Rascoala lui Horea, Closca si Crisan

Anul 1784
 SITUATIA TRANSILVANIEI IN SEC. AL XVIII-LEA
Transilvania este o veche tara romaneasca.Ea constuite o parte
importanta a teritoriului pe care s-au dezvoltat in Antichitate culturi
valoroase din care a rezultat inforiretoarea civilizatie daco-getica.
Evolutia inspre forma de organizare de tip statal(cnezate si
voievodate) a romanilor din Translivania va fi afectata de cucerirea
acestui teritoriu de catre regatul feudal maghiar. Voievodatul ramanesc al
Transilvaniei este transformat intr-un voievodat regalien, care se bucura
de o larga autonomie in sec. XIII-XV, in imprejurari favorabile
manifestandu-se ca stat independent.
In urma caderii regatului feudal maghiar sub loviturile Imperiului
Otoman si ale Austriei, tendintele de autonomie si independenta ale
voievodatului Transilvaniei se pot manifesta in voie. Pentru circa 170 de
ani, între 1526 și 1699, a fost stat autonom, sub suzeranitatea Imperiului
Otoman, cu numele de Principatul Transilvaniei.
 CUCERIREA TRANSILVANIEI DE CATRE IMP.
HABSBURGIC
La sfarsitul sec. al XVII-lea Principatul autonom al Transilvaniei a
fost cucerit de catre Imperiul habsburgic, care, dupa ce a respins
asediul turcilor asupra Vienei(1683) obtine succcese consecutive in
luptele cu Imperiul otoman.
Cucerirea Transilvaniei de catre Imp. Habsburgic a determinat si
cresterea obligatiilor taranilor transilvaneni fata de stat. Cea mai
mare parte a populatiei era supusa astfel unui dublu jug al
exploatarii:
 Sociale ( feudale)
 Nationale (de catre nobilimea maghiara si habsburgi)
CAUZELE IZBUCNIRII RASCOALEI
--Agravarea sarcinilor taranilor serbi catre
nobilime;
--Sporirea numarului de zile de robota la aproape
intreaga saptamana;
--Conditiile de munca inumane;
--Inegalitatea politica pentru romani;
--Obligarea motilor mineri la munci auxiliare si
rapirea drepturilor de care s-au bucurat.
Obligatie la platirea impozitelor
„Certa puncta” – cei care nu isi indeplineau obligatiile erau batuti cu cruzime
„Ciocoii vechi si noi”
N. Filimon
IZBUCNIREA RASCOALEI
• Pe 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din
Brad, a venit Crişan cu vestea că Horea a dus noi
porunci de la împărat, pe care le va comunica în
duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica
din Mesteacăn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi
să vină câţi mai mulţi, sau cel puţin 4- 5 din
fiecare sat. Duminică se întrunesc circa 500- 600
de ţărani iobagi, iar Crişan le arătă o cruce aurită,
susţinând că a fost primită de Horea de la împărat
ca semn că este împuternicit să îndrume pe iobagi
să-şi hotărască singuri soarta de a rămâne în
continuare iobagi sau de a se înscrie grăniceri în
regimentele împărăteşti de la Alba-Iulia. La 2
noiembrie Crişan a adunat iobagii răsculaţi în
afara satului Curechiu, încercând să îi convingă să
continue drumul spre Alba Iulia, ţăranii fiind
speriaţi de intervenţia trimişilor nobilimii.
Aici a avut loc primul atac asupra nobililor, fiind ucişi aproape
toţi nobilii întâlniţi în cale, iar casele şi clădirile care le
aparţineau au fost devastate şi bunurile jefuite
 Conducerea rascoalei a fost asigurata de
HOREA, CLOSCA si CRISAN, recunoscuti drept
capitani de rascoala. Toti trei erau tarani romani
din diferite parti ale Muntilor Apuseni, de conditie
iobaga( iobagiones), foarte buni cunoscatori ai
situatiei taranimii aservite,carei categorii sociale
apartineau.
 HOREA
Pe adevaratul nume Nicula Vasilie-Urs, taran
iobag din Albac, se nascuse prin 1730, avand 54
de ani in timpul rascoalei.
Numele de Horea este o porecla, ea
neexistand pana la el in onomastica romaneasca,
si a fost data de popor fiindca stia sa cante “hori”.
A incercat, prin cele patru calatorii la Viena, sa
aduca la cunostinta imparatului habsburgic
situatia apasatoare a taranimii romane din
Transilvania.
In veremea rascoalei a fost recunoscut de
catre taranimea participanta drept capitan
suprem (supremus capitaneus)
 CLOSCA
• Closca era de asemenea o porecla, data taranului iobag Ion
Oarga din Carpins, de langa Abrud.
• Avea 37 de ani in timpul rascoalei; l-a insotit pe Horea in
primele trei calatorii la Viena si va duce la Sibiu si autoritatilor
comitatului Alba rezolutiile imperiale obtinute de Horea in cea
de-a patra calatorie.
• Va conduce un important efectiv taranesc in prima faza a
rascoalei, fiiind apoi alaturi de Horea pana la capat.
DESFASURAREA RASCOALEI
• „Nobilul comitat, împreună cu toţi stăpânii de moşii şi cu
toată seminţia lor, să jure pe cruce; nobili să nu mai fie, ci
fiecare dacă va putea găsi o slujbă să trăia„Nobilul
comitat, împreună cu toţi stăpânii de moşii şi cu toată
seminţia lor, să jure pe cruce; nobili să nu mai fie, ci
fiecare dacă va putea găsi o slujbă să trăiască din aceea.
Nobilii stăpâni pe moşii să părăsească odată pentru
totdeauna moşiile nemeşeşti. Şi ei să plătească dare ca
poporul de rând. Dacă comitele şi nobilii stăpâni de moşii
se vor învoi la aceasta, ţăranii le făgăduiesc pace, iar în
semnul păcii să ridice pe cetate, pe la marginile oraşului,
pe prăjini cât mai înalte, steaguri albe”.

• Programul cerea şi eliberarea ţăranilor arestaţi, preconiza

eliberarea naţională şi organizarea, după planurile lui
Horea, a unei “republici populare”.arginile oraşului, pe
prăjini cât mai înalte, steaguri albe”.
• MişcarMişcarea începută în comitatul Zarandului se întinde şi în comitatul
Hunedoarei. În ziua de 4 noiembrie, cete de ţărani ard castelul baronului
Anton Iosica din Brabişca, pe valea Mureşului, iar în cele 2 zile următoare
ţăranii distruseg şi ard toate curţile nobililor. O mulţime de nobili şi preoţi
unguri fură executaţi şi pe aici. Ţăranii veniţi din Zarand îi pun în mişcare
şi pe iobagii de pe Valea Streiului şi din Ţara Haţegului, unde deasemenea
mulţimea ţăranilor răsculaţi devastează şi dă foc edificiilor nobililor din
aproape toate comunele până la graniţa Ţării Româneşti.ea î
• La 5 noiembrie răscoala ajunge la Deva, dar eşuează în încercarea de a
cuceri oraşul.
• Au avut loc lupte grele între răsculaţi şi trupele imperiale, succesul
favorizându-i pe ţărani. La 7 decembrie, ţăranii au fost învinşi la Mihăileni,
iar peste o săptămână, Horea a cerut oamenilor să se retragă la casele lor
pe timp de iarnă.
INFRANGEREA RASCOALEI SI EXECUTIA
• Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni.
• prin trădare, la 27 decembrie 1784, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea
Scoruşetului din Munţii Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan .
• Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse
prevăzută de Codex Theresianum, prin frângerea cu roată la 28 februarie 1785.
URMARI