Sunteți pe pagina 1din 26

ARGUMENT

Folclorul reprezint� o parte inseparabil� din via�a oric�rui popor ce se


oglinde�te �n diversele sale aspecte, �i se impune ca un mijloc important de
cunoa�tere a naturii umane, a vie�ii sociale �i a cadrului na�ional �n care �i
desf�oar� activitatea omul.
Folclorul este, de asemenea, legat de cele mai importante momente din via�a
colectivit�ilor �i a individului: s�rb�tori, na�tere, c�s�torie, moarte etc.,
�nso�indu-l pe om la bucurie �i la triste�e, ajut�ndu-l �n munc� �i �nt�rindu-l �n
lupta pentru o via�� �n colectivitate. Folclorul va �ndeplini �n permanen��
multiple �i numeroase func�ii care, totodat�, �l �i definesc: func�ii magice,
utilitare, de felicitare, ceremonial, istorice, de alinare a durerii, distractive,
estetice etc.
Se dovede�te a fi un mod de via�� al oamenilor de-a lungul veacurilor, o art�
�n defini�ie pur�, prin care se exprim� �n form� imaginilor artistice �i a muzicii
necazurile, bucuriile unui neam �i n�zuin�ele de libertate ale omului �i ale
comunit�ii din care face parte.
Crea�ia popular� se manifest� �ntr-un anumit context, printr-un sincretism
artistic de tent� comunitar� popular�, �n momente temporale desf�urate ciclic.
Folclorul este �nc� viu, fiind o replic� a transcendentului filosofic al comunit�ii
umane de la realitate la fundamental, dar �i la aspectele imediate ale vie�ii.
Fenomenul asupra c�ruia nu s-au dat �nc� r�spunsuri cuvenite este, �n momentul de
fa��, capacitatea de adaptare a folclorului la noi realit�i.
Dincolo de toate aceste probleme, folclorul muzical r�m�ne o m�rturie, un
depozit istoric degradat pe alocuri, dar totu�i un izvor teoretic de procese
muzicale asupra unei substan�e muzicale �nc� neexploatat �n �ntregime. Prin
func�iile sale �i capacit�ile de integrare �ntr-un mediu ancestral, folclorul se
manifest�, �nc�, �n comunit�ile de sate izolate, dar fenomenul �polu�rii� acestuia
este atotcuprinz�tor �i inevitabil.
Puterea c�ntecului folcloric este �ns� mult mai puternic�, prin intermediul
muzicii reflect�ndu-se �n cel mai direct mod profilul spiritual �i geniul artistic
al acestei na�iuni. Din timpuri imemoriale, neamul rom�nesc p�streaz� un arsenal
artistic de o rar� valoare, diversitate �i bog�ie, un corespondent fidel al
concep�iei sale statornice asupra vie�ii �i a mediului �nconjur�tor, al
inclina�iilor estetice, al firii pa�nice, deschise �i echilibrate, al n�zuin�ei
spre prop�ire social� �i na�ionale- �nsemn al vigorii �i originalit�ii sale
spirituale spre universalitate. Marii no�tri oameni de cultur� au fost entuziasma�i
de frumuse�ile folclorului, dar singura lor �ans� de a reu�i s�-i reliefeze
semnifica�iile �i originalitatea �n contextul european a fost p�trunderea �n
substan�a lui.
Un lucru cert �i larg recunoscut este faptul c� la temelia �colii noastre
muzicale st� melodia popular�, acest adev�r nefiind valabil numai pentru epoca
precursorilor, ci se verific� pe tot firul evolu�iei muzicii rom�ne�ti. George
Enescu afirma �n 1928 faptul c� �din ce �n ce �ncepem s� devenim mai con�tien�i de
tezaurul uria� al folclorului�#, preciz�nd, totodat�, ca �aici este viitorul
muzicii noastre�.# At�t din perspectiva creatorului, c�t �i a interpretului,
�n�elegerea operelor desprinse din filonul etnic presupune o cunoa�tere ad�nc� a
c�ntecului folcloric �i a semnifica�iilor sale.
Crea�ia artistic� nu se situeaz� numai la baza culturii muzicale rom�ne�ti, ci
continu� s� fie un domeniu fundamental aparte ce are propria sa evolu�ie,
dezvolt�ndu-se concomitent cu crea�ia �savant� �i �ntre�in�nd cu aceasta schimburi
de valori. Nu vom confunda nicidecum via�a folcloric� �ns�i- din cadrul s�u natural
�i �n caracterele specifice- cu modalit�ile de valorificare, fie c� sunt
�tiin�ifice, componistice, educative sau spectaculare.
Trebuie totu�i s� admitem c� anumite procese inevitabile din r�ndul mediilor
folclorice pot duce la diminuarea autenticit�ii �i ineditului unor zone ce s-au
men�inut arhaice p�n� �n zilele noastre. Interven�ia competent� a specialistului
este necesar� �n acest caz, at�t �n calitatea perform�rii propriu-zise, c�t, mai
ales, �n scopul �nsu�irii de c�tre copii, de la cea mai fraged� v�rst�, a unui
limbaj muzical rom�nesc, asemenea �nsu�irii limbii vorbite. Privit� �n totalitatea
sa, crea�ia popular�, deci �i folclorul muzical, are o mare valoare estetic�, o
valoare determinat� mai ales de un limbaj specific, de un anumit �cod�.
Prin folclor, copii �ncep un proces de integrare �n comunitatea rom�neasc� de
care sunt lega�i prin repetarea manifest�rilor folclorice respective de-a lungul
vie�ii, fiecare membru nou al comunit�ii relu�nd �ntr-un mod ideatic �i practic
�ntregul bagaj de comunicare muzical� �i literar� a jocului, dansului �i al artelor
folclorice vizuale. �ntr-un studiu dedicat �nsu�irii folclorului muzical �i a
red�rii acestuia �n colectivitate, interes�nd transmisia repertoriilor aferente
v�rstelor minorilor precum v�rstnicilor �ntr-o expresie de titlu teoretic unic -
psihologia folclorului� �se absolv� fenomenul muzical cult sau literat,de
spontaneitate �i autenticitate. studiul �i experimentele de specialitate
etnomuzicologic� constat� prezen�a acelora�i structuri muzicale identice sau
analoge, sub aspect general, �n folclorul copiilor de pretutindeni: este urmarea
unor constante umane legate de mecanisme neuropsihologice �i
metricoauditive.�#Descoperirea �nt�re�te concluziile lui Constantin Br�iloiu din
studiul La rythmique enfantine- legate de folclorul copiilor de pretutindeni �i
dintotdeauna, ce pot fi exprimate succint de expresia consacrat� filogeneza urmeaz�
ontogenezei. Mai mult, concluzia studiului arat� c� �nceputurile muzicii omenirii
se g�sesc �n cadrul �percep�iei muzicale pe cale ontogenetic�, odat� cu procesul de
con�tientizare muzical�.
In primul capitol al lucrarii am prezentat obiceiurile traditionale rom�nesti
din perspectiva unor acte de comunicare in care cantecul popular este parte
integranta a contextului socio-cultural. Obiceiurile se constituie in adevarate
mecaniseme active ale vietii sociale, pastratoare si creatoare de ordine, mecanisme
creatoare de cultura. In raport cu regulile si normele care organizeaza relatiile
omului si relatiile interumane si intersociale, obiceiurile sunt acte de comunicare
cu limbaj propriu, in care cantitate de actiune este mult mai mare decat in orice
alt act de limbaj verbal.

