţeanu, Ghizela, Probleme de metodologie în culegerea si studierea muzicii dan-
surilor populare din Muscel, „R.E.F.", tom XI, nr. 5, 1965, p. 503-519 .
.Suliţeanu, Ghizela, Les determinants et les caracteristiques dans l'dapc> actuc>lle
cZ-evolution du fol1clore musical. roumain, „Zbornik Kongressa SavPz Udruje-
nija Folklorista Jugoslavije", Do.vran, Macedonia, IX, 1966, p. 429-Hl.
.Suliţeanu, Ghizela, La formule de la finale repetee dans le folk/orc musical des
peuples roumain et jugoslaves, comunicare la Cel de al XIV-iea congres
S.U.F ..T., Prizren-Metohia, IX. 1967 .
.Suliţeanu, Ghizela. „Le role. des chansons «pour enfants» dans Ic> proccssus dc> for-
mation de la pc>rception musicale", „Zbornik Kongrcssa S.U.F.J.", Ikrţcg
Novi, Muntenegru, R. F. S. Iugoslavia, IX, 1968 .
.Suliţeanu, Ghizela, kinestezia şi ritmica folclorului copiilor. Contribuţia psihologiei
la studierea folclorului comparat. R.E.F., tom XIV, nr. 3, 1968, p. 211-227.
Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie. R.E.F„ tom. XV,
nr. 5, 1969, p. 369-382.
Suliţeanu, Ghizela, Kommandoruf e bei der Forstarbeit. Jhre Bedet.itung fiir die
Musikethnologische Forschung. In Deutsches ./ahrbuch fiir Volkskunde, I. Teil,
Berlin, 1969, p. 66-85 .
.Suliţeanu, Ghizela, Tradition et fonction dans le folklore musical contemporain,
· vol. Sessioil Scientifique du Festival International de Folklore, Bucarest,
IX, 1969.
Suliţeanu, Ghizela, La valeur d'un temps rythmique primairc dan.~ le processus
de lei perception musicale des enfants, „Zbornik Kongressa S.U.F.J.", Porec,
Ljublijana. Rad. XVII. 1970, p. 467-474 .
.Suliţeanu, Ghizela, Eposul Şora-Batîr la tătarii din Dobrogea, R.E.F. tom XV, nr. 4,
Bucureşti, 1970, o. 263-289 .
.Suliţeanu, Ghizel<.<, Importanţa funcţionalităţii şi aspectele psihologice în determi-
narea unei categorii folclorice muzicale Cîntecul de leagăn ; ms. la Secţia
de documentare a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Bucureşti, 1970 .
.Suliţeanu Ghizela, Despre importanţa delimitării calităţilor principale şi secundare
a punctelor de contact în operaţia de clasificare tipologică muziclaă ; ms. 1970.
Suliţeanu, Ghizela, Bocetele din Muntenia. Despre existenţa unui sistem de proză
melopeică în folclorul muzical românesc. Ms. la Secţia de documentare a
Uniunii Comp. şi Muzicologilor Români, Bucureşti, 1971.
.Su'iţeanu, GT1izela, Elementul narativ şi aspectul muzical în cîntecele funebre ale
românilor şi sîrbilor din zona Porţile de Fier („G.erdap"), vol. Symposium
rnmfoo-sîrb, Pancevo, IX. 1972 .
.Sul'+eanu. Ghizela, Elemen~e arha,ice în folclorul muzical al turcilor din Ada-Kaleh,
"m11u'1ic~re la sesiunea ~tiinţifică a grupului de studii Porţile de Fier, din
radrut Academiei R.S.R„ Bucureşti, IX. 1973.
895
Suliţeanu, Ghi;~ela, Ethnomusicology in the Socialist Rep1J,blic of Roman.ia. Som?.
premises in the problem of establishing of Aspects, Principles and Laws of
Ethnomusicology. In "FOLKLORE" vol. XIII, nr. 11, November 1972, Calcutta~
India, p. 440-451.
Suliţeanu, Ghizela, The Traditional System of Melopeic Prase of the Funeral Songs
r<'cited by the Jewish Women of the Socialist Republic of Romania. In Fol-
k.lare Research Center Studies, third volume. Hebrew University of Jeru-
salem, 1972, p. 291-350.
Suliţeanu, Ghizela, "A problem of ethnomusicology. The endeavour to delimit prin-
ciples and laws", Narodno Stvaralastvo, Music Academy, Belgrad, R. F. S. Iu-
goslavia, 1973. Volum omagial în onoarea Acad. Prof. Dr. C. Richtmann.
Suliţeanu, Ghizela, The role of the Folklore Repertory for children in the for-
mation of musical perception. Comunicare la cel de al IX-lea congres inter-
naţionai de ştiinţe antropologice şi etnografice, Chicago, 1973. ln volumul
Performing of Arts, Edition Mouton, Hague, Paris, London, New York, 1980.
Suliţeanu, Ghizela, Introducere în Psihologia Folclorului Muzical, Studii de Muzi-
cologie, vol. IX, Bucureşti, 1973.
Suliţeanu, Ghizela, Psihologia Folclorului Muzical. Contribuţia psihologiei la stu-
dierea limbajului muzicii populare. 3 Vol. Teza de doctorat în ştiinţe psiho-
logice. Universitatea Bucureşti, 1974.
Suliţeanu, Ghizcla, The experimental mcthod and some experiments utilized in the-
study of lullabies with the Roumanian people, în "Orbis Musicae" nr. 5;.
'fel-:\viv University, p. 34-44, 1975-1976.
Suliţeanu, Ghizela, Aspecte ale tradiţiei în procesul de creaţie a folclorului muzical
românesc contc>mporan, comunicare la sesiunea ştiinţifică ţinută la Conser-
vatorul Ciprian Porumbescu, Bucureşti, XI, 1977.
Suliţeanu, Ghizela, Les imp/ic:ations psychologiques dans la structurc du processus
de l'improvisation dans le folklor<' roumain. "Yearbook of International Folk
Music Council", nr. 8/1977.
Suliţeanu, Ghizela, Muzica dansurilor populare din Muscel, Editura muzicală, Bucu-
reşti, 1976.
Suliţeanu, Ghizela, The valuc of document of oral attestation in the study of mu-
sical folklore in the earlier periods, în Musikethnologhische Zammelbănde.
Gratz, 1978.
Suliţeanu, Ghizela, Premize asupra studierii folclorului muzical românesc din sec.
XIII. In Studii şi cercetări de istoria artei, tom 23, Bucureşti, 1978, p. 3-28.
Suliţeanu, Ghizela, The value of primary nature of the musical morphologicai
structure in the operation of classification and systematization of the lullaby,
Comunicare la Cea de-a VII-a Şedinţă a Grupului Internaţional de studii
privind Sistematizarea şi clasificarea muzicii populare, Debreţin, Ungaria,_
iulie, 1978.
Suliţeanu, Ghizela, Asupra unui sistem de versificaţie heptasilabică în folcloru!
muzical românPsc, în Studii de muzicologie, vol. XIX, Editura muzicală,
Bucureşti, 1983, p. 157-192.
Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a
muzicii populare. Despre procesul de transpoziţie şi de substituire, R.E.F.„
tom 24, nr. 2, Bucureşti, 1979, p. 205-218.
Suliţeanu, Ghizela, Folclor muzical din judeţul Brăila. Balada sau cîntecul bătrî
nesc, volum editat de Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a miş
cării artistice de masă a jud. Brăila, 1980.
Suliţeanu, Ghizela, A problem of interdisciplinary research regarding muzicology,
psychology and ethnomusikology; the formation of musical language. Pre-
liminaries, the sonorou.~ element in the process of the musical consciousness,_
lecţie la "The Quen's University of Belfast", Belfast, Irlanda de Nord, Anglia.-
V, 1980.
Suliţeanu, Ghizela, The value of "Ellis's cent" system in the study of implication
of Vc>rbal language in the premusical and musical folklore, comunicare la
Cel de al doilea Seminar European de Etnomuzicologie, The queen's Uni-
versity of Belfast, Irlanda de Nord, Anglia, martie 1985.
Suliţcanu, Ghizela, Psihologia Foldorului Muzical. Contribuţia psihologiei la stu-
dierea limbajului muzicii populare. Editura Academiei R. S. România, Bucu-
reşti, 1980.
896
Suliţeanu, Ghizela, Premisses concernant l'origine thrace de certain elements du
folklore musical roumain. In vol. Actes du II-me Congres International de
Thracologie, Bucarest, 4-10 sept. 1976, vol. III, Edit. Academiei R.S.R., Bucu-
reşti,
1980, p. 355-365.
Suliţeanu, Ghizela, Principii de sistematizare şi clasificare a folclorului muzical,
ms. Bucureşti, VIl/1979.
Suliţeanu, Ghizela, Criteriul şi raloarea abordării generative a studierii muzicii
populare, ms. 1981.
Suliţeanu, Ghizela, „Merge mîţa pe perete". Cîntecele de jucat cu copilul mic.
Ms. 1981.
Suliţeanu, Ghizela, Antique South-East-European elements in the Roumanian and
Greek contemporary musical folklore, comunicare la Cea de a 7-a Şedinţă
privind „Izvoarele şi Editarea muzicii populare a Grupului de Studii din
cadrul International Council for Traditional Music, Limassol-Cipru, VII, 1982.
Suppan, Wolfgang, Zur Verwendung der Begriffe Gestalt Struktur, Modell Und
Typus in der Musikethnologie, în vol. Analyse und Klassifikation von Volks-
melodien, Krakow (R. P. Polonă), 1973.
Ursu, Nicolae, Cîntece şi Jocuri din Valea Almajului, Editura Muzicală, Bucureşti,
195:3.
Ursu, Nicolae, Din cîntecul popular timocean, Revista de Etnogr. şi Folclor,
tom XIII, nr. 3, Bucureşti, 1968, p. 263-273.
Ursu, Nicolae, Contribuţiuni Muzicale la Monografia comunei Sîrbova, jud. Timi~,
Torontal (1938), Timişoara, 1939.
Ursu, Nicolae, Contribuţiuni muzicale la Monografia comunei Ohaba-Bistra (Banat),
în Studii de MuzicologiP, Nr. l, Bucureşti, 1956.
Vocabulaire de la Psychologie, Presse Universitaire de France, Paris, 1963.
Zamfir, Constantin. Dosios, Victoria, Moldoveanu, Elisabeta, 132 Cîntece şi Jocuri
din Năsăud, Editura Muzicală, Bucureşti, 1958.
67 -c ..H•J
CHESTIONAR lN PROBLEMATICA ClNTECELOR CE SE CINTA
lN TIMPUL ADORMIRII COPILULUI
1). Dacă se cîntă la adormirea copilului ?

