Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin folclorul muzical, poporul rom�n �i-a c�ntat dragostea , dorul, jalea,
durerea, dezn�dejdea, eroii, inso�indu-�i fiecare moment al vie�ii prin c�ntec.
C�ntecul folcloric reflecta , in modul cel mai direct si mai caracteristic ,
profilul spiritual �i talentul artistic al unei na�iuni.Din timpurile imemoriale ,
poporul rom�n p�streaz� un arsenal artistic de o rara valoare, bog�ie si
diversitate -corespondent fidel al concep�iei sale statornice asupra vie�ii si
mediului inconjurator-izvoarele arhaice ini�iale , ale c�ror substraturi inca se
mai men�in , au fost si sunt alimentate permanent de seva experien�elor social-
culturale ce s-au suprapus .
Folclorul nostru a devenit , astfel , nu numai o expresie a �n�elepciunii si
tr�irilor suflete�ti, a firii pa�nice, deschise si iubitoare de progres a
romanului, dar si un mesaj al umanismului si vigorii sale spirituale spre
universalitate .
Marii no�tri oameni de cultura au fost entuziasma�i de frumuse�ile
folclorului, dar , numai p�trunz�nd in substan�a lui au reu�it sa-i reliefeze
semnifica�iile si originalitatea , intr-un context mai larg.
Este un adev�r, ast�zi larg recunoscut, c� la temelia �colii noastre muzicale
st� melodia popular� ; aceast� realitate nu este valabila numai pentru epoca
precursorilor, ci se verific� pe tot firul evolu�iei muzicii rom�ne�ti : �Din ce �n
ce �ncepem s� devenim mai con�tien�i de tezaurul uria� al folclorului� , afirma �n
1928 George Enescu, subliniind totodat�, c� �aici este viitorul muzicii noastre�.
Cea mai expresiv� parie a folclorului este muzica populara.
�Muzica popular� este valoroas� prin naivitatea, cur�enia, fr�gezimea �i
delicata ei simetrie, nescris�, dar transmis� din gur� �n gur , ca �i basmele �i
poeziile noastre, care �mpreuna cu me�te�ugul �es�turilor fine ale bumbacului,
covoarelor, catrin�elor, a sculpturii lemnului, a arhitecturii caselor, a
jocurilor, formeaz� o arta a unei civiliza�ii ce a mocnit �i mocne�te de sute de
ani �n casele tupilate, �n colibele �i bordeiele acestor buni �i blajini ��rani
rom�ni� (Gheorghe Cucu)
Sunt �i compozitori (Dumitru G Kinac, Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Cucu, Sabin
Dr�goi, Nicolae Ursu etc.) care au cules c�ntecul popular �i l-au prelucrat cu
m�iestrie.
C�ntecele de joc se �nt�lnesc adesea la petreceri, trec�nd cu u�urin�� de la
cele cu text la cele instrumentale, adic� la jocuri populare propriu-zise .
Deoarece aceste c�ntece trebuie s� se potriveasc� dansului, ele au un ritm
constant, uneori cu accente puternice pentru a marca pa�ii.
C�ntecul de joc se asociaz� cu dansul �i buna dispozi�ie la petreceri �i
ocazii deosebite. Forma este adesea de tipul �strofa-refren�, dar �nt�lnim �i �r�nd
melodic-refren�.
Dansuri ca ha�egana. s�rba, hora etc. prezint� o mare varietate, mai ales in
alternarea formulelor ritmice, cee^ ce imprim� c�ntecelor multa vitalitate �i
expresivitate.
Textele c�ntecelor de joc sunt adesea impregnate de umor �i i� �nveselesc pe
cei care le c�nta.
Crea�ia popular� are anumite tr�s�turi proprii, care o deosebesc de crea�ia
cult�; aceste tr�s�turi se �ntrep�trund, se condi�ioneaz� reciproc.
Spre deosebire de arta cult�, individual�, crea�ia popular� are un caracter
colectiv. Ca �i �n crea�ia cult�, actul crea�iei este individual; difer� �ns�
atitudinea creatorului �i a colectivit�ii din care acesta face parte fa�� de
realizarea insului creator. Acesta apar�ine grupului, posesor al unui limbaj
artistic cristalizat �n timp care difer� de cel al altor grupuri existente.
Creatorul popular este mesagerul artistic al grupului, exprim�nd sentimentele
acestuia, gustul s�u artistic, folosind elemente existente �n practica artistic� a
colectivit�ii din care face parte. �Libertatea artistic� a creatorului este
limitat� de colectivitate, atitudinea acesteia fiind aceea de �cenzor�, fidel
tradi�iei. Datorit� acestei fidelit�i, crea�iile populare, de�i nescirse, rezist�
�n timp.
Odat� preluat� de grup, noua crea�ie devin un bun al tuturor, fiecare se
recunoa�te pe sine �i se comport� ca �i cum ar fi un bun propriu, �l �adapteaz�
pentru a exprima mai bine tr�irile sale, f�r� ca prin aceasta �originalul� s�
devin� de nerecunoscut. In felul acesta iau na�tere variante, forme prin care
tr�iesc crea�iile folclorice.
Crea�ia popular� are un caracter oral. In memoria oric�rui membru al
colectivit�ii, o crea�ie tr�ie�te sub o form� general�; ia na�tere, �n timpul
interpret�rii, este �recreat�, aportul interpretului fiind mai mare sau mai mic, �n
func�ie de talentul �i dispozi�ia sa. dar permanent �n spiritul tradi�iei muzicale
a grupului din care acesta face parte. Amprenta tradi�iei este foarte important�
atunci c�nd transmiterea se face pe care oral�.
O consecin�� a oralit�ii este �i anonimatul. Bunii interpre�i - creatori sunt
cunoscu�i �i aprecia�i. Dar momentul apari�iei unei noi crea�ii nu poate fi
surprins; rezultatul se poate cunoa�te mai t�rziu, �n m�sura �n care noua realizare
a fost recep�ionat� �i preluat� ca atare, continu�ndu-�i noua existen��, d�nd
na�tere la noi variante.
Sincretismul este o prezen�� caracteristic� �n folclor. Textele c�ntecelor
sunt f�cute pentru a fi c�ntate, strig�turile �nso�esc dansul, �mpletindu-se cu
melodia �i ritmul pa�ilor.
O tr�s�tur� important� a folclorului este caracterul na�ional. Folclorul
reprezint� o parte a culturii na�ionale, fiind la baza acestuia. El reflect�, �n
imagini artistice specifice, ideile, sentimentele �i concep�iile poporului, limba
vorbit�, pun�ndu-�i amprenta �i asupra structurii muzicii.
Crea�ia artistic� popular� a ap�rut �i s-a dezvoltat str�ns legat� de via�a
cotidiana a omului, r�spunz�nd unor necesita�i practice �i spirituale .
Totalitatea produc�iilor ce formeaz� tezaurul artistic al poporului cuprinde o
mare complexitate de crea�ii �n care sincretismul artelor se manifest� �ntr-un grad
�nalt, muzica, dansul, poezia se �mbin� �ntr-un mod fericit.
Dup� domeniul artistic c�ruia le apar�in , crea�iile populare se �mpart:
� literare - apar�in�nd genurilor epic. liric, dramatic;
� crea�ii muzicale - instrumentale, vocale sau vocal - instrumentale;
� crea�ii coregrafice - pure sau �mbin�ri ale acestora cu muzica �i poezia;
� crea�ii dramatice - �n care muzica are un rol secundar;
Majoritatea repertoriului este practicat de ambele sexe. dar exist� �i crea�ii
populare care pot fi interpretate fie numai de femei, b�rba�i, copii sau adul�i.
Exist� anumite ritualuri care nu sunt practicate dec�t numai de femei (funebru) sau
exist� dansuri jucate numai de b�rba�i sau numai de femei; de regul� femeile nu
c�nt� la fluier etc.
Din acest punct de vedere repertoriul poate fi diferen�iat �i �n acest mod:
� categorii de v�rsta (copii, tineri, maturi, b�tr�ni);
� pe categorii de sex (femei, b�rba�i);
� cultivat de ambele sexe ;
� pe categorii de profesiune (p�storit, agricultur�, pescuit) Dup� modul de
execu�ie �nt�lnim crea�ii:
� vocale;
� instrumentale;
� vocal - instrumentale.