CAPITOLUL I. TR�S�TURI GENERALE ALE FOLCLORULUI MUZICAL ROM�NESC

Prin folclorul muzical, poporul rom�n �i-a c�ntat dragostea , dorul, jalea,
durerea, dezn�dejdea, eroii, inso�indu-�i fiecare moment al vie�ii prin c�ntec.
C�ntecul folcloric reflecta , in modul cel mai direct si mai caracteristic ,
profilul spiritual �i talentul artistic al unei na�iuni.Din timpurile imemoriale ,
poporul rom�n p�streaz� un arsenal artistic de o rara valoare, bog�ie si
diversitate -corespondent fidel al concep�iei sale statornice asupra vie�ii si
mediului inconjurator-izvoarele arhaice ini�iale , ale c�ror substraturi inca se
mai men�in , au fost si sunt alimentate permanent de seva experien�elor social-
culturale ce s-au suprapus .
Folclorul nostru a devenit , astfel , nu numai o expresie a �n�elepciunii si
tr�irilor suflete�ti, a firii pa�nice, deschise si iubitoare de progres a
romanului, dar si un mesaj al umanismului si vigorii sale spirituale spre
universalitate .
Marii no�tri oameni de cultura au fost entuziasma�i de frumuse�ile
folclorului, dar , numai p�trunz�nd in substan�a lui au reu�it sa-i reliefeze
semnifica�iile si originalitatea , intr-un context mai larg.
Este un adev�r, ast�zi larg recunoscut, c� la temelia �colii noastre muzicale
st� melodia popular� ; aceast� realitate nu este valabila numai pentru epoca
precursorilor, ci se verific� pe tot firul evolu�iei muzicii rom�ne�ti : �Din ce �n
ce �ncepem s� devenim mai con�tien�i de tezaurul uria� al folclorului� , afirma �n
1928 George Enescu, subliniind totodat�, c� �aici este viitorul muzicii noastre�.
Cea mai expresiv� parie a folclorului este muzica populara.
�Muzica popular� este valoroas� prin naivitatea, cur�enia, fr�gezimea �i
delicata ei simetrie, nescris�, dar transmis� din gur� �n gur , ca �i basmele �i
poeziile noastre, care �mpreuna cu me�te�ugul �es�turilor fine ale bumbacului,
covoarelor, catrin�elor, a sculpturii lemnului, a arhitecturii caselor, a
jocurilor, formeaz� o arta a unei civiliza�ii ce a mocnit �i mocne�te de sute de
ani �n casele tupilate, �n colibele �i bordeiele acestor buni �i blajini ��rani
rom�ni� (Gheorghe Cucu)
Sunt �i compozitori (Dumitru G Kinac, Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Cucu, Sabin
Dr�goi, Nicolae Ursu etc.) care au cules c�ntecul popular �i l-au prelucrat cu
m�iestrie.
C�ntecele de joc se �nt�lnesc adesea la petreceri, trec�nd cu u�urin�� de la
cele cu text la cele instrumentale, adic� la jocuri populare propriu-zise .
Deoarece aceste c�ntece trebuie s� se potriveasc� dansului, ele au un ritm
constant, uneori cu accente puternice pentru a marca pa�ii.
C�ntecul de joc se asociaz� cu dansul �i buna dispozi�ie la petreceri �i
ocazii deosebite. Forma este adesea de tipul �strofa-refren�, dar �nt�lnim �i �r�nd
melodic-refren�.
Dansuri ca ha�egana. s�rba, hora etc. prezint� o mare varietate, mai ales in
alternarea formulelor ritmice, cee^ ce imprim� c�ntecelor multa vitalitate �i
expresivitate.
Textele c�ntecelor de joc sunt adesea impregnate de umor �i i� �nveselesc pe
cei care le c�nta.
Crea�ia popular� are anumite tr�s�turi proprii, care o deosebesc de crea�ia
cult�; aceste tr�s�turi se �ntrep�trund, se condi�ioneaz� reciproc.
Spre deosebire de arta cult�, individual�, crea�ia popular� are un caracter
colectiv. Ca �i �n crea�ia cult�, actul crea�iei este individual; difer� �ns�
atitudinea creatorului �i a colectivit�ii din care acesta face parte fa�� de
realizarea insului creator. Acesta apar�ine grupului, posesor al unui limbaj
artistic cristalizat �n timp care difer� de cel al altor grupuri existente.
Creatorul popular este mesagerul artistic al grupului, exprim�nd sentimentele
acestuia, gustul s�u artistic, folosind elemente existente �n practica artistic� a
colectivit�ii din care face parte. �Libertatea artistic� a creatorului este
limitat� de colectivitate, atitudinea acesteia fiind aceea de �cenzor�, fidel
tradi�iei. Datorit� acestei fidelit�i, crea�iile populare, de�i nescirse, rezist�
�n timp.
Odat� preluat� de grup, noua crea�ie devin un bun al tuturor, fiecare se
recunoa�te pe sine �i se comport� ca �i cum ar fi un bun propriu, �l �adapteaz�
pentru a exprima mai bine tr�irile sale, f�r� ca prin aceasta �originalul� s�
devin� de nerecunoscut. In felul acesta iau na�tere variante, forme prin care
tr�iesc crea�iile folclorice.
Crea�ia popular� are un caracter oral. In memoria oric�rui membru al
colectivit�ii, o crea�ie tr�ie�te sub o form� general�; ia na�tere, �n timpul
interpret�rii, este �recreat�, aportul interpretului fiind mai mare sau mai mic, �n
func�ie de talentul �i dispozi�ia sa. dar permanent �n spiritul tradi�iei muzicale
a grupului din care acesta face parte. Amprenta tradi�iei este foarte important�
atunci c�nd transmiterea se face pe care oral�.
O consecin�� a oralit�ii este �i anonimatul. Bunii interpre�i - creatori sunt
cunoscu�i �i aprecia�i. Dar momentul apari�iei unei noi crea�ii nu poate fi
surprins; rezultatul se poate cunoa�te mai t�rziu, �n m�sura �n care noua realizare
a fost recep�ionat� �i preluat� ca atare, continu�ndu-�i noua existen��, d�nd
na�tere la noi variante.
Sincretismul este o prezen�� caracteristic� �n folclor. Textele c�ntecelor
sunt f�cute pentru a fi c�ntate, strig�turile �nso�esc dansul, �mpletindu-se cu
melodia �i ritmul pa�ilor.
O tr�s�tur� important� a folclorului este caracterul na�ional. Folclorul
reprezint� o parte a culturii na�ionale, fiind la baza acestuia. El reflect�, �n
imagini artistice specifice, ideile, sentimentele �i concep�iile poporului, limba
vorbit�, pun�ndu-�i amprenta �i asupra structurii muzicii.
Crea�ia artistic� popular� a ap�rut �i s-a dezvoltat str�ns legat� de via�a
cotidiana a omului, r�spunz�nd unor necesita�i practice �i spirituale .
Totalitatea produc�iilor ce formeaz� tezaurul artistic al poporului cuprinde o
mare complexitate de crea�ii �n care sincretismul artelor se manifest� �ntr-un grad
�nalt, muzica, dansul, poezia se �mbin� �ntr-un mod fericit.
Dup� domeniul artistic c�ruia le apar�in , crea�iile populare se �mpart:
� literare - apar�in�nd genurilor epic. liric, dramatic;
� crea�ii muzicale - instrumentale, vocale sau vocal - instrumentale;
� crea�ii coregrafice - pure sau �mbin�ri ale acestora cu muzica �i poezia;
� crea�ii dramatice - �n care muzica are un rol secundar;
Majoritatea repertoriului este practicat de ambele sexe. dar exist� �i crea�ii
populare care pot fi interpretate fie numai de femei, b�rba�i, copii sau adul�i.
Exist� anumite ritualuri care nu sunt practicate dec�t numai de femei (funebru) sau
exist� dansuri jucate numai de b�rba�i sau numai de femei; de regul� femeile nu
c�nt� la fluier etc.
Din acest punct de vedere repertoriul poate fi diferen�iat �i �n acest mod:
� categorii de v�rsta (copii, tineri, maturi, b�tr�ni);
� pe categorii de sex (femei, b�rba�i);
� cultivat de ambele sexe ;
� pe categorii de profesiune (p�storit, agricultur�, pescuit) Dup� modul de
execu�ie �nt�lnim crea�ii:
� vocale;
� instrumentale;
� vocal - instrumentale.
Nici acest criteriu �ns� nu este absolut deoarece exist� melodii vocale (ca
origine) care pot f� executate instrumental, c�p�t�nd elemente caracteristice
tehnicii instrumentale �i invers, melodii instrumentale care pot primi text.
Execu�ia vocal - instrumental� este specific� l�utarilor, modalitatea de
�mbinare a vocii cu instrumentul fiind diferit �n mediul rural de cel l�ut�resc.
Exist� anumite categorii, genuri muzicale care se execut� numai vocal -
instrumental.
Dup� maniera de interpretare :
� execu�ia individual� (solistic�);
� �n grup, care pot fi: la unison . antifonic�, eterofonic�, polifonic�,
armonic�.
Fiecare dintre aceste maniere, caracteristice unor genuri, �i pun amprenta
asupra caracterului melodiilor �i a modului de realizare.
Dup� con�inutul tematic crea�iile populare se clasific� astfel:
� lexicale;
� analitice;
� sistematice (gramaticale);
� tipologice.
Crea�iile populare au avut �i au, �n multe situa�ii, func�ii precise �i anume:
� ritual� (magic�);
� utilitar�;
� estetic� (�n contemporaneitate se manifest� din ce �n ce mai mult);
� distractiv�.
Din crea�iile cu func�ii precise distingem repertorii:
1. Integrate unor obiceiuri pe care le reprezint� �i nu se manifest� �n
afara acestora chiar dac� func�ia devine preponderent ceremonial� sau
spectaculoas�. Din aceast� categorie distingem :
� repertoriul ciclului familial (integrat ciclului general al vie�ii �i al
v�rstelor);
� repertoriul apar�in�nd muncilor �i obiceiurilor de peste an .
2. Alte categorii de crea�ii nu sunt legate de prilejuri, dar sunt str�ns
legate de existen�a omului, reflect�nd tr�irile lui intime :
� doina;
� c�ntecul propriu-zis;
� anumite crea�ii urbane.
3. Un gen autonom, f�r� func�ie ritual�, dar necesit�nd o ocazie
pentru interpretare este balada.
4. Dansul este una din manifest�rile cele mai vechi �i complexe, av�nd un
caracter sincretic �i necesit� �i el anumite prilejuri.
�n ultimii ani, interesul oamenilor a �nceput s� se �ndrepte tot mai insistent
spre obiceiurile folclorice. Explica�ia este, �n mare parte, faptul c�, dintre
toate manifest�rile noastre spontane, obiceiurile se dovedesc a fi cele mai
rezistente �n timp. Fenomenul se datoreaz� �i pluralit�ii valen�elor pe care
obiceiurile le poart�, valorilor umane, sociale deosebite a unora dintre aceste
valente, precum �i preocup�rii omului contemporan pentru aceste valente.
Pentru cei care le privesc din afar�, obiceiurile sunt, f�r� nicio urm� de
�ndoial�, doar ni�te manifest�ri folclorice atractive, mari spectacole. �ns�,
dincolo de aceste aparen�e, ele �ncifreaz� �n�elesuri profunde asupra rela�iilor
omului cu lumea �nconjur�toare, cu natura, asupra rela�iilor interumane, asupra
mersului normal al vie�ii sociale asupra solu�iilor pe care, �ntr-o evolu�ie de
multe ori milenar�, omenirea le-a g�sit pentru a face ca unele lucruri s� reintre
�n normal atunci c�nd r�nduiala lumii a fost, din varii motive, degradat�. Acest
fapt s-a �nt�mplat pentru c� �n via�a social� tradi�ional� a existat o r�nduial�
fa�� de care nu ar fi putut s� fiin�eze at�tea veacuri, s� treac� prin aceste
vicisitudini f�r� s� se degradeze. Obiceiurile tradi�ionale exprim� via�a social� a
comunit�ilor umane, diversele aspecte ale evenimentelor care o domin� zi de zi. Pe
de alt� parte, obiceiurile contribuie �i la realizarea lor, fiind expresii ale
vie�ii sociale �i mecanisme prin care via�a social� func�ioneaz�.
Obiceiurile formeaz� un sistem de rela�ii complexe, un sistem corelat cu via�a
omului, cu via�a familiei ca celul� fundamentale a societ�ii noastre tradi�ionale,
cu via�a comunit�ilor mai mici sau mai mari, locale sau regionale. Sistemul este
corelat la normele care organizeaz� aceast� via��, la regulile de convie�uire
social�, la regulile dup� care omul �i organizeaz�, prin munc�, raporturile lui cu
natura. Acest sistem de reguli, exprimat prin adagii, prin moduri de comportare,
prin obiceiuri, asigur� buna r�nduire a societ�ii tradi�ionale, asigur� o ordine
echilibrat� care, pentru a fi dinamic�, era balansabil�, �n a�a fel �nc�t orice
perturbare a ei, orice deteriorare s� poat� fi �nl�turat� �i buna r�nduial� s�
poat� fi recuperat�. Astfel, fiecare rebalansare ce ducea la restabilirea
echilibrului putea s� �nsemne un progres, s� transforme entropia �n valoare
cultural�.
Mai mult dec�t at�t, obiceiurile formeaz� un mecanism al vie�ii sociale, un
mecanism creator �i p�str�tor de ordine �i de cultur�.Prin aceasta, ele se
deosebesc de celelalte categorii ale folclorului, de basme, de c�ntecele epice �i
chiar de cele lirice care vorbesc mai mult despre situa�iile �n care se g�se�te
omul, despre anumite �nt�mpl�ri ale vie�ii sociale, relateaz� c� texte �n sensul
propriu al cuv�ntului, pe c�nd obiceiurile ne apar ca acte ale mecanismului social.
Dar �n raport cu regulile �i normele care organizeaz� rela�iile omului cu natura �i
