Perfecţionarea Comunicării Organizaţionale În Unităţile Agricole Din România

ACELEANU MIRELA-
IONELA
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI 2020.11.04 22:45
Aprob acest document
Şcoala doctorală de Management
TEZĂ DE DOCTORAT
Prezentată şi susţinută public de către autor:
POPESCU I. ANDREI-CONSTANTIN
Titlul tezei de doctorat:

PERFECŢIONAREA COMUNICĂRII ORGANIZAŢIONALE ÎN
UNITĂŢILE AGRICOLE DIN ROMÂNIA
Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr. Dan POPESCU
Comisia de susţinere a tezei de doctorat:

Conf.dr. Răzvan-Andrei Corboş (preşedinte) - Academia de Studii Economice din Bucureşti
Prof.dr. Magdalena Iordache-Platis (referent) - Universitatea din Bucureşti
Prof.dr. Grigore Ana-Maria (referent) - Universitatea din Bucureşti
Prof.dr. Ion Popa (referent) - Academia de Studii Economice din Bucureşti
Prof.dr. Dan Popescu (conducător ştiinţific) - Academia de Studii Economice din Bucureşti
Bucureşti, 2020
ACELEANU MIRELA-
THE BUCHAREST ACADEMY OF ECONOMIC STUDIES
IONELA
2020.11.04 22:45
Council for Doctoral Studies
DOCTORAL THESIS
POPESCU I. ANDREI-CONSTANTIN
Titlul tezei de doctorat:

IMPROVEMENT OF ORGANIZATIONAL COMMUNICATION
IN AGRICULTURAL UNITS IN ROMANIA
Academic Advisor: Professor Dan POPESCU, PhD.
Bucharest, 2020
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII.

ANALIZA INTEGRATIVĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE
“Nu spune puţin în vorbe multe, ci

mult in vorbe puţine.”
Pitagora
1.1. Comunicarea - generalităţi
Comunicare - cuvânt utilizat până la banalizare. Cuvânt utilizat atât de des, încât parcă am
dori să dovedim ceva, şi anume că este banal să comunici, că este normal de banal. Şi iată cum şi de
ce, aproape tot ceea ce facem este, cu intensităţi diferite şi sau este rezumat la ceea ce ne place să
numim comunicare. Percepem comunicarea ca fiind un element definitoriu al propriei existenţe,
având tendinţa să acordăm prioritate acesteia atât în cazul reuşitelor, cât şi, mai ales, în cazul
nereuşitelor noastre. În caz de reuşită, ne mândrim şi ne „felicităm” pentru abilitatea noastră de a
comunica. În caz contrar, prioritar, dăm vina pe neşansă, pe „mediul ambiant” şi, în general, pe
„sistemul” corupt, inadaptabil, viciat, condus de nepricepuţi. Pe cei de lângă noi, care fie „nu ştiu să
comunice”, fie „comunică deficitar”. Niciodată noi nu suntem vinovaţi că nu ştim să dovedim
abilităţile, expertiza noastră în comunicare. Mai ales că, aşa cum realitatea demonstrează, tot ceea ce
se petrece în jurul nostru este şi înseamnă comunicare…
1.1.1. Accepţiuni ale noţiunii comunicare
Cu cât eterogenitatea rezultantelor demersului de definire a comunicării este atât de mare,

cu atât interpretările rezultate generează, adeseori, confuzii şi neînţelegeri. Mai ales în contextul
în care, fapt demonstrat, întotodeauna omul înţelege mai totul aşa cum vrea şi, îndeosebi, numai
ce vrea.
Provenind din latinescul communicare („a pune sau a avea în comun”), communicare are o
dublă origine: cum („împreună, cu”) şi munis, -e („ceva care îşi face datoria, serviabil”). Forma de
sorginte latină a verbului exprimă sensul comunicării, adăugând funcţiei de contact (legătură) şi pe
cea de „a realiza în comun ceva”, „a uni”.
Pornind de la etimologia sa, verbul „a comunica”, în sensul său larg, desemnează acţiunea
ACELEANU MIRELA-
de „a înştiinţa, de a se pune în legătură cu…, de a face cunoscut” (https://www.dexonline.ro,
IONELA accesat
2020.11.04 22:45
la 20.05.2020). Aşadar, în general, prin comunicáre este desemnată „acţiunea de a comunica şi
rezultatul ei; înştiinţare, veste; raport, relaţie, legătură cu…”. Într-un alt sens, comunicáre poate
semnifica şi prezentarea, într-un cerc de specialişti, a unei contribuţii personale într-o problemă
ştiinţifică, după cum poate semnifica şi „anunţare, înştiinţare, mesaj... ” (https://www.dexonline.
ro, accesat la 15.05.2020).
Des utilizată este şi accepţiunea „comunicaţiúne”, din latinescul communicátio, -ónis,

aceasta desemnând, pe lângă acţiunea de a comunica şi o legătură, o relaţie de corespondenţă cu
ceva (https://www.dexonline.ro, accesat la 09.04.2020).
Wikipedia Free Encyclopedia afirmă că procesul comunicării este un ansamblu de acţiuni

care constau în transmiterea de informaţii sub formă de mesaje, ştiri, semne sau gesturi simbolice şi
texte scrise între două persoane, numite emiţător şi receptor” (https://www.wikipedia.ro, accesat la
20.03.2015).
În accepţiunea unor dicţionare britanice (Cambridge Dictionary of Sociology, Merriam-

Webster Dictionary; Oxford English Dictionary; Random House Dictionary; etc.), comunicarea are
semnificaţia schimbului de idei, de cunoştinţe, de informaţii etc., prin cuvinte, în scris sau prin
semne.
Prin comunicare, Columbia Encylopedia defineşte transferul gândurilor şi al mesajelor,

iar Le Petit Robert subliniază că aceasta înseamnă ..un schimb verbal între doi interlocutori sau
acţiunea de a pune în relaţie, în legătură, în contact, diferite lucruri.
Larousse defineşte comunicarea ca relaţia dintre indivizi, care constă în transmiterea, mai
mult sau mai puţin intenţionată, a informaţiilor destinate să lămurească sau să influenţeze
receptorii.
World Book Dictionary abordează comunicarea ca furnizarea de informaţii sau ştiri pe

cale orală sau scrisă sau ca o epistolă, un mesaj, o informaţie sau o ştire.
În accepţiunea Dictionnaire actuel de l’éducation, comunicarea constituie un ansamblu

coerent al dimensiunilor lumii reale, ce rezultă din interrelaţionarea oamenilor şi constă, conform
Dicţionarului de sociologie, în procesul de emitere a unui mesaj şi de transmitere a acestuia într-
o manieră codificată, apelând la un anumit canal, către un destinatar, în vederea receptării de
ACELEANU MIRELA-
către acesta. IONELA
2020.11.04 22:45
Experienţa este cea care demonstrează că procesul comunicaţional constituie una dintre
activităţile umane pe care orice individ o poate recunoaşte, dar pe care foarte puţini o pot defini
în mod satisfăcător (Fiske, 2010) fapt care confirmă realitatea că, în cazul receptării unor mesaje
aproximativ identice, fiecare dintre noi înţelegem şi interpretăm informaţia receptată aşa cum vrem.
În sensul său cel mai general, comunicarea presupune transferul de informaţii, apelând la
mesaje (Guiraud, 1972), existând posibilitatea de „a transmite şi a influenţa” (Moscovici, 1976)
sau în procesul prin care o sursă informaţională A încearcă să acţioneze asupra unui receptor B,
astfel încât să îi provoace apariţia sentimentelor permiţând reglementarea activităţilor lui B sau
ale grupului căruia îi aparţin şi A şi B (Goguelin, 1971). În opinia mea, este evident că accentul
este pus pe tendinţa de influenţare, de manipulare a interlocutorului. Iată şi motivul pentru care, în
conformitate cu aceste accepţiuni, comunicarea devine un partaj al informaţiei, în cadrul unui
schimb social (Smith, 1977).
Unii autori definesc comunicarea ca având o multitudine de semnificaţii, fiind procesul

prin care o persoană (grup) transmite un conţinut conceptual unei alte persoane (grup), arta de a
transmite informaţii, idei şi atitudini de la o persoană la alta, schimbul de informaţii între un
emiţător şi un receptor, actul de a face cunoscut, de a da de ştire, de a informa etc. (Voicu, 2003).
În opinia altor autori, se vorbeşte despre comunicare atunci când o sursă o influenţează pe
alta sau un destinatar, prin mijlocirea unor sisteme alternative care pot fi transmise prin
intermediul canalului de legătură. (Osgood, 1953).
Alţi autori consideră comunicarea ca procesul de emitere şi transmitere a unor informaţii

receptorului prin intermediul unui canal, urmărind să genereze, asupra receptorului, anumite
efecte.” (Van Cuilenburg, Scholten et Noomen, 2000). În acelaşi sens, comunicarea, ca act în sine,
este un sistem de transmitere a mesajelor preluate de către receptori de la emiţători şi apoi
prelucrate, pentru a fi înţelese. (Dumitru, 2012, disponibil online la http://www.slideshare.net/
mariandumitru/comunicare.com, accesat la 29.03.2019).
Unii specialişti consideră comunicarea ca un proces complex prin intermediul căruia se

stabileşte o comuniune, o identitate de reflecţii şi de concepţii, între un emiţător şi un receptor,
printr-un canal comunicaţional (Schramm, 1971) sau, în sens larg, ca o sumă a procedeelor prin
ACELEANU MIRELA-
care cineva poate afecta pe altcineva (Shannon et Weaver, 1998). IONELA
2020.11.04 22:45
În opinia altor autori, comunicarea poate fi definită ca un schimb de informaţii, gânduri şi
emoţii între indivizi membrii ai unor grupuri, context în care ea joacă un rol fundamental în
echilibrarea obiectivelor individuale şi organizaţionale (Boyaci, 1996).
Există şi opinii conform cărora comunicarea reprezintă interacţiunea socială, printr-un

sistem de simboluri şi mesaje (Gerbner, Haig et Barner, 1981), centrându-şi interesul pe acele
situaţii comportamentale în care sursa transmite un mesaj unui receptor cu scopul de a-i putea
influenţa, ulterior, comportamentele (Miller, 2005).
Constituind reprezentarea unei realizări sociale în comportamentul simbolic (Baird et

Knower, 1963), comunicarea este un proces complex ce presupune transmiterea structurală a
diferitelor componente ale unui sistem identificabil în timp şi spaţiu.” (Krippendorf, 2009), după
cum este o distribuţie a elementelor comportamentale sau un mod de viaţă alături de existenţa
unui alt set de reguli (Cherry, 1971).
Rezultantă a accepţiunilor emise de Cherry, comunicarea se produce din clipa în care o

persoană atribuie o semnificaţie mesajelor referitoare la un anumit comportament (Mortensen,
2005) şi constă în atribuirea unui sens semnelor şi perceperea înţelesului acestora (Cronkhite,
1994).
Pentru unii autori, a comunica înseamnă şi a participa, la toate nivelurile, la o infinitate

de schimburi care interferează, unele cu altele (Escarpit, 1991).
Comunicarea constituie un proces de viaţă esenţial, prin intermediul căruia oamenii sunt
capabili să genereze sisteme, să obţină, să transforme şi să folosească informaţia pentru a putea
finaliza acţiunile iniţiate (Ruben & Stewart, 2005).
În opinia altor autori, nevoia de a comunica devine o trăsătură fundamentală a fiecăruia

dintre noi, legătură ce ne condiţionează existenţa şi evoluţia, devenind o necesitate vitală (Voyenne,
1980). Dezvoltând această idee, unii specialişti consideră comunicarea ca o condiţie sine qua non
a vieţii şi ordinii sociale (Watzlawick, Bavelas et Jackson, 2011).
Complexitatea eterogenităţii abordărilor referitoare la comunicare este generatoare a unor

puncte de vedere conform cărora actul comunicării este..., întotdeauna, schimbător, dinamic şi
reciproc (Ross, 1986) şi devine, practic, un transfer deliberat sau accidental al înţelesului (Gamble
ACELEANU MIRELA-
et Gamble, 1993). IONELA
2020.11.04 22:45
În completarea acestor accepţiuni, un alt autor defineşte comunicarea ca fiind un proces
prin care se transmit, de la un receptor la un emiţător, o multitudine de informaţii, apelând la
anumite semnale sau sisteme de semnale (Craia, 2008).
Din dorinţa de a soluţiona, exhaustiv, cât mai multe dintre accepţiunile acordate noţiunii
„comunicare”, Dance a analizat, de mai bine de patru decenii, nu mai puţin de 126 de definiţii ale
acesteia (Dance, 1976), definiţii propuse de profesionişti din diferite domenii. Dance a fost, însă,
confruntat cu reacţii vehemente de refuz exprimate de diferiţi specialişti, reacţii generate de faptul
că, în multe subdomenii ale ştiinţei ca, spre exemplu, biologie, sociologie, tehnologia informaţiei
şi a comunicaţiilor (TIC) etc. termenul „comunicare” dobândeşte o accepţiune cu totul particulară,
specializată. Iată, în acest context, în funcţie de specializările autorilor respectivelor definiţii,
conţinutul câtorva dintre acestea:
„Comunicarea constituie o reacţie a unui organism sau a unei celule care alterează
modelele prealabile de comportament ale altui organism sau celule, într-o manieră adaptativă
pentru unul sau pentru ambii participanţi.” (Tufekci et Wilson, 2012, - socio-biologi).
„Comunicarea este o reflectare a unui proces prin intermediul căruia comunicatorul transmite
o serie de stimuli..., cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.” (Hovland, Janis et
Kelley, 1953, - psihosociologi).
„Comunicarea constă în punerea în comun, în împărtăşirea sau în transmiterea unor

proprietăţi, a unui număr de lucruri.” (Morris, 1946, - filosof, psiholog).
„Comunicarea este totalitatea mijloacelor prin care o minte o poate influenţa pe alta.”
(Weaver et Shannon, 1949, - matematicieni).
„Comunicarea este constituită din tot ceea ce leagă două organisme între ele” (Cherry,
1971, - cibernetician), constituind „... procedeul prin care un sistem este stabilit, menţinut şi
modificat cu ajutorul unor semnale împărtăşite, organizate potrivit unor reguli.” (Forsdale, 1981,
- profesor de comunicare). Amuzându-se pe seama unei interpretări hazlii a precedentei definiţii
propusă de Cherry, Forsdale afirma că „şi lesa cu care legi un câine poate fi, la rândul ei, tot o
formă de comunicare.” (Forsdale, 1981).
„Comunicarea este procesul prin care emitentul transmite informaţii sub formă de mesaje
ACELEANU MIRELA-
receptorului.” (Greenberg et Baron, 1983, - profesori de management şi etică în afaceri).
IONELA
2020.11.04 22:45
„Comunicarea este un proces în care oamenii împărtăşesc informaţii, idei şi sentimente.”
(Hybles et Weaver, 1986 - pastor şi, respectiv, profesor de comunicare).
„Comunicarea constă în acţiunea de trimitere şi receptare a unor mesaje...” (De Vito,

1988, - profesor şi om de afaceri).
În fine, în acelaşi context al „seriei” definiţiilor studiate de Dance, există şi opinia conform
căreia „...comunicarea constă în transmiterea unor informaţii de către un emiţător, unuia sau mai
multor receptori, prin intermediul unor canale şi mijloace de comunicare, sub forma unor
codificări şi retransmiterea unui feedback, de la receptor către emiţător.” (Florescu, Mâlcomete
et Pop, 2003, - profesori la ASE Bucureşti), opinie oarecum similară celei formulată acum 13 ani
de alţi doi reputaţi profesori de la aceeaşi universitate: „Comunicarea este un proces complex de
transmitere a informaţiilor, sub forma mesajelor simbolice, între două sau mai multe persoane,
unele cu statut de emiţător, altele cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice.”
(Nicolescu et Verboncu, 2007).
Finalmente, subscriu opiniei lui State, conform căreia comunicarea constituie un proces
complex, de transmitere/receptare a unor mesaje, apelând la canale specifice (State, 2015).
1.1.2. Tipologia comunicării
Tipologia comunicării este extrem de eterogenă, criteriile de clasificare diferind în funcţie

de (spre exemplu):
a) Scara geografică de desfăşurare:
• naţională;
• internaţională;
b) Nivelul la care se desfăşoară:
• comunicare personală: interpersonală; intrapersonală; interculturală;
• comunicare organizaţională, care poate avea următoarele forme, în funcţie de:
→ direcţia în care circulă informaţiile: ascendentă; descendentă; orizontală; mixtă;
→ interlocutorii între care circulă informaţiile: interpersonală; managerială;

ACELEANU MIRELA-
intraorganizaţională; IONELA
2020.11.04 22:45
→ sursa emitentului: internă; externă;
→ caracterul scopului urmărit: obligativitate; pedagogic; orientativ; de coordonare,

cooperare şi îndrumare; de control;
c) Interdependenţa cuplului „organizaţie - public”: comercială; de sănătate; corporatistă;
d) Gradul de oficializare la nivel organizaţional: formală; informală;
e) Modul de transmitere a informaţiilor: verbală; nonverbală; scrisă; audiovizuală
f) Tehnica utilizată: directă; indirectă;
g) Potenţialele modificări intervenite în conţinutul mesajelor: originale; derivate;
h) Rolurile actorilor angrenaţi în procesul comunicării: interpersonale; de reprezentare;

informaţionale; decizionale;
i) Sensurile atribuite: de înţelegere; de comunitate; de participare şi coparticipare; de

organizare; de neînţelegere.
1.1.3. Filtre (bariere) care pot interveni în comunicare1

Indiferent de nivelul de desfăşurare sau de tipologia actului comunicaţional, calitatea
acestuia poate fi influenţată de bariere sau filtre de natură fiziologică şi psihologică, cum sunt,
spre exemplu:
a) filtrele fiziologice, care apar în cazul relaţiilor de comunicare interpersonală şi includ:
• oboseala;
• nepl cerea generat de factori din mediul ambiant intern şi/sau extern;
• capacitatea auditiv sc zut a interlocutorului;
• dificultatea de a vedea, de a citi i/sau de a n elege o imagine;
• jena olfactiv ;
b) filtrele psihologice cum sunt, spre exemplu:
• diferenţa de percepţie a mesajelor/ fenomenelor (cauzată, prioritar, de: nivelul de

pregătire, experienţă, vârstă, cultură etc.);
1
Popescu et State, 2017 - n.a.
ACELEANU MIRELA-
• demotivarea interlocutorului; IONELA
2020.11.04 22:45
• dezinteresul manifestat fa de interlocutor;
• indispozi ia acestuia;
• concluziile pripite;
• impresia apartenen ei la medii sociale, economice i/sau politice diferite;
• emo ia;
• limbajul utilizat;
• prejudec ile („stereotipiile”);
• experien a n afaceri, dar i, în general, cea de via ;
• exteriorizarea propriei personalităţi;
• memoria.
1.2. Comunicarea organizaţională
Apărută în anii ’40, pe fondul preocupărilor privind eficientizarea organizării oamenilor în

mediul de lucru (Keyton, 2017), comunicarea organizaţională este aferentă oricărei forme de
interrelaţionare specifică mediilor de afaceri, preocupând specialiştii în domeniul comunicării, dar
şi pe cei din majoritatea ştiinţelor sociale.
La nivel organizaţional, comunicarea include formele sale intraorganizaţională formală

şi informală, precum şi interpersonală atât către şi dinspre angajaţi, cât şi către şi dinspre
mangement (directori).
Componentă esenţială a managementului organizaţional, comunicarea eficientă vizează

mai multe scopuri şi/sau obiective printre care, spre exemplu:
- informarea stakeholderi-lor asupra tuturor chestiunilor aferente asigurării funcţionalităţii

organizaţiei şi securităţii acesteia faţă de factori / condiţii de ambient intern şi extern;
- recepţia şi diseminarea mesajelor verbale, scrise şi/sau atitudinale ale fiecărei categorii de
stakeholderi;
- oferirea tuturor informaţiilor necesare fundamentării judicioase a procesului decizional

la nivelul fiecărei entităţi;
ACELEANU MIRELA-
- etc. IONELA
2020.11.04 22:45
Pentru a avea succes, orice tip de organizaţie trebuie să adopte atât politici, cât şi strategii
cuprinzătoare pentru comunicarea cu subdiviziunile componente, cu angajaţii şi toţi cei interesaţi,
dar şi, în sens larg, cu întreaga comunitate.
Politicile şi strategiile comunicaţionale trebuie să vizeze o multitudine de aspecte cu diferite

areale de cuprindere cum sunt, spre exemplu (https://www.online.grace.edu/news/business/types-
of-organizational-communication/, accesat la 14.05.2020):
- misiunea şi viziunea organizaţiei, precum şi valorile culturii acesteia;
- impactul comunicării asupra organizaţiei şi resurselor umane ale acesteia;
- modalităţile concrete de construire şi dezvoltare a unei strategii eficiente de

comunicare;
- factorii perturbatori ai furnizării şi recepţiei, dar şi al conţinutului informaţiilor

vehiculate;
- măsurarea rezultatelor proceselor de comunicare internă şi externă;
- selectarea publicului destinatar al fiecărui tip de mesaj;
- tipurile şi metodele de comunicare utilizate;
- etc.
Aportul comunicării organizaţionale eficiente la reuşita oricărei entităţi poate fi realizat

prin intermediul unei multitudini de modalităţi ca, spre exemplu:
- construirea şi dezvoltarea moralului, satisfacţiei şi implicării tuturor angajaţilor;
- facilitarea înţelegerii, de către resursele umane, a termenilor şi condiţiilor de angajare,

cu scopul de a genera angajamentul şi loialitatea faţă de organizaţia de apartenenţă;
- educarea (instruirea) resurselor umane asupra obligaţiilor şi drepturilor membrilor de

sindicat, inclusiv a ponderii decizionale în structurile manageriale organizaţionale, astfel
încât să asigure creşterea satisfacţiei angajaţilor ca rezultantă a activităţii angajatorilor;
- facilitarea diminuării şanselor apariţiei de neînţelegeri şi a potenţialelor nemulţumiri şi

acţiuni în justiţie;
ACELEANU MIRELA-
- perfecţionarea proceselor şi procedurilor capabile să genereze eficienţe superioare şi
IONELA
2020.11.04 22:45
reducerea costurilor;
- etc.
Pe de altă parte, o comunicare deficitară, ineficientă generează, ca manifestări având un

impact nefavorabil:
- majorarea şanselor de apariţie a neînţelegerilor unor relaţii prejudiciatoare atât la nivel

organizaţional, cât şi la nivel de grup şi/sau individual;
- diminuarea încrederii în managementul organizaţional, sporirea nemulţumirii şi chiar a

furiei şi a ostilităţii faţă de acesta;
- elaborarea de strategii necorespunzătoare obiectivelor şi/sau scopurilor organizaţionale;
- etc.
Subliniez faptul că numai o comunicare organizaţională bidirecţională poate însoţi un act

managerial realmente fundamentat ştiinţific, în serviciul organizaţiei de apartenenţă şi nu în cel al
unor persoane care, indiferent de competenţele şi/sau expertiza dovedită, sunt doar vremelnic în
posturile de care se bucură cu grade diferite de intensitate. Dar se bucură, uitând că procesul
complex al comunicării nu trebuie declarat eficient, ci dovedit util prin serviciul adus entităţii în
care se manifestă. Într-o organizaţie performantă, procesul comunicării nu înseamnă şi nici nu
constă, prioritar, în transmiterea unor mesaje către toţi membrii entităţii, mesaje referitoare la
problemele, politicile, strategiile şi procedurile de afaceri, ci îi vizează pe cei care desfăşoară,
efectiv, activităţile generatoare de profit: angajaţii. Ascultarea problemelor profesionale cu care se
confruntă aceştia, a preocupărilor şi frământărilor lor, în vederea soluţionării constructive şi cu
maximă eficienţă a provocărilor profesionale cotidiene din fiecare entitate, sunt tot atâtea aspecte
care trebuie să constituie o preocupare centrală a liderilor organizaţionali, a procesului real şi util
comunicării bidirecţionale, singura care poate preveni ca o problemă să devină o nemulţumire sau
un proces formal.
Comunicarea bidirecţională este cea care poate facilita, de asemenea, identificarea unor
potenţiale vulnerabilităţi în relaţiile dintre management şi angajaţi, inclusiv în atitudinile acestora
faţă de termenii şi condiţiile stipulate în formele juridice statuate prin contractele individuale de
muncă şi fişele posturilor.
ACELEANU MIRELA-
Procesul comunicaţional trebuie armonios corelat cu strategia de comunicare IONELA
organizaţională.
2020.11.04 22:45
În acest context, relev faptul că strategia de comunicare organizaţională este bazată pe conectarea
comunicării la planul strategic organizaţional, respectiv, la misiunea, viziunea şi valorile entităţii,
la obiectivele generale şi cele strategice etc.
1.2.1. Comunicarea organizaţională internă
Este evident că, aşa cum comunicarea internă eficientă este esenţială pentru construirea
sustenabilităţii şi viabilităţii oricărei organizaţii, la fel şi construirea unei strategii de comunicare
internă eficientă constituie o excelentă modalitate de a face fiecare loc de muncă mai productiv,
mai colaborativ şi mai angajat, în serviciul entităţii de apartenenţă.
Practic, comunicarea internă se referă la un ansamblu de procese şi instrumente responsabile

pentru fluxul eficient al informaţiilor şi colaborarea dintre angajaţii unei entităţi. Deşi mulţi dintre
aceştia susţin că se „pricep” la comunicare şi că a comunica este, pentru ei, ceva absolut firesc,
chiar banal, specialiştii afirmă că opinia respectivelor persoane este doar o iluzie2. Studiile relevă
că numai 40% dintre angajaţi consideră că înţeleg obiectivele şi viziunea organizaţiei în care îşi
desfăşoară activitatea (https://www.resources.smarp.com/hubfs/building-a-better-company-with-
internal-communications.pdf, accesat la 17.05.2020). Iată numai unul dintre motivele pentru care
o comunicare organizaţională internă deficitară constituie o provocare majoră pentru orice entitate
şi îi poate afecta în cele mai diverse moduri activitatea. Spre exemplu, deficienţele manifestate în
comunicarea organizaţională internă generează vulnerabilităţi importante:
- frustrări ale angajaţilor;
- motivaţie şi productivitate diminuate;
- dezamăgiri;
- lipsă de colaborare;
- etc.
Incluzând orice aspect aferent interrelaţionării în cadrul entităţii de apartenenţă, atât din
punct de vedere fizic, cât şi informaţional şi intelectual, comunicarea internă necesită, în primul
rând, clarificarea, pentru managementul organizaţional, a tuturor aspectelor ce trebuie soluţionate
2
George Bernard Shaw releva că „Singura mare problemă în comunicare este iluzia că aceasta a avut loc” - n.a.
ACELEANU MIRELA-
prin intermediul acesteia, respectiv, spre exemplu, cum să: IONELA
2020.11.04 22:45
- conceapă acţiunile caracteristice comunicării organizaţionale (de fapt, ce urmăreşte ca
scop şi/sau obiective);
- stabilească mijloacele de realizare a scopului şi/sau a obiectivelor propuse;
- soluţioneze toate aspectele specifice „intrărilor” şi „ieşirilor” din afacerea/afacerile pe

care le derulează;
- conceapă ghidul de comunicare internă, astfel încât acesta să fie clar, realizabil şi facil
de urmărit;
- comunice cât mai natural şi eficient cu proprii angajaţi, motivându-i şi amplificându-le

sentimentele de mândrie şi onoare pentru apartenenţa la subdiviziunile organizaţionale
în care îşi desfăşoară activitatea;
- educe, dezvolte şi consolideze conştientizarea realităţii că succesul organizaţiei nu poate

fi decât rezultanta muncii în echipă, fiind obligatoriu ca reuşita să aparţină acesteia şi nu
unui anumit individ sau grup.
Nesoluţionarea acestor aspecte este resimţită în nivelurile scăzute ale implicării angajaţilor
în activităţile desfăşurate şi lucrului în echipă, cu efecte majore asupra productivităţii şi, în general,
a indicatorilor de eficienţă la nivel organizaţional. Şi tot în acest context, rezultatele unui studiu
întreprins în anul 2019 au relevat că 44% dintre angajaţii din Anglia consideră că managerii nu
oferă informaţii clare asupra viziunii şi misiunii organizaţiei de apartenenţă şi, mult mai grav, 72%
dintre angajaţi nu înţeleg, complet, strategia propriei entităţi (https://www.resources.smarp.
com/hubfs/building-a-better-company-with-internal-communications.pdf, accesat la 17.05.2020).
Cel mai frecvent, cauzele apariţiei unor probleme în domeniul comunicării organizaţionale
interne (McNamara, 2020) sunt generate de „principii” exprimate prin intermediul unor formulări
ca, spre exemplu, în maniera:
1. „Dacă eu ştiu, înseamnă că toţi ceilalţi ştiu, şi ei”. Este, probabil, în cazul managerilor şi
al liderilor, cea mai frecvent întâlnită presupunere care face diferenţa între aparenţe,
bănuieli şi realităţi, aceştia considerând că, dacă ei ştiu, toată lumea ştie. Da, aşa este,
cu o singură condiţie: aceşti „conducători” să înţelegă că, la nivel organizaţional, nu-ţi
serveşte la nimic să deţii informaţia dacă nu o transmiţi (Popescu et State, 2017);
ACELEANU MIRELA-
2. „Un NU hotărât birocraţiei!”. Oamenii uită, aproape în totalitate, că IONELA
„birocraţia” nu
2020.11.04 22:45
este, obligatoriu, ceva negativ. Da, aşa am fost educaţi, să credem că birocraţia este ceva
rău, retrograd, învechit, depăşit, un obstacol în calea progresului. A crede doar aşa ceva
este, în opinia mea, un lucru extrem de dăunător, contraproductiv. „Birocraţie” provine
de la francezul „Bureau” („Birou”) şi de la grecescul „Cratos” („Putere”), fapt care ne
sugerează ideea, surprinsă, de altfel, şi în DEX3, idee conform căreia „birocraţie” are şi
semnificaţia „atitudinii caracterizate printr-o respectare exagerată a formalităților sau
a regulilor scrise; formalism” (https://www.dex.online.ro, accesat la 18.05.2020). Este
evident că o asemenea idee („pozitivă”, comparativ cu alte puncte de vedere care conferă
o semnificaţie profund negativă „birocraţiei”) nu face decât să ne „educe” un sentiment
de dispreţ şi chiar de repulsie şi ură faţă de acest termen. Este incredibil cât de incoerent
suntem obligaţi/educaţi să acordăm conotaţii profund negative unor fapte ca, spre
exemplu, „respectarea exagerată a... regulilor scrise”!!! Cu certitudine ne amintim că,
încă de mici, eram învăţaţi că regulile sunt făcute pentru a fi respectate, şi nicidecum
pentru a fi respectate „exagerat” (fapt ce ne-ar putea duce la gândul că, respectând
exagerat regulile, comitem un abuz). Abia la ultima semnificaţie alocată, în DEX,
„birocraţiei”, aceasta este descrisă ca desemnând „organizarea muncii în birouri”
(https://www.dex.online.ro, accesat la 18.05.2020), ceea ce, evident, nu este deloc ceva
exagerat;
3. „Şi doar vi s-a spus!”. Este situaţia destul de frecvent întâlnită în care unii manageri sau
lideri au cel puţin senzaţia că „a se spune” este echivalent cu „ a face ce s-a spus”. În
opinia mea, principala eroare de comunicare comisă în această situaţie o constituie
depersonalizarea asumării responsabilitiăţii. Este firesc ca asumarea responsabilităţilor
să fie exclusiv nominală, în manierele „Am spus că...” sau „Popescu a spus că” şi/sau
„Regulamentul prevede că...”, mai ales că replici de genul „Cine nu vi s-a spus că?” pot
apărea ca minimum hilare. Aşadar, iată cum erori aparent banale, pot genera efecte
profund nefavorabile. Concluzionând, asumarea responsabilităţii este obligatorie, mai
ales pentru manageri şi/sau lideri;
3
Dicţionarul Explicativ al limbii române - n.a.
ACELEANU MIRELA-
4. „Asta am vrut (vreau) să aud de la tine!”... Cu o investiţie în muncă din ce în ce mai
IONELA
2020.11.04 22:45
masivă, dusă până la dependenţă existenţială (fenomenul workaholism-ului), oamenii
sunt din ce în ce mai nervoşi, mai stresaţi, mai presaţi, dar şi mai pregătţi pentru situaţii
din ce în ce mai complexe la locul de muncă. Managerii şi/sau liderii au, din ce în ce
mai des, convingerea că au transmis clar mesajele către subordonaţi, uitând că omul
înţelege, întotdeauna, ceea ce vrea şi, mai ales, cum vrea. De aici şi până la confuzii de
genul „Nu asta am vrut să spun!” (deşi a spus!) sau „Asta am vrut să aud de la tine!” nu
este decât un mic pas. Iată, spre exemplu, două situaţii de replici frecvent întâlnite:
- „Nu asta am vrut să spun!” este o scuză şi/sau o justificare şi, fapt demonstrat, nimeni
nu este interesat (decât, poate, din curiozitate sau din plăcerea da a auzi că cineva îşi
cere - ce bizar este - scuze) de scuzele şi justificările noastre (Popescu et State, 2017).
Pe de o parte, să nu uităm că formulările de genul „Vă (îmi) cer scuze!” sau „Mă
scuzaţi!” constituie imperative care nu lasă nicio posibilitate de replică. Pe de altă
parte, astfel de formularea nu reflectă realitatea, pentru că, dacă nu voiai, nu spuneai...
Şi cum nimeni nu ne judecă după ceea ce găndim4, ci numai după ceea ce spunem
şi/sau facem, concluziile sunt extrem de simple;
- „Asta am vrut să aud de la tine!” este, mai degrabă, expresia unui şef căruia îi place
şi chiar adoră să se asculte şi să fie ascultat, adoptând binecunscutul comportament al
Atotcunoscătorului (Popescu et State, 2017). Iar dacă respectivul şef are în faţa sa
angajaţi pentru care obedienţa a devenit un simplu exerciţiu de rutină, îi vor spune
şefului sau interlocutorului exact ceea ce vrea acesta să audă, oferindu-i satisfacţie
maximă!...
5. „Avem probleme mult prea mari, fiecare dintre noi, aşa că nu are niciun rost să ne
ascultăm (suportăm) reciproc!”.
În situaţiile frecvent întâlnite în care angajaţii se plâng că sunt obosiţi şi stresaţi, mulţi
dintre aceştia au tendinţa de a încerca să rezolve ceea ce este urgent şi nu ceea ce este
important. O modalitate eficientă de a gândi constă în abordarea sarcinilor:
- urgente → cele care trebuie abordate imediat (apeluri telefonice, activităţi ce necesită
rezolvare iminentă, e-mail-uri la care trebuie răspuns imediat etc.);
4
nimeni nu poate şti ce gândim (uneori nici chiar noi, înşine) - n.a.
ACELEANU MIRELA-
- importante → cele care contribuie la misiunile şi obiectivele pe termen lung (o nouă
IONELA
2020.11.04 22:45
prezentare pentru serviciu, o nouă campanie publicitară etc.);
6. „Aşadar, despre ce trebuie să discutăm?”. O asemenea dificultate de comunicare apare

în situaţiile în care managementul mai puţin experimentat transformă sarcinile uzuale,
rutiniere, în adevărate „probleme” care, la rândul lor, ridică alte „probleme”, care fac
viaţa din ce în ce mai complicată. Cel mai eficient în acest caz este să aplicăm principiul
conform căruia „timpul rezolvă totul!”;
7. „Dacă voi avea nevoie de părerea sau sfatul tău, te voi căuta!”. Da, o reală problemă
poate apărea în situaţiile în care managementul organizaţional nu acordă nicio importanţă
comunicării cu subordonaţii, având convingerea că puterea îi aparţine, iar deciziile luate
sunt corecte şi suverane (în maniera „Doar n-o să-i întreb eu pe ăştia!”). Este situaţia în
care, în opinia celor care conduc activitatea, subordonaţii au obligaţia să se supună, fără
comentarii, principiului („Taci şi fă ceea ce trebuie să faci, fără să crâcneşti, dacă vrei
să nu ai probleme cu şefu’!”).
Experienţa dovedeşte că, pentru a asigura o comunicare organizaţională internă eficientă,

trebuie respectate o serie de principii-cheie ca, spre exemplu (Lukazewski, 2006):
1. a comunica eficient este o necesitate obiectivă şi nicidecum o nevoie generată de faptul

că lipsa comunicării are efecte nefavorabile asupra întregii activităţi;
2. comunicarea organizaţională nu trebuie învăţată, ci exersată la nivel de abilităţi de

(spre exemplu) ascultare, vorbire, adresare a întrebărilor, relansări, feedback etc.;
3. gestionarea eficientă a şedinţelor, breefing-urilor, meselor rotunde etc. este condiţionată

de capacitatea de a dovedi abilităţile de comunicare ale tuturor participanţilor;
4. semnalarea, factorilor decizionali competenţi, asupra oricăror probleme care există şi/
sau pot apărea în procesul comunicării (ca, spre exemplu: înţelegerea unor vorbitori,
a unor termeni, a unor situaţii de fapt etc.).
Pentru asigurarea comunicării interne eficiente, o maximă importanţă trebuie acordată unor
politici de bază pentru:
a) comunicarea organizaţională internă descendentă:

ACELEANU MIRELA-
- dezvoltaţi un plan de comunicare internă de bază, în care să înscrieţi:IONELA
2020.11.04 22:45
- ce mesaje-cheie doriţi să transmiteţi şi cine sunt destinatarii acestora;
- care este cea mai eficientă metodă de abordare a subiectului de interes, astfel încât
acesta să ajungă la fiecare parte vizată (inclusiv cine transmite şi cum trebuie
transmis mesajul);
- modul de verificare a bunei recepţii a fiecărui mesaj;
- modul de soluţionare a eventualelor disfuncţionalităţi de comunicare internă;
- asiguraţi-vă că fiecare angajat primeşte o copie a planului strategic organizaţional,

în care sunt incluse misiunea, viziunea, valorile, obiectivele strategice şi strategiile
de realizare a acestora;
- asiguraţi-vă că fiecare angajat primeşte un exemplar al „Manualului angajaţilor”,

care conţine toate politicile actualizate în domeniul resurselor umane;
- dezvoltaţi un set de proceduri de bază pentru modul de desfăşurare a sarcinilor cu

caracter rutinier şi introduceţi-le în manualul de operare-standard;
- asiguraţi-vă că fiecare angajat primeşte o copie a fişei postului şi a organigramei;
- organizaţi, bilunar, şedinţe (reuniuni) de conducere, chiar dacă nu este nimic presant
de raportat. În acest mod, dezvoltaţi şi susţineţi socializarea la nivel organizaţional şi
evitaţi crearea acelei atmosfere de „mister” generată de situaţii de genul „Oare ce s-
o mai fi întâmplat, de ne cheamă la şedinţă?”;
- organizaţi, lunar, o şedinţă în care să fie raportate aspecte semnificative referitoare la

realizările majore ale entităţii, eventuale vulnerabilităţi, îngrijorări etc.;
- organizaţi întălniri, chiar şi cu caracter informal, între managementul organizaţional

şi angajaţi, astfel încât să luaţi (simţiţi) „pulsul” vieţii interne a entităţii;
- organizaţi, periodic, întâlniri care au ca scop relevarea realizărilor majore obţinute la

nivel organizaţional. Este un mod foarte eficient de a conştientiza importanţa pe care
o are fiecare angajat la bunul mers al activităţii şi de a crea, în rândul resurselor
umane, sentimentul de mândrie, de onoare şi de împlinire profunde, ca rezultante ale
apartenenţei la structurile entităţii;
ACELEANU MIRELA-
- asiguraţi-vă că toţi angajaţii primesc recenzii anuale de performanţă şi documente de
IONELA
2020.11.04 22:45
sinteză în care sunt incluse obiectivele pentru anul următor, aspecte de ameliorat,
planul carierei individuale pentru respectiva perioadă etc.
b) comunicarea organizaţională internă ascendentă:
- asiguraţi-vă că toţi angajaţii furnizează, săptămânal, şefilor direcţi, rapoarte periodice

asupra modului în care au fost realizate sarcinile şi responsabilităţile încredinţate prin
fişa postului, precum şi în ceea ce priveşte activităţile aferente săptămânii viitoare;
- asiguraţi-vă că toţi şefii se întâlnesc, cel puţin lunar, cu angajaţii din subordine, pentru
a discuta despre modul de desfăşurare a activităţilor, potenţiale vulnerabilităţi şi modul
de soluţionare a acestora, oportunităţi şi ameninţări şi direcţii de acţiune. Este foarte
important să reuşiţi organizarea online a unor astfel de evenimente;
- folosiţi orice şedinţă, întrunire, masă rotundă etc. pentru a solicita feedback-ul fiecărui
angajat (inclusiv prin internediul „cutiei pentru sugestii”);
- solicitaţi subordonaţilor să susţină o agendă scrisă, în care să înscrie scopul şi/sau

obiectivele viitoarelor acţiuni, mijloacele de realizare a acestora şi criteriile de evaluare
a rezultatelor;
- facilitaţi organizarea unor întâlniri în care să fie stimulate, activ, schimburile de opinii,
de interogaţii, de sugestii etc.
Specialiştii (McNamara, 2020; Popescu et State, 2017) sunt unanimi în a evidenţia că cele
mai importante 15 principii ale comunicării organizaţionale interne de succes sunt următoarele:
1. Oferiţi, prin intermediul canalelor comunicaţionale de incredere utilizate de angajaţi,

numai informaţii relevante şi de actualitate;
2. Asiguraţi-vă că aţi inclus, în conţinutul mesajelor, contextul şi motivele care stau la

baza schimbărilor previzionate;
3. Asiguraţi-vă că accentul este pus, prioritar, pe modalităţile de soluţionare a unor

eventuale distorsiuni apărute în desfăşurarea activităţilor;
4. Urmăriţi dezvoltarea abilităţilor de ascultare, ca principală modalitate de reducere a

potenţialelor erori şi/sau neînţelegeri;
ACELEANU MIRELA-
5. Asiguraţi-vă că introduceţi, cât mai rapid, mijloacele digitale de transfer al informaţiilor;
IONELA
2020.11.04 22:45
6. Faceţi astfel, încât managerul (directorul general) să fie un promotor vizibil şi deschis al
comunicării interne;
7. Asiguraţi-vă că stilul de comunicare al liderilor invită la discuţii deschise, continue şi

transparente, astfel încât angajaţii să se simtă încurajaţi să-şi exprime, fără nicio
temere, opiniile şi sugestiile;
8. Asiguraţi-vă că există deplină concordanţă între ceea ce spun şi ceea ce fac liderii,
aceasta fiind o principală modalitate de a conferi credibilitate, angajament şi
devotament în acţiunile echipei de apartenenţă;
9. Faceţi astfel, încât comunicatorii profesionişti să se perceapă, pe sine, ca experţi

interni ce facilitează şi consiliază managementul şi oferă sprijin strategic pentru
buna desfăşurare a tuturor activităţilor;
10. Faceţi astfel, încât comunicatorii profesionişti să fie şi experţi organizaţionali, care
cunosc structurile, provocările şi obiectivele organizaţionale şi înţeleg problemele şi
nevoile angajaţilor şi solicitările mediului ambiant;
11. Încurajaţi participarea angajaţilor în procesul decizional, facilitând, şi în acest mod,

câştigarea loialităţii şi a devotamentului acestora faţă de organizaţia de apartenenţă;
12. Organizaţi, periodic, întâlniri (chiar traininguri) vizând dezvoltarea personală şi, în
mod deosebit, socializarea între membrii echipei de apartenenţă;
13. Faceţi astfel, încât recunoaşterea şi celebrarea reuşitelor la toate nivelurile ierarhice
să contribuie, decisiv, la formarea şi recunoaşterea valorilor comune şi a identităţii
organizaţionale. Nu uitaţi că evenimentele sociale similare, riturile şi ritualurile au un
aport deosebit la formarea unei culturi organizaţionale specifice;
14. Asiguraţi-vă că implementaţi metode precise şi cât mai puţin subiective de comensurare
a rezultatelor activităţii, ca o cheie de succes în orice organizaţie. Prin diferite abordări
şi metode, comensurarea cât mai corectă a rezultatelor facilitează definirea condiţiilor
de apariţie a potenţialelor probleme, de soluţionare a acestora, de recunoaştre a
valorilor şi de înregistrare a progresului;
ACELEANU MIRELA-
15. Faceţi astfel, încât să vă asiguraţi că procesul comunicării bi- şi pluridirecţionale
IONELA oferă
2020.11.04 22:45
feedback continuu, acesta fiind esenţial atât pentru învăţare, cât şi pentru procesarea
schimbărilor la nivel organizaţional.
1.2.2. Comunicarea organizaţională externă
Procesul comunicaţional cu persoane juridice şi fizice din afara medului organizaţional

defineşte comunicarea externă. Aceasta include toate informaţiile aferente activităţii fiecărei entităţi,
informaţii fundamentale desfăşurării activităţii exclusiv în serviciul clientului.
Comunicarea organizaţională externă are o însemnătate vitală pentru orice entitate, din cel
puţin următoarele trei motive:
- facilitează definirea politicii şi obiectivelor de mediu la nivel organizaţional, prin asigurarea

fluxului informaţional între părţile interesate şi, pe această bază, promovează imaginea şi
credibilitatea respectivei entităţi;
- prin intermediul imaginii de marcă, comunicarea organizaţionala externă se constituie

într-un important factor de succes al fiecărei entităţi ;
- organizarea şi desfăşurarea la înalte standarde calitative a activităţilor de relaţii publice

(Public Relations) contribuie la mai buna şi eficienta vizibilitate atât a organizaţiei, cât
şi a clienţilor acesteia.
Comunicarea organizaţională externă eficientă presupune şi impune o serie de principii

ca, spre exemplu:
1. interactivitate şi funcţionare în ambele sensuri (dinspre şi spre organizaţie);
2. sensibilitate, atât la nevoile organizaţiei, cât şi, mai ales, la cele ale stakeholderilor
acesteia (interni şi externi);
3. adaptabilitatea participativă a limbajului utilizat la nivelul şi la cerinţele tuturor

stakeholderilor, excluzând orice potenţială formă de discriminare;
4. cât mai redusa subiectivitate, claritatea si accesibilitatea surselor de date;
5. orientarea către procese şi produse/servicii adaptate nevoilor clienţilor.
Printre cele mai importante componente procesuale ce definesc comunicarea organizaţională

ACELEANU MIRELA-
externă se înscriu : IONELA
2020.11.04 22:45
a) stabilirea obiectivelor şi a publicului căruia i se adresează programul de comunicare externă;
b) identificarea cât mai exactă a informaţiilor disponibile, informaţii care pot satisface nevoia
de documentare a oricărei persoane juridice sau fizice intersate şi care, de asemenea, pot
asigura confidenţialitatea procesului comunicaţional;
c) identificarea tipologiei şi a formei de transmitere a informaţiilor care trebuie comunicate,

în funcţie de solicitările şi/sau doleanţele publicului vizat;
d) stabilirea şi precizarea responsabilităţilor în domeniul comunicării organizaţionale externe

(colectarea, analizarea, validarea şi diseminarea informaţiilor/datelor);
e) monitorizarea cât mai atentă a calităţii, performanţei, eficienţei şi eficacităţii procesului

comunicaţional organizaţional extern şi, în funcţie de necesităţi şi/sau solicitări, ajustarea
operativă a acestuia;
f) consultarea stakeholderilor interesaţi şi/sau vizaţi în orice aspect aferent procesului

comunicării organizaţionale externe.
Precizez că forma şi conţinutul procesului de comunicare organizaţională externă trebuie

adecvate obiectivelor fiecărei entităţi, după cum trebuie să răspundă necesităţilor publicului vizat.
De asemenea, procesul comunicării organizaţionale externe trebuie să includă, printre elementele
sale cheie, şi următoarele:
- recunoaşterea modalităţilor în care au fost obţinute informaţiile şi concluzionarea asupra

conţinutului acestora;
- utilizarea cadrelor recunoscute şi validate în domenul asamblării şi prezentării datelor (ca,

spre exemplu, cel definit prin standardul ISO 14031);
- accesibilitatea prezentării şi facila comprehensibilitate a informaţiilor furnizate diferitelor

categorii de specialişti;
- acordarea aceleiaşi semnificaţii termenilor cu care se operează în dialogul cu stakeholderii

interesaţi;
-etc.
1.3. Generalităţi aferente unei strategii de comunicare eficientă

ACELEANU MIRELA-
O strategie de comunicare va fi cu atât mai eficientă, cu cât va asigura respectarea
IONELA unor
2020.11.04 22:45
cerinţe ca, spre exemplu:
- protejarea şi menţinerea credibilităţii organizaţiei, pentru a genera, din partea clienţilor

şi, în sens larg, a tututror stakeholderi-lor, loialitate, încredere şi respect;
- luarea în considerare a opiniilor angajaţilor şi ale managementului din organizaţii şi

oferirea de feedback constructiv, pozitiv;
- actualizarea, în sensul perfecţionării, a pregătirii managerilor, în rolurile acestora de lideri

organizaţionali;
- etc.
Orice strategie de comunicare organizaţională îşi va putea dovedi eficienţa ca rezultantă a

unor elemente cum sunt, spre exemplu:
- emiterea mesajelor „în cascadă”, de către managementul superior, de „sus în jos”;
- alocarea unui buget care să faciliteze utilizarea a cât mai multe tipuri de mesaje, în
funcţie de scopul urmărit prin problematica inclusă în conţinutul acestora;
- fiabilitatea procesului de evaluare efectuat de liderii organizaţiei pentru fiecare „problemă-

cheie” a acesteia, proces din care vor reieşi mesajele-cheie transmise;
- feedback-ul oferit de receptorii mesajelor-cheie;
- „livrarea” personalizată a mesajelor, prin materiale de comunicare facil de înţeles;
- metodele utilizate pentru generarea feedback-ului şi valorificarea acestuia în vederea

modelării cât mai corecte a conţinutului mesajelor de urmărire;
- apelarea la storryteling, ca modalitate superioară de eficientizare a managementului la

nivel organizaţional, „povestirile” fiind un instrument de afaceri extrem de puternic,
pentru a transmite cultura entităţii, pentru a crea imaginea de marcă şi pentru a construi
încredere şi loialitate între angajaţi;
- etc.
În esenţă, toţi membrii organizaţiei au un rol extrem de important în amplul proces al

comunicării la nivelul fiecărei entităţi, indiferent de tipologia şi profilul acesteia, astfel:
ACELEANU MIRELA-
- managementul superior (directorul general) este responsabil de stabilireaIONELA
atât a „tonului”
2020.11.04 22:45
mesajelor transmise, cât şi a elementelor definitorii ale culturii organizaţionale;
- liderii-cheie au un rol determinant în asigurarea comunicării eficiente la nivelul tuturor

subdiviziunilor organizatorice;
- liderul (conducătorul) compartimentului „Resurse umane” are responsabilităţi particulare,

în contextul provocărilor generate de schimbările majore ale evoluţiei mediului ambiant
socio-economic;
- managerii subdiviziunilor organizatorice sunt direct responsabili pentru comunicarea

zilnică şi relaţiile cu toţi colegii;
- toţi angajaţii au obligaţia de a gestiona cât mai eficient orice aspect sau problemă aferentă
activităţii lor profesionale, oferind feedback şefului direct. Ţin să relev, în contextul celor
menţionate, importanţa respectării cutumelor care trebuie stabilite la nivelul fiecărei
entităţi, în legătură cu totala interdicţie a comentării/difuzării în exteriorul organizaţiei
a oricăror aspecte referitoare la probleme, vulnerabilităţi sau disfuncţionalităţi apărute
activitatea acesteia. Altfel şi mai complet formulat, sugerez introducerea, la nivelul
fiecărei entităţi, a cutumei asupra permisivităţii expunerii propriilor opinii, sugestii şi/
sau propuneri în legătură cu orice aspect priveşte activitatea acesteia şi a cutumei privind
interdicţia (sancţionabilă cu rezilierea contractului individual de muncă) în cazul în care
angajaţii „diseminează” în exterior aspecte (de regulă, nemulţuniri) referitoare la frustrări
personale. Sau, mai succint formulat: „Este admisibil şi/sau poate chiar obligatoriu ca
angajaţii să aducă la cunoştinţa şefilor direcţi orice sugestii, opinii, puncte de vedere etc.
care privesc activitatea organizaţiei de apartenenţă, după cum este interzisă discutarea
unor asemenea subiecte în afara acesteia”.
Un alt aspect extrem de important pentru eficientizarea atât a strategiilor, cât şi a întregului
proces comunicaţional la nivel organizaţional îl constituie instruirea (perfecţionarea) resurselor
umane în domeniul comunicării (îndeosebi, al interelaţionării) în subiecte de interes major ca, spre
exemplu:
- politicile şi strategiile de comunicare specifice fiecărei entităţi;