Nici acest criteriu �ns� nu este absolut deoarece exist� melodii vocale (ca
origine) care pot f� executate instrumental, c�p�t�nd elemente caracteristice
tehnicii instrumentale �i invers, melodii instrumentale care pot primi text.
Execu�ia vocal - instrumental� este specific� l�utarilor, modalitatea de
�mbinare a vocii cu instrumentul fiind diferit �n mediul rural de cel l�ut�resc.
Exist� anumite categorii, genuri muzicale care se execut� numai vocal -
instrumental.
Dup� maniera de interpretare :
� execu�ia individual� (solistic�);
� �n grup, care pot fi: la unison . antifonic�, eterofonic�, polifonic�,
armonic�.
Fiecare dintre aceste maniere, caracteristice unor genuri, �i pun amprenta
asupra caracterului melodiilor �i a modului de realizare.
Dup� con�inutul tematic crea�iile populare se clasific� astfel:
� lexicale;
� analitice;
� sistematice (gramaticale);
� tipologice.
Crea�iile populare au avut �i au, �n multe situa�ii, func�ii precise �i anume:
� ritual� (magic�);
� utilitar�;
� estetic� (�n contemporaneitate se manifest� din ce �n ce mai mult);
� distractiv�.
Din crea�iile cu func�ii precise distingem repertorii:
1. Integrate unor obiceiuri pe care le reprezint� �i nu se manifest� �n
afara acestora chiar dac� func�ia devine preponderent ceremonial� sau
spectaculoas�. Din aceast� categorie distingem :
� repertoriul ciclului familial (integrat ciclului general al vie�ii �i al
v�rstelor);
� repertoriul apar�in�nd muncilor �i obiceiurilor de peste an .
2. Alte categorii de crea�ii nu sunt legate de prilejuri, dar sunt str�ns
legate de existen�a omului, reflect�nd tr�irile lui intime :
� doina;
� c�ntecul propriu-zis;
� anumite crea�ii urbane.
3. Un gen autonom, f�r� func�ie ritual�, dar necesit�nd o ocazie
pentru interpretare este balada.
4. Dansul este una din manifest�rile cele mai vechi �i complexe, av�nd un
caracter sincretic �i necesit� �i el anumite prilejuri.
�n ultimii ani, interesul oamenilor a �nceput s� se �ndrepte tot mai insistent
spre obiceiurile folclorice. Explica�ia este, �n mare parte, faptul c�, dintre
toate manifest�rile noastre spontane, obiceiurile se dovedesc a fi cele mai
rezistente �n timp. Fenomenul se datoreaz� �i pluralit�ii valen�elor pe care
obiceiurile le poart�, valorilor umane, sociale deosebite a unora dintre aceste
valente, precum �i preocup�rii omului contemporan pentru aceste valente.
Pentru cei care le privesc din afar�, obiceiurile sunt, f�r� nicio urm� de
�ndoial�, doar ni�te manifest�ri folclorice atractive, mari spectacole. �ns�,
dincolo de aceste aparen�e, ele �ncifreaz� �n�elesuri profunde asupra rela�iilor
omului cu lumea �nconjur�toare, cu natura, asupra rela�iilor interumane, asupra
mersului normal al vie�ii sociale asupra solu�iilor pe care, �ntr-o evolu�ie de
multe ori milenar�, omenirea le-a g�sit pentru a face ca unele lucruri s� reintre
�n normal atunci c�nd r�nduiala lumii a fost, din varii motive, degradat�. Acest
fapt s-a �nt�mplat pentru c� �n via�a social� tradi�ional� a existat o r�nduial�
fa�� de care nu ar fi putut s� fiin�eze at�tea veacuri, s� treac� prin aceste
vicisitudini f�r� s� se degradeze. Obiceiurile tradi�ionale exprim� via�a social� a
comunit�ilor umane, diversele aspecte ale evenimentelor care o domin� zi de zi. Pe
de alt� parte, obiceiurile contribuie �i la realizarea lor, fiind expresii ale
vie�ii sociale �i mecanisme prin care via�a social� func�ioneaz�.
Obiceiurile formeaz� un sistem de rela�ii complexe, un sistem corelat cu via�a
omului, cu via�a familiei ca celul� fundamentale a societ�ii noastre tradi�ionale,
cu via�a comunit�ilor mai mici sau mai mari, locale sau regionale. Sistemul este
corelat la normele care organizeaz� aceast� via��, la regulile de convie�uire
social�, la regulile dup� care omul �i organizeaz�, prin munc�, raporturile lui cu
natura. Acest sistem de reguli, exprimat prin adagii, prin moduri de comportare,
prin obiceiuri, asigur� buna r�nduire a societ�ii tradi�ionale, asigur� o ordine
echilibrat� care, pentru a fi dinamic�, era balansabil�, �n a�a fel �nc�t orice
perturbare a ei, orice deteriorare s� poat� fi �nl�turat� �i buna r�nduial� s�
poat� fi recuperat�. Astfel, fiecare rebalansare ce ducea la restabilirea
echilibrului putea s� �nsemne un progres, s� transforme entropia �n valoare
cultural�.
Mai mult dec�t at�t, obiceiurile formeaz� un mecanism al vie�ii sociale, un
mecanism creator �i p�str�tor de ordine �i de cultur�.Prin aceasta, ele se
deosebesc de celelalte categorii ale folclorului, de basme, de c�ntecele epice �i
chiar de cele lirice care vorbesc mai mult despre situa�iile �n care se g�se�te
omul, despre anumite �nt�mpl�ri ale vie�ii sociale, relateaz� c� texte �n sensul
propriu al cuv�ntului, pe c�nd obiceiurile ne apar ca acte ale mecanismului social.
Dar �n raport cu regulile �i normele care organizeaz� rela�iile omului cu natura �i
rela�iile interumane, intersociale, obiceiurile sunt acte de comunicare cu limbaj
propriu, un limbaj activ �n care, pe l�ng� cantitatea de informa�ie comunicat�,
cantitatea de ac�iune este mult mai mare dec�t �n orice act de limbaj verbal.
�Ca acte de comunicare tradi�ionale, ele au un limbaj complex, pentru c� la
realizarea fiec�rui obicei contribuie, de fapt, mai multe modalit�i de expresie.
Exprimarea verbal� se �mbin� cu cea muzical� �i coregrafic�, cu cea gestic� �i
mimic�. Fiecare din limbajele textelor folclorice propriu-zise, verbale sau
muzicale, se coreleaz� �ntre ele �i cu modurile de comportare dup� legile interne
ale structurii fiec�rei categorii de obiceiuri, dup� normele logice de construire a
unui act complex cum este obiceiul. Ele se �mbin� �n strategia de argumentare a
discursului activ care este obiceiul, �n raport cu func�ia pe care el o
�ndepline�te �n condi�iile p�str�rii bunei r�nduieli, rebalans�rii ei dup� ce a
fost balansat�. Se �mbin� cre�nd raporturi ierarhice �ntre limbaje, nu numai �n
ansamblul obiceiului, ci �i �n diferite secven�e, �n diferitele lui momente.�#
Se �mbin� pentru c� obiceiurile implic� acte rituale �i ceremonii, acte
juridice �i economice etc., valori morale �i exprim�ri estetice, vechi mituri �i
cuno�tin�e dob�ndite din experien�a oamenilor sau integrate din lexicul cultural
eterogen �n succesiunea cultural� a diferitelor epoci prin care obiceiul a trecut.