~). De la ce vîrstă copilul este adormit prin cîntec ?
J). Pt·ntru cr se cîntă copilului ?
4). De• ce depinde durata pîna adoarme ?
5). Ct> fel de cîntece se cmtă ?
a) Există cîntece speciale "?
b) Se pot cînta !;oi alte cintece?
c) Orice fel, sau tn_•buit> să se potrivească ?
d) ln ce sens? (Ca ritm, melodie?)
6). ln timpul cîntatului se mai fredonează pe „nani", „lule", etc.?
7). Se poatr adormi copilul Şi numai pe aceste vorbe"!
8). Se mai execută şi alte onomatopee ? Care ?
9). Se şi vorbeşte copilului '! Despre ce ?
10). La ce gîndeşte cel ce adoarme copilul în timpul cîntatului?
La copil, sau la difr>rite întîmplări din viaţa lui?
11). ln timpul cîntatului copilul trebuie să fie şi legănat?
12). ln cr fel se leagănă copilul?
13). Existc'"1 vreo diferenţă faţă de trecut ?
14). De la cine a învăţat să cînte la legănatul copilului ?
15). De la cc vîrstă ?
1fi). Pl• cine a mai legănat ?
lî). Cuvintele sînt speciale> pentru legănat?
18). Cc se spune într-un cîntec de leagăn ?
19). SP improvizează?
20). După ce'! a) Sexul copilului ? b) lntîmplările zilei ?
21). lntotdeauna copilul adoarme cu cîntece?
~2) Cînd nu şi de ce ?
2:3). Ciţicopii are ?
24). La toţi a cintat?
25). ln perioada legănatului a avut vreun cîntec pe care l-a executat cu preferinţă ?
Care?
26). A putut observa şi la copil oarecare preferinţe ?
27). De la ce vîrstă şi cum şi-o manifestă ?
28). Pînă la ce vîrstă se cîntă copilului ca să adoarmă ?
29). De ce?
30). Există vreo diferenţă faţă de cîntatul din trecut?
31). In ce privinţă ? Stil, repertoriu, timp afectat?
Dr. G. Sultţeanu, VII.197r
QUESTIONNARY IN THE PROBLEMS OF SONG WHICH ARR
PERFORMED WHEN LULLING THE CHILO
1). If one sings when Julling the child ?