ACELEANU MIRELA-
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare scrisă şi orală, precum şi a celor IONELA
de prezentare a
2020.11.04 22:45
unor expuneri, alocuţiuni etc. („public speaking”) ale angajaţilor;
- formarea formatorilor („training of trainers”), aceasta având un rol important pentru a

asigura mai buna comunicare în cadrul echipelor de lucru; o menţiune aparte consider că
trebuie făcută în legătură cu educarea şi dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipă, esenţial
fiind ca fiecare membru al acesteia să conştienteze faptul că, întotdeauna, mai puţin
contează cui revin meritele reuşitei, important fiind ca aceasta să revină echipei, după cum
un adevărat lider trebuie să se întrebe ce se aşteaptă de la el şi nu ce trebuie să facă
(Popescu et State, 2017);
- importanţa oferirii, de către angajaţi, a feedback-ului aferent percepţiei acestora în legătură

cu modul în care managementul organizaţional soluţionează solicitările şi sugestiile lor.
Nu există o modalitate mai „eficientă” de a provoca resentimente în rândul angajaţilor
decât să le soliciţi acestora feedback şi, apoi, să nu reacţionezi cu un răspuns cât mai
concret la solicitările şi/sau îngrijorările lor. Un feedback sincer şi constructiv din partea
angajaţilor debutează cu încrederea lor şi cu înţelegerea faptului că îşi pot exprima liber
frământările şi preocupările, fără teamă de represalii;
- alegerea, cu maximum de grijă şi responsabilitate, a publicului/audienţei căruia/căreia îi

sunt adresate mesajele, fiind necesar a delimita grupul care influenţează, de cel influenţat
de informaţiile partajate. Aceasta, deoarece, pe de o parte, mărimea publicului/audienţei
trebuie astfel dimensionată, încât să permită abordarea subiectelor în mod adecvat şi, pe
de altă parte, informaţiile transmise pot fie să influenţeze „vocea” angajaţilor în dialogul
cu managementul (direcţiunea), fie să afecteze satisfacţia şi implicarea angajaţilor. În
acelaşi timp, trebuie ţinut cont de faptul că publicul/audienţa comunicării organizaţionale
include o diversitate de caracteristici ca, spre exemplu, vârstă, dizabilităţi, etnie/origine
naţională, gen, rasă, religie etc. Din această perspectivă, este evident că eterogenitatea
publicului generează percepţii şi aşteptări diferite în ceea ce priveşte oferirea şi primirea
informaţiilor, motiv pentru care este obligatoriu ca diferenţierile să fie luate în considerare
atunci când sunt create şi dezvoltate mesaje către o largă audienţă. Practic, aceste elemente
sunt componente caracteristice comunicării interculturale;
ACELEANU MIRELA-
- suportul şi/sau modalitatea transmiterii şi receptării mesajelor către şi, respectiv,
IONELA dinspre
2020.11.04 22:45
angajaţi sau între aceştia5. Multitudinea formelor de transmitere şi de receptare a mesajelor
impune diferenţiera adaptată a conţinutului şi intensităţii mesajelor transmise, în funcţie
de aşteptările dorite atât de la creatorii, cât şi de la destinatarii acestora, dar şi de puctele
forte şi vulnerabilităţile fiecăreia dintre modalităţile de comunicare menţionate;
- elementele necesare asigurării unui suport cât mai eficient al transmiterii informaţiilor
(mesajelor), respectiv:
• sincronizarea informaţiilor, mai ales în situaţiile de urgenţă;
• locaţia emitenţilor şi receptorilor informaţiilor;
• gradul de sensibilitate (clasificare) a informaţiilor (secret de serviciu, secret confidenţial,

strict secret, secret de importanţă deosebită - top secret);
• disponibilizarea sau încetarea informaţiilor, în funcţie de numărul şi dispersia publicului

vizat;
• procedurile de operare standard, liniile directoare şi politicile adoptate pentru transmiterea

informaţiilor, inclusiv formatul dfuzării acestora (tipărit sau electronic), astfel încât să
fie facilitate actualizarea, documentarea şi revizuirea conţinutului fiecărui mesaj.
Perfecţionarea strategiei de comunicare organizaţională presupune redefinirea obiectivelor

acesteia, astfel încât entitatea să poată face faţă, cu succes, unor schimbări majore intervenite în
mediul ambiant. Spre exemplu, trebuie eliminate unele metode de comunicare învechite, bazate pe
„interpretarea” de zvonuri, bârfe, îngrijorări ipotetice etc. şi pe transformarea acestora în ipoteze
intuitive ce pot genera frustrări şi chiar pierderea unor angajaţi.
Specialiştii apreciază că cele mai bune direcţii în domeniul perfecţionării strategiei de

comunicare la nivel organizaţional constau în parcurgerea următorilor şapte „paşi” (Solar, 2019):
1. evaluarea actualei strategii de comunicare organizaţională, prin formularea răspunsurilor

la următoarele întrebări:
5
o prezentare detaliată a modalităţilor de comunicare în cadrul unităţilor agricole va fi făcută în capitolul al doilea al
tezei de doctorat - n.a.
ACELEANU MIRELA-
• Unde vă aflaţi, actualmente? Care sunt cele mai importante puncte forte şi cele mai
IONELA
2020.11.04 22:45
importante vulnerabilităţi? Cine este implicat în stabilirea strategiei de comunicare
şi cine ar mai trebui implicat pentru ca lucrurile să evolueze?
• Unde vă propuneţi să ajungeţi şi de ce? Veţi viza, prin noua strategie, echipa, în
ansamblul său?
• Care sunt mijloacele prin intermediul cărora doriţi să ajungeţi la scopul şi/sau la
obiectivele propuse? Care este conţintul acţiunilor care vor fi implementate de
resursele umane din organizaţia dumneavoastră?
• Care va fi durata procesului de implementare a măsurilor de perfecţionare a

strategiei de comunicare? Care vor fi resursele necesare?
• Cine va fi implicat în redefiniriea scopurilor şi/sau a obiectivelor noii strategii de

comunicare organizaţională?
2. identificarea valorilor-cheie pentru asigurarea succesului noii strategii de comunicare;
3. stabilirea unor scopuri şi/sau obiective şi termene realiste. În acest mod poate fi estimată
dificultatea şi investiţia de timp aferente implementării strategiei de comunicare, ceea ce
permite adoptarea operaţională a celor mai eficiente măsuri de actualizare a procesului
comunicaţional, stabilind termene viabile şi având oportunitatea de a efectua sondaje care
să evidenţieze ce informaţii sunt pea frecvente şi/sau inutile la nivelul entităţii. Iată, în acest
context, câteva dintre întrebările unui asemenea chestionar de sondare a opiniei angajaţilor:
• Cum aţi dori să arate noua strategie de comunicare?
• În ce domenii funcţionează strategia de comunicare organizaţională, care apreciaţi că

sunt vulnerabilităţile acesteia şi ce aspecte credeţi că necesită îmbunătăţiri?
• Cât de repede doriţi atingerea obiectivelor pe care vi le propuneţi?
• Ce instrumente sau platforme de comunicare sunt, actualmente, disponibile, având în

vederea dimensiunile, priorităţile şi aşteptările organizaţiei referitor la ceea ce ar trebui
să facă angajaţii cu informaţiile partajate?
Răspunsurile primite la aceste întrebări vor conferi o imagine mai clară asupra obiectivelor
de realizat prin intermediul noii strategii de comunicare, astfel încât, în timp, acestea să
poată servi ca model pentru dezvoltarea şi menţinerea sa. Un loc exterm de important îl
ACELEANU MIRELA-
prezintă, în acest context, logica obiectivelor propuse, asigurându-vă că acestea
IONELA respectă
2020.11.04 22:45
caracteristicile S.M.A.R.T., adică sunt: Specifice; Măsurabile; Accesibile; Relevante;
delimitate în Timp;
4. identificarea publicului vizat prin noua strategie de comunicare. În acest sens, de mare
importanţă este stabilirea conţinutului mesajelor care urmează să fie receptate de angajaţi,
astfel încât să fie asigurate totala transparenţă şi lipsa încărcării conţinutului acestora. De
asemenea, trebuie evitată expedierea aceluiaşi mesaj tuturor, indiferent de rol şi/sau de
subdiviziunea organizatorică de apartenenţă sau numai unor persoane pe care le apreciem
ca fiind importante, strategia urmând a se concentra asupra furnizării de informaţii cât
mai relevamte, către persoanele vizate, la momentul oportun. Altfel formulat, conţinutul
mesajelor trebuie adaptat fiecărui segment al publicului vizat;
5. precizarea unui proces de aprobare a conţinutului informaţiilor transmise, fapt care

va preveni publicarea accidentală a erorilor, comentariilor inoportune şi/sau a ştirilor
către publicul nevizat. Astfel, trebuie determinate o serie de elemente ca, spre exemplu:
• cine sau ce echipă urmează să controleze şi să avizeze strategia de comunicare la

nivel organizaţional;
• cine va citi, redacta sau aproba conţinutul fiecărui mesaj;
• care dintre părţile interesate din cadrul fiecărei subdiviziuni organizatorice va

putea contribui la procesul de aprobare a conţinutului mesajelor;
6. identificarea mijloacelor (instrumentelor) de comuncare internă. În acest sens, este

esenţială deciderea canalelor utilizabile pentru transmiterea mesajelor, precum şi
stabilirea mijloacelor utilizate. Spre exemplu, pentru ştirile importante ar putea fi
utilzat Twitter în timp ce, pentru informaţii cu caracter profesional, o vizibilitate mai
mare poate fi asigurată prin Linkedin şi Facebook;
7. evaluarea progresului obţinut şi optimizarea comunicării organizaţionale. Lunar sau

trimestrial este necesar a fi efectuate evaluări ale strategiei de comunicare, astfel încât
integrarea acesteia în fluxurile de lucru să fie cât mai firească. Spre exemplu, poate fi
solicitată opinia angajaţilor prin întrebări ca, spre exemplu:
ACELEANU MIRELA-
• În ce măsură (cât de bine) apreciaţi că procesul comunicaţional în organizaţia
IONELA
2020.11.04 22:45
noastră corepunde obiectivelor acesteia?
• Apreciaţi că adoptăm cele mai eficiente măsuri pentru a menţine transparenţa

viziunii noastre organizaţionale?
• Ce limitări apreciaţi că vă restricţionează accesul pentru a lucra şi în alte proiecte?
• Ce credeţi că vă împiedică să comunicaţi mai bine?
• Ce apreciaţi că trebuie întreprins pentru îmbunătăţirea comunicării interne şi externe

organizaţionale?
Este evident că evaluarea, periodic, a strategiei de comunicare poate asigura managementul

organizaţional că obiectivele entităţii sunt conforme cu doleanţele şi aşteptările angajaţilor, fiind
în măsură să creeze transparenţă şi încredere.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
CAPITOLUL 2
COMUNICAREA ORGANIZAȚIONALĂ ÎN UNITĂŢILE AGRICOLE
„O bună comunicare nu depinde de cât de bine spunem

lucrurile, ci de cât de bine suntem înţeleşi.”
Andrew Grove
(om de afaceri american, pionier în industria
semiconductorilor)
2.1. Agricultura în România - caracteristici generale
2.1.1. Considerații generale referitoare la resursele naturale ale României
Cu o suprafață totală de 23,84 mil. ha, dintre care 14,7 mil. ha. (62% din total) sunt terenuri
agricole (66,3% dintre acestea constituind terenuri arabile, 29,2% pajiști naturale și 4,5% plantații
pomicole și de viță-de-vie), România are 92% din totalul arealului ocupat de spațiul rural, format din
fondul agricol și din cel forestier, la care se adaugă localitățile și amenajările rurale (IEA, 2014).
Din punct de vedere al repartizării zonelor geografice, teritoriul țării noastre este echilibrat,
incluzând 33% câmpie, 37% zonă colinară și 30% zonă montană; din punct de vedere dimensional,
suprafața României este medie în ansamblul țărilor care formează Uniunea Europeană (UE) și are,
în componență, cinci regiuni bio-geografice, respectiv: stepică, pontică, panonică, continentală și
alpină (IEA, 2014).
O carență deosebit de importantă este reprezentată de neuniformitatea acoperirii forestiere,

cât și de totalul acesteia la nivel național (IEA, 2014) mult sub nivelul mediei europene. Astfel,
conform unor studii de specialitate (https://www.silvanews/, accesat la 07.01.2020), la finele anului
2018 România avea circa 7,2 mil. ha. acoperite cu păduri (30,2% din totalul suprafeței sale totale),
comparativ cu 18,83 mil. ha. (79% din total) la începutul secolului al XIX-lea. Două exemple sunt
extrem de elocvente: în intervalul anilor 1829 - 1922 au fost defrișate peste 3 mil. ha. păduri, iar între
anii 1920 și 1929, circa 1,2 mil. ha. (https://www.silvanews/, accesat la 07.01.2020). În intervalul
anilor 1999 - 2019 au fost tăiate ilegal peste 366 mii ha. Pădure, „măcelul” fiind înfăptuit inclusiv
cu acceptul mai mult sau mai puțin tacit al unor pădurari, dar și al companiei austriece Holzindustrie
Schweighofer (https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-15905152-macelul-din-padurile-romaniei-
ACELEANU MIRELA-
ultimii- 20-ani-taiat-ilegal-366-000-padure-cauzand-prejudicii-5-miliarde-euro, accesat
IONELA la
2020.11.04 22:45
13.01.2020).
Din punct de vedere al favorabilității terenurilor agricole (arabile, pajiști naturale, plantații),
aproape jumătate dintre acestea (7,17 mil. ha., reprezentând 48,78% din totalul suprafeței agricole
a țării) aveau, la finele anului 2014, fertilitate apreciată ca fiind bună și medie, diferența de 7,53
mil. ha. (51,22% din total) având fertilitate scăzută (IEA, 2014).
Din puncte de vedere al favorabilității terenurilor arabile (cele mai importante dintre cele
agricole), cu o suprafață ocupată de 9,32 mil. ha., în categoriile bună și foarte bună se încadrau, tot
la finele anului 2014 (IEA, 2014), 3,67 mil. ha. (39% din total), în cea medie 2,37 mil. ha. (25,5%),
iar în cea scăzută, 3,28 mil. ha. (35,2%).
Din perspectiva suprafeței agricole totale, România este a șaptea, ca mărime, dintre țările
UE, a cincia ca suprafață agricolă și a șasea ca suprafață arabilă pe locuitor (IEA 2014).
2.1.2. Considerații generale referitoare la agricultura României
„Agricultură” îşi are originea atât în limba latină („ager, agri - câmp” şi „cultură - cultură”)
https://www.dexonline.ro/definitie/agricultura%C4%83, cât şi în limba franceză („agriculture”) -
https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/agriculture/1773, ambele accesate la 07.01.2020 - .
În majoritatea dicţionarelor (Columbia Encylopedia, 2017; Dicţionarul Explicativ al Limbii

Române, 1998; Le Petit Larousse, 2020; Merriam-Webster Dictionary, 2016; Random House
Dictionary, 2016; The World Book Dictionary, 2017; etc.), termenul „agricultură” face referire,
esenţialmente, la activităţi specific umane, desfăşurate în medii biologic şi socio-economic date şi
constând în cultura plantelor şi creşterea animalelor, cu scopul de a asigura produse alimentare şi
materii prime necesare omului.
Realizarea unei agriculturi moderne impune şi presupune, pe lângă existenţa suporturilor

material (pământ şi mijloace tehnice specifice), uman şi financiar adecvate, forme performante de
organizare a exploatării terenurilor şi a bazei tehnico-materiale de profil (Davidescu, 2002;
Constantin, 2006), în condiţiile respectării cu maximă stricteţe a legislaţiei aferente economiei de
piaţă funcţionale, concurenţiale şi ecologice (Ciurea-Măcriș, 2018; Glogoveţan, 2014). Este evident
că numai o agricultură durabilă şi performantă constituie premisa asigurării calităţii superioare a
produselor, în condiţii de productivitate şi randament superioare (MADR 2015:9), dar şi de
ACELEANU MIRELA-
garantare a securităţii alimentare a populaţiei şi a fondului animalier (https://www.publications.
IONELA
2020.11.04 22:45
europa.eu/resource/cellar/946e612c-6b31-4805-89bc-b0c90fa881cf.0010.02/DOC_1, accesat la
19.02.2019).
Una dintre cele mai importante particularităţi ale agriculturii constă în faptul că aceasta
produce şi reproduce o mare parte a mijloacelor de producţie (animale de reproducţie, seminţe,
material săditor, îngrăşăminte organice etc. (https://www.managusamv.ro/images/pdf/ECONOMIE
RURALA.pdf, accesart la 09.07.2019).
Constituind o veritabilă „coloană vertebrală a zonei rurale” (Cioloş, 2010), agricultura are
obligaţia de a dobândi o dezvoltare plurifuncţională (https://www.presidebcy.ro, accesat la 19.02.
2019), prin realizarea de produse diversificate, în condiţiile menţinerii normale a spaţiului rural şi
protejarea satului, inclusiv a asigurării unor servicii capabile să asigure, constant, obţinerea de
venituri crescătoare.
Nu voi face referiri la situaţia agriculturii înainte de anul 1990, aceasta reuşind să asigure
nicidecum necesarul populaţiei autohtone, ci volumele capabile să susţină exporturi substanţiale,
care aveau „menirea” de a plăti datoria externă a României.
Anii care au urmat evenimentelor din decembrie 1989 au fost caracterizaţi, pe fond, de:
- lipsa cronică a resurselor financiare care, la rândul său, poate avea efecte dintre cele mai
nefaste asupra competitivităţii fermierilor şi a întregii agriculturi românești. În opinia mea,
însă, lipsa resurselor financiare este invocată doar ca motiv sau scuză, pentru a compensa, în
esență, lipsa de implicare a unor fermieri în și/sau pentru procesele specifice activităților
pe care le desfășoară. Fapt demonstrat, bani există. Și chiar dacă bugetele alocate agriculturii
sunt apreciate a fi diminuate, resursele financiare necesare acestui sector există și, odată
cu aderarea țării noastre la structurile UE, au cunoscut dinamici ascendente. În acest an,
spre exemplu, comparativ cu anul 2019, chiar dacă bugetul alocat agriculturii va fi cu
14,3% mai mic (ministerul dec resort primind 18,3 miliarde lei, iar sectoarele agricol și
silvic, 19 miliarde lei, cea mai mare parte reprezentând-o subvențiile pentru fermieri și
fondurile alocate dezvoltării de proiecte), prin intermediul fondurilor europene (FEADR -
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și cele dedicate proiectelor) vor
fi efectuate, spre exemplu, plăți directe pentru fermieri în cuantum de 2,17 miliarde lei, cu
un plus de 13,2% față de anul 2019 (https://www.agrointel.ro/126832/buget-ministerul-
ACELEANU MIRELA-
agriculturii-2020-reducere-de-14-dar-plati-mai-mari-pentru-fermieri/, accesat
IONELA la
2020.11.04 22:45
10.01.2020). Referitor la fermele mari care dispun de capital străin și au posibilități de
autosusținere financiară, se intenționează ca subvențiile alocate acestora să fie plafonate la
maximum 150 mii euro pentru întregul an 2020, concomitent cu limitarea achizițiilor de
terenuri agricole la maximum 500 hectare (https://www.agroinfo.ro/vegetal/plafonarea-
subventiilor-la-150-000-de-euro-pentru-fermele-mari-cu-capital-strain, accesat la 10.01.2020).
Și, pentru a dovedi că bani există, important fiind ca aceștuia să fie accesați, menționez
că, până la data de 03.12.2019, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)
a autorizat, pentru efectuarea plății celor 597,2 mil. euro aferenți anului 2019, aproape 720
mii fermieri, adică mai bine de 85% dintre solicitanții eligibili. Din totalul sumelor plătite,
520,5 mil. euro au fost asigurați prin FEADR, 63,95 mil. euro prin Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA), iar 12,75 mil. euro au fost cofinanțați de la bugetul de stat
(https://www.agrointel.ro/105252/subventii-apia-stiri-avans/, accesat la 19. 02.2020);
- accesul (aparent) limitat la surse de finanțare parțial rambursabile și/sau nerambursabile,

îndeosebi la cele furnizate prin programele de asistență ale UE prin intermediul Politicii
Agricole Comune (PAC). Cauza accesului (aparent) limitat la sursele de finanțare europene
a constituit-o, de regulă, neștiința sau chiar, uneori, dezinteresul pentru elaborarea unor
proiecte competitive. Menționez că nu în puține situații au existat fermieri care așteptau
ca, în măsura posibilităților, terțe persoane fizice sau juridice să le elaboreze proiectele, iar
ei să primească finanțările. În intervalul 01.01.2007-30.11.2019, România a primit suma
de 54,43 miliarde euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 18,91 miliarde euro -
https://www.ec.europa.eu/commission/, accesat la 13.01.2020 - . Destinațiile sumelor
primite de la Comisia Europeană (CE) au fost: decontarea cheltuielilor din proiectele de
investiții derulate în România; plăți directe către fermieri; alte forme de ajutoare europene.
În intervalul anilor 2007-2013 au fost primite circa 2,75 miliarde euro din programele de pre-
aderare (PHARE și ISPA)6, iar în cel al anilor 2013-2019 (până la 30.11.2019), aproape
33,93 miliarde euro. În cadrul ciclului multianual 2014-2020, țara noastră primește de la CE
fonduri totalizând peste 17,75 miliarde euro, o situație sinoptică a situației utilizării acestora
fiind prezentată în conținutul tab.2.1:
6
deși au avut denumirea „fonduri de pre-aderare”, ele au intrat efectiv în România începând cu 01.01.2007 - n.a.
ACELEANU MIRELA-
IONELA 7
Tab.2.1: Situația sinoptică a utilizării fondurilor europene de către MADR
2020.11.04 22:45
Total fonduri europene alocate MADR în anii Grad de
17,75 miliarde
2014 - 2020, dintre care, de la..., pentru: absorbție până
euro
la 31.01.2020
Fondul European de Garantare Agricolă 6,62 miliarde 60 %
(FEGA), pentru plăți directe la hectar, pentru euro
fermieri8
Fondurile Europene Structurale și de Investiții 4,25 miliarde 52,4%
(FESI), pentru Programul Național de euro
Dezvoltare Rurală (PNDR)
Fondurile Europene Structurale și de Investiții 48,4 milioane 82,8%
(FESI), pentru Programul Operațional Pescuit euro
(POP)
Alte fonduri, pentru: asigurarea alimentelor
necesare persoanelor cu posibilități materiale 74%
1 miliard euro
foarte reduse (Programul de Asistență POAD)
și alte intervenții ale UE în statele
membre
Sursa: www.ec.europa.eu/commission/
Din totalul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) România a obținut,
dintre cele aproape 31 miliarde euro alocate de către UE, aproximativ 11 miliarde euro, ceea
ce generează o rată a absorbției de 36%, nu cu mult sub media ansamblului țărilor membre
UE (39%). Banii aferenți FESI pentru intervalul anilor 2014-2020 trebuie absorbiți de țara
noastră prin proiecte de investiții și lucrări până la 31 decembrie 2023. La nivel național,
incluzând, în afara MADR și sumele care sunt alocate Ministerului Fondurilor Europene
și celui al Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, rata absorbției efective, cea
care atestă cel mai fidel performanța înregistrată până la data de 31.12.2019 a fost de 29%.
- menţinerea agriculturii de subzistenţă şi de semi-subzistenţă, cu probleme structurale acute,

potenţial soluţionabile prin intermediul schemelor de restructurare a fermelor pe principii
de eficienţă. Aproximativ 95% dintre exploatațiile agricole înscrise în Registrul Fermelor
(RF) constituie așa-numitele ferme de semi-subzistență, ele producând nu numai pentru
nevoile familiei, ci și pentru vânzarea pe piață (http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=
83&language=1, accesat la 14.01.2020). Conform sursei citate, dintre cei aproximativ 1,2
7
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - n.a.
8
pentru aceste fonduri nu a fost necesară elaborarea de proiecte - n.a.
ACELEANU MIRELA-
milioane proprietari înscriși la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
IONELA (APIA),
2020.11.04 22:45
un milion produc nu numai pentru propriul consum, ci și pentru a vinde pe piață.
Participarea acestor producători la aprovizionarea pieței locale este importantă atât din
punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ. Astfel, pe de o parte micii
fermieri oferă pieței multe dintre alimentele pe care industriile nu le produc. Pe de altă
parte, importanța micilor producători (fermieri) este relevantă și din punct de vedere social,
în contextul în care aceștia asigură existența unei mari părți a populației rurale, ca și din
punct de vedere economic, reprezentând veritabile „pepiniere” pentru crearea și dezvoltarea
viitoarelor ferme comerciale. De aici provin cei mai mulți tineri care devin antreprenori
agricoli, context în care politica de sprijinire a acestora constituie un obiectiv esențial al
Planului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin Măsura 1.4.1, cea care stipulează
alocarea, anual, din bugetul comunitar, a câte 1500 euro pe fermă, pe o perioadă de cinci
ani (http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=83&language=1, accesat la 14.01.2020). În
opinia mea, aici poate apărea o mare problemă, aferentă semnificației noțiunii „fermă”, așa
cum este ea definită în ordonanțele de urgență ale guvernului (OUG) nr. 125/2006 și nr. 3/
2015. Astfel, apreciez că definirea fermei doar ca organizație care deține minimum un
hectar de teren împărțit în maximum trei parcele având suprafața de minimum 0,3 hectare
nu poate constitui unicul criteriu de considerare a existenței fiecăreia dintre cele peste
patru milioane de exploatații agricole ca „ferme”, indiferent de faptul că acestea au ca
obiect de activitate doar producția pentru consumul propriu, pasiunea pentru agricultură
(„agricultura ca hobby”) și /sau „un fel de agricultură”. La nivelul țărilor membre ale UE,
în clasificarea fermelor în „de subzistență” și de „semi-subzistență”, sunt avute în vedere
trei criterii: dimensiunea economică; participarea la piață; suprafața de teren în exploatare.
Statistic, ferma de subzistență are maximum o Unitate de Dimensiune Economică (UDE)9,
iar cea de semi-subzistență, între una și opt UDE, peste acest nivel fiind încadrate fermele
comerciale. Participarea la piață este apreciată reală doar dacă ferma de semi-subzistență
vinde minimum 50% din ceea ce produce (restul fiind, exclusiv, destinat autoconsumului),
iar suprafețele luate în considerare sunt de mai puțin de cinci hectare în cazul fermelor de
subzistență și de peste cinci hectare în cazul celor de semi-subzistență. Acest criteriu este,
în opinia mea, neconform cu realitatea, fiind extrem de important și ceea ce produci pentru
9
UDE = 1200 euro - n.a.
ACELEANU MIRELA-
piață: una este să cultivi legume pe cinci hectare, altceva este să cultivi pomi fructiferi și cu
IONELA
2020.11.04 22:45
totul altceva este să cultivi cereale. Conform principiilor PAC, acordarea subvențiilor pentru
fermele de subzistență și cele de semi-subzistență este eligibilă numai pentru fermierii activi,
neprecizându-se nici definiția acestora (semnificația noțiunii) și nici destinația funcțională
a terenului10;
-ponderea mare a agricultorilor în totalul populaţiei ocupate și vârsta înaintată a acesteia.

La finele anului 2018, statisticile relevau că aproape un sfert (24%) din totalul populaţiei
țării noastre era ocupată în agricultură, fapt care ne plasa pe primul loc în UE (https://www.
eurostat.eu, accesat la 03.02.2020), în condițiile în care, la nivelul Uniunii, ponderea medie a
populaţiei ocupate în sectorul agricol era de 4,5%. Conform aceleiași surse de date, România
era succedată în acest clasament de Bulgaria (19%), Grecia (11%) și Polonia (10%). Circa
60% dintre fermierii români aveau vârste cuprinse între 40 şi 64 ani, 9% dintre aceștia
depășind vârsta de 60 ani și puțin peste 7% având între 30 și 40 ani (https://www.agerpres.
ro/, accesat la 06.02.2020). Acesta nu este, obligatoriu, un aspect negativ, dar poate explica,
printre altele, inclusiv imposibilitatea realizării productivității și a randamentelor agricole
înalte. Cu toate acestea, conform unor surse oficiale (https://www.startupcafe.ro/afaceri/
afaceri-agricultura-top-firme-romania.htm, accesat la 27.04. 2020), asemenea multor altor
domenii de activitate, și patronii din agricultură se confruntă cu o acută lipsă de lucrători. În
precedenţii ani, accelerarea procesului de migrare pentru o remunerație superioară celei
din țară și absența unor măsuri consistente pentru motivarea forţei de muncă din
agricultură pentru a rămâne în ţară, au cauzat un deficit major de resurse umane, deficit
acoperit extrem de greu de angajatori. La nivelul anului 2018, forța de muncă din sectorul
agricol a scăzut cu 7,4% față de 2017 și cu 2,8% comparativ cu anul 2014, ajungând la 121,4
mii angajați. În acest context, dar și ca urmare a deciziilor de majorare a salariului minim,
costul mediu pentru un angajat în agricultură a crescut, în intervalul 2014 - 2018, cu 74%,
creştere de patru ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul productivității, evoluția
reprezentând, conform opiniei specialiştilor KeysFin, un risc pe termen mediu, cu impact
asupra competitivității (https://www.keysfin.com/, accesat la 27.04.2020). Un alt semnal
de alarmă este dat și de faptul că, la nivelul anului 2018, peste 9 700 de companii agricole
10
2u existat situații pe care, din motive de confidențialitate nu le pot nominaliza, în care au fost acordate subvenții și
pentru terenuri de golf, aeroporturi și alte terenuri care nu au nici cea mai mica legătrură cu agricultura - n.a.
ACELEANU MIRELA-
(aproape 42% din totalul celor existente) nu au avut angajați. Cu toate acestea, în agricultura
IONELA
2020.11.04 22:45
din România există şi exemple de bune practici, 15 societăţi agricole deţinând, la finele
anului 2018, 10 187 angajaţi şi realizând cifre de afaceri remarcabile (tab.2.2):
Tab.2.2: Rezultate Top 15 firme din agricultura României în anul 2018 Cifra de
afaceri (CA)= mil. lei
Denumire Judeţ Nr. Angajaţi Nr. Angajaţi CA CA 2017
2018 2017 2018
Transavia Alba 1 535 1 554 597,5 531,5
Smithfield Timiş 1 168 1 168 868,3 920
Agrisol Prahova 1 034 1 115 313,3 291,6
Internaţional
Agricost Brăila 791 834 375,4 360
Avicarvil Valcea 705 629 201,3 160
Avicola Buzău Buzău 584 563 261,8 264,3
Fermador Iaşi 507 426 142 136,
Agro-Chirnogi Călăraşi 504 548 698 880
Avicola Braşov Braşov 469 488 127,8 137
Avicola Focşani Vrancea 445 433 135,6 123
Vincon Vrancea Vrancea 439 432 92,4 79,6
Cotnari Iaşi 429 424 159 148
Avicola Slobozia Ialomiţa 388 373 70 63,7
Avi-Top11 Iaşi 376 355 77,1 68,1
Bravcod6 Braşov 344 382 157 134,8
Sursa: https://www.wall-street.ro/articol/Careers/243695/cele-mai-mari-companii-din-
agricultura-top.html#gref
-sărăcia și nivelul scăzut al pregătirii profesionale, devenite aproape cronice în mediul rural.
Așa după cum relevă situația de facto și datele statistice (https://www.caleaeuropeana.ro/
eurostat-romania-a-doua-cea-mai-saraca-tara-din-ue-in-2018, accesat la 13.01.2020), în anul
2018 circa 31 milioane persoane din țările membre ale UE erau considerate ca deprivate
material12. Într-un „top 3 al sărăciei”, elaborat de către Eurostat (https://www.eurostat.eu,
accesat la 12.01.2020), s-a constatat că cele mai ridicate procentaje de deprivare materială
gravă13 au fost înregistrate în Bulgaria (20,9%), în România (16,8%) și în Grecia (16,7%), la
11
ambele specializate în creşterea păsărilor - n.a.
12
deprivat material are semnificația „foarte sărac” - n.a.
13
persoanele aflate în stare de deprivare material gravă (www.ec.eurostat.eu/definitii) nu își pot permite îndeplinirea
a
ACELEANU MIRELA-
polul opus situându-se Suedia (1,1%), Luxemburg (1,2%) și Țările de Jos (2,4%).
IONELA Conform
2020.11.04 22:45
informațiilor statistice (https://www.ins.ro și https://www.worldvision.ro/, ambele accesate
la 09.01.2020), populația țării noastre trăiește, în pondere de 46,3%, în mediul rural. Din
totalul populației României, peste 40% este expusă riscului de sărăcie și celui de excluziune
socială, aproape jumătate dintre copii (48,5%) trăiesc în condiții precare, după cum 66,1%
dintre locuitorii de la sate trăiesc în condiții de sărăcie, dispunând de resurse financiare
caracteristice mai degrabă Evului Mediu (https://www.worldvision.ro/, accesat la 09.01.
2020). Sărăcia atrage după ea și alte tare cum sunt, spre exemplu: lipsa de educație, boli,
dezvoltarea nesănătoasă etc. Este contextul în care cea mai scurtă, dar și cea mai nesigură
cale aleasă de copiii din mediul rural pentru a-și asigura un minimum de bani de buzunar o
constituie, frecvent, abandonul școlar, lucrul ca zilieri în agricultura de subzistență sau
părăsirea țării. Sărăcia din mediul rural generează puternice contradicții. Astfel, chiar dacă
34% dintre afacerile din agricultura românească sunt conduse de către femei (fapt care ne
situează pe locul 3 în Europa, după Letonia și Lituania - https://www.avocatnet.ro/
articol_50347/In-Romania-34%-dintre-afacerile-din-agricultura%C4%83-sunt-conduse-de-
femei.html, accesat la 24.01. 2020 - ), prea puțini dintre tinerii din mediul rural aleg să își
continue studiile gimnaziale, liceale sau universitare în mediul urban (cel rural asigură
doar o nesemnificativă parte din necesarul de școli gimnaziale și/sau liceale). Și, în pofida
eforturilor făcute de autorități (spre exemplu, în anul 2018, pentru elevii din mediul rural
care au promovat BAC-ul, au fost rezervate două mii de locuri bugetate la diverse facultăți
din țară, cu speranța că majorarea numărului absolvenților ar putea determina dorința acestora
de a reveni la sate, contribuind la dezvoltarea rurală a României - https://
www.viitorulromaniei.ro/2018/06/05/locuri-speciale-la-facultati-pentru-absolventii-de-liceu-
din-mediul-rural/, accesat la 19.01.2020 - ), o dilemă majoră rămâne răspunsul la întrebarea:
„Săraci pentru că sunt needucați sau needucați pentru că sunt săraci?”. Agricultura țării
noastre (și nu numai aceasta) resimte, din plin, lipsa nu numai de forță de muncă, ci și de
performanță profesională în activitatea resurselor umane (aceasta fiind generată,
preponderent, de nivelul scăzut al calității pregătirii/educației). La nivelul țărilor din UE,
minimum patru dintre următoarele obligații elementare: plata la timp a facturilor; încălzirea locuinței; gestionarea
cheltuielilor neprevăzute; consumul de carne (sau pește sau echivalentul vegetarian) în mod regulat; o vacanță de
minimum șapte zile, departe de casă; să aibă un televizor, o mașină de spălat, un autoturism sau un telefon - n.a.
ACELEANU MIRELA-
în rândul persoanelor care lucrează în agricultură ponderea celor cu studii superioare
IONELA variază
2020.11.04 22:45
între 1,6% în România și 25,5% în Marea Britanie (https://www. economica.net/, accesat
la 12.01.2020). Conform aceleiași surse citate, în 20 de țări ale UE peste 50% dintre fermieri
au declarat că nu au o pregătire profesională deosebită, ci doar experiență practică, cea mai
mare pondere (peste 90%) fiind înregistrată în ordine, în România, Grecia, Bulgaria și
Cipru. În Italia însă, în contrast, numai 3,1% dintre fermieri au experiență practică, 90,8%
dispunând de minimum o pregătire de bază în domeniul agricol. Și, chiar dacă, având sprijin
financiar comunitar au fost inițiate programe de perfecționare a pregătirii profesionale mai
ales a tinerilor de la sate, circa o cincime din rândul acestora s-au mutat în mediul rural
numai cu actul de identitate și, atunci când a fost depistată această „practică” atât de
inventivă, cei implicați au fost obligați să restituie sumele primite. De asemenea, deși
numărul absolvenților universităților cu profil agricol este, anual, numai în București, de 2
- 2,5 mii persoane, mulți dintre aceștia se îndreaptă către alte domenii de activitate, mai
ales în contextul în care s-a constatat că pregătirea de care aceștia beneficiază nu este
armonizată cu practicile agriculturii moderne, după cum nici specializările nu sunt corelate
cu cerințele curente ale pieței. În conformitate cu opiniile specialiștilor
(https://www.adr.ro, accesat la 13.01.2020), pentru angajatorii din agricultură există trei
nivele ale calificărilor, necesar a fi abordate diferențiat, astfel:
• resursele umane care trebuie să dispună de calificări de bază (muncitor agricol/piscicol,
legumicultor, crescător de animale, tractorist, mecanic agricol etc.) pot fi pregătite fie în
mod direct, la locul de muncă, fie prin intermediul unor cursuri de scurtă durată (între
două și patru luni). În aceste cazuri însă, dezavantajele sunt conferite, pe lângă caracterul
sezonier al activităților, de nivelul înalt al circulației forței de muncă. De asemenea, lipsa
existenței acestor calificări face imposibilă atât desfășurarea, cât și evoluția activităților
de profil;
• în cazul resurselor umane superior calificate, pentru care există agenții specializate de
recrutare și angajare, pot fi furnizați candidații potriviți. Disponibilitatea unor astfel de
persoane este însă redusă, singura situație fezabilă putând-o constitui identificarea acelor
viitori absolvenți care locuiesc în arealul activității angajatorului și care pot fi motivați
să revină în zona de domiciliu în condițiile în care au locul de muncă asigurat;
ACELEANU MIRELA-
• pentru nivelul managementului agricol este preferabilă identificarea unorIONELA
resurse umane
2020.11.04 22:45
cu experiență, cărora să li se poată asigura facilități de relocare sau de navetă, în funcție
de situație. Dezavantajele unei astfel de spețe sunt generate de durata mare a ciclului de
formare și, implicit, în majoritatea situațiilor, de constrângerile temporale. O soluție
favorabilă o poate constitui existența și derularea unor programe prin diverse linii de
finanțare sau prin reprezentanțele Autorității Naționale pentru Calificări (ANC).
Faptul că „țăran” constituie și reprezintă, în opinia mea, un „titlu de noblețe” (în care
bunul-simț, modestia, știința de a absolvi „școala umilinței”, capacitatea, disponibilitatea
și dăruirea de a munci în cel mai real sens al cuvântului etc. sunt numai câteva dintre
trăsăturile de caracter ale majorității populației din mediul rural) nu poate fi decât intens
depreciat de trista realitate că, în pofida oricăror eforturi, sărăcia nu poate genera decât
sărăcie, iar „înfrumusețarea” atât de insistent și chiar agresiv evocată și/sau invocată din
ce în ce mai mult de mass-media referitor la „visul vieții la țară” rămâne, pentru încă foarte
mulți dintre noi, un eufemism;
-schimbarea rolului jucat de România în domeniul comerțului agricol. Astfel, dacă până
în anul 1990 România avea un potențial agricol semnificativ și, de asemenea, un avantaj
competitiv în ceea ce privește resursele naturale, fiind un exportator tradițional de produse
agricole, după evenimentele din decembrie 1989 țara noastră a devenit un importator net
de produse agroalimentare, deficitele externe (și) în acest domeniu crescând, an de an, în
condițiile în care importurile de materii prime vegetale și animale, ca și cele de produse
agroalimentare au crescut substanțial, determinând ca economia națională să fie profund
negativ afectată de rezultatele „eforturilor” guvernanților, indiferent de „culoarea” politică a
acestora, în direcția creșterii progresive a dependenței industriilor de profil și a populației
de importuri. Spre exemplu, în primele nouă luni ale anului 2018, comparativ cu perioada
corespondentă a anului 2017, exporturile de produse agroalimentare au crescut cu +151,0
mil. euro (+3,3%), cele ale industriei lemnului și hârtiei (inclusiv mobilă) cu +117,3 mil.
euro (+3,3%), în timp ce pentru produse ale industriei textile şi pielăriei a fost înregistrată
o diminuare cu -57,5 mil. euro (-1,3%); totalul cumulat al creșterii exporturilor în aceste trei
domenii pendinte de resursele agricole, animaliere și forestiere a fost, așadar, în perioada
analizată, de +210,8 mil. euro. În același interval de timp, importurile au crescut cu +107,8
mil. euro (+2,0%), cu +266,6 mil. euro (+10,4%) și, respectiv, cu +153,7 mil. euro (+3,0%),
ACELEANU MIRELA-
totalul cumulat însumând 528,1 mil. euro (M.M.A.C.A. - D.C.E.). Rezultă,IONELA
așadar, pentru
2020.11.04 22:45
perioada analizată în anii 2017 și 2018, un deficit al balanței comerțului exterior cu cele
trei categorii de produse de 317,3 mil. euro, ceea ce, la nivelul primelor trei trimestre ale
anului 2018, reprezinta circa 0,21% din Produsul Intern Brut (PIB) al României;
-influențele negative ale aplicării prevederilor Legii nr. 18 din 19 februarie 1991. De-a
lungul existenței noastre, agricultura a constituit un liant solid, vocația pastorală a țăranului
român creând legături indestructibile între acesta, glia strămoșească și țară. De aici rezultă
și una dintre cele mai importante caracteristici ale tranziției agriculturii noastre, respectiv,
cea aferentă regimului juridic al fondului funciar. Legea nr. 18/1991 stipulează dreptul de
constituire și reconstituire a proprietății asupra pământului, agricultorul român redevenind
proprietar al terenului pe care muncea. În pofida unor aspecte apreciate ca incomplete și
confuze (ca, spre exemplu: tergiversarea soluționării cererilor de reîmproprietărire și a
celor de acordare a măsurilor reparatorii; întârzierea plății despăgubirilor; etc. - www.avp.
ro/rapoarte-anuale/raport-avocatul-poporului.pdf), această lege determinat tranziția de la
comportamentul colectivist, lipsit esențialmente de interes pentru eficiența muncii, la cel de
proprietar, dinamic, reflectând interesele majore în valorificarea cât mai eficientă a
mijloacelor de producție și de muncă și în revitalizarea ireversibilă a gospodăriei agricole
țărănești. Pe de altă parte, însă, prin prevederile sale, Legea nr. 18/1991 a „reușit” să
genereze distrugerea lotizării exploatațiilor agricole, terenurile fostelor I.A.S.-uri fiind
cedate proprietarilor de drept și ajungând, astfel, fărâmițate, în timp ce fostele C.A.P.-uri s-
au dezintegrat, marile suprafețe din componența acestora trecând direct în proprietatea
persoanelor care le-au adus în respectivele cooperative. Au fost procesele care au generat,
sub deviza „fiecăruia i se cuvine ceea ce este al său”, desființarea (sau, mai degrabă,
distrugerea) irigațiilor, a mecanizării, a fertilizării și chimizării, inclusiv a tuturor celorlalte
procese agrotehnice avansate (Anghelache, 2018:5). De asemenea, au scăzut extrem de
drastic suprafețele exploatațiilor agricole: circa 2 ha. pentru cele fără personalitate juridică
și circa 210 ha. pentru cele cu personalitate juridică. În fine, la nivelul anului 2017, numărul
celor care utilizau o suprafață agricolă mai mică de 0,3 ha. deținea aproximativ 27% din
totalul exploatațiilor agricole cu suprafață agricolă utilizată, în timp ce cel al proprietarilor
de exploatații de peste 50 ha. reprezenta doar 0,5% din total, dar 51,1% din suprafețele
agricole utilizate (Anghelache, 2018:6). Per ansamblu, se apreciază că, practic, „întoarsă”
ACELEANU MIRELA-
din punctul de vedere al dimensiunii și structurii proprietății funciare în aniiIONELA
’50, economia
2020.11.04 22:45
României va trebui să reia, practic, procesul istoric al concentrării și centralizării pământului
și capitalului în agricultură, efectele în ceea ce privește eliberarea ocupațională a resursei
umane din acest sector constând, inevitabil, în tensiuni sociale și nu numai;
-reducerea dramatică a șeptelului. Astfel, comparativ cu anul 1990, în anul 2013 România
deținea: 1936 (față de 2671, în 1990) mii capete bovine (diminuare cu 38%); 4235 (față de
6013, în 1990) mii capete suine14 (scădere cu 42%); 10270 (față de 17664, în 1990) mii
capete ovine și caprine (scădere cu 72%); 76301 (față de 123066, în 1990) mii capete
păsări (scădere cu 62%) - Anghelache, 2018:8 și calculele proprii ale autorului, utilizând
informațiile furnizate prin intermediul https://www.ins.ro/ - , accesat la 07.01.2020. La
nivelul anului 2016, situația s-a deteriorat, scăderile fiind, comparativ cu anul 2013, de:
4,5% la bovine; 2,2% la suine; -1,82% la ovine; 2,95% la ovine și caprine; -1,53% la
păsări. În fine, anul 2018 nu a adus nimic pozitiv (cu excepția creșterii, față de 2016, a
numărului bovinelor, cu 6,1% și, respectiv, a celui al ovinelor și caprinelor, cu 1,15%).
Mai mult, pestele porcină și aviară, mediatizate obsesiv și neverificabile ca dimensiuni ale
fenomenului, au generat date statistice alarmante: diminuarea, cu 10,1% a efectivului de
suine și cu 50,5% a celui de păsări. Rezultatul, așa cum și-au și dorit, cu certitudine, unii
potentați ai domeniului, nu a întârziat să apară și, pe cale de consecință, consumăm carne de
vită, de porc și de pasăre din import, din Spania, R.F. a Germaniei și Ungaria;
-inexistența unui cadru legislativ coerent și predictibil. Cu toate că am făcut eforturi mari și
am constituit structuri organizaționale adaptate la exigențele (din nefericire doar teoretice)
UE, România rămâne tributară imprevizibilului, amatorismului, lipsei de deontologie și
chiar de profesionalism ale multora dintre cei care, cu sau fără voia lor, s-au perindat la
„cârma” destinelor agriculturii. Din decembrie 1989 și până în martie 2020, la conducerea
destinelor agriculturii românești s-au perindat nu mai puțin de 14 miniștri. Este un număr
deloc mare, dacă avem în vedere că în alte domenii (sănătate, educație etc.) erau schimbați
miniștri la intervale de câteva luni. Astfel, spre exemplu, dacă durata medie de „viață” a
14
cu titlu exclusiv informativ, precizez că, în anul 1989, combinatul COMTIM din Timișoara deținea peste 6 mil.
capete suine, fiind apreciat ca un exemplu de management performant în zootehnie. Actualmente importăm 90%
din necesarul pentru consumul cărnii de porc - n.a.
ACELEANU MIRELA-
unui ministru a fost, în România, în intervalul anilor 1989 - 2020, de mai puțin de 400 zile,
IONELA
2020.11.04 22:45
la nivelul țărilor membre ale UE media „supraviețuirii” este de 2000 zile (https://www.
economie.hotnews.ro, accesat la 13.01.2020). Fiecare ministru nominalizat (unii dintre
aceștia au deținut această funcție numai pentru câteva luni) dădea speranța că lucrurile vor
merge din bine în și mai bine. De aici și elaborarea a numeroase acte normative care, în
funcție de interese de moment și, obligatoriu, de partid, încercau să convingă alegătorii că
acela este, în sfârșit, momentul din care va începe să ne fie din ce în ce mai bine. Și,
paradoxal, cu fiecare an care trece, deși țara noastră devine un competitor din ce în ce mai
remarcabil pe piața agricolă internațională, nivelul de trai perceput la nivelul populației
nu are creșteri semnificative. Spre exemplu, chiar dacă, în anul 2018, dețineam locul trei
în Europa la producția totală de cereale (cu 31,89 mil. tone), locul al patrulea la cea de
grâu (10,247 mil. tone) și primul loc la producțiile de porumb și de floarea soarelui (cu
18,9 mil. tone și, respectiv, cu 3,3 mil. tone) - https://www.eurostat.eu/, accesat la 16.01.
2020 - , importurile de produse alimentare au crescut de la 1,8 miliarde euro în 2008, la 2,9
miliarde euro în 2016. În prima jumătate a anului 2018, exporturile de produse
agroalimentare ale României au totalizat 2,2 miliarde euro, în timp ce importurile au
însumat 3,3 miliarde euro, deficitul balanței comerciale agricole devenind un record care
nu a mai fost atins după anul 1989: 1,08 miliarde euro. Acestea sunt realități indubitabile
din punct de vedere statistic și nu pot crea, nici chiar sub argumentarea imposibilității de a
stoca producția de cereale record, imaginea unei agriculturi performante. Și așa ajungem în
situația în care, deși producem din ce în ce mai mult, exportăm cereale din ce în ce mai mult
și mai repede și importăm alte cereale și chiar și produse de panificație, cu mult mai mult și
mai repede. De asemenea, impredictibilitatea cadrului legislativ, la care se adaugă „politica”
unor „clanuri” aflate la conducerea multor organizații (mai ales de partid, dar și partinice)
județene, regionale și/sau zonale a determinat ca mulți potențiali investitori în agricultura
românească să renunțe la intențiile lor. Nicio persoană juridică nu poate fi sigură că, în
condițiile în care cheltuiește milioane și chiar zeci de milioane de euro pentru agricultura
din România, va reuși să transforme efortul financiar în investiții sustenabile și durabile.
Practic, finalmente, existența unui cadru legislativ incoerent și impredictibil nu va putea
genera decât sentimente de prudență, de insecuritate și chiar de teamă din partea unor
investitori care preferă să își reorienteze fluxurile financiare către economiile altor țări,
ACELEANU MIRELA-
cu mult mai sigure și susținând cu mult mai mult producătorii locali. Este,IONELA
spre exemplu,
2020.11.04 22:45
cazul Franței, al R. F. a Germaniei, al Ungariei și al altor țări membre ale UE, țări în care
activitatea producătorilor locali este mult mai intens și consecvent susținută de guvernanți,
astfel încât producțiile de lapte și produsele din lapte să nu mai fie nici distruse și nici, în
cel mai fericit caz, compromise. În esență, referitor la calitatea produselor agroalimentare,
nimeni nu poate contesta faptul că ceea ce producem în România depășește, de regulă, cu
mult, nivelul produselor de import, ceea ce are denumirea de „gust românesc” fiind,
categoric, cu-adevărat, românesc;
-creșterea ponderii investițiilor străine în agricultura României. Dacă până în anul 2007,
anul în care am devenit membri ai UE, proprietatea asupra terenurilor (inclusiv agricole)
era un subiect tabu, odată deveniți europeni, lucrurile s-au schimbat, radical. Anii 2008 -
2010 nu au putut lăsa indiferenți investitorii în terenuri agricole. În urmă cu 10 ani, prețul
unui hectar varia între 900 euro în Lituania și 47 mii euro în Olanda. După Lituania, cele
mai ieftine terenuri agricole se vindeau în Slovacia (1,25 mii euro), România (2 mii euro),
Cehia (2,25 mii euro), Suedia (3,7 mii euro), Spania (10,4 mii euro) și Danemarca (25,92
mii euro) - https://www.zf.ro/companii/, accesat la 13.01.2020 - . În anul 2018, primii zece
investitori străini în terenurile agricole din România dețineau circa 180 mii hectare, din
totalul celor 422 mii hectare suprafață de teren agricol exploatată de persoane fizice și
juridice străine (https://www.financialintelligence.ro/primii-zece-investitori-straini-in-
terenurile-agricole-din-romania-detin-circa-180-000-de-hectare/, accesat la 13.01.2020).
În tab.2.3 este prezentată o situație referitoare la primii cei mai importanți investitori în
terenurile agricole din România în anii 2010 și, respectiv, 2018:
Tab.2.3: Situația celor mai importanți investitori în terenurile agricole din România
în 2010 și 2018
Investitori - an 2010 Investitori - an 2018

Assicurazioni Generali (Italia): 4,65 mii ha. + 350 Agricost S.A. (EAU): 57 mii ha.
ha. viță-vie
Inglebi & FirstFarms (Rausing15 - Danemarca): Maria Trading & Agro Chirnogi (Liban):
18 mii ha. 25 mii ha.
Germanagrar (Germania): 8 mii ha. Campo d’Oro S.R.L. (Danemarca): 20
mii ha.
15
Rausing - familie daneză, cu investiții imobiliare în întreaga lume (Argentina, Australia, Noua Zeelandă, SUA, Uruguay etc.) - n.a.
ACELEANU MIRELA-
Agrarius (Germania): 3,7 mii ha. Zimbrul S.A. (Portugalia): 16,5 mii ha.
IONELA
2020.11.04 22:45
DN Agrar (Germania): 2 mii vaci + 11 mii ha. Gostner Tomas (Italia): 13 acest
Aprob mii ha.
document
Prio Foods (Germania): 25 mii ha. JD Agro Cocora S.R.L. (Danemarca):

12,5 mii ha.
5 libanezi (Agro Chirnogi & Maria Trading): 25 Martini Luciano (Italia): 12 mii ha.
mii ha.
Rabobank (Olanda): 21 mii ha. Agrinatura S.R.L. (Fond Invest. UK): 10
mii ha.
Charmetant Arnaud (Franța): 9 mii ha.
Ineu S.R.L (Austria): 7,5 mii ha.
Sursa: concepția proprie a autorului după: https://www.zf.ro/companii/ și
https://www.financialintelligence.ro/
O situație aparte, total ilogică în opinia mea, o constituie faptul că sursele de informații
sunt, în unele cazuri, contradictorii. Astfel, spre exemplu, cele 422 mii hectare suprafață
de teren agricol exploatate de 793 persoane fizice și juridice străine reprezintă 5% dintre
cele 9,5 mil. ha. cât constituie suprafața agricolă a României (https://www.madr.ro; https
://www.financialintelligence.ro/; https://www.lantulalimentar.ro/, accesate la 13.01.2020) și
nicidecum 40% sau și mai mult, așa după cum susțin, spre exemplu: https://www.bzi.ro/
statistica-ingrijoratoare-strainii-detin-40-din-suprafata-arabila-a-tarii-645104, https://www.
digi24.ro/stiri/economie/agricultura/strainii-detin-40-din-suprafata-agricola-627557, https://
www.activenews.ro/economie-agricultura/Am-vandut-peste-40-din-tara-150137, accesate
la 13.01.2020. Demn de remarcat este faptul că aceste disfuncționalități de comunicare sunt
generate de baza diferită de calcul luată în considerare. Astfel, spre exemplu, în statisticile
din prima categorie, sunt luate în calcul doar organizațiile care sunt înscrise la APIA, în
care terenurile se află în exploatare pentru a beneficia de subvenții. În cea de-a doua
categorie sunt luate în calcul toate terenurile cumpărate de cetățeni străini (sau în numele
acestora) dar neexploatate agricol. Un exemplu în acest sens îl constituie contele austriac
Andreas von Bardeau, un descendent al familiei de Habsburg, care a achiziționat circa 21
mii hectare în județele Arad, Argeș, Caraș Severin și Timiș, nu pentru a le exploata agricol,
ci doar cu titlu de plasament financiar. Încă din anul 2015, spre exemplu, un studiu elaborat
pentru Comisia pentru Agricultură din cadrul CE de către Transnational Institute din Olanda
avertiza că, sub sloganul „Diversificarea protofoliului investițional”, mai multe grupuri
bancare și de fonduri de pensii și de asigurări de pe continentul european au înființat fonduri
ACELEANU MIRELA-
de investiții specializate în domeniul agriculturii, pentru a-și dispersa IONELA
riscurile și, de
2020.11.04 22:45
asemenea, pentru a profita în urma interesului ascendent pentru materiile prime agricole,
îndeosebi în cazurile apariției unor crize de genul celei din anul 2008. În acest context, se
relevă faptul că, la nivelul structurilor CE, nu există informații statistice oficiale cu privire
la numărul cetățenilor străini care dețin terenuri agricole în țara noastră dar, în
conformitate cu unele surse informaționale, circa 10% dintre suprafețele agricole sunt în
posesia unor investitori din afara spațiului UE, în timp ce alte 20-30% sunt controlate de
investitori din UE. Din spațiul UE, cei mai mulți investitori (persoane fizice și/sau juridice)
proveneau, la finele anului 2018, din: Italia (194); R. F. a Germaniei (80); Franța (33);
Austria (31); Olanda (28); Spania (23); Belgia (17); Danemarca (16); Grecia (10). Sursa:
https://www.financialintelligence.ro/, accesat la 13.01.2020. O situație sinoptica a vânzării
de terenuri agricole din România este prezentată în tab.2.4.
Tab.2.4: Situația vânzării de terenuri agricole din România între 2014 - 2019
Anul Suprafața terenurilor
vândute
2014 58 875 ha.
2015 172 353,9 ha.
2016 144 350 ha.
2017 153 927,5 ha.
2018 154 076,2 ha.
2019 (până la 01.06) 74 117 ha.
TOTAL suprafețe vândute de la intrarea în vigoare a Legii 757 700,6 ha.
nr. 17/2014
Sursa: calcule ale autorului, în baza datelor obținute pe
https://www.financialintelligence.ro/
România se află în acest moment pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în
lume în funcţie de procentajul terenurilor agricole controlate de companiile cu capital străin
(https://www.caleaeuropeana.ro/romania-de-vanzare/amp/, accesat la 15.01.2020);
-redobândirea unui loc important al României ca putere agricolă în cadrul UE. Conform
surselor statistice ale Eurostat, la finele anului 2018, țara noastră era a opta putere agricolă
în UE, după cum rezultă și din datele incluse în tab.2.5:
Tab.2.5: Situația volumului valoric al producției agricole în unele țări membre UE în
anul 2018
ACELEANU MIRELA-
Țara Valoare producție agricolă IONELA
Pondere în total
2020.11.04 UE
22:45
Franța 77,2 miliarde euro 18 %
Italia 56,9 miliarde euro 13 %
R. F. a Germaniei 52,7 miliarde euro 12 %
Spania 52,2 miliarde euro 12 %
Marea Britanie 29,8 miliarde euro 7%
Olanda 28,2 miliarde euro 6%
Polonia 25,0 miliarde euro 6%
România 8,6 miliarde euro 4%
Sursa: https://www.eurostat.eu
Jumătate dintre statele membre ale UE au înregistrat creșteri ale producției agricole în anul
2018, avansul cel mai mare fiind în Slovenia (+17,9%), România (+8%) și Croația (5,9%).
Creșterea înregistrată de țara noastră a fost datorată, prioritar, sporirii cu 12,9% a valorii
culturilor agricole și cu 27,7% a valorii serviciilor agricole, în condițiile diminuării cu
6,5% a valorii producției animale (https://www.comunicato.ro/in-ue-romania-este-a-8-a-
putere-agricola-pentru-anul-2018/, accesat la 15.01.2020). Cu certitudine, locul țării noastre
poate fi consolidat și chiar ameliorat, prin măsuri adecvate vizând perfecționarea cadrului
instituțional și de politici agricole capabile să faciliteze cooperarea între fermieri, creșterea
eficienței activității administrației ADR, modernizarea sistemului de cercetare-dezvoltare
și a celui de consultanță din mediul rural etc.
-agravarea dezechilibrelor structurale din sectorul agricol. În acest context, unul dintre
principalele neajunsuri îl constituie fragmentarea excesivă a proprietăţii agricole, România
orientând fondurile bugetare către fermele comerciale şi către cele de mici dimensiuni, ale
căror dimensiuni, la nivel naţional, sunt de circa 2 milioane hectare. Pe cale de consecinţă,
PAC se dovedeşte o politică prin excelenţă integraţionistă, „armonizarea” cu standardele
europene generând realitatea conform căreia politicile agricole naţionale au fost înlocuite,
pentru majoritatea producţiei agricole (peste 90%), de reglementări comune de funcţionare
a pieţelor şi de comercializare a produselor (https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/
sheet/103/politica-agricola-comuna-pac-si-tratatul, accesat la 09.07.2019). Drept urmare,
PAC este o mare consumatoare de resurse financiare, prin sistemul complex de subvenţii
şi de alte stimulente financiare fiind utilizat circa jumătate din bugetul comun. Nu este
mai puţin adevărat că, în vederea atingerii unor standarde minime de competitivitate cu
ACELEANU MIRELA-
agricultura europeană, este vorba despre ieşiri de forţă de muncă de circaIONELA
3 milioane de
2020.11.04 22:45
persoane din agricultura românească, ceea ce va produce mari bulversări în sector. Spre
exemplu, ce ocupaţii vor găsi cei care vor fi nevoiţi să părăsească domeniul agriculturii?
Foarte probabil, creşterea cotei de ocupare pe seama deplasărilor dinspre sectorul agricol
spre alte sectoare, precum şi pe seama modernizării acestui sector de activitate constituie
cea mai importantă miză a orizontului pe termen scurt. De unde vor proveni resursele
imense necesare reechipării agriculturii şi dezvoltării rurale? Sunt, poate, cele mai mari
semne de întrebare, mai ales că migraţia internaţională detensionează, în sine, piaţa forţei
de muncă, dar nu rezolvă problema resurselor (toţi cei ce lucrează în afara graniţelor
propriei ţări vor fi cotizanţi sociali în ţările de destinaţie şi nicidecum în ţara de origine).
Totodată, mulţi dintre cei disponibilizaţi din agricultură vor deveni persoane în vârstă, care
se vor adăuga „masei” ce va pune presiune pe buget: pensionarii şi asistaţii sociali.
În vederea dezvoltării agriculturii şi industriei agroalimentare, ministerul român de resort

a stabilit, în urma unui studiu în care a antrenat şi numeroşi specialişti din domeniu, un ansamblu
de priorităţi redate succint în cele ce urmează (https://www.madr.rodocs/ agricultura/strategia-
agroalimentara-2020-2030.pdf, accesat la 09.07.2019):
• priorităţi cu caracter general:

- consolidarea terenurilor, a fermelor şi eliminarea constrângerilor de pe piaţa terenurilor;
- creșterea valorificării potenţialului agricol al ţării;
- reducerea sărăciei rurale;
• în vederea îmbunătăţirii competitivităţii în agricultură:

- promovarea produselor cu specific regional;
- îmbunătăţirea lanţului agro-alimentar, îndeosebi prin dezvoltarea formelor asociative
(asociaţii şi organizaţii de piaţă);
- intensificarea producției, acordând o atenţie deosebită zootehniei
• în vederea perfecţionării cadrului instituţional şi de politici agricole:

- sprijinirea cooperării dintre fermieri;
- îmbunătăţirea eficienţei administraţiei agricole;
ACELEANU MIRELA-
- modernizarea sistemului de cercetare-educație precum şi a serviciilorIONELA
de consultanţă
2020.11.04 22:45
din mediul rural.
Realizarea tuturor obiectivelor pe termene scurte, medii şi/sau lungi este, în opinia mea,
condiţionată esenţialmente de perfecţionarea comunicării organizaţionale la nivelul ramurii şi,
îndeosebi, la cel al unităţilor agricole.
2.2. Comunicarea în unităţile agricole şi importanţa acesteia
La nivelul unităţilor agricole din România, aşa cum experienţa o demonstrează, procesul
comunicării organizaţionale rămâne, cel puţin pentru încă o bună perioadă de timp, la nivelul unui
deziderat teoretic, declarativ.
Cine acţionează performant în agricultură, comunică. Practic, comunicarea este elementul

esenţial al eficienţei şi, implicit, al succesului în această ramură vitală a economiei.
Fapt dovedit, în domeniul agriculturii cuvântul-cheie este „acum”, orice întârziere şi/sau
disfuncţionalitate afectând, de regulă ireversibil, rezultatele activităţii oricărei unităţi agricole, mai
ales în condiţiile în care, poate mai mult ca în alte domenii, timpul înseamnă bani, iar banii
constituie o reflectare a succesului.
Pe cale de consecinţă, dovedirea abilităţilor de interrelaţionare cu terţii este condiţia sine

qua non a reuşitei, de ea depinzând soluţionarea majorităţii problemelor care apar sau care pot
apărea pe parcursul unui an agricol.
Din punct de vedere abstract, comunicarea agricolă constituie un domeniu teoretic aplicat.
Dar, deşi domeniul este de importanţă capitală în agricultură, din informaţiile deţinute până în acest
moment, în România nicio facultate cu profil agricol (nici cea de Management Agricol şi/sau cea
de Management Agricol şi Dezvoltare Rurală) nu au inclusă, în curricula universitară, o disciplină
de învăţământ în cadrul căreia să fie studiată comunicarea în unităţile agricole/agricultură.
În opinia unor specialişti, domeniul extins al comunicării agricole ar putea fi privit ca o

comunicare advocacy (Sharma, 2010), fapt care solicită, din partea comunicatorilor (doar la nivel
declarativ, în opinia mea) abilităţi de a formula aprecieri cu statut de valori sau chiar de afecţiuni
la adresa agriculturii.
În realitate, aşa cum poate fi constatat, dacă întrebi pe cineva care activează în domeniul
agriculturii despre comunicarea organizaţională, poţi stârni, în cel mai fericit caz, zâmbete sau
ACELEANU MIRELA-
grimase de nedumerire. Mai toată lumea declară şi/sau susţine importanţa acesteia IONELA
pentru succesul
2020.11.04 22:45
activităţii unităţilor agricole dar, nu numai surprinzător, nimeni nu face nimic. Mai mult, o simplă
documentare în digital, va furniza consideraţii teoretice uneori chiar aberante, în maniera, spre
exemplu: „...comunicarea agricolă (sau comunicaţiile agricole) constituie un domeniu care se
concentrează pe comunicarea despre informaţiile legate de agricultură între părţile interesate din
agricultură şi părţile interesate în domenii agricole şi non-agricole” (https://www.wikipedia.en).
Sau, mai elocvent, după cum afirma un specialist în domeniu, ...în toată relaţia dintre agricultori
cea mai importantă este comunicarea. Şi, în contextul în care se mai întâmplă lucruri neplăcute,
acestea au loc din lipsa comunicării (Laurenţiu Baciu, preşedinte al LAPAR, 05.11.2018, https://
www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-107117-comunicarea-cu-fermierii, accesat la 31.05.2020).
Tot conform opiniei specialiştilor din alte ţări, comunicarea agricolă se realizează atât
formal, cât şi informal (Treise et Weigood, 2002) şi se referă la toate domeniile care au legătură
cu întreprinderile agricole (Boone, Meisenbach şi Tucker, 2000).
2.3. Modalităţi de comunicare utilizabile în şi între unităţile agricole
Aparent simplu şi fără a necesita prea multe activităţi de concepere şi/sau de elaborare,
orice proces comunicaţional este, în realitate, o componentă fundamentală a managementului
organizaţional, de care depinde eficienţa şi eficacitatea acestuia. Mai mult, conform opiniei unor
specialişti, comunicarea ar trebui inclusă atât în funcţiile managementului, cât şi în funcţiunile
oricărei entităţi, în condiţiile în care totul este şi/sau înseamnă comunicare (Popescu et State,
2017).
O menţiune aparte consider că trebuie făcută referitor la mijloacele de comunicare digitală.