Sunt m�rci plasate �ntre secven�ele succesive ale vie�ii cotidiene, dincolo de
cotidian, pentru a-i sublinia diferitele etape, pentru a-i da ritmul necesar unei
tr�iri �n dinamism propriu. Obiceiurile merit� deci aten�ia pe care le-o acord�
omul contemporan. Pentru c� aceast� aten�ie s�-�i capete �ns� sensul deplin,
obiceiurile tradi�ionale se cer cunoscute. Se cer cunoscute mai cu seam� atunci
c�nd, �n formele manifest�rilor folclorice contemporane organizate, �ncerc�m s� le
�valorific�m�. Se cer cunoscute �n profunzime pentru c� valorificarea s� nu r�m�n�
numai la suprafa��, s� nu re�in� numai ceea ce este spectaculos �i pitoresc, ci s�
scoat� �n relief c�t mai multe din valen�ele ad�nc umane pe care manifest�rile
tradi�ionale le �ncifreaz�.
Pentru a servi aceast� cunoa�tere voi �ncerca s� prezint obiceiurile �ntr-o
viziune unitar� �n care numai deficien�ele discursului lingvistic fac poate c�,
prezentate �n suit�, s� fie mai greu de sesizat sistemul, structura lor unitar�,
ansamblu �ntr-o viziune �n care datele concrete sunt �n leg�tur� cu fiecare obicei
�n parte, iar descrierea nu are menirea dec�t de a prezenta suficiente date
informa�ionale pentru a putea p�trunde pan� la sens. Expunerea sintagmatic� este
deci menit� s� u�ureze sesizarea paradigmelor �i �n�elegerea semnifica�iei fiec�rui
obicei luat ca semn �i schimb�rile de semnifica�ie care au intervenit �n lungul
proces de evolu�ie a lor
Prezentarea �n ansamblu, expunerea sistemului �n care obiceiurile se
organizeaz�, a structurii acestui ansamblu cu toate corela�iile sale interne �i cu
motiv�rile contextuale ale acestor corela�ii, la nivelui ansamblului �i al fiec�rei
categorii �n parte, apoi a corela�iilor cu contextul socio-cultural �n care
func�ioneaz� �nc� din cele mai vechi timpuri, are menirea de a u�ura lectura
fiec�rui obiect concret pe care cei care �l manipuleaz� ast�zi �n ac�iunile
culturale �l �nt�lnesc �i sunt tenta�i s� �l valorifice. Expunerea, dincolo de
sistem, se va opri deci, �n mod special, asupra acestor obiceiuri care sunt
pasibile de a fi valorificate.
Lectura obiceiurilor �nt�lnite �n realitatea actual� porne�te de la
constatarea c� obiceiurile care se p�streaz� prin tradi�ie �i se realizeaz� spontan
pot c�p�ta semnifica�ii noi �n raport cu contextul �n care apar �i, totodat�, �n
raport cu contextul contemporan, pot s� creeze �i obiceiuri noi. Acest lucru este
posibil datorit� faptului c� nicio societate bine organizat� nu se poate lipsi, �n
mecanismul ei de p�strare a unei bune r�nduieli, de ceea ce reprezint� obiceiurile,
ca expresii culturale active. �n temeiul acestei caracteristici, obiceiurile au
reu�it s� transforme dintotdeauna entropia �n noi valori culturale, valori care au
marcat momentele importante ale vie�ii omului �i care l-au ajutat s� dep�easc�, nu
numai la nivel colectiv, c�t �i individual, situa�ii limit�. Obiceiurile nu dispar
ca modalitate creatoare de cultur�, ca sistem, ci doar se transforma �i se
regenereaz�.
Fie c� sunt organizate sau spontane, tradi�ionale sau noi, obiceiurile ne
transmit �ntotdeauna ceva, av�nd, �n esen��, rosturi care nu le desm�nt pe cele cu
care au servit de secole pe om �i socieatatea �n p�strarea unei bune r�nduieli.
Pentru ca s� poate spune �i �n zilele noastre ceea ce trebuie s� spun� �n
condi�iile integr�rii lor �n cultura contemporan�, trebuie �tiut foarte bine �i
ceea ce au avut de spus �n trecut. Aceasta este condi�ia valorific�rii lor critice,
a unei valorific�ri cu sens cultural adev�rat.
Prin cercet�ri concrete �i printr-un efort de sistematizare �i de sintetizare,
s-a ajuns la concluzia c� limba este un sistem, o structur� constituit� din rela�ii
ale elementelor pertinente �ntre ele cu �ntregul. Lingvistic� a ajuns astfel s� dea
teoriei �i metodelor sale rigoarea care o apropie de cea a logicii �i matematicii
�i s� formulize cu mult� precizie, �ntr-o viziune de obiectivitate, rezultatele
cercet�rii, descoperind legile generale �i particulare de func�ionare a limbii ca
fenomen cultural, ca mijloc essential de comunicare �ntre oameni.
�n cultura tradi�ional�, comunicarea �ntre om �i natur� se f�cea la nivelul
practicii primitive, �ntre om �i reprezent�rile pe care �i le-a f�cut despre
fenomenele naturii, la nivelul miturilor �i riturilor. Iar pe planul social
concret, raporturile de schimb se stabileau la nivelul obiceiurilor, al normelor de
comportament, al ceremonialelor, �ntre indivizii aceluia�i grup social �i �ntre
grupuri sociale diferite, de natur� �i dimensiuni variate: grupuri teritorial �i
etnic diferite. Limita schimburilor era determinat� de puterea de �n�elegere, de
capacitatea de a comunica, deci de cunoa�terea codurilor prin care se �ncifrau �i
se descifrau mesajele, a logicii care le guverna, a teoriei argument�rii cu
ajutorul c�reia se realizau diferitele categorii de mesaje ce puteau fi reduse Ia
un model comun. Mesajele schimburilor culturale sunt fapte delimitate, realizate �i
fixate �n semnele proprii limbajului prin care se exprim�, de cele mai multe ori
printr-o pluralitate de semne de natur� divers� datorit� sincretismului de limbaje
al oric�rui fapt de cultur� tradi�ional�.
Mesajul �n cadrul actului de comunicare, deci obiceiul ca act cultural, este
un �ntreg structurat, un sistem de semne. �n general, ca denumire a faptelor de
cultur�, ca termen cu care oper�m �n dialogurile asupra realit�ii etnologice, actul
nu are o existent� de sine st�t�toare, nu plute�te �n vid, ci este cuprins, ca
orice text, �ntr-un context. ��n genere, textul nu are o existent� de sine
st�t�toare, fiind �n mod inevitabil inclus �ntr-un context oarecare (�n realitate
istoric� sau conven�ional�). Textul exist� �n calitate de parte contractant�
al�turi de elemente structurale extratextuale, leg�tura dintre text �i ele fiind
cea dintre doi termeni ai unei opozi�ii�#.
Actul este semnul unui con�inut. Un semn cu semnifica�ie proprie care poate fi
descifrat� prin analiz� structural� �i raport�ri semiotice. �n raport cu contextul,
fiecare act cu structura bine �nchegat� are rosturi determinate, func�ii proprii.
Actele de cultur� tradi�ional�, deci �i obiceiurile, nu se realizau numai printr-un
sincretism de limbaje, ci �i �ntr-un sincretism de planuri contextuale. Ca semne cu
circula�ie generalizat� �n macrosistemul culturii populare, ele erau deci
polifunc�ionale. Sincretismul de planuri contextuale, polifunc�ionalitatea confer�
actului de cultur� tradi�ional� polivalent�, �i explic� ambiguitatea �i �i asigur�
durabilitate �n timp �i larg� difuziune teritorial�. Durabilitatea �i larg�
r�sp�ndire a unui fapt de cultur� popular� luat ca mesaj era direct propor�ional�
cu ambiguitatea lui. �n descifrarea textului ca semn, deci �n investigarea
semnifica�iei lui, a sensului, trebuie s� se tin� seam� de planul pe care a fost
�ncifrat, de contextul actului de emisie �i de planul pe care a fost receptat, de
contextul actului de receptare. Aceasta fiindc� ambiguitatea face posibil ca un
mesaj codat cu o anumit� inten�ie, �ntr-un anumit sens, s� poat� fi decodat cu alt�
inten�ie, �n alt sens.
Un rol important �n comunicarea interuman� a avut-o c�ntecul popular ca
element fundamental al tradi�iilor �i obiceiurilor rom�ne�ti, muzica oferindu-le,
�n mod constant, alinarea oamenilor, ajut�ndu-i s� comunice cu lejeritate prin
intermediul versurilor �i jocului traditional.