rela�iile interumane, intersociale, obiceiurile sunt acte de comunicare cu limbaj
propriu, un limbaj activ �n care, pe l�ng� cantitatea de informa�ie comunicat�,
cantitatea de ac�iune este mult mai mare dec�t �n orice act de limbaj verbal.
�Ca acte de comunicare tradi�ionale, ele au un limbaj complex, pentru c� la
realizarea fiec�rui obicei contribuie, de fapt, mai multe modalit�i de expresie.
Exprimarea verbal� se �mbin� cu cea muzical� �i coregrafic�, cu cea gestic� �i
mimic�. Fiecare din limbajele textelor folclorice propriu-zise, verbale sau
muzicale, se coreleaz� �ntre ele �i cu modurile de comportare dup� legile interne
ale structurii fiec�rei categorii de obiceiuri, dup� normele logice de construire a
unui act complex cum este obiceiul. Ele se �mbin� �n strategia de argumentare a
discursului activ care este obiceiul, �n raport cu func�ia pe care el o
�ndepline�te �n condi�iile p�str�rii bunei r�nduieli, rebalans�rii ei dup� ce a
fost balansat�. Se �mbin� cre�nd raporturi ierarhice �ntre limbaje, nu numai �n
ansamblul obiceiului, ci �i �n diferite secven�e, �n diferitele lui momente.�#
Se �mbin� pentru c� obiceiurile implic� acte rituale �i ceremonii, acte
juridice �i economice etc., valori morale �i exprim�ri estetice, vechi mituri �i
cuno�tin�e dob�ndite din experien�a oamenilor sau integrate din lexicul cultural
eterogen �n succesiunea cultural� a diferitelor epoci prin care obiceiul a trecut.
Sunt m�rci plasate �ntre secven�ele succesive ale vie�ii cotidiene, dincolo de
cotidian, pentru a-i sublinia diferitele etape, pentru a-i da ritmul necesar unei
tr�iri �n dinamism propriu. Obiceiurile merit� deci aten�ia pe care le-o acord�
omul contemporan. Pentru c� aceast� aten�ie s�-�i capete �ns� sensul deplin,
obiceiurile tradi�ionale se cer cunoscute. Se cer cunoscute mai cu seam� atunci
c�nd, �n formele manifest�rilor folclorice contemporane organizate, �ncerc�m s� le
�valorific�m�. Se cer cunoscute �n profunzime pentru c� valorificarea s� nu r�m�n�
numai la suprafa��, s� nu re�in� numai ceea ce este spectaculos �i pitoresc, ci s�
scoat� �n relief c�t mai multe din valen�ele ad�nc umane pe care manifest�rile
tradi�ionale le �ncifreaz�.
Pentru a servi aceast� cunoa�tere voi �ncerca s� prezint obiceiurile �ntr-o
viziune unitar� �n care numai deficien�ele discursului lingvistic fac poate c�,
prezentate �n suit�, s� fie mai greu de sesizat sistemul, structura lor unitar�,
ansamblu �ntr-o viziune �n care datele concrete sunt �n leg�tur� cu fiecare obicei
�n parte, iar descrierea nu are menirea dec�t de a prezenta suficiente date
informa�ionale pentru a putea p�trunde pan� la sens. Expunerea sintagmatic� este
deci menit� s� u�ureze sesizarea paradigmelor �i �n�elegerea semnifica�iei fiec�rui
obicei luat ca semn �i schimb�rile de semnifica�ie care au intervenit �n lungul
proces de evolu�ie a lor
Prezentarea �n ansamblu, expunerea sistemului �n care obiceiurile se
organizeaz�, a structurii acestui ansamblu cu toate corela�iile sale interne �i cu
motiv�rile contextuale ale acestor corela�ii, la nivelui ansamblului �i al fiec�rei
categorii �n parte, apoi a corela�iilor cu contextul socio-cultural �n care
func�ioneaz� �nc� din cele mai vechi timpuri, are menirea de a u�ura lectura
fiec�rui obiect concret pe care cei care �l manipuleaz� ast�zi �n ac�iunile
culturale �l �nt�lnesc �i sunt tenta�i s� �l valorifice. Expunerea, dincolo de
sistem, se va opri deci, �n mod special, asupra acestor obiceiuri care sunt
pasibile de a fi valorificate.
Lectura obiceiurilor �nt�lnite �n realitatea actual� porne�te de la
constatarea c� obiceiurile care se p�streaz� prin tradi�ie �i se realizeaz� spontan
pot c�p�ta semnifica�ii noi �n raport cu contextul �n care apar �i, totodat�, �n
raport cu contextul contemporan, pot s� creeze �i obiceiuri noi. Acest lucru este
posibil datorit� faptului c� nicio societate bine organizat� nu se poate lipsi, �n
mecanismul ei de p�strare a unei bune r�nduieli, de ceea ce reprezint� obiceiurile,
ca expresii culturale active. �n temeiul acestei caracteristici, obiceiurile au
reu�it s� transforme dintotdeauna entropia �n noi valori culturale, valori care au
marcat momentele importante ale vie�ii omului �i care l-au ajutat s� dep�easc�, nu
numai la nivel colectiv, c�t �i individual, situa�ii limit�. Obiceiurile nu dispar
ca modalitate creatoare de cultur�, ca sistem, ci doar se transforma �i se
regenereaz�.
Fie c� sunt organizate sau spontane, tradi�ionale sau noi, obiceiurile ne
transmit �ntotdeauna ceva, av�nd, �n esen��, rosturi care nu le desm�nt pe cele cu
care au servit de secole pe om �i socieatatea �n p�strarea unei bune r�nduieli.
Pentru ca s� poate spune �i �n zilele noastre ceea ce trebuie s� spun� �n
condi�iile integr�rii lor �n cultura contemporan�, trebuie �tiut foarte bine �i
ceea ce au avut de spus �n trecut. Aceasta este condi�ia valorific�rii lor critice,
a unei valorific�ri cu sens cultural adev�rat.
Prin cercet�ri concrete �i printr-un efort de sistematizare �i de sintetizare,
s-a ajuns la concluzia c� limba este un sistem, o structur� constituit� din rela�ii
ale elementelor pertinente �ntre ele cu �ntregul. Lingvistic� a ajuns astfel s� dea
teoriei �i metodelor sale rigoarea care o apropie de cea a logicii �i matematicii
�i s� formulize cu mult� precizie, �ntr-o viziune de obiectivitate, rezultatele
cercet�rii, descoperind legile generale �i particulare de func�ionare a limbii ca
fenomen cultural, ca mijloc essential de comunicare �ntre oameni.
�n cultura tradi�ional�, comunicarea �ntre om �i natur� se f�cea la nivelul
practicii primitive, �ntre om �i reprezent�rile pe care �i le-a f�cut despre
fenomenele naturii, la nivelul miturilor �i riturilor. Iar pe planul social
concret, raporturile de schimb se stabileau la nivelul obiceiurilor, al normelor de
comportament, al ceremonialelor, �ntre indivizii aceluia�i grup social �i �ntre
grupuri sociale diferite, de natur� �i dimensiuni variate: grupuri teritorial �i
etnic diferite. Limita schimburilor era determinat� de puterea de �n�elegere, de
capacitatea de a comunica, deci de cunoa�terea codurilor prin care se �ncifrau �i
se descifrau mesajele, a logicii care le guverna, a teoriei argument�rii cu
ajutorul c�reia se realizau diferitele categorii de mesaje ce puteau fi reduse Ia
un model comun. Mesajele schimburilor culturale sunt fapte delimitate, realizate �i
fixate �n semnele proprii limbajului prin care se exprim�, de cele mai multe ori
printr-o pluralitate de semne de natur� divers� datorit� sincretismului de limbaje
al oric�rui fapt de cultur� tradi�ional�.
Mesajul �n cadrul actului de comunicare, deci obiceiul ca act cultural, este
un �ntreg structurat, un sistem de semne. �n general, ca denumire a faptelor de
cultur�, ca termen cu care oper�m �n dialogurile asupra realit�ii etnologice, actul
nu are o existent� de sine st�t�toare, nu plute�te �n vid, ci este cuprins, ca
orice text, �ntr-un context. ��n genere, textul nu are o existent� de sine
st�t�toare, fiind �n mod inevitabil inclus �ntr-un context oarecare (�n realitate
istoric� sau conven�ional�). Textul exist� �n calitate de parte contractant�
al�turi de elemente structurale extratextuale, leg�tura dintre text �i ele fiind
cea dintre doi termeni ai unei opozi�ii�#.
Actul este semnul unui con�inut. Un semn cu semnifica�ie proprie care poate fi
descifrat� prin analiz� structural� �i raport�ri semiotice. �n raport cu contextul,
fiecare act cu structura bine �nchegat� are rosturi determinate, func�ii proprii.
Actele de cultur� tradi�ional�, deci �i obiceiurile, nu se realizau numai printr-un
sincretism de limbaje, ci �i �ntr-un sincretism de planuri contextuale. Ca semne cu
circula�ie generalizat� �n macrosistemul culturii populare, ele erau deci
polifunc�ionale. Sincretismul de planuri contextuale, polifunc�ionalitatea confer�
actului de cultur� tradi�ional� polivalent�, �i explic� ambiguitatea �i �i asigur�
durabilitate �n timp �i larg� difuziune teritorial�. Durabilitatea �i larg�
r�sp�ndire a unui fapt de cultur� popular� luat ca mesaj era direct propor�ional�
cu ambiguitatea lui. �n descifrarea textului ca semn, deci �n investigarea
semnifica�iei lui, a sensului, trebuie s� se tin� seam� de planul pe care a fost
�ncifrat, de contextul actului de emisie �i de planul pe care a fost receptat, de
contextul actului de receptare. Aceasta fiindc� ambiguitatea face posibil ca un
mesaj codat cu o anumit� inten�ie, �ntr-un anumit sens, s� poat� fi decodat cu alt�
inten�ie, �n alt sens.
Un rol important �n comunicarea interuman� a avut-o c�ntecul popular ca
element fundamental al tradi�iilor �i obiceiurilor rom�ne�ti, muzica oferindu-le,
�n mod constant, alinarea oamenilor, ajut�ndu-i s� comunice cu lejeritate prin
intermediul versurilor �i jocului traditional.
Muzica �i poezia, aceste expresii f�r� leac ale omului, apar �n satul rom�nesc
�n forme �i sensuri de o neobi�nuit� bog�ie. Cunoa�terea lor ne pune �n st�p�nirea
unor date, pe calea c�rora cuprinsul civiliza�iei s�te�ti, a sufletului �i a
maestriei ei, este cucerit �ntr-unul din cele mai de seam� sectoare.
Muzica �i poezia popular� au fost studiate �ndelung de c�tre cercet�tori
veni�i din ramuri de activitate deosebite; punctul de vedere a fost dup� caz, al
ramurei respective. La �nceput poe�ii, mai apoi speciali�tii au dorit la acest
covor at�t de nuan�at �i �nflorit al c�ntecului popular. La �nceput pe o cale
romantic�, mai apoi pe alta �tiin�ific�, s-a mers c�tre aceste izvoare bogate ale
sufletului etnic.
Toat� aceast� for�are nu a fost lipsit� de rodnicie, dar f�r� �ndoial� c�
felul cum a fost �ndrumat� nu a corespuns naturii obiectului de cercetat.
Muzica �i poezia sunt legate ca activit�i oriunde apar ele, �n orice loc �i pe
orice treapt� �i form� de civiliza�ie uman�. �n satul rom�nesc leg�tura este at�t
de ad�nc�, at�t de fireasc�, �nc�t e cu neputin�� s� fie desp�r�it� f�r� s� for��m
realitatea �i s� ne �nl�tur�m �n acest fel putin�� de �n�elegere. Muzica �i poezia
aici, alc�tuiesc o unitate real� a�a cum se �nf�i�eaz� orice oper� popular� de
acest gen. Dac� voim s� prindem aceast� leg�tur� vie, trebuie s� le privim
func�ional, atunci c�nd actul se produce, c�nd este pornit s�-�i �mplineasc�
rosturile sale interioare �i sociale.
Noi putem extrage muzica �i poezie deosebite, le putem analiza �i prezen�a pe
fiecare aparte, dar aceast� putin�� vine numai pe calea opera�iilor necesare unui
studiu care oric�t de apropiat ar fi de fenomenul concret, de via��, pentru a se
putea realiza are nevoie de a fr�nge aceast� via��. ��ranul rom�n c�nd se exprim�
melodic, spune pe vers �i c�nd exprim� �n versuri un sentiment sau poveste�te o
�nt�mplare, le c�nt�. Muzica �i poezia �n via�a lui sunt �ngem�nate uneori p�n� la
identificare.
C�t este de adev�rat acest lucru ne spune faptul c� ��ranul roman
�ntrebuin�eaz� cuv�ntul c�ntec ca pe o no�iune �n a c�rei sfera intra muzica �i
poezia totodat�.
C�ntecul �n �n�eles de muzic� �i poezie �n �n�eles de vers c�ntat, alc�tuiesc
�n mintea s� o unitate organic� de nedescris. Atunci c�nd ��ranul vorbe�te despre
poezie, el spune viers sau vers �i �l concepe c� pe un substrat al melodiei, mai
precis, ca pe una din fetele realit�ii unice: c�ntecul.
C�ntecul popular nu este �ns� numai o expresie, un �lucru� (a�a cum �l
socotesc tehnicienii speciali�ti), ce poate fi analizat liber dup� cerin�ele min�ii
sau gustului nostru;� c�ntecul popular este un fenomen ce se petrece, este un act
ce se produce, este ceva viu cu toate �nsu�irile �i consecin�ele ce decurg din
acest fel de a fi.�# C�ntecul popular este mai mult dec�t muzica �i poezie, este o
produc�ie m�iastr� legat� de natura, soarta omului tr�it �n comunitatea de via�� a
satului. C�ntecul popular ca �i cel cult se exprim� pe calea muzicii �i poeziei,
dar se desprinde de dincolo de acestea, din religie �i magie, din str�fundurile �i
r�d�cinile metafizice ale fiin�ei umane.