În context, nu putem să nu remarcăm faptul că dinamica evoluţiei comunicării, inclusiv la nivel
organizaţional intern şi extern este şi va fi suprinzătoare. Condiţiile concrete de desfăşurare a
activităţii au favorizat şi au impus adaptarea la telemuncă, poate cel mai concludent exemplu
constituindu-l criza pandemică de COVID 19 de la începutul acestui an, criză care a modificat
profund nu numai sistemele de valori organizaţionale, ci înseşi principiile şi regulile desfăşurării
activităţii. Remote Management şi Working from Home sunt doar două exemple dintre cele mai
utilizate modalităţi de adaptare la condiţiile extraordinare impuse de această criză care ne va afecta
viaţa pentru perioade de timp imposibil de anticipat. Nimeni nu mai poate fi surprins de dominaţia
mijloacelor de comunicare în era digitală. De la afaceri până la viaţa socială, aceste mijloace de
ACELEANU MIRELA-
comunicare ne domină din ce în ce mai des existenţa, impunându-ne chiar adaptarea la condiţii din
IONELA
2020.11.04 22:45
ce în ce mai restrictive care, până nu demult, ne apăreau ca fiind aproape de ficţiune. Se apreciază
că evoluţia rapidă a tehnologiei informţiei şi a comunicaţiilor (TIC) este cea care a făcut posibilă
apariţia acestor mijloace. Da, perfect adevărat, dar trebuie ţinut cont de faptul că modificările dure
şi extrem de severe ale evoluţiei vieţii au adăugat un plus important de stres la ceea ce, până nu
demult, făceam din păcere şi nicidecum constrânşi.
Revenind, fără a avea pretenţia unei enumerări exhaustive, iată, prezentate succint, unele
dintre cele mai uzuale şi importante modalităţi de comunicare utilizabile în unităţile agricole16,
dintre care majoritatea sunt specifice erei digitale, aşa-numitei „E-agriculturi”:
• anunţurile publicitare în media - au ca scop promovarea atât a entităţii, cât şi a bunurilor

şi serviciilor produse de aceasta, pentru a stimula dorinţele potenţialilor clienţi, apelând
la metode de manipulare psihologică. Obiectivele anunţurilor publicitare în media constau,
prioritar, în a informa (despre apariţia unui nou produs sau serviciu, pentru a crea o
nevoie primară etc.), a convinge (în cazul accentuării concurenţei, pentru a genera o
cerere selectivă) şi/sau a reaminti destinatarilor ceea ce urmăreşte vânzătorul (pentru
produse/servicii ce sunt deja cunoscute, dorindu-se menținerea interesului clienţilor față
de acestea) şi pot viza un anumit produs (serviciu), o anumită marcă (brand), o anumită
entitate etc.;
• Communications over Internet Protocol (CoIP) - este „...termenul-umbrelă utilizat pentru

transmiterea tuturor formelor de date via Internet (via IP), incluzând voce, imagini, video
şi date” (https.://www.yourdictionary.com/coip, accesat la 15.05.2020). Aceste modalităţi
de comunicare sunt efectuate prin intermediul:
- aplicaţiilor „messenger” - acestea includ aplicaţii şi platforme ce facilitează mesageria

instantanee ca, spre exemplu, cea socială, Jabber, Slack, chat-uri etc. (htttps://www.
wikipedia.en, accesat la 31.05.2020). Dacă, în cazul e-mail-ului, informaţia apare în
forma unei scrisori în care destinatarul trebuie precizat de fiecare dată, messenger -ul
utilizează doar textul, într-un mediu dedicat (spre exemplu, „fereastra de chat”),
interlocutorii nemaifiind obligaţi să introducă, înaintea fiecărui mesaj, destinatarul
16
am optat pentru ordinea alfabetică a enumerării acestor mijloace, pentru a elimina orice potenţiale nemulţumiri
aferente unuia sau altuia dintre ele - n.a.
ACELEANU MIRELA-
acestuia. În cadrul fiecărei subdiviziuni din structura organizatorică a unei entităţi este
IONELA
2020.11.04 22:45
posibilă crearea unui „chat rooms” dedicat, spre exemplu, doar membrilor unei anumite
subdiviziuni organizatorice sau celor dintr-o echipa de proiect. Aplicaţiile messenger
s-au dezvoltat în largi platforme care fac posibile actualizări de stări, chat-uri, diferite
plăţi şi comerţ conversaţional, ansamblul reţelelor centralizate fiind administrate prin
intermediul serverelor operatorilor fiecărei platforme. Cel mai frecvent utilizate aplicaţii
de messenger includ WhatsApp, Facebook Messenger, WeChat şi QQ Messenger,
Instagram, Reddit, Tumblr, Twitter, Telegram, Viber, Line şi Snapchat. Există aplicaţii
care pun accentul pe anumite utilizări; spre exemplu, Skype se concentrează pe apelurile
video, Slack pe mesagerie şi pe partajarea fişierelor pentru echipe de lucru, Snapchat
pe mesajele-imagine etc. Aplicaţiie de tip Messenger sunt cel mai frecvent utilizate
pentru smartphone-uri, la nivelul anului 2018 existând, lunar, peste 1,3 miliarde de
utilizatori de WhatsApp şi Facebook Messenger, 980 de milioane de utilizatori activi ai
WeChat şi 843 milioane de utilizatori activi de QQ Mobile;
- blog-ului - este un website de discuţie, publicat pe World Wide Web, format din intrări
de text (postări) discrete, adeseori informale, afişate, de regulă, în ordine cronologică
inversă (Blood, 2000), ce constituie una dintre numeroasele „faţete” ale fenomenului
cunoscut sub denumirea de Web 2.0. Blog-ul a devenit uzual de la începutul actualului
secol, prin intermediul său unul sau mai mulţi autori (blog-eri sau bloggeri, abreviere a
sintagmei „web log”) postând, sub forma unor articole, opinii şi analize în diferite
domenii. Blog-urile sunt utile entităţilor care doresc ca, prin intermediul unui mesaj, să
fie recunoscute ca „autorităţi” în domeniu. Mai nou, blogger-ii iniţiază astfel de acţiuni
cu scopul de a realiza venituri personale suplimentare, afacere cu mare succes în rândul
celor care ştiu să facă bani de pe urma sentimentalismului terţilor. Dacă până în anul
2010 blog-urile au fost rezultanta activităţii unei singure persoane, din acest an au început
să-şi facă simţită prezenţa online mai mulţi autori (multi-authors blogs - MAB).
Ascensiunea rapidă a Twitter şi a altor sisteme de tip „microblogging” a facilitat
integrarea MAB-urilor şi a blog-urilor cu un singur autor în mass-media, fapt ce a
permis multor utilizatori non-tehnici, fără experienţă în utilizarea tehnologiilor HTML17
17
Hyper Text Markup Language - limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web care pot fi afişate într-un
browser (navigator), cu scopul de a prezenta o multitudine de informaţii - n.a.
ACELEANU MIRELA-
şi a protocoalelor de transfer de fişiere să publice informaţii pe Web.IONELA
Şi tot din anul
2020.11.04 22:45
2010, blog-urile au dobândit caracterul unor website-uri interactive (htttps://
www.wikipedia.en, accesat la 31.05. 2020), care permiteau utilizatorilor postarea de
comentarii online. Blog-urile au devenit din ce în ce mai eterogene, începând cu forme
foarte populare (Wordpress - cea mai cunscută şi utilizată platformă de blogging,
Blogspot, Blogger etc.), continuând cu forme concentrate pe artă (Art Blogs), artă
fotografică (PhotoBlogs), videoclipuri (Video Blogs sau Vlogging18), muzică (MP3
blogs) şi audio (Podcast-uri19) şi excelând cu edublog-urile, respectiv cu blog-urile
utilizate ca resurse de instruire şi educaţie, din ce în ce mai frecvent apelate20. Blog-ul
şi blogging-ul sunt utilizate pe scară din ce în ce mai largă, pentru crearea şi partajarea
conţinutului pe reţelele de socializare (social-media). Iată câteva date statistice despre
utilizarea, la nivel mondial, a blog-ului, în anul 2019 (https://www.optinmonster.com/
blogging-statistics/, accesat la 31.05.2020). În medie, în fiecare lună: circa 49 milioane
de oameni au vizualizat peste 200 de miliarde de pagini; au fost încărcate aproximativ
70 de milioane de postări de către utilizatorii WordPress (dintre care 71% în limba
engleză); au fost generate, de către cititori, circa 77 de milioane de noi comentarii,
durata medie a unei scrieri pentru postare fiind de 3,5 ore. Tot la nivelul anului 2019,
46% dintre bloggeri îşi editau propriile lucrări, 54% aveau un redactor sau apelau la
terţe persoane pentru a face recenzii, 77% dintre utilizatorii de internet citeau blog-uri,
iar utilizatorii de internet din SUA petreceau de 3 ori mai mult timp pe blog-uri decât pe
e-mail;
- e-mail-ului (poştei electronice) - este un mijloc de comunicare folosit din anii ’60, prin
tehnologia „time-sharing”, fiind mai vechi decât internetul. Inventat de Ray Tomilson
în anul 1971 (htttps://www.wikipedia.en, accesat la 31.05.2020), e-mail-ul este o metodă
de schimb de mesaje între persoane care utilizează dispozitive electronice şi funcţionează
prin intermediul reţelelor de computere, în principal pe internet, oferind atât libertate, cât
şi o viteză de reacţie foarte mare utilizatorilor săi. E-mail-ul constituie un mod eficient
18
practicate de aşa-numiţii vloggeri, care se cred, deja, „stăpâni ai inelelor”, fără nicio pregătire tehnică în domeniu,
dar cu „aere” de mari şi infailibili „connaisseuri” şi atotcunoscători - n.a.
19
serie de fişiere audio digitale, cu caracter episodic, incluzând cuvinte rostite, pe care un utilizator le poate descărca
pe un dispozitiv personal, pentru a facilita ascultarea - n.a.
20
inclusiv în perioada crizei de coronavirus - n.a.
ACELEANU MIRELA-
de transmitere a documentelor, imaginilor şi fişierelor având anumite dimensiuni,
IONELA dar şi
2020.11.04 22:45
pentru afişarea semnăturii electronice. Nici utilizatorii şi nici computerele acestora nu
trebuie să fie simultan online, fiind necesară conectarea lor la un server sau la o interfaţă
de e-mail, pentru a putea primi şi descărca mesaje. Principalul avantaj al e-mail-ului,
în afara rapidităţii transmiterii (aproape instantanee) a mesajelor este conferit de faptul
că forma sa scrisă nu poate fi, niciodată, contestată, mai ales dacă este elaborată
profesionist;
- forum-ului - constituie un website dedicat discuţiilor diverşilor utilizatori care au aderat

la grupul respectiv. Este apelat de toţi cei care utilizează internetul, fiind cunoscut şi sub
denumirea de „schimburi de mesaje”, pe o anumită temă. Mesajele sunt grupate pe aşa-
numite „şiruri” („threads”) care, prin intermediul tehnologiei create (spre exemplu,
platforma Reddit), facilitează continuarea conversaţiilor succesive postării iniţiale.
Eterogentitatea subiectelor abordate pe un forum este dată de tematica discuţiilor şi de
modul în care acestea sunt administrate, în cadrul fiecărui forum fiind utilizat un aumit
jargon21, asociat subiectului dezbătut. Forumul de mesaje este constituit din totalitatea
discuţiilor online şi oferă oportunitatea susţinerii unor conversaţii sub formă de mesaje
postate. De regulă, în funcţie de nivelul de acces al fiecărui utilizator sau de modul de
configurare a fiecărui forum, înainte de a deveni public, conţinutul fiecărui mesaj este
aprobat de un moderator. Forumul de discuţii are o stuctură de tip „arbore”, putând
include mai multe subforumuri, alocate pe tematici sau subiecte, la care pot avea
intervenţii mai mulţi utilizatori. În cadrul forumurilor, unităţile agricole pot identifica
o multitudine de oportunităţi de abordare şi dezbatere a unor tematici (subiecte)
specifice, acestea putând fiind alocate în trei „formate” de afişare (non-threaded, semi-
threaded sau complet threaded), în funcţie de interdependenţa dintre conţinuturile lor;
- reţelelor de socializare, respectiv, platformelor online prin intermediul cărora utilizatorii

pot interacţiona, raportându-se la interese comune. Iată câteva forme de asemenea
reţele:
o Facebook - a fost creat, la 4 februarie 2004, de Mark Zuckerberg, student al facultăţii

de psihologie din cadrul universităţii Harvard (https://www.theguardian.com, accesat la
21
spre exemplu, un anumit mesaj are denumirea „thread” (în română - fir) fiecare fiind alocat unei anumite tematici - n.a.
ACELEANU MIRELA-
16. 05.2020). În 15 ani de evoluţie excepţională, Facebook a ajuns ca în IONELA
anul 2019, să fie
2020.11.04 22:45
cea mai mare reţea de socializare din lume, cu 2,32 miliarde utilizatori activi lunar şi cu
1,52 miliarde utilizatori activi zilnic (https://www.gadgets.ndtv.com, accesat la
16.05.2020). Conform aceleaşi surse, Facebook avea, la nivel internaţional, în anul
precedent, circa 2,7 miliarde de utilizatori ai uneia dintre aplicaţiile sale (WhatsApp,
Messenger sau Facebook);
o WhatsApp este o aplicaţie gratuită de mesagerie disponibilă pentru Android şi smartphone

-uri. Prin WhatsApp este folosită conexiunea la internet a telefonului, permiţând celui
care o utilizează să transmită mesaje, fişiere media sau să efectueze simpe apeluri. Acest
mijloc poate fi accesat şi pe computere, în condiţiile în care telefonul utilizatorului este
conectat la internet, iar aplicaţia este folosită pe PC;
o Twitter - creată în anul 2006, aceasta este o platformă de social-media de tip micro-
blogging, care permite utilizatorilor să expedieze şi să recepţioneze aşa-numitele
„tweets” (mesaje de mici dimensiuni, incluzând maximum 280 de caractere).
„Twitter” este de sorginte engleză şi desemnează agitaţie, freamăt, pălăvrăgeală;
o Linkedin - este o platformă dedicată vieţii profesionale în mediile de afaceri, care a

fost înfiinţată în anul 2003 (https://www.wikipedia.ro, accesat la 16.05.2020). Avea,
la nivelul ţării noastre, în anul 2019, aproape 450 mii angajaţi cu profiluri postate pe
această platformă (https://www.kooperativa.ro, a ccesat la 16.05.2020). Nu de puţine
ori, această reţea de social-media este confruntată cu furtul identităţii celor care şi-au
creat profil. În anul 2016, Linkedin a fost achiziţionată de Microsoft, pentru suma de
26 miliarde USD (https://www.wikipedia.ro, accesat la 16.05.2020);
o Flickr - constituie un serviciu de găzduire a imaginilor şi video hosting, precum şi o

comunitate online. A fost creat în anul 2004 şi constituie o foarte importantă gazdă
pentru fotografii de înaltă rezoluţie şi videoclipuri realizate de fotografi amatori şi
profesionişti;
o Pinterest - este un serviciu de partajare a imaginilor şi social-media. Serviciul a fost

conceput de americani şi facilitează salvarea şi descoperirea informaţiilor pe World
Wide Web (www), folosind imagini şi, la o scară mai mică, GIF-uri (Grafic Internet
Formaturi) şi videoclipuri, în formă de tablouri;
ACELEANU MIRELA-
o You Tube - creat de trei foşti angajaţi ai PayPal (https;//www.youtube.wikipedia.us,
IONELA
2020.11.04 22:45
accesat la 15.05.2020) şi funcţionând actualmente ca o filială a Google, You Tube
este o platformă americană de partajare video online;
o Google+ (întâlnit şi sub denumirile Google Plus sau G+) este o reţea socială ce a fost
lansată în anul 2011 de Google, în încercarea acestuia de a contesta alte reţele sociale,
înglobând alte produse Google ca, spre exemplu, Google Drive, Blogger şi You Tube.
După o creştere puternică în primii trei ani, a urmat o cădere bruscă ce a impus o serie
de modificări substanţiale, până la reproiectarea sa, în anul 2015 (https://www.youtube.
wikipedia.us, accesat la 15.05.2020);
o Goodreads - este un website uriaş de catalogare socială ce permite persoanelor fizice

accesarea, discutarea şi catalogarea valorică a conţinutului a zeci de milioane de cărţi.
Este imposibil ca o afacere să existe fără a avea o pagină pe Facebook şi fără a-şi face
cunoscută prezenţa şi pe alte website-uri similare ca profil. Goodreads este deţinut de cel
care, în maximum cinci ani, este foarte posibil să devenă primul trilionar în dolari din
lume, Jeff Bezos (https://www.cnbc.com/2020/05/15/, accesat la 16.05. 2020). La
jumătatea anului 2019, Goodreads avea nu mai puţin de 90 de milioane de membri
înregistraţi (https://www.statista.com/statistics/252986/number-of-registered-
members-ongoodreadscom/, accesat la 16.05.2020);
• Conferencing over Internet Protocol (CfIP) - a fost concepută ca soluţie foarte atractivă
pentru reducerea costurilor călătoriilor de afaceri, în condiţiile menţinerii beneficiilor
contactelor „faţă-în-faţă”. Desigur, promisiunea videoconferinţelor la înalte standarde
calitative şi cu un nivel redus al costurilor aferente a încântat mediile de afaceri dar, aşa
cum a fost dovedit, realitatea a fost cu totul alta: majoritatea soluţiilor nu au respectat
promisiunea, din cauza lipsei lăţimii benzii pe internet şi a protocoalelor insuficient
dezvoltate. Aşadar, capacitatea a fost creată, hardware-ul este funcţional, dar condiţiie
tehnice sunt, încă, insuficient valide (Gough & Rosenfeld, 2006);
• conferinţele şi/sau simpozioanele specializate - sunt organizate la diferite intervale de

timp şi au ca scop oferirea de oportunităţi de întâlniri de afaceri, semnificative, durabile
şi nu de mari dimensiuni. Sunt concepute pentru a oferi un dialog şi interrelaţionare pe
teme de maximă actualitate în diferite domenii de activitate. Practic, o conferinţă şi/sau
ACELEANU MIRELA-
un simpozion oferă specialiştilor posibilitatea de a se întâlni, de a face schimburi
IONELA utile de
2020.11.04 22:45
informaţii şi de a discuta pe teme de interes major pentru domeniile lor de activitate. În
cadrul conferinţelor, prezentările şi/sau expunerile au o durată limitată (de regulă,
maximum 30 de minute) şi, la debut sau la final, participanţii primesc diferite materiale
pe teme de interes specific, inclusiv cu textele comunicărilor/prezentărilor vorbitorilor
şi/ sau ale tuturor participaţilor la eveniment. Cu prilejul simpozioanelor, cadrul în care
au loc interrelaţionările este mai activ, mai dinamic, mai „cald”, mai apropiat, discuţiile
având o tentă colocvială. Ca regulă generală, orice conferinţă şi/sau simpozion trebuie să
includă şi „sesiuni” de socializare, acestea fiind nu numai cele mai aşteptate, dar şi având
maximă importanţă pentru consolidarea relaţiilor parteneriale bi- şi multilaterale;
• „cutia cu idei şi/sau sugestii” - este o formă foarte utilă pentru a lua „pulsul” opiniilor
angajaţilor, aceştia având oportunitatea şi posibilitatea ca, sub protecţia anonimatului, să
poată transmite managementului ceea ce cred că este viabil şi ce nu referitor la activităţile
desfăşurate la nivel organizaţional. Este recomandabil ca asemenea iniţiative să poată fi
valorificate, spre exemplu, lunar, cu prilejul unor întâlniri informale, având caracter de
socializare, întâlniri în cadrul cărora să fie discutate/dezbătute cele mai importante idei
şi/sau sugestii formulate scris de angajaţi. Este de asemenea, un excepţional prilej de a
consolida încrederea reciprocă a participanţilor în ei înşişi şi de a dezvolta sentimentul
de apartenenţă la echipă;
• discuţiile individuale („faţă-în-faţă”), în cadrul formelor de organizare alese (şedinţe

operative, briefing-uri, business (lunch/dinner) meeting-uri, cofee-break-uri sau cofee
talk-uri - discuţii amicale între colegi, pe subiecte care, prioritar, nu fac referire la
activitatea de la locul de muncă - etc. - constituie, în cazul în care sunt profesionist
organizate, o formă eficientă de comunicare directă. Au marele avantaj al contactului
direct între participanţi, prilej cu care aceştia pot vedea şi/sau interpreta o multitudine de
aspecte referitoare la morfofiziologia interlocutorilor, limbajul verbal şi nonverbal,
stăpânirea tehnicilor de comunicare, a elementelor mecanicii exprimării, a filtrelor care
pot interveni în comunicarea interpersonală, a modalităţilor de adaptare la motivaţiile
principale ale interlocutorilor etc. O importanţă deosebită o au dejunurile sau cinele de
afaceri, prilej cu care sunt puse în valoare cele mai complexe posibilităţi de consolidare
ACELEANU MIRELA-
a relaţiilor parteneriale deschise. Subliniem, în acest context, şi importanţa comunicării
IONELA
2020.11.04 22:45
prin intermediul storyterlling-ului, mai ales cu prilejul cofee-break-urilor sau al cofee-
talk-urilor. Experienţa dovedeşte că cele mai eficiente sunt discuţiile faţă-în-faţă care au
loc într-un cadru mai puţin formal;
• evenimentele sociale - în sens generic, acestea sunt caracteristice persoanelor constituite

în grupuri (https://www.thefreedictionary.com/social+event, accesat la 31.05.2020) şi
au, asemenea altor forme de contact „faţă-în-faţă”, o importanţă excepţională ca mijloc
de comunicare internă şi/sau externă. Sunt, probabil, cea mai preferată formă de a veni
în contact cu interlocutorii în condiţii mai puţin formale, uneori chiar informale. Scopul
unui eveniment social22 îl constituie, aşadar, facilitarea reunirii oamenilor într-un grup,
astfel încât aceştia să poată socializa cât mai eficient, distrându-se şi construind imaginea
de marcă a unei potenţiale echipe. De remarcat că o şedinţă, o reuniune (întâlnire) cu
caracter profesional, o prelegere nu sunt evenimente sociale, ele având un anumit scop
funcţional, bine definit. Importanţa evenimentelor sociale derivă din realitatea că această
formă de socializare este nu numai dorită de participanţi, ci şi statuată ca fiind de maximă
eficienţă pentru interrelaţionarea directă, deschisă, sinceră, lipsită de multe prejudecăţi
generate de raporturile ierarhic-funcţionale dintre resursele umane organizaţionale;
• instrucţiunile scrise (memo-urile23) constituie mesaje (tehnoredactate sau scrise) care

pot fi utilizate în mediile de afaceri, scopul lor fiind atât sprijinirea, cât şi facilitarea sau
chiar influenţarea procesului decizional. Un memo (sau o notă de informare) prezintă o
maximă importanţă la nivel managerial, servind la diseminarea informaţiilor (deciziilor),
la formularea unor solicitări şi/sau sesizări şi a răspunsurilor la acestea, la prezentarea
unor rapoarte informale, la documentarea unor referinţe pentru acţiuni viitoare etc. Ca
mijloc de comunicare, memo-urile trebuie să ofere managementului unităţilor agricole (şi
nu numai) puncte de vedere şi recomandări în ceea ce priveşte diferite potenţiale opţiuni
şi/sau soluţii de politici de specialitate. Conţinutul unui memo nu este standardizat, dar
trebuie să fie bine structurat, concis şi coerent, cu o logică clar articulată în formularea
recomandărilor privind perfecţionarea procesului managerial. În opinia mea, memo-urile
22
o formă din ce în ce mai frecvent întâlnită o constituie „Info-Trip”-urile - excursii având ca scop informarea celor
prezenţi asupra unor aspecte considerate ca importante de către managementul organizaţional - n.a.
23
abreviere a latinescului „latina memorandum est”, care semnifică „trebuie amintit” („spre aducere aminte”) - n.a.
ACELEANU MIRELA-
ar trebui fundamentate şi elaborate inclusiv pe baza informaţiilor de specialitate
IONELA furnizate
2020.11.04 22:45
de documentaristul24 fiecărei unităţi agricole;
• internet-ul25 - este sistemul global de reţele de PC interconectate care foloseşte, pentru

a comunica între reţele şi dispozitive, suita de protocoale Internet - TCP / IP - (https://
www.wikipedia.en, accesat la 07.06.2020). Include reţele private, publice, academice şi
guvernamentale, reţele care au scopuri şi/sau obiective locale, la nivel global, fiind unite
printr-o vastă reţea de tehnologii de reţele electronice, wireless şi optice. Internet-ul pune
la dispoziţia utilizatorilor săi o vastă gamă de resurse şi servicii informaţionale ca, spre
exemplu documente şi aplicaţii hipertext integrate ale World Wide Web (www), poştă
electronică, telefonie şi partajare de fişiere. Internet-ul este cea mai poluantă sursă de
informare din lume, informaţiile postate neputând fi verificate26. Un exemplu elocvent
îl constituie pagina de internet (website-ul), pe care orice organizaţie poate „urca” orice
informaţii referitoare la activitatea şi performanţele sale;
• intranet-ul - poate constitui, la nivel intraorganizaţional, un mijloc de comunicare digitală

extrem de eficient, întregul ansamblu al comunicaţiilor prin intermediul acestuia fiind
facil controlabil de către managementul fiecărei entităţi. Intranet-ul este format dintr-o
reţea de PC-uri utilizate ca instrumente de colaborare, sisteme operaţionale şi alte servicii
TIC pentru schimbul de informaţii inaccesibile pentru persoane din afara entităţii, la
nivelul acesteia putând constitui un punct central esenţial al comunicării şi colaborării
interne prin accesarea resurselor informaţionale interne şi externe. În forma sa cea mai
simplă, intranet-ul este creat cu tehnologiile pentru reţelele locale (LAN) şi pentru cele
largi (WAN). Intranet-urile moderne dispun de motoare de căutare, profiluri de utilizatori,
blog-uri, aplicaţii mobile cu notificări şi planificare de evenimente infrastructurale;
• întâlnirile formale27 (reuniuni, şedinţe, briefing-uri operaţionale etc.) - sunt modalităţi

frecvent utilizate pentru a reuni două sau mai multe persoane care, într-un cadru formal,
24
„documentarist” - ocupaţie inclusă în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) - cod 262203 - , dar încă foarte
puţin sau chiar deloc existentă în multe organizaţii din ţara noastră. În ţarile vest-europene există chiar specializări
universitare de formare în acest domeniu. Scopul activităţii unui documentarist constă, în general, în colectarea,
ordonarea şi prelucrarea informaţiilor din mediul ambiant extern şi punerea acestora la dispoziţia managementului
superior, în vederea fundamentării mai judicioase a actului decizional - n.a.
25
o interesantă statistică referitoare la internet și social-media este redată în Anexa 1 - n.a.
26
în general, oricine poate scrie orice - n.a.
27
altele decât cele specificate la discuţiile individuale de tip „faţă-în-faţă” (care pot avea şi caracter informal) - n.a.
ACELEANU MIRELA-
şi-au propus să discute subiecte de interes comun. Întâlnirile formale pot IONELA
avea mai multe
2020.11.04 22:45
forme, astfel:
- reuniuni de instruire - organizate, frecvent, sub formă de training-uri, acestea având

ca scop predarea sau dezvoltarea unor cunoştinţe şi abilităţi care sa referă la competenţe
utile specifice, în vederea ameliorării/perfecţionării productivităţii/performanţelor la
nivel individual sau colectiv. Pot avea o eficienţă superioară, dar numai în condiţiile în
care sunt organizate realmente ştiinţific28;
- şedinţe29 - convocarea a două sau mai multe persoane, în vederea atingerii un obiectiv
comun (consultarea unor opinii; schimbul de informaţii; obţinerea unui acord etc.), prin
interacţiuni verbale. Pot fi rganizate fie în sistem faţă-în-faţă, fie online. În cazul în
care sunt abordate ca „întruniri”, asemenea forme de întâlniri formale pot lua forma
unor prelegeri, seminare, simpozioane, conferinţe, congrese etc., în funcţie de scopurile
vizate şi de numărul participanţilor;
- briefing-uri operaţionale - sunt întâlniri care au ca scop, aşa cum arată şi denumirea
lor, o succintă30 introducere sau discuţie înaintea unui eveniment important, în vederea
stabilirii unor detalii organizatorice şi/sau de conţinut tematic şi procedural;
• newsletter-ul (buletinul informativ) - este un raport (tipărit sau în formă electronică) în

conţinutul căruia sunt incluse ştiri despre activităţile desfăşurate la nivel organizaţional,
ştiri ce constituie informaţii transmise stakeholderilor sau abonaţilor interesaţi. În cazul
în care forma de transmitere este electronică, newsletter-urile pot apărea ca spaming-uri
la receptori care nu au solicitat respectivele informaţii (https://www.videa.ca/wp-content/
uploads/2015/08/Best-Practices-for-Developing-Effective-E-Newsletter2.pdf, accesat la
06.06.2020). În, opinia mea, la nivelul unităţilor agricole, newsletter-ul ar putea juca un
rol esenţial, cel puţin ca exemple de bune practici;
28
frecvent, asemenea reuniuni de instruire dobândesc pseudo-denumirea de „team-building”-uri, care sunt transformate,
sub pretextul „generos” al socializării, în „drink-building”-uri şi, astfel devin, dintr-o potenţială investiţie în resursa
umană, o cheltuială (practic, inutilă care, la rândul său, devine o pierdere, la nivel organizaţional) - n.a.
29
sunt prezentate numai cu titlu enumerativ, fără nicio intenţie de a dezbate aceasă formă de întâlnire formală din
punct de vedere metodologic managerial - n.a.
30
„brief” - engleză - semnifică „informare” şi este de origine militară (htttps://www. wikipedia.en, accesat la 02.06.
2020). „Briefing”-ul (informarea) era efectuat(ă) atât în „ordinele zilei”, cât şi în cele „operaţionale” - n.a.
ACELEANU MIRELA-
• panourile informative - sunt „aranjamente” particulare de informaţii grupate
IONELApentru a fi
2020.11.04 22:45
prezentate membrilor entitaţii (unităţii agricole, în cazul nostru) şi vizitatorilor acesteia.
Au un rol important de marketing, majorând vizibiltatea activităţilor şi performanţelor
înregistrate la nivel organizaţional;
• publicaţiile interne - constituie un eficient mijloc de comunicare organizaţională internă,

având rolul de a livra mesaje şi/sau de a susţine diverse campanii de informare în domenii
de interes pentru managementul entităţii respective, până la facilitarea dialogului bi- sau
multidirecţional şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale resurselor umane;
• sondajele de opinie - în cazul în care sunt efectuate conform exigenţelor şi rigorilor

ştiinţifice, pot avea o importanţă majoră în fundamentarea procesului decizional strategic
la nivel organizaţional. Informaţiile furnizate de sondajele de opinie efectuate la nivelul
fiecărei entităţi sunt de maximă importanţă, spre exemplu, pentru realizarea analizelor de
tip SWOT;
• târgurile şi expoziţiile cu profil agicol constituie un excelent instrument de marketing,

un prilej de prezentare a realizărilor la nivel organizaţional, concomitent cu oportunităţi
de a stabili noi contacte parteneriale, în urma schimbului de informaţii privind bunele
practici din domeniu. Sunt un exemplu elocvent al principiului întâlnit din ce în ce mai
frecvent în domeniul evenimentelor expoziţionale, principiu conform căruia „Dacă nu
eşti prezent, nu exişti”;
• telefonul - fie că ne aflăm într-o anumită locaţie, fie că suntem în mişcare, telefonul a
devenit un mijloc de comunicare indispensabil31, el permiţând efectuarea şi primirea de
apeluri prin intermediul unei legături de frecvenţă radio32. Telefoanele mobile permit o
mare diversitate şi de alte de servicii ca, spre exemplu, mesageria text, mms, e-mail, acces
la internet, comunicaţii wireless de scurtă durată (infraroşu, Bluetooth), diferite aplicaţii de
business, jocuri video, fotografie digitală etc. Telefoanele mobile care oferă, pe lângă
serviciile enumerate şi alte capacităţi foarte avansate poartă denumirea de smartphone-
uri, folosirea acestora depăşind, cu mult, utilizarea precedentelor mobile (chiar dacă în
31
putem vorbi chiar şi de fenomenul de phoneaholism - n.a.
32
aceasta stabileşte conexiunea la sistemele de comutare ale unui operator de telefonie mobilă care oferă acces la
Reţeaua de telefonie publică comutată (PSTN) - n.a.
ACELEANU MIRELA-
ţările în curs de dezvoltare ele reprezintă „doar” aproximativ 50% din telefonia
IONELA mobilă).
2020.11.04 22:45
Telefoanele caracteristice sunt mobilele limitate în funcţii, care oferă, în mod obişnuit,
în afara funcţiilor de bază multimedia, internet şi a altor servicii asigurate de furnizorul
de servicii wireless al utilizatorului, mesagerie vocală şi text (Hixon, 2012). Menţionez
că numărul utilizatorilor de telefonie mobilă la nivel mondial a înregistrat o dinamică
foarte puternică, aşa cum rezultă din tab.nr.2.6:
Tab.2.6: Numărul de utilizatori de telefonie mobile la nivel mondial
An Număr utilizatori (miliarde persoane) % din populaţia lumii
2016 2.5 33.51
2017 2.7 35.76
2018 2.9 38.01
2019 3.2 41.50
2020 3.5 44.93
2021 3.8 48.41
Sursa: https://www.statista.com/statistics/330695/number-of-smartphone-users-
worldwide/ şi https://www. ericson.com/en/press-releases/2014/11/ericsson-
mobility-report-90-percent-will-have-a-mobile-phone-by-2020
Conform unui studiu elaborat în urmă cu şase ani, la finele acestui an (2020), 90% din
populaţia lumii cu vârsta mai mare de şase ani va avea acces la un telefon mobil (Woods,
2014), ceea ce spune totul despre acest mijloc de comunicare utilizabil aberant de mult
în toate mediile.
În domeniul agriculturii, rolul telefonului mobil este foarte important, în contextul în
care se apreciază, spre exemplu, că serviciile de agro-consiliere cu telefonul mobil vor
reduce lacunele de cunoştinţe şi vor contribui la conştientizarea progresului tehnologic
(Mittal, 2016), E-agricultura va reduce aceste lacune ale cunoaşterii şi va stimula masiv
creşterea productivităţii (Petkovic, 2019), iar serviciile mobile se dovedesc a fi un aparat
eficient din punct de vedere al costurilor pentru a-i ghida pe fermieri către practici agricole
mai fructuoase (Cole & Nilesh, 2016);
• videotelefonul - este rezultanta tehnologiilor de recepţie şi transmitere a semnalelor audio

-video de către utilizatori aflaţi în diferite locaţii, pentru interrelaţionarea în timp real
(https://www.McGraw-Hill-Concise-Encyclopedia-Engineering/dp/0071439528, accesat
la 07.06.2020). După cum sugerează şi denumirea, videotelefonul este un telefon cu un
afişaj video, capabiul să susţină, simultan, video şi audio, pentru comunicarea în timp
real. Este pretabil videoconferinţelor (numite şi „colaborări vizuale”), pentru întâlnirile
ACELEANU MIRELA-
de grup sau organizaţionale de tip software de grup, mai ales în cazul arealelor
IONELA mari pe
2020.11.04 22:45
care se află persoanele care lucrează în agricultură;
• Voice over Internet Protocol (VoIP) - face posibilă comunicarea prin voce, utilizând
mediul internetului, prin intermediul tehnologiilor software şi hardware. Facilităţile
oferite de VoIP, îndeosebi accesibilitatea şi înalta stabilitate, în condiţiile unor cheltuieli
reduse (tariful este inclus în cel al abonamentului aferente serviciilor oferite de internet),
au determinat ca beneficiarii săi să prefere acest serviciu digital chiar şi telefoniei mobile.
VoIP îşi dovedeşte utilitatea deosebită pentru sectorul IMM-urilor, în situaţiile în care apare
necesitatea convocării unor audioconferinţe (audiomeeting-uri) interne sau cu parteneri de
afaceri (furnizori sau clienţi). Apelurile VoIP pot fi realizate cu telefoane de birou
tradiţionale, cu diferite dispozitive mobile şi computere desktop, datorită utilizării datelor
digitale şi internetului. Este posiblă convertirea unui telefon fix tradiţional într-unul VoIP,
prin intermediul unei casete de convertor specială. Pe piaţa serviciilor VoIP pot opera
furnizori ai următoarelor categorii de servicii33 (https:// www.epiknetworks.com/blog/6-
types-of-voip-phone-services/, accesat la 15.05.2020):
- rezidenţial;
- mobil;
- bazat pe telefon;
- bazat pe software;
- de afaceri;
- VoIP găzduit de cloud.
• alte canale:
o Residential VoIP Service - este un serviciu destinat gospodăriilor, adaptat unui număr
limitat de conturi, având ca scop înlocuirea serviciului tradiţional de telefonie fixă. Mai
este întâlnit şi sub denumirile Telefonie IP şi Telefonie Internet, şi constă în procesul de
transmitere a convorbirilor prin intermediul unor legături de date de tip IP sau prin reţele
care apelează la acest tip de protocol. Având ca principal avantaj costurile reduse,
33
o prezentare general a acestora va fi efectuată în cadrul celui de-al doilea capitol al tezei de doctorat - n.a.
ACELEANU MIRELA-
comparativ cu cele aferente telefoniei clasice, Residential VoIP Service IONELA
este din ce în ce
2020.11.04 22:45
mai utilizat în fermele din SUA, mai ales în contextul în care facilitează comunicarea
operativă a informaţiilor prin intermediul apelurilor VoIP cu un telefon fix tradiţional,
printr-o conexiune de internet existentă;
o Mobile VoIP Service - a apărut odată cu smartphone-urile şi tabletele, din necesitatea

transferării serviciilor VoIP pe piaţa dispozitivelor Android şi Apple. Diferenţa dinre
VoIP Mobil şi VoIP bazat pe software constă în faptul că aplicaţiile mobile pot utiliza,
pentru efectuarea şi primirea apelurilor telefonice, fie servicii de internet celular, fie o
reţea locală de Wi-Fi. Unele dintre aceste servicii sunt conectate la platforme de mari
dimensiuni ca, spre exemplu, Facebook Messenger, în timp ce altele sunt de sine
stătătoare (Skype şi WhatsApp) şi servesc, prin intermediul smartphone-urilor şi al
computerelor desktop atât utilizatori organizaţionali, cât şi clienţi casnici;
o Phone-Based VoIP Service - se bazează pe serviciile de conectare a unei casete de

convectoare la reţeaua internet şi la telefon, pentru a digitaliza şi transmite apelurile
vocale prin intermediul unui furnizor VoIP. Nebazându-se pe taxe lunare de conectare,
deoarece înlocuiesc linia fixă existentă, asemenea servicii sunt asigurate de furnizori
independenţi şi constituie o soluţie foarte bună pentru clienţii rezidenţiali şi fermele
de mici dimensiuni care doresc să beneficieze de servicii de telefonie neîntrerupte, mai
ales că, în situaţii de variaţii de tensiune sau întreruperi de alimentare cu energie
electrică, caseta de conversie asigură transferul apelurilor către linia fixă;
o Software-Based VoIP Service - sunt produse oferite de companii IT&C sub forma
aplicaţiilor web sau a programelor desktop de sine stătătoare ca, spre exemplu, Skype
şi Google Talk. Avantajul de bază al acestor servicii constă în furnizarea software-ului
front-end pentru efectuarea apelurilor telefonice cu ajutorul unui PC şi în infrastructura
back-end pentru atribuirea numerelor şi a apelurilor de rutare. Ca dezavantaj major,
menţionez că Software-Based VoIP Service nu furnizează hardware-ul sau serviciul de
internet de care beneficiarii lor au, realmente, nevoie;
o Business VoIP Service - este conceput pentru a servi un număr mare de utilizatori şi
trafic într-un cont unic. Serviciul VoIP Business poate include de la minimum 20 de
posturi telefonice individuale, până la mii de posturi, în cazul unităţilor agricole de
ACELEANU MIRELA-
mari dimensiuni. Are, ca principal avantaj, lipsa problemelor tehniceIONELA
şi a costurilor
2020.11.04 22:45
unice generate de liniile fixe tradiţionale, precum şi eliminarea tarifelor internaţionale
şi a celor aferente distanţelor mari dintre utilizatori;
o Cloud-Hosted VoIP Service - este cea mai recentă tehnologie VoIP. Mai poate fi
întâlnit pe piaţa serviciilor de specialitate şi sub denumirile PBX virtual sau IP PBX,
dar tehnologia utilizată este aceeaşi. În condiţiile în care apelează la hardware-ul şi la
serverele fiecărui utilizator, acest tip de serviciu necesită un minim de componente de
reţea de bază ca, spre exemplu, un router şi comutatoare şi o conexiune la internet.
Furnizorii unui astfel de serviciu preiau responsabilitatea asigurării, pentru perioade de
timp limitate, a întreţinerii şi depanării echipamentelor de specialitate. În egală măsură,
Cloud-Hosted VoIP poate conduce la creşterea productivităţii afacerii, prin asigurarea
unor servicii conexe ca, spre exemplu, comunicaţii unificate, videoconferinţe, rutare
inteligentă a apelurilor etc.
o Device-based VoIP Services - implică procurarea unui dispozitiv de tip VoIP de la un

furnizor de servicii de specialitate şi conectarea acestuia la telefonul existent. Are un
avantaj substanţial, care constă în gratuitatea apelurilor efectuate.
Pe baza considerentelor prezentate, în partea aplicativă a tezei de

doctorat voi efectua o cercetare empirică privind modul de asigurare a
comunicării organizaţionale în unităţile agricole din România, analiza fiind
finalizată prin prezentarea unor modalităţi de perfecţionare a acesteia.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
CAPITOLUL 3
CERCETARE EMPIRICĂ PRIVIND

COMUNICAREA ORGANIZAȚIONALĂ ÎN UNITĂȚILE AGRICOLE
DIN ROMÂNIA
„Scopul argumentației sau al discuției

nu trebuie să fie victoria, ci progresul.”
Joseph Joubert
(moralist și eseist francez)
3.1. Metodologia cercetării
Cercetarea exploratorie pe care am efectuat-o a fost de tip cantitativ și s-a desfășurat în

intervalul noiembrie 2019 - aprilie 2020.
Obiectivul demersului meu științific l-a constituit identificarea unor modalități de

perfecționare a comunicării manageriale la nivelul unităților agricole din România.
Am optat pentru metoda cercetării cantitative pentru a ilustra, cu date concrete, gradul de
profesionalism ce caracterizează comunicarea organizațională internă și externă din unitățile
agricole românești.
Ca instrument de lucru pentru cercetarea cantitativă am utilizat un chestionar, amplasat în

sistem crowdsourcing, pe link-ul https://www.isondaje.ro/sondaj/793392615/. Prin utilizarea
chestionarului am putut asigura confidențialitatea datelor de identificare a participanților la studiu,
precum și condițiile accesării întrebărilor în mod liber, fără nicio restricție sau presiune externă.
Eșantionul respondenților a inclus 996 persoane din unitățile agricole din România și a fost
ales dintre resursele umane care activează în cadrul acestora atât în funcții manageriale, cât și pe
posturi de execuție. Optând pentru sistemul crowdsourcing, la chestionar au putut participa numai
persoane care și-au exprimat, liber și sub protecția anonimatului, dorința de a accesa website-ul
amplasat pe isondaje.ro, dorință exprimată atât direct, prin sistemul de relații interpersonale pe care
le am, în calitate de ocupant interimar al unei funcții manageriale în structurile Ligii Asociației
Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cât și indirect, prin subscrierea la lista special
ACELEANU MIRELA-
alcătuită la nivelul fiecărei direcții agricole județene, pentru cei eventual interesațiIONELA
să participe la
2020.11.04 22:45
demersul cercetării mele.
În vederea realizării obiectivele propuse în tema de cercetare doctorală am conceput un

plan de lucru în șapte etape, astfel:
1. Identificarea abordărilor actuale privitoare la comunicarea organizațională și

stabilirea ipotezelor cercetării;
2. Conceperea chestionarului semi-structurat, adaptat atingerii obiectivelor

cercetării;
3. Testarea chestionarului în mediul de lucru online;
4. Elaborarea formei finale a chestionarului și distribuirea acestuia în mediul

online;
5. Prelucrarea econometrică a datelor colectate prin intermediul chestionarului;
6. Prezentarea rezultatelor;
7. Concluzii și propuneri.
Pentru eșantionare am utilizat metoda non-probabilistică a bulgărelui de zăpadă. Am

inițiat transmiterea invitațiilor de participare la cercetare prin postarea chestionarului pe website-ul
https://www.isondaje.ro/sondaj/793392615/, conceput în sistem crowdsourcing şi accesibil
exclusiv persoanelor care îndeplineau condițiile de apartenență la grupul-țintă. Metoda de
eșantionare utilizată nu mi-a permis să calculez rata de întoarcere a răspunsurilor, întrucât nu
am avut posibilitatea să estimez numărul persoanelor care au văzut și au deschis invitația de
participare la studiu.
Grupul-țintă este format din persoane care lucrează în unități agricole cu capital de stat,
privat sau mixt din România.
Distribuirea chestionarului în mediul online a prezentat o serie de avantaje dintre care

menționez:
- a fost accesat concomitent de mai multe persoane;
- respondenții au avut posibilitatea de a se exprima liber, fără nicio constrângere;

ACELEANU MIRELA-
- a fost eliminată influența prezenței operatorului; IONELA
2020.11.04 22:45
- am oferit un grad de siguranță suplimentar în elaborarea răspunsurilor.
De asemenea, am eliminat o serie dintre dezavantajele autoadministrării chestionarului ca,

spre exemplu:
- riscul de a nu înțelege corect conținutul întrebărilor;
- posibilitatea de a administra chestionarul numai de la un anumit nivel minimal de

cultură şi/sau de vârstă;
- imposibilitatea obținerii unor informații suplimentare necesare cercetării.
Pentru eliminarea dezavantajelor menționate, dar și a altora neprevăzute în momentul

proiectării chestionarului, am pus la dispoziția respondenților adresele de e-mail, pentru a fi
contactat.
Cercetarea documentară efectuată referitor la comunicarea organizațională în unitățile

agricole din România mi-a permis să formularea ipotezelor de lucru ale tezei de doctorat.
Ipoteza principală (IP) de la care am inițiat demersul meu doctoral vizează aspecte privind
preocupările pentru exercitarea, cu profesionalism, a procesului comunicațional la nivel
organizațional și are următorul conținut:
IP: În unităţile agricole din România nu există, încă, nicio preocupare, atât la nivel
local, cât şi la nivelul ministerului de resort, pentru promovarea şi dezvoltarea
profesionalismului în domeniul comunicării organizaţionale interne şi externe.
Aspectele particulare ale comunicării organizaționale la nivelul unitățile agricole din țara
noastră sunt surprinse prin intermediul celor 5 ipoteze secundare (IS):
IS1: La nivelul unităţilor agricole din țara noastră, indiferent de forma de proprietate a
acestora, nu există nicio preocupare pentru politicile şi/sau strategiile din domeniul
comunicării organizaţionale, managementul lăsând la voia „liberului arbitru” şi a
intuiţiei modul de desfășurare a procesului comunicaţional intern şi a celui extern;
IS2: Modalităţile în care se desfăşoară comunicarea internă şi cea externă în unităţile

agricole din România sunt de tip „arhaic” şi nu ţin cont de progresele uriaşe
înregistrate inclusiv în acest domeniu în era digitală;
ACELEANU MIRELA-
IS3: În unităţile agricole din România nu există preocupări nici pentruIONELA
programele de
2020.11.04 22:45
responsabilitate socială corporativă, nici pentru schimburile de bune practici în
domeniul comunicării organizaţionale;
IS4: Inexistenţa măsurilor de implementare a progresului generat de era digitală în

domeniul comunicării organizaţionale provoacă mari prejudicii nu numai imaginii, ci şi
rezultatelor obţinute de unităţile agricole din ţara noastră.
IS5: Lipsa oricăror preocupări pentru perfecţionarea pregătirii resurselor umane din
unităţile agricole influenţează nefavorabil rezultatele activităţii acestora.
Forma finală a chestionarului cuprinde 25 de întrebări grupate în 11 capitole, prin

intermediul cărora am urmărit să surprind aspecte specifice ale comunicării organizaționale în
unitățile agricole:
A. Date demografice;
B. Organizarea compartimentului „Comunicare” în cadrul unității agricole (dacă

este cazul);
C. Canalele de comunicare externă;
D. Pregătirea resurselor umane (angajaților);
E. Persoanele responsabile de comunicarea externă;
F. Modalitățile de comunicare;
G. Auditul activității de comunicare organizațională;
H. Calitatea procesului comunicațional la nivel organizațional;
I. Nivelul de pregătire a resurselor umane în domeniul comunicării;
J. Influența calității comunicării organizaționale asupra relațiilor cu șefii, colegii,

subordonații și terții, precum și a eficienței activității fiecărei unități agricole;
K. Sprijinul și/sau implicarea forurilor tutelare pentru perfecționarea comunicării

la nivel organizațional.
Participarea respondenților la studiu a fost voluntară, din propria lor voință, ca răspuns la
invitația primită în mod direct sau prin mijloace specifice comunicării online.
ACELEANU MIRELA-
Chestionarul include atât întrebări cu caracter general, cât și întrebări cu caracter
IONELA specific
2020.11.04 22:45
adresate respondenților:
a) întrebările cu caracter general vizează identificarea nivelului de cunoștințe

referitoare la comunicarea organizațională în sectorul agricol;
b) întrebările cu caracter specific vizează aspecte punctuale ale procesului

comunicațional, precum și aspecte privind nivelul de pregătire a respondenților în
domeniul comunicării organizaționale.
Chestionarul, amplasat în regim crowdsourcing pe website-ul https://www.isondaje.ro/

sondaj/793392615/, a fost accesat de 996 de persoane având vârste și categorii profesionale
diferite.
A. Date demografice
Prima parte a chestionarului are caracter general și vizează colectarea informațiilor de

natură demografică caracteristice participanților la studiu, prin intermediul opiniilor furnizate de
aceștia la cinci întrebări specifice, care au fost accesate de toți respondenții, neînregistrându-se
răspunsuri lipsă.
Prelucrarea datelor demografice mi-a permis formarea unor aprecieri de ansamblu asupra
structurii specifice a eşantionului participanților la studiu, după cum urmează34:
1. repartizarea respondenților după criteriul „genul biologic” a indicat o pondere mai mare
a femeilor care au participat la studiu (56.4% din total), comparativ cu cea a bărbaților (43.6% din
totalul respondenților), așa după cum reiese din datele și histogramele prezentate sinoptic în
fig.nr.3.1:
Bărbătesc 434 43.6%
Femeiesc 562 56.4%
Total răspunsuri 996
Fig.nr.3.1: Repartizarea participanților la studiu în funcţie de criteriul „gen biologic”.