2). From what age is the child put to sleep through songs ?
3). For what reason one sings to the child ?
4). What depends on the duration till he sleeps ?
5). What kind of songs are sung ?
a). Are there special songs ?
b). There may be sung also other songs?
c). Any kind, or they have to correspond ?·
d). In what sense? (Rhythm, melody ?)
6). During the song is there hummed also "nani", "lule", etc. ?
7). Is it possible to put to sleep the child also only with these words :>
8). Are there also performed other onomatopoeas ? Which ?
9). One speak.> also to the child ? What about ?
10). What thinks the persan who lulls the child during her song?
To the child, or to the different happenings of her life ?
11). Must the child also be rocked in the cradle during the lulling?
12). How is the child rocked ?
13). Is there any difference in comparison with the past ?
14). From whom has she learned to sing when rock.ing the child ?
15). From what age ?
16). Whom else has she rocked ?
17) .•\re ~hcre special words for rocking ?
ID). What is said in a lullaby ?
19). Are there improvisations ?
20). According to what? a) the sex of the child ? b) the events of the day?
21). Is the child always put to sleep with songs ?
22). w'hen not ? And why ?
23). How ~any children has shc ? (The p0rformer).
24). Did she sung for all ?
25). During the period of lulling had she a song which she preferred to sing?
Which?
26). Could she observe some of the child's prefer0nc0s ?
27). From what age and how, manifested it ?
28). Up to what age does one sing to lull the child?
29). Why?
30). Is there any difference in comparison with the singing în the past?
31). In what respect? Style, repertory, time set apart?
Dr. G. Suliţeanu
FROM THE FOLKLORE "FOR CHILDREN": THE LULLABY
RESUME
J.'his volume comprises thc results obtained from the study for the first time
wtth exhaustive character, of the lullaby's existence, one of the mast interesting
catcgories of thP Rumanian folklore. From here alsa the necessity that the mate-
rial of tlw col~cction bL' accompanied by a detailed study of analysing not only
thc function of Iulling and the deep social contents specific to this category, but
alsa multiple aspects implied by the morphological structure of vocal, verbal and
musical expn'ssion. Naturally so, the specificity of existence of this folklore cate-
i,:ory determined alsa a certain peculiarity of the collecting and study on basis of
which the volume was realized.
For a more cfficient presentation, the study was edited in such a manner,
that also alonP - without the whole collection but only with the respective
t>Xemplification - may correspond to the whole problems of the lullaby. On the
other sidP, tlw 480 songs of the collection, do not represent a selection with antho-
togy valuc. Tlw work aimed to realize a gathering of examples firstly with mono-
i,:raphic character, as far as possible comprising all the types and variants found
uut in the Rumanian musical folklore up to 1982.
The work contains an introduction followed by six chapters, in which one
triPd to Pxpose the manner in which was understood from the methodological
point of view, the dealing of the different envisaged aspects. Each of the six
chaptcrs presents the dealing with of a group of problems belonging to the prin-
cipal study directivcs.
The introduction presents the two categories held by the folklore for little
chilclren, from birth up to the age of 3-4 years and usually realized by grown
up, respPctivPly th0 Iullaby performed when lulling the child and the divertis-
nwnt soni::is, pl'rformf'd with the child's more or less active participation. Remain-
ing in tlw arca of study of thc lullaby, there is shown the morphological rela-
tionship bctwecn same with immediate repercussions on the folklore subsequently
practised by thc children themselves around 3-7 years of age.
The first chapter regarding function and. definitri.on of the notion
of lullaby, the studied material and the methodology utilized, deals with :
the general human native character of the lullaby as direct correspondent of a
psychophysiological expression, but able to develop itself along the time in dif-
ferent sty!istic strata, from the simple verbal language, affectively musicalized by.
premusical intonations, to evoluated types in already perfectly outlined melodies.
Th<' notion of lullaby, which has in view the vocal, musical or only verbal
•?xecutions with musicalized inflexions, constantly practised in the framework of
a certain collectivity and whose poetico-musical and kinesthetic structure appears
u.~ characterized by a specific system which can determine the sleeping of the
·Child. Thanks to this system where onomatopoeia, lulling formulas, cellules and
musical and rhythmical motives have the precedence, the notion of lullaby can be
extended also on melodies taken over from other folklore categories, as for
.example thc every-day song, doina, ballad, etc. Here the adapting process needs
the introducing of some specific elements which not by chance contribute to the
action of slecpin2. For methodological reasons these songs of an origin foreign to
'900
tlw lullaby-catcgory, have been differentiated through thc denomination "as
bv rradlc".
· Thc relationship between function and tlw lullaby's structure, which appears
substantiated on the psychological exteriorization, determinecl so the maintaining
<1lso nowadays of sorne rnorphological elements of primary naturl'.
The studicd folklorP material compriscd over 500 pieccs, in majority syste-
matic;illv collected in the last two decadcs, utilizing as methodology, especially.
thc dirt;ct obscrvation with recordings in thc function of lulling the child, the
·experimental method to follow certain processes of morphological structure, as
\H'll as the comparative method with referencc not only to tlw diffcrent branches
of tlw Rumanian people situatcd abroad, but also to other pPoples. Other metho-
clolog1\<1l aspccts referring to the intcrpretation of tlw collf'cted material, for
t•xampll', th<> presf'nce m the repertory not only of tlw same community, but
also of the same wornan, of severa\ types of lullabies (including thosc "as by
crarll<'''), belonging to severa\ stylistic strata, then the integral notation of rnusic
ancl tPxt as well as the applymg of a special questionnary, contributed to the
(i<'epPning of thc problems towards thP finding of social ancl psychological roots
·of this folklorP category.
'/'he second chaptl'r clcals with thc analysis of thc structurc specific to the
tc.rt 111 the lir1ht of three principal problcms: thematic, morpholo9ical composition,
corrrspondencP of verbal text witli thl' musical or onl).,· musicalized e.recution.
Th<' tPxt of thc lullaby seems to have its roots [n the thought evolution ttself
;mel t!1P possibility of affective-artistical expression, passing along thc time through
threP p1·incipal stages : I. The pre-verbal-musical originar stagt> ln whlch could
hP crystallized the onomatopoea specific to lullabies ; II. Thc stage of affirmatton
·of thc verbal language with specific lulling formulas, concomitently with evo-
1ut10n of music to\vards a distinct outlining ; III. ThP stage of appearing of the
so-cal Irc! verse of the metrico-rhythmical organizing of tlw lulling formulas.
alrc>ac!y belonging to an advanced stage of thought in very concentrated images,
possibly to be condensed on onc> or two bi- tri- and tetrasyllabic verses. And so
o0n towards structures more and more evoluated, more and more nearer to the
proceeclings of the usual song.
The finding out of the practitioners' conception evidenced us the impro-
visation and creation processes developed by the women during the lulling and
by this the powerful social contents of the songs, C'ither referring them to the
situation of the wornan, or considering the chilcl's future.
Parallel are analysed onomatopoea, sleeping formulas, formule with invo-
cation charactcr and their relationship. Here is also analytically presented the
·systemic structure of versification, considering thc predominant tetrasyllabic.
heptasyllabic and octosyllabic systems, as well as their relationship with the prose
parts existing in the lullaby perforrnance. In conclusion therc is shown the cor-
rrspondence of the text with its musical execution, or only as musicalized into-
nation also in premusical expressions.
The third chapter, presents ce1·tain premisses for a typological classification
of the texts, starting from the theory of compositional typology, preconized by
the man of letters Dumitru Caracostea. But for applying on the typology of texts
of the lullaby has been necessary the delimiting of six guiding principles. I. The
principie of substantiating typology on thc material collected in function ; II. The
principie of selecting some elements of mobile character and relatively possible