F�r� o cunoa�tere ad�nc� a viziunii de via�� �i a tr�irii dimensiunii cosmice
a ��ranului, f�r� o cunoa�tere a leg�turilor �ntre zonele acestea �i deosebitele
forme ce le �mbrac� sufletul, f�r� o cunoa�tere a principiilor �i actelor
originare, �n�elegerea �i descrierea c�ntecului popular este cu neputin�� de
�mplinit.
��ranul roman, tr�it �ntr-un larg orizont spiritual, �ntr-o viziune de via��
cre�tin� pe calea c�reia �ntreaga r�nduial� a lumii apare vie, divers� �i
�mbog�it�, este st�p�nit de o sensibilitate �i o frumuse�e interioar� dintre cele
mai alese. Muzica �i poezia popular� �i au originea, felul �i calitatea �n aceast�
larg� perspectiva metafizic� �i religioas�, �n aceast� intens� via�a interioar�
unde Dumnezeu este viu �i prezent ca �n orice f�ptur�, �n orice lucru, �n orice
act.
Retras sau �n lume, chinuit sau �mbucurat, ��ranul roman a c�ntat a�a cum i-a
spus sufletul. La na�tere sau la moarte, la munc� sau la petrecere, pe l�ng� cas�
sau la drum, ��ranul rom�n �i-a desprins c�ntecul ca pe un zbor spre alte z�ri,
spre alte lumi mai bune. Toate apele sufletului s�u �nc�rcat de at�ta dor, de at�ta
munc�, suferin�� �i r�bdare, de at�ta sete c�tre spa�iile pure ale existen�ei, au
c�utat o ie�ire, au c�utat o expresie. C�ntecul nostru popular este un chip frumos,
cu mult� m�estrie alc�tuit din prisosul sufletului unui neam la care oric�t de mare
ar fi lipsa material� �i durerea, �ndemnul c�tre o via�� �n�l�at� �i armonioas� nu-
i lipse�te niciodat�.
Numai acest sens al vie�ii sale, numai o lume �ndumnezeit� poate crea o muzic�
�i o poezie popular� de felul aceleia romane�ti. �n satul rom�nesc c�ntecul cre�te
firesc din ad�ncimi t�inuite, cre�te �i se �mpline�te ca un rod al sufletului
sensibilizat p�n� la rev�rsare. Dorul de �ntoarcere �n bine, setea de frumuse�e,
lupta nesf�r�it� a condi�iei morale �i materiale, �i cauta leac, �i caut� forma �n
c�ntec. C�ntecul popular rom�nesc este elan, este zbor �nalt �i aplecare �n genune
totodat�.
Cu toat� aceast� bog�ie interioar� de suferin�e �i �ndemnuri, cu toat�
varietatea �i ad�ncimea sentimentelor, c�ntecul popular rom�nesc apare �n chipuri
care dovedesc un caracter propriu, un stil etnic de via��.Pe �ntinsul sufletului
s�u str�bat zilnic g�nduri �i �nt�mpl�ri pe care ��ranul le exprim� �n muzic� �i
poezie, c�nd mai luminat, c�nd mai trist, dar �ntotdeauna cu o mare cur�enie �i
demnitate.
C� e c�ntec de adormit, c� e doina, c�ntec de dragoste sau jaluire, sufletul
rom�nesc arat� un lirism pur �i ad�nc, un lirism simplu cu accente �i tonuri
delicate, uneori alunecat domol, alteori purtat mai viu, dar �ntotdeauna t�inuit �i
plin de sens. Doina rom�neasc� este c�ntec trist, este jale purt�toare �n alte
t�r�muri, e �nclinare �i durere dar nu e pl�nset, nu e geam�t. �nsu�i bocetul,
c�ntarea de mort, e mai multun suspin dec�t un �ip�t de dezn�dejde. �n via�a
��ranului rom�n �ns�i pl�nsul apare �nc�rcat de cumin�enie �i demnitate, apare
re�inut �i uneori sever.
Lirismul poporului rom�n, care este cel mai mare �i mai �ntreg dar al s�u,
amplificat de un misticism autentic �i de o omenie adev�rat�, se exprima direct �n
c�ntec, c�ntec a c�rei linie melodica ondulat� cald �i liber, dublat� de o form�
poetic� simpl� �i totu�i m�iastr� sunt perfect adaptate fondului originar
exprimat.Nelu�nd �n seama orizontul spiritual �n care tr�ie�te ��ranul, nesocotind
structura sufleteasc� �i stilul vie�ii sale etnice, cu greu putem �n�elege
crea�iile muzicale �i poetice ale satului. Nu numai o tocmire deci a muzicii �i
poeziei una �n fa�a celeilalte, dar o desprindere a lor organic� din fondul de
via�� permanent care este concep�ia, orizontul, viziunea, tr�irea �i expresia vie a
omului, sunt absolut necesare cercet�rii.
Cine ascult� fugar c�ntecele satului rom�nesc, din primul moment tr�ie�te o
impresie de uniformitate, uneori chiar de monotonie. Formele �i genurile apar
reduse, motivele repetate, ritmul asem�n�tor. Dac� observ�m cu mai mult� aten�ie
faptele �i cercet�m mai deaproape deosebitele categorii de c�ntece populare
rom�ne�ti, suntem for�a�i s� recunoa�tem aici forme �i genuri a c�ror varietate �i
bog�ie trece cu mult limita manifest�rilor etnice de acest fel.
De la �nceput ne �ntrebam: �n acest c�mp de activitate al vie�ii noastre
s�te�ti exista forme precise sau numai �njgheb�ri temporare care se pierd apoi
�ntr-o mas� de fapte nesemnificative? Cercet�rile de p�n� acum ne �ndrept�esc s�
d�m urm�torul r�spuns: c�ntecul popular rom�nesc cunoa�te forme precise, are o
expresie proprie, ca produs al tradi�iei locale. Nu putem afirma c� dispune de legi
riguroase, dar sigur aceast� muzic� are chipul s�u �i regulile sale definite.
Judecat� din punct de vedere formal, muzica �i poezia satului rom�nesc
�nf�i�eaz� categorii de c�ntece deosebite: unele mai simple cu o form� elementar�,
altele mai bogate, cu o form� evoluat�. Vechimea acestor forme este greu de
stabilit, deoarece aproape �n toate cazurile acestor c�ntece suntem �n prezen�a
unei tradi�ii ob�te�ti �ndelungi. Ceea ce putem mai u�or determina este fr�ntur�,
elementul de component� �i formele crescute, rodite �n raport cu func�iunile (�n
deosebi religioase) al c�ntecului popular.
�n satul rom�nesc str�vechi, problema formei muzicale este greu de limpezit �i
�n discu�ia pe care o ridic� angajeaz� o alt� problem�. Greutatea vine de acolo c�,
�n muzic� noastr� popular� exista forme precise, exista tipare �i totu�i c�ntecul
nu �i datoreaz� totul �i nici n-o respecta. Varia�iunile sunt at�t de bogate �n
expresiile vii, �nc�t defini�ia vine cu greu �i cu un cuprins redus. Un alt lucru
se poate afirma cu mai mult� temeinicie �i anume: cu toate c� �n satul rom�nesc
exista forme muzicale tradi�ionale, muzica satului nu se exprima �i nu se
actualizeaz� �n forme definitive, rigide.
Aici se ridic� o problem� capital�, (comuna muzicii) anume problema crea�iei
�i reproducerii, originea individual� �i social� a c�ntecului. Rezolv�nd aceast�
problem� ni se l�mure�te varietatea concret�, peisajul �ns�i al c�ntecului popular.
Prezen�a formelor muzicale �i poetice �n general, libertatea de dincolo de aceste
forme �n particular se explic� prin originea �i procesul de crea�ie a c�ntecului �n
satul rom�nesc. Cercet�nd �n deaproape realitatea, g�sim pe de o parte o form�
ob�teasca tradi�ional�, iar pe deasupra ca un agent viu al acestei forme g�sim un
cuprins de via��, tonuri �i vibra�iuni individuale. Forma este o expresie a ob�tii,
ce �ine mai mult de tradi�ie iar cuprinsul de via��, sentimentul este o expresie a
individului �i �ine mai mult de fenomenul actualiz�rii, producerii �n prezent.
Dac� �naintam �ns� pa�ii cercet�rii, lucrurile nu ne mai apar at�t de limpezi;
�i nu ne mai apar, pentru c� ne apropiem mai mult de via�� �i deci de taine.
Socialul �i individualul se �ntretaie adesea, c�mpul lor respectiv nu este �n
adev�r precis delimitat, ci o realitate �n care colectivitatea �i individul sunt
prezen�i �i activi totodat�. Cel ce c�nt� mo�tene�te o form� muzical�, dar
mo�tene�te totodat� o tematic�, o atmosfer� �n a�a fel �nc�t, �ns�i con�inutul de
via�� exprimat cre�te pe tradi�ie. Pe de alt� parte forma tradi�ional� nu este
�ntotdeauna riguros respectat� deoarece cel ce c�nta aduce cu el rectific�ri
�nsemnate, a�a fel �nc�t forma se adapteaz� de fiecare dat� sentimentului
individual, puterii de via�� �i actualiz�rii. Aici st� origina faptului c� nu putem
g�si �n concret dou� motive �i dou� forme perfect asem�n�toare �i tot aici st�
originea p�rerii c� nu exist� forme �i legi precise �n muzic� popular� rom�neasc�.
C�ntecul se �ntemeiaz� pe datele colective ale vie�ii s�te�ti. El se manifest�
�n cadre mari, trase de experien�a �ndelung repetat� a satului. C�ntecul popular
�ns� de�i vine cu puteri �i date, cu sensuri ob�te�ti, este nezdruncinat o
produc�ie individual�; �i aceasta nu numai �n ceea ce prive�te crea�ia originar�,
ci �i �n ceea ce prive�te actul de reproducere. De ce? Pentru c� �n via�a satului,
�n oper� colectiv� ce o �mpline�te, reproducere �nseamn� tot crea�ie; reproducerea
�nseamn� �nnoire, actualizarea �nseamn� crea�ie. Orice c�ntec actualizat datoreaz�
pe o parte celor pe care i-a mo�tenit, iar pe de alta celor care actualizeaz�.
�n felul de via�� al satului, c�ntecul este crea�ie permanent�. C�nt�
colectivitatea �n individul care creaz� �i prin individ crea�ia colectiv� spore�te,
se des�v�r�e�te. De aici din condi�ii, date, sensuri, din �ntreg complexul vie�ii
care a fost, se filtreaz�, se actualizeaz� �i mereu se innoeste, na�te chipuri �i
valori noi pentru viitorul care el �nsu�i �i le va face dup� trebuin��.
De obicei c�ntecul nostru popular este �mp�r�it �n dou� mari categorii: pe de
o parte c�ntecul minor liric care se leag� mai mult de via�� l�untric�, iar pe de
alta, c�ntecul major, epic care se leag� mai mult de fapta �i de istorie. �ntre
cele dint�i, doina e socotit� cea mai caracteristic�, iar �ntre cele din al doilea
balad�. Desigur cu precump�nirea primei categorii pentru sim�irea neamului
rom�nesc.
Privit prin aceast� �mp�r�ire, c�ntecul popular nu este privit �n �ntregime.
�mp�r�irea are la temelie un criteriu literar. Nu spunem c� acest produs al artei
populare nu ar avea leg�turi cu cantecul-vers, cu poezia care poate s�-l �i
defineasc� �ntr-un fel, dar spunem c� aceasta nu e tot. C�ntecul rom�nesc popular
are un-camp cu mai mari dimensiuni.
C�ntecele lirice �i epice, doinele, �i baladele cuprind un fragment doar din
c�ntecul popular, pe c�t se pare nu pe cel mai important. �ndeob�te la noi (vreau
s� spun la or�enii care fac cultura �i chiar �autohtonism�) c�ntecul popular este
una cu c�ntecul de lume, �ntre care c�ntecele de jale, de dragoste, �i jocurile
sunt cele mai r�sp�ndite �i cunoscute.
Realitatea este �ns� alt�. Poporul rom�nesc c�nta la hor�, la petrecere sau �n
singur�tatea durerilor sale l�untrice, dar c�ntecul �l �ntov�r�e�te �i �n alte acte
ale vie�ii �i anume: la nunt�, la �nmorm�ntare, la s�rb�tori sau ceremonii agrare.
�n afar� de categoria pomenit� g�sim o alta, foarte bogat� �i cu un �n�eles mai
ad�nc. E vorba de c�ntecul ritual, c�ntecul religios �i magic, at�t de nesocotit de
profesorii de muzic� �i ceea ce e mai r�u pentru cultura noastr�, de acei ce fac
�tiin�a �i compozi�ie rom�neasc�.
Ce deosebiri sunt �ntre aceste dou� categorii? Foarte mari, pentru c� ele sunt
de esen�e deosebite. C�ntecul de lume poate fi c�ntat de oricine, oriunde �i
oric�nd.Cel ritualeste c�ntat de o anume persoan� (investita sau nu) �ntr-un anume
loc �i la o dat� fix�. C�ntecul de lume tr�ie�te din sim�irea individual� sau
ob�teasca a oamenilor �i pentru ea, pe c�nd c�ntecul ritual �ndepline�te o anume
func�ie pentru un alt scop religios s�u magic; caracterul s�u este mistic. Peste
aceste deosebiri mai sunt �i altele �i anume: cele dint�i pot fi vechi dar �i noi,
pentru c� ele sunt �n continu� primenire. Istoria le transform� sau le �nlocuie�te
pur �i simplu. Ast�zi satul rom�nesc este �nc� un izvor bogat de crea�iuni. Cele
rituale �ns� sunt foarte vechi, multe din ele precre�tine de�i pot avea variante,
nu se schimb� �i mai ales nu se �nlocuiesc. Odat� disp�rut, un altul nu-i mai ia
locul, pentru c� dispari�ia lui este legat� de o via��, �i civiliza�ie str�veche
care este ast�zi �n plin proces de destr�mare.
C�ntecul popular trebuie cunoscut �i �n aceast� ramur� a sa; pentru c� pe
aceast� cale p�trundem direct �n ad�ncimile sale mai mari ale vie�ii de pe aceste
locuri �n expresiile originare ale neamului.
�n c�mpul �ntins al c�ntecului popular rom�nesc, genurile sunt �ndeajuns de
precise pentru a putea fi determinate. Dac�: �nt�mpin�m greut�i �n determinarea
lor, aceasta se produce pentru c� genurile apar �n via�a satului cu varia�iuni ce
nu pot fi prev�zute �i totodat� o nomenclatur� local� deosebit� care ascunde adesea
acelea�i categorii de fapte.
CAPITOLUL II. CEREMONIALUL NUP�IAL