Sursa: prelucrarea răspunsurilor din aplicația aflată pe
https://www.isondaje.ro/sondaj/793392615/
34
numărul întrebării este cel din conţinutul chestionarului - n.a.
ACELEANU MIRELA-
2. grupa de vârstă reprezentativă este formată din respondenții din categoria 31 - 40 ani,
IONELA
2020.11.04 22:45
aceștia reprezenând 46% din totalul participanților la studiu (fig.nr.3.2):
21 - 30 ani 237 23.8%
31 - 40 ani 458 46%
41 - 50 ani 222 22.3%
peste 50 ani 79 7.9%
Fig.nr.3.2: Repartizarea participanților la studiu în funcţie de criteriul „vârsta”

3. în ceea ce privește pregătirea profesională a respondenților, doar 271 dintre aceștia,

reprezentând 27.3% din totalul participanților la studiu, au afirmat că dețin studii de specialitate în
domeniul agricol ca absolvenți ai unor instituții de învățământ de profil. Pe nivele de pregătire
profesională, structura respondenţilor indică preponderenţa persoanelor cu studii medii (552
persoane, reprezentând 55.42% din totalul celor 996 respondenţi, dintre care 140 - 14.06% din
total - cu studii în domeniul agricol). Datele sinoptice aferente pregătirii profesionale a
participanţilor la studiu sunt redate în fig.nr.3.3:
gimnaziu 3 0.3%
liceu 412 41.4%
liceu cu specializare agricolă 140 14.1%
facultate 239 24%
facultate de profil (de tip Universitate

de Ştiinţe Agricole şi Medicină 84 8.4%
Veterinară - USAMV)
studii postuniversitare 52 5.2%
studii postuniversitare într-o

31 3.1%
specializare agricolă
ACELEANU MIRELA-
IONELA
doctorat 19 1.9% 2020.11.04 22:45
doctorat într-o specializare agricolă 16 1.6%
Fig.nr.3.3: Repartizarea participanților la studiu în funcţie de criteriul „pregătire

profesională”
4. participanții la studiu își desfășoară activitatea profesională, majoritar, în unităţi

agricole cu capital de stat, privat și mixt. Preponderența respondenților din unitățile agricole cu
capital privat autohton reiese din răspunsurile prezentate în fig.nr.3.4. Astfel, 68.3% dintre
respondenți (680 persoane) își desfășoară activitatea în unități private cu capital autohton, 14.9% (148
persoane) în unități private cu capital mixt, 7.3% (73 persoane) în unități private cu capital străin
și doar 5.6% (56 persoane) în unități cu capital de stat.
de stat 56 5.6%
privată - capital autohton 680 68.3%
privată - capital mixt 148 14.9%
privată - capital străin 73 7.3%
nu cunosc 39 3.9%

Fig.nr.3.4: Repartizarea participanților la studiu în funcţie de criteriul „forma de proprietate a
unităţii agricole”
5. după locul deținut în structura ierarhică organizaţională, aşa după cum rezultă din
fig.nr.3.5, se remarcă preponderența respondenților care au funcții de execuție:
conducere 178 17.9%
execuţie 818 82.1%
Fig.nr.3.5: Repartizarea participanților la studiu în funcţie de criteriul „funcţia ocupată”

ACELEANU MIRELA-
Sursa: prelucrarea răspunsurilor din aplicația aflată pe IONELA
2020.11.04 22:45
https://www.isondaje.ro/sondaj/793392615/ Aprob acest document
B. Organizarea compartimentului „Comunicare” în cadrul unității agricole (dacă este

cazul)
Aspecte specifice înțelegerii modului în care este asigurată organizarea şi funcţionarea

compartimentului „Comunicare” în unitățile agricole în care își desfășoară activitatea cei 996 de
respondenți sunt surprinse prin intermediul răspunsurilor la cele cinci întrebari formulate în acest
scop, întrebări accesate de toți participanţii la studiu, nefiind înregistrate răspunsuri lipsă.
6. În cazul în care există un compartiment specializat în domeniul comunicării, câte

persoane include acesta?
Răspunsurile înregistrate au evidenţiat faptul că majoritatea respondenților intervievați

afirmă că în unitatea agricolă în care își desfășoară activitatea nu există un compartiment
specializat în domeniul comunicării (85.3% din totalul respondenților). În foarte puține cazuri
(14.6% din totalul respondenților, adică 146 persoane) există un astfel de compartiment în care
lucrează una, două, trei sau mai multe persoane, aşa după cum rezultă din histograma redată în
fig.nr.3.6:
1 45 4.5%
2 34 3.4%
3 24 2.4%
mai multe 43 4.3%
nu există 850 85.3%
Fig.nr.3.6: Repartizarea participanților la studiu în funcţie de criteriul

„organizarea compartimentului Comunicare 1”
Pentru a contura o imagine de ansamblu cât mai apropiată de realitate referitor la resursele
umane care lucrează în compartimentele specifice comunicării organizaționale din unitățile
agricole, am adresat întrebarea:
ACELEANU MIRELA-
7. Vă rugăm să indicaţi situaţia care corespunde unităţii agricole din care IONELA
faceţi parte.
2020.11.04 22:45
Răspunsurile înregistrate evidențiază faptul că cei mai mulți dintre participanții la studiu
afirmă că, în unitatea în care își desfășoară activitatea, nu exista, la data desfășurării studiului,
un compartiment specializat în domeniul comunicării organizaționale (74.3% din totalul
respondenților), după cum este ilustrat în fig.nr.3.7. Doar 38 de respondenţi (3.8% din totalul
participanților la studiu) afirmă că în organizația lor există un compartiment specializat în comunicare
organizațională, în timp ce alte 58 persoane (5.8% din totalul respondenţilor) afirmă că există una
sau mai multe persoane care desfăşoară activități specifice acestui tip de activitate.
există un compartiment specializat în comunicare (organizaţională) 38 3.8%
există o persoană specializată (sau mai multe) care desfăşoară

58 5.8%
activităti specifice comunicării (organizaţionale)
nu există un compartiment specializat în domeniul comunicării

740 74.3%
(organizaţionale)
nu cunosc despre ce este vorba 160 16.1%

Locul pe care îl ocupă compartimentul specializat în domeniul comunicării în structura

organizatorică a unităților agricole este evidențiat prin răspunsurile la întrebarea (3):
8. În cazul în care există un compartiment specializat în domeniul comunicării, acesta este

subordonat:
managerului (directorului general) 72 7.2%
şefului compartimentului „Marketing” 33 3.3%
altei persoane din structurile de conducere a

39 3.9%
unităţii agricole
nu este cazul 852 85.5%

ACELEANU MIRELA-
IONELA
Total răspunsuri 996 2020.11.04 22:45

Dintre răspunsurile prezentate în fig.nr.3.8 rezultă că în doar 7.2% din totalul unităților
agricole (72 entităţi) există, conform afirmației respondenților, un compartiment specializat în
domeniul comunicării organizaționale, acesta fiind subordonat managerului sau directorului
general. În 33 de unităţi agricole (3.3% din total) aceste activităţi intră în responsabilitatea şefului
compartimentului „Marketing” și în 39 de organizaţii (3.9% din total) în cea a altei persoane din
structurile manageriale.
Pentru a afla modalitatea în care este abordat comunicării organizaționale în unitățile

agricole, am formulat patru întrebări specifice care vizează existența politicilor și strategiilor în acest
domeniu și responsabilii desemnați în acest scop. În acest context, întrebați dacă există, în unitatea
agricolă de apartenenţă, o politică de comunicare organizațională, numai 7.3% dintre respondenți
au răspuns afirmativ. Cei mai mulți dintre respondenți au afirmat că nu știu dacă există o astfel de
politică (633 persoane, adică 63.6% din totalul participanţilor la studiu) sau că nu exista o astfel de
politică (256 persoane, adică 25.7% din totalul celor chestionaţi) la data desfășurării studiului în
unitatea agricolă în care lucrează, așa după cum reiese din histograma ilustrată în fig.nr.3.9:
9. Există, în unitatea agricolă în care lucraţi, o politică de comunicare organizaţională?
Da 73 7.3%
Nu 256 25.7%
Nu ştiu / Nu cunosc 633 63.6%
Nu vreau să răspund 34 3.4%

În mod similar se prezintă răspunsurile la întrebarea în ceea ce priveşte existenţa unei
ACELEANU MIRELA-
strategii de comunicare organizaţională în cadrul entităţii de apartenenţă a participanţilor
IONELA la
2020.11.04 22:45
studiu:
- doar 69 dintre respondenți (adică 6.9% din total) au cunoștință despre existența unei
asemenea strategii;
- 32 de respondenţi (reprezentând 32% din total) au indicat că nu au cunoștință despre

existența unei asemenea strategii;
- 57 dintre participanţii la sondaj (respectiv, 57% din total) au declarat că nu știu sau nu
deţin informații despre acest subiect;
- 40 de persoane chestionate (reprezentând 4% din totalul participanţilor la demersul meu

doctoral) au refuzat să răspundă la întrebare.
Datele aferente acestui segment al cercetării sunt redate în histograma reprezentată în

fig.nr.10):
10. Există, în unitatea agricolă în care lucraţi, o strategie de comunicare organizaţională?
Da 69
6.9%
Nu 319 32%
Nu ştiu / Nu cunosc 568 57%
Nu vreau să răspund 40 4%

Acolo unde respondenții au afirmat că există o politică și/sau o strategie în domeniul
comunicării organizaționale, responsabil cu implementarea acesteia este:
- în 5.7% dintre cazuri, managerul general;
- în 3.2% din cazuri șeful compartimentului de specialitate sau al celui de „Marketing”;

ACELEANU MIRELA-
- în numai 1% dintre cazuri o altă persoană din conducerea unităţii agricole.
IONELA
2020.11.04 22:45
Cei mai mulți dintre respondenți au afirmat fie că nu este cazul (699 respondenţi,
reprezentând 70.2% din total), fie că nu ştiu sau nu cunosc despre ce este vorba (179 dintre
participanţii la studiu, respectiv, 18% din total).
Datele sinoptice referitoare la acest segment al cercetării sunt redate în histograma din
fig.nr.11:
11. În cazul în care la (9) şi/sau la (10) răspunsul este „Da”, vă rugăm să precizaţi cine
este responsabil de implementarea comunicării organizaţionale:
managerul (directorul) general 57 5.7%
şeful compartimentului de specialitate sau al celui de

32 3.2%
„Marketing”
altă persoană din conducerea unităţii agricole 10 1%
nu este cazul 699 70.2%
nu cunosc despre ce este vorba 179 18%
prefer să nu răspund 19 1.9%

În completarea cercetării vizând organizarea compartimentului „Comunicare” am dorit să
aflu date despre persoana/compartimentul responsabil(ă) de realizarea activităţii de comunicare
externă, prin răspunsurile furnizate de participanţii la demersul meu la cea de-a 12-a întrebare din
chestionar (datele sunt prezentate în histograma din fig.nr.3.12):
12. Vă rugăm să precizaţi cine realizează activitatea de comunicare externă alegeţi toate
variantele de răspuns aplicabile):
Compartimentul „Comunicare Organizaţională” 16 1.7%

ACELEANU MIRELA-
IONELA
Compartimentul „Vânzări” 16 1.7% 22:45
2020.11.04
Compartimentul „Marketing” 42 4.3%
Managerul (Directorul) General 194 19.6%
Parteneri externi 7 0.7%
Nu se ocupă nimeni de un asemenea aspect 176 18.2%

Răspunsurile înregistrate în fig.nr.3.12 urmează același trend ca și în cazul întrebărilor

precedente, astfel:
- 194 respondenţi (respectiv, 19.6% din total) afirmă că, la data efectuării studiului,
responsabilul activităţilor de comunicare externă în unitatea în care își desfășoară
activitatea era managerul general;
- 42 dintre participanţii la studiu (4.3% din total) au indicat responsabil compartimentul

„Marketing”;
- câte 16 persoane (respectiv, 1.7% din total) au indicat ca responsabil al activităţilor de

profil compartimentul „Vânzări” şi, respectiv, cel de „Comunicare Organizaţională”;
- numai 7 respondenţi (0.7% din totalul participanţilor la studiu) au indicat ca fiind

responsabili pentru comunicarea externă, „partenerii externi”;
- 176 respondenţi (18.2% din total) au relevat că nu se ocupă nimeni de un asemenea

aspect;
- în 50.4% dintre cazuri (512 respondenți) cei chestionaţi au declarat că nu ştiu sau nu
cunosc cine este persoana desemnată să realizeze activitatea de comunicare externă. 33
de persoane (3.4% din total) au specificat că refuză să răspundă la această întrebare.
ACELEANU MIRELA-
C. Canalele de comunicare externă IONELA
2020.11.04 22:45
Pentru a identifica canalele utilizate de participanţii la cercetare în procesul de
comunicare externă, am adresat următoarea întrebare:
13. Vă rugăm să precizaţi ce modalităţi utilizaţi în procesul de comunicare externă şi

cum apreciaţi eficienţa acestora, conform grilei următoare (vă rugăm să alegeţi toate variantele
de răspuns aplicabile), cu variantele de răspuns pentru fiecare opțiune formulată în chestionar: -
Mică; - Moderată; - Mare; - Nu se aplică; - Nu ştiu / Nu cunosc; - Nu vreau să răspund.
Întrebarea a fost accesată de toți participanții la cercetare, nefiind înregistrat niciun răspuns
lipsă, prelucrarea opţiunilor de răspuns în aplicația IBM SPSS Statistics conducându-mă la
următoarele concluzii (a se vedea datele sinoptice din tab.nr.3.1):
În mod frecvent, respondenții utilizează alte canale de comunicare decât cele indicate în
chestionar ca opțiuni de răspuns în procesul comunicaţional extern (scorul mediei răspunsurilor =
4.58).
În ordinea descrescătoare a scorurilor mediilor, următoarele modalități de comunicare

externă sunt utilizate cu o frecvență ridicată, peste media scorurilor variantelor de răspuns
propuse:
- Voice over Internet Protocol - VoIP - (scorul mediei răspunsurilor = 4.55);
- Anunțuri publicitare în media (scorul mediei răspunsurilor = 4.53);
- Târguri și expoziții cu profil agricol (scorul mediei răspunsurilor = 4.50);
- Sondajul de opinie (scorul mediei răspunsurilor = 4.50);
- Conferinţe și/sau simpozioane specializate (scorul mediei răspunsurilor = 4.47);
- Evenimente sociale (scorul mediei răspunsurilor = 4.35);
- Blog (scorul mediei răspunsurilor = 4.18);
- Forum (scorul mediei răspunsurilor = 4.17);
- Videotelefon (scorul mediei răspunsurilor = 4.06);
- Newsletter (scorul mediei răspunsurilor = 4.01).
Cel mai puțin utilizate canale de comunicare externă, de respondenți, cu un scor al mediei
ACELEANU MIRELA-
sub media scorului variantelor de răspuns propuse (<3), sunt: IONELA
2020.11.04 22:45
- Telefonul (scorul mediei răspunsurilor = 2.85);
- Pagina de internet (scorul mediei răspunsurilor = 2.81);
- Rețelele de socializare (scorul mediei răspunsurilor = 2.79);
- Poșta electronică (scorul mediei răspunsurilor = 2.77).

Tab.nr.3.1: Canale de comunicare externă - Statistics
N
Mean
Valid Missing
1. Pagina de internet 996 0 2.81
2. Poșta electronică 996 0 2.77
3. Newsletter 996 0 4.01
4. Rețele de socializare 996 0 2.79
5. Telefon 996 0 2.85
6. Videotelefon 996 0 4.06
7. Forum 996 0 4.17
8. Blog 996 0 4.18
9. Voice over Internet Protocol 996 0 4.55
10. Anunțuri publicitare în media 996 0 4.53
11. Evenimente sociale 996 0 4.35
12. Conferinte și/sau simpozioane specializate 996 0 4.47
13. Târguri și expoziții cu profil agricol 996 0 4.50
14. Sondajul de opinie 996 0 4.50
15. Alte canale 996 0 4.58
Sursa: Prelucrarea răspunsurilor din chestionar în aplicația IBM SPSS Statistics, efectuată de
autor
D. Pregătirea resurselor umane (angajaţilor)
Nivelul de pregătire al respondenților în domeniul comunicării organizaționale este

reflectat în răspunsurile la următoarele trei întrebări (14 - 16 din chestionar):
14. Vă rugăm să indicaţi dacă în ultimele 12 luni aţi participat la cel puţin un program de
ACELEANU MIRELA-
responsabilitate socială corporativă: IONELA
2020.11.04 22:45
Din analiza rezultatelor prezentate în fig.nr.3.13 am desprins concluzia că cea mai mare parte
a respondenților nu au participat, în precedentele 12 luni, la cel puţin un program de
responsabilitate socială corporativă35 (611 respondenţi, reprezentând 61.3% din total). Este, însă,
surprinzător că mulți dintre participanții la cercetare nu știu ce este un astfel de program (282
persoane, respectiv, 28.3% din totalul respondenților). Doar 5.6% dintre respondenți (56 persoane)
au răspuns afirmativ la această întrebare, fapt ce reflectă o importantă vulnerabilitate a unităților
agricole în domeniu.
Da 56 5.6%
Nu 611 61.3%
Nu cunosc depre ce este vorba 282 28.3%

Fig.nr.3.13: Nivelul de pregătire a respondenților în domeniul comunicării organizaționale
-1
- participare la programe de responsabilitate corporativă -
15. Vă rugăm să indicaţi dacă aţi participat, vreodată, la un program / modul / masă
rotundă în care să cunoaşteţi exemple de bune practici în comunicare:
Analiza răspunsurilor din fig.nr.3.14 completează imaginea pe care mi-am format-o până
în acest moment: mai puțin de 10% dintre respondenți (88 persoane) afirmă că au participat la un
program dedicat bunelor practici în comunicare (8.8%). Majoritatea celor care au răspuns la
această întrebare au declarat că nu au participat la un astfel de program (695 persoane, adică
69.8% din total) sau nu cunosc despre ce este vorba (164 persoane, respectiv, 16.5% dintre
35
Responsabilitatea socială corporativă (prezentată, frecvent, în literatura de specialitate, cu acronimul CSR, după
forma din limba engleză Corporate Social Responisibility) este un concept ce face referire la obligația pe care o au
organizațiile, ca actori sociali, față de toți stakeholderii (atât interni, cât și externi) în desfășurarea acțiunilor
presupuse de activitatea lor economică. Prin CSR se înțelege faptul că fiecare organizație trebuie să acționeze în
strictă conformitate cu obligațiile asumate față de părțile implicate și respectând principiile morale acceptate de-a
lungul tradiției - n.a.
ACELEANU MIRELA-
respondenţi). IONELA
2020.11.04 22:45
Da 88 8.8%
Nu 695 69.8%
Nu cunosc depre ce este vorba 164 16.5%

Fig.nr.3.14: Nivelul de pregătire a respondenților în domeniul comunicării organizaționale
–2
- participare la programe / module / mese rotunde de bune practici în comunicare
16. Vă rugăm să indicaţi cursurile legate de comunicarea organizaţională la care
participă angajaţii dumneavoastră (alegeţi toate variantele de răspuns aplicabile), cu variantele de
răspuns:
- Integrarea (orientarea) angajaţilor;
- Formarea la locul de muncă (On the Job Training);
- Abilităţi de comunicare;
- Leadership;
- Teambuilding;
- Informatică;
- Tehnici de vânzare şi/sau de negociere;
- Limbi de circulaţie internaţională
- Cursuri de marketing online;
- Cursuri de social media
- Alte cursuri.
Pentru fiecare variantă de răspuns indicată, participanții la studiu au avut posibilitatea să

indice gradul de complexitate a cursului: Poziţii non-manageriale, Poziţii manageriale, Nu este
ACELEANU MIRELA-
cazul, Nu ştiu / Nu cunosc, Nu vreau să răspund. IONELA
2020.11.04 22:45
Rezultatele prezentate în tab.nr.3.2 mi-au completat imaginea asupra preocupărilor legate
de pregătirea resurselor umane în domeniul comunicării organizaționale. Cursurile care presupun
un grad mai mic de formalism și de complexitate a cunoștințelor transmise și mai puține investiții
în formare ca, spre exemplu, integrarea (orientarea) angajaților și formarea la locul de muncă,
au fost urmate de un număr mai mare de persoane. Aceste cursuri au fost parcurse de cea mai mare
parte a angajaţilor, pentru pozițiile non-manageriale (775 persoane, reprezentând 77.8% din total,
pentru integrarea angajaților și 752 persoane, adică 75.5% din total, în cazul formării la locul de
muncă).
În cazul personalului din pozițiile manageriale, aceste cursuri au fost frecventate de 75 de

manageri, reprezentând 7.5% din total, în cazul integrării angajaților și de 103 manageri (10.3% din
total), în cazul formării la locul de muncă.
În aceeași măsură, de un număr considerabil de participanți se bucură team-buildingul (746

persoane, adică 74.9% din totalul angajaților, dintre care 630 persoane, respectiv, 63.3% din total
ocupă poziții non-manageriale).
Tab.nr.3.2: Cursuri de comunicare organizaţională cu participarea angajaţilor:

a) Integrarea (orientarea) angajaților
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Poziţii non-
775 77.8 77.8 77.8
manageriale
Poziţii manageriale 75 7.5 7.5 85.3
Valid Nu este cazul 61 6.1 6.1 91.5
Nu sşiu / Nu cunosc 70 7.0 7.0 98.5
Nu vreau să răspund 15 1.5 1.5 100.0
Total 996 100.0 100.0
b) Formarea la locul de muncă
Percent
Poziţii non-
752 75.5 75.5 75.5
Valid manageriale
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Nu este cazul 57 5.7 5.7 91.6
2020.11.04 22:45
Nu sşiu / Nu cunosc 71 7.1 7.1 98.7
Total 996 100.0 100.0
c) Teambuilding
Percent
Poziţii non-
630 63.3 63.3 63.3
manageriale
Nu ştiu / Nu cunosc 124 12.4 12.4 98.1
Total 996 100.0 100.0
autor
Pe măsură ce complexitatea cursului, gradul de formalism și investiția în formare cresc,

numărul angajaților care frecventează astfel de cursuri este din ce în ce mai mic. Este, spre
exemplu, cazul cursurilor:
- Abilități de comunicare - frecventat de 31.6% dintre respondenți, dintre care 11.0%

deţin poziții manageriale;
- Leadership - frecventat de 13.4% dintre respondenți, dintre care 9.6% deţin poziții
manageriale;
- Informatică - frecventat de doar 6.8% dintre respondenți, dintre care 3% pentru cei cu
poziții manageriale.
Datele referitoare la cursurile de perfecţionare urmate de participanţii la cercetare sunt redate
în conţinutul tab.nr.3.3.
Tab.nr.3.3: Cursuri în domeniul comunicării manageriale organizaţionale, cu
participarea angajaţilor
a) Abilități de comunicare
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Frequenc Percent Valid Percent Cumulative
2020.11.04 22:45
y Aprob acest document
Percent
Poziţii non-
205 20.6 20.6 20.6
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 255 25.6 25.6 98.3
Total 996 100.0 100.0
b) Leadership
y Percent
Poziţii non-
37 3.7 3.7 3.7
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 500 50.2 50.2 97.4
Total 996 100.0 100.0
c) Informatică
y Percent
Poziţii non-
38 3.8 3.8 3.8
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 455 45.7 45.7 97.1
Total 996 100.0 100.0
autor
O situaţie similară este şi în ceea ce priveşte preocuparea pentru participarea la cursuri în

domeniul tehnicilor de negociere (7.4%), studiul limbilor de circulație internațională (6.3%),
marketing online (5.4%) şi social media (4.4%), conform răspunsurilor înregistrate în tab.nr. 3.4:
ACELEANU MIRELA-
Tab.nr.3.4: Cursuri de comunicare organizaţională, cu participarea angajaţilor
IONELA din
2020.11.04 22:45
posturile manageriale și non-manageriale: Aprob acest document
a) Tehnici de vânzare și/sau de negociere

Frequenc Percent Valid Cumulative
y Percent Percent
Poziţii non-
38 3.8 3.8 3.8
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 570 57.2 57.2 96.9
Total 996 100.0 100.0
b) Limbi de circulație internațională
y Percent Percent
Poziţii non-
30 3.0 3.0 3.0
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 612 61.4 61.4 95.9
Total 996 100.0 100.0
c) Cursuri de marketing online
y Percent Percent
Poziţii non-
28 2.8 2.8 2.8
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 619 62.1 62.1 95.9
Total 996 100.0 100.0
d) Cursuri de social media
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
y Percent Aprob acest document
Percent
Poziţii non-
21 2.1 2.1 2.1
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 635 63.8 63.8 95.3
Total 996 100.0 100.0
e) Alte cursuri
y Percent Percent
Poziţii non-
32 3.2 3.2 3.2
manageriale
Nu sşiu / Nu cunosc 656 65.9 65.9 95.9
Total 996 100.0 100.0
autor
E. Persoanele responsabile de comunicarea externă
Persoanele cărora le revin responsabilităţi în domeniul comunicării organizaţionale externe

în unitățile agricole în care își desfășoară activitatea respondenții, sunt identificate prin prelucrarea
răspunsurilor la întrebarea (17):
17. Vă rugăm să precizaţi cine realizează activitatea de comunicare externă (alegeţi toate
variantele de răspuns aplicabile).
Răspunsurile sintetizate în fig.nr.3.15 au revelat faptul că, la data efectuării studiului:
- majoritatea respondenților nu știau cine realizează activitatea de comunicare externă în

unitatea agricolă în care își desfăşoară activitatea (637 persoane, reprezentând 60.6% din
ACELEANU MIRELA-
total); IONELA
2020.11.04 22:45
- în 20.3% dintre cazuri, cei 214 respondenţi au relevat că activitatea de comunicare externă
este realizată de către managerul (directorul) general;
- în 4.4% dintre cazuri (46 de participanţi la studiu) această activitate este efectuată de
compartimentul „Marketing”;
- în 2.7% dintre cazuri (28 de respondenţi) activitatea este realizată de compartimentul

specializat „Comunicare Organizaţională”;

„Vânzări”;
- 67 dintre cei care au participat la studiu (respectiv, 6.4% din total) au afirmat că, la data
realizării cercetării, nu se ocupa nimeni de un asemenea aspect.
Compartimentul „Comunicare Organizaţională” 25 2.7%
Compartimentul „Vânzări” 21 2.2%
Compartimentul „Marketing” 41 4.4%
Managerul (Directorul) General 198 20.3%
Parteneri externi 11 1%
Nu se ocupă nimeni de un asemenea aspect 62 6.4%

Fig.nr.3.15: Responsabilul în domeniul comunicării organizaţionale externe
F. Modalitățile de comunicare
Modalitățile de comunicare cel mai frecvent utilizate de respondenți în unitățile agricole în

care își desfășoară activitatea au fost relevate prin răspunsurile furnizate la întrebarea (18) din
ACELEANU MIRELA-
chestionar: IONELA
2020.11.04 22:45
18. Vă rugăm să indicaţi ce modalităţi utilizaţi în procesul de comunicare internă şi cum
apreciaţi eficienţa acestora, conform grilei următoare (alegeţi toate variantele de răspuns
aplicabile), cu variantele de răspuns: - Mică; - Moderată; - Mare; - Nu se aplică.
Modalitațile cel mai frecvent utilizate de respondenți pentru comunicarea internă în

unitățile agricole în care își desfășoară activitatea sunt prezentate în tab.nr.3.5.
Media scorurilor pentru răspunsurile înregistrate mi-a permis să realizez o clasificare a

opţiunilor angajaţilor, după cum urmează:
- în comunicarea internă, cel mai frecvent sunt utilizate:
-blogul și Voice over Internet Protocol - VoIP (scorul mediei = 3.79);
- „cutia cu idei” sau „sugestii” (scorul mediei = 3.77);
- forumul și alte canale (scorul mediei = 3.76);
- sondajul de opinie (scorul mediei = 3.72);
- intranetul și videotelefonul (scorul mediei = 3.71);
- publicaţiile interne și reţelele de socializare (scorul mediei = 3.67);
- cel mai rar utilizate modalități de comunicare internă sunt, în unitățile agricole în
care își desfășoară activitatea respondenţii, următoarele:
- întâlnirile informale (scorul mediei = 2.76);
- discuțiile individuale (scorul mediei = 2.73);
- întâlnirile formale (acestea având un scor al mediei de 2.69).
Frecvența răspunsurilor înregistrate mi-a indicat faptul că, treptat, chiar dacă, momentan,
destul de timid, modalitățile de comunicare moderne, la distanță, iau locul celor tradiționale, de
tip față-în-față (tab.nr.3.5):
Tab.nr.3.5: Modalităţi de comnicare - Statistics
N
Mean
Valid Missing
Discuţii individuale 996 0 2.73
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Întâlniri formale 996 0 2.69 22:45
2020.11.04
Întâlniri informale 996 0 2.76
Publicaţii interne 996 0 3.67
Instrucţiuni scrise, memo-uri 996 0 3.65
Panouri informative 996 0 3.65
Intranet 996 0 3.71
Poşta electronică 996 0 3.38
Telefon 996 0 3.46
Videotelefon 996 0 3.71
Forum 996 0 3.76
Blog 996 0 3.79
Voice over Internet Protocol 996 0 3.79
Reţele de socializare 996 0 3.67
„Cutia cu idei” sau sugestii 996 0 3.77
Sondajul de opinie 996 0 3.72
Alte canale 996 0 3.76
Nu este cazul 996 0 3.83
Nu ştiu / Nu cunosc 996 0 3.85
Nu vreau să răspund 991 5 3.85
autor
G. Auditul activității de comunicare organizaţională
Pentru a nuanța preocupările privind comunicarea organizațională în unitățile agricole,

am formulat două întrebări care vizează auditarea activității de comunicare, astfel 36:
19. În cadrul organizaţiei dumneavoastră sunt realizate audituri de comunicare
36
întrebările (19) şi (20) din cadrul chestionarului - n.a.
ACELEANU MIRELA-
organizaţională? IONELA
2020.11.04 22:45
Mai mult de jumătate dintre respondenți au afirmat că în cadrul organizației în care își
desfășoară activitatea nu sunt realizate asemenea acţiuni (551 persoane, reprezentând 55.3% din
numărul total al participanţilor la studiu), iar 296 dintre respondenţi, respectiv, 29.7% din total, au
afirmat că nu știu sau nu cunosc dacă în organizația lor este auditată activitatea de comunicare
organizațională.
100 de respondenţi (10% din totalul celor chestionaţi) au declarat că nu ştiu la ce face referire
auditul activităţilor de comunicare organizaţională, iar 13 participanţi (reprezentând 1,3% din total)
au declarat că nu doresc să răspundă la această întrebare.
Doar 36 dintre respondenţi (3.6% din totalul participanților la studiu) au relevat că, din
informațiile pe care le dețin, în unitatea agricolă de apartenență are loc procesul de auditare a
activităților de comunicare organizațională.
Datele referitoare la acest segment al cercetării sunt redate in fig.nr.3.16:
Da 36 3.6%
Nu 551 55.3%
Nu ştiu ce sunt acestea 100 10%

Fig.nr.3.16: Auditul activităţii de comunicare organizaţională
Aspectele comunicării organizaţionale evaluate de către auditori sunt evidențiate prin
intermediul răspunsurilor la întrebarea (20):
20. Vă rugăm să indicaţi, dacă este cazul, ce aspecte ale comunicării organizaţionale sunt
evaluate (mai multe răspunsuri posibile).
Evident, atât timp cât foarte puține organizații procedează la auditarea activităţii de
comunicare internă, răspunsurile la această întrebare au indicat un număr mic de situații care sunt
ACELEANU MIRELA-
supuse auditului. Astfel, spre exemplu, aşa după cum rezultă din datele prezentateIONELA
în fig.nr. 3.17,
2020.11.04 22:45
relaţiile dintre angajaţi şi conducerea unităţii agricole sunt evaluate în cazul a numai 65 de entităţi
(reprezentând 6.5% din totalul celor participante la cercetare), în timp ce imaginea organizaţiei de
apartenenţă faţă de terţi este evaluată în doar 59 dintre cazuri (5.5% din total), iar relaţiile
interpersonale dintre angajaţi în numai 43 de situaţii (adică în 4% din totalul celor chestionaţi).
Imaginea organizaţiei faţă de terţi 52 5.5%
Relaţiile dintre angajaţi şi conducerea unităţii

67 6.5%
agricole
Relaţiile interpersonale 39 4%
Nu este cazul 664 66.7%
Nu ştiu / Nu cunosc despre ce este vorba 159 15.7%
Prefer să nu răspund 15 1.6%

Fig.nr.3.17: Aspecte ale comunicării auditate referitor la comunicarea organizaţională
H. Calitatea procesului comunicațional la nivel organizaţional
Pentru a aprecia calitatea procesului comunicațional în unitățile agricole, am

formulat două întrebări prin intermediul cărora am vizat aspecte ale comunicării interpesronale
atât cu managementul superior, cât și cu colegii - întrebările (21) şi (22) - , respectiv:
21. Cum apreciaţi calitatea procesului comunicaţional dintre dumneavoastră şi cei din
managementul superior al unităţii agricole în care vă desfăşuraţi activitatea?
Mai mult de jumătate dintre respondenți şi-au exprimat aprecierea referitor la calitatea
comunicării cu persoanele din managementul superior caracterizând-o ca fiind foarte bună (538
persoane, reprezentând 54.1% din total) și bună (304 persoane, respectiv, 30.6% din totalul
participanţilor la studiu).
Doar 61 de persoane (6.1% din total) consideră calitatea comunicării interpersonale la nivel
organizaţional ca fiind funcțională.
ACELEANU MIRELA-
22 dintre cei care au participat la cercetare (respectiv, 2.2% din totalul IONELA
respondenţilor)
2020.11.04 22:45
apreciază ca deficitar nivelul calitativ al procesului comunicaţional intern al unităţii agricole în
care îşi desfăşoară activitatea.
50 de angajaţi ai acestora au declarat că nu ştiu sau nu cunosc răspunsul şi, în fine, 20 de

persoane au preferat să nu divulge opinia lor referitor la această întrebare.
O singură persoană nu şi-a făcut cunoscută opţiunea de răspuns la întrebarea (21).
Datele sinoptice aferente răspusnurilor la întrebarea (21) sunt redate în fig.nr.3.18:
Deficitară 22 2.2%
Funcţională 61 6.1%
Bună 304 30.6%
Foarte bună 538 54.1%
Nu ştiu / Nu cunosc 50 5%
Prefer să nu răspund 20 2%

Fig.nr.3.18: Calitatea comunicării interpersonale cu managementul superior al unităților
agricole
22. Cum apreciaţi calitatea procesului comunicaţional dintre dumneavoastră şi colegii
din unitatea agricolă în care vă desfăşuraţi activitatea?
În ceea ce privește calitatea procesului comunicațional interpersonal cu colegii:
- cea mai mare parte a respondenților o apreciază ca fiind foarte bună (570 persoane,
reprezentând 57.3% din totalul celor chestionaţi) sau bună (301 respondenţi, adică 30.3%
din total);
- o mică parte dintre respondenţi declară că acest proces este funcțional (45 persoane,
respectiv, 4.5% din total) sau deficitară (23 persoane, adică 2.3% din totalul celor
chestionaţi);
ACELEANU MIRELA-
- 29 respondenţi (respectiv, 2.9% din total) au ales să indice că nu ştiuIONELA
sau nu cunosc
2020.11.04 22:45
răspunsul la această întrebare;
- 27 respondenţi (2.7% din totalul participanţilor la studiu) au preferat să nu formuleze o

opţiune la această întrebare;
- o singură persoană (cel mai probabil, aceeaşi ca în situaţia de la întrebarea precedentă) nu

a abordat această speţă.
Datele sinoptice sunt prezentate în histograma din fig.nr.3.19:
Deficitară 23 2.3%
Funcţională 45 4.5%
Bună 301 30.3%
Foarte bună 570 57.3%
Fig.nr.3.19: Calitatea comunicării interpersonale cu colegii din unitatea agricolă de

apartenenţă
I. Nivelul de pregătire a resurselor umane în domeniul comunicării
Nivelul de pregătire a respondenţilor în domeniul comunicării interpersonale este ilustrat prin

răspunsurile acestora la întrebarea (23):
23. Cât de pregătit vă simţiţi în domeniul comunicării interpersonale?
Răspunsurile prezentate în fig.nr.3.20 ilustrează faptul că:
- mai mult de jumătate dintre persoanele care au participat la cercetare consideră că se simt
pregătite bine (480 de persoane, reprezentând 48.2% din total) sau foarte bine (152
respondenţi, respectiv, 15.3% din total) în domeniul comunicării interpersonale din
unitățile agricole de apartenenţă;
ACELEANU MIRELA-
- 81 dintre respondenţi (8.1% din totalul participanților la studiu) apreciazăIONELA
că sunt
2020.11.04 22:45
pregătiţi necorespunzător;
- 72 de persoane (reprezentând 7.2 puncte procentuale din total) au declarat că nu ştiu sau nu
cunosc răspunsul la această întrebare;
- 21 persoane (respectiv, 2.1% dintre participanții la studiu) au preferat să nu comunice

opţiunea lor;
- o singură persoană a ales să nu abordeze speţa supusă atenţiei prin intermediul acestei
întrebări.
Necorespunzător 81 8.1%
Aşa-şi-aşa 189 19%
Bine 480 48.2%
Foarte bine 152 15.3%
Fig.nr.3.20: Nivelul de pregătire a resurselor umane în domeniul comunicării

interpersonale cu colegii din unitatea agricolă de apartenenţă

subordonații și terții, precum și a eficienței activității fiecărei unități agricole
Pentru a surprinde modul în care respondenții apreciază rezultatele organizației lor

din perspectiva calității procesului comunicațional cu colegii din organizaţie, cu şeful direct, cu
managementul unităţii agricole, precum şi cu colegii din alte unităţi agricole, am formulat
întrebarea (24):
24. Finalmente, în ce mod şi în ce măsură apreciaţi că rezultatele activităţii sunt

influenţate de calitatea procesului comunicaţional din unitatea agricolă în care vă desfăşuraţi
activitatea?, cu variantele de răspuns: - Negativ; - Aşa-şi-aşa; - Pozitiv; - Nu ştiu / Nu cunosc; -
ACELEANU MIRELA-
Prefer să nu răspund. IONELA
2020.11.04 22:45
Întrebarea a fost accesată de 995 dintre respondenți, existând o singură persoană care nu a
abordat speţa supusă atenţiei participanţilor la cercetare.
Scorul mediei răspunsurilor înregistrate (a se vedea datele prezentate în conținutul

tab.nr.3.6) relevă faptul că, pe ansamblu, participanţii la cercetare apreciază ca fiind pozitivă
influența comunicării cu colegii, cu șeful direct și cu managementul unității agricole asupra
rezultatelor activității acesteia (scorul mediei = 3.25). În ceea ce priveşte calitatea comunicării cu
colegii din alte unități agricole, aceasta este apreciată ca fiind bună (scorul mediei = 3.26).
Tab.nr.3.6: Rezultatele activităţii sunt influenţate de calitatea procesului comunicaţional

cu...: Statistics
N
Mean
Valid Missing
Colegii din organizație 995 1 3.25
Șeful direct 995 1 3.25
Managementul unității agricole 995 1 3.25
Colegi din alte unități agricole 995 1 3.26
autorul lucrării.
K. Sprijinul și/sau implicarea forurilor tutelare pentru perfecționarea comunicării la

nivel organizațional
Pentru a putea completa tabloul sinoptic al comunicării organizaționale din unitățile

care îşi dsfăşoară activitatea în domeniul agricol, am dorit să aflu cum percep respondenții sprijinul
ministerului de resort în direcţia perfecționării procesului comunicaţional la nivelul fiecărei entităţi
- întrebarea (25) - .
25. Simţiţi, din partea ministerului de resort, vreun sprijin pentru perfecţionarea
comunicării organizaţionale interne şi externe?
Răspunsurile prezentate în fig.nr.3.21 sunt mai mult decât elocvente pentru tabloul de
ansamblu al nivelului calitativ al comunicării organizaționale în unitățile agricole. Astfel:
ACELEANU MIRELA-
- 711 dintre respondenţi (71.5% dintre participanţii la cercetare) nu se simtIONELA
câtuși de puțin
2020.11.04 22:45
sprijiniți de ministerul de resort pentru a-și dezvolta și/sau perfecţiona nivelul calitativ al
activităţilor de comunicare organizațională internă și externă;
- 71 dintre respondenţi (7.1% din total) percep puţin acest sprijin;
- 88 persoane (8.8% din total) percep acest sprijin prin intermediul calificativului aşa-şi-
aşa;
- 21 persoane (2.1% din total) percep ca mare acest sprijin din partea ministerului de
resort;
- numai 13 dintre angajaţi (1.3 puncte procentuale din totalul participanţilor la studiu)
percep suportul oferit de ministerul de resort ca fiind foarte mare;
- 66 dintre cei care au răspuns (respectiv, 6.6% din total) au declarat că nu ştiu sau nu cunosc
răspunsul la această speţă;
- 25 de respondenți (2.5% din totalul participanților la cercetare) au preferat să nu

formuleze un punct de vedere;
- o singură persoană nu a abordat problematica acestei solicitări interogative,

nefurnizând un răspuns.
Deloc 711 71.5%
Puţin 71 7.1%
Aşa-şi-aşa 88 8.8%
Mult 21 2.1%
Foarte mult 13 1.3%
Fig.nr.3.21: Măsura în care participanţii la cercetare resimt sprijinul ministerului de

resort în domeniul comunicării organizaţionale din unitatea agricolă de apartenenţă
ACELEANU MIRELA-
Sursa: prelucrarea răspunsurilor din aplicația aflată pe IONELA
2020.11.04 22:45
3.2. Testarea ipotezelor de cercetare
3.2.1. Testarea ipotezei principale
Ipoteza principală (IP): În unităţile agricole din România nu există, încă, niciun fel de
preocupare, nici la nivel local, nici la nivelul ministerului de resort, pentru promovarea şi
dezvoltarea profesionalismului în domeniul comunicării organizaţionale interne şi externe.
În vederea testării IP a cercetării am utilizat metoda cantitativă de analiză a datelor prin

tabele de contingență, pentru variabile nominale prin intermediul analizei răspunsurilor la
următoarele întrebări:
(1) „În cazul în care există un compartiment specializat în domeniul comunicării, câte
persoane include acesta?”, cu variantele de răspuns: 1; 2; 3; mai multe și nu există.
(2) „Vă rugăm să indicaţi situaţia care corespunde unităţii agricole din care faceţi parte”,
cu variantele de răspuns:
- există un compartiment specializat în comunicare (organizaţională);
- există o persoană specializată (sau mai multe) care desfăşoară activități specifice
comunicării (organizaţionale);
- nu există un compartiment specializat în domeniul comunicării (organizaţionale);
- nu cunosc despre ce este vorba.
(3) „Simţiţi, din partea ministerului de resort, vreun sprijin pentru perfecţionarea
comunicării organizaţionale interne şi externe?”, cu variantele de răspuns: Deloc; Puţin; Aşa-şi-
aşa; Mult; Foarte mult; Nu ştiu / Nu cunosc; Prefer să nu răspund.
Pentru nuanțarea răspunsurilor am procedat la o analiză în funcție de două variabile

independente, și anume:
- forma de proprietate a unității agricole în care își desfășoară respondenții activitatea;
- funcția ocupată de respondenți în unitatea agricolă de apartenență.

ACELEANU MIRELA-
Tabelele de contingență mi-au facilitat identificarea corelațiilor stabilite între variabile, prin
IONELA
2020.11.04 22:45
calculul coeficientului de contingenţă Pearson χ2 (https://www.ibm.com/support/knowledge
center/en/SSLVMB_24.0.0/spss/base/idh_xtab_statistics.html#idh_xtab_statistics, accesat la 05. 06.
2020).
În vederea testării IP, am stabilit următoarele ipoteze de lucru:
Ipoteza nulă (H0): nu există diferențe între variantele de răspuns selectate de participanții la
studiu.
Ipoteza alternativă (H1): există diferențe semnificative între variantele de răspuns

selectate de participanții la studiu și cel puțin una dintre acestea este
preferată de participanții la studiu.
Întrebările au fost accesate de toți respondenții participanți la demersul de cercetare

(tab.nr.3.7), neexistând răspunsuri lipsă.
Tab.nr.3.7: Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
În cazul în care există un
compartiment specializat în domeniul
comunicarii, câte persoane
include acesta
996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Forma de proprietate a unității
agricole în care vă desfășurați
activitatea
În cazul în care există un
comunicării, câte
persoane include acesta 996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Funcția ocupată
ACELEANU MIRELA-
Vă rugăm să indicați situația care IONELA
2020.11.04 22:45
corespunde unității agricole din care Aprob acest document
faceți parte
* 996 100.0 0 0.0 996 100.0
agricole în care vă
desfășurați activitatea
Vă rugăm să indicați situația care
corespunde unității agricole din care
faceți parte 996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Funcția ocupată
În cazul în care exista un
comunicării, acesta este
subordonat:
996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
activitatea
În cazul în care exista un
comunicării, acesta este
subordonat: 996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Funcția ocupată
Există, în unitatea agricolă în care
lucrați, o politică de
comunicare organizațională?
* 996 100.0 0 0.0 996 100.0
activitatea
lucrați, o politică de
comunicare organizațională? 996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Funcția ocupată
ACELEANU MIRELA-
Există, în unitatea agricolă în care IONELA
2020.11.04 22:45
lucrați, o strategie de Aprob acest document
comunicare organizațională?
* 996 100.0 0 0.0 996 100.0
activitatea
lucrați, o strategie de
comunicare organizațională? 996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Funcția ocupată
Vă rugăm să precizați cine este
responsabil de implementarea
politicii/strategiei de
comunicare organizațională
996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
agricole în care vă
desfășurați activitatea
Vă rugăm să precizați cine este
responsabil de implementarea
politicii/strategiei de
comunicare organizațională 996 100.0 0 0.0 996 100.0
*
Funcția ocupată
autorul lucrării
Răspunsurile la prima întrebare („În cazul în care există un compartiment specializat în
domeniul comunicării, câte persoane include acesta?”), grupate după forma de proprietate a
unității agricole în care își desfășoară activitatea respondenții, sunt sintetizate în conținutul
tab.nr.3.8.
Rezultatele înregistrate au indicat faptul că, în majoritatea unităților agricole, indiferent de

forma de proprietate a acestora, nu există o subdiviziune organizatorică specializată în domeniul
comunicării organizaționale (850 respondenți, respectiv, 85.34% dintre participanții la studiu).
Valoarea coeficientului de contingență Pearson χ2, indică faptul că există o diferență semnificativă între
variantele de răspuns selectate de participanții la studiu, pentru pragul de semnificație = 0.000 (<
0.05), atât pentru coeficientul de contingență Pearson, cât și pentru coeficienţii de asociere derivaţi
ACELEANU MIRELA-
din χ2. IONELA
2020.11.04 22:45
Tab.nr.3.8: Crosstab
Count
Forma de proprietate a unitatii agricole în care va
desfasurati activitatea
Total
Privată, Privată, Privată, Nu
De stat capital capital capital cunosc
autohton mixt străin
1 12 15 4 6 8 45
În cazul în care
2 1 18 5 6 4 34
există un
compartiment 3 4 14 2 1 3 24
specializat în Mai
domeniul mult 10 9 4 10 10 43
comunicării, câte e
persoane include Nu
acesta? exist 29 624 133 50 14 850
ă
Total 56 680 148 73 39 996
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 211.225a 16 .000
Likelihood Ratio 150.908 16 .000
Linear-by-Linear Association 21.064 1 .000
N of Valid Cases 996
a. 13 cells (52.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .94
autorul lucrării
Răspunsurile la aceeași întrebare („În cazul în care exista un compartiment specializat în
domeniul comunicarii, câte persoane include acesta?”), grupate după funcția ocupată de
respondenți în unitățile agricole în care își desfășoară activitatea, sunt sintetizate în tab.nr.3.9.
Valoarea coeficientului de contingență Pearson χ2 a indicat, și în acest caz, faptul că există o
diferență semnificativă între variantele de răspuns selectate de participanții la studiu, pentru pragul
de semnificație = 0.000 (< 0.05) și în acest caz, atât pentru coeficientul de contingență Pearson,
cât și pentru coeficienţii de asociere derivaţi din χ2.
ACELEANU MIRELA-
Tab.nr.3.9: Crosstab IONELA
2020.11.04 22:45
Count Aprob acest document
Funcția ocupată
Total
Conducere Execuție
1 13 32 45
În cazul în care există un 2 16 18 34
compartiment specializat în
3 11 13 24
domeniul comunicării, câte
persoane include acesta? Mai multe 12 31 43
Nu există 126 724 850
Total 178 818 996
Chi-Square Tests
sided)
a. 1 cells (10.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 4.29
autorul lucrării
Răspunsurile la cea de-a doua întrebare („Vă rugăm să indicați situația ce corespunde
unități agricole din care faceți parte”) grupate după forma de proprietate a unității agricole în care
își desfășoară activitatea participanții la studiu, sunt sintetizate în tab.nr.3.10. Și în acest caz,
rezultatele înregistrate au indicat că, în majoritatea unităților agricole, indiferent de forma de
proprietate a acestora, respondenții afirmă că nu există un compartiment specializat în domeniul
comunicării organizaționale (740 respondenți, reprezentând 74.29% din totalul participanților la
studiu). Mai mult, 160 de respondenți, reprezentând 16.07% din total, au afirmat că nu cunosc
despre ce este vorba. Valoarea coeficientului de contingență Pearson χ2 a indicat, de asemenea,
faptul că există o diferență semnificativă între variantele de răspuns selectate de participanții la
studiu pentru pragul de semnificație = 0.000 (< 0.05) atât pentru coeficientul de contingență
Pearson cât și pentru coeficienţii de asociere derivaţi din χ2.
Tab.nr.3.10 Crosstab
ACELEANU MIRELA-
Count IONELA
2020.11.04 22:45
Forma de proprietate a unității agricole în care

vă desfășurați activitatea
Total
Privată, Privată, Privată, Nu
De capital capital capital cunosc
stat autohton mixt strain
Există un
compartiment
specializat în 10 8 3 9 8 38
comunicare
(organizațională)
Există o persoană
Vă rugăm să specializată (sau
indicați mai multe) care
situația care desfășoară 13 28 7 7 3 58
corespunde activități specifice
unității comunicării
agricole din (organizaționale)
care faceți Nu există un
parte compartiment
specializat în
24 562 103 37 14 740
domeniul
comunicării
(organizaționale)
Nu cunosc despre
9 82 35 20 14 160
ce este vorba
Total 56 680 148 73 39 996
Chi-Square Tests
sided)
Linear-by-Linear Association .515 1 .473
autorul lucrării
ACELEANU MIRELA-
Gruparea răspunsurilor după variabila funcția ocupată de respondenți în unitățile
IONELAagricole în
2020.11.04 22:45
care aceștia își desfășoară activitatea, sunt sintetizate în tab.nr.3.11.
Valoarea coeficientului de contingență Pearson χ2 a indicat, și în acest caz, faptul că există

o diferență semnificativă între variantele de răspuns selectate de participanții la studiu, pentru
pragul de semnificație = 0.000 (< 0.05). Atât coeficientul de contingență Pearson, cât și coeficienţii
de asociere derivaţi din χ2 au înregistrat aceeași valoare a pragului de semnificație (0.000).
Count
Funcția ocupată
Total
Conducere Execuție
Există un compartiment
specializat în comunicare 19 19 38
(organizațională)
Există o persoană
specializată (sau mai
multe) care desfășoară
Vă rugăm să indicați 19 39 58
activități specifice
situația care corespunde comunicării
unității agricole din care (organizaționale)
faceți parte
Nu există un compartiment
specializat în domeniul
127 613 740
comunicării
(organizaționale)
Nu cunosc despre ce este
13 147 160
vorba
Total 178 818 996
Chi-Square Tests
sided)
ACELEANU MIRELA-
Sursa: Prelucrarea răspunsurilor din chestionar în aplicația IBM SPSS Statistics,IONELA
efectuată de
2020.11.04 22:45
autorul lucrării Aprob acest document
Răspunsurile la întrebarea: „În cazul în care există un compartiment specializat în

domeniul comunicării, acesta este subordonat”, grupate după forma de proprietate a unității
agricole în care își desfășoară activitatea participanții la cercetare, sunt sintetizate în conținutul
tab.nr.3.12.
Rezultatele sintetizate în tab.nr.3.12 au indicat faptul că, în majoritatea unităților agricole,

indiferent de forma de proprietate a acestora, respondenții afirmă că nu există un compartiment
specializat în domeniul comunicării organizaționale (852 de respondenți, reprezentând 85.54% din
totalul participanților la studiu). În acest sens, am constatat există o diferență semnificativă între
variantele de răspuns selectate de participanții la studiu, aferent pragului de semnificație = 0.000
(< 0.05) atât pentru coeficientul de contingență Pearson, cât și pentru coeficienţii de asociere
derivaţi din χ2.
Count
Forma de proprietate a unității agricole în care Tota
vă desfășurați activitatea l
De stat Privată, Privată, Privată, Nu
capital capital capital cunosc
Managerului
(directorului 11 37 6 5 13 72
În cazul în care general)
există un Șefului
compartiment compartimentului 8 10 2 7 6 33
specializat în „Marketing”
domeniul
Altei persoane din
comunicării,
structurile de
acesta este 4 15 6 10 4 39
conducere a unității
subordonat:
agricole
Nu este cazul 33 618 134 51 16 852
Total 56 680 148 73 39 996
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Chi-Square Tests 2020.11.04 22:45
sided)
autorul lucrării
Gruparea răspunsurilor după variabila funcția ocupată de respondenți în structurile
organizatorice ale unităților agricole sunt sintetizate în tab.nr.3.13. Se poate observa că există o
diferență semnificativă între variantele de răspuns selectate de participanții la studiu pentru pragul
de semnificație = 0.000 (< 0.05). Coeficientul de contingență Pearson și coeficienţii de asociere
derivaţi din χ2 au înregistrat aceeași valoare a pragului de semnificație.
Count
Functia ocupata Total

Conducere Execuție
Managerului (directorului
În cazul în care 25 47 72
general)
există un
compartiment Șefului compartimentului
13 20 33
specializat în „Marketing”
domeniul Altei persoane din structurile de
comunicării, acesta 8 31 39
conducere a unității agricole
este subordonat:
Nu este cazul 132 720 852
Total 178 818 996
Chi-Square Tests
sided)
ACELEANU MIRELA-
a. 0 cells (0.0%) have expected count less than 5. The minimum expected countIONELA
is 5.90 22:45
2020.11.04
Sursa: Prelucrarea răspunsurilor din chestionar în aplicația IBM SPSS Statistics, efectuată
Aprob de
acest document
autorul lucrării.
Întrebarea „Simțiți, din partea ministerului de resort, vreun sprijin pentru perfecționarea
comunicării organizaționale interne și externe?”, a înregistrat răspunsurile furnizate în tab.
nr.3.14. Răspunsurile sunt grupate după forma de proprietate a unității agricole în care își
desfășoară activitatea respondenții. Cea mai mare parte a participanților la cercetare afirmau, la
data efectuării studiului, că nu simt niciun fel de sprijin din partea ministerului de resort pentru
perfecționarea comunicării organizaționale interne și externe (711 respondenți, adică 71.45% din
total). Există, în mod evident, o diferență semnificativă între variantele de răspuns selectate de
participanții la studiu; aferent pragului de semnificație = 0.000 (< 0.05) pentru coeficientul de
contingență Pearson și pentru coeficienţii de asociere derivaţi din χ2.
Count
Forma de proprietate a unității agricole în
care vă desfășurați activitatea
Privată, Privată, Privată, Total
Nu
De stat capital capital capital
cunosc
Deloc 18 576 77 33 7 711
Simțiți, din partea Puțin 9 29 19 9 5 71
ministerului de Așa-și-așa 5 19 41 14 9 88
resort, vreun sprijin
Mult 6 8 2 1 4 21
pentru
perfecționarea Foarte mult 3 3 3 4 0 13
comunicării Nu știu / nu
organizaționale 10 36 4 8 8 66
cunosc
interne și externe?
Prefer să
5 8 2 4 6 25
nu răspund
Total 56 679 148 73 39 995
Chi-Square Tests
sided)
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Linear-by-Linear Association 45.062 1 .000 22:45
2020.11.04
a. 19 cells (54.3%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .51
autorul lucrării
Gruparea răspunsurilor după variabila „funcția ocupată” de respondenți în structurile
unităților agricole sunt sintetizate în tab.nr.3.15. Există, și în acest caz, o diferență semnificativă între
variantele de răspuns selectate de participanții la studiu. Pragul de semnificație este nul, deci este
< 0.05. Coeficientul de contingență Pearson și coeficienţii de asociere derivaţi din χ2 au înregistrat
aceeași valoare a pragului de semnificație.
Count
Funcția ocupată
Total
Conducere Execuție
Deloc 117 594 711
Puțin 15 56 71
Simțiți, din partea
ministerului de resort, Așa-și-așa 12 76 88
vreun sprijin pentru
Mult 12 9 21
perfecționarea comunicării
organizaționale interne și Foarte mult 5 8 13
externe?
Nu știu / nu cunosc 9 57 66
Prefer să nu răspund 7 18 25
Total 177 818 995
Chi-Square Tests
sided)
autorul lucrării
La finalul prezentării rezultatelor obținute în urma prelucrării răspunsurilor înregistrate, am
ACELEANU MIRELA-
concluzionat că există diferențe semnificative între variantele de răspuns selectate de
IONELA
2020.11.04 22:45
respondenți, pentru fiecare dintre întrebările (variabilele) analizate.
În concluzie, am acceptat ipoteza principală a cercetării conform căreia în unităţile

agricole din România nu există, încă, nicio preocupare, atât la nivel local, cât şi la nivelul
ministerului de resort, pentru promovarea şi dezvoltarea profesionalismului în domeniul
comunicării organizaţionale interne şi externe.
3.2.2. Testarea ipotezelor secundare
intuiţiei modul de desfășurare a procesului comunicaţional intern şi a celui extern.
Pentru testarea IS1 a cercetării am utilizat metoda cantitativă de analiză a datelor prin
intermediul tabelelor de contingență, respectiv, am investigat răspunsurile înregistrate pentru
întrebările:
(1) „Există, în unitatea agricolă în care lucrați, o politică de comunicare organizațională?” cu

variantele de răspuns: Da; Nu; Nu ştiu / Nu cunosc; Nu vreau să răspund;
(2) „Există, în unitatea agricolă în care lucrați, o strategie de comunicare organizațională?” cu

variantele de răspuns: Da; Nu; Nu ştiu / Nu cunosc; Nu vreau să răspund.
Variabila independentă a analizei pe care am efectuat-o este „forma de proprietate a

unității agricole”.
Ipotezele de lucru de la care am început demersul de testare a IS1 au constat în:
Ipoteza nulă (H0): nu există diferențe între variantele de răspuns selectate de

participanții la studiu;

selectate de participanții la studiu; cel puțin una dintre variantele de
răspuns este preferată de participanții la studiu.
Întrebările au fost accesate de toți respondenții (tab.nr.3.16), neexistând situații de lipsă a

vreunui răspuns.
ACELEANU MIRELA-
Tab.nr.3.16: Case Processing Summary IONELA
2020.11.04 22:45
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percen N Percen
t t
Există, în unitatea agricolă în care lucrați,
o politică de comunicare organizațională?
* 996 100.0 0 0.0 996 100.0
care vă desfășurați activitatea
Există, în unitatea agricolă în care lucrați,
o strategie de comunicare organizațională?
* 996 100.0 0 0.0 996 100.0
care vă desfășurați
activitatea
autorul lucrării
Răspunsurile sintetizate în tab.nr.3.17 sunt grupate în funcție de forma de proprietate a
unității agricole în care își desfășoară activitatea respondenții și au indicat faptul că numai 73 dintre
aceștia (respectiv, 7.32% din total) confirmă existența unei politici de comunicare organizațională
în unitatea agricolă în care își desfășoară activitatea.
Se distinge o categorie cu o pondere apreciabilă (256 respondenți, reprezentând 25.7% dintre

participanții la studiu) a persoanelor care declară că în unitatea agricolă de apartenență nu exista,
la data desfășurării studiului, o politică de comunicare organizațională. Dintre aceștia, cea mai mare
parte sunt angajați ai unităților agricole private cu capital autohton (171 de respondenți, adică
25.15% din total).
Categoria reprezentativă o constituie respondenții care afirmă că Nu ştiu și/sau Nu cunosc

despre existența unei politici de comunicare organizațională în unitatea agricolă în care își
desfășoară activitatea (633 respondenți, reprezentând 63.55% din total). Ponderea importantă o
dețin, și în acest caz, respondenții din unitățile agricole private, cu capital autohton (473 respondenți,
respectiv, 69.56% din totalul participanților la cercetare).
Valoarea coeficientului de contingență Pearson χ2 a indicat faptul că există o diferență

semnificativă între variantele de răspuns selectate de participanții la studiu, pentru un prag de
ACELEANU MIRELA-
semnificație al coeficientului de contingență Pearson = 0.000 (< 0.05) - tab.nr.3.17IONELA
-.
2020.11.04 22:45
Count
Forma de proprietate a unității agricole în care
vă desfășurați activitatea
Privată, Privată, Privată,
De stat Nu Total
capital capital capital cunosc
Există, în Da 12 29 9 11 12 73
unitatea
Nu 22 171 36 17 10 256
agricolă în
care lucrați, Nu știu / Nu
18 473 88 38 16 633
o politică de cunosc
comunicare
organizațional Nu vreau să
4 7 15 7 1 34
ă? răspund
Total 56 680 148 73 39 996

Chi-Square Tests
sided)
autorul lucrării
Răspunsurile sintetizate în tab.nr.3.18, grupate după forma de proprietate a unității agricole
în care își desfășoară activitatea respondenții, urmează aceeași tendință ca în situația precedentă.
Astfel, numai 69 de respondenți (respectiv, 6.92% din totalul participanților la studiu) confirmă
existența unei strategii de comunicare organizațională în unitatea agricolă în care își desfășoară
activitatea.
O categorie importantă o reprezintă, și în acest caz, respondenții care declară că, în unitatea
agricolă de apartenență, nu exista, la data desfășurării cercetării, nicio strategie de comunicare
organizațională (319 respondenți, reprezentând 32% din participanții la studiu). Demn de
ACELEANU MIRELA-
menționat este faptul că intre aceștia, cea mai mare parte sunt angajați ai unităților agricole
IONELA private,
2020.11.04 22:45
cu capital autohton (194 respondenți).
Categoria reprezentativă o constituie respondenții care afirmă că Nu ştiu și/sau Nu cunosc

despre existența unei strategii de comunicare organizațională în unitatea agricolă în care își
desfășoară activitatea (568 respondenți, reprezentând 57.02% din total). De asemenea, ponderea
importantă o au respondenții din unitățile agricole private, cu capital autohton (453 respondenți,
reprezentând 66.62% din total).
Valoarea coeficientului de contingență Pearson χ2 a indicat, și în acest caz, faptul că există

o diferență semnificativă între variantele de răspuns selectate de respondenți, pentru un prag de
semnificație = 0.000 (< 0.05).
Count
care vă desfășurați
activitatea Total
Privată, Privată, Privată Nu
De stat capital capital , cunos
autohto mixt capital c
n străin
Există, în Da 12 27 8 11 11 69
unitatea agricolă Nu 19 194 66 31 9 319
în care lucrați, o
strategie de Nu știu / Nu cunosc 18 453 59 19 19 568
comunicare
Nu vreau să răspund 7 6 15 12 0 40
organizațională?
Total 56 680 148 73 39 996
Chi-Square Tests
sided)
autorul lucrării
ACELEANU MIRELA-
Rezultatele testului statistic efectuat pentru verificarea primei ipoteze secundare a
IONELA
2020.11.04 22:45
cercetării (IS1) m-au condus la concluzia că există diferențe semnificative între variantele
Aprob de
acest document
răspuns selectate de respondenți, pentru fiecare din variabilele analizate. Drept urmare, am
acceptat prima ipoteză secundară a cercetării, conform căreia la nivelul unităţilor agricole din
România, indiferent de forma de proprietate a acestora, nu există nicio preocupare pentru
politicile şi/sau strategiile de comunicare organizaţională, managementul lăsând la voia
„liberului arbitru”, a intuiţiei şi a experienţei subiective modul în care se desfăşoară procesul
comunicaţional intern şi cel extern.