to change its pondering from one typological group to another, according to the
place and frequency sarne hold in their structure ; III. The principie of implying
irnprovisation with creation value ; IV. The principie of historical tackling of
typology ; V. The principie of typology of the lullaby in its quality of a whole
and not only through its component parts and VI. The principie of typological
refcrence to the whole Rumanian folklore.
On basis of these principles the texts have been divided on groups and sub-
groups, pointing out the decisive role of the onornatopoea, stimulus formulas for
-sleeping and invocation ones. The realization of a table with motive-thematic
reference index, put the base of an index thernatic catalogue of texts with open
·character and consequently with arnplification possibilities. Parallel there was
realized the typological table in which each text appears as belonging to a
-certain class but also within it, according to case, of a type, subtype or variants.
901
C/zapter IV, comprises analysis and peculia.rities of structure of music-
starting from the premisse that in the lullaby musical language cou1a cnrystal-
lize itself equal to poeucs, m a "ertam sys~em. 'l'he analysis of musical expres-
sion evidences us - even stronger than in the poetic manifestation - the existence-
of a psycho-physiological determinant of affective nature with its origin in an.
initial process of musicalization of verbal language. The different component
morphological elements, some ancient and other newer, evidence their belonging
to this process. So, in the musical system there appear included as substantiated
dc>ments : sonorous material, its metrico-rhythmical organization and form. Parti-
ally common also to other folklore categories, some are realized în the framework
of tlw lullab:'· through a seril's of aspf'cts which confer it thc> capacity of repre-
sf'nting an own svst1•m. Tlw amdYs!•d sonorous material indicates the sonorous
mf'ans utilizecl in · an intPr<'sting ·i!'r<1rchy of aspects, from the premusical ex-
fffPSsion towarcls tlw musical om', from an incipient system, towards alreacly
prPm:icl;d ancl moclLJ1 fornwcl syst0ms. Tlw form is characterizcd through a free·
and 1mrffovisatory cif'v«:>lopm<'nt in some c!Ppendence on the form of verbal
langu<1gl'. So is explained the corrcspondence of expression of musical form with-
L;!I' nwtrico-rhythmical intonation of the words, as well as with their organization
in tlw context, revealing - according to case - a cellular or motivic structun•.
\Vt> find again tlw musical realization of the ancient tetrasyllabic system on whose-
V!•rsp tlw dipoclil•s an' pPrfrctly supcrposed. A special importance is given to·
tlw issw• ancl cil'v0lopment of tlle bysyllabic cellular embryon on the int0rvals :
major spcond, minor third, perfect thircl and major third and formation on these
bas0s, of tlw musical motive, and as a superior stage, of the sentences specific
to tlw lullabY.
In the ·contents of the form system, are delimited seYeral subsystems accord-
ing to the number of different sentences held. The most important component
part of lullab:v appear-=; thc rhythm with its pulsation of psychophysiological
natun•. Tlw peculiar mannPr in which this pulsation of functional order is rende-
red in cellular and rhythmical motives, constitutes a specific and striking feature.
Tlw rh,·thm appPars us ;is primary impulse determined by the necessity of lulling
tiH· C'hild to slecp in a milieu of lovt> and protection. The pulsation of "primary
rh_vtllmical timp" is strong felt in the Pxecution of different onomatopoea or even
sleeping formulas realizPd in tlw ample melismatic style. A series of other sty-
listic c]Pments as : accents, tempo shading, pause and execution style, prove in
their turn the functional contents, as expressive means in the action of lulling
the child.
An important problem was the observation of tbe manner how the new
musical types could issue. There has been followed the evolution of musical
types in subtypes and variants, finding at the same time with the independent
character of the musical sentfmces able to form each separately a different typP,
also the manner in which - according to case - they emerged from a certain
.ioining by repetition and light Yariation of cellules and motives which became spP-
cific to tlw lullaby.
Chapter V presents us the music-poctical analysis and the criteria of clas-
sif ication of the songs "as lullabies" (as at the c1·adle). This second great group·
of lullabies necessited - du" to the origin of the songs from other folklore cate-
gories - a special dealing. So, there have been considered the originar musical
type from the fol.klore giver category, as well as the process of its adaptation to
the function of lullaby. There are evidenced : the special importance of intro-
ducing the peculiarities specific to the lullaby, as for exarnple onornatopoea and
the lulling formulas, cellules and metrico-rhythmical motives and even the blend-
ing with passages from the native melodics. These are spontaneously integrated
in the "foreign" melodics preparing it in this way for its new function. But the
mast of times these musical types issued from outside the originar melodies of
the lullaby, hold in their structure certain common musical cellules and which
in the new function receive the capacity of generating element, able to change the·
whole contents. Of the giver categories is evidenced firstly that of the every-day
song and especially with those women who practised it more before marriage.
Here the relationship is produced thanks to the affective contents which these
songs have for the respective woman, either as youth remembering ,or comparison
to her present situation, or the simple liking - due to novelty, of sorne songs
902
heard for example, by radio. The presence of these melodies in the repertory of
the lullaby necessited the taking into consideration of some problems determined
bv the situation of this process not only in the whole country, but there are
premisses to attribute it as traditional phenomenon occured in the lullaby's exi-
stencl'. There is pointed out, beside the inter-relational referrin1~ of foreign melo-
d ies with the originar and specific melodies of the lullaby and the criteria of
taking over and adaptation, individual selection and that of the community, the
dcgrees of adapting, situation of originar texts and modalities of adaptation to th0
function of lullaby, as well as problems regarding classification of music and
text typology. In view of treating these problems have been methodologically
1·0c•alizecl : a) inkgral recordings in the function of lulling the respective cl1ild ;
h) experimental recordings with and without the previous warning of the per-
former ; c) consecutive recordings regarding the respective melody performed
firstl,· according to the originar category and then so as adapted in its new
function ; d) the knowing of the whole musical repertory of the singer with infor-
nMtion about each piece, for Iollowing the criterion of selecting tlw respective
nwlodv ; e) tlle taking into consideration of the recording conditions (unsuited
assistancc>, influence of hearing a previous performing of anotlwr folldore category).
TIIe songs "as lullaby" (as at the cradle) coexist bc>side tlw originar spc>-
ciiic types. Tliey always represent the most evoluated aspect regarding the pr<'-
sence of tlw lullaby in the practiticners' conception. This is why such songs are
preferred and so they are firstly presented to the researcher although the respec-
tive woman has in absolutely all the cases at least one of the originar typc>s
.and mt>lodil's of the lullaby. The adaptation proceedings imposed by the new
functio!l clepend also on the fact if the melody can be perfectly assimilated,
bPing taken over so completely, or if it presents some asperities through its out-
lining, the performer can change it from the simple variation of the musical or
1·hythmical ce!lules and motives and up to n•moving of 01w or several musi-
<'al lines.
Although the form of the songs "as lullaby" is usually presented strophic,
the liberty of l'Xecution and the improvisatory character specific to lullabies, as
well as the framing with onomatopoeas and lulling formulas, transmitted the
most of timc>, also to the musical types originating from other categories, a free
-t:'Xpn•ssion.
In relationship with the text, the songs "as lullabies" grant to the text
priorit.v as being often solicited to compensate and stimulate through its struc-
ture and con'..ents, the musical part originated from outside the category. Bere
-especially intervents the text specific to lullaby.
The typological classification applied to the songs "as lullaby" necessited
criteria completely different from those concerning the group of originar lullabies.
The songs originating from other folklore categories hold types specific
