UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DREPTUL

LUCRU INDIVIDUAL

Elaborat:Luchian Diana ,gr.13DRMCA

Coordonator stiintific: doctor in drept
 Sistemul judiciar reprezintă pilonul central care garantează funcţionalitatea sistemului
democratic consolidat pe preeminenţa dreptului. La rândul său, judecatorul este figura principală
a sistemului judiciar care garantează respectarea şi aplicarea corectă a legii. Îndeplinirea acestei
misiuni pretinde o pregatire profesională redutabilă şi continuă, care se bazează pe studiu şi
cercetare. Ea impune o cunoaştere la zi a celor mai noi şi mai potrivite practici din domeniul
juridic. Nu cred că greșesc atunci când spun că un judecător slab pregătit nu este un judecător
independent. Un judecător cu o asemenea pregătire este un judecător vulnerabil şi uşor
influenţabil. El nu poate asigura un act de justiţie calitativ și, astfel, nu mai este un judecător
necesar într-o societate democratică. Din contra, el poate lipsi de efectivitate drepturile la care
este îndreptăţit justiţiabilul. În acest sens, pregatirea profesională este obligatorie. Este şi sarcina
statului să creeze fundamentele şi condiţiile necesare acestei pregătiri. Da, munca judecătorului
este o muncă grea și epuizantă. Dar de profesionalismul și de corectitudinea lui depind calitatea
hotărârilor judecătoreşti şi forţa lor de convingere. Încrederea cetăţenilor în justiţie nu rămâne, în
aceste condiţii, decât o fericită încununare. Fără îndoială, prosperă și societatea, iar rezultatele
pozitive nu întârzie să se arate. Drepturile omului dezbracă haina teoriei şi a iluziei şi o îmbracă
pe cea a practicităţii şi a efectivităţii, ca să preiau o formulă celebră în întreaga Europă. Să nu
uităm, Republica Moldova a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană, un acord a
cărui implementare nu trebuie să eşueze. Esenţa acestei asocieri de natură politică şi economică o
reprezintă valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană: democraţia, respectarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, preeminența dreptului. Realizarea acestor
idealuri presupune mai ales un corp de judecători responsabili și buni profesioniști. În Europa şi
în lume se întâmplă evenimente imprevizibile. Populismul devine tot mai agresiv, iar drepturile
şi libertăţile sunt cele mai expuse atacului. În aceste condiţii, cred că apariţia celei de-a doua
ediție a lucrării Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare este una utilă. Ea este utilă şi
pentru că are în vedere modificările cadrului –normativ actual, constituind o sursă de soluții
pentru judecători, avocaţi, procurori şi alți jurişti implicaţi în înfăptuirea justiţiei civile, în
situațiile pe care le întâmpină, dar şi pentru dezvoltarea unei jurisprudenţe uniforme și
previzibile. Cea mai mare provocare la adresa justiţiei din Republica Moldova este practica
judiciară neunitară, care subminează preeminenţa dreptului.

În calitate de organ ce realizează jurisdicţia constituţională, Curtea este independentă faţă de

puterea legislativă, executivă şi judecătorească, ea se supune doar Constituţiei, garantând
supremaţia Constituţiei, asigurând realizarea principiului separaţiei puterilor în stat, precum şi
responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Curtea Constituţională
reprezintă un organ constituţional independent al statului, funcţia primară a Curţii
Constituţionale fiind controlul constituţionalităţii actelor normative şi anularea normelor juridice
care contravin Constituţiei, precum şi interpretarea Constituţiei. Curtea activează conform
propriei jurisdicţii, in baza
principiilor independenţei, inamovibilităţii, colegialităţii, legalităţii si publicităţii. În activitatea
sa Curtea dispune de autonomie financiară şi de buget propriu,acesta fiind distinct în bugetul de
stat.

Activitatea Curţii Constituţionale este una organizatorică, de supraveghere, îndreptată spre a

atenţiona autorităţile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce contravin
Constituţiei şi să oprească acţiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau anula revine
organului ce l-a adoptat. Hotărârile pentru controlul constituţionalităţii sunt executorii şi
definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispoziţiilor acestuia declarate
neconstituţionale. În acest context, Curtea Constituţională devine un „arbitru" suprem în materia
„examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept".

În calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, Curtea îşi exercită atribuţiile potrivit
prevederilor art. 135 din Constituţie, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituţională şi art. 4 al
Codului jurisdicţiei constituţionale:

 Exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi dispoziţiilor
Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

 interpretează Constituţia;

 se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

 confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

 confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova,

validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;

 constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui

Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui
Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;

 rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă

de Justiţie;

 hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

Incheierea analizata 1 : Contributiile sociale de stat

Î N C H E I E R E 17 februarie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=59980
Numele Reclamantului:
Numele pârâtului:
Obiectul cererii (cerinţa materială)
Temeiul cererii (norma juridică invocată)
Hotărârea instanţei de fond: Denumirea
instanţei, data adoptării hotărârii; Dispozitivul
hotărârii;
Petru Cataraga
Casei Naționale de Asigurări
Sociale, persoane terţe Casa
Teritorială de Asigurări Sociale
sect. Rîșcani, Societătea cu
Răspundere Limitată
”Întreprinderea de Aprovizionare și
Livrare a Gazelor Strășeni”
Obiectul cercetarii privind
contestarea actului administrativ,
obligarea recalculării și achitării
pensiei,
În conformitate cu dispoziţiile
articolele 28 alin. (2), 29 alin. (2) şi
art. 34 alin. (1) din Legea nr. 111
din 27 aprilie 2007 pentru
modificarea şi completarea unor
acte legislative, obiecte ale
amnistiei fiscale sunt sumele
restanţelor reflectate în sistemul
Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (I.
Barbacaru)
Prin hotărârea din 18 februarie
2020 a Judecătoriei Chişinău,
sediul Rîşcani, s-a admis partial
acțiunea de contencios
administrativ la cererea de chemare
în judecată depusă de Petru
Cataraga împotriva Casei Naționale
 de Asigurări Sociale, persoane terţe
Casa Teritorială de Asigurări
Sociale sect. Rîșcani, Societăţii cu
Răspundere Limitată
”Întreprinderea de Aprovizionare și
Livrare a Gazelor Strășeni” în
proces de insolvabilitate, privind
contestarea actului administrativ,
obligarea recalculării și achitării
pensie

Decizia Curţii de Apel Instanța de apel: Curtea de Apel

Chişinău (jud: A. Minciuna, E.
Denumirea instanţei, data adoptării Deciziei;
Palanciuc, V. Negru)
Dispozitivul deciziei:
Prin decizia din 28 octombrie 2020
a Curții de Apel Chișinău s-a
respins cererea de apel depusă de
Casa Naţională de Asigurări
Sociale împotriva hotărârii din 18
februarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîşcani, în cauza
de contencios administrativ, la
cererea de chemare în judecată
depusă de Petru Cataraga împotriva
Casei Naționale de Asigurări
Sociale, persoane terţe Casa
Teritorială de Asigurări Sociale
sect. Rîșcani, Societăţii cu
Răspundere Limitată
”Întreprinderea de Aprovizionare și
Livrare a Gazelor Strășeni” în
proces de insolvabilitate privind
contestarea actului administrativ,
obligarea recalculării și achitării
pensiei
 Decizia (încheierea) CSJ, data adoptării;
dispozitivul:
În circumstanțele menționate,
completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus
de către Casa Națională de
Asigurări Sociale.

Conform art. 230 și art. 246 din

Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil,
comercial şi de contencios
administrativ al Curții Supreme de
Justiție. Recursul depus de Casa
Naţională de Asigurări Sociale se
declară inadmisibil.

Caracterizarea actului/actelor judecătoreşti comentate.