Muzica �i poezia, aceste expresii f�r� leac ale omului, apar �n satul rom�nesc
�n forme �i sensuri de o neobi�nuit� bog�ie. Cunoa�terea lor ne pune �n st�p�nirea
unor date, pe calea c�rora cuprinsul civiliza�iei s�te�ti, a sufletului �i a
maestriei ei, este cucerit �ntr-unul din cele mai de seam� sectoare.
Muzica �i poezia popular� au fost studiate �ndelung de c�tre cercet�tori
veni�i din ramuri de activitate deosebite; punctul de vedere a fost dup� caz, al
ramurei respective. La �nceput poe�ii, mai apoi speciali�tii au dorit la acest
covor at�t de nuan�at �i �nflorit al c�ntecului popular. La �nceput pe o cale
romantic�, mai apoi pe alta �tiin�ific�, s-a mers c�tre aceste izvoare bogate ale
sufletului etnic.
Toat� aceast� for�are nu a fost lipsit� de rodnicie, dar f�r� �ndoial� c�
felul cum a fost �ndrumat� nu a corespuns naturii obiectului de cercetat.
Muzica �i poezia sunt legate ca activit�i oriunde apar ele, �n orice loc �i pe
orice treapt� �i form� de civiliza�ie uman�. �n satul rom�nesc leg�tura este at�t
de ad�nc�, at�t de fireasc�, �nc�t e cu neputin�� s� fie desp�r�it� f�r� s� for��m
realitatea �i s� ne �nl�tur�m �n acest fel putin�� de �n�elegere. Muzica �i poezia
aici, alc�tuiesc o unitate real� a�a cum se �nf�i�eaz� orice oper� popular� de
acest gen. Dac� voim s� prindem aceast� leg�tur� vie, trebuie s� le privim
func�ional, atunci c�nd actul se produce, c�nd este pornit s�-�i �mplineasc�
rosturile sale interioare �i sociale.
Noi putem extrage muzica �i poezie deosebite, le putem analiza �i prezen�a pe
fiecare aparte, dar aceast� putin�� vine numai pe calea opera�iilor necesare unui
studiu care oric�t de apropiat ar fi de fenomenul concret, de via��, pentru a se
putea realiza are nevoie de a fr�nge aceast� via��. ��ranul rom�n c�nd se exprim�
melodic, spune pe vers �i c�nd exprim� �n versuri un sentiment sau poveste�te o
�nt�mplare, le c�nt�. Muzica �i poezia �n via�a lui sunt �ngem�nate uneori p�n� la
identificare.
C�t este de adev�rat acest lucru ne spune faptul c� ��ranul roman
�ntrebuin�eaz� cuv�ntul c�ntec ca pe o no�iune �n a c�rei sfera intra muzica �i
poezia totodat�.
C�ntecul �n �n�eles de muzic� �i poezie �n �n�eles de vers c�ntat, alc�tuiesc
�n mintea s� o unitate organic� de nedescris. Atunci c�nd ��ranul vorbe�te despre
poezie, el spune viers sau vers �i �l concepe c� pe un substrat al melodiei, mai
precis, ca pe una din fetele realit�ii unice: c�ntecul.
C�ntecul popular nu este �ns� numai o expresie, un �lucru� (a�a cum �l
socotesc tehnicienii speciali�ti), ce poate fi analizat liber dup� cerin�ele min�ii
sau gustului nostru;� c�ntecul popular este un fenomen ce se petrece, este un act
ce se produce, este ceva viu cu toate �nsu�irile �i consecin�ele ce decurg din
acest fel de a fi.�# C�ntecul popular este mai mult dec�t muzica �i poezie, este o
produc�ie m�iastr� legat� de natura, soarta omului tr�it �n comunitatea de via�� a
satului. C�ntecul popular ca �i cel cult se exprim� pe calea muzicii �i poeziei,
dar se desprinde de dincolo de acestea, din religie �i magie, din str�fundurile �i
r�d�cinile metafizice ale fiin�ei umane.
F�r� o cunoa�tere ad�nc� a viziunii de via�� �i a tr�irii dimensiunii cosmice
a ��ranului, f�r� o cunoa�tere a leg�turilor �ntre zonele acestea �i deosebitele
forme ce le �mbrac� sufletul, f�r� o cunoa�tere a principiilor �i actelor
originare, �n�elegerea �i descrierea c�ntecului popular este cu neputin�� de
�mplinit.
��ranul roman, tr�it �ntr-un larg orizont spiritual, �ntr-o viziune de via��
cre�tin� pe calea c�reia �ntreaga r�nduial� a lumii apare vie, divers� �i
�mbog�it�, este st�p�nit de o sensibilitate �i o frumuse�e interioar� dintre cele
mai alese. Muzica �i poezia popular� �i au originea, felul �i calitatea �n aceast�
larg� perspectiva metafizic� �i religioas�, �n aceast� intens� via�a interioar�
unde Dumnezeu este viu �i prezent ca �n orice f�ptur�, �n orice lucru, �n orice
act.
Retras sau �n lume, chinuit sau �mbucurat, ��ranul roman a c�ntat a�a cum i-a
spus sufletul. La na�tere sau la moarte, la munc� sau la petrecere, pe l�ng� cas�
sau la drum, ��ranul rom�n �i-a desprins c�ntecul ca pe un zbor spre alte z�ri,
spre alte lumi mai bune. Toate apele sufletului s�u �nc�rcat de at�ta dor, de at�ta
munc�, suferin�� �i r�bdare, de at�ta sete c�tre spa�iile pure ale existen�ei, au
c�utat o ie�ire, au c�utat o expresie. C�ntecul nostru popular este un chip frumos,
cu mult� m�estrie alc�tuit din prisosul sufletului unui neam la care oric�t de mare
ar fi lipsa material� �i durerea, �ndemnul c�tre o via�� �n�l�at� �i armonioas� nu-
i lipse�te niciodat�.
Numai acest sens al vie�ii sale, numai o lume �ndumnezeit� poate crea o muzic�
�i o poezie popular� de felul aceleia romane�ti. �n satul rom�nesc c�ntecul cre�te
firesc din ad�ncimi t�inuite, cre�te �i se �mpline�te ca un rod al sufletului
sensibilizat p�n� la rev�rsare. Dorul de �ntoarcere �n bine, setea de frumuse�e,
lupta nesf�r�it� a condi�iei morale �i materiale, �i cauta leac, �i caut� forma �n
c�ntec. C�ntecul popular rom�nesc este elan, este zbor �nalt �i aplecare �n genune
totodat�.
Cu toat� aceast� bog�ie interioar� de suferin�e �i �ndemnuri, cu toat�
varietatea �i ad�ncimea sentimentelor, c�ntecul popular rom�nesc apare �n chipuri
care dovedesc un caracter propriu, un stil etnic de via��.Pe �ntinsul sufletului
s�u str�bat zilnic g�nduri �i �nt�mpl�ri pe care ��ranul le exprim� �n muzic� �i
poezie, c�nd mai luminat, c�nd mai trist, dar �ntotdeauna cu o mare cur�enie �i
demnitate.
C� e c�ntec de adormit, c� e doina, c�ntec de dragoste sau jaluire, sufletul
rom�nesc arat� un lirism pur �i ad�nc, un lirism simplu cu accente �i tonuri
delicate, uneori alunecat domol, alteori purtat mai viu, dar �ntotdeauna t�inuit �i
plin de sens. Doina rom�neasc� este c�ntec trist, este jale purt�toare �n alte
t�r�muri, e �nclinare �i durere dar nu e pl�nset, nu e geam�t. �nsu�i bocetul,
c�ntarea de mort, e mai multun suspin dec�t un �ip�t de dezn�dejde. �n via�a
��ranului rom�n �ns�i pl�nsul apare �nc�rcat de cumin�enie �i demnitate, apare
re�inut �i uneori sever.