Secven�ele preliminare ale nun�ii, const�nd �n �nt�lnirea tinerilor �i �n


actul pe�itului, declan�eaz� �ntregul mecanism al ceremonialului nup�ial.
Credin�ele magico-religioase traverseaz� �ntregul scenariul nup�ial, fiind anun�ate
�nc� din secven�a practicilor premaritale de aducere a ursitului, performate mai
ales la s�rb�toarea Sf�ntului Andrei. Pe�itul se desf�oar� dup� regulile unui
ceremonial �n care limbajul concret este �nlocuit de cel simbolic. Logodna
tinerilor este urmat� de declan�area preg�tirilor efective pentru nunt�, ce constau
�n �vestirile� de la biseric� �i chemarea la nunt�. Secven�a �n care membrii
comunit�ii sunt chema�i la nunt� marcheaz� momentul introducerii unor personaje cu
roluri importante �n ceremonialul nup�ial: dru�tele �i stegarul.
Seara de dinaintea nun�ii este dedicat� obiceiurilor legate de preg�tirea
steagului mirelui �i a cununii miresei. Aceste obiecte de�in o �nc�rc�tur�
simbolic� prin intermediul c�reia se realizeaz� un transfer de identitate, ele
devenind astfel adev�rate substitute ale mirilor �n anumite momente ale
ceremonialului nup�ial. Statutul mirelui este proiectat, astfel, �ntr-o dimensiune
simbolic�, prin imaginea steagului. Acest obiect ceremonial este cusut de o femeie
specializat� �i ornat cu podoabele pe care stegarul le adun� din sat: �zg�rzi�,
�zg�rdane�, �n�fr�mi�, batiste etc. Func�iile steagului �n economia ceremonialului
nup�ial oscileaz� �ntre cea estetic� �i cea apotropaic�, �n raport cu secven�ele �n
care apare acest instrument ritual.
Substitutul miresei este reprezentat de cunun�, cel mai important
accesoriu care completeaz�
�inuta specific� din ziua nun�ii. Cununa este confec�ionat�, de asemenea, �n
seara de dinaintea
nun�ii, fiind apoi �jucat� de c�tre dru�c�, �ntr-un ritual ce legitimeaz�
statutul miresei �n contextul ceremonialului nup�ial.
Nunta propriu � zis� avea loc, �n trecut, �n dou� spa�ii distincte, la casa
fiec�ruia dintre miri. Aceast� ��mp�r�ire� a alaiurilor este determinat� de un
motiv concret ce �ine de spa�iul relativ str�mt din casele tradi�ionale ��r�ne�ti,
o desf�urare de amploarea unei nun�i nefiind, a�adar, posibil�. Scenariul nun�ii
propriu - zise este alc�tuit, la r�ndul s�u, din mai multe secven�e: �mbr�carea
mirilor, luarea �iert�ciunilor�, drumul spre biseric�, cununia religioas�, �masa
cununiei�, confruntarea �i unirea alaiurilor, jocul miresei, momentul aducerii
g�inii, dezbr�catul miresei. �n contextul nun�ii, desp�r�irea tinerilor de vechiul
statut este anticipat� �i preg�tit� de momentul �mbr�c�rii lor �i de luarea
�iert�ciunilor�. Fiind vorba de rituri de separare, logica scenariului presupune o
situa�ie �nc�rcat� de dramatism, ce are ca efect pl�nsul ritualic al miresei,
devenit astfel obligatoriu �n aceast� etap� a desprinderii de casa p�rinteasc� �i,
implicit, de condi�ia de fat�.
Riturile de limit�, �n care beneficiarii se afl� situa�i, din punct de vedere
existen�ial, �ntre cele dou� st�ri, sunt predominante pe parcursul drumului pe care
alaiurile �l parcurg �nspre cununia religioas�. Starea de limit� �ntre cele dou�
condi�ii implic�, pe l�ng� o situa�ie de conflict �ntre cele dou� neamuri, �i o
situa�ie existen�ial� supus� pericolelor. �n acest context, intervine func�ia
apotropaic� a steagului, care este �nv�rtit deasupra capului de c�tre stegar �n
intersec�ii �i �n fa�a Bisericii. Purificarea necesar� acestei etape de oscila�ie
�ntre cele dou� st�ri este realizat� prin pres�rarea gr�ului amestecat cu sare pe
drumul str�b�tut de miri p�n� la biseric�.
Anularea conflictului dintre cele dou� neamuri se realizeaz� prin obiceiul
�mp�r�irii colacului de nunt� la ie�irea de la ceremonia religioas�, gestul
anticip�nd ritualul comensualismului practicat la masa cununiei, fapt ce marcheaz�
agregarea tinerei perechi �n comunitate. Riturile de separa�ie �i, respectiv, de
integrare a miresei �n noul st�tut �i �n noul neam, apar �nso�ite de transferuri de
identitate ale tinerei �n anumite secven�e importante ale ceremonialului nup�ial.
Un astfel de transfer se produce �n contextul conflictului dintre cele dou�
neamuri, �n momentul �n care oamenii mirelui vin la casa miresei, fiindu-le
prezentat� o mireas� fals�. Ritualul transmite o situa�ie tensionat� pe care o
traverseaz� neamul miresei, odat� cu pierderea unui membru important ce se va
integra, prin nunt�, �ntr-un alt neam.
O alt� schimbare de identitate se produce �n secven�a �dezb�l�uitului�
miresei, �nlocuirea cununii cu n�frama marc�nd intrarea definitiv� a fe�ei �n
r�ndul femeilor m�ritate. Trecerea de la un statut la altul se face anevoios,
mireasa accept�nd, dup� mai multe �ncerc�ri e�uate, n�frama, care se dovede�te a
fi, la nivel simbolic, purt�toarea tuturor greut�ilor existente �n interiorul unui
cuplu. Secven�a aducerii g�inii implic�, de asemenea, un alt transfer al identit�ii
tinerei, soc�ci�a �ndeplinind rolul de mediator �ntre planul concret �i cel
simbolic �n care se imagineaz� parcurgerea, de c�tre mireas�, a treptelor necesare
ini�ierii nup�iale.
Schimbarea condi�iei existen�iale a fetei este perceput� ca un t�rg ce are loc
�ntre cele dou� neamuri. R�scump�rarea miresei este un act care se produce �n dou�
momente distincte ale
ceremonialului de nunt�, at�t �ntr-o dimensiune simbolic�, a r�scump�r�rii
g�inii de c�tre na�, c�t �i �ntr-o situa�ie concret�, a darului �n bani pe care
mirele �l face �n secven�a dedicat� �jocului miresei�. Nunta propriu � zis� se
�ncheie prin secven�a ceremonial� �n care zestrea miresei este adus� la casa
mirelui, obicei care implic� dou� stadii ale riturilor: unul de separare, ce
marcheaz� plecarea definitiv� a fetei din casa p�rinteasc�, �i unul de integrare,
reprezentat de intrarea �i r�m�nerea acesteia �n casa mirelui.
Manifest�rile �n cadrul ritualului sunt muzicale, literare, coregrafice �i
dramatice. Repertoriul muzical este �ntre�inut de regul� de l�utari, �n cadrul lui
sunt prezente dou� categorii muzicale: c�ntece �i jocuri ceremoniale, c�ntece �i
jocuri neocazionale . Ca obicei �i spectacol, nunta reu�e�te numeroase crea�ii
folclorice, care, atunci c�nd marcheaz� diferitele secven�e ceremoniale sau
rituale, sunt preluate din repertoriul a�a-numit neocazional pentru a satisface
func�ia distractiv�. Este cadrul �n care sincretismul se manifest� �n toat�
amploarea, unitatea �i diversitatea sa. �n acest context, muzica reprezint� o
component� esen�ial� �i indispensabil�, mai ales pentru suita momentelor specifice
obiceiului.
C�s�toria reprezint�, �n primul r�nd, o schimbare a statutului rela�iilor
sociale ale individului, trecerea de la un sistem de rela�ii de familie �i de grup
la alte rela�ii de grup, cu implica�ii �n comportamentul protagoni�tilor, care
suport�, ei �n�i�i, schimb�ri fundamentale. Nunta este complexul de obiceiuri care
ceremonializeaz� c�s�toria:
- este singurul ceremonial de trecere conservat la care protagoni�tii
participa con�tient
- este singurul ceremonial de trecere �n care ambii termeni apar�in �lumii
albe�, reprezent�nd deci zone vitale.
Spectacolul nun�ii se caracterizeaz� prin echilibru �ntre secven�ele sale ce
marcheaz� desp�r�irea de o stare civil�, culmin�nd cu trecerea propriu-zis� la una
nou�, marc�nd �n acela�i timp noua stare. Scopul ultim este de natur� biologic�,
dar cadrul care �l condi�ioneaz� este social: perpetuarea neamului (�n sens de
familie), perpetuarea numelui �i intrarea acesteia �n comunitatea social�
apar�in�toare.
Pentru a sesiza toate momentele scenariului nup�ial se porne�te pornim de la
un model reconstituit de nunt� ce con�ine structura secven�ial� a suitei poetice
ceremoniale:

Etapa I:
a. pe�itul � ora�ia pe�itului (atestat� documentar, conservat� �n zone
folclorice limitate);
b. �mpodobirea bradul � ora�ia bradului;
c. g�tirea ginerelui �i a miresei � c�ntecul la b�rbieritul ginerelui �
executat de l�utari, �i c�ntecul miresei (de desp�r�ire) �n momentul
�mpodobirii la care particip� partea feminin� a nun�ii � fetele din
genera�ia miresei, femeile satului, mama miresei;
d. schimbul de daruri � ora�ia darurilor;
e. iert�ciunile;

Etapa a II �a
f. plecarea la cununia religioas�;

Hora miresii � c�ntec ceremonial de nunt�, cu mai multe variante, r�sp�ndit �n


Transilvania, �ara Cri�urilor �i Maramure�. Se c�nt� de c�tre nunta�i, �n grup,
�naintea plec�rii alaiului la cununie. Este �i joc popular rom�nesc (variant� de
hor�) practica �n cadrul ceremonialului nup�ial �n Muntenia, Oltenia �i Moldova. Se
joac� imediat dup� sosirea alaliului de la cununie �i constituie unul din momentele
care marcheaz� integrarea miresei �n familia mirelui; �n timpul jocului, mireasa �i
soacra mic� �mpart daruri nunta�ilor apropia�i precum �tergare, c�m��i etc. Are
ritm binar, mi�care vioaie �i melodie proprie care se c�nt� �i vocal de c�tre
l�utari. Sinonime: nuneasca. Hora miresii reprezint� �i un joc vocal din
ceremonialul nup�ial din Maramure�. Se joac� de c�tre femei, spre diminea�� dup�
�nvelitul miresei ( �nlocuirea cununei de mireas� cu n�frama de nevast�).

Etapa a III-a
g. masa mare / petrecerea maturilor � strigarea darurilor.
Consider�nd-o cuprinz�toare ca acela�i ritual de trecere, nunta
cunoa�te 3 etape30 dup� al�i autori:
a) pe�itul, logodna �i invita�ia la nunt� � faza preliminar�:
b) c�s�toria propriu � zis� cu sceven�ele:
- plecarea miresei la ap�;
- �mpodobirea miresei �i a mirelui (separat);
- aducerea cadourilor pentru mireas�;
- sosirea alaiului de nunt� al ginerelui la casa miresei;
- transportul zestrei;
- �iert�ciunea�;
- separarea miresei de casa p�rinteasc�;
- trecerea miresei �n r�ndul nevestelor.
c) etapa postnup�ial�:
- petrecerea maturilor;
- sosirea alaiului cu p�rin�ii miresei;
- darurile:
- vizite protocolare.