La 21 februarie 2018, Petru Cataraga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, persoane terţe Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.
Rîșcani, SRL ”Întreprinderea de Aprovizionare și Livrare a Gazelor Strășeni” în proces de
insolvabilitate privind contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 11 august 2016, a obţinut dreptul la pensie
pentru limită de vârstă, acordată în temeiul îndeplinirii cumulativ a condiţiilor privind vârsta de
pensionare şi stagiul de cotizare prevăzut de legislația în vigoare. Pensia stabilită de organul
emitent constituia suma de 3412, 28 de lei, iar după calculele sale, în conformitate cu legislația în
vigoare, la data stabilirii pensiei, era cu 374, 02 de lei mai puţin faţă de stagiului de cotizare
confirmat. Reclamantul a relatat că este eronat modul în care s-a efectuat calcularea 2
cuantumului pensiei pentru limită de vârstă şi a totalizării stagiului de cotizare de către Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Rîşcani, deoarece ultimei, i-a fost prezentat copia ordinului de
eliberare de la Direcţia de Construcţie nr. 17, în baza căruia a efectuat recalcularea pensiei, prin
care s-a determinat o eroare de calcul din vina Casei Naţionale de Asigurări Sociale în valoare de
63,84 lei, cu introducerea modificărilor la pensia integrală ce constituia suma de 3476,12 de lei.
Diferenţa pensiei stabilite şi neîncasată la timp a fost plătită retroactiv din data survenirii
dreptului la pensie pentru limită de vârstă de la 12 august 2016 până la data de 30 noiembrie
2016, în sumă fixă de 234,77 de lei. În conformitate cu dispoziţiile articolele 28 alin. (2), 29 alin.
(2) şi art. 34 alin. (1) din Legea nr. 111 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative, obiecte ale amnistiei fiscale sunt sumele restanţelor reflectate în sistemul de
evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat mun. Chişinău, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale,
inclusiv în sistemul de evidenţa specială, la situaţia din 01 ianuarie 2007, la contribuţiile de
asigurări sociale de stat.. Prin hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul
Rîşcani, s-a admis partial acțiunea de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Petru Cataraga împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoane terţe Casa
Teritorială de Asigurări Sociale sect. Rîșcani, Societăţii cu Răspundere Limitată ”Întreprinderea
de Aprovizionare și Livrare a Gazelor Strășeni” în proces de insolvabilitate, privind contestarea
actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei. S-a anulat răspunsul Casei
Naţionale de Asigurări Sociale nr.C2461/17 din 18 ianuarie 2019. S-a obligat Casa Naţională de
Asigurări Sociale la recalcularea şi achitarea pensiei pentru limită de vârstă, dobândită în baza
art. 2 alin. 1), 2) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998. Prin decizia din 28 octombrie 2020 a
Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Casa Naţională de Asigurări
Sociale împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, în
cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Cataraga
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoane terţe Casa Teritorială de Asigurări
Sociale sect. Rîșcani, Societăţii cu Răspundere Limitată ”Întreprinderea de Aprovizionare și
Livrare a Gazelor Strășeni” în proces de insolvabilitate privind contestarea actului administrativ,
obligarea recalculării și achitării pensiei.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de
Asigurări Sociale. 11 Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. Recursul depus de Casa Naţională de
Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.
 Eu sunt de accord cu decizia luata ,doarece CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise in conformitate cu art.
246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu
admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o
încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil
în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a
unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Examinând
temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu
materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Incheierea analizata 2 : Contributiile sociale de stat

ÎNCHEIERE 15 martie 2017 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție Dosar 3ra-250/17

http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=35148

Numele Reclamantului: Ion Uncu

Numele pârâtului: Casei Naționale de Asigurări

Sociale din Republica Moldova,

Obiectul cererii (cerinţa materială) Obiectul cererii cu privire la

anularea actului administrativ,
obligarea recalculării pensiei și
încasarea prejudiciului moral,

Temeiul cererii (norma juridică invocată) În conformitate cu art.433 lit. a)

Cod Procedură Civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod
Procedură Civilă

Hotărârea instanţei de fond: Denumirea Judecătoria sectorului Centru,

instanţei, data adoptării hotărârii; Dispozitivul municipiul Chișinău, Judecător –
hotărârii; Svetlana Tizu

Prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 01 noiembrie 2016 a
fost respins ca neîntemeiat apelul
declarat de Ion Uncu și a fost
menținută hotărîrea Judecătoriei
sectorului Centru, municipiul
Chișinău din 14 aprilie 2016.