to thf'm as they belong to the respective zonal fund. This is why this big group
was firstly distributed on the large regions at the same time folklore zones :
Muntenia, Oltenia, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Banat, South 'Dransilvania. Middle
T.ransilvania and North 'I1ransilvania, Maramuresh. lin this framework priori+·,· was
given to those musical types which present morphological relationsh ip wi th th~
lullcihy. The zonal classification of the songs "as lullaby" evidenced rus : 1) pre-
ference for certain zonal melodies ; 2) attestation of onomatopoea. lu!ling and
invvcatic·n formulas specific to the respective region ; 3) the melodic and r!wthmi-
cal relationship with the different musical types w.ith the Rumanian riennle : 4)
the presence of some onomatopoea and related lulling formula<:. ~:fnerai <l""' <>uo-
cific to the Rumanian people; 5) mo;rphological differentiatio'1 e!em<'"nts 'n facf'
of the other musical t)'.pes of rthe giver category and at th~ ~..,,,.,„ ''""''"' 0f
approaching the types specific to the lull.aiby ; 6) the process of interinfluence
behveen the types of the c:ryngc; ""-r l1'1'l<Jbv" .<1nrl +I-e c:~-.,....,nv'rl 111 1 1.~1-ies.
Different from music, the texts could be classified together with those of
the first big group, thanks to the presence of the improvisatory and creation pro-
cess, as well as te the elements of adaptation specific to the lullaby.
Chapter VI. Attempt to typologize the music of the luliaby and the compa-
rativ~ point of view is presented ac; a synthesis of the research results, trying
to ev1dence the principal characteristics and processes occured along the evolution
903
of this folklore category, the specific of the morphological existence with the-
Humanian people, as well as the explanation of some common elements with the-
1ullabies of other peoples.
Only the first group of lullabies has been submitted to the operation of
typologizing respectively the 280 pieces representing in majority the melodies which
were granted t\1e quality to constitute the types specific to the category. On these
wcre applied on onP side the same principles of classification utilized for the-
compositional classification of the tt>:xts and at the same time also certain metho-
dological norrns as : I) the utility of an unitary musical graph according to the-
system of a "natural classi [ication" : 2) the taking into consideration of the pro-
ccss of interclepPnclt>nc(' bl'twcen the different morphological systems comprised in
thc musical structun' of a piccP, as well as tlw relationship of same with the-
tPxt : :~) orclering of tlw mate1·ial accorclin:; to thc generative criterion as a resuit
of th• anal_Ysis with clvnamic character: -l) attempt to delimit variants, typt'S and
subL.'-·1ws ancl tlwir rl'porting to tlw virtual musical classcs of the lullaby; 5) evi-
d1·11ci:11~ of Pli'InL'nts of connection bdween thc different structures; 6) possibility
nf an t>Vl'ntual framing of tlw typ(' in a thematic musical catalogue-index and
îl compurati\'l' V(•rif.\·ing with otlwr folklore C'<1tC'gories ancl - as far as possibk -
'.\·ith the lullabies of other peoples.
Tlw group of l;..1llabies has bl'l'l1 divicled in subgroups, of which tlw last
!".u!:",ş:,roup holds the role of passing towards the otheJI" great group, that of tll2 lul-
labil's ("as <lt tlw cradle") \Vith the melodics originated from other folklon' catP-
wir1Ps. Thl'rt' is l'Videnced tlw value of system of the operation of typologizing
'-Ubstantiated on tiIP principal processes of the morphological musical structure
\\·ith compositio'1al character, possibh" to bP characterized by spven principal points.
I. Tlw substantiation on primary stagl'S of popular music ; II. The taking
i nto consicleration ;dso of tlw premusical and pretypological stages ; III. The pre-
·;1•11Cl' in tlw mon• Pvolu<ttl'd stages, of somt> celular-motivic elements represPnting
1nusical typt•s of old1·r stages \Vith rolP of elements of typological continuity ;
IV. Tlw gcncrating substancP of this r<'lationship taken as classification criterion;
V. Extraction of typP according to the principal sounds of the musical outlinings ;
Vf. Jntl'ITPlationship bPt\VC'<'n all the criteria participating to the act of typological
systl'matization as principal factor : VII. Virtual r0porting of the types collected
v;ith fragmentar charactt>r - by tlw fact there was coll0ctPd on ly the song -
to the integral ancl rl'al form of manifestation. So have been understood the
eventual onomatopoea, lulling formulas, prose parts, so as they appear in the-
collectings recorclPd in tlw function of lulling the child. The compositional typo-
logical s_\·stem is substantiated on the relationship between class, type, ·subtype-
;111d variant.
Class is thc> most comprising typological notion possible to be characterized
in tlw folklore music as initial reference unity with a virtual structure and with.
a drtual i:alue of compositional model able to generate different structures with.
the qualit11 of type, subtype and variant.
Tlw table of formula nuclei of the typological classes with virtual charactfr
o[ archetype,, presents us 32 classes able to demonstrate •US in their totalirt:y the-
,Jrocesses of formation ancl evolution of lullabies from the bisonorous forms:
towards thc mast evoluated ones.
A separate group was formed by the pieces performed in a light mus'i-
•:alized V<'rbal language, which were regarded as belonging to a pre-typological
!..tage. To thcse was madc reference to the table "Alfa" where are noted 34 rnoda-
lities of premusical expression.
The type is in reality the first direct and concrete reference of class mate-
rialization. lt can be defined as the unity of manifestation perfect delimitable
and stable by its own characterisHcs, with nucleus characto?r, in the contents of
1~·hichis a series of fundamental, morphological elements common with other
types or evidently generated from the same class.
The subtype represents the typological unity in which the morphologicar
element of differPmiation has a principal and constant role, in the n·uclPus of the·
type to which it belongs. Depe.nding on the evilution of this element towards the-
attraoting of other transformations too, the subtype can develop towards a
new type.
904
The notion of variant appears in the lullaby less wide in comparison with
1.w situation of types and subtypes. It can be defined by each repeated performing,
(ole to hold also new elements of structurc, but with secondary value and with
~ 1wradic characte1· in its existence.
By the table with typological reference in which are noted the types and
~-1.lbtypes, as well as by the table with typological indexes, one tried to render
t.ie opl'ration of typologyzing in a mast concentrated modality.
For the 280 pieces in the group of lullabies we find 32 classes including
lJ'.:! types. In spite of thc> difficulties appeared due to the complexity of the mate-
.ual and possible with some deficiencies, the typological musical classification
!.acceecled in offering us not only an ensemble sight on the variety and develop-
ment of the existent types, but alsa to present us the open character with possi-
L1lity of continuing the started operation as far as new cases appear. So as
ti1en· can be followed on tlw typological table, for its realization have been taken
i1,to consideration : the form and sonorous system, then common points between
t_,pcs and subtypes, as well as evidencing of the differential element.
The adopted typological formula and noted at the left of the number of
r •• usical transcriptions comprises : tlw number order of thl' type, then between
_p.1rPntheses the class index, the number of type within the class, and according
tu cast' the subtypes and the respective variants. The relatively ample analytical
p, esentation of the classification operation of the musical typology, tried to cor-
respond to the adopted criteria of study. It aimed to offer the reader - by lack
ct a catalogue thematic - musical index to which one can refer by algorhythmical
furmulas all the morphological components - a mast detailed vision of the pro-
·C.:ss of typological existence.
The comparison with the presence of lullaby with other peoples, unfortu-
n Jkly tao litth• rc>corded in function and such rendered in its real development
.a.id also holding in majority types originated from other folklore categories,
.a.tested us the existence of some similar processes. So, considering the pecu-
lldriiies emerged from the special socio-historical existence of each people sepa-
rdtely, there is revealed the possibility that the utilized methodology in the present
""ork finds its application on tlw lullabies existing with all the peoples of
!11<' world.
D1·. GHIZELA SULIŢEANU
English version by RODICA MJRSESCU
SUMAR
Privire generală şi locul ocupat de cîntecul de leagăn în folclorul „pentru