înregistrate inclusiv în acest domeniu în era digitală.
Pentru testarea celei de-a doua ipoteze secundare, am prelucrat răspunsurile primite la
întrebarea:
„Vă rugăm să precizaţi ce modalităţi utilizaţi în procesul de comunicare externă şi cum

apreciaţi eficienţa acestora, conform grilei următoare (vă rugăm să alegeţi toate variantele de
răspuns aplicabile)”, cu variantele de răspuns pentru fiecare opțiune formulată în chestionar:
- Mică; - Moderată; - Mare; - Nu se aplică; - Nu ştiu / Nu cunosc; - Nu vreau să răspund.
Respondenții au avut posibilitatea să selecteze, dintr-o listă prestabilită, care sunt canalele de
comunicare utilizate în mod frecvent, respectiv: Pagina de internet; Poșta electronică; Newsletter;
Rețele de socializare; Telefon; Videotelefon; Forum; Blog; Voiceover Internet Protocol; Anunțuri
publicitare în media; Evenimente sociale; Conferințe și/sau simpozioane specializate; Târguri și
expoziții cu profil agricol; Sondajul de opinie și Alte canale de comunicare.
Variabila independentă a analizei pe care am efectuat-o este „funcția” deținută în structura

organizatorică a unității agricole de apartenență.
Pentru testarea IS2 am utilizat metoda comparării mediilor, datele fiind grupate după
variabila independentă „funcția” deținută de respondenți în structura organizatorică.
Ipoteze de lucru de la care am început demersul de testare a IS2 au constat în:


selectate de participanții la studiu, cel puțin una dintre variantele de
ACELEANU MIRELA-
răspuns fiind preferată de participanții la studiu. IONELA
2020.11.04 22:45
Întrebările au fost accesate de toți respondenții (tab.nr.3.19), nefiind înregistrat niciun
răspuns lipsă.
Cases
Canal de comunicare externă * Funcția Included Excluded Total
ocupată:
N Percent N Percent N Percent
Pagina de internet * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Poșta electronică * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Newsletter * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Rețele de socializare * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Telefon * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Videotelefon * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Forum * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Blog * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Voice over Internet Protocol * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Anunțuri publicitare în media* 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Evenimente sociale * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Conferințe și/sau simpozioane
996 100.0 0 0.0 996 100.0
specializate *
Târguri și expoziții cu profil agricol * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Sondajul de opinie * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
Alte canale * 996 100.0 0 0.0 996 100.0
autorul lucrării
Rezultatele prezentate în tab.nr.3.20 relevă faptul că scorul mediei răspunsurilor este mai
mic decât cel al mediei (3) pentru răspunsurile care vizează utilizarea preponderentă a canalelor
tradiționale de comunicare, indiferent de funcția ocupată de respondenți în structura
organizatorică. Acest scor este calculat pentru răspunsurile afirmative care vizează utilizarea cu
frecvență mică, moderată sau mare a unui canal de comunicare.
Analiza datelor din tab.nr.3.20 a relevat faptul că cel mai utilizat canal de comunicare
ACELEANU MIRELA-
rămâne telefonul, pentru care s-a înregistrat un scor al mediei de 2.85. Pagina de internet
IONELA(cu un scor
2020.11.04 22:45
al mediei = 2.81), rețelele de socializare (scorul mediei = 2.79) și poșta electronică (scorul mediei
= 2.77) sunt, de asemenea, utilizate atât de respondenții care dețin funcții de conducere, cât și de cei
cu funcții de execuție.
La polul opus se situează răspunsurile cu un scor al mediei mai mare decât (4), în care se
situează canalele moderne (digitale) de comunicare internă și externă. Aceste scoruri mari sunt
calculate pentru răspunsurile afirmative din categoriile „Nu se aplică”, „Nu ştiu / Nu cunosc” sau
„Nu vreau să răspund / Prefer să nu răspund)”. Astfel, cel mai puțin spre... deloc utilizate canale
de comunicare sunt: Voice over Internet Protocol (scorul mediei = 4.55), Anunțuri publicitare în
media (scorul mediei = 4.53), Târguri și expoziții cu profil agricol și Sondajul de opinie (fiecare cu
un scor al mediei = 4.50), Conferințe și/sau simpozioane specializate (scorul mediei = 4.47),
Evenimente sociale (scorul mediei = 4.35), Blog (scorul mediei = 4.18), Forum (scorul mediei =
4.17), Videotelefon (scorul mediei = 4.06) și Newsletter (scorul mediei = 4.01). Alte canale de
comunicare decât cele menționate în chestionar sunt mult mai rar utilizate (scorul mediei = 4.58).
Toate informațiile referitoare la scorurile mediilor utilizării acestor canale de comunicare sunt
furnizate prin intermediul datelor din tab.nr.3.20:
Tab.nr.3.20: Report
Funcția ocupată
Conducere Execuție Total
Canal de comunicare externă:
Mean N % of Mea N % of Mea N % of
Total n Total n Total
N N N
Pagina de internet 2.97 178 17.9 2.77 818 82.1 2.81 996 100.0
Poșta electronică 2.85 178 17.9 2.75 818 82.1 2.77 996 100.0
Newsletter 3.69 178 17.9 4.08 818 82.1 4.01 996 100.0
Rețele de socializare 2.76 178 17.9 2.79 818 82.1 2.79 996 100.0
Telefon 2.86 178 17.9 2.85 818 82.1 2.85 996 100.0
Videotelefon 3.62 178 17.9 4.15 818 82.1 4.06 996 100.0
Forum 3.75 178 17.9 4.26 818 82.1 4.17 996 100.0
Blog 3.77 178 17.9 4.27 818 82.1 4.18 996 100.0
Voice over Internet Protocol 4.08 178 17.9 4.66 818 82.1 4.55 996 100.0
ACELEANU MIRELA-
Anunțuri publicitare în media 4.13 178 17.9 4.61 818 82.1 4.53 IONELA
996 100.0
2020.11.04 22:45
Evenimente sociale 3.79 178 17.9 4.47 818 82.1 4.35 996 100.0
Conferințe/simpozioane
3.96 178 17.9 4.59 818 82.1 4.47 996 100.0
specializate
Târguri și expoziții cu profil
4.07 178 17.9 4.59 818 82.1 4.50 996 100.0
agricol
Sondajul de opinie 4.08 178 17.9 4.59 818 82.1 4.50 996 100.0
Alte canale 4.19 178 17.9 4.67 818 82.1 4.58 996 100.0
autorul lucrării
Rezultatele testului statistic efectuat pentru verificarea celei de-a doua ipoteze secundare a
cercetării m-au condus la concluzia că există diferențe semnificative între variantele de răspuns
selectate de respondenți, pentru fiecare din variabilele analizate. Pe cale de consecință, am acceptat
validarea celei de-a ipoteze secundare a cercetării conform căreia modalităţile în care se
desfăşoară comunicarea internă şi cea externă în unităţile agricole din România sunt de tip
„arhaic” şi nu ţin cont de progresele uriaşe înregistrate inclusiv în acest domeniu, în era
digitală.
IS3: În unităţile agricole din România nu există preocupări nici pentru programele de
Pentru testarea IS3 am prelucrat răspunsurile înregistrate la următoarele două întrebări:
(1) „Vă rugăm să indicaţi dacă în ultimele 12 luni aţi participat la cel puţin un program de
responsabilitate socială corporativă”37, cu variantele de răspuns: Da; Nu; Nu cunosc
depre ce este vorba; Nu vreau să răspund;
(2) „Vă rugăm să indicaţi dacă aţi participat, vreodată, la un program / modul / masă
rotundă în care să cunoaşteţi exemple de bune practici în comunicare”, cu variantele de
răspuns: Da; Nu; Nu cunosc depre ce este vorba; Nu vreau să răspund.
Variabila independentă a analizei efectuate o constituie „forma de proprietate” deținută în

structura organizatorică a unității agricole în care își desfășoară activitatea participanții la
cercetare.
37
abreviate cu acronimul CSR - n.a.
ACELEANU MIRELA-
Pentru testarea ipotezei am analizat frecvența de apariție a răspunsurilor, completată
IONELA cu testul
2020.11.04 22:45
de varianță ANOVA, datele fiind grupate în funcție de variabila independentă „forma de proprietate”
a unității agricole.
Am optat pentru utilizarea testului ANOVA pornind de la premisele că (Ostertagova &

Ostertag, 2013:256-261):
- această tehnică este utilizată în situațiile în care sunt analizate diferenţele dintre
grupuri (funcția deținută de respondenți) din perspectiva uneia sau a mai multor
variabile (canalele de comunicare);
- respondenţii au fost testaţi (chestionaţi) o singură dată;
- au fost comparate mai mult de două grupuri de respondenți.
Ipotezele de lucru abordate pentru testarea IS3 au fost următoarele:


selectate de participanții la studiu, cel puțin una dintre variantele de
răspuns fiind preferată de participanții la studiu.
Întrebările au fost accesate de toți respondenții (tab.nr.3.21), nefiind înregistrat niciun

răspuns lipsă.
Frecvența de apariție a răspunsurilor prezentate în tab.nr.3.21 a indicat, fără urmă de

îndoială faptul că, la data efectuării studiului, cei mai mulți dintre respondenți nu au participat la
un program de responsabilitate corporatistă (611 persoane, respectiv, 61.3% din totalul
respondenților) sau nu cunosc această noțiune (282 persoane, adică 28.3% dintre respondenți).
De asemenea, respondenții nu au participat la programe în care să cunoască exemple de

bune practici în comunicare (611 răspunsuri, reprezentând 69.8% dintre respondenți) sau nu cunosc
această noțiune (164 răspunsuri, reprezentând 16.5% dintre respondenți).
Tab.nr.3.21: Frecvency
ACELEANU MIRELA-
Aţi participat, în ultimele 12 luni, IONELA
Cumulative
2020.11.04 22:45
la cel puţin un program de Frequency Percent Valid Percent Aprob acest document
Percent
responsabilitate socială
corporativă?
Da 56 5.6 5.6 5.6
Nu 611 61.3 61.3 67.0
Nu cunosc depre ce este
Valid 282 28.3 28.3 95.3
vorba
Total 996 100.0 100.0
Aţi participat, vreodată, la un
program/modul/masă rotundă în Frequency Percent Valid Percent Cumulative
care să cunoaşteţi exemple de Percent
bune practici în comunicare?
Da 88 8.8 8.8 8.8
Nu 695 69.8 69.8 78.6
Nu cunosc depre ce este
Valid 164 16.5 16.5 95.1
vorba
Total 996 100.0 100.0
autorul lucrării
Pentru nuanțarea rezultatelor, am efectuat testul de varianță ANOVA, pe grupe de
respondenți clasificate după forma de proprietate a unității agricole.
Testul de varianță ANOVA mi-a confirmat faptul că diferențele privind preferințele de răspuns
ale respondenților, la data efectuării cercetării, sunt semnificative, existând o ierarhie bine conturată
a preferințelor de răspuns (Sig = 0.000). Indiferent de forma de organizare și de ponderea capitalului
(de stat, privat sau mixt), respondenții din unitățile agricole întâmpină aceleași dificultăți în
accesarea programelor de responsabilitate socială corporativă sau a celor destinate schimburilor de
bune practici în domeniul comuncării organizaţionale (tab.nr.3.22).
Tab.nr.3.22: ANOVA Table
Sum of Mean
df F Sig
Squares Square
.
ACELEANU MIRELA-
Aţi participat în ultimele Between (Combined IONELA
.00
12.980 4 3.245 2020.11.04
7.839 22:45
12 luni la cel puţin un Groups ) Aprob acest document
0
program de
99
responsabilitate socială Within Groups 410.209 .414
1
corporativă?
*
Forma de proprietate a 99
Total 423.189
unităţii agricole în care vă 5
desfăşuraţi activitatea
Aţi participat, vreodată, la Between (Combined 23.98 .00
36.854 4 9.213
un program/modul/masă Groups ) 0 0
rotundă în care să
99
cunoaşteţi exemple de Within Groups 380.749 .384
1
bune practici în
comunicare:
* 99
Forma de proprietate a Total 417.602
5
unităţii agricole în care vă
desfăşuraţi activitatea
autorul lucrării
Rezultatele obținute justifică validarea celei de-a treia ipoteze secundare a cercetării
conform căreia în unităţile agricole din România nu există preocupări nici pentru programele de
responsabilitate socială corporativă, nici pentru schimburile de bune practici în domeniul
comuncării organizaţionale.

Pentru testarea IS4 am formulat două întrebări care vizează evaluarea activității din
perspectiva comunicării organizaționale. Ulterior, am prelucrat răspunsurile, astfel încât să pot
completa imaginea asupra comunicării organizaționale din unitățile agricole.
(1) „În cadrul organizaţiei dumneavoastră se realizează audituri de comunicare

organizaţională?”, cu variantele de răspuns: Da; Nu; Nu ştiu / Nu cunosc; Nu ştiu ce
sunt acestea; Nu vreau să răspund;
(2) „Vă rugăm să indicaţi, dacă este cazul, ce aspecte ale comunicării organizaţionale
ACELEANU MIRELA-
sunt evaluate”, cu variantele de răspuns: Imaginea organizaţiei faţă deIONELA
terţi; Relaţiile
2020.11.04 22:45
dintre angajaţi şi conducerea unităţii agricole; Relaţiile interpersonale; Nu este
cazul; Nu ştiu / Nu cunosc despre ce este vorba; Prefer să nu răspund.
Pentru testare am utilizat metoda frecvenței de apariție a răspunsurilor. Variabila

independentă a analizei este „forma de proprietate” a unității agricole.
Ipotezele de lucru pentru testarea IS4 au fost următoarele:

respondenți.

selectate de respondenți.
Întrebările au fost accesate de toți respondenții (tab.nr.3.23), neexistând niciun răspuns lipsă.
Frecvența de apariție a răspunsurilor prezentate în tab.nr.3.23 mi-a indicat faptul că, la data
efectuării studiului, în majoritatea unităților agricole nu erau efectuate audituri de comunicare
organizațională (551 respondenți, reprezentând 55.32% din total) sau aceste activități nu erau
cunoscute (296 respondenți, adică 29.72% din totalul participanţilor la cercetare). Numai 36 persoane
(3.61% din totalul respondenților) au răspuns afirmativ la întrebare.
Tab.nr.3.23: În cadrul organizaţiei dumneavoastră se realizează audituri de comunicare
organizaţională? *
* Forma de proprietate a unităţii agricole Crosstabulation
Count Forma de proprietate a unităţii agricole în care
vă desfăşuraţi activitatea
Privată, Privată, Privată, Nu Total
De capital capital capital cunosc
stat autohton mixt strain
Da 9 9 5 4 9 36
În cadrul
Nu 23 450 34 25 19 551
organizaţiei
dumneavoastră Nu ştiu / Nu
15 182 70 23 6 296
se realizează cunosc
audituri de
Nu ştiu ce sunt
comunicare 6 36 35 19 4 100
acestea
organizaţional
ă? Nu vreau să
3 3 4 2 1 13
răspund
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Total 56 680 148 73 39
2020.11.04 996
22:45
autorul lucrării
Frecvența de apariție a răspunsurilor din fig.nr.3.22 urmează aceeași tendință de
manifestare. Cea mai mare parte a respondenților afirmă că, la data desfășurării studiului, nu se
efectua auditul activității de comunicare organizațională sau nu cunosc despre ce este vorba (886
respondenți, respectiv, 82.5% din totalul participanților la studiu). Doar 171 respondenți (17.1%
din totalul participanţilor la cercetare) menționează unele aspecte specifice auditului activităţilor
de comunicare organizațională evaluate.
Imaginea organizației față de terți este evaluată în 59 de unităţi agricole (5.5% dintre totalul
entităţilor în care își desfășoară activitatea respondenții) - fig.nr.3.22 - .
Imaginea organizaţiei faţă de terţi 51 5.5%

Relaţiile dintre angajaţi şi conducerea unităţii
62 6.4%
agricole
Relaţiile interpersonale 39 4%
Nu este cazul 674 66.3%
Nu ştiu / Nu cunosc despre ce este vorba 155 16.2%
Fig.nr.3.22: Aspectele comunicării organizaţionale evaluate de auditori
Rezultatele analizei efectuate pentru testarea celei de-a patra ipoteze secundare a
cercetării m-au condus la concluzia că, în lipsa existenţei unor măsuri concrete de evaluare a
activității de comunicare organizațională în unitățile agricole, este foarte dificil să evidențiezi
prejudiciile aduse imaginii acestora și rezultatelor obținute. Finalmente, am acceptat validarea celei
de-a patra ipoteze secundare, conform căreia inexistenţa măsurilor de implementare a
progresului generat de era digitală în domeniul comunicării organizaţionale provoacă mari
prejudicii imaginii şi rezultatelor obţinute de unităţile agricole din ţara noastră.
Totodată, recomand viitorilor doctoranzi sau/și cercetători cu preocupări similare să

dezvolte cercetarea prin adăugarea unor variabile specifice care să ofere rezultate cât mai
ACELEANU MIRELA-
concludente asupra modului în care comunicarea organizațională este refectată IONELA
în imaginea de
2020.11.04 22:45
marcă a unităților agricole.
Testarea ultimei ipoteze secundare a studiului este realizată prin metoda comparării
mediilor, completată cu testul de varianță ANOVA, pentru variabilele rezultate din răspunsurile la
întrebările:
(1) „Finalmente, în ce mod şi în ce măsură apreciaţi că rezultatele activităţii sunt

influenţate de calitatea procesului comunicaţional din unitatea agricolă în care vă
desfăşuraţi activitatea?”, cu variantele de răspuns: - Negativ; - Aşa-şi-aşa; - Pozitiv; -
Nu ştiu / Nu cunosc; - Prefer să nu răspund;
(2) „Vă rugăm să indicaţi dacă în ultimele 12 luni aţi participat la cel puţin un program
de responsabilitate socială corporativă”, cu variantele de răspuns: Da; Nu; Nu
cunosc depre ce este vorba; Nu vreau să răspund;
(3) „Vă rugăm să indicaţi dacă aţi participat, vreodată, la un program / modul / masă
rotundă în care să cunoaşteţi exemple de bune practici în comunicare”, cu variantele
de răspuns: Da; Nu; Nu cunosc depre ce este vorba; Nu vreau să răspund.
Ipotezele de lucru pentru testarea IS5 au fost următoarele două:

respondenți.

selectate de respondenți.
Întrebările au fost accesate de 995 de respondenți, fiind înregistrat un singur răspuns lipsă
(tab.nr.3.24).
Cases
Rezultatele activităţii sunt influentate de Included Excluded Total
calitatea procesului comunicaţional cu:
N Percen N Percen N Perce
t t nt
ACELEANU MIRELA-
Colegii din organizaţie * CSR 995 99.9 1 0.1 IONELA
996 100.0
2020.11.04 22:45
Şeful direct * CSR 995 99.9 1 0.1 996 100.0
Managementul unităţii agricole *CSR 995 99.9 1 0.1 996 100.0
Colegi din alte unităţti agricole * CSR 995 99.9 1 0.1 996 100.0
Colegii din organizaţie *EBP 995 99.9 1 0.1 996 100.0
Şeful direct 995 99.9 1 0.1 996 100.0
Managementul unităţii agricole * EBP 995 99.9 1 0.1 996 100.0
Colegi din alte unităţi agricole * EBP 995 99.9 1 0.1 996 100.0
CSR - Responsabilitate Socială Corporatistă
EBP - Exemple de Bune Practici
autorul lucrării
Rezultatele prezentate în tab.nr.3.25 au indicat faptul că scorul mediei răspunsurilor la toate
întrebările care vizează rezultatele respondenților activității în contextul participării lor la
programe de CSR este ușor mai mare decît media (3), care corespunde răspunsului afirmativ la
întrebarea adresată participanților la studiu. Valorile obținute mi-au sugerat faptul că opinia
generală a respondenților tinde spre a accepta că rezultatele activităţii sunt influenţate, mai
degrabă în sens pozitiv, de calitatea procesului comunicaţional din unitatea agricolă în care își
desfăşoară activitatea. Există nuanțe evidente între scorurile mediilor diferitelor categorii de
răspunsuri. Astfel, respondenții care au participat la programe de pregătire în domeniul CSR
înregistrează un scor mai mare în ceea ce privește rezultatele pe care le obțin în interacțiunea cu
șeful direct (scorul mediei = 3.25) sau cu managementul unității agricole (scorul mediei = 3.3),
comparativ cu cei care nu au participat, niciodată, la un asemenea program. Aceiași respondenți
înregistrează, însă, un scor mai mic referitor la calitatea procesului comunicațional cu colegii (scorul
mediei = 3.02) sau cu colegi din alte unități (scorul mediei = 3.11).
Un scor ridicat al mediei îl înregistrează respondenții care Nu știu / Nu cunosc despre ce

este vorba atunci când sunt întrebați dacă rezultatele activităţii lor sunt influenţate de calitatea
procesului comunicaţional din unitatea agricolă în care își desfăşoară activitatea, din perspectiva
participării lor la programe de CSR (scorul mediei > 3.3). Această categorie de respondenți tinde
să interacționeze mai bine cu colegii din alte unități agricole (scorul mediei = 3.41), decât cu cei din
organizația de apartenență (scorul mediei = 3.35) sau cu managementul unității agricole în care își
ACELEANU MIRELA-
desfășoară activitatea (scorul mediei = 3.34). IONELA
2020.11.04 22:45
Tab.nr.3.25: Report Rezultatele activitatii sunt influentate de calitatea procesului
comunicational cu:
Aţi participat în ultimele 12 luni la cel puţin un Colegii Şeful Managemen Colegii
din
program de Responsabilitate Socială direct tul unităţii din alte
Corporativă? organizaţ agricole unităţi
ie agricole
Mean 3.02 3.25 3.30 3.11
N 56 56 56 56
Da
% of Total
5.6 5.6 5.6 5.6
N
Mean 3.14 3.15 3.15 3.15
N 610 610 610 610
Nu
% of Total
61.3 61.3 61.3 61.3
N
Mean 3.35 3.31 3.34 3.41
Nu știu / Nu cunosc despre ce este N 282 282 282 282
vorba
% of Total
28.3 28.3 28.3 28.3
N
Mean 4.19 4.11 4.02 3.96
N 47 47 47 47
Nu vreau să răspund
% of Total
4.7 4.7 4.7 4.7
N
Mean 3.25 3.25 3.25 3.26
N 995 995 995 995
Total
% of Total
100.0 100.0 100.0 100.0
N
autorul lucrării
Testul de varianță ANOVA a nuanțat rezultatele cercetării. Astfel, diferențele referitoare la
variantele de răspuns selectate de respondenți, la data efectuării cercetării, sunt semnificative, în
sensul că există o opinie bine conturată în alegerea variantelor de răspuns (Sig = 0.000). Rezultatele
activității respondenților sunt influențate direct, cu diferite grade de percepție, de participarea
respectivelor persoane la cursurile sau programele de csr, așa după cum rezultă din datele prezentate
în tab.nr.3.26.
ACELEANU MIRELA-
Tab.nr.3.26: ANOVA Table IONELA
2020.11.04 22:45
Rezultatele activității sunt influențate de calitatea
procesului comunicațional cu:...
Sum of Mean F Sig.
* df
Squares Squar
Ați participat, în ultimele 12 luni, la cel putin un e
program de responsabilitate socială corporativă?
18.11 42.16
Between Groups (Combined) 54.356 3 .000
9 9
Colegii din
organizație Within Groups 425.808 991 .430
Total 480.165 994
13.78 31.74
5 6
Șeful direct
Within Groups 430.328 991 .434
Total 471.684 994
12.21 28.51
7 8
Managementul
unității agricole Within Groups 424.536 991 .428
Total 461.186 994
12.48 25.10
9 1
Colegi din alte
unități agricole Within Groups 493.070 991 .498
Total 530.537 994
autorul lucrării
Participarea respondenților la programele ce popularizează exemplele de bună practică este
reflectată prin rezultate similare în răspunsurile oferite de participanții la studiu (tab.nr.3. 27).
Astfel, scorul mediei răspunsurilor la toate întrebările care vizează acest aspect este situat, și în acest
caz, peste medie (>3). Opinia generală a respondenților tinde spre a accepta faptul că rezultatele
activităţii sunt influenţate, și în acest caz, mai degrabă în sens pozitiv, de calitatea procesului
comunicaţional din unitatea agricolă de apartenență. Se mențin aceleași nuanțe evidente între
scorurile mediilor, pe categorii de răspunsuri. Astfel, spre exemplu, respondenții care au participat la
programe de promovare a bunelor practici înregistrează un scor mai mare al rezultatelor obținute
din perspectiva calității procesului comunicațional cu șeful direct (scorul mediei = 3.24) sau cu
managementul unității agricole (scorul mediei = 3.2), decât cei care nu au participat la un asemenea
ACELEANU MIRELA-
program (scorul mediei = 3.16 și, respectiv = 3.15). Aceiași respondenți înregistrează, însă, un scor
IONELA
2020.11.04 22:45
mai mic al rezultatelor obținute din perspectiva aprecierii calității procesului comunicațional
desfășurat cu colegii (scorul mediei = 3.07) și un scor egal al mediei privind relațiile cu colegi din
alte unități (scorul mediei = 3.17).
Un scor ridicat al mediei îl înregistrează, și în acest caz, respondenții care nu știu / nu

cunosc dacă rezultatele activității lor sunt influențate de calitatea procesului comunicațional, din
perspectiva participării lor la diverse programe de promovare a bunelor practici în domeniul
comunicațional (scorul mediei > 3.3). Această categorie de respondenți tinde, de asemenea, să
interacționeze mai bine cu colegii din alte unități agricole (scorul mediei = 3.49), decât cu colegii
din organizație (scorul mediei = 3.45) sau cu managementul unității agricole în care își desfășoară
activitatea (scorul mediei = 3.48), așa după cum rezultă din datele prezentate în conținutul
tab.nr.3.27:
Tab.nr.3.27: Report
Rezultatele activității sunt influențate de calitatea procesului comunicațional cu:...
Ați participat, vreodată, la un program / Colegii din Management Colegii din
modul / masa rotundă în care să Șeful
organizație ul unității alte unități
cunoașteți exemple de bune practici în direct agricole
agricole
comunicare?
Mean 3.07 3.24 3.20 3.17
Da N 88 88 88 88
% of Total N 8.8 8.8 8.8 8.8
Mean 3.16 3.16 3.15 3.17
Nu N 694 694 694 694
% of Total N 69.7 69.7 69.7 69.7
Mean 3.45 3.39 3.48 3.49
Nu știu / Nu cunosc
despre ce este N 164 164 164 164
vorba
% of Total N 16.5 16.5 16.5 16.5
Mean 4.14 4.06 4.06 4.02
Nu vreau să
N 49 49 49 49
răspund
% of Total N 4.9 4.9 4.9 4.9
Mean 3.25 3.25 3.25 3.26
Total
N 995 995 995 995
ACELEANU MIRELA-
IONELA
% of Total N 100.0 100.0 100.0 100.0
2020.11.04 22:45
autorul lucrării
Testul de varianță ANOVA a nuanțat, și in acest caz, rezultatele cercetării, evidențiind că există
o opinie bine conturată în alegerea variantelor de răspuns (Sig = 0.000), iar diferențele referitoare la
variantele de răspuns selectate de respondenți la data efectuării studiului sunt semnificative.
Participarea respondenților la programe care promovează bunele practici în domeniul comunicării
este de natură să le influențeze, acestora, rezultatele activității (tab.nr.3. 28).
Tab.nr.3.28: ANOVA Table
Rezultatele activității sunt influențate de calitatea

procesului comunicațional cu:...
Sum Mean
* df Square F Sig.
of
Ați participat, vreodată, la un program / modul / masa Square
rotundă în care să cunoașteti exemple de bune practici s
în comunicare?
42.02
Between Groups (Combined) 54.187 3 18.062 .000
1
Colegii din
organizație Within Groups 991 .430
Total 994
31.69
1
Șeful direct
Within Groups 991 .434
Total 994
38.50
0
Managementul
unității agricole Within Groups 991 .417
Total 994
29.52
4
Colegi din alte
unități agricole Within Groups 991 .491
Total 994
autorul lucrării
La finalul testării celei de-a cincia ipoteze secundare am concluzionat că, la data
ACELEANU MIRELA-
desfășurării studiului, respondenții nu conștientizau, în mod adecvat, influența
IONELApe care o
2020.11.04 22:45
exercită programele de pregătire în domeniul comunicării (prioritar, interpersonale) asupra
rezultatelor activității lor. Concluzia se bazează pe realitatea că, în ambele situații, media
răspunsurilor pentru varianta „nu știu / nu cunosc despre ce este vorba” înregistrează un scor mai
mare.
Afirmația celei de-a cincia ipoteze secundare, conform căreia lipsa oricăror preocupări
pentru perfecţionarea pregătirii resurselor umane din unităţile agricole influenţează rezultatele
activităţii acestora este verificată, dar răspunsurile înregistrate nu reușesc să nuanțeze, în mod
concludent, în ce măsură influența este pozitivă sau nu.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
CAPITOLUL 4
PROPUNERI VIZÂND PERFECȚIONAREA COMUNICĂRII ORGANIZAŢIONALE

ÎN CADRUL UNITĂȚILOR AGRICOLE DIN ROMÂNIA
Secretul de a
fi plicticos este
acela de a
spune totul...
Voltaire
(François-Marie Arouet)
Rolul celui de-al patrulea capitol al tezei de doctorat nu este de a critica ci, pe baza
concluziilor analizei efectuate, de a formula propuneri vizând reconfigurarea importanței
acordată comunicării organizaționale în întregul sistem al unităților agricole din România. Este
contextul în care mi-am permis, fundamentându-mi demersul pe argumente și dovezi
concludente, formularea următoarelor propuneri:
4.1. Propuneri referitoare la perfecţionarea comunicării organizaționale în cadrul

Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)38 şi al altor organsime
centrale
4.1.1. Crearea, la nivelul MADR, a unei subdiviziuni organizatorice (compartiment) a

cărui activitate să fie dedicată comunicării organizaționale interne și externe
Indiferent de denumirea care urmează a fi alocată acestui compartiment („Marketing”39 sau

„Comunicare și marketing” sau, reunind și alte activități conexe, „Comunicare, marketing și relații
publice” etc.), existența unei astfel de subdiviziuni organizatorice ar fi de natură să confere avantaje
majore imaginii interne și externe a ansamblului activităților de specialitate desfășurate la nivelul
MADR.
38
acțiunea poate fi extinsă și la nivelul direcțiilor agricole județene (DAJ) - n.a.
39
nici în acest domeniu, MADR nu are o subdiviziune organizatorică de specialitate - n.a.
ACELEANU MIRELA-
Din punct de vedere managerial, posturile create în cadrul compartimentului
IONELA de
2020.11.04 22:45
specialitate ar trebui să includă, indiferent de nivelul la care sunt create (central sau local)
sarcini, responsabilităţi şi competenţe asociate acestora, în strictă conformitate cu prevederile
Codului Ocupaţiilor din România (COR) ca, spre exemplu:
• comunicarea cu terţe persoane din afara organizaţiei agricole, indiferent de nivelul

la care este situată aceasta (central sau local);
• activităţi de documentare, prin intermediul cărora să fie puse la dispoziţia celor din
managementul organizaţional informaţii utile fundamentării ştiinţifice a procesului
decizional
• interelaţionarea bi- şi multidirecţională cu resursele umane de la toate nivelele

ierarhice organizaţionale, prin intermediul celor mai variate mijloace de comunicare,
îndeosebi prin cele specifice erei digitale;
• asigurarea suportului necesar conferinţelor de presă;
• exercitarea tuturor activităţilor aferente relaţionării oficiale cu terţii, în calitate de

purtător de cuvânt al organizaţiei de apartenenţă;
• implementarea principiilor gândirii critice, respectiv, utilizarea logicii şi raţiunii,

pentru a identiifca punctele forte şi vulnerabilităţile soluţiilor alternative, concluziilor şi
abordărilor diferitelor potenţiale probleme cu care se confruntă organizaţia;
• acitivităţi care să faciliteze cunoaşterea şi înţelegerea doleanţelor şi/sau a exigenţelor

mediului ambiant, în vederea adaptării cât mai rapide şi dinamice la acestea, cu scopul de a
obţine profit;
• influenţarea pieţei de consum, prin fundamentarea riguroasă a cuplului „Tehnologie x

Piaţă”, ca rezultantă a raportului „ofertă” vs „cerere”;
• etc.
Propunerea mea vizând crearea unui compartiment a cărui activitate să fie dedicată
comunicării organizaționale interne și externe se bazează pe o serie de argumente și dovezi
detaliate în continuare, toate fiind rezultanta demersului de cercetare întreprins.
În partea finală a analizei diferitelor modalități în care are loc procesul comunicațional
ACELEANU MIRELA-
organizațional în unitățile agricole din România am constatat, cu foarte mare surprindere,
IONELA din
2020.11.04 22:45
răspunsurile obținute la cea de-a 25-a întrebare a chestionarului de cercetare („Simțiți, din partea
ministerului de resort, vreun sprijin pentru perfecționarea comunicării organizationale interne și
externe?”), că opiniile respondenților sunt, în procentaj majoritar (71.5%), negative. Practic, dintre
cei 996 de participanți la chestionar, 718 au formulat răspunsul „Deloc”, în timp ce alți 159 de
respondenți (15.9% din total) au indicat că resimt acest sprijin „Puțin” (71 persoane, adică 7.1%
din total), iar 88 au ales opțiunea „Așa-și-așa” (8.8% din total). 66 de persoane (6.6% din total) au
declarat că „Nu știu / Nu cunosc” răspunsul, doar 34 de persoane (3.4% din total) apreciind sprijinul
acordat de ministerul de resort ca „Mult” și „Foarte mult”. Foarte probabil, acești 34 de respondenți
au declarat percepția lor favorabilă asupra sprijinului acordat de MADR din „solidaritate” sau din
„prietenie” cu organismul ierarhic superior. Așa cum, tot foarte probabil, sunt respondenți care
dețin o funcție de conducere și au declarat, fie și de rușine, că unitatea în care își desfășoară
activitatea include o subdiviziune organizatorică în cadrul căreia între 1 și 3 angajați desfășoară
activități dedicate comunicării organizaționale. Evident, scopul unui astfel de răspuns este de a crea
o „aureolă” favorabilă unității agricole de apartenență, însă o imagine falsă, nereală, mai ales în
contextul în care astfel de activități nu au nicio legătură cu evenimentele din cadrul respectivelor
entități.
Pe cale de consecință, am întreprins o cercetare a website-ului MADR și am constatat, cu

stupoare (a se vedea și Anexa 3), că organigrama acestuia NU include nicio subdiviziune a cărei
activitate să fie dedicată comunicării organizaționale interne și/sau externe (https://
www.madr.ro/docs/resurse-umane/2019/organigrama-MADR-24.10.2019.pdf., accesat la 24.06.
2020) și că, de asemenea:
- din totalul celor 693 de posturi (exclusiv demnitarii și cabinetul ministrului) existente în
organigrama valabilă la 24.10.2019, 613 (88.5% din total) sunt funcții publice, dintre care 3
(0.4%) de înalți funcționari publici, 79 (11.4% din total) funcții publice de conducere
și 531 (76.6% din total) funcții publice de execuție. Totalul funcțiilor contractuale este
de 80, dintre care 4 sunt de conducere și 76 de execuție;
- ministrului îi sunt subordonați 5 secretari de stat, fiecare având un cabinet propriu și,
conform organigramei, neavând precizate niciun fel de sarcini, responsabilități și
competențe și niciun compartiment subordonat;
ACELEANU MIRELA-
- un subsecretar de stat, un secretar general și doi adjuncți ai acestuia completează
IONELA
2020.11.04 22:45
„armonios” trei nivele ierarhice superioare organizaționale în care, desigur, mai există
și diferiți consilieri, pentru diferite domenii, dar nu există nimeni care să aibă
responsabilități, sarcini și competențe în domeniul comunicării organizaționale;
- din discuțiile purtate cu factori decizionali de nivel ierarhic superior a rezultat că

existența unui astfel de compartiment fie că a „scăpat” (prin omisiune) din atenția
managementului, fie că nu a fost considerată o prioritate, comparativ cu multiplele și
complexele „probleme majore care stau în fața agricultorilor”.
Situația nu trebuie nici măcar să surprindă, atât timp cât nici la nivelul învățământului
superior de specialitate din România nu există nicio disciplină de studiu care să creeze și/sau să
dezvolte viitorilor absolvenți abilități de interrelaționare.
Din punct de vedere al efortului cheltuielior aferente, considerând că de activitatea de

comunicare organizațională internă și externă se vor ocupa, atât la nivelul MADR, cât și la cel
al DAJ, câte 3 persoane, acestea ar putea fi, la nivel național, în cuantum de circa 5,3 milioane
lei (5 303 350 lei), după cum urmează:
a) cheltuieli materiale = 137 350 lei, astfel:
(1 PC x 2 500 lei/PC = 2 500 lei)/locație x 41 locații40 = 102 500 lei
(1 imprimantă x 750 lei/imprimantă = 750 lei/ locație) x 41 locații = 30 750 lei
(Consumabile = 100 lei/locație) x 41 locații = 4 100 lei
b) cheltuieli salariale = 5 166 000 lei, astfel:
3 persoane/locație x 3 500 lei/lună/locație x 12 luni/an x 41 locații = 5 166 000 lei
Fondurile ar putea fi asigurate fie prin proiectarea lor bugetară, fie prin cote-părți din
taxele plătite anual către LAPAR, spre exemplu.
Important de subliniat este faptul că, prin efectele generate (formalizarea aspectelor
aferente comunicării organizaționale la nivelul fiecărei structuri decizionale precizate; un plus
calitativ asigurat prin comunicarea bi- și multi-direcțională; operaționalizarea multor activități
și/sau ințiative de profil etc.), aceste cheltuieli vor fi transformate, foarte rapid, în investiții în
40
MADR + 40 DAJ - n.a.
ACELEANU MIRELA-
procesul comunicațional organizațional; IONELA
2020.11.04 22:45
4.1.2. Organizarea, anual sau semestrial, în funcție de necesități și/sau oportunități,
centralizat, atât la nivel național (MADR), cât și local (DAJ), a unor evenimente
(simpozioane, schimburi de bune/rele practici sau de experiență etc.) în cadrul
cărora să poată fi prezentate și diseminate aspecte de specialitate din domeniul
comunicării organizaționale interne și externe.
Spre exemplu, ar putea fi discutate opinii, puncte de vedere asupra modului în care au fost
soluționate probleme de comunicare la nivel central și/sau județean (chiar și local, pe raza de
activitate a fiecăriei DAJ), exemple de studii de caz și/sau de experiențe, inclusiv efectuarea unor
schimburi de bune (și/sau de rele) practici în domeniu. Probabil că una dintre cele mai oportune
tematici o poate constitui cea referitoare la apelarea la mijloace de comunicare specifice erei digitale:
social-media, blog-uri, forum-uri, internet și/sau intranet, VoIP etc.
Organizarea unor asemenea acțiuni ar putea avea minimum trei finalități cu mare impact,
și anume:
- discutarea unor aspecte profesionale caracteristice domeniului comunicării interne și

externe la nivel organizațional;
- stabilirea unor coordonate unitare, la nivel centralizat, referitoare la modalitățile de

abordare și soluționare a unor situații care ar putea favoriza sau, dimpotrivă,
defavoriza procesul comunicațional. Practic, într-un asemenea mod ar putea fi
aplicat, sper exemplu, principiul comunicațional „Unitate prin diversitate”;
- încurajarea și favorizarea socializării și a interrelaționării între participanți, cu efecte

multiple benefice asupra stării de spirit în organizațiile de apartenență.
Ca și în cazul propunerii (4.1.1), cheltuielile aferente unor astfel de acțiuni își vor dovedi foarte
repede eficiența, fiind transformate în investiții în dezvoltarea și perfecționarea pregătirii
profesionale a resurselor umane, precum și în domeniul interrelaționării dintre acestea.
4.1.3. Introducerea, în planurile de învăţământ ale universităţilor cu profil „Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterniară” (USAMV), în cadrul disciplinelor obligatorii, a
celei cu titlul „Comunicare şi negociere în unităţile agricole”.
În acest mod ar putea fi conferite şanse subsatanţial majorate pentru ca absolvenţii

ACELEANU MIRELA-
acestui tip de învăţământ să fie mult mai bine pregătiţi pentru interrelaţionarea
IONELA cât mai
2020.11.04 22:45
profesionistă cu partenerii de afaceri. În egală măsură, în acest mod ar fi mult mai fezabilă
comunicarea bi- şi multidirecţională, astfel încât, pe de o parte, procesul comunicaţional să se
desfăşoare între experţi în domeniu şi, pe de altă parte, orice acţiune de marketing să aibă
eficienţa scontată, generând sustenabilitate și durabilitate.
În ceea ce priveşte curricula disciplinei de învățământ „Comunicare și negociere în

unitățile agricole”, o tematică orientativă a acesteia ar putea include o serie de consideraţii
generale asupra:
-principiilor generale ale artei de a reuşi;
-regulilor fundamentale ale conceperii, organizării şi desfăşurării lucrului în echipă;
-conţinutului, etapelor şi caracteristicilor unei afaceri în agricultură şi în zootehnie;
-marketingului afacerilor, ca rezultantă logică a cuplului „tehnologie x piaţă” şi a

confruntării dintre oferta şi cerera de produse de origine vegetală şi/sau animală;
-tipologiei clienţilor în unităţile aricole şi a modalităţilor de abordare a acestora;
-tehnicilor de comunicare și modalităților de operaționalizare a acestora;
-principalelor filtre de natură fiziologică şi psihologică care pot afecta comunicarea

interpersonală şi a modalităţilor de soluţionare a acestora în funcție de modul de
manifestare și de particularitățile activităților specifice unităţile agricole;
-identificării principalelor motivaţii care pot determina cunoaşterea interlocutorului

şi/sau a achiziţionării unui produs sau serviciu de natură vegetală şi animală;
-particularităţilor programării neurolingvistice şi analizei tranzacţionale în unităţile

agricole;
-modalităţilor de pregătire şi dsefăşurare a negocierilor;
-modalităţilor de asigurare a unor parteneriate durabile şi sustenabile în domeniul

activităţilor specifice domeniului agriculturii.
4.2. Propuneri referitoare la perfecţionarea comunicării organizaționale în cadrul

unităţior agricole
4.2.1. Crearea, la nivelul fiecărei unităţi agricole, a cel puţin unui post al cărui titular
ACELEANU MIRELA-
să aibă sarcini, responsabilităţi şi competenţe aferente activităţii de comunicare
IONELA
2020.11.04 22:45
organizațională internă și externă
Activităţile specifice acestui post, al cărui titular este necesar să aibă studii superioare, ar
putea viza, spre exemplu, arealul următoarelor preocupări prioritare:
- asigurarea condiţiilor pentru interrelaţionarea eficientă bi- şi multidirecţională, cu

stakeholderii interni şi externi;
- documentarea şi furnizarea, pe baze ştiinţifice, către managementul organizaţional, a

tuturor informaţiilor din mediul ambiant care pot fi utile fundamentării procesului
decizional;
- propunerea, către managementul organizaţional, a celor mai oportune acţiuni ce pot

asigura, în funcţie de interes, atât promovarea diferitelor activităţi desfăşurate de
fiecare entitate, cât şi amplificarea imaginii de marcă a acesteia;
- crearea şi operaţionalizarea celor mai eficiente fluxuri comunicaţionale la nivel

organizaţional, astfel încât acestea să devină potenţiale exemple de bune practici
pentru orice unitate agricolă;
- perfecţionarea interrelaţionării bi- şi multidirecţionale dintre resursele umane de la

toate nivelele ierarhic-organizaţionale, prin intermediul celor mai avansate mijloace
de comunicare, îndeosebi prin cele specifice erei digitale;
- asigurarea suportului necesar organizării conferinţelor de presă;
- exercitarea tuturor activităţilor aferente relaţionării oficiale cu terţii, în calitate de

purtător de cuvânt al organizaţiei de apartenenţă;
- implementarea principiilor gândirii critice, respectiv, utilizarea logicii şi raţiunii,

pentru a identiifca punctele forte şi vulnerabilităţile soluţiilor alternative, concluziilor şi
abordărilor diferitelor potenţiale probleme cu care se confruntă organizaţia;
- acitivităţi care să faciliteze cunoaşterea şi înţelegerea doleanţelor şi/sau a exigenţelor

mediului ambiant, în vederea adaptării cât mai rapide şi dinamice la acestea, cu scopul de a
obţine profit;
- influenţarea pieţei de consum, prin fundamentarea riguroasă a cuplului „Tehnologie x

ACELEANU MIRELA-
Piaţă”, ca rezultantă a raportului „ofertă” - „cerere”41; IONELA
2020.11.04 22:45
- etc.
Din punct de vedere al cheltuielilor implicate de această propunere, conform celor

expuse la (4.1.1), acestea ar putea fi, în primul an, de 45 350 lei42, după cum urmează:
a) cheltuieli materiale = 3 350 lei, astfel:
1 PC x 2 500 lei/PC = 2 500 lei
1 imprimantă x 750 lei/imprimantă = 750 lei
Consumabile43 = 100 lei
b) cheltuieli salariale anuale = 42 000 lei, astfel:
1 persoană x 3 500 lei/lună x 12 luni/an = 42 000 lei/an
Postul ar putea fi creat în directa subordonare a managerului (directorului) general,

având o importanță decisivă în și pentru desfășurarea la cote de maximă performanță a
întregii activități. O alternativă ar putea-o reprezenta încadrarea unui asemenea post
într-o subdiviziune organizațională ale cărei activități esențiale să vizeze arealul
marketingului, relațiilor publice și vânzărilor;
4.2.2. Interconectarea digitală a managementului unităţilor agricole, astfel încât să fie

asigurată comunicarea operativă a diferitelor aspecte caracteristice activităţilor
de specialitate
Indiferent de amploarea și/sau de gradul de implicare a tuturor stakeholderilor în

activitățile aferente domeniului agriculturii, comunicarea dintre aceștia nu mai este și nici
nu mai poate fi o simplă necesitate și nici măcare o potențialitate aparentă sub forma
unor declarații de intenții mai mult sau mai puțin entuziasmante. Mai mult decât
oricând, comunicarea a devenit o condiție sine qua non a reușitei în orice domeniu și, în
condițiile de facto ale activităților specifice domeniului abordat, ea se transformă într-o
41
ştiut fiind faptul că, de regulă, prin cunoaşterea mediului ambiant şi adaptarea cât mai rapidă la acesta, cu
scopul de a obţine profit, oferta este cea care determină cererea. Chiar şi în agricultură, la nivel anual, este cât
se poate de normal ca solicitările clienţilor să fie determinate de modul în care au evoluat vănzările în anul
precedent - n.a.
42
începând din cel de-al doilea an, cheltuielile materiale vor include doar „consumabilele” - n.a.
43
necesarul de consumabile urmează a fi actualizat anual, în funcţie de necesităţi - n.a.
ACELEANU MIRELA-
condiționalitate a reușitei. IONELA
2020.11.04 22:45
Oportunitățile, facilitățile și, în mod deosebit, amploarea, sustenabilitatea și
viabilitatea dezvoltării intra- și extaorganizaționale sunt decisiv influențate de apelarea cât
mai multor forme de comunicare digitală. Interconectivitatea managementului
organizațiilor agricole, asigurată prin cele mai diverse, complexe și eterogene forme
digitale de comunicare ca, spre exemplu, blogul, forumul, pagina de internet, poșta
electronică, rețelele de socializare (dintre care Facebook, Instagram, Linkedin, Twitter și
WhatsApp sunt printre cele mai importante) etc., asemenea telefonului, târgurilor și
simpozioanelor de specialitate, evenimentelor sociale și altor canale de comunicare se
constituie în tot atâtea posibilități de a asigura creșterea substanțială a eficienței
activităților desfășurate în acest sector al producției materiale. Este, practic, rezultanta
evidenței interdependenței tuturor factorilor care concură la performanțe superioare și
care, odată cu trecerea timpului, devin o normalitate în care așa-zisa „secretizare” a
„rețetelor” succesului aparține trecutului în care, cu siguranță, mulți producători agricoli
doreau să își dovedească profesionalismul, ingeniozitatea și competența demne de cauze
mult mai nobile. În mod indubitabil, era digitală este cea care modifică accelerat
orientări, priorități și, implicit, comportamente de succes;
4.2.3. Prezenţa mai activă în online/social-media, ţinând cont de realitatea că oamenii nu

mai accesează ştirile/ziarele atunci când doresc să se informeze, ci preferă, cel puţin
din comoditate, să apeleze la platformele digitale
Comoditatea, protejarea propriului spațiu de siguranță și intimitate și, de ce nu,

poate chiar și refuzul de mai aloca câțiva lei unui ziar sau unei reviste determină din ce
în ce mai multe persoane să recurgă la surse de informare care oferă, rapid, fără costuri
și fără niciun alt efort, detalii despre acțiuni și/sau rezultate care, în mod firesc, nu conferă
decât credibilitatea prezumtivă sau aparentă a celor relatate, informațiile fiind,
generalmente, neverificate.
Odată cu schimbarea rapidă a scenariului agricol, problemele și oportunitățile se

schimbă, din ce în ce mai impredictibil. Internetul și serviciile web conferă oricărui amator
posibilitatea de a deprinde minimum de abilități specifice agriculturii și de a deveni,
ACELEANU MIRELA-
astfel, cât-de-cât, relativ independent. Un simplu clic pe orice gadget activat pe internet ne
IONELA
2020.11.04 22:45
conectează cu orice colț al lumii și, astfel, oamenii devin rezidenți ai satului global. În acest
context, în agricultură, social-media are rolul de facilitator al accesului la informații, al
creării și schimbului acestora. La nivel mondial, social-media asigură nu numai
conectivitate, ci și facilitate în accesul la și în stocarea informațiilor cele mai diverse. Chiar
dacă, până în anul 2020, nu există niciun studiu referitor la aplicarea social-media în
agricultură, competența utilizării gadgeturilor activate pe internet, la fel ca și construirea
unor rețele sociale din ce în ce mai extinse, asemenea înțelegerii și utilizării corecte a
mediilor comunitare sunt numai câteva dintre abilitățile care permit și facilitează utilizarea
cu succes a social-media în această ramură de activitate. Este, cu certitudine, un moment
crucial de reorientare a strategiei vizând crearea unui nou fundament al cunoștințelor
pentru transformarea mass-mediei sociale în instrument principal de comunicare,
favorizator al dezvoltării agriculturii.
Finalmente, social-media are, printre cele mai importante roluri:
- asigurarea conectivității la nivel mondial;
- facilitatea și siguranța în accesare și utilizare;
- diseminarea celor mai eterogene știri, în calitate de demn „urmaș” și

continuator al storytelling-ului;
- publicitatea și marketingul gratuite;
4.2.4. Organizarea, periodic (preferabil, anual) a unor evenimente (training-uri, în mod

special, teambuilding-uri)) al căror scop să fie, pe lângă schimbul de informaţii și de
experințe de specialitate, mai buna comunicare44
Fapt dovedit, întâlnirile dintre angajați într-un cadru cât mai puțin sau deloc
formal reușesc valorificarea energiilor creatoare și a imaginației acestora. Așa cum au
relevat și rezultatele chestionarului, 746 persoane (74,9% din total) dintre cele 996 care
și-au exprimat opțiunile, dintre care 630 (63,3% din total) dețin funcții de execuție, iar 116
44
practic, în sens larg, este vorba despre socializare, ca rezultantă a interrelaţionării dintre participanţii la
asemenea evenimente (acţiuni) - n.a.
ACELEANU MIRELA-
(11,6%) posturi manageriale au declarat susținerea lor totală pentru IONELA
organizarea de
2020.11.04 22:45
teambuilding-uri. Fără îndoială, socializarea este doar un pretext al conceperii și
organizării unor asemenea evenimente în care storytelling-ul prilejuiește schimburi de
bune practici și de opinii capabile să valorifice experiențe dintre cele mai profitabile atât la
nivel organizațional, cât și la nivel individual. Mai mult, socializarea și interrelationarea
au și un important rol practic, contribuind din plin la exersarea și perfecționarea abilităților
de comunicare ale participanților la astfel de evenimente. De asemenea, întâlnirile
informale dintre management și executanți contribuie, decisiv, la consolidarea spiritului de
echipă al tuturor participanților, dezvoltând sentimentele de mândrie, cinste și onoare de
apartenență la organizația în care își desfășoară activitatea aceștia.
Pe de altă parte, de o maximă importanță este și organizarea trainingurilor având ca

scop perfecționarea pregătirii profesionale a angajaților, îndeosebi a abilităților de
comunicare, mai ales în contextul în care, fapt demonstrat, în sens larg, din ce în ce mai
mulți angajați nu știu să comunice45. Iar vina pentru a asemenea deficiență de natură
structural-cognitiv-formativă aparține nu în primul rând angajaților ci, prioritar,
managerilor, respectiv, celor care permit perpetuarea și adâncirea unui asemenea
fenomen extrem de periculos. Mai ales că, finalmente, nu este afectată numai unitatea
agricolă, ci însăși imaginea întregului sistem;
4.2.5. Utilizarea raţională a comunicării prin intermediul telefonului mobil
Deşi constituie un mijloc de comunicare modern şi extrem de eficient, telefonul a reuşit să

creeze, prin dependenţa utilizatorului său de acest mijloc de comunicare, un fenomen extrem de
periculos şi chiar profund dăunător, similar workaholismului, fenomen pe care l-am putea denumi
phoneaholism.
Cu certitudine, comunicarea prin intermediul telefonului implică, în afara unor avantaje

indubitabile, importante dezavantaje ca, spre exemplu:
- lipsa contactului vizual cu interlocutorul, fapt care privează utilizatorul său de

posibilitatea de a percepe cât mai corect starea psihoemoţională a interlocutorului;
45
și nici măcar să vorbească și/sau să scrie correct în limba maternă - n.a.
ACELEANU MIRELA-
- intuirea eronată a unor aspecte esenţiale referitoare la speţa discutată46IONELA
;
2020.11.04 22:45
- tendinţa subiectivă, devenită deja realitate deranjantă, de a deveni „sclavii” acestui
mijloc de comunicare „24/24”, cu toate vulnerabilităţile majore implicate, inclusiv cu
afectarea vieţii personale.
Iată de ce consider ca obligatorie, până la nivel de cutumă organizațională, impunerea unor

limitări în utilizarea telefonului47 ca, spre exemplu:
- interdicția de a ține telefonul mobil la vedere, pe masă. Este imperios necesar ca un

obicei atât de dăunător, obicei ce reflectă chiar și afișarea ostentativă a opulenței de
către utilizatorul respectivului mijloc de comunicare să fie eradicat;
- interdicția utilizării telefonului mobil pe întreaga durată a reuniunilor, ședințelor etc.,

astfel fiind excluse orice divagații și/sau deranjarea desfășurării respectivelor
evenimente;
- menținerea telefonului mobil pe modurile „silent” sau „mute”, pe întreaga durată a

desfășurării diferitelor evenimente, ca dovadă a respectului pentru toți participanții la
acestea.
4.2.6. Diversificarea modalităților de comunicare organizațională internă
Așa după cum au relevat răspunsurile participanților la demersul meu de cercetare, o mare
parte dintre modalitățile de comunicare disponibile nu sunt utilizate, chiar în contextul în care
dacă accesibilitatea lor este atât simplă, cât și facilă. Spre exemplu, unele modalități de
comunicare cum sunt intranetul, „cutia cu idei” sau „sugestii” și „sondajul de opinie” pot oferi,
prin accesibilitate și utilizare, informații extrem de importante pentru managementul unităților
agricole, îndeosebi pentru analiza activităților și pentru fundamentarea riguroasă a actului
decizional. Surprinzător, deși aceste mijloace sunt „la îndemână” și nu necesită (cu excepția
intranetului) costuri suplimentare, nu constituie priorități pentru marea majoritate a managerilor
unităților agricole din România, deși opiniile, ideile și/sau sugestiile angajaților pot constitui
importante puncte de reper în fundamentarea și orientarea procesului decizional în fiecare entitate
de profil.
46
în genul „telefonului fără fir”, care generează importante distorsiuni în receptarea şi interpretarea semnificaţiei
mesajelor - n.a.
47
esențialmente, aceste limitări sunt chestiuni de bun-simț în relațiile interpersonale - n.a.
ACELEANU MIRELA-
În egală măsură, informațiile oferite de pe tractoarele dotate cu GPS sau deIONELA
la dronele care,
2020.11.04 22:45
mai devreme sau mai târziu, vor deveni o realitate și în agricultura din țara noastră48 se dovedesc
a fi de maximă importanță și utilitate pentru managementul unităților agricole, permițând
adoptarea unor decizii fundamentate științific.
48
în SUA, spre exemplu, dronele sunt, deja, pe scară din ce în ce mai mare, utilizate atât pentru irigații, cât și pentru
supravegherea stadiului dezvoltării culturilor agricole, inclusiv prin transportul unei persoane (specialist) care
raportează stările de fapt constatate - n.a.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
CAPITOLUL 5
CONCLUZII
Cei care
cunosc, fac.
Cei care
înţeleg, învaţă...
Aristotel
Domeniu de maximă importanță nu neapărat teoretică ci, în mod deosebit, practică,

perfecționarea comunicării organizationale în unitățile agricole poate contribui, prin soluțiile
oferite specialiștilor, o extraordinar de importantă sursă de inspirație pentru managementul
entităților de profil, vizând eficientizarea întregului areal al activităților desfășurate.
Am abordat această problematică din cel puțin trei motive:
1. îmi desfășor activitatea în domeniul agriculturii, fapt ce constituie, printre altele, de mai
bine de trei decenii, o afacere de familie, afacere aflată în permanentă dezvoltare, de la diferite
culturi de plante cerealiere și tehnice și însilozare, până la producerea de energie electrică, în
calitate de prosumator;
2. absolvent al USAMV (ciclul „Licență” - Facultatea de Agricultură) și al ASE (atât ciclul