Muzical exist� dou� tipologii de gen muzical, din care cel vocal: c�ntecul
miresei - , c�ntecul mirelui, c�ntecul soacrei, c�ntecul zestrei, c�ntecul bradului
sau al steagului de nunt�, c�ntecul g�inii. Instrumental, cu sau f�r� �nso�itor de
strig�turi sunt: nuneasca, busuiocul �i dansuri cu caracter distractiv � perini�a,
ra�a, ariciul etc.
Nunta este anun�at� din timp, de c�tre vornicei (chem�tori la nunt�) �mbr�ca�i
�n straie de s�rb�toare. Ei invit� �n numele mirilor pe to�i s�tenii la nunta
propriu-zis�. Spectacolul nun�ii este asem�n�tor pe �ntreg teritoriul ��rii,
dezv�luind originea comun� �i str�veche a acestui obicei. Trecerea tinerei perechi
�ntr-o alt� etap� a existen�ei lor presupune respectarea cu stricte�e a anumitor
reguli, momente �nso�ite de un repertoriu special. Nunta �ncepe acum �n ziua de
s�mb�t�, cu �mpodobirea bradului (steagului) la casa mirelui. Reg�sim aceast�
semnifica�ie �n obiceiul de a s�di un pom c�nd se na�te un copil, �n ritualul
�fr�iei de cruce�, care �n Transilvania este consemnat� prin alegerea unui brad, ca
�i �n obiceiurile de nunt� �i �nmorm�ntare.
La �nceput, nunta se desf�oar� pe dou� planuri. Prin Muntenia �i Dobrogea
�mpodobirea bradului se face la mireas� acas�.
Cu acest prilej se c�nt�: �Hai, bradule, hai/ Hai, c-am s� te tai/ C-o bard�
t�ioas�,/ C-o fat� frumoas�,/ C-un topor frumos,/ C-un fl�c�u frumos./ Pe la miez
de noapte/ Ce frunz� se bate?/ Frunza fagului/ �i cu-a bradului./ Hai, bradule,
hai,/ Din tulpina ta/ Rame se lucreaz�,/ U�e de altare,/ Rame de icoane./ Hai,
bradule, hai,/ Nunta s�-mi cinste�ti/ �i s � o - nvesele�ti.�
Cele mai stabile c�ntece s-au p�strat �n leg�tura cu personajul centralal
nun�ii, mireasa. C�ntecul miresei este executat �n momentul solemn c�nd este g�tit�
mireasa prin punerea cununiei �i a voalului, pe alocuri reluat �i la plecarea din
casa p�rin�ilor. �n zonele urbanizate, el este c�ntat numai la instrument, ceea ce
indic� o faz� mai evoluat� ce precede dispari�ia lui. Tematica lui se �mparte
distinct �n cele dou� categorii opozante: pe de o parte cele duioase, adesea de o
triste�e cople�itoare, pricinuit� de desp�r�irea de p�rin�i, pe de alta, cele cu iz
satiric. Exist�, �ns�, �i c�ntecele miresei, o mare varietate a tipurilor melodice
determinat� de diferen�a zonal�, secven�ele �n care sunt plasate �i modalitatea de
interpretare.
�n Transilvania c�ntecul miresei este numit Gogea miresei (gogie � Sudul
Transivaniei), Banat govie sau, �n Bihor Aleruitul miresei (de la refrenul ler
ficu��) �n c�ntecele miresei abund� pentacordiile, hexacordiile, pentatoniile.
C�ntecul La b�rbieritul mirelui apare �n Moldova, Muntenia, Oltenia,
Transilvania (melodia este cea a miresei) iar �n Muntenia �i Oltenia c�ntecul
ginerelui este un fost mar� turcesc. Dac� nunta se desf�oar� duminic�, �n diminea�a
respectiv�, �n Oltenia, Muntenia, Moldova, mirele este b�rbierit, sau se simuleaz�
b�rbieritul, l�utarii interpret�nd c�ntecul La b�rbieritul ginerelui �i se formeaz�
�i alaiul mirelui.
El este b�rbierit dup� ce i-a fost muiat� fa�a cu vin, de c�tre un fl�c�u. �n
timpul b�rbieritului, ginerele �ine sub picior o moned�. Practica, precum �i
c�ntecul aferent, sunt atestate numai �n sudul Carpa�ilor, apoi la s�rbi �i
bulgari, ceea ce ar indica o ob�r�ie str�veche, probabil trac�. Spre deosebire de
notele tragice din c�ntecul de desp�r�ire al miresei, c�ntecul �La b�rbieritul
ginerelui: este mai senin, oscil�nd �ntre regret �i glum�: �Foaie verde de-o
cicoare,/ Aoleo, ce bine-mi pare/ C� vine vinerea mare,/ Musta�a mi se-mpresoar�,/
Pleac� taica s� m�-nsoare,/ P�n� azi cu fetele,/ M�ine cu nevestele,/ Poim�ine cu
babele,/ S-au dus tinere�ile!�. Sentimentul �mb�tr�nirii treptate, al opozi�iei
dintre via�a liber�, iar� grijile �i r�spunderile de gospodar ce-l vor cople�i dau
na�tere regretului pentru ce r�m�ne �n urm�, face c� perspectiva viitorului s�
apar� �ntr-o lumin� sumbr�:
�Fire-ai naibilor de vale,/ Cum r�m�se�i tu de jale,/ F�r� glas de fat� mare/
F�r� voinicel c�lare!/ C�nd �edeam pe paji�te/ �i vorbeam de dragoste�/ C�nd �edeam
pe pat la voi/ �i beam rachiu din butoi,/ De ne iubeam am�ndoi�/Busuioc uscat pe
mas�,/ R�m�i, mam�, s�n�toas�,/ C� eu plec s�-mi fac cas�/ luminoas�,/ Nu ca
astantuneacoas�/ �i-apucai optecele,/ G�sii dragostile mele/ Sub un mald�r de
nuiele./ Ridicai nuielele,/ Zburau dragostile;/ Nu �tiu-n apa se-necar�,/ Sau �n
piatr� se-ncuiar ㅔ.
Adesea, variantele mai adaug� �i alte ingrediente mai mult din nevoia de a
lungi c�ntecul pe toat� durata b�rbieritului. O variant� dobrogean� red� cu
sobrietate sentimentele din acest prag de trecere:
�Foaie verde �i-un dud�u,/ Bine mai tr�iam fl�c�u/ C�nd eram la taic�-meu,/
C�-nc�lecam calul meu./ Calul meu �i �aua mea,/ �nc�lecam c�nd vroiam,/ �i plecam
unde doream,/ Puneam piciorul �n scar�/ �i plec�m �n lunca mare,/ M� culcam pe
iarb� moale,/ F�r� fir de sup�rare./ Foaie verde colilie,/ R�m�i cu bine,
feciorie;/ Cine te-o vedea c�lare/ Tati s�-�i zic� �dumneata, b�rbate��.
C�ntecul �na�ului� �i c�ntecul �socrilor� sunt crea�iile l�utarilor, care �n
melodiile mai moderne au o contribu�ie important� �n desf�urarea ceremonialului de
nunt�.
Cuv�ntul �nunta� vine de la termenul grecesc �gamos� �i de la cel latinesc
�matrimonium� �i �nseamn� unirea fizic� dintre un b�rbat �i o femeie, una din
legile esen�iale ale naturii, stabilite de Dumnezeu �nc� de la �nceputul existen�ei
omului. Ca o defini�ie, am putea spune c� nunta este taina prin care un b�rbat �i o
femeie s-au hot�r�t reciproc �i �n mod liber, s� tr�iasc� �mpreun� �ntreaga lor
via�a �n scopul de a se ajuta reciproc, a na�te copii �i a cre�te copii �i a se
feri de desfr�nare. Ei primesc, prin rug�ciunile preotului, harul divin care
sfin�e�te leg�tura lor �i �i ajut� la �mplinirea ei. Prin Taina Cununiei, leg�tura
dintre b�rbat �i femeie devine asem�n�toare acelei dintre Hristos �i Biserica.
Unul din momentele cele mai importante din via�a omului este c�s�toria,
�ntemeierea unei familii; ceea ce �n concep�ia popular� (�i nu numai) reprezint�
intrarea �n via�a social� a comunit�ii din care face parte individul �i, implicit,
integrarea lui �n r�ndul acestor membrii ai comunit�ii care pot, �i au datoria, de
a contribui la perpetuarea speciei umane, a valorilor sociale �i umane ale
colectivit�ii din care fac parte.
In felul acesta el asigur� �durata �i puterea poporului �nsu�i, �n mijlocul
at�tor necazuri �i poveri la care �l supuneau furtunile istoriei�#
Acest eveniment este prilej de bucurie, de distrac�ie pentru membrii
colectivit�ii. De aici, o serie �ntreag� de aspecte contrastante, solemnitate -
veselie debordant�, pe care le �nt�lnim �n �scenariul nun�ii�.

2.1. Nunta ca ritual si spectacol

Nunta este un adev�rat spectacol la care particip� colectivitatea, av�nd ca


personaje principale mirii (�n special mireasa care �n urma c�s�toriei p�r�se�te
casa p�rinteasc�), apoi socrii mari �i mici, nunii (na�ii), vorniceii (chem�torii
la nunt�), dru�tele (fetele chemate de c�tre mireas�), stegarul sau br�darul (cel
ce pune steagul sau bradul �mpodobit la casa mirelui) �i nelipsi�ii l�utari.
Nunta are un caracter fastuos, fiind �n acela�i timp obiceiul cel mai deschis
�nnoirilor. Aceast� tendin�� de �modernizare� a dus la �mpletirea momentelor
arhaice (obligatorii, ce sunt respectate) cu cele contemporane, de influen��
citadin�, cel mai adesea. Impuner elementelor moderne difer� de la o regiune la
regiune, �n desf�urarea obiceiului fiind eviden�iate aceste diferen�e, chiar dac�
momentele rituale sunt respectate �ntru totul. Diferen�e apar evident �i �n
repertoriul muzical �i care prezint� stadii diferite de evolu�ie.

2.2.Momentele premerg�toare nun�ii

Momentul nun�ii propriu-zise este preg�tit cu mult timp �nainte. Au existat �i


mai exist� �nc� etape premerg�toare nun�ii:
� Scoaterea la hor� a fetelor era un moment important din punct de vedere
social deoarece, din acel moment, ele erau considerate bune de m�ritat; �n Moldova,
fl�c�ul care o scotea prima oar� la hor� primea un colac special preg�tit, iar la
nunt�, dac� mireasa era din alt sat, fl�c�ii care au distrat-o c�t a fost
nec�s�torit� beneficiau de anumite drepturi, privilegii.
� La �ez�toarea de fete unde b�ie�ii erau nelipsi�i, cele mai mari erau
a�ezate la loc de cinste ;
� Vergelul, practicat �n ajunul Anului Nou, avea un rol distractiv, dar era �i
ca o promisiune de c�s�torie; at�t vergelul, c�t �i �ez�toarea de fete au �i
c�ntece ceremoniale proprii;
� Cererea �n c�s�torie (..petit� sau ..cerut�) se f�cea �n anumite zone
(Bihor) folosind motivul alegoric al v�n�torii, c�prioara fiind fata de m�ritat,
iar v�n�torii cei care pe�eau fata.
� Logodna se f�cea �i ea dup� un anumit tipic.
� Vorniceii (chem�torii la nunt�) �mbr�ca�i �n haine de s�rb�toare �i av�nd
ca semn distinctiv un baston special �mpodobit �i o plosc�, merg din cas� �n cas�
anun��nd din timp nunta propriu-zis�. Ei rostesc o invita�ie �n numele mirelui �i
al miresei (al �Craiului� �i al �Cr�iesei�) folosind o formul� versificat� sau
neversificat�. In Oltenia �i Muntenia ace�tia sunt �nso�i�i �i de l�utari care
execut� �C�ntecul chem�rii la nunt�. Cu aceast� ocazie sunt invitate �n seara
respectiv� la �fedele�� (o petrecere mai mic�) cei apropia�i mirelui �i miresei. In
trecut la nunt� era prezent� toat� colectivitatea, prin reprezentan�i ale�i,
invita�i de mire , mireas�, socrii mari �i socrii mici. In toat� �ara ceremonialul
de nunt� prezint� similitudini at�t ca desf�urare a scenariului, c�t �i ca sensuri,
originea acestei practici fiind str�veche.