copii" 5
{,ap. J. Despre funcţionalitatea şi de/iniţia noţiunii cintecului de leagăn, mate-

rialul avut in studiu şi metodologia folosită 11
l. Despre caracterul nativ al funcţionalităţii cîntecului de leagăn 11
2. Incercare de ddinire a noţiunii cîntecului de leagăn 13:
:1. Relaţia dintre funcţionalitate şi structura cintecului de leagăn 14
4. Materialul folcloric avut în studiu 1&
5. Criterii metodologice şi metode privind culegerea şi studierea cînte-
cului de leagăn 19'
6. Alte aspecte metodologice, ţinînd de interpretarea materialului cules 26-
Cap. II. Analiza .~i particularităţile structurii textului 31
l. Conturarea problematicii şi înţelesul dat noţiunii de text al cînte-

cului de leagăn 31
2. Privire generală asupra particularităţilor conţinutului tematicii lite-
rare în concepţia practicanţilor :~2"
3. AltP aspPcte ale conţinutului tematic 35.
4. Despre onomatopee 38
5. Formula îndemn la adormire 40
6. Anume relaţii între onomatopee şi formula de adormire 46-
7. Formula cu caracter de invocare 48
8. ComponPntelt• morfologice ale mijloacelor expresive literare şi siste-
matica versificaţiei 4~
9. Aspecte ale sistemului de versificaţie heptasilabică . . . . 52"
10. Aspecte ale prezenţei prozei şi relaţia dintre aceasta şi versificaţia
cîntecului de leagăn 57
11. Corespondenţa textului cu execuţia muzicală sau intonarea muzi-
calizată . 5S·
Cap. III. Premize pentru o clasificore tipologică de factură compoziţional.ă

a textelor · 6V
l. Conturarea problematicii privind materialul avut în studiu 61

2. Principii, criterii şi norme de clasificare tipologică. Spre o tipologie
ele factură compoziţională . . . . . . . . . . 64
:1. Despre elementele avute în VPdere şi metoda de clasificare tipolo-
gică pe baze compoziţionalf' 66
4. Premize pentru includerea tabelelor-catalog ale metodei tipologiPi
compoziţionale în cataloageh• generale de tipologie tematică 72·
Cap. IV. Analiza .~i particularităţile structw·ii muzicii 7(3.

l. Conturarea problematicii 7&
2. Sunetul şi sistemele sonore muzicale. De la exprimarea premuzicală
la cea muzicală. Folosirea experimentului. Rolul celulelor fundamen-
tale în formarea scărilor şi sistemelor sonore 79'
906
3. Forma arhitectonică. Aspecte generale şi metodologke. Despre celula
muzicală. Naşterea şi rolul motivului muzical în economia formei.
Organizarea funcţională a motivului 92
4. Structura de sistem a formei şi subsistemele uni- bi- tri- şi tetr::i,aYo -
poziţionale. Aspecte ale conturului muzical . . . . . ·. 99
5. Ritmul, sistemul giusto-parlando şi măsura. Prezenţa „timpului rit-
mic primar". Relaţia dintre metrică şi ritm. Fenomenul caracteristic
de repetare. Celula şi motivul metrico-ritmic. Măsura . . . 104
6. Alte elemente stilistice cu conţinut funcţional : accentele, tempo-ul,
nuanţarea, pauza, şi stilul de execuţie 110
7. Procesul evoluţiei structurii compoziţionale a formei 113
Cap. V. Cîntecele de lragăn cu melodii prnvenite din alte categorii folclo-