„Licență”, cât și ciclul „Master în Management și Marketing Internațional”, ambele ale Facultății
de Management), am fost și sunt preocupat de identificarea unor soluții manageriale capabile să
asigure suportul dezvoltării performante a unităților agricole, prin racordarea puternică și
eficientă a acestora la înaltele standarde ale agriculturii europene și, în general, ale celei
internaționale;
3. domeniul comunicării organizaționale în unitățile agricole este, cel puțin la nivel

declarativ, unul de maximă importanță. Cu toate acestea, documentându-mă în principalele baze
ACELEANU MIRELA-
de date internaționale49 (Cabell’s Directory of Publishing Opportunities, Clarivate Analytics,
IONELA DOAJ,
2020.11.04 22:45
EBSCO, Elsiever, HighWire, Index Copernicus, ProQuest, RePEc, Scopus etc.) am constatat, cu
nedisimulată suprindere, că există un vid major în domeniul spus atenției mele prin intermediul
prezentei teze de doctorat.
Numărul publicațiilor în acest domeniu la nivel internațional era, în anul 2018, de circa
5130 (majoritatea fiind în domeniul TIC), dintre care în România, niciuna.
Așadar, ținând cont de faptul că în țara noastră nu exista, până la data de 20 iunie 2020, nicio
lucrare (carte sau articol științific) în domeniul comunicării organizaționale în agricultură, teza de
doctorat are un caracter de pionierat.
Debutul tezei mele doctorale a fost dedicat prezentării stadiului actual al cunoaşterii. Teza
este rezultanta documentării și a consultării a peste 155 de titluri de cărți - dintre care peste 100
din literatura internațională - , 95 de articole științifice publicate în reviste indexate în baze de date
internaționale, 8 legi, 11 lucrări publicate în volume ale unor conferințe internaționale, 23 de
publicații ale unor organisme profesionale și 123 de website-uri.
Debutul primului capitol este dedicat unei recenzii integrative referitoare la unele aspecte
de natură noțional-conceptual-metodologică ale termenilor cu care operează atât de complexul,
eterogenul şi nu mai puţin contradictoriul domeniu al comunicării organizaționale și, în particular,
al celui al interrelaționării.
Am efectuat o succintă analiză a 48 de definiţii acordate comunicării, în atât de

eterogena abordare a acesteia, finalmente fiind de acord cu cea conform căreia comunicarea
constituie un proces complex, de transmitere/receptare a unor mesaje, apelând la diferite canale
specifice (State, 2015).
Am prezentat, doar cu caracter enumerativ, unele criterii de clasificare a tipologiei şi a

filtrelor cararacteristice comunicării organizaţionale şi celei interpersonale, insistând asupra
necesităţii dezvoltării comunicării organizaţionale bidirecţionale, aceasta fiind caracteristică unui
act managerial solid fundamentat ştiinţific, în conformitate cu obiectivele şi/sau scopurile stabilite
la nivelul fiecărei entităţi.
Am insistat asupra faptului că procesul complex al comunicării organizaţionale nu
49
enumerare nonexhaustivă, în ordinea alfabetică a inițialelor titlurilor - n.a.
ACELEANU MIRELA-
înseamnă simpla transmitere a unor mesaje către ansamblul resurselor umaneIONELA
ale entităţii, ci
2020.11.04 22:45
vizează exclusiv anumite grupuri ş/sau persoane contributoare la activităţile generatoare de
profit. Luarea în considerare şi soluţionarea preocupărilor, a frământărilor, a îndoielilor şi, în
sens larg, a oricăror probleme cu care se confruntă toate categoriile de stakeholderi, sunt
aspecte esenţiale ale unui management performant. În acest context, un rol extrem de
important, chiar decisiv, revine comunicării bidirecţionale, ca unică modalitate de prevenire a
transformării unor nemulţumiri individuale şi/sau de grup într-un proces formal sau în
probleme ale organizaţiei, în ansamblul acesteia.
Totodată, am relevat ca şi concluzie nu numai teoretico-metodologică, ci şi, în mod

deosebit, pragmatică, faptul că procesul comunicaţional bidirecţional îşi dovededeşte, fără
echivoc, capabilitatea de a identifica posibile vulnerabilităţi care pot apărea în relaţiile dintre
managementul organizaţional şi angajaţi şi, astfel, poate contribui, constructiv, la rezolvarea
acestora.
În cea de-a doua parte a primului capitol am prezentat o serie de aprecieri asupra unui
mare paradox: deşi majoritatea membrilor unei organizaţii consideră ca fiind banale
comunicarea şi interrelaţionarea, este dovedit că acestea se constituie în serioase bariere ce pot
influenţa, decisiv, în sens nefavorabil, eficienţa activităţii oricărei entităţi. Astfel, mai ales în
contextul în care, conform studiilor de specialitate, în general, la nivel organizaţional, se
apreciază că doar aproximativ 40% dintre angajaţi înţeleg obiectivele şi viziunea entităţii de
apartenenţă, rolul comunicării interne devine decisiv. Practic, vulnerabilităţile manifestate în
procesul comunicaţional organizaţional intern devin cu mult mai mult decât provocări pentru
managementul entităţii, ele putând genera, la nivel individual, disfuncţionalităţi majore ca, spre
exemplu, frustrări, motivaţii diminuate, dezamăgiri, lipsa încrederii în sine şi a colaborării etc.
Este numai unul dintre motivele pentru care managementul superior al fiecărei organizaţii are
responsabilitatea clarificării tuturor aspectelor soluţionabile prin internediul comunicării
interne aşa cum sunt, spre exemplu:
- scopul şi/sau obiectivele cât mai clare ale procesului comunicaţional la nivel
organizaţional;
- mijloacele de realizare a acestora;
- criteriile valabile pentru evaluarea cât mai puţin subiectivă a rezultatelor obţinute;
ACELEANU MIRELA-
- soluţionarea aspectelor aferente „intrărilor” şi „ieşirilor” din afacerileIONELA
derulate;
2020.11.04 22:45
- conceperea unui ghid de comunicare internă pertinent, clar, perfect realizabil şi uşor
de urmărit;
- comunicarea naturală şi eficientă cu resursele umane, motivându-le şi generându-le

amplificarea sentimentelor de demnitate, mândrie şi onoare pentru apartenenţa la
organizaţia în care îşi desfăşoară activitatea;
- conştientizarea realităţii că, întotdeauna, mai puţin contează cui revin meritele
reuşitei echipei de apartenenţă, IMPORTANT FIIND CA REUŞITA SĂ REVINĂ
ECHIPEI de apartenenţă;
- renunţarea la mentalitatea conform căreia un adevărat LIDER trebuie să (se) întrebe ce

trebuie să facă, interogându-se CE SE AŞTEAPTĂ DE LA EL. Mai ales că, fapt
dovedit, întrebând ce trebuie să facem, vom reuşi, în cel mai fericit caz, să facem ceea
ni s-a spus să facem;
-etc.
Am redat, de asemenea, concluziile unui studiu efectuat în anul 2019 în Anglia, studiu
din care rezultă că 44% dintre angajaţi considerau că managementul organizaţional nu reuşea să
ofere informaţii clare asupra viziunii şi misiunii entităţii de apartenenţă şi, mult mai grav, 72%
dintre angajaţi au declarat că nu înţelegeau, clar şi complet, strategia acesteia
(https://www.resources.smarp.com/hubfs/building-a-better-company-with-internal-communications.
pdf, accesat la 17.05.2020).
Referitor la posibilitatea asigurării comunicării organizaţionale cât mai eficiente, am

subliniat că este necesară acordarea maximei importanţe atât procesului comunicaţional intern
descendent, cât şi celui ascendent.
În finalul prezentării aspectelor referitoare la comunicarea organizaţională internă, am

redat 15 principii ale acesteia (McNamara, 2020; Popescu et State, 2017), respectiv:
- oferirea de informaţii relevante şi de maximă actualitate;
- includerea, în conţinutul mesajelor, a contextului şi raţiunilor capabile să asigure

fundamentarea schimbărilor ce urmează a fi implementate;
ACELEANU MIRELA-
- punerea accentului pe modalităţile concrete de soluţionare a potenţialelorIONELA
distorsiuni
2020.11.04 22:45
care pot apărea în desfăşurarea activităţilor la nivel organizaţional;
- dezvoltarea abilităţilor de ascultare, ca principală cale de diminuare a eventualelor

erori şi/sau neînţelegeri de comunicare;
- asigurarea implementării cât mai rapide a celor mai eficiente mijloace digitale de
transfer al informaţiilor;
- creşterea rolului managementului organizaţional de promotor cât mai vizibil şi

deschis al comunicării interne;
- adoptarea unui stil comunicaţional care să faciliteze abordarea discuţiilor deschise,

directe, continue şi cât mai transparente, astfel încât angajaţii să se simtă încurajaţi să-
şi exprime liber şi fără teamă opiniile şi sugestiile;
- asigurarea concordanţei depline între spusele şi faptele liderilor organizaţionali, ca

principală modalitate de a conferi credibilitate, angajament şi devotament totale în şi
pentru acţiunile echipei de apartenenţă;
- oferirea, de către comunicatorii profesionişti, a întregului suport şi sprijin strategic

pentru desfăşurarea, la cote de maximă eficienţă, a acţiunilor iniţiate;
- creşterea rolului comunicatorilor profesionişti ca veritabili experţi organizaţionali în

soluţionarea provocărilor şi/sau a problemelor cu care se confruntă angajaţii şi mediul
ambiant al fiecărei entităţi;
- încurajarea participării responsabile a angajaţilor la fundamentarea şi adoptarea

procesului decizional organizaţional;
- promovarea iniţiativelor care facilitează interrelaţionarea între toţi stakeholderii

fiecărei entităţi;
- încurajarea şi favorizarea acţiunilor care au ca scop recunoaşterea celor mai

reprezentative reuşite ale membrilor echipelor de la fiecare nivel ierarhic
organizaţional;
- asigurarea subiectivismului minim în implementarea modalităţilor de comensurare a

performanţelor la nivel organizaţional;
ACELEANU MIRELA-
- asigurarea feedback-ului constructiv şi continuu al procesului comunicaţional
IONELA bi- şi
2020.11.04 22:45
pluridirecţional.
În partea finală a capitolului dedicat stadiului actual al cunoaşterii în domeniul

comunicării la nivel organizaţional am surprins o serie de caracteristici externe principiale ale
acesteia aşa cum sunt, spre exemplu:
- interactivitatea şi funcţionarea acesteia în dublu sens (dinspre şi înspre organizaţie);
- sensibilitatea atât la nevoile organizaţiei, cât şi la cele ale tuturor categoriilor de

stakeholderi;
- adaptabilitatea limbajului comunicaţional utilizat la nivelul şi solicitările tuturor celor

interesaţi, excluzând orice formă de discriminare;
- subiectivitatea cât mai redusă, concomitent cu asigurarea clarităţii, transparenţei şi

accesibilităţii tuturor surselor de date;
- orientarea, prioritar, către produse şi servicii adaptate nevoilor clienţilor.
Concluzionând, strategia de comunicare organizaţională va fi cu atât mai eficientă, cu

cât va reuşi să asigure respectarea unor condiţii cum sunt, spre exemplu:
- menţinerea credibilităţii în mediul ambuiant, pentru a câştiga fidelitatea, încrederea şi

respectul tuturor stakeholderi-lor;
- fundamentarea procesului decizional prin luarea în considerare a opiniilor tuturor

resurselor umane organizaţionale şi furnizarea, din partea acestora, a feedback-ului
pozitiv;
- perfecţionarea, periodic, a „soft-skills”-urilor50 managerilor, în calitatea acestora de

lideri organizaţionali;
- apelarea la write- şi storytelling, ca forme superioare de concepere şi desfăşurare a

unui act managerial ştiinţific fundamentat şi performant;
- etc.
Cel de-al doilea capitol al tezei de doctorat premerge demersul aplicativ al cercetării mele
50
(en) „soft-skills” - abilităţi - n.a.
ACELEANU MIRELA-
în domeniul comunicării organizaţionale în unităţile agricole din România şi cuprinde
IONELAdouă părţi
2020.11.04 22:45
distincte, respectiv:
-prezentarea unor succinte caracteristici generale ale agriculturii româneşti;
- modalităţi de comunicare organizaţională potenţial utilizabile în unităţile agricole din

România.
Aşadar, în prima parte a celui de-al doilea capitol al tezei de doctorat am prezentat, în
sinteză, o serie de caracteristici generale ale evoluţiei postdecembriste a agriculturii din ţara
noastră, relevând, esenţialmente, că:
- din perspectiva suprafeței agricole totale, ţara noastră este a șaptea, ca mărime, dintre țările
UE, a cincia ca suprafață agricolă și a șasea ca suprafață arabilă pe locuitor (IEA 2014);
- 92% din teritoriul României este ocupat de spaţiul rural, format din fondurile agricol şi
forestier, la care se adaugă localităţile şi amenajările rurale (IEA, 2014). Structural,
teritoriul ţării noastre este echilibrat, fiind format din câmpie (33%), zonă colinară
(37%) şi zonă montană (30%) şi, din punct de vedere dimensional, ne situează la nivel
mediu între ţările componente ale UE (IEA, 2014);
- o vulnerabilitate majoră o reprezintă atât neuniformitatea acoperirii forestiere, cât şi

totalul acesteia la nivel naţional (IEA, 2014), mult sub nivelul mediei de la nivel
european. Doar cu titlu de exemplificare, am relevat că, dacă la începutul secolului al XIX-
lea, România avea 18,83 milioane hectare acoperite cu păduri (79% din totalul suptafeţei),
la finele anului 2018 doar 30,2 puncte procentuale din suprafaţă mai era deţinută de
fondul forestier (7,2 milioane hectare) - conform https://www. silvanews/, accesat la
17.05.2020 - ;
- aproape jumătate dintre terenurile agricole (7,17 mil. ha., reprezentând 48,78% din totalul
suprafeței agricole a țării) aveau, la finele anului 2014, fertilităţi apreciate ca fiind „bună”
și „medie”, diferența de 7,53 mil. ha. (reprezentând 51,22% din total) având o fertilitate
„scăzută” (IEA, 2014). Aceasta este rezultanta unui ritm „galopant” şi profund imatur al
defrişărilor. Astfel, dacă între anii 1829 şi 1922 arealul total al defrişărilor a fost de peste
3 milioane hectare, iar între anii 1920 şi 1929 a însumat aproximativ 1,2 milioane
hectare (https://www.silvanews/, accesat la 07.01.2020), între anii 1999 şi 2019 au fost
ACELEANU MIRELA-
defrişate ilegal peste 366 mii hectare de pădure (https:// www.hotnews.ro/stiri-mediu-
IONELA
2020.11.04 22:45
15905152-macelul-din-padurile-romaniei-ultimii-20-ani-taiat-ilegal-366-000-padure-
cauzand-prejudicii-5-miliarde-euro, accesat la 25.05. 2020), paguba fiind de peste 5
miliarde de euro (https://www.silvanews/, accesat la 07.01. 2020);
- lipsa cronică a resurselor financiare a avut efecte profund nefavorabile asupra

competitivităţii fermierilor şi a întregii agriculturi româneşti. Cu toate acestea, ţara
noastră nu a avut capabilitatea de a atrage întregul volum al fondurilor puse la dispoziţie
de organismele specializate ale UE. Am relevat, în acest context că, deşi majoritatea
factorilor decizionali din domeniul agriculturii se plâng permanent de lipsa fondurilor,
acestea, totuşi, există. O dovadă elocventă o constituie faptul că, în condiţiile în care, la
nivelul anului 2020, comparativ cu anul 2019, bugetul alocat agriculturii va fi cu 14,3%
mai mic, prin intermediul FEADR vor fi alocate plăţi directe pentru fermieri în cuantum de
2,17 miliarde lei, respectiv, cu un plus de 13,2% faţă de anul precedent
(https://www.agrointel.ro/126832/buget-ministerul-agriculturii-2020-reducere -de-14-dar-plati-
mai-mari-pentru-fermieri/, accesat la 13.06. 2020);
- accesul (aparent) limitat la susrse de finanţare parţial rambursabile sau nerambursabile,

îndeosebi la cele prin programele de asistenţă ale UE asigurate prin intermediul PAC,
acces cauzat de neştiinţa sau, uneori, chiar şi de dezinteresul pentru elaborarea unor
proiecte de specialitate competitive. Nu în puţine situaţii, au existat fermieri care
aşteptau ca, în măsura posibilităţilor, terţe persoane fizice sau juridice să le elaboreze
proiectele, iar ei sa primească finanţările;
- menţinerea agriculturii de subzistenţă şi de semi-subzistenţă a generat probleme

structurale acute, soluţionabile numai prin apelarea la scheme de restructurare a
fermelor pe principii de eficienţă;
- ponderea mare a agricultorilor în totalul populaţiei ocupate și vârsta înaintată a

acesteia. La finele anului 2018, statisticile relevau că aproape un sfert (24%) din totalul
populaţiei țării noastre era ocupată în agricultură, fapt care ne plasa pe primul loc în
UE (https://www.eurostat.eu, accesat la 03.02.2020), în condițiile în care, la nivelul
Uniunii, ponderea medie a populaţiei ocupate în sectorul agricol era de numai 4,5%.
Circa 60% dintre fermierii români aveau vârste cuprinse între 40 şi 64 ani, 9% dintre
ACELEANU MIRELA-
aceștia depășind vârsta de 60 ani și puțin peste 7% având între IONELA
30 și 40 ani
2020.11.04 22:45
(https://www.agerpres.ro/, accesat la 06.02.2020). La nivelul anului 2018, forța de
muncă din sectorul agricol a scăzut cu 7,4% față de 2017 și cu 2,8% comparativ cu anul
2014, ajungând la 121 400 angajați. În acest context, dar și ca urmare a deciziilor
adoptate în direcţia majorării salariului minim, costul mediu pentru un angajat în
agricultură a crescut în intervalul 2014 - 2018 cu 74%, creştere de patru ori mai rapidă
decât cea înregistrată la nivelul productivității muncii, evoluția reprezentând, conform
opiniei specialiştilor KeysFin, risc pe termen mediu, cu impact asupra competitivității
(https://www.keysfin.com/, accesat la 27.04.2020). Un alt semnal de alarmă este dat și
de faptul că, la nivelul anului 2018, peste 9 700 de companii agricole (aproape 42% din
totalul celor existente) nu au avut angajați;
- sărăcia și nivelul scăzut al pregătirii profesionale, devenite aproape cronice în mediul

rural. Așa după cum relevă datele statistice (https://www.caleaeuropeana.ro/eurostat-
romania-a-doua-cea-mai-saraca-tara-din-ue-in-2018, accesat la 13.01.2020), în anul 2018
circa 31 milioane persoane din țările membre ale UE erau considerate ca deprivate
material51. Într-un „top 3 al sărăciei”, elaborat de Eurostat (https://www.eurostat.eu,
accesat la 12.01.2020), s-a constatat că cele mai ridicate procentaje de deprivare
materială gravă52 au fost înregistrate în Bulgaria (20,9%), în România (16,8%) și în
Grecia (16,7%), la polul opus situându-se Suedia (1,1%), Luxemburg (1,2%) și Țările de
Jos (2,4%). Conform informațiilor statistice (https://www.ins.ro și https://www.
worldvision.ro/, ambele accesate la 09.01.2020), populația țării noastre trăiește, în
pondere de 46,3%, în mediul rural. Din totalul populației României, peste 40% este
expusă riscului de sărăcie și celui de excluziune socială, aproape jumătate dintre copii
(48,5%) trăiesc în condiții precare, după cum 66,1% dintre locuitorii de la sate trăiesc în
condiții de sărăcie, dispunând de resurse financiare caracteristice mai degrabă Evului
Mediu (https://www.worldvision.ro/, accesat la 09.01.2020);
51
deprivat material are semnificația „foarte sărac” - n.a.
52
persoanele aflate în stare de deprivare material gravă (www.ec.eurostat.eu/definitii) nu își pot permite îndeplinirea a
minimum patru dintre următoarele obligații elementare: plata la timp a facturilor; încălzirea locuinței; gestionarea
cheltuielilor neprevăzute; consumul de carne (sau pește sau echivalentul vegetarian) în mod regulat; o vacanță de
minimum șapte zile, departe de casă; să aibă un televizor, o mașină de spălat, un autoturism sau un telefon - n.a.
ACELEANU MIRELA-
- schimbarea rolului jucat de România în domeniul comerțului agricol. Astfel,
IONELAdacă până
2020.11.04 22:45
în anul 1990 România avea un potențial agricol semnificativ și un avantaj competitiv
în ceea ce privește resursele naturale, fiind un exportator tradițional de produse
agricole, după evenimentele din decembrie 1989 țara noastră a devenit un importator
net de produse agroalimentare, deficitele externe în acest domeniu crescând, an de an,
în condițiile în care importurile de materii prime vegetale și animale, ca și cele de
produse agroalimentare au crescut substanțial. Spre exemplu, în primele nouă luni ale
anului 2018, comparativ cu perioada similară a anului 2017, exporturile de produse
agroalimentare au crescut cu +151,0 milioane euro (+3,3%), cele ale industriei
lemnului și hârtiei (inclusiv mobilă) cu +117,3 milioane euro (+3,3%), în timp ce pentru
produse ale industriei textile şi pielăriei a fost înregistrată o diminuare cu -57,5
milioane euro (-1,3%); totalul cumulat al creșterii exporturilor în aceste trei domenii
pendinte de resursele agricole, animaliere și forestiere a fost, așadar, în perioada
analizată, de +210,8 mil. euro. În același interval de timp, importurile au crescut cu
+107,8 mil. euro (+2,0%), cu +266,6 mil. euro (+10,4%) și, respectiv, cu +153,7 mil. euro
(+3,0%), totalul cumulat însumând 528,1 mil. euro (M.M.A.C.A. - D.C.E.). Rezultă,
așadar, pentru perioada analizată în anii 2017 și 2018, un deficit al balanței comerțului
exterior cu cele trei categorii de produse de 317,3 mil. euro, ceea ce, la nivelul primelor
trei trimestre ale anului 2018, reprezintă circa 0,21% din Produsul Intern Brut (PIB) al
României;
- influențele negative ale aplicării prevederilor Legii nr. 18 din 19 februarie 1991. În
pofida unor aspecte apreciate ca fiind incomplete și confuze (ca, spre exemplu:
tergiversarea soluționării cererilor de reîmproprietărire și a celor de acordare a unor
măsuri reparatorii; întârzierea plății despăgubirilor; etc. - https://www.avp.ro/rapoarte -
anuale/raport-avocatul-poporului.pdf), această lege a stimulat şi favorizat tranziția de
la comportamentul „colectivist”, lipsit esențialmente de interes pentru eficiența muncii,
la cel de proprietar, dinamic, reflectând interesele majore în valorificarea eficientă a
mijloacelor de producție și de muncă și în revitalizarea ireversibilă a gospodăriei
agricole țărănești. Pe de altă parte, însă, prin prevederile sale, Legea nr. 18/1991 a reușit
să genereze distrugerea lotizării exploatațiilor agricole, terenurile fostelor I.A.S.-uri fiind
cedate proprietarilor de drept și ajungând, astfel, fărâmițate, în timp ce fostele C.A.P.-uri
ACELEANU MIRELA-
s-au dezintegrat, în condiţiie în care mari suprafețe din componența acestora
IONELA au trecut
2020.11.04 22:45
direct în proprietatea persoanelor care le-au adus în respectivele cooperative. Au fost
procesele care au generat, sub deviza „fiecăruia i se cuvine ceea ce este al său”, desființarea
(de fapt, distrugerea) irigațiilor, a mecanizării, a fertilizării și a chimizării, inclusiv a tuturor
celorlalte procese agrotehnice avansate (Anghelache, 2018:5). De asemenea, au scăzut
suprafețele exploatațiilor agricole: circa 2 ha. pentru cele fără personalitate juridică și circa
210 ha. pentru cele cu personalitate juridică. Per ansamblu, se apreciază că, practic,
„întoarsă” din punctul de vedere al dimensiunii și structurii proprietății funciare în anii
’50, economia României va trebui să reia, practic, procesul istoric al concentrării și
centralizării pământului și capitalului, efectele în ceea ce privește eliberarea ocupațională a
resursei umane din agricultură constând, inevitabil, în tensiuni sociale și nu numai;
- reducerea dramatică a șeptelului. Comparativ cu anul 1990, în anul 2013 România

deținea: 1936 (față de 2671, în 1990) mii capete bovine (diminuare cu 38%); 4235 (față
de 6013, în 1990) mii capete suine (scădere cu 42%); 10270 (față de 17664, în 1990) mii
capete ovine și caprine (scădere cu 72%); 76301 (față de 123066, în 1990) mii capete
păsări (scădere cu 62%) - Anghelache, 2018:8 și calculele proprii ale autorului, utilizând
informațiile furnizate prin intermediul https://www.ins.ro/ - , accesat la 07.01.2020. La
nivelul anului 2016, situația s-a deteriorat, scăderile fiind, comparativ cu anul 2013, de:
4,5% la bovine; 2,2% la suine; -1,82% la ovine; 2,95% la ovine și caprine; -1,53% la
păsări. În fine, anul 2018 nu a adus nimic pozitiv (cu excepția creșterii, față de 2016, a
numărului bovinelor, cu 6,1% și, respectiv, a celui al ovinelor și caprinelor, cu 1,15%).
Mai mult, pestele porcină și aviară, mediatizate obsesiv și neverificabile ca dimensiuni
ale fenomenului, au generat date statistice alarmante: diminuarea, cu 10,1% a
efectivului de suine și cu 50,5% a celui de păsări. Rezultatul, așa cum și-au și dorit, cu
certitudine, unii potentați ai domeniului, nu a întârziat să apară și, pe cale de consecință,
consumăm carne de vită, de porc și de pasăre din import, din Spania, R.F. a Germaniei
și Ungaria;
- inexistența unui cadru legislativ coerent și predictibil. Cu toate că am făcut eforturi mari
și am constituit structuri organizaționale adaptate la exigențele (din nefericire doar
teoretice) UE, România rămâne tributară imprevizibilului, amatorismului, lipsei de
deontologie și chiar de profesionalism ale multora dintre cei care, cu sau fără voia lor,
ACELEANU MIRELA-
s-au perindat la „cârma” destinelor agriculturii. Din decembrie 1989 șiIONELA
până în martie
2020.11.04 22:45
2020, la conducerea destinelor agriculturii românești s-au perindat nu mai puțin de 14
miniștri. Este un număr „modest”, dacă avem în vedere că în alte domenii (sănătate,
educație etc.) miniştrii erau schimbați la intervale de câteva luni. Astfel, spre exemplu,
dacă durata medie de „viață” a unui ministru a fost, în România, în intervalul anilor
1989 - 2020, de mai puțin de 400 zile, la nivelul țărilor membre ale UE media
„supraviețuirii” este de 2000 zile (https://www. economie.hotnews.ro, accesat la
13.01.2020);
- creșterea ponderii investițiilor străine în agricultura României. Dacă până în anul 2007,
anul în care am devenit membri ai UE, proprietatea asupra terenurilor (inclusiv
agricole) era un subiect tabu, odată deveniți europeni, lucrurile s-au schimbat, radical.
În urmă cu 10 ani, prețul unui hectar varia între 900 euro în Lituania și 47 mii euro în
Olanda. După Lituania, cele mai ieftine terenuri agricole se vindeau în Slovacia (1,25
mii euro), România (2 mii euro), Cehia (2,25 mii euro), Suedia (3,7 mii euro), Spania
(10,4 mii euro) și Danemarca (25,92 mii euro) - https://www.zf.ro/companii/, accesat la
13.01.2020 - . În anul 2018, primii zece investitori străini în terenurile agricole din
România dețineau 180 mii hectare, din totalul celor 422 mii hectare suprafață de teren
agricol exploatată de persoane fizice și juridice străine
(https://www.financialintelligence.ro/primii-zece-investitori -straini-in-terenurile-
agricole-din-romania-detin-circa-180-000-de-hectare/, accesat la 13.01.2020);
- redobândirea unui loc important al României ca putere agricolă în cadrul UE. În acest
context, conform Eurostat, la finele anului 2018, țara noastră era a opta putere agricolă
în UE. Jumătate dintre statele membre ale UE au înregistrat creșteri ale producției
agricole în anul 2018, avansul cel mai mare fiind în Slovenia (+17,9%), România (+8%)
și Croația (5,9%);
- agravarea dezechilibrelor structurale din sectorul agricol. În acest context, unul dintre
cele mai mari neajunsuri îl constituie fragmentarea excesivă a proprietăţii agricole,
România orientând fondurile bugetare către fermele comerciale şi cele de mici
dimensiuni, ale căror dimensiuni, la nivel naţional, sunt de circa 2 milioane hectare. PAC
se dovedeşte o politică prin excelenţă integraţionistă, „armonizarea” cu standardele
ACELEANU MIRELA-
europene însemnând că politicile agricole naţionale au fost înlocuite, pentru
IONELApeste 90%
2020.11.04 22:45
din producţia agricolă, de reglementări comune de funcţionare a pieţelor şi de
comercializare a produselor (https://www.europarl.europa.eu/factsheets/
ro/sheet/103/politica-agricola-comuna-pac-si-tratatul, accesat la 09.07.2019). Nu este mai
puţin adevărat că, pentru a puta atinge standarde minime de competitivitate cu
agricultura europeană, vor fi ieşiri de forţă de muncă de circa 3 milioane de persoane
din agricultura românească, fapt ce va genera mari bulversări în sector.
În finalul celui de-al doilea capitol al tezei am subliniat că realizarea obiectivelor pe

termene scurte, medii şi/sau lungi este, în opinia mea, condiţionată decisiv de perfecţionarea
comunicării organizaţionale la nivelul ramurii şi, îndeosebi, la cel al unităţilor agricole.
Capitolul al treilea constituie partea aplicativă a tezei de doctorat și a constat într-o

cercetare exploratorie de tip cantitativ, desfășurată în intervalul noiembrie 2019 - aprilie 2020.
Obiectivul demersului meu științific l-a constituit identificarea unor modalități de

perfecționare a comunicării manageriale la nivelul unităților agricole din România.
Ca instrument de lucru pentru cercetarea cantitativă am utilizat un chestionar amplasat în

sistem crowdsourcing, pe link-ul https://www.isondaje.ro/sondaj/793392615/.
Eșantionul respondenților a inclus 996 persoane din unitățile agricole din România și a
fost ales dintre resursele umane care activează în cadrul acestora atât în funcții manageriale, cât și
pe posturi de execuție.
În vederea realizării obiectivele propuse în tema de cercetare doctorală am conceput un

plan de lucru în șapte etape, redate în conținutul capitolului.
Pentru eșantionare am utilizat metoda non-probabilistică a bulgărelui de zăpadă.
Metoda de eșantionare utilizată nu mi-a permis să calculez rata de întoarcere a

răspunsurilor, întrucât nu am avut posibilitatea să estimez numărul persoanelor care au văzut și
au deschis invitația de participare la studiu.
Grupul-țintă este format din persoane care lucrează în unități agricole cu capital de stat,
privat sau mixt din România.
ACELEANU MIRELA-
Cercetarea documentară efectuată referitor la comunicarea organizațională în unitățile
IONELA
2020.11.04 22:45
agricole din România mi-a permis să formularea ipotezelor de lucru ale tezei de doctorat.
Ipoteza principală (IP) vizează aspecte privind preocupările pentru exercitarea, cu

profesionalism, a procesului comunicațional la nivel organizațional și are următorul conținut:
IP: În unităţile agricole din România nu există, încă, nicio preocupare, atât la nivel
local, cât şi la nivelul ministerului de resort, pentru promovarea şi dezvoltarea
profesionalismului în domeniul comunicării organizaţionale interne şi externe.
Aspectele particulare ale comunicării organizaționale la nivelul unitățile agricole din țara
noastră sunt surprinse prin intermediul celor 5 ipoteze secundare (IS):
intuiţiei modul de desfășurare a procesului comunicaţional intern şi a celui extern;

înregistrate inclusiv în acest domeniu în era digitală;
IS3: În unităţile agricole din România nu există preocupări nici pentru programele de

Forma finală a chestionarului cuprinde 25 de întrebări grupate în 11 capitole (de la A

la K), prin intermediul cărora am urmărit să surprind aspecte specifice ale comunicării
organizaționale în unitățile agricole.
ACELEANU MIRELA-
Chestionarul a fost accesat de 996 de persoane având vârste și categorii profesionale
IONELA
2020.11.04 22:45
diferite.
A. Date demografice
Prima parte a chestionarului are caracter general și a vizat colectarea informațiilor de

natură demografică caracteristice participanților la studiu ca, spre exemplu:
• repartizarea respondenților după criteriul „genul biologic” a indicat o pondere mai mare
a femeilor care au participat la studiu (56.4% din total), comparativ cu cea a bărbaților
(43.6% din totalul respondenților);
• grupa de vârstă reprezentativă este formată din respondenții din categoria 31 - 40 ani,
aceștia reprezenând 46% din totalul participanților la studiu;
• în ceea ce privește pregătirea profesională a respondenților, doar 271 dintre aceștia,

reprezentând 27.3% din totalul participanților la studiu, au afirmat că dețin studii de
specialitate în domeniul agricol ca absolvenți ai unor instituții de învățământ de profil.
Pe nivele de pregătire profesională, structura respondenţilor indică preponderenţa
persoanelor cu studii medii (552 persoane, reprezentând 55.42% din totalul celor 996
respondenţi, dintre care 140 - 14.06% din total - cu studii în domeniul agricol);
• participanții la studiu își desfășoară activitatea profesională, majoritar, în unităţi

agricole cu capital de stat, privat și mixt. 68.3% dintre respondenți (680 persoane) lucrează
în unități private cu capital autohton, 14.9% (148 persoane) în unități private cu capital
mixt, 7.3% (73 persoane) în unități private cu capital străin și 5.6% (56 persoane) în
unități cu capital de stat;
• după locul deținut în structura ierarhică organizaţională, am remarcat preponderența

respondenților care au funcții de execuție (818 persoane, respectiv, 82,1% din total).
B. Organizarea compartimentului „Comunicare” în cadrul unității agricole

Răspunsurile au evidenţiat faptul că majoritatea respondenților intervievați afirmă că în
unitatea agricolă în care își desfășoară activitatea nu există un compartiment specializat în
domeniul comunicării (85.3% din totalul respondenților). În foarte puține cazuri (14.6% din
totalul respondenților, adică 146 persoane) există un astfel de compartiment.
ACELEANU MIRELA-
Cei mai mulți dintre participanții la studiu afirmă că, la data desfășurării studiului, în
IONELA
2020.11.04 22:45
unitatea de apartenență nu exista un compartiment specializat în domeniul comunicării
organizaționale (74.3% din totalul respondenților). Doar 38 de respondenţi (3.8% din total) au
relevat că în organizația lor există un compartiment specializat în domeniul comunicării
organizaționale.
În doar 7.2% din totalul unităților agricole (72 entităţi) există, conform afirmației
respondenților, un compartiment specializat în domeniul comunicării organizaționale, acesta
fiind subordonat managerului sau directorului general. În 33 de unităţi agricole (3.3% din total)
aceste activităţi intră în responsabilitatea şefului compartimentului „Marketing” și în 39 de
organizaţii (3.9% din total) în cea a altei persoane din structurile manageriale.
Întrebați dacă există, în unitatea agricolă de apartenenţă, o politică de comunicare

organizațională, numai 7.3% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Cei mai mulți dintre
respondenți au afirmat că nu știu dacă există o astfel de politică (633 persoane, adică 63.6% din
totalul participanţilor la studiu) sau că nu exista o astfel de politică (256 persoane, adică 25.7% din
totalul celor chestionaţi) la data desfășurării studiului în unitatea agricolă în care lucrează.
Referitor la existenţa unei strategii de comunicare organizaţională în entitatea de

apartenenţă a participanţilor la studiu:
- doar 69 dintre respondenți (6.9% din total) au cunoștință despre existența unei
asemenea strategii;
- 32 de respondenţi (reprezentând 32% din total) au indicat că nu au cunoștință despre
existența unei asemenea strategii;
- 57 dintre participanţii la sondaj (respectiv, 57% din total) au declarat că nu știu sau
nu deţin informații despre acest subiect;
- 40 de persoane chestionate (4% din totalul participanţilor la cercetare) au refuzat să
răspundă la întrebare.
Acolo unde respondenții au afirmat că există o politică și/sau o strategie în domeniul

comunicării organizaționale, responsabil cu implementarea acesteia este:
- în 5.7% dintre cazuri, managerul general;

ACELEANU MIRELA-
- în 3.2% din cazuri șeful compartimentului de specialitate sau al celui de „Marketing”;
IONELA
2020.11.04 22:45
- în numai 1% dintre cazuri o altă persoană din conducerea unităţii agricole.
Cei mai mulți dintre respondenți au afirmat fie că nu există un responsabil53 (699 de
respondenţi, reprezentând 70.2% din total), fie că nu ştiu sau nu cunosc despre ce este vorba (179
dintre participanţii la studiu, respectiv, 18% din total).
În ceea ce privește persoana/compartimentul responsabil(ă) de realizarea activităţii de

comunicare externă:
- 194 respondenţi (respectiv, 19.6% din total) afirmă că, la data efectuării studiului,
responsabilul activităţilor de comunicare externă în unitatea în care își desfășoară
activitatea era managerul general;
- 42 dintre respondenți (4.3% din total) au indicat ca fiind responsabil compartimentul

„Marketing”;
- câte 16 persoane (respectiv, 1.7% din total) au indicat ca responsabil al activităţilor de

profil compartimentul „Vânzări” şi, respectiv, cel de „Comunicare Organizaţională”;
- numai 7 respondenţi (0.7% din totalul participanţilor la studiu) au indicat ca fiind

responsabili pentru comunicarea externă, „partenerii externi”;
- 176 respondenţi (18.2% din total) au relevat că nu se ocupă nimeni de un asemenea

aspect;
- în 50.4% dintre cazuri (512 respondenți) cei chestionaţi au declarat că nu ştiu sau nu
cunosc cine este persoana desemnată să realizeze activitatea de comunicare externă. 33
de persoane (3.4% din total) au refuzat să răspundă la această întrebare.
C. Canalele de comunicare externă
Prelucrarea răspunsurilor în SPSS Statistics mi-a permis formularea următoarelor

concluzii:
53
deoarece nu există un compartiment de specialitate - n.a.
ACELEANU MIRELA-
În mod frecvent, respondenții utilizează alte canale de comunicare decât IONELA
cele indicate în
2020.11.04 22:45
chestionar ca opțiuni de răspuns în procesul comunicaţional extern (scorul mediei răspunsurilor =
4.58).
În ordinea descrescătoare a scorurilor mediilor, sunt utilizate cu frecvență ridicată (peste

media scorurilor variantelor de răspuns propuse) următoarele modalități de comunicare externă:
- Voice over Internet Protocol - VoIP - (scorul mediei răspunsurilor = 4.55);
- Anunțuri publicitare în media (scorul mediei răspunsurilor = 4.53);
- Târguri și expoziții cu profil agricol (scorul mediei răspunsurilor = 4.50);
- Sondajul de opinie (scorul mediei răspunsurilor = 4.50);
- Conferinţe și/sau simpozioane specializate (scorul mediei răspunsurilor = 4.47);
- Evenimente sociale (scorul mediei răspunsurilor = 4.35);
- Blog (scorul mediei răspunsurilor = 4.18);
- Forum (scorul mediei răspunsurilor = 4.17);
- Videotelefon (scorul mediei răspunsurilor = 4.06);
- Newsletter (scorul mediei răspunsurilor = 4.01).
Cel mai puțin utilizate canale de comunicare externă, de respondenți, cu un scor al

mediei sub media scorului variantelor de răspuns propuse (<3), sunt:
- Telefonul (scorul mediei răspunsurilor = 2.85);
- Pagina de internet (scorul mediei răspunsurilor = 2.81);
- Rețelele de socializare (scorul mediei răspunsurilor = 2.79);
- Poșta electronică (scorul mediei răspunsurilor = 2.77).
D. Pregătirea resurselor umane (angajaţilor)
Cea mai mare parte a respondenților nu au participat, în precedentele 12 luni, la cel

puţin un program de responsabilitate socială corporativă (611 respondenţi, adică 61.3% din
total). Surprinzător este faptul că mulți dintre respondenți nu știu ce este un astfel de program
ACELEANU MIRELA-
(282 persoane, respectiv, 28.3% din totalul respondenților). Doar 5.6% dintre aceștia (56 persoane)
IONELA
2020.11.04 22:45
au răspuns afirmativ referitor la acest tip de programe, fapt ce reflectă una dintre vulnerabilitățile
majore ale unităților agricole în domeniu.
Mai puțin de 10% dintre respondenți (88 persoane) afirmă că au participat la un

program dedicat bunelor practici în comunicare (8.8%). Majoritatea celor care au răspuns la
această întrebare au declarat că nu au participat la un astfel de program (695 persoane, adică
69.8% din total) sau nu cunosc despre ce este vorba (164 persoane, respectiv, 16.5% dintre
respondenţi).
Referitor la pregătirea resurselor umane în domeniul comunicării organizaționale,

cursurile care presupun un grad mai mic de formalism și de complexitate a cunoștințelor
transmise și mai puține investiții în formare ca, spre exemplu, integrarea (orientarea)
angajaților și formarea la locul de muncă, au fost urmate de un număr mai mare de persoane.
Aceste cursuri au fost parcurse de cea mai mare parte a angajaţilor, pentru pozițiile non-
manageriale (775 persoane, reprezentând 77.8% din total, pentru integrarea angajaților și 752
persoane, adică 75.5% din total, în cazul formării la locul de muncă).
În cazul personalului din pozițiile manageriale, aceste cursuri au fost frecventate de 75

de manageri, reprezentând 7.5% din total, în cazul integrării angajaților și de 103 manageri (10.3%
din total), în cazul formării la locul de muncă.
De un număr considerabil de participanți se bucură team-buildingul (746 persoane,

adică 74.9% din totalul angajaților, dintre care 630 persoane, respectiv, 63.3% din total ocupă poziții
non-manageriale).
Pe măsură ce complexitatea cursului, gradul de formalism și investiția în formare cresc,

numărul angajaților care frecventează astfel de cursuri este din ce în ce mai mic. Este, spre
exemplu, cazul cursurilor:
- „Abilități de comunicare” - frecventat de 31.6% dintre respondenți, dintre care 11.0%

deţin poziții manageriale;
- „Leadership” - frecventat de 13.4% dintre respondenți, dintre care 9.6% deţin poziții
manageriale;
- „Informatică” - frecventat de doar 6.8% dintre respondenți, dintre care 3% pentru cei
ACELEANU MIRELA-
cu poziții manageriale. IONELA
2020.11.04 22:45
O situaţie similară este şi în ceea ce priveşte preocuparea pentru participarea la cursuri în
domeniul tehnicilor de negociere (7.4%), studiul limbilor de circulație internațională (6.3%),
marketing online (5.4%) şi social media (4.4%).
E. Persoanele responsabile de comunicarea externă
Răspunsurile referitoare la acest subiect au relevat că, la data efectuării studiului:
- majoritatea respondenților nu știau cine realizează activitatea de comunicare externă în

unitatea agricolă în care își desfăşoară activitatea (637 persoane, reprezentând 60.6% din
total);
- în 20.3% dintre cazuri, cei 214 respondenţi au relevat că activitatea de comunicare

externă este realizată de către managerul (directorul) general;
- în 4.4% dintre cazuri (46 de participanţi la studiu) această activitate este efectuată de
compartimentul „Marketing”;

specializat „Comunicare Organizaţională”;

„Vânzări”;
- 67 dintre cei care au participat la studiu (respectiv, 6.4% din total) au afirmat că, la
data realizării cercetării, nu se ocupa nimeni de un asemenea aspect.
F. Modalitățile de comunicare
Modalitățile de comunicare cel mai frecvent utilizate de respondenți în unitățile agricole în

care își desfășoară activitatea sunt:
• în comunicarea internă, cel mai frecvent sunt utilizate:
- blogul și Voice over Internet Protocol - VoIP (scorul mediei = 3.79);
- „cutia cu idei” sau „sugestii” (scorul mediei = 3.77);
- forumul și alte canale (scorul mediei = 3.76);

ACELEANU MIRELA-
- sondajul de opinie (scorul mediei = 3.72); IONELA
2020.11.04 22:45
- intranetul și videotelefonul (scorul mediei = 3.71);
- publicaţiile interne și reţelele de socializare (scorul mediei = 3.67);
- cel mai rar utilizate modalități de comunicare internă sunt, în unitățile agricole în
care își desfășoară activitatea respondenţii, următoarele:
- întâlnirile informale (scorul mediei = 2.76);
- discuțiile individuale (scorul mediei = 2.73);
- întâlnirile formale (acestea având un scor al mediei de 2.69).
Frecvența răspunsurilor înregistrate mi-a indicat că, treptat, chiar dacă, momentan,
destul de timid, modalitățile de comunicare digitale iau locul celor tradiționale, de tip față-în-
față.
G. Auditul activității de comunicare organizaţională
Mai mult de jumătate dintre respondenți au afirmat că, în cadrul organizației în care își
desfășoară activitatea, nu sunt realizate asemenea acţiuni (551 persoane, adică 55.3% din
numărul total al participanţilor la studiu), iar 296 dintre respondenţi, respectiv, 29.7% din total,
au afirmat că nu știu sau nu cunosc dacă în organizația lor este auditată activitatea de comunicare
organizațională.
100 de respondenţi (10% din totalul celor chestionaţi) au declarat că nu ştiu la ce face
referire auditul activităţilor de comunicare organizaţională, iar 13 participanţi (1,3% din total) au
declarat că nu doresc să răspundă la această întrebare.
Doar 36 dintre respondenţi (3.6% din totalul participanților la studiu) au relevat că, din
informațiile pe care le dețin, în unitatea agricolă de apartenență are loc procesul de auditare a
activităților de comunicare organizațională.
H. Calitatea procesului comunicațional la nivel organizaţional
Mai mult de jumătate dintre respondenți şi-au exprimat aprecierea referitor la calitatea
comunicării cu persoanele din managementul superior, caracterizând-o ca fiind foarte bună (538
persoane, reprezentând 54.1% din total) și bună (304 persoane, respectiv, 30.6% din totalul
participanţilor la studiu).
ACELEANU MIRELA-
Doar 61 de persoane (6.1% din total) consideră calitatea comunicării interpersonale
IONELA la nivel
2020.11.04 22:45
organizaţional ca fiind funcțională.
22 dintre cei care au participat la cercetare (respectiv, 2.2% din totalul respondenţilor)
apreciază ca deficitar nivelul calitativ al procesului comunicaţional intern al unităţii agricole în
care îşi desfăşoară activitatea.
50 de angajaţi ai acestora au declarat că nu ştiu sau nu cunosc răspunsul şi, în fine, 20 de

persoane au preferat să nu divulge opinia lor referitor la această întrebare.
În ceea ce privește calitatea procesului comunicațional interpersonal cu colegii:
- cea mai mare parte a respondenților o apreciază ca fiind foarte bună (570 persoane,
reprezentând 57.3% din totalul celor chestionaţi) sau bună (301 respondenţi, adică
30.3% din total);
- o mică parte dintre respondenţi declară că acest proces este funcțional (45 persoane,
respectiv, 4.5% din total) sau deficitară (23 persoane, adică 2.3% din total);
- 29 respondenţi (respectiv, 2.9% din total) au ales să indice că nu ştiu sau nu cunosc
răspunsul la această întrebare;
- 27 respondenţi (2.7% din totalul participanţilor la studiu) au preferat să nu formuleze o

opţiune la această întrebare.
I. Nivelul de pregătire a resurselor umane în domeniul comunicării
Nivelul de pregătire a respondenţilor în domeniul comunicării interpersonale este relevat prin

următoarele concluzii:
- mai mult de jumătate dintre persoanele care au participat la cercetare consideră că se
simt pregătite bine (480 de persoane, reprezentând 48.2% din total) sau foarte bine (152
respondenţi, adică 15.3% din total) în domeniul comunicării interpersonale din
unitățile agricole de apartenenţă;
- 81 dintre respondenţi (8.1% din totalul participanților la studiu) apreciază că sunt

pregătiţi necorespunzător;
- 72 de persoane (reprezentând 7.2 puncte procentuale din total) au declarat că nu ştiu sau
nu cunosc răspunsul la această întrebare;
ACELEANU MIRELA-
- 21 persoane (respectiv, 2.1% dintre participanții la studiu) au preferat să nu comunice
IONELA
2020.11.04 22:45
opţiunea lor;
- o singură persoană a ales să nu abordeze speţa supusă atenţiei.

subordonații și terții, precum și a eficienței activității fiecărei unități agricole
Întrebarea referitoare la modul în care respondenții apreciază rezultatele organizației lor

din perspectiva calității procesului comunicațional cu colegii din organizaţie, cu şeful direct, cu
managementul unităţii agricole, precum şi cu colegii din alte unităţi agricole a fost accesată de 995
dintre respondenți, existând o singură persoană care nu a abordat speţa.
Scorul mediei răspunsurilor înregistrate relevă faptul că, pe ansamblu, participanţii la

cercetare apreciază ca fiind pozitivă influența comunicării cu colegii, cu șeful direct și cu
managementul unității agricole asupra rezultatelor activității acesteia (scorul mediei = 3.25).
Referitor la calitatea comunicării cu colegii din alte unități agricole, aceasta este apreciată ca
fiind bună (scorul mediei = 3.26).
K. Sprijinul și/sau implicarea forurilor tutelare pentru perfecționarea comunicării la

nivel organizațional
Răspunsurile la această ultimă solicitare sunt mai mult decât elocvente pentru tabloul de
ansamblu al nivelului calitativ al comunicării organizaționale în unitățile agricole. Astfel:
- 711 dintre respondenţi (71.5% dintre participanţii la cercetare) nu se simt câtuși de puțin
sprijiniți de ministerul de resort pentru a-și dezvolta și/sau perfecţiona nivelul calitativ al
activităţilor de comunicare organizațională internă și externă;
- 71 dintre respondenţi (7.1% din total) percep „puţin” acest sprijin;
- 88 persoane (8.8% din total) percep acest sprijin ca fiind „aşa-şi-aşa”;
- 21 persoane (2.1% din total) percep ca „mare” acest sprijin din partea ministerului de
resort;
- numai 13 dintre angajaţi (1.3 puncte procentuale din totalul participanţilor la studiu)
percep suportul oferit de ministerul de resort ca fiind „foarte mare”;
ACELEANU MIRELA-
- 66 dintre cei care au răspuns (respectiv, 6.6% din total) au declarat că „nu ştiu sau nu
IONELA
2020.11.04 22:45
cunosc” răspunsul la această speţă;
- 25 de respondenți (2.5% din totalul participanților la cercetare) au preferat să nu

formuleze un punct de vedere;
- o singură persoană nu a abordat problematica acestei solicitări interogative,

nefurnizând un răspuns.
Testarea ipotezelor de cercetare
Ipoteza principală (IP): În unităţile agricole din România nu există, încă, niciun fel de
preocupare, nici la nivel local, nici la nivelul ministerului de resort, pentru promovarea şi
dezvoltarea profesionalismului în domeniul comunicării organizaţionale interne şi externe.
În vederea testării IP a cercetării am utilizat metoda cantitativă de analiză a datelor prin

tabele de contingență, pentru variabile nominale prin intermediul analizei răspunsurilor
formulate de participanții la studiu și am stabilit următoarele ipoteze de lucru:
Ipoteza nulă (H0): nu există diferențe între variantele de răspuns selectate de participanții la
studiu.

selectate de participanții la studiu și cel puțin una dintre acestea este
preferată de participanții la studiu.
Rezultatele înregistrate au demonstrat că, în majoritatea unităților agricole, indiferent de

forma de proprietate a acestora, nu există o subdiviziune organizatorică specializată în domeniul
comunicării organizaționale (850 respondenți, respectiv, 85.34% dintre participanții la studiu).
De asemenea, cea mai mare parte a participanților la cercetare afirmau, la data

efectuării studiului, că nu simt niciun fel de sprijin din partea ministerului de resort pentru
perfecționarea comunicării organizaționale interne și externe (711 respondenți, adică 71.45% din
total).
În concluzie, am acceptat ipoteza principală a cercetării conform căreia în unităţile

agricole din România nu există, încă, nicio preocupare, atât la nivel local, cât şi la nivelul
ministerului de resort, pentru promovarea şi dezvoltarea profesionalismului în domeniul
ACELEANU MIRELA-
comunicării organizaţionale interne şi externe. IONELA
2020.11.04 22:45
În ceea ce privește testarea ipotezelor secundare, precizez următoarele:
Rezultatele testelor statistice efectuate pentru verificarea acestor ipoteze m-au condus la
concluzia că există diferențe semnificative între variantele de răspuns selectate pentru fiecare din
variabilele analizate. Drept urmare:
a) am acceptat prima ipoteză secundară a cercetării, conform căreia la nivelul unităţilor
agricole din România, indiferent de forma de proprietate a acestora, nu există nicio preocupare
pentru politicile şi/sau strategiile de comunicare organizaţională, managementul lăsând la voia
„liberului arbitru”, a intuiţiei şi a experienţei subiective modul în care se desfăşoară procesul
comunicaţional intern şi cel extern;
b) am acceptat validarea celei de-a ipoteze secundare a cercetării conform căreia
modalităţile în care se desfăşoară comunicarea internă şi cea externă în unităţile agricole din
România sunt de tip „arhaic” şi nu ţin cont de progresele uriaşe înregistrate inclusiv în acest
domeniu, în era digitală;
c) am acceptat validarea celei de-a treia ipoteze secundare a cercetării conform căreia în
unităţile agricole din România nu există preocupări nici pentru programele de responsabilitate
socială corporativă, nici pentru schimburile de bune practici în domeniul comuncării
organizaţionale;
d) am acceptat validarea celei de-a patra ipoteze secundare, conform căreia inexistenţa
măsurilor de implementare a progresului generat de era digitală în domeniul comunicării
organizaţionale provoacă mari prejudicii imaginii şi rezultatelor obţinute de unităţile agricole
din ţara noastră.
În acest context, am recomandat viitorilor doctoranzi sau/și cercetători cu preocupări
similare să dezvolte cercetarea prin adăugarea unor variabile specifice care să ofere rezultate cât
mai concludente asupra modului în care comunicarea organizațională este refectată în imaginea
de marcă a unităților agricole;
e) pentru cea de-a cincia ipoteză secundară, am concluzionat că, la data desfășurării
studiului, respondenții nu conștientizau, în mod adecvat, influența pe care o exercită programele de
pregătire în domeniul comunicării (prioritar, interpersonale) asupra rezultatelor activității lor.
Afirmația celei de-a cincia ipoteze secundare, conform căreia lipsa oricăror preocupări pentru
perfecţionarea pregătirii resurselor umane din unităţile agricole influenţează rezultatele activităţii
acestora este verificată, dar răspunsurile înregistrate nu reușesc să nuanțeze, în mod
concludent, în ce măsură influența este pozitivă sau nu.
În fine, cel de-al patrulea capitol al tezei de doctorat este dedicat propunerilor vizând
perfecționarea comunicării organizaționale în unitățile agricole din România.
ACELEANU MIRELA-
Structurate în două părți distincte, propunerile vizează: IONELA
2020.11.04 22:45
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și alte organisme centrale;
- unitățile agricole din România.
Referitor la propunerile vizând perfecționarea comunicării organizaționale în cadrul