2.3. Modalitatea de desf�urare a nun�ii

Desf�urarea nun�ii propriu-zise are o serie de momente cu semnifica�ii anume,


menite s� asigure trecerea tinerei perechi de la o stare social� la alta, momente
ce sunt respectate cu stricte�e �i sunt �nso�ite de un anume repertoriu .
Nunta �ncepea �n ziua de joi (de la cernutul fainii pentru colaci) �i �inea
p�n� mar�i, perioad� care se mai p�streaz� �i acum �n anumite zone (jud. Boto�ani,
Ia�i).
In mod obi�nuit, nunta �ncepea s�mb�ta, c�nd la casa mirelui se �mpodobe�te
bradul/steagul, iar la casa miresei se adun� fetele, pentru a preg�ti hainele �i
cununa, timp �n care dru�tele c�nt�, exprim�nd regretele pentru desp�r�irea de ai
s�i �i de tot ce las� mireasa �n urma ei.
In casa mirelui, dup� �mpodobirea bradului, are loc petrecerea cu joc.
La �nceput, nunta se desf�oar� pe dou� planuri:
a) In Oltenia, Muntenia �i Moldova, �n diminea�a nun�ii, mirele este b�rbierit
de un vornicel (uneori se mimeaz� obiceiul folosindu-se un brici neascu�it), timp
�n care l�utarii c�nt� c�ntecul �La b�rbieritul ginerelui� form�ndu-se �i alaiul;
b) �n acela�i timp, la casa miresei, �n timp ce este �g�tit�, se c�nt�
�C�ntecul miresei� sau �La punerea petelei�, �La �nhobotatul miresei� (reluat
uneori �i la plecarea miresei).
ex :/ Ia-�i mireasa ziua bun�/ De la tata, de la mum�/De la fra�i, de la
surori /De la gr�dina cu flori... etc. ), �n Muntenia se c�nt� �i �floarea miresei�
Aceste c�ntece au �i semnifica�ia trecerii ireversibile a timpului: Azi �mi
e�ti cu fetele /M�ine cu nevestele / Poim�ine cu babele. C�ntecul este executat de
l�utari (zonele extracarpatice) sau de asisten�� (Transilvania, Bucovina).
- Ritualul obiceiurilor legate de mireas� cuprinde �i �mersul la ap�, care,
�n Muntenia de Sud. se manifest� astfel: mireasa merge cu o g�leat� goal� la o
f�nt�n� din sat, �nso�it� fiind de alaiul miresei (fete tinere, nem�ritate, fl�c�i
�i l�utari care c�nt� melodii specifice nun�ii). Mireasa scoate ap� din f�nt�n�, o
pune �n g�leata �n care s-au pus �n prealabil busuioc �i bani. Apoi, fl�c�ul �i
mireasa iau busuiocul din g�leata cu ap�, �in�ndu-1 unul �ntr-o m�n�, cel�lalt �n
cealalt� m�n�, f�c�nd gesturi ce imit� semnul crucii (stropesc cu busuiocul �nmuiat
�n ap� �n fa��, �n spate, la dreapta �i la st�nga lor), dup� care pun busuiocul �n
g�leat�, iar mireasa d� cu piciorul �i vars� ap� c�tre cele patru puncte cardinale,
s�racii adun� banii astfel r�sturna�i din g�leat�. Stropirea cu ap� a asisten�ei �i
a miresei are rol fertilizator, asupra fetelor tinere av�nd �i rolul de a le gr�bi
m�riti�ul �i a le aduce noroc .
- Dup� �ncheierea obiceiului se �ncinge o hor� de fete �i fl�c�i, alaiul se
�ntoarce la casa p�rinteasc� (a fetei), iar fl�c�ul �i mireasa �in de g�leata cu
ap�. Pe tot traseul alaiul este �nso�it de l�utari care
interpreteaz� c�ntece de nunt�. Ajuns alaiul acas�, apa din g�leat� se vars� la
r�d�cina unui pom t�n�r sau se arunc� peste cas�. Urmeaz� �iert�ciunea� rostit� de
staroste/ l�utar, care, �n numele miresei, cere iertare p�rin�ilor pentru
eventualele gre�eli.
In Muntenia, Transilvania �i R�d�u�i se c�nta un c�ntec special (�Ia-�i
mireas� ziua bun�).
In acest moment sose�te alaiul mirelui, starostele roste�te o �con�c�rie�/
�col�c�rie� prin care, folosind alegoric tema v�n�torii, se face cererea miresei.
Apar �i episoade comice: substituirea/furatul miresei, care apare, �ntr-un
final, �n cadru solemn.
La desp�r�irea de casa p�rinteasc�, mireasa trebuie s� pl�ng�.
�n Bihor apare un episod deosebit, �Nevesteasca� sau �C�ntecul l�c�tei�, ce se
interpreteaz� �n clipa �n care mirele se preg�te�te s� plece cu mireasa.
�nainte de a ie�i, mirele �i nunta�ii s�i g�sesc poarta z�vor�t�, astfel c� se
produce un dialog �ntre �gr�itorii� mirelui �i ai miresei, care const� �n
�ntreb�ri/ghicitori din care s� reias� iscusin�a t�n�rului �i modul cum �i va
�ntre�ine nevasta.
Alaiul mirelui este a�teptat cu mas� �i petrecere, prilej cu care se joac� �i
bradul/steagul.
Alaiul merge la cununie, dup� care, la intrarea in casa, mirii, nunii, cei
apropia�i, �nconjoar� masa de trei ori, prilej cu care se c�nt� o melodic special�.
Zestrea fetei este �i ea dus� cu c�ntece �i strig�turi.
�n Moldova �i �n V�lcea, dac� mireasa este din alt sat, mirele sau na�ul,
trebuie s� pl�teasc� �n ou� sau bani �vulpea� sau �v�dr�ritul�, ca o r�scump�rare a
miresei.
�n Moldova exist� un �Joc al zestrei�(fiecare obiect, �nainte de a fi b�gat �n
casa mirelui, este jucat de c�tre un participant).
Urmeaz� masa mare �i jocul celor tineri.
Se ofer� daruri pentru cei tineri, socrii �i rudele apropiate (�n Muntenia),
se face jocul miresei (hora miresei) �n anumite zone (pe bani).
� Momentul trecerii miresei �n r�ndul nevestelor este marcat de scoaterea
cununei (voalului) �i �nvelirea - legarea cu broboad�, basma, a�a cum umbl�
nevestele. �i aici se c�nt� o melodie special� �La luarea petelei�, �La desbrobatul
miresei�, In unele zone (Transilvania) i se schimb� �i piept�n�tura (�conciul
nou�) urmat �i acest obicei de c�ntece specifice. Din acest moment nunta este a
celor �nsura�i.
�Nuneasca� se joac� spre sf�r�it �i are ca scop integrarea mirilor �n r�ndul
gospodarilor.
Muzica �nso�e�te cu mar�uri ridicarea de la mas� a oaspe�ilor �i conducerea
acas� a mirilor (na�ilor) (Exemple muzicale din zon�)
Luni diminea��, (�n Muntenia), l�utarii c�nt� la fereastra tinerilor �Zorile�
pentru a-i trezi.
�n toat� desf�urarea sa, nunta cuprinde crea�ii literare, din care fac parte:
ora�ia de nunt� �i strig�turile, crea�ii muzicale �i coregrafice .

2.4.Creatii ritualice si ceremoniale integrate

Dintre crea�iile muzicale, unele au un caracter ritual, celelalte tin de


repertoriul ocazional.
C�ntecul ritual cel mai �nsemnat este �C�ntecul miresei� �i reprezint� cea mai
mare varietate. In Transilvania este numit �Gogea miresei�, �n Banat �Govie�, in
Bihor �Aleruitul miresei�.
In zonele extracarpatice este mai evoluat, �n Transilvania apar�ine unui strat
mai vechi, �n Maramure� �i Oa�, Bartok a remarcat folosirea doinei �n acest c�ntec
(uneori �i �n Bucovina). Aspectele muzicale difer� de la o regiune la alta:
� Structuri ca: tetracord, pentacord, hexacord major, cu atingerea frecvent� a
cvartei inferioare se �nt�lnesc �n Transilvania; forma este strofic�, adesea cu
refren. Melodiile sunt silabice sau u�or melismatice. Mi�carea este moderat� sau
rar�, menit� s� dea un caracter solemn. C�ntecul este interpretat de c�tre
asisten�� .
� Sc�rile sunt heptacordice - diatonice sau cromatice, �n p�r�ile
extracarpatice (c�ntecele sunt interpretate de l�utari, asisten��, acompaniamentul
instrumental fiind nelipsit - exemplu: �C�ntecul miresei� , Clejani,
D�mbovi�a.)
� Forma este uneori liber�, interpretat� de l�utari emfatic;
� C�ntecul �La b�rbieritul mirelui� se �nt�lne�te doar �n Moldova, Muntenia �i
Oltenia; �n Transilvania, daca apare, se c�nta pe melodia c�ntecului miresei
� Acompaniamentul instrumental este nelipsit.
� In zonele �n care repertoriul este c�ntat de l�utari, se constat� o mai mare
diversitate a c�ntecelor de nunt� (c�ntecul �na�ilor�, al �socrilor� etc.)
� Interpretarea de c�tre profesioni�ti sau neprofesioni�ti are o importan��
foarte mare, deoarece acest fapt are repercusiuni asupra stilului si al structurii
melodiilor .
�n Transilvania, unde c�ntecele rituale vocale sunt interpretate de c�tre
membrii colectivit�ii, �i p�streaz� caracterul arhaic �i solemn care le �nrude�te
cu c�ntecele de seceri� �i cu colindele .
Acolo unde interpret este l�utarul, �nclinat spre noutate, elementele
�nnoitoare p�trund cu mai multa u�urin��; c�ntecul ritual este, �n acest caz,
�nrudit cu genurile care alc�tuiesc repertoriul l�ut�resc (doina, balada, c�ntecul)
ce apar�in unui strat muzical mai nou.
Unele din produc�iile vocale interpretate de l�utari cunosc o larg�
r�sp�ndire, circula�ie, exemplu ..C�ntecul nunului� foarte cunoscut �n Muntenia,
poate fi �nt�lnit p�n� �n jude�ul Neam�.
De asemenea, �C�ntecul miresei�, c�ntat frecvent �n Moldova este foarte
cunoscut �i �n Muntenia.

2.5.Productii coregrafice

Produc�iile coregrafice se manifest� prin dansuri rituale �i dansuri


obi�nuite, cu caracter distractiv, f�c�nd parte din repertoriul local curent.
Printre dansurile rituale �nt�lnim:
� �Jocul dru�telor� (�n Maramure�) executat �n fa�a casei �n momentul �n
care mirele vine s�-�i ia mireasa;
� �Jocul bradului� (�n Muntenia �i Oltenia) sau al �steagului�;
� �De trei ori pe dup� mas�;
� �Busuiocul�, �Polobocul�;
� �Jocul zestrei� (�n Moldova);
� �Nuneasca� (Muntenia);
� �Jocul miresei� - se �nt�lne�te �n toat� �ara;
� �Juc�rea conciului nou� (�n Transilvania).
�n zonele �n care l�utarii c�nt� vocal-instrumental, melodiile de joc au �i
text. Ritmul aksak (geamparaua) este cel mai frecvent �n crea�iile de nunt�
(Moldova, Bucovina - Zona R�d�u�i).
Strig�turi c�ntate (faza de tranzi�ie �ntre dansul vocal �i strig�tura
scandat� )- �B�tr�neasca de la Vicov�.
Dintre toate repertoriile obiceiurilor, cel al nun�ii este cel mai deschis
inimilor, ceea ce determin� o varietate foarte mare at�t �n ceea ce prive�te
componen�a sa, av�nd origine divers� (piese �ritualizate� care la origine sunt
c�ntece propriu-zise/ roman�e, mar�uri sau c�ntece create pentru aceast� ocazie �i
transmise din genera�ie �n genera�ie) �i stadii diferite de evolu�ie.
�n Transilvania elementul arhaic este mai pregnant �ntruc�t colectivitatea
este �n acela�i timp interpret� c�t �i p�str�toarea repertoriului respectiv.
Acolo unde interpretul este l�utarul care este �ntr-o permanent� c�utare �n
ceea ce prive�te �mbog�irea repertoriului �i al procedeelor solistice (el este
interesat s� fie totdeauna �cel mai bun� �i a avea �produc�ii� c�t mai
spectaculoase pentru a fi angajat de nunta�i), repertoriul respectiv este mai
�evoluat�.

2.6. Schimb�ri ap�rute �n ceremonial, datorate �nnoirilor sociale.

�n ultima perioad� de timp se observ� o tendin�� accentuat� de reducere a


ceremonialului la c�teva din elementele esen�iale: scurtarea duratei nun�ii,
diminuarea/dispari�ia anumitor personaje (�n Muntenia rolul Starostelui a disp�rut,
rolul lui fiind preluat de l�utar, pe c�nd �n Transilvania �i Moldova el are un rol
deosebit de important ca un adev�rat conduc�tor, de staroste, bun orator �i un
adev�rat maestru de ceremonii).
Sub influen�a citadin�, costumul popular de mire �i mireas� au fost �nlocuite
de haine civile (costumul popular se mai folose�te �nc�, dar �n anumite momente ce
premerg nun�ii propriu-zise).