rice şi criteriile de clasificare ale acestora 120
1. Conturarea problematicii cîntecului „ca la leagăn" . 120
2. Diferitele surse de îmbogăţire a repertoriului. Categoriile folclorice
donatoare şi în special cîntecul de fiecare zi 122
3. Aspecte ale relaţiei cîntPc de leagăn şi doina 125
4. CritPrii dC' selecţionare a cîntecului „ca la lPagăn" şi procesul de
adaptare melodico-ritmică 126
5. Alte aspecte ale procesului dP adaptare 128
6. Relaţia dintre muzica şi textul cîntecelor „ca la leagăn" 131
7. Criterii de clasificare tipologică 133
Cap. VI. lncercare de tipologizare a muzicii cîntecului de leagăn şi punctul

de vedere comparativ 136
1. Despn• problematica tipologiei muzicii folclorice şi a cîntecului de
leagăn în special . . . 137
2. Cîteva observaţii privind metodologia tipologiei muzicale . . . 139
3. Sistemul tipologic compoziţional în lumina unui catalog-indice tema-
tic muzical . . . . . .. . . . 142
4. Relaţia dintre clasa tipologică (reprezentînd unitatea cu caracter de
„arhetip"}, tip. subtip şi variantă . . . . . . . . 144
5. Criteriile de tipologizare pe grupe compoziţionale şi caracterizarea
acestora 151
(i. Aspecte comparative privind : înrudirile : I. cu alte categorii folclo-
rice, şi 11. cu unele cîntece de leagăn aflate în folclorul altor popoare 210
-Tabel cu formule metrico-ritmice . . 218
Tabelul manifrstărilor premuzicale „Alfa" . . . . 220
TabPI cu formule-nucleu cu caracter virtual de arhetip 220
"Tabelul tipologic . . . . . . . 223
"Tabelul de referinţă tipologică muzicală 225
Scmnl' grafice şi prescurtări folosite 24:1
·Glosar . . . . . . . . . • 246
Sumarul şi provenienţa exemplelor muzicale 248
Corpus de exemple muzicale . . . . . . 259
Sumarul şi structura compoziţională a textelor 62G
Catalogul de rPferinţă al tipologiei textelor 635
"Texte . . . . . . . 659
Tabelul alfabetic al subiecţilor pe regiuni. 884
Bibliografie . . . . . . 893
·Chestionarul priivind problematica cîntecelor Cc s.c cîntă în timpul adormi:-ii
copilului 898
·Chestionar (în limba engleză) 899
Rezumat în limba engleză 900
907
SUMMARY
General vicw and the place oi tlw lullaby in the folklore "for children" . f>
Chapter I. Abuut f wzction and definition of the notion of lullaby, the material
studied and thc methodology utilized 11
1. About thl' native character of function of the lullaby 11

2. Attempt of defining the notion of lullaby 13
3. Relationship between function and structure of the lullaby 14
.4. Tlw folklore material had for study 16
5. Methodological criteria and methods regarding the collecting and
study of the lullaby 19
6. Other methodological aspPcts depending on the interpretation of the
colleckd matPrial 2&
Chapter II. Analysis and peculiarities of the text structure 31

1. Outlining of problems and the meaning given to the notion of text
in the lullaby 31
2. General view on the peculiarities of thc literary thcmes in the con-
ception of practi tioners 32:
3. Othl'r aspects of the thematic contents 35'
4. About onomatopoc>ia 38
5. Tlw stimulus formula for lulling 40
6. Ccrtain rclationship between onomatopoea and lulling formula 46-
7. Formula with invocation character 48
8. Morphological structurP of tlw literary expressive means and syste-
matics of versification 49
9. Aspects of the heptasyllabic versification system in the lullaby 52
10. Aspccts of the presence of prase and their relationship to the versi-
fication of the lullaby 57
11. CorresponclPnce of the text and the musical performance or musi-
calizPcl intonation 59
Chapter III. PremissC's for a tupological ciassi/ication of the tC'xts 011 com-
position base s . 6t
1. Outlining of problems regarding the material studied . 61

2. Principles, criteria and norms of typological classification. Towards
a typology of composition structure 64
3. About the elements had in view and the method of typological clas-
sification on composition bases 66
4. Premisses for including tlw catalogue-tabels of the method of com-
position typology in the general catalogues of thematic typology 72
Chaptc>r IV. Analysis and peculiaritiC's to the structure of music 7&

1. Outlining of problems 76-
2. The sound and the musical sonorous systems. From the pre-musical
expression to the musical one. The utilizing of the experiment .
.908
The role of the fundamental cellules in the formation of scales and
sonorous systems . . 79
:3. The architectonic form. General and methodological aspects. About
the rausical cellule. Birth and role of the musical motive in the
ec<inomy of the form. Functional organization of the motive . 92
4. The system structure of the Iorm and its subsystcms : thc one- bi-
tri- and tetrapropositional. Aspccts of the musical outlin0 99
5. The rhythm, the giusto-parlato system and the bar. The presenc0
of thc "Rhythmical primary tim0". The relationship between metrics
and rhythm. The characteristic phenomenon of repeating. The cellule
and tl~e mf'trico-rhythmical system. Tlw har. 104
6. Other stylistic elcments with functional contents : acc0nts, tC'mpo,
nuance, pausP and style of performance 110
7. Tlw cvolution proc0ss of tlw composition slructUrl' of tlw form . 1n
Chapter V. The lullahies with melodies originatinu from other folklore

cateqol"ies and the criteria of th<'ir classif ication 120
l. Outlining of problems of the song "as by thc cradle" 120
::!. Difierent ~('Urces of enrichment of rep~rtory. The giver folklore
categories and especially the evPry-day song 122
3. Asppcts of tlw relationship lullaby-doina 125
-!. Selc>Cting criteria of tlw songs "as by the cradle" and the process
of melodical-rhythmic aclaptation 120
5. Otlwr aspects of the adaptation proCf'Ss 128
6. Relationship betwecn music and the texts of thc songs "as by cradlc>'" 1 :ll
7. Criteria of typological classification 13:l
Chapter VI. An attempt to typologize the music of the lullaby and tlw
comparative point of view B6
l. About the prohlt-ms of the typology of folklore music and Pspc>cially
of the lullaby 1:l7
2. Some remarks regarding thc methodology of the music typology . 139
:l. The composition typological system in the Jight of a thcmatic musical
catalogue-index 142
4. Relationship between typological class (rcprcsenting the unity of
"archetype character"), type, subtype, and variant · 144
5. The criteria of typologizing according to composition groups and
their characterization 151
6. Comparative aspects regarding relationship with : I. Other folklore
categories, II. The lullabies ·in the folklore of othe1· peoples 210
Table of metrico-rithmical formulas . 218
Table "Alfa" of premusical executions . 220
Table of the nucleus-formulas with virtual characier of <Jrchetypc 220
Musical typologic table . . . 22..1
Table of musical typology referPnCl' . . 225
Graphic signs ancl abbreviations utilized 243
Glossary . . . . . . . . . . . 246
Summary and origin of musicales exemples 248
The Corpus of musical exemples . . . . . 259
Summary and the compositional structure of the texts 620
Refcrcnce cataioguc of the typology of texts 635
Thc texts . . . . . . . . . . . . 659
Table of performers in alphabetical order according to localities and clistricts
with references to the musical examples 884
Bibliography . . . . . . . . . . 893
Questionnary in the problems of songs which are performecl whcn lulling
the child 898
Summary in English language 900
909
Redactor Telmo1 edactor
MIRCEA M. ŞTEFĂNESCU GEOUGE MAGUREANU
Bun de tipar: 10. martie 1986 Coli de tipar: 57
c. 310 l.P. Informaţia