MADR și al altor organsime centrale, acestea au, în esență, următorul conținut:
• Crearea, la nivelul MADR, a unei subdiviziuni organizatorice (compartiment) a

cărui activitate să fie dedicată comunicării organizaționale interne și externe;
• Organizarea, periodic, în funcție de necesități și/sau oportunități, centralizat, atât la

nivel național (MADR), cât și local (direcții agricole județene), a unor evenimente
(simpozioane, schimburi de bune/rele practici sau de experiență etc.) în cadrul cărora
să fie prezentate și diseminate aspecte specifice din domeniul comunicării
organizaționale interne și externe;
• Introducerea, în planurile de învăţământ ale universităţilor cu profil „Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterniară” (USAMV), în cadrul disciplinelor obligatorii, a celei cu titlul
„Comunicare şi negociere în unităţile agricole”;
Propunerile referitoare la perfecţionarea comunicării organizaționale în cadrul unităţior

agricole vizează:
• Crearea, la nivelul fiecărei unităţi agricole, a cel puţin unui post al cărui titular să
aibă sarcini, responsabilităţi şi competenţe aferente activităţii de comunicare
organizațională internă și externă;
• Interconectarea digitală a managementului unităţilor agricole, astfel încât să fie
asigurată comunicarea operativă a diferitelor aspecte caracteristice activităţilor de
specialitate;
• Prezenţa mai activă în online/social-media, ţinând cont de realitatea că oamenii nu mai

accesează ştirile/ziarele atunci când doresc să se informeze, ci preferă, cel puţin din
comoditate, să apeleze la platformele digitale;
• Organizarea, periodic (preferabil, anual) a unor evenimente (training-uri, în mod

special, teambuilding-uri)) al căror scop să fie, pe lângă schimbul de informaţii și de
ACELEANU MIRELA-
experințe de specialitate, mai buna comunicare; IONELA
2020.11.04 22:45
• Utilizarea raţională a comunicării prin intermediul telefonului mobil;
• Diversificarea modalităților de comunicare organizațională internă
O limitare a cercetării este generată de faptul că există, chiar dacă în număr foarte redus,
și persoane care au răspuns la chestionar fără să cunoască domeniul/specialitatea în care și-au
exprimat punctul de vedere. Spre exemplu, fără să aibă informații în domeniul comunicării
organizaționale, persoane care lucrează în unități agricole au afirmat că în cadrul acestora
există compartimente de specialitate care au doi, trei sau chiar mai mulți membri, deși în
organigramele respectivelor entități nu există nicio subdiviziune de profil. De asemenea,
persoane care nici nu știu ce înseamnă acțiunile de responsabilitate socială corporativă au
afirmat că au participat la asemena evenimente.
Îmi exprim convingerea că prezenta teză de doctorat va sensibiliza și impulsiona

managementul unităților agricole în direcția acordării importanței cuvenite comunicării la nivel
organizațional, ca una dintre condițiile sine qua non pentru perfecționarea și, mai ales, pentru
eficientizarea tuturor activităților din acest sector de activitate esențial la nivelele micro- și
macroeconomic și social.
ACELEANU MIRELA-
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
IONELA
2020.11.04 22:45
Abric, J.C. (2002). Psihologia comunicării - Teorii și metode. Iași: Polirom. ISBN: 978-9736839535
Agabrian, M. (2008). Strategii de comunicare eficientă. Iaşi: Institutul European. ISBN: 978-97361
15400
Albu, G. (2005). Comunicare interpersonală. Iași: Institutul European. ISBN: 978-0736115127
Allan, E. (2013). Agricultural Communication and Sustainable Development. London: Random
Exports Publishers & Distributors. ISBN : 978-8192426495
Avramescu, M.D. (2016). Psihologie organizaţională şi manegerială. Bucureşti: Editura Fundaţiei
România de Mâine. ISBN: 978-9731638898
Baker, L., & King, A. (2016). Professional Communication for Today’s Agriculturalists, 1st Edition.
Dubuque, IA: Kendall Hunt Publishing. ISBN: 978-1465297945
Barbu, F. (2010). Limbaj gestural – Comunicare si interpretare. Iaşi: Lumen. ISBN: 978-973166
2442
Begloian, A. (2019). What is Advocacy? Disponibil online: https://www.culturepartnership.eu/ro/
publishing/advocacy-course/what-is-advocacy, accesat la 31.05.2020
Biolan, I., Mardare, F., Şerbu, I., & Biolan, C. (2015). Tehnici moderne de irigare a culturilor
agricole. Bucureşti: Agir. ISBN: 978-9737205667
Blood, R. (2015). Weblogs: A History and Perspective Notes. Disponibil online: https://www.
mikeandthetoes. wikidot.com/rebecca-blood-weblogs:a-history-and-perspective-notes, accesat la
01.06.2020
Boone, K., Meisenbach, T., & Tucker, M. (2000). Agricultural communications: Changes and
challenges, Iowa State University Press. ISBN: 978-0813821672
Burgess, R., & White, C. (2019). Fibershed: Growing a Movement of Farmers, Fashion Activists,
and Makers for a New Textile Economy. London: Chelsea Green Publishing. ISBN: 978-160358
6636
Cheney, G.E., & Christensen, L.T. (2010). Organizational Communication in an Age of Globalization:
Issues, Reflections, Practices. Long Grove, IL: Waveland Press, Inc. ISBN: 978-1478608332
Chun, Z.X., Shuang, D.C., & Min, X.P. (2000). Agricultural Communication. China Press. ISBN:
978-7810854337
Coman, M. (2009). Manual de jurnalism. Iași: Polirom. ISBN: 978-9734612390
Cumbers, J., & Schmieder, K. (2017). What’s Your Bio Strategy? How to Prepare Your Business
for the Age of Synthetic Biology. New York: Pulp Bio Books. ISBN: 978-0999313602
Conrad, Ch., & Poole, M.S. (2012). Strategic Organizational Communication In a Global Economy
- 7th Edition. New York: Willey-Blackwell. ISBN: 978-1444338638
Constantin, E. (2006). Dezvoltare rurală. Bucureşti: Bren. ISBN: 978-9736485919
Curtis, S. (2006). This Bountiful Place: Art About Agriculture: The Permanent Collection. Portland,
OR: Oregon Historical Society. ISBN: 978-0875953038
Dalio, R. (2019). Principles for Succes. New York: Avid Reader Press / Simon & Schuster. ASIN:
B07Y8Q1BTR. ISBN: 978-1982147211
Davidescu, V. (2002). Secolul XX: Performanţe în agricultură. Bucureşti: Ceres. ISBN: 978-973
4005324
ACELEANU MIRELA-
Drăgan, I. (2007). Comunicarea - paradigme și teorii. București: RAO. ISBN: 978-9731034676
IONELA
2020.11.04 22:45
Elise, J., & Hodde, W. (2016). The Communication Scarcity in Agriculture. New York: Routledge.
ISBN: 978-1138650619
Fox, A. (2014). People Tools: 54 Strategies for Building Relationships, Creating Joy, and Embracing
Prosperity. New York: SelectBooks, Inc. ISBN: 978-1590791424
Friedman, G. (2010). The Next 100 Years: A Forecast for the 21st Century. Hamburg: Anchor.
ISBN: 978-0767923057
Fuentes, S. (2003). Communication, Strategic Axis of the Organizations published by ALIC,
Disponibil online: https://www.eca.usp.br., accesat la: 03.02.2017
Fuld, L. (2011). The New Competitor Intelligence: A Complete Resource for Finding, Analyzing, and
Using Information about Your Competitors, 7th Edition. New York: John Willey & Sons. ISBN: 978-
0471585091
Fumento, M. (2003). Bioevolution: How Biotechnology Is Changing Our World, 1st Edition. New
York: Encounter Books. ISBN: 978-1893554757
Garcia, H.-F. (2012). Power of Communication, The: Skills to Build Trust, Inspire Loyalty, and Lead
Effectively. New Jersey: Pearson FT Press. ISBN: 978-0132888844
Georgescu, A.M. (2018). Digital age and communication in contemporary organizations. Târgu-
Mureș: Arhipelag XXI Press, 2018, pp.:283-290. eISBN: 978-606-93692-8-9
Giblin, L. (2006). Cum să dobândiţi încredere şi putere în relaţiile interumane. Bucureşti: Curtea
Veche. ISBN: 978-9736692581
Giddens, A. (2013). The Consequences of Modernity. Stanford, CA: Stanford University Press. ISBN:
978-0804718912
Gilber, E. (2016). Big Magic: Creative Living Beyond Fear. New York: Riverhead-Penguin Books.
ISBN: 978-1594634727
Glaser, J.-E. (2013). Conversational intelligence: How great leaders build trust and get extraordinary
results. Boston: Bibliomotion, Inc. ASIN: B01M646LY7
Godin, S. (2018). This is Marketing: You Can’t Be Seen Until You Learn to See. New York: Portfolio.
ISBN: 978-0525540830
Goleman, D., Boyatzis, R., & McKee, A. (2002). The New Leaders: Transforming the Art of
Leadership into the Science of Results. London: Little Brown Publishing. ISBN: 978-0751533811
Graur, E. (2001). Tehnici de comunicare. Cluj-Napoca: Mediamira. ISBN: 978-9739358632
Griffin, E.-M. (2011). A First Look to Communication Theory. 8th Edition. New York: Mc Graw Hill
Higher Education. ISBN: 978-0073534305
Guéguen, N. (2006). Psihologia consumatorului. Factorii care ne influenţează comportamentul de
consum. Iaşi: Polirom. ISBN: 978-9734604392
Guevara, L., & Gulnick, J. (2014). 90 Day Challenge: How to get the results you want in as little
as 90 days. New York: 90daysoulmate.com, LLC Publishers. ISBN: 978-0984800094
Gutierez, A. (2014). Effective Communication in the Workplace: Learn How to Communicate
Effectively and Avoid Common Barriers to Effective Communication. New York: CreateSpace
Independent Publishing. ISBN: 978-1523317967
Hallin, A., & Karrbom-Gustavsson, T. (2010). Organizational Communication and Sustainable
Development: ICTs for Mobility. New York: Hersey Yurchak Printing Inc. ISBN: 978-1605668222
Hamilton, C. (2017). Communicating for Results: A Guide for Business and the Professions - 10th
ACELEANU MIRELA-
Edition. Stamford, Connecticut: Cengage Learning Publishers. ISBN: 978-1305280267 IONELA
2020.11.04 22:45
st
Harari, Y. N. (2018). 21 Lessons for the 21 Century. New York: Spiegel & Grau. AprobISBN: 978-052
acest document
5512172
Harari, Y.N. (2017). Homo Deus: A Brief History of Tomorrow. New York: Harper. ISBN: 978-006
2464316
Hargie, O., & Tourish, D. (2009). Auditing Organizational Communication. A Handbook of Research,
Theory and Practice. New York: Taylor & Francis. ISBN: 978-0415414463
Harris, T. (1993). Applied Organizational Communication: Perspectives, Principles, and Pragmatics.
Hillsdale - New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates. ISBN: 978-0805800500
Harris, T., & Nelson, M. (2007). Applied Organizational Communication: Theory and Practice in a
Global Environment (Routledge Communication Series). London: Routledge. ISBN: 978-080585
9416
Hartman, B. (2015). The Lean Farm: How to Minimize Waste, Increase Efficiency, and Maximize
Value and Profits wuth Less Work. London: Chelsea Green Publishing. ISBN: 978-1603585927
Hatos, A. (2010). Colectivism după colectivism? Forme asociative de organizare în agricultură. Iași:
Lumen. ISBN: 978-9737766885
Haykin, S. (2001). Communication Systems. 4th Edition. New York: John Willey&Sons. ISBN: 978-
-9971513054
Heat, C., & Heat, D. (2010). Switch: How to Change Things When Change Is Hard. London: Crown
Business. ISBN: 978-0385528757
Hedin, H., Hirvensalo, I., & Vaarmas, M. (2011). The Handbook of Market Intelligence: Understand,
Compete and Grow in Global Markets. New York: John Willey & Sons. ISBN: 978-1119993643
Hine, D.,& Kapeleris, J. (2008). Innovation and Entrepreneurship in Biotechnology, An International
Perspective: Concepts, Theories and Cases. Cheltenham, UK: Edward Elgar Publishing. ISBN: 978-
1847207913
Hixon, T. (2012). Two Weeks With A Dumb Phone, Disponibil online: https://www.forbes.com/
sites/toddhixon/2012/11/13/two-weeks-with-a-dumb-phone/#54e1f31568ea, accesat la 06.06.2020
Hogan, K., & Stubbs, R. (2006). Depăşeşte cele 8 obstacole din calea comunicării. Bucureşti:
Amalteea. ISBN: 978-9737780386
Horton, J. (1995). Integrating Corporate Communications: The Cost-Effective Use of Message and
Medium. Westport, Connecticut: Quorum Books. ISBN: 978-0899308951
Hutchinson, K. (2017). Leadership and Small Business: The Power of Stories. pp.69-73. New
York: Palgrave Macmillan. ISBN: 978-3319647760
Hybels, S., & Weaver, R. (2015). Communicating Effectively. New York: McGraw-Hill. ISBN: 978-
0073523873
Iacob, D., & Cismaru, D.M. (2008). Comunicare organizaţională. Bucureşti: Editura SNSPA. ISBN:
978-9737331991
Inett, P., & Shewchuk, J. (2003). Communication Planning for Organizations. Disponibil online:
https://www.omafra.gov.on.ca/english/nfporgs/03-033.htm, accesat la 14.04.2020
Jablin, F., & Putnam, L. (2005). The New Handbook of Organizational Communication: Advances in
Theory, Research, and Methods. London: SAGE Publication. ISBN: 978-1412915250
Jitea, I.M. (2015). Agricultural Policies in the New EU Member States: Theoretical Approaches and
Empirical Evidences. Cluj-Napoca: Academica Pres. ISBN: 978-9737444561
ACELEANU MIRELA-
Jones, P.M. (2018). Exactly What to Say: The Magic Words for Influence and Impact. IONELA Montreal:
2020.11.04 22:45
Page Two Publishing. ISBN: 978-1989025000 Aprob acest document
Joule, R., & Beauvois, J. (2008). Tratat de manipulare. Bucureşti: Antet. ISBN: 978-9736362743
Kawasaki, G. (2019). Wise Guy: Lessons from a Life. New York: Portfolio. ISBN: 978-0525538615
Keller, J. (2015). Attitude is everything: Change your attitude…Change your life! New York: Collins.
ISBN: 978-9351772071
Keyton, J. (2010). Communication and organizational culture: A key to understanding work experiences.
London: SAGE Publications. ISBN: 978-1412980227
Knapp, M., & Vanghelisti, A. (2008). Interpersonal Communication and Human Relationships (6th
Edition). New York: Allyn & Bacon. ISBN: 978-0205543724
Koschman, M. (2012). What is Organizational Communication? The University of Colorado Boulder.
URL: https://www.koschmann.webstarts.com/uploads/what_is_organizational_communication.pdf
Kramer, M. (2004). Managing Uncertainty in the Organizational Communication. Hillsdale, New
Jersey: Lawrence Erlbaum Associates. ISBN: 978-0415649896
Krippendorff, K. (2009). On Communicating: Otherness, Meaning and Information. New York:
Routledge Publishing. ISBN: 978-0415978606
Lacombe, F. (2005). Rezolvarea dificultăţilor de comunicare. Iaşi: Polirom. ISBN: 978-9736819711
Lamberti, A.P. (2007). Talking the Talk: Revolution in Agricultural Communication - UK Edition.
London: Nova Science Pub Inc. ISBN: 978-1594545334
Larbi-Apau, J.A., & Moseley, J. Evaluating the implementation of performance improvement training:
The E3 process fro success. Disponibil la: https://doi.org/10.1002/pfi.20022, accesat la: 25.09.2019
Leeuwis, C., & van den Ban, A. (2004). Communication for Rural Innovation: Rethinking Agricultural
Extension, 3rd Edition. Hoboken, NJ: Wiley-Blackwell. ISBN: 978-0632052493
Lewis, K.L. (2011). Organizational Change: Creating Change Through Strategic Communication.
Hoboken, New Jersey: Wiley-Blackwell. ISBN: 978-1405191890
Lindlof, T.R., & Taylor, B. (2010). Qualitative Communication Research Methods. London: SAGE
Publications. ISBN: 978-1412974738
Lionberger, H.F.J. (1982). Communication Strategies: A Guide for Agricultural Change Agents.
Michigan, IL: Vero Media Inc. ISBN: 978-0813422367
Littlejohn, S.W., & Foss, K.A. (2010). Theories of Human Communication. Long Grove (IL): Waveland
Press, Inc. ISBN: 978-1577667063
Lukazewski, J. (2006). Rethinking Employee Communications: A Strategic Analysis, in Jim
Lukaszewski’s Strategy A Supplement of PR Reporter, 5:1-5. Disponibil online: https://www.e911.
com/wp-content/uploads/2016/05/PR-Reporter-Strategy-5-Rethinking-Employee-Communications
-c-2016.pdf, accesat la 30.05.2020
Luthans, F., Luthans, C., & Luthans, W. (2015). Organizational Behavior,13th Edition. New York:
Information Age Publishing. ISBN: 978-1681231198
Maher, M.J. (2016). 7L: The Seven Levels of Communication: Go From Relationships to Referrals.
Bloomington: AuthorHouse Publishing. ISBN: 978-1942952473
Malandro, L. (2014). Speak Up, Show Up, and Stand Out: The 9 Communication Rules You Need
to Succeed. New York: McGraw-Hill Education. ISBN: 978-0071837545
Mammo, Y. (2014). Fundamentals of Agricultural Information and Communication Management.
Haramaya, Ethiopia: Haramaya University. doi:10.13140/RG.2.2.22188.26241
ACELEANU MIRELA-
Maria, D., & Codreanu, M. (2005). Drenajul agricol pe terenurile în pantă din Transilvania.
IONELA
2020.11.04 22:45
Bucureşt: Bren. ISBN: 978-973648453X Aprob acest document
Martin, R.A. (2009). Presentation and Sales Strategies for an Agricultural Audience, 1st Edition.
Dubuque, IA: Kendall Hunt Publishing. ISBN: 978-0757568701
Maxwell, J.C. (2002). Cele 21 de legi supreme ale liderului. Bucureşti: Amalteea. ISBN: 978-
9739397308
May, S. (2013). Case Studies in Organizational Communication: Ethical Perspectives
and Practices. Thousand Oaks, CA: SAGE. ISBN: 978-1412983099,
doi:10.4135/9781452240572
McNamara, C., (2020). Basics in Internal Organizational Communications.
Disponibil online: https
://www.managementhelp.org/organizationalcommunications/internal.htm, accesat la
01.06.2020
Mihăilă, V. (2019). Managementul comunicării în stituaţii de criză. Bucureşti: Universitaria. ISBN:
978-6062808587
Miller, K., & Barbour, J. (2014). Organizational Communication: Approaches and Processes. New
York: Cengage Learning. ISBN: 978-1285164205
Mintzberg, H. (2011). Managing. Oakland, CA: Berrett-Koehler Publishers. ISBN: 978-1605098746
Morley, D. (1980). The Nationwide Audience: Structure and Decoding. London: British Film Institute.
ISBN: 978-0851700977
Mucchielli, A. (2005). Arta de a comunica. Metode, forme şi psihologia situaţiilor de comunicare.
Iaşi: Polirom. ISBN: 978-9734652082
Mucchielli, A. (2006). Teoria proceselor de comunicare. Iaşi: Institutul European. ISBN: 978-97
36113864
Mumby, D. (2012). Organizational Communication: A Critical Approach. London: SAGE Publications.
ISBN: 978-1412963152
Mumby, D., & Kuhn, T.R. (2018). Organizational Communication. A Critical Introduction. Second
Edition. Thousand Oaks, CA: Sage. ISBN: 978-1483317069
Muscă, D. (2000). Formele asociative - Viitorul agriculturii româneşti. Timişoara: Mirton. ISBN:
978-9735851547
Neagu, C., & Udrescu, M. (2008). Managementul organizaţiei. Bucureşti: Tritonic. ISBN: 978-973
7332011
Nicolescu, O., & Verboncu, I. (2007). Managementul organizaţiei. Bucureşti: Editur Economică.
ISBN: 978-9737093431
Nicolescu, O., & Verboncu, I. (2013). Fundamentele managementului organizaţiei. Bucureşti:
Editura Economică. ISBN: 978-9737494481
Nir, M. (2014). Leadership: Building Highly Effective Teams How to Transform Teams into An
Exceptionally Cohesive Professional Networks - A New Practical Guide. New York: CreateSpace
Independent Publishing Platform. ISBN: 978-1492274940
O’Hair, D., Friedrich, & G., Shaver, L. (2004). Strategic Communication in Business & the Professions
- Fifth Edition. Boston: Houghton Mifflin Publisher. ISBN: 978-0395708893
O'Connor, J. (2012). Manual de NPL. Ghid practic petru obținerea rezultatelor pe care le dorești.
București: Curtea Veche. ISBN: 978-6065882850
ACELEANU MIRELA-
O’Dea, S. (2020). Smartphone users worldwide 2016 - 2021, Disponibil online: https://www.
IONELA
2020.11.04 22:45
statista.com/statistics/330695/number-of-smartphone-users-worldwide/, accesat laAprob 31.05.2020
acest document
Palmer, I., Dunford, R., & Akin, G. (2008). Managing Organizational Change: A Multiple Perspectives
Approach. New York: McGraw-Hill. ISBN: 978-0073404998
Palmieri, V., & Rivas, L. (2007). Information Management for Agricultural Technology Innovation,
Communica, May - August - Inter-American Institute for Cooperation on Agriculture. Lima, Peru.
ISSN: 1992-4933
Pandya, A.V. (2015). Biotechnology – Around the World Series (1&2). Scotts Valley, CA: Create
Space independent Publishing. ISBN: 978-1517064822
Pavalache-Ilie, M. - coord. - (2015). Mozaicul comunicării. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
ISBN: 978-9735959043
Pădureanu, M. (2012). Comunicarea - actul fundamental al fiinţei umane. Cluj Napoca: Ecou
Transilvan. ISBN: 978-6068438184
Pânișoară, I.O. (2015). Comunicarea eficientă - Ed. 4. Iaşi: Polirom. ISBN: 978-9734654796
Pease, A., & Pease, B. (2007). Abilităţi de comunicare. Bucureşti: Curtea Veche. ISBN: 978-97366
93793
Pease, A., & Pease, B. (2011). Limbajul trupului în mediul de afaceri. Bucureşti: Polimark. ISBN:
978-6065881501
Peck-Richmond, V., McCroskey, J., & Powell, L. (2008). Organizational Communication for Survival:
Making Work, 5th Edition. London: SAGE Publications. ISBN: 978-0205060344
Peretti, A., Legrand, J., & Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Iaşi: Polirom. ISBN: 978-
9736835057
Perloff, R. (2010). The Dynamics of Persuasion: Communication and Attitudes in the 21st Century,
4th Edition. London: Routledge. ISBN: 978-0415805681
Persley, G., & MacIntyre, L. (2001). Agricultural Biotechnology: Country Case Studies - A Decade
of Development. Queensland, AU., Glasgow, UK, & Ottawa, CA: CABI Publishing. ISBN: 978-08
51988160
Petković, D. et al. (2016). Sensorbes Estimation of Wind Speed by Soft Computing Methodologies:
A Comparative Study, Informatics, 26(3):493-508. doi:10.15388/Informatica.2015.60
Popescu, D. (1998). Arta de a comunica. Bucureşti: Editura Economică. ISBN: 978-9735901331
Popescu, D. (2004). Eficienţa comunicării în afaceri. Bucureşti: Luceafărul. ISBN: 973-8631130
Popescu, D., & Chivu, I. (2007). Conducerea afacerilor. Bucureşti: Lucefărul. ISBN: 973-8693136
Popescu, D., & Chivu, I. (2008). Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi negociere. Bucureşti:
Luceafărul. ISBN: 978-9731751041
Popescu, D., & State, C. (2017). De la ştiinţa influenţării la arta manipulării. Bucureşti: Editura
ASE. ISBN: 978-6063401374
Popescu, D.I. (2010). Managementul general al firmei. București: Editura ASE. ISBN: 978-6065
053663
Poudel, S. (2014). Modern Communication Tools in Agriculture. Disponibil online: https://www.
sanjokpoudel.wordpress.com/2014/07/20/modern-communication-tools-in-agriculture/, accesat la
14.04.2020
Preda, M. (2006). Comportament Organizațional. Iași: Polirom. ISBN: 978-9734603302
Pressfield, S. (2015). The War of Art: Winning the Inner Creative Battle. New York: Black Irish
ACELEANU MIRELA-
Entertainment LLC. ISBN: 978-1501260629 IONELA
2020.11.04 22:45
Prutianu, Ş., 2007. Antrenamentul abilităţilor de negociere. Iaşi: Polirom. ISBN: 978-9736816737
Prutianu, Ş., 2008. Tratat de comunicare şi negociere în afaceri. Iaşi: Polirom. ISBN: 978-973461
2239
Putnam, L., & Mumby, D. (2013). The SAGE Handbook of Organizational Communication: Advances
in Theory, Research, and Methods. London: SAGE Publications. ISBN: 978-1412987721
Quirke, B. (2008). Making the Connections: Using Internal Communication to Turn Strategy into
Action. Farnham (UK): Gower Publishing Ltd. ISBN: 978-0566087806
Rebeil-Corella, M.A., & Ruiz-Sandoval-Reséndiz, C.R. (2000). El Poder de la Comunicación en las
Organizaciones. 1st Edition. San Rafael, Mexico: Plaza y Valdes Editores. ISBN: 978-9688566121
Reece, B. (2016). Effective Human Relations: Interpersonal and Organizational Applications.
New York: Cengage Learning. ISBN: 978-1305576162
Reuss, C. (1984). Inside Organizational Communication. London: Longman Higher Education.
ISBN: 978-0582285408
Rhea, C. (2000). Introducere în științele comunicării. Iași: Polirom. ISBN: 978-6066470001
Richardson, B. (2018). Communication Skills: The Best Communication Skills and Communication
Techniques For Lifelong Succes. Sydney: Matthew Richardson Publishing. ASIN: B07LFJK4MP
Richmond, V.P., & McCroskey, J.C. (2009). Organizational Communication for Survival: Making
Work, 4th Edition. Boston: Allyn & Bacon. ISBN: 978-0205535057
Rifkin, J. (2019). The Green New Deal: Why the Fossil Fuel Civilization Will Collapse by 2028,
and the Bold Economic Plan to Save Life on Earth. New York: St. Martin’s Press. ISBN: 978-12
50253200
Roe, K. (2014). Leadership: Practice and Perspectives. Oxford : Oxford University Press. ISBN:
978-0199642335
Ruben, B., & Stewart, L. (2005). Communication and Human Behavior, 5th Edition. New York: Pearson
Publishing. ISBN: 978-0205417902
Sandhu, A.S. (2017). Textbook of Agricultural Communication: Process and Methods. Oxford,
UK: Oxford & Ibh. ISBN: 978-8120408333
Schlosser, E. (2012). Fast Food Nation: The Dark Side of The All-American Meal. Boston, MA:
Mariner Books; Revised Edition. ISBN: 978-0547750330
Sharma, R. (2010). An introduction to Advocacy: Training Guide, 5th Edition. New York: SARA.
Disponibil online: https://www.books.google.ro?books/about/An_Introduction_to_Advocacy.html,
accesat la 31.05.2020
Singh, V. (2013). Agricultural Communication: Opportunities for Sustainable Agriculture and
Rural Development. New York: Biotech Books. ISBN: 978-8176222778
Singh, M.P., Verma, V., & Singh, A.K. (2017). Incredible World of Biotechnology (Biotechnology
in Agriculture, Industry and Medicine). Hauppauge, New York: Nova Science Pub Inc. ISBN: 978-
1536110975
Solar, A. (2019). 7 Steps to Form Your Internal Communication Strategy, Disponibil online: https:
//www.sproutsocial.com/insights/internal-communication-guide/, accesat la 07.06.2020
Steinfield, C., & Wyche, S. (2013). Assessing the Role of Information and Communication Technologies
to Enhance Food Systems in Developing Countries. Global Center for Food Systems Innovation,
White Paper Series. Michigan: Michigan State University, East Lansing. ISBN: 978-0990300519
ACELEANU MIRELA-
Stone, C. (2015). The Urban Farmer: Growing Food for Profit on Leased and Borrowed IONELA Land.
2020.11.04 22:45
Gabriola Island, Canada: New Society Publishers. ISBN: 978-08657178016 Aprob acest document
Sunil, V.G. (2011). Multiple Choice Question in Agricultural Extension. New New Delhi: New
Vishal Publications. ISBN: 978-8183990240
Tapscott, D., & Williams, A.D. (2010). Wikinomics: How Mass Collaboration Changes Everything.
New York: Portfolio - Penguin Books. ISBN: 978-1591843672
Telg, R., & Irani, T.A. (2011). Agricultural Communications in Action. A Hands - On Approach, 1st
Edition. Boston, MA: Cengage Learning. ISBN: 978-1111317140
Thieman, W., & Palladino, M. (2018). Introduction to Biotechnology, 4th Edition. London: Pearson.
ISBN: 978-0134650197
Thomson, J.B. (2000). Media și modernitatea. Bucureşti: Antet. ISBN: 978-9738203023
Trif, B.I. (2013). Psihologie managerială. Disponibil online: https://www.slideshare.net/BiancaTrif
/psihologie-manageriala, accesat la 13.04.2020
Usry, R.H., Hass, L.W., Liles, R.T., Moore, G.E., Gibson, J.D., & Lee, J.S. (2000). Agribusiness:
Management, Marketing, Human Resource Development, Communication and Technology. London:
Pearson. ISBN: 978-0813431727
Von Tscharner-Fleming, S., & Fortier, J.M. (2014). The Market Gardner: A Successful Grower’s
Handbook for Small-Scale Organic Farming. Gabriola Island, Canada: New Society Publishers.
ISBN: 978-0865717656
Woods, B. (2014). By 2020, 90% of world’s population aged over 6 will have a mobile phone:
Report, Disponibil online: https://thenextweb.com/insider/2014/11/18/2020-90-worlds-population-
aged-6-will-mobile-phone-report/, accesat 05.06.2020
Zamfir, C., Vlăsceanu, L., & Zamfir, E. (2003). Dicţionar de Sociologie. Bucureşti: Babel. ISBN: 978-
9734810116
ACELEANU MIRELA-
PUBLICATE ÎN VOLUME DE IONELA
2020.11.04 22:45
LUCRĂRI ALE UNOR CONFERINŢE
Andreopoulou, Z., & Bochtis, D. (2015). Proceedings of the 7th International Conference on
Information and Communication Technologies in Agriculture, Food and Environment. Kavala,
Greece, September 17-20, CEUR Workshop Proceedings 1498, CEUR-WS.org
Banmeke, M., & Oose, O. (2012). Assessment of the Use of Social Network Tools by Agriculture
Researchers Assessment of the Use of Social Network Tools (SNTs) By Agriculture Researchers in
South West Nigeria. Conference: “International Information Management Association”, 12:36- 50.
ISSN: 0970-2989
Cioloș, D. (2010). Un viitor pentru fermele mici în Europa. Conferința internațională: „Fermele de
semi-subzistență în Uniunea Europeană: situația prezentă și perspectiva viitoare”, Sibiu, 14.10.
Disponibil online: https://www.ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/speech_10_570, accesat
la 19.02.2020
Ciurea-Măcriş, M. (2018). Characterization of the Romanian Agriculture in the Current European
Context. Proceedings of the 30th International Business Information Management Association
Conference (IBIMA), November, 8-9, Madrid, Spain, I - IX. ISBN: 978-098604 1990
Dong, Z., Wang, H., Tang, Y., Wang, M.L., & Zhao, J.B. (2019). Research on Automatic Driving
System of Agricultural Machinery Based on Embedded, Proceedings of 2019 IEEE 3rd Information
Technology, Networking, Electronic and Automation Control Conference (ITNEC 2019), pp.1940-
1943, 15-17 March, Chengdu, P.R. of China. doi:10.1109/ITNEC.2019.8729302
Hapsari, H., Hapsari, D, Karyani, T., & Fatimah, S. (2019). Adaptation of Indigenous Community
Agricultural Systems on Climate Change (Case Study of Kasepuhan Ciptagelar, Sukabumi Regency,
West Java), Proceedings of the Conference on Sustainability Science, Book Series “IOP
Conference Series-Earth and Environmental Science”, 9-10 October 2018, Bandung, Indonesia,
Vol. 306:1-9. doi:10.1088/1755-1315/306/1/012031
Kuznetsov, N.I., Ukolova, N.V., Monakhov, S.V., & Shikhanova, J.A. (2019). Development of the
Digital Economy in Modern Agriculture of Russia: Opportunities, Drivers and Trends, Scientific
Papers-Series: Management Economic Engineering in Agriculture and Rural Development,
18(1):219-225. ISSN: 2284-7995
Man, M., & Ciurea, M. (2018). How Does the Rural Agriculture Finance Mechanisms Influence
the Sustainable Rural Development? 31st IBIMA Conference: 25/26 April, Milan, Italy. ISBN: 978-
0999855102
Marciniak, M., & Ogonowski, P. (2010). Use of ICT applications in the Polish agriculture advisory
system, Proceedings - International Conference on Economic Science for Rural Development:
Production and Taxes, Book Series: Economic Science for Rural Development, 21:39-44. ISSN: 1691-
3078
Maumbe, B.M. (2013). Global e-Agriculture and Rural Development: E-Value Creation,
Implementation Challenges, and Future Directions, Proceedings of International Conference “E-
Agriculture and Rural Development: Global Innovations and Future Prospects”, pp.1-15.
doi:10.4018/978-1-4666-2655-3.ch001
Van Alphen, J., Van Beek, E., & Taal, M. (2005). Floods, from defence to Management.
Proceedings of the 3rd International Symposium on Flood Defence, 25-27 May, Nijmegen, The
ACELEANU MIRELA-
Netherlanden. London: Taylor & Francis. ISBN: 978-1439833513 IONELA
2020.11.04 22:45
ACELEANU MIRELA-
ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTE INDEXATE ÎN IONELA
2020.11.04 22:45
BAZE DE DATE INTERNAŢIONALE
Abiona, B.G., Fakoya, E.O., Adegoun, S.O., & Blessed, J. (2015). Effect of Communication Pattern
on Agricultural Employee’s Job Performance, Journal of Biology, Agriculture and Healthcare,
5 (3):1-6. doi:10.7176/JBAH/20180/20655
Ahmedy, I., Hisham, A., Shehadeh, M., & Idris, Y.I. (2017). An Estimation of QoS for Classified
Based Approach and Nonclassified Based Approach of Wireless Agriculture Monitoring Network
Using a Network Model. Wireless Communications and Mobile Computing, 2017:1-14. doi:10.
1155/2017/3626571
Anderson, C., & Martin, M. (1995). The Effects of Communication Motives, Interaction
Involvement, and Loneliness on Satisfaction: A Model of Small Groups, Small Group Research,
26(1):118-137. doi:10.1177/1046496495261007
Anghelache, C. (2018). Analiza structurală a agriculturii româneşti, Revista română de statistică,
S2:3-10. ISSN: 2359-8972
Annosi, M.C., Brunetta, F., Monti, A., & Nati, F. (2019). Is the Trend Your Friend? An Analysis of
Technology 4.0 Investment Decisions in Agricultural SMEs, Computers in Industry, 109:59- 71.
doi:10.106/j.compind.2019.04.003
Ataei, P., Aliabadi, V., Norouzi, A., & Sadighi, H. (2019). Measuring the employees’ environmental
attitude of agricultural knowledge-based companies based on sociocultural components: a case
study from Iran, Environment Development and Sustainability, 21(5):2341-2354. doi:10.1007/
s10668-018-0136-9
Awili, M.A., White, P., & Kimotho, S. (2016). Factors that Influence Effective Communication of
Agricultural Information among Farmers - The Case of Farmers in South West Kisumu Ward,
Kisumu County, Journal of Developing Country Studies, 1(1):1-20, ISSN: 2520-5307, Disponibil
online: https://www.iprjb.org/journals/index.php/JDCS/article/view/21
Ayub, S.H., Manaf, N.A., & Hamzah, M.R. (2014). Leadership: Communicating Strategically in the
21st Century, Procedia-Social and Behavioral Sciences, 155:502-506. doi:10.1016/j. sbspro.
2014.10.330
Bachewe, F.N., Berhane, G., Alemayehu, M., & Taffesse, S. (2018). Agricultural Transformation in
Africa? Assessing the Evidence in Ethiopia, World Development, 105:286-298. doi:10.1016/
j.worlddev.2017.05.041
Barau, A., & Afrad, S.I. (2017). An Overview of Social Media Use in Agricultural Extension
Service Delivery, Journal of Agricultural Informatics, 8(3):50-61. doi:10.17700/jai.2017.8.3. 395
Belair-Gagnon, V., Holton, A., & Westlund, O.S. (2019). Space for the Liminal, Media and
Communication, 7(4):1-7. doi:10.17645/mac.v7i4.2666
Blazenaite, A. (2011). Effective Organizational Communication: in Search of a System, Socialiniai
Mokslai, 74(4):87. doi:10.5755/j01.ss.74.4.1038
Blundo-Canto, G., Triomphe, B., Faure, G., Barret, D., de Romemont, A., & Hainzelin, E. (2019).
Building a Culture of Impact in an International Agricultural Research Organization: Process and
Reflective Learning, Research Evaluation, 28(2):136-144. doi:10.1093/reseval/rvy033
Brun-Laguna, K., Diedrichs, A.L., Dujovne, D., Taffernaberry, C., Léone, R., Vilajosana, X., &
ACELEANU MIRELA-
Watteyne, T. (2018). Using SmartMesh IP in Smart Agriculture and Smart BuildingIONELA Applications,
2020.11.04 22:45
Computer Communications, 121:83-90. doi:10.1016/j.comcom.2018.03.010 Aprob acest document
Cerri, E.P., Cerri, C., Ferreira-Maia, M., Cherubin, R., Feigi, B.J., & Lai, R. (2018). Reducing
Amazon Deforestation through Agricultural Intensification in the Cerrado for Advancing Food
Security and Mitigating Climate Change, Sustainabilty, 10(4):2-18. doi:10.3390/su10040989
Chandrasekhara, R.N., Seema, B., Anjani, K., & Giris, J. (2018). Agriculture and Sustainable
Development Goals: An Overview and Issues, Agricultural Economics Research Review, 31: 1-
7. doi:10.5958/0974-0279.2018.00016.2
Chesney, T., Evans, K., Gold, S., & Trautrimis, A. (2019). Understanding of Cleaner Production,
214:696-704. doi:10.1016/j.clepro.2018.12.282
Chien, L.H.,& Chi, S. (2019). An Integrated Data Development Approach for Evaluating the Meat
Companies Efficiency, Agricultural Economics, 65(10):470-480. doi:10.17221/91/2019-
AGRICECON
Cole, S., & Nilesh, A. (2016). ‘Mobile’izing Agricultural Advice: Technology Adoption, Diffusion
and Sustainability, Harvard Business School, Disponibil online: https://www.hbs.edu/faculty/
Publication%20Files/13-047_155cb6a2-afb5-4744-a62d-929b01fc9e7c.pdf, accesat la 06.01.2020
Crawford, V., Sobel, J. (1982). Strategic Information Transmission, Econometrica, 50(6):1431-
1451. Disponibil online: http://www.links.jstor.org/sici?sici=0012-9682%28198211%2950%3A6
%3C1431%3ASIT%3E2.0.CO%3B2-J, accesat la: 14.06.2019
Deegan, D., Wims, P., & Pettit, T. (2015). The Potential of Blended Learning in Agricultural
Education of Ireland. International Journal of Agricultural Science, Research and Technology in
Extension and Education Systems, 5(1), 53-64. Disponibil online: https://www.Semanticscholar.org/
paper/The-Potential-of-Blended-Learning-in-Agricultural-Deegan-Wims/, accesat la 15.04.2020
De Gennaro, B.C., & Forleo, M.B. (2019). Sustainabilty Perspectives in Agricultural Economics
Research and Policy Agenda, Agricultural and Food Economics, 7:A.N.:17. doi:10.1186/s40100-
019-0134-8
Delibasic, M., & Pejanovic-Djurisic, M. (2017). Performance Improvement Using Polarization
Diversity in Precise Agriculture Communication, Wireless Personal Communication, 92(1): 169-
179. doi:10.1007/s11277-016-3844-1
Demiryürek, K. (2010). Information systems and communication networks for agriculture and rural
people, Agricultural Economics, 56(5):209-214. doi:10.17221/1/2010-AGRICECON
Drake, J.W. (2013). Is agriculture spinning out of control? A case study of factory farms in Ohio:
Environmental communication, news frames, and social justice. doi:10.4135/9781452240572.
n11, Disponibil online: https://www.researchgate.net/publication/301338033
Dupal, A., Richnák, Szabo, L., & Porubanová, K. (2019). Modern trends in logistics of agricultural
enterprises, Agricultural Economics, 65(6):359-365. doi:10.17221/367/2018-AGRICECON
Dvořáková, M. (2003). EU Membership - problems of communication of integration processes in
the frame of European structures in agrarian sector, 49(7):334-337. doi:10.17221/339/2003-
AGRICECON
Eitzinger, A., Cock, J., Atzmanstorfer, K., Binder, R., Laderach, P., Bonilla-Findji, O., Bartling, M.,
Mwongera, C., Zurita, L., & Jarvis, A. (2019). GeoFarmer: A monitoring and feedback system for
agricultural Development Projects, Computers and Electronics in Agriculture, 158:109-121.
doi:10.1016/j.compag.2019.01.049
Ekman, P. (1992). An Argument for Basic Emotions, Cognition and Emotion, 6(3-4):169-200.
ACELEANU MIRELA-
doi:10.1080/02699939208411068 IONELA
2020.11.04 22:45
Erees, S., & Alin, A. (2017). Influences of misspecification on asymptotic relativeAprob efficiency of
acest document
coefficients of determination: Application to Agriculture, Communications in Statistics - Simulation
and Computation, 46:3:1842-1857. doi:10.1080/03610918.2015.1016238
Fabregas,R., Kremet, M., & Schilbach, F. (2019). Realizing the potential of digital development: The
case of agricultural advice, Science, 366(6471):1328-1337. doi:10.1126/science.aay3038
Feng, X., Yan, F., & Liu, X. (2019). Study of Wireless Communication Technologies on Internet of
Things for Precision Agriculture. Wireless Personal Communications, 108(3): 1785-1802.
doi:10.1007/s11277-019-06496-7
Gemünden, H.G.G., Lehner, P., Kock, A. (2018). The project-oriented organization and its
contribution. International Journal of Project Management, 36:147-160. doi:10.1016/j.ijproman.
2017.07.009
Gangwar, D.S., Tyagi, S., & Soni, S.K. (2019). A Conceptual Framework of Agroecological
Resurce Management System for Climate-Smart Agriculture, 16(8):4123-4132. doi:10.1007/
s13762-018-1827-3
García-Magariño, I., Lacuesta, R., & Lloret, J (2018). ABS-SmartComAgri: An Agent-Based
Simulator of Smart Communication Protocols in Wireless Sensor Networks for Debugging in
Precision Agriculture. Sensors, 18(4): 998. doi:10.3390/s18040998
Geng, J., Wang, X., Zhu, S., & Lin, X.Z. (2019). Accuracy Improvement of Positioning Data in
Greenhouse for Agricultural Machinery via Optimisation Algorithm, Journal of Engineering-
JOE, 15:547-551. doi:10.1049/joe.2018.9378
Glavan, M., Zeleznikar, S., Velthof, G., Boekhold, S., Langaas, S., & Pintar, M. (2019). How to
Enhance the Role of Science in European Union Policy Making and Implementation: The Case of
Agricultural Impacts on Drinking Water Quality, Water, 11(3), A.N.: 492. doi:10.3390/w1103 0492-
2019
Gough, M., & Rosenfeld, J. (2006). Video Conferencing Over IP, ScienceDirect. doi:10.1016/B978
B978 -1-59749-063-4.X5000-8
Grace-Abiona, B. (2015). Effect of Communication Pattern on Agricultural Employee’s Job
Performance. Journal of Extension Systems, 31(2):72-83. doi:10.18765/jes.v.31i2.8391
Grimnes, G.A., Kiesel, M. & Bernardi, A. (2013). Ontology-Based Mobile Communication in
Agriculture. Künstl Intell, 27:335-339. doi:10.1007/s13218-013-0270-3
Grynchiuk, J., & Romaniuk, I. (2018). Development of Rural Green Tourism in the Regions of
Ukraine on the Basis of European Integration, Baltic Journal of Economic Studies, 4(4): 100-105.
doi:10.3052/2256-0742/2018-4-4-100-105
Guo, T., Gill, D., Johengen, T., & Cardinale, B.L. (2019). What determines the public’s support for
water quality regulations to mitigate agricultural runoff?, Environmental Science & Policy,
101:323-330. doi:10.1016/j.envsci.2019.09.008
Hamid, R., & Mobina, G. (2015). The Study of Relationship between Managers Power Sources and
Organizational Communication Effectiveness in Isfahan Agricultural Bank, International Journal
of Academic Research in Economics and Management Sciences, 4(1):90-101. doi:10.
6007/IJAREMS/V4-i1/1494
Holden, N.M., White, E.P., Lange, M.C., Oldfield, T.L. (2018). Review of the Sustainability of
Food Systems and Transition Using the Internet of Food, NPJ Sci Food, 2:18-29. doi:10.
1038/s41538-018-0027
ACELEANU MIRELA-
Hossain, L., Murshed, S.T., & Uddin, S. (2013). Communication network dynamics IONELA during
2020.11.04 22:45
organizational crisis. Journal of Informetrics, 7:16-35. doi:10.1016/j.joi.2012.07.006 Aprob acest document
Hosu, I., Culic, L., & Deac, M. (2010). Comunicarea online - provocări manageriale. Revista
Transilvană de Ştiinţe Administrative, 2(35):19-28. ISSN: @ 2247-8329; print: 1454-1378
Jackering, L., Godecke, T., & Wollni, M. (2019). Agriculture-Nutrition Linkages Farmers’
Communication Networks, Agricultural Economics, 50(5):657-672. doi:10.1111/agec.12516
Jitea, I.M., Dumitraş, D.E., & Simu, A. (2015). An ex-ante impact assessement on the Common
Agricultural Policy reform in the North-Western Romania, Agricultural Economics, 61(2): 88-
103. ISSN: 0139-570X. doi:10.17221/116/2014-AGRICECON
Kale, R., Rohilla, P.P., Meena, S., & Wadkar, S. (2015). Information and communication
technologies for agricultural knowledge management in India, Journal of Global Communication,
8(1):16-22. doi:10.5958/0976-2442.2015.00002.6
Keyton, J. (2017). Communication in Organizations. Annual Review of Organizational Psychology
and Organizational Behavior, 4(1), pp.501-526. doi:10.1146/annurev-orgpsych-032516-113341
Khorraminia, M., Lesani, Z., Ghasvari, M., Rajabion, L., Darbandi, M., & Hassani, A. (2019). A
Model for Assesing the Impact of Cloud Computing on the Succes of Customers Relationship
Management Systems (Case Study: Agricultural Companies), Digital Policy Regulation and
Governance, 21(5):461-475. doi:10.1018/DPRG-03-2019-0016
Khoshnodifar, Z., Ghonji, M., Mazloumzadeh, S., & Abdollahi, V. (2018). Effect of communication
channels on success rate of entrepreneurial SMEs in the agricultural sector (a case study), Journal of
the Saudi Society of Agricultural Sciences, 15(1):83-90. doi:10.1016/j.jssas.2014.04.001
Larry E.J., Hawkins, P., & Hawkins, B.J. (1985). Studying Interpersonal Communication in
Organizations: A Leadership Application. The Academy of Management Journal, 28(2):309-326.
doi:10. 2307/256203
Li, D., & Zhao, C. (2019). Computer and Computing Technologies in Agriculture - 11th IFIP WG
5.14 International Conference, Jilin, China, August 12-15, 2017, Proceedings, IFIP Advances in
Information and Communication Technology 545. Springer. ISBN 978-3-030-06136-4
Lin, D., Ishida, T., & Otani, M. (2016). A Value Co-Creation Model for Multi-Language Knowledge
Communication, in Maeno T., Sawatani Y., & Hara T. (eds.), Serviceology for Designing the
Future. ICServ 2014. Tokyo: Springer. doi:10.1007/978-4-431-55861-3_30
Manida, M., & Nedumaran, G. (2019). Impact of E-Communication on Agriculture Development
through CSR in Agri-Farmer in Rajapalayam Taluk, The International Journal of Analytical and
Experimental Modal Analysis, XI(X):106-114. Disponibil online: https://www.ssrn.com/
abstract=3522460, accesat la 14.04.2020
Maumbe, B.M., & Okello, J.J. (2010). Uses of Information and Communication Technology
in Agriculture and Rural Development in Sub-Saharan Africa: Experiences from South Africa
and Kenya. IJICTRDA 1(1):1-22. doi:10.4018/978-1-4666-3607-1.ch009
Mavhunduse, F., & Holmner, M. (2019). Utilisation of Mobile Phones in Accessing Agricultural
Information by Smallholder Farmers in Dzindi Irrigation Scheme in South Africa, African
Journal of Library Archives and Information Science, 29(1):93-101. ISSN: 0795-4778
Mittal, S. (2016). Role of Mobile Phone-enabled Climate Information Services in Gender-
inclusive Agriculture, Gender, Technology and Development, 20(2):200-217, DOI: 10.1177/0971
852416639772
Morgan, A. (2010). Competencies Needed by Agricultural Communication Graduates: An Industry
ACELEANU MIRELA-
Perspective, Journal of Applied Communications, 94(1):1-14. doi:10.4148/1051-0834. 1184
IONELA
2020.11.04 22:45
Myer, P.R., Phillip, R., Ader, D., & Gill, T. (2019). Improving Education inAprob Agricultural
acest document
Biosciences Through Studying Abroad in the United States, Journal of Microbiology & Biology
Education, 20(1):1-8. doi:10.1128/jmbe.v20i1.1619
Ng, D., & Litzenberg, K. (2019). Overcoming Disciplinary Divides in Higher Education: The Case
of Agricultural Economics, Palgrave Communications, 5, A.N.: 26. doi:10.1057/s. 41599-019-
0235-8
Orlandi, L.B., De Martino, E., Rossignoli, C., & Bonomi, S. (2019). Strategic Value of Agricultural
Business Networks in Sustainings Common Goods, Sustainability, 11(21):5986- 6004.
doi:10.3390/su11215986
Ostertagova, E., & Ostertag, O. (2013). Methodology and Application of Oneway ANOVA,
American Journal of Mechanical Engineering, 1(7):256-261. Disponibil la: https://www.pubs.
sciepub.com/ajme/1/7/21, accesat la: 29.11.2019
Pandey, N. (2017). Role of Information and Communication Technology in Agriculture Development:
A Study of Nabarangpur District, SCHOLEDGE International Journal of Business Policy &
Governance, 4(4):24-35. doi:10.19085/journal.sijbpg040401
Qaim, M. (2019). Agricultural Economics Research and the Global Sustainable Development
Goals, German Journal of Agricultural Economics, 68(S2):15-28. ISSN: 2191-4028
Razafimandimby, C., et al. (2017). Efficient Bayesian Communication Approach for Smart
Agriculture Applications, VTC-Fall, 2017:1-5. doi:10.1109/VTCFall.2017.8288147
Ruan, J. et al. (2019). A Life Cycle Framework of Green IoT - Based Agriculture and Its Finance,
Operation, and Management Issues. IEEE Communications Magazine, 57(3):90-96. doi:10.1109/
M MCOM.2019.1800332
Sahota, H., Kumar, R., & Kamal, A. (2011). A wireless sensor network for precision agriculture
and its performance, Wireless Communications and Mobile Computing, 11(12): 1628-1645. doi:
10.1002/wcm.1229
Saladrigas-Medina, H. (2005). Comunicación organizacional: Matrices teóricas y enfoques
comunicativos, Revista Latina de Comunicación Social N°60/Enero-Diciembre 2005. Tenerife:
Latino. ISSN-e: 1138-5820
Salampasis, M., & Theodoridis, A. (2013). Information and Communication Technology in
Agricultural Development, Procedia Technology, 8:1-3. doi:10.1016/j.protcy.2013.11.001
Salas, J., Vega, H., Ortiz, J., Bustos, R., & Lozoya, C. (2014). Implementation analysis of
GPRS communication for precision agriculture. IECON, 2014: 3903-3908. doi:10.1109/ECON.
2014.7049083
Scown, M.W., Winkler, K.J., & Nicholas, K.A. (2019). Aligning Research With Policy and Practice for
Sustainable Agricultural Land Systems in Europe, Proceedings of the National Academy of
Sciences of the United States of America, 116(11):4911-4916. doi:10.1073/ pnas.1812100116
Sereenonchai, S., & Arunrat, N. (2018). Practical Agricultural Communication: Incorporating
Scientific and Indigenous Knowledge for Climate Mitigation, Kasetsart Journal of Social
Sciences, May:1-6. doi:10.1016/j.kjss.2018.05.014
Sergienko, A.M., Rodionova, L.V., Kolesnikova, O.N., & Ivanova, O.A. (2019). Practices and
Drivers of the Migration Behavior of Rural Youth in the Siberian Agricultural Region, Vestnik
Tomskogo Gosudarstvennogo Universiteta-Filosofiya-Sotsiologiya-Politologiya-Tomsk State
University Journal of Philosophy Sociology and Political Science, 47:168-178. doi:10.17223/
ACELEANU MIRELA-
1998863X/47/18 IONELA
2020.11.04 22:45
Slavova, M., & Karanasios, S. (2018). When Institutional Logics Meet Information and Communication
Technologies: Examining Hybrid Information Practices in Ghana’s Agriculture, Journal of the
Association for Information Systems, 19(9):775-812. doi:10.17705/1jais.00509, Disponibil online:
https://www.aisel.aisnet.org/jais/vol19/iss9/4, accesat la 15.04.2020
Srivastava, V.M., Singh, G. (2013). MOSFET Technologies for Double-Pole Four-Throw Radio-
Frequency Switch, Springer, doi:10.1007/978-3-319-01165-3. Disponibil la:
https://www.springer. com/gp/book/9783319011646, accesat la 26.04.2020
Stevens, T., Aarts, N., & Dewulf, A. (2019). The emergence and evolution of masters terms in the
public debate about livestock farming: Semantic fields, communication strategies and policy
practices, Discourse Context & Media, 31, A.N.: UNSP 100317. doi:10.1016/j.dcm.2019.100317
Subramanian, A.K., & Paramasivam, I. (2018). The Impact of Wireless Sensor Network in the Field
of Precision Agriculture: A Review. Wireless Personal Communications, 98(1): 685-698 (2018).
doi:10.1007/s11277-017-4890-z
Waldenström, A., Wiik, J., & Andersson, U. (2019). Conditional Autonomy, Journalism Practice,
13(4):493-508. doi:10.1080/17512786.2018.1485510
Takasaki, T., Murakami, Y., Mori, Y., & Ishida, T. (2015). Intercultural Communication Environment
Intercultural Communication Environment for Youth and Experts in Agriculture Suport. Culture
Computing, 2015:131-136. doi:10.1109/Culture.and.Computing.2015.52
Thakur, D., Kumar, Y., Kumar, A., & Singh, P.K. (2019). Applicability of Wireless Sensor
Networks in Precision Agriculture: A Review. Wireless Personal Communications, 107(1):471-
512. doi:10.1007/s11277-019-06285-2
Tong, Y., Qi, J., & Li, P. (2007). A Segmentation Transmission Approach and Information
System for Agriculture Information Based on Mobile Communication. CONFENIS, 2:1529-
1534. doi:10.1007/978-0-387-76312-5_86
Tramarin, F., Vitturi, S., Luvisotto, M., & Parrozzani, R. (2014). Performance assessment of an
IEEE 802.11-based protocol for real-time communication in agriculture. ETFA, 2014:1-6. doi:10.
1109/ETFA.2014.7005304
Treise, D., & Weigold, M.F. (2002).. Science Communication, 23(3):310-322. doi:10.1177/1075
54700202300306
Turnok, D. (2019). Privatization in Romania, with particular reference to the rural areas, doi:
10.4324/9780429434907-14, in Carter, F., & Maik, D. book “Shock-shift in an enlarged Europe:
Geography of socio-economic change in East-central Europe After 1989”. London: Routledge.
ISBN: 978-0429434907. doi:10.4324/978429434907
Vangala, R.N.K., Banerjee, A., & Hiremath, B.N. (2017). An association between information
and communication technology and agriculture knowledge management process in Indian milk
co-operatives and non-profit organizations: an empirical analysis. Disponibil online: https://www.
researchgate.net/publication/335564309_Smart_Livestock_Extension_Reaching_the_unreached
_farmers
Vuran, M.C., Salam, A., Wong, R., & Irmak, S. (2018). Internet of underground things: Sensing
and communications on the field for precision agriculture. WF-IoT:586-591. doi:10.1109/WF-
IoT.2018.8355096
Walter, G. (1992). Communication and sustainable agriculture. Building agendas for research and
practice. Agriculture and Human Values,9:27-37. doi:10.1007/BF02217624
ACELEANU MIRELA-
Wan, X.F., Zheng, T., Cui, J., Zhang, F., Ma, Z.Q., & Yang, Y. (2019). Near Field Communication-
IONELA
2020.11.04 22:45
Based Agricultural Management Service Systems for Family Farms, Sensors, 19(20):1-21, A.
N.:4406. doi:10.3390/s19204406
Wang, W. (2019). Centralized Agricultural Networks and Changing Agrarian Power Dynamics in
the Platform Economy, International Journal of Communication, 13:5225-5245. doi:10.10
16/1932-8036/20190005
Wei, A., et al. (2015). Effective sensor deployment based on field information coverage in precision
agriculture. Wireless Communications and Mobile Computing, 15(12):1606-1620. doi:10.1002/
wcm.2448
Wen, Q., Wang, Y.P., Zhang, H.D., & Li, Z. (2019). Application of ARIMA and SVM Mixed
Model in Agricultural Management Under the Background of Intellectual Agriculture, Cluster
Computing - The Journal of Networks Software Tools and Applications, 22(S6):14349-14358.
doi:10.3390/su11215986
Wins, P. (2015). The Potential of Social Media as A Communication Tool in Rural Community
Development, Society, 2015:475-500. doi:10.4018/978-1-4666-8598-7.ch020
Yueh, H.P., & Zheng, Y.L. (2019). Effectiveness of storytelling in agricultural marketing: scale
development and model evaluation, Frontiers in Psychology, 10, A.N.: 452. doi:10.3389/ fpsyg.
2019.00452
Zambon, I., Cecchini, M., Mosconi, E.M., & Colantoni, A. (2019). Revolutionizing Towards
Sustainable Agricultural Systems : The Role of Energy, Energies, 12(19), A.N.:3659. doi:10.
3390/en12193659
Zhang, C.L., & Liu, Z.F. (2019). Application of big data technology in agricultural Internet of
Things, International Journal of Distributed Sensor Networks, 15(10):1-11. doi:10.1177/15
50147719881610
Zumalt, J.R. (2007). Identifying the Core Periodical Literature of the Agricultural Communications
Documentation Center, Journal of Agricultural & Food Information, 8(3):43-63. doi:10.1300/
J108v08n03_05
TEZE DE DOCTORAT
DINU, A. (2019). Perfecţionarea comunicării organizaţionale - factor de

eficientizare a activității economice. București: Academia de Studii
Economice
VÂRTEIU, D.P. (2018). Posibilități de perfecționare a auditării și comunicării financiare
specifice fondurilor europene nerambursabile investite în sectorul agricol. Alba Iulia:
Universitatea “1 Decembrie 1918”
CRISTINA, A.F. (2016). Cercetări cu privire la îmbunătățirea calității vieții prin strategii de
comunicare în comunitățile rurale din Banat. Timișoara: Universitatea de Știinţe Agricole şi
Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României“
ACELEANU MIRELA-
IONELA
STATE, C. (2015). Modalităţi de eficientizare a comunicării organizaţionale 2020.11.04
în turism.22:45
Bucureşti: Academia de Studii Economice
GLOGOVEŢAN, O.E. (2014). Evoluţia exploataţiilor agricole din România - element
fundamental al economiei rurale. Cluj-Napoca: Universitatea “Babeș Bolyai
”
PRASAD, N. (2014). Organizational Communication in state department of animal husbandry
and dairying of Haryana: A structural and functional analysis. Disponibilă online:
https://www. krishikosh.egranth.ac.in/handle/1/72678, accesat la 14.04.2020
DIRINGER, F. (2012). Studiu privind finanţarea dezvoltării rurale integrate
(D.R.I.) în Germania (pe exemplul landului Bavaria). Sibiu: Universitatea
“Lucian Blaga”
MUREȘAN, M. (2012). Un model transdisciplinar al comunicării. Cluj-Napoca:
Universitatea “Babeș Bolyai”
PAVELIUC-OLARIU, C. (2011). Studii privind perfecționarea managementului
strategic în dezvoltarea rurală durabilă din depresiunea Jijia-Bahlui.
Iași: Universitatea de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu
De La Brad”
MATEICĂ, C.S. (2010). Managementul dezvoltării rurale durabile în zona
colinară a judeţului Timiş. Timișoara: Universitatea de Știinţe Agricole şi
Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României“
MOCANU, C. (2010). Agricultura României în context European: potenţial,
rezultate, perspective. Cluj-Napoca: Universitatea de Științe Agricole și
Medicină Veterinară
PETRICĂ, P. (2008). Cercetări privind dezvoltarea consultanţei în mediu
rural: Studiu de caz. București: Universitatea de Știinţe Agricole şi
Medicină Veterinară
PANAIT, G. (2007). Cercetări privind rolul comunicării în procesul
managerial din exploataţiile agricole. București: Universitatea de Știinţe
Agricole şi Medicină Veterinară
LIVIŢĂ (PRACSIU), P., (2007). Management şi comunicare în sistemul
organizaţional. Iaşi: Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
ZAGAN-ZELTER, C.D., (2007). Comunicarea organizaţională - premisă a
eficienţei şi a eficacităţii organizaţionale. Cluj-Napoca: Universitatea din
Cluj-Napoca
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
LEGISLAŢIE
Legea nr. 176 din 14.10.2019 pentru modificarea şi competarea legii nr. 36/1991 privind
2019 societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
Legea nr. 79 din 28.03.2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
2018 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice
Legea nr. 44 din 26.01.2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
2018 permanente şi pentru modificarea şi completarea legii fondului funciar nr. 18/1991
2014 Legea nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei
produselor din sectorul agricol
Ordonanța nr. 26/2000 cu modificările introduse de Legea nr. 246/2005, adoptată în temeiul
2000 art. 1 lit. s pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
1991 Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 - Legea fondului funciar, cu toate completările
ulterioare
1924
Legea nr. 21 din 6 febroarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații).
ALTE ACTE NORMATIVE
2011 Carta Albă a sectorului ONG din România. (2011). București: Fundația pentru Dezvoltarea
Societății Civile
ACELEANU MIRELA-
PUBLICAŢII ALE UNOR IONELA
2020.11.04 22:45
ORGANISME PROFESIONALE
x x x (2020). Le Petit Larousse Illustré. Paris: French and European