Lirismul poporului rom�n, care este cel mai mare �i mai �ntreg dar al s�u,
amplificat de un misticism autentic �i de o omenie adev�rat�, se exprima direct �n
c�ntec, c�ntec a c�rei linie melodica ondulat� cald �i liber, dublat� de o form�
poetic� simpl� �i totu�i m�iastr� sunt perfect adaptate fondului originar
exprimat.Nelu�nd �n seama orizontul spiritual �n care tr�ie�te ��ranul, nesocotind
structura sufleteasc� �i stilul vie�ii sale etnice, cu greu putem �n�elege
crea�iile muzicale �i poetice ale satului. Nu numai o tocmire deci a muzicii �i
poeziei una �n fa�a celeilalte, dar o desprindere a lor organic� din fondul de
via�� permanent care este concep�ia, orizontul, viziunea, tr�irea �i expresia vie a
omului, sunt absolut necesare cercet�rii.
Cine ascult� fugar c�ntecele satului rom�nesc, din primul moment tr�ie�te o
impresie de uniformitate, uneori chiar de monotonie. Formele �i genurile apar
reduse, motivele repetate, ritmul asem�n�tor. Dac� observ�m cu mai mult� aten�ie
faptele �i cercet�m mai deaproape deosebitele categorii de c�ntece populare
rom�ne�ti, suntem for�a�i s� recunoa�tem aici forme �i genuri a c�ror varietate �i
bog�ie trece cu mult limita manifest�rilor etnice de acest fel.
De la �nceput ne �ntrebam: �n acest c�mp de activitate al vie�ii noastre
s�te�ti exista forme precise sau numai �njgheb�ri temporare care se pierd apoi
�ntr-o mas� de fapte nesemnificative? Cercet�rile de p�n� acum ne �ndrept�esc s�
d�m urm�torul r�spuns: c�ntecul popular rom�nesc cunoa�te forme precise, are o
expresie proprie, ca produs al tradi�iei locale. Nu putem afirma c� dispune de legi
riguroase, dar sigur aceast� muzic� are chipul s�u �i regulile sale definite.
Judecat� din punct de vedere formal, muzica �i poezia satului rom�nesc
�nf�i�eaz� categorii de c�ntece deosebite: unele mai simple cu o form� elementar�,
altele mai bogate, cu o form� evoluat�. Vechimea acestor forme este greu de
stabilit, deoarece aproape �n toate cazurile acestor c�ntece suntem �n prezen�a
unei tradi�ii ob�te�ti �ndelungi. Ceea ce putem mai u�or determina este fr�ntur�,
elementul de component� �i formele crescute, rodite �n raport cu func�iunile (�n
deosebi religioase) al c�ntecului popular.
�n satul rom�nesc str�vechi, problema formei muzicale este greu de limpezit �i
�n discu�ia pe care o ridic� angajeaz� o alt� problem�. Greutatea vine de acolo c�,
�n muzic� noastr� popular� exista forme precise, exista tipare �i totu�i c�ntecul
nu �i datoreaz� totul �i nici n-o respecta. Varia�iunile sunt at�t de bogate �n
expresiile vii, �nc�t defini�ia vine cu greu �i cu un cuprins redus. Un alt lucru
se poate afirma cu mai mult� temeinicie �i anume: cu toate c� �n satul rom�nesc
exista forme muzicale tradi�ionale, muzica satului nu se exprima �i nu se
actualizeaz� �n forme definitive, rigide.
Aici se ridic� o problem� capital�, (comuna muzicii) anume problema crea�iei
�i reproducerii, originea individual� �i social� a c�ntecului. Rezolv�nd aceast�
problem� ni se l�mure�te varietatea concret�, peisajul �ns�i al c�ntecului popular.
Prezen�a formelor muzicale �i poetice �n general, libertatea de dincolo de aceste
forme �n particular se explic� prin originea �i procesul de crea�ie a c�ntecului �n
satul rom�nesc. Cercet�nd �n deaproape realitatea, g�sim pe de o parte o form�
ob�teasca tradi�ional�, iar pe deasupra ca un agent viu al acestei forme g�sim un
cuprins de via��, tonuri �i vibra�iuni individuale. Forma este o expresie a ob�tii,
ce �ine mai mult de tradi�ie iar cuprinsul de via��, sentimentul este o expresie a
individului �i �ine mai mult de fenomenul actualiz�rii, producerii �n prezent.
Dac� �naintam �ns� pa�ii cercet�rii, lucrurile nu ne mai apar at�t de limpezi;
�i nu ne mai apar, pentru c� ne apropiem mai mult de via�� �i deci de taine.
Socialul �i individualul se �ntretaie adesea, c�mpul lor respectiv nu este �n
adev�r precis delimitat, ci o realitate �n care colectivitatea �i individul sunt
prezen�i �i activi totodat�. Cel ce c�nt� mo�tene�te o form� muzical�, dar
mo�tene�te totodat� o tematic�, o atmosfer� �n a�a fel �nc�t, �ns�i con�inutul de
via�� exprimat cre�te pe tradi�ie. Pe de alt� parte forma tradi�ional� nu este
�ntotdeauna riguros respectat� deoarece cel ce c�nta aduce cu el rectific�ri
�nsemnate, a�a fel �nc�t forma se adapteaz� de fiecare dat� sentimentului
individual, puterii de via�� �i actualiz�rii. Aici st� origina faptului c� nu putem
g�si �n concret dou� motive �i dou� forme perfect asem�n�toare �i tot aici st�
originea p�rerii c� nu exist� forme �i legi precise �n muzic� popular� rom�neasc�.
C�ntecul se �ntemeiaz� pe datele colective ale vie�ii s�te�ti. El se manifest�
�n cadre mari, trase de experien�a �ndelung repetat� a satului. C�ntecul popular
�ns� de�i vine cu puteri �i date, cu sensuri ob�te�ti, este nezdruncinat o
produc�ie individual�; �i aceasta nu numai �n ceea ce prive�te crea�ia originar�,
ci �i �n ceea ce prive�te actul de reproducere. De ce? Pentru c� �n via�a satului,
�n oper� colectiv� ce o �mpline�te, reproducere �nseamn� tot crea�ie; reproducerea
�nseamn� �nnoire, actualizarea �nseamn� crea�ie. Orice c�ntec actualizat datoreaz�
pe o parte celor pe care i-a mo�tenit, iar pe de alta celor care actualizeaz�.
�n felul de via�� al satului, c�ntecul este crea�ie permanent�. C�nt�
colectivitatea �n individul care creaz� �i prin individ crea�ia colectiv� spore�te,
se des�v�r�e�te. De aici din condi�ii, date, sensuri, din �ntreg complexul vie�ii
care a fost, se filtreaz�, se actualizeaz� �i mereu se innoeste, na�te chipuri �i
valori noi pentru viitorul care el �nsu�i �i le va face dup� trebuin��.
De obicei c�ntecul nostru popular este �mp�r�it �n dou� mari categorii: pe de
o parte c�ntecul minor liric care se leag� mai mult de via�� l�untric�, iar pe de
alta, c�ntecul major, epic care se leag� mai mult de fapta �i de istorie. �ntre
cele dint�i, doina e socotit� cea mai caracteristic�, iar �ntre cele din al doilea
balad�. Desigur cu precump�nirea primei categorii pentru sim�irea neamului
rom�nesc.
Privit prin aceast� �mp�r�ire, c�ntecul popular nu este privit �n �ntregime.
�mp�r�irea are la temelie un criteriu literar. Nu spunem c� acest produs al artei
populare nu ar avea leg�turi cu cantecul-vers, cu poezia care poate s�-l �i
defineasc� �ntr-un fel, dar spunem c� aceasta nu e tot. C�ntecul rom�nesc popular
are un-camp cu mai mari dimensiuni.
C�ntecele lirice �i epice, doinele, �i baladele cuprind un fragment doar din
c�ntecul popular, pe c�t se pare nu pe cel mai important. �ndeob�te la noi (vreau
s� spun la or�enii care fac cultura �i chiar �autohtonism�) c�ntecul popular este
una cu c�ntecul de lume, �ntre care c�ntecele de jale, de dragoste, �i jocurile
sunt cele mai r�sp�ndite �i cunoscute.