Str. Brezoianu 23-25
• Bucureşti

Cantecul de Leagan (Folclor)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cantecul de Leagan (Folclor)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

NATIONAL COLLECTION OF FOLKLORE

ROMANIAN MUSICAL PUBLISHING HOUSE

COLECŢIA NAŢIONALĂ DE FOLCLOR

GHIZELA SUL IŢEANU

„II creşteam cu picplu şi cu •clnleclh".

Printre realizările ultimelor lrei decenii ale etnomuzicologiei româ-

t. Prezentul studiu foloseşte şi o lucrare anterioară terminată conform ?la-

3. Se poate afirma chiar că cea de a doua categon;e, aceea „de jucat" cu

firesc o atitudine pasivă din partea acestuia. Această situatie permi,te

s. Urrnind difer.itele etape de virslă, de ha jocul de gîdilat ~i pa\p;1rc a cop;~

1. Cu prilejuJ. culegerii din VI/1961, în comuna Hunia, j_ Dolj, culeg. G. Su·

DESPRE FUNCŢIONALITATEA ŞI DEFINIŢIA NOŢIUNII

I. DESPRE CARACTERUL NATIV AL FUNCTIONALITATII

Printre fo;:,1te puţinele categorii folclorice aflate în zi'lelc noastl'e

1. Culea Apostol D„ Datini si Muncă, voi. I, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1940,

3 . Astfel, dacă putem vorbi de un impuls iniţial psiho-fiziologic, general şi

Existenţ.a funcţionalităţii cintecului de leagăn în care - aşa cum

3. ICELATIA DINTRE FUi'4CTIONALITATEA ŞI STRUCTURA

Vaci1 prin foncţionalitatea sa, cintecul de leagăn poate fi socotit_

8 . In acf'st Sf'ns am rf'alizat comunicările: „Le râle des «chansons pour

o bună parte dintre caracte1~i-;tidlc sale structurale primare.

bineînţeles jocurile ~i cîntecele pnacticaite de către maturi pentru copii).

4. MAl EIUALUL FOLCLORIC

Relativ bogat, materialul folcloric, avut la dispoziţie, numărînd

~'•. Breazul G., Patrium Carmen in „Muzica Românească de azi", Bucureşti.

!3. CRITERII METODOLOGICE PRIVIND CULEGEREA

Aparent simplă, problematica existenţei acestei categol'ii in fol-

21. George Hreazul „Patrium Carmen" op, cit. p. 119-124 (120-Ul).

~2 . In camera de înregistrare se pot afla persoane gaita de a lu:1 în rîs exe-

lui şi putem presupune aproape cu certitudine, că nici melodia, deoarece influen-

38. Suliţeanu Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, „ Revista de

tanţa funcţionalităţii şi aspectele sale psihofiziologice în determinarea unei categorii"

în legătU!ră cu prezenţa ~rupei cintecelor „ca la leagăn", mai

s m__ J'i=192 _ -: -::;:: __ -r:=t - -=i

~I ~> >~ ~ > - > • ·. > -

MJ' Jl I J1 J1I i l J1IJj t

ţ Ji JSJ)dJ !Jî J1illJtJ ; Ji J1 ; !Ji J 1 1 qg I

Din pk1 - c1or t~-o le · ga - na - t!:!, Di n gu - ră t~- o b !e- s tB - ma - f f!.,

ţ=# · J]a~~~;_~~V~_. .wi_~~~~I

5:1. Femeii.a a f.ost adusă l a Buc:wre<;;ti p e n tru a s e fa ce î nreg i s trări de do i n ă

ANALIZA ŞI PARTICULARITAŢILE STRUCTURII

1. CONTL'RAREA PROBLEMATICU ŞI INŢELESUL NOTIUNII

Dacă ~tudierea mijloac-c:lor de exprimare ale textului cîntecului

1• Tratarea cîntecului de leagăn ce reprezint<"1 un sistem specific ne·<! apărut

astfel ca o rezultantă a operaţiilor de 1analiză ~i :;-1•n1~eză la care an fost supuse

2. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA PARTICULARITAŢILOR CONŢI­

Unul dintre principalele rezultate ale metodologiei folosite în ope-

f\. G. Suliţeanu, Cîntecele ele colindat româneşti şi cîntecele de jrJc aromâne.-

leg. G. Subţeanu, 4.IX.1971.

3. ALTE ASPECTE ALE CONŢINUTULUI TEMATIC

Din analizarea tematicii literare s-au mai. putut evidenţia o seamă

H. A2i ne referf m ~i la ideile de blestemare a copilului de către mamă, pre-

C parte ir1semnată a tematicii - şi pe care o putem soooti cu

26. Posibil, că în timpurile îndepărtate ~i femeia sit fi avut o stare de mai

G. FORMUL;\ DE INDEMN LA ADORMIRE

Aceasla constituie de asemenea una dintre manifes·tările străvechi

'.!! 1• Radu Niculescu, op. cit.

nia ~i Banal). Originea .;::fertivă n 2c'2stoL' cuuinte rc1mîne obscură. Dic-

n B. P. Haşdeu, EtyTTU>logicum Magnum Romaniae, tom II, Bucureşti, 1887,

:i:;_ B. P. Haşdeu, Etymologicwn ... op. cit.

puit.ea să fie o exprimare a colectivităţii ţigăneşti din localitatea respectivă. în orice

""· PC'riclc> PapahQfJi, Din litC'ratura poporan<! u . \ r1;1n.<inilnr. EJOO, p. I. Cîn-

ţ=# · J]a~;_V~_. .wi_~~~~I

2. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA PARTICULARITAŢILOR CONŢI