CAPITOLUL III OBICEIUL DE NUNT� �N ZONA ARGE?-MUSCEL

Nunta reprezint� momentul �n care tinerii trec �ntr-o nou� etap� a vie�ii lor,
trec�nd �n r�ndul celor c�s�tori�i, �ntemeind o nou� familie, celula social� aflat�
�n central interesului �ntregii colectivit�i. Toat� desf�urarea ceremonialului
cuprinde trei etape principale: pe�itul miresei �i logodna; nunta propriu-zis�;
etapa postnup�ial� (dup� trecerea miresei �n r�ndul femeilor c�s�torite).
�n vremuri mai �ndep�rtate, alegerea partenerilor era o responsabilitate a
p�rin�ilor celor tineri. Asemenea comportament avea la baza interese sociale �i
material iar scopul era p�strarea averilor c�t mai aproape de familii. De cele mai
multe ori, tinerii nu se cuno�teau p�n� la nunt� iar iubirea nu era considerat� ca
fiind important� �n �ntemeierea unei noi familii.
Nu de pu�ine ori, dac� fetele erau for�ate s� se m�rite cu fl�c�i care nu le
erau pe plac, adev�rate drame se n�teau din ac�iunile nes�buite ale p�rin�ilor
(fug� de acas�, nebunie sau chiar sinucidere). Existau �i cazuri c�nd p�rin�ii se
�n�elegeau iar fata mergea la fl�c�ul iubit, sc�p�nd astfel de cheltuielile de
nunt�. Oficierea c�s�toriei se f�cea mai t�rziu iar obiceiurile de nunt� nu mai
erau respectate �n totalitate.
�n accep�iunea tuturor, o nunt� respectabil� cu toate obiceiurile la zi,
�ncepea cu propunerea din partea p�rin�ilor fl�c�ului f�cut� p�rin�ilor fetei. De
cele mai multe ori, tinerii se cuno�teau la hor�, �n sat sau la b�lci. Dup� ce se
�n�elegeau cu p�rin�ii fe�ei �n privin�a zestrei �i hot�rau ziua logodnei, �ncepeau
preg�tirile. Cei �ns�rcina�i s� fac� propunerea se numeau pe�itori �i erau
a�tepta�i de t�n�r� fat� cu c�ntecul: �Taie, mam�, t�i�ei/ �i s�-i tai mai
m�runtei/ Pentru petitorii mei.�
�n unele cazuri rare, �nainte de petrecerea de logodit, p�rin�ii fetei
�mpreun� cu aceast� veneau s� vad� unde va locui t�n�r�, dup� c�s�torie. Dac�
fl�c�ul era cel iubit de ea, atunci locul �i satul �n care avea s� se mute nu mai
erau at�t de importante: �Satul, c� satul/ Da-mi place b�iatul.� Aceast� vizit�
purta denumirea de �venirea c�l�torilor �n cas�.�
Petrecerea de logodn� se f�cea dup� preg�tiri ample la casa p�rin�ilor fetei:
se punea mas�, se preg�teau cele mai alese bucate �i se aducea b�utur� din bel�ug.
De la fl�c�u se aduceau daruri pentru logodnic� �i plocon pentru p�rin�ii ei.
T�n�rul logodnic �i alegea din vreme un alt fl�c�u ��nso�itor� sau �frate de
ginere�, care trebuia s� �i fie aproape pe toat� durata nun�ii.
La fel �i fata �i alegea o prieten� supranumit� �sora miresei�. Ambii trebuiau
s� fac� parte din familii de cas� bun�, cu ambii p�rin�i �buni� (biologici), �n
via��. Socri mari �i socri mici (p�rin�ii b�iatului �i ai fe�ei) se �n�elegeau �n
privin�a zestrelor care trebuiau s� fie inventariate �n �foile de zestre� s� se
�tie cu ce a intrat fata �n c�snicie �i cu ce a venit b�iatul. Aceast� opera�iune
era efectuat� de c�tre un logof�t sau de c�tre preotul satului.
Ginerele cump�ra pentru mireas� �i pentru soacre, materiale de rochii sau alte
articole de �mbr�c�minte iar pentru socrul cel mic, o pereche de cizme. Na�a avea
datoria de a cump�ra pentru mireas�, stof� sau �savon� pe care fata o punea pe b�
c�nd pleca alaiul de nunt� la biseric�. Mireasa trebuia s� cumpere na�ei o basma
sau broboad�, ori o bucat� de stof� pentru rochie, sau o pern� cusut� de m�n�, pe
care i-o d�dea la schimb c�nd primea �savonul�.
Cadouri primeau �i soacrele, m�tu�ile �i surorile ginerelui sau ale miresei,
pe care le �mp�r�eau l�utarii, la mas�, adres�nd glume frumoase pentru a �nveseli
mesenii.
�n joia de dinaintea nun�ii, ginerele trimitea �ntre 4 �i 6 fl�c�i �n p�durile
de munte de unde aduceau brazi mai mici �i mai mari. S�mb�t� seara, fl�c�ii duceau
c�te doi brazi mari �i doi mici la casa ginerelui, a miresei �i la na�i. Brazii
mari erau fixa�i la strea�ina casei iar pe cei mici �i infigau la poart�. Un brad
mic �bradul miresei� era �mpodobit cu h�rtii colorate t�iate �n f�ii �i era purtat
de fratele de ginere, la biseric� iar alteori era legat de o pr�jin� �nalt�, fixat�
bine �n b�t�tura p�rin�ilor miresei, de care se aga�a un �ervet, o p�ine �i o
sticl� cu vin.
�nainte de plecarea la biseric�, fl�c�ii se luau la �ntrecere, urc�nd pe
pr�jin� pentru a lua bun�t�ile at�rnate �n brad.
�n zilele de vineri �i s�mb�t�, �nso�it de fratele de ginere, mirele colinda
tot satul, c�lare sau pe jos, cu plosci pline cu �uic� �i vin, merg�nd din cas� �n
cas� pentru a vesti oamenii �i pentru a �i invit� la nunt�.
�n diminea�a zilei de duminic�, ziua nun�ii, fratele de ginere trebuia s�
mearg� la casa miresei pentru a duce bradul �i ploconul pentru p�rin�ii fetei.
Mireasa trebuia s� �in� bradul de v�rf iar fratele de ginere de tulpin� �i �mpreun�
ocoleau de trei ori masa din cas�, pe care erau a�ezate 4 farfurii cu p�ine, vin �i
�uic�. Dup� aceea ie�eau afar� unde trebuiau s� dea de trei ori ocol unei cofe cu
ap�, care era �mpodobit� cu cu o batist� �i busuioc. Ceremonialul continua cu
ridicarea bradului �n v�rful unei pr�jini dup� care se a�tepta alaiul de nunt� s�
soseasc� la casa miresei. �n acela�i timp, alaiul mirelui pornea spre casa fetei cu
na�ii �n frunte �i cu col�ceri c�lare, al�turi de toate rudele, �n c�ru�e
�mpodobite. Pe acest drum, alaiui �ncerca s� evite oricare alt convoi nup�ial.
�nainte de a ajunge la destina�ie, doi dintr col�ceri erau trimi�i pentru a cerceta
locul, unde erau �nt�mpina�i de tat�l miresei, chiar de la poart�.
Alaiul este primit �n cas� �n mar�ul l�utarilor, unde to�i nunta�ii sunt
servi�i cu gust�ri, bomboane, �uica �i vin, dup� care se �ncinge o hor� mare, �n
curte. �n acela�i timp, col�cerii iau zestrea fetei �i o aduc urc� �ntr-o c�ru��.
La plecare se face g�l�gie �i se pocne�te din pistoale iar pe drumul alaiului,
b�ie�ii �i fetele satului ies �n �nt�mpinare cu cofe pline cu ap� �n care nasul �i
ginerele trebuie s� arunce monede. Dup� terminarea cununiei, rudele �i prietenii �i
felicita pe tineri, pe na�i �i pe socrii, iar la ie�ire, l�utarii �nt�mpin� m�r�i
�i nunta�ii cu un mar� nup�ial.
Ajun�i la casa mirelui, soacr� mare a�teapt� tinerii �n pragul u�ii �i le pune
peste umeri o maram� sau un �tergar lung �i �i baga �n casa astfel lega�i, pentru a
tr�i ferici�i, uni�i �mpreun�.
C�tre sear�, na�a leag� mireasa la cap, moment important �n desf�urarea
ceremonialului nup�ial. T�n�ra fat� este a�ezat� pe un scaun �n mijlocul camerei,
�nconjurat� de alaiul feminin. �n acela�i timp, na�a �i d� jos beteala �i �ncearc�
s� �i pun� pe cap un batic sau o maram� pe care fa�a �i refuza de 3 ori. P�n� la
urma miresei i se pune marama, prins� cu ace �i gatit� cu flori, �n timp ce
l�utarii c�nt� pentru a impresiona mireasa.
Seara se a�eaz� mesele �ntr-o camer� mare sau �n curte, �n func�ie de cum este
vremea. L�utarii au sarcina de a �mp�r�i cadourile miresei, na�ilor, socrilor �i
rudelor apropiate, iar nasul trebuie s� adune darurile mesenilor, pentru tinerii
c�s�tori�i. La sf�r�itul ceremoniei, mirii �i conduc pe na�i la casele lor, cu
l�utarii �nainte �i cu plocon.
Cum se cunoa�te din pove�ti, uneori se puneau mese �i luni �i mar�i pentru a
prelungi s�rb�toarea nun�ii, trei zile �i trei nop�i.
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
?????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
?????????????

???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
????????? ????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????
BIBLIOGRAFIE
1. Bartok, Bela, Scrieri m�runte, Bucure�ti, 1937.
2. B�rlea, Ovidiu, Metod� de cercetare a folclorului,
Bucure�ti,Ed.pentru Literatur�, 1966, nr.3.
3. Br�iloiu, Constantin, Opere IV, Bucure�ti, Ed.Muzica, 1979.
4. Br�iloiu, Constantin, Ritmul copiilor, Opere, voi. I,Bucure�ti, Editura
Muzica, 1957.
5. Breazul, George, Pagini din istoria muzicii rom�ne�ti, Bucure�ti,
Editura Muzica, 1970.
6. Ciobanu, Gheorghe, Originea muzicii populare rom�ne�ti, Bucure�ti ,
Editura Muzical�, 1974.
7. Ciobanu, Gheorghe, Studii de etnomuzicologie �i Bizantinologie,
Bucure�ti, Editura Muzicala, 1974.
8. Constantin, Nicolae, Rima �n poezia rom�n�, Bucure�ti, Editura Minerva,
1973.
9. Comi�el, Emilia, Metode de cercetare folcloric�, Bucure�ti, SCR, 1936.
10. M�rza, Traian, Szenik I, Curs de folclor, partea a Ii-a, Genuri �i
repertorii,
EDP, Bucure�ti, 1969.
11. M�rza, Traian, Folclor muzical din Bihor, Bucure�ti, Editura Muzica,
1974.
12. Oprea, Gheorghe, Agapie, Larisa, Folclor muzical rom�nesc, Bucure�ti,
EDP, 1983.

13. Papadima, Ovidiu, Literatura poporului roman, Ed. Pentru Literatur�,


Bucure�ti, 1968.
14. Pop, Mihai, Obiceiuri tradi�ionale rom�ne�ti, Bucure�ti, ICED, 1976.
15. Pop, Mihai, Ruxandroiul, Pavel, Folclorul literaturii rom�ne,
Bucure�ti, EDP, 1978
16. Popescu, Alexandru, Tendin�e actuale �n evolu�iile populare rom�ne�ti,
REF,
1981,Tom26,nr.2
17. Popescu, Alexandru, Elemente de continuitate geto-dacice �n
cultura rom�neasc�, REF, 1980, Tom 25, nr.2
18. Suli�eanu, Ghizela, C�ntece ceremoniale �de zori� �n folclorul
rom�nesc, Bucure�ti, REF, Tom 21, nr. 1, 1976.
# Cosma, Viorel, Concertul de adio, Editura Fantana lui Manole, Ramn icu Valcea,
2005, pag. 22
# Idem
# Suliteanu, Ghizela, Psihologia folclorului musical, Editura Academiei, Bucuresti,
1980, pag. 37
#Mihai, Pop, Obiceiuri traditionale romanesti, Editura Univers, Bucuresti, 1999,
pag. 51
# Lotman, I.M., Lectii de poetica structural, Bucuresti, Editura Univers, 1970,
pag.219-220
# Comi�el, Emilia, Folclor muzical, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,
1967, pag. 47
# Ov. Papadima, Literatura poporului roman. Ed. pentru Literatur�, Bucure�ti, 1968,
p. 174
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????#

S-ar putea să vă placă și