Publications Inc. ISBN: 978-2035938510
x x x (2019). Agrointel: Ion Olteanu-Agromad-Crops. Disponibil la:
https://www.agrointel. ro/128757/ion-olteanu-renunta-ferma-vaci,
M.M.A.C.A. - Rezultatele comerțului Internațional al României în perioada 01.01
- 30.09.2018,
D.C.E.54 (2018). Buletin Informativ nr.9/2108. Disponibil la:
http://www.imm.gov.ro/adaugare_ fisiere_imm/2019/01/RO-Comert-
international-09-2018.pdf, accesat la 04. 01.2020
x x x (2017). The World Book Dictionary. New York: Worlod Book Inc.
ISBN: 978-0716 602996
x x x (2017). Columbia Encylopedia. New York: Columbia University Press.
ISBN: 978-0787650 155
x x x (2016). Random House Dictionary. New York: Penguin Random House.
ISBN: 978-0375425998
x x x (2016). Merriam-Webster Dictionary. New York: Auflage. ISBN: 978-
0877792956
W.E.F. (2016). Building partnerships for sustainable agriculture and food
security: a guide to country-led action. World Economic Forum,
Geneva. Disponibil la: https:
//www.weforum.org/whitepapers/building-partnerships-for-
sustainable-agriculture-and-food-security-a-guide-to-country-
led-action, World Economic Forum (2016), accesat la 19.02.2020
E.E.A. (2015). Agriculture and Climate Change. Disponibil la:
https://www.eea.europa.eu/ signals/signals-
2015/articles/agriculture-and-climate-change - European
Environment Agency, Copenhagen, accesat la: 19.02.2020
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat - Departamentul de Comerț

54
Exterior - n.a.
ACELEANU MIRELA-
x x x (2015). The Concise Encyclopedia of Communication. NewIONELA
York: John
2020.11.04 22:45
Wiley&Sons Inc. ISBN: 978-1118789308 Aprob acest document
x x x (2015). Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de

Dezvoltare a Agriculturii - Academia Română - Institutul Naţional
de Cercetări Economice - Institutul de Economie Agrară (IEA):
Strategia de Dezvoltare Durabilă pe Termen Mediu şi Lung a
Agriculturii şi Spaţiului Rural din România - România Rurală XXI -
Un Punct de Vedere. Disponibil online:
https://www.presidency.ro/static/ Cadrul
%20National%20Strategic%20Rural.pdf, accesat la: 19.02.2020
M.A.D.R. (2015). Valorificăm inteligent potențialul agroalimentar al României -
Programul Orizont 2020‐2030
M.A.D.R. (2014). Analiza socio‐
economică a dezvoltării rurale în România, Disponibil online:
https://www.ruralonline.wordpress.com/2014/10/06/madr-analiza-
socio-economica-a-spatiului-rural-romanesc/, accesat la
19.02.2020
F.A.O. (2015). Success Stories on Information and Communication Technologies
for Agriculture and Rural Development. Disponibil la:
http://www.fao.org/3/a-i4622e.pdf, accesat la 09.07.2020
F.A.O. (2013). Information and communication technologies for sustainable
agriculture. Disponibil la: http://www.fao.org/3/a-i3557e.pdf,
x x x (2012). European Commission, Joint Research Center -
Assessing agriculture vulnerabilities
for the design of effective measures for adaption to climate
change (AVEMAC). Disponibil online:
http://www.ec.europa.eu/agriculture/
analysis/external/avemac/full_text_en.pdf, accesat la:
19.02.2020
x x x (2012). European Commission (Directorate General for Agriculture and Rural
Development Development) - Prospects for Agricultural Markets and Income
in the EU 2012‐2022. Disponibil online: http://www.ec.europa.eu/agriculture/
markets‐and‐prices/medium‐term‐outlook/2012/fullrep_en.pdf, accesat la:
19.02.2020
x x x (2011).
Food and Agriculture Organization of the United Nations: The State of the Wo
rld’s Land and Water Resources for Food and Agriculture; Managing Systems
at Risk, Rome, 2011. ISBN: 978-9251066140
ACELEANU MIRELA-
x x x (2010). Oxford English Dictionary. New York: Oxford University Press.IONELA
ISBN: 978-
2020.11.04 22:45
0199571123 Aprob acest document
x x x (2009).
Food and Agriculture Organization of the United Nations: How to Feed the Wor
ld in 2050. Disponibil online: http://www.fao.org/fileadmin/templates/
wsfs/docs/expert_paper/How_to_Feed_the_World_in_2050.pdf, accesat la:
19.02.2020
x x x (1998). Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Bucureşti: ISBN: 978-
9739243290
WEBGRAFIE SELECTIVĂ
/www.zf.ro/companii/
www.abc.net.au/news/brad-markham/4677400
www.activenews.ro/economie-agricultura/Am-vandut-peste-40-din-tara-150137
www.adr.ro
www.agerpres.ro
www.agerpres.ro/economie/2018/11/08/romania-pe-primul-loc-in-ue-la-ponderea-
ACELEANU MIRELA-
populatiei-ocupata-in-agricultura-09-11-19 IONELA
2020.11.04 22:45
www.agrinet.ro/content.jsp?page= 83&language=1
www.agroinfo.ro/vegetal/plafonarea-subventiilor-la-150-000-de-euro-pentru-fermele-mari-
cu-capital-strain
www.agrointel.ro/105252/subventii-apia-stiri-avans/
www.agrointel.ro/126832/buget-ministerul-agriculturii-2020-reducere-de-14-dar-plati-
mai-mari-pentru-fermieri
www.agrointel.ro/128757/ion-olteanu-renunta-ferma-vaci
www.agro-tv.ro/ce-lucrari-agricole-se-pot-face-cu-ajutorul-dronelor/
www.aisel.aisnet.org/jais/vol19/iss9/4
www.amazon.com
www.avocatnet.ro/articol_50347/In-Romania-34%-dintre-afacerile-din-agricultura%C4%83
-sunt-conduse-de-femei.html
www.avp. ro/rapoarte-anuale/raport-avocatul-poporului.pdf
www.awesomeatyourjob.com/355-channeling-emotions-productively-with-hitendra-
wadhwa/
www.books.google.ro?books/about/An_Introduction_to_Advocacy.html
www.businesscommunication.org/Association for Business Communication
www.businessdictionary.com/definition/management.html
www.bzi.ro/statistica-ingrijoratoare-strainii-detin-40-din-suprafata-arabila-a-tarii-645104,
https://www. digi24.ro/stiri/economie/agricultura/strainii-detin-40-din-suprafata-
agricola-627557
www.caicp.org/Codul Asociaţiei Internaţionale a Comunicatorilor Profesionişti
www.caleaeuropeana.ro/eurostat-romania-a-doua-cea-mai-saraca-tara-din-ue-in-2018
www.caleaeuropeana.ro/romania-de-vanzare/amp/
www.capital.ro/agricultura-in-era-tehnologiei-1.html
www.cnbc.com/2020/05/15/
www.comunicato.ro/in-ue-romania-este-a-8-a-putere-agricola-pentru-anul-2018/
www.culture partnership.eu/ro/publishing/advocacy-course/what-is-advocacy
www.deere.com/common/docs/products/equipment/agricultural_management_solutions
/guidance_systems/brochure/en_GB_yy1114823_e.pdf
www.dexonline.ro
www.dexonline.ro/definitie/agricultura%C4%83
www.dictionary.cambridge.org/dictionary/english/management
www.dronele.ro/drone-pentru-agricultura/
www.e911. com/wp-content/uploads/2016/05/PR-Reporter-Strategy-5-Rethinking-
Employee-Communications -c-2016.pdf
ACELEANU MIRELA-
www.ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/avemac/full_text_en.pdf IONELA
2020.11.04 22:45
www.ec.europa.eu/agriculture/markets‐and-prices/medium-term‐outlook/2012/fullrep_en.
pdf
www.ec.europa.eu/commission/
www.ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/speech_10_570
www.ec.eurostat.eu/definitii
www.eca.usp.br.
www.eca.usp.br.
www.economica.net/
www.economie.hotnews.ro
www.ecrea.org/European Communication Research and Education Association
www.edu.ro/descriere
www.eea.europa.eu/signals/signals-2015/articles/agriculture-and-climate-change
www.en.oxforddictionaries.com/definition/communication
www.epiknetworks.com/blog/6-types-of-voip-phone-services/
www.ericsson.com/en/press-releases/2014/11/ericsson-mobility-report-90-percent-will-
have-a-mobile-phone-by-2020
www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/103/politica-agricola-comuna-pac-si-tratatul
www.eurostat.eu
www.fao.org/3/a-i4622e.pdf
www.fao.org/3/t1815e/t1815e01.html
www.fao.org/fileadmin/templates/wsfs/docs/expert_paper/How_to_Feed_the_World_in_
2050.pdf
www.financialintelligence.ro/primii-zece-investitori-straini-in-terenurile-agricole-din-
romania-detin-circa-180-000-de-hectare/
www.forbes.com/ sites/toddhixon/2012/11/13/two-weeks-with-a-dumb-phone/#54e1f31
568ea
www.fourweekmba.com/storytelling-yuval-noah-harari/
www.gadgets.ndtv.com
www.gazetadeagricultura.info/masini-si-utilaje-agricole/19037-drone-in-agricultura-
utilizare-si-informatii-utile.html
www.hbs.edu/faculty/ Publication%20Files/13-047_155cb6a2-afb5-4744-a62d-929b01fc
9e7c.pdf
www.hotnews.ro
www.hotnews.ro/stiri-mediu-15905152-macelul-din-padurile-romaniei-ultimii- 20-ani-taiat-
ilegal-366-000-padure-cauzand-prejudicii-5-miliarde-euro
www.ibm.com/support/knowledge center/en/SSLVMB_24.0.0/spss/base/idh_xtab_
statistics. html#idh_xtab_statistics
ACELEANU MIRELA-
www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2019/01/RO-Comert-international-09-2018.pdf
IONELA
2020.11.04 22:45
www.ins.ro/ Aprob acest document
www.iprjb.org/journals/index.php/JDCS/article/view/21
www.isondaje.ro/sondaj/793392615/
www.keysfin.com/
www.kooperativa.ro
www.koschmann.webstarts.com/uploads/what_is_organizational_communication.pdf
www.krishikosh.egranth.ac.in/handle/1/72678
www.lantulalimentar.ro/
www.larousse.fr/dictionnaires/francais/agriculture/1773
www.legislatie.just.ro
www.links.jstor.org/sici?sici=0012-9682%28198211%2950%3A6%3C1431%3ASIT%3
E2.0.CO%3B2-J
www.madr.ro
www.madr.ro/docs/resurse-umane/2019/organigrama-MADR-24.10.2019.pdf
www.madr.rodocs/agricultura/strategia-agroalimentara-2020-2030.pdf
www.managementhelp.org/organizationalcommunications/internal.htm
www.managerexpress.ro/idei-resurse/learning-interes/10-sfaturi-pentru-comunicare-
eficienta.html
www.managusamv.ro/images/pdf/economie rurala.pdf
www.McGraw-Hill-Concise-Encyclopedia-Engineering/dp/0071439528
www.merriam-webster.com/
www.oecd.org/
www.omafra.gov.on.ca/english/nfporgs/03-033.htm
www.online.grace.edu/news/business/types-of-organizational-communication/
www.optinmonster.com/blogging-statistics/
www.presidency.ro/static/ Cadrul %20National%20Strategic%20Rural.pdf
www.profiles.uonbi.ac.ke/mugivane/publications/information-and-communication-
technologies-and-agricultural-knowledge
www.psychologytoday.com/intl
www.publications.europa.eu/ resource/cellar/946e612c-6b31-4805-89bc-b0c90fa881cf.00
10. 02/DOC_1
www.pubs.sciepub.com/ ajme/1/7/21
www.researchgate.net/publication/301338033
www.researchgate.net/publication/335564309_Smart_Livestock_Extension_Reaching_
the_unreached_farmers
www.resources.smarp.com/hubfs/building-a-better-company-with-internal-
communications.pdf
ACELEANU MIRELA-
www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-107117-comunicarea-cu-fermierii IONELA
2020.11.04 22:45
www.ro.wizcase.com/blog/statistici-uimitoare-despre-internet-si-social-media/
www.ruralonline.wordpress.com/2014/10/06/madr-analiza-socio-economica-a-spatiului-
rural-romanesc
www.sanjokpoudel.wordpress.com/2014/07/20/modern-communication-tools-in-
agriculture/
www.Semanticscholar.org/ paper/The-Potential-of-Blended-Learning-in-Agricultural-
Deegan-Wims/
www.silvanews.ro/silvicultura/silvotehnica/cata-padure-mai-avem-romania/
www.silvanews/
www.slideshare.net/BiancaTrif /psihologie-manageriala
www.springer.com/gp/book/9783319011646
www.ssrn.com/ abstract=3522460
www.startupcafe.ro/afaceri/afaceri-agricultura-top-firme-romania.htm
www.statista.com/statistics/252986/number-of-registered-members-ongoodreadscom/
www.statista.com/statistics/330695/number-of-smartphone-users-worldwide/
www.stellarsupport.deere.com/site_media/pdf/en/manuals/gs3_commandcenter/OMPFP
11483_19_H1_PG_ENG_GreenStar_for_GS3_CommandCenter.pdf
www.stiriagricole.ro/agricultura-inteligenta-utilizarea-dronelor-agricole-transforma-
agricultura-traditionala-17732.html
www.thefreedictionary.com/social+event
www.theguardian.com
www.thenextweb.com/insider/2014/11/18/2020-90-worlds-population- aged-6-will-
mobile-phone-report/
www.videa.ca/wp-content/uploads/2015/08/Best-Practices-for-Developing-Effective-E-
Newsletter2.pdf
www.viitorulromaniei.ro/2018/06/05/locuri-speciale-la-facultati-pentru- absolventii-de-
liceu-din-mediul-rural/
www.wall-street.ro/articol/Careers/243695/cele-mai-mari-companii-din-agricultura-
top.html#gref
www.weforum.org/whitepapers/building-partnerships-for-sustainable-agriculture-and-
food-security-a-guide-to-country-led-action
www.wikipedia.en
www.wikipedia.ro
www.worldvision.ro/
www.xflight.ro/index.php/servicii/scanare/agricultura-de-precizie/
www.ynharari.com/ topic/power-and-imagination
ACELEANU MIRELA-
www.yourdictionary.com/coip IONELA
2020.11.04 22:45
www.youtube.wikipedia.us
ACELEANU MIRELA-
Anexa 1 IONELA
2020.11.04 22:45
23 DE STATISTICI
despre Internet și Social-Media în 202055
TENDINȚE IN UTILIZAREA INTERNETULUI
1. PIB-ul țărilor pare să fie puternic corelat cu răspândirea internetului, țările cele
mai bogate având o penetrare mai mare a internetului și invers. Diferența dintre
numărul utilizatorilor de internet din Coreea de Nord și Qatar este de 98,4%.
În ciuda dimensiunii și a populației sale, Coreea de Nord are un acces la internet de doar 0,06%, în
timp ce Qatar și Emiratele Arabe Unite au un procentaj de 99% dintre cetățenii săi.
55
sursa: https://www.ro.wizcase.com/blog/statistici-uimitoare-despre-internet-si-social-media/, accesat la 20.06.
2020 - n.a.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
2. În precedenții 18 ani, Africa a înregistrat o creștere remarcabilă, de aproape

10.000%, în timp ce America de Nord a înregistrat o creștere de 219%.
3. Utilizarea internetului este cea mai răspândită în America de Nord, precum și în

Europa de Nord și de Vest, cu o penetrare de peste 90%, rămânând scăzută în
Africa Centrală și de Est cu mai puțin de 20%.
Acest lucru se datorează, în principal, disponibilității mai scăzute a infrastructurii.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
4. Utilizatorii din Thailanda petrec mai mult timp online pe zi decât oriunde
altundeva în lume. Aceștia au o medie de până la 9 ore și 38 de minute
petrecute online zilnic, în timp ce media americană este cu mult mai modestă,
de doar 6 ore și 30 de minute de navigare pe web.
5. Care este cel mai popular sistem de operare din lume? Costul ridicat al
dispozitivelor Apple le-a făcut o alegere mai puțin frecventă a sistemului de
operare, cu un total de 18,47% pentru Mac OS X și iOS. Cu toate acestea,
ACELEANU MIRELA-
Android domină cu 40.06%, urmat îndeaproape
IONELA
2020.11.04 22:45
de Windows cu 36.74%. Aprob acest document
Linux este folosit cu cea mai mică frecvență, probabil datorită faptului că este o sursă deschisă,
ceea ce înseamnă că se schimbă în mod constant și face dificilă utilizarea acestuia în lipsa
cunoștințelor tehnice de specialitate.
6. Chrome depășește considerabil toate celelalte browsere.

ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
7. Cu 90,61% dintre utilizatori alegând Google ca motor de căutare preferat,

nu este de mirare că expresia „Google it” a devenit atât de faimoasă.
ACELEANU MIRELA-
TENDINȚE IN MEDIILE SOCIALE IONELA
2020.11.04 22:45
8. Facebook este, în continuare, cea mai populară platformă social-media din

lume, cu mai mult de 1 miliard de persoane care îl
utilizează în mod activ.
9. Facebook are peste 2 miliarde utilizatori lunar, dintre care peste 1 miliard
accesează website-ul cu mare regularitate.
YouTube are puțin peste 1,5 miliarde de utilizatori care îi accesează conținutul,
devenind cea de-a doua cea mai populară platformă.
Pinterest se situează în „coada” clasamentului, cu doar 200 de milioane de utilizatori lunar.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
10. Deși Facebook este cea mai populară platformă de social-media de pe toate
continentele, ea se confruntă cu cea mai riguroasă competiție din America de
Nord, unde Pinterest deţine de 30,42% dintre
utilizatori.
11. Deși cele mai multe platforme social-media sunt folosite în mod egal de
bărbați și femei, cele cu diferențele cele mai mari arată, întotdeauna, o utilizare
ACELEANU MIRELA-
mai mare de către femei. Aceste diferențe se regăsesc în principalIONELA
la Pinterest,
2020.11.04 22:45
unde există o diferență masivă, de 25%. Un studiu arată că femeileAprob
o folosesc
acest document
mai mult ca un instrument motivator sau de

inspirație, iar bărbații mai mult ca un instrument de bookmarking.
12. În general, utilizarea platformelor social-media scade, odată cu vârsta. Cu

toate acestea, LinkedIn și WhatsApp cresc, în intervalul de vârstă de 30-49 ani,
cu aproximativ 5%. LinkedIn este popular în acest grup, deoarece este un website
profesional de rețele, iar persoanele în vârstă de 30-49 de ani sunt în stadiul în care dezvoltarea
carierei este cea mai critică. Pe de altă parte, utilizarea WhatsApp în această grupă de vârstă are,
probabil, mai puțin de-a face cu „dragostea” lor față de aplicație și mai mult cu comoditatea.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
13. Cu cât este mai educată persoana, cu atât tinde să utilizeze mai mult social-
media. Persoanele mai educate au locuri de muncă care implică computere,
rețele sau marketing. Persoanele cu diplomă de facultate folosesc social-
media cu 10% mai mult decât cele cu facultatea neterminată și cu aproximativ
20% mai mult decât cele cu diplome de liceu sau cu studiile liceale nefinlizate.
14. Țările în care folosirea Facebook este dominată cel mai mult de bărbați, sunt
cele de tip patriarhal. În cadrul lor, separarea de gen a devenit normă
(exemple: Yemen - 85% - și Afganistan - 84% - ). De fapt, în astfel de țări, social-media
este dominată de bărbați, femeile fiind discriminate sexual, fizic și educativ (multe femei nu ştiu nici
să citească, nici să scrie).
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
TENDINȚE IN APLICAȚIILE DE TIP MESSENGER

15. Facebook și WhatsApp sunt cele mai frecvent utilizate aplicații de mesagerie,
fiind deținute de gigantul social-media Facebook. În China, unde atât Facebook, cât și
WhatsApp sunt blocate de guvern, domină chinezii de la WeChat. În mod similar, japonezii
favorizează Line, iar sud-coreenii, KakaoTalk.
TENDINȚE ÎN UTILIZAREA DISPOZITIVELOR

ACELEANU MIRELA-
16. 52% din surfingul web are loc pe telefoanele mobile, ceea ce nu IONELA
ar trebui să
2020.11.04 22:45
fie o surpriză. Ceea ce este surprinzător este că, deși 25% dintreAprob
utilizatorii
acest document
online folosesc un VPN pentru conectarea la internet, aceștia preferă să se

conecteze, totuși, la desktop sau laptop (43%), în loc de tabletă (4%).
Motivele pentru utilizarea unui VPN pot varia, de la ocolirea cenzurii online, la accesarea conținutului
geo-restricționat, precum și din motive de securitate. În context, este logic
ca ExpressVPN și NordVPN să fie cele mai populare VPN-uri din lume. Acești doi
furnizori depășesc restricțiile de VPN și cenzura online pentru utilizatori, indiferent dacă este
folosit un smartphone, un laptop, un desktop, o tabletă sau orice alt dispozitiv.
17. Internetul era utilizat, în 2018, pe mai multe dispozitive mobile decât pe
desktop - o tendință care a devenit și mai pronunțată în 2019, când alte 6%
dintre persoane au trecut la dispozitive mobile. Această tendință va continua,
probabil, în următorii ani, deoarece telefoanele mobile sunt proiectate cu din
ce în ce mai multe capabilități și caracteristici.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
18. 51,2% din oameni petrec mai mult timp pe dispozitive mobile, pentru desktop-
uri alocând doar 44,66% din timp.
19. Dispozitivele desktop sunt folosite mai des în timpul zilei, între orele 10:00 și
17:00, când angajaţii se află la serviciu, în timp ce dispozitivele mobile sunt
mai populare atunci când oamenii se află la domiciliu, în special după orele
20:00.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
20. Anumite tipuri de website-uri - spre exemplu, cele dedicate pentru adulților (13%)
și jocurilor (10%) - înregistrează o creștere semnificativă a accesului de pe
dispozitivele mobile, în special în comparație cu website-urile de știri și de
sănătate (creştere de numai 3%).
Acest lucru este datorat progreselor tehnologiei mobile. În mod specific, telefoanele mobile sunt
acum suficient de puternice pentru a găzdui website-uri și platforme streaming video, care necesită mai
multă putere de procesare decât ceea ce puteau oferi telefoanele folosite până acum.
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
21. Chiar și în zone bogate ca, spre exemplu, Europa (15%) și America de Nord
(17%), există încă un număr destul de mare de indivizi care nu accesează internetul
de pe telefoanele personale.
TENDINȚE ÎN EVOLUÞIA ȘTIRILOR DIGITALE

ACELEANU MIRELA-
22. 59% dintre oameni preferă să citească știrile online şi nu să le asculte
IONELAsau să le
2020.11.04 22:45
privească. Aprob acest document
23. Cea mai obișnuită modalitate prin care utilizatorii apelează la știrile de pe social-
media este cea care necesită cel mai mic efort ca, spre exemplu, un clic pe link-
uri (60%) sau „derulând” (58%). Oamenii sunt din ce în ce mai puţin predispuşi
pentru interacțiuni mai intense ca, spre exemplu, postarea de știri (36%) sau
discutarea evenimentelor curente (31%).
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
PS: Aveţi acceptul utilizării acestor informaţii, dacă specificați
sursa:
https://www.ro.wizcase.com/blog/statistici-uimitoare-despre-internet-si-social-
media/
Anexa 2
Statisticile SPSS for Windows
File Information
Notes
08-JUN-2020
Output Created
18:32:21
Comments
D:\1\Recente\Luc
rari\08-
Data
Andrei\Chestion
ar.sav
Active Dataset DataSet1
Input
Filter <none>
Weight <none>
Split File <none>
N of Rows in Working
996
Data File
DISPLAY
Syntax
DICTIONARY.
Resource Processor Time 00:00:00,27
s Elapsed Time 00:00:00,49
[DataSet1] D:\1\Recente\Lucrari\08-Andrei\Chestionar.sav
Variable Information
Variable Position Label Measureme Role Colum
nt Level n
Width
@1DateDemograf Genul Dumneavoasta
1 Nominal Input 12
ice este:
@2DateDemograf
2 Grupa de vârsta: Nominal Input 12
ice
Pregatirea
@3DateDemograf
3 Dumneavoastra Nominal Input 12
ice
profesionala
Forma de proprietate
@4DateDemograf a unitatii agricole în
4 Nominal Input 12
ice care va desfasurati
activitatea
ACELEANU MIRELA-
@5DateDemograf IONELA
5 Functia ocupata Nominal Input 12 22:45
2020.11.04
ice Aprob acest document
În cazul în care exista

un compartiment
specializat în
@6OrganizareCC 6 domeniul Nominal Input 12
comunicarii, câte
persoane include
acesta
Va rugam sa indicati
situatia care
@7OrganizareCC 7 corespunde unitatii Nominal Input 12
agricole din care
faceti parte
Variable Alignment Print Format Write Format Missing
Values
@1DateDemografice Left F2 F2 99
@6OrganizareCC Left F2 F2 99
Variable Positio Label Measureme Role Column
n nt Level Width
În cazul în care
exista un
compartiment
specializat în
@8OrganizareCC 8 Nominal Input 12
domeniul
comunicarii,
acesta este
subordonat:
Exista, în unitatea
agricola în care
@9OrganizareCC 9 lucrati, o politica Nominal Input 12
de comunicare
organizationala?
ACELEANU MIRELA-
Exista, în unitatea IONELA
2020.11.04 22:45
agricola în care Aprob acest document
@10OrganizareC
10 lucrati, o strategie Nominal Input 12
C
de comunicare
organizationala?
Va rugam sa
precizati cine este
responsabil de
@11OrganizareC
11 implementarea Nominal Input 12
C
politicii/strategiei
de comunicare
organizationala
Values
Variable Positi Label Measureme Rol Colum
on nt Level e n
Width
Comunicarea externa este
realizata de:
@12OrganizareC Inp
12 Compartimentul Nominal 12
C ut
„Comunicare
Organizationala”
@12OrganizareC Inp
13 realizata de: Nominal 12
CV ut
Compartimentul „Vânzari”
@12OrganizareC realizata de: Inp
14 Nominal 12
CM Compartimentul ut
„Marketing”
@12OrganizareC Inp
15 realizata de: Managerul Nominal 12
CDG ut
(Directorul) General
@12OrganizareC Inp
16 realizata de: Parteneri Nominal 12
CPE ut
externi
ACELEANU MIRELA-
Comunicarea externa este IONELA
2020.11.04 22:45
@12OrganizareC realizata de: Nu se ocupa Inp
17 Nominal 12
CN nimeni de un asemenea ut
aspect
Values
@12OrganizareCCV Left F2 F2 99
@12OrganizareCCM Left F2 F2 99
@12OrganizareCCDG Left F2 F2 99
@12OrganizareCCPE Left F2 F2 99
@12OrganizareCCN Left F2 F2 99
3
Variable Positio Label Measurement Role Column
Level
n Width
@12OrganizareC
18 realizata de: Nu stiu / Nu Nominal Input 12
CNs
cunosc
@12OrganizareC
19 realizata de: Nu vreau sa Nominal Input 12
CNr
raspund
Canal comunicare
@13CanalCext1 20 externa: Pagina de Nominal Input 12
internet
Canal comunicare
@13CanalCext2 21 externa: Posta Nominal Input 12
electronica
Canal comunicare
@13CanalCext3 22 Nominal Input 12
externa: Newsletter
Canal comunicare
@13CanalCext4 23 externa: Retele de Nominal Input 12
socializare
Canal comunicare externa:
Telefon
Canal comunicare
externa: Videotelefon
Canal comunicare externa:
Forum
ACELEANU MIRELA-
Variable Alignment Print Format Write Format IONELA
Missin
2020.11.04 22:45
g document
Aprob acest
Value
s
@12OrganizareCCNs Left F2 F2 99
@12OrganizareCCNr Left F2 F2 99
@13CanalCext1 Left F2 F2 99
Variable Positio Label Measureme Role Colum
n nt Level n
Width
Canal comunicare
externa: Blog
Canal comunicare
@13CanalCext9 28 externa: Voice over Nominal Input 12
Internet Protocol
Canal comunicare
@13CanalCext1
29 externa: Anunturi Nominal Input 12
0
publicitare în media
Canal comunicare
@13CanalCext1
30 externa: Evenimente Nominal Input 12
1
sociale
Canal comunicare
@13CanalCext1 externa: Conferinte
31 Nominal Input 12
2 ?i/sau simpozioane
specializate
Canal comunicare
@13CanalCext1
32 externa: Târguri si Nominal Input 12
3
expozitii cu profil agricol
Canal comunicare
@13CanalCext1
33 externa: Sondajul de Nominal Input 12
4
opinie
Values
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
@13CanalCext10 Left F2 F2 99acest document
Aprob
on nt Level e n
Width
@13CanalCext Canal comunicare externa: Inp
34 Nominal 12
15 Alte canale ut
Ati participat în ultimele 12
@14Pregatire luni la cel putin un program Inp
35 Nominal 12
Personal de responsabilitate sociala ut
corporativa?
Ati participat vreodata, la un
program/modul/masa
@15Pregatire Inp
36 rotunda în care sa Nominal 12
Personal ut
cunoasteti exemple de bune
practici în comunicare:
Responsabil comunicare
@16Responsa
externa: Compartimentul Inp
bil 37 Nominal 12
„Comunicare ut
Comunicare1
Organizationala”
@16Responsa Responsabil comunicare
Inp
bilComunicare 38 externa: Compartimentul Nominal 12
ut
2 „Vânzari”
Variable Alignme Print Write Missing

nt Format Format Values
@14PregatirePersonal Left F2 F2 99
@15PregatirePersonal Left F2 F2 99
@16ResponsabilComunicare1 Left F2 F2 99
@16ResponsabilComunicare2 Left F2 F2 99
n nt Level n
Width
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Responsabil 2020.11.04 22:45
@16Responsabil comunicare externa: Aprob acest document
39 Nominal Input 12
Comunicare3 Compartimentul
„Marketing”
Responsabil
@16Responsabil comunicare externa:
40 Nominal Input 12
Comunicare4 Managerul
(Directorul) General
Responsabil
@16Responsabil
41 comunicare externa: Nominal Input 12
Comunicare5
Parteneri externi
Responsabil
comunicare externa:
@16Responsabil
42 Nu se ocupa nimeni Nominal Input 12
Comunicare6
de un asemenea
aspect
Responsabil
@16Responsabil
Comunicare7
Nu stiu/Nu cunosc
Responsabil
@16Responsabil
Comunicare8
Nu vreau sa raspund
Modalitati de
@17Modalitati
45 comnicare: Discutii Nominal Input 12
Comunicare1
individuale
Modalitati de
@17Modalitati
46 comnicare: Întâlniri Nominal Input 12
Comunicare2
formale
Values
@16Responsabil
Left F2 F2 99
Comunicare3
@16Responsabil
Left F2 F2 99
Comunicare4
@16Responsabil
Left F2 F2 99
Comunicare5
@16Responsabil
Left F2 F2 99
Comunicare6
@16Responsabil
Left F2 F2 99
Comunicare7
@16Responsabil
Left F2 F2 99
Comunicare8
ACELEANU MIRELA-
@17ModalitatiComunica IONELA
Left F2 F2 99 22:45
2020.11.04
re1 Aprob acest document
@17ModalitatiComunica
Left F2 F2 99
re2
n nt Level n
Width
Modalitati de
@17Modalitati
47 comnicare: Întâlniri Nominal Input 12
Comunicare3
informale
Modalitati de
@17Modalitati
48 comnicare: Nominal Input 12
Comunicare4
Publicatii interne
Modalitati de
@17Modalitati comnicare:
49 Nominal Input 12
Comunicare5 Instructiuni scrise,
memo-uri
Modalitati de
@17Modalitati
50 comnicare: Panouri Nominal Input 12
Comunicare6
informative
@17Modalitati Modalitati de
51 Nominal Input 12
Comunicare7 comnicare: Intranet
Modalitati de
@17Modalitati
52 comnicare: Posta Nominal Input 12
Comunicare8
electronica
53 Nominal Input 12
Comunicare9 comnicare: Telefon
Modalitati de
@17Modalitati
54 comnicare: Nominal Input 12
Comunicare10
Videotelefon
55 Nominal Input 12
Comunicare11 comnicare: Forum
56 Nominal Input 12
Comunicare12 comnicare: Blog
Modalitati de
@17Modalitati comnicare: Voice
57 Nominal Input 12
Comunicare13 over Internet
Protocol
ACELEANU MIRELA-
IONELA
2020.11.04 22:45
Values
Left F2 F2 99
re3
Left F2 F2 99
re4
Left F2 F2 99
re5
Left F2 F2 99
re6
Left F2 F2 99
re7
Left F2 F2 99
re8
Left F2 F2 99
re9
Left F2 F2 99
re10
Left F2 F2 99
re11
Left F2 F2 99
re12
Left F2 F2 99
re13
n nt Level n
Width
Modalitati de
@17Modalitati
58 comnicare: Retele de Nominal Input 12
Comunicare14
socializare
Modalitati de
@17Modalitati
59 comnicare: „Cutia cu Nominal Input 12
Comunicare15
idei” sau sugestii
Modalitati de
@17Modalitati
60 comnicare: Sondajul Nominal Input 12
Comunicare16
de opinie
Modalitati de
@17Modalitati
61 comnicare: Alte Nominal Input 12
Comunicare17
canale
ACELEANU MIRELA-
Modalitati de IONELA
@17Modalitati 2020.11.04 22:45
62 comnicare: Nu este Nominal Input 12document
Aprob acest
Comunicare18
cazul
Modalitati de
@17Modalitati
63 comnicare: Nu stiu / Nominal Input 12
Comunicare19
Nu cunosc
Modalitati de
@17Modalitati
64 comnicare: Nu vreau Nominal Input 12
Comunicare20
sa raspund
Cursuri comunicare
organizationala cu
@18PregatirePerson participarea
65 Nominal Input 12
alI angajatilor: Integrarea
(orientarea)
angajatilor
Values
Left F2 F2 99
re14
Left F2 F2 99
re15
Left F2 F2 99
re16
Left F2 F2 99
re17
Left F2 F2 99
re18
Left F2 F2 99
re19
Left F2 F2 99
re20
@18PregatirePersonalI Left F2 F2 99
Variable Positio Label Measureme Rol Colum
n nt Level e n
Width
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Cursuri comunicare 2020.11.04 22:45
organizationala cu Aprob acest document
@18PregatirePerson participarea Inp

66 Nominal 12
alF angajatilor: ut
Formarea la locul de
munca
Cursuri comunicare
organizationala cu
@18PregatirePerson Inp
67 participarea Nominal 12
alA ut
angajatilor: Abilitati
de comunicare
Cursuri comunicare
organizationala cu
alL ut
angajatilor:
Leadership
Cursuri comunicare
organizationala cu
alT ut
angajatilor:
Teambuilding
Values
@18PregatirePersonalF Left F2 F2 99
@18PregatirePersonalA Left F2 F2 99
@18PregatirePersonalL Left F2 F2 99
@18PregatirePersonalT Left F2 F2 99
Variable Positi Label Measureme Role Colum
on nt Level n
Width
Cursuri comunicare
organizationala cu
@18PregatirePerson
70 participarea Nominal Input 12
alIn
angajatilor:
Informatica
ACELEANU MIRELA-
Cursuri comunicare IONELA
2020.11.04 22:45
organizationala cu Aprob acest document
71 Nominal Input 12
alTV angajatilor: Tehnici
de vânzare si/sau
de negociere
Cursuri comunicare
organizationala cu
72 Nominal Input 12
alLb angajatilor: Limbi de
circulatie
internationala
Cursuri comunicare
organizationala cu
@18PregatirePerson
73 participarea Nominal Input 12
alM
angajatilor: Cursuri
de marketing online
Values
@18PregatirePersonalIn Left F2 F2 99
@18PregatirePersonalT
Left F2 F2 99
V
@18PregatirePersonalL
Left F2 F2 99
b
@18PregatirePersonalM Left F2 F2 99
on nt Level e n
Width
Cursuri comunicare
organizationala cu
alSM ut
angajatilor: Cursuri de
social media
Cursuri comunicare
organizationala cu
alAl ut
angajatilor: Alte
cursuri
ACELEANU MIRELA-
În cadrul organizatiei IONELA
2020.11.04 22:45
dumneavoastra se Aprob acest document
@19AuditComunicar Inp
76 realizeaza audituri de Nominal 12
e1 ut
comunicare
organizationala?
Evaluare audit:
77 Imaginea organizatiei Nominal 12
e2 ut
fata de terti
Evaluare audit:
Relatiile dintre
78 angajati si Nominal 12
e3 ut
conducerea unitatii
agricole
Evaluare audit:
79 Relatiile Nominal 12
e4 ut
interpersonale
Values
@18PregatirePersonalS
Left F2 F2 99
M
@18PregatirePersonalAl Left F2 F2 99
@19AuditComunicare1 Left F2 F2 99
n nt Level e n
Widt
h
@20AuditComunica Evaluare audit: Nu este Inp
80 Nominal 12
re5 cazul ut
Evaluare audit: Nu stiu / Nu
@20AuditComunica Inp
81 cunosc despre ce este Nominal 12
re6 ut
vorba
@20AuditComunica Evaluare audit: Prefer sa nu Inp
82 Nominal 12
re7 raspund ut
ACELEANU MIRELA-
Cum apreciati calitatea IONELA
2020.11.04 22:45
procesului comunicational Aprob acest document
dintre dumneavoastra si Inp
@21CalitateaC 83 Nominal 12
managementul superior al ut
unitatii agricole în care va
desfasurati activitatea?
Cum apreciati calitatea
procesului comunicational
dintre dumneavoastrt ti Inp
@22CalitateaC 84 Nominal 12
colegii din unitatea agricolt ut
în care va dsefasurati
activitatea?
Values
@21CalitateaC Left F2 F2 99
@22CalitateaC Left F2 F2 99
n nt Level e n
Width
Cât de pregatit va simtiti în
@23NivelPre Inp
85 domeniul comunicarii Nominal 12
gC ut
interpersonale?
Rezultatele activitatii sunt
@24Influienta influentate de calitatea Inp
86 Nominal 12
C1 procesului comunicational cu: ut
Colegii din organizatie
87 Nominal 12
Seful direct
Inp
VAR00001 88 <none> Nominal 8
ut
89 Nominal 12
Managementul unitatii agricole
ACELEANU MIRELA-
Variable Information IONELA
2020.11.04 22:45
Values
@23NivelPregC Left F2 F2 99
@24InfluientaC1 Left F2 F2 99
VAR00001 Right F8.2 F8.2
Variable Positio Label Measuremen Role Colum
n t Level n
Width
influentate de calitatea
@24InfluientaC4 90 procesului comunicational Nominal Input 12
cu: Colegi din alte unitati
agricole
Simtiti, din partea
ministerului de resort,
vreun sprijin pentru
@25SuportInstituti
91 perfectionarea Nominal Input 12
onal
comunicarii
organizationale interne si
externe?
Variable Alignment Print Format Write Format Missing Values
@25SuportInstitution
Left F2 F2 99
al
Variables in the working file
Variable Values
Value Label
@1DateDemograf 1 Barbatesc
ice 2 Femeiesc
1 21 - 30 ani
@2DateDemograf 2 31 - 40 ani
ice 3 41 - 50 ani
4 peste 50 ani
@3DateDemograf 1 Gimnaziu
ice 2 Liceu
ACELEANU MIRELA-
3 Liceu cu specializare agricola IONELA
2020.11.04 22:45
4 Facultate Aprob acest document
5 Facultate de profil (gen USAMV)
6 Studii postuniversitare
7 Studii postuniversitare într-o specializare agricola
8 Doctorat
9 Doctorat într-o specializare agricola
1 De stat
2 Privata, capital autohton
@4DateDemograf
3 Privata, capital mixt
ice
4 Privata, capital strain
5 Nu cunosc
@5DateDemograf 1 Conducere
ice 2 Executie
1 1
@6OrganizareCC 2 2
3 3
Variable Values
Value Label
@6OrganizareCC 4 Mai multe
5 Nu exista
exista un compartiment specializat în comunicare
1
(organizationala)
exista o persoana specializata (sau mai multe) care
2
@7OrganizareCC desfasoara activitati specifice comunicarii (organizationale)
nu exista un compartiment specializat în domeniul
3
comunicarii (organizationale)
4 nu cunosc despre ce este vorba
1 managerului (directorului general)
2 sefului compartimentului „Marketing”
@8OrganizareCC
3 altei persoane din structurile de conducere a unitatii agricole
4 nu este cazul
1 Da
@9OrganizareCC
2 Nu
Variable Values
Value Label
@9OrganizareC 3 Nu stiu / Nu cunosc
C 4 Nu vreau sa raspund
1 Da
@10Organizare
2 Nu
CC
3 Nu stiu/nu cunosc
ACELEANU MIRELA-
4 Nu vreau sa raspund IONELA
2020.11.04 22:45
1 Managerul (directorul) general Aprob acest document
Seful compartimentului de specialitate sau al celui de
2
„Marketing”
@11Organizare
3 Alta persoana din conducerea unitatii agricole
CC
4 Nu este cazul
5 Nu cunosc despre ce este vorba
6 Prefer sa nu raspund
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext1
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
6 Nu vreau sa raspund
1 Mica
2 Moderata
@13CanalCext2
3 Mare
4 Nu se aplica
Variable Values
Value Label
@13CanalCext2 5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext3
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext4
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext5
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
@13CanalCext6
3 Mare
4 Nu se aplica
ACELEANU MIRELA-
5 Nu stiu/nu cunosc IONELA
2020.11.04 22:45
6 Nu vreau sa raspund Aprob acest document
1 Mica
2 Moderata
@13CanalCext7
3 Mare
4 Nu se aplica
Variable Values
Value Label
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext8
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext9
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext10
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext11
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
@13CanalCext12
3 Mare
4 Nu se aplica
Variable Values
ACELEANU MIRELA-
IONELA
Value Label 2020.11.04 22:45
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext13
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext14
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Mica
2 Moderata
3 Mare
@13CanalCext15
4 Nu se aplica
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Da
@14PregatirePerson 2 Nu
al 3 Nu cunosc depre ce este vorba
1 Da
@15PregatirePerson
2 Nu
al
3 Nu cunosc depre ce este vorba
Variable Values
Value Label
@15PregatirePersonal 4 Nu vreau sa raspund
1 Mica
@17ModalitatiComunicar 2 Moderata
e1 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
e2 3 Mare
4 Nu se aplica
@17ModalitatiComunicar 1 Mica
ACELEANU MIRELA-
e3 2 Moderata IONELA
2020.11.04 22:45
3 Mare Aprob acest document
4 Nu se aplica
1 Mica
e4 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
e5 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
e6 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
e7 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
e8 3 Mare
4 Nu se aplica
@17ModalitatiComunicar 1 Mica
e9 2 Moderata
Variable Values
Value Label
@17ModalitatiComunicare9 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
@17ModalitatiComunicare1 2 Moderata
0 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
1 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
2 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
@17ModalitatiComunicare1
2 Moderata
3
3 Mare
ACELEANU MIRELA-
4 Nu se aplica IONELA
2020.11.04 22:45
1 Mica Aprob acest document
4 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
5 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
6 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
7 3 Mare
4 Nu se aplica
@17ModalitatiComunicare1 1 Mica
8 2 Moderata
Variable Values
Value Label
@17ModalitatiComunicar 3 Mare
e18 4 Nu se aplica
1 Mica
e19 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Mica
e20 3 Mare
4 Nu se aplica
1 Pozitii non-manageriale
2 Pozitii manageriale
@18PregatirePersonalI 3 Nu este cazul
4 Nu stiu / Nu cunosc
@18PregatirePersonalF
ACELEANU MIRELA-
3 Nu este cazul IONELA
2020.11.04 22:45
4 Nu stiu / Nu cunosc Aprob acest document
@18PregatirePersonalA 3 Nu este cazul
@18PregatirePersonalL
Variable Values
Value Label
@18PregatirePerson 3 Nu este cazul
alL 4 Nu stiu / Nu cunosc
@18PregatirePerson
3 Nu este cazul
alT
@18PregatirePerson
3 Nu este cazul
alIn
@18PregatirePerson
3 Nu este cazul
alTV
@18PregatirePerson
3 Nu este cazul
alLb
@18PregatirePerson
alM
ACELEANU MIRELA-
Variable Values IONELA
2020.11.04 22:45
Value Label
@18PregatirePersonalM 2 Pozitii manageriale
3 Nu este cazul
@18PregatirePersonalS
3 Nu este cazul
M
@18PregatirePersonalAl 3 Nu este cazul
1 Da
2 Nu
@19AuditComunicare1 3 Nu stiu/nu cunosc
4 Nu stiu ce sunt acestea
1 Deficitara
2 Functionala
3 Buna
@21CalitateaC
4 Foarte buna
5 Nu stiu/nu cunosc
@22CalitateaC 1 Deficitara
Variable Values
Value Label
@22CalitateaC 2 Functionala
3 Buna
4 Foarte buna
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Necorespunzator
@23NivelPregC
2 Asa si asa
ACELEANU MIRELA-
3 Bine IONELA
2020.11.04 22:45
4 Foarte bine
5 Nu stiu/nu cunosc
1 Negativ
2 Asa si asa
@24InfluientaC1 3 Pozitiv
4 Nu stiu/nu cunosc
1 Negativ
2 Asa si asa
4 Nu stiu/nu cunosc
1 Negativ
2 Asa si asa
4 Nu stiu/nu cunosc
1 Negativ
@24InfluientaC4 2 Asa si asa
3 Pozitiv
Variable Values
Value Label
@24InfluientaC4 4 Nu stiu/nu cunosc
1 Deloc
2 Putin
3 Asa si asa
@25SuportInstitution
4 Mult
al
5 Foarte mult
6 Nu stiu/nu cunosc

Perfecţionarea Comunicării Organizaţionale În Unităţile Agricole Din România

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Perfecţionarea Comunicării Organizaţionale În Unităţile Agricole Din România

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACELEANU MIRELA-

Şcoala doctorală de Management

Titlul tezei de doctorat:

Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr. Dan POPESCU

Comisia de susţinere a tezei de doctorat:

Council for Doctoral Studies

Titlul tezei de doctorat:

Academic Advisor: Professor Dan POPESCU, PhD.

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII.

“Nu spune puţin în vorbe multe, ci

1.1. Comunicarea - generalităţi

1.1.1. Accepţiuni ale noţiunii comunicare

Cu cât eterogenitatea rezultantelor demersului de definire a comunicării este atât de mare,

Des utilizată este şi accepţiunea „comunicaţiúne”, din latinescul communicátio, -ónis,

Wikipedia Free Encyclopedia afirmă că procesul comunicării este un ansamblu de acţiuni

În accepţiunea unor dicţionare britanice (Cambridge Dictionary of Sociology, Merriam-

Prin comunicare, Columbia Encylopedia defineşte transferul gândurilor şi al mesajelor,

World Book Dictionary abordează comunicarea ca furnizarea de informaţii sau ştiri pe

În accepţiunea Dictionnaire actuel de l’éducation, comunicarea constituie un ansamblu

Unii autori definesc comunicarea ca având o multitudine de semnificaţii, fiind procesul

Alţi autori consideră comunicarea ca procesul de emitere şi transmitere a unor informaţii

Unii specialişti consideră comunicarea ca un proces complex prin intermediul căruia se

Există şi opinii conform cărora comunicarea reprezintă interacţiunea socială, printr-un

Constituind reprezentarea unei realizări sociale în comportamentul simbolic (Baird et

Rezultantă a accepţiunilor emise de Cherry, comunicarea se produce din clipa în care o

Pentru unii autori, a comunica înseamnă şi a participa, la toate nivelurile, la o infinitate

În opinia altor autori, nevoia de a comunica devine o trăsătură fundamentală a fiecăruia

Complexitatea eterogenităţii abordărilor referitoare la comunicare este generatoare a unor

„Comunicarea constă în punerea în comun, în împărtăşirea sau în transmiterea unor

„Comunicarea constă în acţiunea de trimitere şi receptare a unor mesaje...” (De Vito,

1.1.2. Tipologia comunicării

Tipologia comunicării este extrem de eterogenă, criteriile de clasificare diferind în funcţie

a) Scara geografică de desfăşurare:

b) Nivelul la care se desfăşoară:

• comunicare personală: interpersonală; intrapersonală; interculturală;

• comunicare organizaţională, care poate avea următoarele forme, în funcţie de:

→ direcţia în care circulă informaţiile: ascendentă; descendentă; orizontală; mixtă;

→ interlocutorii între care circulă informaţiile: interpersonală; managerială;

→ caracterul scopului urmărit: obligativitate; pedagogic; orientativ; de coordonare,

c) Interdependenţa cuplului „organizaţie - public”: comercială; de sănătate; corporatistă;

d) Gradul de oficializare la nivel organizaţional: formală; informală;

e) Modul de transmitere a informaţiilor: verbală; nonverbală; scrisă; audiovizuală

f) Tehnica utilizată: directă; indirectă;

g) Potenţialele modificări intervenite în conţinutul mesajelor: originale; derivate;

h) Rolurile actorilor angrenaţi în procesul comunicării: interpersonale; de reprezentare;

i) Sensurile atribuite: de înţelegere; de comunitate; de participare şi coparticipare; de

1.1.3. Filtre (bariere) care pot interveni în comunicare1

• capacitatea auditiv sc zut a interlocutorului;

• dificultatea de a vedea, de a citi i/sau de a n elege o imagine;

b) filtrele psihologice cum sunt, spre exemplu:

• diferenţa de percepţie a mesajelor/ fenomenelor (cauzată, prioritar, de: nivelul de

• impresia apartenen ei la medii sociale, economice i/sau politice diferite;

• prejudec ile („stereotipiile”);

• experien a n afaceri, dar i, în general, cea de via ;

• exteriorizarea propriei personalităţi;

1.2. Comunicarea organizaţională

Apărută în anii ’40, pe fondul preocupărilor privind eficientizarea organizării oamenilor în

La nivel organizaţional, comunicarea include formele sale intraorganizaţională formală

Componentă esenţială a managementului organizaţional, comunicarea eficientă vizează

- informarea stakeholderi-lor asupra tuturor chestiunilor aferente asigurării funcţionalităţii

- oferirea tuturor informaţiilor necesare fundamentării judicioase a procesului decizional

Politicile şi strategiile comunicaţionale trebuie să vizeze o multitudine de aspecte cu diferite

- misiunea şi viziunea organizaţiei, precum şi valorile culturii acesteia;

- impactul comunicării asupra organizaţiei şi resurselor umane ale acesteia;