Realitatea este �ns� alt�. Poporul rom�nesc c�nta la hor�, la petrecere sau �n
singur�tatea durerilor sale l�untrice, dar c�ntecul �l �ntov�r�e�te �i �n alte acte
ale vie�ii �i anume: la nunt�, la �nmorm�ntare, la s�rb�tori sau ceremonii agrare.
�n afar� de categoria pomenit� g�sim o alta, foarte bogat� �i cu un �n�eles mai
ad�nc. E vorba de c�ntecul ritual, c�ntecul religios �i magic, at�t de nesocotit de
profesorii de muzic� �i ceea ce e mai r�u pentru cultura noastr�, de acei ce fac
�tiin�a �i compozi�ie rom�neasc�.
Ce deosebiri sunt �ntre aceste dou� categorii? Foarte mari, pentru c� ele sunt
de esen�e deosebite. C�ntecul de lume poate fi c�ntat de oricine, oriunde �i
oric�nd.Cel ritualeste c�ntat de o anume persoan� (investita sau nu) �ntr-un anume
loc �i la o dat� fix�. C�ntecul de lume tr�ie�te din sim�irea individual� sau
ob�teasca a oamenilor �i pentru ea, pe c�nd c�ntecul ritual �ndepline�te o anume
func�ie pentru un alt scop religios s�u magic; caracterul s�u este mistic. Peste
aceste deosebiri mai sunt �i altele �i anume: cele dint�i pot fi vechi dar �i noi,
pentru c� ele sunt �n continu� primenire. Istoria le transform� sau le �nlocuie�te
pur �i simplu. Ast�zi satul rom�nesc este �nc� un izvor bogat de crea�iuni. Cele
rituale �ns� sunt foarte vechi, multe din ele precre�tine de�i pot avea variante,
nu se schimb� �i mai ales nu se �nlocuiesc. Odat� disp�rut, un altul nu-i mai ia
locul, pentru c� dispari�ia lui este legat� de o via��, �i civiliza�ie str�veche
care este ast�zi �n plin proces de destr�mare.
C�ntecul popular trebuie cunoscut �i �n aceast� ramur� a sa; pentru c� pe
aceast� cale p�trundem direct �n ad�ncimile sale mai mari ale vie�ii de pe aceste
locuri �n expresiile originare ale neamului.
�n c�mpul �ntins al c�ntecului popular rom�nesc, genurile sunt �ndeajuns de
precise pentru a putea fi determinate. Dac�: �nt�mpin�m greut�i �n determinarea
lor, aceasta se produce pentru c� genurile apar �n via�a satului cu varia�iuni ce
nu pot fi prev�zute �i totodat� o nomenclatur� local� deosebit� care ascunde adesea
acelea�i categorii de fapte.
CAPITOLUL II. CEREMONIALUL NUP�IAL
Etapa I:
a. pe�itul � ora�ia pe�itului (atestat� documentar, conservat� �n zone
folclorice limitate);
b. �mpodobirea bradul � ora�ia bradului;
c. g�tirea ginerelui �i a miresei � c�ntecul la b�rbieritul ginerelui �
executat de l�utari, �i c�ntecul miresei (de desp�r�ire) �n momentul
�mpodobirii la care particip� partea feminin� a nun�ii � fetele din
genera�ia miresei, femeile satului, mama miresei;
d. schimbul de daruri � ora�ia darurilor;
e. iert�ciunile;
Etapa a II �a
f. plecarea la cununia religioas�;
Etapa a III-a
g. masa mare / petrecerea maturilor � strigarea darurilor.
Consider�nd-o cuprinz�toare ca acela�i ritual de trecere, nunta
cunoa�te 3 etape30 dup� al�i autori:
a) pe�itul, logodna �i invita�ia la nunt� � faza preliminar�:
b) c�s�toria propriu � zis� cu sceven�ele:
- plecarea miresei la ap�;
- �mpodobirea miresei �i a mirelui (separat);
- aducerea cadourilor pentru mireas�;
- sosirea alaiului de nunt� al ginerelui la casa miresei;
- transportul zestrei;
- �iert�ciunea�;
- separarea miresei de casa p�rinteasc�;
- trecerea miresei �n r�ndul nevestelor.
c) etapa postnup�ial�:
- petrecerea maturilor;
- sosirea alaiului cu p�rin�ii miresei;
- darurile:
- vizite protocolare.
Muzical exist� dou� tipologii de gen muzical, din care cel vocal: c�ntecul
miresei - , c�ntecul mirelui, c�ntecul soacrei, c�ntecul zestrei, c�ntecul bradului
sau al steagului de nunt�, c�ntecul g�inii. Instrumental, cu sau f�r� �nso�itor de
strig�turi sunt: nuneasca, busuiocul �i dansuri cu caracter distractiv � perini�a,
ra�a, ariciul etc.
Nunta este anun�at� din timp, de c�tre vornicei (chem�tori la nunt�) �mbr�ca�i
�n straie de s�rb�toare. Ei invit� �n numele mirilor pe to�i s�tenii la nunta
propriu-zis�. Spectacolul nun�ii este asem�n�tor pe �ntreg teritoriul ��rii,
dezv�luind originea comun� �i str�veche a acestui obicei. Trecerea tinerei perechi
�ntr-o alt� etap� a existen�ei lor presupune respectarea cu stricte�e a anumitor
reguli, momente �nso�ite de un repertoriu special. Nunta �ncepe acum �n ziua de
s�mb�t�, cu �mpodobirea bradului (steagului) la casa mirelui. Reg�sim aceast�
semnifica�ie �n obiceiul de a s�di un pom c�nd se na�te un copil, �n ritualul
�fr�iei de cruce�, care �n Transilvania este consemnat� prin alegerea unui brad, ca
�i �n obiceiurile de nunt� �i �nmorm�ntare.
La �nceput, nunta se desf�oar� pe dou� planuri. Prin Muntenia �i Dobrogea
�mpodobirea bradului se face la mireas� acas�.
Cu acest prilej se c�nt�: �Hai, bradule, hai/ Hai, c-am s� te tai/ C-o bard�
t�ioas�,/ C-o fat� frumoas�,/ C-un topor frumos,/ C-un fl�c�u frumos./ Pe la miez
de noapte/ Ce frunz� se bate?/ Frunza fagului/ �i cu-a bradului./ Hai, bradule,
hai,/ Din tulpina ta/ Rame se lucreaz�,/ U�e de altare,/ Rame de icoane./ Hai,
bradule, hai,/ Nunta s�-mi cinste�ti/ �i s � o - nvesele�ti.�
Cele mai stabile c�ntece s-au p�strat �n leg�tura cu personajul centralal
nun�ii, mireasa. C�ntecul miresei este executat �n momentul solemn c�nd este g�tit�
mireasa prin punerea cununiei �i a voalului, pe alocuri reluat �i la plecarea din
casa p�rin�ilor. �n zonele urbanizate, el este c�ntat numai la instrument, ceea ce
indic� o faz� mai evoluat� ce precede dispari�ia lui. Tematica lui se �mparte
distinct �n cele dou� categorii opozante: pe de o parte cele duioase, adesea de o
triste�e cople�itoare, pricinuit� de desp�r�irea de p�rin�i, pe de alta, cele cu iz
satiric. Exist�, �ns�, �i c�ntecele miresei, o mare varietate a tipurilor melodice
determinat� de diferen�a zonal�, secven�ele �n care sunt plasate �i modalitatea de
interpretare.
�n Transilvania c�ntecul miresei este numit Gogea miresei (gogie � Sudul
Transivaniei), Banat govie sau, �n Bihor Aleruitul miresei (de la refrenul ler
ficu��) �n c�ntecele miresei abund� pentacordiile, hexacordiile, pentatoniile.
C�ntecul La b�rbieritul mirelui apare �n Moldova, Muntenia, Oltenia,
Transilvania (melodia este cea a miresei) iar �n Muntenia �i Oltenia c�ntecul
ginerelui este un fost mar� turcesc. Dac� nunta se desf�oar� duminic�, �n diminea�a
respectiv�, �n Oltenia, Muntenia, Moldova, mirele este b�rbierit, sau se simuleaz�
b�rbieritul, l�utarii interpret�nd c�ntecul La b�rbieritul ginerelui �i se formeaz�
�i alaiul mirelui.