Decizia Curţii de Apel Instanța de Apel: Curtea de Apel

Chișinău, Judecători – N.Cernat,
Denumirea instanţei, data adoptării Deciziei;
L.Bulgac, A.Pahopol
Dispozitivul deciziei:
În conformitate cu art.433 lit. a)
Cod Procedură Civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod
Procedură Civilă.

Decizia (încheierea) CSJ, data adoptării; Incheierii 15 martie 2017

dispozitivul:
În conformitate cu art. 270, 431
alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440
alin. (1) Cod Procedură Civilă,
Completul Colegiului civil,
comercial şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie. Se consideră inadmisibil
recursul declarat de Ion Uncu.
Încheierea este irevocabilă din
momentul emiterii.

Caracterizarea actului/actelor judecătoreşti comentate.

 La 15 decembrie 2015 Ion Uncu a contestat în instanţa de judecată, în ordinea prevăzută de
Legea contenciosului administrativ, refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a-i recalcula
pensia, refuz exteriorizat prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS) Buiucani
mun.Chişinău din luna noiembrie 2014. A solicitat Ion Uncu repunerea în termenul de adresare
în judecată, obligarea să-i calculeze cuantumul pensiei stabilite, precum şi încasarea a
prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. În motivare a indicat că în anul 2005 i-a fost
stabilită pensia la calcularea căreia s-a luat perioada de activitate a reclamantului pînă la 01
ianuarie 1999, în conformitate cu art. 51 şi art. 52 din Legea cu privire la pensii, care
reglementează ordinea de calcul a stagiului de muncă şi a cuantumului salariului pentru perioada
de muncă pînă la 1 ianuarie 1999. Prin hotărârea judecătoriei sectorului Centru, municipiul
Chişinău, din 14 aprilie 2016, cererea lui Ion Uncu privind repunerea în termenul de prescripție a
fost respinsă ca neîntemeiată, iar cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind depusă
cu omiterea termenului de prescripție. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie
2016 a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Ion Uncu și a fost menținută hotărîrea
Judecătoriei sectorului Centru, municipiul Chișinău din 14 aprilie 2016. La 10 ianuarie 2017 Ion
Uncu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016,
solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei
noi hotărîri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. În motivarea cererii
recurentul a indicat că, atît instanța de fond, cît și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cauzei
date și nu au luat în considerație faptul că dreptul său la pensie este un drept fundamental, care a
fost neglijat. Consideră recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare din motive
neîntemeiate nu s-au pronunțat asupra cauzei.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca
fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod
Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie, Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Uncu. Încheierea este
irevocabilă din momentul emiterii.
In concluzie sunt de accord cu decizia luata , deoarece Prin prisma jurisprudenței CtEDO,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri,
caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză. În speță, criticile aduse de
recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul
punct de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi
reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra
reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției
instanței de judecată.

CONCLUZIE

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) este unica autoritate ce

realizează jurisdicția constituțională în Republica Moldova. Ea este independentă față de puterea
legislativă, executivă și judecătorească și se supune doar Constituției, garantând supremația
Constituției, asigurând realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și
responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Funcția primară a Curții este controlul constituționalității actelor normative și anularea

normelor juridice care contravin Constituției, precum și interpretarea Constituției. Curtea
activează conform propriei jurisdicții, în baza principiilor independenței, inamovibilității,
colegialității, legalității și publicității. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și
de buget propriu, acesta fiind distinct în bugetul de stat.

Activitatea Curții Constituționale este una organizatorică, de supraveghere, îndreptată spre a

atenționa autoritățile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce
contravin Constituției și să oprească acțiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau
anula revine organului ce l-a adoptat. Hotărârile pentru controlul constituționalității sunt
executorii și definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispozițiilor acestuia declarate
neconstituționale. În acest context, Curtea Constituțională devine un „arbitru" suprem în materia
„examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”.