Legenda răpirii sabinelor

După întemeierea cetăţii şi popularea sa cu bărbaţi, Romulus s-a văzut

nevoit să găsească o soluţie pentru a atrage între zidurile Romei şi femei;
a invitat atunci la celebrarea sărbătorilor Consualia poporul sabinilor,
inclusiv femeile, pe care în timpul festivităţilor le-a răpit: Romulus a dat
semnalul de atac ridicându-se în picioare, desfăcându-şi toga şi
înfăşurând-o la loc.
Informaţiile cu privire la numărul femeilor răpite sunt discordante: de
la treizeci la câteva sute. Izvoarele favorabile lui Romulus subliniază că
romanii n-au răpit nici o femeie căsătorită — cu excepţia uneia, Hersilia,
despre care de altfel nu ştiau că e măritată – şi că acţiunea lor nu a
urmărit să-i ofenseze pe sabini, ci să cimenteze unirea celor două
popoare. Dar, cum era lesne de prevăzut, faptul a provocat reacţia
imediată a sabinilor, ducând la un îndelungat război între cele două
popoare, încheiat printr-un acord care le recunoştea sabinilor cetăţenia
romană şi îl asocia la conducerea Romei pe suveranul lor, Titus Tatius.