El este b�rbierit dup� ce i-a fost muiat� fa�a cu vin, de c�tre un fl�c�u. �n
timpul b�rbieritului, ginerele �ine sub picior o moned�. Practica, precum �i
c�ntecul aferent, sunt atestate numai �n sudul Carpa�ilor, apoi la s�rbi �i
bulgari, ceea ce ar indica o ob�r�ie str�veche, probabil trac�. Spre deosebire de
notele tragice din c�ntecul de desp�r�ire al miresei, c�ntecul �La b�rbieritul
ginerelui: este mai senin, oscil�nd �ntre regret �i glum�: �Foaie verde de-o
cicoare,/ Aoleo, ce bine-mi pare/ C� vine vinerea mare,/ Musta�a mi se-mpresoar�,/
Pleac� taica s� m�-nsoare,/ P�n� azi cu fetele,/ M�ine cu nevestele,/ Poim�ine cu
babele,/ S-au dus tinere�ile!�. Sentimentul �mb�tr�nirii treptate, al opozi�iei
dintre via�a liber�, iar� grijile �i r�spunderile de gospodar ce-l vor cople�i dau
na�tere regretului pentru ce r�m�ne �n urm�, face c� perspectiva viitorului s�
apar� �ntr-o lumin� sumbr�:
�Fire-ai naibilor de vale,/ Cum r�m�se�i tu de jale,/ F�r� glas de fat� mare/
F�r� voinicel c�lare!/ C�nd �edeam pe paji�te/ �i vorbeam de dragoste�/ C�nd �edeam
pe pat la voi/ �i beam rachiu din butoi,/ De ne iubeam am�ndoi�/Busuioc uscat pe
mas�,/ R�m�i, mam�, s�n�toas�,/ C� eu plec s�-mi fac cas�/ luminoas�,/ Nu ca
astantuneacoas�/ �i-apucai optecele,/ G�sii dragostile mele/ Sub un mald�r de
nuiele./ Ridicai nuielele,/ Zburau dragostile;/ Nu �tiu-n apa se-necar�,/ Sau �n
piatr� se-ncuiar ㅔ.
Adesea, variantele mai adaug� �i alte ingrediente mai mult din nevoia de a
lungi c�ntecul pe toat� durata b�rbieritului. O variant� dobrogean� red� cu
sobrietate sentimentele din acest prag de trecere:
�Foaie verde �i-un dud�u,/ Bine mai tr�iam fl�c�u/ C�nd eram la taic�-meu,/
C�-nc�lecam calul meu./ Calul meu �i �aua mea,/ �nc�lecam c�nd vroiam,/ �i plecam
unde doream,/ Puneam piciorul �n scar�/ �i plec�m �n lunca mare,/ M� culcam pe
iarb� moale,/ F�r� fir de sup�rare./ Foaie verde colilie,/ R�m�i cu bine,
feciorie;/ Cine te-o vedea c�lare/ Tati s�-�i zic� �dumneata, b�rbate��.
C�ntecul �na�ului� �i c�ntecul �socrilor� sunt crea�iile l�utarilor, care �n
melodiile mai moderne au o contribu�ie important� �n desf�urarea ceremonialului de
nunt�.
Cuv�ntul �nunta� vine de la termenul grecesc �gamos� �i de la cel latinesc
�matrimonium� �i �nseamn� unirea fizic� dintre un b�rbat �i o femeie, una din
legile esen�iale ale naturii, stabilite de Dumnezeu �nc� de la �nceputul existen�ei
omului. Ca o defini�ie, am putea spune c� nunta este taina prin care un b�rbat �i o
femeie s-au hot�r�t reciproc �i �n mod liber, s� tr�iasc� �mpreun� �ntreaga lor
via�a �n scopul de a se ajuta reciproc, a na�te copii �i a cre�te copii �i a se
feri de desfr�nare. Ei primesc, prin rug�ciunile preotului, harul divin care
sfin�e�te leg�tura lor �i �i ajut� la �mplinirea ei. Prin Taina Cununiei, leg�tura
dintre b�rbat �i femeie devine asem�n�toare acelei dintre Hristos �i Biserica.
Unul din momentele cele mai importante din via�a omului este c�s�toria,
�ntemeierea unei familii; ceea ce �n concep�ia popular� (�i nu numai) reprezint�
intrarea �n via�a social� a comunit�ii din care face parte individul �i, implicit,
integrarea lui �n r�ndul acestor membrii ai comunit�ii care pot, �i au datoria, de
a contribui la perpetuarea speciei umane, a valorilor sociale �i umane ale
colectivit�ii din care fac parte.
In felul acesta el asigur� �durata �i puterea poporului �nsu�i, �n mijlocul
at�tor necazuri �i poveri la care �l supuneau furtunile istoriei�#
Acest eveniment este prilej de bucurie, de distrac�ie pentru membrii
colectivit�ii. De aici, o serie �ntreag� de aspecte contrastante, solemnitate -
veselie debordant�, pe care le �nt�lnim �n �scenariul nun�ii�.
2.5.Productii coregrafice
Nunta reprezint� momentul �n care tinerii trec �ntr-o nou� etap� a vie�ii lor,
trec�nd �n r�ndul celor c�s�tori�i, �ntemeind o nou� familie, celula social� aflat�
�n central interesului �ntregii colectivit�i. Toat� desf�urarea ceremonialului
cuprinde trei etape principale: pe�itul miresei �i logodna; nunta propriu-zis�;
etapa postnup�ial� (dup� trecerea miresei �n r�ndul femeilor c�s�torite).
�n vremuri mai �ndep�rtate, alegerea partenerilor era o responsabilitate a
p�rin�ilor celor tineri. Asemenea comportament avea la baza interese sociale �i
material iar scopul era p�strarea averilor c�t mai aproape de familii. De cele mai
multe ori, tinerii nu se cuno�teau p�n� la nunt� iar iubirea nu era considerat� ca
fiind important� �n �ntemeierea unei noi familii.
Nu de pu�ine ori, dac� fetele erau for�ate s� se m�rite cu fl�c�i care nu le
erau pe plac, adev�rate drame se n�teau din ac�iunile nes�buite ale p�rin�ilor
(fug� de acas�, nebunie sau chiar sinucidere). Existau �i cazuri c�nd p�rin�ii se
�n�elegeau iar fata mergea la fl�c�ul iubit, sc�p�nd astfel de cheltuielile de
nunt�. Oficierea c�s�toriei se f�cea mai t�rziu iar obiceiurile de nunt� nu mai
erau respectate �n totalitate.
�n accep�iunea tuturor, o nunt� respectabil� cu toate obiceiurile la zi,
�ncepea cu propunerea din partea p�rin�ilor fl�c�ului f�cut� p�rin�ilor fetei. De
cele mai multe ori, tinerii se cuno�teau la hor�, �n sat sau la b�lci. Dup� ce se
�n�elegeau cu p�rin�ii fe�ei �n privin�a zestrei �i hot�rau ziua logodnei, �ncepeau
preg�tirile. Cei �ns�rcina�i s� fac� propunerea se numeau pe�itori �i erau
a�tepta�i de t�n�r� fat� cu c�ntecul: �Taie, mam�, t�i�ei/ �i s�-i tai mai
m�runtei/ Pentru petitorii mei.�
�n unele cazuri rare, �nainte de petrecerea de logodit, p�rin�ii fetei
�mpreun� cu aceast� veneau s� vad� unde va locui t�n�r�, dup� c�s�torie. Dac�
fl�c�ul era cel iubit de ea, atunci locul �i satul �n care avea s� se mute nu mai
erau at�t de importante: �Satul, c� satul/ Da-mi place b�iatul.� Aceast� vizit�
purta denumirea de �venirea c�l�torilor �n cas�.�
Petrecerea de logodn� se f�cea dup� preg�tiri ample la casa p�rin�ilor fetei:
se punea mas�, se preg�teau cele mai alese bucate �i se aducea b�utur� din bel�ug.
De la fl�c�u se aduceau daruri pentru logodnic� �i plocon pentru p�rin�ii ei.
T�n�rul logodnic �i alegea din vreme un alt fl�c�u ��nso�itor� sau �frate de
ginere�, care trebuia s� �i fie aproape pe toat� durata nun�ii.
La fel �i fata �i alegea o prieten� supranumit� �sora miresei�. Ambii trebuiau
s� fac� parte din familii de cas� bun�, cu ambii p�rin�i �buni� (biologici), �n
via��. Socri mari �i socri mici (p�rin�ii b�iatului �i ai fe�ei) se �n�elegeau �n
privin�a zestrelor care trebuiau s� fie inventariate �n �foile de zestre� s� se
�tie cu ce a intrat fata �n c�snicie �i cu ce a venit b�iatul. Aceast� opera�iune
era efectuat� de c�tre un logof�t sau de c�tre preotul satului.
Ginerele cump�ra pentru mireas� �i pentru soacre, materiale de rochii sau alte
articole de �mbr�c�minte iar pentru socrul cel mic, o pereche de cizme. Na�a avea
datoria de a cump�ra pentru mireas�, stof� sau �savon� pe care fata o punea pe b�
c�nd pleca alaiul de nunt� la biseric�. Mireasa trebuia s� cumpere na�ei o basma
sau broboad�, ori o bucat� de stof� pentru rochie, sau o pern� cusut� de m�n�, pe
care i-o d�dea la schimb c�nd primea �savonul�.
Cadouri primeau �i soacrele, m�tu�ile �i surorile ginerelui sau ale miresei,
pe care le �mp�r�eau l�utarii, la mas�, adres�nd glume frumoase pentru a �nveseli
mesenii.
�n joia de dinaintea nun�ii, ginerele trimitea �ntre 4 �i 6 fl�c�i �n p�durile
de munte de unde aduceau brazi mai mici �i mai mari. S�mb�t� seara, fl�c�ii duceau
c�te doi brazi mari �i doi mici la casa ginerelui, a miresei �i la na�i. Brazii
mari erau fixa�i la strea�ina casei iar pe cei mici �i infigau la poart�. Un brad
mic �bradul miresei� era �mpodobit cu h�rtii colorate t�iate �n f�ii �i era purtat
de fratele de ginere, la biseric� iar alteori era legat de o pr�jin� �nalt�, fixat�
bine �n b�t�tura p�rin�ilor miresei, de care se aga�a un �ervet, o p�ine �i o
sticl� cu vin.
�nainte de plecarea la biseric�, fl�c�ii se luau la �ntrecere, urc�nd pe
pr�jin� pentru a lua bun�t�ile at�rnate �n brad.
�n zilele de vineri �i s�mb�t�, �nso�it de fratele de ginere, mirele colinda
tot satul, c�lare sau pe jos, cu plosci pline cu �uic� �i vin, merg�nd din cas� �n
cas� pentru a vesti oamenii �i pentru a �i invit� la nunt�.
�n diminea�a zilei de duminic�, ziua nun�ii, fratele de ginere trebuia s�
mearg� la casa miresei pentru a duce bradul �i ploconul pentru p�rin�ii fetei.
Mireasa trebuia s� �in� bradul de v�rf iar fratele de ginere de tulpin� �i �mpreun�
ocoleau de trei ori masa din cas�, pe care erau a�ezate 4 farfurii cu p�ine, vin �i
�uic�. Dup� aceea ie�eau afar� unde trebuiau s� dea de trei ori ocol unei cofe cu
ap�, care era �mpodobit� cu cu o batist� �i busuioc. Ceremonialul continua cu
ridicarea bradului �n v�rful unei pr�jini dup� care se a�tepta alaiul de nunt� s�
soseasc� la casa miresei. �n acela�i timp, alaiul mirelui pornea spre casa fetei cu
na�ii �n frunte �i cu col�ceri c�lare, al�turi de toate rudele, �n c�ru�e
�mpodobite. Pe acest drum, alaiui �ncerca s� evite oricare alt convoi nup�ial.
�nainte de a ajunge la destina�ie, doi dintr col�ceri erau trimi�i pentru a cerceta
locul, unde erau �nt�mpina�i de tat�l miresei, chiar de la poart�.
Alaiul este primit �n cas� �n mar�ul l�utarilor, unde to�i nunta�ii sunt
servi�i cu gust�ri, bomboane, �uica �i vin, dup� care se �ncinge o hor� mare, �n
curte. �n acela�i timp, col�cerii iau zestrea fetei �i o aduc urc� �ntr-o c�ru��.
La plecare se face g�l�gie �i se pocne�te din pistoale iar pe drumul alaiului,
b�ie�ii �i fetele satului ies �n �nt�mpinare cu cofe pline cu ap� �n care nasul �i
ginerele trebuie s� arunce monede. Dup� terminarea cununiei, rudele �i prietenii �i
felicita pe tineri, pe na�i �i pe socrii, iar la ie�ire, l�utarii �nt�mpin� m�r�i
�i nunta�ii cu un mar� nup�ial.
Ajun�i la casa mirelui, soacr� mare a�teapt� tinerii �n pragul u�ii �i le pune
peste umeri o maram� sau un �tergar lung �i �i baga �n casa astfel lega�i, pentru a
tr�i ferici�i, uni�i �mpreun�.
C�tre sear�, na�a leag� mireasa la cap, moment important �n desf�urarea
ceremonialului nup�ial. T�n�ra fat� este a�ezat� pe un scaun �n mijlocul camerei,
�nconjurat� de alaiul feminin. �n acela�i timp, na�a �i d� jos beteala �i �ncearc�
s� �i pun� pe cap un batic sau o maram� pe care fa�a �i refuza de 3 ori. P�n� la
urma miresei i se pune marama, prins� cu ace �i gatit� cu flori, �n timp ce
l�utarii c�nt� pentru a impresiona mireasa.
Seara se a�eaz� mesele �ntr-o camer� mare sau �n curte, �n func�ie de cum este
vremea. L�utarii au sarcina de a �mp�r�i cadourile miresei, na�ilor, socrilor �i
rudelor apropiate, iar nasul trebuie s� adune darurile mesenilor, pentru tinerii
c�s�tori�i. La sf�r�itul ceremoniei, mirii �i conduc pe na�i la casele lor, cu
l�utarii �nainte �i cu plocon.
Cum se cunoa�te din pove�ti, uneori se puneau mese �i luni �i mar�i pentru a
prelungi s�rb�toarea nun�ii, trei zile �i trei nop�i.
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
?????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
?????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
????????? ????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????
BIBLIOGRAFIE
1. Bartok, Bela, Scrieri m�runte, Bucure�ti, 1937.
2. B�rlea, Ovidiu, Metod� de cercetare a folclorului,
Bucure�ti,Ed.pentru Literatur�, 1966, nr.3.
3. Br�iloiu, Constantin, Opere IV, Bucure�ti, Ed.Muzica, 1979.
4. Br�iloiu, Constantin, Ritmul copiilor, Opere, voi. I,Bucure�ti, Editura
Muzica, 1957.
5. Breazul, George, Pagini din istoria muzicii rom�ne�ti, Bucure�ti,
Editura Muzica, 1970.
6. Ciobanu, Gheorghe, Originea muzicii populare rom�ne�ti, Bucure�ti ,
Editura Muzical�, 1974.
7. Ciobanu, Gheorghe, Studii de etnomuzicologie �i Bizantinologie,
Bucure�ti, Editura Muzicala, 1974.
8. Constantin, Nicolae, Rima �n poezia rom�n�, Bucure�ti, Editura Minerva,
1973.
9. Comi�el, Emilia, Metode de cercetare folcloric�, Bucure�ti, SCR, 1936.
10. M�rza, Traian, Szenik I, Curs de folclor, partea a Ii-a, Genuri �i
repertorii,
EDP, Bucure�ti, 1969.
11. M�rza, Traian, Folclor muzical din Bihor, Bucure�ti, Editura Muzica,
1974.
12. Oprea, Gheorghe, Agapie, Larisa, Folclor muzical rom�nesc, Bucure�ti,
EDP, 1983.